simplu este s evitm cu totul verbul a bugeta i s folosim perifrazele finanat din

buget sau prevzut n buget. Bibliografie: Forscu (1999: 6).

(capabil)itate

Cuvntul din titlu, ales ca exponent al clasei, nu se abate de la regula derivrii:

este un substantiv obinut de la adjectivul capabil + sufixul -itate. Cel mai probabil

ns, el este un calc dup englez, n care exist capability capacitatea, abilitatea

unei persoane de a face ceva. Norocul acestui cuvnt este c, spre deosebire de

tehnicalitate (vezi mai jos), baza derivrii este aceeai n romn i n englez.

Ghinionul su este c n romn exista deja capacitate, cu acelai sens, ceea ce ne

permite s spunem c substantivul capabilitate face parte dintre derivatele inutile,

care dubleaz sinonimic cuvinte deja existente. Frecvena lui capabilitate este

foarte mare, pentru c nu pare s fie circumscris vreunui domeniu, dar nici nu

aduce vreo informaie n plus fa de capacitate: calitatea unui produs reprezint

ansamblul de caracteristici ale produsului care i confer acestuia capabilitatea de a

satisface cerine i dorine ale clienilor (www.wikipedia.org); desigur, capabilitatea militar a NATO reprezint doar o parte a motivului existentei sale si

se poate spune c rolul su politic este mai important (www.nato.int); presa a exagerat capabilitile noastre (TVR 2, 15.IX.2008). Aa cum am vzut n partea introductiv a capitolului, sufixul -itate se bucur

de mare succes att printre vorbitori, care creeaz noi i noi derivate cu acesta, ct

i printre lingviti, care-1 studiaz. Rspndirea acestui sufix a fost observat de

mult, nc din anii 40, de Iorgu Iordan, care a pus fenomenul pe seama tendinei

de abstractizare a limbii culte, manifestat n domeniul formrii cuvintelor prin

folosirea sufixelor abstracte (-at, -ism, -itate, -iune). Iorgu Iordan consider c

modelul pentru derivatele n -itate ar fi italiana, care prezint o bogie

neobinuit de cuvinte n -ita, i exemplific fenomenul cu numeroase substantive

extrase din Istoria literaturii a lui G. Clinescu, care se tie c folosea un stil voit

italienizant: absoluitate, angelitate, arhaitate, autohtonitate, civilitate, corporalitate,

costelivitate, diafanitate,