Anul 2086.

Anul inceputului al 3-lea Razboi Mondial. Anul inceputului acelui sfarsit ,spre care a tins pamantul supra-populat. In cinstea tuturor intelepciunii , dezvoltarii si istetimii omenirii , nimeni si nimic nu a putut impiedica fiintele deja degradate, pentru a se distruge.

Razboiul spre care tindea cu o ravnire aproape platonica toata omenirea. Spre capatul lunii decembrie , si inceputul frigurosului de ianuarie , toata planeta era cufundata in arme , focuri si sange.

Sangele se prelingea pe mainile oamenilor , ca niste picaturi de ploaie torentiala. Isteria omorului a trezit si in copii rautatea si nevoia de sange. Pentru razbunare , pentru religie ,pentru politica , pentru avere ,pentru zacaminte , pentru familie.Totul s-a dus de rapa , alaturi de soldati , luptau si fortele supreme , ceea ce nu se observa inainte.

Luptele se duceau atat de crancene , incat la numai trei saptamaini de la inceputul tragediei , America de Sud , a fost , practic , arsa pana in temelii , nu dupa putin timp i s-a alaturat Africa , si o parte din Australia. Mii si sute de vapoare ,evacuau oamenii de pe aceste continente, spre Europa. Si desi , toata aceasta insemna o omucidere in masa , razboiul o data cu oamenii evacuati, s-a extins pe continetul european .Ivaluind tot teritoriul , aproape ruinand fiecare lot de pamant care il atingea.

Cruzimea armelor , impingea gloantele inainte , iar tarile care nu intr-un sens direct, au provocat ruinarea civilizatiei , doar priveau satisfacute de efect. Acestea fiind Japonia , SUA si nu in ultimul rand Federatia Rusa.

Divergentile politice , nu au dus la nici un armistitiu, totusi pentru aceste trei tari , a fost un adevarat complot , asa ca dupa o perioada de timp , SUA si Rusia , au facut o alianta , numita “Divego” , in care , cu ajutorului razboiului , s-a hotarat sa distruga orice urma de concurenta , astfel ,focarele fiind transpuse in America de Sud , Australia , Africa ,China si Japonia , fiind cu certitudine ,in scurt timp distruse complet.

Zacamintele si minereurile , predestinate sa fie impartite in dependenta de populatie.

Asa ca ,in 2094 , dupa ce Al 5-lea Armistitiu a Pacii, a fost semnat , totul sigilat si semnat , noua era de dupa razboi, a fost in mod oficial proclamata.

Ceea ce nu s-au asteptat SUA si Federatia Rusa , este ca tarile ramase , in frunte cu Germania , sa ceara eliberarea teritoriilor ocupate , sub pretextul mult prea camuflat , ce prevedea “Salvarea continentelor , si a populatiei bastinase, de focurile razboiului.”

Pasnicia cererii , numeroaselor tari ale Europei , a fost spre inceput discutata.Desi , fortele armate nu au fost retrase. In scurt timp , au aparut nemultumirile , si fiindca sangele de dupa atacurile militare nu s-a potolit ,ca efect, la discutiile pasnice si promisiunile facute de catre “Divego” ne-respectate , tarile europene au inaintat spre Orient , cu armate.

Facand o desantiere totala spre Asia , si patrunzand cu o desavarsire aproape fenomenala ,in Japonia. Poporul nipon , a fost “eliberat “ de sub ocuparea aliantei pentru cateva ore. Fiind proclamata, ca raspuns, la actiunile imprevizibile a Europei , razboi ,conducatorului suprem , si anume , Germaniei.

La nici 85 de zile , dupa semnarea Al 5-lea Armistitiu al Pacii , Razboiul a fost preluat.

Lupta rulanduse in marile puteri , si dominatia asupra planetei. Spre finele lui septembrie 2098 , Germania a fost ,practic ,stearsa din istoria omenirii. Toata documentatia , toata istoria si ceea ce demonstra o incontestabila prezenta a acestei nationalitati , a fost spulberata sub focul “Divego”.

Continentele independente , inundate , bombardate , suflate din viata .

Timp de 1 an si 5 luni , tarile Europene au fost in permanenta defensiva , pana la momentul despicaturii ,in regiunea Marii Caspice .

Din cauza Tragediei Nationale a SUA , si datorita faptului ca Presedintele Fishburne a fost asasinat in propria casa , pentru cateva zile Fortele Armate Americane , s-au retras . Lasand ,fara scrupule, in lupta ,singura aliata.

Raul Volga a fost ocupat , si loviturile ,cu foc incins ,nu incetau pana in ziua in care Rusia a capitulat.

Zilele de retragere a SUA au devenit hotaratoare pentru capacitatea Federatiei de a se apara. Razboiul lua o intorsatura abrupta , si ianuarie 2099 , a fost ceea ce au numit istoricii “Anul Hotarator” .

Italia a inaintat cerinte , semnate intru totul de tarile surori –europene , cerand incetarea focului , pe motiv ca armamentul rus , inclusiv armata aliatei ,a fost capitulata .

Refuzul SUA prin declararea deschisa a actiunilor ei , a pornit focul asupra Angliei ,ceea ce a dus la atacul atomic ,pentru a2a oara din istoria omenirii, la 19 martie 2100.

Cruzimea SUA a fost incontestabila , si cu atata raspuns s-a trezit si celelalte tari europene.

Bomba atomica “floarea” , a fost catapultata in regiunea Dakotei , la ora locala, 14:58 de minute. Urmata de inca trei asemanatoare .

Focarele de atac , au fost bine alese , SUA arucand aceleasi monede in aer , a bombardat continentul european , devastarile biologice fiind catastrofale atat pentru ambele continente , cat si pentru intreaga omenire.

De aceea nu a fost nimic de mirare cand, dupa inca cateva luni de lupte crancene , si pozitia in defensiva ocupata de catre americani ,a dus la strivirea armatei americane , si astfel America capituleaza in 1 iunie 2100.

Razboiul a fost incheiat prin inaugurarea unui proces bilateral , de o parte tarile europene , de alta , ramasitele din puterele politice a Federatiei Ruse si Statelor Unite.

Conducerea ,implimenta terminarea celui de-al Patrulea Razboi Mondial ,totul fiind hotarat doar din trei sedinte consecutive.

Armistitiul al-6-lea prevedea , eliberarea din functie a tuturor participantilor in conducerea sangeroasa a Aliantei “Divego”, si interzicerea de la orice producere de armament ,ale acestor doua tari .

Anul 2101 , 22 octombrie , a devenit ziua fericirii , si a pacii pentru toti , peste 1 mlrd si 200 mln de oameni,ramasi in viata.

Curatirea in masa , si restaurarea teritoriilor ,s-a inceput aproape imediat. Intr-un final , pamanturile Australiei , Africii , Americii de Sud , o buna parte din America de Nord , mai bine de ¾ din pamantul Rus , Germania , India si numeroase insule , au fot declarate pustietati , din cauza multiplelor bombardamente nucleare atat biologice cat si chimice, inclusiv incendiile . Asa ca , in marea majoritate , populatia s-a concentrat pe teritoriul continentului european, asiatic , partea din Rusia si America ramasa.

Era noua “PLATONIUM” a fost declarata la finele restaurarii . Prin numeroase intruniri , s-a hotarat eliminarea termenului “tara” din contextul existentei umanitatii. Astfel , ceea ce a ramas dupa al 4-lea razboi mondial , a fost numita intr-un tot intreg “Planeta Platonium” .In cinstea celor sase femei , care au incheiat razboiul si au adus la pace toate nationalitatile ramase intacte.

Din partea Regatelor Unite – Payton Crivera

Italia - Laurence Adeno

Franta - Anne Filippe

Grecia - Onia Piper

Tarile invinse , ca Rusia si SUA , au primit un drept de a-si inainta candidaturi , insa au fost luate drept participante intermediare ,in mare parte fiind de camuflaj , in fata poporului rus si american.

Din partea Federatiei Ruse – Tatiana Beznenko

Statele Unite ale Americii – Natalie Fishburne

Initialele fiecarei doamne , ce reprezenta , candva tara de origine , acum era fondatorul de drept ale noii vieti de dupa actiunile militare.

P(Payton C.) –presedintele

L(Laurence A.) –adjunct

A(Adelaide F.) –adjunct

T(Tatiana B.) –intermediar

O(Onia P.) –adjunct

N(Natalia F.) –intermediar

Limba generala a “Platonium”-ului –engleza .

Nationationalitate – platonian /a

Catastrofele , si numeroasele ploi acide , ce pentru cativa zeci de ani au provocat o arsita subita peste pamanturile ramase populate. Criza ,si foametea a adus in pas de criza ,generatia nou formata.

Ceea ce a impus Senatul General “PLATONIUM” , la actiuni hotaratoare in ceea ce priveste existente ,in viitor ,a omenirii.

Pentru a prelua in maini devastarile , si cu toate acestea si isteriile in care s-a cufundat omenirea , s-au efectuat numeroase cercetari , ce a permis elaborarea unor masuri crude in evaporarea unui nou risc de razboi.

Si in 2102 , la inceputul sezonului de seceris , prin metode artificiale , s-au produs suficiente boabe , si alimente , pentru a intretine populatia la suprafata.

In scurt timp , asta nu s-a dovedit suficient ,datorita natalitatii sporite si a mortalitatii aproape inexistente. Conducerea a protejat poporul de noi boli si foame , lasand din vedere, faptul maririi numarului populatiei , ce nu era deloc bun pentru pamanturile si asa otravite , iar producerea artificiala cerea o cheltuiala si mai amanuntita.

Ca raspuns la asta , Senatul , a interzis orice nastere , persoanele in varsta fiind inchise in cladiri amenajate , unde li se oferea

mancarea stricta pentru a intretine organismul . Si fiindca , in general , de dupa razboi , barbatii aproape au disparut , s-a implimentat o noua lege, in care , de la nastere prin acord bilateral , parintii isi pecetluiau odraslele cu o singura persoana , pentru toata viata, ca la 25 de ani , sa urmeze casatoria.

Inceputul atacului asupra nu numai a populatiei senile , care era in majoritate , ci si a femeilor fertile , au dus la numeroase ne-multumiri .

Fiind infundata, totusi, orice urma de rascoala , prin impunerea ,practica ,a tuturor sa respecte legile noi implimentate.

Senatul deveni preocupat de sexul puternic , care nu numai ca a ramas in minoritati , dar ramasese afectat de razboaiele nucleare , fiind majoritatea infertili.

Hotararea a venit instantanee , aleganduse femeile sanatoase , si din sexul masculin s-au ales cei mai sanatosi si fertili , ca donatori de sperma.

La 367 de ani de la restaurare , populatia masculina era in egala masura ca cea feminina , pecetluirea nou-nascutilor , se efectua in masa.

Dezvoltarea tehnica a dus la scrierea numelui sotului sau sotiei pe inima , direct prin efectuarea unei proceduri –laser. Verificarea stricta ,conducerea cruda si inscriptionarea copiilor , a produs o explozie in masa a dezvoltarii atat stiintifice cat si umane .

Elita “Platonium”-ului deveni conducerea in sine insusi , intruchipata de urmasii fondatorilor . Reprezentantii candva a Rusiei si Americii , au preluat o functie secunda in Senat , camuflarea lor fiind stearsa. Datorita timpului , si a actiunilor intreprinse ,de aceste,foste tari ,pentru a stabiliza noua era , au fost acceptate in randul celorlalti , insa fiind, totusi, inferiori.

Regula de 25 de ani de libertate , si apoi casatorie , au adus fructele ei , astfel ,fiecare barbat /femeie isi avea sortit/a pe cineva anume. Si nimic in lume nu putea sa schimbe asta, despartirile/divorturile erau inacceptabile,datorita pecetii. Prin intermediul acesta , s-a evaporat practic urmele de divort .Orice

urma de incalcare a acestei legi , si persoana in cauza, era impuscata pe loc , impreuna cu persoana cu care e pecetluit.

Populatia se tinea in strictul numar , astfel Elitei i-se permite oricat de multi copii , indiferent de sex. In schimb , oamenilor de rand , le era impus sexul copiilor , si in numar de cati , egalitatea numarului intre sexe fiind primordiala.

Peroanele senile , din randul oamenilor simpli , fiind inchise in centre spreciale , iar la varsta de 81 de ani –eutanaziati.

Orice aparenta de incalcare , omor , crima , jaf , sau orice urma de vandalism , ducea la condamnarea atat a persoanei responsabile , cat si a pecetii sale , urmate de familiile ambilor.

Aproape 400 de ani de la incheierea al-4-lea razboi mondial , si populatia isi reveni. Cu o conducere absolut infioratoare , practic pusa doar pe mentinerea termenului de “pace” , cu orice pret ocolind repetarea tragediei din 2086-2101.

Capitolul 1

Sunetul masinii e acoperit de zgomotul automobilelor in ambuteiaj si glasul lui Joseph. Ii zambesc , si tot privesc in continuu spre lampioanele aruncate prin aer.

Ziua victoriei , ziua credintei si a sperantei . Asa o numesc ceilalti ,eu o numesc “Idiotism Colectiv”. E pur si simplu jalnic de a sarbatori an de an acelasi eveniment , cand defapt sarantocii nu invata o iota despre razboi . Nu stiu nimic despre putere si durere , nu vad nici macar un rahat din ceea ce se intampla si cu toate astea sarbatoresc.Ce dracului sarbatoresc cand …

“Ziceai ca Shotim a tras cu pumnul in masa?” Ochii barbatului licharesc in lumina abia palpabila de afara.

Zambesc la derularea sedintei de azi,acompaniata de fata mamei si automat mi se intoarce stomacul.

“Pot face un adevarat studiu numai privindu-te ,iti dai seama?” Spune , evident incercand sa-mi atraga atentia.

Dau din cap , simtind parul ce se misca . Nu vreau sa vorbesc despre asta , desi nu sunt la fel de convinsa. Jo mereu reuseste sa-mi ridice dispozitia dupa fiecare adunare penibila. Sunt cu mult mai sinucigasa dupa ea , decat dupa ce ies din masina cu el. E la fel de usor sa deduci din ce cauza.

“Si cu aceeasi usurinta putem sa facem sex pe beton “ Zambesc cu o alura doborata .Nu mai am puteri de altceva , sunt moral la pamant.

Rade zgomotos . “Crezi?” Se acomoda pe scaunul din fata.

Masina nu e atat de veche ,modelul are 3 luni , sau in jur de atat de la aparitie. Gratie noilor inovatii , prezinta numai niste piese din piele la banchete , cu masaj automat.O mini-farmacie , minibar si absolut tot de ce mai ai nevoie . Sa nu uit sa pomenesc si de auto-pilot. N-am mai avut sofer om de cand ma tin minte, mai exact de la 8 ani. Cica pentru comoditate si protectie de intimitate ,insa din nou , asta numesc “idiotism”.

“Cat iei astazi? Una? jumate?” Am reusit sa uit de Jo , practic fiecare data vorbeste numai el .Singura dovada ca nu dorm este clipirea rara.

Am impresia ca as adormi aici , in masina asta ce miroase a piele si detergent , pot sa ma plang de curatenia excesiva si pe deasupra de parfumul puturos “de firma” ,menit sa acopere orice urma de implicatie. Stop, aici nu face curatenie “Grino”?

“Cine face curat in masina?” Il intreb ,lipindu-mi degetele de geam sa sterg urmele de respiratie.

“De unde ti-o fi venit asta?”

Dau din umeri , privindu-l ,astept raspunsul.

“Ce altceva daca nu obsedatul ala gigantic?” Zambesc ,acoperindu-mi gura , casc obosita.

“Deci?”

Ma incrunt ,ce o fi insemnand si asta?

“Deci?” Repet.

“Cat iei azi?” Rad de-a binelea . Robotul a fost programat sa ma lase la “G+”,club de noapte cu o reputatie nu tocmai adecvata pentru familia mea.Dar ca de fiecare data , fac ceea ce nu i-ar placea mamei mele pentru a-mi impune un punct de vedere. Pana acum totul s-a dovedit un esec total,dupa ce ca m-a pecetluit la 8 ani cu Lucas Fishburne , am fost aruncata in sala de Senat ,la fiecare sedinta , suport si adevarate opere morale in privinta locurilor pe care le pot vizita si pe care nu le pot .

“Cred ca una jumate.”

“Pchhhh , asa de rau a fost?” Zambesc la body-guardul meu , el cu atata entuziasm ma compleseste. Mereu face lucrul asta , calculeaza dupa dozele de “KatrilZ” cat de mult o sa beau.Asta stabileste cu certitudine despre situatia adunarii pomposilor Platoniului.

“Ora planuita?” Pufnesc spre fereastra masinii , dand frenetic din cap.

Masina s-a oprit in fata unei cladiri , caramida alba , cu nuante de fosfor si lumina excesiva ce masoara de sus pana jos usile gigantice.

Muzica se poate simti practic de la km la care ne aflam.Robotul ticaie familiar , urmand un “Destinatia Club “G+” atinsa.Scoateti centurile de siguranta si….”

“Si puteti deschide usile deblocate.Fiti atent .Distractie placuta!” Il strambam in unison eu cu Jos.

Ma uit la el , ziarul fiindu-i mototolit pe brate.

“Cand iesi?” Ochii acestui barbat spun mai multe decat ar trebui . Desi sunt o straina pentru el , este singurul care da doi bani pe ce simt si ce cred.

“Stii regula.” Ii zambesc dand ochii peste cap cand imi face din mana.

Deschid usa , si infasurandu-ma mai bine in scurta de piele , inaintez spre club.

“Lily!” Ma opresc in fata catorva tineri , care nu au mai mult de 20 de ani.O fata si doi baieti , nu pot sa-si imparta noaptea si entuziasmul.

Ma fixez in rand , dand din cap spre Drake in momentul apropierii.

“Unde ai disparut fata?” Zambi , luand postura asemanatoare .

“Am fost prin preajma.Unde e Beta?” Clipesc in jur , tragand din materialul subtire.E frig pentru luna septembrie.

“E intrata demult. “ Se ridica pe degete , urmarind cati sunt inaintea noastra.”Stii ceva despre cine joaca in seara asta?” Se uita la mine curioasa.

Dau din cap , iar barbatul muschios din fata mea isi ridica aparatul de plata.

“Buna seara fetelor . Mainile va rog.” Drake se baga in fata mea , scotandu-si la iveala antebratul unde i-a fost implantat cardul bancar.

Nu dupa mult timp , fac si eu acelasi lucru , aparatul cu laser scosese sunetul . “Peste 2 luni faci 25 .” Specifica deranjant.Vazandu-l ca tace ,intreb:

“Si?”

“Platesti dublu.” Spune apropiindu-si din nou aparatul hidos pe mana mea.

Imi dau ochii peste cap ,lasandu-l sa finiseze trec pe langa el. Drake la nici un pas de mine , ranjeste agitata.

“Ghinion scumpa!”

“De parca ar fi sfarsitul lumii ca fac 25 in mai putin de 8 saptamaini.” Mergem pe coridorul ce miroase a fum si alcool scump .Imi afund puternic mainile in pantaloni , rod cu putere podeaua de stejar , inaintand spre interior.

“Pai nu toti au norocul tau.” Ma opresc din loc la fata cu par galben de la bar .Mai mult socata de cuvintele lui Drake , inca ii privesc spatele ce se indeparteaza de mine.

Noroc? Am noroc? In ce? In faptul ca sunt practic o detinuta in propria casa ?Sau , de faptul ca parintii m-au condamnat? Sa nu uit sa pomenesc ca sunt obligata zi de zi la 9 sa fiu prezenta la sedinta Senatului Suprem , excluzand faptul ca nimeni nu stie de existenta mea , decat numai mama , tata si Joseph. Toti ceilalti cred ca sunt fiica uneia dintre cunoscutele lui Valeh.Si daca nu v-ati prins ,Valeh , este mama mea.

Deci, oficial , eu sunt doar o fiica a uneia dintre secretarele mamei mele. Cat de bine suna asta?

“Cat doriti?” O mai masor o data din priviri pe Catt , parul ei galben ii salta umerii ingusti ce se strang la contractie. Iar camasa lunga pe post de rochie , deabea ii acopera coapsele. Pot sa sporesc ca degraba face 25.Da! Asta e tineretul Platoniului! Sex , droguri , alcool , pana la 25 de ani. Si totul datorita simplului

fapt ca sunt pecetluiti , fiecare fiind sigur ca orice nu ar face , are deja sot si respectiv sotie. Prostie in masa!

Ma gandesc bine la intrebarea ei , si in ultima suta de metri ma razgandesc.

“Doua.” Nu-i dau sansa sa ma refuze , ca si fixez mana sub manseta de plastic. Ma stramb ,iar acul strapunge pielea ,efectul “KatrilZ” se face simtit imediat.

“Esti o dulce.” Ii fac din ochi , bagandu-ma printre oameni.

De obicei nu dansez , doar vin si beau . Iar “KatrilZ” ,ma izbaveste de efectul alcoolului,am auzit ca senzatia de betie nu e tocmai cea mai placuta.Pe de alta parte , de unde stiu eu? Nimeni din cercul meu de cunoscuti nu s-a imbatat vreodata. Luam preparatul asta fermecat , si poti sa bei cat incape. Cu drogurile , nu este tocmai la fel. Senzatiile de extaz sunt prezente , si inca cum . Faza la ei e ca nu provoaca dependenta. Macar de asta s-a ocupat Senatul.

Ma asez ,in fata mea se loveste brusc o sticla de vodka. Ma uit la mana ce o tine , niste ochii furiosi se uita la mine.

“Te-am asteptat la “Terens”. “ Asez comod scurta pe speteaza , uitandu-ma deloc impresionata la Finn. Il ignor pentru putin timp , in timp ce cu ajutorul telefonului deconectez dispozitivul de urmarire din mana mea. O inventie creata de Joseph . Astfel nu ma va putea gasi.

“Si tie salut.” Ma uit atent la paharul din cristal , analizand orice urma de saliva.

“Te-am asteptat aproape doua ore” Imi arata doua degete la mine . Incearca sa-mi arate cat de deprimat e.

“Finn , eu m-as bucura ca nu mai asteptat 3.” Imi torn lichidul transparent , alegand din fructiera de alaturi o visina.

“Lily.” Isi trase spatele drept , mainile incrucisandu-le agresiv la piept.

“Uite ...” Dau peste cap paharul nou turnat. Lichidul toxic , aproape arzator imi prelinge interiorul , ma incretesc amarata. “Ce-am spus eu ultima data mai exact?” Spun , umpland alt pahar.

Muzica astupa linistea ce zace intre noi , si agitatiile prezentilor sunt urmate de urlete in urma basurilor. Muzica de multe ori fara sens , ce seamana mai mult a niste zdruncinaturi ,vibreaza , iar vodka lasa mici cerculete in pahar.

“Ai spus ca ne vedem la Terens” Adauga dupa ce turna un wiskey persoanei de alaturi. Se pare ca nu numai eu am decis sa sarbatoresc singura “Ziua Victoriei.”

“Am spus probabil.” Il completez zambind la tanarul de langa mine.

“Ce?” “Probabil , am spus probabil.” Dau inca un pahar.

“Lily! “ Ma uit in spate , tragand dupa mine sticla de vodka.

“Beta!” O salut , miscand bautura in fata ei.

“Finn te rog un Gin.” Simt privirea barmanului pe mine , iar Beta isi ia bautura in mai putin de trei secunde.

“Ce faci?” Zice sorbind ,si alegandu-si un loc alaturi.

“Fac cunostinta.” Mai iau un gat . Mhm , e buna chestia asta. Si Kadrilul isi face efectul.

Zambetul melodios al roscatei ,dupa ce se facu comoda ,elibereaza din mica liniste ce sa lasat intre piese.” Si daca serios?”

O privesc cu sprancenele ridicate , zambind mai mult stramb.

“Ma crezi proasta?” Imi copie actiunile cercetandu-mi fiecare reactie.

“Serios? WOW! Asta e buna! Cu cine?” Un lucru destul de important la Beta , este simplul fapt ca nu te lasa in pace pana nu iti dovedeste ca are dreptate. Caut prin incapere dupa cineva cu care as putea face cunostinta , si fara sa gandesc mult arat cu degetul spre tanarul de alaturi.

“Cu el.” Spun , desi el nici nu ne lua in seama.

“Cu el? Si cum il cheama?” Zice ridicandu-si o spranceana la mine , cu mainile incrucisate la piept.

Cum il cheama? La naiba Bet!!Cum ar putea sa-l cheme pe un tip imbracat in haine scumpe ,cu un ceas imens la fel, scump , si o sapca neagra pe cap.Pff! Gandeste , gandeste!

Il ghiontesc cand imi seaca orice urma de originalitate. Ochii sai maronii ma privesc surprinsi.

“Ii spuneam prietenei mele ca faceam cunostinta.” Spun ,cautand inca o inghititura din vodka.

“Ce vrei sa sp…” Incepe barbatul.

“Eu sunt Cribeta.” Intinde mana politicoasa.

Aproape pufnesc usurata ,cand singura Beta ma scoate din incurcatura , fara sa-si dea seama.

“David.” Scurt articula , indreptandu-se in postura cu spatele la bar.

“Lily am vrut sa-ti spun ca….” Se facu auzit Finn de la spate.

“Taci Finny!” Ii inchide gura roscata.

Pufnesc cu gura pe sticla , uitandu-ma razand la David.

“De cand va cunoasteti?” Incepu interogatoriul Beta , privindu-ne cu sub-inteles. Ii cunosc privirea asta , crede ca am facut-o intr-un hotel de doi bani . Pentru numele lui Platon , nu ma culc cu necunoscutii! Nu ca as mai fi facut-o pana acum.

“De fapt noi nu am ….”

“De cateva minute Bet’ “ I-o tai lui Dave , si mai iau din sticla tentanta.

“Bet , Aleas e aici .” Se apropie Drake , tinandu-se la brat cu un strain.

Uite ca seara e hotarata pentru ea. Si-a gasit prada , iar in scurt timp va pleca spre vre-un hotel. Asta este ceea ce cred prietenele mele ca trebuie sa faci cu viata ta pana la 25 de ani. Ei bine , eu niciodata nu am fost de aceeasi parere cu ele .

“Sper sa i-o tragi in seara asta Dave! “Spune zgomotos Beta ,eu m-am inecat cu vodka. Nu pot sa cred! ” Face 25 peste doua luni!”.Face cu ochiul la fata mea furioasa , ii simt ochii maronii a lui Dave pe mine. Probabil m-am facut si rosie , noroc de lumina absenta peste noi.

“Faceam cunostinta ,huh?” O spune dupa ce se lasa situatia apasatoare , si cuvintele roscatei peste noi. Mai stanjenita nu cred ca am fost! La naiba ,Bet!

Derulez imediat un raspuns adecvat , insa numai o versiune rautacioasa nu am gasit.

“Ce nume e asta, David?” Zic batjocoritor , schimband tema de discutie.

Isi muta privirea de la mine , facandu-se comod.

“Idee nu am , de caine cred. Asta ai vrut sa zici?” Spune luand o gura din berea sa.

Zambesc deabea perceptibil .

“De ce esti singur aici? N-ar trebui sa cauti o noapte de sex fara obligatii pana nu faci 25?” Strig peste muzica nebuna.

In sala se arunca cu sute si mii de fulgi , formandu-se o urma de spuma pe podea.Cupluri ce danseaza erotic , se saruta si se dezbraca practic pe ringul de dans. Sa fiu serioasa , toti nu au mai mult de 20 de ani. Poate si mai putin. De cand implinesc 16 , fac acelasi lucru seara de seara. De parca 25 de ani e anul mortii!

Nici pana acum nu cred ca limita asta aduce lipsa de libertate cum spune Bet. Desi sunt pecetluita cu Lucas , si nu cred ca faptul ca il plac influenteaza la punctul meu de vedere. In oarecare masura , astept cu nerabdare sa fac limita.

“Pai te am pe tine.” Rade la fata mea intrebatoare .

“ Nu sunt atat de tentat la drept vorbind.” Raspunde absent.

“De ce? “ Mi se rupe brusc , corectandu-ma.” Cand faci 25?”

“ De fapt …” Isi coboara gulerul camasii , lasand la iveala incriptia pecetii , ce lumineaza la intuneric sa se vada. O privesc coplesita ,e de culoare neagra pala .De obicei e rosie aprinsa ,daca persoana cu care esti pecetluit este….

“Imi pare rau.” Spun intorcand capul spre ring. Iau o ultima inghititura din vodka si o asez la spatele meu.

“Nu trebuie sa-ti fie.” Ma linisti.“Cum s-a intamplat?” Zic , plecandu-mi capul, il privesc . Durerea din ochii lui e atat de palpabila , ma mir cum de nu am observat-o inainte.“Sarcina cu esec, acum cateva luni” Sec , termina berea asezand-o pe bar.“Copilul? “ “Nu.” Trage de materialul blugilor , alergand cu ochii prin club.N-am vazut partea data a monezii. Nu mi-am inchipuit niciodata ce se intampla cu cei ce le mor pecetile. “O iubeai?” Soptesc pierduta.“Mai mult decat propria-mi persoana.” Isi trosneste degetele calm , aparent . Ii tremura piciorul de pe marginea scaunul , posibil de la emotiile ce incearca sa si le controleze.“Cum o chema?” “Zara” “Imi pare rau.” Caut sa-i linistesc durerea sufleteasca.Se misca brusc , strigand spre Finn , isi ceru un wiskey ,lasand discutia noastra nefinisata.Privesc derutata ,confuza spre tinerii ce cred ca gusta din plin sucul tineretii si al libertatii . Cand defapt , nu este absolut deloc asa. Ce poate sa fie daca peceata ta moare? Toata viata singur? Ce va fi cu tine , daca iti cauti libertatea timp de 25 de ani , iar dupa ce te casatoresti cu omul sortit tie , el moare in scurt timp? Desi va trebui in scurt timp sa preiau conducerea Senatului ,nu am nici cel mai mic habar ce se intampla cu cei ce raman fara cealalta jumatate dupa 25 de ani.

Ma ridic de la masa , scriindu-i un mesaj lui Jos ,ma imbulzesc spre iesire. Ma lovesc de cativa spre drumul ales. Unul din ei reusi sa ma tintuiasca in bratele sale.

“Mhm” Isi musca buza excitat. “Imi oferi o seara iubito?” Sopti la ureche , un tip nu cu putin mai inalt ca mine.Dintii perfecti albi , si un maiou verde inchis , ce ii accentuiaza muschii.

“De ce nu? “ Soptesc ,zambind cu toti dintii. Ma cuprinde agresiv in brate , strivindu-ma de coastele sale.

“Sa incepem cu un dans atunci.” Ranji satisfacut.

Ceilalti din jurul lui se retrag dupa ce ma uit la ei. Nu risc oricum nimic , nu voi pleca cu tipul asta nicaieri. Plusul in faptul ca nu ma stie nimeni , sunt fiica Presedintelui Senatului Suprem , deci pot sa fac ce vreau si n-o sa am nimic , excluzand-o pe Valeh.

“Nu campionule” Trasez cu aratatorul linii pe pectoralii contractati la atingere.Ma apropii de buzele lui , lasand o aprenta mica , apoi ii soptesc duios “ Vreau acum,dansul dupa.” Inghite in sec , probabil initiativa era mereu in mana lui, e de-a dreptul uimit ca il provoc eu.

“Motorul e la intrare.” Ma stramb ,buzele facandu-le botic.

“Ce zici de masina? Nu sunt atat de tentata de motor.” Da frenetic din cap , aproape isteric . Pufnesc intr-un ras batjocoritor , urmandu-l spre iesire. Arunc inca o privire spre interiorul clubului , ochii lui David sunt spre mine. Ii dau din cap , zambetul parasindu-mi fata.

Holul nu e atat de galagios ca interiorul , urechile imi tiuie de la linistea brusca. Iar aerul loveste brusc in incheieturile mele infierbantate. La naiba! Mi-am uitat geaca in interior.

“Hey scumpule.” Ii strig necunoscutului . Nu-i stiu nici numele , partea amuzanta e ca nu planuiesc sa fac nimic cu el , decat ca ma scoata in siguranta din club unde ma asteapta Jos.

“Da…” Spune , uitandu-se in jur fugitiv.

“Mi-am uitat geaca in interior.” Arat cu degetul spre usa imensa ce tocmai s-a inchis.

“Si care e problema? Iti cumpar alta.” Ma trage dupa el ,iar eu ma opresc locului.Lucrurile nu stau asa draga!

“Nu vreau nimic de la tine!” Dau cu piciorul in asfalt.

“Poftim?” Se rasti la mine , dupa ce imi rup mana din stransoarea lui.

Facu doi pasi spre mine , fumegand nervos. Joseph unde esti?

“Vre-o problema dulceata?” Puse mana pe umarul strainului Jo , uitanduse urat.

Imi zambi dulceag , trecand pe langa postura furioasa , ma saruta fugitiv pe obraz . Doar nu a facut tocmai ce cred eu ca a facut , nu?

“Va cunoasteti?”Se balbai blondul ,ce cu fiecare inspiratie isi calma nervii.

“Sunt peceata ei.” Zice Jos , atat de increzut ,mi-a cazut pe undeva maxilarul.

“Are 25?” Zice socat , cu ochii sarindu-i din orbite.

“Bine-inteles.” Adauga , confirmand o minciuna mai mare ca mine.”O stai putin…” Isi ridica aratatorul la buze ,uitandu-se la mine , zambi smechereste.Ohh nu! Stiu privirea asta , o sa ma injoseasca cumva.”Ciresico , iar te-ai prezentat drept o majoreta?” Ma privi , inghit in sec perturbata , iar ranjetul imens se mareste considerabil.Joseph!

“Nu eu…am vrut doar…” Ma pierd prin argumentele ce nu au nici un sens.

“A mai facut din astea?” Se facu auzit necunoscutul. Am si uitat ca era aici.

“ Mereu face din astea , cand are PMS.” Mi-au cazut ochii , furia ma cuprinde imediat. In ceea ce priveste obligatiile body-guardului ,nu e tocmai normal sa injosesti seful tau.Imi strecor mana la spatele lui si-l apuc usturator de dureros de piele , ma priveste fugitiv , insa nu-si schimba nici pentru un moment mimica fetei.Ba chiar e mai fericit. Ce naiba?!

“Asa e ananasul meu?” Isi apropie buzele incetul cu incetul de ale mele , sunt speriata dea binelea.Ce e cu toata porcaria asta?

“Sunteti nebuni! Familie bolnava!” Trecu val –vartej pe langa , Jos retragandu-se imediat.

“Ce dracu?!” Urlu data peste cap de nervi.

Brunetul rade isteric , facandu-si drum pe trotuar spre masina.

“Jos! Cine naiba ti-a permis sa ma saruti pe obraz?!” Strig , stergandu-mi obrazul frenetic.

“Tu!” Spune printre accesele de ras.

“Ce?!” Tip surprinsa. “Si ce a mai insemnat si “ciresico”?” Spun , dechizand usa pasagerului.

“Un fruct.” Se aseza langa mine , ambaland motorul.

“Si ce-ai bagat mama ma-sii in dialog si PMS-ul meu?!” Trag centura , asigurandu-ma pe bancheta din fata.

Jos da din cap , inca razand .” Trebuia sa-ti vezi fata.Apropo ,o sa-mi lase urma zgaraitura aia pe spate. Elisa o sa –mi faca un interogatoriu”

“Sper sa-ti rupa capul ,si sa-l fixeze pe o teaca.” Suier nervoasa , bagandu-mi mana in san.

“Ohh , ce dulce e ciresica mea.” Il palesc peste umar , facandu-l mai tare sa rada.

“Sa nu-mi mai spui asa!”

“Bine ciresico! Imi dau ochii peste cap , dezgustata.

Capitolul 2

Jos a plecat spre casa ,iar eu trantesc usa castelului in care traiesc ca o invitata.

Urletele mamei sunt primul lucrul care il aud , cand se inchide bucata de lemn.Las cheile pe dulap , si haina mi-o ia Gretta , ce-mi zambeste pasiv . Ceva o deranjeaza , insa nu sunt atat de interesata sa o intreb.

Pot deslusi unele propozitii din discursul intreg care il manipuleaza mama pe capa cuiva. Ridic scarile indiferenta , dand din cap la unele cuvinte tipatoare. E legal sa poti striga la menajere tale cuvinte de batjocura? Nu cred ca o intereseaza pe Valeh asa lucruri in momentul de fata.

Camera semi-obscura ma intampina calduros , iar lumina se aprinde la sesizarea prezentei . Pestisorii se agita , imi las maioul dezbracat pe marginea scaunului , si ma trantesc pe patul imens cu piloane. Linistea imi e intrerupta de o bataie in usa , ma salt de pe saltea ,imi trag o camasa de noapte pe mine , imi las blugii la podea , ma apropii de usa iar ea mi se deschide in nas. Ma dau in spate , si pufnesc iritata cand Valeh intra in camera . Cu alura ei deosebita, de a face si obiectele de mobila sa plece capul in fata suprematiei. Mereu incearca totul sa domine , inclusiv si pe mine.

“Ce vrei?” Tin usa deschisa ,in mod siletios facand aluzie la plecarea cat mai rapida din camera.

“Si tie buna seara.” Se uita prin camera , ridicand blugii de jos , ii aseza lin pe pat.

“Valeh ce vrei?” Repet cu mainile la piept. Sunt furioasa ,dezgustata si caut sa o scot afara din spatiul meu personal. Poate sa controleze ce vrea , inclusiv si viata mea , dar nu si camera mea.

“Sunt mama ta , Adelaide ,mama ta, nu Valeh” Imi spune calm , pasind pe covorul alb pufos ,incaltata pe tocuri de 20 cm.

“Nu-mi mai spune asa!” Ma rastesc .

Urasc sa mi se spuna asa . Toti prietenii ,si ceilalti ce ma cunosc imi spun Adelaide , inafara de ea si tata. Desi nimeni inafara de ei nu stie ca prenumele meu adevarat e Adelaide Lily Crivera.

“O sa cresti vreodata?” Imi spune adezandu-se pe scaunul de la masa.

“Nu.”Ma sprijin de clampeta usii , asteptand explicatia sosirii ei neasteptate.

“Maine e Senatul…”

“Stiu” Ii tai discursul privind Legile Crearii Universului.

“Stiu , ca stii , am vrut doar sa te anunt ca va fi si Lucas prezent.” Imi strang mainile puternic in jurul meu. Inca nu sunt decisa ce simt in privinta asta.

“Bine.”

“Bine” Isi fixa palmele pe coapse , frecandu-le de rochia galben-pala.

“Altceva?” Murmur absenta .

Se ridica , asezand poza ei cu fata in sus pe noptiera. Am facut-o la 6 ani , inainte de Carnavalul Anual de Ziua Victoriei. De atunci multe s-au schimbat , inclusiv dragostea pentru parintii mei . De aceea e mereu cu fata in jos , iar ea o ridica mereu cand imi viziteaza camera ,ceea ce se intampla foarte rar.

Ne intersectam in Sala de Conferinte , si la masa in “sanul familiei”.

Trecu pe langa mine ,se opri pentru cateva momente in tocul usii.

Ii intorc spatele grabindu-ma spre noptiera . Apuc materialul dur al ramei si-l dobor la pamant.Intorcandu-ma sa o infrunt ii vad ochii atintiti spre mainile mele si pe ce tocmai am facut. O privesc tacuta , vazand cum se intoarce pe tocuri si pleaca.

***

Cateva ore mai tarziu , mi-am trezit dintr-un cosmar , si desi nu-l tin minte , mi-a provocat numeroase senzatii nu chiar placute. Cu cat e mai aproape evenimentul de 25 ani , cu atat mai proaste devin noptile mele.

Imi inhat halatul de matase din dulap, si cobor scarile ,urmarind orice urma de miscare prin incapere. Cand sunt convinsa ca nimeni nu e , intru in bucatarie , ciocnindu-ma de Gretta , ce piseaza niste portocale , probabil un nou moft de-al mamei , inainte de somn sa-i aduca suc proaspat de portocale.

“Salut Lily.” Spune politicos , stergandu-si mainile de stergarul lipit de sort.

“Buna Gretta. Zi grea?” Fac cativa pasi spre frigider , luand o sticla de apa minerala.

“Acceptabila.” Ma sprijin de marginea mesei , deschid sticla si sorbesc apa mult prea racoritoare.

“Ce incident s-a mai intamplat si azi?” Imi leg strans halatul ce tinde sa se dezlege.

“Nu aveti de ce va face griji.” Concretiza , axandu-se pe spalatul veselei murdare.

“Ok atunci , te las.” Ma indrept spre sufragerie , iar apa imi lasa picaturi reci pe mainile fierbinti.

“Noapte buna.”

“Mda.”

Sufrageria mi se paru goala la inceput , desi usa era inchisa demonstrativ , gasesc o silueta supla , asezata in fund , priveste focul din camin.

Un privilegiu sa traiesti intr-un castel este focul natural. El a fost interzis cu vre-o 200 de ani in urma , desi nu stiu exact anul , cert este ca inafara de casa noastra toate celelalte case din orasul asta folosesc caldura artificiala si foc holografic.

“Ti se permite aici?” Intreb fata necunoscuta , abatand-o de la vizionatul ei absolut fascinant.

De obicei in calitate de menajere lucreaza oamenii din rangul al treilea , in general cei mai saraci . Asa ca daca aceasta fata priveste atat de fascinata focul , atunci este sigur ca e o menajera si nu o invitata de-a mamei mele prin casa , iar dupa imbracaminte , e si o reprezentanta dintre sarantoci.Nu ca as face o discriminare ,oameni ca oamenii.

“Ohh” Este singurul lucru care mi-l adreseaza , zambind radiativ , absolut coplesitor.Fac un pas in spate , ca un raspuns de aparare. Si anume sunt coplesita de zambetul ei sincer , absolut adorabila ,si atat de entuziasmat. Sigur nu e din oras! Din cercul meu sunt numai zambeturi prefacute , si desi zic asta , am mai vazut asa fel de sinceritate , la Jos. El tot e din rangurile mai inferioare , insa pentru mine e cu mult mai pretios decat toti ceilalti luati impreuna.

Privesc flacara ,licarind prin interiorul camerei gigantice.

“Nu mi se permite , daca asta este ceea ce ai vrut sa intrebi.” Spune intr-un final , uitandu-se la mine cu niste ochi mari albastri.

Asez sticla la podea , facand si eu acelasi lucru ca necunoscuta.

“Si ce crezi ca am vrut eu sa te intreb?” Zic , incolacindu-mi mainile la piept protectiv.

“Idee nu am.” Zice razand zgomotos. Clipesc surprinsa , luata parca in deradere.E ceva in neregula cu ea?

“Atunci de ce presupui ceea ce nu stii?” Privesc focul , simtindu-ma brusc stanjenita de rasetul ei.

“Mereu faci fata aia?” Ma intreba apropiindu-se de mine. Ce?

“Poftim?” Ma dau putin mai in spate , mainile ramanand incrucisate la piept.

“Poftim.” Ma stramba , uitandu-se la podea se retrage dezgustata.

“Ce…” Decid sa napustesc intrebari ,rupandu-ma din formulare”“Esti din alea.” Zambi nostalgic , sau asa mi se pare mie , privind focul la fel de fascinata.

“Din care?” Inspir si expir adanc , cautand calmul, nu ar fi tocmai politicos sa insulti un om in cateva minute de cunostinta ,nu?

“Care cred ca lumea e a lor.” Zice ridicandu-si aratatorul in aer.”Iar tu esti de aia.”

“Permite-mi sa decid singura de care sunt , plus nu ma cunosti.”Adaug diplomatic , mandra de lectiile in privinta asta.

“Ok” Se zbengui brusc , luata prin surprindere ,clipesc cu ochii cat cepele.”Sunt Vicky , de fapt sunt Victoria , insa toti imi zic Vick , Vicky, Vicka , si multe alte nick-name-uri ciudate , de care , eu apropo, nu sunt contra.” Vorbea atat de repede ,cu un entuziasm de copil mic , m-am trezit intrebadu-ma daca nu cumva e atat de naiva sa creada in tot ce spune.

“Mhm , bine…” Spun socata , putin bulversata , ma aseza paralel cu fata ei , uitandu-ma la camin.

“Deci?” Imi scutur capul cufundata in ganduri , o privesc , din nou.

“Ce deci?” Zic , asezandu-ma cu fundul mai mult pe covorul din lana.

“Cum te numesti? Ce cauti in Castelul Reginei ? Ce animal de companie ai ?Si cel mai important,care este prima pozitie ce ai luat-o cand ti-ai pierdut virginatatea?” Clipeste curioasa , iar eu scuip apa ce tocmai o dadeam peste cap.

Ce? Fata asta e sanatoasa ? Inca procesez cuvintele ei , iar ea rade de mine , din nou! De ce permanent rade? Zau ca nu e sanatoasa!“Mereu esti atat de politicoasa?” Spun agitata , mai mult perturbata de intrebarea ei in privinta virginatatii mele.

“Ohh!” Exclama soptind , m-am speriat pentru cateva momente vazandu-i ochii socati. Se uita undeva dupa mine , ma intorc insa la spatele meu nu e nimeni.

“Nu cred.” Zice din nou , iar eu dau capul putin pe o parte , uitandu-ma incruntata.

“N-are cum.Tu nu poti sa…” Adauga , impreunandu-si mainile la buze ,ma analiza atat de amanuntit , ca ma trezesc tragand de halatul si asa lung ,sa-mi astupe fiecare bucatica de piele.Ce a vazut de e atat de…

“Esti inca virgina?” Scuipa ,nuanta fetei mele se schimba cu terminarea intrebarii ei.

“Oh Sfinte Doamne!” Zise zambind derutata , scutura din cap de parca o apuca tetanosul.Apoi ma cerceta ,cu o privire nu tocmai placuta

“Cati ani ai?” Rupse tacerea , inca analizandu-ma. Ce e cu ciudata asta?

“Eu?”

“Doar nu eu.Cat mai ai pana la 25?” Ma imbumfez , nu deajuns ca am ajuns sa discut cu o menajera viata mea sexuala , insa ma si interogheaza lucruri personale .E mult prea mult.

“Hai nu fi o tocilara.Cat mai ai? O luna …Doua…” Clipesc ,inghitand saliva acumulata in gura.

“Ohh…Mai ai doua luni…Interesant…” Batu aratatorul de buzele ei,parca cautand o iesire din situatie.

Nu am fost mai derutata de un om in toata viata mea. Am luat cursuri in ceea ce priveste sa ghicesti reactiile unui om la intrebarile tale. De aceea si fac aproape in fiecare zi la club avant printre barbatii excitati ,pentru ca stiu ce vor face , cum o vor face , ce sa le spun.Insa cu tipa asta , doar o privesc , ca un copil de doi ani ce nu intelege ce e ala prezervativ , sau, ma rog, pastile de luat pentru marirea duratei vietii.Orice numai om nu.

“Am o propunere…Ce ai zice sa mergi cu mine la un club . Esti invitata mea.” Spune batandu-si palmele una de alta. “Hotarat mergi cu mine la Tile’s” .Ce?

Dadu sa mai spuna ceva , insa ridic mana sa o opresc.Incredibil!

“Tu iti dai seama ce patetic suna?” Spun socata.

“Patetic?” Repeta cuvantul spus de mine , si rade din nou.

“Da patetic! Nu ma cunosti absolut deloc , nici cum ma numesc , nici eu nu te cunosc pe tine , si cu toata asta crezi ca o sa merg cu tine intr-un local de care nu am auzit niciodata?” Termin propozitia ce-mi statea pe limba de cateva minute. Iar ea doar zambeste la mine. Se rade de mine?

“Pff esti din nou tocilara.” Zice punandu-si mainile in poala . Focul nu mai arde la fel de calduros ca inainte , insa licareste , obscuritatea ofera o nuanta aproape verzuie parului ei blond lung.

“Tocilara?” Ce mai inseamna si cuvantul asta?Prima data in viata mea aud de el.

Glasul ei melodios umple din nou incaperea,iar ecoul se transmite prin colturile mari. Nu mai are rost sa pomenesc ca sunt derutata , iar explicatia la cuvant nu cred ca o sa o primesc. Am o presimtire ca nu e tocmai un compliment placut.

“Ok.” Zice intr-un moment de calmare.” Sa incepem din nou.Ma numesc Victoria , poti sa-mi spui Vicky.Iar tu?” Intinde mana asteptand ….

“Lily.” Soptesc mai mult pentru mine.

“Lil’ sunt incantata sa te cunosc.” Ii strang mana politicos , zambind absent ,rusinata.

“Deci Lil’ nu vrei sa-mi faci onoarea de a merge cu mine la un club? Promit ca nu-ti voi taia colonul , si nu-ti voi sterge inscriptia de pe ventriculul stang.” Ridica mana dreapta solemn in fata , jurand pe cele mai ridicole lucruri.

Chicotesc ,amuzata de sclipirea si felul in care poate sa gaseasca pozitiv in orice.

“Vezi?Nu e atat de greu sa zambesti.Ai un zambet frumos Lil’ .“ Spune , palindu-ma in joaca cu umarul.

O privesc tacuta , asteptand ceva ,orice.

“Esti deaccord?”

“Cu clubul? “ Ma asigur la ce anume cauta accord.Apoi ma ridic , vazand cum ma priveste din cap pana in picioare.

“Am nevoie sa ma imbrac pentru inceput.” Imi leg strans halatul in jurul taliei.

Vick se ridica de jos , stergandu-si mainile de materialul maioului.

“Un maiou si o pereche de blugi ar fi perfect ,oricum o sa te imbraci acolo cu altceva.”

“Ce? De ce?” Ma agit , bagand mainile in buzunarele matasii lungi.

“Calmeaza-te Lil’ , pur si simplu hainele tale acolo vor fi foarte usor luate in evidenta.Si noi nu vrem ca sa ramai fara ele nu?” Imi casc ochii speriata. Pot face asa ceva?La cat de entuziasmata eram la inceput , in privinta unui loc nou ,cu fete noi , acum creierul pare sa prelucreze decizia.Nu mi se mai pare o decizie buna.

“Esti atat de incordata.” Dadu din cap dez-aprobativ , apoi isi fixa mainile pe umerii mei , se uita in adancul ochilor mei.

“O sa fie totul ok. O sa-ti placa. Ma indoiesc ca prin cluburile voastre ati mai vazut asa ceva.” Imi spune , privindu-ma atent.

“Anume ce?” Imi zambi stralucitor , dand negativ din plete.

“E surpriza.” Facu un pas in fata , adaugand “ Dute si te imbraca , eu te voi astepta la iesirea din spate.” Am ramas blocata cand buzele ei mi-au sarutat delicat

obrazul. Vazusem o urma de suras cand se indeparta de corpul meu absolut socat de actiunile ei. Ce a mai fost si asta? Si de ce toti au tendinta sa ma sarute?

Scutur capul nervoasa , aruncand orice urma de perversitate din capul meu,eu nu sunt asa,si nu cu o fata .Doamne!

****

In scurt timp la iesirea din spate ma asteapta o masina de un model absolut vechi , de culoare rosie.Daca nu mi e pare usa de la pasager e ruginita pe la colturi. Vicky sta sprijinita de ea cu mainile in buzunarele de la spate a blugilor. Zambeste cu toti dintii .

“Hai printesa ,intra.” Imi deschide usa , iar ratiunea striga undeva la mine , sa nu ma urc. Pentru moment ignor orice urma de gandire clara , si glasul lui Valeh pe fon , care nu a facut decat sa ma infurii si mai tare.

Vick isi lua loc la volan , iar aparatul porni huruind deranjant.

“Asta ce model de masina mai e? “ O intreb , tinand centura strans in maini.

Din nou sunetul ala familiar , rasetul ei pe seama mea.

“E un Mustang Lil’ , e un model vechi american.” O spuse atat de usor .De care model?“Ce fel de model?” Intreb speriata de viteza ei de conducere.

“Asta nu e un rahat de ala cu roboteii,totul e mecanic.Deci savureaza calatoria.”

“Cum pot sa o savurez cand imi e frica sa nu mor?” Strig ,iar ea mareste viteza . O doamne! Inchid ochii , cufundandu-ma in scaunul pasagerului.

Si din nou rade.

“Hai Lily Vanilly,nu fa pe tine, aproape am ajuns.”

Dupa inca cateva zeci de minute ,care le-am parcurs in liniste , sau in care Vick imi povestea despre familia ei , si despre multe alte detalii din viata ei.

“Si cum am spus ,sex-ul e cel mai placut lucru din toata nebunia asta.” Nu am decat cateva ore cu ciudata fata blonda , insa m-am acomodat in oarecare masura cu apucaturile ei ,chiar si cu rasetele ei isterice pe seama mea.

“Nu sunt deaccord.” Ii spun sincer , uitandu-ma pe fereastra.

Nu am mai fost niciodata prin acest cartier. Defapt Vick ma duce prin niste locuri care le vad prima data. Daca as zice ca sunt socata de ce vad , nu as spune nimic. E o asa mare diferenta intre locul asta si locul in care am copilarit si crescut.

“Si cu ce esti deaccord Lil?” Se uita la mine fugitiv , privind din nou la drum.

“Cred ca sex-ul ar trebui sa fie intr-o simbioza cu dragostea. Ele se completeaza una pe alta. Cum ai putea sa ajungi apogeul de care tot spui , cand nici macar nu stimezi persoana care ti-o ofera?” Clarific , blonda suierand .

“Ce?” O intreb la privirea ei deochiata care mi-a adresat-o.

“Pai mama ta e una din prietenele Reginei , asa ca banii iti pot oferi asa privilegii.Pentru mine insa nu e asa.” Da din umeri , vrand sa-mi arate indiferenta. Desi sunt gata sa sporesc ca este ceva pe langa indiferenta ei.Mi se pare ca o urma de regret si durere,poate.

“In primul rand…” Ridic un deget in sus .” Ea nu este Regina , ci Presedintele Senatului Suprem.In al-2lea rand…” Ridic al 2-lea deget.” Banii nu aduc fericirea de care o crezi tu.Nu poti face sex cu banii.” Spun ,si surasul ei e din nou aparent.

Imi dau ochii peste cap incrucisandu-mi bratele la piept.”Ce?”

“Nimic.” Da din umeri inca zambind.”Doar ca…”

“Doar ca?” Intreb nerabdatoare. Rade prea mult de mine.

“Am mai auzit cuvintele astea de la cineva.” Spune inca zambind.

“Da? “ Da din cap aprobativ. “De la cine?”

“De la fratele meu.”

“Ei bine , atunci cred ca fratele tau e foarte intelept.” Imi las mainile in poala uitandu-ma inainte , la drumul acoperit de tomberoane pline de gunoi.

“Daaa…” O privesc nedumerita , din nou urma aia de regret si nostalgie in glas.

Capitolul 3

Vick a sarit la propriu pe trotuar .Dupa nici doua ore de mers cu vehiculul ei periculos , ma trezesc amortita, cu mainile strans apucate de maneta usii si centura.

A condus pur si simplu nebuneste , urmate de momente a rasului ei euforic. Nu am timp sa procesez apucaturile ei , ca opreste motorul , cu un huruit deranjant apoi insotit de un tremur infiorator. Icnesc pusa pe jar , apoi doar privesc pe parbriz cum

se misca obiectul ciudat metalic incleiat de sticla. Nu pot sa cred ca sunt la 200km distanta de casa mea , si pe deasupra nu cunosc ce loc in general e asta. Sper sa ies cu vie din masina , nu tocmai sa si mai ajung acasa.

“Hai Lily May , coboara nu fi o pasarica.” Se tranti usa in urma blondei , apoi am ramas doar eu singur in monstrul vechi.

Nu inteleg cum poti sa conduci un asa aparat periculos? Parintilor ei nu le este frica? In general , cati ani are? Sunt o analfabeta , ea stie niste lucruri personale despre mine , iar eu stiu doar ca are un frate. Pe care , surpriza, nici cum il cheama nu am habar. Bravo Lily ,demna de Senat!

“Se face dimineata Lily May ,si pentru tine soarele nu ar fi ceva tocmai placut.” Ma uit la ea speriata , dupa ce a lovit cu degetul de cateva ori in sticla.

Ma dezic de ideea de a ma face invizibila , si a ramaine in masina. Ceva imi spune ca nu-mi va permite lucrul asta.

O urmez intr-un antreu nu tocmai demn de un club. Dupa cativa zeci de metri de admirat daramaturi de caramizi , si gunoi aruncat prin colturi , ne oprim in directia unei usi metalice . Analizez fiecare crapatura , apoi raman cu ochii fixati de panoul ca a unui ascensor ,ce isi misca sageata “-5;-4;-3;-2..” .La cifra “1” , cu un sunet intepator i se deschide usa hidoasa.

Privesc precauta inauntru , apoi cu pasi ezitanti intru. Pereti de o ceramica fumurie , niste inscriptii imense,haotice acopera in totalitate materialul dur. Iar la mijlocul cutiei , atarna ca balustrada bucati de franghii rugoase. Pana acum nu sunt deloc incantata.

Incerc sa nu ma ating cu nimic atat de pereti cat si de balustrada improvizata. A avut dreptate ca nu am mai vazut asa ceva pana acum , la cluburile la care petrec eu nu e un asa dezastru.

Masor podeaua cu ochii , si liftul se salta in sus , dupa care coboara in jos putin mai rapid decat e recomandat .Nici nu-mi amintesc cand m-am inhatat de balustrada, incheieturile mainilor facandu-se albe de la tensiune.

Vick radea , cu mainile fixate in jurul torsului, si doar se balansa de pe un picior pe altul in timp ce astepta sa se miste mai departe dispozitivul pe care eu deja nu-l iubesc.

“Mereu ai tendinta sa te expui la lucruri prost asigurate?” O intreb , uitandu-ma la panoul portocaliu licarind.

Ma privi cu un suras indiferent. “ Nu avem de ales aici , dar tu deja stii asta.”

Ce? Cum adica nu au de ales? Si eu o stiu? Daca o stiam nu mai intrebam , mai mult ca sigur nu ma mai comportam ca un jeleu speriat daca stiam de asta.

“Ce vrei sa spui?” Usa se deschide ,iar Vick iese , facandu-mi din mana sa o astept.Apasa pe butonul , ce presupun ca inseamna sa opreasca liftul , apoi se facu nevazuta dupa colt.

Am ramas in tacere , privind pe coridorul ce se deschisese in fata mea. Cateva usi se vad pe ambele parti , si cateva lampi atarnate , ce se misca in parti.Lumina nu e omogena , unele locuri fiind mai luminate ca altele.

La capatul coridorului se vede o silueta inalta ,apoi dupa o usa apare alta. Privesc atent , incercand sa deslusesc ceva ,din cauza lipsei de lumina. La fixare , unul din ei fumeaza , cu un brat sprijinit de perete , iar cealalta silueta doar priveste atent in directia celuilalt. Nu mi-a fost atat de greu sa inteleg ca sunt barbati , sau poate baieti . Unul din ei bate cu pumnul in perete , apoi vecinul sau arunca tigara jos calcand-o cu cizma.

“Ocupata?” Ma distrage glasul blondei , ce e in tocul liftului , cu niste haine in mana.

Barbatii de la capatul coridorului se uita ambii in directia noastra. Si fiindca lumina in ascensor e buna , in comparatie cu coridorul obscur , nu le-a fost greu sa ne vada. Pielea de pe maini mi se ridica , iar crestetul mi s-a racit. Cu pasi mari se indreptara spre noi , unul din ei uitandu-se la ceva luminos in mana .

Ultimul lucru ce il vad dupa ce usile se inchid , sunt o pereche de ochi reci ,absolut negri , care prin intuneric au putut sa razbata in incaperea liftului si in mintea mea.

M-am lipit de perete de la impact , pentru ca m-a fulgerat de-odata sentimentul de panica si frica. Nu e de bine! Nu e de bine deloc!Imi spun mie ,in timp ce glasul lui Vicky se aude pe fundalul linistii.

“Ce?” Clipesc agitata ,scuturandu-mi capul.

“Imbracate.” Imi intinde niste haine , dupa care pot sa vad o pereche de pantaloni negri , blugi stersi ,parca ar fi arsi. Un maiou , si o camasa alba larga, nu cred ca e pentru femei , mai degraba seamana a barbateasca.

“Sa ma imbrac?” Ea doar aproba.

“Unde?”

“Aici” Zambeste smechereste , ma uit in jur ,nu-mi vine sa cred ca mi-a spus tocmai asta sa fac.

“Glumesti ,nu?” Intreb ironic , cu o urma speriata in glas.

Ea crede ca o sa ma dezbrac intr-un blestemat de ascensor , unde podeaua deabea de se tine , si tremura la fiecare 5 secunde. Sa nu mai zic de usile hidoase , daca sa te concentrezi la ele , poti vedea peretele de dupa ele in timp ce coboara in jos.

“Timpul trece Lil’ May.Iar in club nu o sa ai unde.Desigur daca nu planuiesti o ora de striptease de care eu nu stiu .” O privesc , asteptand totul sa fie o gluma ,insa glasul ii e serios , la fel si privirea. Ohh Doamne!

Imi las jos maioul , si geaca , aruncandu-mi pe mine hainele ei , am grija sa-mi acopar dispozitivul de urmarire din antebratul stang.Trag blugii ei pe mine , si camasa larga. E uimitor, vestimentatia ei imi vine ca leita, excluzand camasa.

Ma privesc atent , apoi ii privesc zambetul imens ,satisfacut.

“Ce?” Dau din maini , demonstrandu-i capodopera.

“Ai chiloteii frumosi.” Zice , si eu rosesc.

Nimeni nu mi-a apreciat lenjeria pana acum , si chiar daca o fata o face ,nu pot sa nu reactionez.

“De ce mi-ai luat camasa alba?” O intreb dupa ce imi strang hainele de pe jos ,si i le dau in mana ce o intinsese.

“O sa vezi.” Imi face cu ochiul , iar ascensorul se misca din nou.

Coborarea in jos dupa cate am inteles eu , a decurs relativ bine. Iar muzica se audea cu fiecare miscare mai puternic.

Pana cand basurile au devenit atat de puternice ca urechile imi tiuiau.

Ma uit la panou ,sagetuta arata “-23” ,dupa care liftul se opreste cu un hop.Ma agat imediat de balustrada , vazand-o pe Vick ca se misca spre butoane.

Ma privi cu subanteles , apoi zambi “ Sunt sigura ca nu ai mai vazut asa ceva pana acum.” . Si cu asta a deschis usile….

Muzica s-a erupt prin toate fibrele sufletului meu , niste lumini aproape inexistente se abateau prin incaperea uriasa . Si tot ce vedeam erau zeci , sute si poate chiar mii de licareli a focului ce atarna in lampi pe marginile peretilor. O imbulzeala sufocanta , iar hainele albe erau aruncate in aer. Desi greu deslusibil, undeva la 5 metri inaltime, se vede o persoana ce mixeaza muzica. Privesc undeva pe aproape , iar Vicky ma trage dupa ea , ranjind la propriu. Merg perplexa dupa ea ,ascultand si simtind muzica ce se infiltreaza in ratiunea si simturile mele amortite.

Camasa mea lumineaza , o simt pe mine , si dupa ce o privesc se evidentiaza cerculete mai pronuntate verzi , apoi un negru strapungator. Rasuflu agitata , simtind mana blondei , ce ma trage prin multime. Ma ciocnesc de oameni ,ce danseaza in extaz .La inceput ma scuzam , dupa ce singura nu-mi auzeam glasul ,doar treceam pe langa ei , urmand-o pe Vicky.

Totul brusc se stinge , absolut tot , iar Vick se opreste , probabil vru sa savureze momentul. Insa vazandu-i ochii licarind pe mine , i-am inteles mesajul.Vrea sa privesc.

Ma uit in jur , nu aud decat respiratii , fosele nazale mi se umpla cu un parfum inebunitor . In jurul meu se face un schimb brusc de temperatura , si un fum ,in forma de ceata acopera incetul cu incetul pe fiecare .

In partea mea dreapta , se aprinde o lumina rotunda , apoi inca una mai mica , urmata de zeci de licareli,si pe scena amenajata apare o fata , ce tine un microfon in mana. Ce vrea sa faca?

Trag aer in piept , si tremur de-a binelea, glasul ei auzindu-se de pretutindeni.Privesc perturbata pe toti ce canta din urma , fredoneaza , si nu pot sa cred ca ei canta cu glasul lor.

Cum e posibil asa ceva? Cum…. Am ramas fara cuvinte , socata …

In cluburile noastre , la festivitatile la care particip , nu canta nimeni cu glas.Doar melodii ,doar simple fredonari de melodii. N-am crezut ca e posibil….

Mana mi se elibereaza , iar Vick arata hainele spre mine ,aprob din cap. Apoi privesc din nou spre scena.

Glasul ei erupe in imprejurimi , apoi apar melodii haotice , fiecare miscanduse in voia sa. Ma las moale in locul unde sunt , inghetand , doar uitandu-ma la modul de distractii a acestor oameni. Ce fel de oras e asta? Ce fel de club? Ce fel de oameni sunt astia?

Nu stiu cat a durat socul meu , probabil mult .Ma roteam ,analizandu-i pe fiecare , toti distrandu-se ,cu zambetele alea ciudate, atipice pentru mine.

Au urmat multe depravari cu glasuri , ce le ascultam uluita. Mai important ca acesti dansatori par sa cunoasca versurile. Sunt ca Augustin Coulomb , ce descopera America de Nord.

Desi denumirea de continent nu mai e , ci numai Platonium,totusi nu gasesc alta comparatie adecvata.

Vicky a aparut la spatele meu , cu un pahar rosu-violet in mana.

“Tine.” Mi-l intinde ,radioasa.Nici urma de regret , sau ingandurare , e chiar in apele ei aici. Eu insa , total invers. “O sa-ti placa.”

La cat de dusa de glasuri sunt , il dau peste cap pe jumatate , fara sa mai reprosez ceva.

“Hai cu mine.” Imi spune la ureche , dupa ce alta melodie cu glas se incepe.

Dau din cap , si o urmez tacuta. Ne-am apropiat de barul la fel de urias ca incaperea.

“Asta e Ulian.” Arata spre barman . Imi da din cap ,si eu salutandu-l in acelasi mod.E atat de ne-familiar modul lor de a fi , de salut , de distrat , de cantat.

“Cum e posibil asa ceva?” O intreb in timp ce ne asezam la o masa indepartata de ringul de dans.

Ma privi pret de cateva secunde , apoi doar dadu din cap , uitanduse undeva la spatele meu.Mai iau o inghititura mare din bautura oferita de Ulian .Caut cu ochii scena aia uimitoare , de unde nu mai canta nimeni , insa in boxe oricum se aud glasuri. Scutur capul , Vicky se ridica , indreptandu-se spre cineva din spate.

M-am asezat pe canapeaua mare , incercand sa consum cat mai putin loc. Ma simt inconfortabil , si inima imi bate nebuneste. Vreau sa mai iau o inghititura din pahar , iar gustul de alcool imi readuc simturile. La naiba!!! N-am luat Kadril. O caut pe Vicky ,ce sta la cativa pasi departare de mine , discutand ceva aprig cu doi barbati. E ocupata , asa ca ma uit dupa vre-un aparat ce vinde medicamentul anti-betie. Las paharul pe masuta de sticla , apoi ma intrept de spate.Fara succes admir incaperea , nici urma de vre-un aparat ceva. Ma scarpin agitata de palme , pentru ca pot sa jur , simt ameteala. Asa e ,cand esti beata? Nu cred ,am luat deabea jumatate de pahar.

Ma ridic , decizand totusi sa o intreb pe blonda de unde sa-mi iau Kadril. Ma apropii de ea , si o bat putin pe umar cu aratatorul.

Ma priveste fugitiv , dupa care zambeste politicos ,dandu-se intr-o parte.

“Ma gandeam cand o sa te ridici. Apropiete , sa-ti fac cunostinta.” Clipesc luata prin surprindere ,apoi la fel de jenata cum am intrat , fac un pas in fata.

“Lily , acestia sunt Alec…” Arata spre un barbat ,ce la sigur are mai putin de 25 , sau in jur de .Cu mainile fixat la piept , ma privi printre sprancenele ridicate. E luat prin suprindere la fel si eu. “Acesta e Stuart.” Intind mana spre un barbat mai in varsta , desi pare ca are undeva 50 de ani , pot jura ca are mai mult de atat. Imbracat intr-o camasa rosie , cu frunze rosii , si o pereche de pantaloni clasici , negri , imi apuca mana galant, scuturand-o.

“Baieti , aceasta e Lily , prietena mea.” Le zambesc politicos,decisa sa ignor remarca in privinta prietenei ei.

“Incantata.” Spun ,cu inima in gat. De ce ma simt de parca am calcat pe un camp de bombe? Sunt total luata de panica , mainile imi transpira , si spatele la fel. Ma simt cu adevarat incomod . Poate pentru ca sunt intr-un loc necunoscut cu persoane necunoscute.Desi ,ma indoiesc , cu Sedintele Senatului mereu vad oameni straini. Ceva in oamenii astia ,ma dezechilibreaza.

Intorc capul spre fata blondei , insa ea isi ridica barbia salutand pe cineva.Ma uit in directia in care priveste si ea , urmand un soc si mai mare. O pereche de ochi reci , absolut negri se apropie cu fiecare pas de mine.Aceiasi ochi din lift.

Pieptul mi se ridica si coboara cu o viteza excesiva , spatele se scalda in apa , si crestetul ma scarpina.

“Asta e Brandon.” Vreau sa intind mana , insa dupa cum sta dupa spatele lui Alec , e destul de clar ca nu face. Vorbi ceva lui Stuart , apoi spre Alec facu cu mana , ignorandu-ne.

“Ea e Lily” Ma introduce Vicky , facandu-l sa se uite din nou la noi.

Vreau sa zic ca sunt incantata , si aproape deschid gura ,insa o inchid la loc , la ochii sai ce imi masoara corpul de sus in jos. Ma simt prea expusa , prea dezbracata , desi sunt acoperita cu fiecare inch de piele.

Dupa care erupe din gura lui un “Mda…” mai mult dezgustat decat furios. Si cu asta pleca .

Mi-am muscat interiorul obrazului , al naibii sa fiu daca nu avea sa-i reprosez una.Diplomatia ta eu!

Vik isi dadu ochii peste cap , apoi se scuza lasandu-ma pe mine cu Stuart si Alec .Stuart se scuza si el , si ramasesem cu frumosul brunet , ce pare doar sa ma priveasca , insa nu sa si vorbeasca.

Sunt atat de stranie?Ma diferentiez cu ceva de ei , de m-a privit in asa mod si Stuart? Nu inteleg.

“Idee nu am ce sa spun.” Rupe tacerea dintre noi , desi galagia in urma muzicii , ne-a facut doar sa ne privim tacuti.

Ii zambesc usurata , dand din cap. “ Orice crezi ca e incumetabil” Dau din umeri.

Il urmez , dupa ce imi face din mana spre masa.

Ne asezam in tacere , apoi cu o simpla miscare a degetelor sale apasa un buton de pe masa , pe care eu nu-l vazusem inainte.

“Ce bei?” Intreba chelnerul agitat.

Clipesc de cateva ori , suprinsa de lipsa de politete.

“Iti recomand un Rio.” Zice cu aratatorul la gura . Tot timpul in care eu analizam meniul lor , doar se uita la mine. E de-a dreptul stanjenitor daca sincer , ma simt o maimuta la expunere.

“Atunci un Rio.” O termin rapid , intinzand meniul lui.

“Un Rio , si un wiskey triplu, Diana.” Nu-si rupse contactul cu ochii mei , in timp ce daduse comanda.

Inghit in sec , gandindu-ma la orice, numai nu la ochii verzi inchisi, ce ma privesc atent.

“De cand o cunosti pe Vick?”

“De ceva timp.” Dau din cap , fixand mainile in poale , ma joc cu degetele proprii.

“Esti de prin regiune?” Se facu imediat serios , dupa ce privi degetele mele zambind.

“Mhm , nu.” Chelnerul se apropie cu bauturile noastre.

“Stiu.” Spune ,luand paharele , intinzandumi-l mie , si-l lua pe a-l lui.

“Ma scuzi ,Diana ,da?” O intreb , lasand bautura pe masa.

Ochii verzi nu-mi parasise fata nici pentru un minut.Ma indrept de spate , ignorand starea de incomoditate brusc amplificata.

“Aveti ceva Kadril?” O intreb calm , pe fiecare cuvant accentuand.

Casca ochii cat cepele ,fata intr-o uniforma neagra cu nuante albastrui. Ma analiza de parca as fi venita de pe Venus , apoi il privi pe Alec.

Am spus ceva gresit? Alec zambi la mine , facandu-i din mana fetei sa plece.

Ma incrunt confuza .Ce-am spus?

“Aici nu se vinde asa ceva ,Lil.” Spune scurt sorbind din bautura sa.

“Ce? De ce?” Il privesc atent .

“Asta nu face parte din distractie. Plus , asa ceva numai Elitei ii este permis.”

“Cui?” Intreb , incercand sa procesez ce tocmai mi-a explicat. Ori nu am auzit eu clar , ori muzica e de vina.

“Elitei.” Arata spre mine. Si eu intind capul in fata , cu starea de soc ,casc gura.

“Plus , nu e atat de distractiv sa bei si sa nu simti efectul.” Zambi misterios , luand o alta inghititura.

Decid sa las pe undeva sa atarne intrebarea cu elita. Schimband putin subiectul.

“Si atunci, cum beti?”

“Cu gura.” Chicoteste , privindu-ma atent. Zambesc de-abea deslusibil.

O observ pe Vicky undeva la spatele lui , dansand cu o fata , si adaugati la asta un sarut.

Alec privi in urma sa , razand accentuat.

“E ceva ordinar aici.” Privesc ba la el , ba la ea.

“Bea Lil.Ai nevoie.” Termina bautura , cu coatele pe picioare, tacu uitandu-se undeva in departare.

Ochii sau miscat involuntar unde privea si Alec,dar dupa ce nu vad nimic din ceva cunoscut,iau paharul si beau bautura ce ciupeste de limba , cu gust usturator de fierbinte.

Scot un aer ,si o incretitura de zile mari dupa ce o termin.Ii intampin ochii lui Alec , isi lasa capul pe o parte , parul lung pana la umeri , fluturandu-se pe o parte. Nu stiu , poate din cauza muzicii , sau poate din cauza bauturii, dar mi sa parut lucrul asta fermecator.

“Dansezi?” Zice dupa scurt timp , aratandu-si dintii perfect albi , si un zambet smecheresc pe buze.

Primul gand “NU!” , insa nebunia din mine castiga ,asa ca aprob din cap.

Se ridica , intinzandu-mi mana .Nu dura mult cand ma trezesc in centrul ringului de dans ,infasurata de puterea muzicii.

Zambesc amuzata de gluma mea proprie , pentru ca eu in viata mea nu am dansat pe asa tip de muzica.

“Ce e amuzant Lily?” Spune , din nou privindu-ma intr-un mod ,care acum il gasesc fascinant.

“Nu stiu sa dansez.” L-am facut sa rada cu pofta , ceea ce imi provoca si mie un chicotit.

“Nu pot sa cred.” Imi apuca mainile , tragandu-le aproape de umerii sai. Sa fi fost in alte cirmustante avea sa refuz , insa in momentul de fata nu aud nimic decat cuvinte pozitive.

“O sa-ti arat eu Lil Miss.” Imi sopti la ureche , apropiindu-se de mine ,pana ce corpurile ni s-au atins .Imi strang mainile dupa gatul lui,iar el si le fixa pe talia mea. Camasa alba se lasa atarnata pe umeri,si o data cu el ne miscam dupa ritmul muzicii.

Vedere mi se incetoseaza pentru o clipa , clipesc des ,revenind la un ametit constant.

Am dansat greu de spus cat , am ajus complet relaxata alaturi de barbatul ce l-am cunoscut cu mai putin de 30 minute in urma. Tot ceea ce mi s-a parut la inceput de-a dreptul infricosator , Alec a putut sa o faca cu adevarat usor . Pianul lent ce se aude din boxe , si undeva o voce de-abea auzita , m-au adus pe lumea calmului si relaxarii complete , cu capul pe umerii brunetului , discutand despre multe nimicuri.

Imi strang mainile ,lipindu-ma strans de el.Inima mi-o ia la galop imediat ce ii simt buzele pe gatul meu.Ce face? Sunt undeva prin departare , pentru ca nu-mi mai simt corpul , la cat de inamuiate imi sunt picioarele. Ma lipesc cu palmele de spatele lui , privindu-l adanc in ochi.

Buzele ni s-au contopit imediat , nu am reusit sa reactionez , ca ii raspundeam. Respiratia mi se accelerase , urmata de inima ce mai avea putin si iesea din piept.

Urmata de ceea la ce nu m-am asteptat. Antebratul stang , sub piele , incepu sa vibreze dureros.Ma retrag din sarut speriata , si iau mainile de pe el. Am grija sa dau manecile camasii jos, pana la palme. Ma privi intrebator ,eu in schimb, doar ma uit in jur dupa Vicky. Nu poate fi posibil ,la naiba ,am uitat!

Imi caut prin buzunare dupa telefon , nu e. L-am lasat in hainele mele. Il las pe Alec , si cu pasi grabiti ,tinandu-ma de locul vibrarii, imi fac loc printre oameni.

Miscarea dispozitivului e aproape insuportabil de dureroasa, si de fiecare data se intampla cand parametrii mei biologici sunt peste norma,iar telefonul nu e cu mine.

O gasesc pe Vick , si o intreb de telefon , dupa care mi-l intinde ,fara alte intrebari.De parca ar fi stiut ceva , cand il vad in mana ,o iau la fuga literalmente spre lift.

Gasesc numarul lui Jos si-l sun.Raspunde la primul apel , cu un sunet pe fundal.

“Unde esti Lily? Iti lucreaza dispozitivul.” Ma panichez imediat , daca el stie deja , atunci Valeh posibil sa fie la curent , si mari sunt sansele sa ma trezesc cu garzile pe aici.

“Urmareste-mi telefonul ,te rog, Jos , vino si ma ia repede ,pana sa afle Valeh” Spun isteric , in timp ce tastez pe butonul verde al ascensorului ,ce scrie iesire.

“Sunt aproape acolo , vin cu aero-automobilul , sunt in cinci minute.Iesi de acolo cat mai repede.” Spune intr-o suflare.

“Asa am sa fac.” Inchid .

Ascensorul se porneste cu aceleasi miscari tremurande. Ma misca dintr-o parte in alta prin incaperea mica , nu-mi mai pasa de hopurile lui , de faptul ca nu e sigur , doar ma uit speriata la acul panoului ce se misca mult prea incet.

Vibratia incepe sa imi provoace dureri din ce in ce mai mari , iar dispozitivul de deconectare a telefonului nu mai poate face nimic. Semnalele sunt trimise direct spre centrul de monitorizare de acasa. La naiba! La naiba!

Rasuflec maneca stanga , si-mi privesc antebratul, lumineaza alb regiunea cu micro-chipul implantat. Cum puteam sa fiu asa de toanta?

Panoul arata “-3” , inca doua etaje , si sunt la suprafata . Numar ,practic secundele pana scoate un sunet specific si usile se deschid.

Nu stiu cu cat timp in urma l-am sunat pe Jos , insa mai am putin si mersul se transforma in fuga. Nu vreau sa risc cu Vicky si localul asta , nu vreau sa o pun intr-o situatia nu tocmai placuta. De-ar fi stiut din ce familie fac parte , sunt sigura ca nu mai eram invitata aici.

Telefonul in suna in mana , si il trag la ureche , in timp ce vad usa de la iesire la doar 20 m de mine.

“Jos acum ies….” Nu termin propozitia , ca primesc o lovitura la nivelul omoplatilor , si ma aplec inainte scapand telefonul jos ,se facu tandari.

Vreau sa ma indrept , dar fac lucrul asta fara consimtamantul meu , pentru ca o mana puternica ma insfaca de gat , lovindu-mi crestetul puternic de perete.

Aerul inceteaza cu bruscalitate sa mai patrunda in plamaini. Privesc spre originea mainii si ma intalnesc cu doi ochi negri reci ,furiosi. Furiosi putin spus ,turbati de nervi. E Brandon.

Ispir isteric aer si ma zbat sub mana lui , totusi lipsa de aer e pe al 2-lea plan , si bratul stang devine prioritate ,tragand sa acoper bratul pentru a nu depista obiectul ce lumineaza si vibreaza.

“Ce cauti aici?!” Scuipa la mine , izbindu-ma de perete.

Icnesc de durere , si apuc cu mana dreapta stransoarea lui. Lipsa de oxigen se simte in ce in ce mai mult. Fata ma arde , si picioarele nu le simt.

“Te-am intrebat ce dracului cauti aici?!” Urla .

“Eu…..Am….Vicky…” Tusesc sub mana puternica , incercand sa ma eliberez.

“Sa nu te mai vad pe aici!” Ma izbeste din nou de peretele rece.” Ma auzi?!”

Ma zbat puternic , si vibratia din brat s-a amplificat de cateva ori. Bataile inimii , si respiratia nu sunt tocmai la nivelul normalului.

“De mai apari pe aici , o sa-ti para rau ca existi!!” O lovitura brusca in abdomen , si ma tavalesc pe jos inebunita de durere.”Sa te tii departe de Vicky! Departe de locul asta!”.

“Lily?” Glasul lui Joseph se aude de departe ,cautandu-ma.

Tusa mea e sigurul lucru spre care tind sa reactionez , ma uit in spate si doar pasii lui Brandon se aud .

“Lily!” Ma ridic inca tinandu-ma de gat , si mentinand o tusa consistenta.

Iau bucatile de telefon de pe jos , si ma indrept spre Jos.

“Aici erai.” Ma privi , ochii schimbandu-se de la usurarea la ingrijorare.

“Ce-i cu tine? “ Ma ajuta sa ma ridic din flexat , si ma sprijini de el , in timp ce iesim pe usa mare de metal.

Deschide usa de la aero-automobil , si asezandu-ma pe bancheta pasagerului , dezgoli gatul meu rosu.

“Cine ti-a facut asta?” Marai nervos Jos , privind spre usa semi-inchisa.

“Nimeni” Ragusita de la stransoarea lui Brandon , apoi tusesc de la incercarea mea de a vorbi mai mult. Jos se aseza la volan , si pornind cu viteza de peste 200km/h , tinea volanul , pana ce incheieturile lui se facura albe.

“Ce cautai aici la ora asta Lily?” Rupse tacere , eu cu capul lipita de materialul scaunului , rulam in minte tot incidentul pe holul de la iesire.

Ochii furiosi ai barbatului mi-au ramas in minte , inca povocandu-mi frica. Durerea de la gat e mult mai mare decat a chip-ului ce vibreaza , asa ca doar privesc inainte , dregandu-mi glasul din cateva secunde in cateva.

Nu –i raspund lui Jos , ci tac .Sunt speriata? Nu! Sunt ingrozita! Mai nu am fost gatuita intr-un club. Si din ce cauza? Pentru ca eram acolo , pentru ca am fost cu Vicky?. De ce? Ce ar trebui sa insemne asta? Doar suntem locuitorii aceleasi planete , si fiecare ar trebui sa se comporte ca si cum am fi dintr-o familie mare. Insa ceea ce am vazut eu acolo , sau , mai bine zis , am simtit , nu era nici pe departe o familie. Imi amintesc de vorbele lui Alec , in privinta Elitei , apoi aratase cu degetul spre mine. Nu mai inteleg nimic!

“Vad ca nu vrei sa-mi raspunzi,macar spune-mi mai vibreaza chestia aia?” Dau din cap negativ . Si pentru tot restul drumul am tacut , eu inchizand ochii primul lucru ce l-am vazut in intuneric au fost aceiasi ochi negri , care m-ai nu m-au strangulat in seara asta. Acei ochi care au intrat in adancurile ratiunii mele , dand foc la toate ancorele linistii , si delimitand o zona infinita in ceea ce priveste durerea si frica.

Capitolul 4

“Ce cauti aici?!” Scuipa la mine , izbindu-ma de perete.

Icnesc de durere , si apuc cu mana dreapta stransoarea lui. Lipsa de oxigen se simte in ce in ce mai mult. Fata ma arde , si picioarele nu le simt.

Tunel argintiu , aproape de mine ,ma impange spre rampa adanca unde pare o mana sa ma apuce si mai mult de gat. Unde sunt?

“Te-am intrebat ce dracului cauti aici?!” Urla .

Privesc ochii fumurii , si rosu iese din ei. Un foc imens , o izbucnire a vulcanului se revarsa ca mii de cioburi de sticla peste pielea mea. Rezultatul doar o nuanta dureros de luminoasa imi strabate ochii. Ma apuc de mana puternica , ma agat plapanda cersind dupa aer si salvare.

“Eu…..Am….Vicky…” Tusesc sub mana ce cu fiecare centimentru se scurteaza , incerc sa ma eliberez.

“Sa nu te mai vad pe aici!” Ma izbeste din nou de peretele rece.” Ma auzi?!” Gatul mi se elibereaza ,iar fantoma fulgeratoare a barbatului cu ochi negri se risipeste in tunete. Tip cat ma tin plamainii , cu mainile pipaind prin bezna dupa ceva ,sau cineva.

“Sa te tii departe de Vicky! Departe de locul asta!”. Ecoul ma izbeste de la spate , si faptul ca ma intorc in cercuri il face mai intens. Undeva sunand in creierul meu , adancul hipotalamusului. O iau la fuga prin necunoscutul infricosator , pazindu-ma de focul ce striveste totul in jur. Si strig dupa singura funie ce ma atarna spre realitate. Mana care se agata de gatul meu , puterea ce-mi strivea respiratia si care disparuse la fe de repede cum aparuse. “Brandon!” “Brandon!”

Picioarele se misca involuntar , atrasa de o forta nu tocmai omeneasca in interiorul periculos . Pasesc si cad……

“Buna Dimineata D-soara.” Mormar printre sughiturile de dupa somn. Trag plapuma calda peste cap , lumina invadand camera mea imensa. Tremur toata desi corpul imi e fierbinte.

Cu ochii incleiati , muschii contractati si degetele impleticite prin cearsafuri , cersesc dupa o ascundere. Am avut un cosmar , un vis ce nu numai ca ma trezit din socul de asta noapte , insa mi-a aplificat de cateva ori frica pentru barbatul cu ochi negri.Gretta se misca galagios prin incapere , trezita de-a binelea ma fac cocon adancita in caldura corpului meu.

“Ar trebui sa va sculati,o sa intarziati.” Usile de la dulap se deschid , imi cauta tinuta pentru astazi. Valeh iar i-a ordonat sa ma imbrace. Dupa unele acte rebelicesti in ale vestimentatiei , mama nu mai are incredere in gustul meu. Nu ca as fi o perversa , insa , cum am mai spus , mereu am tendinta de a face totul invers de cum imi comanda ea.

“Pleaca Gretta!” Apuc perna de sub cap , si o arunc in directia in care ii suspectez silueta. Nu aud ca raspuns nimic , inchid ochii , cu mana peste fata ,lumina razbate prin material.

Soarele e uimitor de luminos in asta dimineata. Urasc zile din astea! Din simplul fapt ca Senatul Suprem a fost hotarat in privinta razelor ultraviolete si undele radioactive care nu numai ca sunt toxice pentru piele , insa mai si provoaca numeroase maladii. Asa ca una dintre actiunile lor a fost sa ridice un camp magnetic imens in nemijlocita apropiere cu atmosfera noastra. Da , da! Hiper-protectivitatea lor ,a izbavit Paltoniul de razele periculoase , in schimb ceea ce lumineaza pe cer nu mai da caldura pielii , e doar un balon imens cu raze rosu-oranj. Ca de exemplu in dimineti din astea , fara ochelari nu poti parasi locuinta ,e destul de incomod sa tot parcurgi teritoriu prin lumina ciudata. Ar fi trebuit sa-i schimbe denumirea in bec. Da! O simpla lampa!

“Scoala somnoroasa ciresica!” Rade Jos de mine , corpul sau masiv se lasa pe capatul opus al patului , peste picioarele mele.

Mi le retrag in momentul ce el trage de pufoasa plapuma si ma lasa dezvelita , razand de moaca mea enervata.

“Da-mi bucata aia de material!” Ma gonesc cu ochii dupa silueta lui mergatoare.

“Vino si o ia.” Mi-o flutura la cativa metri de mine .Ii stiu jocul.

“Nu-ti mai cad in plasa! Nu ma ridici nici moarta de aici!” Marai somnoroasa , rozand cu palmele genele incleiate.

“Tu si gustul tau in glume!” Valeh vorbi , facandu-l pe Jos sa o priveasca plecand capul abil . Gretta se ascunse intr-un colt , facandu-se minuscula. Eu doar continui ceea ce faceam. Nu-i sunt muncitoare!

“De la tine l-am mostenit!” Arunc usturator , cu mainile in jurul torsului.

“Ce ai la gat? “ Arunca in dupa clipele in care cantari probabil ce sa-mi raspunda.

Ma ridic imediat din pat , incercand sa ignor durerea in muschii abdomenului. Ieri chiar am fost ametita , durerea dupa lovituri nu era atat de intensa . Pentru prima data am baut ceva fara Kadril , si tot pentru prima data am incasat-o. Nu pot sa cred! Mai am nevoie de timp sa procesez lucrurile astea.

“Adelaide!” Urla la mine , cu tocurile enervante pe parchet , isi intinse mana sa-mi atinga pielea gatului. Ma retrag , aruncandu-i o privire ucigasa.

“Cine ti-a facut asta?” Isi impune punctul de vedere in timp ce eu trec pe langa ea . Privesc rochia rosie atarnata pe un umeras , sandalele asezate alaturi de scaun , multe alte nimic pentru machiaj pe care eu nu le prea folosesc, insa le folosesc altii pe mine.

Lipsa mea de reactie ,o facu sa bata sugetiv cu pantofii in podea. Ignor atitudinea ei de sefa cu mine , asa o fac mereu. Ma uit la Gretta , ce mai are putin si o ia la fuga. De ce toti sunt asa infricosati de ea? Este o vipera! O simpla vipera! Nu face decat sa-mi controleze viata la fiecare pas. Alege orice ocazie pentru a ma face sa o urasc si mai mult decat e posibil. Cand eram mica , memoria despre faptul ca-mi e mama aparea mai des in vocabularul meu , acum aproape ca am scos definitiv asa termen.

“Joseph cine a facut asta?” Imi dau jos pantalonii de la pijamale .Lasand-o sa hotarasca ce vrea ea. Stiu sigur ca Jos nu ma va vinde , nici el nu stie cine m-a gatuit aseara.

“Tu ai facut-o?!” Un repros amenintator spre body-guard-ul meu , ma intorc pe calcaie uitandu-ma rapid la Jos , apoi spre Gretta. Au inteles imediat mesajul , iesind rapid din camera.

“ Ce vrei mai exact?” Imi scot maioul ramanand la bustul gol , in o pereche de chiloti negri.

“Nu ai un pic de educatie” Ochii ei fulgera scantei de cuvinte ce pur si simplu nu mi le spune. Ma trage undeva intr-o lume de repros , acea recunostinta spre care crede ca eu tind.

“Iti sunt fiica ai uitat?” Deschid usa dulapului imens , privind in oglinda, inteleg de ce a facut atata isterie in privinta gatului meu. Niste urme imense violet spre negru imi sunt lipite de piele , accentuate patru degete luni , sau mai bine zis urme , si o apasatura in partea dreapta a degetului mare. E oribila marca.

Ochii imi sunt pe oglinda , gandurile zburand spre acei ochi negri furiosi. Derulez scurtul incident , aparand aceleasi intrebari la care inca nu am gasit raspuns. Nu cred ca o sa gasesc in viitorul apropiat. Am lasat-o fara sa-i spun nimic. Iar Alec…ei bine , frumosul Alec m-a sarutat. Am fost atat de preocupata de dispozitiv ca am si uitat ca m-am sarutat cu un necunoscut. A doua persoana ce o sarut , inafara de Lucas. Oh Doamne! Lucas! Am uitat complet de el. S-a mai intamplat pana acum asa ceva? La sigur nu.

Oricat de mult nu as vrea sa aflu raspuns la ce ma roade , nu cred ca ma voi mai putea apropia de club nici la un metru fara ca Brandon sa nu-si mai masoare puterile pe corpul meu. Asa ca trebuie pur si simplu sa ma conformez ,o sa o evit .Cateva zile si va uita ca am si existat in casa asta , ca am discutat sau ca ma dus intr-un club in mama stie eu unde.

“Da? Ma cobor imediat. Da Sid ,permitele sa intre.” Ma intorc spre mama , cu degetele pe pielea gatului.

“Imbracate , Familia Fishburne e ajuns. In scurt timp tot Senatul o sa fie in casa.” Isi strangea telefonul in mana , muschii fetei contractandu-se .” Si fiindca ai ratat, din nou, sedinta , sa nu indraznesti sa intarzii.Ma auzi?!”

Imi dau ochii peste cap , lasand mainile sa-mi atarne pe langa corp.”De parca am de ales.” . Ii intorc spatele , rochia luand-o de pe umeras.

“Nu ai de ales!” Scuipa in treacat ,trantind usa in urma ei.

Las materialul fin la pamant,uitandu-ma la rama foto de pe noptiera.E ridicata,din nou! Cand reuseste? O cobor lipita cu fata in jos , si arunc privirea pe fereastra din fata mea. Terenul verde a casei noastre e mai verde decat de obicei , iar masinile in fata casii se aduna. Expir obosita , satula de toate actele de tetralitate organizate atat de mama cat si de colegii ei.Oare o sa se termine?

Zaresc Familia Fishburne ,si Lucas in spatele lor ,cu mainile in buzunarele pantalonilor eleganti ,sacoul pe umar. Inghit in sec la cat de bine arata.Lucas mereu arata bine. Sunt indragostita de el de cand ma tin minte. Iar faptul sa suntem pecetluiti e un mic cadou pe langa dezastrul in care imi e aruncata viata.

Ma ascund dupa draperie ,ochii sai urcanduse spre fereastra mea. Sunt goala pentru Dumnezeu! La ce ma gandeam?

****

Gretta si cosmetologul meu au facut o treaba buna. In mai putin de 30 de minute sunt imbracata la ac , machiata si incaltata. Ma admir in oglinda in timp ce Gretta imi intinde bratara, agatandu-mi-o de brat. Urmele de la gat au fost astupate cu atata maestrie , incat si eu care le-am vazut sunt sigura ca au disparut.

Ies din camera , traversand holul ,muzica clasica se aude de jos. Ispir si expir adanc , cobor scarile in liniste . Ochii imediat imi cad pe spatele lui Valeh , si a tatei ce si-a lasat mana pe spatele ei. Nu-l vad prea dea pe aici , e mereu ocupat cu Organizarile Armate. Insa si atunci cand am marea bucurie sa-mi fie alaturi , incerc sa petrec cat mai mult timp cu el.

La cativa metri de ei , e Kristiana cu sotul ei Tiberiu . O adunare intre familiile viitorilor soti. Zambesc zarindu-l intr-un final pe Lucas la o masa , discutand cu Drake. Drake e fiica lui Shine Piper , viitoarea ocupanta in Senat , la fel ca si mine. Numai ca eu voi fi presedintele , iar ea ca membru. Diferenta dintre mine si ea , e ca toti stiu cine e ea si parintii ei , pe cand despre mine nu stie nimeni.

Idee nu am ce istoria a inventat mama si tata in privinta copilului lor. Pasesc pe podeaua lustruita , Valeh imi zambi ,la fel , prefacut . Alura ei grijulie , nu-mi

scapa din vedere. Ma lua prin suprindere Nina , ce ma cuprinsese si ma saruta pe obraji demonstrativ.

“Bine ai venit fiica mea.” Pumnalul de durere , ce nu am crezut ca inca exista ,se face simtit. Valeh a pus-o din nou pe o actrita asta de doi bani ,sa mi se dea drept mama. Schimonosesc atat de bine un zambet dragostos ,imbratisand-o rapid.

Merg alaturi de ea , in cercul adevaratilor mei parinti .

“Esti frumoasa scumpo.” Imi spune Valeh , tata facandu-mi din ochi discret.

“Va multumesc.” Inspir perceptibil , sufocata de circumstante.

“Ma bucur ca ati putut veni.” Acord atentie Kristianei si lui Tiberiu , ambii zambind multumindu-i lui Valeh e invitatie.

Dupa inca cateva complimente legate de rochia si bratara mea, discutiile am deviat la intrunirile Senatului de data viitoare. Si la discutia cu abrogarea catorva legi , care au fost aprobate in urma cu sute de ani . Plictisita , privesc in jur , in coltul salii , Jos cu o postura hotarata privea ,verificand siguranta tuturor persoanelor importante.

Ma indepartez , la masa apropiata ma opresc , umplandu-mi un pahar de apa gazata , o sorb plicitisita.

“ Nu cred ca te-am mai vazut atat de sclipitoare ca acum.” Inima imi bate brusc din piept , si rasuflu peste paharul ce il tin la buze. Ma intorc , intampinandu-i fata blondului. Viitorul meu sot , in toata splendoarea sa , ma privi din cap pana in picioare , cu un pahar de sampanie in mana.

“Poate ca nu ai privit suficient datile anterioare.” Zambesc ridicol de fericita . Ochii mei capturandu-i buzele , in timp ce articuleaza cuvinte. E atat de tentant , si atat de frumoase.

“Sau poate tu pe zi ce trece te faci mai frumoasa” Facu un pas spre mine , corpurile vibrand intre electricitatea evaporanta.

Pieptul mi se ridica de la contactul intre noi. Ma agat de apa pe care o beau cu indarjire.

“Presupun ca vederea ta e buna.” Rosesc , atingerea mainilor noastre ,ma cutremura.

“Ma bucur sa te vad.”

“Cum companiile inainte de 25?” Schimb subiectul. Desi sunt data peste cap dupa el , niciodata nu i-am recunoscut sentimentele mele fata de el. Ma tem ca daca o

voi face , tot planul mamei mele de a-mi sabota libertatea va ajunge la un finis victorios.

“ Vrei sa spui acele companii ,care prevad intruniri cu Senatul ? Sau Petrecerile Caritabile?” Chicotesc , nici nu am presupus ca poate sa aiba atat dreptate.

Asta e viata noastra,cu asta noi ne ocupam de cand ne stim. Ne prefacem fericiti, pentru ca cei pentru care munceste Senatul , si eventual noi , sa fie impliniti. Atata ironie! Nu e cinstita viata.

“Ale tale?” Dau din umeri absenta . Decisa sa exclud orice pomenire de seara trecuta.

“Stii ce ma reteaza la petrecerilor bosorogilor?” Drake ni se alatura , cu acelasi pahar de sampanie. I-l inhata pe a lui Lucas , facandu-i din ochi. Blondul , isi dadu mainile la spate , privirea acordata lui Drake nu-mi scapa din vedere. Am ratat ceva?

“Si ce anume?” Schimb din nou discutia , sau mai bine zis semnele ce si le transmit.

Este ceva intre ei? Stiu ca nu am nici un drept asupra lui pana la 25 de ani , si la dracu’ peste cateva saptamaini va fi petrecerea de logodna, insa nu ma pot ajuta. Sentimentul de gelozie e inconfundabil.

Si cand credeam ca nu poate deveni totul mult mai penibil , in sala intra chelnerii cu gustari. Ochii mi se ciocnesc intr-o coama galbena violeta , ce duce o tava in mana , legate la mijloc cu un sort alb. Vicky…

Inghit in sec ,seara trecuta ma scutura ca un dus rece. Ma tensionez , si singura nu stiu de ce. Nu am facut nimic rau , insa avertizarea lui Brandon inca imi rasuna in minte.Cosmarul de asta noapte nu m-a ajutat deloc.

“Lily esti cu noi?” Imi scutur capul privind mana lui Drake ce flutura in fata ochilor mei.

“Sunt bine.” Acord atentie persoanelor de alaturi , facandu-ma misca in stransoarea lui Lucas.

El ma privi in jos , strangadu-ma grijuliu. Apreciez gestul lui , insa asta nu m-a aparat prea mult de silueta fete din fata mea. Ma capturase in scurt timp , si ghinion se indrepta spre noi cu tava.

“Doriti ceva?” Vreau sa beau ceva. Paharul adus la buze , imi ascund ochii pentru cateva secunde , si nimic nu-mi vine pe limba , cercetand numai sticla goala , il las sa-mi cada de langa fata , jenata.

Chicotitul blondei se facu auzit pentru urechile mele. Insa cum priveau si prietenii mei , au auzit si ei.

“Ai gasit ceva amuzant servitoare-o?” Se razvrati Drake , inclestandu-si maxilarele.

E renumita in a se comporta urat cu oamenii din rangul al treilea. Zambetul blondei disparu imediat , ochii ei fiind peste ai mei in mai putin de o secunda. Nu pot sa spun nimic , nici macar nu o cunosc indeajuns , cat sa-i vin in aparare.

“Drake…” Spune incet Lucas , strangandu-mi talia gingas. Probabil m-am tensionat si mai mult , cert e ca paharul imi intra imi palme la cat de mult l-am apasat.

“De ce radeai sarantoaco?” Se uita urat la Vicky , ce se facu rosie la fata , uitandu-se numai la mine. Nu-mi mai simt inima , si imi e atat de incomod fata de ea. Nu s-a comportat cu mine asa cum o face Drake. Nu merita asta , e un om ca si noi.

“Elita.” Aud cuvantul asta in capul meu , insa nu e glasul lui Alec ,e a lui Brandon.

“Ce? Ar trebui sa-si stie locul!” Latra urat , luand o felie de sandwich cu icre.” Alta data sa gandesti de doua ori inainte sa…”

“Taci!” Erup pe de-a dreptul. Ochii la toti se indreptara la mine , discutiile incetand in toata sala. Fiecare fizionomie uimita , m-a adus pe culmea panicii. Ce am facut? Am aparat-o pe Vicky?De ce?Idee nu am! Caut dupa aer , facand un pas de langa Lucas , ies din cercul lor.

“Ma scuzati.” Le spun tuturor , ochii socati ai blondei ma perturbeaza. Inaintez grabita spre terasa din spatele casii. Inchizand usa flexibila in spatele meu.

Circulatia sangelui e unde peste norma normala , plamainii imi explodeaza de la aerul excesiv inspirat. Urme de transpiratie imi acopera fruntea. Ma flectez in genunchi , cu mainile proptidu-ma.

Asta da act de rebeliune! Nu numai ca am aparat o servitoare, ci am facut o sala intreaga plina de membrii Senatului sa ma priveasca socati. Valeh o sa ma omoare! Nu! Valeh o sa-mi scoata sufletul , si-l va pune sa priveasca cum arde trupul lui.

Ma plesnesc cu palma peste frunte , facandu-ma toanta la fiecare secunda ce trece alaturi de mine.

“Ne-educata ipocrita!” Ma intorc sa intimpin ochii rosii de furie a mamei mele.

“Imi pare rau.” Soptesc absenta.

“Ai idee cat mi-a luat sa fac intrunirea data?” Se apropie de mine , nu procesez intr-un timp necesar propozitia ei , ca si ma pleneste direct.

Nu am puterea necesara sa-i si gasesc vre-o insulta. Raman tacuta , in timp ce ma scuipa cu ora ei de morala. Muzica in interior s-a marit in volum , si asta doar ca sa acopere urletele ei.

“Ai aparat o idioata de servitoare contra lui Drake Piper?! Esti mai proasta decat credeam! Copil nerecunoscator!” Imi aterizeaza alta palma.

Inspir adanc , cu un moment de calm multiplu privesc la fata ei rosie de furie. Ma axez pe respiratie. Mana ei zbura repetat spre fata , insa o opresc din zbor.

“Gata!” Ma rastesc furioasa , lasata de panica momentana.

“Cum indraznesti…!”

“Nu-mi esti Regina! Nu-mi esti mama! Imi esti un nimeni care ma roade pana la oase de la opt ani! Am spus ca-mi pare rau , atunci inghite-o si freac-o dracului din fata mea!” Ma rastesc , aruncandu-i mana dupa ce am strans-o suficient de tare.

“O sa te supui!” Striga la mine.

“Nu-ti sunt javrele tale din Senat!!!” Ma apropii de fata ei.” In locul tau as pleca inauntru’, sa nu fie suspect ca petreci mult timp cu fiica unei prietene.” Adaug rautacios , ajunsa la o limita peste care pur si simplu nu am mai putut sa trec.

Fiecare sendinta , in care stateam in colt ca un caine , fiecare cuvant de-al ei dureros adresat mie , mi se roteste pe limba. Si sunt gata sa o palmuiesc ca raspuns. Unde dracului e legea acum? “EGALITATE , FRATIE SI PROFIT!” Logotipul natiunii noastre , PLATONIUM ERA VIITORULUI SI A PACII! Era fara scrupule! O include pe ea , si deacum o urasc!

Usa flexibila scartie deschizandu-se ,dupa ea aparand Lucas cu un pahar de apa in mana.

“Maria D-voastra.” Imi dau ochii peste cap la auzul acestor vorbe.Unde naibii e prevazut ca Presendintele unui Senat sa se autoproclameze Rege? Nu este nici o lege ce ar confirma ceea ce isi doreste sa auda. Daca toti ceilalti accepta sa o numeasca ceea ce ea nu este ,fie , nu si eu.

“Alta data sa fii atenta.” Calmul ei , de dupa imediata isterie ma socheaza ca de fiecare data.

Ma uit la ea dezgustata , nu-mi pasa deloc ca Lucas vede asta. Imi pasa intr-un loc ca nu-i arat respectul pe care al trebui sa-l arat. Ii sunt blestemata ei de fiica ce oficial nici nu exista!

“Esti bine?” Ma intreba intr-un final Lucas , dupa ce am baut din apa proaspat adusa.

Aprob absenta din cap , lipindu-ma de balustrada din inox sculptat.

“Nu ma minti Lily.” Imi copie miscarile mele .

Nu fac nimic decat sa privesc in zare la copacii inalti de plopi. Vantul adie incet , iar parul lasat liber mi se misca in spate. Inspir si expir adanc de cateva ori, mai sorbind din apa.

Lucas a ramas rabdator langa mine. Nu i-as putea explica nimic , probabil banuieste ceva , Valeh nu ar fi iesit dupa mine sa spuna o propozitie calma , cand defapt a urlat de zori.

“Imi pare rau.” Spune incet , linistea inca fiind in jurul nostru.

Ma uit la el , incercand sa inteleg despre ce vorbeste. Pentru ce ii pare rau?

“Pentru ce?” Glasul meu ragusit ,se erupe putin , asa ca a sunat mai mult a un soptit.

“Pentru ce s-a intamplat mai devreme.” Isi intinse mana , atingandu-mi antebratele. Dispozitivul complet mascat e in siguranta , desi , in acest moment as fi gata sa-l dezgolesc si sa-mi spun totul.Imi scutur capul , cat de ridicol, pe cine mint?N-as putea spune chiar daca as vrea.

“Nu e vina ta, e a mea.” Nu ma simt vinovata , si asta ma sperie. Am facut-o pe rebela si inainte , insa acum am facut-o de rusine complet pe Valeh.

“Nu e vina ta iubito. “ Imi mangaie gingas obrazul , duiosenia din glasul lui linistindu-ma.

“Ai facut totul corect.” Ma uit atent la fiecare trasatura a fetei acestui barbat. Viitorul meu sot , ce il admir in momentul de fata , ochii lui albastri , acei ochi ce ma linistesc. Ce imi mangaie grijuliu obrazul si buza inferioara.

Imi intre-deschid gura , si un geamat micut imi scapa . Inchid ochii de la atingerea lui , o dorinta necunoscuta imi infloreste in stomac. Il privesc , las paharul pe balustrada , si-l sarut apropiindu-ma cat de mult pot din pozitia aleasa.

Nu s-a miscat nici un inch , un sarut calmant ce ma relaxeaza de la tensiunea acumulata.

Ne rupem din sarut , doar pentru a ne privi in ochi , cu buzele inca abea lipite.

“Sotia mea.” Zambesc , sarutandu-l inca o data scurt pe buze , ma indepartez rosind puternic.

“Uhh , ce pometi ai facut.” Ma tachina , imbratisandu-ma pe dupa umeri.

“Nu incerca sa ma tachinezi.” Rad de el , multumita de faptul ca exista in viata mea.

Am mai discutat inca cateva zeci de minute , timp in care ne-am primblat prin spatele casei , si in gradina amenajata. Sunt desculta in timp , ce privesc cerul .

Lucas a plecat in urma cu ceva vreme , iar eu am fost capabila numai sa ma culc la pamant si sa privesc lampa ce se numeste soare. Ce n-as da sa simt pe pielea mea fierbinteala razelor de soare . Ce n-as da sa fie un sens in toata viata mea , deja planificata e altii. Cateodata am impresia ca Valeh traieste doua vieti, pe a mea , si pe a ei in acelasi timp. Sunt ca un spectator , un blestemat de sclav.

Marai ,pentru ca nu gasesc iesire din situatia data.

“Lily!” Imi ridic capul , Gretta cu pasi hotarati indreptandu-se spre mine.

“Gretta lasa-ma in pace!” Strig la ea , culcandu-mi capul la loc.

“Tine telefonul , Regina a plecat cu Familia Fishburne , mi-a ordonat sa-ti dau telefonul si sa-ti transmit sa o suni pe Drake Piper pentru a-ti cere scuze.” Imi intinde telefonul , dupa discursul ei de servitoare devotata .Se uita in jos la mine , nu m-am ma sinchisit sa misc ochii spre ea. Intind mana , si mi-l aseaza in palma.

Aud fosnet prin iarba , crezand ca a plecat ii aud glasul .” Multumim.” Imi zice precauta. Ce?Ma ridic in sezut , lasand telefonul pe iarba. “Pentru ce?” .

“Pentru faptul ca ni-ai luat apararea.” Zice indepartandu-se.Asta ce mai inseamna?

“Dar nu tie ti-am luat-o.” Ii strig din urma.

“Noua ni-ai luat-o.” S-a facut nevazuta dupa usa stravezie . Lasandu-ma perplexa cu un milion de intrebari .

Ma uit in jur , sunt singura. Apuc telefonul ce lumineaza intermitent. Am un mesaj.

“Ai fost impecabila. Iti multumesc enorm. Nimeni nu mi-a mai sarit in aparare inafara de fratele meu.” –scrie.

Clipesc de cateva ori , si mai confuza. Ce e cu viata mea? Intr-un moment mi se pare ca pricep totul , si in altul soarta imi demonstreaza ca sunt atat de toanta.

“Cine esti?” –intreb , lasandu-ma din nou pe iarba moale.

Valeh a dat ordon sa o sun pe Drake.Atata rau cat voi face lucrul asta. S-a comportat ca o nesuferita , nu am de gand sa imi cer scuze pentru ceea ce nu regret. O sa mai astepte , Drake si Autoproclamata Regina.

“Vicky ” – Vicky? De unde imi stie numarul? Nu i-l dau nimanui decat celor mai apropiati, cu atat mai mult o servitoare.

“De unde ai numarul meu?” Tapez rapid .

Raspunsul a venit mai repede decat credeam. “Nu fi nesimtita.”

“Eu nesimtita? Tu imi ai numarul ,si ma hartuiesti.” , scriu .

“Si sa stii ca esti o bucata apetisanta.” Zambesc , cum o face? Cum poate intr-un minut sa fie serioasa , si apoi sa glumeasca pe teme perverse? Are ceva in comun cu Valeh.

Ma gandesc ce sa tapez , veni un alt mesaj. “Te astept la club azi .Ai nevoie de o revansa , mai lasat cu fata in soare noaptea trecuta.”

“Corectie , azi dimineata.” Nu are rost sa ne mintim , am plecat era 2 dimineata , asa ca tehnic vorbind era azi.

“Tocilaro! :D” Ce mama ma-sii inseamna cuvantul asta?

“Ce inseamna cuvantul asta?”

“Vina la club si vei afla.;)” Privesc cateva minute mesajul ei. Sunt pusa la indoiala cu propunerea ei. Daca insista sa vin ,din nou in clubul ala , atunci ceea ce mi-a facut Brandon a ramas un act de antreu. Si toate ca ma tenteaza sa-i spun ca voi veni , in ultimul moment ma dezic . Nu mai vreau sa-mi risc viata si sanatatea .Plus , nu cred ca voi mai putea indura asemenea lovituri inca o data. Tipul ala poate sa sperie foarte bine. Am luat lectia. ”Nu pot . Mai vorbim.” Nu i-am promis ca o sa vin , si nici ca poate cu alta ocazie sau alta data.

Asta e ceea ce trebuia sa fac de la bun inceput , sa refuz propunerea ei. Si acum nu avea sa fac rahatul asta . Insa oare regret eu ceea ce am facut? Ca am mers la clubul ala ciudat , ca am baut alcool fara Kadril , ca m-am lasat sarutata de Alec , gatuita de Brandon ,si injurata astazi de Valeh pentru ca am aparat o servitoare. Regret? Simt orice inafara de asta. Si imi e frica de moarte. Unde se indreapta viata mea? Nu am habar , dar ratiunea mea practic plange isteric urland printre accese : “FUGI ADELAIDE !FUGI! “

Capitolul 5

“Joseph ai grija suficienta de fata mea?” Ma cocotesc in stransoarea tatalui meu. Savurand din plin drumul cu ei spre Reuniunea Victoriei. Mama va tine un discurs in fata oamenilor in ceea ce priveste Razboaiele al 3-lea si al 4-lea , urmata de cuvinte despre prosperarea Platoniului adusa de catre Senat si munca depusa de platonieni. Desi relatia in familia noastra e tensionata , iar eu nu sunt fana lui Valeh , in ceea ce priveste dragostea cetatenilor fata de presedinte e neconditionata.

“De parca ar fi posibil.” Ne priveste pe amandoi , imi las capul pe umarul primului barbat din viata mea . Inspirand parfumul curat masculin , de un tata demn de acest cuvant.

Nu e mereu alaturi , insa il simt mereu undeva pe langa cuvintele mele, undeva in colturile privirii mele e prezent.

“Mama mi se tot plange de atitudinea ta.” Dau din umeri .

“O stii pe Valeh.” Imi cufund privirea mai departe de fata lui dojenitoare.

Nu i-a placut niciodata sa-mi numesc mama pe prenume .

“Isi face griji pentru tine. “

“E greu de crezut , tata.” Ma indepartez de el , nu iubesc sa discut asta cu el.

Ma intristeaza , si-mi trezeste ganduri pesimiste.

“Toata saptamana ai fost distanta. Chiar si in seara intrunirii Senatului acasa ,ai fost mai mult afara ,cu Lucas.” Clipesc spre fereastra pe jumatate deschisa.

Limuzina neagra inainteaza in traficul aproape absent. Aerul imi infoaie pletele stranse intr-o coada. A trecut ceva vreme de la incidentul din Sala de Festivitati.

As minti daca as spune ca Valeh a uitat de actiunile mele. M-am trezit amenintata direct de garzile ei in privinta unde ma duc si ce fac.

Mi-a strans cureaua libertatii , mutand-o de la talie la gat. Ma sufoc de-a binelea , nu numai ca mi-a privat dreptul de a vorbi cu cineva , insa m-a izolat complet in camera mea. Doar cursurile de medicina contemporana , in care profesorul ma vizita. Ma simt ca un catel batut de ploaie , grindina sau orice alt rahat.

Singura scapare era tata , nu uita sa vina la mine o data in cateva ore si sa ma scoata afara. Am avut unicile sanse sa ma retrag din casa , pentru a alerga , si chiar si atunci cu o coada de garzi , inconjurata ca pe un criminal. Nu –mi este viata in pericol , insa ma stie mult prea bine, ca sa inteleaga, pur si simplu imi ador libertatea . Se razbuna , privandu-ma de spatiul personal. La inceput ma mai zbateam , satisfactia de pe fata ei era inconfundabila , asa ca m-am dezis in ultimele doua zile.

Vick a incercat de cateva ori sa vorbeasca cu mine , problema nu era pilonii omenesti ce ne desparteau , problema eram eu , nu mai vroiam sa ma apropii de ea. Imi risc viata , locul meu in societate , si sanatatea daca o sa ma mai intersectez cu fata blonda. Ultima data , mi-a strigat din urma adresa clubului , si as fi putut sa jur ca careva din oamenii de alaturi ar fi luat-o la bataie daca nu-i opream eu.

I-am strigat un “Lasa-ma in pace!” , continuadu-mi din drum.

Pot sa fiu o mai mare mincinoasa daca n-as recunoaste , ca si acum , mai tin minte adresa aia , chiar daca au trecut 51 de ore de cand mi-a strigat-o in urma.

Ma joc cu manerul usii , rupand depanarea amintirilor.

“Sunt doar precauta,tata.” Apas unghia in materialul moale de piele a scaunului.

“Fiica mea … nu trebuie…” Imi intorc capul la atingerea lui ,oprit de Jos “Am ajuns Domnule.” . Dechizand usa din spate , primul iese brunetul , cu sacoul lui pe care scrie “Staff”. Iar tata isi face loc si el afara , dupa care cobor eu. Paparazzi sunt undeva in fata , iar noi ne ascundem in spate. De ce? Ohh , pentru ca barfele ar fi inevitabile in momentul iesirii noastre impreuna din masina. Sa fiu cu Valeh e una , insa cu sotul ei , ar parea suspect de-a binelea.

“Ne vedem dupa ce se termina totul,ok?” Aprob , lasandu-l pe tata sa ma sarute pe obraji. De fiecare data cand face lucrul asta , imi retin lacrimile , am impresia ca ma despart de el pentru foarte mult timp. Sunt mult prea singura , ma simt singura , iar in asa momente pot sa cred si eu , macar pentru o secunda , ca are cineva nevoie de mine.

“Bine tati.” Imi inghit lacrimile , lasandu-l sa intre in bloc.

Jos imi face din mana sa merg spre holul creat din flori , spre intrarea principala. Ma conformez tacuta , cu privirea la pamant , inima in calcaie ,si durere pentru familia mea , pentru clipe de astea , pentru tot.

Blitzurile si-au inceput activitatea imediat ce aparem de dupa colt . Jos ma apuca de brat , baricadand aparatele foto , desi sunt numerosi fotografi , si mai multi reportezi cu televiziunea , in directia mea lucreaza numai minoritatile . Probabil au vrut sa gaseasca ceva special in aparitia mea , sau faptul ca nu sunt singura. Toti stiu ca nu sunt atat de importanta pentru Familia Crivera , si nu m-a mirat la doar zeci de secunde de agitatie , toti s-au restrans drumul eliberandu-se.

Jos imi da drumul la mana , fiind la 30 cm departare , privi in jur daca este ceva suspect. Imi urmez pasii , inainte de intrare ridic ochii in sus pentru o clipa , vizualizand o parte din soarele rosu , si toti cei ingramaditi de dupa baricade. Scarile urcate imi ofera o destul de buna priveliste , sunt multi prezenti. Aglomeratia e asezata , infranta pe bucati , numai cateva ingramadiri aproape de gardul bariera.

Cercetarea mi-a luat cateva secunde , si am incremenit. Dupa gratiile verzi am putut sa jur ca am zarit o pereche de ochi negri fulgeratori . Frica mi se amplifica si ma napustesc cu mainile spre bratele lui Jos. Barbatul se alarma , sustinandu-ma de spate.

“Ce s-a intamplat?” Imi sopteste la ureche , insa eu nu-l mai auzeam. Cautam isteric prin multime , am vazut privirea aia , am simtit-o pe corpul meu.Nu puteam

sa confund acei ochi reci cu ai altcuiva , pur si simplu nu puteam .Brandon , Brandon e aici.

Alte masini au sosit pe covorul rosu , si paparazzi s-au napustit spre biata limuzina.

Din ea coboara Drake si familia ei. Ochii imi sunt scosi din orbite , chiar privind-o pe ea , nu a mai contat pe cine vad. Palmele imi sunt transpirate , parul ei rosu se flutura in fata camerelor.

“Jos….El… Brandon…” Body-guardul ma apuca de mana , tragandu-ma inauntru .

Nu stiu ce incerca sa imi faca , sa ma linisteasca , sau sa inteleaga cine e aceast Brandon.

“Cine e Brandon ,Lily?” Podeaua e tot ce vad ,si bocancii brunetului in timp ce urcam pe scari spre a-l doilea etaj.

E aici , de ce ar fi aici? E si Vicky cu el? Dar Alec?

“Cine e Brandon , Lily?” Ma scutura din timpul meu greoi atarnat pe langa urechi.

“Huh?” Im derulam in minte pasajul in care i-am zarit ochii , incercand sa-mi amintesc daca am vazut-o pe blonda si pe Alec.

“De ce te sperie acest Brandon?” Buzele incordate ma intampina suspicioase , iar eu privesc in jur atarnand intre realitate si delir.

“Nu ma sperie.” Tonul meu prea dur , l-a dat un pas inapoi le Jo’.

“ E o porcarie , raspunde!” Isi face griji , inteleg. Dar ce as putea sa-i zic? Singura nu inteleg de ce am reactionat asa cand i-am zarit fugitiv ochii. Si nici macar nu sunt convinsa ca era el. De fapt , pe cine amagesc , sunt convinsa ca era el. Corpul meu nu a simtit in viata lui atat frica fata de o alta persoana , asa ca stiu ca e aici. Ma trage ca pe o sfoara spre iesire , stiu , e acolo prin multimea de dupa gratii.

Plus , e si el un locuitor al Platoniului , de ce nu ar fi prezent la Omagiile inaugurate de Senat. Inspir si expir adanc , creierul mi-a luat-o razna , calmul ma cuprinde , doar aparent . Oricum ar fi inca tremur dupa contactul ala vizual.

“Aici sunteti.” Ma uit in dosul peretelui de sticla , trecand de usa dubla , ma asez pe o canapea.

Stiletta intra in auditoriu , iar eu ma rup de langa Jos , ce fumega prinzandu-ma de mana.

Ma stie destul de bine pentru a intelege ca ceva se petrece cu mine. E putin spus ca se petrece , sunt oribila in a ascunde lucruri . Iar daca Brandon a decis sa fie in

seara asta aici , atunci nu are decat sa fie. Si credeti-ma imi insuflu asta cu ardoare de cateva zeci de minute , insa intuitia nu ma lasa in pace. Sunt mai stresata decat niciodata.

“Va trebui sa incepem fara Adeno si Beznenko.Oricum ar fi ei nu aveau discurs.” Clipesc distrasa , cu degetele sub barbie , privesc dincolo de panorama gigantica.

Aproape tot Senatul se afla aici , inafara de doi membri. Insotiti de familiile lor , si alti invitati pe care nu-i cunosc , insa i-am vazut in seara Intrunirii la mine acasa.

Surasul lui Drake imi captureaza atentia in timp ce masuram incaperea plina de oameni. Ma privi fugitiv , dupa care se muta cu spatele , vorbind cu…Lucas? De ce ar vorbi cu Lucas?

Ochii lui Lucas au ramas pe mine dupa ce podoaba capilara a roscatei s-a fluturat in aer. Ma incrunt nedumerita , si scotand practic suflul inimii mele alerte , imi intorc privirea.

Nu stiu ce mi-a provocat sentimetul de greata , insa n-am putut sa mai privesc.

“Ar fi trebuit sa fii acolo.” Se aseza o fata supla ,in rochie alba imaculata , si niste cercei gigantici auriti.

“Buna Bett.” Imi intorc capul spre fereastra imensa , cercetand norii furiosi.

“Am verificat istoria ta cu cunostinta.” Ma bate pe umar , atragandu-mi atentia mult mai usor decat ar fi trebuit.

“Huh?” Sunt si asa confuza , nu am chef de altceva.

Toate gandurile imi zboara la acei ochi negri. Oare am cosmaruri si in realitate? Pentru ca visurile mele , datorita acelor perechi de ochi sunt un chin adevarat. Pentru ca sa-mi strice zilele si noptile , a avut nevoie numai sa ma faca varza de peretele clubului ala blestemat.

“David ,Clubul G+ , iti amintesti?” Isi misca capul si mainile in fata mea.

Rad absenta “Imi amintesc ceva.”

“Pai , sa stii , ca am vorbit cu el , esti o mincinoasa Lily Nibole.” Imi strang buzele puternic , la pomenirea “numelui meu de familie” . Dau din cap , privind fulgerele ce rup cerul alert.

Nu stiu cat a durat momentul in care Bett ma batut prieteneste pe spate , si m-a lasat singura , insa mi-a parut o vesnicie.

“Asa ,toata lumea ,fiti gata , incepem!” Organizatorul evenimentului , Stiletta ,cu o mapa in mana si o tableta imensa ,ridica monitorul holografic ,apasand “Ok”. E mult prea agitata , dupa ce aseza microfonul la mama in par , se feri din calea ei , plecand capul.

Imi dau ochii peste cap , ridicandu-ma intr-un final . Sunt obosita , si satula , si totul completeaza starea mea pe care sunt nevoita sa o tin sub control. De ce sunt atat de alertata? Idee nu am de ce!

Raman la pasi considerabili de membrii Senatului , fiind cu Valeh in frunte. Cu toate astea , sunt chiar in spatele lui Drake , ce s-a apucat de mana cu Betta ce mi-a facut din ochi trecand pe langa mine . Iar Lucas , a ales pozitia aleasa de mine.

“Nu ti-a placut.” Imi sopteste la ureche , fac ce-mi sta imi putinta numai sa ignor tremurul din corpul meu.

“E ok Lucas.” Imi iau spatiu necesar , privesc inainte.

Nu vreau sa ma afecteze , insa ma afecteaza . Cum as putea sa-i ignor privirea lui fermecatoare , cand e tot ce am nevoie in asa momente.

“Nu-i ok Lily. Stii ca…” Jos ma apuca de mana , ma intorc sa-l infrunt pe brunet pentru ca ni-a distras , insa pozitia corpului ma infricoseaza.

“Jos ce s-a intamplat?” Ma uit la el ingrijorata.

“Am vrut sa ma asigur ca esti aici. Dupa incidentul de afara , sa stii ca sunt chiar aici.” Aprob ,urmarindu-l cum se indeparteaza.

Ii soptesc un multumesc , el confirmand din cap. Ii multumesc celui de sus pentru asa body-guard care eventual mi-a devenit prieten.

“A fost doar o discutie.” Ma incrunt , rotind palmele la spate ,privesc in fata.

“Lucas am spus , e ok.” Ridic ochii la fata lui , oprindu-ma mult prea mult la buzele subtiri rosii. “Eu sunt ok.” . Isi fixa mainile pe baza spatelui meu , sarutandu-mi bucata de piele expusa a umarului. Inhala pentru cateva secunde , lasata de impuls , gem infundat de la contact.

“Imi place cum reactionezi la atingerea mea Lily.” Sopti ,muscand lobul urechii.

Rosesc accentuat . Ii raspund fara sa vreau , si crede-ma Lucas ca si mie imi place.

“Ar trebui sa ascultam , Reginei nu o sa-i placa ce facem in public.Desi…mhm…” Atinse cu limba pielea gatului.Ma apuc de camasa lui , pentru stabilizare , cu respiratia rupta.”Nu mai fa asta iubito…”Ma smiorcai demostrativ,facandu-l sa

rada pe umarul meu. Ma stranse mai mult langa el , ma uit in fata ,ciocnindu-ma in privirea veninoasa a lui Drake.

Valeh vorbeste despre sutele si miile de succese avute pe parcursul a peste 10 ani de munca intensiva. Enumerand viictoriile generatiilor noastre . Am ramas concectata la discursul ei aproximativ 1 minut , pentru a ma deconecta complet.

Tribuna inaltata ,e la capatul balconului ornamentat in stil baroc clasic. Cu piatra alba , iar ferestrele modernizate ,panoramic acopera peretii din spatele privelistii.

Asezati Senatul in totalmente in fata , familiile lor in spate , iar eu cu Lucas pe randul al treilea , dupa panorama de sticla vedem o bucata imensa din balcon , si aglomeratia de jos ni se deschide complet.

Imi impleticesc degetele cu ale satenului , fluturasii isi fac spatiu prin stomac , patrunzand undeva in adancul inimii. Ne uitam ambii la multimea entuziasmata , ce aplauda la aproape fiecare cuvant , cu mici drapele cu insigna “Vulturului rosu aprins , cu prada in gheare.” . Alte zgomote de bucurie , suieraturi , iar discursul este prelungit de Kristiana Fishburne .A inceput cu multumiri locuitorilor planetei , si cu alte numeroase liste despre succesele medicinii , tehnologiilor si a stiintelor. Ni-a proclamat “Era viitorului , si a consacrarii.” Il privesc pe Lucas , ce isi admira mama , ea zambind spre oamenii saritori de satisfactie. Asta as vrea si eu , cand voi prelua Senatul. Lucas alaturi , si locuitorii planetei bucurosi de viata lor.

“Elita” Glasul lui Alec se erupe , imi scutur capul pentru a nu stiu a cata oara pentru ziua de azi.

Admir oamenii de dupa portile metalice ,si il vad……Soc complet , inghet imediat ,speriata. Brandon!Brandon e acolo , il vad ca in palma . Cu bratele trasa la piept , parul scurt , aruncandu-se in vant. Imbracat intr-o pereche de pantaloni albastri , si un maiou negru , cu ochelarii atarnand la guler. Privesc pe furis spre Lucas , insa el e prea ocupat cu discursul mamei sale.

Arunc ochii din nou spre Brandon , ce s-a mai miscat prin multime. Cu ochelarii acum intre degete , ii vad ,practic ii simt dezgustul din privire. Atent , si aproape perturbat arde din ochi balconul. Ii urmez axa vederii , oprindu-ma la Fishburne , apoi la Valeh , ce ii sta alaturi.

Il caut iar pe barbatul cu ochi negri , de parca m-ar atrage prezenta lui , nu sunt atat de puternica sa nu-l privesc.

Ochii lui se urca ceva mai sus , si atunci s-a intamplat oribilul….Privirile ni s-au contopit. Picioarele sunt mai moi ca apa curgatoare , palma mi se strange in mana

lui Lucas. Sper sa nu observe reactia mea ,astfel o sa ma ia la intrebari , la care nu am raspuns.

Ma fulgera , ma strabate si ma furnica complet prezenta lui. Trece prin mine , inima batandu-mi animalic , oprindu-se pentru cateva secunde. Ce ar trebui sa fac? Sa-l salut ? La cum ma priveste dezgustat , nu cred e ceea ce ar dori.

Deschid gura dupa aer , iar el isi ridica ochelarii de la guler , si cu un ranjet infricosator , isi ridica mana batjocoritor de parca m-ar saluta.Apoi isi aseaza sticla neagra peste ochii lui negri , intorcandu-se spatele se evapora prin multime.Sunt prea socata sa fac ceva.

Totul ce a urmeaza se petrece mult prea repede ca sa inteleg. Se erupe o bubuitura groaznica , ce cutremura toata temelia cladirii.Tipete din jur , de pe langa mine , in mine. Doua maini ma insfaca ,tragandu-ma in spate. Privesc spre multimea ce si-a iesit din minti , literalmente. Fug toti in toate partile , o alta explozie chiar in fata ochilor mei , la 5 metri in jos , printre oamenii ce o luasera la fuga. Urmata de sange , sange peste tot sange.

N-am inteles nimic , iar cladirea se zguduie toata repetat. Ma uit dupa Lucas , ce da din cap la Joseph , care ma tin puternic de brate.

Satenul ma privi , cerandu-si scuze din priviri. Ma uit dupa tata , dupa mama. O vad pe Valeh scoasa de pe balconul ce nu mai e. Unde s-a dus scena de pe care duceau discurs. O vad la podea , prabusita , arzanda. Asta e foc? De unde?Sunt lovita de pe la spate , parca trasa spre o iesire. Imi readuc simturile ,strigand un constant “NU!NU! NU!”

“Lily nu te opune!” Imi urla brunetul la actiunile mele.

Unde e tata? Ce se intampla. Ma impange undeva prin coridoare , cu un clicket se deschide o usa , iar aerul rece imi loveste crestetul.

“Ce faci Jo? Ce dracu faci? Mama si tata?! Nu-i voi lasa aici!” Ma rup din bratele lui ,ma ajuge mult prea repede , ma trage spre el ,cu ochii aruncadumi-se pe masina neagra ,cea de azi dimineata .

Ma impinge cu forta in masina , proptindu-ma de bancheta ma imobiliza.

“Nu te mai zbate! O sa-ti explic!” Ma opresc cu greu , adrenalina e o parte din circulatia mea. Reabilitand din liniste , ma dau batuta. Readusa la simturi , incep a simti vibratia puternica a dispozitivului de urmarire.

“Ce se intampla Jo?Ce-au fost bubuiturile alea?” Ma uit la el ,am nevoie de raspunsuri.

“Au fost niste explozii.” Imi raspunde scurt , scotocind prin geaca lui , scoase o arma . Icnesc infricosata . O arma? Pentru ce-i trebuie lui o arma? Ce se petrece pentru numele lui Dumnezeu?

“Cine le-a produs?” Ma ignora , scotand din bancheta de vis-à-vis o vesta anti-glont. Apoi cu un picior arcuit peste scaun, tasta pe bord cateva butoane.

Robotul raspunde la comenzi “Destinatia “ ,Jos apasand niste litere.

“Ce faci Jos?” Il privesc fara grai , cu inima in gat. Sunt confuza , inca pierduta prin cladirea ce tremura , si ochii lui Brandon alipiti la ranjetul lui infricosator nu-mi iese din cap.

“Viteza” Zice robotul , il bat pe spate pe brunet , el traganduse intr-o parte , lipi vesta pe tors.

Dupa ce termina fiecare manevra bine organizata , de parca ar fi fost pregatit de ani de zile pentru asta , ma privi pentru scurt timp. Apuca manerul usii ,vrand sa iasa.S-o crezi tu!

“Ce dracu se intampla tampitule!?” Urlu la el , infipgandu-mi unghiile adanc in bratele muschoase.

“Regina mi-a ordonat sa te aduc in masina , si sa te trimit acasa cu robotul.Eu trebuie sa verific cladirea.” Vorbi rapid ,cu mainile inca pe maner si arma infioratoare.

“De ce sa o verifici? “ Il apuc trangadu-l inauntru.

“Lil’ , pleaca cu masina , trebuie sa fii in siguranta.Nu am raspunsuri la toate intrebarile tale.” Tranti usa , lasandu-ma perplexa in interior. Ca la comanda , automobilul se ambala , si sunetul de tic –tac ma inebuni de furie. Ohh , doar nu a facut tocmai ce cred eu ca a facut?! Trag de usi , sunt incuiate. A facut-o! M-a incuiat in propria masina! Se porni pe alee , cotind brusc spre dreapta ,doborandu-ma pe scaun. Cu o viteza exagerata , robotul vorbi pe fon “ Punetiva centura de siguranta .Pana la destinatie , 20 minute.” .Nu de-ajuns ca m-a incuiat in blestematul aparat , insa a pus robotul sa se miste pe turbo . Icredibil! Pe de o parte , daca Jos s-a nevoit sa faca acest lucru , atunci totul cu adevarat e oribil.

Nu am raspunsurile necesare , nu stiu ce se petrece .Si Jo’ , stie ceva , i-am putut-o vedea in ochi. Apoi sa nu uit sa pomenesc de Brandon . Nu sunt convinsa de ce , insa ceva imi spune ca are de a face cu ce s-a petrecut acolo.

Scot telefonul din buzunar , si formez singurul numar , de care sunt convinsa ca voi primi adevarul. La numeroase apele , Lucas ragusit , raspunde.

“Lily! Esti bine?” Ingrijorat , cu glasul tremurand , sovai putin.

“Sunt bine Lucas.Unde esti?”

“Ne-au evacuat , impreuna cu tot Senatul.”

“Ma….Valeh e cu tine?” Imi schimb imediat cuvantul ,ivolunat era sa-l arunc peste Lucas.

“Da , ea si ceilalti prezenti.Tu unde esti?”

“Joseph m-a catapultat cu masina spre vila.” Ii zic nervoasa.”Lucas ce s-a intamplat acolo? Joseph nu mi-a putut explica nimic.”

“Nu stiu Lily , toti sunt speriati . Cand am parasit cladirea , absolut fiecare etaj era in flacari. Iar printre cei de rangul al treilea era atata sange , si atatia morti. Au fost vre-o 5 explozii , poate si mai mult.” Inspir si expir adanc. Eu am simtit numai trei.

“Cine le-a provocat? Stii ceva ?” Ca raspuns numai tacere. De ce brusc a tacut?

“Lucas esti aici?” Ma uit la ecranul telefonului , ce arata ca apelul incae prezent.

“Nu stiu.” Zice scurt , pot auzi cum suspina ,ceea ce inseamna un singur lucru…Ma minte.

“Lucas nu ma minti!” Strig de la celalalt capat al firului , cu un alt suspin ,satenul zise “Imi pare rau Lily.” ,si se deconectase. Ce naiba?

Jos m-a lasat fara vre-un raspuns , iar Lucas pur si simplu m-a mintit ca nu stie nimic. Ma cred toti o toanta?

“10 minute pana la destinatie.” Aud robotul , si imi apare o idee.

Ma salt in fata , peste fereastra ce desparte soferul de pasagerii din spate. Trag materialul dur al sticlei , si cu cateva imbrancituri , sunt la volan. Robotul ruleaza cu masina automat. Apuc volanul , incercand sa il misca macar putin spre directia care o vreau eu,nimic. Privesc bordul plin de lumini rosii si verzi .Ok , perfect masina e alimentata ,asta inteleg . Ok , acum vad ca si acumulatorul e perfect bine , si toate procariile ce mie nu-mi trebuiesc.

Tastez la inceput butoanele suspecte ,apoi doare cu pumnii trag peste toate.

“Ati intrat in meniul atuo-pilotului.” Ohh!!!

Rulez in jos cursorul ,spre optiunea schimbarea traseului. Aproape tip de bucurie cand imi permite sa tastez adresa , intrun in mesajele de prin telefon , si gasesc adresa lui Vicky.Brandon a fost astazi aici , si dupa ce el a plecat au avut loc exploziile alea , sunt sigura ca el stie raspunsurile la toate intrebarile mele.

Apas ok ,” Parola” .Ma incrunt,ce? Ce mama dracului de parola? Apas cateva cifre , de face rosu “Incorect”.Ce ? Gandeste Lily , gandeste! Ce parola ar putea pune Jos la borsul masinii? Caut , si caut , pana cand….Ohh… Scriu “Deborah.” Rugandu-ma Domnului sa il stiu suficient de bine pe brunet incat sa ghicesc ….”Destinatie aleasa .Durata calatoriei 1h 52minute.” Huuu! Traiasca prietenia!

Oricine altcineva nu avea sa stie ca Jos are o fiica , si o cheama Deborah. Insa ,datorita relatiei noastre apropiate , il stiu pe el la fel de bine cum ma stie .

Ma lipesc de scaunul de piele , privind la drum. O sa aflu ceea ce vreau , cu consimtamantul lui Valeh sau fara el.

***

Drumul obositor , m-a adormit imediat. Trezita de mesajul robotului , m-am cutremurat somnoroasa.

“Destinatie atinsa.” Tot repeta. Deconectez aparatul , deblocandu-se usile.

Imi scarpin ochii incleiati , cu telefonul in mana , sting dispozitivul de urmarire. Orice ar hotara sa-mi faca Brandon de data asta , nu are decat sa-si bage degetele in fund. Am venit dupa raspunsuri , si o sa le aflu! Nu mai risc cu chip-ul din brat , asa ca ma asigur ca orice ar fi acolo , nu ma voi trezi cu garzile.

Privesc cladirea hidoasa,din piatra candva alba , acum incoporata cu bucati de metal si multe urme de carioca ,si spay.

Cateva propozitii indecente , in care trimit Coducerea Platoniului , si la una din ele ma opresc mai mult “ Sa mori Valeh Crivera!” . Cum de nu am observat aceste cuvinte prima data? Fiindca venisem noaptea , uite de ce. Aici apare alta intrebare , de ce prezentii la Omagierea Senatului azi isi arateau multumirea si credinta fata de Senat , iar pe cladirea asta e scris ca Valeh sa moara? Se petrece ceva ce eu nu stiu?

Cobor din automobil , blocandu-l cu cheia magnetica.Inaintez spre usile mari. Trag de una , ce se deschide cu un sunet .

Aerul rece din interior imi zbarleste pielea , privesc micro-chipul din piele , nu se observa. Foarte bine! Merg spre ascensorul vechi, cu apasarea unui buton , i se deschid usile , traganduse in laturi.Apas “-23” , si ma apuc de balustrada .

La nici 10 hopuri si opriri de cateva secunde , liftul se opreste la etajul dorit.

Suspicios ca muzica nu se mai erupe prin boxe cum are atunci. Ci se aud numai niste sunete haotice de chitara , pian apoi alte instrumente si glas…Mult , mult glas.

Inca nu m-a obisnuit cu acest tip de muzica. Idee n-am cum e in general sa mai si canti. Oribil probabil!

La vederea usii spre intrarea in interior ma panichez. Sunt oare gata sa-l infrunt pe brunet? Nu stiu! Si la cum imi tremura corpul , imi am deja raspunsul. Oricum ar fi , n-am spart parola lui Jos degeaba ,de aceea….

Fac cativa pasi in interior , luminata din sus in jos de lumini ,la zeci de metri de mine e o ingramaditura de tineri. Stau intr-un cerc , cercetandu-si vocile , si instrumentele.

Trag aer in piept , nu ma mai uit in jur , am capturat-o pe Vicky langa Alec. Inima-mi pompeaza mai repede sangele ,obrajii aprinzandu-se la memoria sarutului nostru. Un sarut superb , la drept vorbind.

Fac un pas , inca unul , si sunt tarata doi. Nu inteleg , apoi simt stransoare la bratul stang , cu o strangulare energica a muschilor mei. E Brandon. Nu ma intrebati de unde o stiu ,nu am habar. Dar pot sa o simt cu fibrele sufletului meu ca e el. Ei bine , acum e acum! Trebuie sa-l infrunt.

Ma zbat sa nu ma scoata din club , si se opreste sa ma tarasca.

“Ti-am spus sa nu mai apari pe aici?!” Imi urla in fata . Clipesc la glasul lui pur barbatesc , putin ragusit si cu o intonatie puternica. Cu un inspir ma iau in maini ,trag mana din apucatura lui , si-l privesc veninos.

“Sa nu ma mai atingi!” Ii strig ca raspuns , probabil si scuipandu-l.

Nu a inchis un ochi la glasul meu pitigaiat , doar facu un pas spre mine , infuriat.

“Sa nu indraznesti sa mai atingi ca o sa-ti para rau!” Nu fac un pas in spate , cand el luat unul spre apropierea mea. Nu cedez din loc , nu cedez nimic.

M-a strangulat o data ,ajunge!

Scrasni din dinti , batand cu aerul din plamainii lui peste pielea mea.Parfum de capsuna si menta,acompaniata de un sapun barbatesc imi gadila nasul.Miroase bine!Ce?!

“Nu ma tem de moarte!”Stop! Ce? Nu se teme de moarte? Ce legatura are moartea cu ce am spus eu? Aproape ca ma atinsese cu mana , feresc corpul sa nu mai faca altceva nimic dureros .

“Ce vrei sa spui?” Intreb , uitand de glasul meu amenintator ,curiozitatea luand superioritate.

Se trase de langa mine , incrucisandu-si bratele la spate.

“Chiar crezi ca imi este frica sa mor?! Nu-ti sunt sclav! Carate!” Poftim?

“Ce-ai cautat azi la Omagiere?” Casca ochii , dupa care se reabiliteaza .A vrut sa para dur , insa am observat momentul de soc de pe fata lui.

“N-am fost acolo. “Imi zice rapid. Mincinosul!

“Te-am vazut acolo!” Ma rastesc apropiindu-ma eu ,deja , de fata lui. La tacerea lui , continui. “Nu nega , te-am vazut prin multime , si stiu ca si tu mai vazut la panorama.” .Caut un raspuns , in timp ce el strange din buze , cu acelasi suras fioros.

“Ce cautai Brandon?Ai ceva de a face cu exploziile?” Zic direct lucrurilor pe nume , in schimb , nimic. Doar tacere mortala , cu muzica celor din departare ca fundal.

“Raspunde-mi tu!” Urlu nervoasa.

“Sa nu indraznesti sa urli la mine!” Vreau sa fac un pas in spate , el fiind mult prea rapid reusi sa ma apuce de bratul drept, strangand dureros.

“Carate dracului de aici!” Caut vre-un repros , nu am de gand sa plec nicaieri pana nu-mi spune adevarul.

“Lily!” Privim ambii spre glasul feminin familiar. Vicky fuge spre noi , cu zambetul ei permanent.

Brandon ma elibera , facand un pas inapoi.

“Va distrati?” Se uita cand la unul , apoi la altul .El isi muta privirea , eu imi dreg glasul.

“Ai venit!!” Ma imbratisa , il privesc peste umar , in timp ce el face acelasi lucru.

Ne ucidem ,practic ,din ochi. Vicky se retrage ,zambind jucaus , ma saruta pe obraz.

Ma cerceta cateva secunde , scotand un sunet speriat.

“Ce ai la gat?” Pipai pielea gatului.

Fara sa vreau ma uit la barbatul din stanga ei , el facand acelasi lucru ca Vicky .Imi privi vanataile ,cu ochii mijiti.Mi se pare ca am vazut o urma de uimire ,insa nu sunt convinsa.

“Antrenorul de karate s-a staruit” Brandon imi gasi ochii atat de repede , fiindu-mi greu de explicat ce vad in ei.

“Ramai sau pleci?” Deschid gura sa raspund , iar Brandon mi-o ia inainte.

“Ea pleaca.” Face acelasi pas spre mine , Vicky incruntandu-se.

Imi rup bratul din mana lui , provocand o privire si mai furioasa.

“De fapt , vreau sa raman.” Ma uit la Vicky , schitand un zambet amabil. “Daca nu esti contra desigur.” Blonda salta bucuroasa , ma apuca de umeri impingandu-ma spre multime.

Trag o ultima privire la barbatul cu ochi negri ,dandu-i din cap spre ai spune “Si acum ce o sa-mi faci?”.

Capitolul 6

Ati auzit vreodata afirmatia “Sa ard eu , de as sti ceva!”.Ei bine , asa m-am simtit eu dupa ce m-am asezat trasa de Vicky pe un scaun metalic , brodat de culori amestecate ce le percep la lumina slab-puternica.

Privesc in jur , fete necunoscute exlcuzand pe Alec ce sta in stanga mea , Vicky in dreapta si ochii tulburatori de infricosatori ai lui Brandon ,direct in fata mea la nici 5metri.

Nu stiu de ce ar trebui sa fiu mai inspaimantata , de chitara ce ajunsese in mainile mele , sau de dintii scrasnind ai brunetului . Arunc ochii cand pe Alec , cand pe Vicky .Beau din apa proaspat adusa , si refuz sa cant la chitara.

Oricum ar fi , am spus ca nu am idee ce inseamna acest instrument.Ceea ce e o minciuna mai mare ca mine .Pot canta la chitara si la pian ,insa Vicky nu trebuie sa stie asta.

Instrumentul s-a mutat peste cativa oameni , oprinduse la un tip ,ce a luat imediat notele fascinand zecile de persoane cat si urechile mele.

“E frumos.” Fascinata ,soptesc lui Alec.

Aproba ,aplaudand mai departe pe fonul melodiei. Imi las capul in jos , frustrata de glasul barbatului.

Ridica nota in sus , cu cateva tiuituri , se ridica Vicky in picioare disparand din campul meu de vedere.

Ma axez pe glasul agonizant , inima batand in mine puternic. Palmele mi s-au umezit , parul de pe maini mi s-a ridicat. Simt sunetul in fiecare particica de corp.

Ca printr-un moment de delir luminile se aprind in jur . Cu cerculete si beculete , Vicky de pe scena cu microfonul in mana facu un fon devastator. Inghit in sec , are un glas atat de subtire , aproape melodic ce ma zguduie perturbator.

Boxele vibreaza puternic , iar barbatul se ridica in picioare lasand chitara in mana , alerga spre treapta. Se fixa langa blonda , cu microfonul canta spre multimea ce includea nu mai mult de 50 de persoane.

Se zguduie totul in mine , buzele arcuindu-se intr-un zambet e admiratie . E extraordinar! A avut dreptate Vicky ,n-am mai vazut asa ceva inainte.

Toti se ridica in picioare , care in cupluri , care solo. Se apropie ,rotinduse in cercuri ,dansand si fredonand pe melodia trista , ceva intre tehno si rock absent.

Chitarele au disparut , iar basurile se ridica pe o alta linie . Peretii si podeaua reactioneaza intr-un mod cat mai adecvat.

Alec se ridica ,alaturandu-se celorlalti. Singurii ramasi asezati , doar eu si…Brandon. Ma priveste ,cu acei ochi negri perturbatori . Acei ochi negri stralucitori .Nu-mi mut ochii din ai sai , fara sa mimez vre-o expresie , las cantecul sa treaca prin ratiunea mea , doar analizandu-i reflexia intunecata.

Cu coatele sprijinite pe coapse , lasat putin in fata ,parul scurt devastat si buzele stranse puternic. Pieptul I se ridica si coboara de fiecare data cu aceeasi viteza , fara vre-o exagerare .Sigur pe sine , pe ceea ce reprezinta , ma priveste indeaproape.

Suprinzator , nu ma simt expusa , ma simt trasa undeva inafara de cercul asta. Cu muzica in jur , unde numai scaunele noastre stau fata in fata ,privindu-ne la fel cum o facem acum. Am impresia ca ma rotesc intr-o ruleta ruseasca , cu melodia ce arunca panglici aurite prin atmosfera ,iar eu cu el ne rotim spre a ne distruge reciproc.

Probabil calculati , probabil ura insa pentru moment nu mai e asa. Respiratia si asa incetosata mi se linisteste , cu pulsul frenetic accelerat , ce tinde spre nulizare. Ii copii direct miscarile pieptului lui , fiind mai echilibrata ca niciodata.

Ar trebui sa ma mut cu ochii , sa rup contactul asta . Insa orice incercare intreprinsa ma leaga si mai mult in spatiul lui. E ca un licurici ,ma atrage spre lumina lui inselatoare. Il vad ca pe o lumina din capatul unui tunel plin de vita de vie ghimpoasa .Il vad undeva prin lumea devastata de durere , parand sa-mi doneze din siguranta si delir asociat cu calm total.

“Nu vrei sa ratezi ce urmeaza.” Alec se oprin in dreptul meu, imi sopti la ureche.

Tresar , scoasa din transa , ma uit la satenul cu par lung. Imi intinde mana , ajutandu-ma sa ma ridic , parasesc cercul meu vicios. Cercul ce s-a produs intre mine si Brandon. Am fost in transa , inca sunt in transa. Imi scutur atat de dureros capul incat ametesc. Ma sustin de mana barbatului puternic , strecurandu-ne prin lumea calma.

“Priveste.” Misca capul in fata , urmez ideea lui ,cu mintea in transpusa in acei ochi negri.

O vad pe Vicky , cu inca cateva fete , dansand pe scena , si cantand vesel. Saltarete , atat de bucuroase , atat de nebunatice si libere de sine. Tot ceea ce sunt si eu , tot ceea ce fac mereu , inafara de cateva secunde in urma.

Nu mai vad dansul din fata mea , nu mai vad nimic.Tot ce vreau e sa ma intorc acolo in transa aia. Nu stiu ce s-a intamplat acolo , insa imi e dor de respiratia mea echilibrata si inima calma. Totul ce nu mai am acum , sunt devastata , trimisa direct in incordare .Orice ar fi fost in privirea aia imi aducea mai multa stapanire de sine decat ceea ce mi-a propus Alec. Il caut pe Brandon din spate , ii zaresc cu greu corpul dupa oamenii ce danseaza. In aceeasi pozitie , cu capul putin plecat , si ochii fixati pe scaunele din fata . Pare atat de concentrat cu privirea inainte , nu mai aude nimic altceva ,nici muzica din boxe,nici fredonarile.

Nu mai vad decat corpul lui , cuprinsa de vraja momentului , imi intorc spatele complet spre scena. De ce fac lucrul asta? De ce ma uit la persoana care m-a gatuit? De ce pare sa nu ma mai satur sa cercetez ochii lui chiar si dupa ce il suspectez ca a provocat o explozie la Intrunirea Senatului.De ce?De ce?Raspundeti Lily! Ce e cu tine?!Imi scutur capul , din nou, vreau cu isterie sa-mi alung toate gandurile ce ma enerveaza, ma incetoseaza ,dupa care nu gasesc o explicatie logica.

Clipesc , fata lui fiind pe mine . Nu am observat cand s-a intors peste silueta mea. Am inghetat din nou , o piatra de confuzie , cu transa ce ma invalmaseste cu

fiecare secunda tot mai multa. Ma hipnotizeaza , literalmente , si totul numai cu ochii aia negri. Scancesc la muzica bubuitoare , miscandu-ma reflex , rup contactul. Mana mi-o mut pe piept , aerul iese si intra in plamaini , aproape rupand fiecare alveola pulmonara. Respir pe gura , il simt rece in interior ,dureros de rece. Cu mana peste inima , incerc sa o calmez. Ce mama ma-sii?! Sa fi fost conectat micro-chipul , avea sa ii simt vibratia din plin.

Ma agat de Alec , fiind mai aproape de corpul lui fierbinte ,ma gandesc la orice numai sa ma abat.

“Cum e asa ceva posibil?” Intreb printre suspine .Si nu stiu sigura de ce intreb asta , pentru ca la sincera sa fiu nu ma refer la Vicky si cantecele ei. Nu vreau sa spun ca nu canta frumos , e cu adevarat fermecatoare , talentata , insa pentru moment nu ma refer la asta….Ma refer la corpul meu ,la ceea ce se petrece cu functiile mele vitale dupa transa prin care am trecut.

“Vick mereu a cantat frumos ,asa ca de cate ori are ocazia sa arate o demostratie o face. Ohh si cum o face.” Imi raspunde cu totul altceva.

Pentru moment nu cred ca are rost sa mai zic ceva , doar mai arunc priviri in spate la ochii negri ce sunt inca pe mine. Nu am vointa pentru a-l privi mai mult de cateva secunde. Probabil se gandeste cum sa ma faca sa sufar pentru faptul ca am ramas . Ceea ce nu pot spune despre mine…Ce dracu se petrece?!

“Asa a fost mereu.” Ma incrunt distrasa din cerul meu confuz ,cautand un raspuns la ce tocmai a spus Alec.

“Adica?” Ma uit la scena ,zambind pentru ochii lui Vicky. Sare in sus , rotindu-se la 360 de grade se plesneste peste fund , cu fluieraturi ca raspuns continua mini-concertul ei.

“Brandon” Imi arata cu coada ochiului spre spate. Ma uit la brunet , dand peste ochii lui si asa lipiti de mine.

“Ce ai in vedere?” Curiozitatea o ia inainte ,copii actiunile satenului si aplaud la dansatoarele ce au terminat piesa. Nu dupa mult timp Vick evolua cu alta compozitie , facandu-l pe Alec sa ma priveasca.

“E mereu undeva inafara cercului nostru. Face mereu parte din nou , insa se tine departe?” Imi strang buzele confuza.

“De ce ar face asta?” Intreb.

“E foarte protectiv , nu e de mirare ca te priveste ca un pradator gata de atac.” Ma uit din nou la brunet , apoi privesc podeaua .De ce ar face asta? Nu i-am facut nimic.

“De ce ar face asta?” Imi pun mainile in san , intr-o pozitie nu tocmai adecvata , ma trezesc din ce in ce mai perturbata de acest barbat.

“Pai , nici eu nu as fi bucuros daca sora mea ar aduce in casa mea o straina ,si nu o simpla straina ,ci una din Elita.” Dadu din umeri de parca a spus cel mai ordinar lucru. Din nou apare cuvantul ala “Elita” .De ce ar crede Brandon ca sunt din Elita? Nu exista asa ceva , toti suntem egali in fata Senatului Platoniului. Stop! Sora lui?

“Sora lui? Are o sora?Eu o cunosc?” La cat de infricosator e Brandon sora lui la sigur ii e copie. De aceeas ma mira si mai mult faptul ca Alec zice ca sora lui m-a adus , nu-i cunosc nici o sora.

Rasul energic al brunetului ma debusoleaza. Am spus ceva de ras.

“Nu stii?”Ma intreaba cu ochii amuzati.

“Ce sa stiu?” Linia dintre sprancenele mele s-a accentuat si mai mult decat era posibil.

“Vicky e sora lui Brandon.” Cu aerul intrat in plamaini deschid gura la reflex de dupa noutatea soc.

Vicky e sora lui?

.” Banii nu aduc fericirea de care o crezi tu.Nu poti face sex cu banii.” Spun ,si surasul ei e din nou aparent.

Imi dau ochii peste cap incrucisandu-mi bratele la piept.”Ce?”

“Nimic.” Da din umeri inca zambind.”Doar ca…”

“Doar ca?” Intreb nerabdatoare. Rade prea mult de mine.

“Am mai auzit cuvintele astea de la cineva.” Spune inca zambind.

“Da? “ Da din cap aprobativ. “De la cine?”

“De la fratele meu.” Cum am putut sa uit! Ea mi-a spus ca are un frate! Eram atat de uimita de clubul asta , de oameni ,de muzica incat am uitat acest detaliu.

Arunc o alta privire pe brunetul ce nu ma mai priveste . Cum ar putea ei sa fie frati? Vick e asa de bunavoitoare , atat de nebunatica ,plina de viata , pe cand fratele ei e tot ceea ce ea nu e.

“O sa se obisnuiasca cu tine. Ii trebuie doar ceva timp.” Nu cred ca eu ma voi putea obisnui cu el .Plus ,daca nu era incidentul de azi ,nu avea sa mai apar aici .

“Nu prea cred.” Soptesc incet , pentru mine. Nu ma surprinde cand Alec nu se intoarse la replica mea. Nu m-a auzit!

Nu mai caut brunetul cu ochii , am ramas cu gandurile intre luminile scenei , vocea lui Vicky si stirea ce am aflat-o. Nu e de mirare ca m-ai nu m-a gatuti prima data cand ne-am vazut. Daca as fi fost in locul lui as fi reactionat la fel , insa ceva nu-mi da oricum pace. As fi reactionat intr-un mod oarecare , dar n-as fi gatui pe nimeni. De ce el a facut-o? Ce i-au facut “Elita “ de care tot zice Alec , de el e in stare sa omoare.“Nu ma tem de moarte “ Chiar daca pentru el afirmatia asta a avut un sens , pentru mine inca nu are. Si cum as putea sa-mi aflu raspunsul la intrebari , cand insusi Alec a confirmat ca nu ma inghite Brandon , ceea ce defapt nu o fac nici eu. Poate ar trebui sa o las balta. Poate intr-adevar nu ar fi trebuit sa mai vin aici. Si cu toate ca nu sunt incantata sa recunosc , in oarecare masura brunetul a avut dreptate. Nu e locul meu aici ,il privesc pe Alec ,cautand o scuza sa plec. Oricum nu l-as interesa , insa ar fi politicos sa o fac. Nu trebuia sa vin , ce mi-a fost in cap?

“Ar trebui sa plec.” Ii soptesc satenului la ureche .Ma privi lung,aproband.” Ii spui lui Vicky la revedere din partea mea , ok?” Isi facu degetele intr-un “ok” micut.

“Esti bine?” Se asigura , dau din cap .Trec pe langa el , si ies din multime.

Cu pasi siguri ies din cercul de muzicanti , masor podeaua argintie , si ma opresc pentru cateva secunde la usa. Cercetez inca o data oamenii ,atat de necunoscuti si atat de familiari in acelasi timp. Ii cunosc de putin timp , insa ceva in mine s-a miscat dupa ce am intrat in cercul lor. Poate nu am intrat cum as fi vrut , insa am simtit pentru cateva ore , ceea ce nu am simtit nici intr-un alt local. Familie…Prieteni…

Cu nostalgie , cercetez pe Alec si Vicky , cu zambetele pe buze , si libertatea in vene. Tot ceea ce nu sunt eu. Privirea se arunca pe scaunele puse in cerc , sunt libere , Brandon a plecat.

“Adio Vicky.” Ies , cautand dupa ascensorul ce sta cu usile deschise.

Picioarele se misca singure , miscorand din inertie la vederea unei siluete in interiorul liftului. Cabina nu e goala , si fiindca viata mea iubeste sa-mi joace feste , ma ciocnesc pentru a3a oara fata in fata cu Brandon.Ma uit in jur , nu e nimeni. Ultima data cand am fost in doi , mai nu mi-a pierdut traheea pe coridor. Orice urmeaza nu e de bine. Nu e de bine deloc!

Inspir adanc , cu corpul rigid nu ma opresc din mers , ci continui pana ma vad intrata in cusca. Usa se inchide , cu o miscare se porneste masinaria in sus. Gata! Sunt la propriu intr-o cusca , si credeti-ma nu pot sa inteleg mai bine cuvintele lui Alec , ma simt o prada ,iar el leul atotputernic. Ohh mama!

“Iti place durerea?” Corpul mi se cutremura , vocea sa sunand atat de calma . Lipit de perete , ce bratele la piept si ochii ce privesc la panoul etajelor . Nu cred ca i-am auzit o intonatie a vocii atat de calma si relaxata. Desi am simtit ceva nuante de plicitiseala . Din nou , nu sunt sigura!

“De unde ai luat-o?” Ma joc in ceea ce a inceput , cautand cu palmele buzunarele de la spatele pantalonilor. Asa voi fi mai stapana pe reflexele corpului meu . Nu mai sunt stapana pe ceea ce-mi apartine prin preajma lui. Ori sunt prea agitata , ori prea ingrozita , ori prea calma . Si asta ma sperie de ma ia naiba.

“Ti se pare curajos ce-ai facut?” Si acum ne jucam de-a intrebarile?Ma infurii pe loc.

“Si ce-am facut ma rog?” Ma intorc infruntandu-i corpul masiv. Nu s-a uitat imediat la mine , dupa un inspir adanc , abia perceptibil ,isi cobora capul.

“Tu intelegi ca nu esti la tine acasa ca sa strigi?” Din nou vocea aia calma.

“Iti preferam versiunea ta furioasa.” Ii spun sec , cu contactul dintre ochii nostri mentinut. Astept sa apara transa aia devastatoare , insa nu apare. Ceea ce ma face si mai suspecta.

Vreau sa mai zic ceva ,oprita de rasul lui atat de puternic ca m-a facut sa rosesc. L-am facut sa rada? Ce-am spus?

Nu seamana a ceva sincer , mai degraba batjocoritor . Insa nu-mi pot ajuta ego-ul ranit dupa ce a reactionat asa la glasul meu. Cat mai e pana sus? Miscate cutie lenoasa. Am nevoie isterica de a ma elibera din liftul asta.

“Esti atat de ….” Se opri , dupa ce imi capta din nou privirea.

“Atat de? “ Ma incrunt pentru ca stiu ,nu o sa-mi placa ce va spune. Dar ,fiindca in prezenta lui nu par sa gandesc rational , de ce nu as mai face inca o prostie pe langa sutele facute.

Ma masura din cap pana in picioare , cu surasul ala batjocoritor muscand coltul buzelor. Se ridica de la perete , impingandu-se putin, se echilibra pe calcaie. Opri ascensorul cu mana trecand aievea pe langa corpul meu. “De…dreapta”. Cu asta iese , lasandu-ma fumegand de nervi in spatiul mult prea mic.

Usile fac sa se inchida , insa le opresc. Intors pe o parte spre mine , surasul i se accentua la ochii mei rosii. Stiti ce am fost invatata de mica la scoala? Sa fiu respectuoasa , sa fiu modesta , sa fiu politicoasa. Ei bine , sa-mi bag piciorul in teoriile Doamnei Grenton.

“Si cum de un ipocrit ca tine ii e fratele lui Vicky?” Ii scuip nervoasa. M-am tinut prea mult in maini , aratandu-i respectul ce nu-l merita. S-a napustit in incaperea micuta , tragand puternic de balustrada , ma propti in lacatul corpului sau.Ma sufoc instantaneu , cu capul in sus ,si palmele lipite de perete. Sunt speriata , de-a dreptul ingrozita ,si fiindca eu am inceput totul , nu arat nici o urma de frica. Sper!

“Uitate la tine …” Cu fata atat de aproape de a mea ,ca ma inec cu aer. “Tremuri toata…” Sopti din nou . Ma scald , in mod direct inot in negrul aproape arzand ce sunt atat de aproape ca as putea sa-i ating. “Numai uitate…” Isi pune mainile pe o parte si pe alta a capului meu , cu acelasi foc in fiecare mimica a fetei.

Nu inteleg ce face ,sau ce vrea sa demonstreze prin asta . Daca vrea sa ma sperie ,atunci a reusit din plin. Insa la cum soptesc ma pierd intre cuvinte , cu aerul iesind si intrand din mine , palindu-i fata. Nu se misca un inch , si nici eu nu ma dau la o parte. Stam ca doi blocati ,atat de aproape ca e incredibil . A trecut de la a ma gatui la a-mi invada spatiul personal.

Timpul se scurge incet prin venele mele , transpusa intre frigul venit de pe coridor , si focul corpului lui. Moment de horarare in care apare….acea agonie , acea transa din club. Imi strapunge creierul ,ochii incetosandu-mi-se , doar o axa pricipala. Punctul tinta , ochi negri de la un capat mult prea aproape. Aerul se schimba , si atmosfera nu ma pluteste . Parca n-as mai fi respirat , n-as mai avea corp. Zbor undeva in trecere , prin miile si sutele de amintiri , aruncata oricum intre aceste doua brate . Sunt introdusa in mijlocul unui uragan divers de izbucniri , reflexul de clipire diminuat la minim ,ma reconectez la explozia de ceva cunoscut ,in acelasi timp enigmatic. Visez? Oare chiar visez? E un comar!Si daca vad un cosmar , de ce imi place atat de mult locul asta . Anume bucatica asta ,unde sunt imobilizata de acesti ochi. Sunt intr-un stupor ,stupida in reactii si cugetare , fac singurul lucru devastator de important la moment …Il sarut….

Capitolul 7

Dintr-o clipa de la totala dorinta , la o placere agonisanta ,am ajuns sa ma agat de gatul lui ,coplesita. Nu stiu mai exact de ce gem in gura lui , dar o fac . Imi trec mana prin par tragandul peste corpul si asa incins , capturat de masivitatea sa.

Ma infund intr-un moment , in care timpul nu mai trece. Nu sesizez miscarea lui pana cand nu ma impange de perete , tragandu-se inapoi.Deschid ochii , privind inde-aproape fiecare miscare a lui. Totul e acaparat de oroare si soc, pur soc.

A pierdut echilibrul ce-l stapanea cu atata inversunare , e la fel de scuturat ca mine. Isi trece mainile frustrat prin par.

“Cum…Tu…” Duce lipsa de cuvinte , atarn cu spatele de perete , cautand dupa aer. “Cum indraznesti!?” Se rasteste ,dupa ce trecu rapid de la frustrare la nervi puri.

Clipesc agitata , turmentata literalmente .Ma gandesc ce i-as putea spune , la cat de pierduta ma simt , nevoita de a ma controla , nu cred ca as gasi ceva frumos ca raspuns. Soptesc capitulata ,privindu-i buzele “ Tu ,de ce mi-ai raspuns?” . Gura imi e uscata , lipsa de reculegere , si transa persistenta ma tumulteaza si mai mult . Doamne! Vreau sa-l sarut din nou!

“N-am facut-o!” Urla de-a binelea , batand cu picioarele in podea. Pumnii ii sunt presati in jos , stransi aproape rupandu-se de presiune. Nu mai stiu ce vrea sa zica , si nici idee nu am daca a facut-o sau nu .Important e ca vreau sa revina peste mine. Chiar daca o sa stea ca o statuie ,oricum corpul meu ii cerseste prezenta.

Paraseste atat de rapid liftul , ca nu am clipit de trei ori.

Nu pleca , nu facu nici un pas inainte , cu spatele la usile dechise ,ce se zbate sub muschii masivi.

Ii cadrez fiecare miscare catusi de micuta ,cu sufletul la gura , ochii pierduti ,si buzele inca simtindu-i atingerea. As vrea sa zic ca nu m-a afectat.La dracu! M-a afectat! Tremur toata ,salivez speriata post-sarut , cu mainile inca pe ceramica colorata.Zvonul de tick , dar nu am puterea si nici dorinta de a-l scoate din privirea mea.

Usile se clatina abia sesizabil , ascensorul isi condamna actiunile , ca intr-un rulou cautand sa ma inchida in interior.

Brandon zacea stratificat pe dupa trecerea din cutie , si probabil de la auzul ascensorului se intoarse complet . Ma zgudui ,electricitate si delir iesind din ochii lui ,evaporandu-se in ai mei. Negru peste albastru. Inghit in sec ,circulatia sangelui se reconecta ,animalic tumultand fiecare centimetru din corpul si asa sleit.

Pot pipai tot , tot ce ascundea prin pelicula negrului sau. Disperare ,ura , regret , ne-incredere , distorsionare ,impulsuri receptionate la capat de fir. Pentru momentul meu raspicat in patru , ii sunt acel fir. Si fie el ca o stie sau nu, il simt!Ii simt sufletul!

Usile se inchid complet , stopand orice se intampla acolo. Totul se evapora ca o ceata , ochii nu mai vad tunelul fermecat. Vita de vie a disparut , am ramas numai eu si tavanul liftului. Caut aer , il cersesc proptita de balustrada. Mi-am incleiat talpile de podea ,blugii mi se par mai stramti , cum si maioul straveziu.

Arat la sigur ca o fantoma spalata ,mototolita ca si rumegata de situatie. O data cu minutele scurse , si cutia micuta adusa la suprafata , mi se conecteaza fiecare parte disparuta din ratiune.

Ce-am facut?! Ce dracu am facut?! Cum am trecut de la a-l insulta la al saruta in cateva clipe? Cum?! A descurs atat de rapid , ingropata in mainile lui masive , cu ochii fixati pe tinta. Ce a fost momentul de trecere ,de la ura si groaza la o pura dorinta ? Cum am ajuns acolo?

Adelaide! Unde te-ai bagat?! Liftul se opreste , ies ametita clatinandu-ma pe calcaie , alerg cu ochii prin coridorul mult prea sufocant. Totul este atat de mic , sau eu nu mai pot percepe marimile cladirii?

Aerul rece imi loveste fata si umerii dezgoliti , nu simt nimic. Nu-mi e frig! E totul atat de sufocant ,parca vad aburi de sudoare prin imprejurimi. Am halucinatii? Chiar am?

Nu inregistrez spatiul , am ramas blocata in cutia dreptunghiulara , cu o balustrada din franghie , si cu niste buze lipite de ale mele. Din nou , ce a fost in capul meu?

Ma zgudui ,realizarea loveste in mine! Sunt ingrozita! Ingrozita nu pentru sarut , nu pentru moment si nici pentru insulte. Ingrozita pentru ca m-am pierdut in acea imprejurare , am plutit hurducata de revoltele inimii mele si a creierului deconectat. Ingrozita pentru ca mi-a placut! Nimic nu s-a comparat cu asta! Absolut nimic ! Nici chiar….Nu pot sa cred! Il compar cu Lucas?! Pe nesimtitul si prost educatul de Brandon il compar cu viitorul meu sot! Sunt atat de toanta!

Ma lovesc peste cap , destul de tare. O iau la fuga , la propriu , fug pe coridorul deacum mult prea larg.

Ajunsa la masina , plamainii mai nu imi explodau cand ma arunc pe bancheta din spate ,trantindu-ma dureros pe spate.

Imi acopar ochii cu palmele , sperand ca totul a fost un cosmar. Sper ca o sa-i deschid ,si nu voi mai fi aici. Voi fi acolo unde trebuie sa fiu , cu Lucas si viitorul Senat in maini.

Imi aman gandurile intr-un loc intunecat , mizand pe schimbarea temei pentru creierul meu. Va imaginati cat e de greu sa-ti stabilesti niste limite ale gandurilor vorbite , sa nu mai zic de gandurile non-verbale. Pe cine naiba am facut eu ipocrita?! Eu sunt! La dracu! Eu sunt!

Ma infurii , pumnii formandu-se imediat , lovesc pielea de sub mine. Cum am indraznit?! Cum am putut sa fac asa o prostie! L-am sarutat! Chiar am facut-o!

Derulez fiecare miscare , fiecare inspir si expir , transpusa imaginar ,inapoi , in liftul ala. Ma uit dintr-o parte la noi , inghitand in sec , nu-mi pot opri inima de la saltul gigantic si bataile imediat accelerate.

Eu la perete , cu mainile pe gulerul maioului lui , si buzele atat de apasate de ale sale incat as putea sa-l sufoc. Cu oroare , fac un pas in fata , tragand in a lungi momentul de depozitare a fantomei mele acolo . Brandon e cu ochii deschisi ,intimidat. Acum e randul meu sa ma sochez ,nu cred ca l-am vazut sa fie intimidat. Insa ,din nou , nu l-am vazut decat de 2 ori in viata mea ,ambele ori fiind un razboi total. Imi alung imediat mustrarea de constiinta si caznirea de sine , nu am timp pentru asta. Ma axez pe reflexia lui , pe cum reactioneaza. Dura mai putin de o secunda ca eu sa-mi plantez si mai mult buzele peste ale lui.

Urmata de… Nu! Nu pot sa cred! S-a miscat , jur ca s-a miscat! A intins un picior in fata , largindu-mi picioarele stranse , se fixa intre ele. Am gemut ca rezultat , saltand palmele pe gatul lui , apropiindu-l cu ardoare. Si-a coborat mainile de la nivelul capului meu cu un tremur in jos , pana cand…Ce?!

Deschid ochii cu orbitele cat o ceapa. Nu numai eu mi-am iesit din minti! El mi-a raspuns! Sa fiu al naibii! Mincinosul! M-a facut sa ma simt vinovata ! Defapt , eram atat de distrasa de buze , incat nu mai duceam contul la aluziile lui.

Acum e clar de ce s-a impins de pe mine ca un speriat de toti dracii. Dupa ce ca mai nu mi-a atins soldurile mele , a reusit sa si mai dea vina pe mine.

“Telefonul!” Ma distrag ,gandurile risipindu-se ma ridic din pozitia culcat.

Scotocesc dupa telefon , robotul mereu imi prevesteste apelurile daca eu nu reactionez la ele. Cat nu sunt in masina , e un plus in a ignora ,ei bine , cand sunt in salon e alta discutie.

Ohh Doamne! 15 apeluri de la Valeh ,12 de la Lucas , 18 de la tata si 34 de la Jos. Zici ca eram pe moarte!Ignor pe toate inafara de Joseph , ce il contactez imediat.

“Doamne !Lily! “ Expira terminat , cu un suspin agitat pe fon.

“Salut Jos!” Radiez vesela fara nici un motiv. Incredibil! Frustrata cu doar o secunda in urma , si vesela dupa alta. Cum suna asta ?

“Unde esti ? De ce nu raspunzi la apeluri?! “ Striga. El striga la mine. As putea sa ma infurii , dar daca Jos o face ,atunci totul e cu adevarat serios. Ce s-o mai fi intamplat si de data asta? “Ai idee ce se petrece in casa acum? Valeh te-a dat in urmarire generala! Dupa ce a verificat dispozitivul tau de urmarire si l-a vazut deconectat , a pus garzile…” Il intrerup fara sa-l las sa termine.

“Ce?” Ma agit pe scaun , iesind pe usa , ma asez la volan.

“Esti in cautare cu garzile de la palat.” Ohh! Nu se poate! Nu! Nu!Nu! O sa am probleme! O sa am mari probleme daca ma gaseste aici!

Ambalez automobilul , accelerand pe strada intunecata.Unde s-a dus toata lumina?! Am ajuns aici la trei dupa amiaza si am iesit noapte la 21? Firar! Am dat-o groaznic in bara!

“Cati Jos?” Am nevoie de un plan . De un motiv beton pentru care eu nu am raspuns la telefon , si mi-a fost deconectat micro-chipul. La naiba! Nu am nimic!

“Cel putin 30 , poate si mai multi!”

“Unde esti acum?” Rotesc volanul la stanga , citind harta de pe bordul imens.

“Sunt in casa , body-guarzii personali au fost mobilizati prin teritoriu ,dupa cele intamplate la Intrunire.” Am reusit sa uit de exploziile de azi. Am uitat ,la dracu ,de tot! Chiar si de siguranta mea! Bine ca nu am putut sa uit de Brandon!

“Lily “ Vorbeste de la celalalt capat ,dupa ce urma tacere la explicatia lui. Am ajuns la ideea de a pleca la G+ , as putea inscena cum ca am fost cu Betta tot acest timp . Sper ,la naiba , Drake sa nu fie acolo. O sa ma trezesc sfartecata in al treilea cerc al iadului ,daca va banui ceva roscata. Nu ne suportam si e destul de evident , daca va vedea vre-o sansa in a ma distruge, o va face fara dubii.

“Jos ,unde e Betta?” Habar nu am de ce il intreb, dar dupa explozia de mai devreme poate are ceva informatii.

“Ar putea fi acasa . Nu stiu.” Ei bine eu ma rog Domnului sa fiu la club. Daca nu, atunci am ratat-o! Si am ratat-o de grasa! Nu va avea cine sa-mi confirme prezenta mea acolo ,sunt dusa!

“Ai grija.” Zice grijuliu Jos si inchide. Accelerez Audi ,trasand si pe trotuar virajurile abrupte. Strazi inguste!

Bett raspunde la al doilea apel , muzica zvacnind in timpanele mele. Nu pot exprima in cuvinte cat de usurata ma simt. Nu mai am nevoie de cuvinte , ii inchid in nas la strigatele de “Alo”. E in club.

Pun pe turbo , masina zburand pe asfaltul drept. Mutata pe autostrada , includ auto-pilotul. Schimband pozitia , ma salt in spate. Va trebui sa-mi schimb hainele ,cu cat mai credibil voi arata , cu atat mai usor voi convinge garzile. Nu sunt atat de sigura de Valeh , insa chiar daca risc o pedeapsa de zile mari ,nu cred ca eram mai vie ca acum. Nu sunt inca gata sa recunosc din ce cauza , insa o stiu de ce. Si de ce trebuia totul sa fie asa?

***

“Cheam-o pe Betta” Ii spun masivului de la intrarea in club , cu bratele incrucisate si un chip ce ar trebui sa te goneasca.

“Si tu esti?” Glasul haraind mai mult decat a cauta un raspuns omeneste.

“Lily Nibole.” Isi dadu ochii peste cap , scotand cheia electronica din buzunar , descuie usa ,numai atingand-o.

“Distractie placuta.” Din nou harai ca un caine.

“Cata politete draga .” Spun , trecand val vartej in interiorul ancorat cu culori verzi fenicate. Clubul le apartine parintilor lui Betta , iar prietena mea imi ofera privilegii in ale distractiei. N-as putea spune ca le-am folosit pana acum , dar situatia in care ma aflu, e exceptionala. ”E deabea inceputul Adelaide!” Ratiune nebuna , dispari! Nu am timp de asta!

Lenta albastra lipita de tavan , si floricele atasate de marginile de sus a lampilor acopera intreg coridorul.

Muzica ma inunda aproape imediat . N-as putea fi mai grabita decat acum.

Gasesc telefonul atasat pe coapsa,sub rochie, cu o curea lipicioasa. Conectez dispozitivul de urmarire , si lipesc telefonul la loc. Imi trec mainile prin par infoindu-l ,ma opresc cu mana pe manerul auriu. Cu doua inspiratii , si navalesc in nebunia adevarului.

N-am timp de cautari ,parul intunecat al Bettei mi se arunca in ochi cum ma apropii de aparatul cu Kadril. Asez mana sub ac , achitand in acelasi timp. Privesc ceasul de pe mana , verific ora. Perfect, in 20 minute garzile vor fi la intrare. Aici nu vor da buzna , vor trimite pe cel principal sa ma verifice. Va trebui sa reusesc timp de aceste minute sa gasesc un tip , sa beau ca sa miros ca un bar si sa mi-o trag. Nu stiu sigur daca voi face ultima , dar la restul ar trebui sa ma grabesc.

“Lily!” Supla de Bett , imbracata in niste sorti albi ,extrem de scurti si un maioul cu buricul gol, ma imbratisa entuziasmata.

“Salut la alcoolici.” Dau din cap la barbatul alaturi de ea.

“Finn vodka.” Bate palma peste masa barului.

Privesc suspicioasa tanarul ce ma soarbe din priviri.Recunosc rochia imi e putin mai jos de buci , si bustul mi l-a ridicat extrem de mult. Iar culorile vii , sunt ca un flagulet rosu pentru barbati ,dar nu sunt interesata.

Ii arunc o privire fetida , asteptand sa se dezica in a-si musca buza inferioara in timp ce ma masoara.

“Tine.” Nu astept alta invitatie , trag vodka peste cap , Kadril inca nu si-a facut efectul si eu deacum beau. Prea bine , nu am atat de mult timp.

“Alta.” Strig lui Finn , ce face acelasi lucru ca neandertalul de la un metru de mine.

Ce mama ma-sii? Ok , nu vin atat de des in rochii ,dar ,serios?

“Finn” Imi arunc mainile in aer , tresarind, turna alt shot.

“Multumesc.” Exclam sarcastic.

“Sunt Vale” Se introduce tipul de langa Bett. Intinde mana , asteptand vre-o reactie .Nimic.

“Cat ai ?” Dau gata si al doilea pahar.

Finn repeta fara sa mai zic un cuvant. Bett se agita pe scaun , zambind ridicol.Imi dau ochii peste cap , si-a tras-o! Cu el?! Nu judeca pe altii dupa tine.

Agit vodka , in timp ce tipul pare sa isi cantareasca optiunile in raspuns. Clar! Nu are mai mult de 20. Blestemati de copii!

Dau din cap dezaprobator , cerand alta vodka.

“Nu mai fa atata agitatie Vile,stie deja ca ai mai putin de 20.” Ma asez alaturi de Bett , sorbind lent lichidul toxic arzator. Miros , cat mai mult miros de alcool.

Telefonul imi vibra pe coapsa. Ma afund cu fesele mai mult in scaunul moale. Garzile vor fi aici din clipa in clipa. Le-a luat mai putin timp decat am crezut.

“Bett.” Ii spun la ureche , distragand-o de la animalutul ei de companie , care nu are nici 20 de ani.

“Da.” Isi intoarse ureche sa ma auda.

“Am nevoie de un serviciu.” Cu o fata ce practic implora ajutor , ii astept confirmarea.

“Oricine nu te-ar intreba de cat timp am fost aici , te rog sa confirmi ca am venit o data cu tine.” Isi intoarse capul de-a binelea , privindu-ma ganditoare.

“S-a intamplat ceva?” Dau din cap , si infirm suspiciunile ei.

“Doar am fost la alt club , si nu vreau ca mama sa afle.E posibil sa trimis vre-un bodyguard sa ma caute.” Ma rog sa creada ce i-am spus , n-as putea sa-i spun mai mult,nu m-ar intelege. La naiba! Nici eu nu ma mai inteleg!

“Ok. Nu vad nici o problema. “ Spune cu un expirat usor. “Dar daca ai avea probleme mi-ai spune , nu?” Dau din cap , ridicand paharul de vodka in cinstea ei ,beau semnificativ de mult.

Ma ridic de pe scaun , e timpul sa-mi gasesc un cavaler. Chiar daca va fi o acoperire, am nevoie cat mai repede de unul.

“Plec prin jungla.” Fac din ochi brunetei , lasand-o cu un zambet imens pe fata. Se conecta la ceea ce vorbeste Vile .

Ma rotesc in jurul ringului de dans de cateva ori. Ma refuz de niste jegosi ,care s-au agatat insistent de mine , m-am oprit la un tip de la al 2lea etaj. Daca nu ma insel e singur , nu ca ar fi contat.

Imi fac drum spre el , apucand sticla de bere din mana unei tipe ce doarme lipita de perete. Nici nu a avut suficienta putere sa o deschida. Rotesc capacul rugos , si sorb din lichidul amar.

Telefonul vibreaza pe pielea picioarelor mele. Sunt aici! Maresc pasul , la nici 1 m , ma opresc in fata unui om cu uniforma.

“Domnisoara Nibole?” Cu ochii inca pe bocancii lui , masor lent toata lungimea lui , oprindu-ma la capul acoperit cu o sapca de culoare argintie.

Toata uniforma de aceeasi culoare , si un baston abia vizibil sub jacheta. Uite si garzile mele.

“Chiar eu.” Trag aer in piept , pastrand un calm calculat. Arunc o privire dupa spatele lui , la strainul care mi-a captat atentia, a plecat. Perfect!

“Regina va dat in cautare.” Spune scurt si apasat. Ma ia drept o acuzata , asta imi e clar.

“Si tu esti aici , pentru ca…?” Imi ridic o spranceana la el. Sunt buna de actrita, stiu! Numai unul Dumnezeu vede cum tremur si inima imi bate.

“Sa verific siguranta D-voastra.” Facu un pas lateral , stopandu-ma in a trece pe langa el.

“Asta am inteles , altceva?” Mai iau un gat din berea rece , sperand sa ma lase in pace.

“Nu va functiona dispozitivul.” Ii trag o privire mortala.

“Uite Mister Stea Stralucitoare.” Fac un pas in spate pentru a-mi incadra toata silueta lui in diapazonul vederii. “ Ati verificat ca sunt bine , acum puteti pleca?Am alte lucruri de facut.” Caut cu gura ,sticla de bere.

“Cu cine sunteti aici?” Ok , la asta m-am asteptat.

“Cu Betta Solfrein.” Raspund aparent plictisita , dupa ce rulez demonstrativ ochii.

“Si unde e ea?” Cu sticla in mana , arat cu degetul spre barul unde inca mai sta bruneta.

“Chiar acolo.” Inghit berea din gura dupa ce m-am jucat cu ea.”Acum ma scuzati , am nevoie sa plec la baie.” Cu o miscare a sapcii , se scuza indreptandu-se spre bruneta.

Pfiu! Era cat pe-aci! In Bett pot sa am incredere, asa ca orice i-ar spune il va fermeca ,apoi il va convinge ceea ce si eu voi crede .

La masa de alaturi , las sticla goala ,si pasesc relaxata spre baie. O cotitura spre dreapta , se dezvaluie reteaua familiara de coridoare. In numar de doua , stang si drept cu usi pe ambele parti. “Usi de One night Stand.” asa le numesc toti. Ar fi perfect in a ma ascunde in una din ele , in timp ce poate mi se va calma respiratia si inima. Imi mai lipseste si vibratia in brat .

Prima usa ,cu glasurile si urletele dau de inteles ca e ocupat. Urmate de altele 5 , si inca patru . Ma dezic de coridorul din stanga , merg spre cel din dreapta, cateva usi sunt incuiate , iar una se deschide surprinzator de silentios.

“Mai tare!” Ma retrag din usa , dorind sa o inchid , insa glasul familiar pitigaiat ma razgandeste.

Drake?! As rade cat de tare pot , dar mai mult ma tenteaza sa ii stric partida.Cum am mai spus nu ne inghitem.

O deschid suficient sa vad jumatate din fese dezgolite si spatele complet gol ale unui barbat. Nu pot opri chicotitul ce iese printre buze.

“La dracu!” Marai o voce barbateasca , ce ma defenseaza pentru a ma aduce mental in genunchi.O stiu , trece pe mine un soc electric , si usa se loveste brutal de perete.

Nu-mi pot inghite lacrimile ce se roiesc pe la colturi .Ar fi ceva daca mi-ar pasa , in schimb vad un cosmar ce nu numai ca ma raneste groaznic , insa ii aduce pe corpul dezbracat si fata lui Drake un ranjet diabolesc ,reprezentat dramatic.

“Lily?” Lucas speriat , se retrage din ea . Mainile imi tremura , si nu stiu de ce ar trebui sa fiu mai terifiata , de faptul ca persoana de care sunt indragostita si-o trage cu una din prietenele mele , sau ca in loc sa-i vad fata tradatoare , tot ce vad e fata lui Brandon , ochii lui negri cu buzele ce mi-au daruit cel mai nebun in acelasi timp cel mai demential lucru. Dupa ce isi incheie pantalonii , dori sa se apropie.

“Nu.” Mainile mi se ridica mecanic in fata .Nu-mi recunosc glasul ce a erupt din mine. Admir dureros de mult ceea ce ar trebui sa ma faca sa plec pur si simplu.

“Lily te rog sa ma asculti.” Strang din pleoape , strivindu-mi muschii palmelor in pumni. Cu o ultima privire spre Drake , ii trimit toate cele mai sincere felicitari.

Capitolul 8

Pas dupa pas , fuga dupa fuga ,ajung la un punct culminant in care poti sa dai foc la tot .Absolut totul arde , cu atat mai mult inima mea. Nu ma ajuta nimic. Nu ma ajuta muzica detronant de zguduitoare, in timp ce ,in jur roiesc scene de dansuri cat mai perverse. La dracu! Tot ce vad e scena de sex , o scena blestemata de sex.

Sunt beata? Sper ca sunt , pentru ca furia si tradarea ,nu mai au loc in paharul din mine. A erupt undeva in adancuri.

In centrul clubului , sub al treilea glob plin de sticlute stralucitoare ,ma opresc. Ma opresc ,pentru ca, nu stiu unde merg . Ma opresc, pentru ca ,in jurul meu, sunt numai barbati . Ma opresc ,pentru ca, am nevoie de aer si timp. Totul s-a surpat din mine . Au facut un cutremur , apoi ca un tsunami m-au strivit moleculele impunator de mici.

Asta ar fi trebuit sa simt? Doar nu-i sunt iubita , doar nu am nimic la ce as putea sa pretind. Ohh cat ma doare! Imi invelesc soldurile cu palmele ,cautand alinare . Caut bandajare de la sutele de rani deschise simultan.

Asa e! Probabil la cat de proasta sunt ,am meritat asta . Si sunt furioasa pe faptul ca, nu am plecat pur si simplu. N-am facut o scena de zile mari , dar….Imi scutur capul dureros , isteric in toate partile. Iesi din fata mea! Vreau sa sterg imaginea ce se tot ruleaza in ochii mei. E destul de clar ca nu e in acelasi plan creierul meu.

Dezisa de scupule , de ultimele picaturi a realitatii , ma rotesc brusc la 360 de grade. Capul sus , ochii inchisi cat mai strans ,si mainile larg deschise. De cat timp stau aici? Mai putin de 3 minute , care par o adevarata vesnicie!

M-am oprit pe loc sau inca ma rotesc? Picioarele se impleticesc ,dezechilibrata sub muzica devastatoare, infuniata de doua brate.

Ma imping imediat din stransoare . Ochii il gasesc la spatele meu , cu ochii precauti , buzele stranse intr-o linie nervoasa si mainile atarnand pe langa corp.

“Lily…” Socul meu e mai evident ca in fata usii. La cat ar trebui sa arat de devastata ,incat in ochii lui sa vad atata mila? Merit mila lui?

Facu un pas spre mine , cu umarul intors la stanga ,ma dau aparator in spate.

Ochii i se imblanzesc si mai mult, ridicand mainile reusi sa ma atinga. Ma urasc pentru lipsa de reactie. Din cauza starii mele incetinite , nu pot decat sa inregistrez o miscare pentru cateva secunde. Tresar la degetele lui moi pe obraji , cu ceva umed ce mi se insira si mai tare pe piele. Plang? Inca o fac? Nu simt nimic!

Atingerea probabil delicata e ca o briza ce nu ma afecteaza deloc.

“Lasa-ma sa-ti explic.” E cu mult mai aproape decat era la inceput. Cand a reusit sa se miste?

Imi scutur capul , orice ganduri aparute rotesc si mai mult sutele de cutite in mine.

Furnicaturi si intepaturi ca de viespe pompeaza pe toata suprafata corpului.

“Imi pare asa de rau.” Se pare ca tot ce pot sa vad, sunt ochii lui. Nu m-am miscat un inch. La cat e de terifiat ,probabil sunt ca naiba.

Ce-ar trebui sa fac? Are sens sa-i spun ca ma doare , cand totul imi e scris pe fata? M-a tradat ,chiar daca mai sunt doua luni pana la nunta ,si nu am blestematii de 25 ,nu pot sa ignor sentimentul adanc de umilinta si schimb. Ma simt schimbata! Inlocuita cu Drake. Cu oricine putea sa o faca , il intelegeam , dar nu cu Drake! Nu cu ea! Si stie , stie in ce relatii suntem. Stie ca aveam oricum sa aflu , ea avea sa se

asigure. Asta doare! Nu s-a gandit cu cine o face! Ca plus la toate , e porno scena vizionata de mine. Ma bine de atat nu a putut sa mi-o faca, roscata.

Cu gandurile prin imprejurari , privesc in departare spre coridoarele alea. Sta acolo , o vad uitandu-se la noi. Ma uit la Lucas la 1 m de mine , cu privirea lui de catelus plouat , si revin peste ea. Brusc mi se face greata , vreau sa vomit. Ii intorc spatele si-l las fara sa-i spun un cuvant.

Imi accelerez mersul , trantindu-ma in cativa prin cararusa pe care mi-am ales-o.

Nu-mi mai pasa pe cine impang , pe cine lovesc si de cine pur si simplu nu vad. Calc orice imi sta in cale , cu ochii prin localul plin ,caut singura nu stiu ce caut.

“Lily!” La auzul glasului lui , sar peste pas dupa pas. Aproape alerg printre oameni , si alte lovituri ce ma zguduie la maximum. Imi tiuie urechile ,basurile sunt mai puternice , si boxele deasupra capului meu ma dezorienteaza.

Atinsa de brat la spate , ma retrag inainte cu si mai multa staruinta. Lasa-ma in pace! Vreau sa ma lase in pace!

“Hey!” Cu alte maini in jurul meu ,privesc in sus la barbatul cu miros ne-familiar.

“Salut politicosilor.” Imi spune, cu un zambet jucaus.

Primul impuls ,sa-l impang de pe mine. Nu am chef de alte istorioare tragice ,pur si simplu ,vreau sa ma lase toti in pace. La glasul lui Lucas din spatele meu , ma dezic de gandurile mele,raman tintuita in imbratisarea lui David.

“Salut David.” Clipesc ,evaluand starea in care ma aflu ,si ce pot sa fac ca sa scap de Lucas.

“Lily.” Imi intorc capul , strangand camasa lui Dave in mana. Il las sa ma imbratiseze demonstrativ. Desi ma echilibrase din fuga prin club , ma bucur de sentimentul fals de siguranta.

“Il cunosti?” Ma intreba brunetul , uitandu-se in jos.

Dau din cap , desi vroiam cu toata ardoarea sa spun “Nu”.

“Lily trebuie sa discutam , mergi cu mine.” A fost o constatare ignoranta in ceea ce priveste opinia mea. Imi retrag bratul din momentul in care ma trage spre el,afundandu-ma la pieptul strainului.

David ma imbratisa ca un rulou , miscandu-ne la un pas departare de saten.

“Ce-ti permiti?” Politicos ,in acelasi timp cu tembrul vocii ridicat , se facu auzit printre zgomotele muzicii.

Suntem conectati in lumea asta , nici nu mai atrageam atentia la muzica.

“Ea nu vrea sa mearga cu tine.” Cu capul drept ,e cu mult mai inalt decat Lucas.Desi asta nu-l intimideaza deloc.

“Cine esti tu, sa crezi ,ca stii ce vrea ea?!” Urla de-a binelea , dorind sa-mi apuce din nou mana.

Dave ma baricada cu corpul lui , lasandu-ma la spate. Ma simt un copil ,un copil ranit groaznic , cersind dupa un timp pentru reabilitare. Si cu toate ca vreau Lucas sa plece , stiu de ce nu o face. Mereu avem acelas scenariu . Dupa fiecare cat de micuta cearta , ne clarificam pe loc ,pentru ca ,dupa ,ori eram prea furioasa , ori el era prea orgolios pentru a ma asculta. Rezumandu-ne la ignorare cu saptamainile. Si fiindca, termenul pana la casatoria noastra e relativ mic ,am decis ambii sa ne hotaram fiecare problema direct. Iar in cazul dat , Lucas stie ,daca ies din club in halul asta , nu voi mai vorbi cu el pana la ziua mea de nastere. A calcat-o rau, iar ochii sai imi spun ca o intelege perfect.

Brunetul nu-i raspunse nimic , dar dupa pozitia ocupata si-a trimis mesajul dorit.

“Lily.” Spune cu glasul ala melancolic , atat de domol ,pe care de atatea ori l-am auzit.

Dave se intoarse spre mine , masandu-mi mainile , tremur ,idee nu am de ce.

“Vrei sa pleci cu el?” Dau din cap , privindu-l adanc in ochi.

“Ea nu vrea sa mearga cu tine.” Proptindu-se ca un perete in fata mea.

“De ce mama ma-sii te bagi in ….” Drake aparu la spatele lui , fixandu-si mainile pe umeri.

Reflexul de greata mi se accentua , tinandu-ma de abdomen , inghit isteric saliva din gura.

“Esti bine Luke?” Nu reusesc bine sa ma trezesc din scena sexului lor , ca il si dezmiarda in fata mea?

Fiecare sentiment in mine moare. Orice era asociat cu partida aia , tot ce am vazut, fiecare clipa ce o tineam ca sfanta , a ars in momentul asta. Nu stiu daca mai gandesc , insa la sigur cand il iau pe Dave de mana si ma feresc din siguranta spatelui sau ,aduce adevarata rana la suprafata .

Lucas ma priveste orifiat , cu mainile facute in pumni , astepta . As minti daca as spune ca stiu ce asteapta. Cu fiecare clipa in care ii vad bratele ei , totul se stinge.

Apare un desert , un gol ca o gaura neagra ,ce trage universul creat de el intr-un intuneric din care nu cred ca o sa le mai intorc.

“Ma insotesti pana acasa?” Soptesc brunetului la ureche. Ochii lui ma privesc suspicios , si cu o miscare a mainii ma imbratisa pe dupa umeri , strangandu- ma .

“Lily.” Satenul ma opreste , uimindu-ma prin faptul ca nu ma mai afecteaza atingerea lui.

“Unde te duci?” Largindu-i lent apucatura , ma uit cand la unul cand la altul.

“I-ati mainile de pe mine.” Harai ,Drake retragandu-se imediat.

Am tresarit la ordonul lui , cu toate ca nu mai conteaza ce spune si ce face.

“E ok Lucas.” Spun extrem de calm , oprindu-ma la bratul brunetului.

“Nu! Nu e ok. Lasa-ma sa-ti explic.” Dau din cap , regasindu-mi linistea goala.

“Nu trebuie sa-mi explici nimic ,e ok.” Ne indepartam de ei , lasandu-l pe Dave sa ma imbratiseze protectiv. De-ar sti cat de mult ma mentine bratul sau acum.

“Lily te rog!” Striga in urma mea , decid pentru prima data in viata mea sa-i ignor glasul ranit.

“Esti bine?” Rupse tacerea dupa ce am iesit afara.

Expir si inspir de cateva ori , cu mainile in solduri. Ei uite ca calmul meu gol m-a parasit imediat cum am parasit localul . Durerea a revenit in putere maxima , m-as catarama pe pereti daca m-ar ajuta cu ceva.

“Multumesc pentru ajutor.” Ii sunt recunoscatoare pentru simplul fapt ca ma sustinea.

Nu mai stiu sigur daca aveam suficienta putere, sa-l infrunt pe Lucas. Mereu ii cedam , mereu il ascultam .Dar nu si de data asta …Nu mai este la fel acum…

Poate ca suna imatur , poate ca e mult prea devreme sau mult prea tarziu , dar cutia aia din ceramica , si momentul ei de o totala confuzie mi-au deschis ochii la multe lucruri. Una din ele e ca , orice ar face Lucas , nu va putea readuce totul ca inainte. Ca o lampa ce s-a ars ,fix asa ma simt eu acum, fata de el.

“Nu-i pentru ce.” Se scarpina la ceafa jenat. “Nu o sa te intreb ce s-a intamplat intre voi , dar daca e din cauza rochiei , atunci a avut dreptate.” Ma privesc din cap pana in picioare , si nu vad mare treaba in haina asta. Ii zambesc absenta , a incercat sa ma relaxeze .

“A fost un compliment sau o insulta?” Murmur sec , uitandu-ma la imbracamintea lui.

Nu e acelasi stil de imbracaminte care il au cei de la Tile’s. E cu totul diferit fata de ceea cum arata Alec , sau Brandon. Da…Brandon… nu e cu nimic asemanator cum se imbraca el si Dave. David e exemplul perfect a-l tipilor cu care comunic zi de zi , dar nu si Brandon. Revin din nou la cutia aia. Am nevoie de mai mult timp creier lipsa! Orice gand nu as dezvolta,el gaseste asociere cu liftul ,facandu-ma sa trec din nou si din nou prin momentul ala.

Cel mai penibil e ca, desi am avut o seara mai proasta nu ai unde , gasesc ceva nou in mine. Si anume, zambetul ce reapare ,numai comemorand sarutul ala. Si prin asta mi-am schimbat viziunea …poate si nu in directia corecta ,dar nu pot face nimic in privinta asta.

“A fost o constatare.” Dadu din umeri , cu mainile in buzunare.

“Multumesc Dave ,e foarte dragut din partea ta.”

“Sunt putin socat.” Zice ,zambind .

“De ce?” Intreb , mergand alaturi de el , apropiindu-ne de masina.

Telefonul imi vibra pe coapsa , am si uitat ca il am. Scotandu-l ,regret ca am facut-o. S-a simtit infrans in club , o sa ma sune ca sa vorbeasca.

“Prima impresie despre tine a fost nu tocmai…”

“Placuta?” Il intrerup , deblocand masina , apas pe ignore al apelului.

“Stii tu … genul de tipe care se cred super atragatoare si super destepte .” Imi ridic o spranceana , proptindu-ma de usa deschisa de la sofer.

“Si eu nu arat ca o tipa atragatoare si desteapta?” Ironic vorbind ,il tachinez.

Pot fi o nesuferita de multe ori , de aceea nu ma mira ca imi spune asta, e placut ca nu ma mai considera asa.

“Incerci sa ma tachinezi cumva?” Zambi ,dezgolindu-si toti 32 de dinti.

Imi amintesc de Vicky , sinceritatea lui Dave , mi-a provocat comparatia intre ei .Ar trebui sa opresc asta! Dar cum?

***

Trei saptamaini au trecut ca prin vis. Numeroasele Sedinte si pranzuri in familie mi-au amintit de Ziua Victoriei. Multe s-au schimbat dupa incidentul din “G+” .In primul rand , relatia cu mama mea s-a imbunatatit. Am ales in a accepta unele

compromisuri , deci certuri sunt din ce in ce mai putine. Pe tata nu l-am mai vazut de dupa explozie , Valeh mi-a explicat ca e plecat cu Proiectele Cadranului Holografic in nordul Platoniului. N-am mai facut prostest in privinta asta , nu avea rost.

Sedintele Senatului au devenit din ce in ce mai drastice ,datorita Bombelor din Ziua Intrunirii , au urmat o serie de regulamente ce prevedeau restrictionarea accesului persoanelor de rangul al treilea in apropierea Familiilor Supreme , inclusiv si a noastra.

Vila a fost pazita excesiv in prima saptamana , dar dupa multe alte incercari de verificare fara succes , s-a ajuns la limita normala a garzii.

S-au inmultit camerele de luat vederi , servitoarele avand un grafic bine transpus in ceea ce priveste intersectarea cu stapanii.Cu toate acestea , asta nu a impiedicat-o pe Vick sa-mi violeze spatiul personal. Sa spun ca nu am incercat , am facut-o si de foarte multe ori. I-am ignorat apelurile , nu-i raspundeam la mesajele ce includeau niste adrese de care auzeam prima data. Pana cand nu isi facea aparitiile la usa camerei mele. Dupa ruptura dintre mine si Lucas , eram moral dependenta de discutii cu calculatorul. De aceea ,nu m-am mai opus in privinta ei. Am acceptat discutiile fara sens , uneori surprinzator de sincere , dar care m-au facut sa uit de tot ce ma afecta.

N-am fost suficient de puternica pentru a da ochii cu Brandon . Nici nu cred ca ar vrea-o el , la cat de furios si dezaxat era , sigur ma lasa fara plamaini la o eventuala re-aparitie. Deci ,nu am riscat , fizic pur si simplu nu eram gata. Datorita moralului dat la pamant , nici corpul nu se simtea bine.

A doua saptamana , cu noi sufluri si programuri incarcate , mi-am eliberat din nou calendarul pentru fuga de dimineata.

La 5 ,cu castile in urechi si muzica data de Vicky , descopeream melodii cu glas din ce in ce mai frumoase. Ajunsa la limita in care doar pe astea si le favorizam.

Valeh cazuse deaccord in ceea ce priveste discutiile mele frecvente cu Vicky , insa imi daduse pe cap mormane de documente, pentru analiza. Trebuia sa aleg ce ar putea fi aprobat si ce nu avea loc in Sedintele Senatului.

Oricum ar fi , la sfarsitul saptamainii , dupa extenuarile in ale citirii fara muzica si distragere ,spre seara am iesit extra-orar pentru a alerga. Mereu ma calmeaza joggingul , iar vocea din casti imi trezeste linistea sufletului .Acea liniste care o aveam inainte de seara ghinionista. Da , acum exista un inainte si un dupa.

Deci , ignorand alte multe detalii , m-am ciocnit intr-o masina neagra in dosul casii, pe la iesirea personalului. As fi putut sa ma mir , daca nu-l vedeam pe Brandon sprijinit de capota ei. Ma oprise in loc momentul ciocnirii privirilor noastre . Planuiam in a nu-l mai vedea niciodata , si dau nas in nas cu el in propria-mi casa. Cat de ghinionist?

N-a scos un cuvant , ceea ce si eu facusem . Cu ochii inca pe el , si castile asezate pe rand in urechi , conectasem muzica ,luand-o pe alee ,preluasem ocupatia inainte de vederea lui. Prefacandu-ma atat de ne-afectata pe cat posibil, desi inima pompa mii de hormoni prin mine ca un minereu infinit.

Alergatul ma ajutase numai in detaliu de a ma axa pe altceva .Ceea ce insemna un singur lucru , intalnirea noastra ne-asteptata, m-a afectat.

A treia saptamana s-a dovedit a fi un reflex neconditionat in ceea ce priveste ignorarea lui Lucas . Am ales optiunea in care nu mai urlam unul la altul ,ci doar ii pun receptorul, sau si mai bine ,nu-i raspund. Dupa ce ca prima saptamana se mutase pentru 8 zile intregi in casa noastra,iar locurile in care ma tot pandea erau numeroase ,ma limitasem la camera mea ,si cu usa incuiata ,dupa fiecare bataie verificam cine ma viziteaza.

Cu Drake nu cred ca aveam ceva de lamurit , scuzele ei patetic de prefacute n-au facut decat sa ma faca sa rad .Asa ca ,doar am preluat relatia noastra de inainte ,omorandu-i orice neuron lui Lucas. Probabil nu intelegea cum vorbeam cu ea , dar nu cu el.

Altceva ma lovise saptamana a3a , era faptul ca satenul stia prea bine cat de mult tineam la el . Manipularile lui aveau sa aiba efect daca mai simteam ceva pentru el, adevarul e ca nu mai stiu ce simt. Intr-un moment e absolut nimic , cateodata e foarte dureros sa-i privesc numarul lui apelant.

Astazi e inceput de saptamana a patra ,si rezulta ca mai am 1 luna si jumatate pana la 25. Agonia asteptarii , si oroarea cu care anticipez ziua hotaratoare , nu-mi face bine deloc. La drept vorbind , imi e frica de ma ia naiba.

Poate totusi Bett avusese dreptate in privinta zilei cand faci 25.

Telefonul vibra in mainile mele ,facandu-ma sa tresar . Dupa ce respinsesem alt apel de la Lucas , citesc mesajul blondei. “Ai promis! Sa nu indraznesti sa nu vii! O sa-ti fac un masterpiece!” Rad la gluma ei , pentru ca face aluzie la o seara destul de socanta pentru mine.

Discutasem mai bine de doua ore , si noaptea era cu totul peste gradina ,Vicky facuse ceea ce nu am crezut ca voi experimenta vreodata. Ma sarutase , adica , ma

sarutase nu pe obraji sau pe frunte , ci direct pe buze. Nu reusisem sa reactionez , ca o facuse cu limba . Eram atat de terifiata , nu ma miscasem un inch . Daa, o statuie sarutata de o fata. Dupa care urma rasetul ei obisnuit , cu explicatia “Trebuia sa-ti vezi fata.” Procesasem destul de mult cele intamplate , intr-un final blonda imi lamurise actiunile ei mult prea afectuase. Face mereu un “mastepiece” la vre-o fata, pentru ca ii plac cele cu orientare heterosexuala. Paremise asa mi-a explicat , nu mai tin minte , cert e ca ma ameninta mereu cu faza asta. Nu ca as fi infricosata , dar nu e tocmai placut .

“Sunt gata , voi fi acolo .” Dupa ce ma implora saptamaini intregi , am acceptat sa plec azi la clubul Tile’s. Dupa trei saptamaini ,ma duc acolo de unde candva plecasem pentru totdeauna. Ar trebui sa ma invat ,sa nu zic totdeauna cand nu sunt sigura de asta.

Uimitor e ca ,astept cu nerabdare momentul cand voi fi acolo , cu muzica lor spectaculoasa , si atacurile scenetice ale lui Vicky . Si poate …il voi vedea din nou pe Brandon…doar poate….

Capitolul 9

“Frumoasa imbracaminte” Suiera blonda , a tinut mortis in a ma imbraca cu hainele ei. N-am inteles de ce a vrut sa faca asta , oricum ar fi a castigat.

“Esti atat de modesta.” Imi dau ochii peste cap , lovindu-i umarul jucaus.

“Ador heterosexualele “ Clipesc ,zambetul disparand treptat. Nu din nou.

“Ce?” Raspunde la privirea mea. “Sunteti atat de jucause.” Isi musca buza inferioara subiectiv ,privindu-ma de la picioare pana la crestet.

“Si peceata ta ce spune in privinta asta?” Blonda se reduse la silentios.

Ma agit cu fata in oglinda , suvitele de par rebele aruncate haotic pe umar. Ochii sclipitor de albastri , si pometi aparuti. Sunt mai mult stresata de imbracamintea mea stridenta . Rochie neagra , spatele complet gol , doua cureluse aurii ce mi se

leaga de ambele coapse. Gatul dezgolit , iar bustul e surprinzator acoperit pana la limita admisibilului. Am refuzat bijuteriile ei , ramasa la gat cu lantisorul de argint daruit de tata.

Analizez reflexia mea , cu gandul la cum arat .Cat de banal ar suna sa spun ca nu-mi place ce vad? Sunt aceeasi eu , dar schimbata pana la confuzie.

Ezit ,dezgustata ma uit la Vicky in lenjerie intima , ce se cocoteste prin dulapul ei plin cautand o pereche blugi. Are forme frumoase asta e o ceritudine ,la captarea bustului ei ma blochez cu ochii pe inscriptia aproape stearsa la nivelul inimii.

“Vick?” Ma apropii , cerand mental un acord de a vedea peceata ei.

“Ce-i Lily May?” Cu un suras jucaus , mainile in solduri imi ridica vizibilitatea scrisului. Arnold Develon , nu am curajul suficient sa ating , dar cicratricile de pe el aproape ca distrug literele candva clare.

“Tu ai facut asta?” E evident urmele clare si semnele ce i le-a lasat un tais.

Inschise ochii dandu-si maioul peste cap , acoperi privelistea socanta.

De ce ai taiat inscriptia? De ce o ascunde? Si cu atat mai important , sunt 100 sigura ca inca nu-i are pe ai ei 25 , insa niciodata nu am auzit-o sa vorbeasca de acest Arnold. O fi murit?

“Vicky?” Ma ignorase , zambetul ii disparuse pana la o strambatura nervoasa . Am spus ceva gresit?

“Cine e Arnold?” Soptesc mai aproape de ea , dandu-mi suvite dupa urechi.

“Nimeni.” E nervoasa , pot sa o simt. De ce ar fi? Ea stie ca sunt pecetluita cu Lucas .O deranjeaza cumva ca am aflat de acest Arnold?

“Te deranjeaza sa discutam despre asta?” Dadu din cap. Imi fac curaj sa continui.

“Lil’,nu e ceva despre care vreau sa vorbesc.” Baga ,bruscand hainele in dulap.

“Am vrut doar sa te sustin.” Buzele I se framanta intr-o privire aroganta , si ca pentru o mie de situatii a inceput sa rada prefacut , aproape speriindu-ma.

“Doar nu mai merge acolo.” Nu sunt deaccord cu asta. S-a bagat in atatea colturi ale vietii mele . Trei saptamainii in care i-am povestit multe despre copilaria mea. Am exlcus nuantele legate de provenienta,si de ce eu cu mama mea nu o reglam .

“De ce nu? “ Intreb precaut ,ma sprijin de un scaun , ignorand patul ne-aranjat al blondei.

“Am spus nu.” Nu o sa accept asta ca raspuns.

“A murit ? Inscriptia nu e neagra.” Ii zic intr-o suflare , cu degetele in poale , trag din cureluse sa-mi acopere chiloteii.

“Gata Lil.”

“Daca nu e mort atunci de ce te-ai taiat?”

“La dracu!” Isi arunca mainile in par , cu ghetele in mana tranti usa in urma ei.

Ok , nu m-am putut retine. Care e treaba? Am adresat cele mai normale intrebari , nu?

Ramasa singura , plecata pe coridorul intunecos , incercam sa-mi amintesc cum as putea iesi la lift ,apoi in club. Nu stiu daca evadarea blondei a insemnat ca ar trebui sa plec , dar nu-mi pasa. Pentru prima data in viata , nu-mi pasa daca ma vor oamenii in cercul lor sau nu. Atata timp cat eu asta vreau , nu are sens sa traiesc dupa parerile altora.

Clubul e zgomotos ca in prima zi. Aceleasi piese , doar glasuri diferite si nuante ale luminii schimbate ametitor de luminoase. Lumea agitata , putin contrariata cu pompoane de hartii prin aer . Nu e aceeasi atmosfera ca in G+ , nu e acelasi context . Eu sunt alta aici , oamenii sunt altii.

Unde m-as putea duce? Ma uit la barman si nu-mi pot aminti cum il cheama. Perfect , de Finn imi amintesc ,nu si de roscatul muschios.

Cred ca acum a venit timpul sa ma simt incomod. Ciupesc pielea de pe coapse , ochii fugind incrucisandu-se prin finele bule de spuma aruncata in aer.

Ar fi trebui sa ma apropii de cineva si sa intreb de Vicky. Ma plesnesc mental pentru ca nu-i stiu familia. Bravo Adelaide! Bravo la naiba! Ai vorbit cu ea aproape o luna intreaga si nu ai idee ce familie are.

Pasesc spre bar , la primul scaun liber ma asez. Cu coatele baricadate de bustul meu , mangai materialul lemnului mesei.

Discutii peste discutii , zambetele unor fete imi atrag atentia. Cu paharele de alcool si tigari stinse in scrumiera ,flirteaza cu alti doi baieti.

Ma plictisesc evident destul de repede , uitandu-ma dupa barman constat ca a plecat de la masa. Unde e? Era numaice aici.

Zece minute de cercetare a fiecarui coltisor de masa , dupa ce e clar ca barbatul e plecat de-a sanatoasa , ma salt peste masa si iau prima sticla de bautura apropiata. Am ajus la hotii in situatia in care sunt in stare sa achit. Ridicol dar atat de real.

Citesc inscriptia , perfect e vodka . Ohh nu! E vodka! Nu am Kadril , si sa o incep cu vodka , e macar posibil?

Zambesc la cat de nebunesc suna in capul meu , dand din umeri indiferenta ,iau si un pahar. Lichidul transparent e al naibii de tare . La 3-lea shot ,cu buzele linse de zeci de ori ,sughit. Rad singura nu stiu de ce , dar e atat de bine.

La dracu! De ce naibii mai luam noi Kadrilul ala? Senzatia de betie e nemaipomenita.

Ma proptesc de scaunul lung , si cu spatele la bar privesc multimea ce danseaza.

Nu ma mir la Vicky ce canta pe scena. Imbracata in altceva decat o vazusem eu , ii fac din ochi dupa ce ma capta cu privirea.

Ma relaxez si mai mult cand imi returna un zambet ce-i apartine vesnic. Macar e clar ca nu am suparat-o.

Un par saten la nici doi metri de scena principala , il recunosc pe Alec. Cu bratele saltate pe niste solduri , aproape o mananca din zambetele lui bilaterale.

Surad cu vodka in mana , si fac un exemplu nu atat de demn de urmat , ma ametesc de-a binelea.

La o asemenea inaltime nu-mi mai pasa de Senat , de Valeh , de Lucas . Orice ar fi e atat de microscopic . Nu ezit ,picioarele mi se misca pe mariginea metalica . Imi privesc soldurie excesiv de dezgolite . Imi misc capul in ritmul muzicii . Vicky striga in microfon zdruncinandu-ma de miile de impulsuri ametite.

Alec o apropie pe tipa aia atat de aproape de soldurile lui , ca ma trezesc dorind sa dansez cu cineva.

Da sunt ametita ,da sunt imbracata vulgar , dar sa fiu al naibii daca imi pasa.

Zambesc cu alcool pe limba , analizez alte persoane in clubul gigant. Aceleasi dansuri , aceleasi senzatii . Picioarele mi se salta si mai mult pe ritmul ademenitor.

“Vrei ceva de baut?” Clipesc de cateva ori , si privesc in dreapta mea.

Ori ochii imi sunt incetosati , ori in fata mea e un tip facut atat de bine ca salivez. Mereu sunt perversa beata? Idee nu am !

“Ce crezi ca as vrea sa beau?” Zambesc ,provocand o discutie intre mine beata si cineva habar n-am cine , sper doar ca nu e o halucinatie.

“Dupa sticla pot sa asum ca vrei o vodka?” Isi ridica spranceana in sus la mine , facandu-ma sa ma afund si mai mult in scaun.

Isi cobora privirea la picioarele mele exceptional de expuse ramanand cu ochii acolo. Zambesc la o gluma de-a mea numai stiuta . Indrazneata ii ridic capul cu barbia pana il privesc direct in ochi.

“Si ce putem sa facem in privinta asta?” Mormai alintand fiecare cuvant.

Un suras de toata frumusetea ii acapareaza fata , ridicand o mana in sus suiera la barman.

“Ulian! Vodka aici.” Ohh ,asa il cheama!

Revin la privirea dansatorilor , Vicky e cu ochii pe mine. Facu din mana aprovandu-mi alegerea. Cred ca a vazut gesturile mele de mai inainte. Ii zambesc , dand din cap cu parul flendurand in aer.

Dupa ce nu-i mai vad ochii blondei, privesc si eu in alta pare. Soc total! Inima imi tresare imediat , un par brunet aproape negru amestecat cu castaniu sub lumina vibranta . E atrenat intr-o discutie cu o fata , zambind atat de frumos spre ea. Nu l-am vazut niciodata zambind asa. Recunosc sunt fermecata de frumusetea buzelor lui , de ochii aia negri si corpul atragator.

Nu m-a observase , asa ca am toata alegerea in al privi. Isi propti mana pe spatele ei , imbratisand-o dragostos urmat de un sarut pe obraz. Ce naiba? Ma imfierbant de nervi , cu zambetul lui frumos si smiorcaiala jucausa ,ma face geloasa. Sper sa fie vinovat alcoolul!

“Tine frumoaso.” Am uitat de misteriosul meu ,cu o fluturare a gandurilor , iau paharul din mana lui , ramanand in aceiasi pozitie. As minti daca as spune ca raman asa pentru Vicky .Adevarul e ca vreau sa vad unde e Brandon , si ce face cu tipa aia.

Pot sa ma mint frumos daca vreau. Dar nu si ce simt.

“Esti mereu atat de galant sau ai ocazii speciale?” Ii privesc degetele ce imi mangaie umarul gol. A trecut in a-mi servi bautura la a ma atinge atat de deschis.

Nu stiu ce semnal a auzit el , dar la sigur nu e asta.

“E ceva gresit in asta?” Ohh nu stiu ,poate faptul ca nu ar trebui sa ma atingi fara permisiunea mea!

Brunetul e cu adevarat captat de fata satena. E frumoasa ,recunosc. Si tocmai de asta sunt si mai geloasa. Imi flutur inca o data parul in aer , sarutul se ivi in fata ochilor mei.

Bratul cu dispozitivul de urmarire imi capta atentia. Sunt atat de jalnica! Ametita cu un barbat ce nu are limite in a ma atinge. Tocmai dezisa de logica , ridic ochii ,negrul atarnand in lumea mea si asa incetosata.

E acolo , si mi-a prins ochii in stupoarea stransorii lui. Zambetul i-a pierit imediat , inlocuit de o furie atat de palpabila. La perceperea sarutului , si fetii lui dupa asta ,ma umfla un ras. Asa ca ,normal , rad inca uitandu-ma la el. Se increti , scuturandu-si dezaprobativ capul. Ridic paharul , il salut , stiu ca nu o va face ca raspuns,dar asta nu ma opreste in a zambi stupefiata de nervii lui. E uimitor cum a trecut de la a zambi atat de frumos ,la o privire ce ar putea ucide. Daca n-ar fi alcoolul m-ar fi speriat , dar acum …chiar ma amuza.

Muscandu-mi buza inferioara , beau din vodka atat de placuta. Ochii lui sar pe mine , apoi urmand la o linie dura il priveste pe barbatul de langa mine.

Intorc capul pe o parte ,zambetul inlocuindu-mi reflexia fetei la ceea ce vad. Se incrunta nedumerit , cred , apoi ma privi repetat.

Ii analizez fiecare parte care as putea-o capta , apoi fac ceea ce nu credeam ca o sa fac.Dau din umeri la el , sorb ultima picatura de alcool , si rotindu-ma in scaun ,ma opresc cu fata la masa barului.

“Esti bine iubire?” Ii cer lui Ulian alt pahar , razand de intrebarea stupida a tipului.

Ori el nu stie sa flirteze , ori eu sunt prea beata ca sa reactionez. Inima inca mi se colabeaza lesinata pe peretii pieptului. Simt propulsarea pe langa coaste , bratele ma furnica de anticiparea atingerii necunoscutului.

Beau atat de calm pe cat pot , inca zambind la ochii stralucitori cafenii. Sau idee nu am ce culoare , nu e ca si cum mi-ar pasa.

“Lil!” Rotesc capul in partea opusa , Alec si parul lui lung ciufulit ma bat pe umar prieteneste.

“Salut Alec.” Ma intorc la paharul ademenitor , refuzand sa-mi privesc soricelul experimental.

“Buna Dick.” Pufnesc usurata , in acelasi timp il vad cum parul blond dispare de pe scaunul alaturat.

“Va cunoasteti?” Il intreb prin accesele de soc.

“Bine-inteles. E curva clubului.” Zice ,rad la constatarea scrupuloasa.

“Si tu ce esti?” Zambesc.

“Auch! Sa stii ca doare.” Demonstrativ de apuca de inima.

“Hai cu noi la o masa.” Imi oferi mana lui , privind cu aceeasi ochi rochia mea minuscula cum a facut-o Dick. Spectaculos!

“Hey toata lumea! Asta e Lil…y” Se corecta satenul , introducandu-ma scurt prietenilor lui.

Privesc pe toti la gramada , ametind dintr-o data mai mult decat suficient. Ma mentin in picioare , sprijinita de Alec .

“Salut Lily!” In unison , entuziasmati , cu cate ceva de baut in mana ,zambesc .Altii si rad de-a binelea , glumind despre niste fuste scurte de dupa noi.

Ma asez langa Alec,ocupand marginea scaunului de piele in forma de U. N-am reusit sa inregistrez fiecare prezent la masa , dar la vazul lui Brandon in fata mea ,ma i-a frigul. A reusit sa fie la masa inaintea mea , ma bucur de lipsa lui de educatie.

E evidenta bomba atomica ce mi-o arunca electrizant in fata. Inghit in sec ,ma intind dupa alcool , am nevoie de cat mai multa bautura. Ei bine , se pare ca am avut dreptatea in privinta reactiei lui la prezenta mea. De ce am sperat la altceva?

Deconectata de la discutii , reactionez numai cand sunt impinsa sa fac loc.

Vicky radia de fericire, cu o bere in mana ,ma batu prieteneste pe umar , imbucand din lichidul ei alcoolic.

“Dick te-a aranjat?” Isi ridica sprancenele sugestiv. Ma inec cu cocktai-lul meu , privind cand la ea cand la ceilalti de la masa.

“Adica?” Intreb.

“Ohh , hai nu fi o pasarica. Am vazut cum va priveati , plus te atingea…” Cu aratatorul aluneca pe baza gatului , apoi in jos spre umeri ,provocandu-mi o retragere ca raspuns.

“Vick…” Ma zbat intre ameteala accentuata , si realitatea perceperii.

Ma zguduie privirea rece a lui Brandon pe mine ,sugestiv ma afund in pielea ce si asa mi s-a lipit de coapse.

“Ce ai Brad?” Vicky ,isi da peste cap bautura , atragand atentia fratelui ei.

Sperasem la vre-un raspuns din partea lui , imploram sa-i aud vocea. Ceea ce nu se intampla , doar isi apropie coatele de genunchi , ramanand semi- drept privind din nou la mine.

Sunt intimidata de atentia care mi-o daruie. Si poate ca ar fi fost altfel daca n-ar mai avea putin sa-ma sugrume fara sare.

“Ohh ignora-l! E mereu asa de infumurat!” Fulgerele lui nu s-au oprit in a ma lovi ,de aceea ignor totul legat de el. Ma deranjeaza ochii sai microscopici ,pentru ca la drept vorbind imi provoaca neliniste. De parca ar vedea in interiorul meu , fara sa zica un cuvant ma perturbeaza.

“Ai auzit piesa mea noua?” Ma intreba blonda , deranjandu-ma din discutia aleasa cu Alec.

Alec zambi detasat , lasandu-ma in voia cuvintelor lui Vick.

“Ceea ce ai cantat nu e nou?” Intreb ,facand-o sa-si de-a ochii peste cap.

“Acus o sa cant ceva nou blondo.” Rad absenta , jucandu-ma cu eticheta sticlei din mana.

“Cine ar spune.” O fac sa chicoteasca ,apoi cu o ultima inghititura termina bautura. Se ridica saltaret , batu palmele ranjitoare.

“Hai pisicutelor, pregatiti-va de invitatul la dans.” Nu stiu ce a insemnat propunerea ei , dar fetele de la masa se agitasera brusc.

Privesc la Alec ce ranjeste satisfacut , ambele fete cu care vorbeau il roaga ceva. Brandon isi dadu ochii peste cap , nega ceva la tipul de alaturi.

Inghit in sec , cred ca numai eu nu stiu ce se intampla.

“Esti ok?” Ma distrag de la panica .

“Mhm , poti sa-mi explici ce a avut in vedere Vicky cu…” Nu pot sa termin propozitia , sunt atat de analfabeta cu limbajul lor.

Alec zambi , apropiindu-se de ureche mea , sopti “ Urmatorul dans e dedicat fetelor , ele vor invita barbatii la dans.” Fac un O cu buzele , parand destul de simplu ceea ce a vrut sa spune blonda.

Ok , eu cred ca pot sa trec peste asta. Adica nu e obligatoriu sa invit pe cineva la dans ,nu?

“E obligatoriu?” Alec ranji .

“Daca vrei ca Vicky sa nu-ti scurme creierii ,atunci da.” Asta ce mai inseamna? Doar nu sunt obligata sa dansez nu?

“Eu nu vreau.” Satenul dadu din umeri ,ca si spunand “Asta e alegerea ta.”

La inceperea unei melodii lente , fiecare cu cate un cuplu se ridicara , facandu-si loc disparura prin agitatie.

Vicky cu cuvinte ce emanau pura senzualitate , canta la fonul unui pian atat de domol.

La masa ramaseseram numai eu , Alec tintuit la brate cu roscata de mai devreme , Brandon in fata mea , si 3 barbati .Un blond stanga lui , si altii doi la dreapta.

Inghit in sec , ramasa faca cineva cu care as putea vorbi,ma intreb de ce brunetul nu danseaza? Nu e ca si cum nu ar avea cu ce se mandri , e cu adevarat tipul de care ai putea sa te indragostesti si apoi sa-ti para rau de asta. Dar unde e tipa cu care flirta mai devreme? Cine a fost ea? Sa fi fost peceata lui? Ori si mai rau sotia? Cati ani are? Are 25 ,sau nu?

“Imi oferi un dans?” Fata imi arde , inima imi tresare in piept , ajungand la gat. Inghit bila ,facandu-ma nervoasa cu mana intinsa.

Brandon ma privi,cu ochii larg deschisi , parand sa proceseze cu atat de mare greu secundele in care eu m-a ridicat , si i-am intins mana sa-mi acorde un dans.

Narile i se largesc cautand dupa aer. Barbatii de langa el privesc cu ochii cat cepele , cautand raspunsul colegului lor , care intarzie sa apara. Brusc nu mi se mai pare o idee buna . M-am ridicat pur si simplu , punandu-ma pe tava in fata lui. Ce mama ma-sii mi-a fost in cap?

“Nu.” Zice scurt , prabusindu-ma dupa umilinta acordata.

“Poftim?” Tremur , lasandu-mi mana pe langa corp. Doamne Dumnezeule mai jalnica nici ca nu puteam sa fiu!

“Nu sunt interesat in a-ti acorda un dans.” Rasetele asurzitoare de barbati ma arunca imediat in agonia realitatii. Ok , am inteles, nu vrea sa danseze , dar putea sa o spuna cultural ,fara sa ma injoseasca.

“Nu te-am intrebat de interes.” Ma infurii , rosie la fata. Refuz sa-l privesc pe Alec ,care mai are putin si se arunca intre noi.

“Atat timp cat sunt eu implicat ,atunci nu.” Cu ochii pe el , si inima la picioare , inghit de cateva ori furia ce clocoteste in mine.

“E doar un dans.” Imi pastrez calmul , preluand o alta abordare.

Se uita in ochii mei , dupa ce ignorase sa ma priveasca pe parcursul discutiei.

“Ei bine , asta e problema ta.” Scrasni din dinti. Cei trei barbati , il palesc peste umar agitati ,in extazul creat de mine , si injosirea mea.

“E de la nastere , asa-i?” Il intreb , facandu-mi manile in pumni.

O sa-l plesnesc , o sa-l pocnesc pe cuvantul meu. Sunt furioasa , sunt peste culme de enervata.

“Se presupune ca ar trebui sa intreb ce ai in vedere?” Isi ridica o spranceana , saltandu-se cu spatele drept.

Alec se ridica atat de repede , fixandu-se inaintea lui , zambi abatandu-ma in al face cu sare si otet.

“Eu iti acord un dans.” Ma trage in agitatie , inca cu ochii pe brunet ,ma zbate pentru mai multe secunde . Vreau sa-l pocnesc pentru nesuferinta , pentru ca e un porc. Ce i-am facut?!

“Linisteste-te Lil’. “ Ma imbratisa cu amele maini. Facandu-ma sa ma cocotesc la pieptul lui.

“Iti e usor sa spui.” Apuc bratele lui , strangand puternic de nervi.

“ El nu danseaza . “Ma uit la Alec , pentru ca am nevoie de explicatie in privinta atacului sau. L-am invitat la dans , n-am vrut sa-l omor.

“De ce?”

“N-am explicatie la intrebarea asta. Doar stiu ca nu danseaza.” Raspunde , rotindu-ma lent.

“ I-am facut ceva?” Intrebarea asta ma roade de zile intregi.Satenuk zambeste ,dand din cap. “ O sa-i ia putin pana o sa se obisnuiasca cu tine.”

“Stiu , mi-ai mai spus-o. In prima zi mai nu m-a omorat , iar a doua oara avea putin de tot sa ma arunce afara din club , asa ca scuza-ma ca nu-ti inteleg aluziile.” Ma rastesc , ispir de la brusca lipsa de oxigen.

“El a facut asta?” Isi casca ochii , evident fiind socat de informatie.

“Da…” Zic nesigura , lasandu-ma condusa dupa dansul satenului.

“Vicky stie?” Intreba ,blonda zambind la faptul ca dansam impreuna.

“Nu. Nu i-am spus , si nici nu vad sensul in ai spune.” Ma agita , vreau sa stiu ce putea sa nu-i placa in prezenta mea. “Nu inteleg ce are cu mine , imi place enorm de mult aici , asa ca vreau sa clarific situatia.” .Alec dadu din cap , se gandi pentru cateva secunde ,apoi spusese ceea ce ma socase.

“Asta ar trebui sa vorbesti cu el , si numai cu el.” Constata , muscandu-se interiorul obrazului se framanta. Furioasa , ma zbat in ai spune sa se duca dracului cu cuvintele lui bilaterale , si faza in a explica.

“Dupa ce se termina piesa. Iesi pana la capatul drept al clubului ,vei vedea o usa alba pe care scrie “Rezerva” .Intra acolo , iar pe coridorul lung mergi , apoi fa la dreapta pe scari ,si ridicate cu ascensorul mic pana la panorama de dupa salonul verde. Asteapta-ma acolo.” Se uita la mine , clipesc rapid procesand fiecare indicatie , dau din cap spre intelegere.

Cantecul se termina dupa zeci de secunde , lasandu-ma acolo doar dadu din cap , si eu pornesc ca la comanda.

Fac ceea ce mi-a spus , probabil voi primi niste raspunsuri totusi. A avut ceva in cap satenul de m-a trimis intr-un asemenea colt de cladire? Nu stiu , dar panorama e cu adevara inselator de mare. Copacii verzi inconjoara camera introdusa in interiorul naturii , dar atat de izolata.

Podeaua e cu atat de ordinara cu cat fiecare compariment e izbitor de ireal. Tacuta ,analizez natura , asteptand satenul.

As verifica timpul , daca as avea un ceas ,sau macar un telefon. Dupa ce mi-ai deconectat dispozitivul de urmarire , si faza ca Vicky m-a imbracat in hainele ei , am uitat complet sa-l iau cu mine.

Imi privesc imbracamintea , de parca aveam unde sa-l bag oricum . Zambesc , sunt imbracata atat de dezbracat . Si cu asta am avut curajul imens de a invita un nesuferit la dans? Ei bine , sper ca macar imbracamintea mea m-a salvat de situatie. Zambesc din nou , chiar chicotind la idee.

“Glumesti dracului?” Inghet la ochii pe rochie. Nu! Nu! Nu! Dupa ce m-a umilit ,e aici?

“Ce cauti aici?” Erup , nervii cuprinzandu-mi fiecare fibra a ratiunii.

“Asta as putea sa te intreb si pe tine!” Se rasteste , imi fixez mainile in san , cu piciorul drept in fata ,doar formez o bula ignoranta pentru el.

“Ohh , serios?! Inafara de a-mi copia cuvintele mai poti ceva?” Marai.“Nu esti demna de citat , draga.” Imi copie actiunile , distanta dintre noi fiind de mai bine de 10 m.

“Ai asa cuvinte in vocabular? Credeam ca numai ipocrit , dement si nenorocit iti sta in convorbire.” Ma rad batjocoritor , dand din picior.

“Cum indraznesti?!” Facu un pas inainte , oprit de cuvintele mele.

“Ohh!” Rad si mai tare. “Asa ai spus si dupa ce te-am sarutat.” Imi las un zambet pe buze . Mai mult a semanat a bataie de joc , dar in adevarat mi-a placut sarutul ala. Doamne cat mi-a placut,numai amintindu-mi mi-a ridicat temperatura corpului.

“Nu o sa se mai repete!” Se infurie de-a binelea , pasind in centrul camerei cu panorama.

“Cine a spus ca mai vreau?” Imi bat joc de el , savurand din nervii lui.

“Esti o…Esti o…” Se uita isteric prin imprejurimi. E cu adevarat intorsionat de panica , acumulata cu o nervozitatea ce-l cutremura.

“Stiu.Mi-ai mai spus!” Urmata in sfarsit de ceea ce cautam de la bun inceput , raspunsuri.

“Aveti tot ce vreti voi! La dracu!Aveti toata planeta! Acum mai vreti si clubul asta? De ce dracu mai aveti nevoie? De sufletele noastre?” Striga cu glasul tremurand. Nu mai sunt nervii ce-i avea mai inainte , e pura durere.

Privesc agitata , lasand sa-mi stranga suvitele de par puternic in maini. Nu sunt in stare sa spun nimic .Nu inteleg nimic din ce incearca sa urle.

“Brandon ce…” Ma priveste la fel de furios ca inainte.“Ce-ai venit sa vezi aici? Distractie? Sa vezi cum traiesc sarantocii? Ce vrei?” Ma retrag lipita de sticla , din nou imobilizata de el. Imi mai aminteste de ceva pozitia noastra , inima mi se sufoca in piept.

“Eu nu…” Ma balbaii , palmele lipite de sticla groasa. La naiba de pozitie defensiva!

“Ti-am spus sa pleci si sa nu te mai intorci! Ce vrei? Ce naiba vrei? Spune!” Ma apuca de brate , strangadu-ma ,ma dezlipi de perete.

Genunchii mi se inmoaie , parasindu-ma orice urma de continuare a conversatiei.

Sunt prea aproape de el pentru a gandi clar ,ma retrag cu capul intr-o parte. Miroase excesiv de bine , si cat de nenormal ar suna asta , nu-mi pasa ca striga la mine.

“Lily…Ce vrei?” Am revenit imedia pe fata lui . Numele meu a sunat atat de isteric …atat de carnal…aproape ispititor de sufocant. Tremur ,probabil provocata de cuvintele lui , de soapta lui si faptul cum mi-a rostit prenumele.

Am venit aici nu pentru ca el sa-mi ceara ceva.Si ca sa ma confuze si mai tare , sau sa ma gatuie pe coridoare. Am venit aici pentru ca eram sufocata de lumea

mea.Am venit aici pentru a gasi ceva nou…Am venit aici pentru a cauta pe cineva …Am venit aici pentru….

“Pe tine.” Sunt mai toanta decat am crezut. Am spus ceea ce gandesc cu glas tare , absolut ratata in a filtra cuvintele , merit socul pe fata lui. Il merit din plin , sunt si mai panicata cand se retrage din apropierea mea cu trei pasi buni.

“Brandon…Eu…Nu..Adica…” Ma balbai , ma sufoca cuvintele ,nici unul nu pare sa explicea indeajuns ceea ce tocmai am spus. Imi e rusine de moarte , are sens sa ma mai pocnesc mental?Ce mama ma-sii am scos pe gura?!

“Opreste-te.” Rasufla de cateva ori pe gura ,practic auzind aerul ce ii iese din plamaini. “O sa consider ca nu ai spus asta.” Ma priveste dupa ce fixa podeaua de mai multe ori in fata.

Aprob , ochii fugindu-mi prin incapere , ezit in ai vedea ochii inca socati. Nu cred ca as putea sa-l infrunt , ma simt ca dupa incidentul de dupa lift.

Fara vre-un cuvant , parasi camera , lasand usa deschisa . Expir aerul , pipaindu-mi pieptul , traind mii de senzatii care si de care mai sfasietoare. Ma palesc peste cap in mod direct , “Toanto!”. Merg prin camera ,facandumi-se cald de la singura amintire a faptului ca i-am spus ca-l vreau pe el. Cum mama ma-sii pot trece de la faptul umilintei la a-l cere pe el? Cum dracu poate sa-mi suceasca mintile intr-atat ca sa las gura sa traiasca cu viata ei? Ce-I cu mine? Numai o privire e in stare sa-mi acorde ca ma inmoi ca un jeleu , cu atat mai mult creierul uita ca mai si exista. Daca nu stiti ce este asta , atunci nu va urez in viata sa traiti. Am impresia ca orice zeu ce exista acolo sus , experimenteaza pe reflexele mele ,conceptional de atrofiate in prezenta brunetului. Sunt nu numai ca delirata de tot ce fac cu el alaturi , sunt complet dusa. Total confuza , apucata de o mantra invizibila , si bantuita prin mii de locuri de ochii lui . Am izolat momentul asta ca cu un zid , iar in apropierea lui totul se darama . “AHHH!” Imi trag parul puternic in pumnii inclestati. Inca tremur , jur ca am convulsii . A plecat mai bine de 5 minute , asa ca bine ati venit la iesirea mea din minti.

A facut numai sa ma atinga de brat! Cum ?Cum? Privesc usa , aerul plecand undeva in dosul usii deschise .

De ce sunt aici? De ce revin imediat cum dau de belea , aici? Nu numai ca o iau razna in prezenta lui , sunt complet inebunita de el .

Ca si cum n-ar fi fost suficient , revine in camera cu ceva in mana. Ma priveste ,ca

o isterica cu pumnii in par , si rochia mult prea trasa in sus pe coapse , aproape vazandu-se fundul.

Imi desclest stransoarea , privind miscarile lui la fel de limitata , si ochii extrem de reci. Pune la podea obiectul gros , inhaland de cateva ori aer in timp ce se indrepta.

Am ramas fara cuvinte , n-am trecut insa peste momentul rusinos , uite-ma il privesc ca pe un extraterestru . Sorb din fiecare mima , inghit in sec.

Vru sa zica ceva , dezicandu-se in ultimul moment iesi la fel de repede cum a intrat.

Nu m-am putut retine ,ma apropii de lucrul misterios luandu-l in mana .E o carte . Privesc locul usii deschise , acolo unde el a stat. Mi-a dat o carte “Misteriosul creator al noii ere” Avel Nickelson . Citesc titlul cartii , raman admisa la cu totul alt lucru …Nu numai ca sunt nebuna dupa el…Il plac…Il plac enorm de mult…

Capitolul 10

“Ok ,sunt deaccord” Trei cusatorese ,una din ele cu ace in dinti ,aseaza materialul mulat albastru pe corpul meu. Valeh mi-a adus un intreg atelier in living .Tinuta pentru logodna e setata pentru a fi capturata pe sodurile mele. La cat de mult se invart in jurul meu , rezulta un sigur lucru ,Valeh i-a speriat cu ceva.

Rasuflu zgomotos , cu mainile ridicate in sus , privesc in oglinda la femeia blonda in costum negru si camasa alba.

Am acceptat decizia ei privitor la excluderea din Sala Sedintelor a unuia din invitatii “exclusivi” . Shotim Berded , ultimul dintre reprezentantii rasei mongoloide ce asista la Intrunirile Senatului Suprem.

Pe langa faptul ca fiecare regiune a Platoniului isi are propriu Senat , prin voturi secrete se stabileste prezenta unuia dintre fiecare Senat Minor , la Intrunirile Generale. La una din Sedintele de saptamana trecuta ,Shotim a sculat toata sala in picioarele cu discursul lui , provocand o adevarata epopee,ceea ce desigur tuturor membrilor Senatului nu le-a placut , inclusiv mamei mele.

“Ma bucur ca suntem in ultimul timp pe acelasi val.” Clipesc la reflexia mea . Cu adevarat in trei saptamaini am avut mai multe discutii normale decat in toata viata mea de la 8 ani. Nu stiu la ce se rezuma toate astea , cert e ca nu-mi mai pasa de tot ceea ce abereaza ea zilnic.

“Mi-a sunat Lucas .” Femeia de varsta a3a ,apuca brusc materialul tragandu-l de pe mine raman numai in lenjerie. Cobor mainile ,aranjand materialele si asa inexistente pe mine.

“Mai am ceva de facut pe azi?” Inhat halatul de pe canapea , reusind sa capturez rama foto ridicata. M-as fi mirat sa nu fie ridicata . Desi Vicky ma viziteaza frecvent , nu mi-a atins lucrurile , ceea ce ma incanta . Ar fi trebuit sa dau explicatii numeroase daca o facea. Nu e mare diferenta intre Valeh de atunci , si Valeh in prezent. Oricum ar fi medicamentele ce le urmam cu regularitate ne ofera un privilegiu enorm in ale imbatranirii.

“Mhm …” Cu ochelarii inca pe nas , rasfoii teancul de documentele amestecate .” Nu , nu mai e nimic. “ Dau din cap si leg halatul in timp ce caut prin camera dupa niste sosete.

Femeile s-au strans la fel de repede cum au si inceput nebunia. Ramase singure in camera , nu mai simt aceeasi presiune ca intotdeauna . Poate doar o indiferenta , la cum se uita Valeh acum la mine , i-se pare ca viseaza comportamentul meu supus.

“Bine atunci.” Sar intr-un picior , ciorapii fiind incomod de incaltat.

“Hei…” Se apropie de mine , oprindu-ma din a ma invarti prin incapere.

Atinge delicat baza barbiei mele , ridicand capul spre ea. In viata mea ,Valeh n-a indraznit sa-mi arate acest gen de afectiune. Ceea ce ma uimeste dupa care retragerea mea i-a devenit acceptabila.

“Ai ceva planuri pe azi?” Nu cred ca e gata sa auda adevarul . Plus ,aceste saptamaini au devenit un contract intre noi , eu nu caut cearta , ea nu intreaba prea mult . Se pare ca contractul nostru nu mai e valabil , ar suna penibil daca as zice ca el nici nu a existat.

“Da…” Imi musc buza , cautand un argument ceva ,desi nu cred ca are sens sa-i dau o dare de seama.” Defapt …Am..” Imi incolacesc bratele la spate , brusc facandu-ma mai dreapta.

“Cu Lucas?” Inspir ,raspunsul avea sa-I loveasca curiozitatea. Insa ea ma intrerupe rapid “Stii…bine….” Ridica mainile defensiv , cu un zambet ne-familiar , ochii ii straluceau .” Ai dreptul la distractie pana la 25.” O spus cu o urma de melancolie de parca si-a amintit ceva din trecut. “ Eu pana la ai mei 25 ,am facut praf Xantoliul.” Rade in hohote , apoi strange la piept hartiile ,ma saruta pe obrajii cu confuzia mea peste limite si creierul ce i-se pare ca doarme.

Asta ce a mai fost? Cu siguranta nu e ceea ce cred , dar Valeh pare determinata sa faca ceva in privinta relatiei noastre. Cu toate ca totul s-a dovedit a fi actul meu de frustrare si indiferenta ,pentru ea e cu adevarat ceva de succes. Sper doar ca nu se va cufunda prea mult in asta. Nu cred ca supunerea si rolul de fiica exemplara e ceva tocmai adecvat si de durata.

Scanand camera ,gasesc cartea data de Brandon , deja citita pe jumatate. La drept vorbind , am crezut ca e o carte gen actiunea , sau mistica legata de detectiv. Insa realitatea s-a dovedit a fi mult mai politicoasa. E un adevarat obiect stiintific ,include impasuri din aparitia Planetei si faptul turmentarii societatii cu declansarea razboiului mondial in 2086 . Am ramas la probabil cele mai penibile capitole , pentru ca ceea ce am citit pana acum e oarecum ceva cunoscut. Ei bine , sunt ceva nuante legate de veridicitate , sau de faptul naratizarii ,dar in rest e destul de bun.

Nu m-am oprit din citit numai pentru ca cel ce mi-a dat cartea ,era determinat sa ma lase sa o citesc . Am vazut asta in ochii lui , chiar daca nu mi-a spus un cuvant , am inteles.

De aceea , uite-ma pe margine ferestrei , stau catarata .Cu privelistea gradinii imense de inaintea casei , si servitorii cu gardienii ce se primbla prin teritoriu ,ma apuc de citit de la capitolul ramas.

“Capitolul 15

Privilegiile Armistitiului 5 al Pacii cu coruptia in adevaratul sens al cuvantului a trezit pribegie si delir intre randul celor candva osanditi dar ajunsi in frunte.

Adunarea a fost relativ scurta , fiecare tara si-a adus un punct de intelegere ,deci totul parea democratic. Si-au salvat interesele celor ramasi , bogatiile nu era de discutat in ceea ce parea la inceput real.”

Fug peste randuri , batand cu degetele pe lemnul gros , nu gasesc nimic de care ar putea sa ma capteze pana cand ajung la ceva suspicios….

“….Ce ar fi putut sa arate mai bine decat infruntarea oficiala a unei intregi traditii , o avalansa de gloante care au fost scris ca ceva ucigas, s-au dovedit a fi doar comploturi. Iar daca am fi suficient de intelepti am vedea cu certitudine ca pana in 2098 razboiul nici nu a incetat, iar Armistitiul a fost doar un delir al Senatului ,care desi in oficialitati se vorbeste de crearea lui la 22 octombrie 2101 , era deja hotarat componenta si existenta lui din 2086….”

Ce? Las cartea pe sprijinul peretelui ,aruncandu-ma practic pe raftul cu cartea despre aparitia Senatului si Ziua Victoriei. Nu-mi ia mult sa gasesc pagine necesara , am recitit-o de atatea ori ,dupa insistentele urate ale lui Valeh.

“Cea mai mare tragedie ,a fost si mereu va fi moartea a peste 9 miliarde de oameni , care au cazut drept victime actiunilor SUA si Federatia Rusa. Drept model de o noua era , prin vot unitar , s-a proclamat candva Pamantul , Platoniu , iar familiile ce au avut suficienta putere sa ridice totul de la zero ,au format o Adunare ,care ulterior a fost denumita Senatul Suprem ,22 octombrie 2101 , ziua care a adus despicatura luminoasa in trecutul nostru negru…”

Expir ,nu la fel de socata ,insa suficient de intrigata si in acelasi timp confuza. Sunt complet diferite. Si am in vedere , total ! Puteam intelege unele cuvinte , dar asta e cu adevarat o schimbare de istorie. N-ar fi trebuit sa fie istoria una si aceeasi? Au trait-o unii si aceleiasi oameni ,nu?

Insa asta e deabea un inceput , continui lecturarea cartii primite…

“…Sarmanele state mult prea mici ,care nu au inteles pur si simplu unde au fost bagate. Mii de donatii , si atat de multe proiecte deschise in ultimii 20 de ani inainte de actiunile armate ,au ingenuchiat fiecare fiinta dornica de a gandi. “Suntem aici pentru a aduce dezvoltarea.” Cu o deviza atat de scrupuloasa , prin mintile oamenilor nu a trecut macar un firicel de indoiala ca ii cumpara pe fiecare fara ca macar sa le intrebe pretul…”

Ma arunc peste zecile de alineate , aproape injurand la fiecare cuvant. Ce e cu aberatiile astea?

“…Anul terminarii Razboiului al-3-lea e pe atat de neclar , cu cat a aparut imediat o alta actiune armata la orizont ,fara ca macar sa fie explicate de ce si pentru ce. Cum ar fi putut fi minereurile un factor de omucidere , cand zacamintele cele mai numeroase erau deja ocupate cu mult inainte. Proiectele de reformare au distrus urmele de veridicitate , cu scrupulozitate palpabila au trecut

pe o treapta pe vinovatii tuturor actiunilor. Atunci cine sunt cei ce au pornit toata masacrarea de suflete?...”

Aproape ca se rupe din mine raspunsul , SUA si Federatia Rusia ,cine altcineva!

“…. Scopul initial al Europei ,ducea spre a lichida fortele supreme ale lumii . Ele fiind SUA si Federatie Rusa. Dupa ce ca ele si asa erau pe cutite , iar relatia politica cat si armata intre ele era extraordinar de tensionata , un anumit diplomat pe nume Crivera Steven , fost agent secret si viitor Presedinte al Germaniei …”

Ce? Crivera Steven? El e…El e… strabunicul meu …Nuuu… Mama spunea ca el a murit inainte de inceputul razboiului…

“…a adus instiintarea cum ca Japonia prezinta niste experimente radioactive in estul Oceanului Indian , anume acele forte pagane s-au inclus inabusind doar pentru o perioada barfele . Asta nu a fost suficient , planurile Uniunii Europene in frunte cu Anglia erau deja puse in functiune . Atacurile teroristice s-au inmultit considerabil in vestul Federatiei Ruse , iar America nu se putea reabilita de la cataclismele ce o invadasera…”

Inima imi pompeaza imi piept ca o nebuna. Ma sufoc brusc , trecand peste numeroase foi , care cu cat mai mult le mut si cuvintele aruncate in ochii mei ma inspaimanta. Ce e cu toata povestirea asta? De unde e declaratia asta de evenimente ,cand pe mine si toti cei pe care ii cunosc stiu cu totul altceva?

“Capitolul 23 –Era “Voastra”!”

“Fiti voi insiva , aliniativa la prospectul si reabilitarea teritoriului si asa invadat de tradatori.” Asta ar fi trebuit sa fie primele fraze aruncate de Payton Crivera , ce brusc a devenit nu numai ca o vaduva ,dar a preluat in maini viitorul unei intregi planete. Candva sotia Presedintelui Germaniei ,si imediat dupa semnarea ultimului armistitiu a devenit reprezentata umilei Anglia. Ea nu numai ca si-a aratat disponibilitatea in a readuce prosperarea Platoniului , dar a facut tot posibilul sa si creeze conditiile ca sa se ajunga la acest Platoniu…”

Prostie! La dracu! Ca mama ma-sii indruga asta? Payton Crivera e originara din Anglia , am studiat de mai bine de sute de ori arborele meu genealogic. Toata familia mea se trage de la Dodson si Arnat ,ce au fost puri englezi . N-am avut in toata istoria noastra macar un strain legat de Germania! Nici chiar strabunicul meu…Nici chiar….

“…Datorita miscorarii drastice a populatiei ,toti erau fericiti pana la limita ca bani pentru formarea noii populatii se dovedea mereu insuficient. Asa ca pentru diferentiere de oameni , Senatul Suprem ,a emis primul lui ordin “ Fiecare

locuitor al Platoniului va fi clasificat in dependenta de rasa , profesie si familia din care provine.” .Mai interesant e faptul ca clasificarea sa facut in realitate dupa altceva. Pentru a nu consuma mancarea si asa ramasa putina ,persoanele cu varsta peste 81 de ani nu este eutanasiata ,ci impuscata ca pe niste animale trase intre-o coloana aliniata…”

Nu! Nu! Nu! Asta a fost doar o hotarare de moment. Eu stiu ,am facut studii pe seama primului Senat . A fost luata hotararea datorita faptului ca oamenii senili erau bolnavi de la radiatie . Asa ca cei bolnavi au fost omorati , dar la asta totul s-a stopat! Ce dracu vorbeste el?!

“…Familiile care contestau abilitati de munca ,si sanatate cat de cat acceptabile cu varsta mai mic de 81 , era inclusa in lucru si obligata in a locui in carcioabele oferite de “Stat”….”

Ce pizda mas-ii?! Sunt furioasa ! Respir greu , fata lui Brandon derulandu-mi-se in ochi din ce in ce mai mult ,strigand la mine ca noi avem planeta. Asta crede el despre cei cu care vorbesc eu? Ca suntem pentru a le lua planeta? Noi locuim ca intr-o familie , deci ei tot sunt o parte din ea…

“Rangul 2 proclamata persoanelor apropiat Senatului , care lucreaza in nemijlocita alaturare. Drept exemplu sunt body-guarzii , toate garzile si aparatorii legii emise de Senat. Astfel s-a exclus aparitia informatiei care nu ar trebui sa afle marea majoritate , rangul 3…”

Baga-mi- as piciorul! Joseph atunci ar trebui sa fie rangul 2 dupa clasificarea nebunului asta? Ce prostie!

“… Cei mai superiori …Cei mai paziti , cei protejati de lege , varful societatii proclamat oficial de lege sunt in primul rand familiile ce intra in componenta Senatului , si deja prietenii ,avand oricare drept il vor ei. Linia de sange trebuie sa mearga direct , sau macar aproape pentru a putea fi inclus in Primul Rang. Elita…”

Glasul lui Brandon imi sparge timpanele ,aproape facandu-ma sa scancesc de durere “ELITA!”... Rangul unu?...

“…Pentru apararea lor…pentru supravietuirea lor…toate fortele medicinii s-au aruncat in a stabili formula genetica a vietii lungi… Pilulele si numeroasele interventii genetice aplicate pe copii de 8 ani ai Familiilor Senatului…”

Imi amintesc ai mei 8 ani… Doamne! Imi acopar gura , scancetele mele nu mai sunt de la confuzie , e durere…Practica intelegere a ceva ce are sens…A multor nuante ce in alte documente pur si simplu n-am gasit….

“… Copii erau omorati , pentru stabilirea unei loialitati de sange si in acelasi timp , mentinandu-se rangurile , conducerea a stopat eruptiile protestelor in masa prin caznirea tuturor revolutionarilor in public. Pecetile erau ceea ce determina viata bebelusului. Nu mai conta parerea lui , el se determina a fi legat cu cineva …”

“…Studii celor de rangul 3 ,este limitat . Pe langa munca ce le este oferita de Senat , oamenii nu mai au dreptul de a tinde la alte profesii decat cele care le sunt impuse…”

“…Orice incalcare a Legii Supreme , aduce dupa sine infractorului condamnarea la moarte in public ,apoi urmata de peceata lui si copii individului…”

Neg din cap , ochii marindu-se considerabil ,capitol peste capitol am si uitat unde ma aflu , si ca sunt imbracata numai in lenjerie intima cu halatul transparent. Aici , la momentul prabusirii unui ideal…A ceea ce a parut candva o realitate frumoasa…Pentru cine e ea? Pentru noi “elita”? E macar o viata asta?

“ Televiziunea a devenit o arma de santaj ,derulate mii si mii de aspecte ale conduitei vietii numai pentru ei , in timp ce Elita isi soarbe viata scursa din cei mai inferiori lor…”

“…Totul a disparut… Arta revolutionara , domeniul psihologic , medicina pentru rangurile mici , actoria si muzica daruita de glasul omenesc. Fiecare a parut prea periculos pentru noua Era contemporana , incat au derulat totul , eventual stergand existenta lor subita…”

Si acum imi mai aduc aminte cuvintele lui Vicky…”Sunt sigura ca nu ai mai vazut asa ceva…” .A avut dreptate , n-am mai vazut muzica cantata de o persoana , n-am mai vazut cineva sa cante la un instrument muzical decat doar cei mai indrazneti…Iar ei o fac…Vicky o face…

“…Problema cu orientarea sexuala nu mai e o problema . Senatul a avut grija in atatea legi si ordine , sa faca inexistenta orice urma de pecetluire a fetelor , sau schimbarea pecetii dupa ce copilul a crescut…”

Vicky…”Ador heterosexualele…” .Sarutul ei total ne-adecvat …Acum inteleg…

“Moartea naturala a persoanei inainte de 81 de ani , pentru peceata necesita un acord special emis de Senat,prin care ii ofera un nume ,iar imprentarea altui nume are loc mai jos de celalalt…”

“…Ati vrea asta? Aveti peceata langa voi , sunteti o familie , iar pentru a avea un copil aveti nevoie de un Emis oficial , prin care Senatul Regional ,eventual directionat de actionarii Senatului Suprem , va permite sa aveti acel copil , indicand si de ce sex trebuie el sa aiba , pentru beneficiul Platoniului si necesitatile lui. Reformularea ar suna ,pentru beneficiul Elitei prea marite! A celor ce nu au idee ce inseamna o viata in ruine…O viata arsa din temelii …Acolo unde nu mai e loc pentru dezvoltare si tindere spre mai bine… Binele pentru rangurile inferioare e ceea ce hotaraste ipocrita de Elita…”

Clipesc derutata , lacrimile uscanduse pe obraji. Sunt repulsionata , admisibil arsa incetul cu incetul pe rugul cuvintelor citite…

Nu mai am puterea necesara pentru doua capitole ramase…Rasfoiesc cele cateva zeci de pagini , oprindu-ma la ultimul aliniat…

“…Era creata nu mai e la fel de misterioasa. E doar un act de rebeliune , adus cu idiocratie la realitate. Un act devenit viata tuturor locuitorilor Pamantului. Stersi din propia lor generatie , uitati de traditiile neamului lor , cu o limba straina infranta in frunte…Fiecare e o parafa ,atarnata pe un document peste care cu regularitate se ataseaza inca un ordin, la care tinde viata ta. Ne bucuram oare noi de atata fericire pentru care au optat cei omorati? La urma urmei , cei prezenti la Intruniri au ales adevarul creat de ei , acel adevar spre care au dus alegerile precendentilor. Iar noi , inferiorii , ne ramane doar sa credem , pentru ca suntem facuti sa credem. Facem alegerea “perfecta” , iar alegerea devine viata noastra. Intreabate , zi de zi te trezesti cu ochii proptiti de tavan ,si prima intrebare ar fi legata de realitatea ta sau de realitatea teoretica declara de Senat?”

Ridic ochii socata ,inchizand ochii ma simt infransa de lectura. A reusit sa intunece ,lampile aleei din fata casii e aprinsa.Privesc coperta cartii , mangaind hartia dura surie. Nici nu are o imagine printata ca aspect, doar titlul si autorul .

N-am auzit de numele asta inaintea de a citi cele scrise. Am avut ocazia sa si caut prin retea numele lui , insa nu e nimic. E ceva de care sunt atat de lipita , e oare posibilitatea faptului ca am sorbit din fiecare cuvant , inspaimantata ca cred in tot ce am cules. Inspaimantata ca cine mi-a dat cartea simtea ceea ce este scris aici , traieste fiecare cuvant in realitate. Este oare posibil sa fie asa?

N-am vazut asta in multimea venita la explozii ,la Reuniunea Senatului. Doar Brandon e tot ce mi-a ramas printat in memorie. El crede ce scrie aici? Oare stie ca n-ar putea fi posibil sa fie totul adevarat? E o creatie…ceva imaginar ajuns pe hartie… Nu poate fi averata! Pur si simplu nu poate! Nu vreau sa accept …pentru ca daca o voi face atunci Familia mea nu numai ca a provocat Razboaiele

Mondiale in urma cu 800 de ani, ci si conduce sangeros ceea ce a distrus refacand un monstru de Platoniu creat pe durere si dictatura.Nu! Nu!

Sar ca arsa de pe marginea ferestrei , luand pe mine primele haine la nimereala ,ma indrept spre singurul loc unde as primi raspunsuri. O sa vorbeasca cu mine , o sa raspunda si o sa ma asculte. E doar o carte nu poate fi adevarat!

***

“Unde e Brandon?” Il trag pe Alec de o maneca , sta asezat la bar , clubul fiind silentios . Dupa cate am inteles de la Vicky , azi nu au nici o petrecere , deci e liniste.

“Lil’!” Ma imbratisa calduros , cu ochii injectati de alcool , inteleg prea bine ca nu am ce discuta cu el.

Strang cartea in mana , fugitiv analizand barul , doar Ulian si cativa tipi la coltul indepartat.

“Ce cauti aici? Azi nu este petrecere.” Ma balbaie cu paharul de wiskey in mana , ma privi din cap pana in picioare.

“Am venit …mhm…Nu stii unde e Brandon?” Ma retrag la atingerea lui , si incercarea esuata de a ma trage spre el.

“Uhh..” Dadu din cap , sorbind din bautura. “Ati clarificat lucrurile.” Cu ochii pe mine , nu cred ca are vre-un sens sa vorbesc cu Alec beat.Nu poate formual ceva coerent , decat niste fraze ce pe bombane mai mult pentru el.

“Mda…” Ma misc de pe un picior pe altul , cautand barbatul brunet.”Multumesc pentru ajutor.”

“Cu pl…a…ce..re…” Sughita , tragand bautura peste cap imediat la terminarea cuvantului.

La naiba , nici Vicky nu se vede , cu atat mai mult fratele ei.

“Esti atat de fr…frumos…Pff…” Clipi suprins , sughitand accentuat. Incerc sa-i ignor starea , incaperea imensa analizand cu o nevoie disperata.

Il zaresc la coltul cel mai indepartat , singur si cu ceva in mana . La doar cativa pasi intra pe usa “Rezeva”.Fac un pas , alegandu-mi directia spre care sa merg.

“Esti foarte frumoasa…” Sopti Alec , mirosul de alcool imi gadila nasul , ma apuca de mana ,apropiindu-se de mine.

“Alec esti beat.” O spun , rupand contactul fizic dintre noi , alerg spre usa pe care a intrat Brandon.

Cu inima in gat , masor coridorul relativ lung . Covorul verde domoleste pasii mei accentuati , scarile de pe dreapta par abrupte insa nu ma impiedica sa sar peste doua in timp ce usile la ascensor sunt inca deschise . E acolo , lipit de peretele micut , imbracat in niste blugi albastri maiou alb , si scurta de piele neagra . Cu cat mai mult ma apropii un lantusor de argint imi straluceste , captand atentia spre pieptul lui.

Nu ramane miscat deloc de prezenta mea , si nici sa opreasca usile nu se sinchiseste. Cu toate ca reusesc sa intru , mi-a luat cateva secunde pentru a-mi lua aer.

“Ce-i asta?” Flutur cartea in aer , cu mana stanga fixata in sold.

Am ajuns de la insuficienta de aer , la furie legata de lectura lui.

Isi ridica o spranceana , lasand un semn de parca nici nu m-a auzit , doar se uita mai mima mea .

“Ahh!” Imi dau ochii peste cap, lasand mana pe langa corp. “ Nu o mai fa pe preotul! Ce dracu e asta?” Ma rastesc , ignoranta ma ajuta ,cand de fapt pieptul mi se rupe de batai , tensionata de la incaperea mica , si mirosul lui.

La naiba! De ce trebuie sa ma abat de la scopul initial? Pentru ca miroase bine? Apropo chiar miroase , inhalez adulmecata de aroma masculina si un sapun tentant de delicios. Ahh! Fixeazate Adelaide!

“Raspunde Brandon.” Am implorat practic , doar glasul parand ceva mai sever decat ar fi trebuit. Nu-mi pasa ce crede , ei bine , nu e chiar adevarat , dar nu pot sa gandesc acum la asta. Sunt prea confuza si furioasa.

“Ceva nu ti-a placut printesa?” Spuse calm , uitandu-se la panoul de permutare a etajelor.

“Cine e ipocritul de Avel Nickelson? Tu ai citit asta?” Nu vad nici o reactie si continui.” Deci , presupun ca ai citit. Nu pot sa cred ca crezi in tampenia asta!” Strig la el , lipsa de reactie ma aduce la isterie. Nu intelege? Distruge nu numai parerea mea despre societate ci si intreaga mea viata , care s-a rotit in jurul Senatului mai bine de 24 de ani.

“Ohh , asta e tampenie?” Din nou pasul lui amenintator in directia mea. Primul impuls , sa ma retrag , dar nu o fac , ci ramanem la mai putin de 20 cm distanta intre fete , fulgerandu-ne privirile.” Nu te aranjeaza istoria ce nu include succesul

senatului vostru dement?!” Accentua cuvantul “senat” , aproape percep o ura indescriptibila.

“Dement?!” Ii raspund drastic , cautand teritoriu de dominare , ma apropii si mai mult. “Voi traiti datorita lui ! “ Nu reusesc sa continui propozitia , ca un raset dureros de auzit , ma zguduie.

“Noi?” Arata cu degetul la el .” Ohh , si presupun ca Elita voastra e atat de luminata in toate ca nu mai trebuie sa mai si discute cu cei de rangul 3. Cum dracului te simti cand traiesti pe spatele nostru?” Cu greu ,inregistrez fiecare cuvintel , puternic indusa intr-o transa ,vazand totul rosu.

Incredibil! Intr-un moment ma simt imposibil de atrasa de el , si in alt moment vreau sa-l omor cu mainile mele.

“Tu nu stii nimic de noi! “ Urlu de-a binelea , glasul meu erupand ,cu usile ascensorului ce se deschide , suntem la doar cativa pasi de camera panoramica.

Scrasnesc din dinti , fiind doar la un pas de a-l lovi in fata.

“Atunci taci ! Nici tu nu ai habar de viata noastra!” Trecu pe langa mine , cu o ultima privire la mine ,ma vad trasa dupa el la iesire. Nu stiu ce ma atrage pur si simplu , ochii lui nu numai ca ma cutremura , dar spun atatea in unele momente ca ma gasesc agatata de impulsurile astea.

Nu facu nimic , stiu ca ma aude la spatele lui , nu mari pasul , nu incerca nici sa ma opreasca din a-l urmari . Iar camera intunecata , e cu totul alt teren ce sunt sigura ca-l va domina cu succes. Pe mine deja ma infrioreaza ,trupul reactionand intr-un mod similar ca in alte dati.

Ii intind cartea , incapabila sa explic de ce am urmat pana aici. Nu mai am ce-i spune , a fost destul de clar totul. El crede ca ce e scris in cartea asta , iar eu nu vreau sa cred ,pentru ca asta mi-ar distruge idealurile,inclusiv viata. Sunt oare gata pentru asta? E gata oare macar cineva sa i se darama intr-o zi toate sperantele , toate scopurile spre care tindea?Nu cred…

“Brandon…” Soptesc la postura lui asezata , cu spatele la mine , si ochii spre padurea miscata de vantul puternic.

A tacut pret de minute , nu mai sunt capabila de a mai cere macar cumva sa-mi raspunda . Pentru ce mi-a dat cartea aia? Ce-a vrut sa demonstreze prin asta? Am inteles ca nu ma suporta , dar la ce bun sa-mi acorde una din obiectele lui de lectura.

“Mhm…” Slab , melancolic glasul sau barbatesc se auzi . Ma conectez la realitate , cautand o reformulare a intrebarii dorite sa i-o adresez.

“De ce mi-ai dat cartea aia?” Casual , aproape inghitand bila din gatul meu , formez o conversatie . Vreau sa vorbesc linistit cu el , ar trebui sa reusim .

“Trebuie un motiv?”

“Nu stiu. Tu spune-mi.” Murmur , cu mainile in san, pasesc spre el.

“De ce?” Sari ca ars de jos , facandu-ma sa tresar cu un pas in spate.

“Ce de ce?” Clipesc derutata.“De ce totul trebuie sa aiba un sens? “ Privi rece , fiind cu gandul clar altundeva.

“Pentru ca mereu este un sens in actiunile noastre.” Raspund.

“Pe dracu!” Suiera , cu maina aranjand firele rebele cazute peste ochi.

Ma fascineaza cum isi misca degetele prin barul matasos negru, as vrea sa fac eu lucrul asta.

“Este.” Insist , ramanand cu privirea pe parul lui miscat la ceafa.E mai haotic decat era , trezita la doar o miscare de a-l putea simti in mana mea. Ce-i cu tine Adelaide?!

“Eu nu am .”Imi scutur capul , alungand orice imagine de a-l saruta pe buze.

“Minti.” Pot vedea in ochii lui negri , ce dupa constatatea mea s-au facut rotunzi deschis,emanand pura surprindere. Stiu ca ma minte , ochii il tradeaza.

“Tu nu stii nimic despre mine.” Facu mainile in pumni , toate emotiile ce i le puteam palpa pe fata , au disparut. Vreau sa pot din nou vedea prin duritatea mimicii lui , mereu se ascunde.

“Nici tu nu ma stii, Brandon.” Zic calm , lasand mainile sa-mi cada pe langa corp.

“Ei bine , ma bucur ca nici nu vreau sa stiu.” Arunca ultima propozitie ,fara sa ma mai priveasca doar lua cartea , si iesi val vartej , ca de fiecare data ramasa sa ma caznesc pentru prostiile ce le fac. Soptesc in urma “ Insa eu vreau…” , ma incolacesc in propia imbratisare , cautand o alinare . Acum m-au atins cuvintele lui , si nu e ca si cum n-ar mai fi zis nimic rautacios , insa acum dintr-un motiv inexplicabil , imi pasa. Imi pasa mai mult decat ar trebui . Cu asta aparand o indoiala din ce in ce mai evidenta ,oare il mai plac?

Capitolul 11

Sunt aproape sigura ca momentul in care Valeh a intrat in Sala de Sedinte linistea a devenit si mai apasatoare. Masa imensa din sticla , cu 20 de scaune e cu adevarat impunatoare. Nu e nimic altceva decat o incapere cu lustre lucioase , si diamante multe diamante false lipite de tapetele alb-cafenii. Microfonul pentru Presedinte e setat demult , urmat de zeci de oameni intrati pe rand , fiecare isi clarifica functiile cu mapi in mana. Tabletele asezate , iar ecranul holografic cu inscriptia “Sedinta Nr 34” pentru anul 3001 , e mai stralucitor ca niciodata.

Urmez in spatele lui Joseph , locul meu obisnuit e dezgolit. Material de piele neagra , lipsa de masa , doar un suport pentru notite , iar carnetelul mereu aparent

verde cu pix-ul personalizat imi prevestesc doar ceva ce am mai vazut de fiecare data.

Schimb din priviri cu body-guard-ul meu , relaxandu-ma asezata zambesc absenta lui. Vor urma 2 ore plictisitoare. Oricum ar fi , e ca o scapare din ceata in care m-am bagat ieri. Cartea aia suspecta , si Brandon cu credinta lui oarba . Aici e locul meu , si stiu mai bine ce este Platoniul. Fac o parte hotaratoare din el , suntem cu totii o parte. Nu vreau sa ma las influentata , asa ca atat timp cat insuflarea parerii proprii ma ajuta , nu ratez aceasta idee.

“Buna Ziua tuturor.” Mama in capul mesei , cu costumul gri si camasa alba iar nasturii aurii au forma vulturului . Dovada vie a unui Presedinte , a ceea ce ar trebui sa insemne acest cuvant.

Sala se ridica in picioare , un recunoscator raspuns si miscarea mamei mele ii aseaza pe toti aproape simultan.

Ma asez pe masa cu Membrii Senatului, nu vreau sa mai admir altceva. Vreau sa ignor faptul ca in stanga mea la nici un pas se afla Lucas , iar in dreapta e Drake.

Sticla de apa plata ii e deja dusa la buze , ochii injectati de oboseala , iar cearcanele sunt cu mult mai evidente. Largesc bratele , strangand materialul scaunului in maini.

Va fi usor sa ii ignor pe ambii . Cu Drake nu am despre ce vorbi , iar Lucas e mai usor de ignorat cand cred ca nu simt nimic pentru el. Nu stiu! La naiba nu stiu!

“Psst!” Clipesc la modul de contactare pe care l-a ales Lucas. Reactia mea i-a fost suficienta ca sa miste picior peste picior ,cu o postura relaxata incepu.

“Lily.” O sa tac , n-o sa-i raspund.

“Stiu ca ma auzi .” Ar fi imposibil sa nu o fac , suntem mult prea aproape. De ce mama ma-sii stam alaturi? Pentru ca nu demult adoram asta , si era o parte din falsitatea noastra. Asteptam sa fiu cuprinsa de nervi , de durere si sentimentul de tradare , dar nu e. E absolut pustiu.

“Lily” Nu mai soptea , ridica putin glasul , Drake reactiona la incercarile lui.

“Lucas poti sa taci?” Zambesc mai mult pentru mine , ferind mana in timp ce incerca sa o atinga.

“Vorbeste cu mine.” Trag aer puternic in piept ,doar ascultand conversatia sedintei privitor la noua reforma in domeniul stiintific. Inca o dovada ca cartea aia e un rahat .

“Onia , sunt sigura de regulamentul numarul 1 , am fost si eu acolo ,dar nu sunt deaccord cu implimentarea divirgilentei in privinta medicinei pentru rangul 3.” Am uitat de Lucas ,am nevoie sa gasesc dovezile pentru a fi sigura ca cele citite sunt o nebunie.

“Este o necesitate , asa ca nu se va exclude . Vom reveni la asta mai tarziu.” Se implica Valeh , contrariile dintre Beznenko si Onia au fost stopate , in momentul in care eu vroiam sa aflu mai multe.

Ochii batrani ai mamei mele se opresc pe mine ,provocand acel sentiment de necunoscut pe care il am mereu cand ma minte. Nu stiu ceva? Ma ignora mereu in timpul sedintelor , de ce ar fi atenta pe mine azi?

“Ti-am spus sa taci.” Marai roscata , cu unghiile infipte in sticla si asa mototolita. Reactionez la mica lor controversa , cu prezenta mea tacuta doar admir.

“Nu vorbeam cu tine ,la naiba.” Nu stiu de ce sa fiu mai uimita , de ura lor printre randuri in tamp ce eu i-am prins ca si-o trageau , sau de vocile lor silentioase in timp ce fac asta.

“Lily.” Zambesc cu fata inainte , coada ochiului o capturara pe roscata , ce se intoarse de-a binelea arzand o gaura in corpul satenului.

“Intoarcete.” Repeta Lucas , marindu-mi zambetul.

M-am gresit , chiar am facut-o. A fost nevoie doare de o noapte in care Lucas a aparut in ipostaza rea , ca sa inteleg ca defapt nu simt nimic pentru el. Era ceva insuflat , nu atragea nimeni atentia la mine in sensul ala pe care il facea el. Fiind sigura ca oricum viata mea va fi legata cu a lui , am tins inconstienta spre presupusa iubire. E ridicol sa intelegi tocmai in momentele in care mai ai 1 luna si jumate pana la casatorie. Nu-mi pasa! Pentru prima data in viata mea , nu astept si nu vreau sa se intample casnicia.

“Lily.” Sopti.

“Ahh!” Drake isi arunca mainile in aer , scena noastra tacuta e cu adevarat amuzanta. Ma rog , nu pentru toti , Drake sare pe foc de furie , iar Lucas e atat de

trist ca as putea sa creez un testament intreg prin a rani omenirea.”Raspunde-i pentru numele lui D-zeu!” Boldindu-se de speteaza scaunului.

“Facem schimb .” O spun intr-un final . N-o sa-i placa .Ohh ,n-o sa-i placa deloc lui Lucas. Dar nu-mi pot stopa satisfactiain a o face.

“Ce?” Roscata imi intampina privirea , cautand o explicatie sau macar o continuare.

“Cu locurile si cu persoana de alaturi.” Surad .

“Nu!”Erupe Lucas , apucand mana mea ce era asezata in poale. Nu reactionez in nici un fel , raman tacuta pentru cateva secunde , timp in care toti prezentii de la masa se uitara la Lucas , dupa strigatul lui.

“Ma scuzati.” Murmura , strangandu-mi mana sugestiv.

Vreau sa rad , am nevoie de eliberare a energiei comice acumulate in mine.

“Cu locurile?” Se scarpina de nas , ochii lui Lucas aprinsesera atmosfera noastra. E tensionat , e cu adevarat incordat . Ce o fi insemnand reactia lui?

Am stiu ca nu o sa-i placa , dar ce motiv ar avea sa fie atat de furios? Vreau alt loc pe scaun , si ar fi cel mai bine cat mai departe de el.

“Esti ?” Subliniez cuvantul , dand din umeri la ochii ei intrebatori. E si ea la fel de socata ca incordarea colegului meu de peste umar.

Nu stiu ce s-au asteptat de la mine. Sa le sar in cap? Nu cred ca am motive pentru asta.

“Bine-inteles.” Misc degetul aratator , facand o tura cu degetul . Insemna sa schimbam imperceptibil.

Stransoarea lui Lucas se accentua pe incheietura mea. Ma incrunt , privindu-l urat , o trag pentru mine . Fac miscarea necesara , cu spatele rotindu-ma ma asez cu o exactitate de 100% in scaunul candva al lui Drake.

Expir usurata , departarea dintre mine si satenul e mai mare acum. Se vazu tras in colt , pentru ca se intoarse cu fata la Sedinta , pentru restul orei am ramas tacuti ,savurand din tacerea abrupta dintre noi.

La primul pisc de eliberarea a oaspetilor , ma arunc din sezut si il salt pe Jos de mana , ma urma imediat.

Crizele viitorului meu sot ,sunt ceea ce nu vreau inca sa infrunt. Am altceva in minte , ca de exemplu mica petrecere organizata de Vicky la Tile’s.

Nu am vre-un scop anume , dar vreau sa mai ascult muzica lor live. E in acelasi timp frumoasa si infiorator de zguduitoare.

“Il ignori?” Dau din cap , ranjind la smiorcaielile barbatului ce ma pazeste de cand ma tin minte. Incerca sa-mi arate ca ma comport ca un copil . Dar ce sens are sa-i spun ca nu e asa? Joseph crede ca inca sunt afectata de actiunile lui Lucas , cand in realitate nu mai dau nici doi bani. Sunt afectata de altceva , si ma tem ca daca el o sa afle de ce anume sunt , nu va ramanea deloc incantat. La naiba! Nici eu nu sunt incitata de asta.

“Ar trebui sa vorbesti cu el.”Urmez la iesire , tacerea era cu mult mai superba.

“La ce bun?” Dau din sprancene , privind in lotul de pamant ocupat de numeroase automobile.

“Pai nici nu stiu…Pentru ca in mai putin de 6 saptamaini va veti casatori , iar peste 14 zile in general aveti logodna. “ Imi deschide usa , cu aerul lui de un om intelept imi dau ochii peste cap.

“Si? Cu acelasi succes pot sa-l ignor si dupa nunta.” Ma imbunfez , cotrobaind prin mini-bar dupa apa gazata.

Jos tranti usa in urma lui , facandu-se comod pe bancheta din fata mea.” Si in timpul sex-ului tot?” Rad de-a binelea.

“E posibil?” Clipesc de cateva ori , satenului clar nu-i place atitudinea mea.

“Are sens sa mai spun ceva?” Joseph cedeaza , o face in acelasi timp , ma stie mult prea bine ca sa inteleaga ca nu ma voi lasa induplecata.

“Ce planuri ai pe azi?” Continua dupa confirmarea mea.

“Cred ca o sa plec la G+.” Dau din umeri , deruland in ce pot sa ma imbrac in drum spre Tile’s.

“Ohh , zau?” Cu bratele incolacite in fata , muschii pocnesc de la materialul puloverului negru. “Nu cumva planurile tale includ deconectarea dispozitivului de urmarire si vizita ruinelor din care te-am scos o data?” Ma inec cu apa , tusind de cateva ori la reflexia felinarelor stinse.

“Ce?” Socata , ma sterg cu maneca pe buze.

“Mai inteles prea bine. Nu sunt atat de prost ca sa nu te urmaresc de fiecare data cand o faci.” Sunt atat de uimita si in acelasi timp furioasa.Cum indrazneste?

“Mai urmarit?” Strig la el , robotul sofer semnalizand fixarea centurii.

“Ce se presupunea sa fac? Sa te las singura acolo?” Scutur capul , chinuindu-ma cu incheietoarea centurii.

“Cum dracului iti permiti sa faci lucrul asta?!” Urlu , tremurand de frica , si de faptul ca am fost descoperita.

“Imi permit! Ultima data cand te-am lasat cu dispozitivul deconectat , te-am gasit gatuita si intr-o criza depresiva de tusa.” Termina , cu acelasi ton calm si posesiv.

Stiu ca asta e sarcina lui, dar mama ta eu ,sa ajungi sa ma urmaresti?

“Apropo ai de gand sa-mi spui cine te-a gatuit in seara aia?” Vreau sa strig la el , insfac manerul usii de la virajul brusc spre stanga.

“N-am fost gatuita.” Insist.

“Deci vrei sa spui ca vanataile ramase in forma de degete erau din senin?” Isi ridica sprancenele, provocandu-mi ridicarea nivelului de adrenalina in sange.

“Nu e treaba ta Jos!” Ma rastesc .

“Ba e treaba mea! Iti faci un rahat din propria ta viata! Si atata timp cat Regina nu stie in ce rahat te-ai bagat ,eu sunt ala care trebuie sa te scoata.” Ma ameninta , tragand de draperia ce acoperea fereastra.

“Nu e nimic din ce ar trebui sa ma scoti!”

“Ba e! Ba e! “ Se rasti , e furios .Jos nu e furios niciodata. “Tu iti dai seama ce dezastru va fi cand mama ta va afla? “ Cu aratatorul lovi in tampla lui , imi arata spre cat de tacnita ma crede.

“Nu e mare treaba.” Nu inteleg ce legatura are asta cu vizitele mele frecvente la Tile’s? Da va fi furioasa , nici cu G+ nu era deaccord ,dar se va acomoda intr-un final. Mereu o face , acum nu va fi o exceptie.

“Esti sanatoasa?” Se rasti din nou , miscandu-se in fata ,imi atinse genunchii mei cu ai sai.”Tu ai vre-o idee ce se petrece in jurul tau Adelaide? Ai macar ce-a mai mica percepere ca daca toata porcaria cu vizitele tale la rangul 3 se vor descoperi ,ei vor avea de suferit dupa asta? Si nu numai ei, ci si tu! Esti urmasa

tronului! Unde-ti e creierul ?” Clipesc , degetele mi se misca tremurator in pumni , jucandu-ma pentru a deconecta strigatele body-guardului meu.

“Nu striga la mine!” Ii raspund , nu am ce sa mai zici inafara de faptul ca nu inteleg ce are in vedere.

Sunt urmasa locului in Senat , nu e mare branza. Plus , faptul ca apar pe la clubul Tile’s nu inseamna nimic.

“Ceea ce fac eu in timpul liber nu e treaba mamei mele.”

“Esti atat de naiva? Ai un amarat de dispozitiv de urmarire in mana! Uitate la viata ta ,scoateti ochelarii aia roz si priveste realitatea!” Se pali de bancheta lasandu-se pe spate , ma facu si mai confuza. Ce tot indruga el acolo? Din nou slogane gen Avel Nickelson.

“Ce realitate? Ce tot spui acolo Jo’ ?” Ma incrunt , cutele de pe frunte se adancesc , astept sa-mi raspunda. “ Daca Valeh va afla , nu numai ca va face una cu pamantul clubul ala ,ci si oamenii din el.” Ce?

“In ce sens si oamenii din el?” Nu ma pot abate de la gandul de Vicky Brandon si Alec.

“ Nu numai tie iti faci rau , le faci si lor . O sa-i pedepseasca. “ O spune suierand cu aerul iesind din plamainii lui . Ceea ce inseamna una , nu mi-a spus tot , ceva imi ascunde.

“Cum o va face?” Imi strang palmele intr-o lipire reciproca , tensionata de cuvintele lui Joseph , si de cartea proaspat citita ce din nou loveste in ratiunea mea , ca o bomba ce ar incerca sa darama o zid.

“ Pedeapsa.” Dadu din umeri . Ma minte , de ce mama ma-sii nu termina?

“La dracu! Ce fel de pedeapsa?” Ma otaresc , cu ochii fulgerand in privire lui.

“Moarte.” Mi-a ramas aerul in plamaini.

“ E adevarat?” Zbier , la colturile ochilor acumulanduse lacrimi. De ce vreau sa plang? Doar nu poate fi adevarat! Si ce daca unul din oamenii in care am cea mai mare incredere imi confirma temerile mele ,nu sunt adevarate.

“Ce sa fie adevarat?” Pentru o clipa am crezut ca-l voi lovi . Doar pentru ca vreau asta , pentru tensiunea de pe umeri. Corpul mi s-a facut de cateva ori mai greu , facand imposibila miscarea mea prin salon .

“Ce a scris Avel Nickelson.” Zbier , o fac la propriu , clipind de atatea ori ca mi se incetoseaza vederea.

“Ai citit cartea aia?” Isi mari ochii , e uimit de destanuirea mea.

“E o porcarie! E o tampenie! Eu nu cred in aberatiile batranului aluia!”

“Lily , de unde ai luat cartea aia?” E precaut, de la groaza din glas , a trecut la liniste si nesiguranta. De ce?

“N-ar fi trebuit sa o citesc?” Sunt furioasa! Nu! Sunt turbata de nervi! Cu lacrimile ce vor sa-si faca iesire , ma zbat intre miile de fraze ce-mi inunda constientul si fata lui Joseph. Tot ce citisem , fiecare cuvant ce nu-l credeam lovestes in mine.

“Nimeni din cercul vostru nu a ajuns sa o citeasca.”

“De ce?” E tot de care sunt capabila sa formulez. Chipul lui Brandon are un sens acum . De ce totul loveste in mine ca o revelatie? Sunt la un pas de a ma prabusi , dar totusi continui sa pasesc spre prapastie. Vreau sa ma opresc! Nu vreau sa mai stiu.

“A fost scrisa in urma cu vreo 400 de ani. A fost conceputa ca un act de protest pentru cea mai puternica familie a planetei.” Nu vreau sa aud! Nu ! Nu!

“Cine?” Gura ma ia inainte , cu ochii prin incaperea , privesc inainte. Nu ma conectez decat la suflarea mea abrupta , si glasul domol a-l satenului.

“Crivera.” Scancesc , degetele pocnind in presiunea pe care am adaptatat-o pe maini.

“De ce nimeni nu a auzit de ea?” Stiu raspunsul , il stiu .

“Autorul a fost omorat cu mult inainte de a fi publicata cartea.”

“A fost publicata?” Soptesc temator. Stiu ca nu a fost , i-am vazut coperta . Era ceva asemanator cu un invelis temporar , ca o ciorna ce va merge la tipografie.

“ Nu. Toti ce au fost implicati in scrierea si taparea ei ,n-au supravietuit .” Imi musc interiorul obrazului , imaginand-o pe bunica mea si bunelul meu fiind in

fruntea Senatului si facand asa ceva. Pentru mine ei mereu au fost un exemplu , cineva la care nu vedeam nici un defect.

Masina coti spre aleea vilei , cu zdruncinaturi micute , inteleg ca mai am putin pana sa intru si discutia noastra se va opri.

“ Totul se mai petrece?” Linistea lasata intre noi , ma izbeste puternic.

Nu mai stiu la ce sa ma gandesc . Nu cred ca sunt in stare de a ma scoate din masina. Am inghetat in aceasta pozitie , glasul brunetului imi aminteste de o sirena , care zvancneste in urechile mele suierator de tare.

“Lily…”

“Doar spune-mi…” Ma simt expusa , in acelasi timp cazuta in spatiu. Plutesc fara gravitatie , nimic nu ma mai tine la suprafata , nici chiar ochii lui negri. E mult mai puternic ca mine , fiecare cuvant e prea dureros pentru mine.

“Da.” E scurt , atat de scurt. Nu e nimic atat de simplu , nu e un click , nu e o miscare fara un sens.

“Ziua Intrunirii …Ce a fost cu exploziile alea?” L-am vazut acolo , era acolo . Ochii lui Jos nu mai mai mint cand spune ceea de care eu credeam ca nu e adevarat. Ceea ce eu credeam ca nu e posibil.

“Au fost angajati sa faca galagie si entuziasm.” A fost amenajata multimea , fiecare suieratura si strigat de aplauze era conceput de la bun inceput.

“Dar …” Sunt capitulata , am nevoie de timp . Am nevoie de pace …nu mai stiu de ce am nevoie…ar fi totul mult mai simplu daca nu as fi existat.

“Exploziile au fost produse de niste teroristi . Nu se stie motivul , dar Senatul e convins ca pentru a darama cladirea si a stopa actiunile lui Valeh.” Tinta n-a fost una ordinara , era chiar mama mea. Si oricat de dureros imi este sa accept , eram si eu , chiar daca nimeni nu stie de mine.

“De aceea ma tine ascunsa?” Jo dadu din cap . Inchid ochii strans , aerul intrand rece in mine , si iesind greu ,mult prea greu.

“Lily.” Ma apuca de brate , scuturandu-ma de cateva ori , deschid ochii.“Ai spus cuiva de acolo cine esti?” Clipesc derutata , cu miscari in lent , percep buzele lui Joseph care se misca incet sub privirea mea.

“Ai spus?” Infirm , cu expirarea lui usurata , ma cuprinde grijuliu. Vreau siguranta , am nevoie de liniste . Pot oare avea asta? N-am simtit in viata mea asta , iar acum sunt si mai sigura ca nu o voi mai avea niciodata.

Dupa 6 saptamaini toti vor sti cine sunt . Valeh imi va lasa postul in Senat , iar eu voi deveni dusmanul numarul unu al Platoniului. Ahh!

“Dezicete de vizitele tale acolo. Te expui unui pericol imens . Daca vor afla macar unul din ei, cine esti , din ce familie te tragi , nu vei iesi cu viata de acolo. Si nici chiar mama ta nu te va putea ajuta.” O zice pentru binele meu , vrea sa ma protejeze de persoanele care mi-au intrat in suflet chiar daca nu-i stiu. Cum as putea sa-i spun ca nu pot sa fac asta , sunt practic indragostita de Brandon , iar Vicky e mereu pe urmele mele . Insa cine ar putea sa iubeasca o persoana de la care ti se trag toata durerile? Sunt dovada pura a monstruozitatii unei Conduceri axate doar pe supunere. Si dupa nici doua luni voi fi eu arma supunerii. Pot oare sa fac asta?Nu!

“Nu pot Jos…Nu pot…” Plang pe umerii sai , glasul parasindu-ma complet.

***

“Hai stai jos.” Nu sunt atat de reala incat sa-i zambesc la reflexia blondei. Vicky imi intinde un pahar de tequila , cu o scuipare usoara inghit alcoolul amar. N-am venit sa beau , si nici sa vad pe cineva n-am venit. Nu stiu de ce sunt aici. Dupa cele intamplate azi , dupa ce am aflat ca viata mea e sortita pentru a crea distrugere , n-am gasit alt loc mai linistitor decat clubul asta.

E silentios , si luminile sunt aprinse in toata incaperea . E ne-obisnuit sa-l vad atat de iluminat , doar 8 oameni se primbla pe ici colo , scaunele in cerc sau mutat haotic ,dupa ce au reusit sa alerge de cateva ori , aruncand bautura unul in altul.

Nu am putere nici sa zambesc . Proptita de coapse , cu coatele infipte in muschi , ma colabez uitandu-ma dupa fiecare. Vick a incercat sa-mi tina companie ,dar nu sunt buna de discutii in momentul de fata.

Ma gandesc la totul si la nimic in acelasi timp. Micro-chipul e conectat direct cu telefonul lui Jos . Am refuza sa intre aici cu mine , de aceea sta prin apropiere . Asa a vrut sa fie convins ca sunt in siguranta. Privesc in jur de mai multe ori , si nu mai sunt sigura ca nu voi mai fi expusa unui pericol. Diferenta e ca ,oricat de daunator e locul asta pentru mine, vreau sa fiu aici. E ca o ancora ce ma trage mereu in acelasi moment spre mrejele primejdioase.

“Esti ok?” Alec ma privi , dar fara sa simt necesitatea sa-l privesc ,dau din umeri indiferenta. Nu sunt nepasatoare , doar ranita , groaznic mutilata. Habar n-am de la ce capat sa o apuc ca macar un licar de lumina sa vad. E bezna , oriunde nu privesc e bezna.

“Nu o atinge , are ciclu.” Chicotitul lui Vick ,doar ma cutremura.

Cum mai au puterea sa zambeasca cand viata lor e un adevarat dezastru? Cum pot sa se distreze cand familia mea le sapa mormintele? De unde atata putere?

“Ai ceva cu sangerarile asa-i?” Imi intorc capul spre ei , Alec cu o mana la gura si cealalta propritusi-o , iar Vicky , il cuprinsese de dupa gat.

Tipetele agitate din jur , doar ii fac si mai luminosi. Revin la pozitia initiala , cautand ceva sa ma trezeasca din soc. Am venit de mai bine de o ora , iar starea mea se inrautateste.

“Nu stiu . Trebuie sa vina deja…” Alec raspunde intrebarilor . Iar Vick are un glas preocupat , aproape ranit cand sustine conversatia.

O sovaiala la spatele meu , nu ma reabiliteaza , miscarile nu mai apar. Asa ca doar privesc intr-un punct fix , uitand pentru un moment unde ma aflu.

Un mic val de aer rece ma izbeste ,pielea zbarlindu-se. Nu stiu cine a mai venit la cei doi , dar sunt sigur antrenati intr-o discutie serioasa.

Pianul din coltul clubul ,este tot ce vad. Imi amintesc cand m-am invatat sa cant la el , iar Valeh imi ajuta degetele sa se axeze pe clapele negre . Imi erau prea mici pentru a cuprinde toate clapele , asa ca saream peste note , facand o melodie parodista. Rasetul ei e tot ce ma doare si intoarce cutitul in mine de zeci de mii de ori. E ea? Mai este mama mea? Stiam ca nu mai e ea , dar nu vroiam sa o accept pana la urma. Iar acum trebuie sa primesc faptul ca nu numai ca nu mai e femeia care mi-a dat nastere , ci e si un tiran caruia nu-i pasa de vietile omenesti. Ma indoiesc ca ii pasa de mine….

Linistea din jurul meu ma ingrijoreaza , dupa ce analizez de doua ori clubul , vad ca e pustiu.Toti au disparut , doar Alec e asezat pe scaun , cu ochii incruntati , speriati de moarte si pumnii stransi pe genunchi.

“Ce s-a intamplat?” Isi scutura capul , de parca a permutat o imagine , cu un zambet ce nu-i ating ochii .” E ok.De unde ai luat ca ceva e in neregula?” Ma minte. Inca un mincinos in viata mea.

Nu dura mult ca Vicky sa apara de la spatele lui , soptindu-i ceva la ureche ma incrunta. Nu ma stiu ce sa simt , ar trebui sa fiu furioasa ,dar silinta ma parasit. Asa ca astept privind miscarile lor.

Vicky se uita la mine fugitiv , apucandu-l de brat pe Alec il trage sa plece.

“Ce s-a intamplat?” O spun din nou , cu glasul meu inghetat ,nu primesc decat raspunsul lor pe care deja il stiu “Totul e bine.”.

Am ramas singura . Desi am vazut unde au intrat mai devreme cei doi , nu stiu daca vreau sa merg si eu acolo.

Daca n-au crezut necesar sa-mi spuna ,atunci nu cred ca are sens sa ma impun eu ,nu? Oricum nu ar parea de banal , inima imi bate cu putere , stiu ca ceva e rau. E destul de rau , daca Vicky a venit tremurand si l-a tras convulsiv pe Alec spre camera aia.

Ma ridic de pe scaun , cu picioarele amoritite , si ochii incetosati ,inaintez spre barul imens. Inconjor masa , imi sterg fata cu palmele . Vreau sa fiu cat mai treaza , ma simt si asa ca naiba ,iar curiozitatea mea nu ma ajuta cu nimic.

Imping usa ,cu clampa raman blocata la 3 siluete, ce par a fi speriate. Glasurile se erup ,tragand in fiecare parte cate ceva. Unul peste altul , fiecare striga dupa nu stiu ce.

“Opreste. Aduce-ti carpe! Carpe!” Ma incrunt , localizandu-ma in drept cu un blond , ce nu numai ca ma priveste, insa mai nu ma apuca dupa ce trec de el.

Inca o usa in fata mea , iar strigatul blondului din spatele meu nu ma opresc sa o deschid.

Camera semi-obscura e plina de oameni. Si Vicky ce plange , cu umerii cutremurati cotrobaieste prin dulapul metalic plin de medicamente , sau asa par a fi.

Se intoarce spre mine , iar pe puloverul ei verde e sange , mult sange. Se prelinge in jos , picurand pe sandalele ei ,degetele pline in lichidul rosu.

De la alt soc lovit in mine , ma trezesc din transa mea . Ma uit prin parti , iar inima mi se opreste , in mijlocul unei mese din metal argintiu e un om …Si nu oricare om…E Brandon …Plin de sange …Scaldat in propiul sange…

Capitolul 12

Oricare om intr-o asemenea situatie ar striga , probabil ar fugi ,iar partea jegoasa ar fi sa vomiti pe jos. Ei bine , eu nu am facut nici una, nici alta. Eram axata pe fata lui , adormit sau lesinat si durerea evidenta, intre sprancenele arcuite si scancetele ce ieseau din gura ,in momente ce un barbat pansa puternic un material pe spate.

Atata galagie si zgomot s-a evaporat sub presiunea ochilor lui . I-a deschis lent , culcat pe burta , isi mentinea iadul ce-l simtea in interior.

Momentul in care i-am vazut ochii a fost hotarator. Am sarit ca arsa spre corpul sau colabat in agonie , trasand cu bratele sa trec de stransoarea a doi barbati mari.

Unul se fixa in fata , proptindu-ma . Ma zbateam la propriu , mi-am iesit practic din minti vrand sa-i usurez starea.

Nu numai ca puteam sa-l ajut , aveam toata cunostintele pentru asta. La cum sareau toti in cercuri panicat , e evident ca n-au habar cum sa-l salveze.

“Scoteti-o de aici!” Ma cutremur analizand postura hotarata ,mai in varsta decat toti cei pe care ii stiu. Mi-l aduc aminte , Vicky imi facuse cunostinta in prima seara in care am fost aici. Paremi-se Stuart.

“Nu!” Trag un pumn celui din dreapta , nu mai astept sa-i vad reactia, e suficient ca mi-a lasat o mana libera.

“Lily iesi.” Am reusit sa-i ating spatele brunetului , glasul lui candva puternic imi sfasie sufletul . E distorsionat , mutilat de jalnic . Iar eu sunt indepartata de el cu putere masculina caracteristica.

“La dracu! Dati-mi drumul!” Ridic picioarele , tarata cativa metri in aer , ma avant in fata , nu contactez in nici un fel cu pamantul , dar reusesc sa stopez incapatinarea lor de a asculta comenzile lui Stuart.

“In pula mea , tarati-o afara!” Prima data in viata mea am auzit verbal o injuratura. Nu-mi pot ajuta nervii ,vreau sa-l ajut si o pot face.

“Cineva , mai aduceti tampoane!” Alt glas necunoscut ,cu capul ridicat urla la cineva din spatele meu.

Nu-mi ia nici doua secunde sa-l simt pe Alec ca trece cu o gramada de tifoane in mana , ocolind scena mea .

“Hai afara puicuta.” Mai am putin si-mi dau lacrimile de furie si delir. Nu sunt tocmai in starea de a ma fugari prin incaperea in care vreau sa fiu.

“Nu! Voi nu intelegeti!” Ma panichez la usa din spate ce se deschide , nu mai am nici putere si cu asta fata lui Brandon dispare cu totul din raza .

“Te intelegem, acum nu te mai opune si mergi cu noi.” Imi salt piciorul stang in spate , incercand sa ma postez ca o ancora .Nu pot obtine nici un rezultat cand ies din a doua incapere , iar clubul ma primeste ca la el acasa. Diferenta e ca Brandon are nevoie de mine. Chiar daca nu o intelege , are nevoie de mine.

La naiba! Eu am nevoie de el! Nu-l pot lasa asa ,acolo.

“Eu pot sa-l ajut dementilor! Lasati-ma!” Nu-mi pasa de mainile lor mari puternice ce ma tin priponita. Nu-mi pasa nici de durerea care mi-o provoaca isteria mea .

Aproape ca pufai usurata la chipul lui Alec ce apare de dupa usa. Problema e ca nici nu ma priveste strigand la gorile , ci se indreapta direct spre bar.

Ce vrea sa ia de la bar? Cauta, cu mainile tremurande insa fara vre-un succes.

“ALEC!” Tip cat ma tin plamainii, capatand un firicel de atentie ,spun singurul lucru care sper ca o sa ma duca in interior.

“Eu pot sa-l ajut! “ Nu zise nimic , cu capul concentrat pe cautare , turbez cu fata arzand de furie ,strig din nou.” Sunt medic in pula mea!” Privirea lui e imediat pe mine. Ok , am zis-o si eu cu injuraturi , dar nu vad ca cineva sa auda cuvintele mele altcumva decat asa.

“Esti medic?” Sopteste , mainile lasandu-le pe langa corp cu o bautura stranie in mana.

“Da!Lasa-ma sa-l ajut!” Nu ma pot opri din strigat , mi se pare ca timpul in departare de Brandon trece mult mai repede.

“Nick ,Max lasati-o.” Ma vad libera , cu pasi mareti fara sa mai astept cuvintele lui ,trec dandu-i din cap , ii inteleg semnalele din priviri.

A doua usa scartie , si ma zbat intre urlete si realitate. Nu s-a schimbat nimic de cand am iesit , sangele e inzecit pe jos. Vicky de la atata plans , e proptita de fereastra ,cu bratele in spate , doar priveste imaginea.

Stuart da comenzile tuturor , dupa cum o face e un total esec. Fata lui Brandon e mai palida , si mana stanga e lasata sa se colabeze in jos de pe masa.

N-am vazut pana acum , insa are un inel aurit patrat pe degetul mijlocit. Moment nepotrivit pentru a observa asta.

“Ce cauta aici?!” Imi scutur capul , cu ochii pe barbatul in varsta.

“Sunt aici sa ajut.” Ma includ in discutie , pentru ca clar s-a adresat satenului din spatele meu.

“Walls! Scoate-o afara , pentru numele lui D-zeu!” Vreau sa ma rastesc la el , dar Alec mi-o ia inainte.Cu el vorbea?

“E medic.” Ii vad literalmente aerul ce-i paraseste plamainii , apoi se uita la mine ca la felul cinsprezece.Am inteles , nu e incantat de prezenta mea , nu-mi pasa!

“Esti medic?” Dau din cap, cu ochii doar pe brunetul palid.

“Macar ai idee de medicina? Sau ne crezi atat de prosti sa credem in basmele tale?” Surprinsa ,gura mi-a ramas undeva pe jos. Clar! Vulgaritatea e ceva legat intre ranguri. Sunt ca si frati in atitudine cu Brandon. Si chiar daca ma simt ofensata , nu pot sa-i reprosez nimic, dupa ce am aflat ca tocmai familia mea e vinovata de tot.

Alec ma opri , facand o baricada din batran si mine. Nu mi-am dat seama la inaintarea agresiva pe care o manifestasem. “Stuart eu o cred. “. Clipesc de cateva ori , silueta omului nu se dadu deloc induplecata.

“Stuart!” Vicky se incluse , fata lui se schimba la cat de indurerata suna ordonul ei. “E Brandon…te rog….Las-o…” Scanci , stergandu-si de maneci nasul si lacrimile.

“Nu am incredere in ea.” N-am putut sa mai tac.” Nu-mi pasa daca aveti incredere sau nu , pot sa-l ajut si o s-o fac!” Cu vointa si increderea pe care o simt , trec pe langa barbati,inspir adanc la sangele imbibat cu material.

Nu am rau de sange , si nici nu sunt infricosata de o rana. La cursurile lui Cramvell am vazut mai ceva , am alte temeri care induse de toti spectatorii ,ma tem sa nu se adevereasca. Pot face asta?

“Daca il omori , o sa ma asigur ca n-o sa traiesti mult dupa asta.” Marai Stuart , capul dat pe o parte , imi capta orice miscare.

Trag aer in piept , toate dubiile mele legate de reusita a putut sa mi le arunce in fata cu usurinta. “Daca o sa-l omor , eu singura o sa va las sa o faceti.” Nu mai spune nimic , urmata de lipsa mea de control.

E sange , peste tot lichidul rosu acopera vedere.

Imi dezbrac camasa verde , ramanand doar in sutien , e ultimul lucru de care imi pasa. Toate carpele sunt imbibate cu sange , iar tava de alaturi e plina cu ceva materiale cu care practic nu poti face nimic.

Verific pulsul , tamponand rana si asa sangeranda cu cealalta mana. De-abea pot sa-i simt pulsatia in vene. Iar venele de la maini in general sunt aproape ne-palpabile. Tensiunea e mai mica de 80 , uite acum e momentul de panica.

Imi dau seama ca hemoragie e nu numai o problema minora ,insa nici nu se compara cu rana de la un glonte . La dracu! In spate , la nivelul abdomenului ,a fost impuscat.

Nu mai astept nimic , are nevoie de o operatie. Pot oare sa fac asta? Ma uit in jur la toti ce ma privesc , cu aerul intrand si iesind din plamaini , inteleg ca nu am de ales. Va trebui sa o fac.

“Ce instrumente chirurgicale aveti?” Stuart ma privi terifiat , iar mainile se miscara dupa ce dadu comanda la fiecare in parte.

Vicky apare la spatele meu , punand alte tampoane improvizate pe tava.

“Am nevoie de spirt , alcool , orice pentru dezinfectie.” Batranul privi in spate , Alec conectandu-se si el.

“Vodka merge?”

“Perfect!” Controlez respiratia lui Brandon , si nu ma incurajeaza deloc.

E mai grav decat am crezut!

“Uite!” Imi sunt lasate un bisturiu si indepartator de plaga , cu nistre troacare si pensete pentru ligaturarea vaselor sanguine.

Nu e cel mai necesar , dar pot sa fac ceva cu ele.

Alec imi intinde vodka , si tamponul il iau in mana . “Vicky , da-mi esarfa ta , leaga-mi nasul si gura, te rog.” Spun , in timp ce preling lichidul transparent peste rana.

Corpul lejer al brunetului se incordeaza ca raspuns la dezinfectia mea improvizata.

“Stuart!” Se conecta , privind atent la mine.” Tineti-l .” Cu o miscare a capului , alti doi tipi se apropie, apucara de picioarele si capul lui .

Privesc pentru ultima data la pielea cu o gaura rosie vinetie , inspir adanc aer in piept.

“Scuza-ma Brandon….Te rog scuza-ma…” Soptesc domol , facand-o pe Vicky sa ma privesca inde-aproape.

Cu bisturiu , fac o incizie adanca , tipatul automat erupe din gura lui.

Vicky se scutura din surprindere , iar Alec se propti de spatele brunetului , fixandu-l nemiscat.

Cu indepartatorul si incizia necesara , largesc taietura. “Vicky apuca capatul instrumentului si tine-l deschis.” Ma asteptam sa o faca imediat , tot ce urma e rigiditatea ei ,fratele ei striga cat o tin plamainii.

“Vick! Nu avem timp de pierdut…Ajuta-ma…E fratele tau..” E destul de greu sa tii un intrument peste plaga , si esarfa sufocant de infierbantata la gura , iar corpul brunetului tremura sub presiunea a patru barbati.

“Ce sa fac?” Arat cu degetul , conectandu-ma pe cautarea originii hemoragiei , si eventual glontele.

Minute bune , sau idee n-am cat a trecut , insa Bradon nu mai striga , iar eu doar transpiram la vederea sangelui baltoaca. Tampoanele nu mai ajutau , cu adevarat panicata , nu numai ca nu vad originea hemoragiei , insa nici glontele nu e prin vedere. Cu coada ochiului , silueta lui Stuart e inca rigida de nervi ,probabil nu numai eu inteleg ca tot ce fac e un esec , dar si el…

***

“Ar trebui sa dormi Lil’…” Vick intra in camera cu doua cani in mana si un maiou pe umar.

Imi scutur capul , am mai bine de 6 ore , timp in care doar privesc la chipul fratelui ei , sperand ca starea lui nu va deveni mai critica decat este.

Nu am avut ocazia sa aflu ce s-a intamplat , si oricat as fi vrut sa aflu ,nu are nici un rost. Adevarul il stiu , nu pot sa fiu convinsa de el , dar la cum e starea , nu pot decat sa raman cu gandul la Senat si credinta lui in loialitate.

“Sunt bine.” Soptesc , verificand pentru a10 oara pulsul si respiratia lui.

“Cum el?” Dupa insistentele mele nenumarate , au cazut de-accord sa ma lase alaturi . Mai mult am facut-o pentru ca rana in urma glontelui a fost suficient de adanca incat sa-si piarda 3 litre de sange. Iar in ultimul moment , in nevoia isterica de perfuzie sanguina , am aflat ca Stuart nu numai ca ii e un cunoscut de-al lui Brandon , e o parte din familie . La concret , bunicul .

Am nevoie inca de timp sa procesez totul. Problema insa a ramas , starea brunetului nu se imbunatateste. Din cauza socului traumatic , si lipsa de anestezie , a revenit si si-a pierdut cunostinta de doua ori.

Iar acum , datorita somniferelor , si perfuziei cu antibiotice , l-am adormit.E mai bine sa doarma , decat sa simta consecintele operatiei improvizate. Sunt intr-un

colt , nu am idee cum as putea sa-l ajut . S-a dovedit a fi mai grav totul ,iar daca rana nu i se va cicatriza in urmatoarele 3 ore , atunci posibilitatea reabilitarii lui se apropie progresiv spre zero.

“Nu s-a schimbat nimic.” Nu numai ca am de tinut o promisiune fata de Stuart , insa nu sunt gata sa-l las sa plece.

Am aflat ca a avut dreptate , acum stiu ca ce am citit e adevarat. Trebuie sa i-o spun , nu vreau sa-l las sa moara in urma actiunii Senatului.

“Tu cum?” Eu cum? Fratele-i este pe patul de moarte , iar insuficienta de sange probabil il omoara , iar ea ma intreaba cum sunt eu? Imi vine sa plang de la ingrijorarea din ochi.

“Bine.” Zambesc , fara sa ating ochii , sufland in lichidul fierbinte. Mirosul de ceai verde imi adulmeca sensibilitate.

Respiratia brunetului e atat de silentioasa , poti sa crezi ca nu are nevoie de aer , doar pieptul i se ridica, plapuma miscandu-se de la contact.

Nu-l pot lasa sa moara! Nu pot sa o fac! Caut orice , un loc unde as putea sa-l duc. Atata timp cat nu face parte din noi , in spitalele contemporane din oras nu-l pot duce . Iar medicamentele din propria-mi casa sunt sub o strictete secreta.

Medicina mileniului 3 , a ajuns la cote inimaginabile . Ce folos din dezvoltare ,daca nu o poti impartasi nevoiasilor! Ce-as putea sa fac? Jo’ cu atat mai mult nu va putea sa hotarasca nimic.Doar daca….

“Vick poti sa stai cu el ?” Ma privi ,cantarind propunerea mea.

“Am ceva treaba , dar revin cat de repede pot.” Spun , lasand canapeaua cu pasii mariti, o las pe blonda fara sa astept raspunsul.

Temperatura de afara e dovada directa a toamnei in toata splendoarea ei. Iar maioul dat de Vicky nu e atat de calduros. Picaturile de sange ce mi-au fost improscate peste bust , inca se vad . Durerea revine cu forta , corpul lui Brandon e tot ce vad ,apropiindu-ma spre usa masinii.

Ma arunc pe bancheta din spate , Jos nu spune nimic , asteptand verdictul meu. Nu va fi deloc fascinat de ideea mea , dar nu va avea incotro.

“Incotro?” Nu ascult intrebarea , cotrobaiesc in interiorul scaunului , usa ce se deschide la amprenta digitala.

“Am nevoie de ajutorul tau.” E singura amprenta valabila. Am nevoie de medicamentele destinate mie , dar mai intai trebuie sa deschide farmacie portabila.

“Cu ce?” Se uita in urma , deconectand automobilul ambalat.

“Treci in spate.” Zambesc , amanand pentru cateva secunde discutia hotaratoare.

“Uhh! In sfarsit vrei sa ni-o tragem ?” Imi dau ochii peste cap , cu palma lipita de speteaza scaunului.

“Da…O zi intreaga la asta am visat.” Spun ironic , facand din mana sa vina in spate.

“Ahh …ce duduie insatiabila esti…” Rade , facand ceea ce l-am rugat ,se aseza langa mine in spate.

Trag aer adanc , si cu un fluierat ,ma imbarbatez.

“Unde iti e cutitul?” Clipeste surprins , scotandu-l din buzunarul pantalonilor.

Mi-l da in mana , cu o incercare il dezdoi taisul stralucind infiorator.

“Imi explici ce vrei sa faci?” Ridica o spranceana.

“Deschide farmacia.” Ordon , la altfel de rugaminti nu va raspunde.

Se incrunta , dar nu zice nimic dupa ce o deschide. Ignor privirea lui ,luat prin surprindere ,tusi de cateva ori la dezbracarea mea ne-obrazata . Imi dau jos pantalonii , cutitul odihnindu-se ,pentru putin, pe scaun.

Raman doar in chilotei si maiou , pielea banchetei e mult prea rece pentru fundul meu.

Ignor inima ce-mi sare din piept , situatia parand a fi dintr-un film . De ala in care eroul principal mereu nimereste in peripetii periculoase , si mii de rani la sfarsit.

Oricum ar fi , asta nu e film , si eu nu sunt un erou principal. E viata , blestemata mea viata!

“Lily …Ce se intampla?” Aerul s-a imputinat in incaperea masinii , iar ochii satenului imi provoaca greata.

Apuc maneta cutitului , privind piciorul drept , incerc sa aleg regiunea unde as putea sa tai , rana sa fie suficient de adanca pentru medicamentul necesar , si nu atat de patrunzatoare pentru a-mi permite sa merg.

“Lily!” Striga speriat , nu mai e atat de jucaus ca inainte .E inspaimantat , oribil de ispaimantat.

Imi prinse mana fix la apropierea de piele .” Ce dracu’ faci?” Nu stiu cum as putea sa-i explic. Nu era de-accord de la bun inceput sa fiu aici , ba chiar ma amenintase cu divulgarea mea lui Valeh ,doar ca sa nu mai vin aici.

L-am induplecat cu chiu cu vai , iar acum vreau sa-mi tai coapsa ,ca sa obtin unguentul pentru cicatrizare rapida . Ar fi una daca era pentru mine , dar e cu totul altceva cand il iau pentru Brandon. Nu va intelege , stiu deja.

“Jos , ai incredere in mine?” Clipeste rapid , mana stangandu-i-se pe maneta.

“Acum nu.”

“Te rog…Jos…Te rog… Trebuie sa fac asta.” Incerc din nou sa ating lama de coapsa , iar el ma impiedica.

“Ce-i cu tine? Pentru ce vrei sa te tai?”Se balbai , tragand cutitul spre el.

“Iti sunt importanta?” Idee n-am ce indrug , insa la moment pare totul corect.

“C…ce?” E luat prin surprindere de intrebarea mea , reabilitandu-se imediat.” Lily…nu trebuie sa faci asta. Te pot ajuta…”

Imi dau ochii peste cap , aratandu-i cu capul spre farmacie.

Se incrunta nedumerit , apoi privi spre piciorul meu , si reveni la dulapul cu medicamente.

“Ce vrei sa faci?” Aproape striga ,derutat.

“Medicamentele sunt intr-un numar strict, asa-i?” Se incrunta ,fruntea capatand o forma valuroasa ,cu un tic nervos.

“Si?” Da din cap , strangand mana mea ce se misca spre coapsa.

“Am nevoie de “Brest”. “ Joseph , trase aer pe nari , marindu-le considerabil ,cu atitudinea sarita peste limite , controla furia ce-i smulgea venele .

“Nu!” Se rasti.

“Jos te rog.” Ma milogesc , stiu prea bine ca nu e suficient . Isi face griji pentru mine , nu sunt contra . Dar stiu ce fac.

“Tu nu esti sanatoasa! “

“E urgent , n-as face asta daca n-ar fi o situatie intre viata si moarte.” Si e adevarat , pentru oricine altcineva nu as face-o. Sunt inde-ajuns de rationala pentru a-mi pretui corpul , iar mutilarea lui nu ar intra deloc in ecuatie .

“Am spus nu!” Insista , luand cutitul din mana mea.

“Nu-mi esti sef! Imi esti body-guard! Obligatia ta e siguranta mea , ma vezi in pericol?” Imi incolacesc mainile la piept , cu buza tremurand .

“Tu nu stii ce spui!Pentru binele tau ma faram aici!”

“Stiu , si-ti multumesc .Insa acum nu ai de ce sa-ti faci griji. Totul e sub control.” Il rog.

Isi morsoca de cateva ori interiorul obrajilor , ochii cantarind nebunia pe care vreau sa o fac.

“Esti sigura de asta?” Aprob , luand lama greoaie , apuc din nou directia coapsei.

Ma opresc la cativa milimetri , privind fata ingrijorata a satenului .

“Astupa-mi te rog gura . E cel mai probabil ca o sa tip.” Ochii sai ma analizeaza ,iar hotararea mea se inaspreaza.

“O s-o poti face?” As putea sa-mi dau ochii peste cap, insa are dreptate. Socul dureros nu-mi va permite penetrarea suficienta a muschiului.

“Nu stiu…” E tot ce pot scoate pe gura.

Joseph preia initiativa . Arma nu-i tremura in maini, cum imi tremura mie .

“Cat de adanc?” Vreau sa-i spun ca nu trebuie , dar cum as putea? Singura nu avea sa o fac nicidecum . “Vre-o 8 cm adancime , si 7 in lungime.” Puterea contractiei inimii e bubuitor de dureroasa.

Ochii lui imi spun ceea ce trebuie sa stiu. Ma uit in alta parte , strang mana in pumn , si o duc intre dinti. Ma abat de la imaginea a ce se intampla , gandidu-ma pentru ce o fac.

Metalul rece se infipge rapid , iar scancetul meu ,astupat de mana stransa intre dinti a semanat mai mult a un urlet animalic.

Durerea ma cuprinde imediat , urmata de un lichid fierbinte ce curge in dosul piciorului ,in jos spre genunchi si gamba.

Cand o lua mai adanc , ma zbateam proptita de speteaza , doar muscam si mai mult din mana. Simt sangele in gura , aramiul nu ma ajuta deloc sa ma detasez.

Secundele mi se prefacura in minute .Minute intregi de agonie , strans legata cu durerea actiunilor mele .

Timpul alearga prin capul meu ca un uragan , Jos zburdand pe un fon . Cufundata intr-o piscina , aud numai vibratii.

“Lily!” Imi scutur capul , palma satenului peste obraz, ma trezit imediat.

“A mers?” Sughit , tortura fiind mult prea puternica .

“Cum sa opresc sangele?” E ingrijorat . Nu l-am vazut in viata mea mai speriat ca acum.

Podeaua si bancheta e plina de sange.Fac cu mana prin farmacia aruncata langa mine. “Brestul” imi sare de-odata in ochi , cu o miscare il iau . Exista o sansa pentru Brandon de a supravietui, si aceasta sansa e in mainile mele.

Scancesc la presiunea mainilor satenului , incearca din rasputeri sa opreasca hemoragia.

Reactionez si eu la picior . “Da-mi acul , si vicryl-ul 2.0” . Jos se uita la mine ca la o nebuna , facu in scurt timp ceea ce i-am spus.

O anestezie locala , nu m-a ajutat , dar a doua m-a luat . Dupa lege pentru asa gen de plaga pot sa folosesc patru , de aceea celelalte doua le las pentru a le lua in club.

***

“Poti sa mergi?” Jos m-a ajutat sa intru pana in ascensor , e acceptabil de mers , atata timp cat nu imi dau timp sa ma odihnesc. Daca o fac , durerea revine maximal.

“Nu sunt invalida Jos.” Zambesc , in oarecare masura ma simt bine pentru ca macar cineva isi face griji pentru mine.

“Tot nu pot sa cred ca ai facut-o.” Da din cap , apasand pe butonul de chemare.

“Macar merita?” Intreba in final .

Merita? Nu am raspuns la intrebarea lui. Nu-l cunosc pe brunet , si nici nu cred ca ma va lasa vreodata sa-l cunosc. Dar ,dupa tot ce s-a intamplat astazi , sunt ok cu gandul asta.

“Merita.” Soptesc , schiopatand sarind mai mult pe piciorul stang , intru in ascensor.

“Tu crezi in ceea ce spui? Eu de exemplu nu.” Imi zambeste , ceva ce seamana a induiosator de melancolic , iar inima mi se incalzeste de recunostinta.

“Nici eu.” Zambesc afectiv , sprijinindu-ma de balustrada.” Iti multumesc.”

Sunetul ascensorului si usile se ruleaza.

***

Intru in camera , schiopatand groaznic . Fata mea a devenit ceva asemanator cu un narcoman in momentul agoniei dintre doze. Ameteala nu a mai disparut din ascensor , probabil de la sangele pierdut.

Nu e nimeni aici , iar Brandon e mai palid decat era la inceput. Ma apropii de pat , ferind plapuma , cearsafurile sunt patate de sange.

Unde e Vicky? De ce l-au lasat singur? Se pare ca de cand am plecat ,nu a avut nimeni grija de rana lui.

Perfuzia e pe jumatate , seringa cu somnifer a fost toata folosita. Ceea ce inseamna ca cat am lipsit ,Brandon s-a trezit.

Ii mangai fruntea transpirata ,degetele umezindu-se de la contact. Nu ma pot retine nici din a-i aranja parul lasat neglijent pe frunte.

Moment de slabiciune , ii ating buzele cu degetul mare. Sunt atat de moi , sufletul mi se strange . Ascensorul a devenit oficial amintirea mea cea mai vizitata , iar acel sarut , e sarutul meu. Nu-l pot numi a-l lui , era de la bun inceput contra , si cred ca si eu eram . Sarutul insa mi-a schimbat atat dorintele cat si parerile.

Defapt uitate la mine , cu piciorul taiat , medicamentele necesare lui in mana , si prima mea operatia facuta pe el.

Ii sarut delicat buzele reci , pieptul rupandu-se de la contactul electrizant.

Usa se deschide , nici nu stiu cand m-am indepartat de el , rosind atat de durere cat si de faptul ca am fost prinsa.

Capitolul 13

Douazeci si opt de ore. Douazeci si opt de ore de liniste. Lipsa de somn si fara prea multe cuvinte schimbate intre mine si componenta clubului.

Intra toti si ies , in marea majoritatea spre inceput erau niste necunoscuti. Insa dupa rugamintile mele , Vicky i-a transmis lui Stuart sa nu mai permita intrarea decat a familiei lui .

Nu sunt nici una nici alta , dar fara sa mai insist ,mi-au permis sa stau langa el.

In primele sapte ore , ore de cosmar ,”Brestul” actiona atat de incet , ca am avut nevoie de inca o transfuzie sanguina . Indicii fiziologici , de la deplorabili , dupa procedura de transmitere a sangelui , s-au ridicat progresiv.

Pansamentul il schimbam la fiecare ora , pentru a ma asigura ca hemoragia s-a stopat , iar ligaturarea e perfecta.

Antibioticele pur si simplu nu le-am oprit din perfuzat , somniferele e ca o inlocuire de alimente. Vicky tot spunea sa-l trezesc ca sa inteleaga cum se simte.

Faza e ca, n- am lasat asta sa se intample. A trecut peste prea multa durere , interventia a simtit-o din plin , si nu mai zic de frisoanele care le are in somn. Nu vroiam sa ma gandesc ce avea sa fie cu el daca il lasam fara somnifere.

Asa ca , doar dorm pe canapeaua langa pat , fara sa mai am vre-o sansa de a mai observa ceva din camera intunecata.

Blonda doarme pe un pat paralel cu a lui Brandon. Sforaie de mai bine de doua ore , nu o invinuiesc , toata noaptea a ramas cu mine. Mai aducea cate un ceai , sau ceva mancare . Dar , la cat de ingrijorata eram , n-am putut decat sa raman axata pe corpul brunetului.

M-am abatut de la orice alte explicatii , dupa ce Vick m-a prins sarutandu-i fratele. Insa nici ea nu a mai pus alte intrebari.

Ma ridic imediat ca raspuns la scancetul brunetului , ma uit pentru a suta oara la perfuzie , verific tubul in prezenta de bule de aer. Apoi fruntea o ating cu palma , transpiratia e disparuta de vre-o 40 minute.

Am consumat aproape tot “Brestul” . Iar incizia lui , e aproape cicatrizata. Ma uit la ceas , febra nu mai are , si frisoane la fel . Ca motiv de bucurie , inca douazeci de minute pentru a aplica ultima tura de unguent.

Sunt nostalgica , poate pentru faptul ca va trebui sa plec , sau poate pentru ca nu va fi incantat de prezenta mea cand se va trezi. Oricum ar fi , dupa ce las ultimele ramasite pe spatele lui , las un sarut adanc la baza muschiului patrat mare ,mirosul caracteristic corpului sau ,imi infiltreaza sensul.

Nu mai e nici urma de parfum , nu mai e altceva nimic decat perceptia de piele masculina. Si daca sincer , e cel mai frumos parfum.

Ispir pentru ultima data atat de aproape de el , pretinzand ca voi mai putea fi alaturi de mireasma lui fara sa strige la mine ,fara sa ma fulgere usturator de urat.

Asez plapuma , inca luptand cu impulsul pentru a-mi lipi buzele de ale lui. Nu sunt rationala , nici nu-mi pasa ca iau de la Brandon ceea ce nu mi-ar da niciodata.

Ma asez pe canapeaua lipicioasa , cracul de la piciorul drept e imbibat cu sange si un lichid transparent ce se scurge din taietura.

Am prevazut nu chiar tot . Datorita pastilelor pentru mentinerea metabolismului bazal in forma , ca efect advers e cicatrizarea foarte lenta. Sa nu mai vorbesc de durere , si usturimea constanta ce o simt.

Dar numai privind la fata rumena a brunetului , inteleg ca nu conteaza de ce sunt nevoita sa trec . Daca as avea ocazia sa o mai fac o data pentru a-l ajuta , as face-o fara sa stau la dubii.

Jos’ ma suna in stricta regularitate ca sa ma verifice. Am fost nevoita sa plec acasa pentru a ma schimba . Trecand pe langa usa cabinetului lui Valeh , am luat-o la fuga direct ,cand ma striga. Sunt sigura ca a observat lipsa mea , mai mult de 45 de ore.

Nu s-ar ma numi Presendintele Senatului daca nu si-ar monitoriza fiica. Jo’ zicea ceva de falsa mea locatie pe care o trimite garzilor , desi eram atat de dusa pentru Brandon ca pentru moment nu-mi pasa. Oricum nu s-a schimbat nimic de cand am vorbit ultima data cu el.

Poate doar o ura ce creste pe zi ce trece , totul pentru Platoniu. Merita omorurile pentru un viitor plin de regrete? La sigur Valeh nu regreta nimic.

Iar cu fiecare secunda in care atarnam langa acest pat , rulam tot mai multe scenarii privitor la istoria planetei noastre. Am realizat in scurt timp ca tot ceea ce face Suprematia ramaine nu in atat de mare secret , insa si mai mult ma zdruncina sa inteleg ca si tatal meu e implicat in asta.

N-ar putea fi altfel cand sotia ta e tiranul intruchipat. De cand totul s-a stopat la conducerea feminina?

“Lil’?” Clipesc de cateva ori linistita , iar Vicky se ridica in sezut , privind cand la fratele ei cand la mine , strang puternic piciorul ranit.

Nu i-am spus ce am facut pentru a obtine medicamente . Dar cred ca nici nu i-ar pasa , am ascuns in majoritatea timpului piciorul , cu lumina stinsa nici nu ai cum sa vezi sange . Canapeaua lipicioasa , am avut grija sa o pastrez curata.

Oricum ar fi sunt in camera lui Brandon , si sa fiu serioasa nu as vrea s-o mai iau in cap pentru mizeria de pe cearsafuri.

“Mhm…E tarziu Vick , mai dormi.” Spun incet , cu mana strans legata de degetele stangi ai lui Brandon.

Se uita la mainele noastre , mai exact la faptul cum il tin de mana , ridicand o spranceana confuza.

“Ar trebui ceva sa stiu?” Zambesc absenta , admirand chipul ei somnoros , in timp ce masez palma brunetului.

“Anume?” Dadu din umeri , desi ma banuieste ca mint ,nu am raspuns la intrebarea ei.

“De cand sunteti atat de apropiati?” Ridica alta spranceana , iar incruntatura din genele ei e adorabila.

Aproape ca vreau sa rad de remarca ei .” Defapt nu ne prea suportam.” Ma stramb , scarpinandu-mi nasul.

E un adevar pe jumatate , dar ea asta nu trebuie sa stie.

“Incerci cumva sa ma minti?” Dezaprob , ramanand tacuta.

“Atunci de ce il sarutai?” Uite si intrebarea pe care o asteptam de ceva timp. Genele imi acopera imediat ochii , pentru ca stralucirea din ei ar fi ceva ce m-ar vinde.

“Nu doream sa moara.” E tot ce sunt capabila sa spun .

“Atunci am nevoie si eu de un sarut.” Spune chicotind.

Clar , nu m-a crezut , de ce ar face-o? Probabil a vazut zeci de fete uscate dupa brunet.

“Esti pe moarte?” Zic amuzata , sarind ca arsa la miscarea fratelui ei.

In timp ce eu verific sa fie bine , ea doar chicoti astupandu-si gura pentru a nu face galagie.

“Ohh Doamne !” Isi dadu o palma peste frunte ,destul de zgomotos dupa parerea mea. Analizand fiecare miscare ce o fac .” Esti nebuna dupa el.” Oare putea sa ma necajeasca mai tare cu concluziile ei?

“Mhm…nu…” Borboresc uitandu-ma oriunde numai la ea nu.

“Ohh nu!” Exclama razand de-a binelea . Nu credeam ca pot sa ma simt mai prost de atat .Fratele ei scanci din nou , iar eu mai nu ma aprind . Daca o sa auda discutia asta , o sa arat ca o nebuna instabila mental , care nu numai ca e lihnita dupa el , dar si si-a taiat un picior pentru a-l salva. Cat de banala arat? “Te-ai indragostit in fratele meu!” N-a fost o intrebare. A constatat ceea ce eu singura nu am fost in stare sa accept.

“Poti mai incet?El e chiar aici.” Arat cu mana la brunet , rozand capitulata gatul cu unghiile.

“Deci recunosti?” Ma tachina , surazand smechereste.

Nu recunosc nici pana in ruptul capului.

“Duci lipsa de neuroni ,zau.” Imi dau ochii peste cap , cu inima in gat de la tensionare.

“Atunci de ce rosesti?” Imi clatin capul , rugandu-ma sa se termine cat mai repede.

La naiba! Numai eu pot fi intr-un rahat in privinta sentimentelor mele , iar persoana pentru care nutresc toate emotiile sa fie chiar in fata mea , fara cunostinta. Mai jalnica nu mai am unde.

Usa se deschide , si pot jura ca aud brunetul pufaind. Ma incrunt , oprindu-mi-se respiratia pentru cateva secunde.

Vicky priveste bunelul sau cu suspiciune , in timp ce el facu cu capul pentru ca ea sa ne lase singuri.

Inghit in sec , blonda se uita la mine dupa aprobare.

Batranul nu e deloc incantat sa ma aiba prin preajma , ba chiar dupa operatia a facut o adevarata scena ca sa parasesc clubul si sa nu ma mai intorc.

De asta am facut ce am facut cu coapsa mea , am vrut sa fac ceea ce nu am terminat. Iar datorita faptului ca nepotul lui era intr-o stare grava , nu numai ca m-a coborat in fata ochilor lui , dar m-a si ponegrit in fata tuturor.

“Ce vrei?” Ca raspuns la tacerea mea panicata , Vicky se ridica in picioare, cu soldurile gratioase pasi in intampinarea batranului bine facut.

“Poti sa ne lasi singuri pentru un minut?” Isi incolaci mainile in jurul corpului .

“Si cum pot fi convinsa ,ca dupa ce se termina minutul, o voi gasi in viata?” Desi constatarea ei parea ironica , gura mi s-a uscat pana la usturime.

“Ai incredere.” Isi contracta muschii mandibulei atat de vizibili , ca ma agat de mana brunetului instantaneu. E ca un reflex in a cauta un loc de refugiu. Se pare ca Brandon pentru mine a devenit un refugiu.

Vick ridica mainile in fata , schimband privirile cu mine .” O sa fiu chiar dupa usa.Nu-l lasa sa te intimideze.” Ma asigura , fiind cu fata la el.” Iar tu , fii atent cu ea , i-a salvat viata.” A soptit la urechea lui , dar am auzit destul de clar totul.

Usa se inchide in urma , tacerea intrerupta de respiratul brunetului ma infioara. Expir de cateva ori aer , cu mainile bagate in buzunare , astept ordinele si urletele in directia mea.

“Cand ai venit prima data , eram in stare sa te scot in suturi din club…” Incepu , fixandu-ma cu ochii lui albastri . Incheieturile imi tremura ,o sa fiu ok. Nu-i voi arata ca ma afecteaza ceea ce urmeaza . Cu o ultime privire spre Brandon , derulez orice cuvant ce-ar putea descrie cat imi pare de rau.

“Dumnezeu imi e martor , n-o puteam intelege pe Vicky de ce te-a adus “ Dadu din umeri , dorind sa para relaxat. Desi si miscarea data emana doar duritate si dominatie.” Erai ca un os in gat de care nu puteam scapa. Am ramas uimit ca Brandon nu ti-a rupt vre-o doua coaste de cum te-a vazut.” Rade , iar eu ma cutremur.

Inghit din nou , iar bila din gat doar iese la suprafata o data cu pulsatia sangelui.

“Eu…” Murmur , nu mai sunt in stare sa ascult . E mult prea clar ca o sa faca ceea ce nu a apucat Brandon sa termine.

“Cu toate astea…” Inspira adanc , cautand cuvinte. Ma agit , piciorul deranjandu-ma groaznic ,pentru ca numaram cati pasi am de aici pana la ascensor , si apoi pana la suprafata spre masina. “ Iti multumesc.” Cred ca am lesinat cu ochii deschisi , privindu-l.Ce?

Nu i-a ramas mimica mea socata trecuta din vedere , continuand.” Sunt atins de insistenta ta , nu numai ca te-am scos afara , am pus caini pe tine . “ Din nou rade , pe mine nu ma amuza deloc.” Iar tu , ai razbatut peste fiecare bariera , si numai ca mi-ai operat nepotul , insa l-ai salvat.” Am ramas fara cuvinte , literalmente. Si gandurile am disparut. Ca un colaps dupa o trauma , astept sa para totul o gluma.

“De aceea…Iti multumesc enorm. Daca nu ai fi fost la timpul potrivit , avea sa-mi pierd nepotul.” Clipeste , genele parand mai lungi din cauza intunericului.

Brandon sovaieste , discutia noastra relativ scurta , si faptul ca am oprit perfuzia somniferelor cu mai mult de 30 minute , il aduc in simturi.

“Sa stii ca iti voi ramane totdeauna dator. “ Spune soptind. Ma intorc ca sa-mi iau jacheta ca sa plec pana se va trezi el. Am planuit asta de ceva timp , asa ca nu ma abat de la scopul initial.

“Si Lily...” Rupe tacerea , facand un pas spre mine . Ma opresc din a merge .

“Da?” Sunt suspicioasa si in acelasi timp socata de cuvintele lui. Nu m-am asteptat , sincer .

“Nu te mai indeparta. Esti bine-venita oricand doresti.” Nu i-am auzit glasul decat strigand si ordonand , dar cum a zis-o mi-a incalzit sufletul.

Aprob din cap , desi nu sunt sigura ce e necesar sa spun. Oricum decisesem ca o sa stau departe , pentru binele lor. Oricat urasc sa admit , Jos a avut dreptate. Nu trebuie sa stie cine sunt , ii expun la pericole . Nu vreau sa le fac nici un rau , nu o merita.

Trec pe langa el , si raman coplesita de emotii cand ma trage intr-o imbratisare paterna. Raman fara aer , perturbata de actiunile nepravazute. Atarnand cu bratele in jos , la cum ma strange la pieptul lui , mi le fixez la scurt timp pe spatele sau.

Usa se deschide , iar Vicky ramaine inghetata in tocul usii. Isi ridica mana la gura , ochii stralucind de la scena in care suntem prinsi.

“Iti multumesc.” Sopti , batand mana pe spate.

“Brad…” Cu un glas aproape absent , Vick facu un vant de la viteza cu care se indrepta la spatele meu. Nu trebuie sa stiu de ce e atat de emotionata . Ma tensionez , rupand contactul dintre Stuart si mine , privesc pe furis la brunet.

Brandon de-acum treaz trezut. Ochii negri sunt mai intunecati de la lipsa de lumina. Vicky e in poala lui , imbratisandu-l strans.

Stuart facu in scurt timp acelasi lucru , iar eu doar raman blocata locului.

Ma priveste confuz , iar mainile legate in imbratisare cu bunelul si sora sa.

Nu mai astept alte cuvinte , si fara sa mai deranjez momentul ,ma retrag. Ma intorc pe calcaie , cu usa trasa dupa mine ,sprijinindu-ma .

Asta e dovada unei familii devotate. Nu ceea ce se intampla la mine acasa in fiecare zi.

Lipsa de aer e compensatorie cu ameteala , iar de picior nici nu mai vorbesc.

Pantalonii sau lipit de piele , ma doare groaznic. Va trebui sa dezlipesc materialul , si la cat in momentul miscarii ma omoara fizic , nu va fi o procedura placuta.

Jos ramaine tacut in majoritatea timpului , cateodata mai aruncand priviri spre piciorul drept.

E trecut de 9 dimineata , asa ca soarele roz-violet doar accentuaza sangele uscat pe coapse.

“Sunt bine Jos.” Murmur , cu gandurile inca la cele intamplate in club.

“O sa o termini cu vizitele astea?” Dau din cap ,e o treaba hotarata.

“Bine.” A incheiat discutia , accelerand prin strazile orasului elitei.

Simt greata ce se accentuaza de la infundatura acestul loc. Nu mai simt decat o repulsie pentru toate astea. Ceea ce candva ma incanta acum ma deceptioneaza. Iar ceea ce nu stiam , a devenit ceva spre care tind si vreau cu indarjire.

Pot oare sa am? Nu cu siguranta! Dar nu ma pot ajuta sa visez…La mine…la familia mea…la Brandon ce acum e teafar. Sper sa fie bine…Pentru ca eu nu sunt… Ma inspaimanta si in acelasi timp ma bucura timpul petrecut cu el , chiar daca era inconstient , m-am deprins nebuneste sa-i simt parfumul , sa-l ating…Sa-l sarut… Ohhh da!!! Sa-l sarut….