O colec]ie de poe]i

Alina Purcaru

Un regal pentru cei care se intere-seaz\ de poezie vine din RepublicaMoldova, sub forma unor antologiiingenioase, de care se `ngrijesc [i pecare le prezint\ poe]i contemporani,cunoscu]i [i pre]ui]i. ~n afar\ de fil-trul special al selec]iilor, ceea ce d\profilul greu de confundat al acestorc\r]i pe care le public\ Editura Car -tier este conceptul grafic: c\r]ile in-clud imagini, fotografii semnate dearti[ti din Republica Moldova, iaredi]iile sunt cartonate, cu supraco -perte [i hârtie aleas\ cu aten]ie, pen-tru o serie de colec]ie.

» pag. 4

ANUL XIII » NR. 550 » 14 – 20 ianuarie 2017 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

Globurile de Aur 2017

Iulia Blaga

Da, a fost edi]ia Meryl Streep. Tuturor ne-a r\mas `n cap dis-cursul ei anti-Trump (nici n-afost nevoie s\-l pomeneasc\). Toat\suflarea a privit-o cu respect, cape doamna dirigint\, când a enu -merat zeci de cu noscu]i actorihollywoodieni care nu sunt ame -ricani sau provin din p\turamodes t\ a Americii, conchizând:„Dac\ to]i str\inii ar pleca de laHollywood, n-ar r\mâne decâtfotba lul [i artele mar]iale, carenu sunt art\“. Streep a amintitde episodul care a impresionat-opân\ la lacrimi (mai ales c\ nuera dintr-un film).

» pag. 2

Citi]i articolul scris de C\t\lin Hopulele `n » pagina 3

ARTI{TII A{TEAPT| FLUTURA{UL DE SALARIU PENTRU LUNA MARTIE

Ce spun manageriiculturali ie[eni despre

planurile nouluiministru al Culturii

Cronic\ de carte

Cine mai esteCharlie la doiani de laatentate?

Drago[ Cojocaru

~n cei doi ani care au trecut de la aten-tatele din redac]ia „Charlie Hebdo“,ziari[tii de la faimosul s\pt\mânalumoristic au continuat s\ jigneasc\spiritele alcaline, iar desenatoriisatirici s\ pl\teas c\ pre]ul libert\]iilor. Iar dreptul la liber\ exprimarepare a fi la fel de efemer ca orice sen-za]ie scornit\ n social media.

» pag. 14

Ionu] Vulpescu, noul [i vechiul ministru al Culturii,pare s\ se bucure de o repu-ta]ie bun\ `n Ia[i, iar cre[ -terea salariilor pentru mediulartistic nu putea fi primit\decât entuziast. Exist\ [iobiec ]ii: majorarea cu 50% alefurilor a fost realizat\ f\r\ca mai `ntâi s\ fi fost contu-rat Bugetul de Stat, iar uneleproiecte de cultur\ vii, cares\ sprijine micii arti[ti, au fostignorate aproape complet `nprogramul de guvernare. ~nspatele unui scepticism greude ascuns, actorii, soli[tii [itehnicienii din sistemul ie -[ean a[teapt\ flutura[ul desalariu din martie pentru a se convinge c\, `ntr-adev\r,„minunea“ s-a produs.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 550 » 14 – 20 ianuarie 2017

2 » actualitate

GLOBURILE DE AUR 2017

„Lua]i-v\ inimile zdrobite[i face]i art\ din ele“

Iulia Blaga

~n 2015, Donald Trump a ironizatun reporter care, din pricina uneiboli a sistemului nervos, vorbe[tescuturându-[i mâinile, iar Streepa spus c\ aceast\ lips\ de respectdin partea unei persoane ce de]ineputerea `i va face [i pe al]ii s\ sepoarte la fel. „Lipsa de respectna[te lips\ de respect, dup\ cumviolen]a na[te violen]\“, a spusStreep, care nu s-a referit aproapedeloc la art\, cinema [i la ce semai spune de obicei când e[ti pre-miat pentru `ntreaga carier\. Nui-a mul]umit lui Dumnezeu [i pro-duc\torilor, nu a amintit ce noro-coas\ e s\ fie `n lumina reflec-toarelor (dimpotriv\, l-a ironizatpe Tommy Lee Jones pentru c\ aspus asta cândva). Cel mai premi-at actor american – 30 de nomina -liz\ri la Globurile de Aur [i optGloburi primite, plus 18 nominal-iz\ri la Oscar din care treicâ[tigate –, a considerat c\ poatefolosi minutele `n care o lume`ntreag\ o urm\re[te pentru aspune c\ e nevoie de o pres\ liber\[i c\ Hollywoodul n-are de gânds\-i cânte-n strun\ noului pre[ed-inte. Cu foarte mici ex cep]ii, Hol-lywoodul nu l-a sus]inut pe

Trump, de aceea cel mai probabilSully, al lui Clint Eastwood (unsus]in\tor declarat al lui Trump),a fost complet trecut cu vederea,inclusiv pentru interpretarea luiTom Hanks.

~ntreaga a 74-a edi]ie a premi-ilor presei str\ine de la Holly-wood, premii votate de cei 90 demembri ai Hollywood ForeignPress Association, a fost plin\ desubstan]\, de parc\ premiile s-arfi strâns `n jurul discursului luiMeryl Streep pentru a demonstrac\ Hollywoodul sau cel pu]in pre-sa str\in\ de la Hollywood crede`n adev\rata valoare. Love-story-ulmusical La La Land, de DamienChazelle, a câ[tigat peste tot peunde a fost nominalizat, chiar [i lascenariu, unde presa american\se a[tepta s\ câ[tige una dintrecele mai apreciate drame ale anu-lui, Manchester by the Sea sauMoonlight. Prima e povestea unuiom simplu (Casey Affleck), caredup\ moartea subit\ a fratelui s\udevine tutorele fiului acestuia,de[i nu ]inuse doliu dup\ propriiicopii, iar cel de-al doilea film esteo poveste ini]iatic\ despre untân\r de culoare care, pe lâng\ di-ficultatea integr\rii etnice, tre-buie s\-[i asume faptul c\ e gay.Ambele filme au fost premiate –primul pentru interpretarea luiCasey Affleck (despre care s-aspus c\ e excep]ional\), cel de-aldoilea fiind desemnat cea maibun\ dram\.

La La Land, pentru cine nu l-av\zut `nc\ `n România (de[i armerita), recupereaz\ cinemaulmusical clasic american (dartrimite [i la filmele lui JacquesDemy) prin povestea de dragostedintre un jazzman (Ryan Gosling)[i o tân\r\ actri]\ (Emma Stone),doi aspiran]i care `ncearc\ s\ dealovitura `n Los Angeles. Filmul erodul unui efort considerabil, din-colo de interpret\rile celor doi.Momentele muzicale sunt trasedintr-un foc, cei doi protagoni[tichiar danseaz\, iar filmul e `n -cânt\tor [i prin mul]imea dereferin]e la cinemul american.Gosling a `nv\]at s\ cânte la pianspecial pentru film. „E un filmpentru vis\tori, care vorbe[te des-pre speran]\ [i creativitate“, a

spus Emma Stone când a fost premiat\ pentru cel mai bun rol fe-minin `ntr-o comedie sau film mu-zical, Ryan Gosling primind echi-valentul masculin al premiului. ({ida, Gosling a venit singur la gal\,dar nu pentru e en froid cu „my la-dy“, cum a numit-o, Eva Mendes,ci pentru c\ ea st\ acas\ cu celedou\ feti]e mici, dar [i pentru c\ eafectat\ de decesul fratelui ei).

Presa american\ a l\sat `ns\complet pe dinafar\ unul dintrecele mai bune filme americanedin 2016, Paterson de Jim Jar-musch. Produs `n Europa [i acla-mat `n Competi]ia Oficial\ de laCannes, filmul e distribuit `n SUAde Amazon Studios, care nu e ocompanie de ni[\. Filmul a intrat`n s\lile americane de-abia `n 28decembrie 2016, dar a fost nomi-nalizat de alte asocia]ii profesio -nale americane. S\ p\str\m, deci,aceast\ re]inere, ca [i faptul c\ su-perbul SF Arrival, al lui Denis Vil-leneuve, merita s\ fie nominalizatla cea mai bun\ dram\.

Elle, `n schimb, produc]iefrancez\ 100%, a avut mare suc-ces. A fost premiat [i la categoriafilm str\in, `nvingând `n lupt\strâns\ coproduc]ia germano-aus-triac\ filmat\ `n România ToniErdmann, dar i-a adus [i lui Isa -belle Huppert primul Glob de Aurdin carier\. Elle (regizat de unolandez, dar produc]ie fran cez\) edistribuit `n America de puter-nicul Sony Pictures Classics, ceeace a contat pesemne mai multdecât faptul c\ [i filmul, [i actri]asunt extraordinari. Huppert i-asuflat Globul favoritei NataliePortman, care face un rol foartegreu `n complexul Jackie, semnatde chilianul Pablo Larraín. Port-man o interpreteaz\ pe JackieKennedy `n momentele de dup\asasinarea lui JFK. La fel de sur-prinz\toare a fost [i premiereabritanicului Aaron Taylor-John-son la rol secundar masculin pen-tru Nocturnal Animals, `n detri-mentul favoritului MahershalaAli din Moonlight. Nimeni nu i-astat `ns\ `n cale Violei Davis, de-spre care presa american\ spunec\ e o for]\ a naturii `n cea de-atreia isprav\ regizoral\ a lui Den-zel Washington, Fences. Viola

Davis, care a luat [i Premiul Tonypentru acela[i rol (filmul adap -teaz\ piesa premiat\ cu Pulitzer alui August Wilson), a fost cea carea rostit Laudatio pentru MerylStreep.

Gazda serii, Jimmy Fallon, s-astr\duit s\ glumeasc\ f\r\ s\ fier\ut\cios – de[i mie mi-a lipsitRicky Gervais –, dar sarea [i pipe-rul au fost dou\ prezent\ri: cu-plurile Kristen Wiig – Steve Car-rell [i Goldie Hawn – Amy Schu -mer. Prezentând premiul pentruanima]ie, Wiig [i Carrell au`nceput s\-[i aduc\ aminte pri -mele anima]ii v\zute `n co pil\rie,dar fiecare avea ni[te amin tiri atâtde sumbre, `ncât devenea tot maideprimat r\scolindu-le. La rândulei, Hawn a mimat c\ nu vede s\citeasc\ de pe prom pter f\r\ochelari [i a f\cut tot felul de gafe,iar Schumer i-a ridicat toate min -gile la fileu. Meryl Streep a po -menit-o pe Carrie Fischer („«Takeyour broken heart, make it intoart», mi-a spus prietena mea,prin]esa Le ia“), recent disp\rut\,ca [i mama sa, vete rana DebbieRey nolds, care a urmat-o la o zidistan]\, la sfâr[itul anului trecut.

Ca `n fiecare an, fire[te, Glo -burile de Aur s-au acordat [i pen-tru televiziune, dar nu mai am locs\ vorbesc [i despre acestea. Voiaminti doar c\ printre premian]is-au aflat produc]iile The Crown,Atlanta, O.J. Simpson: An Ameri-can Crime Story, The Night Ma -nager [i Black-ish.

Globurile de Aur 2017 pentrucinema:

Cea mai bun\ dram\ – Moon-light (de Barry Jenkins)

Cea mai bun\ comedie sau mu-sical – La La Land (de DamienChazelle)

Cel mai bun regizor – DamienChazelle, La La Land

Cea mai bun\ actri]\ dram\ –Isabelle Huppert, Elle (de PaulVerhoeven)

Cel mai bun actor dram\ –Casey Affleck, Manchester by theSea (de Kenneth Lonergan)

Cel mai bun actor de come -die/musical – Ryan Gosling, LaLa Land

Cea mai bun\ actri]\ de come-die/musical – Emma Stone, La LaLand

Actor `n rol secundar – AaronTaylor-Johnson, Animale noc-turne/Nocturnal Animals (deTom Ford)

Actri]\ `n rol secundar – ViolaDavis, Fences (de Denzel Wash-ington)

Cel mai bun film de anima]ie –Zootropolis/Zootopia (de ByronHoward [i Rich Moore)

Cel mai bun scenariu – DamienChazelle, La La Land

Cea mai bun\ coloan\ sonor\ –Justin Hurwitz, La La Land

Cea mai bun\ melodie – City ofStars, La La Land

Cel mai bun film str\in – Elle(Fran]a, de Paul Verhoven)

Premiul „Cecil B. DeMille“ –Meryl Streep

Da, a fost edi]ia MerylStreep. Tuturor ne-ar\mas `n cap discursul eianti-Trump (nici n-a fostnevoie s\-l pomeneasc\).Toat\ suflarea a privit-ocu respect, ca pe doamnadirigint\, când a enu -merat zeci de actorihollywoodieni cunoscu]icare nu sunt americanisau provin din p\turamodes t\ a Americii,conchizând: „Dac\ to]istr\inii ar pleca de laHollywood, n-ar r\mânedecât fotba lul [i artelemar]iale, care nu suntart\“. Streep a amintit deepisodul care a im pre -sionat-o pân\ la lacrimi(mai ales c\ nu era dintr-un film).

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 550 » 14 – 20 ianuarie 2017

actualitate « 3

ARTI{TII A{TEAPT| FLUTURA{UL DE SALARIU PENTRU LUNA MARTIE

Ce spun managerii culturaliie[eni despre planurilenoului ministru al Culturii

C\t\lin Hopulele

De[i `nc\ nu au fost acordate pri-mele m\riri salariale rezultate `nurma Ordonan]ei de Urgen]\adoptat\ de Guvernul Grindeanucu privire la cre[terea cu 50% aangaja]ilor din mediul artistic,„Suplimentul de cultur\“ a `ncer-cat o estimare a cre[terii acestorapentru actori, primii destinatariai m\surilor. ~n prim\ instan]\, li-derul PSD Liviu Dragnea a vorbitdespre cre[terea salariilor cu 50%pentru actori, revenindu-se apoi[i fiind m\rite remunera]iile tutu-ror angaja]ilor din mediul artis-tic. „Major\rile salariale erau ab-solut necesare, `ntrucât nivelulveniturilor era foarte, foarte mic.Ini]ial, avute `n vedere doar pen-tru actori, ele s-au extins, a[a cumera normal, pentru toate catego-riile de arti[ti. Eu `ns\mi i-amtransmis noului ministru al Cul-turii un mesaj sesizându-i acestlucru. Artele spectacolului suntcolective, iar limitarea legii la ac-tori ar fi fost nedreapt\. Actoriisunt cei mai vizibili, dar, pentruca ei s\ se vad\ la ramp\, `n culisecontribuie mul]i al]i angaja]i cuatribu]ii creative. Evident, ar fifost regretabil ca arti[tii din opere[i filarmonici s\ r\mân\ pe dina-far\“, a declarat Olti]a C`ntec, cri-tic de teatru.

Astfel, conform cifrelor confir-mate de c\tre oficialii TeatruluiNa]ional „Vasile Alecsandri“, sa-lariile se vor m\ri semnificativpentru actorii cu carte de munc\

angaja]i ai institu]iei culturale.Un actor cu gradul II [i f\r\ gra-da]ie, cu vechime minim\, areacum un salariu brut de 2.035 delei, iar dup\ cre[tere va fi 3.053.Un actor cu gradul I [i grada]ie 5,care câ[tig\ acum 3.705 de lei, vacâ[tiga dup\ m\rirea salarial\5.558, având vechime maxim\ (depeste 20 de ani). Cei mai avanta-ja]i vor fi actorii cu grad IA, cugrada]ia 5, care `ncaseaz\ acum4.935 brut [i care vor primi 7.403de lei.

O bucurie

Managerii culturali din Ia[i se bu-cur\ de cre[terea cu 50% a salarii-lor, ace[tia explicând c\ nevoilelor au fost mereu ignorate de c\tretoate guvern\rile care s-au perin-dat pe la conducerea ]\rii. BujorPrelipcean, managerul Filarmo-nicii de Stat „Moldova“ din Ia[i,spune c\ a avut „o reac]ie de bucu-rie“ pentru c\ un Guvern, dincolode orice gafe, a reu[it s\ `mpli-neasc\ o promisiune electoral\ ceprive[te mediul academic. „Ne-am cam s\turat de gafele anumi-tor partide din ’96 `ncoace, chiarrecenta coali]ie, acea vestit\ USL,care a fost un e[ec total [i, dac\ negândim, cei care au tras au fost totromânii. M\ bucur c\ acest Gu-vern se ocup\ de arti[ti, de medici[i de pensionari. Sunt lucruri vizi-bile pe care le-au promis [i, iat\,v\d [i eu c\ cine promite un lucru[i se ]ine de cuvânt“, a declaratacesta.

Liviu Br\tescu, care a conduscinci ani de zile Ateneul din Ia[i,crede c\ salariile erau foarte mici,actorii angaja]i erau foarte greude motivat, mai ales c\ nu puteaufi pl\ti]i, spre exemplu, din `n -cas\ri, iar aceste cre[teri salarialesunt foarte bine venite. ~ns\ argu-menteaz\ c\ felul `n care majora-rea a fost f\cut\ este iresponsabil\la nivel na]ional. „S\ dai drumulla m\riri de salarii [i astfel de che-stiuni financiare nainte de a aveabugetul na]ional gata mi se parefoarte riscant. Salariile au fostatât de mici atâ]ia ani de zile, nucred c\ se sup\ra careva sau,eventual, li se putea explic\ c\ es-te necesar s\ existe `ntâi bugetul[i apoi s\ vezi cum te `ncadrezi cupromisiunile“, a declarat LiviuBr\tescu.

{i senatorul Dan Lungu, direc-tor al Muzeului Na]ional al Litera-turii Române din Ia[i, afirm\ c\ aavut o rela]ie bun\ cu ministrulIonu] Vulpescu, când MNLR ac\p\tat statutul de muzeu na]io-nal. „Este o persoan\ eficient\, ca-re cunoa[te domeniul, cu care amcolaborat foarte bine, a[a c\ m\a[tept la rezultate concrete [i

benefice pentru toat\ lumea cultu-ral\ `n mandatul s\u“, a spus DanLungu. Despre planul de guverna-re pe cultur\, acesta a declarat c\a remarcat o aten]ie sporit\ asu-pra activit\]ilor pentru Centena-rul Marii Uniri, „prev\zute am-plu, foarte concret“, `ns\ exist\ oproblem\ cu m\surile dedicateculturii vii, patrimoniului, spriji-nirii tinerelor talente sau acti-vit\]ii asocia]iilor culturale, caresunt „tratate pe scurt, destul devag“.

„De asemenea, dac\ la capito-lul «Cultur\» m\surile sunt pre-zentate punctual, la capitolele dedicate «Cultelor» [i «Minorit\ -]ilor» avem prezentate mai de-grab\ ni[te principii generale, cucare toat\ lumea este de acord,dar nu vedem c\ile [i m\surileprin care s\ fie puse `n practic\“,a completat acesta.

O `ngrijorare

De[i considerate necesare de to]icei afecta]i de pe scena artistic\din Ia[i, m\surile implementatede Guvernul Grindeanu sunt pri-vite [i cu mult scepticism. Cosmin

Panaite, actor ie[ean, colaboratoral Teatrului Na]ional „VasileAlec sandri“ Ia[i [i angajat al Tea-trului Municipal „Matei Vi[niec“din Suceava, spune c\ s-ar fi a[tep-tat la reac]ii mai concrete ale cole-gilor de breasl\ [i c\ se teme deefectele acestor m\suri.

„Cel mai tare m-a mirat lipsade reac]ie a colegilor pe Facebook.Am dat peste o singur\ postare peacest subiect pe newsfeed-ul meu[i m-am tot `ntrebat de ce. Pe de oparte, cred c\ din scepticism – [ieu a[tept s\ v\d flutura[ul n mar-tie. Pe de alt\ parte, cred c\ din`ngrijorare – suntem curio[i careva fi pre]ul major\rii salariale.Mai b\nuiesc [i c\ ne-am fi bucu-rat mai mult dac\ ar fi fost om\sur\ a unei guvern\ri, alta de-cât PSD. ~n cele din urm\, cred c\dintr-un soi de amar – nu e o nou-tate pentru nimeni c\ actorii [itehnicienii sunt foarte prost pl\ -ti]i. Acum sunt curios care vor fiefectele m\surii, `n afar\ de «maimul]i bani `n buzunare», cum ziceDragnea. Vom fi mai responsabili,mai profesioni[ti, mai obedien]i,ne vom sim]i mai respecta]i?”

Ionu] Vulpescu, noul [i vechiul ministru al Culturii,pare s\ se bucure de o reputa]ie bun\ `n Ia[i, iarcre[terea salariilor pentru mediul artistic nu putea fiprimit\ decât entuziast. Exist\ [i obiec]ii: majorareacu 50% a lefurilor a fost realizat\ f\r\ ca mai `ntâi s\fi fost conturat Bugetul de Stat, iar unele proiecte decultur\ vii, care s\ sprijine micii arti[ti, au fost ig no -rate aproape complet `n programul de guvernare. ~nspatele unui scepticism greu de ascuns, actorii, so -li[tii [i tehnicienii din sistemul ie[ean a[teapt\flutura[ul de salariu din martie pentru a se convingec\, `ntr-adev\r, „minunea“ s-a produs.

Scumpe domnule Cohen, v\ scriuacum, când a]i `nceput o c\l\torieceva mai `ndelungat\ spre lu-min\, fiindc\ tocmai am citit Fru-mo[ii `nvin[i.

{tiu, [tiu c\ este o carte-cult [ic\ ar fi trebuit de mult\ vreme s\m\ aplec asupra ei. Nu am`ndr\znit, pentru c\ pentru minedumneavoastr\ chiar a]i ajuns [ia]i r\mas un poet minor, iar `npoetul minor eu v\d tot Everestulliteraturii. Nu am vrut s\ constatc\ sunte]i un romancier ratat,de[i totodat\ consider c\ nici unscriitor nu este ratat. To]i oame-nii care scriu se salveaz\.

V-am v\zut cândva la Bucu -re[ti, domnule Cohen. Ploua mult`n noaptea aceea, iar dumnea-voastr\ era]i aproape octogenar.

V\ d\ruia]i pe scen\ cu o elegan]\de mod\ veche [i bun\. V-am iubit[i mai mult [i tot nu am `ndr\znit.

Abia `n ziua `n care a]i `nceputc\l\toria am deschis, pentru pri-ma dat\, Frumo[ii `nvin[i. Amsim]it, dac\ nu e prea mult, ochemare. Am avut inspira]ie, pen-tru c\ aici, `n aceast\ carte, pecare nu [tiu câ]i o mai deschid `nsecolul XXI, am g\sit cele mai fru-moase rânduri pe care ni le-a]il\sat. Chiar aici, nu `n poeziiledumneavoastr\ cunoscute [i fre-donate pe tot globul p\mântesc.

Aici am g\sit, pur [i simplu, o defini]ie exact\ a toate câte suntpe lume. A]i `n]eles totul, dom-nule Cohen, [i a]i scris totul. Da]i-mi voie s\ v\ reamintescacest fragment: „Toate lucrurile

disparate ale lumii, aripi diferiteale paradoxului, fe]ele de moned\ale problemelor, `ntreb\rile `nso -]ind ruperea petalelor, con[tiin]ade forma foarfecilor, toate pola -rit\]ile, obiectele [i imaginile lor[i lucrurile ce nu las\ umbr\ [i ex-ploziile zilnice de pe strad\, o fa]\[i apoi cealalt\ [i durerea de din]i,exploziile ce poart\ doar nume di-ferite, pe toate le str\punge aculmeu, iar eu `nsumi, fanteziile me-le, tot ceea ce a existat [i exist\,suntem parte dintr-un colier de in-comparabil\ frumuse]e [i lips\ desens“.

Domnule Cohen, mi-a]i duscordul `ntr-o asemenea stare deexaltare `ncât mi-am invitat ini-ma la dans [i am dansat cu inimamea, printre cele câte sunt pe lu-me, `n acest paradis foarte evre-iesc al lucidit\]ii [i al puterii de a`n]elege, ntotdeauna pe de o parte[i pe de alt\ parte.

Am crezut c\ mai mult nu sepoate, domnule Cohen, am crezutc\ nimeni, niciodat\, nu va scrieceva mai frumos [i mai adev\rat.Bine`n]eles c\ am gre[it. Fiindc\la câteva pagini distan]\ eraua[ezate, pentru totdeauna, `ntoc-mai aceste cuvinte: „~ntotdeauna

mi-am dorit s\ fiu iubit de Parti-dul Comunist [i de Mama Bise-ric\. Mi-am dorit s\ tr\iesc ntr-uncântec folk, precum Joe Hill. Mi-am dorit s\ plâng pentru nevi-nova]ii pe care bomba mea aveas\-i schilodeasc\. Mi-am dorit s\-imul]umesc ]\ranului tat\ de fami-lie ce ne-a hr\nit când eram fu-gari. Mi-am dorit s\ am mânecadreapt\ a c\m\[ii `ndoit\ lajum\tate, iar oamenii s\ zâm-beasc\ atunci când salut cu mânacare nu trebuie. Mi-am dorit s\ fiu`mpotriva bog\ta[ilor, chiar dac\unii dintre ei l-au citit pe Dante:`nainte de a-i fi omorât, unul din-tre ei avea s\ afle c\ [i eu l-am ci-tit. Mi-am dorit ca portretul meus\ fie purtat `n Pekin, cu un poemcaligrafiat `n josul um\rului. Mi-am dorit s\ zâmbesc dogmei [itotu[i s\ m\ sacrific luptând`mpotriva ei. Mi-am dorit s\ `n -frunt ma[in\riile Broadwayului.Mi-am dorit ca Fifth Avenue s\-[iaminteasc\ de potecile sale indie-ne. Mi-am dorit s\ vin dintr-unora[ minier, cu apuc\turi grosola-ne [i convingeri primite de la ununchi ateu [i be]iv, ru[inea fami-liei. Mi-am dorit s\ traversezAmerica ntr-un tren nchis, s\ fiu

singurul alb pe care negrii `l voraccepta la conferin]a lor de pace.Mi-am dorit s\ particip la coctei-luri purtând o mitralier\“.

De aceea, scumpe domnule Co-hen, de aceea `mi doresc, `mi do-resc `n regim de urgen]\ s\ v\`ntâlnesc [i s\ v\ salut cu mânacare nu trebuie [i, dac\ nu e preamult, s\ v\ `mbr\]i[ez nu ca pe unzeu, dar nici mai pu]in – ca pe unfrate.

4 » opinii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 550 » 14 – 20 ianuarie 2017

Eminescu n-a existat.A existat numai o ]ar\ frumoas\ [i bogat\la o margine de lume.~n bun\ parte,f\r\ drumuri asfaltate, f\r\ canalizare [i cu veceuri `nfundul cur]ii.– `n care singurul lucru f\cut cu seriozitate era ho]ia,`n care totul era aproximativ, se mima. {i, mai ales, au existat ni[te oameni simpli:Primari, mini[tri, politicieni, m\ rog, autorit\]icu gândul numai la „ce ne iese nou\ din asta“.{efi de institu]ii bugetare,care trebuia s\ mul]umeasc\ primarii, politicienii, au-torit\]ile.Func]ionari culturali care credeau c\ scopul serviciuluilore s\ câ[tige [i ei o pâine amar\.

Profesori mirobolan]i de român\pentru care literatura era `n[iruire de citate [i de comen-tarii `nv\]ate pe de rost.Doctori `n literatur\ care plagiau pân\ [i despre motivele florale `n lirica eminescian\.Arti[ti de cartiercare `[i justificau nefericirea [i nereu[itele asemuindu-se cu geniul eminescian.Analfabe]i func]ionali, d\t\tori cu p\rereadespre orice, oriunde, `n pia]\,dar mai ales anonim,la sfâr[itul oric\rei post\ri online.

– care, `n principiu, nu `n]elegeau nimic [i-[i aminteau de la [coal\„decât“ de Somnoroase p\s\rele

[i de Tu-e[ti-Mircea-Da-mp\rate[i credeau c\ asta `nseamn\ CULTURA.

~n timpul care le r\mânea liber,`ntre dou\ [menuri, `ntre dou\ salarii,`ntre plimbarea la mall [i plata facturilor,`ntre shopping [i aflarea `n treab\,ace[ti oameni f\ceau din incompeten]a lorun titlu de glorie.

{i pentru c\ to]i ace[tiatrebuiau s\ bifeze o activitate,pentru c\ toate acestea trebuiau s\ poarte un nume,un singur nume,li s-a spus Ziua Culturii Na]ionale.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Trebuia s\ poarteun nume

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

Cartea Frumo[ii `nvin[i (traducere din limba englez\[i note de Liviu Bleoca) a fost publicat\ la EdituraPolirom `n anul 2015.

Scrisoare c\tre Leonard Cohen

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 550 » 14 – 20 ianuarie 2017

opinii « 5

Victoria PSD a fost pus\ par]ial peseama absenteismului a[a-nu -mi]ilor aleg\tori tradi]ionali „dedreapta“, `n urma campaniei rata-te a liberalilor [i a vizibilit\]ii reduse a Uniunii Salva]i România.E drept c\, strict statistic, prezen]ala vot a fost redus\ (sub 40%), darnu chiar dezastruoas\. {i e foarte

probabil ca o bun\ parte dintre ro-mânii `nscri[i pe listele electoralecu domiciliul `n ]ar\ s\ fie de faptpleca]i de mult `n str\in\tate [i s\aib\ lucruri mai importante def\cut decât s\ alerge dup\ o sec]iede votare aflat\ la sute de kilo-metri de [antierul sau ferma undelucreaz\. Acesta ar fi `ns\ doar un

sfert de explica]ie pentru victoriacategoric\ a PSD.

{i-apoi nimeni nu poate garan-ta c\ absen]ii de la vot au fost ex-clusiv sus]in\tori ai dreptei. Si -gur, social-democra]ii s-au price-put mereu s\-[i mobilizeze ale -g\torii mai bine decât celelaltepartide. Numai c\ de data asta auob]inut majoritatea voturilorchiar [i `n jude]e adjudecate odi-nioar\ de surogatele numite parti-de de centru-dreapta. ~n ansam-blu, dincolo de consecin]ele politi-ce imediate, rezultatul confirm\ceva ce se [tia deja: PSD e cel maisolid [i mai popular partid de lanoi. E, `n acela[i timp, [i cel maiconservator partid românesc,unul care aproape c\ se identific\

`n imaginarul colectiv cu „siste-mul“ nostru greoi [i iner]ial.A[adar, poate c\ n-a[ exagera preamult dac\ a[ presupune c\ op]iu-nea aleg\torilor pentru social-de-mocra]i este, `n actuala epoc\ deinstabilitate, una de respingere –sau m\car temporizare – a schim -b\rilor sociale majore.

Asta n-ar trebui s\ ne mire [inici s\ ne revolte. Oamenii se temde schimbare. Românii, cu atâtmai mult: `n ultimul sfert de secolau `nv\]at c\ rareori schimb\rileaduc lucruri bune. Pân\ [i cruntulregim de s\r\cie [i teroare al luiNicolae Ceau[escu, care a provo-cat r\bufnirea de revolt\ din de-cembrie 1989, este privit ast\zi cunostalgie de mul]i români. A[a c\

românii prefer\ r\ul cunoscut, celcu care s-au obi[nuit, c\ruia i [tiufe]ele – v\ aminti]i de „socialismulcu fa]\ uman\“ al lui Ion Iliescu? –,r\ul care, la urma urmei, poate c\nici nu-i chiar a[a de r\u, ne-omdescurca noi cumva. Mai ales c\mul]i se recunosc foarte bine `n el.

A[adar, nu-i de mirare c\ Parti-dul Social-Democrat a câ[tigat ale-gerile. Din 1990 pân\ azi, a fost`ntotdeauna principalul candidatla victorie [i doar rareori a pierdut –`ntotdeauna la limit\ [i conjunctu-ral. ~n timp ce alte partide au tre-cut meteoric prin sferele puterii,disp\rând ulterior `n cea]\, pre-cum PN}-CD, PDL [i, `ntr-o m\ -sur\ tot mai mare, PNL, PSD a fostmereu acolo, ca o stânc\ neclintit\`n b\ltoaca societ\]ii române[ti.~ntr-un fel, el e o reprezentare des-tul de fidel\ a realit\]ii sociale ro-mâne[ti de dup\ 1989. E Româniade azi, adic\ de ieri. Abia când vadeveni un partid marginal, de li-nia a doua – fiind `nlocuit, even-tual, de un partid social-democratveritabil (sau de un partid `nadev\ratul n]eles al cuvântului) –,vom putea spune c\ România s-adesp\r]it de trecut, nu doar de Ni-colae Ceau[escu.

Dup\ alegerile parlamentare din decembrie 2016, mul]i au p\rut surprin[i de num\rul mare de voturi ob]inute dePartidul Social-Democrat. Se cam [tia c\ PSD o s\ câ[tigedeta[at: o ar\tau sondajele de opinie, o sugerau re -zultatele de la alegerile locale din var\, o prevestea apatiaprincipalilor adversari, PNL-PDL. Totu[i prea pu]inianticipau c\ marele partid va ob]ine aproape jum\tate dinvoturile românilor. A[a c\ s-au c\utat imediat explica]ii [i,cum se `ntâmpl\ `ntotdeauna, s-au [i g\sit. C\ ele sunt saunu valide, asta e mai pu]in important: nici cea maicomplet\ explica]ie nu poate schimba realitatea. Iarrealitatea e c\ (de[i poate c\ unora nu ne place) PartidulSocial-Democrat, fost PDSR, fost FSN, r\mâne cel mai solidpartid din România – [i cel mai popular.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Societatea PSD

{i totu[i, Dragnea poate c\dea lafel de repede. Românii sunt iu]i lamânie, iar dac\ nu le place ceva,dragostea se transform\ `n ur\.Nu prea exist\ cale de mijloc, pen-tru c\ n politica româneasc\ totule dus la extrem.

Dou\ sunt zonele de unde poateveni pericolul pentru PSD: econo-mia [i statul de drept.

Deocamdat\, PSD se str\du -ie[te s\ arate c\ e partidul care`mparte bog\]ia cu poporul. M\ -re[te salarii [i pensii, mic[oreaz\taxe [i impozite, d\ bilete CFR

gratis studen]ilor. Toat\ lumeapare mul]umit\, de[i cinci sauzece la sut\ `n plus la o pensie de700 de lei nu nseamn\ mare lucru.

~ns\ dincolo de frenezia m\ -surilor pozitive care a cuprins]ara de la un cap\t la altul, PSD seva lovi la un moment dat de reali-tatea economic\. Nu po]i p\c\licifrele la nesfâr[it, nu po]i da maimult decât produci, oricât ai vrea.Pl\cinta bugetar\ nu cre[te de lasine. E adev\rat c\ partidele facprograme de guvernare, dar m\ -surile se iau `n guvern. Ministrul

Finan]elor e cel cu pu[culi]a, nuDragnea, nici m\car Grindeanu.Poate decreta partidul oricâtem\riri de lefuri, dar dac\ sefor]eaz\ nota, economia va reac -]iona. Ori va cre[te infla]ia, ori ne`ndator\m pe dou\-trei genera]ii.Mai grav ar fi s\ pierdem completechilibrul, iar apoi s\ asist\m laintroducerea de noi taxe [i im-pozite, pentru diverse categorii,doar pentru a cârpi sacul.

PSD arat\ doar c\ e m\rini-mos, nu [i c\ [tie s\ produc\ bu -n\stare. Posibil ca dup\ jum\ -tatea anului s\ ne l\murim dac\`ntr-adev\r exist\ o strategie saudac\ nu cumva avem doar un [irde promisiuni pe care partidul sechinuie s\ le onoreze.

Al doilea pericol care pa[te par-tidul lui Dragnea e lupta `mpotri-va statului de drept. De bine, der\u, `n ultimii ani s-au pus peroate câteva institu]ii, de[i ceas deceas unii s-au apucat s\ sape lacredibilitatea acestora. Uita]i-v\doar la televiziunile aservite ac-tualei puteri [i ve]i sesiza `ncotrobate vântul schimb\rii. E adev\rat

c\ `nc\ sunt decizii discutabile alemagistra]ilor, c\ exist\ nume roasecazuri greu de n]eles de omul sim-plu, dar nu putem generaliza. V\aminti]i de PNA-ul din urm\ cu ce-va ani? Care erau cazurile decorup]ie anchetate de procuroriianti-corup]ie? Un po li]ist prins `ntimp ce primea dou\ g\ini sau unfunc]ion\ra[ care a semnat strâmbnu [tiu ce document.

PSD poate for]a oricând nota,motivând c\ are girul aleg\torilorpentru „proiectele“ sale `mpotri-va statului de drept. Crede]i c\vor suporta cei din PSD [i ALDEca DNA s\ mai vin\ `n Parlamentcu solicit\ri pentru `ncuviin]areaunor re]ineri? Nici vorb\. Vor luafoc. P\i de asta s-au chinuit [efiilocali `n campanie? Adic\ au luat60 sau 65 la sut\ `n unele jude]epentru a continua cu acelea[i„obiceiuri“ ale procurorilor?

~ntrebarea nu e dac\ PSD [iALDE vor for]a decapitarea unorinstitu]ii precum DNA sau ~naltaCurte, ci când. {i mai ales cum?

Foarte probabil, PSD-ALDEvor trece la coafarea legisla]iei

anticorup]ie, posibil chiar s\ asis -t\m la o comasare a DNA cu DIICOT [i trecerea noii structuri nsubordinea ministrului Justi ]iei.

~ns\, pentru PSD punerea `npractic\ a strategiei nu va fi sim-pl\. Am v\zut ce s-a `ntâmplat `naceast\ s\pt\mân\, când o mie deoameni au ie[it `n strad\ la Cluj,pe un ger de minus zece grade,pentru a cere demisia AvocatuluiPoporului, Victor Ciorbea. O de-cizie riscant\ a coali]iei PSD-ALDE va inflama spiritele imedi-at, iar când ai `n strad\ câteva miide oameni, zile la rând, semnalul ecât se poate de prost. Iar politi-cienii, oricât de cinici ar fi, se temcel mai tare de reac]ia str\zii.

~n plus, PSD-ALDE mai au undu[man: Cotroceniul. Orice dera-paj al actualei puteri va fi aspruamendat de Klaus Iohannis, carese poate opune unor decizii abe -rante ale majorit\]ii. Nici teoriasuspend\rii pre[edintelui nu st\`n picioare, pentru c\ e greu decrezut c\ po]i câ[tiga un referen-dum când ai ca tem\ protejareapropriilor corup]i. Se anun]\a[adar un an interesant din punctde vedere politic, `n care dou\ lu-cruri sunt de urm\rit: cum vareu[i PSD s\ ofere pâine poporu-lui, f\r\ s\ deraieze economia, iar,pe de alt\ parte, care va fi calea pecare o va urma pentru a retezaelanul DNA `n anchetarea co -rup]ilor.

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

2016 a fost anul lui Dragnea, scriam `n comentariulde s\pt\mâna trecut\. PSD a câ[tigat lejer alegerilelocale, iar la parlamentare [i-a spulberat adversarii.Social-democra]ii au ratat la musta]\ bariera de 50%,un scor pe care PSD nu l-a mai ob]inut din vremurilebune ale lui Ion Iliescu.

Cele dou\ provoc\ri ale PSD:economia [i Justi]ia

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 550 » 14 – 20 ianuarie 2017

6 » muzic\

Conservarea patrimoniului muzical italian: Aldo Ferraresi un „Gigli al viorii”

De vorb\ cu Emilio Pessina (I)

Cum este conservat patrimo-niul muzical al `nregistr\ -rilor `n Italia?

~n Italia suntem plini de fantezie,dar nu [i organiza]i. Documen -tele muzicale? Multe au fost

distruse, `nregistr\ri radio aufost [terse, iar ceea ce s-a p\stratnu este `ntotdeauna bine organi-zat `ntr-o baz\ de date digital\unic\. A[a c\ fiecare cercetarecomport\ dificult\]i mari [i e[tinevoit s\ te bazezi pe memoria câ-torva oameni sau pe bun\voin]aa [i mai pu]ini... ~n consecin]\,cea mai mare parte a materialu-lui de arhiv\ provine de la co -lec]ionari priva]i sau, `n rareocazii – dac\ e[ti suficient denorocos –, direct de la ArhiveleRadio. Pentru proiectul Fer-raresi, nou\ dintre discuri con]inmaterial din Arhivele RAI, iarcelelalte nou\ de la colec]ionaripriva]i sau direct de pe copii alebenzilor p\strate de familia Fer-raresi (originalele din arhiveleradioului fiind distruse).

Ce v-a motivat `n creareaunei noi companii de discuriast\zi, `ntr-o vreme cândcolec]ionarii sunt atra[i s\cumpere mai curând `nre -gistr\ri digitale vândute on-line?

Nu sunt chiar atât de sigur c\achizi]iile digitale `i atrag `nasemenea m\sur\ pe colec ]io -nari, dup\ cum nu cred c\ e-book-urile vor `nlocui vreodat\ defini-tiv o carte tip\rit\. Un iubitor alistoriei umanit\]ii – iar muzicaeste parte a acestei istorii – nu-[iva abandona niciodat\ dragosteapentru un obiect fizic cum este unLP cu textele sale sau un CD culivretul s\u. Personal `mi places\ simt mirosul vinilurilor [i albenzilor mele `nainte de a le as-culta; este un soi de feti[. Nuputem subestima experien]a sim -]urilor noastre; a asculta muzica,a lua `n mân\ o copert\ de disc,transform\ orice experien]\ au-ditiv\ `ntr-un act de iubire. A[ac\ sunt mânat de dragoste, iu-birea pentru p\strarea [i dise -minarea muzicii este cea maibun\ cale de conservare a ei.

Cum v-a]i decis s\ inaugu-ra]i seria „Arta viorii“ cuAldo Ferraresi?

A fost un soi de joc al norocu-lui; `n 2007 am cump\rat de laprofesorul Gianluca La Villa, unexpert `n drept [i iubitor almuzicii pentru vioar\, edi]ia lui

privat\ de nou\ CD-uri, publicat\`n memoria lui Aldo Ferraresi,probabil cel mai mare exponental [colii violonistice italiene dinsecolul XX (c\zut `n uitare dup\1978, anul mor]ii sale). El cum -p\rase toate benzile Ferraresi dinArhivele RAI [i a produs acestmonument memorial pe cheltu-iala lui. Noi, italienii, suntem spe-ciali[ti `n uitare, iar acest om,care a `notat `mpotriva curentu-lui, mi-a stârnit admi ra]ia [i amdevenit curând prieteni. El atip\rit setul n cinci sute de exem-plare, marea cerere venind de pepie]ele asiatice, mai pu]in dinItalia [i Europa.

~n urm\ cu doi ani, un distri -buitor din Taiwan i-a cerut copiisuplimentare [i proiectul a intrat`ntr-o a doua faz\. Dl La Villa mi-a cedat toate drepturile [i amdemarat un proiect nou. Nesatis -f\cut de calitatea [i sunetulfurnizate de inginerii de la RAI,am decis, `n calitate de produ -c\tor, s\ restaurez [i remaste -rizez `ntregul set de nou\ discuri[i s\ le adaug restul materialelorp\strate de la Ferraresi (de pevechi discuri de 78 de tura]ii [iarhiva de `nregistr\ri pe band\de magnetofon de la familia vio-lonistului). Dup\ trei ani dificilide lucru pentru a pune cap la captotul [i de a restaura materialul,setul nostru de 18 CD-uri a fost ga-ta `n noiembrie 2016, la zece anidup\ ini]ierea primului proiectFerraresi.

(Va urma)

Din Italia am primit zileletrecute un admirabil set de18 CD-uri, publicat de ungrup de colec]ionari, pasiona]i ai viorii, `n coope -rare cu o companie de dis-curi taiwanez\, Rhine Clas-sics (RH-001). Setul, care reune[te „`nregistr\rileinedite din anii 1929-1973“ale lui Aldo Ferraresi,supranumit un „Gigli alviorii“, inaugureaz\ o seriepromi]\toare intitulat\„Arta viorii“. Aldo Ferraresi,n\scut `n 1902, enfantprodige, recomandat pen-tru studiu lui Eugen Ysayede violonistul Jan Kubelik, af\cut ulterior o admirabil\carier\, cu predilec]ie `nItalia, cântând `n companiaunor mari dirijori: Barbiro -lli, Knappertsbusch, Munch,Cluytens, Rodzinski [i, nupe ultimul loc, Sergiu Celi-bidache. Un critic americannota `n urm\ cu peste zeceani, la apari]ia unui CD Pa-ganini (IDIS 6366), c\ „maiexist\ o mul]ime de altebenzi cu Ferraresi, unele ceau putut fi ascultate la ce -lebrarea vie]ii lui la o ex-pozi]ie `n ora[ul s\u natal,Ferrara `n 2002“ [i `ndemnala publicarea lor. Ast\zieste un fapt realizat, gra]ieconlucr\rii unor profe-sioni[ti ai viorii, elevul s\uNicola Manzo, prof. Gianlu-ca La Villa [i, `n calitate deproduc\tor [i restaurator almaterialului sonor, EmilioPessina, care ne-a acordatun interviu `n exclusivitate.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Ca s\ parcurgi zile `n [ir `nregis -tr\rile unei trupe rock din perioa-da `n care nu era foarte cunoscut\trebuie s\ fii dotat cu mentalitatede istoric, nu de fan. Fanii se entu-ziasmeaz\ u[or [i consum\, de obi-cei, piese ori albume „curate“,adic\ varianta final\ a nenum\rateexerci]ii. A „face un hit“ e obsesiacomercian]ilor de junk-food pop-rock, transmis\ insistent inter -pre]ilor dornici de succes imediat.A exprima prin muzic\ o idee, sta-re de spirit, filosofie sau atitudinecivic\ e apanajul arti[tilor auten-tici. S\ cuno[ti etapele procesuluide crea]ie cap\t\, `n asemenea ca-zuri, va len]ele c\l\toriei ini]iatice.Gesta]ia `ndelungat\, taton\rile,variantele, diferitele mixaje ]in denatura muncii `n studio, un dome-niu rezervat cândva speciali[tilor,`ntredeschis `n ultimii ani publicu-lui. ~ns\ publicul nu se prea `nfier-bânt\ la studiu, dac\ nu-i nimicscandalos. De aceea, edi]iile com-plete ale vreunei `nregistr\ri nova-toare fac dieta speciali[tilor, muzi-cienilor sau cronicarilor cu ten-din]e integraliste. {i, desigur, a câteunui amator norocos, ca mine, carese poate bucura de fiecare dat\când are ocazia s\-[i extind\ per-cep]ia senzorial\, f\r\ stimulenterafinate, precum drogurile sau al-coolul. Fiindc\ astea au fost [i `nc\sunt folosite `n industria spectaco-lului, indiferent c\ rezultatele `[ip\s treaz\ valoarea peste ani sau n -gra[\ din start compostul uit\rii.

Evenimentul anului trecut, pen-tru spa]iul acestei rubrici, se nu-me[te Pink Floyd – The EarlyYears – 1965-1972 (2016, Pink FloydMusic Ltd.). Cutia frumos asam-blat\ con]ine [apte „dosare“ cu CD,DVD [i Blu-Ray, intitulate astfel: I)1965-1967 Cambridge St/ation; II)1968 Germin/ation; III) 1969 Drama -tis/ation; IV) 1970 Devi/ation; V)1971 Reverber/ation; VI) 1972 Ob-fusc/ation; VII) 1967-1972 Continu/ -tion. ~n total, peste zece ore de mu-zic\ doar pe CD-uri. Se adaug\ altezece ore de materiale filmate cu

ocazia diferitelor concerte [i eveni-mente la care trupa era invitat\ [iintervievat\ n acei ani. Separat, pesuporturile ce permit, sunt livrateversiunile quadrofonice ale albu-mului Atom Heart Mother (1970) [iale epocalei Echoes (1971), mixatela vremea lor, dar ner\spândite pediscuri din lips\ de interes a majo-rit\]ii cum p\r\toare, binecunoscu-te ns\ n dr\gosti]ilor de surround.Ace[tia din urm\ (de[i nu doar ei!)se pot bucura, `n sfâr[it, de versiu-nea 5.1 a discului Meddle (1971), gi-rat\ de Andy Jackson. Bonus: cinciviniluri ce reproduc aidoma prime-le single-uri din fascinanta [i psihe-delica perioad\ Syd Barrett.

}in s\ subliniez neap\rat ideeacuratoarei Lana Topham, cea care,instigat\ de Nick Mason, a lucratpeste 22 de ani la proiectul antolo-giei: toate aceste `nregistr\ri aletrupei, stârnitoare de imagina]ie [iaduc\toare de catharsis pentru mi-liarde de oameni, trebuie p\strate`n cele mai bune condi]ii, pentrugene ra]iile viitoare. Este o viziunegeneros slujit\ de nenum\rate per-sonalit\]i implicate, unele disp\ru-te ori ignorate, altele active pe sce-ne. {i `nc\ o subliniere necesar\:secven ]ele cu protagoni[tii, captatepe diverse tipuri de pelicul\ [i/sauband\ magnetic\, au fost restaura-te (nu retu[ate!) cu migal\, frameby frame. O munc\ uria[\, par]ialmanual\, par]ial automatizat\. De-cizia punerii `n circula]ie a sec-ven]elor imposibil de reparat a fostdeterminat\ de valoarea istoric\ aconcertului, cum e cazul celui dinHakone, Japonia, 1971. Restaura-rea confer\ imaginii prospe]ime [idinamic\, aducându-i pe cei 41 deenglezi [i mai aproape de inima pri-vitorilor. Filmele artistice More, LaVallée [i The Committee, aparentincluse for]at, sunt totu[i repere, [idatorit\ muzicii `nso]itoare, [i de-cupajului din realitatea vizual\specific\ epocii (vezi More).

E uimitor c\, `n acest context, re-masterizarea celebrului Live atPompeii (1972) nu beneficiaz\ deaten]ia necesar\. Partea video pareluat\ la `ntâmplare din DVD-ul re-compus `n 2003 de regizorul AdrianMaben, iar sonorizarea 5.1 dezam\ -ge[te de-a dreptul. Sper ns\ c\ o edi -]ie complet\ va veni curând. Pân\atunci, floydieni din toat\ lumea,avem ce studia!

La poarta dimine]ii

Emilio Pessina

Setul omagial de discuri Aldo Ferraresi

Marile sale talente sunt o capaci-tate extraordinar\ de metamor-fozare [i de control vocal, de a vor-bi cu accent, de a cânta, pe fondulunei inteligen]e artistice, a pre -zen]ei de spirit [i a echilibruluiuman [i moral care i-au funda-mentat reu[itele. Nu cred s\ exis -te vreun rol pe care s\ nu-l poat\juca f\r\ s\ impresioneze. Micul[i marele ecran i-au adus celebri-tatea mondial\, f\cându-i cunos-cute aptitudinile [i carisma, men -]inând-o `n memoria celuloidului[i a suporturilor de tip numeric.Dar pu]ini dintre cei care o ur -m\resc `n filme [tiu c\, de fapt,primii pa[i n actorie Meryl Streepi-a f\cut `n teatru.

A debutat `n teatru [i a r\maslegat\ de scen\ atât cât i-au`ng\duit proiectele cinematogra -fice, care au trecut destul de ra pidpe primul loc [i au confiscat-oprin perioadele `ndelungate defilm\ri `n locuri, adesea, `ndep\r -tate geografic de cas\. Streep estelegat\ mai ales de teatrul new -yorkez, unde a ap\rut pentru pri-ma oar\ `n 1975, imediat dup\ ab-solvire, `ntr-o produc]ie a luiJoseph Papp. S-a petrecut la Pu -blic Theatre, `n Trelawny of theWells/Trelawny de la Wells deArthur W. Pinero, o comedie bri-tanic\ de la sfâr[itul secolului alXIX-lea despre o starlet\ de succescare, la insisten]ele familiei, re-nun]\ la actorie pentru a sec\s\tori. Activitatea ei teatral\ a`nceput cu stângul, pentru c\Streep a `ntârziat la casting 90 deminute, din cauza trenului, iar re-gizorul, v\ `nchipui]i, nu a fosttocmai `ncântat. ~ntr-un interviuacordat ulterior lui Boston Globe,Meryl Streep `[i amintea amuzat\câte emo]ii a avut: „Eram atât destresat\ `ncât buza superioar\ mise mi[ca independent de restulfe]ei. Era ca un tic nervos, necon-trolabil, chiar [i atunci când nu

scoteam nici un cuvânt. La un mo-ment dat, partenerul de distribu -]ie Michael Tucker a spart cevadin recuzit\, a atins cu mâneca oscrumier\ de pe mas\ [i aceasta ac\zut [i s-a f\cut ]\nd\ri, [i deo-dat\ m-am sim]it transpus\ `nlumea camerei din pies\. Pentruc\ singurul lucru care conteaz\ `nactorie este ce sim]i, miro[i, atingi[i auzi `n momentul acela. Toatelucrurile din exterior dispar cam`n prima jum\tate de or\“. Pro-duc]ia Trelawny of the Wells aavut succes, a fost remarcat\ prinmai multe men]ion\ri la PremiileTony, iar Meryl Streep a ob]inut onominalizare la Drama DeskAward. ~n 1978, numele ei a figu-rat [i pe afi[ul cu ~mblânzireascorpiei, unde era Katharina, iarRaul Julia era Petruchio, pres -ta]ia aducând-o din nou `n aten]iaspeciali[tilor, ce au promovat-oprintr-o nominalizare la SoHoArts Award.

„Nu cred c\ a `nv\]at-ocineva pe Meryl s\ joace“

Colaborarea lui Streep cu Papp acontinuat `n acela[i sezon [i cualte proiecte. Unul dintre cele maiinovative a fost participarea laNew York Festival, ini]iat de Pappla Delacorte Theatre. Teatrulacesta exist\ din 1962, `n inimaCentral Park, [i s-a f\cut cunoscutprin The Public Theater’s Free„Shakespeare in the Park“, dintimpul verii. Mii de oameni (anultrecut peste 100.000), mai mult saumai pu]in obi[nui]i cu arta teatru-lui, dar atra[i de ineditul mani-fest\rii, se reunesc aici `n fiecarevar\, pentru a viziona gratuit celedou\ noi produc]ii ale festivalu-lui, dintre care cel pu]in una estecu un text al lui Shakespeare. Coa-da pentru a intra la reprezenta]ii

dureaz\ uneori [i 24 de ore, iarfanii sunt `n stare s\ a[tepte in-diferent de vreme, doar pentru a fisiguri c\ g\sesc un loc din cele1872 câte are teatrul acesta subcerul liber. ~n câteva dintre acesteproduc]ii ale Festivalului Free„Shakespeare in the Park“ a ap\ -rut [i Streep, nu doar cât `nc\ nuera faimoas\, ci [i dup\ ce acunoscut gloria. ~n 2001, de dragulvremurilor de odinioar\, [i-a eli -berat agenda `nc\rcat\ [i a venits\ joace aici Pesc\ru[ul, `ntru -chipând-o pe Arkadina `ntr-o dis-tribu]ie de zile mari `n careap\rea al\turi de Kevin Kline –Trigorin, Natalie Portman – Nina,Philip Seymour Hoffman – Trep -lev; iar `n 2006 a jucat `n MutterCourage. La Public Theatre s-aulansat multe nume ulterior mari`n lumea filmului: Al Pacino,Philip Seymour Hoffman etc., iaral]ii, deja vedete (Denzel Washing-ton, Natalie Portman, Philip Sey-mour Hoffman, Richard Dreyfuss,Kevin Kline), vin la Free „Shake-speare in the Park“ de dragul con-tactului direct cu publicul. Unavantaj al artei teatrale, pe carecinematografia nu-l poate aveastructural. La Festivalul din parc,reprezenta]iile sunt adesea ur-mate de discu]ii libere cu dori-torii, n ntâlniri colocviale, foarteapreciate de toat\ lumea.

Pentru cei care au v\zut-o peMeryl Streep `n filmele muzicaleMamma mia, Ricki [i the Flashsau Florence Foster Jenkins [i aufost la fel de pl\cut surprin[i camine de talentul ei muzical, eibine, artista a exersat `n prealabil[i pe Broadway, bulevardul spec-tacolelor muzicale, unde, pe vre-muri, a str\lucit `n Happy End deBertolt Brecht [i Kurt Weill. Pres-ta]ia i-a adus o nominalizare laDrama Desk Award.

Spre actorie au `ndreptat-o nu-meroasele spectacole de teatru-[colar `n care a ap\rut la VassarCollege. Profesorul ei de dram\,Clinton J. Atkinson, declara pre-sei c\ „nu cred c\ a `nv\]at-o cine-va pe Meryl s\ joace. A `nv\]atsingur\“. Apoi a urmat cursuri laYale School of Drama, unde, pen-tru a se `ntre]ine, a f\cut munc\de dactilograf\ [i a fost chelneri]\.La scurt timp dup\ ob]inereadiplomei a lucrat [i cu Andrei {er-ban, pe Off-Off Broadway, la Lin-coln Center, `n 1976. ~n cartea sade memorii O biografie, regizorulromân evoc\ aceast\ colaborarecu tân\ra „abia ie[it\ de pe

b\ncile [colii de teatru de la Yale“care a acceptat s\ vin\ s\ joace,„c\ci murea s\ fie pe scen\ al\turide Irene Worth, de la care voia s\fure secretele meseriei“. Era un rolmic, Dunia[a, iar ea a reu[it atunci,conform „The New York Times“,„o slujnic\ sexy“. Cariera exem-plar\ a lui Meryl Streep s-a bazat,

cum vedem, `nc\ de la `nceput, pefor]a teatrului, pe atuurile lui de aconecta dou\ medii ce stau fa]\ `nfa]\, scena [i sala. Revenirile pescen\, conservarea leg\turilor cuarta vie sunt superbe gesturi profe-sionale de recuno[tin]\ pentrustr\vechea scândur\. Unde a `n -v\]at meserie.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 550 » 14 – 20 ianuarie 2017

teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Gala Globurilor de aur de la `nceputul anului i-a aduslui Meryl Streep o nou\ [i binemeritat\ distinc]ie:Premiul „Cecil B. DeMille“, decis de HollywoodForeign Press Association pentru „contribu]iiremarcabile la lumea divertismentului“. Carieraactri]ei e un parcurs realmente f\r\ cusur, cuinterpret\ri ale unor roluri foarte variate, `n maniereunice, inconfundabile.

Meryl Streep [i teatrul

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 550 » 14 – 20 ianuarie 2017

8 » interviu

Interviu realizat de Iulia Blaga

Liviu Marghidan:Gânde[te-te cum e s\ usuci o bobin\ de 30 de metri de pelicul\`ntr-o garsonier\

Cum ]i-a `ncol]it ideea unuidocumentar despre cineclu -bu rile din perioada comu-nist\?

Mi-aduc aminte exact momentul:urm\ream un episod din Memori-alul durerii dedicat lui Iosif Costi-na[. Era intervievat Dan Pi]a,care povestea c\ a fost `ntr-un ju-riu la un festival cineclubist. Totel a vorbit despre Nuca [i aluna,filmul lui Liviu Costina[ care miemi se pare genial. Dac\ stau bine[i m\ gândesc acum, dup\ ce amcunoscut bine mi[carea cineclu-bist\, cred c\ este cel mai bun filmde gen.

Ai `nceput s\ te documentezi`nainte de a-i propune luiGheorghe Preda s\ regizeze?Cât de dificil\ a fost docu-mentarea?

Greu a fost s\ d\m de primulcineclubist, ei ]inând leg\tura`ntre ei. Printr-o cuno[tin]\ de-alui Gheorghe Preda am ajuns ladomnul Colonelul, care ne-a faci -litat apoi `ntâlnirea cu cei caremai sunt `n via]\ [i care au avutun cuvânt de spus. A[ zice c\ maigreu a fost s\ le câ[tig\m `ncre -derea, mi[carea fiind m\cinat\ demici lupte interne pentru [efiagru p\rii. De departe cei mai orga-niza]i sunt cei din Timi[oara, dela fostele cinecluburi CFT [i Gau -deamus. A[a cum am mai spus,tot ei au [i cele mai multe premii,ca [i cele mai artisticoase filme.

N-a[ zice c\ a fost o docu-mentare `n adev\ratul sens al cu-vântului, ci mai degrab\ c\ amdes coperit oamenii [i filmele dinmers.

Fiecare dintre cei intervieva]i,la rândul lor, ne mai povestea de`nc\ trei-patru fo[ti colegi. Amavut [i cazuri de refuz, dar `nte-meiate – oameni n vârst\ [i foartebolnavi.

Ce a mai r\mas din tot ce auprodus cinecluburile? ~n cestare sunt aceste filme?

~n cinecluburi se filma destul demult, dar s-a p\strat foarte pu]in.Doar câ]iva s-au `ngrijit s\-[i digi-talizeze filmele dup\ ’90. Ca oanecdot\, la cineclubul CFR de laTimi[oara s-au p\strat aproapetoate filmele, pentru c\ aveau ocontabil\ care ]inea socoteala

peliculei trase. Femeia d\dea 120de metri, trebuiau s\ se `ntoarc\la ea 120 de metri, ca s\ ias\ me-trajul la inventar. Chiar [i pentrufilmul nostru a fost destul de difi-cil s\ facem rost de câteva filme deacolo. De[i majoritatea filmelornu aveau miz\ artistic\, eu credc\ e o mare pierdere c\, dup\ Re -volu]ie, efectiv nu s-a mai `ngrijitnimeni de ele [i au ajuns la gunoi.

Ce [anse mai sunt s\ g\si]i [ialte filme? Mi-ai spus c\ ]i-arpl\cea s\-l g\se[ti pe cel amintit `n filmul vostru cufemeia goal\ care se plimbaprintr-o alimentar\ goal\.

Voi `ncerca `n continuare s\ maidezgrop ceva filme. M\ gândescchiar s\ fac un festival unde aces-tea s\ poat\ fi v\zute de publicullarg. Dac\ mi-a pl\cut ceva la

Documentarul Cameraobscura dezgroap\ filmelecineclubi[tilor de alt\dat\Camera obscura e un interesant docu -mentar de lungmetraj despre cinecluburilecomuniste, lansat la sfâr[itul lui 2016 laBucure[ti [i la Timi[oara. Ideea `i apar]inedirectorului de imagine [i produc\torului

Liviu Marghidan, iar filmul e regizat deGheorghe Preda. ~ntr-o formul\ tradi]ional\profesionist\, filmul combin\ interviuritalking heads realizate cu cineclubi[ti cufragmente din filmele lor, totul mixat cu o

coloan\ sonor\ modern\. Informa]ia edens\, nu degeaba realizatorii dau impresiac\ se opresc greu. Liviu Marghidan ne-aspus oricum c\ pl\nuie[te `nc\ un film peaceea[i tem\.

Premiera de la Sala Eforie a Cinematecii Române: Liviu Marghidan [i Gheorghe Preda, al\turi de cineclubi[tii Constantin Balaci [i Alexandru Arginteanu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 550 » 14 – 20 ianuarie 2017

interviu « 9

oamenii \[tia e bucuria cu care fil-mau – bucurie [i `nsufle]ire pecare [i eu le resimt atunci când lu-crez. Nu plecau la drum cu gândulla premii ori selec]ii n festivaluri,ci `ncercau doar s\ se auto de -p\[easc\. Vreau s\ `n]elegi c\ cef\ceau ei atunci nu cred c\ e `nstare s\ fac\ nici un cineast profe-sionist de azi. Scriau scenariul, `lfilmau – pân\ aici nimic deosebit.Tot ei `l developau `n baie cu sub-stan]e preparate de ei, `l uscau, `lmontau `n vizionez\ [i sincro -nizau [i muzica. Ca s\ le `n]elegipasiunea, gânde[te-te doar cum es\ usuci o bobin\ de 30 de metri depelicul\ `ntr-o garsonier\ saucum e s\ te apuci de montat seara,dup\ o zi de munc\ [i dup\ ce s-auculcat copiii, urmând s\ pleci `nzori la uzin\.

Inten]ionez s\ mai fac un filmdespre mi[carea cineclubist\, deast\ dat\ cu aplecare spre activi-tatea subversiv\. Sper s\ amnoroc s\ g\sesc alte câteva filme,precum [i ceva „actori“ impor-tan]i ai vremii. ~n paralel, `midoresc la rândul meu s\ `nfiin]ezun cineclub [col\resc-studen]esc,de[i am v\zut [i sim]it declinulmi[c\rii.

Care moment din film `]iplace cel mai mult?

Dac\ ar fi s\ aleg un momentpreferat, a[ merge pe vorbele dom-nului Mateia[, care se ntreab\ re-toric: „M\i Emil, dac\ talent lascris nu ai, s\ pictezi nu po]i, s\cân]i nici atât, de ce nu `ncerci `ncinematografie?“. Chestia e c\domnul Mateia[ a reu[it, este unul din cei mai importan]i ci -neclubi[ti ai ]\rii.

Unde poate fi v\zut filmul?

O s\ mai aib\ câteva proiec]ii `n]ar\ [i la Bucure[ti. Suntem deasemenea `n discu]ii s\ fie achi -zi]ionat de Digi TV, urmând ca `nfinal s\ poat\ fi vizionat pe platfor-ma Cinepub (cinepub.ro). Personal,

consider c\ ne-am atins scopul.Cred c\ am f\cut un film impor-tant. Camera obscura este `n ace -la[i timp o mic\ arhiv\ [i un im-bold de a face film.

Gheorghe Preda: Erauoameni mult mai liberi`n pasiunea lor decâtsuntem noi ca cinea[tiprofesioni[ti

Cum ai ajuns s\ regizezi do -cumentarul acesta? }i s-ap\rut interesant de la bun`nceput?

Nu. Nu mi s-a p\rut deloc intere-sant subiectul la `nceput. Ideea afost a lui Liviu [i mi-a spus-o ntr-unmoment `n care nu f\ceam marelucru `n materie de film. Lucrambine-mersi `ntr-o televiziune de[tiri, `n zona de reportaj, dar pro -punerea lui mi-a activat un soi deorgoliu personal, dac\ vrei. Pen-tru c\ eu cred c\ un adev\rat pro-fesionist trebuie s\ exceleze `norice zon\ a meseriei sale, nu doar`n cele care-i sunt familiare. {iatunci m-am `ntrebat: chiar nupot s\ fac eu filmul \sta? ~ntre-barea e de-acum retoric\ rapor-tat\ la timpul care a trecut. Pen-tru c\, iat\, am putut.

Câte cinecluburi au existat?Ai o statistic\?

Nu am din p\cate o cifr\ acinecluburilor care func]ionaude-a lungul timpului, abordareaasta statistic\ nu ne-a interesat.Puteau s\ existe 100 de cineclu -buri, de exemplu, [i `n produc]ialor de mas\ s\ nu g\se[ti decâtfilme proaste de propagand\, sauar fi putut exista unul singur cares\ produc\ [ase-[apte filme cuadev\rat excep]ionale. Pe noi astane-a interesat – excep]ia. ~n uni-formizarea ideologic\ [i intelectual\din anii comunismului era ex-trem de greu s\ fii o excep]ie.

Cum ai ajuns la structura fil-mului? A fost sugerat\ de in-terviuri sau de filmele cine -clubi[tilor?

Eu vin dup\ o experien]\ consi -derabil\ de jurnalism de televi ziune.Am f\cut reportaje [i documen -tare pentru Pro TV, Televi ziunearomân\, Antena 1, Realitatea TV.Primul du[man pe care trebuies\-l nving n mine n primul rânde plictiseala. Educat atâta vremela [coala audien]elor, nu vreau capublicul, chiar dac\ se afl\ `n salade cinema, s\ se plictiseasc\ ur -m\rind un documentar de-al meu.(La fic]iune e altceva, acolo `mipermit din când n când abateri dela regula asta.) Pe de o parte, amvrut ca filmul s\ fie o nara]iunecare s\ curg\ lin din punctul A `npunctul Z, povestind de fapt unfragment din istoria României, pede alt\ parte era absolut necesarca `n povestea asta s\ fie intro-duse fragmente din filmele aces-tor oameni [i rapor t\ri la ele.Oricum, când tai un film de o or\[i 23 de minute din 38 de ore dematerial, ai ceva regrete. C\ a tre-buit s\ renun]i la fragmente care`n sinea lor erau OK, dar care nuse integrau `n na ra]iunea final\.

~n ce fel ]i s-a modificat ima -ginea despre aceste cineclu -buri dup\ ce ai stat de vorb\cu oamenii [i le-ai v\zutfilmele?

Mi se pare acum, dup\ ce am f\cutun film despre ei, c\ erau oamenimult mai liberi `n pasiunea lordecât suntem noi azi `n meserianoastr\ de cinea[ti profesioni[ti.

Probabil c\ nu aveau Cannesulsau Berlinul sau Vene]ia `n captot timpul (cum avem noi) [i, dac\filmele erau f\cute de cele maimulte ori pe banii lor, `[i puteaupermite s\-i lase rece apreciereasau indiferen]a colegilor cinea[tiamatori. Erau originali pân\ lacap\t. Oricum, n comunit\]ile lorerau eroii zilei. Cred c\ acestedou\ situ\ri le erau suficiente.

Documentarul vostru arat\c\ s-au f\cut [i filme subver-sive [i experimentale, depild\ Nuca [i aluna de IosifCostina[, sau filmele lui Ni -colae Mandea care amintescde anima]iile lui NormanMcLaren.

Zona de film subversiv [i experi-mental a fost activ\. Filmele luiIosif Costina[ au fost provoca-toare nu doar estetic, ci [i ideolo -gic. Aruncau de fiecare dat\ n aere[afodajul ideatic al comunismu-lui. La rândul lui, domnul NicolaeMandea, actualul rector al UNATC,era interesat de zona de film ex-perimental `n care desenul ani-mat se combina creativ cu ima -ginea real\, dar stopat\, acce -lerat\ sau modificat\ cromatic.

Cum erau oamenii \[tia `nafara cineclubului? Ce fel devie]i aveau? Erau atât de bo -emi? Un hunedorean poves -te[te `n film c\ ascultau LedZeppelin, dar ei lucrau totu[i`n fabrici [i uzine.

Din pove[tile lor mi-am dat seamac\ ei se constituiau `ntr-un nucleuboem de o bun\ factur\ intelectual\.

La Timi[oara, de exemplu, eraucunoscu]i `n tot ora[ul [i leg\turalor cu comunitatea era foartestrâns\. La rândul ei, societateade acolo `i percepea ca pe o insul\de rezisten]\ [i de frond\ n mareacomunist\. Marea lor majoritatevedeau `n cadrul cine cluburilorfilme ale unor regizori mari ai mo-mentului, filme `mprumutate dela Cinemateca Roman\, citeauc\r]i despre cinema, uneori pu -neau `n practic\ la nivelul lor dedotare tehnic\ ceea ce aflaser\ de-spre stilul unor regizori renumi]i.Astfel, majoritatea cine cluburilorau fost ni[te focare de cultur\vizual\.

De ce ai ales la final s\ aduci`n fa]a spectatorului, timp deminute bune, imaginile durecu mor]ii revolu]iei de la Ti-mi[oara?

Imaginile din finalul filmuluimeu, realizate de domnul MirceaRadu de la Timi[oara, n-au fostv\zute de nimeni timp de 27 deani. Ele pun punct unui film, darrezum\ [i o epoc\. Mi se par ni[teimagini-limit\, c\ci dincolo deimaginile mor]ii filmate frontal,casant [i f\r\ menajamente, numai exist\ nimic. Doar neantul.Un ecran negru. Am vrut ca prinacele imagini s\ ne aducem aminte cumva de condi]ia noastr\de fiin]e muritoare [i, totodat\, s\nu uit\m c\ istoria contemporan\a acestei ]\ri triste [i cam f\r\umor a fost cl\dit\ pe ni[te crime`n grozitoare ai c\ror autori nu aufost descoperi]i nici azi. De[i toat\lumea [tie cine sunt.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 550 » 14 – 20 ianuarie 2017

10 » carte

Alina Purcaru

Seria a `nceput vara aceasta, con-ceptul fiind ca antologiile s\ seprezinte asumând amprenta su-biectiv\ a poe]ilor antologatori, le-ga]i prin afinit\]i subtile de „clasi-cii“ de care au ales s\ se ocupe.Textele introductive nu `[i pro-pun, a[adar, s\ ofere `n primulrând un excurs critic, ancorat `ntoate reperele istoriei literare, câtmai mult un captatio extins, mar-cat de codul [i de sensibilitateapoetic\ a fiec\ruia – ceea ce nu `n seamn\ c\ nu ar fi introduceribogate, profesionist [i rigurosconstruite. Adev\rate portrete,creionate dup\ dispozi]iile [i pre-dispozi]iile poe]ilor antologatori,textele introductive, `n cea maimare parte, au meritul de a pune`n lumin\ [i ipostaza exegetic\,hermeneutic\ a antologatorilor, [iidentitatea poetic\ a celor antolo-ga]i, reafirmat\ de la un volum laaltul [i primenit\, `n moduri carepot s\ surprind\, prin prisma noi-lor selec]ii. Discursul poe]ilor des-pre poe]i, `n cazul acestor antolo-gii, demonstreaz\ din plin faptulc\ sensibilit\]ile creatoare sunthr\nite [i `ntre]inute, `n acord cumodelul patentat de Pound, ([i) decapacitatea de a teoretiza, de ap\trunde, cu spirit analitic, `n la-birintul poetic al altor creatori.

Cu alte cuvinte, de a contemplaopere ale unor poe]i afini din pro-ximitatea unui discurs despre`ns\[i ontologia poeziei.

Seria a `nceput a[adar cu treivolume, de a c\ror identitate aufost invita]i s\ se ocupe trei poe]iromâni cu cot\ sigur\: Dan Co-man, Claudiu Komartin [i RaduVancu. Claudiu Komartin s-a ocu-pat de mo[tenirea poetic\ a luiAndrei Bodiu [i a semnat antolo-gia Oameni obosi]i, ce are ca in-serturi vizuale fotografiile lui Vi-talie Coroban. Radu Vancu a alespoemele din Regele dimine]ii, oselec]ie din opera poetic\ a luiAlexandru Mu[ina, `nso]it\ de ofoarte aplicat\ prefa]\ [i de foto-grafii semnate de Ana Popenco,iar Dan Coman l-a ales pe B. Fun-doianu [i a dat volumul Her]a [ialte priveli[ti. Lor, primilor anto-logatori, li s-au al\turat `n aceast\toamn\ `nc\ un e[antion, iar co-lec]ia câ[tig\, cu fiecare volum, oalur\ din ce `n ce mai convin -g\toare.

Saltul `n gol pe care Ilarie Voronca l-a asumat ca proiect de via]\

Unul dintre cele mai tentante ti -tluri intrate `n colec]ie toamna

aceasta restituie un poet cu rol pi-votal pentru `n]elegerea avangar-dei autohtone, Ilarie Voronca, pecare Emilian Galaicu-P\un `l pro-pune spre recitire prin selec]ianou\ pe care a operat-o `n volu-mul peste diagonala sângelui. An-tologia cuprinde numai poemedin volumele ap\rute `n limba ro-mân\, de la debutul Restri[ti(1923), pân\ la Ultimele poeme ro-mâne[ti (1934), l\sând partea ope-rei scrise n francez\ pentru un altproiect, cel mai probabil, cu multmai solicitant, fie [i numai prinprisma problemei traducerii poe-melor. Selec]ia actual\ e `ns\`ndeajuns de ampl\ pentru a oferiipostaze relevante pentru corpulperpetuu metamorfic al poezieilui Ilarie Voronca. Sumarul, carepropune aproape 250 de pagini depoeme, nu las\ prin nimic sen -za]ia unui decupaj controlat depreferin]ele prea clar marcate aleantologatorului, ci acoper\, `nmod inspirat [i relevant, fiecaredintre perioadele artistice, p\s -trând `n acela[i timp elementulinedit dat de o privire proasp\t\asupra acestui poet atât de refrac-tar la asimil\ri facile.

Solaritatea fantast\ [i insolit\[i alienarea, sub placiditatea c\re-ia mocne[te strig\tul, sunt cei doipoli recupera]i abil `n volumulpropus de Emilian Galaicu-P\un,volum care – nu se putea altfel – `lreafirm\ pe nonconformistul, peavangardistul [i pe „deviantul“Voronca, un explorator care [i-aasumat pân\ la tragism conse-cin]ele unei nepotriviri `ndr\gos-tite n lume. Pentru primul pol, undecupaj din ciclul Br\]ara nop -]ilor, dedicat Colombei, e revela-tor: „A trecut peste cet\]i leb\dasomnului/ Se adun\ `n jgheabulv\g\unilor aiurarea ecoului/ ~n`nchipuire b\rcile de lumin\arunc\ ancorele/ R\nile iernii se`nchid pe crengile trupului/ Tâm-pla se apropie de incandescen]anorilor/ {i din ]\rân\ bucuriaanotimpului r\zbate cu r\d\cini-le“. Pentru ultimul pol, st\ m\rtu-rie un fragment dintr-unul dintrevolumele scrise târziu `n limba

român\, Patmos [i alte [ase poe-me : „{i totu[i, ora[ele sunt unde-va aici. Nu mai exist\/ «Aproape»sau «Departe». Dar st\m pe ofâ[ie/ Invizibil\. Str\ini de ora[e.O chemare nici trist\/ Nici feri-cit\. Mul]imi trecând prin noif\r\ s\ ne sfâ[ie“. Prin chiar ver-sul care d\ titlul volumului, versdecupat din lungul poem citadin,coroziv [i revoltat, Ulise, EmilianGalaicu-P\un reafirm\ naturamercurial\, incisiv\, a acestui poet `ntre lumi, `ntre mo[teniri,nostalgii [i tradi]ii, un artist `nalert\, care a tr\it [i creat `ntr-ostare de perpetu\ [i tensionat\ os-cila]ie. De altfel, despre regimulexisten]ial `n teritorii necunoscu-te, despre saltul `n gol pe care Ila-rie Voronca l-a asumat ca proiectde via]\, Emilian Galaicu-P\unvorbe[te `nc\ de la primele frazeprin care `ncearc\ s\-i fac\ unportret cât mai fidel.

Accentul mai mare pe care l-ampus pe acest volum, dintre toate,se datoreaz\ [i nou t\]ii c\r]ii, ca-re abia acum ncepe s\-[i g\seasc\

un loc al ei, dar noutatea nu arecum s\ func]ioneze drept criteriuexclusiv. Este aici vorba despre ocarte care aduce din nou, `n agorapoeziei, o voce mult mai `n acordcu textura timpurilor noastre de-cât am fi dispu[i s\ concedem.C\ci cum altfel decât juxtapuse curitmurile tranzitivit\]ii contem-porane sunt versuri ca cele decu-pate din Ulise? „Acum strada teprime[te ca o cutie po[tal\/obi[nuin]a e pe umerii t\i ca oc\ma[\ uzat\/ strada e aici la pi-cioarele tale ca un pre[/ tu e[ti oscrisoare `n strada cutie depo[t\“.

Iar mai departe, un obiectiv co-relativ capabil s\ atrag\ invidiamultor poe]i contemporani: „sin-gur\tatea e dreapt\ ca un semnalde uzin\“.

E drept, poe]ii antologa]i depoe]i nu stau mereu `n edi]ii criti-ce, acribios adnotate, dar n aceas -t\ colec]ie, rev\zu]i prin filtrul afi-nit\]ilor contemporane, stau câtse poate de bine.

O colec]ie de poe]i Un regal pentru cei care se intereseaz\ de poezie vine din Republica Moldova, subforma unor antologii ingenioase, de care se `ngrijesc [i pe care le prezint\ poe]icontemporani, cunoscu]i [i pre]ui]i. ~n afar\ de filtrul special al selec]iilor, ceeace d\ profilul greu de confundat al acestor c\r]i pe care le public\ Editura Cartiereste conceptul grafic: c\r]ile includ imagini, fotografii semnate de arti[ti dinRepublica Moldova, iar edi]iile sunt cartonate, cu supracoperte [i hârtie aleas\ cuaten]ie, pentru o serie de colec]ie.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 550 » 14 – 20 ianuarie 2017

actualitate « 11

Dialog cu Dan Lungu la Institutul Balassi din Bucure[ti

Moderatorul salonului literareste chiar traduc\torul romanu-lui Raiul g\inilor `n maghiar\,Szonda Szabolcs.

Aceasta este cea de-a opta tra-ducere a romanului, ap\rut laPolirom `n patru edi]ii (2004,2007, 2010, 2012), dup\ publicarea`n limbile: francez\ (JacquelineChambon, Actes Sud), sloven\(Društvo Apokalipsa), german\(Residenz, world wide rights),italian\ (Manni Editori), polo -nez\ (Czane), spaniol\ (Icaria) [ibulgar\ (Paradox).

Romanul s-a aflat patru luni ntopul vânz\rilor editurii francezeJacqueline Chambon, iar edi]iagerman\ a fost declarat\, `n de-cembrie 2007, cartea lunii `n Ger-mania.

„Eroi“ ai fostului regim po -litic, „oamenii muncii“ ce locui-esc `ntr-o mahala a unui ora[ deprovincie sunt acum „balastul“

noii ordini, pensionari sau [o -meri.

Azvârli]i de istorie la pe riferialumii, `[i petrec timpul `n aburide alcool [i zumzet de palavre. Pem\sur\ ce perso najele se adân -cesc `n discu]ii, realitatea las\locul unei lumi formate din am-intiri distorsionate, nostalgii,fantasme, frustrari, stereotipuri,proiecte [i fantezii excentrice. Iarpolii acestei lumi, construit\ delocuitorii str\zii ca loc al refugiu-lui colectiv, sunt fantoma luiCeau[escu ce st\ pâne[te asupratrecutului [i un Occident straniu[i nesigur.

Un roman scris cu verv\ [i cuun umor debordant, care nu `llas\ pe cititor s\ se plictiseasc\nici o clip\.

„O metafor\ exploziv\ a tem-peramentului românesc.“ („Kul-tur Spiegel“)

„Chiar dac\ romanul muste[ tede umor, Dan Lungu nu prezint\doar o strad\ de provincie dinRomânia, ci tabloul unei `ntregisociet\]i fisurate, al socie t\]ii detranzi]ie.“ („Frankfurter Allge-meine Zeitung“)

„~n Raiul g\inilor, strada Sal-câmilor este epicentrul burlesc alneantului, `n str\fundurile uneimahalale provinciale, [i al unuiliberalism cu care nu [tie nimenice s\ fac\. Decât, poate, c\r]i for-midabile!“ („Le Figaro Litté -raire“)

„Strada Salcâmilor devine,sub pana alert\ [i incisiv\ a luiDan Lungu, o crud\ cutie de rezo-nan]\ a istoriei [i a realit\]iiromâne[ti. ~n aceast\ lume sim-pl\, unde realitatea nu ajungedecât amu]it\ [i deformat\, visuleste derizoriu, nimicul cotidiantravestit `n zvonuri. Iar râsul,ironia, ca ntotdeauna, aici [i pre-tutindeni, exorcizeaz\ frustr\ -rile.“ („La Quinzaine Littéraire“)

„Dan Lungu, cu un acut sim]satiric, `mbrac\ proza româ -neasc\ `n haine de mare valoare,`n contextul literaturii interna -]io nale.“ („Wiener Zeitung“).

Miercuri, 18 ianuarie 2017, la ora 19.00, la InstitutulBalassi – Institutul Maghiar din Bucure[ti (str. GinaPatrichi, nr. 8), Dan Lungu este invitatul salonuluiliterar „Vorbiri de la cer [i pân\-n p\mânt“, cu prilejulapari]iei `n limba maghiar\ a romanului Raiul g\inilor,la Editura Pont Kiadó.

De la Junimea la Noica: Studii de cultur\româneasc\, de Marta Petreu, `n limba italian\

Volumul De la Junimea la Noica:Studii de cultur\ româneasc\ aap\rut la Polirom `n anul 2011, `n se-ria de autor dedicat\ Martei Petreu,[i a ob]inut Premiul revistei „Obser-vator cultural“ n anul 2012.

Studiile reunite `n acest volumacoper\ o perioad\ istoric\ de apro-ximativ 150 de ani, de la mijlocul se-colului al XIX-lea [i pân\ ast\zi [iabordeaz\ probleme spinoase ale is-toriei [i ale istoriei ideilor – de pild\,problema evreiasc\, a[a cum a fost

v\zut\ n a doua jum\tate a secoluluial XIX-lea, felul cum a fost perceputNae Ionescu de c\tre contemporaniilui, ideile [i atitudinile genera]iei ’27,complicatele rela]ii ale lui Eliade culegionarii [i modul simbolic `n cares-a desp\r]it de ei, pentru a-[i `ncepevisata „via]\ nou\“ sau atitudinealui Noica fa]\ de Securitate.

Bazat\ pe analiza minu]ioas\ a sur-selor de prim\ mân\ [i pe contextuali-zarea româneasc\ [i european\ afiec\rui subiect, De la Junimea la Noi-

caeste rezultatul unei viziuni filosofice[i morale unitare: una care ne `nva]\c\ trebuie s\ ne asum\m n mod lucid`ntregul trecut, pentru c\ numai astfelmai este cu putin]\ viitorul.

„Secolul al XX-lea a produs [i atr\it dou\ mari tragedii, Gulagul [iHolocaustul Poate c\ va veni ovreme când, asumându-ne evreiino[tri ca ai no[tri, vom vorbi despre

ei, despre cei pieri]i `n Holocaust –nu `n nume personal, ci `n numecolectiv –, ca despre o ireparabil\ pier -dere: a[a cum vorbim despre mor]iino[tri de la Canal.“ (Marta Petreu)

Volumul De la Junimea la Noica: Studii de cultur\româneasc\, de Marta Petreu, a ap\rut la fineleanului 2016 `n limba italian\, la Editura Orthotes(colec]ia „Studia Humaniora”, Napoli), edi]ie `ngrijit\de Giovanni Rotiroti, cu o postfa]\ de IrmaCarannante, cu titlul Dall’Olocausto al Gulag. Studi di cultura romena.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 550 » 14 – 20 ianuarie 2017

12 » avanpremier\

Florin Irimia – Misterul ma[inu]elor chineze[ti

– Fragment –

Azi-noapte am avut iar insom-nii. De la bunica [tiu c\ a[a secheam\ când nu po]i s\ adorminoaptea. Ceea ce `nseamn\ c\ ceam eu acum se cheam\ somnie.Adic\ `mi vine s\ adorm ziua.~nainte de a adormi, `mi place s\m\ gândesc la un co[ule] `n care,`ngr\m\di]i unul `ntr-altul, dormtrei pisicu]i. Nu [tiu de ce. M\`mbie la somn. Sau cel pu]in lamo]\ial\. Nu c\ azi-noapte strata-gema ar fi avut vreun efect. Azi-noapte pisicu]ii erau agita]i [imieunau `n ne[tire. Poate c\ [i eise gândeau la moarte. Eu, celpu]in, de-aia nu puteam s\ adorm.M\ gândeam cum e s\ fii mort [inu puteam pricepe de ce trebuieca to]i oamenii s\ moar\ la un mo-ment dat. De[i, dac\ am putea luacu noi un co[ule] cu pisicu]i, pisi-cu]i vii, vreau s\ spun, sunt con-vins c\ neantul ar fi mult maiu[or de suportat. Bunica are ovorb\, c\ o s\ se `ntâmple nu [tiuce când o s\ fie ea „oale [i ulcele“[i pentru c\ la-nceput n-am n]elescum venea asta, mi-a explicat c\`nseamn\ c\ are s\ se petreac\`ntr-un viitor `ndep\rtat, când ean-o s\ mai fie, [i, de[i moartea eim\ sperie aproape la fel de multprecum propria-mi moarte, gân-dul c\ ai putea s\ nu te transformineap\rat `ntr-o gr\mad\ de oase,ci `n ni[te oale [i ulcele e oarecumreconfortant, m\car po]i s\ mai ai

o `ntrebuin]are [i atunci când,practic, n-ar mai trebui s\ ai ni-ciuna. {tiu c\ e doar o vorb\, dar`mi face bine s-o aud.

{i, apropo de asta, se aude ceva.Sau mi s-a p\rut poate? Se audedin nou. E ca [i cum cineva`ncearc\ s\ vâre o cheie `n broas -c\ [i nu reu[e[te. Sau cheia nu sepotrive[te. M\ ridic din pat [i,foarte `ncet, `n vârful picioarelor,m\ `ndrept spre hol. Da. Nu mi s-ap\rut. Cineva e la u[\ [i `ncearc\s-o descuie. Un ho]! Am auzit c\ s-au dat [i alte spargeri `n cartier.Tata mi-a spus s\ nu deschid la ni-meni dac\ sun\ la u[\. Dac\ e unvecin, o s\ revin\ mai pe sear\,când e [i el acas\, dac\ e vreunprieten al lui, la fel, dac\ e cinevadin familie, bunica sau bunicul, eiau cheie. Nu [tiu num\rul la caretrebuie s\ sun `ntr-o astfel de si-tua]ie, iar telefonul e tocmai n su-fragerie. „Bun\ seara, domnuleStamatiad“, aud iar vocea aiacumplit\ `n minte. Mai bine m\`ntorc `n camera mea. Mi-e fric\!Odat\ am visat c\ m\ trezisem `nmijlocul nop]ii [i eram singur `ncas\, iar când am ap\sat comuta-torul ca s\ aprind lumina nu s-aaprins nimic, ca [i cum s-ar fi luatcurentul, ceea ce n-ar fi fost impo-sibil. ~ns\ `n secunda urm\toarem-a cuprins o sor\ groaz\ cumoartea, pardon, o groaz\ sor\ cumoartea, pentru c\ ceva `mi spu-nea c\ u[a de la intrare era descu-iat\ [i cineva ar fi putut s\ intre ncas\, dac\ nu cumva o f\cuse deja.

{i când m-am dus s-o `ncui, maimult orbec\ind prin `ntuneric de-cât [tiind pe unde s\ o iau, con-vins `ns\ c\ din vina mea r\m\se-se a[a, u[a s-a trântit brusc de pe-rete [i `n hol au n\v\lit dou\ fe-mei care m-au apucat de mâini [ide picioare [i m-au tras afar\ dincas\. Poate c\ ele erau moartea.Sau surorile ei. Bine c\ m\caracum e zi [i nu trebuie s\ aprindlumina. Ia s\ v\d, merge `ntre-rup\torul? Merge. Ceea ce nu m\ajut\ cu nimic `n situa]ia de fa]\.Ce pot s\ fac? De s\rit pe geam n-am cum s\ sar, pentru c\ stau toc-mai la patru. S\ m\ bag sub pat,nu am loc. M-a[ putea ascunde `n[ifonier, dar e cam riscant. Dac\ho]ul e pus pe furat, va cotrob\iprin toate dulapurile. Mai binem\ ascund dup\ [ifonier, `nspa]iul acela `ngust r\mas `ntreperete [i mobil\, dup\ ce tata avândut covorul persan adus dinIugoslavia. Dar oare `ncap? Ia ui-te, se pare c\ da. {i-acum ce fac?Stau a[a [i a[tept s\ fiu jefuit? As-cult cu aten]ie. Parc\ nu se maiaude nimic. Poate c\ ho]ul s-al\sat p\guba[. Dar nu. N-am eunorocul \sta. O alt\ cheie este vâ-rât\ `n broasc\, iar de data aceas-ta se aude clar zgomotul tipic alunei yale care este descuiat\. Am`ncurcat-o! Inima `mi bate nebu-ne[te n piept, doar b\t\ile ei [i de-ja produc suficient zgomot ca s\fiu reperat. De[i, cine [tie?, poatedoar mi se pare...

Acum se aud zgomote din bu -c\t\rie – a[a cum mi-am imaginat,ho]ul deschide dulapuri. Caut\orice ar putea lua. Acum umbl\ laoale. Ce-am s\ fac când va intra [ila mine `n camer\? Dac\ m\ aude

respirând? Ce-o s\-mi fac\? O s\m\ omoare? Mi-e fric\ `n propriamea cas\! E `n baie acum, `l audcum cotrob\ie[te dup\ ceva. Pro-babil las\ sufrageria la urm\. Aco-lo ]ine tata ni[te bani, `n barul dela bibliotec\. Oare o s\-i g\seasc\?{i dac\ o s\-i g\seasc\ [i-o s\-i ia,oare tata o s\ dea vina pe mine? O,Doamne, a intrat la mine `n ca-mer\! A[ face bine s\-mi ]in r\su-flarea. „Ba nu“, aud o voce care-mi vorbe[te `n minte. „N-ai nimicde pierdut. Sari de dup\ [ifonier [itrage un urlet din \la de-al t\u, as-ta sigur o s\-l sperie. Hai, ie[i [i`ncepe s\ faci ca o fiar\, cumf\ceai la mare când te enervai!“Gândul mi se pare nebunesc. Numi se pare, chiar e nebunesc. Uncopil de zece ani s\ sperie ditamaiho]ul! E nebunesc, dar [i amu-zant, `ntr-un fel. Am s-o fac. De cen-a[ face-o? N-am nimic de pier-dut. Sau, `n orice caz, nu foartemulte.

A[a c\ am ie[it de dup\ [ifonier[i-am `nceput s\ strig, s\ rag, s\

urlu, `ncovoindu-mi mâinile ca s\le fac s\ arate ca dou\ labe cughearele scoase, ca [i cum a[ fifost un tigru sau un leu preg\tit deatac. Dar `n fa]a mea st\tea doarbunica, stupefiat\, `mpietrit\ degroaz\, [i pentru o secund\ saudou\ tot ce-am v\zut au fost ochiiei alba[tri, holba]i, neverosimil demari, nereu[ind s\ `n]eleag\.Apoi a scos un ]ip\t scurt [i s-apr\bu[it la p\mânt.

Ne-am amintit, eu [i bunica,mult\ vreme de acest episod. „Nu[tiu s\ mai fi le[inat vreodat\pân\ atunci“, `mi tot spunea ea,ori de câte ori ne aduceam aminte.„Nici când am aflat c\ mama amurit `n bombardament [i a tre-buit s\ merg s-o identific, nici laRevolu]ie, când st\team cu Emil,Dumnezeu s\-l ierte, `n fa]a televi-zorului [i nu ne venea s\ credemce se `ntâmpl\.“ Apoi nu [i-a maiamintit. Baierile memoriei i-ausl\bit, pân\ ce, `ntr-o zi, s-au ruptcu totul.

„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ unfragment din volumul de povestiri Misterulma[inu]elor chineze[ti de Florin Irimia, care va ap\rea`n curând `n colec]ia „Ego. Proz\“ a Editurii Polirom.

CARTE

„Torturat, ca noi to]i, de un irepresibil sindromPeter Pan, Florin Irimia porne[te, `n Misterulma[inu]elor chineze[ti, `n c\utarea propriilor «acôté de chez ». Adic\ `[i retr\ie[te, scriind, pro-pria copil\rie petrecut\ `n decorul sordid al ul-timului deceniu comunist, transmutând via]aimediat\ a copilului `ntr-o introspec]ie de multeori dureroas\.

C\ci nu atât mul]imea de `ntâmpl\ri comice[i de «faze», cum ar spune Ovidiu Verde[, pe careautorul [i le aminte[te, povestindu-le cu un ta -lent [i o pl\cere evidente, sunt partea cea mai in-tens\ a c\r]ii, ci c\utarea obsedant\ a vechilortraume, a cr\p\turilor din por]elan, a punctelorfreudiene de calcifiere din propria biografie, atâ-ta vreme refulate, prin care autorul `[i cite[te,ca-n liniile din palm\, via]a actual\. Florin Irim-ia nu caut\ copilul pierdut, copil\ria pierdut\,ci, prin ele, se caut\ pe sine `nsu[i. ~n acest

proces, fic]ionalizarea, mergând pân\ la con-struirea amintirilor-paravan [i la modelarea`ntâmpl\rilor `n sens estetic, este uneori evi-dent\ [i necesar\: un co[mar str\vechi, cu ma-ma care-[i decapiteaz\ fiul, e retr\it `n realitateodat\ cu moartea tragic\ a acesteia. O `ntâm-plare de o mare cruzime, cea a descoperirii dec\tre copil a juc\riilor care nu erau pentru el, `laduce-n lumin\ pe tat\, marele histrion al c\r]ii,cel care schimb\ m\[ti [i femei ca un prestidigi-tator. Ei sunt cu adev\rat eroii «misterelor» luiFlorin Irimia, drama divor]ului p\rin]ilor (maicurând pus\-n scen\ decât cu adev\rat rememo-rat\) e adev\rata miz\, de o triste]e de multe oriinsuportabil\, a c\r]ii sale.

Dincolo de toate acestea, povestirile dinvolum respir\ o ingenuitate, o naturale]e, o lips\de fasoane literare care mie mi-au amintit dec\r]ile lui Cezar Paul-B\descu [i mi-au pl\cutmult. Sper s\ plac\ [i cititorilor.“ (MirceaC\rt\rescu)

Ora[ele noastre, ca s\ nu mai vor-bim de ]ar\ `n ansamblu, sunt im-practicabile [i pe timp de var\,când nici vântul nu adie [i nici nuplou\, ce s\ mai vorbim despre to-iul iernii, când se dezl\n]uie „ia-dul alb“? Dac\ Liviu Dragnea [i-arfolosi mai des contul de Twitter,am afla probabil c\ presa româ-neasc\ e plin\ de „fake news“ [i c\autorit\]ile au ac]ionat irepro -[abil la `ndep\rtarea z\pezii de pecarosabil. C\ci `ndep\rtarea n\ -me]ilor de pe trotuar este exclus\la români. Pur [i simplu nu faceparte din genomul nostru. LuiVlad }epe[ nu i-a trecut prin min-te s\ se r\zbune pe boieri punân-du-i s\ dea la z\pad\ [i nici George

Co[buc n-a scris vreo poezie intitu-lat\ „Noi vrem lopat\!“. Astfel c\putem considera subiectul `nchis.

La Ia[i, Consiliul Jude]ean areu[it performan]a de a organizape 31 decembrie licita]ie pentrudesz\pezirea drumurilor pe carele gospod\re[te, `n vreme ce trupaAlphaville, celebr\ `n anii ’80, `[if\cea nc\lzirea la câ]iva metri dis-tan]\, pe scena din Pia]a PalatuluiCulturii. Conform versiunii oficia-le, mai multe „alei“ jude]ene austat `nchise zile `n [ir pe timp desoare din cauza unei func]ionarer\zbun\toare de la Drumuri [i Po-duri. A[a ne-a spus pre[edinteleinstitu]iei. Tot a ie[it un scandaliarna asta, chiar dac\ n Ia[i a nins

foarte pu]in `n compara]ie cu altejude]e. De altfel, cu mici „sc\p\ri“,Ia[ul a fost ferit n ultimii ani de fe-nomene meteo extreme pe timp deiarn\ [i, cum bine remarca un co-leg jurnalist, [i autorit\]ile s-audezv\]at de „urgia z\pezii“.

~n contrapartid\, canalizareaora[ului Ia[i prezint\ pe timp devar\, la o rupere de nori mai se-rioas\, un program artistic greude egalat chiar [i de artificiile datede Anul Nou sau de Sfânta Paras-cheva. Gheizere uria[e, mai spec-taculoase decât cele ale polului su-dic al Europei, satelitul planeteiJupiter, se `nal]\ spre cerul ora -[ului celor [apte coline, fenomencunoscut din vechime [i observa-bil cu ochiul liber de c\tre astro-nau]ii Sta]iei Spa]iale Interna]io-nale.

Vom reg\si pretutindeni `n Ro -mânia asemenea istorioare despreinfrastructur\ [i adminis tra]ie lo-cal\, sunt sigur c\ Ia[ul nu este

mai cu mo] nici din acest punct devedere fa]\ de alte localit\]i la felde binecuvântate aflate pe raza te-ritorial\ a Gr\dinii Maicii Dom-nului. {i uite a[a ne ntoarcem dinnou la politicienii din adminis-tra]ie. An de an, ace[ tia se `mbat\cu gândul c\ vor putea s\ `[i trag\foloase (ne/cuvenite) de imaginedin gestionarea profesionist\ a si-tua]iilor meteo complicate. Maiales când tocmai s-a schimbat gar-nitura, cei noi `[i imagineaz\ c\„ex-ul“ [i-a stricat imaginea ladesz\pezire pentru c\ era mai in-competent sau mai lene[. Apoi sev\d pu[i `n imposibilitatea de a face ceva radical diferit fa]\ de pre-decesori. Nu performan]a apara-tului de PR conteaz\ sau buna inten]ie, cât [ansele zero de a re-forma cu adev\rat sistemul pe careai impresia c\ l controlezi, dar care,`n realitate, are mai multe [anse s\te de]in\ el pe tine, cel care te crezist\pânul lui. Inevitabil, r\spunsul

oamenilor plictisi]i de sarcinile deserviciu pe care le au de o via]\ vafi acela[i, indiferent c\ aduci tu,politician, televiziunea sau nu.

Dincolo de o bun\ guvernare lanivelul administra]iilor locale [ijude]ene, [i aceasta imposibil deatins n momentul de fa]\, din par-tea liderilor se a[teapt\ ceva maimult decât atât: o viziune asupraviitorului comunit\]ii, care s\bat\ dincolo de câteva trotuare pa-velate sau apropiata cur\]enie deprim\var\. Business as usual artrebui s\ fie apanajul func]ionari-lor, n vreme ce „[eful cel mare“ s\aib\ ni[te preocup\ri mai teoreti-ce. Imaginea doamnei Firea cuwalkie-talkie-ul prin z\pad\ aduceizbitor cu a lui Piedone care d\râ-ma tarabele cu p\trunjel prinpia]\ sau [i d\dea nume de cod cuangaja]ii Poli]iei Locale din subor-dine. {i [tim cum a terminat-o Pie-done [i cu politica, [i cu adminis-tra]ia `n cele din urm\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 550 » 14 – 20 ianuarie 2017

opinii « 13

Doi-zece, prob\!George Onofrei

Când ninge `n Gr\dina Maicii Domnului

~n urm\ cu câteva zile, la Ia[i s-a`ncheiat o expozi]ie de fotografie in-titulat\ „Swedish Dads“. ~i apar -]ine fotografului suedez Johan Bäv-man [i arat\ fotografiile a 25 de ta]i`n concediu parental, al\turi decopiii lor. De la t\ticul care picteaz\cu oj\ unghiile fiicei lui `n timp ce`l ]ine `n mâna stâng\ pe fr\]iorulmai mic, la tatuatul care `[i `m -b\iaz\ b\iatul `n chiuveta de labuc\t\rie, la un client `n pantalonide trening [i halat de cas\ la stan-dul de limonad\ al celor dou\ feti]eale sale. Sunt imagini ale tandre]ei,oboselii, exasper\rii, grijii, jocului[i, peste toate, ale iubirii, `ntre ta]i[i copiii lor.

Fotografiile suedezului apar [i`n num\rul din ianuarie al „Na-tional Geographic“, constituinduna din multele fa]ete prin care afost tratat\ problema genului. Ce`nseamn\, ca b\rbat, s\ beneficiezide concediu paternal? De ce râdemde ta]ii care aleg s\ r\mân\ acas\cu copiii? Exist\ sau nu o precon-di]ionare care i face pe b\rba]i mai

pu]ini disponibili spre rela]ionareacu copiii? ~ntreg num\rul explo -reaz\ atât ce reprezint\ masculini-tatea `n zilele noastre, ce presu -pune feminitatea, cât [i care suntmultele nuan]e dintre cele dou\capete ale segmentului. C\l\tore[tede la obsesia rozului la feti]ele dinsociet\]ile de consum pân\ la ritu-alurile de mutilare a organelor ge -nitale care marcheaz\ ie[irea dinadolescen]\ a 90% dintre fetele dinSierra Leone. Trecerea spre „b\r -b\]ie“ e prezentat\ prin lentila em-patic\ a unui jurnalist american, el`nsu[i tat\ de adolescent, careurm\re[te o ceremonie de circum-cizie a unui tân\r dintr-un trib dinvestul Kenyei.

„National Geographic“ face ns\câ]iva pa[i `n plus. Editorialulnum\rului se intituleaz\ „De ce ampus o feti]\ transgen pe copert\“ [i`nso]e[te o fotografie a unui copilfrumos de nou\ ani, cu p\r lung `n[uvi]e ro[ii [i blonde, o priviredârz\ [i tr\s\turi delicate. Este Avery Jackson, din Kansas, care

s-a n\scut b\iat [i de la vârsta decinci ani tr\ie[te ca fat\. ~n aceast\cheie, „National Geographic“ des -chide o discu]ie despre fluiditateaconceptului de gen, abordat\ sur-prinz\tor: prin pove[ti ale copiilorde 9 ani din `ntreaga lume. La aceavârst\, copiii sunt sinceri, suntcon[tien]i de ei `n[i[i, dar sunt [iexemple foarte bune ale condi]io -n\rii culturale. Felul `n care `[i`n]eleg genul [i `[i proiecteaz\ vii -torul ne arat\ c\ via]a este colorat\,`n ciuda insisten]ei unor societ\]ide a face ca peisajul s\ fie doar `ncreion alb-negru. Pentru a `n]elegemai bine `ntregul tablou, estenevoie de cuvinte noi: transgen, an-drogin, ambigen, gene derqueer,nonbinar. „National Geographic“are un dic]ionar al celor maifrecvente.

Ca `ntotdeauna, vor exista ceicare sus]in c\ vocabularul nostrueste suficient [i c\ lumea trebuie s\se conformeze lucrurilor pe care noile credem despre ea, nu invers. Uncomentariu real de la edi]ia din

România a revistei sun\ cam a[a:„~ncerca]i o manipulare agresiv\sub umbrela toleran]ei! Toleran]amea merge pân\ acolo unde `misunt nc\lcate convingerile, valorile,

r\d\cinile!“. Tocmai pentru c\ „Na-tional Geographic“ ajunge, de mul]iani, la acele gânduri ale noastre care`nc\ nu sunt convingeri, meritul loreste cu atât mai mare. Felicit\ri.

A fost subiect de glumi]e [i furie atunci când Facebook, la `nscrierea noilor utilizatori, le-a dat posibilitatea s\ `[i aleag\ genul `ntre masculin, feminin [i alte 50 de op]iuni. Afost alintat ca „op]iunea De ce au pierdut democra]ii [americani] alegerile“, atunci cândTinder a decis, `n noiembrie 2016, s\ fac\ acela[i lucru. Abia `n luna ianuarie a anului 2017a devenit, `n sfâr[it, un subiect tratat cu seriozitatea [i minu]iozitatea jurnalismului decalitate. Genul, de la feminin la masculin [i `ntregul curcubeu dintre cele dou\ capete,este subiectul edi]iei din ianuarie al „National Geographic“.

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Felicit\ri, „National Geographic“!

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 550 » 14 – 20 ianuarie 2017

14 » interna]ional

Cine mai este Charlie la doi ani de la atentate?~n cei doi ani care autrecut de la atentateledin redac]ia „CharlieHebdo“, ziari[tii de lafaimosul s\pt\mânalumoristic au continuat s\jigneasc\ spiritele al -caline, iar desenatoriisatirici s\ pl\teasc\pre]ul libert\]ii lor. Iardreptul la liber\ ex -primare pare a fi la fel deefemer ca orice senza]iescornit\ `n social media.

~n urm\ cu doi ani, atentatele dinredac]ia „Charlie Hebdo“ au f\cutmii de oameni s\ adopte sloganul„Je suis Charlie“, ca un mod de asus]ine libertatea de expresie `n`ntreaga lume. Dar ast\zi, la a do -ua comemorare a tragicelor eve -ni mente, se pare c\ nu mul]i suntcei care au `nv\]at ceva din lec]iasângeroas\ din ianuarie 2015.

Cu dou\ zile `naintea tragiceicomemor\ri de pe 7 ianuarie,

Riss, noul redactor-[ef al lui„Charlie Hebdo“, a avertizat c\ in-toleran]a `n Fran]a este `n con-tinu\ cre[tere.

„Dac\ mâine public\m iar ocaricatur\ cu Mahomed, cine neva lua ap\rarea?“, se `ntreab\Riss, citat de France 24. „~nainte,erau doar dou\ sau trei grup\riretrograde care ne h\r]uiau.Acum avem sentimentul c\ ntrea-ga lume st\ cu ochii pe noi. Ca [icum libertatea «Charlie Hebdo»,chiar atunci când este exercitat\`ntr-o doz\ modest\, este preamult.“ „Dup\ doi ani, «Je suisCharlie» a fost `nlocuit cu «Je suisoffensé», iar scurtul nostru flirt culibertatea de expresie a fost`nlocuit de instinctul de a inter -zice [i a condamna“, comenteaz\amar „The Telegraph“.

Riss, care a ajuns la condu -cerea revistei dup\ asasinarea luiStéphane „Charb“ Charbonnier,crede c\ „`n ultimii doi ani oa-menii s-au interesat de «Charlie»numai de dragul emo]iei, a sen-za]iilor tari, `n loc s\ priveasc\ `nfa]\, a[a cum se cuvine, dificilele

probleme politice pe care le re -prezint\ aceste atacuri“.

Atentatele nu au fost de ajunspentru a-i convinge pe cei de la„Charlie Hebdo“ s\ nu mai fluturestindardul satirei mai mult sau maipu]in ofensatoare pentru pro[ti. Nu-mai n ultimele luni, s\p t\ mâ nalul areu[it s\ `[i mai urce `n cap [i altecategorii de public.

A reu[it s\ i enerveze pe ita l ieni`n septembrie anul trecut, dup\ cea râs `ntr-o caricatur\ de catas -trofalul cutremur de 6,2 gradecare a ucis 180 de persoane `nAma trice.

Cu câteva luni mai devreme, amai stârnit un val de critici, cu undesen reprezentând cadavrul un-ui copil refugiat sirian, pe un ]\rmturcesc.

Mai nou, l-a scos din s\rite pePutin n decembrie, dup\ ce a mar-cat accidentul aviatic din Rusiaprin mai multe caricaturi, dintrecare unele nu erau deloc blânde cunervosul pre[edinte rus.

„~nainte ni se spunea s\ nep\zim de islami[ti“, explic\ Riss.„Ast\zi trebuie s\ ne p\zim de is-lami[ti, de ru[i [i de turci.“

De aceea, redac]ia „Charlie“ amarcat comemorarea `n manieratipic\: pe prima pagin\ a s\pt\mâ-nalului a prezentat un b\rbat carerâde privind prin ]eava mitraliereiunui jihadist, cu legenda „2017, `nsfâr[it lumini]a de la cap\tul tunelu-lui“. Umorul celor de la „Charlie“este ne`ndur\tor; n mintea multoraeste un motiv suficient pentru astârni aceste valuri de ur\. Numai

c\ intoleran]a nu se reduce la mem-brii redac]iei mult-hulitului s\pt\ -mânal francez.

~n tot acest timp, afirm\ organi-za]ia Reporters sans frontières, de laatentatul de la „Charlie Hebdo“`ncoace, meseria de caricaturistcontinu\ s\ fie una dintre cele maipericuloase, expus\ la represaliivio lente. Desenatorii de pres\ pl\ -tesc de prea multe ori pre]ul li -bert\]ii lor de expresie, se arat\ `ntr-un comunicat comun al celorde la Reporters sans frontières(RSF) [i Cartooning for Peace (CFP).Sunt amintite câteva cazuri din ulti-ma vreme, precum cel al desena-torului Zunar, „h\r]uit de mai mul]iani de puterea din Malaezia“, cel allui Tahar Djehiche, `nchis `n Alge-ria pentru jignirea pre[edinteluiAbdelaziz Bouteflika, sau cazul luiMusa Kart, colaborator al jurnalu-lui turc „Cumhuriyet“, [i el aruncatdup\ gratii.

CFP [i RSF enumer\: din 2015`ncoace, caricaturi[tii continu\ s\suporte „cenzur\, concedieri, ame -nin]\ri cu moartea, h\r]uiri judicia-re, agresiuni [i chiar, `n cazurilecele mai grave, asasinate. Acesteac]iuni de for]\ se multiplic\ contraunei profesii `n mod clar amenin -]ate. Sunt adev\rate «barometre»ale libert\]ii de expresie“, afirm\autorii raportului.

„Desenatorii vor fi totdeauna `nprima linie a b\t\liei, dar nu po]i s\dai `napoi“, explic\ caricaturistulPlantu, pre[edinte al CFP.

„The Telegraph“ face o scurt\trecere `n revist\ a problemelor cu

care s-au confruntat caricaturi[tii`n ultimii ani, demonstrând c\h\r]uirea acestora nu este legat\doar de „Charlie Hebdo“ sau limi-tat\ la accese de intoleran]\ `nMarea Britanie.

„Nici m\car `n spa]ii unde ideileliber exprimate ar trebui s\ fie din-colo de critic\, «Je suis Charlie» nua reu[it s\ rezoneze“, scrie „TheTelegraph“ amintind c\ tabloidele„The Sun“ [i „The Daily Star“ suntinterzise `n 28 de universit\]i bri-tanice [i c\ Universit\]ile din Bris-tol [i Manchester au interzis inclu-siv vânzarea lui „Charlie Hebdo“,pentru c\ acesta nu se conformeaz\politicii de „safe space“ a acestor in-stitu]ii – o politic\ ce interzice oriceopinie pe care studen]ii ar consi -dera-o jignitoare.

„Am uitat mult prea repede c\numai faptul de a nu fi de acord cuceva nu `nseamn\ a cenzura. Toc-mai libertatea presei noastre nediferen]iaz\ de distopia brutal\ lacare visau instigatorii atentatuluide la «Charlie». Dorin]a noastr\ de apune la `ndoial\ normele societ\]ii,de a face haz de opiniile care domin\`n societate, de a tolera sentimentepe care le g\sim greu de apreciat,previne dec\derea noastr\ `n bar-barie.

A cenzura imagini, opinii [iglume pe care le consider\m jigni-toare nseamn\ a face treaba atenta-torilor n locul lor. «Je suis Charlie»ar trebui s\ `nsemne «Je suis tou-jours Charlie»“, scrie „The Tele-graph“.

Suplimentul lui Jup

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 550 » 14 – 20 ianuarie 2017

interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Hollywood [i Trump:r\zboiul declara]iilor

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

PE SCURTn Populara platform\ de audio streaming Spotify a publicat o

ofert\ de munc\ intitulat\ „pre[edinte al playlisturilor“, ale c\reicerin]e sunt adaptate perfect pentru un C.V. ca al lui Barack Oba-ma. Candidatul pentru acest post, care pare deja ales, are ca sarcin\„s\ partajeze noi idei de playlisturi“: „unul pe care s\ dansezi cuprietenii, unul pe care s\ te adresezi unei ]\ri sau un playlist pentruo reform\ a sistemului public de s\n\tate care s\ i poarte numele“.

n Cel mai incorect politic supererou, Deadpool, face un nou passpre Oscar, dup\ ce filmul al c\rui personaj central este a fost no -minalizat la premiul Ghildei Produc\torilor din SUA, un premiucare de obicei „prezice“ câ[tig\torul Oscarului.

n ~n acela[i timp, superproduc]ia Batman V Superman seanun]\ drept favorit la premiile Zmeura de Aur din acest an, cu[apte nominaliz\ri, inclusiv la categoria „cel mai prost film din2016“. Este urmat\ n topul nominaliz\rilor de Sucide Squad, Diver-gent [i Assassin’s Creed.

n Zachary Cole Fernandez, b\rbatul care a deturnat celebrulsemn HOLLYWOOD din Los Angeles transformându-l `n HOLY-WeedD, a fost arestat. Artistul `n vârst\ de 30 de ani s-a predat vo -luntar (`nso]it de avocat) [i a fost acuzat de `nc\lcarea propriet\]iiprivate, un delict mai u[or decât cel de vandalism.

n Forma]ia U2 a anun]at c\ amân\ lansarea noului ei album,Songs of Experience, dup\ victoria lui Donald Trump. „Tr\im `ntr-o lume diferit\“, au declarat cei de la U2 `ntr-un interviu `n„Rolling Stone“, precizând c\ acum se gândesc dac\ [i cum s\schimbe selec]ia pieselor de pe album.

n Site-ul de [tiri satirice The Onion a semnat un contract cu stu-diourile Lionsgate pentru trei filme. Nu este primul care face a[a ce-va, [i alte entit\]i media s-au lansat `n industria cinematografic\.De exemplu, site-ul Buzzfeed colaboreaz\ cu Ellen DeGeneres la fil-mul Brother Orange, bazat pe o serie de articole scrise de editorulBuzzFeed Matt Stopera despre telefonul lui mobil pierdut.

nUn miliard de euro: atât va costa construirea muzeului ArtelorNarative din Los Angeles pe care `l va crea [i finan]a `n totalitatefaimosul regizor George Lucas. Muzeul va g\zdui toat\ colec]ia deart\ a lui Lucas [i obiecte provenind de pe platourile filmelor sale,mai ales ale seriei R\zboiul stelelor. Muzeul va acoperi un teren detrei hectare [i va avea forma unei nave spa]iale, planurile fiind re-alizate de un faimos arhitect chinez, Yansong Ma.

n Tom Hardy a confirmat `ntr-un interviu c\ va juca `ntr-o con-tinuare a Mad Max: Fury Road. „Sunt `nc\ lucruri care trebuiepuse la punct, dar a[tept telefonul realizatorilor“, a spus Hardy.

Ultima „`nc\ierare de vorbe“ aizbucnit dup\ ce, n discursul s\ude la decernarea premiilor Glo -bul de Aur (unde a primit premi-ul „Cecil B. DeMille“), actri]aMeryl Streep (foto – deghizat\ `nDonald Trump) l-a acuzat pe

Trump c\ la o conferin]\ de pres\a râs de un reporter cu handicap.

R\spunsul lui Trump a venitfulger\tor, `n nota obi[nuit\aces tuia, pe Twitter, unde pre -[edintele ales a categorisit-o peStreep ca fiind o „iubitoare deHillary“ [i drept „cea mai su -praestimat\ actri]\ de la Holly-wood“.

~n ap\rarea lui Streep au s\rital]i colegi care nu-l simpatizeaz\deloc pe pre[edintele ales. Unuldintre ace[tia, George Clooney,care consider\ c\ americanii„sunt pu]in ghinioni[ti c\ l au peTrump pre[edinte“, i-a r\spunsmagnatului: „N-ar trebui s\ fiiocupat cu conducerea ]\rii?“.

Iar Robert De Niro, care `ntimpul campaniei s-a declarat ca-pabil s\ „`i dea un pumn“ luiTrump, a s\rit [i el de partea lui

Meryl Streep, al\turi de Ben Af-fleck, Viola Davis [i HollywoodForeign Press Association.

Mai devreme, Trump [i-a ata-cat colegul din Partidul Republi-can, Arnold Schwarzenegger,care nu l-a sus]inut `n campanie[i care i-a luat locul magnatului`n noul sezon al emisiunii-con-curs Celebrity Apprentice.

„Wow, iat\ [i audien]ele pri -mului episod [i se vede c\ ArnoldSchwarzenegger a fost distrus `ncompara]ie cu ma[ina de f\cutrating DJT“, a comentat imediatpe Twitter Donald Trump. „Darcui pas\, doar i-a sus]inut pe Ka-sich & Hillary.“

R\spunsul Terminatorului nus-a l\sat a[teptat, tot pe Twitter:„Sper s\ lucrezi pentru TO}Iamericanii la fel de agresiv pe câto faci pentru propria audien]\“.

Nici un pic de dragostenu se g\se[te `ntre ac -torii de la Hollywood [icel mai conflictual [inest\pânit pre[edinteales al SUA, DonaldTrump, atacurile [i con -traatacurile dintre com -batan]i succedându-se cu o caden]\ infernal\ `nmedia [i pe re]elele desocializare.

Twin Peaks revine `n mai~n sfâr[it, a fost anun]at\data revenirii serialuluiTwin Peaks pe micileecrane: premiera nouluisezon va avea loc pe 21mai, cu un episod specialde dou\ ore.

Prezentat `n StateleUnite de postul Show-time, noul Twin Peaksvaoferi fanilor 18 ore de

film, care continu\ ac -]iunea exact de undeaceasta s-a terminat, `nurm\ cu 25 de ani.

Caracterizat de DavidNevins, CEO al Show-times, drept „DavidLynch ca heroin\ vi -zual\ pur\“, noul TwinPeaks este `nv\luit `nmister, pu]ine detalii

fiind date pân\ acumpublicit\]ii.

Se [tie doar c\ va aveao distribu]ie impresio -nant\, din care vor faceparte mul]i dintre vechiiinterpre]i ai rolurilorprincipale, dar [i actoriprefera]i ai lui Lynch,precum Naomi Wattssau Balthazar Getty,

c\rora li se adaug\ [imuzicianul Trent Rez -nor.

Seria este din nou re-alizat\ [i scris\ de DavidLynch [i Mark Frost,care, `n august, auanun]at c\ noul sezoneste conceput ca un filmde 18 ore care este t\iatapoi `n episoade.

O bun\ gestionare a necesit\]ilorcomunit\]ii umane nseamn\ a luadin timp m\suri, pentru a puteaface fa]\ ncerc\rilor la care fiecare

anotimp, func]ie de specific, tepune pe tine ca autoritate adminis-trativ\ local\.

Nu zice nimeni c\ trebuie s\prevezi riscul unui tsunami `nMarea Neagr\ care s\ ajung\ pân\la Ia[i. Dar nu ai voie s\ spui c\ te-au luat pe nepreg\tite capriciileprevi zibile ale fiec\rei perioade dinan. C\ `nseamn\ c\ e[ti o m\ m\ -lig\, o ru[ine, o dezam\gire pentru

oamenii care ]i-au ar\tat `ncre -derea lor.

Prim\ria Ia[i nu s-a l\sat impre-sionat\ [i nici demoralizat\ când,pe 9 ianuarie, a intrat n vigoare co-dul portocaliu. Dimpotriv\, parc\abia `l a[tepta. Abia a[tepta ocazias\ dea cu el de p\mânt [i s\ demon-streze cât de preg\tit\ este pentrusezon. Pentru c\ `n luna ianuarienu este nimic neobi[nuit s\ fimsurprin[i de un val de canicul\.

Cic\ s-a propagat de prin Africasau de prin Patagonia, naiba s-o ia.C\, de când cu globalizarea, maselede aer circul\ de capul lor pe glob [is-a demonstrat [tiin]ific c\ un norformat prin evaporarea unui iaz dinDolhasca poate s\ condenseze [i s\plou\ taman `n Burundi. Cert este

c\ ne-am trezit cu cod portocaliu decanicul\, cu toate riscurile [i nece-sarul de m\suri urgente afe rente.

Comandamentul de iarn\ aemis imediat comunicate utile pen-tru popula]ie. S\ evite expunereapreungit\ la soare, s\ se hidratezesuficient [i s\ se asigure c\ ani-malele de companie nu sunt b\tutedirect n cap de c\ldur\. Apoi a pus`n mi[care planul de m\suri spe-cial preg\tite pentru a combatecanicula din perioada rece. Au fostimediat trimise pe teren cele cincisute paisprezece utilaje specialecare propag\ frig.

Ni[te realiz\ri inginere[ti de ex-cep]ie, sunt practic ni[te imenseaparate de aer condi]ionat pe [asero]i, capabile s\ reduc\ temperatura

din jur de la plus patruzeci la minus cincisprezece grade Celsius.

Dup\ nici [ase ore de la punerea`n mi[care a ac]iunii de r\cire aora[ului, au fost trimise pe str\zitunurile mobile de z\pad\, pentrua reinstaura iarna a[a cum o [tim[i practic a `nl\tura orice efect ne -gativ al caniculei. Cet\]enii nu austat cu mâinile `n sân, ci au apelat`n mod eficient linia telefonic\ spe-cial dedicat\ lor, astfel c\ oricine s-a plans c\ tunul de z\pad\ nu aaruncat destul om\t pe ma[ina lui,`n maximum un sfert de or\ a avut-ocomplet acoperit\ de un strat grosde jum\tate de metru.

Asta nseamn\ ac]iune eficient\a autorita]ilor locale. Totul a rein-trat n normalitate [i contractele dedesz\pezire `[i pot urma cursulcon form graficelor stabilite.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 550 » 14 – 20 ianuarie 2017

16 » fast food

550

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

M\suri prompte

~l pl\nuia dup\ ce debutase n 2009cu Guy and Madeleine on a ParkBench, continuându-l `ntr-un felpe acela, reluându-l, recontextua-lizându-l. ~n filmul de debut, carea avut o premier\ aclamat\ la Fes-tivalul Tribeca (comparat cu Cas-savetes, folosea neprofesioni[ti,era cool), Chazelle filma `n alb-ne-gru love-story-ul dintre un trom-petist de jazz [i o tân\r\ la nceputde drum. Cineastul (n\s cut `n1985) a reluat câ]iva ani mai târziusubiectul (cei doi se despart, peurm\ se re`ntâlnesc, dar `ntretimp au crescut), folosind acela[icompozitor (Justin Hurwitz, fostcoleg la Harvard), dar l-a pus n al-te rame. (~ntre timp a f\cut [i Whi-plash, nominalizat printre altelela Oscarul pentru cel mai bun film`n 2014.)

Acum [i-a plasat ac]iunea `nCetatea Filmului [i a turnat `n Ci-nemascop [i, normal, `n culori, o

poveste `mp\nat\ de referin]e laistoria filmului, ea `ns\[i fiind unbasm n afara timpului [i, ca oricebasm, a realit\]ii. Hollywoodulador\ pove[tile frumoase despreel nsu[i, dar era pu]in probabil s\vezi `ntr-un cinematograf comer-cial un musical `n care se cânt\jazz. ~i suspectez pe produc\tori c\au strecurat n scenariu câteva re-plici explicative, de popularizarea jazzului, care sun\ ns\ ca nuca-nperete. Spectatorii de mall, care

nu le au cu jazzul, ar trebui s\ seidentifice cu personajul EmmeiStone, novice [i ea pân\ s\-l cu-noasc\ pe frumosul Sebastian,pianistul.

~n rest, nu prea am ce repro[aacestui film, agreabil `nc\ de laprimele cadre, care trimit laDomni[oarele din Rochefort al luiJacques Demy (care la rândul luicita din cinematograful ameri-can.). Chazelle s-a `nh\mat la unproiect dificil, de care se achit\

admirabil. Nu exist\ note false `nfelul `n care `nglobeaz\ momente-le muzical-coregrafice `n text, nici`n jocul actorilor, c\rora le d\ oca-zia s\ fac\ performan]\ (Ryan Go-sling a nv\]at s\ cânte la pian spe-cial pentru film), nici `n felul cumsun\ muzica, nici `n felul cum sefilmeaz\. E mult\ munc\ investit\aici [i mult\ dorin]\ de a face lu-crurile cât mai bine. De pild\, mo-mentele coregrafice sunt trase[nur, deci `]i dai seama cât au

repetat actorii pân\ n-au maigre[it.

Un repro[ ar fi tocmai c\ n-amai scuturat pu]in filmul, c\ a pusprea multe `n el, c\ uneori preaarat\ ca [i cum ar fi fost gândit s\fie frumos [i memorabil (vezi, depild\, scena din ObservatorulGriffith din Rebel f\r\ cauz\ cândprotagoni[tii ncep s\ zboare prin-tre stele). {i finalul, care e dublu,ca [i cum Chazelle ar fi avut dou\variante [i ar fi decis s\ le p\stre-ze pe amândou\, diluând emo]ia.Dar e atâta nostalgie `n film, `ncât`i treci cu vederea supralicit\rile[i nu r\mâi decât cu gustul dulce-amar al unei pove[ti de dragostecare te face [i pe tine nostalgic. As-ta r\mâne cu tine la ceva timpdup\ ce l-ai v\zut, o nostalgie carea rezonat cu propriile tale pove[ti.

~mi aduc aminte c\, dup\ ce amv\zut Chicago, musicalul lui RobMarshall din 2002 (premiat cu treiGloburi de Aur [i [ase Oscaruri,printre care pentru cel mai bunfilm), m\ decuplasem de el cumam ie[it din sal\ [i nu i-am p\stratnici o amintire. Ca unui om pe ca-re nu mai [tii cum `l cheam\, de[iam fost la un moment dat colegi.Atuul lui La La Land nu e muzica(de[i mi-a pl\cut foarte mult), nicicoregrafia, ci povestea de dragos-te, care vine ca un calc peste bio-grafia fiec\rui spectator [i o im-pregneaz\ de nostalgie, f\cându-ls\ se reg\seasc\ `n povestea din-tre Sebastian [i Mia.

La La Land, de Damien Chazelle. Cu: Ryan Gosling, Emma Stone, John Legend, Rosemary DeWitt

Film

Iulia BlagaIn never-la-la-landLa La Land i se mai spuneLos Angelesului, iarlumea iese cântând de la filmul lui DamienChazelle. Asta e [i ideea.Cele [apte Globuri de Aur primite, la toatecategoriile la care a fostnominalizat, arat\ c\musicalul nu [i-a mâncat`nc\ m\laiul, de[iChazelle a avut dificult\]is\ conving\ produc\toriis\-i dea m\lai pentrufilm.