cap 2 criminalistica
DESCRIPTION
S.A.TRANSCRIPT
CAPITOLUL II
LEGĂTURA CRIMINALISTICII CU ALTE ŞTIINŢE. MIJLOACELE
TEHNICE ALE CRIMINALISTICII
Secţiunea 1. Legătura criminalisticii cu alte ştiinţe
Am evidenţiat în mod repetat caracterul deschis al criminalisticii, modul în care aceasta
apelează la alte domenii pentru a-şi fundamenta concluziile şi rezultatele. Dar nu se limitează la
atât. Criminalistica are importante legături şi schimburi de informaţii cu diverse alte ştiinţe juridice
cât şi nejuridice.
1. Legătura cu dreptul penal: este evident în afara oricărei discuţii contradictorii. Dreptul
penal este cel care stabileşte elementele constitutive ale infracţiunii şi faptele considerate ca atare.
2. Legătura cu dreptul civil: în domeniul protejării actelor, al stabilirii falsului şi
autenticului semnăturilor, al modului de ascultare a persoanelor în cadrul procesului civil.
3. Legatura cu dreptul procesual: o intercondiţionare complexă. Codurile procedurale -
civil şi penal - sunt cele care stabilesc normele ce reglementează diversele activităţi legate de
administrarea şi verificarea probelor, recoltarea, examinarea, expertiza, verificarea de scripte,
percheziţii, reconstituiri, ascultări, etc.
4. Legatura cu medicina legală: uneori cele două domenii se confundă (cercetarea urmelor
produse de armele de foc pe corpul uman, a plăgilor prin împuşcare, traumatologia mecanică,
leziuni produse cu agent vulnerant), dinamica accidentelor de circulaţie (stabilirea locului unei
persoane în autovehicol la accident ). Este în afara oricărui dubiu nexul complex dintre cele două
domenii. În unele cauze este aproape imposibil de a le separa (ca de exemplu: atunci când se cere
stabilirea poziţiilor în momentul unei împuşcări, ori prin intermediul diferitelor urme de sânge,
abraziuni, etc., poziţiile victimă - agresor, succesiunea unor evenimente, operaţiuni, la stabilirea
discernământului cu ajutorul medicinei legale ş.a.m.d.).
5. Legătura cu criminologia. Adeseori confundate, criminalistica şi criminologia au
obiecte de cercetare net diferite, dar complementare. Criminalistica oferă mijloace de elucidare a
unor cazuri concrete şi date privind modul de săvârşire, care sunt valorificate în plan teoretic de
către criminologie pentru studierea fenomenului şi din punct de vedere psihiatric, statistic,
economic, s.a.m.d.
6. Legătura cu psihologia şi psihiatria: se realizează în aplicarea metodelor proiective,
caracteriologice, la stabilirea metodelor tactice de ascultare, prindere, elaborarera variantelor şi
versiunilor; de exemplu ,,Profilulul criminalului” şi ,,Criminal behaviour sciences” la FBI în
SUA. La stabiliirea condiţiilor care influenteaza procesul memorării şi al redării.
7. Legătura cu logica: fundament al întregii activităţi criminalistice, această legatură
permite aprecierea şi înţelegerea succesiunii operaţiilor, interpretarea, deducţiile şi inducţia logică.
8. Legătura cu ştiinţele naturii: în cercetarea criminalistică sunt utilizate informaţii şi
aplicaţii ale tuturor domeniilor conexe - biologie, fizică, chimie, mecanică, optică, fizică atomică,
informatică, genetică, s.a.
Secţiunea 2. Tehnică şi mijloacele tehnice în criminalistică
Criminalistica tinde să utilizeze mijloace tot mai variate de lucru, pe măsura complexităţii
problemelor pe care trebuie să le rezolve. Acestea trebuie să ofere precizie, profunzime, asigurând
în acelaşi timp capacitate de deplasare în spaţiu.
Au fost create şi se utilizează truse criminalistice, care pot fi de utilitate generală pentru
cercetarea la locul faptei, dar şi truse specializate: pentru investigarea unor accidente, pentru
examinări balistico-judiciare, pentru examinarea actelor, pentru capacane chimice, ş.a.m.d.
Noţiunea de trusă ar trebui explicată ca având o accepţiune mai largă. Tendinţa actuală
este către crearea unor laboratoare mobile, care pot fi deplasate în cele mai diverse locuri, fiind
plasate pe autovehicole, pe elicoptere, pe ambarcaţiuni, în funcţie de locul şi complexitatea, de
specificul şi necesităţile cercetării propriu-zise.
A. Trusa criminalistică universală
- dispune de un ansamblu de materiale şi instrumentar necesare principalelor operaţiuni de
cercetare a locului faptei
Trusa universală cuprinde mai multe compartimente orientate spre:
1. Probleme de traseologie - destinat descoperirii, fixării şi ridicării urmelor de mâini,
picioare, dinţi, urmelor de instrumente, etc., prin folosirea de substanţe pulverulente pentru
evidenţierea urmelor latente, pulverizatoare, pensule, folii adezive pentru fixare / transfer de urme
evidenţiate, surse de lumină - UV, IR - în spectrul vizibil.
- vase de amestec pentru mulaje;
- benzi metalice pentru izolarea mulajelor etc.
2. Măsurători şi marcaje - plăcuţe cu numere, bandă metrică (dm, cm), cretă
specială.
3. Desene şi schiţe - busolă, hârtie milimetrică, calc, coli albe, şabloane pentru
hartă, ş.a.m.d.
4. Alte instrumente auxiliare - cleşti şi magnet pentru extragere de corpi metalici,
şurubelniţe, dălţi - utilizate după cerinţele locului, plicuri, pungi pentru ambalare şi transport.
- cutii, eprubete pentru recoltare de obiecte mici şi microurme (schije, resturi)
B. Trusa foto-video-audio
- cuprinde aparatură foto cu obiective suplimentare, superangular, teleobiective,
exponometru.
După 1989 în special, s-a extins dotarea şi utilizarea tehnicii video în realizarea
cercetărilor la faţa locului. Avantajele sunt date de rapiditate, claritate şi caracterul cuprinzator al
imaginii. Foarte utile se dovedesc a fi inregistrările video ale interogatoriilor luate autorilor unor fapte
grave. Prin utilizarea tehnicii video se pot obţine imagini prin care se fixează condiţiile locului faptei
când acesta are o întindere mai mare (de ex., locul prăbuşirii unei aeronave), declaraţii ale unei victime
care apoi decedează, declaraţii primare şi reascultările unor inculpaţi recalcitranţi, martori, etc.
C. Trusele specializate
1. Truse pentru testarea stupefiantelor (la dispoziţia poliţiei şi a organelor vamale)
permit identificare substanţelor opiacee, halucinogene etc.; se bazează pe reacţii de tip colorimetric.
2. Truse pentru cercetarea accidentelor de circulaţie, explozii, incendii.
3. Truse pentru examinarea şi ridicarea actelor suspecte
4. Truse pentru examinări balistice - permit stabilirea direcţiei, unghiului, distanţei de
tragere, extragerea şi ridicarea gloanţelor, descoperirea şi ridicarea particulelor metalice.
Trusă generală de cercetare a locului faptei
Trusă pentru marcarea locului faptei
Trusă ridicare impresiuni papilare
Trusă pentru prelevarea urmelor chimice ( Trusa de „capcanare”)
D. Laboratoarele complexe mobile - cuprind mai multe mijloace auxiliare şi
principale utile în cercetarea locului faptei.
Aceste laboratoare mobile oferă posibilitatea de deplasare şi examinărilor de un anumit
grad chiar la locul faptei pentru cauze complexe - accidente aeriene, explozii de proporţii, omoruri în
serie cu îngropara victimelor etc.
Fiind plasate pe mijloace de transport (auto, elicoptere, vase), ele permit accesul în
locuri chiar izolate, dispunând de surse proprii de iluminat, mijloace auxiliare cum ar fi: generatoare,
compresoare de aer, mijloace de excavaţie, sisteme de filtrare a noxelor. Unele din aceste laboratoare
dispun de mijloace de comunicare cu serviciile de evidenţă şi fişierele operative, constituind adevărate
centre de comandă în conducerea cercetarilor concomitent cu continuarea examinărilor criminalistice.
Instrumente de examinare criminalistică
O parte însemnată a examinărilor criminalistice se face prin tehnica vizuală. Aceasta
presupune mijloace optice cu putere de mărire, permiţând observarea unor detalii caracteristice, a
unor elemente deosebite etc.
Aşa cum arată cercetările ştiinţifice, acuitatea vizuală omenească se situează la limita
zecimilor de milimetru, sub această limită devenind foarte redusă. Vederea binoculară nu mai permite
perceperea spaţială pentru obiectele de dimensiuni microscopice sau pentru detaliile individuale aflate
sub această limită dimensională.
Lupa criminalistică este un instrument optic extrem de util şi de largă folosinţă. Poate fi
în varianta simplă cu mâner, sau lupă cu piedestal de laborator; poate fi o lupă dotată cu sistem de
iluminare şi uneori cu surse de radiaţii UV sau IR - vezi trusa criminalistică universală. Mai poate fi cu
modele binoculare, fixate pe cap şi permiţând mobilitate şi lucrul cu ambele mâini.
lupă simplă lupă laborator
lupă binoculară microscopică lupă binoculară fixată pe cap
Microscopul optic este un instrument foarte utilizat în examinările de laborator, pentru
traseologie, balistică, tehnica actelor-falsuri, dactiloscopie.
Tipuri de microscoape optice:
a) stereo microscopul - larg utlizat în examinarea în relief a suprafeţei obiectelor. Oferă
o mare claritate în profunzime, chiar dacă nu are o acuitate atât de mare ca şi microscopul clasic.
b) microscopul comparator - este un instrument extrem de util, folosit foarte frecvent în
examinările de balistică şi traseologie. Permite compararea a două obiecte din care unul este cel în
litigiu - provenit de la locul faptei (glonţ, tub cartuş, obiect cu urme de spargere, forţăre, fire de păr), iar
celălalt provine de la o sursă certă (armă suspectă, instrument suspect). Un sistem de prisme permite
unificarea imaginilor şi suprapunerea celor două obiecte (urme), compararea realizându-se prin
stabilirea continuităţii liniare.
Importantă este iluminarea egală, sub acelasi unghi, a ambelor obiecte, care se află pe mese
distincte de microscopie, sub obiective diferite a căror imagine este apoi unificată (aşa cum am arătat
pentru realizarea comparării prin suprapunere).
c) microscoape în spectru invizibil – IR (infraroşu), UV (ultra-violet), destinate în
special examinării documentelor falsificate (suspecte), urmelor de tragere cu arme de foc şi unor urme
biologice (spermă, spută, etc).
d) microscoape optice cu destinaţii speciale - pentru măsurarea unor valori unghiulare
(ghinturi pe ţeava armei), pentru măsurarea rugozităţii suprafeţelor - cu grosismente pentru dimensiuni
de nivelul milimicronilor.
Microscop Comparator Leica FS
Microscoape electronice:
a) prin transmisie permit vizualizarea structurii interne a probelor, având capacităţi de
rezoluţie la nivelul distanţelor interatomice (1,4 – 3.1010 nm). Funcţionarea lor se bazează pe
vizualizarea fluxului de electroni transmis prin secţiuni subţiri de probe (spalturi).
b) cu baleiaj (scanning microscope); metoda este utilizată mai nou în examinarea
urmelor biologice, a urmelor de afumare produse de armele de foc. Un spot electronic baleiază proba
pe care o pătrunde chiar în grosime. Precizia este mare 0,5 - 109 nm. şi rezoluţia de înaltă definiţie.
Laboratoarele moderne utilizează mult tehnica asistată de computere pentru examinări traseologice,
balistice, examinarea actelor.