ate stat
TRANSCRIPT
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 1/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 3
CuprinsPagina
o Argument…………………………………………………………………………………………4
Capitolul 1: Prezentarea societății comerciale Bricostore Băneasa…………………………5
1.1 Istoria companiei Bresson…………………………………………………………………….5
1.2 Despre Bricostore………………………………………………………………………………5
1.3 Prezentarea lanț ului de magazine BRICOSTORE ROM Â NIA…………………………...6
1.4 Organigrama magazinului Bricostore Băneasa……………………………………………7
Capitolul 2: Stocurile și modalități de î nregistrare………………………………………….10
2.1 Con ț inutul și structura stocurilor …………………………………………………………..10
2.1.1 Stocurile……………………………………………………………………….10
2.1.2 Clasificarea stocurilor…………………………………………………………11
2.2 Evaluarea stocurilor …………………………………………………………………………12
2.2.1 Prețurile de înregistrare folosite la evaluarea activelor circulante…………...12
2.2.2 Reguli de evaluare a stocurilor……………………………………………….15
2.3 Organizarea sistemului informaț ional contabil al stocurilor …………………………...18
2.4 Contabilit atea echipamentului de protecț ie și a echipamentului de lucru…………….19
2.5 Monografie contabilă………………………………………………………………………...20
Capitolul 3: Analiza poziției pe piață a magazinului Bricostore……………………………24
3.1 Evaluarea pieței pe care acționează firma Bricostore ...………………………………..24
3.2 Indicatorii economici de la nivelul firmei Bricostore……………………………………26
3.3 Analiza SWOT a firmei Bricostore…………………………………………………………30
3.4 Mediul extern al firmei Bricostore…………………….…………………………………...31
3.4.1 Micromediul firmei Bricostore…………..………………………………………….31
3.4.1 Macromediul firmei Bricostore……..………………………………………………33
Capitolul 4: Concluzii..………………………………………………………………………...3 5
o Anexe……………………………………………………………………………………………36
o Bibliografie
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 2/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 4
Argument
Tema aleasă pentru proiectul de certificare a nivelului III de competențe profesionaleeste „Gestiunea stocurilor în firma S.C. Bricostore S.A Băneasa”. Motivul pentru care am alesaceastă temă îl reprezintă dorința de a pune în practică teoria învațată de -a lungul celor 4 ani
de liceu la disciplinele economice contabilitate și marketing-mediu concurențial.
Consider ca aceste domenii valorifică cel mai bine cunostințele acumulate în liceu și înacelași timp reflectă pasiunea mea pentru cele doua ramuri ale domeniului economic.
Gestiunea stocurilor într -o firmă cu rulaj de marfă este una dintre cele mai importanteactivitați economice și de aceea trebuie acordată o atenție sporită în efectuarea contabilitățiistocurilor pentru a evita posibilele greșeli ce pot provoca erori mari în sistem. O evidențăconstantă și amănunțită a variației stocurilor este necesară pentru orice firmă care lucrează cumărfuri și de aceea consider ca tema aleasă este unul dintre cele mai importante subiecte cureferire la contabilitate.
În primul capitol, „Prezentarea societatii comerciale Bricostore Baneasa”, voi prezenta
date generale despre magazinul Bricostore Băneasa: scurtul istoric al firmei, datele deidentificare ale societații, cât și organigrama magazinului Băneasa.
În al doilea capitol, “Stocurile si modalitati de inregistrare”, voi aborda noțiuni teoretice
cu privire la metodele, principiile și strategia activității de aprovizionare și gestiune astocurilor și voi elabora în paralel o monografie contabilă care să reliefeze mișcarea stocurilor de mărfuri în cadrul firmei.
În al treilea capitol, “Analiza pozitiei pe piata a magazinului Bricostore” voi analiza
structura stocurilor din magazinul Bricostore Băneasa și voi evalua poziția firmei pe piațaraportată la cifra de afaceri și cota de piață. De asemenea voi elabora o analiză SWOT afirmei și voi analiza indicatorii economici de la nivelul firmei.
Ultimul capitol, “Concluzii”, va sintetiza mesajul proiectului prezentând concluziile lacare am ajuns in urma cercetăr ilor.
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 3/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 5
Capitolul 1
= Prezentarea societatii comerciale BRICOSTORE =
1.1 Istoria companiei Bresson
Timp de mai mult de 160 de ani, cinci generații ale familiei Bresson au dezvoltat și auadaptat compania la cerințele pieței, având la bază un sistem al acțiunii și implicării transmisdin generație in generație, dezvoltat în jurul valorii umane și a dorinței de a crește afaceri de
succes.Compania a fost prezentată și la dezvoltarea unui nou tip de comerț respectiv apariția
supermarket-urilor, care sunt renumite pentru vânzarea cantităților mari de produse la prețurifixe precum si posibilitatea de autoservire.
Primul magazin NOUA GALERIE a fost deschis în 1924, iar primul magazinMONOPRIX și-a intâmpinat primii clienți in 1956. Astăzi rețeaua de magazine MONOPRIX
opereaza cu succes în sistem de franciză în Paris și împrejurimi.
Începând cu anii '70 Compania s-a orientat în principal spre domeniul hypermarket-urilor. Au deschis primul magazin do-it-yourself în 1977. Sub numele de EUROLOISIR, și un
magazin de mobilă. Care a devenit faimos cu numele de BUT, care există și astăzi în estul
Franței (Chaumont și Langres).
Compania Bresson a înțeles să obțină maximul din fiecare oportunitate și să-și asumeriscuri pentru a situa compania în acord cu schimbările continue ale mediului de afaceri.
Astfel in 1991. Compania Bresson a luat o decizie strategică de a înființa o rețea demagazine do-it-yourself cu numele de BRICOSTORE, iar din 1998 a început expansiunea înEuropa de Est.
1.2 Despre compania Bricostore
În momentul de față, magazinele Bricostore sunt prezente în Ungaria, România șiCroația și în curând și în alte țări din Europa de Est.
Bricostore deține 24 magazine iar planul sau de dezvolatre în următorii cinci ani prevede inaugurarea a 3 pâna la 5 magazine pe an.
Magazinele Bricostore se află în zonele parcurilor comerciale și au o suprafață cuprinsăîntre 8.000 si 14.000 mp. În anul 2007 la magazinul Szeksard din Ungaria a fost lansat un nouformat de magazin Bricostore având o suprafață de 4.500 mp.
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 4/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 6
1.3 Prezentarea companiei BRICOSTORE ROMÂNIA
Bricostore un lanț francez de magazine cu specific de bricolaj care aparține grupuluiBresson, un grup de familie cu tradiții de cinci generații in domeniul comerțului.
Lansarea primului magazin Bricostore în România a fost în martie 2002 și atunci a fost pentru prima dată oferit conceptul Totul pentru Casă și Grădină. A fost un concept nou care a
fost repede asimilat de către români și care a cunoscut o dezvoltare uimitoare.
În magayinele Bricostore se oferă o gamă variată de produse, într -o prezentarecomercială diferită de ceea ce există pe piața românească, clienții se simt foarte confortabil iar consultanța oferită de către angajații noștri în alegerea produselor este de nivel profesionalridicat. În momentul de față în România sunt deschise 13 magazine Bricostore:
București, Militari – martie 2002
București, Pantelimon – noiembrie 2003
București, Orhideea – noiembrie 2004
Brașov – iunie 2005
Ploiești – noiembrie 2005 București, Baneasa – mai 2006
Constanța – octombrie 2006
Pitești – noiembrie 2007
Arad – mai 2008
Brăila – septembrie 2008
Suceava – noiembrie 2008
Focșani – noiembrie 2008
Oradea – decembrie 2008.
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 5/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 7
Director Regional
Christophe Ferlat
Șef Sector 1
Andreea Dinu
Asistent Director
Oana Margine
Șef Sector 2
Claudiu Paraoanu
Director
Administrativ
Catalin Ciurea
Manager Securitate
Nicu PopaDirector Relații
CliențiOana Parvu
Decorator
Cristian Mihaila
Gradină
Luciana
Florea
Deco +
Vopsele
Ileana
Buligan
Electrice
Nastase
Alexandru
Lemn
IoanLupu
Case
VirginiaCapraru
Bati
IonutVasiliu
Scule si
Unelte +
Feronerie
Liviu
Breazu
Sanitare
GeorgeMarin
Gresie si
Faianță
Victor
Dumitrescu
Recepție
GabrielMarin
Service
VasileCiuntuleag
1.4 Organigrama magazinului Bricostore Baneasa
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 6/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 8
Organigrama prezentată arată structura ierarhică la nivel de conducere al magazinuluiBricostore Băneasa, însumând un număr de 19 angajați în funcții de conducere:
un director regional ( director general pe mai multe magazine din
țară)
o asistentă
doi șefi de sector (având un număr aproximativ egal de departamentesub conducerea lor)
un director administrativ/magazin
un director pe relatii cu clientii/magazin
un manager securitate/magazin (aflat in subordonarea directorului
regional)
un decorator (aflat in subordonarea directorului regional)
11 junior managers (JMs) – un JM/departament ( se subordonează șefilor de sector în funcție de repartizare)
Subordonați JMs sunt lucrătorii comerciali (LC). Aceștia reprezintă ultimul nivel in
organigrama unui magazin Bricostore.Lucrătorii comerciali sunt, la rândul lor, repartizați in funcție de vechime și performanță,pe nivele de salarizare:
Nivel 0 – se atribuie noilor angajați
Nivel 1 – se atribuie angajaților mai vechi de 1 an care au îndeplinitcorect toate cerințele postului.
Nivel 2 – se atribuie angajaților mai vechi de 2 ani care au îndeplinitcorect și eficient toate cerințele postului
Nivel 3 – se atribuie angajaților mai vechi de 3 ani care au îndeplinitcorect și eficient atât cerințele postului, cât și cerințe suplimentare.
Principal 1(2) – se atribuie angajaților care înregistreaza performanțeridicate la locul de munca, după 3 ani de zile vechime. Aceștia au șansa să
promoveze la JM daca dovedesc atât pricepere, cât și cunoștințele necesarepentru postul de JM.
Mai jos este prezentată o organigramă specifică departamentelor.
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 7/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 9
Junior
Manager
Ionuț Vasiliu
LC
nivel 3Cosmin
Panait
LC
nivel 3Bogdan
Șerban
LC
nivel 3Gabriel
Onescu
LC Principal 1Ionuț Joițoiu
LC Principal 2Cătălin Nedelcu
LC
nivel 2Marius
Lugor
LC
nivel 2Mihai
Pincea
LC
nivel 1Florin
Stan
LC
nivel 1Adrian
Manole
LC
nivel 0Cosmin
Frunză
LC
nivel 0Emil
Traian
LC
nivel 0Ion
Ionescu
ORGANIGRAMĂ DEPARTAMENT MATERIALE DE CONSTRUCTII (BATI)
Capitolul 2
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 8/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 10
Capitolul 2
= Stocurile si modalităț i de î nregistrare =
2.1 Conţinutul şi structura stocurilor
2.1.1 Stocurile
Stocurile reprezintă, materiale, lucrări şi servicii destinate să fie consumate la prima lor
utilizare, să fie vândute în situaţia când au starea de marfă sau produse rezultate din
prelucrare, precum şi producţia în curs de execuţie.
Stocurile, sub aspectul gestionării, se pot grupa în stocuri şi producţia în curs de
execuţie, ambele fiind considerate active circulante materiale. Comisia Internaţionala a
Standardelor Contabile (I.A.S.C.), în norma de contabilitate IAS 2 „Stocurile” aplicată
începând cu 1.01.1976 şi revizuită în anul 1993 defineşte stocurile ca fiind un element de
activ, iar costul de achiziţie al acestora cuprinde preţul de cumpărare, taxele vamale şi altetaxe nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare. Stocurile pot fi:
Bunuri achiziţionate în scopul revânzării ( marfa cumpărată de un comerciant cu
amănuntul şi destinată revânzării) sau orice altă achiziţie având acest scop;
Bunuri finite sau în curs de execuţie fabricate de întreprindere;
Materii prime, materiale, utilităţi ce urmează a fi folosite în procesul de
producţie;
Costul serviciului pentru care întreprinderea nu a recunoscut încă venitul aferent,
în cazul prestărilor de servicii.
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 9/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 11
2.1.2 Clasificarea stocurilor
În contabilitatea financiară a întreprinderii stocurile sunt clasificate şi delimitate în
funcţie de patru criterii: fizic, destinaţie, faza ciclului de exploatare şi locul de creare a
gestiunilor. Corespunzător acestor criterii sunt individualizate următoarele stocuri:
Materii prime, care participă direct la fabricarea produselor, regăsindu-se în
componenţa lor integral sau parţial, în stare iniţială sau transformată;
Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare,
combustibili, piesele de schimb, seminţele şi materialul de plantat, furajele şi alte materiale
consumabile care participă indirect sau ajută activitatea de exploatare fără a se regăsi, de
regulă, în produsul rezultat;
Produsele sub forma semif abricatelor, produselor finite și produselor
reziduale;
Animale care nu au îndeplinit condiţiile de a fi trecute la animale adulte,
animale de îngrăşat, pasările şi coloniile de albine;
Producţia în curs de fabricaţie reprezintă materii prime care nu au trecut
prin toate stadiile de fabricaţie, produse ne supuse probelor şi recepţiei tehnice, precum şi
lucrările şi serviciile în curs de execuţie sau neterminate;
Mărfuri, respectiv bunuri pe care întreprinderea le cumpără în vederea
revânzării ;
Ambalajele, cuprind bunurile necesare pentru protecţia mărfurilor pe timpul
transporturilor şi depozitării sau pentru prezentarea lor comercială.
Categorii distincte în cadrul stocurilor constituie obiectele de inventar, baracamentele şi
amenajările provizorii.
În România, prin Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii nr. 82/1991 este dată
următoarea definiţie acestei clase de active patrimoniale: „Contabilitatea stocurilor şi
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 10/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 12
comenzilor în curs de execuţie cuprinde ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii
patrimoniale, destinate:
fie a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de
producţie;
fie a fi consumate la prima lor utilizare.
2.2. Evaluarea stocurilor
2.2.1 Preţurile de înregistrare folosite la
evaluarea activelor circulante
În contabilitate, stocurile sunt reflectate astf el:
valoric, în contabilitatea sintetică;
cantitativ şi valoric, cu unele excepţii, în contabilitatea analitică
cantitativ, în evidenţa operativă de la locurile de depozitare.
Preţurile folosite la evaluarea activelor circulante înregistrate în contabilitate se numesc
preţuri de înregistrare. Ele pot fi diferite în funcţie de opţiunea unităţilor patrimoniale şi de
natura stocurilor şi pot fi înregistrate în contabilitate, astfel:
a) Costul de achiziţie folosit la înregistrarea intrărilor stocurilor este format din
preţul de facturare al furnizorului, taxele şi ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de
transport-aprovizionare şi alte cheltuieli incluse în factura furnizorului. Un asemenea preţ
devine cost istoric şi va fi luat în considerare la eliberarea stocurilor din depozit. Întrucât
costul de achiziţie, devenit preţ de înregistrare în contabilitate chiar pentru aceleaşi
sortimente, diferă de la o perioadă la altă în funcţie de mărimea preţurilor de livrare practicate
de furnizori sau de cheltuielilor de transport aprovizionare.
b) Preţul standard este un preţ prestabilit ce constă în evaluarea şi înregistrarea
stocurilor la preţuri fixe, stabilite anterior pe baza preţurilor medii ale stocurilor respective
realizate în perioada precedentă. El devine preţ de înregistrare în contabilitate cu condiţia
evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţa de costul de achiziţie. Preţurile standard
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 11/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 13
trebuie sa fie actualizate periodic, cel puţin o data pe an, în funcţie de evoluţia prețurilor şi alţi
factori.
Diferenţele de preţ pot fi:
Favorabile, când preţul standard este mai mare decât costul efectiv şi se
înscriu în roşu;
Nefavorabile, când preţul standard este mai mic decât costul efectiv şi
se înscriu în negru.
Diferentele de preţ stabilite la intrarea bunurilor în patrimoniu se repartizează şi se
înregistrează proporţional, atât asupra valorii bunurilor ieşite cât şi asupra stocurilor cu
ajutorul unui coeficient de repartizare K, care se calculează astfel:
Coeficient
de repartizare
Soldul iniţial aldiferentelor de preţ
Diferente de preţ aferenteintrărilor în cursul perioadei
( K ) Sold iniţial alstocurilor la preţ deînregistrare
Valoarea intrărilor în cursul perioadei la preţ de înregistrare
K Si (cont de diferente) Rd (cont de diferente)
Si (cont de stoc la preţ de
înregistrare
Rd (cont de stoc la preţ de
înregistrare
Acest coeficient se aplică asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune la preţ de
înregistrare, obţinându-se, astfel, diferenţele de preţ aferente bunurilor ieşite. El se înmulţeşte
cu valoarea stocurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare, iar suma rezultată se
înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieşite.
La finele perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile
conturilor de stocuri, evaluate la preţ de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecteze
valoarea stocurilor la costul de achiziţie.
c) Preţul de facturare al furnizorului este preţul indicat în factura furnizorului.
Preţul de facturare devine preţ de înregistrare în contabilitate cu condiţia evidenţierii distincte
a diferenţelor de preţ faţă de costul de achiziţie. Diferenţele de preţ vor fi în toate cazurile
nefavorabile, pentru că, în fapt, reprezintă cheltuielile de transport-aprovizionare, astfel ele
vor fi înregistrate distinct în conturile de diferenţe de preţ.
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 12/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 14
Cheltuielile de transport aprovizionare înregistrate în conturile de diferenţe se vor
repartiza proporţional, atât asupra valorii bunurilor ieşite, cât şi asupra stocurilor, tot cu
ajutorul unui coeficient de repartizare K care se calculează astfel:
Coeficient
de
Cheltuieli de transport
aferente stocurilor existente la
începutul perioadei
Cheltuieli de transport
aferente intrărilor de stocuri încursul perioadei
repartizare
( K )
Soldul iniţial al stocurilor la preţ de facturare
Valoarea intrărilor destocuri în cursul perioadei la preţde factură
K Si (cont de diferenţe) Rd (cont de diferenţe) Si (cont de stoc la preţ
de factură)
Rd ( cont de stoc la preţ
de factură )
Acest coeficient (K) se aplică asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune la preţuri de
factură, obţinându-se astfel cheltuielile de transport aprovizionare aferente bunurilor ieşite din
gestiune.
La sfârşitul lunii soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor
de stocuri la preţ de înregistrare, reflectându-se astfel valoarea stocurilor la costul de achiziţie,
respectiv de producţie.
d) Costul de producţie este format din totalitatea cheltuielilor ocazionate de
fabricarea bunurilor respective, iar acesta devine preţ de înregistrare în contabilitate. Prezintă
dezavantajul că nu este cunoscut decât după expirarea lunii curente.
La ieşirea stocurilor din locurile de depozitare vor trebui calculate costurile unitare ale
acestora şi se va folosi una dintre următoarele metode:
Costul mediu ponderat (CMP);
Prima intrare- prima ieşire (FIFO);
Ultima intrare prima ieşire (LIFO).
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 13/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 15
2.2.2. Reguli de evaluare a stocurilor
La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale, corespunzătoare stării lor
patrimoniale:A. Evaluarea la intrarea în patrimoniul întreprinderi;
B. Evaluarea la inventariere;
C. Evaluarea la bilanţ;
D. Evaluarea la ieşirea din patrimoniu.
A. Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu
Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor , la intrarea în patrimoniu, este
evaluarea la cost istoric, care poate fi identificată, prin:
1. Costul de achiziţie, în cazul bunurilor achiziţionate de la terţi, în structura
căruia se cuprind următoarele elemente:
Preţul de cumpărare a bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA),
precum şi rabaturile, remizele, risturnuri etc.
Taxe vamale aferente bunurilor importate.
Cheltuieli accesorii de achiziţionare – acestea fiind cheltuielile directe sau
indirecte legate de aprovizionare până la intrarea bunurilor intrate în gestiune, ele pot fi:
Costuri externe: comisioane, transport extern, asigurare;
Costuri interne: de transport intern, cheltuieli de manipulare.
Nu se includ în costul de achiziţie cheltuielile financiare aferente finanţării necesare
constituirii stocurilor şi nici sconturile financiare acordate pentru plata înainte de scadenţă.
2. Costul de producţie, în cazul bunurilor şi serviciilor obţinute din activitatea
proprie de exploatare, format din:
Preţul de achiziţie a materialelor consumate;
Cheltuielile directe de fabricaţie;
Cheltuieli indirecte de fabricaţie.
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 14/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 16
3. Valoarea de utilitate, în cazul bunurilor aduse ca:
Aport la capital;
Obţinute cu titlu gratuit;
Din donaţii. Costul de intrare în patrimoniu este denumit şi valoare de intrare sau valoare contabilă.
B. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii
Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor, la inventar, este evaluarea la
valoarea actuală sau de utilitate denumită şi valoare de inventar. Aceste valori se stabilesc în
funcţie de utilitatea bunului în întreprindere sau preţul pieţei şi se identifică, în funcţie de
destinaţia lor, astfel:
Stocurile destinate vânzării, li se stabilesc valoarea de inventar sub forma
valorii nete de realizare, care este dată de preţul de vânzare previzionat, din care se scad
cheltuielile cu transport, comisioane etc.
Semifabricatele şi producţia în curs de execuţie se evaluează la valoarea
componentelor materiale încorporate la care se adaugă costurile stadiilor de prelucrare.
Materiile prime şi materiale consumabile destinate utilizării în exploatare se
evaluează la costul lor de înlocuire.
La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudenţei, potrivit căruia nu este
admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea
elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. În acest sens:
În cazul în care se constată că valoarea de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea
bunului pentru unitate şi preţul pieţei, este mai mare decât valoarea cu care sunt acestea
înregistrate în contabilitate, în listele de inventariere vor fi înscrise valorile din contabilitate.
În cazul în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea din contabilitate,
în listele de inventariere se vor scrie valorile de inventar.
Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, în cazul constatării unor deprecieri
relative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri, care să reflecte situaţia
reală existentă, chiar şi în cazul în care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de
vedere fiscal. Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru deprecierile constatate,
nu sunt deductibile fiscal.
În cazul constatării unor lipsuri în gestiune, imputabile, administratorii vor lua
măsura imputării acestora la valoarea lor de înlocuire. Prin valoarea de înlocuire se înţelege
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 15/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 17
costul de achiziţie, în care sunt incluse costul de cumpărare practicat pe piaţă, taxele
nedeductibile, inclusiv TVA, cheltuieli de transport aprovizionare.
C. Evaluarea stocurilor la închiderea exerciţiului prin bilanţ contabil
Se face la valoarea de intrare, respectiv la valoarea contabilă pusă de acord cu
rezultatele evaluărilor la inventariere, astfel pot fi posibile următoarele cazur i:
Pentru stocurile la care au rezultat diferenţe în plus între valoarea de inventar şi
valoarea de intrare, în bilanţ acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare, deci plusul de
valoare nu se înregistrează în contabilitate.
Pentru stocurile la care s-au constatat diferenţe în minus între valoarea de
inventar şi valoarea lor de intrare, acestea se evaluează în bilanţ la valoarea de inventar. În
contabilitate aceste stocuri vor continua să fie înregistrate la valoarea lor de intrare, iar
minusul de valoare datorat unor deprecieri se înregistrează prin intermediul conturilor de
provizioane. Dacă din valoarea de întrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru
care au fost calculate şi înregistrate provizioane, se obţine valoarea de inventar ca valoare netă
ce se înscrie în bilanţ.
Pe baza celor arătate mai sus se desprinde regula generală de evaluare şi înregistrare a
stocurilor, şi anume: înregistrarea lor în contabilitate la valoarea de intrare, stabilită la nivelul
costului de achiziţie sau a costului de producţie, după caz, ca forme a costului istoric. Prin
aceasta se asigură aplicarea principiului realităţii, costurile efective de achiziţie şi de producţie
fiind parametrii reali ai valorii stocurilor
D. Evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu
La ieşirea din patrimoniu sau la darea în consum, stocurile sunt evaluate şi se
înregistrează scoaterea lor din gestiune la valoarea lor de intrare. Problema fundamentală a
înregistrărilor la ieşirea stocurilor cumpărate sau fabricate este cea a preţului utilizat pentru
evaluarea stocurilor ieşite.
În condiţiile în care pe parcursul desfăşurării activităţii, aceleaşi feluri de bunuri se
procură la preţuri diferite, pentru evaluarea cantităţilor de stocuri ieşite sau consumate, având
la bază valoarea de intrare a acestora, reglementările şi standardele internaţionale recomandă
următoarele metode de evaluare:
Metoda costului mediu ponderat (CMP);
Metoda prima intrare- prima ieşire (FIFO);
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 16/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 18
Metoda ultima intrare- prima ieşire (LIFO);
Metoda costului standard.
2.3. Organizarea sistemului informațional contabil al
stocurilor
În cadrul întreprinderii, activele circulante materiale ocazionează numeroase operaţii,
care pot fi grupate după conţinutul lor în:
1. Operaţii de aprovizionare şi conservare;
2. Operaţii de eliberare din depozit;
3. Operaţii de inventariere.
Aceste operaţiuni sunt consemnate în diferite documente şi evidenţe operative distincte.
1. Operaţiile de aprovizionare şi conservare sunt evidenţiate în următoarele
documente:
Comenzile, se emit de către unităţile patrimoniale către furnizori;
Contractele economice, se încheie cu furnizorii pe baza comenzilor;
Registrul de comenzi, este utilizat pentru urmărirea modului în care sunt realizate
contractele de aprovizionare;
Avizul de însoţire a mărfii, este un document de însoţire a stocurilor pe timpul
transportului, document pe baza căruia se întocmeşte factura fiscală, sau document de primire
în gestiunea cumpărătorului;
Factura fiscală, realizează pe lângă funcţiile avizului de însoţire şi pe cele de
trans port pentru viza de control financiar preventiv, şi totodată este act justificativ pentru
decontarea contravalorii;
Nota de intrare-recepţie, se întocmeşte la sosirea stocurilor de la furnizor şi la
intrarea acestora în depozitul unităţii;
Fişa de magazie, este un document de evidenţă operativă a magaziei şi se
întocmeşte separat pentru fiecare fel, calitate sau sortiment de stocuri materiale.
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 17/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 19
2. Operaţiile de eliberare din depozit sunt evidenţiate în următoarele documente:
Bonul de consum, este utilizat pentru eliberarea din magazie a stocurilor;
Fişa limită de consum.
3.
Operaţiile de inventariere sunt evidenţiate în contabilitate prin intermediul listelor de inventar.
În legătură cu operaţiile de intrare şi ieşire a bunurilor, legislaţia în vigoare prevede
următoarele obligaţii pentru agenţii economici:
Bunurile materiale intrate în patrimoniu se consemnează în documente adecvate şi se
operează în evidenţa locurilor de depozitare;
Bunurile primite pentru prelucrare sau în custodie, se recepţionează şi se înregistrează
distinct ca intrări în gestiune;
Bunurile materiale în curs de aprovizionare sau sosite dar ne recepţionate se
înregistrează distinct în contabilitate ca intrări în patrimoniu;
Bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune, pe baza recepţiei şi a
documentelor de însoţire;
Bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează în contabilitate ca ieşiri din gestiune
pe baza documentelor justificative.
2.4. Contabilitatea echipamentului de protecţie şi a
echipamentului de lucru
Echipamentele şi materialele de protecţie sunt asimilate mijloacelor circulante indiferent
de valoarea şi durata lor de utilizare. Ele se distribuie gratuit personalului care lucrează în
condiţii toxice sau vătămătoare pentru sănătate, conform normelor de protecţie a muncii.
Contabilitatea procurării, depozitării, dării în folosinţă şi a recuperării uzurii echipamentuluide protecţie este identică cu cea a obiectelor de inventar de uz general.
Echipamentul de lucru, este acordat lucrătorilor permanenţi de către întreprindere,
pentru a le folosii la locul de muncă, unde natura muncii provoacă o uzură prematură a
hainelor şi încălţămintei. El este pus la dispoziţia acestora contra cost(50% din preţul de
vânzare cu amănuntul este suportat de întreprindere, iar 50% de către salariaţi). Partea de 50%
din preţul echipamentului, împreună cu cheltuielile de transport aprovizionare care se suportă
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 18/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 20
de întreprindere, se înregistrează fie direct pe cheltuială directă, fie ca o cheltuială anticipată,
care este repartizată apoi în cote lunare asupra cheltuielilor curente.
2.5 Monografie contabilă
Bilanț inițial
Active Pasive
301 Materii prime 30.000 401 Furnizori 90.000
3022 Combustibil 2.000 1012 CSV 200.000
371 M ărfuri 85.000
411 Clienț i 48.000
5121 Cont uri la bănci î n lei 125.000
Total 290.000 Total 290.000
1. Se cumpară de la S.C. CERAMICA S.A. caramidă în valoare de 1.500 lei, TVA 19%, conform
factură nr 75/02.05.
1 N.O. Se cumpară mărfuri
C.C. 401 „Furnizori” P (+) C
371 „Mărfuri” A (+) D
4426 „TVA deductibilă” A (+) D F.C. % 401 „Furnizori” 1.785
371 „Mărfuri” 1.500
4426 „TVA deductibilă” 285
Conform F.F. nr 75/02.05
2. Se plătește furnizorul S.C. CERAMICA S.A. prin bilet la ordin nr 17/03.05.
2 N.O. Se plătește furnizorul
C.C. 401 „Furnizori” P (-) D403 „Efecte de plătit” P (+) C
F.C. 401 „Furnizori” 403 „Efecte de plătit” 1.785
Conform bilet la ordin nr 17/03.05
3. Se onorează bilet la ordin de la furnizor S.C. CERAMICA S.A. conform extras de cont
nr 58/03.05
3 N.O. Onorarea bilet la ordin
C.C. 403 „Efecte de platit” P (-) D5121 „Conturi la bănci in lei” b/A (-) C
F.C. 403 „Efecte de plătit” 5121 „Conturi la bănci in lei” 1.785
Conform extras de cont nr 58/03.05
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 19/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 21
4. Se vinde caramidă în valoare de 2.000 lei, TVA 19% conform bon de casă nr 631 și
F.F. nr 46/05.05 către SC Dany SRL.
4 N.O. Se vând mărfuri
C.C. 411 „Clienți” A (+) D
704 „Venituri din vânzarea mărfurilor” P (+) C 4427 „TVA colectată” P (+) C
F.C. 411 „Clienți” % 2.380
707 „Venituri din vânzarea mf” 2.000
4427 „TVA colectată” 380
Conform bon de casă nr 631, F.F. nr 46/05.05
5. Se primesc bani de la clienți în numerar conform bon de casă nr 631.
5 N.O. Se primesc bani de la cliențiC.C. 411 „Clienți” A (-) C
5311 „Casa în lei” A (+) D
F.C. 5311 „Casa în lei” 411 „Clienți” 2.380
Conform bon de casă nr 631
6. Se scot din evidență mărfurile vândute la prețul de cumpărare conform jurnal vânzări
nr. 1/06.05
6 N.O. Scoatere din evidență mărfuri vândute
C.C. 371 „Mărfuri” A (-) C
607 „Cheltuieli privind mărfurile” A (+) D F.C. 607 „Chelt privind
mărfurile”
371 „Mărfuri” 1.500
Conform jurnal de vanzare nr 1
7. Se cumpără material de la S.C. Dafin S.A. în valoare de 2.500 lei conform F.F. nr
87/07.05
1 N.O. Se achiziționează materii prime
C.C. 401 „Furnizori” P (+) C
301 „Materii prime” A (+) D
4426 „TVA deductibilă” A (+) D
F.C. % 401 „Furnizori” 2.975
301 „Materii prime” 2.500
4426 „TVA deductibilă” 475
Conform F.F. nr 87/07.05
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 20/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 22
8. Se dă spre consum materialul conform bon de consum nr 22/07.05
8 N.O. Se dă spre consum materii prime
C.C. 601 „Cheltuieli cu materii prime” A (+) D
301 „Materii prime” A (-) C
F.C. 601 „Cheltuieli cu mat prime” 301 „Materii prime” 2.500Conform bon de consum nr 22/07.05
9. În cursul lunii se obțin draperii (70 m) în valoare de 3.500 lei (50 lei/m) conform
deviz de lucrări nr 11/10.05
9 N.O. Se obține produs finit
C.C. 345 „Produse finite” A (+) D
711 „Variația stocurilor” P (+) C
F.C. 345 „Produse finite” 711 „Variația stocurilor” 3.500
Conform deviz de lucrări
10. Se vând 70 m draperii la preț de vânzare 70 lei/m conform bon de casă nr 889 si F.F.
nr 38/15.05 către SC DEKO SRL
10. N.O. Se vând produse finite
C.C. 411 „Clienți” A (+) D
701 „Venituri din vânzarea produselor finite” P (+) C
4427 „TVA colectată” P (+) C
F.C. 411 „Clienți” % 5.831
701 „Venituri din vz produsefin.”
4.900
4427 „TVA colectată” 931
Conform bon de casă nr 889, F.F. nr 38/15.05
11. Se primește de la clienți bilet la ordin în valoare de 5.831 lei conform bon de casă.
6 N.O. Se primesc bani de la cliențiC.C. 411 „Clienți” A (-) C
5311 „Casa in lei” A (+) D
F.C. 5311 „Casa in lei” 411 „Clienți” 5.831
Conform bon de casă nr 889
12. Se scot din evidență draperiile vândute conform jurnal de vânzări nr 1./16.05
5 N.O. Scoatere din evidență produse finite
C.C. 345 „Materii prime” A (-) C711 „Variația stocurilor” P (-) D
F.C. 711 „Variația stocurilor” 345 „Materii prime” 3.500
Conform jurnal de vânzare nr 1
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 21/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 23
13. Se închid conturile de cheltuieli conform notă contabilă nr 1/31.05
1 N.O. Se inchid conturile de cheltuieli
C.C. 601 „Cheltuieli cu materii prime” A (-) C607 „Cheltuieli cu mărfuri” A (-) C
121 „Profit sau pierdere” A/P F.C. 121 „Profit sau pierdere” % 4.000
601 „Chelt. cu materii prime”
2.500
607 „Cheltuieli cu mărfuri” 1.500
Conform notă contabilă nr 1
14. Se închid conturile de venituri conform notă contabilă nr 2/31.05
14 N.O. Se închid conturile de venituri
C.C. 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” P (-) D707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” P (-) D121 „Profit sau pierdere” A/P
F.C. % 121 „Profit sau pierdere” 6.900
701 „Ven. din vz produsefin”
4.900
707 „Venituri din vzmărfuri”
2.000
Conform notă contabilă nr 2
15. Se închid conturile de TVA conform jurnal vânzari și jurnal cumpărări
1 N.O. Se închid conturile de TVA
C.C. 4426 „TVA deductibilă” = 760 lei 4427 „TVA colectată” = 1.311
4423 „TVA de plată” = 1.311 – 760 = 551
F.C. 4427 „TVA de plată” % 1.311
4426 „TVA deductibilă” 760
4423 „TVA de plată” 551
Conform jurnal vz si jurnal cump
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 22/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 24
Capitolul 3
= Analiza poziției pe piață a magazinului Bricostore =
3.1 Evaluarea pieței pe care acționează firma
Piața românească de distribuție de materiale de construcții și amenajări interioare, cu un
rulaj anual estimat la circa doua miliarde euro, potrivit ultimelor previziuni, atrage tot mai
mulți jucători internaționali, pe fondul creșterii cererii, odată cu dezvoltarea sectorului de
construcții.
Cu toate că ritmul de creștere a pieței construcțiilor este de aproximativ 30% anual,
retailerii de bricolaj înregistrează majorări ale afacerilor peste ritmul acestei piețe, ceea cearată ca nu doar noile proiecte imobiliare ridică afacerile din retailul de profil, ci și apetitul
românilor pentru renovare și redecorare.
Liderul pieței de bricolaj din România este Praktiker, care a derulat, anul trecut, afaceri
de peste 257,6 milioane de euro, urmat de Bricostore, cu 243 milioane de euro.
Alte companii prezente sunt bauMax, Mr. Bricolaje, Hornbach, Tekzen, precum și
rețelele autohtone de distribuție de materiale de construcții care au activități și pe segmentul
de bricolaj, Dedeman, Ambient și Arabesque. Ultimul jucător intrat este OBI, parte a grupului
Tengelmann, care urmează să deschidă doua magazine în acest an.
„Piața materialelor de construcții a atins, anul trecut, un nivel de 3-3,5 miliarde euro,
din care produsele distribuite în lanțurile de magazine specializate au ocupat o pondere de 40-
45%. Trebuie să ținem cont însă ca retailerii clasici, precum Praktiker sau Bricostore,
comercializează produse pentru segmentul do-it-yourself (DIY), în timp ce rețelele mari, ca
Arabesque, Ambient sau Dedeman, oferă la vânzare și materiale de construcții clasice,
precum ciment sau adezivi”, a declarat Claudiu Georgescu, președintele Asociației
Producătorilor de Materiale de Construcții din România. Potrivit acestor declarații, valoarea
pieței de bricolaj a depășit, anul trecut, nivelul de un miliard de euro, peste estimările inițiale,
care o plasau la circa 900 milioane de euro. Georgescu a explicat că, în afara centrelor
comerciale specializate, piața de distribuție a materialelor este acoperită de marii distribuitori,care dețin o pondere de circa 20% din vânzările totale, diferența fiind reprezentată de
depozitele locale. În opinia vicepreședintelui, aceste spații de depozitare de la nivel local vor
dispărea treptat în următorii ani, ca urmare a extinderii rețelelor de distribuție ale retailerilor și
ale distribuitorilor mari.
Potrivit lui Georgescu, piața materialelor va crește, în acest an, în același ritm cu piațaconstrucțiilor, care va avansa cu 30%, potrivit estimărilor patronatelor de profil.
Oficialii Praktiker Romania consideră că activitatea de comerț de pe piața românească
de DIY nu este foarte bine delimitată și încadrată într-un format clar, definit, motiv pentru
care, momentan, nu se poate realiza un calcul exact al valorii pieței.
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 23/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 25
“La ora actuală, există produse din oferta DIY (ex.: materiale de construcţii) care suntcomercializate, în volume însemnate, şi în afara formatului de comerţ modern do-it-yourself.
Aşadar, avem de-a face, deocamdată, cu suprapuneri importante ale anumitor segmente deDIY cu oferta ce defineşte alte tipuri de pieţe (ex.: piaţa materialelor de construcţii), ceea ceîmpiedică o evaluare clară a sectorului”, a explicat Guenter Vosskaemper.
Ponderea bricolajului în sectorul materialelor de construcţii este încă la nivel scăzut faţăde alte ţări din regiune, ceea ce face din România o piaţă -ţintă pentru mulţi jucătoriinternaţionali.
Potrivit ultimei companii de profil intrate în România, OBI, parte a grupului germanTengelmann, valoarea pieţei de bricolaj se ridică la nivelul de două miliarde euro.
În cadrul acestei pieţe, OBI intenţionează să deschidă, până la sfârşitul acestui an, primele magazine în România la Bucureşti şi Oradea -, având în plan, pentru următorii doiani, formarea unei reţele de 20-25 de unităţi. Investiţiile iniţiale bugetate sunt de 20 milioane
de euro şi vor putea fi suplimentate până la 80 milioane de euro, în funcţie de oportunităţile deextindere.
Praktiker România operează, în prezent, 20 de magazine, deschise în toate zonele ţării,fiind cea mai extinsă reţea de pe piaţa do-it-yourself (DIY). Investiţiile totale ale companiei,
cumulate de la începutul activităţii, se ridică, în prezent, la aproape 190 milioane de euro. Petermen lung, compania vizează să atingă un număr de peste 30 de unităţi, într -un interval de
doi-trei ani, şi să fie prezentă în toate oraşele din ţara cu peste 120.000 de locuitori.
Bricostore, a doua reţea de magazine de bricolaj din România, şi-a bugetat, pentru acest
an, afaceri de 283 milioane de euro, majorarea fiind generată de extinderea lanţului cu cincimagazine, în care vor f i investite 50 milioane de euro, au declarat pentru Business Standard
oficialii companiei.
“Un factor important al creşterii afacerii este ritmul accelerat al construcţiilor delocuinţe, case, acompaniat şi de ritmul crescut de cumpărări de locuinţe”, au explicat
reprezentanţii Bricostore. Compania operează, în prezent, 13 magazine, care au generat, în2009, afaceri de 235 milioane de euro, cu 30% mai mult faţă de 2008.
Reţelele dezvoltate de investitori locali, precum Dedeman, Ambient şi Arabesque,operează, la rândul lor, pe piaţa materialelor de construcţii şi amenajări interioare. Compania
Arabesque are o reţea de 14 magazine în ţară, fiind prezenţa cu reprezentante şi în RepublicaMoldova, Bulgaria, Ucraina şi Serbia. Ambient operează nouă centre comerciale de mare
suprafaţă şi o reţea locală de 21 de magazine de mici dimensiuni, iar Dedeman deţine nouăunităţi.
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 24/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 26
3.2 Indicatorii economici de la nivelul firmei Bricostore
Indicatorii economici pe care firma Bricostore îi are în considerare sunt:
1. Indicatori de lichiditate
2. Indicatori de risc
3. Indicatori de activitate
4. Indicatori de profitabilitate
1. Indicatorii de lichiditate sunt: indicatorul lichidităţii curente şi indicatorul lichidităţii
imediate. Acesta din urmă este numit în mod justificat şi “testul acid” din cauză că se iau în
considerare numai stocurile de mijloace circulante nu şi sumele de la clienţi care nu pot fi
transformate pe moment în bani, în lichidităţi.
Prin lichiditate se înţelege "capacitatea unei firme de a -şi onora în orice moment
datoriile, făcând să circule optim în angrenajul său, lubrifiantul necesar care este moneda".
Oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
Lichiditatea curentă exprimă capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor pe termen
scurt şi se detemină astfel active curente/datorii curente. Valoarea optimă a acestui indicator
este 2.
Lichiditatea imediată (indicatorul test acid) reprezintă capacitatea firmei de a-şi onora
obligaţiile exigibile din acele active curente care pot fi transformate rapid în lichidităţi şi se
calculează astfel (active curente-stocuri)/datorii curente. Valoarea optimă a acestui indicator
este 1.
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 25/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 27
În graficul de mai jos este prezentată evoluţia acestor doi indicatori în ultimii cinci ani.
Grafic nr. 1
Dacă în anul 2006 lichiditatea curentă a avut o uşoară creştere faţă de 2005 datorată
creşterii activelor curente în proporţie mai mare decât datoriile curente, în următorii trei ani
urmează o uşoară descreştere ajungând în 2009 aproape de 1. Creşterea activelor curente se
datorează unei creşteri spectaculoase a stocurilor şi creanţelor în 2006 faţă de 2005, acestea
provenind din încheierea unor contracte.
Cu cât gradul lichidităţii imediate este mai aproape de 1 şi chiar mai mare decât 1 cu
atât obligaţiile pe termen scurt sunt exigibile şi pot fi achitate mai rapid. În cazul nostru
valoarea indicatorului lichidităţii imediate se situează sub valorile optime în anii luaţi în
analiză. Valorile mici ale lichidităţii imediate evidenţiază o anumită fragilitate a societăţii de
a-şi onora obligaţiile pe termen scurt.
Din cele prezentate anterior rezultă că valoarea indicatorilor de lichiditate arată o
instabilitate financiară a societăţii în perioada analizată. Pentru îmbunătăţirea lichidităţii se
recomandă gestionarea atentă a încasărilor şi plăţilor în scopul realizării unei corelaţii
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 26/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 28
corespunzătoare şi luarea de măsuri pentru sporirea disponibilităţilor băneşti deoarece
ponderea acestora în datoriile curente este foarte mică. Sporirea disponibilităţilor poate fi
realizată şi prin încasarea de avansuri de la clienţi în momentul acceptării comenzii. Entitatea
foloseşte această metodă de încasare de avansuri de la clienţi, dar nu suficient de bine.
2. Indicatorul de risc este gradul de îndatorare
Gradul de îndatorare se determină astfel (capitalul împrumutat/capitalul angajat)*100.
Capitalul împrumutat reprezintă creditele peste un an, iar capitalul angajat se formează din
capital împrumutat şi capital propriu.
În anul 2006 gradul de îndatorare al firmei Bricostore a realizat o creştere spectaculoasăde aproape 3 ori mai mare decât în 2005. Aceasta se datorează creşterii foarte mari în 2006 a
datoriilor către instituţiile de credit (către bănci) de la 981.957 lei în 2005 la 3.738.676 lei în
2006. Entitatea a contractat un credit pentru achiziţia de imobilizări corporale din anul 2007.
În 2007 faţă de 2006, gradul de îndatorare “a scăzut cu aceeaşi viteză cu care a crescut în
2005 faţă de 2006”. Acest lucru se datorează faptului că a avut loc o scădere vertiginoasă a
datoriilor mai mari de un an şi o creştere a capitalurilor proprii influenţate de rezervele din
reevaluare. Începând cu 2007 gradul de îndatorare se află în scădere.
3. Indicatorii de activitate sunt: viteza de rotaţie a stocurilor, viteza de rotaţie a
debitelor-clienţi, viteza de rotaţie a creditelor -furnizor, viteza de rotaţie a activelor
imobilizate şi viteza de rotaţie a activelor totale.
Aceşti indicatori furnizează informaţii referitoare la:
Viteza de intrare sau ieşire a fluxurilor de trezorerie ale entităţii
Capacitatea entităţii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale de
bază ale entităţii
Viteza de rotaţie a stocurilor (rulajul stocurilor) – aproximează de câte ori stocul
a fost rulat de-a lungul exerciţiului financiar. Se determină astfel (stoc
mediu/Costul vânzărilor)*365 .
Viteza de rotaţie a debitelor -clienţi exprimă numărul de zile până la data la care
debitorii îşi achită datoriile către entitate. O valoare în creştere a indicatorului
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 27/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 29
poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clienţilor şi, în
consecinţă, creanţe mai greu de încasat. Se calculeză ca (sold mediu
clienţi/CA)*365
Viteza de rotaţie a creditelor -furnizor aproximează numărul de zile de creditare
pe care entitatea îl obţine de la furnizorii săi. Se determiă astfel (sold mediu
furnizori/achiziţii de bunuri (fără servicii))*365
Viteza de rotaţie a activelor imobilizate evaluează eficacitatea managementului
activelor imobilizate prin exprimarea valorii cifrei de afaceri generate de o
anumită cantitate de active imobilizate. Se calculează astfel cifra de afaceri /
active imobilizate
Viteza de rotaţie a stocurilor reprezintă durata de timp medie în care stocurile se
transformă în lichidităţi, situaţie favorabilă atunci când durata de rotaţie este
mică.
Durata mare de rotaţie a stocurilor se datorează volumului foarte redus al stocurilor
medii în raport cu costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate care se află în continuă
creştere în perioada 2002-2006, cea mai spectaculoasă creştere fiind realizată în perioada
2004-2005.
Viteza de rotaţie a creditului-furnizor reprezintă durata medie de plată a obligaţiilor
curente de către întreprindere. Un număr de zile mai mare (mai ales în raport cu viteza de
rotaţie a stocurilor şi creanţelor) este de dorit.
Viteza de rotaţie a activelor imobilizate evaluează eficacitatea managementului
activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate
de active imobilizate.
Viteza de rotaţie a activelor totale are aceeaşi semnificaţie ca şi viteza de rotaţie a
activelor imobilizate, cu deosebirea că vizează eficienţa utilizării tuturor bunurilor pe care
întreprinderea le-a avut la dispoziţie într -un exerciţiu financiar.
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 28/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 30
Viteza de rotaţie a activelor totale se află în continuă descreştere fapt ce se datorează
creşterii activului total influenţat de creşterea activelor circulante în special a stocului şi a
creanţelor pe întreaga perioadă de analiză.
4. Indicatorii de profitabilitate sunt rentabilitatea capitalului angajat şi marja brută
din vânzări. Aceşti indicatori exprimă eficienţa enităţii în realizarea de profit din resursele
disponibile.
Rentabilitatea capitalului angajat se determină ca raport între PBIT şi capitalul angajat.
Reprezintă profitul pe care îl obţine entitatea din banii investiţi în afacere.
Marja brută din vânzări se calculează astfel (profit brut din vânzări / Cifra de afaceri) x100. O scădere a procentului poate scoate în evidenţă faptul că entitatea nu este capabilă să îşi controleze costurile de producţie sau să obţină preţul de vânzare optim.
3.3 Analiza S.W.O.T.
Pentru ca oferta firmei să fie percepută de clienți ca fiind cea mai atractivă, cea mai
credibilă, firma va realiza in prealabil, analiza SWOT
Primii pași în realizarea acestei analize constau în stabilirea obiectivelor urmărite.
Analiza SWOT se prezintă sub forma unei diagrame având 4 elemente componente:
1) Puncte tari
Brand recunoscut
Diversitate de servicii conexe acordate clientului (transport, închirieri unelte, credit)
Aspect comercial modern, plăcut; comerț civilizat Atragerea publicului target prin aportul constant de marfă nouă
Sisteme de promovare accesibile
Publicitate concertată la nivelul magazinelor Furnizori puternici, stabili
Prețuri de achiziție mici, ce permit o marjă comercială avantajoasă
Existența unui soft de gestiune funcțional care păstrează evidența intrărilor și ieșirilor,cât și a stocurilor existente, din toate magazinele
Termen de rotație a mărfurilor ,trimestrial Amplasarea într -un centru comercial, în zone aglomerate
Vechimea de peste 100 de ani în domeniu, a companiei
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 29/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 31
Gamă proprie de produse Bricoline
Număr mare de magazine
Sistem de fidelizare al clienților
2) Puncte slabe
Personalul angajat în funcția de lucrător comercial nu are o calificare în domeniul
vanzărilor Prețuri practicate foarte mari Profitabilitate în scădere față de anul trecut Neadaptare la fenomenul crizei financiare (firma deschide noi magazine, în ciuda
faptului că a avut o scădere a cifrei de afaceri și a micșorat salariile angajaților)
Mijloc slab și ineficient de comunicare între client și magazin
3) Oportunități
Pretențiile crescute ale publicului țintă ce dorește să mențină pasul cu tendințelefiecărui sezon
Avantajul ”primului sosit” în zone în curs de dezvoltare comercială
Deschiderea viitoarelor magazine în noi centre comerciale din țară
Achiziționarea unei rețele locale de bricolaj Noi furnizori în domeniu care practică prețuri mici
4) Amenințări Lansarea unor branduri noi
Dezvoltarea competitorilor (Hornbach, OBI, Dedeman, Baumax)
Programul de funcționare mai lung pe care îl au alte magazine de bricolaj Falimentarea furnizorilor cu care Bricostore are contracte încheiate
Prelungirea crizei financiare
Zonele en-gros care practica pretul de achizitie (ex: Valea Cascadelor/Bucuresti)
3.4 Mediul extern al firmei Bricostore
3.4.1 Micromediul firmei Bricostore
Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afectează în moddirect întreprinderea şi asupra cărora se poate exercita un anume control. Influenţânddeciziile, strategiile, şi tacticile de marketing, schimbările din acest mediu au o deosebităsemnificaţie. Componenţii principali ai micromediului sunt: furnizorii, clienţii, intermediarii,concurenţii şi alţi deţinători de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite interese într -oîntreprindere).
a) Furnizorii reprezintă persoanele juridice care asigură contra-cost aportul necesar de
mărfuri pentru a fi pus la vânzare în magazinele Bricostore.
În departamentul” Materiale de construcţii” sunt furnizate următoarele tipuri de mărfuri:
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 30/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 32
Cărămida/bolţari
Bârne
Izolație
Sisteme scurgere
Acoperişuri şi ţigle
Prafuri
Decoraţiuni exterioare
Tehnici
Produse din fier
Garduri şi porţi
Printre cei mai importanţi furnizori se numără:
BRAVO International
Lafarge
Holcim
Raris
Rigips
Austroterm
Saint-Gobain
Manatwork
Nordic Sistem Valrom
b) Clienţii sunt cei ce alcătuiesc cercul agenţilor economici (firme şi instituţii) şi al persoanelor individuale cărora le sunt adresate produsele (serviciile) întreprinderii; constituie
cea mai importantă componentă a micromediului.
Clienţii Bricostore reprezintă totalitatea persoanelor fizice şi juridice care achiziţioneazămărfuri şi închiriază unelte cu scopul de a construi şi/sau de a amenaja casă şi gradina.Acestia pot fi:
Firme care se ocupă de amenajarea şantierelor
Firme care se ocupă cu decoraţiunile interioare
Persoane fizice
Firme care se ocupă cu construcţiile de clădiri
Sarcina compartimentului de marketing dintr-o firmă este de a maximiza cererea pentruprodusele (serviciile) pe care le oferă clienţilor, să ştie să menţină clienţii existenţi şi să atragănoi clienţi din rândul non-consumatorilor relativi şi al concurenţei.
c) Intermediarii. Aceştia sunt agenţi economici implicaţi în promovarea, distribuirea şivânzarea produselor unei firme către consumatorii finali, respectiv comercianţii de gros şidetail, dar şi alte categorii, mai puţin importante, că: brokeri, jobberi, curieri, comisionari etc,
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 31/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 33
societăţi de transport, de asigurări sau agenţii de publicitate, de sondare sau de consultanţă demarketing.
Printre intermediarii magazinului Bricostore se găsesc: Pegasus (firma de curierat),Bricocom (Publicitate/PR), SC EDY INTERNAŢIONAL SPEDITION SĂ (firma detransport mărfuri).
d) Concurenţii . Aceştia sunt firme similare care urmăresc să satisfacă aceleaşi nevoi aleclienţilor, fiind percepute de consumatori că alternative pentru satisfacerea nevoilor lor.
Concurenţii direcţi cuprind firmele care oferă acelaşi tip de produse sau servicii pentru a satisface aceleaşi nevoi.. Concurenţii direcţi fac eforturi financiare deosebite cureclama, în încercarea de a arăta superioritatea produsului lor în raport cu al rivalilor.Foarte des, în această luptă se utilizează şi preţul în încercarea de a atrage o parte dincumpărătorii rivalilor. Fiind foarte costisitoare, concurenta directă nu ajută lasupravieţuire decât firmele foarte puternice, cu suficiente mijloace financiare.
Printre concurenţii direcţi ai magazinului Bricostore, se enumeră: Praktiker, OBI,
Dedeman, Hornbach, Arabesque. Concurenţii indirecţi sunt firmele care oferă consumatorilor un produs similar
dar cu caracteristici diferite, satisfăcând alte nevoi sau preferinţe.
Înlocuitorii sunt concurenţii care vin cu produse foarte diferite ca formă şiconţinut, dar care satisfac aceeaşi nevoie a consumatorilor
Nou veniţii sunt firmele care deja vând unui anumit grup de consumatori şi sedecid să-şi extindă gamă de produse pe care le oferă sau firmele producătoare careachiziţionează şi o reţea de distribuţie.
e) Deţinătorii de interese. Profesorul Kotler îi delimitează astfel: lumea financiară (acţionari, societăţi de investiţii, bănci etc);
mediile de comunicare în masă (grupuri de presă, posturi de radio, canale deteleviziune etc);
grupuri de interese (mişcările pentru protecţia consumatorilor, ecologiştii,asociaţii ale producătorilor etc);
administraţia publică;
marele public (purtătorul opiniei publice);
personalul propriu al firmei.
3.4.1 Macromediul firmei Bricostore
Macromediul firmei reprezintă ansamblul factorilor (variabilelor) incorporabili ce
constituie climatul general în care acesta îşi desfăşoară activitatea.
a) Mediul demografic se referă la populaţia din mediul în care se afla plasată firma
respectivă, interesează nu numai eventualii clienţi dar şi eventualii angajaţi.
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 32/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 34
Printre indicatori specifici ai mediului demografic se numără: numărul populaţiei,structura acesteia pe sexe şi grupe de vârstă, numărul de familii şi dimensiunea medie a uneifamilii, repartizarea teritorială şi pe medii (mediul urban, respectiv cel rural) a populaţiei, ratanatalităţii etc.
În ceea ce priveşte magazinul Bricostore, acesta se adresează în principal populaţiei cuvârsta peste 18 ani, iar ţinând cont de amplasarea exclusivă în mediul urban pot spune că tindespre o clientelă ce provine din acelaşi mediu.
b) Mediul economic reprezintă ansamblul elementelor care compun spaţiul economic în care
acţionează întreprinderea.
Veniturile disponibile ale populaţiei, preţurile, rata inflaţiei, tendinţa spre economisirese număra printre principalele componente ale mediului economic în ceea ce priveştemagazinul Băneasa.
c) Mediul tehnologic implica firma atât ca beneficiar, cât şi ca furnizor, în principal prinintermediul pieţei. Se concretizează prin intermediul unor elemente specifice, cum sunt investiţiile şi
inovaţiile, mărimea şi orientarea fondurilor destinate cercetării-dezvoltării, asimilarea de produse noi
şi modernizarea celor tradiţionale etc.
Pentru specialiştii în marketing noile tehnologii sunt importante din următoarele motive:
Crează noi moduri de a satisface nevoile consumatorilor.
Pot identifica şi satisface nevoi latente.
Modifica modelele cererii.
Pot modifica natura concurenţei.
Pot ajuta la descoperirea de noi consumatori.
d) Mediul politic poate să influenţeze activitatea î ntreprinderii prin componente ca: structura
societăţii, forţele politice şi raporturile dintre ele.
Mediul politic poate deveni un factor stimulativ sau restrictiv – după caz – al unor
activităţi de piaţă.
e) Mediul juridic este constituit din ansamblul reglementarilor de natura juridică, prin care
este vizata – direct sau indirect – activitatea firmei.
Cele mai importante reglementări în acest domeniu sunt cele care privesc protecţiaconsumatorului, acesta trebuind plasat pe primul loc în cadrul oricărei firme.
f) Mediul socio-cultural este format din elemente referitoare la sistemul de valori, obiceiuri,
tradiţii, norme de convieţuire etc. Acestea pot influenţa decisiv în anumite momente asupra
comportamentului consumatorilor, asupra segmentarii pieţelor, asupra comunicării întreprinderii cu
piaţa.
Pentru Bricostore, de un interes deosebit se bucura menajele cu venituri mari şi obligaţii
financiare mici, predispuse a cheltui bani pentru bunuri luxoase şi durabile şi servicii decalitate.
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 33/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 35
Capitolul 4
= Concluzii =
Bricostore este prima companie din domeniul bricolajului care a intrat pe piaţaromânească. La momentul de faţă este una dintre cele mai puternice firme din domeniu careactivează pe piaţa de bricolaj, dovedind de-a lungul anilor că poate obţine profit şi o cifră deafaceri mare chiar şi pe o piaţă neexplorată în totalitate.
Datorită dimensiunilor în continuă creştere ale activităţii de comerţ şi structurilor totmai complexe ale acesteia, gestiunea stocurilor de materii prime, materiale şi mărfuri dobândeşte o actualitate incontestabilă.
Sarcinile gestionării stocurilor decurg din dublul caracter al procesului stocajului care, pe de o parte este un proces economic cu rol esenţial în mecanismul circulaţiei, iar pe de altăparte, o imobilizare de fonduri materiale şi băneşti importante.
Magazinul Bricostore Băneasa dovedeşte prin deţinerea unui sistem de înregistrareeficient al stocurilor, dorinţa şi eficacitatea de a avea o gestiune exactă a acestora. Bineînţelescă o companie de mărimea celei sub a cărei tutela se afla Bricostore (Co. Bresson) nu poatefuncţiona şi prosperă fără un program contabil puternic, în acest caz fiind vorba de „Logali”care acoperă toate cele 13 magazine Bricostore România.
Gestiunea stocurilor se constituie într -un sistem complex de acţiuni care are dreptobiectiv final asigurarea materială a desfăşurări activităţii în condiţii de maximă eficienţăeconomică.
Consider că o dată cu dezvoltarea firmei Bricostore, programul de gestiune care este folosit(Logali) ar trebui îmbunătăţit astfel încât să se facă actualizarea stocurilor la un interval de 12ore (în prezent fiind reactualizata situaţia o dată la 24 de ore) şi să permită o accesare cât maifacilă a întregului sistem de stocuri.
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 34/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 36
Anexe
Anexa 2.5 nr 1
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 35/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 37
Anexa 2.5 nr 2
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 36/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 38
Anexa 2.5 nr 3
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 37/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 39
Anexa 2.5 nr 4
Unitatea SC Bricostore SA
Registru Jurnal
Nr pagina ..1..
Simbol conturi SumeNr.
Crt.
Dată
inreg.
Document Explicații Debit Credit Debit Credit
1 2 3 4 5 6 7 8
Report
1 02.05 Factură Se cumpără mărfuri % 401 1.785
371 1.500
4426 2852 03.05 B.O. Se plătește furnizorul 401 403 1.785 1.785
3 03.05 Extras ct Onorare bilet la ordin 403 5121 1.785 1.785
4 05.05 Bon casă,
Fact fisc
Se vând mărfuri 411 % 2.380
707 2.000
4427 380
5 05.05 Bon casă Se primesc bani de la clienți 5311 411 2.380 2.380
6 06.05 Jurn. Vz Scoatere din evidență mf vandute
607 371 1.500 1.500
7 07.05 F.F. Se cumpără materii prime % 401 2.975
301 2.500
4426 4758 07.05 Bon cons Se dă spre consum materiiprime
601 301 2.500 2.500
9 10.05 Devizlucrari
Se obține produs finit 345 711 3.500 3.500
10 15.05 Bon casa,
F.F.
Se vând produse finite 411 % 5.831
701 4.900
4427 931
11 15.05 Bon casă Se primesc bani de la clienți 5311 411 5.831 5.831
12 16.05 Jurnal vz Scoatere din evidența
produse finite
711 345 3.500 3.500
13 31.05 N.C Se închid conturile de chelt. 121 % 4.000
601 2.500
607 1.500
14 31.05 N.C. Se închid conturile de ven. % 121 6.900
701 4.900
707 2.000
15 31.05 Jurn vz, jurn cump
Se închid conturile de TVA 4427 % 1.311
4426 760
4423 551
De reportat: 47.963 47.963
Î ntocmit, Verificat,
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 38/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 40
Anexa 2.5 nr 5
5/17/2018 Ate Stat - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ate-stat-55ab59d7bbb6a 39/39
COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”
Bucuresti
2010
Page 41
Bibliografie
1. CRISTEA, H., „Contabilitatea şi calculaţiile în conducerea întreprinderii”,
Editura Mirton, Timişoara, 1997
2. IACOB, Ion, „Contabilitate şi control de gestiune”, Editura Universitaria,
Craiova, 2001
3. MATEI, Ana Alexandrina, ”Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor”,
Editura CD Press, Bucuresti, 2007
Surse internet
4. http://facultate.regielive.ro/
5. http://www.money.ro/
Surse firmă
6. Manualul Managerului Bricostore