albine 2 (2)

68
PROCURAREA ECHIPAMENTELOR FOLOSITE IN APICULTURA Ce echipamente folosite in apicultura cumparam ? Ce trebuie sa avem in vedere cand cumparam aceste echipamente ? Aceasta pagina incearca sa dea cateva solutii apicultorilor . Stupii Sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare. Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta), ci doar ce sa urmariti la cumparare. Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate, bine uscat (atentie, aici puteti avea mari surprize), fara noduri cazatoare, bine incleiati si finisati. Evitati stupii din polistiren greu, care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in Occident. Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio, una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale. Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde. De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic). Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant , sau nut-feder. Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta. Cumparati doar stupi nevopsiti (pot fi simplu impregnati), pentru a va putea da seama de existenta defectelor. Verificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si caracteristici. Discutati cu producatorul toate amanuntele. Ramele Desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa. Ca si stupii, ramele trebuie sa fie construite din le mn de calitate, uscat si fara noduri cazatoare. Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard. Ramele pot fi facute din doua esente de lemn : rasinoase sau tei. Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate. Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor. Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat. Costumul si masca de protectie Acestea trebuie sa va asigure protectia deplina. Evitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoare, culorile pastelate, deschise, fiind de preferat. Vara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort. Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie, unii stupari evitand folosirea lui.Raspunsul este "da", pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul intepaturilor, chiar daca familia este blanda. Nu este o rusine sa porti un asemenea echipament, singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile , care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice. Afumatorul, peria, dalta, scaunul de lucru Afumatoarele sunt de mai multe feluri, toate fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine incheiata, pentru a nu avea pierderi mari de fum, sa asigure debitul de aer necesar, sa fie usor de manevrat. Achizitionarea unui afumator din inox nu se

Upload: calinstanean

Post on 07-Apr-2018

258 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 1/68

Page 2: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 2/68

 justifica, fiind bun si unul de tabla zincata.Peria apicola - sunt bune si periile din par naturat, cat si cele din sintetic. Singuraconditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omoraalbinele.Daltile - si acestea sunt de mai multe feluri, materialul din care sunt facute trebuindsa fie de calitate. Se vor evita daltile prea ascutite, acestea putand provoca raniri.

Scaunul de lucru - este un accesoriu util, construit din lemn de rasinoase. Trebuie safie ergonomic, usor si bine incheiat. Se foloseste si ca ladita de scule.

Coliviile pentru matci

Sunt de mai multe feluri : de transport, de eclozionare, de introducere. Cele care auin componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. Marimea ochiurilor plasei de sarmasa fie cea recomandata. Se are in vedere grija cu care sunt construite.

Cutitul , furculita de descapacitSunt recomandate cele din inox, material agreat la nivel legislativ. Dezinfectia lorpoate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere. Alegeti modele clasice si mareatentie la cele cu incalzire electrica, care trebuie sa corespunda din punct de vederea protectiei muncii.

Tava , masa de descapacit

Materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar. Nu se mai admit celeconstruite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul, existand risculcontaminarii. Cat despre modele, ramane la alegerea dv., functie de buget.

Centrifuga

Necesita o investitie mare, dar care odata facuta inseamna o investitie durabila,necesara si utila. Materialul este inoxul alimentar, orice alt material nefiind agreat.Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale, diferenta dintre ele fiind doarde productivitatea muncii si pret. Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern) ,numai inoxul va asigura puritatea ceruta.

Sitele

Trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre albine,ceara,etc.). Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva.Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala.Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar. Atentie la trainicia lor,acestea trebuind sa fie destul de robuste.

Maturatoarele , vasele pentru depozitare

Inoxul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau caz, plasticul alimentar(acel plastic alb, dur). Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita, numai ca suntmai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire. Se evita cudesavarsire depozitarea mierii in vase improprii, recolta fiind compromisa prin

impurificare. La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox care pot fi folosite sica maturatoare. Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru ca sunt greu demanevrat.

Topitorul solar

Se construieste din lemn, tabla si sticla. Trebuie sa fie trainic si bine finisat. Evitatitopitoarele complicate constructiv, mari si grele.

Colectoarele de propolis si polen

Page 3: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 3/68

Sunt bune majoritatea modelelor existente pe piata. Acestea trebuie sa fereascapolenul (pana la recoltare) de intemperii. Placa activa trebuie sa aiba ochiurilecalibrate pentru a nu rani albinele. Sunt utilaje care trebuie achizitionate pentrudiversificarea productiei.

Nucleele de imperechere

Se construiesc din lemn de rasinoase de calitate. Aceeasi atentie la calitate ca si lastupi. Este recomandat nucleul pe trei compartimente in corp. Trebuie sa se asigureo separare totala a albinelor, deci mare atentie la etanseitati.

INSARMAREA RAMELOR DE STUPI

Aparitia stupului cu rame mobile si implicit a fagurilor artificiali, au insemnat pentru apicultura o dezvoltareaccelerata. Cu timpul s-a constatat ca rezistenta fagurilor artificiali montati in rame si claditi de albine lasa dedorit. In scopul eliminarii acestor neajunsuri, apare necesitatea insarmarii ramelor, operatiune care inseamnateserea unei retele de sarma pe cadrul ramei. In acest fel, atat fagurele artificial ca atare, cat si cel rezultat dupacladire, au o rezistenta marita, putand face fata tensiunilor aparute din diferite motive.

Deteriorarea fagurilor

Sa vedem cand se intampla ruperea, deformarea sau deteriorarea fagurilor :

1) In timpul executarii lucrarilor curente de intretinere, cand la manevrarea ramelor,fagurii plini cu miere, pastura ori puiet si acoperiti de albine, cedeaza mecanicdesprinzandu-se de pe sarme se rup sau se indoaie.2) In timpul cladirii de catre albine a fagurelui artificial, cand apar defecte de cladire,deformari, ruperi si indoituri.3) In timpul extragerii mierii cu ajutorul centrifugii manuale sau electrice, cand fortacentrifugala exercitata asupra ramelor cu faguri este mare. Se intampla deseori cafagurii sa cedeze in apropierea spetezei superioare, deoarece acolo nu a fost crescutpuiet, fiind in permanenta prezenta o coroana de miere. Practic fagurele este mairezistent (datorita camasilor de nimfa ramase in celule) pe suprafetele unde se facecresterea puietului.4) In timpul transportului stupilor spre locurile de pastoral. Factorii favorizanti

degradarii fagurilor sunt temperatura marita din timpul transportului si balansulmijlocului de transport. Analizand cauzele deteriorarii fagurilor, se poate trageconcluzia ca o insarmare cat mai corecta si atenta a ramelor inseamna mai putinabataie de cap pentru apicultor.

Conditii de insarmareIntrebarea care se naste automat este legata de tehnica si modul de insarmare alramelor. Ce conditii trebuie indeplinite pentru a reusi o insarmare eficace?

1) Modul de distribuire al sarmelor sa fie in corelatie cu scopul urmarit si cat maiuniform.2) Fagurele artificial sa fie foarte bine fixat de sarme, avand grija sa nu apara gauriin foaie, cu sarma ingropata in ceara pe toata lungimea ei.

3) O atentie deosebita trebuie data marginilor fagurelui,care trebuie protejate derupere sau alt tip de deteriorare.4) Fixarea fagurelui sub speteaza superioara cu un numar marit de sarme, caremaresc rezistenta la centrifugare.5) Montajul foii de ceara sa se faca asigurand tolerantele necesare, stiind caintervine o anume dilatare termica.

In ceea ce priveste tehnicile insarmarii exista o mare diversitate. Indiferent de cateranduri de sarma sunt montate pe rama, putem spune ca sunt trei mari categorii :

Page 4: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 4/68

insarmarea orizontala ; insarmarea orizontal-oblica ; insarmareaorizontal-verticala (vezi fig.) Toate acestea au avantajele si

dezavantajele lor, scopul urmarit in final fiind acelasi : sa rezulte o insarmare decalitate.

Insarmare orizontala

Este cel mai cunoscut si uzitat tip de insarmare. Rezultate bune se obtin atunci candramele de orizontal sunt prevazute cu 5 sarme, de multietajat cu 4 sarme, iar celede magazin cu 3 sarme. Este foarte important ca sarma de sus sa fie pozitionata la10-15 mm de leatul superior, restul sarmelor fiind distribuite in mod simetric, unafata de alta.

Pentru asigurarea unei trainicii sporite, prima sarma se ancoreaza pe mijloc, deacelasi leat superior, cu ajutorul unei bucatele de sarma si a unui cuisor. Lamontarea fagurelui se are in vedere lasarea unui spatiu liber astfel : fata de leatulsuperior 3-4 mm, fata de laterale 5 mm, iar fata de leatul inferior 5-10 mm.

Insarmarea orizontal - oblica

Principial, se vor respecta aceleasi norme, ca in cazul insarmarii orizontale. Noutateaconsta in adaugarea altor 2 sarme dispuse oblic pe verticala(vezi fig.), care vorasigura o trainicie sporita. Pentru montarea fagurelui artificial se au in vedereaceleasi deziderate, expuse mai sus.

Insarmarea orizontal - verticala

Este tipul de insarmare care asigura trainicia cea mai mare unui fagure. Bineinteles,reteaua de sarme fiind mai deasa, presupune ca si manopera operatiunii sa fie un picmai complicata. Dar care este scopul pe care il urmarim, daca nu acela de a face otreaba buna? Deoarece intentionam sa promovam acest tip de insarmare, vomdezbate mai pe larg subiectul, asta neinsemnand ca dorim sa impunem metoda. Laurma urmei, totul se rezuma la optiunea personala a fiecarui apicultor.

Principalele operatiuni executate sunt :

Gaurirea ramelor

Pozitia gaurilor se marcheaza cu un sablon si un creion. Se va folosi o masina degaurit electrica(mica), fixand in mandrina un burghiu de lemn, de 3 mm. In scopulsituarii gaurilor in acelasi plan, dupa marcarea initiala, gaurirea se va face pe parteainterioara a elementelor ramelor, astfel fiind asigurata planeitatea sarmelor. Dacasarmele nu sunt montate corect, atunci si cladirea ulterioara a fagurelui de catrealbine va fi defectuoasa. Atentie : este foarte important ca gaurile sa fie date in asafel incat ca sarmele marginale, orizontale sau verticale, sa se afle pozitionate la 2,5cm de toate stinghiile ramei (vezi fig.).

Tipul sarmei si taierea eiSarma folosita este o sarma subtire, de 0,4 mm, zincata, lucioasa si maleabila.Pentru asigurarea a 3 orizontale si 5 verticale se taie bucati de 3,5 m, pentru ramade orizontal si 3,2 m, pentru rama de multietajat. Recomandam in prealabil sa sefaca o proba si sa se stabileasca lungimea necesara.

Montarea si fixarea sarmelor

Sarma taiata la dimensiune, se introduce lateral jos, si se trag cele 3 randuriorizontale. Practic vor rezulta 2 lungimi : una de 1,6 m pentru traseul orizontal si 1,9

Page 5: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 5/68

m pentru traseul vertical (rama de orizontal). Pentru rama de multietajat cele doualungimi sunt egale, adica 1,6 m.Asezarea sarmelor in rama se face cu atentie, cele orizontale de o parte, iar celeverticale de alta. Intre cele doua retele se formeaza un buzunar, unde se aseazafagurele artificial. Fixarea sarmei se face cu ajutorul cuisoarelor. Acestea trebuie safie subtiri si scurte(1 mm grosime,10 mm lungime). Dupa ce fixam un capat al

sarmei, aceasta se intinde cu grija pentru a evita curbarea ramei si se fixeaza cu celde-al doilea cuisor. Fixarea sarmei pe cuisor se face rasucind de 2-3 ori, apoi capulcuiului se ingroapa in rama ,batand cu ciocanul.

Fixarea fagurelui artificialFoaia de fagure se introduce intre sarmele orizontale si cele verticale, dinsprespeteaza inferioara, spre cea superioara. Se aseaza rama cu fagurele montat pecalapodul apicol umezit si se corecteaza pozitia. Pozitia corecta a fagurelui este ceain care se asigura urmatoarele distante : la speteaza inferioara, fagurele aproapelipit, pe laterale si speteaza superioara 2-3 mm. distanta. Pentru lipire se pot folosipintenul apicol, randalina apicola, un ciocan de electronist cu ciocul modificat sau maimodern transformatoare de c.a cu o tensiune mica. In toate aceste cazuri se are invedere ca lipirea sa se faca fara a gauri fagurele si pe toata lungimea sarmelor. Undedin neatentie fagurele a fost gaurit se procedeaza la astuparea gaurii cu ceara topita.

Cladirea si pastrarea fagurilor

Pentru a avea si faguri bine claditi, se recomanda ca in timpul infloririi pomilorfructiferi, sa fie dati familiilor de albine pentru ai cladi partial. Dupa 1-2 zile se scot,se trec la rezerva , urmand a fi utilizati la nevoie. Depozitarea se face in corpuri destup, dulapuri speciale, obligatoriu in pozitie verticala pentru a preintampinadeformarea lor.

INVENTAR DE STUPINA

Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate , apicultura nefacand exceptie

de la aceasta regula. Pentru cei ce cred ca viitorul lor economic si profesional este legat de aceasta frumoasaindeletnicire o sa detaliem lista cu echipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupine. Lista prezentatain aceasta pagina este valabila pentru o stupina de 100 de familii de albine, acesta fiind numarul minim de stupide la care putem spune ca abordam domeniul din postura de semiprofesionisti. Poate la o prima vedere o sacredeti ca investitia este destul de consistenta, dar va asiguram ca in comparatie cu alt tip de afacere, o sa vedetica nu este deloc asa.

Utilaje principale de intretinere

- Stupi sistematici completi - 105 buc. ; nucleede imperechere - 25 buc. ; rame goale derezerva - 10 buc/stup ; corpuri rezerva - 10buc. ; cabana apicola - 1 buc. ; dulap pentrupastrat fagurii - 1 buc. ;

Utilaje pentru extragerea mierii- Centrifuga - 1 buc ; masa pentru decapacit - 1buc. ; cutit decapacit - 2 buc. ; tava decapacit -1 buc. ; site pentru strecurat mierea - 5 buc. ;maturator inox /300 kg. - 2 buc. ; bidoanedepozitare miere

Scule diverse pentru intretinere - Dalti apicole - 3 buc. ; perii apicole - 2 buc. ; afumator - 2 buc. ; costume protectie

Page 6: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 6/68

+ masti - 3 buc. ; ladita transport rame - 2 buc. ; ladita scaun - 2 buc. ; coliviiintroducere matci - 30 buc. ; perforator rame - 1 buc. ; planseta calapod faguri - 2buc. ; pinten lipit faguri - 2 buc.; cantar de control - 1 buc. ; gratii Hanemann - 100buc. ; gratii urdinis - 100 buc. ; colectoare propolis - 90 buc. ; colectore polen - 90buc. ; roinita - 1 buc. ; sipci port-botci - 40 buc. ; ciocan lipit botci - 1 buc. ; sablonbotci - 1 buc. ; lampa butan - 1 buc. ; carucior stupi - 1 buc. ; adapator - 1 buc. ;

izolator fagure - 3 buc. ;

Utilaje conditionat ceara

- Topitor solar - 1 buc. ; presa ceara - 1 buc. ; vase diverse - 3 buc. ; forme ceara -3 buc. ;

Materiale consumabile- Faguri artificiali ; biostimulatori apicoli ; medicamente ; matci ; sarma pentru rame; cuie ; vopsele ; doze gaz butan ; substante dezinfectante etc. ;

Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina , achizitionarea lorfiind costisitoare. Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani), deci siinvestitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute inanul precedent. Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare. Oregula de baza este sa achizitionam numai echipamente noi , vechiturile oricat deavantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare. Niste stupi vechi, cu lemnul putred,plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita, reprezinta adevarate pietrede moara, legate de "gatul" unei afaceri de succes. La vremuri noi...oameni noi...siscule noi .

Pregatirea vetrei stupinei

Pe la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)demaram primele actiuni :- curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea, adunam si inlaturamcrengile, frunzele si in general toate resturile, urmarind o igienizare totala- asezam stupii pe locurile definitive, functie de sistemul ales, urmarind ca

urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui - curatam prin urdinis( cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi ; acestease vor arde neaparat - instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturilereci ale inceputului de primavara

Supravegherea zborului de curatireIn timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup, auacumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate. De aceea in primele zilecalduroase( temperatura ajunge la peste 15 grade C), trebuie sa stimulamefectuarea acestor zboruri de curatire. Daca inca mai este zapada pe vatra stupineieste recomandat sa intindem paie pe jos. Urdinisele se vor deschide larg iar capacelese vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului. Tot acum uniidintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta : introduc in mijloculcuibului un fagure gol, bine cladit, in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut.Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor, reducemurdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate.

Primul control si stramtorarea cuiburilor

Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara, in carevom evalua starea familiilor de albine, operatiune dublata de o stramtorare acuibului. La deschiderea stupului constatam :

Page 7: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 7/68

- prezenta hranei care exista in faguri, stiind ca o rama standard contine 3,5kg miere pe ambele fete- prezenta matcii, dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului ; daca puietul nuexista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram : unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana, pana cand tragemo concluzie corecta.

Tot in timpul acestui control, scoatem din stupi fagurii mucegaiti, cu pete de diaree,si pe cei ce contin multe celule de trantori. S-a constatat ca dezvoltarea familiilor dealbine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim. Inacest scop stuparii vor "stramtora cuibul". Cuibul se aranjeaza catre peretele stupuluicare este cel mai expus soarelui astfel : fagurii cu puiet se aseaza in mijloc, ei fiindmarginiti de faguri cu miere si pastura ; in cuib se lasa strict atati faguri cat potacoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare ; in ce privesterezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.4-5 kg miere si bineintelespastura. Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nuorfanizati accidental familia. Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta, dincolode ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere, aceasta delimitand compartimentul dehranire.

Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazicuratate, reparate si dezinfectate. Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi,urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. Lucrareaeste foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte, sa pastram o stare de igienaperfecta. Toate aceste lucrari sunt decisive, necesita sa avem ceva timp la dispozitiesi mai ales sa avem "ingaduinta" vremii.

Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana

Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in oricestupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta. In acest scop folosimurmatoarele rezerve:

- proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem, sau incelulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial - proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie- mierea in faguri, miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei 

In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem, se aflacate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. Asta se intampla din cauzaca odata format ghemul de iernare, albinele nu mai au acces decat la proviziile de pefata fagurilor unde se afla. Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele carecontin provizii, si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se descapacescaceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri degrosimea unui creion. Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine dinambele margini ale ghemului. Se introduc fagurii gauriti, cu miere descapacita in

spatiu liber care tocmai a fost creat. Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alaturade fagurii cu miere, bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor.

In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup, seprocedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate.Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. Cand nudispunem de acesti faguri, se poate folosi mierea diluata un pic, incalzita si apoiturnata in faguri goi. Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de mierecristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita, cat si cu

Page 8: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 8/68

serbet de zahar. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. Estede dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta, putand evitaaceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna.

Completarea rezervelor de pastura

Pe langa miere, albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica.

Aceasta este asigurata de pastura, lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltareafavorabila a familiilor de albine. Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de1,5 kg de pastura. Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plinsi la nevoie prin completarile de primavara. In primavara modurile de administraresunt:- Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii ; apoi frecam fasiile in mana

 pana la separare. La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si ocantitate dubla de miere. Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si seomogenizeaza. Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g, pana laaparitia culesului de polen.- Un kg de pastura se amesteca cu 0,750kg miere si se administreaza deasupraramelor sub forma de turtite proteice de completare.- Amestecam cantitati egale de polen si miere, administrand la fel deasupra cuibului 

sub forma de turtite.

Concluzionand, hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de larezerva, apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si mieresau pastura si miere.

Dezinfectia stupilor

Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara (dindiferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul. Dezinfectia se face cu scopulpastrarii sanatatii familiilor de albine. O casa curata inseamna eliminarea unorprobleme grave. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi, pe carei-am curatat si dezinfectat. In principiu lazile se curata de resturi de ceara, propolis,

pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata. Urmeaza o limpezire,o uscare si neaparat flambarea cu flacara.

Largirea cuiburilor

Lucrarea este deosebit de importanta, avand in vedere ca interventia stuparuluipoate face mult bine, dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. Prinlargirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale:- existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albinedoici ; la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica- prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere- conditiile interne si externe, precum si caracteristicile biologice. Acestea tin de

temperatura externa, de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim instup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleazaactivitatea matcii. In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupacei cu pastura.- aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare ; printr-o hranire abundentase pot introduce in stup dezechilibre importante

Efectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuibsunt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). Se

Page 9: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 9/68

adauga un fagure bine cladit. Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cupuiet. Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet, se introduc treptat alti faguri tinandseama de cresterea populatiei. Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in cares-au mai crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi incare nu a fost crescut puiet. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere(care vor fi descapacite) este un factor favorizant.

O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi, este aceea de ai stropi cuapa calduta sau miere diluata. La incalzirea timpului si in prezenta unui mic culeslargirea se poate face si cu un fagure artificial. Acest fagure se aseaza dupa ultimulfagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta inmijlocul cuibului.

Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cuprecadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. Stupul multietajat, beneficiindde o constructie aparte se manuiete diferit. La acest tip de stup largirea se face prininversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiindnecesare.

Intarirea familiilor slab dezvoltateOricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp, se constata ca instupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea, aparent fara o cauzaanume definita. La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca negandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism". Pentru a uniformizaputerea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiileputernice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.

Concluzii

Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce seexecuta in stupina. Trebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile osa aveti in preajma primului cules major stupi puternici, capabili sa valorifice

resursele nectarifere. Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna !

LUCRARI DE VARA IN STUPINA

Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteaptaroadele muncii lor. Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa, dar marea multumire este ca albinele au hrana dinabundenta. In general culesurile sunt de mare intensitate, insa durata lor este scurta. Aceste culesuri pot fitimpurii (salcam, zmeuris), de vara (tei, faneata, floarea soarelui) si tarzii.

Recunoasterea unui cules- speciile melifere infloresc abundent- intensitatea zborurilor creste exponential,albinele se inghesuie la urdinis.

- fagurii din cuib se inalbesc datorita faptuluica albinele alungesc celulele si capacescmierea.- pe inserat in stupina se simte mirosulcaracteristic al mierii.- albinele ventilatoare isi intensificaactivitatea, pentru a evapora apa din nectarulproaspat cules.

Page 10: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 10/68

Conditii pentru valorificarea culesurilor

Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nuorice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules.Conditiile necesare sunt :- familiile sa fie puternice si sa ocupe min. 12 faguri standard, dintre care 8-9 cu

 puiet 

- familiile sa fie in stare activa, stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roiresau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea

Cum obtinem acest deziderat ? Cu lucrari facute la timp : - familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera

 posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal, depozitarea mierii sa fieasigurata si a caror volum se poate mari sau micsora- intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor, ridicarea partiala a podisorului sauinlocuirea acestuia cu o sita- ridicarea periodica de rame cu puiet capacit, cu albina aferenta, aceasta operatiune

 prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei - inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere, apte biologic si 

genetic pentru performanta- folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajmaculesului, in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o

 productie pe masura- marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea, prin imputernicirea lor cu

 puiet capacit ridicat din stupii puternici 

Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine, in care culesul incepetimpuriu. Zonele cu salcii, artar, cu flora spontana si mai ales padurile de salcam potoferi cantitati importante de miere. Stuparii care au in zona asemenea "comori", saucei care practica stuparitul pastoral, obtin rezultate remarcabile. Odata cu sfarsitulprimaverii, familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare. Daca nu se

intervine ferm, acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei,fanete, floarea soarelui - pot fi compromise. Formarea de noi familii si aplicareastricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada, pot impedica pagubelece vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare.

Stuparitul pastoral - generalitati

In cautarea surselor variate si permanente de nectar, se practica deplasareastupinelor la masivele melifere. Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca :lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului ;baza melifera, timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spremasiv ; locul efectiv de amplasare a stupinei, sursele de apa si tot ce tine de locatiarespectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit.

Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivuluimelifer. In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina. Se vaavea in vedere ca stupii sa fie umbriti, existenta unei surse de apa (care este foartenecesara), posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta (decidrumuri practicabile). Alegem vetre de stupina la marginea padurilor, in poienite saulocuri cu raritura de arbori. Toti stupii vor fi verificati inainte de plecare, trebuind sane intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor. Se astupa crapaturile, sepregatesc toate sistemele de fixare, ventilatie etc.

Page 11: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 11/68

Vom scoate fagurii plini si extragem mierea. Deplasarea la sursele de cules se vaface de preferinta noaptea : odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel sinu perpendicular pe sursa. La culesul de salcam, stupina se aseaza pe locuri insorite- dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai - pentru ca albinele saprimeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii. La tei si floarea soarelui, culescare are loc in perioada de canicula, vom aseza stupii la umbra. Daca nu putem

asigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferitemateriale (paie, frunze). Daca nu facem aceasta, contingente intregi de albine vorventila stupul, neparticipand la cules.

Pregatirea familiilor - manuirea stupilorPregatirea stupilor - implicit si a familiilor de albine - se face diferentiat :

- Stupii orizontali : cu o saptamana inaintea debutului unui cules, fiecare familietrebuie asigurata cu 5-6 faguri, pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului. Laintroducerea acestor faguri, organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspreurdinis se aseaza un fagure cu pastura, fagurii cu puiet, inca un fagure cu pastura simiere, faguri cu miere, urmand apoi fagurii goi. Ce se intampla in timpul culesului :albinele vor umple intai fagurii din cuib, prin depozitarea mierii in coroane. Candcuibul este completat in totalitate, depozitarea se continua in fagurii goi. Cateodatamai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali.

- Stupii verticali cu magazine : crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unuimagazin deasupra cuibului. Urmarind culesul si daca constatam ca albinele auumplut magazinul, mai adaugam un magazin suplimentar, peste cuib, iar deasupraacestuia magazinul plin. Albinele vor umple si magazinul adaugat si vor capacimierea in celalalt.

- Stupii multietajati : In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp pestecelelalte doua. Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa ocapaceasca. Acum este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2. In

acest fel depozitarea mierii continua in corpul 3, acum devenit 2.Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor. Populatiacreste si sursa de hrana scade. In scopul mentinerii albinelor in stare activa, uniiapicultori fac hraniri suplimentare cu sirop de zahar 1/1. Pentru a crea loc matcii saoua (cuibul fiind blocat cu miere) se introduc faguri goi in mijlocul cuibului.

Extragerea si conditionarea mieriiIn urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere, care reprezinta poatecel mai important produs al stupului. Inainte de toate trebuie sa spunem ca miereaeste un "organism viu" si de modul in care o recoltam si preconditionam, depindefinalizarea cu succes a muncii noastre de 1 an. Aderarea Romaniei la U.E si exportulactual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere.

Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatatedin suprafata lor. Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacita, mierea are uncontinut de apa de 18-20%. Sunt insa situatii in care din cauza vremii umedecantitatea de apa depaseste acest procent. O prima concluzie ar fi aceea ca ramele

 pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare. De multe ori seprefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline.

Cum scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a

Page 12: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 12/68

daltii apicole. Mult hulitele "podisoare izgonitoare, chimice" nu se vor folosi, pentruca prin continutul lor de substanta activa, riscam sa contaminam mierea. In schimbse pot folosi izgonitoare cu sicana.

Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturamalbinele. Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa

o vatamam. Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala, dupacare punem rama in ladita de transport. Executam operatiunea cu grija si rapidpentru a nu starni furtisagul in stupina. Camera in care facem extractia va fi curata sidezinfectata, lucru valabil si pentru utilajele de extractie. Inainte de inceperea lucrariiefective de extragere a mierii, se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare. Dacaextragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C, cu uncurent de aer cald.

Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurilor si extragerea propiu-zisa a mierii din faguri. Ce fel de echipament folosim : la un nivel mic sepoate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara, cutit saufurculita de descapacit, un extractor tangential, un vas unde se scurge mierea, unmaturator, strecuratori diferite. Toate aceste utilaje se recomanda sa fie din inox sauun alt material agreat de norme. La descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala,cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de suprafata fagurelui.Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos.

Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru cafagurii sunt grei si s-ar putea rupe. Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa,putem mari turatia pana la 200-250 ture/min. Dupa extractie, fagurii goliti se daufamiliilor pentru a fi curatati.

Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele, cad la fund, sicele mai usoare se salta la suprafata. Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m seface la temperatura de 20 grade C in 3 zile, iar la 25 grade C in 36 ore. Dupa

decantare mierea se va trece in vasele maturatoare, unde procentul de apa scadepana la limita admisa de norme. Depozitarea finala se face in recipiente de inox, saualtele agreate de cumparator.

Concluzii

Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase. Producerea si imperecherea matcilor,formarea noilor familii si ingrijirea lor, au fost deja expuse in alte pagini asa ca numai are rost sa insistam asupra lor. Dupa cum si singuri v-ati dat seama... vara senumara ....bidoanele..! Succes...!

LUCRARI DE TOAMNA IN APICULTURA

Vine toamna, mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari, carora trebuie sa le faca

fata. Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol, toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a punestupina pe o alta treapta a performantei. Sa trecem iarasi la treaba !

Lucrarile de toamna demareaza la inceputullunii august si se impart in trei mari categorii :Lucrari de intensificare a cresterii puietului;asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare;

 pregatirea cubului familiilor de albine in vedereaunei iernari de calitate.

Page 13: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 13/68

INTENSIFICAREA CRESTERII PUIETULUI

Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna, trebuie ca inca dintoamna sa asiguram o populatie numeroasa, bine hranita si intr-o stare de sanatateperfecta. Acest lucru nu este usor de obtinut, stuparul fiind foarte solicitat, atat catimp,cat si ca volum de munca. Ce masuri trebuie avute in vedere:

Asigurarea de matci tinere si viabile:

S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunerea puietului.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 anisi in decursul verii sa facem inlocuirile necesare. Biologic matcile batrane isi limiteazadepunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar sipolen, pe cand cele tinere se comporta altfel : isi mentin ritmul bun chiar dacaresursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica maibine culesurile de intretinere). Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca inprimavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autoriprocentul este de 0,5%). Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fracatoamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta.

Deblocarea cuiburilorO alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cumiere sau pastura. Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu,instinctiv, albinele blocheaza cuibul, cautand sa-si asigure necesarul de rezeve dehrana. Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua, numarulcelulelor libere scazand drastic.

Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine seintroduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s-aucrescut cateva generatii de puiet). Aceste spatii libere se creeaza prin scoatereafagurilor marginasi. La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si serealizeaza prin inversarea periodica a corpurilor. Atentie insa, pentru ca trebuie sa

avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduiesterezervele de hrana

Asigurarea cu faguri de calitate

Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti, fara celule de trantorisau alte defecte. Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta preamult pe ganduri. Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zonafierbinte" a cuibului, adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii.

Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimularePrezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua.Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei, albinelerecapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules. Stuparii pot pune familiile

in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care oferaculesuri tarzii, fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegereaunei vetre permanente adecvate.

Ce putem spune despre culesurile tarzii ? Cert este faptul ca prezenta lor are unimpact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare. Candstuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prinoferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de zahar).Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie, aici

Page 14: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 14/68

limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri : descapacirea a 2-3 dm patratide fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului ; hraniri cusirop de zahar concentratie 1/1, cate 200-300 g la interval de 2-3 zile ; deasemeni oalta metoda este stimularea cu zahar tos, umectat putin cu apa sau miere.

Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele

proteice, prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. In lipsa unuicules se administreaza ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in primavara) deasupracuibului.

Reducerea si impachetarea cuiburilorCa si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la ostramtorare a cuibului ; in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine dealbine, marginiti de faguri cu miere si pastura. Fagurii scosi se trec dincolo dediafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. Atentie : nuse lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma, asta pentru a impedica oformare gresita a ghemului de iernare.

Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara (a nu se comfunda cuimpachetarea finala din toamna). Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati,aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine, cand familiile nu ajung lanivelul de dezvoltare cerut. Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere apopulatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire.

ASIGURAREA REZERVELOR DE HRANA

Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de omiscare continua a lor. Cand conditiile externe permit, familia de albine demareazacresterea puietului - la inceput timid, pe suprafete mici de fagure - urmand ca odatacu imbunatatirea vremii, inspre primavara, cresterea sa fie accelerata. Dupa cumbine stiti albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice) traiesc aprox.5-6 luni,deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte

importanta.Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. O familiefara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna, asta fara sa vorbim de cantitatilemici de puiet crescute. Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problemahranei? Cateva deziderate de atins:

Calitatea hraneiMierea din faguri sa fie numai miere florala. Ca o prima conditie ar trebui samentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. Daca iernamfamiliile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputandface zboruri de curatire). O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fiecapacita. Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a

fi capacita) se poate deteriora. Consumata de albine, mierea alterata produce boligrave. Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nucristalizeaza. In special mierea de rapita, prin puterea mare de cristalizare, estefoarte daunatoare si trebuie inlaturata.

Ramele de miere si pastura

De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara. O ramacorect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. 2/3 din suprafata.Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2,7-3 kg miere iar

Page 15: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 15/68

una de multietajat 1,8-2 kg. Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1,5 kg miere,dar acestea trebuie folosite cu multa precautie. Bineinteles acesti faguri vor fi foartebine construiti. Ca rezerva de pastura,fiecare familie trebuie sa aiba min. 1 fagure cupastura,fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui)facute la cei cu miere.

Hranirile de completareHai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare. Sunt cazuri candfamiliile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo ; apoi cand miereade mana trebuie inlocuita, sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere.In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructialui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte.

Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu, adica imediat dupa ce s-au terminatculesurile de vara. Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare sihranirile de stimulare, fiecare avand rolul si scopul sau. In cazul in care hranirea decompletare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principalalbinele care nu vor intra in iarna. Daca nu respectam recomandarea atunci albinadin iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muriinainte de a creste generatiile noi de puiet). Ca un principiu general, hranirea decompletare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se vaface iernarea. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata, iar miereacompletata sa aiba timp pentru a fi capacita.

La completare se va folosi un sirop de zahar, 2/1, cu un adaos de 1 gr acid citric(sarede lamaie), la litru. Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg),seara, cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. O sa observam ca nutoate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesaramicsorarea portiilor. Cand timpul este inaintat, siropul de zahar se poate inlocui cuserbet. Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare estecea cu miere, pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma.

Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august.PREGATIREA CUIBULUI FAMILIILOR DE ALBINE

Cu ce am putea compara aceasta lucrare ? Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-ocasa ,pentru ca toata lumea sa se simta bine. Aranjarea cuiburilor familiilor de albinese face in functie de terminarea culesurilor, starea vremii si prezenta puietului.Timpul acestei aranjari difera de la an la an, iar stuparul trebuie sa aprecieze foartebine momentul ales. In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati dealbine, iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna. Sunt trei metode de aranjare afagurilor :- amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda, si consta in aranjareafagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordinedescrescanda.- amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-unstup. Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei. Langa diafragma seaseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere, urmand fagurii cu cantitatidescrescatoare.- amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate demiere, urmatorii (asezati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.

La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1,5 kgmiere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv). La stupii multietajati

Page 16: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 16/68

Page 17: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 17/68

Pentru tipurile de stupi care sunt prevazuti cu sita de fund, antivarroa, lucrurile devinsi mai simple. Impachetajul este sumar, pe podisor fiind aplicata doar o simplapaturica textila sau din papura, etc . Tabla obturatoare a fundului antivarroa, se vapozitiona asfel incat sa fie asigurata o fanta pe 1/3 din suprafata. Sunt stupari careisi ierneaza familiile de albine, inlaturand total aceasta tabla obturatoare. In ambelecazuri, familia de albine sta ca intr-un clopot, bioxidul de carbon fiind evacuat numai

prin partea inferioara a stupului.

Aplicarea tratamentelor de toamna

Tratamentele cele mai eficiente impotriva varrozei se aplica in lipsa puietului. Acestlucru se intampla mai tarziu in toamna, spre inceputul iernii. Stuparii trebuie saprofite de zilele - putine ce-i drept - de vremea buna si sa faca aceste tratamenteconform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente.

Protectia generala a stupineiConditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. Inacest scop,s tupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare. Stupina se va protejacu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor deaer. Stupii vor fi asezati pe postamente speciale, avand grija ca sa li se asigure oanumita inclinare. Aceasta masura este benefica, in eventualitatea ca apa rezultatadin condens va fi eliminata. Exista 3 metode de iernare : iernarea in aer liber,iernarea in cojoc si iernarea in adapost. Din punct de vedere al avantajelor sidezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat. Recomandat insaeste o iernare in aer liber, cu luarea masurilor mai sus mentionate.

Supravegherea albinelor iarna

Odata cu venirea iernii,lucrarile din stupina s-au incheiat. Pentru stuparii care aufacut toate lucrarile "ca la carte" urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele lastupina reprezinta simple vizite de supraveghere. Mai mult, exista o anumitacategorie de stupari, care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor, primavizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie. Acestia sunt "meseriasii", cei care pe

baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune.Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie ? La cate 3saptamani interval, vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(si improvizat)ascultam zgomotele din stupi. Ce ne-ar putea indica ele ?- un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula.- un bazait puternic ne indica, ca familia are probleme si ca exista o stare anormalain stup.- un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.- zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii.

Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna, aceastanumindu-se "foaia de control". Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe

ea, ne putem da seama daca exista probleme. La stupii orizontali unde "foaia decontrol" nu se poate instala, se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cuo sarma.

Zborurile de curatire iarna

Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire". Inainte deinceputul iernii albinele fac zboruri de curatire, fapt care are influente pozitive in cepriveste iernarea. Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 gradeC , in lunile decembrie, ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa

Page 18: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 18/68

din stup.

Stuparul - ca si in primavara - trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarelemasuri :- curata urdinisurile, ridica capacele si saltelutele izolatoare, curata zapada,imprastie paie. O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca

albinele sa se agite si in acest fel sa iasa.

Un indemn : profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supravegheazborurile de curatire, asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara dacaacestea nu se fac de toate familiile.

Indreptarea starilor nedoriteIn viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuierezolvate. Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara, dar cateodata totusi seintalnesc in practica apicola (cele mai multe fiind provocate chiar de noi).

- familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta ; albinele aflate intr-oastfel de situatie necesita o hranire suplimentara. Aprovizionarea se face cu faguri dela rezerva. Dupa ce deschidem stupul, localizam ghemul de iernare. Introducem apoifagurele in locul in care lipseste hrana, nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori,pentru a inlesni circulatia albinelor. O alta metoda este hranirea cu miere cristalizatafin, framantata cu zahar pudra. Din acest amestec se fac turte de 1,5 kg ambalate inpungi gaurite sau hartie (deasemeni gaurita) si se administreaza albinelor deasupraintervalelor gasite in suferinta. Cand nu avem miere indemna la boli, sau pur sisimplu aceasta lipseste, se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazulprecedent(turte). Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens, administrat in faguri,dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere.

- familia a ramas orfana: la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas faramatca. Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva. Iernarea

acestor matci fiind o chestiune destul de dificila, se ajunge in situatia in care acestealipsesc. De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu oalta (mai slaba dar care are o matca buna)

Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. 15 grade C) in care ferimstupul de temperatura scazuta de afara. Aceste probleme ce apar trebuie neaparatrezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu.

Conditii generale de iernare

Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija. Ce trebuie saurmarim :- sa poata fi protejata de vanturile reci.- sa asigure linistea necesara albinelor;daca albinele vor fi deranjate de pasari sau

animale, sau de zgomote de alta natura, se vor agita, vor consuma multa miere si sevor imbolnavi.- sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca)

Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul candprinde o crusta de gheata ; cea afanata asigura o mai buna izolare termica. Atentie :instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sava spun).

Page 19: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 19/68

Concluzii

La o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in cepriveste lucrarile ce trebuie facute ; este un adevar, numai ca asta se intampla candlucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute. Deci mare atentie !

INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE ALBINE

Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde uneinecesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei. In apicultura moderna roitulnatural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire saurepopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care aunumeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.

ROIREA ARTIFICIALA

Roirea artificiala are menirea sa inlature toateneajunsurile roirii naturale. Ea se efectueaza latimpul potrivit si ne permite sa efectuam oselectie a materialului biologic,evitand risculunor pierderi de roi pe care nu-i putem

supraveghea si recupera. Se poate afirma caevitarea completa a roirii este destul dedificila,insa exista o serie intreaga de operatiunipreventive care pot evita sau reduce mult roireanaturala.

Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea simasurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului. In practicarea uneiapiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matcitinere si de mare productivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptulca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia dealbine intra in frigurile roitului.

Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor,deci

aglomerarea cuibului,ventilatia necorespunzatoare a acestora,expunerea lor la soaresi supraincalzirea acestora prin insolatie,aparitia unei necorespondente intrecantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care eletrebuie sa-l hraneasca,glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor, darnu au suficiente larve pe care sa le poata creste,faguri insuficienti saunecorespunzatori pentru depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladireafagurilor,predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitantiinterni sau externi care favorizeaza roitul.

A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestareainstinctului de roire este foarte greu,putandu-se analiza numai fiecare in parte sisintetiza corelatia care exista intre ele.

- Stupi de mare capacitate - Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea destupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoieastfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-seblocarea cuibului.In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi ramesi faguri artificiali.Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matciisi aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.Calculele au aratat ca la un spor zilnicde 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3faguri,iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.

Page 20: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 20/68

- Amplasarea stupilor - Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada demaxima insolatie(orele 12-17)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul deroire.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nuatrage caldura razelor de soare.

- Culesul nectarului si polenului - Sunt elemente care actioneaza castimulenti,determinand o mai buna hranire a matcii,o mai buna depozitare anectarului si polenului care produc caldura in stup,contribuind la cresterea puteriifamiliei.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roiriidaca apicultorul nu intervine la timp.De asemenea in perioadele lipsite de cules estebine sa practicam stuparitul pastoral.

- Aglomeratia de albine tinere - Existenta unui numar excesiv de albine tinereindeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri incare matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Familia respectivatrece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timpnefavorabil.

- Lipsa de spatiu si ventilatie - Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitateaalbinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient deeficace,predispunand familia de albine la roire.In timpul culesului se recomandadeschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.

- Blocarea cuibului cu miere si pastura - La un cules intensiv de nectar si polen candcuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celulegoale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.

- Excesul de laptisor de matca - Producerea laptisorului de matca destinat hraniriilarvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unuinumar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor

larvelor,acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandularastimuland roirea.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacitreprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.

- Varsta matcii - S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire deunde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bunefamilii de albine.

- Carenta de feromoni a matcii - Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare alematcii produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep sirecunosc matca stupului.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata dinaceasta substanta,totul este normal,cand aceasta cantitate insa se reduce,albinelehotarasc inlocuirea matcii.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii

cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauzasuprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoniprimiti.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.

Cum intrerupem roitul

Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prindistrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.Aceasta operatie este grea sianevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistareasi distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservata,toata

Page 21: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 21/68

operatiunea devine inutila.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zilepentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.Cand aceasta operatie se efectueazain ajunul recoltarii productia de miere scade mult,fiindca familia de albine este infrigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilorcontribuie la prelungirea acestei stari,de unde concluzia ca este mai usor saprevenim decat sa combatem acest instinct puternic.

Metode de roire artificiala

Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa sicere un volum mare de munca.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie lasporirea productiei de miere.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodelede formare a roilor artificiali.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple sieficace),folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor:

- Roirea artificiala prin divizare - Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultireartificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numarmic de familii.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,apicultorul ajungandintr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata,dimensionata dupadorinta.In zona de stepa,divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut,iarin zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.In acest fel noile familii participala culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.

Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruriintense.Cu scopul de a forma familia noua,se aduce langa familia ce urmeaza sa fiedivizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine,puiet si miere afamiliei de baza.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in carestup a ramas.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei,de oparte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familianoua.Albinele culegatoare,pe masura ce se inapoiaza de la cules,se impart aproapeegal in cei doi stupi.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unuldin stupi,acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca

cat mai egal.Spre seara,in familia orfana se introduce,intr-o colivie,o matca imperecheata sauneimperecheata.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore,indiviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.Dupa imperecherea matcii siinceperea depunerii oualelor, familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuitain vederea valorificarii culesurilor.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor serealizeaza un spor efectiv de 100%.

- Roirea artificiala prin stolonare colectiva - Presupune ridicarea a cate doi faguri cupuiet si albina de la fiecare familie de baza.Aceasta face ca puterea familiilordonatoare sa nu fie influentata.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fiemai puternice. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in

toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.

- Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacitbine acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Ramele seaseaza in stupul ce va gazdui roiul. In timpul formarii roiului,urdinisul stupului se tineinchis pentru a se evita depopularea.in general,roiul se formeaza din 4 rame bineacoperite de albine,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Dupacateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara imperecheata.Inlipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in

Page 22: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 22/68

concentratie de 1/1 sau 1/2.

ROIREA NATURALA

Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o partedin albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In functie deordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare,care se caracterizeaza

prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare sitertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Legat de datacand parasesc stupul,roiurile se impart in : timpurii,atunci cand familiile roiesc lainceputul lunii mai si roiuri tarzii,cand familiile roiesc in luna iulie.

Obisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos,intreorele 11-15.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine,roiul se invarteste inapropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.Roiul primar cumatca varstnica,spre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteazaprea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistittimp de cateva ore.

Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spreseara se scutura direct intr-un stup nou,pregatit in acest scop.Stupul in care seintroduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficientapentru a putea incepe cresterea puietului. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza,severifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sacladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiulnecesar.

Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toatebotcile cu exceptia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stupnumai fagurii ocupati de albine.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiediceroirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.Roireanaturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor

productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.Ingrijirea roiurilor

Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:unaeste aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor dehrana.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0,8-1kg albine si infaguri rezerve de miere de 10-12 kg.In vederea ajungerii la acest deziderat se iauurmatoarele masuri:- La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreazain faguri apa.- Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in catmai scurt timp matci imperecheate.- Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic

cu puiet capacit.- Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.- Se asigura existenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fiehranite stimulent.

Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta aroiurilor dupa formare,asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursulsezonului.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator safie incluse in grupa familiilor de baza.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare

Page 23: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 23/68

corespunzatoare se desfiinteaza,iar albinele,puietul si rezervele de hrana se folosescla intarirea celorlalte roiuri.

INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI

In Romania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali, verticali cu magazine si multietajati.Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosireaunuia din ele. In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este eadescrisa in literatura de specialitate. Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general, ele urmand sa fieadaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina. Sa trecem la descriericoncrete .

INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALIStupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit, din acest motiv el fiindrecomandat incepatorilor. Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linieorizontala, apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albinesau cand apare un cules principal. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon,fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. Extinderea spatiului locuibil se face

prin adaugarea de noi camere,fiecare dotata cu utilitatile ei,totusi facand parte dintr-un intreg. Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu dacaalegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste.

Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal

Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral alstupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura, iar in mijloc se aseazafagurii cu puiet. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura odezvoltare rapida. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bineacoperiti de albine, operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. Osa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facutaperiodic, prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet.

Odata cu venirea timpului frumos, aceasta largire se poate face si prin introducereade faguri in mijlocul cuibului.

Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibuluipentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste. Adaugati faguri numai candfagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. La aparitia unuicules principal, cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali. In acestifaguri, albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. Familiile de albine autendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei dincuib. De aceea, apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asiguraspatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului, cucei goi de la extremitati.

Cand culesul inceteaza, mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie7-8 kg miere ca rezerva de hrana. In luna iunie,familiile ajung la dezvoltareamaxima. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguricu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. Odata cu terminareaculesurilor de vara, se opreste in cuib hrana necesara iernarii, iar cuiburile sestramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. Fiecare rama cu hranatrebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei. Toamna, faguriineacoperiti de albine se scot, cuibul se impacheteaza si se asigura o ventilatiecorespunzatoare a stupului. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim

Page 24: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 24/68

din partea apicultorului, daca lucrarile din toamna au fost bine facute.

O alta metoda de intretinere a unei singure familii

Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creataspecial pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa dealbine. Metoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon. Cum

procedam : de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. Laperetele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cu miere si pastura), apoifagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet), 2-3 faguri claditi, goi, alti 2-3 faguricu miere, urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei.

In aceasta organizare familia se autoguverneaza, primul control fiind facut dupaincheierea culesurilor. Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupiorizontali cu 16 rame. Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator, toamnacuibul se restrange si se impacheteaza. Daca vrem sa inmultim familia de albine,divizam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matcasa aiba oua proaspete). Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acestcaz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. Metoda Layens este o metodausoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobby.

Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoareO metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilorajutatoare. Stuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina catmai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine. Daca acest lucru se aplica la50-60% din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura,traduse in importante sporuri de productie. Scopul metodei este acela de a valorificaculesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii.

Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. Dinfamilia de baza, se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet. Roiul stolon astfelobtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. Aceasta familie(in formare) primeste omatca valoroasa si imperecheata. Daca matca nu este imperecheata se asteaptaimperecherea ei. Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puietgata de eclozionare, recoltati din familiile de baza. Cand familia ajunge sa ocupe 7-8faguri se face o noua organizare. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguricare cuprinde matca mai in varsta, iar restul de faguri cu albine se strang intr-ofamilie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. In toamna dupa ce culesurileau incetat, familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matcatanara.

Procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali suntmulte si se gasesc descrise in literatura de specialitate. Stuparii incepatori insatrebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului potincerca tehnici care acum par atat de complicate.

INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE

Alegand acest tip de stup, apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisivspre practicarea unui stuparit profesionist. Acesti stupi pot fi folositi pentru a facepastoral, pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente. Trebuie sa vaganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) simai ales miere pe sortimente. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine aredezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilorelaborate de-a lungul timpului. In orice caz daca l-ati ales, alegerea a fost

Page 25: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 25/68

inspirata !!!

Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontalsi cel multietajat, mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. De aceeaintretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupiiorizontali. Se fac restrangeri de cuib, impachetari, largiri ale cuibului prin adaugarea

de faguri claditi sau artificiali ,etc. Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10faguri ai cuibului, iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi,stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin. Acest lucru se intampla deobicei in preajma primului cules la salcam. Magazinul este completat cu faguri claditisi 2-3 faguri artificiali. Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa odistanta mai mare intre ei, in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta.

Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales candse observa capacirea superioara a acestora, stim ca a venit momentul sa adaugamun al doilea magazin. Acesta se aseaza deasupra cuibului, primind deasupramagazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. Asezarea unuimagazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules, din cauzamultimii albinelor, care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. Dupa terminareaculesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip destup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asiguracantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula), si deaceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. Odata cu venireatimpului racoros, intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal.

INTRETINEREA IN STUPI MULTIETAJATI

Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. Unii ilconsidera ca fiind cel mai bun stup, altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tariinoastre.S igur este un lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si careimpune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole. Folosit inzonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltare

buna, succesul este asigurat.I ata cum se manuieste:Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse, avand fagurii dincorpul superior plini cu miere capacita, de calitate superioara. Ghemul de iarna seformeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara acelor din corpul superior. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri, forma pecare o dobandeste in urma suprapunerii, majoritatea proviziilor de hrana se gasesc incorpul superior. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitateade a se deplasa pe verticala, in functie si pe masura consumului proviziilor dincelulele fagurilor ocupate de ghem. Se asigura in acest mod o iernare din cele maicorespunzatoare. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiileocupa, treptat, cu puiet fagurii din corpul de sus, unde sunt conditii mai bune pentrumentinerea caldurii ! Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos exista

faguri cu celule goale, se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simplainversare a corpurilor.

Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creascapuiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra), cat si in faguriigoi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt, deasuprafundurilor). Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet. Lucrarease face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit, cel mai bine pe timpul infloririipomilor roditori, odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in

Page 26: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 26/68

stupi curatati si dezinfectati. Cand familiile au matci tinere si prolifice, populatiinumeroase,provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere,cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la oaglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere, inainte de inflorirea salcamului sau- cel mai tarziu - inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. De aceea pentrua se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua

restructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treileacorp, care-in anii favorabili - poate fi si el ocupat cu puiet si albine.

Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos, matca estenevoita sa-si desfasoare, in continuare, activitatea de ouat pe acesti faguri, celuleleeliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. Catresfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cucel de deasupra. La pregatirea familiei pentru iarna, peste corpul cu puiet de jos seaseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate.

ConcluziiStuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce inexploatare. In privinta tehnicilor de intretinere, fiecare alege ce i se potriveste maibine, intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru". Incepeti cu tehnici simple si pe masurace va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior. Nu uitati :progresul se obtine pas cu pas, nu sarind peste etape !

NARCOTIZAREA ALBINELOR

In stupina apar cazuri cand trebuie sa narcotizam familia de albine pentru o perioada scurta. Practic sunt maimulte metode pentru a face acest lucru, insa dupa cum v-am obisnuit vom descrie metoda folosita de noi, fara aavea insa pretentia ca este cea mai buna. Puteti fi insa convinsi ca este o metoda sigura si eficienta.

Substanta folosita la narcotizarea familiei dealbine este protoxidul de azot , aplicareafacandu-se sub forma de fumigatii. O saintrebati : "de unde iau eu protoxid de azot".Raspunsul este simplu si solutia cunoscuta

Page 27: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 27/68

probabil de multa lume. Protoxidul de azot se obtine prin arderea in afumator a uneimici cantitati de azotat de amoniu. Trebuie sa va atentionam ca o aplicare corectaa substantei , presupune respectarea catorva pasi obligatorii, pentru a eliminariscurile legate de protectia albinelor, protectia la contaminare si nu in ultimul randde protectia apicultorului.

Protoxidul de azot , este cunoscut ca un gaz ilariant din anul 1800. In cantitati miciprovoaca asupra omului o "buna dispozitie", insa odata doza marita are efectuleterului si cloroformului. Mult timp a fost folosit in industria alimentara la preparareade frisca. Din punct de vedere a toxicitatii s-a constatat ca protoxidul de azot este osubstanta inofensiva. 

Narcotizarea familiei de albine incepe cu cateva operatiuni de pregatire : 

Pregatirea afumatorului - afumatorul se curata de gudroane si se incarca cu carbuniincinsi (jar viu). Grosimea ideala a stratului de jar este de 3-4 cm . Este recomandatsa nu se depaseasca aceasta grosime pentru, a se evita descompunerea in gazetoxice (datorita temperaturii mari), a protoxidului de azot. In cazul in care avem denarcotizat mai multe familii de albine trebuie sa avem pregatita o rezerva de "jarviu". In prealabil ciocul afumatorului se doteaza cu un furtun, realizand cuplajul cuajutorul unei reductii.

Pregatirea azotatului de amoniu - azotatul folosit pentru producerea protoxidului deamoniu este cel folosit ca ingrasamant in agricultura. Deoarece modul de prezentarea acestuia este sub forma de praf sau granule si arderea directa in afumator s-arproduce rapid,trebuie compactat. Compactarea se face introducand 2 g de azotat deamoniu intr-o bucata de hartie,ce v-a fi rasucita ulterior.

O alta varianta de preparare a substantei (la fel de eficienta),este dizolvarea intr-unlitru de apa a unei cantitati de 215 g de azotat de amoniu. Cu solutia obtinuta seimpregneaza un material textil care dupa uscare poate fi ars in afumator.

 ATENTIE : azotatul de amoniu (folosit ca ingrasamant),se poate gasi in combinatii cualte substante. Pentru uz apicol se foloseste numai azotatul de amoniu simplu! 

Pregatirea stupului si narcotizarea albinelor - pentru o narcotizare eficienta cutiastupului trebuie sa fie etansa. Se ridica capacul, ramele se distanteaza intre ele sipeste podisor se aseaza o panza deasa de sac. Furtunul atasat la afumator seintroduce prin urdinis si de dau 4-5 jeturi. Trebuie avut grija ca jetul cald sa nuloveasca direct albinele. Dupa ce nu mai sesizam zgomote in stup, ridicam sacul sipodisorul, iar daca albinele nu sunt imobile, se mai dau 2-3 jeturi pe urdinis. Pentrua executa lucrarea fara riscuri nu este recomandata marirea dozei ! 

Deoarece dupa narcotizare, albinele au o faza de dezorientare, este recomandat ca

operatiunea sa se faca spre seara iar urdinisul sa fie redus. In acest fel familia indificultate nu v-a fi atacata de alte albine.

Un sfat de final : dupa stiinta noastra folosirea protoxidului de azot in apicultura nueste daunatoare familiei de albine. Totusi problema rezidurilor ramase in miere sauceara nu este pe deplin clarificata si de aceea recomandam ca narcotizarea sa fiefacuta cu prudenta, fara a depasi dozele si numai in caz de necesitate.

Page 28: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 28/68

CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE

Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. Vom prezenta in aceasta paginacateva metode de inmultire, care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie.

Roirea artificiala prin stolonare

Foarte simplu de realizat,ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendintade a intra in frigurile roitului, a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albinaacoperitoare,iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii. Printre fagurii cuprovizii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura, absolut necesare roiului,mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au format. Trebuiesa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina culegatoare .

Pana la refacerea acestei noi unitati biologice, albinele consuma din rezervele puse laconstruirea roiului si din aceleasi considerente vor primi apa in hranitor. Cu cat roiise fac mai devreme, cu atat este mai bine, pentru a avea cat mai mult timp ladispozitie, necesar constituirii unor unitati biologice puternice, cu suficiente rezervede iernare in cele mai bune conditii. Roii odata constituiti, daca este posibil, sedeplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuie sa existe

un cules de intretinere, stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm.

In lipsa culesului, roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor,seara la fiecare 2-3 zile. Roiul astfel format primeste o matca imperecheata, in cuscacu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata deeclozionare, pe fagurii din centrul cuibului, imediat sub speteaza de sus a ramei. Estenecesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet,pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective.

Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara, inaintea culesului de lasalcam, cand familiile sunt foarte populate si in stupi exista 7-8 faguri cu puiet perama mare. Spre a evita intrarea in frigurile roitului, se poate aplica aceasta metodapentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguriartificiali in locul celor cu puiet. Cand roii se formeaza spre toamna, dupa culesul dela floarea-soarelui, trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet, ajungand astfel rapid la nivelulde putere al familiilor de baza.

Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple , fiind la indemanaoricarui apicultor . Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . Cand o folosiminaintea culesului la salcam , trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiilede albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit , impreuna cu albinatanara aferenta .

Indiferent de perioada aplicarii metodei , va recomandam sa formati roiuri pe 6 ramecu puiet , pentru a obtine entitati viabile. O conditie de baza este aceea ca toate

familiile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare desanatate buna . O alta conditie este asigurarea cu matci tinere , imperecheate ,

 pentru toate roiurile formate. 

Roirea artificiala prin divizare Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica, sanatoasa siproductiva, prin divizare. Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in carese afla familia ce urmeaza a fi divizata. Fagurii cu albine, puiet si provizii se impartegal intre cei doi stupi, fara a tine seama in care a ramas matca.

Page 29: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 29/68

Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. Cei doi stupi cuurdinisurile apropiate, unul la stanga, altul la dreapta, seaseaza unul langa altul pe locul stupului golit, pentru caalbina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi.Familia ramasa fara matca va primi una imperecheata in

colivia cu dop de serbet, ori foaia de fagure artificialperforat, sau o botca gata de eclozionare.

Treptat, cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin, cam20 cm/zi, pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. Unii

apicultori , mai ales cei incepatori , folosesc o varianta simplificata a metodei , lasandstupul fara matca sa-si creasca singur regina, din botci de salvare . Aceasta variantatrebuie insa abandonata , datorita perioadei mari in care cresterea de puiet estestopata (pana la imperecherea noii matci ).

Comentarii : metoda este buna si viabila , insa ea trebuie aplicata numai familiilor  puternice. Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam , un termenmaxim fiind 15 iunie .

Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului saechilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albinaculegatoare ; din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina,

 pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe. 

Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoniafecteaza - alaturi de viroze - din ce in ce mai mult albinele, diminuand puterea sicapacitatea productiva a familiilor. Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat, dinfamilia de baza se scoate tot puietul capacit si necapacit, lasand familia cu matca si

albina culegatoare.Daca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cupuiet necapacit.

Sesizand absenta puietului, matca cauta sa modifice starea anormala siinsamanteaza rapid 3-5 faguri cu puiet, in functie de perioada calendaristica la carene aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia. Ramele cu puiet si albinaacoperitoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multeladite in functie de numarul ramelor de puiet, formand noi unitati biologice (roi).Roiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca pana laimperecherea tinerei matci, intreg puietul sa eclozioneze.

Astfel la familia de baza, cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executarapid tratamentul cu Varachet conform prospectului, pentru a surprinde intreaga

populatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri. La culesul urmator sau in toamna,daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare, seunifica formand astfel o familie foarte puternica, pentru un cules tarziu sau pentruiernare fara pierderi.

Metoda dublarii efectivului familiilor de albine Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor dealbine prin dublarea efectivului, valorificand superior culesurile, in paralel cucombaterea acarianului Varroa. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere la

Page 30: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 30/68

culesul de salcam , se procedeaza la impartirea familiilor de albine indoua unitati biologice. Aceasta o realizam in scopul inmultirii, dezvoltariiaccelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu Varachet in perioada

de dezvoltare maxima a puietului in familie, deci si a parazitului.La stupulmultietajat, se ridica toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul 2 sau 3,dupa caz. Se lasa in corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai

tanar posibil.

Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. Lacorpul superior se da o botca. Se executa tratamentul cu Varachet la corpul 1 inferiorin care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. Aici matca va cauta sa-sirefaca puietul in cel mai scurt timp, vietuind ca o familie de sine statatoare,beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. In corpulsuperior, dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie, se strange cuibul peramele cu puiet si albina acoperitoare. Matca tanara, dupa ce s-a imperecheat incepesa insamanteze fagurii din care a eclozionat puietul.

Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit, seexecuta tratamentul cu Varachet in corpul superior. Cu cel putin 10 zile inainte decules, se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. Se ia una dintrematci cu 1,2,3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corpsuperior ca roi de sine statator. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-seapoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabilasa valorifice culesul urmator. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara siintraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de lafamilia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 1,2,3 rame cu puiet si s-afacut roiul de sine statator.

Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificareaculesurilor urmatoare si stimulare permanenta. In mod asemanator se procedeaza sila familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorul

unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral.

ROIURI DE ALBINE LA PACHET - FORMARE SI INSTALARE

Printre metodele de inmultire a familiilor de albine, exista o metoda care se detaseaza net prin avantajele aduse.Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" si practicata pe scara larga in toata lumea. Din pacate inRomania, nu este indeajuns exploatata , lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. Pagina sedoreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire, care desi cunoscuta teoretic nu este utilizatadecat arareori.

Printre metodele de inmultire a familiilor de albine,exista o metoda care se detaseaza

net prin avantajele aduse. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" sipracticata pe scara larga in toata lumea.Din pacate in Romania, nu este indeajunsexploatata , lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. Pagina sedoreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire,care desi cunoscutateoretic nu este utilizata decat arareori.

Echipamentul folosit - principalul echipament folositeste o ladita de transport(pachet), de la care vinepractic si numele metodei.

Page 31: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 31/68

Dupa cum vedeti in imagine, acest pachet are o constructie simpla siieftina.Peretii frontali sunt din plasa de sarma , in scopul asigurarii unei buneventilatii. Sipca din interior este folosita pentru sprijinirea hranitorului.

Hranitorul este utilizat cand intre formarea roiului si instalare, trec mai mult de

12 ore.Alte doua echipamente utilizate sunt colivia de transport a matcii (care devine sicolivie de introducere) si o palnie mare din carton. Cea mai utilizata colivie este ceadin fig.2. Palnia din carton are diametrul superior mare, iar cel inferior un pic mai micdecat trapa de introducere a pachetului.

Matcile - pentru a reusi formarea de roiuri viabile,care sa aiba sanse maxime dedezvoltare si transformare in familii puternice, acestea trebuie dotate cu matci tineresi imperecheate. Noi recomandam ca procurarea acestora sa se faca de la apicultoricare stiu a creste matci si pot respecta termenul de livrare. Comanda matcilor se vaface din timp.Cei ce isi pot creste singuri matcile se pot considera niste fericiti.

Formarea roiurilor - este o operatiune la fel de importanta ca si instalarea. Estefoarte important ca perioada calendaristica sa fie cea optima,aceasta fiind cuprinsaintre 20 mai si 15 iunie, pentru conditiile din Romania. Lucrarea incepe dimineata(ora 10 - 11), cand albina batrana este la cules.Introducem in pachete coliviile cumatci si pregatim hranitoarele.

Stupul vizat se deschide si identificam matca. Fagurele cu matca se ridica si il vomdepozita temporar intr-o cutie(corp de stup).De pefagurii cu puiet(acolo este albina tanara), scuturam cu operie moale, albinele in palnia pachetului.In aceastafaza, pachetul cu palnia montata se afla instalat pe uncantar. Scuturam atati faguri incat sa ajungem lagreutatea de 1,5 kg albina. Se pot forma si pachete cu 1kg de albina, insa noi le recomandam pe cele de 1,5 kg,care sunt mai performante.

Dupa ce am ajuns la cantitatea dorita fixam hranitorul simutam intr-un loc umbrit pachetul astfel pregatit.

Repetam operatiunile pentru fiecare pachet in parte.

Transportul pachetelor - dupa formare si depozitare,pachetele cu albine setransporta, de preferinta noaptea, la noua vatra aflata la min. 3 km de cea veche.Odata ajunse la noua destinatie se vor depozita intr-o camera racoroasa(sau pivnita)pana in dimineata urmatoare.

Instalarea roiurilor - instalam roiurile formate in stupi noi sau vechi (dezinfectatiinsa), dotati cu 5-6 faguri artificiali. Este interzisa folosirea fagurilor crescuti datoritariscului de transmitere a bolilor. Se indeparteaza hranitorul(care are si rol de capac),se scoate colivia cu matca si se fixeaza intre fagurii artificiali. In prealabil orificiul deeliberare va fi infundat cu un dop de serbet. Tranzvazarea albinelor poate fi facutaprin scuturarea directa a albinelor sau prin introducerea pachetului direct in stup. Inacest ultim caz albinele parasesc singure pachetul, urmand ca acesta sa fie recuperatin ziua urmatoare. Albinelor li se va asigura un hranitor cu 1-2 kg de sirop de zahar2/1. Nu se administreaza drept hrana miere !

Page 32: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 32/68

Ingrijirea roiurilor - in zilele urmatoare se urmareste de catre apicultor eliberarea siinceperea pontei matcii.La intervale de 3-4 zile se va administra sirop de zahar.Inmaxim 4-6 zile de la instalare se face un tratament cu Varachet Forte,pentrueliminarea acarianului Varroa.

Recomandari finale - producerea si transportul roiului , se poate face si in lipsa lazii-pachet, aceasta putand fi inlocuita cu un sac,un cos de nuiele etc ! Respectatiintocmai fazele descrise ! Nu folositi miere drept hrana ! Nu folositi faguri claditi !Executati un tratament antivarooa ! Desi "adversarii" acestei metode de inmultirereproseaza lenta dezvoltare a roiului , nu este deloc asa , si daca vom proceda corectvom obtine in toamna familii pe 6-8 faguri cu albina !

CALENDARUL APICULTORULUI

De multe ori stuparii fara prea multa experienta se intreaba ce au de facut in decursul anului apicol. Acesta fiindfaptul, am considerat necesar ca prezenta in paginile site-ului a calendarului apicol este justificata. Iata ce avetide facut :

Ianuarie- asigurarea linistii familiilor de albine ;pasarile,animalele pot provoca prinzgomotele pe care le fac, o neliniste afamiliilor, determinandu-le sa consumehrana suplimentara ; soarecii intrati instup creaza acelasi discomfort .- supraveghem zborurile de curatire ;asta in cazul in care avem noroc de ovreme favorabila ; daca vremeapermite,albinele fac in aceasta perioadazboruri de curatire care au un rol

benefic.

- supravegherea permanenta a stupilor, pentru prevenirea aparitiei stariloranormale ; nu exagerati insa pentru ca daca v-ati facut treaba bine in toamna,vapierdeti timpul de pomana.- indepartarea zapezii de pe stupi ; tineti cont ca numai zapada inghetata(care arecrusta)dauneaza intr-o oarecare masura ; curatirea urdinisului stupilor pentruasigurarea unei bune ventilatii.- repararea, curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva, ramelor, utilajelor ;insarmarea ramelor.- pregatirea teoretica a stuparilor ; in aceasta perioada cand sunteti mai liberi, etimpul sa faceti si un curs de stuparit la A.C.A ; o diploma nu o sa va strice.

Februarie

- continuam sa supraveghem zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna; curatam zapada, imprastiem paie ; pentru stimulare(in zilele favorabile)se inlaturaimpachetajul superior al stupilor,eventual si capacele.- completam rezervele de hrana la familiile aflate in dificultate ; completarea se vaface numai cu faguri de la rezerva, turte de miere si zahar pudra sau serbet ;aplicam aceste turte(1-2 kg)in folie perforata, deasupra ramelor(in contact direct cuele).- curatam urdinisul stupilor, supraveghem familiile facand controale auditive ;reparam,curatam dezinfectam inventarul apicol ramas.

Page 33: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 33/68

- in zonele mai calde ale tarii,matca incepe sa depuna primele oua ; stupariirecolteaza si conditioneaza primele cantitati de polen de la alun si arin ; daca estenevoie se pune in functiune adapatorul.

Martie

- in unele zone(mai reci), au loc zboruri de curatire ; stuparii iau masurile necesare.

- alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(5g/l) ; pentru cei ce vor safaca hraniri de stimulare acum este momentul de incepere a lor.- executam controlul sumar al familiilor de albine ; indreptam starile anormale.- in zilele favorabile facem revizia de primavara(atentie...foarte important) ;stramtoram cuiburile ;impachetam suplimentar stupii ; uscam impachetajulexistent ; micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii.- continuam hranirile de stimulare ; executam controlul general si in amanunt latoate familiile ; largim cuiburile acolo unde este nevoie ; largirea se face cu mareprudenta.- executam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza sinosemoza) ; tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului; executarea acestor tratamente este foarte importanta.

Aprilie- acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara, il facacum ; largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara ; adeptii "spargeriicuibului" au cale libera.- dezinfectam stupii, mutam familiile in casa noua ; imputernicim familiile slabe princompletarea cu faguri cu puiet capacit, prelevati de la familiile puternice.- demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor, formarea de familiitemporare etc.- introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor ; introducem ramacladitoare.- deplasam familiile de albine la pomii fructiferi ; luam masuri pentrupreintampinarea furtisagului.

Mai

- continuam largirea cuiburilor , acum introducem si faguri artificiali ; instalamtopitorul solar pentru a prelucra primele loturi de ceara .- mentinem in stare activa toate familiile, prin formarea de roi artificiali ; unimfamiliile slabe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului lasalcam ; intarim familiile temporare cu puiet capacit ; continuam sa introducemfaguri artificiali la cladit.- la stupii verticali cu magazine a sosit momentul adaugarii magazinelor de stransura; la stupii orizontali se introduc faguri goi pentrui asigurarea depozitarii mierii ; lastupii multietajati se procedeaza la inversarea si adaugarea de corpuri.- extragem primele cantitati de miere ; se valorifica culesul la salcam ; sosestevremea primelor deplasari la masivele melifere .

- face primele rezerve de faguri cu miere de calitate ; executam primele schimbari dematci.

Iunie

- extragem mierea ; topim ceara obtinuta ; pregatim deplasarile la culesurile de vara.- formam un numar mare de roiuri ; deasemeni formam nuclee cu matci de rezervaimperecheate sau neanperecheate ; aplicam o inmultire dirijata a familiilor dealbine ; aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului.

Page 34: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 34/68

- alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei ;extragem mierea de la culesurile de vara.- crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice ; formam nuclee deimperechere a matcilor.

Iulie

- continuam cresterea artificiala a matcilor, organizam imperecherea si introducerealor in familii ; recoltam mierea de la culesurile tarzii.- egalizam ca putere familiile din stupina ; intarim roii artificiali formati in iunie.- pentru a ne mari rezerva de polen, acum putem recolta polen de la porumb ;valorificam culesurile tarzii, in urma carora putem obtine cantitati importante demiere ; continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere in stare activa.- executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet ;preintampinarea furtisagului care acum devine extrem de periculos.

August - stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna ; aceastaoperatiune se face prin deblocarea cuibului ; stimularea cu miere, sirop de zahar saufaguri cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma ; folosind culesurile tarziiacolo unde este posibil .- stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate ; micsoram corespunzatorurdinisul ; inlocuim matcile necorespunzatoare ; extragem mierea de prisos.- scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori etc.)- controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna ; facem hraniri decompletare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magazine) .- echilibram puterea familiilor, unim familiile slabe si roiurile necorespunzatoare.

Septembrie

- continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este cazul ; echilibram si facem ultimilecompletari cu hrana(numai cu miere) ; oprim hranirile de stimulare.- unim familiile slabe ; pregatim matcile de rezerva pentru iernare ; selectam si

bagam in stupi cate 2 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) ; conditionamceara si propolisul.- stramtoram si organizam definitiv cuibul familiilor de albine in vedereaiernarii(atentie, lucrarea este foarte importanta).

Octombrie - impachetam cuiburile cu materiale izolatoare ; se vor evita acele materiale careprovoaca condensul, gen polistiren ; nu impachetati exagerat cuiburile ; instalamgratiile contra soarecilor.- facem tratamentul contra varrozei ; 3 tratamente repetate la interval de 7 zile ;ultimul tratament obligatoriu fara puiet.- amenajam vatra stupinei ; construim perdele de protectie ; stimulam sisupraveghem zborurile de curatire ; sortam,curatam si tratam fagurii de la rezerva.

Noiembrie

- terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii ; continuam instalarea de gratiiimpotriva soarecilor .- supraveghem familiile de albine ; stimulam zborurile de curatire tarzii.- introducem fasiile de Mavrirol (contra varrozei) daca albinele nu s-au strans inghemul de iernare.- reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara pentrumentinerea echipamentului in buna stare.

Page 35: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 35/68

Decembrie

- supraveghem cum ierneaza familiile de albine ; supraveghem zborurilede curatire.- indepartam zapada (numai cand are crusta) ; curatam urdinisul stupilor ; asiguramo liniste deplina in stupina.

- reparam inventarul, insarmam ramele, ne pregatim teoretic.

Concluzii - acest calendar apicol are un caracter strict orientativ. Perioada deexecutie a diferitelor lucrari poate sa difere de la o zona la alta.

INTRODUCEREA MATCILOR

In apicultura, operatiunea de introducere a matcilor in familiile de albine reprezinta o piatra de incercare pentrustupari. Acestia trebuie sa decida asupra metodei pe care o folosesc pentru ca lucrarea sa fie incununata desucces. Fara a insista asupra problematicii, trebuie sa stiti ca sunt trei perioade cand introducerea unei matci estemult usurata. Acestea sunt primavara devreme, in timpul culesurilor intense, cat si toamna tarziu. In cele ce

urmeaza vom descrie 4 metode de succes, folosite de noi de-a lungul anilor de stuparit. Consideram ca acesteasunt printre cele mai sigure si pot fi abordate de orice apicultor.

Metoda coliviei tip "capac" : acceptare 95 % Din multitudinea de colivii care se folosesc la introducerea matcilor , o colivie deseparare s-a detasat net prin asigurarea unui procent mare de acceptare a matcilor.Aceasta colivie este cunoscuta de mai mult timp si este colivia tip "capac". Coliviacapac o folosim in stupina pe tot parcursul sezonului activ si este favorita noastra. Inliteratura de specialitate este mentionat un grad de acceptare a matcilor de 95 %.Din punct de vedere practic nu am observat diferente mari de procentaj, decat in aniinefavorabili apiculturii.

Aceasta colivie poate fi confectionata de orice apicultor din plasa de sarma cu ochiuri

de 3 mm . Ca forma aceasta este un capac patrat cu latura de 10 cm (suprafatafinala 100 cm patrati). In unul din peretii laterali se practica un orificiu care seastupa cu pasta de miere si zahar. Acest orificiu poate fi inlocuit cu un tub , lung de4-5 cm si diametru care sa permita iesirea matcii. Si acest tub se umple cu pasta.Inaltimea coliviei trebuie sa asigure (infipta fiind in fagure) miscarea nestingherita amatcii.

In principal metoda consta in izolarea matcii sub protectia coliviei pe un fagure dinmijlocul cuibului , dupa 4-6 ore de la orfanizare. Portiunea de fagure acoperita decolivie trebuie sa cuprinda o suprafata cu puiet capacit si ceva miere. Izolarea matciise face fara albina insotitoare pentru ca in scurt timp vor ecloziona noile albine si ovor ingriji. Matca, in cele mai multe cazuri , incepe sa depuna oua la 24-72 ore dupaizolare. In acest timp albinele familiei vor inlatura dopul de pasta (miere+zahar) sivor elibera matca. Familia nu se deranjeaza timp de 4-5 zile, dupa care putemverifica acceptarea matcii. Atunci putem constata (in putine cazuri ) ca albinele nu aueliberat matca, caz in care vom practica prin partea opusa a fagurelui o gaura.

Metoda descrisa are cateva variante care tin de conditiile locale. De pilda uniiapicultori prelungesc perioada de orfanizare a familiei pana la 6 zile, dupa caredistrug botcile aparute. Indiferent de varianta aleasa, ce trebuie sa retinem estefaptul ca aceasta metoda se numara printre cele mai sigure.

Page 36: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 36/68

Introducerea cu alcool : acceptare 80 - 95 % O alta metoda folosita de noi, mai rar insa,este introducerea matcii sub protectiavaporilor de alcool. Istoric , metoda este pusa la punct de vecinii nostrii de pesteTisa, apoi fiind preluata de intreaga Europa, inclusiv de romani. Noi o folosim in aniicu clima mai constanta , fara mari variatii de temperatura si umiditate, factori carepot influenta acceptarea. Explicatia este aceea ca in anumite conditii, viteza de

evaporare a alcoolului este diminuata sau marita si aceasta metoda poate avea maiputin succes.

Alcoolul folosit este cel etilic de 95 grade , sau un rachiu de fructe dublu rafinat(palinca) de 60 grade. Dozele de alcool 95 grade sunt de 5-7 ml pentru un nucleu si15 ml pentru o familie, iar pentru rachiu se maresc cu 30%. Se ridica matca batranadin familia vizata si se administreaza alcoolul pe o bucata de material textil.Introducem rapid in preajma, cusca cu matca, cusca avand orificiul de eliberareobturat cu un strat subtire de serbet de zahar. Stratul de serbet trebuie sa fie subtirepentru ca albinele sa poata elibera matca pana nu dispare efectul narcotizarii cualcool. Este de preferat ca matca sa fie izolata pe fagurii cu puiet, acolo unde segaseste albina tanara din abundenta.

Metoda este eficienta,rapida,matca incepand cateodata sa depuna oua chiar in ziuaintroducerii. Ca procent de acceptare este sub metoda "custii capac",insa peransamblu putem sa ne declaram multumiti de ea.

Metoda roiului artificial - acceptare 100 % Cu aceasta metoda putem spune ca intram in zona de acceptare de 100 %. Este ometoda simpla, dar care necesita ulterior o ingrijire adecvata a entitatii nou create(roiului nou) si de aceea este considerata un pic mai greoaie. Din punctul nostru devedere,prin rezultatele obtinute ,nu putem decat sa o recomandam cu calduratuturor apicultorilor. Din pacate, ca in toate lucrurile bune, exista si un impediment,anume cel legat de perioada limitata in care se poate folosi. Lunile mai si iuniereprezinta intervalul ideal de aplicare.

Probabil ca multi dintre dv. care au format roi "la pachet" stiu care este procedura deintroducere a matcilor. In fapt metoda "roiului artificial" consta in formarea unei noifamilii folosind albina tanara si o matca performanta.Iata cum procedam noi pentru aintroduce matcile :

In jur de ora 11, cand majoritatea albinelor batrane sunt angrenate in cules,introducem intr-o roinita(fara faguri), cusca cu matca tanara. In roinita, cu ajutorulunei palnii mari din carton se scutura cca. 1 Kg de albina tanara. Pentru a ne asiguraca albina este tanara se scutura doar ramele cu puiet, avand grija insa sa nuscuturam si matca familiei de baza. Dotam roiul cu un hranitor ce contine 0,5-1 kgde sirop si il ducem in pivnita pentru 48 de ore. La expirarea celor doua zile deizolare se muta familia nou formata intr-un corp de stup curat, dotat cu 4 faguri

artificiali, un hranitor cu sirop si unul cu apa. Mentionam ca matca se scoate dincusca si se introduce odata cu fluxul de albine fara a mai lua nici o masura deprecautie. Urdinisul se reduce la jumatate. In urmatoarele 14 zile avem grija sa maiaprovizionam cu sirop,pentru ca fagurii artificiali sa fie crescuti.

Sa concluzionam : dupa doua saptamani avem o familie noua, cu o matca tanaraacceptata,cu fagurii claditi si insamantati. In aceasta faza avem posibilitatea de acontinua dezvoltarea entitatii nou formate sau de a o uni cu familia a carei matcavrem sa o schimbam. Despre aceasta operatiune vom vorbi in alta pagina de sit.

Page 37: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 37/68

In final trebuie sa retinem ca acceptarea se produce in 100% din cazuri si cafolosirea acestei metode trebuie generalizata in stupina, mai ales cand avem deintrodus matci valoroase.

Metoda roiului artificial in aer liber - acceptare 100 % 

Metoda roiului artificial format in aer liber este o varianta a celei descrise mai sus siasigura acelasi procentaj de acceptare de 100%. Cum procedam : seara, izolam incusca matca vizata si o agatam pe o rama cu un fagure nou. Pe aceasta rama, aflatain aer liber, scuturam albina de pe 5-6 rame cu puiet.Albina batrana se intoarce instupul de baza iar cea tanara se strange in jurul matcii, pe fagure. Roiul astfelformat, ramane peste noapte afara, urmand ca in dimineata urmatoare sa procedamca in varianta 1.

Trebuie mentionat si aici ca ambele variante au aceeasi valabilitate si ca dinobservatiile noastre nu am sesizat nici o diferenta calitativa semnificativa. Folosireauneia sau alteia din variante este doar o chestiune optionala, care depinde de deciziapersonala a stuparului.

TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR

Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii, vom prezenta un exemplu practic de crestere siimperechere al matcilor, care poate fi folosit de orice apicultor,fie el amator sau profesionist. Procedeeleenumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine propii, de 120 si respectiv 150 familii dealbine, putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. Dat fiindfaptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului, numarul matcilor imperecheateobtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor, cu mentiunea ca scopul principal esteacela de a pune accentul in primul rand pe calitate.

Conditii generale

Stupinele sunt in stationar,amplasate pe mai multe vetre. Pastoralul si crestereamatcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-apreferat aceasta formula. Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale).

Locatia stupinelor este in zona central-subcarpatica a Moldovei si asigura un culeslung si de intensitate mica (faneata), sursele de polen fiind asigurate constant.Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie.

Unelte si utilaje folosite

Stupi orizontali 16 rame ; izolatoare rama cu gratii Hanneman ; diafragme deseparare cu fereastra de 200 cm patrati, acoperita cu gratie Hanneman ; rame decrestere cu hranitor si un leat ; sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete ;dopuri port-botci ; lanteta transvazare ; nuclee imperechere 2-3 faguri.

Tehnologii folosite

Obtinerea larvelor din familiile vizate ; pregatirea ramei de crestere ; acceptarea sicresterea partiala in familii cu matca ; finalizarea cresterii in familii orfanizate ;formarea nucleelor de imperechere, introducerea botcilor si imperecherea ;valorificarea matcilor imperecheate.

Selectia si pregatirea familiilor

Selectiei ii dam o atentie deosebita. In acest sens familiile de albine donatoare de

Page 38: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 38/68

larve, deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase, sunturmarite pe o perioada de 2-3 ani. Grupa de elita este an de an schimbata

prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora. Principalele caractereurmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea, cu mentiunea ca pe primul loc seafla productia de miere.

Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma, dintre cele cu o buna dezvoltare in toamnasi primavara. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special, scopul principal fiind acelade a avea populatii masive de albina in preajma demararii cresterii.

O mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare, iernand unroi stolon langa familia de baza,in ideea obtinerii de familii puternice.

Obtinerea si transvazarea larvelor

Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varstade 1 1/2 zile. Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nuconteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman. Pentruca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure, deci pentru a limita spatiul deouat, toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate firos).

Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca.Acestfagure ramane in mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile,timp in care materialul decrestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara, numai buna de transvazare.Rama de crestere arata ca in fig.1, ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioarasi cu un singur leat de crestere. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform unnumar de 14 botci artificiale, cu ajutorul dopurilor de fixare. Fixarea dopului de leatsi a botcilor de dop se face cu ceara topita.In ceea ce priveste metoda de transvazare, practicam o transvazare simpla stiindfiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii.

Acceptarea botcilor , cresterea primaraRama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup orizontal de 16 rame,conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si o matcatanara. Inainte de introducerea ramei cu botci, restructuram familia doica formanddoua entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman(aprox. 200 cm patrati).Organizarea cuibului este urmatoarea :

Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat ; 2) Fagure cupuiet capacit ; 3) Rama de crestere cu hranitor ; 4) Rama cu puiet capacit gata deeclozionare ; 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita;Compartimentul cu matca : 6) - 16) restul de faguri existenti in stup cu mentiuneaca imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere sipastura.

Astfel restructurata, lasam familia fara sa o deranjam, 24-36 de ore.La primul controlverificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numarvariabil de botci acceptate(7-12 buc). Tot la primul control umplem hranitorul de perama cu sirop de zahar, operatiune repetata peste 2 zile. Dupa 7-8 zile de latransvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata.Putem folosi familia doica , cu matca,pentru o crestere de matci pe tot sezonul,practicand restructurari periodice.

Page 39: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 39/68

Orfanizarea familiei crescatoare - finalizarea cresterii

Pentru a obtine o familie orfanizata, fara puiet necapacit si care sa asigure ocontinuare favorabila a cresterii folosim "metoda Jordan". Aceasta metoda consta inizolarea matcii cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat alstupului. In compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam deambele parti cate un fagure gol.

Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) , iar incompartimentul 2, albinele vor capaci puietul. In concluzie lucrarea de obtinere afamiliei orfanizate , fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inainteaintroducerii ramei de crestere. Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cucei 3 faguri(fara albina). Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare esteacela ca aceasta albina este tanara, deci apta pentru continuarea cresterii. Dupa uncontrol atent, rama cu rama, pentru a depista prezenta unor eventuale botcinaturale, putem introduce fara grija rama cu botci.

Recoltarea botcilor - imperecherea in nucleeLa 14-15 zile de la depunerea oualelor, recoltam botcile care vor fi introduse innucleele de imperechere. Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea. Avandin vedere faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(darconstant), de matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame.Acestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fifolosite tot sezonul.

Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri, unul cu hrana, unulcu puiet capacit, impreuna cu albina acoperitoare. In nucleu se mai adauga o ramagoala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. Dupa24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca.

In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza. Pentru a verificadaca matca este imperecheata, asteptam sa apara primele oua pe fagure. Pentru a

simplifica fluxul de imperechere, matcile care nu depun oua in 15 zile de laeclozionare sunt distruse. Totusi,daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nuau putut iesi pentru imperechere, distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile.

Aprecieri finale

Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema, fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana -Italia).Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doaradaptarea la conditiile locale.Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iarpentru simplificare se pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresteriiin familia doica pornitoare).

PASTRAREA SI IERNAREA MATCILOR DE REZERVA

In practica curenta apicultorii se intalnesc cu urmatoarea situatie : dupa ce au produs un numar anume de matciimperecheate, trebuie sa gaseasca metode pentru a le stoca pentru o perioada determinata. Solutionarea acestorprobleme necesita aplicarea unor metode practice si sigure, care sa permita supravietuirea cat mai indelungata amatcilor in afara familiilor. La fel si in cazul iernarii matcilor de rezerva intervine aceeasi situatie. Inainte de aincepe sa expunem metodele pe care le aveti la dispozitie o sa ne permitem un sfat : atat apicultorii cuexperienta cat si cei incepatori trebuie sa abordeze si aceasta problematica....pentru ca la urma urmei nu"lansam rachete", ci doar facem un pas spre a pune apicultura pe un fagas profesionist.

Page 40: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 40/68

Iernarea matcilor de rezerva

Necesarul de matci de rezerva intr-o stupina bine administrata este de 10-15% dinnumarul de familii. O sa avem nevoie de aceste matci pentru a le inlocui pe cele careau pierit din anumite motive sau pentru a forma in primavara familii temporare.

Iernarea in nuclee adapostite langa familia de baza

Aceasta metoda este poate cea mai facila si mai larg folosita de catre apicultoriiamatori.Iernarea se poate face atat intr-un stup orizontal cat si intr-un corp Dadant,ambele sisteme fiind la fel de bune. In luna septembrie, sau chiar de la inceputul luioctombrie daca conditiile ne permit, langa o familie de baza se aseaza un nucleu din3-4 rame cu matca pe care dorim sa o iernam. Nucleul gazda contine o cantitate de400-500 g albina si 5-6 kg miere de calitate. Familia de baza este despartita denucleu printr-o diafragma etansa (fig.1), iar la sosirea vremii nefavorabile se vorimpacheta cu materiale izolatoare. Pe tot parcursul iernii apicultorul trebuie sa faca2-3 controale auditive, pentru a vedea cum se comporta albinele.

Pentru aceasta metoda simpla mai exista si varianta gazduirii nucleului cu matca derezerva intre doua familii de baza. Aceasta varianta (fig.2), se preteaza pentru stupul

orizontal, acolo unde spatiul mare permite gazduirea celor trei entitati. Conditiile deiernare a nucleului sunt mult imbunatatite, procentul de matci pierdute scazandsimtitor.In principiu la cele doua metode pierderea de matci nu depaseste 10-20 %, putandscade pana la 5 % in anii cu ierni mai blande.

Iernarea matcilor in stupi compartimentati

Aceasta metoda se practica in stupinele amatorilor cand se doreste iernarea unuinumar mai mare de matci,fiind o metoda buna si sigura. Se pot folosi drept adapoststupi orizontali, corpuri Dadant sau chiar magazine. Corpul respectiv secompartimenteaza cu diafragme etanse in mai multe "camere". Intr-un stup orizontalse pot gazdui 5 nuclee pe 3 rame, iar intr-un corp Dadant 3 nuclee pe 3 rame.Fiecare compartiment contine 0,4-0,6 kg de albina si 4-6 kg de miere de calitate.

Nucleele le organizam perechi, in scopul mentinerii caldurii. Un impachetaj corect alstupului este de dorit, la fel si controalele din timpul iernii. Primavara, matcile derezerva se folosesc acolo unde avem nevoie.

 Aceasta metoda de iernare are si o alta varianta care consta in inlocuireadiafragmelor de etansare normale cu diafragme prevazute cu mici fereste (200-300cm patrati) acoperite de plasa.Plasa de sarma trebuie sa aiba ochiurile mici ,pentru aimpedica albinele si matcile sa treaca dintr-un compartiment in altul. Avantajulmetodei este acela ca se micsoreaza cantitatea de albina la 0,2-0,3 kg (1-2 faguri) side hrana la 2-3 kg pe compartiment. De multe ori insa (nu e obligatoriu), procentulde matci care pier este mai mare (25 %) indeosebi la nucleii marginasi.

 Aprecieri personale - Realizatorii acestui site au folosit aceste metode de iernare,inclusiv variantele lor, in stupinele proprii si rezultatele au fost multumitoare. Totusidiferentele de la un an la altul a procentului de marci pierdute au fost mari (5-25 %),fapt pentru care trebuie sa mentionam ca succesul lucrarii depinde atat de conditiilemeteo specifice iernii, cat si de atentia cu care tratam problematica.

Iernarea matcilor in afara familiilor In cele ce urmeaza vom expune o metoda de iernare a matcilor in afara familiilor,metoda elaborata si experimentata de N. Foti, inca din 1952. Ca experienta

Page 41: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 41/68

personala trebuie sa va spunem ca si noi am incercat metoda, insa rezultatele aufost nesatisfacatoare. Probabil ca aceste rezultate au fost determinate de unelegreseli pe care le-am facut pe parcursul lucrarilor. Una dintre greseli a fost ca amadministrat mierea netratata cu un produs anti-nosema, in speta Fumidil B.

Ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca in toata literatura

de specialitate aparuta din anul `52 pana in prezent,metodaeste descrisa ca una valabila si sigura.Aceasta tehnologie poate fi folosita atat vara, cand dorim sadepozitam fara cheltuieli substantiale un numar mai mare dematci imperecheate (pentru vanzare sau nevoi proprii), cat siiarna cand vrem sa iernam matci de rezerva.In principiu metoda consta in introducerea matcii intr-o micacusca impreuna cu un numar de 40-50 de albine si hrananecesara. Din cand in cand, albinele insotitoare se schimba sise fac completari cu hrana. Pentru reusita lucrarii avemnevoie de urmatoarele materiale :

Custi tip Foti : Cusca este construita din material plastic(polistiren - soc) si are forma dreptunghiulara(vezi fig.4), cudimensiunile interioare 70/50/45 mm. Corpul custii se inchidecu un capac glisant, in interior se monteaza un faguras de

60/50 mm. Cusca mai este prevazuta cu un hranitor montat in peretele superior,transferul de hrana fiind facut printr-un orificiu de 2 mm.

Dulap depozitat custi : Pentru o mai buna protejare termica si fonica a matcilor sialbinelor, custile sunt tinute in dulapuri simple. Un dulap pentru 20 de matci, necesarpentru iernarea matcilor la nivel de amator se confectioneaza din scandura de brad(20 mm grosime). Acest dulap are dimensiunile interioare de 330/250/250 mm fiindprevazut in interior cu sipci de sprijin.

Colivii de matca : Aceste colivii se folosesc pentru pastrarea provizorie a matcilorcand se face schimbul de albine. In loc de colivii se pot folosi cu succes si cutii goalede chibrituri.

Faguri pentru echiparea custilor : Se folosesc faguri vechi in care s-au crescut min. 3generatii de puiet, cu sarmele scoase si taiati la dimensiunea custilor.

Hrana si albine insotitoare : Ca hrana se foloseste mierea de salcam fluida , faracristale, in cantitate de 200 g/matca (pentru intreaga perioada). Albinele de schimb,cate 25-30 g(250-300 albine)/matca , in perfecta stare de sanatate, cantitatenecesara pentru intreaga iarna.

Cum procedam : Perioada propice pentru trecerea matcilor din nuclee este intre 10-

15 octombrie. Nu este un termen batut in cuie, lucrarea putand fi facuta si inseptembrie sau noiembrie. Inainte se deparaziteaza fagurii facand fumigatii cu acidacetic industrial(3-5 zile), se aerisesc si se dimensioneaza.Custile se spala cu apa sidetergent, se clatesc si se usuca. Montam fagurasii dezinfectati cu ajutorul ceriilichide, in acest fel cusca fiind apta sa-si primeasca oaspetii.

Popularea custilor se face in aer liber (daca avem un numar mic de matci). Ridicammatca si o asezam provizoriu in colivie, prin prindere directa sau cu ajutorul unui tubde sticla. Fagurele de pe care am ridicat matca, se aseaza in pozitie verticala si

Page 42: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 42/68

prelevam direct cu cusca de iernare un numar de 40-50 de albine. Dupa ceindepartam albinele agatate pe exterior ,introducem matca , umplem hranitoarele cumiere(20 g) si transferam custile in dulap.

Saptamanal controlam modul de iernare operatiune ce consta in verificarea stariimatcii,a albinelor insotitoare, a hranei etc. Schimbul de albine insotitoare se face la

3-4 saptamani in perioada octombrie ianuarie si la 2-3 saptamani in februarie martie.Cateva reguli care trebuie respectate obligatoriu :1)Inlocuirea albinei insotitoare uzate, se face numai cu albine provenite din familiiputernice astfel avand garantia ca acestea vor supravetui si vor avea grija de matca.2)Daca matcile provin din nuclee slabe, se folosesc inca de la prima populare albineprovenite din familii puternice.3)Temperatura in spatiile unde iernam matcile sa nu scada sub 16 grade C, stiind cao temperatura optima este cuprinsa intre 20 - 23 grade C.4)Cand facem schimbul de albine insotitoare,fiecare matca se va introduce in cuscaei.Daca nu respectam aceasta regula ,naclairea matcii este obligatorie.5)Mierea folosita trebuie sa fie de salcam , fara cristale si obligatoriu tratata cu 1 lamie Fumidil B.

Chiar daca la iernare am obtinut rezultate slabe( repet, doar fiinca nu am respectattehnologia), lucrurile s-au schimbat cand am folosit aceasta metoda pentru a pastramatci in perioada de vara. Astfel, cu o cheltuiala minima,depozitam 100-150 dematci de vanzare (pentru 30-60 de zile),pana in momentul cand gasim cumparatoripentru ele. Cand spunem 30-60 de zile asta nu inseamna ca o matca este tinuta incusca toata aceasta perioada. De obicei durata stocarii unei matci care a ouat innucleu nu depaseste 15 zile.In concluzie recomandam aceasta metoda, iar pentru detalii mai recomandam siconsultarea "Manualului apicultorului", ed.4, 1979, acolo unde o sa gasiti tehnologiamai amplu descrisa.

Pastrarea matcilor in perioada de vara 

Pe langa metoda stocarii matcilor in afara familiilor, din anul 2001 am maiexperimentat o alta metoda care a dat rezultate favorabile. Este o metoda usoara sisigura care o sa va ofere mari satisfactii.

Se ia un corp de Dadant si se imparte in 3 compartimente. Fiecare compartimenteste prevazut cu un urdinis, cel din mijloc pe peretele frontal, iar cele douamarginase pe peretii laterali. Deasemeni, fiecare compartiment este prevazut cupodisor propriu, avand grija ca podisoarele si diafragmele sa asigure o etanseizareperfecta (foarte important). Pentru fiecare sectiune se asigura si un hranitor cucapacitatea de 1,5 l sirop.

Nucleele sunt organizate pe trei rame si contin un fagure cu albina si puiet, un fagurecu miere si un fagure gol, respectiv matca. Dupa o anumita perioada, cand matcile

incep sa oua si puietul sa eclozioneze, cele trei podisoare se pot inlocui cu gratiiHanneman. Daca apare un cules, peste corpul de baza se aseaza un magazin, undealbinele din nuclee (circuland liber prin gratiile Hanneman), depun mierea. Candfolosim o matca, unificam nucleul orfan cu cel alaturat, operatiune pe care o repetamsi la extragerea matcii 2.Trebuie sa mentionam ca in lipsa unui cules albinele din fiecare nucleu trebuiehranite cu sirop de zahar. Dupa cum am mai spus, metoda este sigura si nu trebuiesa va temeti ca o sa dati rateuri daca o sa respectati tehnologia descrisa.

Page 43: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 43/68

Conluzii finale Aceste metode sunt descrise, mai bine sau nu, in toata literatura despecialitate de la noi. Desigur ca mai sunt si multe altele, important

insa este sa le si aplicati....si sa nu ramaneti la stadiul de "cititor".

CRESTEREA MATCILOR CU METODA MILLER

Micul apicultor se loveste de o problema majora inca din anul doi de activitate.Aceasta problema estereprezentata de procurarea matcilor necesare inmultirilor curente din stupina.Problema este multiplicata si delipsa de experienta pe care o resimte fiecare incepator.In aceste conditii asigurarea cu matci crescute in stupinaproprie devine o prioritate. In paginile acestui site am expus mai multe metode de crestere,unele maisimple,altele mai complicate.Pentru a veni in ajutorul apicultorului incepator o saaprofundam o metoda (deja expusa),care poate reprezenta un punct deplecare.Aceasta metoda simpla este metoda Miller si poate asigura tot necesarul dematci intr-o stupina de pana in 50 de familii de albine.Bineinteles numarul matcilor

obtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica astupinei trebuie abordate alte cai. Alegem din stupina o familie cu performantemari,a carei matca ne-a multumit.La inceput,pentru apicultorul cu un numar mic destupi,operatiunea nu poate da mari batai de cap.Din aceasta familie vom trage noimatci. Pregatim familia in felul urmator : scoatem toate ramele cu puiet si ledistribuim in mai multi stupi , avand grija sa nu ridicam si matca odata curamele.Trebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului sisa aiba deja trase botci naturale. In familia astfel restructurata ,lasam toate ramelecu hrana , doua rame cu puiet gata de eclozionare, albinele acoperitoare si matca.

Pregatim rama de crestere,fig. 1, astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipim despeteaza superioara 4-5 bucati de fagure artificial,triunghiulare cu baza de 5-6cm.Lipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita ,in asa fel incat sa nu sedesprinda de stinghia superioara. Pregatim stupul ca in fig. 2, asezand ramele dupaschema : de o parte si de alta a cuibului , faguri cu miere si polen ,in centru , fagurecu puiet capacit , rama de crestere , fagure cu puiet capacit .Daca consideram caalbina acoperitoare nu este indeajuns putem sa mai restrangem cuibul,scotand unadintre ramele cu hrana.In principiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti dinabundenta cu albina.

Daca hranim stimulent cu 300-400 ml sirop pe zi,albinele vor incepe sa cladeascafagurasii din rama de crestere.Datorita conditiilor create in cuib,adica miere si polendin abundenta,populatie numeroasa si compacta pe faguri,matca sesizeaza deficitulde puiet si insamanteaza rapid fagurasii nou crescuti.Acest lucru se intampla in 3-5zile de la introducerea ramei.

Cand cantitatea de oua este suficienta,ridicam aceasta rama si o introducem intr-ofamilie orfanizata complet.Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere unnumar cat mai mare de oua.Orfanizarea o facem astfel : identificam matca siimpreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau nu), o mutam intr-un alt corp. Totifagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati,pentru a nuramane nici o celula cu puiet.

Dupa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati,

Page 44: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 44/68

albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale existente. Hranitesuplimentar daca nu exista un cules de intretinere,vor trage mai multe

botci pe fiecare faguras din rama cu oua,fig 3.Botcile pot fi recoltate dupa 9 zile de laintroducerea fagurelui,avand grija ca intre depunerea oului si recoltare,sa nu treacamai mult de 14 zile. Cele doua familii,furnizoare de material de crestere si doica potfi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina

tanara si hranind suplimentar.

Botcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii,candvrem sa schimbam matca,in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera innuclee ,unde dupa eclozionare, matcile se pot imperechea.

Dupa cum vedeti,cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor,fara a fi nevoie caapicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta. Calitativ matcile obtinute prinmetoda Miller sunt bune,fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute printranzvazare simpla sau dubla. Satisfactia de a produce aceste matci cu forteproprii,inca din anul doi de apicultura este insa asa mare,incat micile diferente nicinu mai sunt bagate in seama.

CRESTEREA MATCILOR FARA TRANSVAZARE

Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect, la nivel de amatori, deriva din complexitatea problematicii aparuteodata cu demararea operatiunilor de crestere. Aceste pagini cuprind informatii cu caracter practic, referitoare lacresterea matcilor fara transvazare.

Albinele sunt puse in situatia de a creste matci in trei cazuri :

- Roirea naturala. Este unica cale prin care familiile de albine se inmultesc in modnatural. Acest fapt duce nu numai la o simpla crestere de matci, ci si la o divizare alor in 2,3,4 noi familii(roiuri). Se poate ajunge ca prin roirea consecutiva, familia debaza sa dispara. In urma pregatirii procesului de roire naturala, rezulta un numarvariabil de botci (30-50 buc.), functie de puterea familiei si de apetitul acesteiapentru crestere, botci care sunt pozitionate pe extremitatile fagurilor.

- Schimbarea linistita a matcii. Sunt o serie de familii de albine la care instinctul deroire este mult atenuat. Aceste familii se comporta un pic ciudat daca se ia inconsiderare comportamentul celorlalte. Puse in situatii favorabile roirii, acestea sevor multumi sa-si schimbe linistit matca, cele doua matci convietuind chiar impreunacateodata, insa divizarea ulterioara(roirea)nu se produce. Pentru schimbarea linistitaa matcii, albinele cladesc un numar mic de botci(3-5 buc.), pe marginile fagurilor.

- Cresteri de salvare. Din diferite cauze accidentale, albinele pot ramane fara matca.

Pentru a creste o noua matca, ele transforma in botci, celule ce contin larve delucratoare, larvele primind drept hrana laptisor de matca. Numarul botcilor desalvare este de 20-30 buc., aceste botci fiind pozitionate pe suprafata interioara afagurelui,acolo unde se gasesc si larvele.

METODE DE CRESTERE FARA TRANSVAZARE

Pentru a nu plictisi cititorii acestor pagini, vom trece la abordarea directa a metodelorde crestere, urmand sa expunem intreaga problematica legata de obtinerea matcilor,

Page 45: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 45/68

ulterior. Metodele expuse sunt multe si diverse, iar intrebarea "de ce nu se expune osingura metoda, care este considerata cea mai buna", apare in mintea oricui. Motivuleste foarte simplu : o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor apicultorilorsi mai ales pentru toate conditiile de intretinere, climatice etc.

Apoi intervine si factorul legat de numarul de matci ce se urmareste a se obtine, de

calificarea apicultorului. In orice caz fiecare apicultor va avea si o versiune proprie ametodei puse in discutie. Pentru o mai buna intelegere, vom prezenta avantajele sidezavantajele fiecarei metode in parte, urmand ca dv. sa alegeti.

Metoda "matcilor de salvare"In Romania (si nu numai), aceasta metoda este mult indragita de apicultoriiincepatori.S implitatea si usurinta cu care se obtin matci, numarul mic de interventiiin cuib, fac ca aceasta sa fie agreata, cu toate ca matcile obtinute au o calitateindoielnica.

Iata pe scurt care sunt pasii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca ofamilie de albine, si implicit sa obtina un numar de matci, divizeaza acea familie indoua. O diviziune ramane cu matca batrana, urmand ca cealalta sa-si creasca matca.Diviziunea fara matca, asezata intr-o cutie noua, sesizeaza lipsa reginei si incepe sa-si cladeasca botci. Botcile vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve delucratoare.Apicultorul nu are de facut decat sa astepte eclozionarea primei matci, care evident osa-si ucida suratele. Daca se urmareste si recoltarea unor botci pentru a fi folosite inalte familii, acestea se vor recolta dupa capacire si vor fi introduse in stupii vizati.

O alta varianta este obtinerea directa a matcilor, fara a diviza familia. In principiueste vorba numai de suprimarea matcii batrane, lasand restul sa decurga de la sine.Din nou dupa capacirea botcilor, acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie.

 Avantaje : metoda este simpla si usoara, si nu cere decat o calificare minima astuparului.

Dezavantaje : Se obtin matci mici si de o calitate indoielnica.

Motivele care influenteaza slaba calitate a matcilor obtinute sunt :- albinele iau in crestere larve de varste diferite, iar o selectie ulterioara a botcilor nupoate fi facuta.- albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc sa largeasca cat trebuiecelulele de lucratoare ; in aceste celule s-a mai crescut puiet iar "camasile"generatiilor trecute, consolideaza prea tare peretii acestor celule.- recoltarea botcilor este greoaie datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri marivizavi de distrugerea matcilor ce le gazduiesc.

 Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor, decat ocazional, cand acestiasunt lipsiti de experienta (anul 1,anul 2), urmand ca pe masura ce se sefamiliarizeaza cu problematica apicola, sa adopte alte variante de crestere a

matcilor. 

Metoda "decuparea fagurelui"

Pentru obtinerea de matci mai mari, de calitate, metoda expusa mai sus a fostperfectionata. Cate din cauzele ce duc la cresterea de matci necorespunzatoare aufost eliminate, urmeaza sa ne lamurim. Sigur este ca "decuparea fagurelui" arevariante care se aplica atat in Romania cat si in Occident.

Page 46: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 46/68

- Taietura in arc (varianta occidentala) : A reprezentat mult timp principalametoda recomandata incepatorilor. Se alege un fagure insamantat, deschis laculoare, in care nu s-a depus pentru prima oara puiet. Pe acest fagure situatia stacam asa : in partea superioara se gaseste coronita de miere, puietul necapacit(detoate varstele) fiind asezat concentric pe restul suprafetei.

Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere,tinand seama ca in mijloc se afla larve mai batrane. Taietura sub forma de arc(vezifig.1), se face cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalzita in apa clocotita. Seare grija ca taietura efectuata sa nu distruga larvele vizate, iar daca fagurele esteinsarmat, bucatile taiate se scot cu mare atentie.

Dupa indepartarea bucatii inferioare, urmeaza rarirea larvelor, in scopul impiedicariiaparitiei botcilor lipite. Rarirea se face cu ajutorul unei spatule de lemn(betigas),urmarind ca larvele ramase de pe o parte sau alta a fagurelui, sa fie fata in fata,daca este posibil. Cand spunem ca rarim larvele, ne referim bineinteles la celulele depe conturul "taieturii in arc", albinele preferand sa construiasca acolo botcile.

Avand fagurele astfel pregatit, trebuie sa ne ocupam si de familia de albine. Aceastase va restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit, pentru a obligaalbinele sa ia in crestere larvele din fagurele introdus. Fagurii scosi se vor da altorfamilii de albine, insa fara albina de acoperire. Cu matca batrana se poate forma unroi, sau putem sa o omoram. Astfel pregatite albinele, vor lua in crestere larvele depe conturul taieturii, construind un numar mare de botci.

- Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) : Stim deja ca taierea fagureluiare ca principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor decatre albine. In varianta folosita la noi, aceasta taiere are un alt scop si anume acelade a inchide lantul de crestere. Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai marein preajma larvelor de luat in crestere.

Dupa incetarea culesului la salcam procedam astfel : In mijlocul cuibului familiei dealbine, introducem un fagure gol in care nu s-a mai crescut puiet si care este stropitcu sirop de zahar. Dupa 4-5 zile, daca avem noroc,matca o sa umple fagurele cuoua. Pentru siguranta putem introduce fagurele si matca intr-un izolator cu gratieHanneman, pentru a o obliga sa oua numai acolo. In tot acest timp(4-5 zile), hranimstimulent albinele cu sirop sau serbet de zahar. La expirarea perioadei, scoatemfagurele insamantat si il ducem in cabana, dupa ce in prealabil l-am scuturat dealbina de acoperire. Aici,cu ajutorul unui cutit cu lama subtire(cater), incalzit in apaclocotita, decupam jumatatea inferioara.

Pe jumatatea superioara, alegem 15 celule cu oua pe o fata si 15 pe cealalta, avandgrija ca aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata de vecina corespunzatoarefetei celelalte. Cu acelasi cutit, radem toate celelalte celule in afara de cele 30 alese

pentru crestere.O precizare : pentru a trece dincolo de expunerea literara a metodei, trebuiementionat ca ordinea fireasca si practica a etapelor este aceea in care prima oara seface restructurarea si orfanizarea si apoi pregatirea fagurelui.

Din familia de baza ridicam matca, formam un roi, daca vrem sa o pastram, sau oomoram. Apoi vom lua fiecare fagure in parte si scuturat de albine il vom cercetavizual. In principiu este vorba despre inlaturarea tuturor fagurilor care contin puietnecapacit sau oua. In stup vor ramane numai fagurii cu puiet capacit, miere sau

Page 47: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 47/68

pastura. Fagurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine. Estefoarte important ca in familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva.

O alta precizare : pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere, mai existasi varianta ridicarii tuturor fagurilor ce contin puiet, familia de albine ramanand numai pe fagurii de hrana, care se vor putea controla mai usor.

Astfel pregatita familia de albine, orfanizata si fara oua sau larve(sau numai cu puietcapacit), primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 30 de oua. Dupa 10-11 zile,timp in care familia nu va fi deranjata decat pentru 1-2 controale a acceptarii, vomavea botci capacite gata de recoltare, pentru a fi introduse in nucleele deimperechere.- Avantaje : folosind aceasta metoda relativ simpla, calitatea matcilor seimbunatateste considerabil (mai ales in varianta romaneasca).- Dezavantaje : metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate decrestere. 

MATCI FARA TRANSVAZARE 

(part. 2)

Alte metode de crestere a matcilor fara transvazare , in stupina proprie , ce pot fi folosite de micul apicultor ,sunt :

Metoda fasiilor de fagure, celulelor taiate sau stantate Imbunatatirea metodelor de crestere a matcilor, presupune si practicarea de noiprocedee, mai complexe si performante. In aceasta categorie se incadreaza simetoda fasiilor de fagure sau diferitele ei variante. Fagurele in care nu s-a maicrescut puiet si insamantat de matca captiva intre cele doua gratii Hanneman, seaseaza pe o suprafata plana. Cu ajutorul unui cater incalzit se taie fasii de fagure,care trebuie sa cuprinda larve tinere, cu varsta cunoscuta. Procedeul presupune sifolosirea ramei de crestere,care este de fapt o rama normala, prevazuta cu sipci(2

buc.), de lungimea luminii interioare a fagurelui. Pe acestea se vor fixa fasiile defagure cu larvele selectate in vederea cresterii.

Fixarea se face prin lipirea in 3-4 puncte cu ceara topita, sau cu ajutorul unor bridede sarma. Pe toata lungimea fasiei de fagure, de pe fiecare leat, se raresc larveleastfel ca in final larvele ramase sa aiba o distanta de 1-2 cm intre ele. Aceste fasii semai pot fragmenta in 2-3 buc.,urmand ca fiecare fasie sa fie prinsa separat pe leat,operatie urmata de aceeasi rarire a larvelor. In final rama de crestere,cu cele doualeaturi pe care au fost fixate fasiile de faguri cu larve rarite, se introduce in familiadoica, dupa o orfanizare prealabila a acesteia. Metoda este cunoscuta sub denumireade "metoda Alley". O alta varianta este aceea in care nu se folosesc fasii de fagure,ci doar celule taiate cu un cater sau cu o stanta. La taierea sau stantarea celulelor cularve se urmareste decuparea unei singure celule, asfel incat aceasta sa contina si

cate un sfert din celulele vecine.

Pentru stantare K.Weiss recomanda stanta elvetiana,aceasta fiind un tub de tabladespicat in doua, cele doua jumatati fiind prinse cu un elastic si avand la un capatmarginea foarte bine ascutita. Decupand o celula, stanta strapunge fagurele, parteaopusa care cuprinde celula simetrica fiind apoi modelata ca baza pentru suport.Celulele stantate se vor prinde pe cele doua sipci ale ramei de crestere, la 2 cm unade alta cu ajutorul unor tablite sau dopuri despicate. Rama cu cele 20-30 de celule seintroduce intr-o familie doica, orfanizata de 2-6 ore si fara puiet.

Page 48: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 48/68

- Avantaje : albinele iau in crestere un procent mai mare de larve, calitatea matcilor fiind mai buna.- Dezavantaje : metoda necesita o manopera mare, iar matcile nu ajung la greutateacelor obtinute prin transvazare. 

Metoda Erlnagen : cresterea din ou cu cuiburi de celuleAceasta metoda poarta denumirea de Erlangen si are la baza cresterea din ou.Etapele care trebuie urmate sunt :

Obtinerea materialului de pornire se face introducand un fagure in care nu s-a maicrescut puiet, intr-un izolator cu gratie Hanneman, impreuna cu matca din care vremsa tragem descendenti. Dupa 2 zile ridicam fagurele cu oua si eliberam matca. Dinacest fagure se taie cu un cater incalzit fasii orizontale care sa cuprinda pe latime 2celule intregi si de lungimea fagurelui. Aceste fasii se sectioneaza in bucati de 5-6celule intregi.

Dupa ce am obtinut aceste cuiburi de celule, urmeaza sa le prelucram pentru a leputea fixa pe leatul de crestere. In acest scop partea opusa se modeleaza intredegete pentru a forma un dinte. Cu o scobitoare se distrug apoi toate ouale, in afarade unul, urmand sa executam operatiunea pentru fiecare cuib in parte.

Fixam fiecare cuib,care practic contine un ou, cu ajutorul dopurilor. Aceste dopuri vorfi despicate si prevazute cu un elastic pentru a putea fi unite cele doua parti. Se ia undop, si intre cele doua parti se v-a introduce dintele cuibului, dupa care aplicamelasticul de fixare. Dopurile ce contin cuiburile se lipesc pe leat cu ceara la 2 cm unulde altul(masurat de la centru la centru).

De avut in vedere : oul de 1 1/2 zi rezista in afara coloniei 2 ore, deci pregatireacuiburilor nu trebuie sa depaseasca aceast interval de timp ; se vor prefera oua maibatrane 2-2 1/2 zile daca dorim sa depasim aceste 2 ore ; celulele cuibului se pot

scurta la jumatate.Rama cu cuiburile ce contin fiecare cate un ou se introduce in mijlocul unei familiiorfanizate de 2-6 ore, al carui puiet necapacit a fost ridicat(inclusiv ouale). Conformtehnologiei nu este recomandata acceptarea si cresterea in colonie cu matca, nicichiar in varianta separarii prin diafragma cu gratie.

- Avantaje : metoda poate fi o alternativa la transvazare, calitatea matcilor fiind buna.- Dezavantaje : matcile sunt putin mai mici decat cele obtinute prin transvazarealarvelor. 

Metoda Miller

Alegem din stupina o familie cu performante mari, a carei matca ne-a multumit. Dinaceasta familie scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi,avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. In familia astfel restructurata,lasam toate ramele cu hrana, doua rame cu puiet gata de eclozionare, albineleacoperitoare si matca.

Pregatim o rama de crestere astfel: pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteazasuperioara 5 bucati de fagure artificial, triunghiulare cu baza de 5 cm. In stupasezam ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului, faguri cu miere si

Page 49: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 49/68

polen, in centru, fagure cu puiet capacit, rama de crestere, fagure cu puiet capacit.

Daca hranim stimulent cu 300 ml sirop pe zi, albinele vor incepe sa cladeascafagurele din rama de crestere, iar matca depune oua. Cand cantitatea de oua estesuficienta, ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet(ridicand puietul si matca). Toti fagurii din familia orfanizata vor fi scuturati de albine

si controlati, pentru a nu ramane nici o celula cu puiet.

In acest timp, familia crescatoare, hranita suplimentar, trage botci pe fagurele cuoua, care botci pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui. Cele douafamilii, furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producereamai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar.

- Avantaje : metoda este la indemana oricarui apicultor, fiind si o metoda sigura.- Dezavantaje : aceleasi ca si la celelalte metode ce nu folosesc transvazarea.

Matci de schimbare linistitaCu toate ca practic nu reprezinta o metoda in care apicultorul intervine decisiv (selimiteaza numai la recoltarea botcilor) trebuie neaparat mentionata.

Familiile care isi schimba linistit matca, construiesc cateva botci de calitate, carebotci pot fi recoltate, introduse intr-un nucleu de 2-3 faguri fara puiet, iar dupaimperecherea matcii nucleul se uneste cu familia a carei matca vrem sa o schimbam(dupa orfanizarea prealabila).

- Avantaje : se obtin matci de calitate, cu un instinct minim de roire.- Dezavantaje : numarul mic de botci si implicit de familii care au acest instinct. 

CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA

Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica , matcile".

Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. O matcavaloroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere, blandetea albinelor,apetitul mai mare sau mai mic pentru roit, starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic.

Exista diferite criterii de apreciere a unei familiide albine (parca am mai vorbit de ele) si deaceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultatefoarte bune, dar din pacate nu toti apicultorii opot face. O treaba buna se obtine insa si tintindspre obiective mai mici, cum ar fi producereamatcilor in stupina propie dupa un plan binestabilit si folosind tehnologii sigure.

Vom trata urmatoarele subiecte : - crestereacontrolata a matcilor de calitate ; imperecherea

matcilor in nuclee ; introducerea matcilor in familiile de albine. In acest scop o sa vaexpunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. sa aveti o ideedespre ce aveti de facut in aceasta directie.

Producerea matcilor - conditii generale

De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare, considerand caeste prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. Ei se multumesc cu

Page 50: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 50/68

procurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultatedin roirea naturala. E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati, insa nicio satisfactie nu e mai mare, decat aceea de a produce regine (poate doar obtinereaunei productii apicole mari).

Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos, cand in natura exista

un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. Se considera ca aceasta perioadaeste cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. Inunele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatiageografica a stupinei. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa), stupii trebuiesa indeplineasca urmatoarele criterii:- in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu

 puiet ; sa aiba cuiburile bine impachetate ; sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care suntcerute pentru finalizarea lucrarii. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara aincerca sa introducem si elemente "novatoare".

Producerea matcilor - provocarea frigurilor roitului

Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul, sunt cele obtinute cand familiaroieste natural. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putemplanifica ca timp lucrarea, totul decurgand de la sine in mod natural. Alt dezavantajscos in evidenta de literatura de specialitate, este faptul ca matcile obtinute prinroire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. Interesulapicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare, numai ca dezideratuleste greu de atins, daca nu imposibil. Natural, procentul familiilor neroitoare sesitueaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem, asa ca a insista in acest senseste o greseala. Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controladaca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului.

Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) sehraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Cand numarul

de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine tinere,imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit, prelevate din alti stupi.Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara, cat si de ostramtorare a cuibului. In scurt timp, prin aparitia noilor generatii, populatia dealbina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire.

La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga unnumar mare de botci. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules denectar si polen. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate, se recolteaza celemai frumoase, cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Inainte de ataia, lama se incalzeste la o lampa cu spirt. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cuvata, avand grija sa nu le turtim. In final acestea se folosesc imediat, fie formandnuclee de imperechere, fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca.

Producerea matcilor - metoda fara transvazare

Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres, recomandatapicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere faratransvazare". Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescueste o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50). Iata cum se procedeaza:

- alegem din stupina stupul cel mai performant, cu o buna dezvoltare de primavara.

Page 51: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 51/68

Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la o zona laalta, cat si in functie de dorinta apicultorului - introducem un fagure cu puiet capacit.- peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri ; unul cu puiet capacit si unaltul gol. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijloculcuibului. Albinele se vor stimula zilnic.- peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut, care intre timp a fost insamantat de

matca.- acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de hrana sialtul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire, se ridica din familia debaza si se aseaza in alt stup formand un roi. Roiul se va strange cu o diafragma sireducem urdinisul.

- dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. Din aceasta se scot toti faguriicu puiet necapacit, care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire).Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntitramelor. Acestea se scutura de albine cu maxima atentie, urmarind sa nu mairamana nici un ou sau larve necapacite. Atentie, se vor verifica toti fagurii, inclusivcei cu hrana.- in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. Acesta se va scoate dinroi si se duce in cabana.Aici se vor marca 15 celule cu ou, pe o fata si 15 pe cealalta,avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasiloc pe ambele fete. Fagurele se scurteaza la jumatate, indepartand jumatateainferioara. Toate celulele, in afara de cele 30 alese, se distrug cu ajutorul unui cutitasascutit.- familia orfanizata, in tot acest timp, sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. Acumeste momentul sa introducem fagurele, pregatit, cu oua pentru crestere. In catevaminute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. Este recomandat ca innatura sa fie un bun cules. Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos, umectatcu apa sau miere si livrat in hranitor.- peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere.Atentie, nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca

care eclozioneaza le va distruge.Introducerea matcilor

Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introducpentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. Comportareaalbinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii :

- existenta sau lipsa culesului ; primirea matcii este favorizata de existenta unuicules bun. In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniristimulente inainte cu 3-4 zile,cu sirop de zahar.- introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare, decat incazul celor introduse ziua.- o matca imperecheata, care incepe imediat sa oua, este primita mai bine decat una

neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (avizcelor ce cumpara matci).- primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite, decat in perioada cecorespunde roirii naturale.- lipsa totala puietului este o situatie favorizanta ; in cazul prezentei celui capacit seface mai greu ; prezenta botcilor face introducerea imposibila.- albinele tinere accepta mai bine matcile, decat cele batrane.

In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci, trebuie sa remarcam din nou ca

Page 52: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 52/68

exista mai multe metode, apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care suntconsiderate mai sigure. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii(in colivie). Cum se procedeaza :

- in cazul in care familia nu este orfana , se identifica matca si se scoate din stup.Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii

ajutatoare.- dupa 4-5 ore de la orfanizare, se introduce noua matca in colivie, asezand si lipindcolivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului, pe o suprafata cu miere necapacita,pentru ca matca sa se poata hrani.- la 1-2 zile,se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. Dacaacestea nu mai sunt agresive, inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica defagure artificial gaurita in mai multe locuri. Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile, apicultorul trebuind sa-si invingacuriozitatea de a deschide stupul. In acest timp albinele rod bucatica de fagure sielibereaza matca.- la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul, se verifica daca matca a fosteliberata si daca a inceput sa depuna oua.- urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4), introducand unfagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala.

Pentru introducerea botcilor, trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct,sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu, pentru mai multasiguranta.

Imperecherea matcilor - formarea nucleelor

Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore, botcile potfi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. Bineinteles caimperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare, dar aceasta este o metodaneproductiva si paguboasa.

Formarea nucleelor - albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee deimperechere", sau in corpuri de stup, compartimentate cu diafragme etanse si cuurdinisuri separate. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unuistup vertical sau a unuia multietajat. La fiecare compartiment se face cate un urdinisseparat, pozitionat astfel : doua la un perete, pe capete si un al treilea pe pereteleopus,in mijloc. Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit sialbina acoperitoare si un fagure cu hrana. Popularea se face cand albinele in varstasunt plecate la cules, pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintitidesigur ca albina tanara e mai toleranta). Seara in fiecare nucleu se introduce cate obotca protejata de colivie, pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. Dupa cematca se imperecheaza nucleul se poate refolosi, introducand o alta botca. Ce avemde facut dupa ce introducem botca :- la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine, si daca

lucrurile merg bine matca se elibereaza.- nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa ; se verifica din nou prezentamatcii.- dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constateimperecherea matcii.- daca matca nu s-a imperecheat, din diferite motive vom mai face verificari zilnicepana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor.- matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesitaschimbarea matcii. Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-

Page 53: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 53/68

20% luand in calcul pierderile inerente.- nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evitabezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci)

Concluzii

Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. Stuparii

incepatori ,insa,trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema.Daca inca din primii ani deprindem tehnicile corect, cu timpul totul o sa vi se paramai usor. Abordand curajos domeniul, veti deveni adevarati apicultori....de succes.

POLENUL - RECOLTARE, CONDITIONARE, PASTRARE

Pentru a avea cantitati suficiente de polen, necesar prepararii amestecurilor si pastelor proteice, folosite inhranirea artificiala a albinelor, stuparul trebuie sa se ingrijeasca din timp de recoltarea, conditionarea siconservarea acestuia.

Recoltarea polenului de catre albine

Se face de catre albine, prin instalarea de catreapicultor a colectorului de polen. Conform

recomandarilor, instalarea se face primavara,cand avem cel putin 4 faguri cu puiet demarimea 415/270 sau 6 faguri de marimea415/205. Se stie ca prin folosirea colectorului,se retine max. 20% din cantitatea totalarecoltata de albine. Asezarea colectoarelor seface seara, pentru ca dimineata albinele sa facao recunoastere sumara.

In timpul culesurilor mari, colectoarele de polen nu se folosesc, pentru ca stanjenescalbinele culegatoare de nectar. La intervale de 7-8 zile, colectoarele se ridica, pentrua lasa liber zborul trantorilor.

Incepand cu data de 1 august, folosirea acestora inceteaza, pentru ca in aceastaperioada albinele au nevoie de cantitati mari de polen, necesar formarii corpuluigras.

Recoltarea polenului de catre apicultor

Un polen sigur, necontaminat, este cel pe care il recoltam manual. Vara candporumbul este in spic (in preajma polenizarii stiuletelui), se pot strange cantitatiimportante de polen, aplecand si scuturand aceste spice, intr-un sac usor de panzasubtire sau deasupra unui sort cu care suntem legati. La fel si primavara de la alun,arin, salcie se pot recolta cantitati mari.

Conditionarea polenului

Indiferent de modul colectarii polenului, acesta trebuie conditionat (cernut, uscat).Polenul recoltat de albine se intinde pe coli mari de hartie in straturi de 1 cm, secerne, se alege de corpuri straine mari si se usuca in curent de aer.Temperaturaincintei trebuie sa depaseasca 25 grade C, iar umiditatea sa fie cat mai scazuta. De2-3 ori pe zi rascolim polenul pentru a grabi evaporarea apei.

Granulele de polen sunt bine uscate (8% apa), cand trecand polenul dintr-o mana inalta se aude un sunet metalic. O alta modalitate de constatare a uscarii este aceeade a freca cateva granule intre degete. Daca sfaramaturile nu se omogenizeaza si

Page 54: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 54/68

raman independente, totul este in ordine. Dupa uscare, se vamai face o cernere pentru o mai buna separare. Polenul recoltatmanual se usuca in acelasi mod, necesitand insa o mai mareatentie, datorita faptului ca este foarte fin. Bineinteles cei careau un uscator de polen, vor executa uscarea mult mai rapid. Unprincipiu de baza este acela ca temperatura de uscare sa nu

depaseasca 45 grade C, indiferent de modalitatea uscarii.

Conservarea polenului

Dupa ce stuparul si-a uscat polenul, trebuie sa-l conservepentru a rezista pana in momentul folosirii. In aeasta directie,se cunosc mai multe metode:

O conservare buna si simpla se poate face prin ambalareapolenului bine uscat in pungi de polietilena,etanse si bine sigilate. Deoarece polenuleste un produs hidroscopic, depozitarea acestor pungi se face in incaperi racoroase silipsite de umiditate excesiva.

O alta metoda cu un grad mai mare de siguranta este amestecarea polenului cuzahar pudra. Fiecare kg de polen se amesteca cu 1/2 kg zahar pudra si se ambaleazain recipiente ermetic inchise, avand un strat suplimentar de zahar la fund sideasupra.

Conservarea polenului in miere lichida, este o metoda larg folosita. Un kg de polen seamesteca bine cu 0,4 kg miere lichida si usor incalzita si se ambaleaza in borcane cucapac. Deasupra amestecului se mai pune un strat de miere pentru protectie.Borcanele se tin la frigider pana la folosire.

Exista pentru conservarea polenului si doua metode chimice. Una consta inintroducerea unui anume volum de CO2 in sacul cu polen si sigilarea ulterioara.Inainte vreme se goleau doua capsule de autosifon, acum se impune deplasarea la

un centru de sifoane care poseda butelii de CO2.Cealalta modalitate este introducerea in sacul cu polen a catorva bucati de vataimpregnate cu teraclorura de carbon. Doza uzitata este 20 picaturi la kg de polen.Tetraclorura de carbon se gaseste in farmacii, unde se foloseste ca reactiv.

PASTE SI AMESTECURI PROTEICE PENTRU ALBINE

Amestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola. Pe langa administrarea diferitelor produse glucidice, inperioadele de crestere a puietului (cand nu exista polen suficient in natura), folosirea lor este foarte indicata. Asavom avea generatii tinere de albine, bine hranite si dezvoltate. In cele ce urmeaza va vom prezenta retete de

amestecuri proteice in care igredientele sunt diferite :

Pasta de polen si mierePasta se prepara din 1 parte polen si 1,25 parti miere, framantand cele douaingrediente. Polenul strans de albine, conditionat si conservat se macina fin. Atatmierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase. Corectiaconsistentei se face adaugand polen sau miere dupa nevoie. Se administreaza inturtite pe folie sau tifon, deasupra ramelor.

Page 55: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 55/68

Pasta de miere, zahar pudra si drojdie de bere

In practica apicola polenul poate fi inlocuit cu drojdia de bere inactivata. Amesteculse face din 3 parti zahar pudra, 1 parte miere lichida, 1/2 parte drojdie de bere. Seframanta toate ingredientele, si se corecteaza consistenta prin adaugarea de zaharpudra sau miere. Se administreaza sub forma de turtite de 200-250 g, primavara sauvara.

Pasta de miere, zahar pudra si lapte praf 

Un alt inlocuitor al polenului este laptele praf degresat. Turtitele se prepara din 1/2parte lapte praf degresat, 2 parti zahar pudra si 1,5 kg. miere. Se corecteazaconsistenta adaugand zahar pudra sau miere.

Amestec de sirop, polen, faina de soiaSiropul de zahar poate fi folosit si el ca baza in amestecurile proteice. La 6 litri desirop de zahar, se adauga 0,5 kg polen macinat fin si 1,5 kg faina de soia degresata.Componentele se amesteca bine, pentru a nu face cocolosi si se administreazafamiliilor de albine in cantitate de 500 g la cateva zile.

Amestec miere, sirop, faina de soia, lapte praf, drojdie

Se realizeaza un amestec din urmatoarele ingrediente: 3 parti faina de soiadegresata, 1 parte lapte praf degresat, 1 parte drojdie de bere uscata (instant).Peste aceste componente se toarna miere sau sirop de zahar dens pana se ajunge laconsistenta dorita. Se livreaza albinelor sub forma de turtite.

Amestec zahar tos si lapte praf 

Se amesteca 1 kg zahar tos cu 50 grame de lapte praf degresat. Se administreazavara in hranitor, la intervale de 1-2 saptamani. Pentru a creste interesul albinelorpentru amestec, se poate umezi usor cu putina apa sau miere, deasupra.

Amestecuri proteice pentru "roiurile la pachet"

Sunt special concepute pentru hranirea acestor roiuri. Principiul de baza este acela

de a nu se folosi miere sau polen recoltat de albine. Respectand acest principiu,putem avea familii sanatoase in anul urmator formarii acestor roiuri. Amestecurilese obtin astfel : se framanta sau se amesteca sirop de zahar sau serbet cu ocantitate de polen de porumb, alun etc, recoltat manual de catre apicultor, prelucratsi conservat.

In locul polenului se poate folosi drojdia de bere sau alti inlocuitori ai acestuia.Cantitatea de polen sau inlocuitori nu trebuie sa depaseasca 10-15% din cantitateazaharului sau siropului.

Pasta de miere si pastura

O reteta mai veche, dar totusi de actualitate este pasta de miere si pastura. Cum seprocedeaza : in luna ianuarie se expun fagurii cu pastura la ger. Inainte de a ingheta

pastura (atentie, se depreciaza) si cand devin casanti, se taie in fasii prin mijloculcelulelor, care fasii se freaca intre palme.

Pastura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lichefiata si sepune in borcane. Cand borcanul este aproape plin, se toarna deasupra inca un stratde miere. Spre sfarsitul iernii, cand vrem sa hranim albinele, trecem amestecul demiere si pastura prin masina de tocat. La 2 kg. de pasta, se toarna picurand siamestecand, 1 litru apa calda, in care am dizolvat 20 g sare de bucatarie.

Page 56: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 56/68

Se fac turtite de 0,5 kg. si se administreaza deasupra ramelor. Administrarea poatedura pana la aparitia polenului in natura, din 10 in 10 zile. Pentru prevenirea aparitieinosemozei, o parte din apa se poate inlocui cu ceai medicinal sau Protofil.

De avut in vedere

Cea mai buna hrana proteica este pastura in faguri (de la rezerva stupinei) ;

amestecurile si pastele cu adaos de drojdie de bere sau alti inlocuitori, se prepara inziua hranirii si se livreaza albinelor in doze mici ; mierea folosita in amestecuritrebuie lichefiata ; polenul recoltat de albine se macina fin cu o rasnita ; pastura nutrebuie sa fie veche(max. 1 an) sau inghetata ; prin folosirea amestecurilor proteice,primavara se pot activa sporii de nosema, in acest sens trebuind luate masuri depreventie ; cel mai sigur polen(din punct de vedere sanitar) este cel recoltat manualde catre apicultor ; inlocuitorii de polen se folosesc in ultima instanta, cand nudispunem de polen sau pastura.

PREPARAREA SIROPULUI DE ZAHAR PENTRU ALBINE

Este un inlocuitor al mierii. Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1-10 martie) si inceputultoamnei(maxim 15 septembrie). Siropul de zahar se prepara in urmatoarele concentratii : 1/1 , 3/2, 2/1.La 1/1,adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1,6 l sirop de zahar; la 3/2, adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3,8 litrisirop de zahar; la 2/1,adica 2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2,2 litri sirop de zahar.

Apare intrebarea : ce concentratie folosim ? Costica Antonescu recomanda :"cat  priveste concentratia siropului , subliniez faptul ca sunt mai avantajoase atat pentrualbina cat si pentru crescator, concentratiile 2/1 sau 3/2. Acest lucru se impune prinaceea ca la concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru

 prelucrarea siropului "mierea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai 10% incazul concentratiei 2/1). In schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul 

 primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratiede 1/1." 

Mod de preparare

Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald. Cand preparam siropul la rece,punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize, amestecand continutulpana la dizolvarea totala. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total,in caz contrar aparand cristalizarea "mierii". Prepararea siropului la cald se faceincalzind apa necesara pana la fierbere, dupa care se ia vasul de pe foc si seinglobeaza in reprize prin amestecare zaharul. Aceasta metoda este mai practica simai rapida. O indicatie care trebuie respectata intotdeauna : nu fierbeti siropulpentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze.

Mod de folosire

Completarea rezervelor pentru iernat : aceasta lucrare incepe pe 1-5 august si are catermen de finalizare data de maxim 20-25 august(cu cat mai repede cu atat maibine). Se folosesc doze de 2-2,5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari dacaalbinele reusesc sa preia cantitatea. Completarea cu sirop se face dupa ce s-areorganizat cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate.

Hraniri de salvare, stimulare in primavara

Cu sirop 1/1, concomitent cu reducerea cuibului si impachetarea de primavara.Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g sirop/zi pana la aparitia unui

Page 57: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 57/68

cules natural. Hraniri medicamentoase de primavara, vara sau toamna ; concentratie1/1 conform prospectului. Hraniri de stimulare la sfarsitul verii (august) ;concentratie 2/1 in doze mici, zilnice. Alte situatii de urgenta aparute in stupina.

De retinut

Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2. Siropul nu se fierbe sub nici un

motiv. Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a zaharului. Seadministreaza dupa nevoi, insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este submiere.

SERBET DE ZAHAR CU MIERE, PENTRU ALBINE

Dupa ce ati invatat cum se prepara serbetul, a venit timpul sa pregatiti un serbet mai pe gustul albinelor dv.Acest serbet contine pe langa zahar si o anumita cantitate de miere ,ceea ce face ca albinele sa-l consume cu oplacere mare. Iata reteta de preparare:

Mod de preparare

Se amesteca 5kg zahar tos, apa 0,850 litri intr-un vas de 10 litrii. Vasul se aseaza pefoc si fierbem 20-30 min. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.

Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie.Verificarea concentratiei se face tot cu lingurita si paharul cu apa rece, numai ca dedata asta suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate modela intre degete(de consistenta medie). In acest moment se adauga 800 g miere si se mai clocotesteinca 3 min.(in tot acest timp amestecam ingloband mierea).

Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este, se lichefiaza in prealabil.Dupa ridicarea vasului de pe foc, racim amestecul pana la 40-50 grade C siamestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului. Produsul final setoarna in tavite captusite cu hartie cerata, pergament, etc. Grosimea placilor nutrebuie sa depaseasca 1-1,5 cm.

Administrarea si depozitarea serbetuluiSerbetul obtinut prin aceste doua metode se poate folosi ca atare, sau putemincorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen, inlocuitori de polen,acizi pentru corectarea ph-ului, medicamente, etc.

Folosirea serbetului de zahar, sau zahar cu miere, este recomandata tot timpulanului, in toate cazurile, cu exceptia hranirilor de completare. Se poate "fabrica" ocantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12grade C, impachetat in pungi, sau in recipiente etanse.

SERBET DE ZAHAR PENTRU ALBINE

Unul din cele mai folosite produse in hranirea artificiala a albinelor este serbetul de zahar. Usor de administrat,destul de usor de pregatit este preferatul multor apicultori.

Mod de preparareIn cele ce urmeaza va vom descrie modul de preparare , dar trebuie sa va prevenimca primele incercari s-ar putea transforma in esecuri. Nu disperati pentru ca odatainsusita tehnologia, nu o sa mai aveti probleme. De aceea incepeti cu prepararea

Page 58: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 58/68

unei cantitati mici de zahar.

Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox, 1 kg. zahar si 0,2 litri apa.Amestecand cele doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nubalteste. Vasul cu amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale.Nu trebuie sa grabiti fierberea ; spuma rezultata(la inceput) se indeparteaza. O

operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de zahar (cu o carpa uda sistoarsa) ce se depun pe peretii vasului. Durata fierberii este de 15-30 min., functiede taria focului.

Cam dupa 15-20 min. se controleaza concentratia siropului. Se ia cu o lingurita siropsi se introduce intr-un pahar cu apa rece. Vom sti ca amestecul ajunge laconcentratia optima, cand acesta ramane inchegat pe lingurita. In acest moment seia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca usor (70-80 grade C).

Cu ajutorul unei linguri mari, de lemn, solutia de zahar apa se amesteca continu.Odata cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca,apoi se albeste. Neoprim din amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita. Dacaprima incercare a insemnat un esec, se adauga apa din nou si o luam de la capat.

De retinut

Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v-ati insusit tehnologia depreparare. Nu preparati doze mai mari de 5 kg, pentru ca sunt greu demanevrat(amestecat); pentru aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 10 litri.Spumuiti amestecul, stergeti permanent peretii vasului, iar focul trebuie sa fiedomol. Dupa fierbere si o oarecare racire, amestecati energic crescand ritmul sprefinal(sensul nu conteaza). Daca serbetul este prea tare, inglobati cateva picaturi deapa si framantati. In caz de esec, nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori.

Administrarea si depozitarea serbetului

Serbetul se poate folosi ca atare, sau putem incorpora prin framantare energica

diferite adaosuri de polen, inlocuitori de polen, acizi pentru corectarea ph-ului,medicamente, etc.

Folosirea serbetului de zahar, sau zahar cu miere, este recomandata tot timpulanului, in toate cazurile, cu exceptia hranirilor de completare. Se poate "fabrica" ocantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12grade C, impachetat in pungi, sau in recipiente etanse.

PASTA DE ZAHAR PUDRA SI MIERE PENTRU ALBINE

Un alt produs cu o eficienta mare, consumat cu placere de albine, usor de preparat si administrat este pasta dezahar pudra si miere.

Mod de preparareLa preparare se vor avea in vedere urmatoarele : folosirea unui zahar pudra decalitate;mierea sa provina de la familii sanatoase ; mierea sa nu fie cristalizata (saucristalizata fin, de consistenta untului).

In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o partemiere (mierea usor incalzita). Framantarea se face energic, trebuind sa rezulte un

Page 59: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 59/68

produs de consistenta aluatului.

Corectia produsului se face prin adaugare de miere, daca este prea tare sau de zaharpudra daca este prea moale. Este recomandat ca pentru o mai buna invertire azaharului sa se aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg.

Mod de administrarePasta se administreaza sub forma de turtite a 0,2-1 kg, asezate pe folii de plasticgaurit, tifon, etc., deasupra ramelor, unde albinele au acces direct.

Se poate folosi in tot timpul anului, in toate cazurile, mai putin la hranirea decompletare. In aceasta pasta se pot ingloba polen, inlocuitori de polen, ceaiurimedicinale, Protofil, medicamente ,etc.

Este ideala pentru hranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase faraprovizii in timpul iernii sau primaverii.

ZAHAR CANDI SIMPLU SAU CU MIERE , PENTRU ALBINE

Intr-o anumita perioada acest produs era des folosit de catre apicultorii romani, datorita usurintei in administraresi pentru ca se gasea de vanzare la magazinele ACA. Dincolo de toate, placile de zahar candi raman in topulpreferintelor, insa exista o problema. Prepararea necesita un instrumentar mai divers si o mai mare atentie dinpartea apicultorului.

Ustensilele necesare "fabricarii" sunt : oala smaltuita sau de inox 10 litri, termometruindustrial +120/+150 grade C, tavi 150/250/10 mm, coli hartie pergament, lingurade lemn sau paleta.

Mod de preparare

Se amesteca in oala, 5 kg de zahar tos si 1 litru de apa. Pana incepe fierberea maiamestecam cu lingura, din cand in cand, pentru a nu se prinde de fundul vasului.Dupa topire, se fierbe continutul 15 min, spumuim si stergem cu carpa uda peretii

oalei, dupa care se masoara temperatura lichidului. Cand termometrul arata 116grade C, vasul se ia de pe foc si se lasa la racit.

Dupa 5-8 minute se incepe amestecatul. Cand compozitia devine mai deschisa(catrecrem) si opune rezistenta marita, se toarna in tavi. Tavile trebuie in prealabilpregatite astfel : se umezesc usor si se tapeteaza cu hartie pergament. Odataturnata compozitia in tavi, aceasta se lasa nemiscata pana ce cristalizeaza. Duparacirea totala a placilor de zahar, se scot prin ridicarea de hartia pergament si sedepoziteaza in locuri uscate si racoroase.

Mod de preparare,zahar candi cu miereCa si la serbet, exista varianta adaugarii unei cantitati de miere,pentru a face maiatractiv produsul. Pentru obtinerea acestor placi de zahar candi cu miere, seprocedeaza ca si in varianta simpla. In momentul cand amestecul ajunge latemperatura de 116 grade C, se adauga 5-600 g miere in clocot. Obtinem aceastamiere cu ajutorul unui vas cu fundul gros (tuci, inox etc.) si amestecand continu sanu se prinda. Dupa ce am adaugat mierea, amestecam timp de 1 min., si luam de pefoc. In continuare procedam ca pentru reteta fara miere.

Mod de administrare

Aceste placi de zahar candi se pot da albinelor in iarna (la familiile ramase faraprovizii) si in stimularea de primavara si sfarsit de vara.

Page 60: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 60/68

PREPARATE PENTRU ALBINEZaharul pudra, ceaiurile medicinale, lichefierea

mierii zaharisite

Obtinerea zaharului pudra

In diferitele retete, zaharul pudra este un component de baza. Obtinerea lui se faceprin prelucrarea zaharului tos, care se poate macina cu o rasnitauniversala(manuala). Deoarece macinarea este destul de dificila, recomandamprocurarea unei rasnite mari, care poate fi actionata manual sau de un motor.

In literatura de specialitate se recomanda maruntirea zaharului pe o placa dura, cuajutorul unei merdenele. Din fericire, pentru stuparii care nu au timp pentru aceastalucrare, exista in comert zahar pudra gata preparat, care in ciuda faptului ca estemai scump, elimina "bataile de cap".

Ceaiuri medicinale

Dupa cum ati observat, in toate preparatele, indiferent de consistenta lor se poateingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal. Acest ceai este benefic albinelor,

catre sfarsitul iernii sau in primavara, combatand cu succes nosemoza.

Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante : sunatoare, cimbrisor,isma, musetel, coada soricelului, roinita, etc. Obtinem ceaiul folosind 3-4 g dinfiecare planta uscata. In prealabil plantele se umezesc cu 0,150 l apa si dupa 10-15minute turnam apa clocotita in cantitate de 0,850 l.

Din acest ceai folosim dozele necesare, cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nutrebuie sa depaseasca 48 ore.

Lichefierea mierii

Mierea cristalizata(zaharisita), folosita in diferitele retete trebuie lichefiata, pentru caaltfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana.

Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45grade C ; nu lichefiem mierea la flacara directa, ci doar cu vasul introdus intr-un altvas cu apa care fierbe. In rest....nimic mai simplu.

COMBATEREA DAUNATORILOR IN APICULTURA

Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor. Fie caacestia sunt molii, furnici, viespi, prigorii etc, atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata.Trebuie sava atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori, nu este intotdeauna chiar simpla, iarrezultatul final depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica. In orice caz nu va limitati la aplicareaunei singure metode si mai ales nu abandonati lupta. Iata ce posibilitati de aparare aveti :

Molia de ceara (gaselnita) Este un parazit care nu ataca direct albinele, acestea fiind atacate numai in stadiulde larva. Molia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara,atat din stupii populati cat si celor de la rezerva, cantitatilor de ceara provenite dinfagurii reformati, precum si a puietului de albine.

Combaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee chimicedeoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine. Putem insa ajutaalbinele sa se apere singure, daca adoptam cateva masuri simple : fagurii atacati se

Page 61: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 61/68

curata manual de larvele si gogosile parazitului, restrangem cuibul pentru a crea odensitate mare de albine pe faguri, intarim familiile slabe atacate de molie cu albinedin alti stupi.

Protejarea fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorulsubstantelor chimice. In acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap

pentru depozitare, prevazut cu rastele. Daca nu dispuneti de un dulap, tratarea sidepozitarea fagurilor se face in corpuri de stupi. Substantele chimice folosite sunt :

 Anhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta incombaterea moliei. Trebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai moliaadulta, aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani. Fagurii se aseazain dulap sau in 2-3-4 corpuri de stup stivuite, din care primul trebuie lasat gol.Batonul de sulf se aprinde, se aseaza pe o cutie metalica, gaurita si prevazuta cu ungrilaj, doza fiind de 50 g sulf la 1m cub volum. Partea superioara a stivei de corpurise astupa cu o panza de sac. Apicultorul trebuie sa se protejeze si sa nu inspirefumul toxic.Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-chimice, magazinele cu produsechimice de combaterea daunatorilor in agricultura, acestea fiind folosite si ladezinfectarea butoaielor pentru vin.

 Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului. Seaseaza tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 65-95%, cate 2 ml acid lalitru de volum, in partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri. Aplicarea unuinumar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodareasarmei de fixare a fagurilor.

Dibromura de etilena : Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie untratament foarte eficient. Fagurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup. Pestedeschiderea din partea de sus a stivei se pune o panza de sac, iar pe aceasta panzasubstanta activa. Dozajul ideal este de 30-50 cm cubi/un m cub ocupat cu faguri.

Atentie mare pentru ca substanta este foarte toxica, camera trebuind a fi bineventilata.

In incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile :- Dupa executarea unui tratament contra gaselnitei, fagurii se aerisesc 48 de oreinainte de a fi introdusi in stupi.- La temperatura de 0 grade C, larva, nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente.

Viespea(viespea comuna , etc.) Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina.Cea mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugereacuiburilor. Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spray insecticid,

operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita. O alta metoda decombatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole aunor capcane. Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi), in care seintroduce un sirop aromatizat. Acest sirop se prepara din apa, miere sau zahar 5-8%si 1% otet pentru aromatizare. Se umplu 20% sticlele cu acest sirop si fara capac seagata in stupina. Viespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca.Pentru a spori eficienta capcanei, sticla se agita de 2-3 ori pe zi astfel ca peretiiinteriori sa fie umezi.

Page 62: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 62/68

Furnicile

Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina. Cand atacul lordevine suparator si pagubos, apicultorul incepe combaterea. Se desfac musuroaielede furnici, se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera. Ideal este saavem fiecare stup asezat pe un suport , astfel incat picioarele sa poata fi unse lanevoie. Ca substante de ungere putem folosi fenolul, naftalina, floarea de sulf.

Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau oricesubstanta lipicioasa.

Prigoria Prigoria este o mare consumatoare de albine. Incercarea distrugerii acestor pasariprin amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta.Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea desperietori.In acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripiledesfacute,iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate), e chiar mai bine.

Soarecii Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa inghemul de iernare si nu se poate apara. O masura de precautie pentru a opripatrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis.Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp. Daca ataculeste puternic se trece la starpirea sistematica a rozatoarelor prin instalarea decapcane cu momeli otravite. O posibila capcana se construieste asezand pe ocaramida o bucata de tigla. Sub cutele tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii),grau curat, iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit. Tigla estefolosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava.

VARROZA ALBINELOR

Despre varroza s-au scris teancuri de carti si articole. Aparuta pe la noi , la sfarsitul deceniului 7, este poate ceamai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei. Boala este produsade un acarian , Varroa Jacobsoni , care ataca albinele in toate fazele vietii. Infestarea coloniilor are loc treptat, peo perioada de 2-3 ani , ducand in final la distrugerea acestora. In apicultura varroza a devenit prioritatea nr 1,fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste.

Manifestarea clinica

Albinele si trantorii prezinta malformatii, puietuleste pestrit, larvele mor in pozitii nefiresti,albinele nu se mai ocupa de puiet si chiarparasesc stupul, mortalitate mare in fazeavansate. Raspandirea bolii se face prinratacirea albinelor infestate, furtisag,patrunderea in stupina a materialului geneticfara certificat sanitar etc.

Depistarea boliiLa inceputul infestarii prezenta acarianului nu se

face remarcata. Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestareprocedam in mai multe feluri: o metoda ar fi examinarea foii de control siconstatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea; daca in lunile iunie si iuliecad intre 5-10 bucati/zi, trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta. O alta metodaeste examinarea celulelor ce contin puiet de trantor ; acarianul are o predilectie

Page 63: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 63/68

pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurintacat de grava e situatia. In ultima faza de infestare, acarienii pot fi observati si cuochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie.

Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai oreducere masiva a numarului de acarieni, aflata la limita inlaturarii pericolului. In

principiu,stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis", insa circulatia facila a albinelor(pastoral, vecinatati) nu favorizeaza aceasta stare.

Tratament Varroza cu Varachet

Substanta activa, raspandita prin fumigatii, actioneaza asupra parazitilor prin contactmolecular. Este un medicament de sinteza, cu un bun randament, care administratcorect duce la reducerea masiva a parazitilor. Un dezavantaj : prin modul deadministrare(fumigatii), nu actioneaza si asupra puietului capacit. De aceea cele maieficiente tratamente sunt cele de toamna, cand in stupi nu mai exista acest puietcapacit. Retineti acest lucru pentru ca este foarte important.

Modul de administrareToamna, la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme), cand puietul capacit adisparut se fac 3 tratamente. Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet laprimele doua tratamente, insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezentaacestuia. Intervalul intre tratamente este de 7 zile, iar temperatura exterioara sa fiepeste 12 grade C.

Prin urdinis, asezata pe o tablita, se introduce o banda speciala, aprinsa, pe carepicuram substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat, 3 picaturi pentru uncorp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal. Atentie la aprinderea benzii : nuinhalati fumul si mai ales supravegheati stupii, pentru ca este pericol de incendiu.Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt instup. Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele.

Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.In primavara se mai face un tratament(o singura administrare), profitand de faptulca puietul este putin extins. Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupaextragerea mierii de salcam, insa avand in vedere eficienta scazuta, si pericolul marede contaminare, ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu.

Tratament Varroza cu Mavrirol

Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine. Substantaactiva este "mavrik" si se administreaza sub forma de benzi textile impregnate,actionand prin contact. Prezentarea este in role de 5 m, o cutie fiind folosita la 10familii.

Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in

ghemul de iernare, se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija caacestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil). Acestea vor ramane 3-4 luniin cuib, actionand latent prin contact.Mare atentie insa la inceputul primaverii sascoateti benzile (si pe cele cazute pe fundul stupului), pentru ca riscati sacontaminati mierea. Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungirefericita a celui cu Varachet, astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat intoamna.

Tratament Varroza cu Acid Formic

Page 64: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 64/68

In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sintezaasupra produselor stupului se practica asa numita "chimie biologica".Acidul formicfiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat.Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa. Tratamentul cu acidformic nu se face inainte sau in timpul culesului, cea mai buna perioada de aplicarefiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi. Conform literaturii de

specialitate si tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri dinmiere si ceara.

Modul de administrareO placuta de carton de 20/30 cm si 1,5 mm grosime, se imbiba cu acid formic inconcentratie de 60%. Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat,deci pentru un corp Dadant aprox. 20 ml. Este recomandat ca placuta de carton safie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici, pentruca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.Tinem placuta in stup 5-7 zile,facem o pauza de alte 7 zile, si apoi repetam operatiunea de 3 ori, in total fiind facute 4 tratamente. Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 gradeC.

Ca o recomandare suplimentara ; restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mariefectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv. In urmafolosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii dincelulele capacite. Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara aramelor protejeaza matca.

Tratament Varroza cu metode bio

Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta, puietul de trantor ;apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedezeastfel pentru a-l inlatura ; o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare petot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti, insamantatisi capaciti sa fie recoltati. Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu

celule de trantor in toamna, la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavaradupa ce a fost insamantata si capacita. Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapade acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei.

Concluzii

Lupta cu acest adevarat distrugator este o lupta de durata. Bineinteles ca mijloacelede combatere in Romania si in lume, sunt mult mai largi. Sunt o serie demedicamente si metode de care romanii doar au citit. Simpla lor enumerare nu arajuta cu nimic. Ceea ce trebuie sa stim este ca aplicand cu discernamant si la timpceea ce avem, putem obtine rezultate bune.

OSEMOZA ALBINELOR

Denumita de multi si "boala mizeriei", este o boala parazitara care apare in urma existentei factorilor favorizantiin stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii ; rezerve de hrana slab calitativa (miere demana,necapacita) ;adaosuri proteice necorespunzatoare ; lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor ; umiditateacrescuta ; iernarea grea si neconfortabila.Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in

stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice.

La o infestare incipienta cu nosema, semneleclinice sunt mascate, fiind vizibile numai candincarcatura per individ de paraziti ajunge la oanumita limita. Practic nosemoza netratata la

Page 65: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 65/68

timp scurteaza viata albinelor, reduce drastic capacitatea de productie. In final seajunge pana la disparitia definitiva a familiilor, printr-o decimare rapida.

Semnele clinice

Urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor micicordoane intrerupte ; albinele prezinta abdomenul umflat ; o stare de slabiciune a

intregii familii ; neingrijirea adecvata a puietului.

Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea),punerea unui diagnostic sigur este mai complicata, necesitand examinarea probelorde catre un laborator specializat. Totusi cand boala este avansata si stuparii pot puneun diagnostic corect, prin cercetarea catorva albine moarte.

Se procedeaza in felul urmator : se ia albina, separam capul de corp si cu o pensetafina, scoatem intestinele. La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu, pecand la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa.

Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei

- inlocuirea la max.2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi ; exista metode de inlocuireanuala a fagurilor, dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou, este perfect.- distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece ; si ramele vechi carenu mai pot fi dezinfectate corect, se distrug.- colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata.- in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile, indiferent de varsta sicalitati.- curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv), sau de cate ori estenevoie(dupa constatarea bolii) ; la utilajele si uneltele metalice, se fac fumigatii cuformol 3% ; aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa.- supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate faraintarzieri sau amanari.- folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau

pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenuluisi miere.

Tratament Nosemoza cu Protofil

In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul "Protofil". Este un extract diningrediente naturale care nu creaza prejudicii, nici albinelor, nici produselor stupului.Prin continutul de principii active (vitamine si microelemente), stimuleaza secretiaenzimatica digestiva a albinelor si larvelor, inhiband parazitul.

Mod de administrare :Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar, miere si zahar,cate 34 ml/kg. Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completaresau primavara in pasta sau siropul de stimulare. Tratamentul se executa de cate ori

este nevoie, cu o singura conditie : cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80ml/familie/an. Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului sirespectati dozele de administrare.

Tratament Nosemoza cu FumidilB

Un alt preparat, mai vechi, adus din import si din pacate nu prea folosit de stupariiromani este Fumidil B. In tarile U.E este singurul preparat folosit pentru tratamentulnosemozei. Ca principiu activ, Fumidil B, are la baza antibioticul fumagilina.

Page 66: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 66/68

Administrare :Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la1litru sirop, la una medie 18 g/0,750 litri sirop, iar pentru un roi 18 g/0,500litri sirop.Aceste cantitati se administreaza saptamanal. Sunt doua moduri de administrare : inhrana albinelor, cu preparatul livrat in hranitor ; prin pulverizarea pe rame si peretiistupului iar siropul ramas , livrat ca hrana. In total se fac 8 administrari la interval 

de 7 zile,intre administrare. Dupa cum vedeti tratamentul este de durata, iar prinfaptul ca principiul activ este un antibiotic, exista riscul de contaminare a mierii dacaeste facut in plin sezon activ. Recomandam mare precautie.

Tratament Nosemoza - NeconventionalUnii stupari romani mai folosesc un ceai de plante (cimbru, coada soricelului etc) lacare adauga o mica cantitate de macerat de usturoi.Componentele se amesteca cu750 g sirop de zahar si se da albinelor in portii de 200 g. Conform celor spuse inmulte cazuri s-au obtinut rezultate bune.

ConcluziiOrice tratament folositi, respectati dozele ,modul de administrare recomandat,perioada etc. Dublati tratamentele medicamentoase cu masuri igienico-sanitaredraconice, pentru ca altfel rezultatele vor fi minime.

O NOUA AMENINTARE PENTRU COLONIA DE ALBINE

Este gandacul mic de stup un nou parazit ce ameninta coloniile de albine din Romania.Daca da,ce este de facut?Articolul raspunde la unele din intrebarile dumneavoastra :

Gandacul mic de stup - Aethina Tumida

 Autor : Drd.biolog expert Chioveanu GabrielaInstitutul de Diagnostic si Sanatate Animala - Bucuresti 

Aethina tumida (Murray)– gandacul mic de stup, face parte din fam. Nitidulidae,ord. Coleoptera, clasa Insecta. Este originar din Africa de Sud si initial traia numai înzonele cu climat subtropical. În 1998 a fost identificat si pe continentul american, înSUA, unde pana in prezent s-a raspandit cu repeziciune în 8 state. S-a observat ca s-a adaptat foarte usor la conditii climaterice noi, deci este posibil sa apara si în alte

tari. Consideram oportun cunoasterea unorelemente de identificare pentru a impiedicaintrarea accidentala si raspandirea în tara noastraa parazitului, precum si posibilitatea alertariispecialistilor în cazul semnalarii acestuia.

Gandacul mic de stup apare în urma unei

metamorfoze complete: ou – larva - pupa sistadiul adult.

Oul de Aethina tumida este alb sidefiu, de 1,4 mmlungime si 0,26 mm latime similar ca aspect cu oul de albina dar de dimensiuni maimici. Ouale sunt depuse sub forma unor mici gramezi de dimensiuni variabile si cuaspect neregulat. Femela prefera sa depuna ouale în mici excavatii, deci pot existaoriunde în interiorul unui stup atat pe inventarul apicol cât si fagure. Perioada deincubatie dureaza de la 1 zi pana la 6 zile, functie de conditiile de microclimat.

Page 67: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 67/68

Larva , este stadiul din dezvoltarea insectei care provoaca cele mai grave dauneunei colonii de albine. Este de culoare alb-galbuie , cu aspect sidefiu si are aprox.1cm. lungime. Poate fi usor confundat cu larva de gaselnita mare (molia de ceara)Galleria melonella, dar se deosebeste de aceasta prin cele 3 perechi de picioareanterioare, proeminente, cu care este prevazuta larva gandacului mic de stup.

Stadiul larvar dureaza de la 10 la 14 zile, dar poate dura chiar mai mult. Se înregistreaza mortalitate naturala crescuta în stadiul în care larva ajunge lamaturitate si se transforma în pupa. Deci, în stup la un moment dat, fara o cauzadeterminata se pot observa multe larve moarte. Acest aspect trebuie sa alertezeapicultorul. În perioada de tranzitie de la larva la pupa, insecta este foartevulnerabila. Larva intra în pamântul din fata stupului, isi formeaza o galerie, care setermina printr-o celula, unde se va transforma în pupa.

Pupa este la început de culoare alba, dupa aceea începe si se pigmenteze. Stadiul depupa dureaza între 15 si 60 de zile, dar majoritatea gandacilor ies din sol dupa 4saptamâni. Acesta, este un argument în plus pentru a se întelege de ce trebuie caoglinda stupului sa fie permanent curatata si dezinfectata. 

Adultii nou iesiti au o culoare galben – maronie, aspect luminos, pentru ca în scurttimp chitina devine maro închis si în final neagra. In primele doua zile dupa ce auiesit din pamant, adultii sunt foarte activi, îsi iau zborul foarte repede si seorienteaza dupa lumina, pana intalnesc o colonie de albine. Dupa ce patrund încolonia de albine, treptat activitatea lor se reduce si se localizeaza initial in zonelemai putin luminate, cum ar fi fundul stupilor sau la îmbinarile peretilor acestora.Femelele încep sa depuna oua numai la o saptamâna dupa propria emergenza dinsol. Deci, adultul paraziteaza colonia de albine, are la maturitate aprox. 0,5 cm.lungime si 0, 25 cm latime, aripi chitinoase care nu acopera întregul abdomen,chitina de culoare neagra si acoperita de peri fini, care face dificila apucarea lor cumana. În functie de conditiile de mediu traiesc de la câteva zile (1-2 saptamani)pâna la 6 luni.

Gandacul mic de stup nu este considerat o problema majora pentru coloniile dealbine din Africa de Sud, dar a devenit o problema pentru cele din America.Identificarea acestuia în multe state din SUA a fost facuta concomitent cusemnalarea unor depopulari masive înregistrate de catre apicultorii, la stupinele dinaceleasi regiuni. Apicultorii relatau faptul ca desi luau masuri pentru combatereagaselnitei, un numar foarte mare de larve de culoare alb-galbuie persista in stupi si în magazia de faguri. Aceste larve ca urmare a metabolismului foarte intens, sehraneau cu rezervele din stup, iar excrementele lor provocau fermentarea si alterarea mierii. Depopularea coloniilor de albine se accelera pâna la disparitia totalaa acestora. Ulterior s-a dovedit ca larvele apartin acestui gandac mic de stup si nugaselnitei.

Se stie cu certitudine ca gandacul mic de stup traieste ca parazit în cadrul coloniei dealbine. Se considera ca stupinele care nu practica pastoralul si stau pe vatra

 permanenta, sunt mai susceptibile de a fi parazitate. De asemenea s-a dovedit cainsecta prefera uneori habitatul pajistilor si crengile copacilor. Parazitul sapa galeriiprin fagurii din interiorul stupului si provoaca distrugerea puietului de albine si arezervei de hrana (miere si polen). Când infestatia este puternica albinele împreunacu matca parasesc stupul. Aethina tumida cauzeaza alterarea si fermentarea mieriidatorita produsilor de excretie rezultati în urma metabolismului intens al larvelor siadultilor, ducând în final la distrugerea totala a coloniei de albine. Parazitarea

Page 68: albine 2 (2)

8/6/2019 albine 2 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/albine-2-2 68/68

coloniei determina stoparea depunerii pontei de catre matci si parasirea stupului.

In urma unor studii proprii facute în colaborare cu specialistii de la Institutul de Agronomie Bucuresti si Facultatea de Biologie, la solicitarea Institutului de Cercetare- Dezvoltare pentru Apicultura, s-a dovedit ca aceasta insecta nu face parte dinentomofauna României. Desi Comisiile de specialitate din Uniunea Europeana au

alertat statele membre de pericolul pe care îl reprezinta acest parazit si a interzisimportul de material biologic (matci, roiuri, familii) din tari terte, acesta nu a fostsemnalat pâna în prezent în nici o tara din Europa. In tarile în care a fost semnalat(tari din Africa si America de Nord), eradicarea este posibila numai prin distrugereastupilor infestati si arderea acestora sau congelarea inventarului apicol . Nu suntautorizate pâna în prezent folosirea pesticidelor sub forma unor medicamentespecifice de combatere.

Consideram ca acest articol contine elementele minime de identificare, de aceeaorice suspiciune de existenta a unui astfel de parazit într-o stupina din Romania, sesesizeaza autoritatile sanitare veterinare, la Institutul de Diagnostic si SanatateAnimala direct sau la Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru ApiculturaBucuresti, laboratorul de Patologie apicola. Atragem atentia si pe aceasta cale desprenecesitatea de a nu : introduce în stupina material biologic (matci, roiuri, colonii dealbine) necontrolat de catre autoritatea sanitara veterinara, sau alt specialistautorizat în domeniu, importa material biologic, indiferent de tara de provenienta,fara certificat sanitar veterinar care sa ateste starea de sanatate a acestuia. Estedovedit faptul ca, schimburile comerciale de matci si roiuri, sau familii de albine, pebaza de "troc" care ies de sub monitorizarea autoritatilor sanitare veterinare suntcele mai frecvente surse pentru agentii etiologici ai bolilor parazitare si infectioase,existente.