book albine

Click here to load reader

Post on 25-Jun-2015

2.713 views

Category:

Documents

29 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

DESPRE APICULTURA

Creat de SILVIU Stroiu

Bibliografie:

1. "Apicultura n Romnia" i "Romnia apicol" - reviste ce conin articole scrise de diveri autori (pn n anul 2000 inclusiv); 2. Ceara autor Ing. Traian Volcinschi, Bucureti 1988; 3. "Iniiere i practic n apicultur", Redacia de propagand tehnic agricol, autori Eugen Mrza i Nicolae Nicolaide Bucureti 1990; 4. Manualul apicultorului - Elaborat sub conducerea prof. dr. V. Harnaj, cu colaborarea ing. V. Alexandru, C. Antonescu, I. Barac I. Crnu, C. Culea, Elena Hociot, N. V. Ilieu, A. Mlaiu etc., ediia a IV-a Bucureti 1979; 5. STUPRITUL NOU autor Const. L. Hristea, Biblioteca apicultorului, Nr. 21, ACA, Bucureti, 1976; 6. Catalog apicol Nr 22 - prof. dr. ing. V. Harnaj i colaboratorii, redactat de C. Antonescu - Bucureti 1976; 7. Flora melifer - Dr. ing. Ion V. Crnu, Editura Ceres, Bucureti 1980; 8. A.B.C. APICOL - Const. L. Hristea i L. S. Pdurean, vol I de la litera A la L, Editura Agro-silvic, Bucureti, 1967; 9. A.B.C. APICOL - Const. L. Hristea i L. S. Pdurean, vol II de la litera M la Z, Editura Agro-silvic, Bucureti, 1967; 10. Creterea albinelor n gospodrie Colecia Caleidoscop, Editura CERES Bucureti, 1985.

Citate celebre Einstein Dac albinele ar disprea de pe suprafaa globului omul nu ar mai avea de trit dect aproximativ 4 ani; mai multe albine, mai mult polenizare, mai mult iarb, mai multe animale, mai muli oameni

2

DESPRE APICULTURA

Creat de SILVIU Stroiu

2004SILVIU STROIU

CUPRINS:Pag.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33.

Introducere ................................................................................. 4 Generaliti. Albina. Organizarea coloniei. .............................. 5 Mangementul Apicol ................................................................... 9 A. ................................................................................................... 19 B. ................................................................................................... 33 C. ................................................................................................... 41 D. ................................................................................................... 57 E. ................................................................................................... 71 F. ................................................................................................... 73 G. .................................................................................................. 79 H. ................................................................................................... 81 I. .................................................................................................... 87 . .................................................................................................... 99 J. ................................................................................................... 105 K. .................................................................................................. 105 L. ................................................................................................... 107 M. ................................................................................................. 115 N. .................................................................................................. 137 O. ......................................................................................... ........ 147 P. .................................................................................................. 153 Patologie Apicol ........................................................................ 197 R. .................................................................................................. 213 S. ................................................................................................... 227 Stupritul Pastoral ...................................................................... 243 . ................................................................................................... 255 T. ................................................................................................... 257 Tehnologie Apicol ...................................................................... 267 U. ................................................................................................... 275 V. ................................................................................................... 281 Z. ................................................................................................... 285 ntreinerea i exploatarea albinelor ......................................... 287 Produse pe baza de miere ........................................................... 297 Legea apiculturii .......................................................................... 301

3

DESPRE APICULTURA

Creat de SILVIU Stroiu

1. INTRODUCERE

picultura este o tiin n posesia unei bogate experiene, potrivit creia apicultorul este obligat s intervin numai atunci cnd tie cu precizie ce lucrri are de fcut, cerndu-i-se a avea i a cultiva un ascuit i penetrant spirit de observaie, fr de care nu poate practica cu succes creterea albinelor. Apicultura modern, prin toate mijloacele i metodele, prin selecia de mas i individual, caut s pun n producie numai albine productive, fixarea definitiv a unei linii putnd fi considerat atins abia dup muli ani de munc, cci lucrarea trebuie fcut n toate stupinele dintr-o regiune, numai astfel putndu-se ajunge la producii constante i mari. Ca apicultor, daca vrei sa faci treaba buna, trebuie sa iubesti albinele. Trebuie sa le cunosti firea si sa le ingrijesti. Recolta de miere depinde de felul in care ajuti albinele in momente de restriste. Pentru asta e musai sa stii cum se imparte anul calendaristic al albinelor. Cea mai grea perioada a anului este iarna. Din noiembrie sau de la primul val de frig, albinele intra in perioada de "iernare". Albinele nu ierneaza ca ursul, adica nu "hiberneaza": ele sunt active tot timpul insa iarna nu mai ies din stup. Cind e frig afara se string ghem in jurul matcii si o apara cu caldura lor. In interiorul ghemului sunt 24 de grade constant si albinele stau "afanate" ca sa permita matcii sa se miste. La exterior, ghemul e compact iar temperatura e cu 2-3 grade mai ridicata decat in afara stupului. Cand temperatura scade, albinele dau din aripi si incalzesc aerul pentru ca totul sa revina la normal. Apicultorul trebuie sa le dea de mancare acestor "gardiene" ale stupului, caci altminteri le scade puterea si intreaga familie e pusa in pericol. Pe perioada iernii albinele tin curat in stup, curata fagurii si scot afara "martirii" de la exteriorul ghemului care au murit de frig. In jurul datei de 10 ianuarie incepe cea de-a doua perioada a iernatului, adica albinele incep sa creasca puietul de pe faguri. Pe masura ce creste ziua si temperatura de afara, puietul se dezvolta iar albinele care l-au ingrijit imbatranesc. In februarie si martie apar din ce in ce mai multe albinute iar in aprilie stupul e primenit: albinele care au avut grija de stup peste iarna mor si sunt inlocuite de tinerele generatii. Acestea sunt viguroase si numai bune pentru cules nectarul din care se va obtine mierea; dar tocmai din cauza efortului pe care il fac, ele au o viata mult mai scurta, cam 35 de zile. In mai familia este puternica si numeroasa. In iulie stupii au cea mai mare populatie de albine. De aici incolo pina la sfarsitul toamnei, albinele vor munci ca sa faca miere buna. Albinele sunt poichiloterme, cu aripi membranoase din ordinul Hymenoptera, familia Apide, specia Apis mellifera L, din categoria insectelor sociale poliforme. Necesitatea de a se aduna n grup, se datoreaz organismului lor poichiloterm, care, prin el nsui nu poate s dea insectei izolate posibilitatea de a-i pstra temperatura proprie care s-i asigure vieuirea. Albinele au un rol important n viaa plantelor, contribuind la polenizarea florilor i mrirea produciei. Albinele sunt grupate n jurul reginei, ntr-o populaie numit colonie, a crei mrime variaz n funcie de sezon (ntre 10.000 i 80.000 de indivizi) i de bogia resurselor nectaropolenifere care asigur vigoarea coloniei.

A

4

DESPRE APICULTURA

Creat de SILVIU Stroiu

2. Generaliti2.1. Generaliti 2.2.1. Antenele albinelor 2.2.2. Aparatul cerifer 2.2.3. Aparatul digestiv 2.2.4. Aparatul bucal 2.2.5. Aparatul excretor 2.2.6.Aparatul reproductor 2.3.1.1. Albina tnr 2.3.1.2. Ceresele-clditoare 2.3.1.3. Curitoarele 2.3.1.4. Doicile 2.3.1.5. Prelucrtoarele 2.3.1.6. Straja coloniei 2.3.1.7. Trntorii 2.3.1.8. Ventilatoarele 2.3.1.9. Albinele outoare 2.3.2.1. Culegtoarele 2.3.2.2. Sacagiele

2.2. Albina

2.3.1. Cuibul 2.3. coloniei Organizarea

2.3.2. Activitatea n exterior

2.1. Generaliti Fiecare colonie prezint trei categorii diferite de albine: Regina, organul vital al coloniei, asigur ponta i rennoirea coloniei. Ea este unic, exceptnd unele situaii cum ar fi cea de roire, cnd, n aceeai coloniei pot exista temporar mai multe regine, vechea regin prsind stupul mpreun cu roiul primar. Se distinge prin abdomenul mai lung i mai mare dect cel al albinei, aripile fiind mai mici n comparaie cu lungimea abdomenului. Regina e fecundat la nceputul vieii de mai muli trntori, n exteriorul stupului, la o nlime ce variaz ntre 6 i 20 m nlime, milioanele de spermatozoizi fiind stocate ntr-o cavitate sferic intern numit spermatec, la care apeleaz pentru fecundarea oulor depuse n celulele de lucrtoare. Regina ou ntreaga sa via, reducndu-i ponta pn la ncetare toamna trziu, pentru a o relua n ianuarie sau februarie. O regin poate tri 5-8 ani dar, de obicei este nlocuit de albine atunci cnd devine necorespunztoare. Pe