ANUL IX » NR. 396 » 20 – 26 aprilie 2013 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

ACTUALITATE

Festivalul NexT —[apte ani de acas\,dar `nc\ e greu

Iulia Blaga

Festivalul Interna]ional de FilmNexT a adus la a [aptea edi]ie c` -teva modific\ri. Au fost 10 sec -]iuni `n loc de 11 (pentru c\ bu-getul a fost mai mic), sec]iunileau fost acelea[i (`n afar\ de Co-medy Night), iar proiec]iile s-aumutat de la cinema Scala la Stu -dio [i Corso.

» pag. 4

Românii e de[tep]i

Avanpremier\

Adina Dabija —{aman„Suplimentul de cultur\“ public\`n avanpremier\ un fragment dinvolumul {aman de Adina Dabija,care va ap\rea `n cur`nd la Edi tu -ra Polirom, ̀ n colec]ia „Ego. Proz\“.

» pag. 12-13

Cronic\ de carte

O englezoaic\`n America

Florin Irimia

~n Ultima fugar\, volum tradus [ipublicat la doar c`teva luni de laapari]ia sa `n Statele Unite, Tra-cy Chevalier scrie mai pu]in opoveste de dragoste [i mai multun studiu de mentalit\]i, un ro-man istoric, de atmosfer\.

» pag. 10

Primarii ceimari (I)

Radu Pavel Gheo

Lucrurile merg prost `n România.De ce merg prost? Iat\ misterul.Trebuie s\ fie de vin\ politicienii.Sau judec\torii. Sau afaceri[tii ca-re dau tunuri [i ]epe. Sau altcine-va. Nu noi, nu noi. Noi s`ntemni[te mielu[ei beli]i `nceti[or de ospecie de invadatori cu carnet departid, ni[te aliens cu chipuri decet\]eni români, care sug s`ngelepoporului. De-aia ne merge prost.

» pag. 5

Interviu cu pianista Raluca {tirb\]:

O incursiune `n lumea[tiut\ [i mai pu]in [tiut\a lui George Enescu

Citi]i un interviurealizat de

Victor Eskenasy » paginile 2-3

Originar\ din Ia[i,pianista Raluca {tir -b\] tr\ie[te de ani dezile la Viena [i estecumva firesc s\ sebu cure de elogii spe -ciale `n lumea ger -ma n\. Poate cel maisubstan]ial i l-a adus,dup\ apari]ia pri mu -lui disc al inte gra -lei muzicii de pian alui George Enes cu,violonistul [i muzi -cologul Otfrid Nies,director al ArhiveiCharles Koechlindin Köln.

Interviu realizat de Victor Eskenasy

Cel de-al doilea disc al integraleide pian enesciene a ap\rut cu o s\p -t\m`n\ `n urm\ la aceea[i compa -nie austriac\, Gramola, `ntr-o pre -zentare de o estetic\ sobr\ [i a tr\ -g\toare pentru cei, din ce `n ce maipu]ini ast\zi, care frecventeaz\ ma -gazinele de discuri [i `[i p\s trea z\bucuria descoperirii unei impri m\rice st̀ rne[te curiozitatea. Iar titlul Go-Between–Zwischen Tanz und Traumeste de natur\ s\ te fac\ at`t curios,c`t [i vis\tor la promisiunea muzi -cii, `n parte bine cunoscut\ (CésarFranck, Preludiu, Choral [i Fug\,Debussy, al doilea caiet Images [iBartók cu cele {ase dansuri popu -lare române[ti pentru pian solo, Sz56). ~ntre ele, `n centrul discului, sesitueaz\ spate `n spate Pièces Im-promptues pentru pian op. 18 ale luiEnescu [i incitanta mic\ bijuterie alui Mihail Jora, Joujoux pour MaDame, Cinci piese pentru pian op. 7.

Am avut bucuria [i privilegiul dea primi discul Raluc\i {tirb\] prin - tre primii [i – de ce nu a[ spune-o? –s\ nu m\ mai satur ascult`ndu-l. Iarpe m\sur\ ce-l ascultam, s\-mi for -mulez `n g`nd `ntreb\rile pentruacest interviu...

Dac\ nu exist\ nici o `ndoial\c\ alc\tuirea unui program via -bil [i valabil pentru un recitalsau un disc este, `n sine, o art\[i o demonstra]ie de cultur\ [icapacit\]i muzicale, este mai pu -]in frecvent\ aceast\ aborda reistoric-comparativ\ a muziciienesciene. Vreau s\ subliniez c\materia extrem de dens\, acce -sibil\ [i instructiv\ `n acela[itimp, a livretului discului v\ a -par]ine, s`nte]i autoare. Cum a -pare muzica lui Enescu scoas\astfel din carapacea reduc\ toa -re a discu]iei române[ti despregeniu [i [coal\ na]ional\?

Am pornit de la ideea c\ Enescu arecuperat, practic, `ntr-o singur\via]\ [i `n crea]ia lui, toate seco-lele de istoria muzicii care nou\,ca popor, ne lipseau, le-a asimilat,le-a dep\[it, cre`nd mai apoi sin-teza lui proprie [i acel limbaj in-confundabil. Exist\ pericolul dea-l considera pe Enescu un soi de„continent necunoscut“ (ca s\ folo -sesc expresia lui Pascal Bentoiu), ungeniu `nf\[urat `ntr-o mantie stra -nie, de nep\truns, cumva exotic,

care poate fi c`ntat ad libitum – cas\ nu spun „dup\ bunul-plac“ –,f\r\ reguli, f\r\ rigori stilistice...Or, aceast\ „jungl\“ a partiturilorenesciene (ca s\-l citez din nou pemaestrul Bentoiu) nu este altce vadec`t dovada unei precizii f\r\ pre -cedent a nota]iei muzicale, acri-bia lui Enescu l\s`nd, practic, locde foarte pu]in\ libertate interpre -tativ\. Dac\ vom continua s\-l con -sider\m pe Enescu un compozitorce poate fi interpretat ad libitum,nu vom transmite mai departe me -sajul real al mo[tenirii muzicaleenesciene, ad\ug`nd riscul de a-ida o imagine deformat\, incomple -t\ [i – implicit – neconving\ toa re.De aceea, Enescu trebuie integrat`n epoca, [colile [i stilurile `n ca -re s-a format, din care [i-a tras se -va, inspira]ia, c\ut\rile, poate chiaranumite r\t\ciri ori stagn\ri. Cred[i sper – cel pu]in dup\ primelereac]ii – c\ am reu[it s\ creez ocontinuitate stilistic\, o logic\ in -tern\ a dezvolt\rii, a evolu]iei mu -zicii pe acest disc. Exist\ foarte mul -te puncte `n care aceste muzici seating, se `nt`lnesc magic, f\r\ a fipractic influen]ate direct.

Discul dvs. face parte dintr-oviitoare integral\ a muzicii depian a lui George Enescu – fiindal doilea CD al seriei –, iar lo-cul central `l ocup\ Pièces Im-promptues pentru pian, op. 18,

dintr-un ciclu compus de-a lun -gul a trei ani, la Paris [i `n Ro-mânia. {tiu c\ `n]elegerea com -plexit\]ii, a originalit\]ii [i a mo -dernit\]ii muzicii lui GeorgeEnescu s-a petrecut, ̀ n cazul dvs.,nu numai intuitiv [i prin studiulpianistic, dar [i gra]ie lucr\rii dedoctorat pe care s`nte]i pe calede a o ̀ ncheia. C`teva dintre „des -coperirile“ f\cute de-a lungul cer -cet\rii arhivelor [i a manuscri -s elor enesciene le aminti]i sumar`n livretul discului (cazul pieseiMazurK [i al Carillon-u lui noc -turn, de exemplu)...

Din nefericire, aceste Pièces Im-promptues au avut un destin po-trivnic. Un Enescu de regul\ at`t degrijuliu [i atent cu manuscrisele sa -le a reu[it s\ le r\t\ceasc\ la Ia[i,`n anii Primului R\zboi Mondial.{i am elucidat misterul `mpreju -r\ rilor `n care au fost r\t\cite `npendul\rile `ntre domiciliul s\u„oficial“, din Strada Vovidenieinr. 4bis, [i cel „real“, sau mai desfrecventat, Vila cu Turn (Neuschotz,mai t`rziu Casa Sadoveanu) din dea -lul Copoului, vil\ ̀ nchiriat\ ̀ n aniirefugiului la Ia[i de Maruca...

Spun destin potrivnic fiindc\r\t\cirii i se adaug\, dup\ reg\si-rea partiturii Pieselor `n 1957, ladoi ani dup\ moartea compozito-rului, denumirile improprii, totalgre[ite, sub care au fost editate –

2 » actualitate

PE SCURTPr\p\dul, `n regia luiLucian DanTeodorovici, la TeatrulNa]ional din Ia[i

Joi, 25 aprilie, de la ora 18.00,`n Sala Studio „Teofil V`lcu“ aTeatrului Na]ional „Vasile A lec -sandri“ din Ia[i, va avea loc pre -miera piesei Pr\p\dul, semna -t\ de Attila Bartis, `n regia luiLucian Dan Teodorovici. Piesava avea alte dou\ reprezenta]ii`n zilele de 26 [i 27 aprilie, de laaceea[i or\. Din distribu]ie facparte actorii Teodor Corban,Andreea Lucaci, Catinca Tudo -se, Constantin Pu[ca[u [i Dumi -tru N\stru[nicu.

Prozatorul ie[ean monteaz\ `npremier\ piesa Pr\p\dul, ne cu -noscut\ publicului din `ntrea ga]ar\. Autorul acesteia, Attila Bar -tis, este unul dintre cei mai impor -tan]i scriitori contemporani dinUngaria, n\scut `ns\ `n România,la T`rgu Mure[. Lucian Dan Teo -dorovici a fost im presionat de tex -tul tradus `n român\ de MariusTabacu [i [i-a dorit foarte mults\-l pun\ ̀ n scen\, g\sindu-l pro -vocator. „E nevoie de mult\ ima -gina]ie regizoral\ pentru a sus -]ine `ntreaga poveste. Cred `ns\c\ este un atu, pe mine m\ moti -veaz\ lucrurile care implic\ e -fort suplimentar. Mi-am dorit foar -te mult ca piesa s\ ajung\ s\ fieacceptat\ de un teatru [i v\ da]iseama c\ m-am bucurat cu at`tmai mult fiind vorba de Tea trulNa]ional din Ia[i“, a subliniatLucian Dan Teodorovici.

Biletele la spectacol pot fi a -chizi]ionate de la agen]ia tea tra -l\ din Bulevardul {tefan cel Ma recu 22 lei.

Dezbatere la Bastilia:Femei albastre deGheorghe Cr\ciun

Miercuri, 24 aprilie, la ora 18.30,la Libr\ria Bastilia (P]a Roma -n\ nr. 5) din Bucure[ti, va avealoc o dezbatere pornind de laFemei albastre, romanul inedital lui Gheorghe Cr\ciun – unuldintre reprezentan]ii de marc\ai postmodernismului românesc,publicat recent `n colec ]ia „Fic -tion LTD“ a Editurii Polirom, [i`n edi]ie digital\. Vor partici pa:Carmen Mu[at, Bianca Bur]a-Cer nat, Paul Cernat [i Caius Do -brescu, moderator fiind Ovidiu{imonca. Romanul r\mas ̀ n ma -nuscris [i ne`ncheiat al cunos-cutului scriitor optzecist Gheor -ghe Cr\ciun a fost anun]at defragmentele publicate `n revis teliterare [i a devenit deja o legen -d\ printre admiratorii s\i.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013

Interviu cu pianista Raluca {tirb\]:

O incursiune `n lumea[tiut\ [i mai pu]in [tiut\a lui George Enescu*

Originar\ din Ia[i, pianista Raluca {tirb\] tr\ie[te de ani dezile la Viena [i este cumva firesc s\ se bucure de elogiispeciale `n lumea german\. Poate cel mai substan]ial i l-aadus, dup\ apari]ia primului disc al integralei muzicii depian a lui George Enescu, violonistul [i muzicologul OtfridNies, director al Arhivei Charles Koechlin din Köln, carescria: „Cine are [ansa s\ cunoasc\ mult prea pu]in c`ntatacapodoper\ enescian\ Oedipe va reg\si `n prima Sonat\pentru pian `n fa diez minor aceea[i lume a expresiei, asentimentului [i acela[i limbaj muzical care fac aceast\oper\ at`t de fascinant\ [i creeaz\ de-a dreptul depen -den]\. Interpretarea dat\ de Raluca {tirb\] Sonatei op. 24nr. 1 este cuceritoare, deplin conving\toare muzical, iartehnic impecabil\. Nu g\sim aici rubato-uri deformate,l\b\r]ate – o confuzie f\cut\ prea adesea de interpre]iimuzicii lui Enescu sau Bartók, `n c\utarea unei originalit\]iaparente [i iluzorii. Nu! ~n interpretarea Raluc\i {tirb\],muzica se na[te firesc, ca [i cum ar fi re-creat\ `n timpulactului artistic“. Un critic vienez remarca vorbind despreacela[i disc c\ „pianista reveleaz\ o virtuozitate care d\fiori“. Iar `ntr-un elogiu venit din lumea cunosc\torilorromâni, compozitorul clujean Valentin Timaru opina:„Raluca {tirb\] este, dup\ p\rerea mea, interpretul ideal. Emagicianul sub degetele c\ruia claviatura pianuluivocalizeaz\ efectiv sunetele [...], este o sensibilitatepentru care trebuie `n continuare modelat\ muzica“.

actualitate « 3

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013

de „Suit\“; pentru c\ ele nu s`nt osuit\, ci un „florilegiu“, un „buchet“(cum le nume[te Pascal Bentoiu,bun\oar\). ...[i e vorba de descifra -rea propriu-zis\ a autografului mu -zical (de altfel, scris foarte limpedede Enescu), care s-a f\cut cu unnum\r impardonabil de erori – mu -zicologul Ferenc László vorbe[techiar de „edi]ii catastrofale sub as -pectul fidelit\]ii fa]\ de autograf“.S`nt erori de text muzical, de ritm,de dinamic\, de a[ezare `n pagi n\,omisiuni [i alte neglijen]e de totfelul. Ele au fost semnalate de re-greta]ii prof. Ferenc László sau dedoamna Clemansa Firca; v\ dauun exemplu simplu – pete de ru-gin\ care devin... o doime sau, `nCarillon nocturne, confuzii gravede semne de altera]ie `ntre bemolsau becar... Aceast\ partitur\ arenevoie de o reeditare urgent\, a[acum merit\ [i a[a cum i-o dato -r\m lui Enescu.

Pu]ini [tiu c\ arta altui compo -zitor moldovean, Mihail Jora,apropiat al lui Enescu, a fost a -preciat\ de timpuriu `n lumeamuzical\ european\. Eu `n sumiam avut bucuria de a descope rinota]iile dirijorului HermannScherchen. A]i publicat acum,`n premier\ absolut\ pe disc,Joujoux pour Ma Dame, op. 7,dat`nd din 1925. {i a]i deschis,astfel, o cale pentru cunoa[tereaacestei capodopere `n lumea oc -cidental\. Cum se plaseaz\ a ceas -t\ pies\ `n contextul muzical altimpului ei?

Joujoux pour Ma Dame este o mi -c\-mare capodoper\ c\reia nimeninu-i poate rezista – fie c\ e vorbade public, de arti[ti interpre]i saude regizori de sunet. La fel l-a cu-cerit [i pe celebrul Emil Hertzka,directorul Editurii Universal Edi -tion din Viena, care a publicat-oimediat, `n acela[i an `n care a fostcompus\, 1925. La fel ca ̀ n cazul mu -zicii lui Enescu, toat\ lumea se

mir\ de ce aceast\ muzic\ nu estecunoscut\ sau de ce nu exist\ celpu]in o duzin\ de variante inter-pretative pe disc [.a.m.d. Suita areun profil [i un concept cu totul a -parte, iar dac\ nu ar emana at`tatandre]e [i delicate]e, am puteaspune pe alocuri c\ e chiar u[orironic\ [i sarcastic\. Jora nu imi -t\ stiluri, ci arat\ c\ le st\p`ne[tecu mare m\iestrie [i aduce, astfel,un omagiu compozitorilor „ci ta]i“(Stravinski, Debussy, Ravel, Bar-tók [i Enescu...).

Spre deosebire de un Bartók sauun Janáček, pentru a aminti doardoi dintre contemporanii luiEnescu, muzica pentru pian acompozitorului român nu aintrat `n repertoriul curent alarti[tilor din lumea larg\. C`teo pies\ apare din c`nd `n c`ndpe un disc, de regul\ a unuit`n\r care vrea s\ epateze sau l-adescoperit `nt`mpl\tor pe Enes -cu. Ce `mpiedic\ difuzarea cumar merita [i ar trebui a muziciienesciene?

Cauzele s`nt multe, obiective [i su -biective, dar, `n primul r`nd, cau zaprincipal\, grav\ [i nerezolvat\de decenii – o tem\ „tabu“, incomo -d\ [i evitat\ – este LIPSA ACUT|A PARTITURILOR enesciene. Pro -blema se pune foarte simplu: nuai partituri, nu ]i se c`nt\ muzica.Acele edituri franceze nu au maieditat partiturile enesciene – con -form obliga]iilor contractuale – dinanii ’56-’57. Este o situa]ie foartegrav\ [i nedreapt\, care se cererezolvat\ urgent [i de la cel mai`nalt nivel. P`n\ atunci, arti[tiistr\ini – sau chiar unii români,mai tineri, afla]i `n str\in\tate –care vor s\ se apropie, s\ cunoas -c\ [i s\ c`nte muzica lui Enescus`nt dependen]i de bun\voin]a sau,mai degrab\, de bunul-plac al u no -ra dintre muzicienii români carede]in aceste partituri [i care – decele mai multe ori – nu le dau maideparte, din p\cate...

Atingem acum un subiect ca rene preocup\ mult pe am`ndoi[i pe colegii ziari[ti de la „Su-plimentul de cultur\“ [i care nest\ la inim\. S`nte]i angajat\trup [i suflet `n tentativa de asalva casa lui George Enescude la Mih\ileni, Boto[ani, `n pa -ragin\ total\ [i amenin]at\ cudemolarea. Dac\ sprijinul ar ti[ -tilor [i muzicologilor occiden-tali este admirabil, r\spunsuri -le venite din lumea româneas c\las\ – `n opinia mea – de dorit.Exist\ voci care merg p`n\ la aspune c\ restaurarea, conser-varea casei nu ar merita s\ fief\cut\, pe motiv c\ ea ar fi a -par]inut doar bunicilor dup\ ma -m\ ai lui Enescu [i nu, cum es teevident, dup\ moartea mameisale, direct compozitorului...

Din p\cate, au existat [i asemeneavoci... Iar pentru a pune cap\t a -cestor opinii ingrate [i nedocumen -tate, a[ dori s\ v\ prezint `n pre-mier\ un document extraordinarde important, un document inedit,original, care se afl\ ̀ n posesia dom -nului doctor {tefan Botez din Con -stan]a, nepotul dup\ veri[oar\ alcompozitorului. Dl {tefan Botezmi-a pus la dispozi]ie acest docu-ment [i am permisiunea dumnea -lui de a-l face public, `n scopul sal -v\rii [i restaur\rii urgente a ca-sei de la Mih\ileni.

A[adar, cuvintele lui Enescusun\ astfel:

„Printr-acesta declar c\ pun ca -sa mea cu gr\dina ce-o `nconjoa r\,situat\ 34 Strada Florilor Mih\ i -leni, veri[oarei mele Eugenia Di-mitriu n\scut\ Partenie la dispo -zi]ie pe timp nelimitat, at`t c`t easau copiii s\i vor fi cu domiciliul`n Mih\ileni. Imediat ce ea saucopiii s\i vor p\r\si Mih\ilenii,casa cu gr\dina `mi vor fi resti-tuite `n bun\ stare, ]in`nd soco-teal\ de vechime.

George EnescuDorohoi, `n 28 august/10 sep-

tembrie, 1918“Deci, `n concluzie, acest act ori -

ginal, ce poart\ semn\tura lui Geor -ge Enescu, confirm\ nu doar faptulc\ el a fost proprietarul casei dinMih\ileni, dar [i c\ – mai mult deat`t – nu a renun]at niciodat\ laaceast\ cas\ [i c\ dorea s\-i fierestituit\ `n bun\ stare.

Raluca {tirb\], cred c\ putem`ncheia interviul pe aceste cu-vinte l\muritoare pentru apar -tenen]a casei [i, implicit, va-loarea ei simbolic\, ambelemotive suficiente pentru intro -ducerea cl\dirii pe lista monu -mentelor istorice, `n vedereasalv\rii, a restaur\rii ei [i aintroducerii `n circuitul cultu -ral-turistic românesc. ~mi r\m`nedoar s\ amintesc c\ noul dvs.disc compact va fi lansat la Bu -cure[ti, cu ocazia recitalului pecare `l ve]i da `n sala AteneuluiRomân la 30 aprilie, iar apoi laIa[i, `n toamn\, `n ambian]aFestivalului Zilelor MuziciiRomâne[ti.

(*Extrase din acest interviu au fostdifuzate la Radio Europa Liber\ la

15 aprilie 2013.)

4 » actualitate

Festivalul Interna]ional deFilm NexT a adus la a [ap -tea edi]ie c`teva modific\ri.Au fost 10 sec]iuni `n loc de11 (pentru c\ bugetul a fostmai mic), sec]iunile au fostacelea[i (`n afar\ de ComedyNight), iar proiec]iile s-aumutat de la cinema Scala laStudio [i Corso. De[i pu bli -cul a fost mai pu]in dec`tanul trecut, `ncas\rile aufost la fel ca `n 2011.

Iulia Blaga

Yvonne Irimescu, coordonatorul fes -tivalului, crede c\ num\rul „sl\ bu]“de spectatori – cu excep]ia sec]iuniiComedy Night – se datoreaz\ faptu -lui c\ publicul NexT nu e obi[ nu itcu noile spa]ii de proiec]ie. Maimult, prim\vara e cel mai intens a -notimp cinematografic al Bucure[ -tilor, ceea ce dilueaz\ afluen]a lafiecare eveniment `n parte. „Credc\ s`nt deja cam multe festivaluri.Au fost [i dou\ `n aceea[i s\p t\ m` -n\ – DaKINO [i Cinepolitica. ~na in tecu o s\pt\m`n\ fusese One WorldRomânia, iar dup\ noi a `nceputB-EST“, spune Yvonne Irimescu.

Organizat de Societatea Cultu -ra l\ NexT cu sprijinul CentruluiNa]ional al Cinematografiei [i alUniunii Cinea[tilor din România,Festivalul NexT a luat na[tere a -cum [apte ani, `n memoria cine a[ -tilor Cristian Nemescu [i AndreiToncu. Primul se n\scuse `n 31

martie, de aceea festivalul trebuieprogramat musai `n jurul acesteidate. ~n acest an, din pricina lipseide finan]\ri, festivalul a intrat subumbrela unei ini]iative l\udabile,dar care nu s-a bucurat de ecoul do -rit – Campania de crowd fundingWe Are Here primind din partea fa -nilor aproape 400 de euro. „E tot maigreu. N-am crezut c\ peste [apte aniva fi mai greu dec`t `n primul an.N-am crezut c\ dup\ [apte ani nevom pune ̀ ntrebarea dac\ vom maiputea continua. De ce? Pentru c\s`nt tot mai pu]ine locurile din Bu -cure[ti unde po]i ar\ta filme de-cent, pentru c\ institu]iile s`nt totmai pu]in interesate de evenimen -te culturale proaspete, pentru c\eventualii finan]atori au tot maimulte proiecte pe care le-ar puteasus]ine [i `i intereseaz\ mult maimult num\rul de participan]i de c`tcalitatea con]inutului, iar criza(ba t -o vina!) le sec\tuie[te [i lor bu-zunarele, [i tot a[a“, spune AdaSolomon, directorul FestivaluluiInterna]ional de Film NexT. Festi -valul Interna]ional de Film NexTs-a desf\[urat sub ~naltul Patronajal Alte]ei Sale Regale PrincipesaMargareta a României. Activi t\ ]i leSociet\]ii Culturale NexT se `n ca -dreaz\ `n „Viziunea pe 30 de anipentru România“ a Casei Regale.

Cu toat\ criza, festivalul a ar\ -tat bine. Nu era sala plin\ c`nd `n -cepea un program, dar lumea ve-nea pe parcurs. Afi[, spot, saco[\ defestival, site, catalog etc. – toate

profi [i cochete, canapele veselede la Mobiladalin pe care s\ `]i o -dihne[ti oasele `ntre proiec]ii, fil -me alese pe spr`ncean\ de direc-torul artistic Andrei Gorzo, aju-tat de Irina Trocan, petreceri `nfiecare sear\. Pe l`ng\ compe ti -]ie, selec]ia a cuprins sec]iunile:Cristi & Otto: Filme de CristianNemescu & Andrei Toncu, Priete -nii festivalului, {i ei au fost NexTGeneration, Short Matters! Euro-pean Film Academy Short FilmNominees 2012 On Tour, Semainede la critique, Oscars Night, Come -dy Night, Focus: Aubagne Inter-national Film Festival [i NexTKids. Ca `n fiecare an, au fost [iseminarii de regie, postproduc ]ie,sound design, marketing [i dis-tribu]ie, av`nd invita]i români [istr\ini. Dintre filmele române[tirecente pe care le-am v\zut (am ra -tat Betoniera [i {an]ul), cel maireu[it mi s-a p\rut Wonderland,de Peter Kerek, prezentat `n sec -]iunea Prietenii festivalului – unnou film despre vechiul comunism,dar aerisit [i stilat chiar dac\ ve-de perioada prin ochii unui copilghidu[ (el lanseaz\ [i un mic ac-tor – pe simpaticul Ilie Mitules-cu, fiul lui C\t\lin Mitulescu [i alAndreei V\lean). Dintre filmelestr\ine, mai deosebit mi s-a p\ -rut .srt/.sub, de Jossie Malis Al-varez (Chile), care `ntorcea pe fa -]\ c\r]ile multiculturalit\]ii [i ba -biloniei limbilor printr-un ineditclenci dramaturgic.

Au existat destui `n]elep]ipe lumea asta care au g\sitrostul existen]ei dup\ ce s-auizolat de lume. Unii dintreace[ti asce]i au fost apoi ur -ma]i de milioane de adep]i[i fac parte, ast\zi, dintre fi -gurile emblematice ale reli -giilor. Domnul Adrian N\s -tase a reap\rut, dup\ 300 dezile de izolare, `n carne, oa -se [i cicatrici `n via]a publi -c\ româneasc\. D`nsul nu aplecat de bun\voie [i noap -tea, pe [estache, precum prin -]ul Siddartha, s\ caute uncopac sub care s\ mediteze.Domnia sa a fost trimis s\

isp\[easc\ o pedeaps\ cu `n -chisoarea, pentru fapte decorup]ie.

~ntr-o anumit\ m\sur\,`n tre prin]ul `nconjurat debo g\]iile palatului pe care-lconstruise regele, tat\l s\u,[i fostul premier al Româ ni -ei exist\ ni[te similarit\]i.Am`ndoi tr\iau `n lumi rup -te de realitate, ̀ n ni[te super -be colivii de aur. Siddarthaavea domeniul `nconjurat deziduri, domnul Adrian N\s -tase, de tablouri. Primul nu[tia ce s`nt b\tr`ne]ea, su fe -rin]a, ̀ ndoiala, pentru c\ ta t\ls\u avea grij\ s\-i ascund\

via]a sub pre[. Al doileaera la fel de inocent, pentruc\ `n jurul s\u roiau o sume-denie de yesmeni, care, par -c\ `narma]i cu farduri invi -zibile, `nfrumuse]au totul,de la pomi vopsi]i la lici ta -]ii. A doua similaritate esteaceea c\ [i unul, [i cel\laltau vrut s\ `n]eleag\ rostulvie]ii. Fiecare, dup\ puti -rin ]\ [i dup\ dorin]\. Sid-dartha a zbughit-o din coli -vie [i a f\cut, `ntr-un final, oreligie, domnul N\stase [i-afolosit subalternii, dup\propriile posibilit\]i, m\carde-un cu rent de g`ndire.

Am`ndurora le-a reu[it. Sid-dartha este p\ rintele budis-mului. N\s ta se este tat\larogan]ei de partid [i stat.

Da, compara]ia de mai suseste for]at\. For]at\ de `m -pre jur\rile recente, c`nd dom -nul N\stase a reap\rut petelevizor, la emisiunea luiMihai Gâdea de la Antena 3.Cred c\ oric\rui om s\n\ tosdin ]ara asta, cu pu]in dis-cern\m`nt, i s-a f\cut perio -dic grea]\ de lucrurile arun -cate `n acea sear\, la aceltalk-show. Domnul AdrianN\stase este o victim\, ba

chiar una politic\. Pardon,domnia sa a fost un de]inutpolitic. ~nchisoarea a fost unchin, nici nu ave]i idee c`tde ur`t este s\ nu po]i bea unpahar de vin cu cei dragi des\rb\tori, afli din vorbeledomniei sale, slobozite peun ton jos, ca `n documen -tarele cu victime veritabiledin cel de-al Doilea R\zboiMondial sau din Gulagulso vietic. Domnul AdrianN\s tase este un erou, indi -ferent de m`na cu care tra -ge: a vrut s\-[i ia via]a dincauza nedrept\]ilor [i, cu

ultimele puteri, s\-l salve -ze pe cel care voia s\-l sal -ve ze (?!), iar destinul a vrutca glon]ul s\ `i treac\ la unmilimetru de artera vital\.Iar acum, c\ tot e `n via]\ [iplin de pilde, `l lanseaz\ `npolitic\ pe fiul s\u cel mare.Domnul Adrian N\stase es -te „un reper moral“, o spu-ne un alt `n]elept al patrieinoastre, fondatorul religieineocomunistoide, Ion Iliescu.

Siddartha a g\sit Nirva-na. Adrian N\stase a g\sitAntena 3.

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

Micul Buddha din Carpa]i

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013

Festivalul NexT — [apte anide acas\, dar `nc\ e greu

Palmaresul NexT 2013 decis de juriul alc\tuit din: Chris Tidman,Roar Skau Olsen, Michèle Driguez, Hervé Le Phuez [i Radu Jude:

» Trofeul NexT [i Premiul pentru cel mai bun film (`n valoare de 2.000de euro [i oferit de ArCuB) – {i viii pl`ng/Os vivos tambem choramde Basil da Cunha (Elve]ia-Portugalia), „pentru m\iestria cu care pre-zint\ o fic]iune dramatic\ filtrat\ prin lentila documentarului, trans-form`nd realitatea oamenilor [i locurilor `ntr-o experien]\ metafi-zic\“. CineLabs România a oferit filmului servicii digitale de postpro-duc]ie `n valoare de 2.000 de dolari.

» Premiul „Cristian Nemescu“ pentru cea mai bun\ regie (`n valoare de1.000 de euro, oferit de ArCuB) – Chema García Ibarra (Mister/Misterio,Spania), „pentru felul `n care prezint\ un punct de vedere specific asu -pra vie]ii, folosind `n mod eficient constr`ngerile formatului de scurtme -traj, [i pentru utilizarea excep]ional\ a umorului [i a suprarealismului“.

» Premiul „Andrei Toncu“ pentru cea mai bun\ coloan\ sonor\ (1.000de euro, oferi]i de ArCuB) a fost acordat sound designer-ului Ioan Fi-lip (Treizeci), „pentru felul `n care folose[te sunetele pentru a elaborapovestea [i a o face mai consistent\ [i mai tangibil\, [i pentru modulfrumos ̀ n care muzica diegetic\ este transformat\ ̀ n muzic\ de film“.

» Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj românesc din competi]ie –Betoniera, de Liviu S\ndulescu, „pentru felul `n care transform\ o si-tua]ie m\runt\ [i ridicol\ din via]a real\ `ntr-o poveste relevant\ pen -tru condi]ia uman\ `n epoca modern\“. Premiul const`nd `n 1.000 de eu -ro a fost oferit de postul de televiziune ShortsTV, ad\ug`ndu-i-se servi ciide postproduc]ie `n valoare de 3.500 de euro, oferite de Abis Studio.

» Men]iunea special\ a juriului – Noapte bun\/Good Night, de MurielD’Ansembourg (Marea Britanie), „pentru performan]a deosebit\ a`ntregii distribu]ii“.

» Premiul publicului pentru film românesc – {an]ul, de AdrianSili[teanu. Premiul const\ ̀ n dou\ s\pt\m`ni de promovare intensiv\pe fa]ada media Cocor.

» Premiul publicului pentru film str\in – Kaiser & König, de TimonMondersohn (Germania). C`[tig\torul a primit din partea Sony o ca-mer\ video Sony HDR-AS15 Action Cam.

» Andrei Luca a c`[tigat un loc `n Juriul T`n\r „Emile Cantillon“ al celeide-a 28-a edi]ii a Festivalului Interna]ional de Film Francofon de la Na -mur (27 septembrie – 4 octombrie 2013). Cronica realizat\ de t`n\rulstudent la UNATC pentru filmul Toat\ lumea din familia noastr\ `ncadrul concursului de critic\ de film a fost desemnat\ c`[tig\toare dejuriul format din Dana Duma, Ileana B`rsan [i R\zvan Penescu.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013

opinii « 5

Suplimentul lui Jup:

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Din c`nd `n c`nd `ns\ avem [i noidreptul la cuv`nt. Din patru ̀ n pa truani. Sau din cinci `n cinci c`nd evorba de pre[edintele ]\rii. A tunciputem alege ce-i mai bun din g\le -]ile cu candida]i la Senat, la Par-lament, dar mai ales la func]iilelo cale. Alegem adic\ primari, con -silieri locali, consilieri jude]eni –func]ionarii cei mai apropia]i denoi, cei pe care, s\ zicem, ̀ i cunoa[ -tem cel mai bine [i care ne pot fa-ce via]a mai dulce, `n ciuda gloateistr`nse `n Palatul Parlamentului,aia de-i mai zice a[a, mai modest, capentru prostime, Casa Poporului.

Iar dac\ parlamentarii, ba chiarconsilierii locali de pe listele de can -dida]i nu s`nt `ntotdeauna foartecunoscu]i, m\car primarii, cei maivizibili [i mai reprezentativi li-deri de comunitate, ar trebui s\ fieni[te oameni pe alese, capabili, se -rio[i [i demni, pe care cet\]eanuls\-i cunoasc\ [i `n care s\ poat\a vea `ncredere. A[a c\, normal,aici, la prim\rie, `i alegem pe ceimai buni.

Hai s\ vedem [i care s`nt ceimai buni. Cum ar fi greu s\ lu\mtoate prim\riile din ]ar\, o s\ ne

oprim doar la c`teva, `ncep`nd, de -sigur, cu capitala. Bucure[tenii l-aureales scurt, dintr-un singur tur,`n func]ia de primar general al o ra -[ului lor pe Sorin Oprescu. S\ fifost el un primar capabil ̀ n manda -tul anterior? A[ `ndr\zni s\ spunc\ nu. A f\cut un pasaj. {oseauazbur\toare e ̀ nc\ ̀ n proiect. A chel -tuit o gr\mad\ de bani a[a, ca s\fie cheltui]i (`mi vin `n minte doarpistele de biciclete), `n mandatullui serviciile s-au scumpit, s-au re -trocedat [i distrus spa]ii verzi, are[i el, ca to]i oamenii puternici, ungrup de amici [i de interese des-pre care presa a tot scris, iar ora -[ul nu arat\ deloc mai bine. Dimpo -triv\, a[ zice. ~ntre timp, `n noulmandat, a d\r`mat pe [est un mo-nument istoric, Hala Matache, [inu a p\]it nimic. Nici nu va p\]i.E genul de primar sigur pe el, gu-raliv [i autoritar, adopt\ cu u [u -rin]\ c`nd tonul [mecheresc, c`ndpe cel agresiv, ca un politician ro -mân din prima lig\ (\sta nu-i uncompliment), [i eman\ for]\. Credc\ din cauza asta, ultima, a [i fostreales. E tare, frate! E mascul alfa.Ce, mai trebuie [i altceva ca s\

administrezi un ora[? Din c`te separe, votan]ii bucure[teni cred c\nu. Unul dintre contracandida]iis\i, Nicu[or Dan, un om cu ade v\ -rat interesat de destinul ora[uluis\u, fondatorul Asocia]iei „Sal-va]i Bucure[tiul“, abia a ob]inutopt procente [i ceva. A[adar, po-porul a ales. {tie el mai bine.

S-ar putea spune c\ totu[i So-rin Oprescu e un administrator maibun dec`t pare la prima vedere [ic\ primarii sectoarelor au [i ei res -ponsabilitatea lor. A[a e – iar pri-marii de sectoare s`nt ale[i tot decet\]eni, ba chiar de cet\]eni care`i cunosc sau ar trebui s\-i cunoas -c\ bine. La sectorul 5 a fost reales,de exemplu, ve[nicul Marian Van -ghelie. La sectorul 4 a devenit pri -mar Cristian Popescu „Piedone“(cu 80% din voturi!), fost v`n\torde precupe]e [i [ofer cu carnetulluat `n mod dubios. La sectorul 3,noul primar e Robert Negoi]\, cares-a eviden]iat deocamdat\ doar prin -tr-un scandal cu „feti]e“ de lux. Darasta nu ̀ nseamn\ c\ nu s`nt primaribuni, c\ sectoarele lor nu rivalizea -z\ cu cele din Amsterdam sau c\bu cure[tenii nu au votat du p\ cumi-a dus capul. S`nt ̀ ntr-ade v\rprimaricompeten]i? Istoria ne-o va spu ne.Dar mari speran]e nu se arat\.

Iar traiul de zi cu zi `n ora[ula cesta cu popula]ia unei ]\ri maimici este reflexia alegerilor sus-po -menite. Oric`t de vinova]i ar fi ale -[ii neamului sau ai sectorului, vinalor, ca [i responsabilitatea, este u -na reprezentativ\: reflect\ voin]a[i mentalitatea aleg\torilor. Dac\oamenii politici se `mbog\ ]esc dinafaceri dubioase, tr\iesc ̀ n lux [i ad -ministreaz\ ]ara ca ni[te v\tafi pu[ipe c\p\tuial\, s\ nu ui t\m c\ noii-am pus s\ fac\ asta. Le-am dat drep -tul s\ fac\ orice au ei chef `n nume -le nostru. Cumva, particip\m la fie -care ini]iativ\ de-a lor, fie c\ e vorbade o ctitorie sau de o m\g\rie. Iarasta nu e valabil doar la centru, `ncapital\, cum ar l\sa s\ se ̀ n]e lea g\r`ndurile de mai sus. Mai s`nt [i al]iprimari, tot din cei mari, desprecare o s\ vorbim data viitoare.

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

» Dac\ oamenii politicise `mbog\ ]esc dinafaceri dubioase,tr\iesc `n lux [i ad -ministreaz\ ]ara cani[te v\tafi pu[i pec\p\tuial\, s\ nu ui -t\m c\ noi i-am puss\ fac\ asta. Le-amdat drep tul s\ fac\orice au ei chef `nnume le nostru.Cumva, particip\m lafie care ini]iativ\ de-alor, fie c\ e vorba deo ctitorie sau de om\g\rie.

Lucrurile merg prost `n România. De ce merg prost?Iat\ misterul. Trebuie s\ fie de vin\ politicienii. Saujudec\torii. Sau afaceri[tii care dau tunuri [i ]epe. Saualtcineva. Nu noi, nu noi. Noi s`ntem ni[te mielu[eibeli]i `nceti[or de o specie de invadatori cu carnet departid, ni[te aliens cu chipuri de cet\]eni români, caresug s`ngele poporului. De-aia ne merge prost.

Primariicei mari (I)

Colin Davis a fost respectat [i iu-bit `n lumea muzical\ german\,at`t la München, c`t [i la Dresda, un -de a fost dirijor principal invitat[i apoi numit, primul `n istorie,dirijor onorific. Radioul [i televi-ziunea müncheneze au reac ]io natexemplar s\pt\m`na aceas ta cu se-rii `ntregi de emisiuni o ma gia le.Ceea ce n-am auzit s\ se fi spus(dar nu am ascultat chiar totul) es -te faptul c\ directoratul lui ColinDavis la Orchestra Radio a coin-cis cu momentele de glo rie ale luiSergiu Celibidache `n fruntea Fi-larmonicii din München, fapt cel-a pus un timp, cumva `n firea lu -crurilor, `ntr-o umbr\ nemeritat\.

V\z`ndu-l dirij`nd [i ascult`n -du-i spusele este greu s\ nu `n dr\ -ge[ti acest dirijor pentru care Mo-zart a fost compozitorul suprem,„care putea [i [tia totul“ [i carepleda f\r\ nici o emfaz\ pentru„pl\cerea“ de „a face muzic\“, to-tal neinteresat `n a-[i impune vreo„putere“ particular\ asupra or-chestrei. Pentru Colin Davis, ca redirija at`t de elegant, importan t\era capacitatea de a „auzi“ [i a ar-moniza sunetul, de a elibera ca -pacit\]ile muzicale ale membrilorunei orchestre. Gestica dirijora l\era secundar\. ~i displ\ceau men -talit\]ile timpurilor recente, `n ca -re to]i c`nt\ [i dirijeaz\ la fel, mez -zo forte. Vremuri `n care, spune el

`n interviul ce face materia prin -cipal\ a documentarului bavarezretransmis zilele acestea, intere -sul marii majorit\]i a publicului [imanagementului se concentrea z\pe lucruri facile, pe muzic\ pop [isport, `n detrimentul preocup\riipentru cunoa[tere spiritual\, pro -prie vremurilor tinere]ii sale.

Colin Davis spunea tot f\r\ em -faz\ c\ ̀ n timpul liber ̀ i place s\ ci -teasc\, s\ g\teasc\ [i s\ lucreze `ngr\din\, c\ se simte mai bine ̀ n com -pania unor „celebrit\]i“ ca Schillersau Shakespeare dec`t privind la te -levizor [i c\ nu [tie nici p`n\ as t\zicum a reu[it s\ ajung\ dirijor. Arfi dorit-o de la 12-13 ani, dup\ ce aascultat un disc cu Simfonia a 8-a deBeethoven, dar provenind din tr-ofamilie cu [apte copii, f\r\ mijloa -ce de a cump\ra un pian, nu a fostprimit la [coala de muzic\. ~ntrebatdespre mari dirijori care i-au mar -cat via]a, Colin Davis sur`dea `n g\ -duitor, spun`nd c\ i-a urm\rit pecei `n vog\ `n Marea Britanie `n ti -nere]ea lui, pe Thomas Beecham[i John Barbirolli, `ntre al]ii, [ic\ a f\cut p`n\ la urm\ „gula[ul“din ce era mai bun la ei...

N\scut `n 1927, a c\p\tat `n ce ledin urm\ o burs\ la Royal Collegeof Music, unde a studiat clarinetul.Abia spre v`rsta de 30 de ani aveas\ fie recunoscut treptat ca un diri -jor promi]\tor, pentru unii criticichiar „de clas\“, dup\ ce `i `nlocu ia`n dou\ seri la Oper\, dirij`nd Mo -zart, pe Otto Klemperer [i pe Bee-cham. Din 1970, cariera sa avea s\se dezvolte treptat, ca succesor al luiSir Georg Solti la Covent Garden,dirijor principal invitat al Orches -trei BBC-ului [i, `ntre 1972 [i 1984,al Orchestrei simfonice din Bos-ton, remarcat drept primul dirijorbritanic invitat la Bayreuth, ̀ n 1977,cu presta]ii l\udate, ulterior, laMetropolitan [i la Viena.

A fost asociat, aproape mecanicde c\tre critici, cu muzica lui Mo-zart, Berlioz [i Sibelius, `n ciudaunui repertoriu extrem de larg ce ̀ iera familiar [i din care documenta -rul omagial al televiziunii bavare zear\ta s\pt\m`na aceasta extrase ab -solut remarcabile din concerte cusimfoniile lui Bruckner [i Mahler.A[a cum o spunea `ng\duitor [i cu

umor, punerea sa `n... „sertare“ cucei trei compozitori aminti]i a fostmai mult o manier\ de a fi cazat [iutilizat comercial de c\tre marilecase de discuri.

Istorie rar\, Colin Davis este a -mintit [i prin refuzurile sale la in -vita]ii de a prelua conducerea unororchestre prestigioase, ̀ nt`i cea dinBoston, apoi cea din Cleveland [iFilarmonica din New York. Avea s\fie onorat t`rziu `n ]ara sa, ocu p`ndperioada cea mai lung\ de timpca dirijor principal, `ntre 1995 [i2006, la pupitrul Orchestrei Sim-fonice din Londra.

Discografia sa este impresionan -t\ [i ̀ mi amintesc cumva cu emo ]iec\ l-am descoperit, venind din estulnostru s\lbatic, abia `n 1984, laLondra, pe un disc mozartian cutotul deosebit, dirij`nd-o pe Kiri TeKanawa `n arii din opere, `ntre ca -re una fantastic c`ntat\ din Zaide;un CD Philips, la care m\ `ntorcadesea. Contractul lui, de exclu-sivitate cu casa Philips, data dejadin 1960... Uit`ndu-m\ prin disco-tec\ zilele acestea, l-am reg\sit penumeroasele discuri ale Edi]ieiAr t hur Grumiaux, acompaniindu-lpe Claudio Arrau `n concertele pen -tru pian de Beethoven, pe John Og-don c`nt`nd Concertul pentru pianal lui Tipett, pe Janet Baker la Lon-dra [i pe Lorraine Hunt Liebersonla New York, pe Zino Francescatti[i Pierre Fournier `n Dublul con -cert de Brahms sau, ̀ n concerte live,la Amsterdam cu Radu Lupu [i Pa -ris cu Mihaela Ursuleasa. Toate,`n felul lor, mici tezaure ce mi-lvor aminti peste timpuri...

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013

6 » muzic\

„Dirijor [i gentleman“ `lnumea, `n 2005,realizatorul unuidocumentar al televiziuniiculturale bavareze (BRKlassik) pe dirijorulbritanic Sir Colin Davis,disp\rut la `nceputulacestei s\pt\m`ni, lav`rsta de 85 de ani. ColinDavis a condus vreme deun deceniu, `ncep`nd cu1983, Orchestra simfonic\a radiodifuziuniibavareze, una dintre celemai prestigioase [i devaloare constant\forma]iuni din Europaultimilor 50-60 de ani [i laal c\rei pupitru s-ausuccedat dirijori celebri,de la Rafael Kubelík laMariss Jansons.

A[ min]i dac\ a[ spune c\ noulalbum Depeche Mode n-a consti -tuit o surpriz\ pentru mine. Darnumai atunci c`nd am aflat deiminenta lui apari]ie, [i-apoi `ns\pt\m`nile urm\toare, p`n\ a a -juns pe platanul pick-upului meu.Dup\ aceea...

Greu de priceput nu e. Oame -nii ace[tia s`nt integra]i de mul t\vreme unui sistem showbiz cefunc]ioneaz\ dup\ legi clare.Dac\ respec]i regula jocului, m\ -car una dintre ele, ai [ansa uneicariere `ndelungate, pline de suc -ces, cu sui[uri [i cobor`[uri du -p\ cum dicteaz\ moda. Iar moda,se [tie bine, n-o stabile[te publi -cul, ci „casele de mod\“. ~n ca zuldat, grupurile cu interese finan-ciare bine [i divers articulate pepia]a multimedia. N-a[ zice c\ er\u pentru consumatorul de r`nd,care nu pretinde mai mult de-osear\ distractiv\, petrecut\ `n -tr-o sal\ sau `ntr-un club, fie el[i de fi]e. Arta muzical\ `ns\...E chiar ultima grij\ a celor caren-au nici o grij\, `n afar\ de cums\ gestioneze [i s\ `nmul]easc\banii. {i c`nd pe coperta unuidisc nou ap\rut figureaz\ numeca Mute Rec., Sony sau Colum-bia, degeaba scrie cu minuscule©Venusnote Ltd. Drepturile deautor s`nt bune dac\ au consis-ten]\ [i vin regulat `n sume delocneglijabile. Altfel, dup\ o anumi -t\ v`rst\... Vorba unei vorbe no-tate de ofi]erul care `l asculta peConstantin Noica sporov\ind des -pre nevoile culturii române depe la 1974, [i-n particular ale luiPaul Anghel: „Are [i el necesi -t\]i, are 6-7 amante...“. Cum s\-[imen]in\ standardul de via]\ de-pecherii, dac\ nu scot la fiecare2-3 ani un album, pe care s\-l pro -moveze c`nt`nd vechile hituri?

Oarecum nostalgic, mi-amin -tesc de penultimul deceniu al se -colului trecut, c`nd – cine nu [tie? –

Depeche Mode era cea mai taresenza]ie, suprema]ia `n materiede hi-tech pe scen\. Nu era sin-gura echip\ ce folosea „juc\rii“de ultim\ genera]ie, nici nu exa -gera `n produc]ii hipercolor.

Totu[i, muzica DM a prins lapublicul din zone tot mai largi,diversificate ca structur\ so-cial\. B\ie]ii au fost inventivi`n minimalism compozi]ional, aupunctat nevoia congenerilor dea umaniza cumva elementele in -dustriale printre care se vedeauobliga]i s\ tr\iasc\, au celebratmodalit\]ile de evadare din rea -litatea tern\ a individului redusla un simplu cod pe-o cartel\.Este pilduitor cum audien]aDM s-a extins odat\ cu r\sp`ndi-rea civiliza]iei supertehnice `ntoat\ lumea. Oare gre[esc `n ob-serva]ia c\ actualmente trupa a -re c\utare mai mult `n Europa [iSUA, mai pu]in `n Asia hiperin -dustrializat\?

Tema iconografic\ aleas\ deAnton Corbijn pentru `mbr\ c\ -mintea vinilului trimite la vre-mea c`nd Hi-Fi-ul era `n vog\ [imediul ambiant se degrada f\r\s\ alarmeze pe mai mult de c`]i -va excentrici. Privi]i cu aten]ieruinele ro[ii de pe coperta I.Nimic nu m\ face s\ cred c\ po -za n-ar fi f\cut\ la Arpechim, a -juns azi ruina unei ruine. Casa delemn, cu potcoav\ deasupra u[ii,de pe coperta interioar\, e posi-bil s\ fie de prin sudul SUA. Alu -zia e la perioada c`nd DM impri-ma Violator [i filma clipurilebi ne cunoscute. De altfel, DavidGahan vorbea la conferin]a delansare c\ Delta Machine (2013,Mute Rec.) s-ar situa valoric `n -tre albumele de referin]\ din 1990[i 1993. Nimic de zis, nimic decontrazis. Evident `ns\ e c\ su -netul noului disc reia pe destulepor]iuni re]ete antefolosite. Ci -ne a[tepta g\selni]e inovatoare?Pl\cerea ascult\rii exist\, in-discutabil, dar eu personal n-amresim]it nevoia s\ repet audi]ia,nici m\car `n surround (deocam -dat\ n-a fost editat a[a).

{i-mi amintesc iar\[i anii 1980,c`nd, prin discoteci agroindustri -ale, rivalul lui Depeche Mode eraduoul Modern Talking. Care duo,mai productiv, scotea bianualc`te o nou\ conserv\, numit\ discLP! DM se poate m`ndri abiaacum c\ egaleaz\ scorul!

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

La dispari]ia unuidirijor gentleman: Colin Davis (1927-2013)Delta Machine

FO

TO

: Har

mon

ie A

utog

raph

s an

d M

usic

, Inc

. NY

Comunicam, pe la sf`r[itul luniimar tie, pe mail, cu un coleg de breas -l\ din Germania, iar printre altelepomenesc despre starea de incer-titudine generat\ de necomunica -rea bugetului, despre expectativa`n care se afl\ institu]ii, creatori,proiecte din pricina necunoa[te-rii exacte a stipendiei. ~ntrebareal\muritoare din partea conlocuto -rului a venit `n logica clasic\ a co -munic\rii: „Dar e `nc\ devreme,nici la noi nu se cunosc aloca]iilebugetare pentru 2014 dec`t `n au-gust, septembrie!“. C`nd subliniezc\ `ngrijorarea mea e cauzat\ decon]inutul filei bugetare pe 2013,

crede c\ m-am exprimat gre[it [irepet\ „2014, nu?!“.

Uite bugetul, nu ebugetul

Oricum i-a[ explica, nu va putea`n ]elege cum poate func]iona unsistem `n acest fel. F\r\ s\ [tii cebani ai. ~i reamintesc c\ `n Româ -nia majoritatea teatrelor s`nt destat, aproape 40 la num\r, deci fun c -]ionarea lor e condi]ionat\ de sub -ven]ie. Stagiunea e `n plin\ des f\ - [urare la `nceputul fiec\rui an ca -lendaristic, iar din ianuarie p`n\la jum\tatea lui aprilie, au trecutdeja 3 luni [i jum\tate din cele 10

c`te num\r\ un sezon. Anul acesta,minivacan]a de 1 mai [i Pa[ti maiadaug\ vreo zece zile de rel=chefinanciar. Dac\ mai pui [i ulti maparte a lui decembrie, de regu l\ultimele dou\ s\pt\m`ni, c`ndCr\ciunul [i finalul de an mut\centrul aten]iei publice pe s\r b\ -tori, rezult\ un total de patru luni[i jum\tate din zece `n care ano-maliile bugetare `ncurc\ tare detot i]ele scenelor noastre. Amiculmeu german e `ntr-o cea]\ total\.Nu poate pricepe [i pace cum s-alucrat, totu[i, din ianuarie p`n\acum? Ce au f\cut cele 40 de teatre,at`tea sute de angaja]i? ~i explicc\ legisla]ia permite cheltuirea lu -nar\ a 1 pe 12 din cheltuielile afe-rente anului trecut. Suma e direc -]ionat\ prioritar pe salarii [i uti-lit\]i. Ce mai r\m`ne, pe pro duc ]ie.Din acest motiv, la care se adau g\[i unul legat de anotimpuri, eve-nimentele importante s`nt evita-te ̀ n primul trimestru, c`nd ̀ nc\ nuai bugetul, [i `n luna decembrie,c`nd nu mai apuci s\ faci decon-turile la vreme. Vara e [i ea oco-lit\, fiind vacan]\ `ntre stagiuni.R\m`n perioadele mai-iunie [i oc-tombrie-noiembrie, c`nd le plani-fic\ to]i operatorii culturali. Unadup\ alta, uneori una peste alta,f\r\ posibilitatea de a evita supra -punerile. Ca s\-mi consternez de-finitiv interlocutorul, `i mai spunc\ adesea afli cifra exact\ pe careo ai la dispozi]ie pentru un festi-val chiar dup\ desf\[urarea lui. „Nuse poate! Post festum?“ Post festum[i post factum!

Cei mai siguri bani s`ntcei adu[i de acas\

E de notorietate situa]ia `n care s-aaflat la ultimele dou\ edi]ii aleFestivalului Shakespeare de la Cra -iova directorul Emil Boroghin\:pentru a onora o parte dintre con -tractele cu marile companii tea-trale din lume pe care le-a adus `nRomânia, a pl\tit din banii pro-prii. Iar Constantin Chiriac, de laFestivalul Interna]ional de Tea-tru Sibiu, la edi]ia 2012, a fost in-format cu c`teva s\pt\m`ni `na in -te de gongul deschiderii FITS c\ is-a redus finan]area promis\ [i afost nevoit s\ ajusteze programul`ntregii manifest\ri. O alt\ anoma -lie e c\, uneori, la anumite eveni-mente, reprezentan]ele diploma-tice [i culturale ale ]\rilor invita-te contribuie cu mai mul]i banidec`t cele autohtone. Spre laudastr\inilor.

Un sistem care`ndeamn\ la lenevie

Pentru cine nu [tie, veniturile pro -prii ale oric\rui teatru se fac dinv`nz\ri bilete, chirii sal\, pres t\riservicii etc. Dup\ cum le [i zice,reprezint\ banii pe care un teatru`i `ncaseaz\ [i cu care completea -z\ felia de la buget. Capitolul e in-dividualizat [i arat\, `n felul s\u,c`t de eficient e managementulfinanciar. Logic, firesc, nem]e[te arfi ca veniturile proprii s\ le poat\cheltui un teatru a[a cum crede c\e mai profitabil pentru folosul in-stitu]iei. Legisla]ia consider\ `n s\altfel. Nu ai voie, de pild\, s\ sti mu - lezi salarial, cu premii sau spo ruri,personalul prin a c\rui mun c\ s`ntproduse crea]iile artistice [i adu-nate veniturile proprii. Teoretic,

din motive de austeritate. Numaic\ asta nu `ncurajeaz\ h\rnicia,nu e concuren]ial\, nu motivea z\,ci `ndeamn\ la lenevie, la „las\ c\merge [i a[a“. Conform aceleia[i„filozofii“ bugetare, sumele ob]i nu -te de un teatru de stat din chirii se`mpart pe din dou\ cu finan]ato-rul: jum\tate ia calea bugetului, ju -m\tate r\m`ne la veniturile celuicare le-a `ncasat.

Leg\tura dintrecontabilitate [i... arta teatral\

Una [i mai tare! Banii ob]inu]i dinsponsoriz\ri, mecenat, atra[i cumare greutate `n condi]iile uneilegi a sponsoriz\rii str`mbe, carenu acord\ dec`t o scutire fiscal\ mi -nor\, pot fi cheltui]i numai dup\ce institu]ia prime[te aprobareafinan]atorului pe o suplimentarede buget. Dac\ v-am pierdut pe par -curs cu at`]ia termeni financiari,s\ conchid: banul public trebuie jus-tificat, numai c\ actuala birocra -]ie infernal\ genereaz\ o mul]i mede anomalii bugetare. Simplifica-rea procedurilor, flexibilizarea lor,o legisla]ie clar\ [i stabil\, care s\stimuleze atragerea de noi surse[i s\ motiveze angaja]ii, ar `n sem -na primi pa[i, c`]iva, spre moder-nizarea institu]ional\ autohton\.

Chiar dac\ la prima vedere arti -colul de ast\zi pare mai apropiatde contabilitate dec`t de arta tea-tral\, v\ `n[ela]i. Cultura trebuiev\zut\ [i ea `n termeni de pia]\, deofert\ [i cerere spiritual\. E o ade -v\rat\ „art\“ s\ reu[e[ti s\ navi-ghezi printre anomalii bugetare detipul celor enumerate. Pe care uneuropean get-beget nu le va pricepeniciodat\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013

teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Cei care m\ cunosc mai bine [tiu c`t de mult admirspiritul german, rigoarea [i seriozitatea care-i s`ntata[ate. Unii le numesc rigiditate, glacialitate, dar elecondenseaz\ modelul unui partener pe al c\rui cuv`nt ori str`ngere de m`n\ po]i conta la fel de mult ca pe uncontract semnat [i parafat. ~nc\p\]`narea de a r\m`nefidel unui asemenea model [i str\dania de a-l promovadevin un gest sisific `ntr-un spa]iu balcanic `n carevalorile publice s`nt mult mai laxe. Riscurile s`nt risipa deenergie [i, mai grav, posibila contaminare de p\guboasa„las\ c\ merge [i a[a“ [i b\[c\lioasa „ce nu po]i face azi,las\ pe m`ine, poate nu mai trebuie f\cut!“. Realit\]ileautohtone ne ofer\ zilnic probe despre un spirit allocului, din p\cate, `n multe puncte `ndep\rtat ca stil decel nem]esc, la care personal t`njesc.

Anomalii bugetare

Deci V`n\toarea `[i are origi -ni le `n Festen?

Da. ~n anul 2000, un psiholog spe-cializat ̀ n psihologie infantil\ a b\ -tut la u[a mea [i mi-a spus: „Ai f\ -cut Festen, dar mai e un film pe ca -re trebuie s\-l faci“. Aud chestiidin astea zilnic, toat\ lumea arepove[ti care trebuie spuse. Amzis „OK“. Omul mi-a l\sat cevamaterial – c`teva cazuri de-ale lui –,dar nu l-am citit. Opt ani mai t`r -ziu am avut nevoie eu `nsumi deun psiholog, a[a c\ l-am c\utat.

Se a[tepta psihologul la un aldoilea Festen? (Festen e poves-tea unei reuniuni de familie lacare fiul [i fiica s\rb\torituluianun]\ c\ au fost abuza]i sexu -al de c\tre acesta `n copil\rie –n.red.)

Nu, nu se g`ndea la o poveste a -nume. V\zuse un anumit gen devictim\ `n Festen, de aceea doreas\ `mi arate un alt gen de victim\[i s\ m\ fac\ s\ `n]eleg ce se `n -t`mpl\ atunci c`nd copiii cad vic-time propriilor lor minciuni. Ima -gina]i-v\ un copil care, pentru afi pe placul maturilor, spune o min -ciun\. Un `ntreg teatru `ncepe –mama se pune pe pl`ns, `[i imagi-neaz\ c\ cineva va fi trimis la `n -chisoare [i a[a mai departe. To]i,inclusiv copilul, cred c\ lucruriles`nt ceea ce par [i ajung s\ sufereca [i c`nd aceste lucruri ar fi reale.

V-a]i inspirat din cazurile pecare le-a]i citit?

Am citit multe, nu le mai [tiu nu -m\rul, dar trebuie s\ spun c\ fil-mul nu are nici o leg\tur\ cu ele. Eo pur\ fic]iune. Am preferat s\ie[im din lumea real\ [i, folosindlegile dramei [i propriile noastrereguli creative, s\ facem o poves-te despre iubire, paternitate, prie - tenie, poate [i despre pierdereainstinctelor. Am crescut `n anii ’70`nconjurat de sexele maturilor,`n comunitatea (din engl. „com-munes“) unde locuiam `mpreun\cu p\rin]ii. Nu vedeam aceste se-xe dezgolite la mare, ci `n propria

noastr\ gr\din\. Dar era OK. Da -c\ doreai s\ `]i ar\]i afec]iuneafa]\ de un copil, `l atingeai, f\r\ca lumea s\ vad\ ceva sexual `nasta. Azi am pierdut acest lucru[i [tim [i de ce: pentru c\ mul]icopii au fost abuza]i.

Lumea se schimb\ [i mentali -t\ ]ile odat\ cu ea.

A[ merge chiar mai departe [i a[spune c\ lumea a devenit mai te -m\toare, dar c\ [i are motive s\fie a[a. E trist. De fapt, aceste te-meri existau [i `nainte. Cred c\`ntotdeauna au existat, doar c\ nueram noi con[tien]i de ele.

C`t de important e pentru dum -neavoastr\ faptul c\ eroul enevinovat?

Nu mi s-a p\rut interesant s\ a -runc o umbr\ de `ndoial\ pentruc\, altfel, nu am fi putut s\ ne de-dic\m lui. Am vrut s\ plec\m `n -tr-o c\l\torie al\turi de el trec`ndprin experien]a prin care trece,[tiind c\ am sim]it opusul acum14 ani (`n Festen – n. red.), c`ndmi s-a p\rut mai interesant\ o an -titez\. Cred c\ realitatea e undeva`ntre cele dou\ filme. Am vrut s\fiu consecvent. Problema e c\ [ispectatorii s`nt dresa]i s\ fie sus-picio[i, lucru care ne-a f\cut mi-siunea mai dificil\. De c`te ori a -p\rea un unghi care ar fi f\cut dinpersonaj un tip care abuzeaz\ co-pii, trebuia s\ schimb\m.

Pentru c\ tot vorbea]i de scepti -cismul spectatorilor – s-ar pu-tea ei `ntreba de ce directoareagr\dini]ei nu cheam\ de la `n -ceput un psiholog pentru copii?

Ave]i dreptate. Interogatoriile psi -hologilor [i ale poli]i[tilor s-au `m -bun\t\]it foarte mult din anii ’90[i p`n\ azi. A trebuit s\ creez a cesta[a-zis psiholog ca un om care vi-ne de nic\ieri (nici nu spun c\ epsiholog); el reprezint\ o gre [ea l\care s-a f\cut de multe ori [i cares`nt sigur c\ se mai face. Nu vreaus\ ar\t cu degetul nici spre po li -]i[ti, nici spre oricine altcineva.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013

8 » interviu

» Lumea a devenit mai tem\toare, dar are [i motives\ fie a[a. E trist. De fapt, aceste temeri existau [i`nainte. Cred c\ `ntotdeauna au existat, doar c\ nueram noi con[tien]i de ele.

Regizorul de film Tomas Vinterberg:

„Cred c\ exist\ un strat de polite]e cre[tineasc\[i mediocr\ `n Scandinavia, care `i face pearti[ti s\ nu aib\ via]\ u[oar\“ Cu pu]in `nainte ca Mads Mikkelsen s\ primeasc\, la Cannes, Premiul de interpretaremasculin\ pentru rolul din V`n\toarea/Jagten, regizorul filmului, Tomas Vinterberg,a povestit pentru „Suplimentul de cultur\“ cum a `nchis cu acest film despreparanoia abuzului asupra copiilor paranteza deschis\ de filmul s\u de debut, Festen,[i despre c`t de greu `i e s\ creeze `n propria ]ar\, unde „lipsa de libido“ e pe toatedrumurile. ~ntre timp, V`n\toarea a mai b\gat `n tolb\ Premiul pentru scenariu dinpartea Academiei Europene de Film [i Best International Independent Film Award laBritish Independent Film Awards, iar din 19 aprilie ruleaz\ [i `n cinematografele dinRomânia. Cu privirea lui enervant de albastr\, la ultimul etaj al unui hotel aerisitcare d\ spre Croazet\, Tomas Vinterberg poveste[te cum a ajuns la dramaticaistorie a unui educator acuzat pe nedrept c\ a abuzat o feti]\.

Interviu realizat de Iulia Blaga

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013

interviu « 9

Insist asupra faptului c\ to]i oa-menii din acest film s`nt oameni detreab\ – naivi, puri, oameni carenu [tiu ce trebuie s\ fac\, asemeniunor copii.

Drumul spre iad e pavat cu bu-ne inten]ii.

Tema v`n\torii de vr\jitoare con ]i -ne at`tea nuan]e, `nc`t ochii specta -torului creeaz\ filmul, v\z`nd ce eace dore[te s\ vad\ – lucru care re-prezint\, atunci c`nd func ]io nea -z\, magia cinemaului. Eu nu s`ntcon[tient de multe aspecte atuncic`nd scriu sau, cel pu]in, `ncerc s\fiu „prost“ pentru a putea fi emo -]ional. Emotivitatea fiin]ei umanenu ]ine de inteligen ]\. Emotivita-tea e ira]ional\, imprevizibil\.

E clar c\ filmul nu e cronica u -nei v`n\tori de vr\jitoare, [i einteresant cum reac]ioneaz\ a -cest om [i cei din jurul s\u. De ces`nt orbi cu to]ii? A]i fi putut a le -ge [i alt subiect ̀ n afara abuzuluiasupra copiilor, care e un subiectcu impact asupra oamenilor?

Nu `mi place s\ calculez impactulsau s\ m\ str\duiesc s\ `l creez.Am avut un erou, un om extrem debun, care crede `n binele din ce -l\ lalt. Lucas e civilizat cu `nc\ p\ -]`nare. Nu [tiu dac\ acest lucru]ine de mine sau de felul de a fi alscandinavilor. Poate e ceva `ntrecele dou\. Aceast\ polite]e a luiLucas e pus\ la `ncercare de fie-care scen\ care `l `mpinge tot maimult spre r\bufnirea care `i face peoameni s\ aplaude `n sal\. Aceas -t\ satisfac]ie a spectatorilor ne poa -te face s\ ne `ntreb\m oare c`t deciviliza]i s`ntem [i c`t de civili za]iam fi `n condi]ii similare.

Personal, m-a[ fi a[teptat ca el s\lupte de la `nceput pentru sine.

Dar reac]ioneaz\ de la `nceput.Se duce la feti]\ [i o `ntreab\ ce s-a`nt`mplat, merge la prietenul lui(tat\l feti]ei – n. red.), dar cred c\reac]ia lui caracteristic\ ]ine maidegrab\ de [oc. Lucas e un nordiccivilizat [i semicastrat, iar perso-najele nu s`nt robo]i, ci reac]ionea -z\ ira]ional. Lucas nu e un om pu -ternic. El era obi[nuit s\ fie ma-nipulat [i de so]ia lui, ca [i de to]iceilal]i. E un singuratic cu un c`i -ne, n-are puterea s\ se opun\.

Apropo de b\rba]ii nordici...

Cred c\ exist\ un strat moale depolite]e cre[tineasc\ [i mediocr\`n Scandinavia, care `i face pearti[ti s\ nu aib\ o via]\ u[oar\.E o lips\ de libido pe str\zile Da-nemarcei. Situa]ia e interesant\:exist\ la ora actual\ `n Scandina-via o intens\ dezbatere despre ro-lul sexelor. Nu [tiu dac\ vreau s\intru `n am\nunte. Subiectul a

ie[it cu totul din matc\, dar mi separe fascinant. O prieten\ engle-zoaic\ venit\ la noi `n vizit\ a `n -ceput s\ r`d\ `n hohote c`nd a v\ -zut pe strad\ o danez\ superb\,bronzat\, sigur\ pe ea [i cu mobi-lul la ureche, iar al\turi, coc`rjat,mergea so]ul cu copilul `n c\ru-cior. A[a ceva e un miracol `n Da-nemarca, dar are [i ceva derutant.Mult\ lume `ncearc\ s\ pun\ lu-crurile `ntr-o anumit\ ordine.

E v`n\toarea un soi de terapiemasculin\ pentru r\ul interior?

Ar putea fi.

Crede]i c\ mai exist\ urme dinDogma `n filmul dumneavoastr\?

Nu am f\cut acest film din do-rin]a de a c\uta un nou stil. Dinacest punct de vedere cred c\ am`mb\tr`nit sau m-am `ndep\rtat deDogma, dar lucrurile pe care le-amavut `ntotdeauna `n vedere [i pecare [i acum le urm\resc s`nt pu-ritatea, onestitatea, dorin]a de am\ identifica c`t pot cu aparatul defilmat [i s\ fac o scen\ s\ vibreze ca[i cum s-ar petrece f\r\ aparatul defilmat. Pare aproape imperceptibiluneori, dar mi se pare foarte impor -tant s\ nu am prea multe manie-risme. Nu puteam face V`n\toarea`ntr-o manier\ obscen\, murda r\.Trebuia s\ r\m`n umil `n raport cusubiectul.

Cum de s-a ̀ mp\cat Lucas a[a re -pe de cu prietenul, doar ̀ ntr-un ande zile?

Ca s\ fiu sincer, scena `n care sereg\sesc un an mai t`rziu e un mo -ment complicat asupra c\ruia aminsistat pentru c\ nu puteam su-porta ideea c\ nu s-ar putea `m p\ -ca cu prietenul lui. Totu[i, cevar\m`ne disfunc]ional; nu se pot ̀ m -p\ca cu totul, orice ar fi. De aceeascena a fost printre pu]inele foartegreu de montat pentru c\ trebuia s\ar\t\m c`t de buni prieteni mais`nt [i ce au pierdut `ntre timp.

Nu e ceva burghez s\ `ncerci s\ascunzi sub covor?

E adev\rat, dar ei to]i se str\du-iesc. Ei doresc s\ se plac\...

Numai c\ v`n\toarea de la finalcon]ine [i un avertisment. I setransmite: „S`ntem cu ochii petine“. {ti]i cine a tras?

{eful recuzitei haha! Mi-am per-mis s\ fiu pu]in francez [i s\ emitla final ceva simbolic. Am vrut s\spun un lucru important: c\ a -tunci c`nd ag\]i o tinichea cuivade coad\, tinicheaua n-o s\ dispa -r\ niciodat\. Asta m\ sperie. Indi -ferent c`t de mult vreau ca aceas -t\ familie s\ fie din nou `m pre u -n\, aceast\ ru[ine n-o s\ se [tearg\niciodat\.

V\ place [i dumneavoastr\ v` -n\toarea?

Nu. Am crescut `ntr-o comunitate`nv\]`nd de mic c\ negrii [i feme -ile s`nt cei mai buni, c\ v`n\toriis`nt r\i [i c\ b\rba]ii s`nt OK,dar pu]in mai buni ca v`n\torii.

~n ce moment a]i [tiut c\ `i ve]ida rolul lui Mads Mikkelsen?

Rolul nu a fost scris pentru el. Ini -]ial f\cusem un fel de Robert DeNiro, „man of few words“, dar Madse un om foarte sufletist [i armo-nios, a[a c\ am r\sturnat perso-najul cu totul `n dialoguri – a[a aie[it toat\ zeama scandinav\. Pede alt\ parte, asta ne-a permis cael s\ evolueze, s\ devin\ o alt\ per -soan\. Din acest punct de vederepot spune c\ personajul a fost scrispentru el. Mads e un om fantastic.S-a implicat foarte mult [i a fostfoarte atent cu toat\ echipa. E unom extrem de devotat [i de inteli-gent – [i frumos pe deasupra.

Ce a]i `nv\]at din Festen?

Am ̀ nv\]at – cred c\ pentru ̀ n trea -ga mea carier\ – c\ nu s`nt omulexperimentului formal. Kubrick,care a murit c`nd eu f\ceam Festen,reinventa forma la fiecare film. Amcrezut c\ [i eu trebuie s\ fac lafel, p`n\ c`nd mi-am dat seama c\nu-i bine. Acum m\ ocup de fragi -litatea uman\ [i cel mai importantscop al meu e s\ creez personaje ca -re rezist\ pentru c\ astfel creezivia]\. ~ntr-un fel, s`nt azi opusulcelui care credeam c\ s`nt.

V-a]i g`ndit dup\ Festen c\ a -cesta va fi blestemul dumnea-voastr\ pentru c\ era prea bunpentru un film de debut?

A fost o problem\, dar una artis-tic\ – nu una care s\ aib\ de-a fa-ce cu orgoliul meu sau cu aten]iacare mi se acorda. Eram terminat

[i aveam doar 30 de ani. Mi-a fostfoarte greu s\ `mi revin.

Cum vede]i azi experien]a pecare a]i avut-o `n America?

Nu am nici o `ndoial\ c\ s`nt `n lo -cul ̀ n care trebuie s\ fiu. Danemar -ca e o ]ar\ curat\, mic\ [i claustro -fob\, dar c`nd fac aceste filmule]ecu gr\dini]e [i vreme ur`t\, oame -nii le bag\ `n seam\. Mi se fac `ncontinuare oferte s\ lucrez `n str\ -in\tate [i aceast\ idee m\ atragefoarte mult pentru c\, pe undeva,responsabilitatea e mai mic\. S`ntscenarii gata scrise – copiii alto-ra. Pe de o parte m\ atrage ideea,pe de alta nici nu mi se par at`t deimportante.

Dup\ Numai dragostea/It’s AllAbout Love, a]i avut senza]ia c\trebuie s\ g\si]i drumul `na-poi? Era un film anti-Dogma.

Da [i nu. Mi-a [i pl\cut. Mi-a pl\ -cut c\ mi-am luat o distan]\. A[ fitentat s\ iau distan]\ din nou.Despre It’s All About Love a[ pu-tea vorbi ore `n [ir.

» Lucrurile pe care le-amavut `ntotdeauna `n ve -dere [i pe care [i acum leurm\resc s`nt puri ta tea,onestitatea, dorin]a de am\ identifica c`t pot cuaparatul de filmat [i s\fac o scen\ s\ vibreze ca[i cum s-ar petrece f\r\aparatul de filmat.

Florin Irimia

De la Bristol la New York, vasulface o lun\, timp `n care Honorbo le[te aproape f\r\ `ncetare. To-tu[i, odat\ debarcate, nu Honor,ci Grace va fi cea care-[i va da ob -[tescul sf`r[it, c`nd, `n drum spredestina]ia final\, se `mboln\ve[ -te de friguri galbene. {i uite a[a,`n Ohio nu mai ajung dou\ surori,ci numai una, taman cea care, da -c\ ar fi fost dup\ ea, ar fi r\mas`n b\tr`nul Dorset, unde casele s`ntdin piatr\ [i frumos `n[iruite, iarc\tunele vechi de sute de ani. Ca-tegoric, America e o ]ar\ diferit\:„t`n\r\ [i ne`ncercat\“ cu „o fun-da]ie nesigur\“, `n cuvintele luiHonor.

O ]ar\ nou\, cu mai multelucruri de prost gust

Prietenii Quakeri par la fel de pri -mitori oriunde, dar nici m\car einu se aseam\n\ prea mult cu genulde oameni cu care a fost Honor o -bi[nuit\. S`nt mai g\l\gio[i, m\ -n`n c\ prea mult [i par mereu pepicior de plecare, gata oric`nd pen -tru a o lua de la cap\t. ~n plus, quil -turile lor (pe care le numesc a li n\ -toare, comforters) s`nt alc\tuitedin p\trate [i folosesc modele apli -ca te, f\r\ a avea o lucr\tur\ de pe -tice `n adev\ratul stil englezesc.

Honor g\se[te aceast\ metod\ gr\ -bit\ [i cam de prost gust. Din nefe-ricire, nu e singurul lucru de prostgust pe care-l va remarca. ~naintede a ajunge `n mica comunitatedin (fic]ionalul) Faithwell, Honorse opre[te `n pu]in mai marele ([irealul) Wellington, un sat de l`n -g\ (la fel de realul) Oberlin. Aici ocunoa[te pe modista Belle Mills,care face p\l\rii [i bonete doam-nelor din localitate, dar [i din `m -prejurimi, inclusiv celor de cu-loare, care aici nu s`nt sclave, ca`n Sud, ci, teoretic, oameni liberi.S`ntem `n 1850, Aboli]ionismul edoar un proiect, dar emancipareanegrilor deja a-nceput. Belle e sur -prins\ de priceperea [i rapidita-tea lui Honor de a coase, Honor, deimensa ei bun\tate, [i `n cur`ndcele dou\ vor deveni foarte buneprietene. De la ea, dar [i de la Prie -tenii Quakeri, Honor va afla deexisten]a C\ii ferate clandestine(the Underground Railroad), un tra -seu utilizat de negrii fugari carevor s\ ajung\ ̀ n Canada sau ̀ n sta -te unde sclavagismul a fost desfi-in]at, la fel ca `n Imperiul Brita-nic, `nc\ de pe la 1830.

A devenit [i ea o fugar\

P`n\ la venirea `n America, Ho-nor nu mai `nt`lnise oameni de cu -loare, dar aici va constata c\ esteo foarte devotat\ sus]in\toare acauzei lor. Spre deosebire de via -]a din Anglia, unde lucrurile p\ reaua se mi[ca cu `ncetinitorul, `n A -merica ele evolueaz\ prea repe de.Cel pu]in pentru albi. ~n numai unan de la sosirea ei `n Ohio, Honornu numai c\ s-a mutat de la fami-lia Cox, cu care, dac\ Grace ar fitr\it, ar fi trebuit acum s\ se-nru-deasc\, dar s-a [i m\ritat cu JackHaywire, un t`n\r fermier din zo -n\, poate nu la fel de atr\g\tor caDonovan, fratele lui Belle, dar bl`nd[i cinstit, dornic s\-i fac\ pe plac.~n familia Haywire, pe l`ng\ Jack[i sora lui, Dorcas, nu mai tr\ ie[ -te dec`t mama acestora, Judith, so -]ul ei [i tat\l copiilor fiind o mo -r`t `n Carolina de Nord, dup\ ce

`ncercase s\ ascund\ un sclav `n[ura cu f`n. Este un secret pe carefamilia nu-l dezv\luie dec`t t`r ziu,atunci c`nd Honor le cere socotea l\pentru purtarea lor la[\. ~ntr-ade -v\r, din cauza asta, nici Judith [inici Jack nu prea mai simt nevoias\ ajute fugari, mai ales c\ de cu -r`nd s-a dat o lege nou\, care te poa -te b\ga la pu[c\rie dac\ e[ti prinsf\c`nd-o. ~n schimb, Honor, conti-nu\ s\-i ajute chiar [i dup\ ce r\ -m`ne `ns\rcinat\, spre dispera-rea tuturor celor din familie. Maimult, `nfuriat\ de ceea ce ea consi -der\ un comportament ipocrit, `n -cepe un post al t\cerii (nu mai vor -be[te cu nimeni) [i `n final plea c\,refugiindu-se la modist\ acas\.Acum a devenit [i ea o fugar\ (chiare `nso]it\ de o negres\ la un mo-ment dat), o fugar\ pe cale s\ nas -c\, lucru care se va petrece tot `ncasa lui Belle. Astfel, pentru a-[i ve -dea copila proasp\t n\scut\, dar [ipe mama acesteia, s\rmanul Jackajunge s\ fac\ naveta `ntre cele do -u\ sate [i, de[i nu-i convine situa -]ia, o accept\ ca fiind voia lui Dum -nezeu. Comunitatea Prietenilor nueste la fel de `ng\duitoare, `ns\.Dac\ o ]ine a[a, Honor va fi exco-municat\, iar copilul i se va luapentru a fi crescut de altcineva.

Ajut\-i pe negri, dar [ipe tine

Este nevoie de o discu]ie cu doam -na Reed, o negres\ `n]eleapt\ dinOberlin, pentru a o convinge pe t` -n\r\ s\ revin\ la sentimente maibune. Calea ferat\ clandestin\ arenevoie de ajutorul oricui, dar vacontinua s\ existe [i f\r\ ajutorullui Honor. Nu trebuie s\ te cer]i cucei dragi pentru asta. Iube[te-]i so -]ul, ̀ ntoarce-te la el, reintegrea z\-te`n comunitate. Sfaturi utile, de la ofemeie care a r\mas de mult f\r\so], c`t despre comunitate, ce s\ maivorbim, e vorba de ea [i de c`tevafemei asemenea ei. Honor se `n t`l -ne[te cu doamna Reed dup\ o noap -te `n care a `mp\r]it patul cu o fe ti ]\de culoare care s-a aciuat l`ng\ eaca un anim\lu] care caut\ s\ se-nc\l -zeasc\. Pentru ea, momen tul c`ndspatele acela micu] [i bol nav s-a li -pit de spatele ei a reprezentat o ex -perien]\ de neuitat, ca atunci c`nd,mai demult, bolnav\ fiind, o fugar\i-a adus o can\ de ap\ la capul patului.

Mai pu]in o poveste dedragoste [i mai mult unstudiu de mentalit\]i

Negrii nu s`nt cu nimic mai prejosfa]\ de albi, de ce aici, `n America,

s`nt trata]i ca [i cum ar fi, `nc`tnici quakerii, care nu s`nt de a -cord cu sclavia, nu-i accept\ prin -tre ei `n casa Adun\rii? Ce fel de]ar\ e asta care `ng\duie aseme-nea comportamente? Greu de datun r\spuns, dar aproape tot ce se`nt`mpl\ `n aceste State Unite pli-ne de contraste [i paradoxuri emai presus de puterea ei de `n]e -le gere, `nc`t, chiar dac\ pare c\[i-a f\cut un rost pe p\m`nt ame-rican, spre final, Honor se g`n de[ -te dac\ nu cumva ar fi mai bines\ se `ntoarc\ `n Anglia.

Ce decizie va lua, cine va muri[i cine va tr\i, cum se vor r\s fr`n -ge toate acestea asupra lui Honor[i a familiei sale, va trebui s\ a fla]isinguri.

~n Ultima fugar\, volum tra-dus [i publicat la doar c`teva lunide la apari]ia sa `n Statele Unite,Tracy Chevalier scrie mai pu]ino poveste de dragoste [i mai multun studiu de mentalit\]i, un romanistoric, de atmosfer\ (construit\abil, [i prin intermediul corespon -den]ei dintre Honor [i prietenaei, Biddy, r\mas\ `n Anglia), a c\ - rui ac]iune nu se petrece `n t`m -pl\tor `n Oberlin [i `mprejurimi,ora[ul fiind un „focar“ important,dac\ nu cel mai important, al mi[ -c\rii aboli]ioniste.

Tracy Chevalier, Ultima fugar\,traducere [i note de Ona Franz, colec]ia„Biblioteca Polirom. Actual“, EdituraPolirom, 2012

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013

10 » carte

C`nd Grace Bright se hot\r\[te s\ plece `n America, soraei, Honor, alege s-o `nso]easc\. ~ns\, dac\ Grace pleac\s\ `nt`lneasc\ un b\rbat (quaker ca [i ea, din Bridport ca[i ea, dar `ntre timp stabilit `n Faithwell, Ohio), Honor o`nso]e[te tocmai pentru a uita de unul. Spre ru[inea ei,Samuel, logodnicul, a p\r\sit-o pentru a se c\s\tori cu oalt\ femeie care nici m\car nu e quakeri]\, iar o via]\nou\, departe de to]i cei care o cunosc ([i-ocomp\timesc), va avea poate darul s\-i `n\bu[e durereapricinuit\ de aceast\ mare dezam\gire.

O englezoaic\ `n America

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013

carte « 11

Daniel Cristea-Enache

E logic\ o asemenea abordare, fi-indc\ scriitorul se izoleaz\ pen-tru a crea [i, chiar dac\ oficiaz\acolo, nu-l poate vedea nimeni dinafara cadrului privat. ~ns\ este,aici, [i o mefien]\ critic\ fa]\ derolul de creator, jucat cu aplombtocmai de veleitari. Ace[tia au toa -te aparen]ele unor mari scriitori,ceremonialul, ticurile, maniile, po -za, lipsi]i fiind `ns\, hélas!, de `n -zestrarea pe care colegii lor maidiscre]i [i f\r\ gesticula]ie o au.Astfel c\, smul[i de la masa de lu-cru [i urm\ri]i `n episoade f\r\leg\tur\ cu scrisul lor, creatorii ve -ritabili s`nt ni[te oameni cu totul[i cu totul obi[nui]i, de nu chiarne ajutora]i prin compara]ie curestul nescriitoricesc al lumii ro-mâne[ti. Tabletele [i `nt`mpl\riledin ele s`nt scrise, majoritatea, `ndou\ reprize. ~n prima, scriitorul

e „aruncat“ `n lume, `n societate[i urm\rit, cu ascu]ime caracte-rologic\, `n felul `n care se des-curc\. {i cei mai „descurc\re]i“scriitori ai no[tri vor ap\rea cast`ngaci [i pu]in aerieni, uituci [i`mpiedica]i, timizi, retractili [i su -p\r\cio[i, ca ni[te copii mari pecare criticul `i prive[te cu `n]ele-gere [i duio[ie.

Adeverin]a lui Brumaru

Dar pentru ca aceast\ `n]elegereempatic\ s\ poat\ fi infiltrat\ `ntext, e nevoie de inadecvarea scri -itorului la mediul `n care evolu -eaz\ [i la situa]iile prin care esteobligat s\ treac\. ~nainte de a fi`mbr\]i[at de criticul `n]eleg\tor[i afectuos, creatorul va fi respins(sau, [i mai grav, nerecunoscut) dec\tre personaje ignare, simbol alprostiei triumf\toare, atotputer nice.Astfel se ̀ nt`mpl\ cu Emil Brumaru,

internat la Socola [i amenin]atcu „cotonogeala“ de un paznics\n\tos tun [i inocent cultural.Adeverin]a va face dreptate ma-relui poet, `ns\ `ntr-un chip ne a[ -teptat. Paznicul nu va deveni unadmirator al poetului; `l va privi`n continuare cu suspiciune. „Bol -navul“ ob]ine `ns\ o adeverin]\de la medic prin care va putea tre -ce de cerber; iar criticul va repro-duce adeverin]a de poet `n a douaedi]ie a Istoriei... lui. ~n jurul scri -itorului se rotesc astfel personajeaculturale, cu care `nt`lnirea deprofunzime nu se poate face, [i per -sonaje avizate, solidare, simpate-tice. Autorul tabletei valorific\deopotriv\ – literar – falia dintrescriitor [i lumea real\ [i modul `ncare `n România lucrurile, p`n\ laurm\, se rezolv\. Brumaru mai„las\“ din „nebunia“ lui, iar istori -cul literar se va alege cu pre]ioa-sa, incredibila adeverin]\: „St`ndpe patul lui de fier ca pe o canapea,poetul mi-a povestit, posac, o `n t`m -plare de un haz nebun (a[ putea s\reproduc cuvintele lui din aminti -re, dar prefer s\ le preiau dintr-uninterviu pe care l-a acordat ulteriorIoanei Revnic): – Bolnavii nu a -veau voie s\ p\r\seasc\, pe la poar -t\, curtea spitalului. Unul dintrebolnavi, internat de mai multe ori,mi-a spus de o alt\ ie[ire, pe la bi-seric\, m\ rog, reu[eai dac\ a veainoroc... Mi-a mers de vreo dou\ ori!M\ duceam la un magazin aflatpeste drum de poart\ [i cum p\ -ram lenjerie, caiete cu papagaliro[ii pe ele, ba chiar un aparat micde radio pe care mi-l at`rnam la g`t,ca Grobei, [i umblam agale pe a -leile mi[un`nd non-stop de depre-sive [i melancolice beton, dotate lamaximum. A treia oar\ portaruls-a prins: intram, dar nu m\ v\ zu -se ie[ind! S-a luat dup\ mine cu unbulan de cauciuc, elocvent: «Hei,[efu’, ia vino-ncoa!». I-am explicatc\ am fost medic, s`nt scriitor etc.«Ba pe pizda m\-tii, [efu’», s-a bur -zuluit el la mine, «oi fi tu AndreeaMarin sau Mihai Viteazu’, s\ nu temai prind, c\ te cotonogesc!». M-amdus amuzat la medicul meu [i i-amrelatat p\t\rania, rug`ndu-l s\-midea un bilet de voie. {i mi-a dat, a - mabil, caligrafiindu-l clar pe o foa -ie pentru re]ete: «Se adeve re[ te prinprezenta c\ scriitorul E mil Bru ma -ru, fost medic, nu este nici Andre eaMarin, nici Mihai Vi teazul. Pentrua-i servi... etc.». {tam pil\, paraf\,isc\litur\, `ntreg dichisul.

L-am rugat pe Emil Brumarus\-mi d\ruiasc\ mie adeverin]a, cas\ o reproduc `n edi]ia a II-a a c\r -]ii mele, Istoria literaturii românecontemporane. Ceea ce el a [i f\ -cut“ (p. 76). Func]ia paznicului a fostnu doar aceea de a p\zi poar ta spi-talului. Ignoran]a lui a avut func ]ialiterar\ de a provoca a ceas t\ suit\absurd-coerent\ [i a o rotunji `n -tr-o `nt`mplare.

Timidul Nichita St\nescu

Personajele ignare [i mediul nere -ceptiv sau ostil `n care e obligat s\evolueze scriitorul dau, `n prima„repriz\“, comicul de situa]ie, delimbaj, de comportament speculatla maximum de Alex. {tef\nescu.Pe al doilea palier al (construc ]i ei)tabletei, autorul va interveni capersonaj, `n „directul“ scenei rela -tate, [i va restabili `ntr-un fel saualtul echilibrul disputei. Dac\, ini -]ial, Alex. {tef\nescu are cruzimede scriitor, pe parcurs accentul ca -de altfel, fiindc\ intr\ `n scen\ cri -ticul. Orice agresiune f\cut\ asu-pra unui creator afecteaz\ `nsu[imetabolismul crea]iei literare [ial criticii pe marginea ei. Scriito-rul mali]ios [i dezimplicat, redeve -nit critic, se implic\ [i este parteactiv\ `n restabilirea drept\]iiaxiologice.

~n aceast\ lumin\, diferit\, sce -na nu mai este relevant\ pentrucomportamentul st`ngaci al scrii-torului smuls din ale lui, ci pen-tru obtuzitatea mediului ca ataresau pentru „familiaritatea“ vul-gar\ cu un mare [i delicat creator.Umorul se [terge, fiindc\ inadec-varea, acum, este v\zut\ de la ca -p\tul cel\lalt: al societ\]ii `n carechiar [i un scriitor „r\sf\]at“ caNichita St\nescu nu-[i g\se[te lo-cul. Vulgaritatea primirii entuzi -aste se va resorbi, ulterior, tot `nliteratur\: „~nt`lnire a lui NichitaSt\nescu cu publicul la BibliotecaMunicipal\ Mihail Sadoveanu dinBucure[ti (`n 1970). Poetul `nain-teaz\ timid prin mul]imea care `la[teapt\ pe coridoare. Un necunos -cut, surescitat de prezen]a `n ime -diata apropiere a unei celebri t\]i,`i d\ un pumn prietenesc `n piept: –V\ iubim! V\ iubim!

Pe Nichita St\nescu `l oripilea -z\ familiaritatea vulgar\, dar sechinuie[te s\ z`mbeasc\. Protestea -z\ la persoana a III-a: – V\ ru g\m,nu-l atinge]i pe poet!

Poate c\ acest episod are leg\ tu -r\ cu urm\toarele versuri din poe -mul Poetul ca [i soldatul (dintr-unvolum ap\rut `n 1972). «Dar maiales v\ conjur,/ nu pune]i m`na pepoet!/ Nu, nu pune]i niciodat\ m ̀nape poet!// ...Dec`t numai atunci c`ndm`na voastr\/ este sub]ire ca ra-za/ [i numai a[a m`na voastr\ arputea/ s\ treac\ prin el»“ (p. 50).

Marin Sorescu – „bibeloufragil“, Grigore Vieru –bolnav [i foarte sl\bit

Criticul-scriitor este – odat\ f\ cu -t\ observa]ia [i `ncadrat\ spe]a –un complice al creatorului ne`n ]e -les, respins, ultragiat; [i un ocro-titor al lui, ̀ n planul mai dur [i mait`mp al cotidianului pestri]. MarinSorescu `i apare ca un „bibeloufragil“, iar dup\ o `mbr\]i[are `n -tre cei doi intelectuali cu convin-geri politice diferite, criticul are„lacrimi pe obraji“. Bolnav [i foar -te sl\bit, Grigore Vieru e ajutat lapropriu s\ ridice o cup\ de [am-panie de cititorul s\u profesionistcare marcheaz\ cu italice nemai-pomenita `nt`mplare. Criticul e unfel de scutier, de servant [i de bu-fon al Poetului, iar nu observato-rul atent [i mali]ios din scenele degen: „Se putea observa c\ – din ca -uza bolii lui de inim\ – era foartesl\bit. C`nd a vrut s\ ridice cupade [ampanie, a trebuit s\-l ajut; i-amridicat m`na cu m`na mea. Aveaceva plutitor `n mi[c\ri, ar\ta ca oumbr\, [i, totu[i, din ad`ncul de-clinului lui fizic radia bun\tate. Cas\ `l provoc [i s\ `l amuz...“ (p. 71).Urmeaz\ „`nt`mplarea“, care numai este una „pur\“, `n ordinea re -alului unde scriitorul e aruncat caun pe[te pe uscat, ci una de a douainstan]\, provocat\, construit\ prindialog de c\tre criticul literar.

B\rbat adormit `n fotoliu e ocarte `nc`nt\toare [i profund\, aunui critic care, iubind literatura,aici o [i scrie.

Alex. {tef\nescu, B\rbat adormit `nfotoliu. ~nt`mpl\ri, edi]ia a II-a, viniete deFlorin {tef\nescu, Editura CurteaVeche, Bucure[ti, 2011, 208 p.

~n paralel cu o laborioas\ activitate de cronicar devenitistoric literar (unul aplecat asupra literaturii românecontemporane, ceea ce `nseamn\ un acela[i teren deobserva]ie), Alex. {tef\nescu a ini]iat, `n ultimii ani, oserie de proiecte personale aflate la grani]a dintreistoriografie [i literatur\, exegez\ [i crea]ie propriu-zis\. ~n Jurnal secret, criticul, cu tot cu profesiunea lui,devine protagonist, dar unul dezeroizat [i autoironic,f\r\ obi[nuita morg\ a „personalit\]ilor“ care `[iconstruiesc un soclu [i `n papuci de cas\. ~n B\rbatadormit `n fotoliu, subintitulat\ ~nt`mpl\ri [i aflat\ la adoua edi]ie, ochiul „r\u“ al criticului literar trece de laopere la autorii lor, surprin[i, de asemenea, oriundealtundeva dec`t la masa lor de lucru, `n oficiul crea]iei.

~nt`mpl\ride scriitor

» Dac\, ini]ial, Alex. {tef\nescu are cruzime descriitor, pe parcurs accentul cade altfel, fiindc\intr\ `n scen\ criticul. Orice agresiune f\cut\asupra unui creator afecteaz\ `nsu[i metabolismulcrea]iei literare [i al criticii pe marginea ei.Scriitorul mali]ios [i dezimplicat, redevenit critic,se implic\ [i este parte activ\ `n restabilireadrept\]ii axiologice.

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumul{aman de Adina Dabija,care va ap\rea `n cur`nd laEditura Polirom, `ncolec]ia „Ego. Proz\“.

– Fragment –

Primele luni de Bucure[ti au fostca un pumn `n nas. Visasem un o -ra[ al rena[terii, un ora[-nav\spa]ial\, o galaxie a ideilor `n ca-re s\ explodez ca o supernov\,`ns\ m\ g\seam `ntr-un ghetou al

pierzaniei, `ntr-un purgatoriu `ncare urma s\-mi pl\tesc cu v`rf [i`ndesat nes\buin]a. Devenisemuna dintre sutele de furnici aleunei imense colonii. Fusesem a -tras\ `ntr-o curs\, `n[elat\, tras\pe sfoar\, prins\ `ntr-un complotal tuturor oamenilor mari care m\m`ng`iaser\ `n copil\rie pe cap,`ntreb`ndu-m\, cu un r`njet r\upre vestitor, ce voiam s\ m\ facc`nd voi cre[te mare. E o mare ]ea -p\. Munce[ti, pl\te[ti cu v`rf [i `n -desat luxul de a avea un corp ca-re trebuie s\ m\n`nce, s\ se spe-le, s\ doarm\ sub un acoperi[,mai torni din c`nd `n c`nd c`te un

gin tonic, o sear\ de poezie la Mu-zeu sau o pies\ de teatru la Notta-ra, ca s\ ai putere s\ o iei, a douazi, de la cap\t. ~n weekend `]i puihai nele la sp\lat, faci o m`ncarelung\, s\ `]i ajung\ toat\ s\p t\ -m`na, deschizi o carte [i o `nchizila loc, g`ndindu-te la o povestirepe care vrei s-o scrii de nu [tiu c`ttimp, pe aripile c\reia vrei s\-]i ieizborul, `ntr-o lume mai verosimi -l\ dec`t cea din jur, `ns\ `n cas\ eagita]ie, se freac\ podeaua, se spa -l\ vase, se vorbe[te la telefon, ser`de [i se probeaz\ rochii... {i a -tunci ie[i `n parc. Te g`nde[ti laa cea povestire, dar ai un bolovanlegat de picior, un bolovan carepleac\ din inim\. Nu po]i zbura.Nu [tii ce limb\ s\ folose[ti ca s\po]i spune ceva, ceva s\ aib\ `nsf`r[it sens, care s\ te salveze petine [i `ntreaga omenire.

Dup\ trei luni am ajuns, cu a -mar\ dezam\gire, la concluzia c\via]a de adult e cea mai mare ]ea -p\ a existen]ei mele. T`njisem at` -ta dup\ libertate, iar acum, c`nd `nsf`r[it dispuneam de ea din plin,`mi d\deam seama c\ era doar ocolivie c\reia nu-i vezi marginea.Singura libertate pe care a[ fi pu-tut s-o cunosc vreodat\ r\m`neapoezia, pe care o abandonasemdeja – `n gura poe]ilor be]ivi de laMuzeu. Voiam acum s\ tr\iesc pepiele, departe de plasa de prinsnecuprinsul. {i voiam, pentru pri -ma oar\, s\ `n]eleg. Tot ce puteamface era s\ a[tept [i s\ m\ rog s\mi se deschid\ `n fa]\ vreo cale.Orice ar fi fost, nu puteam dec`ts\-mi ]in inima sus [i s\ merg`nainte, pe coridorul larg [i a -nost, plin de lume.

~mi era drag G\l\]anu, `l ase-muiam `n g`nd cu un bursuc cupielea tare, b\tucit\ de vremuri,dar cu inima mare [i cald\ ca op`ine, din care m`ncaser\ pe r`ndto]i, [i Grasu’, [i Pierre, [i Simo-netta, [i eu. Mi-am [ters firimitu-rile de pe bot [i am `nghi]it `nsec. P`ine, p`ine, dar mie `mi maitrebuia [i caviar. G\l\]anu eraun adaptat, un supravie]uitor. E -ra un motan pufos [i zv\p\iat `ncare z\cea un lupt\tor de gheril\.Eu nu aveam nici un chef s\ m\bat pentru fundul meu. Mi se p\ -rea `njositor [i promiscuu s\ cu-cere[ti lumea [i s\ o `nfuleci cape o felie de [unc\. Pentru minelumea ar fi putut fi digerat\ nu-mai sub form\ de esen]e, prin mi-ros, `n creier, [i nu `n stomac. Da,G\l\]anu era f\r\ `ndoial\ mai

`n]elept dec`t mine. Trecuse printoate [i alesese calea de mijloc.~[i punea pielea `n b\] pentru jo-bul de la revist\, unde lucra ca re -porter special, scormonind ad`nc`n mormane ur`t mirositoare,apoi mai f\cea [i mici ciubucuridin colabor\ri la diverse revisteglossy – pentru c\ nu avea `ncotro,ducea `n spate toat\ familia, in-clusiv ni[te p\rin]i `n v`rst\. Nu[tiu cum f\cea, dar `i r\m`nea [itimp de scris [i de cenacluri, la ca -re bea [i fuma cu modera]ie, spredeosebire de ceilal]i, care beaup`n\ c\deau sub mas\. Se trezeadis-de-diminea]\, la ora c`nd mie`mi cad ochii `n gur\ de somn, [iscria cu sfin]enie dou\-trei paginila calculator. Era al naibii de `n -c\ p\]`nat [i de `ncr`ncenat `n lup -ta pentru destinul lui literar, `ncare credea p`n\ la lacrimi. Eu nueram sortit\ s\ devin o mare scri -i toare. Spre deosebire de el, eu nud\deam doi bani pe chestia cu „lo -tul literar“, cu „a[ii literaturii“, cu„marca“ personal\ a scriitorului,cu genera]iile, cu venitul la Bu-cure[ti „ca ̀ n cantonament“, cum`mi [optise conspirativ la urecheBoe `ntr-o sear\, dup\ un cena-clu. Toate astea erau jocuri de co-pii. Despre ce puteam scrie eu? Nu`n]elegeam nimic din ce se `n t`m -pla `n jur. Trebuia s\ fac uz de `n -treaga mea imagina]ie ca s\ m\dumiresc de ce naiba se agitauat`t de mult ceilal]i [i ce c\utameu printre ei. Nu `mi r\m`neaudec`t vreo dou\ ore libere dup\ce ajungeam acas\ de la serviciu,pentru c\ pe la 10 m\tu[\-mea d\ -dea stingerea (ca s\ nu-i umfl\m,eu [i cu veri[oar\-mea, factura laelectricitate). Aveam un job de la9 la 5, ca to]i sclavii, [i f\ceam oor\ dus cu tramvaiul 16 [i o or\`ntors, timp suficient ca s\ stu-diez `ntregul material uman aflatla dispozi]ie pe traseu. Vedeam fe -]e brutalizate de munc\ [i de obo-seal\, fe]e schimonosite `n grima -se subumane, exprim`nd diferiteipostaze ale evolu]iei omului `n -cep`nd cu stadiul de reptil\. Lestudiam cu o curiozitate ameste-cat\ cu fric\ [i cu dezgust. Tr\ -iam `ntr-un tablou de Bosch. ~mipierdusem treptat orice chef de h`r -j oneal\. Trecute pe veci erau a -cum vremurile c`nd umblam pestr\ zile Gala]iului ̀ n rochie de p`n -z\ de sac, prev\zut\ cu c`rlige depesc\rie pentru ag\]at b\ie]ii, cas\-i s\rut [i s\ le spun poezii. Tre -cute erau vremurile c`nd lumeaputea fi iubit\, `mbl`nzit\, mode-lat\ ca o plastilin\. Dec\zusem

a cum, de bun\voie, la stadiul de mu -ritor de r`nd.

Fi[\ de observa]ie nr. 1

Azi m-am dus cu Simonetta latuns. Am dat o mul]ime de bani[i ar\t ca dracu’. Am fost la HotelBucure[ti, la Mariana, o tip\ lacare se tunde Simonetta. La oraaceea din sear\ hotelul zumz\iade senatori [i deputa]i care cobo -r`ser\ `n hol la un coniac [i o [u -[anea, `ncep`ndu-[i astfel `n modpl\cut via]a de noapte. Mi-am cro -it drum p`n\ la mezanin, unde seafla frizeria. Prin contrast, aceastaera goal\. Mariana m-a luat ime -diat `n primire.

— E[ti coleg\ cu Simonetta laParlament? a ciripit ea.

— Nu... lucrez `n pres\.

— Aha. La ce ziar?

— La o revist\...

— Cum se nume[te?

Auzind cum se numea, Maria-na a dat din umeri.

— N-am auzit `n via]a mea derevista asta, spuse ea acru.

~i disp\ruse [i ciripitul din vo-ce [i `i ap\ruse un fel de r\gu [ea -l\ de fum\toare `nr\it\.

— Se distribuie numai `n str\ i -n\tate, i-am explicat eu. E ̀ n engle -z\, e pentru oamenii de afaceri.

— Aha, a spus Mariana f\r\prea mult entuziasm. {i ce vreis\-]i fac la p\r?

— Nu [tiu... m\ las pe m`na ta.Simonetta mi-a spus c\ ai m`inide aur... Nu-mi dau seama ce mis-ar potrivi.

— Nici o problem\, a spus tipa.

Peste dou\zeci de minute `micontemplam cu obid\ noua mu -tr\ `n oglind\, blestem`nd `n g`ndclipa nefast\ `n care o `ntrebasem,`ntr-o doar\, pe Simonetta dac\[tie pe cineva care tunde bine.

— ~]i vine foarte bine, m-a `n -curajat Mariana.

— A[a crezi? am b`iguit eu,complet derutat\.

— Da. Stai s\ ]i-l mai aranjezpu]in cu drotul.

C`nd m-am privit din nou `noglind\ am avut un [oc. Ar\tamca o bombonic\ sau poate ca obomboan\ Kojak, a[a, tuns\ cucastron `n cap [i slab\ ca un b\].

— Cred c\ asta va fi tunsoareavie]ii tale, a conchis Mariana,

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013

12 » avanpremier\

AUTOAREA

Adina Dabija locuie[te `n prezent la New York, unde practic\ me-dicina chinez\. {aman reprezint\ volumul s\u de debut `n proz\.A debutat `n 1997 cu volumul poezia p\pu[\, Cartea Româneasc\,distins cu Premiul pentru debut al Asocia]iei Scriitorilor din Bu-cure[ti. ~n 2006 a publicat volumul Stare nediferen]iat\, Brumar,distins cu Premiul pentru poezie al revistei „Tomis“ pentru ceamai bun\ apari]ie editorial\ a anului 2006. Poeziile sale au fosttraduse [i publicate `n numeroase reviste literare [i antologii depoezie din Statele Unite ale Americii, iar volumele sale de versuriau fost traduse [i publicate de NorthShore Press. Piesa de teatruManole 3D a fost nominalizat\ la premiile UNITER pentru ceamai bun\ pies\ a anului 2004. Din 2001 este editor al revistei„www.respiro.org“.

Adina Dabija — {aman

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013

b\t`ndu-m\ `ncurajator pe um\r.Ce zici, `]i place?

— Nu [tiu, nu-mi dau seama...

— Ei, o s\ te obi[nuie[ti tu!

Nu mi-am revenit din [oc dec`tc`nd Mariana mi-a v`r`t, numaiz`mbet [i miere, nota de plat\ subnas. Aceasta reprezenta o treimedin salariul meu pe o lun\. Am `n -]eles atunci c\, ̀ n urm\toarele s\p -t\m`ni, poate chiar luni, urma s\fac foamea.

Am cobor`t `n holul hotelului.~ntr-un t`rziu a ap\rut [i Simo-netta, `ntr-o rochie sexy [i cu o -chii sclipind de idei n\stru[nice.

— ~mi place tunsoarea asta.Ar\]i ca o lady.

Nu m\ min]ea. Simonettei ̀ i pl\ -cea orice schimbare [i cu c`t costamai mult [i era operat\ `ntr-un locmai cu ifose, cu at`t `i pl\cea maitare.

— Pe naiba, am spus eu. ~mi st\ -tea de o mie de ori mai bine cup\rul meu ca un m\turoi. M\caraveam personalitate. A[a ar\t caun c\]elu[.

— Fii, fat\, serioas\, mi-a t\ -iat-o ea scurt. Hai, vino, vreau s\-]iprezint pe cineva.

Am intrat ̀ n barul hotelului. Si -monetta [i-a croit drum printre me -se. Pulpele ei dezgolite atr\ geauprivirile ca un magnet. ~ntr-un t`r -ziu s-a oprit ̀ n dreptul unei mese lacare doi b\rba]i discutau a prins.Unul era slab, palid, cu p\rul cre],cu ochi de [arpe care studia atentprada prin ramele aurii [i cu un nasascu]it cu care p\rea s\ adulmece`ncontinuu, iar cel\lalt era ro[u,gras [i mirosea de la o po[t\ a

transpira]ie. Sl\b\nogul ne-a f\ -cut semn imediat ce a v\zut-o peSimonetta, z`mbind cu gura p`n\la urechi.

— Pofti]i, doamnelor, haide]i,lua]i loc, a spus el. V\ a[teptam.

— Ea e prietena mea despre ca -re v-am vorbit. D`nsul este domnuldeputat Priz\, a spus Simonetta`ntorc`ndu-se spre mine [i z`m bin -du-mi fermec\tor cu buzele ei pli-ne [i str\lucitoare.

— ~nc`ntat, a spus Priz\ pom-pos, aplec`ndu-se ad`nc s\-mi pu-pe m`na. Cu aceast\ ocazie am re-marcat `n mijlocul claiei de p\rcre] un `nceput discret de chelie.

Ne-am a[ezat cu to]ii la mas\.Ridic`nd un deget spre fata careservea, Priz\ ne-a `ntrebat ce do-ream s\ bem. Simonetta a coman -dat un Campari, iar eu mi-am luatun gin tonic.

— Acum m\ scuza]i pu]in, aspus deputatul, cu un aer vinovat.Trebuie s\-mi termin discu]ia cuacest domn pe care mi l-au trimisde la jude] pe nepus\ mas\.

Cei doi s-au retras s\ [u[o teas -c\ `ntr-un col].

— Cine e Priz\, \sta? am `ntre-bat-o pe Simonetta.

— E deputat la noi. Tocmai [i-a`nceput mandatul de c`teva s\pt\ -m`ni. Vine la serviciu doar trei zi -le pe s\pt\m`n\, c`nd se voteaz\legile, `n rest st\ la el, la Cucu ie -]ii din Deal, `nv`rte ni[te afaceri.

— {i ce naiba c\ut\m noi aici, lamasa lui?

— Uite ce e... Tipul e cam dezo-rientat, nu cunoa[te pe nimeni `n

Bucure[ti. M-a rugat Popescu s\-lscot `n lume, ca s\-i mai treac\ fri -ca de Bucure[ti.

— De ce nu-l scoate Popescu `nlume?

— E plecat ̀ n delega]ie ̀ n Suedia.M-am g`ndit la tine... M\ g`n deamc\ ai putea s\-i dai ni[te ore de en -glez\, c\ nu vorbe[te nici o limb\str\in\. El, s\racul, ar vrea s\ mear -g\ `n delega]ii `n str\in\tate, darn-avem cum s\-l trimitem a[a, mutca un pe[te, c\ ne face de r`s. }i-arprinde bine, mai c`[tigi [i tu un ban...

P`n\ s\ apuc s\ r\spund, Priz\a revenit la mas\, radios.

— Dom’le, e ceva de speriat, spu -se el pe un ton pl`ng\cios. Toat\ lu -mea e `nnebunit\ s\ fac\ afaceri.To]i \[tia care stau la mas\ ̀ n jurulnostru, uita]i-v\ pu]in la ei. Uite, \lacu ochelari cu rame de aur are nu[tiu c`te terenuri. Cel\lalt, \sta grascu dou\ ghiuluri pe deget, a cum p\ -rat acum c`teva zile ni[te fabrici deciment. A vrut s\ m\ ia [i pe mine,dar mi-a fost fric\. {i b\iatul deadineaori, pe care mi l-au trimis pecap de la jude], vrea s\-l ajut. Pro-fit\ to]i de mine c`t pot, c\ [tiu c`ts`nt de dr\gu]. Ce s\ fac, nu pot s\-irefuz, c\ a[a s`nt eu, dr\gu]... Zi [itu, Simonetta, ̀ nva]\-m\ [i pe mi ne,c\ e[ti fat\ de[teapt\, ̀ n ce s\-mi bageu banii? Nu m\ ̀ nva]\ nimeni ce s\fac cu ei. ~n cine s\ am `ncrede-re? Nu-mi d\ nimeni nici un sfat.

— Nu [tiu ce s\ v\ spun, domnu -le deputat... spuse Simonetta, `n -curcat\ de turnura nea[teptat\ adiscu]iei. Ave]i r\bdare, o s\ cu-noa[te]i treptat pe toat\ lumea,inclusiv pe cei care v-ar putea daun sfat `n privin]a asta, a ad\u gatea cu diploma]ie.

— Ei, dar s\ l\s\m afacerile a -cum, spuse Priz\ schimb`nd tonul.Ce norocos s`nt s\ stau la mas\ cudou\ domni[oare at`t de simpati-ce, a spus el z`mbind cu gura p`n\la urechi. Unde mergem?

~mi venea s\ sar de g`tul lui Pri -z\ [i s\-l pup. Nu m-a[ fi a[teptat s\mi se serveasc\ pe tav\ cu at`tagenerozitate ni[te informa]ii at`t

de picante. M\ vedeam deja publi -c`nd pe prima pagin\ a unui coti -dian na]ional o anchet\ zgudu i toa re.Am hot\r`t s\ c`[tig `ncrederea a -cestui gur\-spart\ [i s\ aflu c`t maimulte detalii despre afacerile par - la mentarilor. Ne-am urcat `n Por -sche-ul gri metalizat al lui Priz\ [iam pornit, la propunerea Simonettei,spre un pub irlandez. Ur\sc puburi -le irlandeze. E at`ta h\rm\laie a co lo,`nc`t trebuie s\ urli unul la cel\ laltca s\ te po]i `n]elege. Dar pentru caPriz\ s\ se simt\ bine `n companiaa dou\ tinerele era f\r\ `ndoial\ lo -cul ideal. Afl`nd c\ lucrez la oare cerevist\, Priz\, care nu era complet`ncuiat, [i-a ]inut gura `n ce pri ve[ -te afacerile personale [i ale cole gi lors\i pe tot restul serii. Dup\ ce a dat peg`t c`teva scotch-uri a devenit, cumera de a[teptat, romantic. Mi-a m\r -turisit c\ nevast\-sa se ̀ mboln\vise

recent [i era deprimat. Ar fi avutnevoie de cineva care s\-l `nvese-leasc\, o fat\ t`n\r\ [i nostim\, cusuflet bun, a[a ca mine, de la care arfi putut eventual `nv\]a [i engle z\.Am v\zut atunci cu imens\ p\re rede r\u cum reportajul spectaculosde pe prima pagin\ a marelui coti -dian ̀ ncepe s\-[i piard\ conturul [ieste `nlocuit de imaginea propriu -lui meu nud cu titlul „C`[tig\ toa reaconcursului Cea mai }epar\ Zia ris -t\ din aceast\ s\pt\m`n\ este...“.N-am mai a[teptat s\ apar\ nume le[i l-am abandonat subit pe Priz\, l\ -s`ndu-l `n seama altor suflete ge ne -roase care se g\seau din bel[ug `nacel bar, [i m-am urcat `n primultaxi – singura mea [ans\ de a sc\ -pa la acea or\ din noapte de col]iimaidanezilor de la m\tu[\-mea dela bloc, cheltuindu-mi astfel [i res -tul salariului pe luna aceea.

CARTEA

» Un roman despre aventur\ [i `nfruntareaproblemelor cu optimism [i curaj, desprereinventare [i determinare, cu un personaj care,trec`nd prin toate etapele maturiz\rii pe ritm depoezie, str\bate lungul drum dintr-un sat dinArdeal p`n\ `n Nordul `nghe]at al Canadei.

Gabriel Andreescu, MISA. Radiografia unei represiuni, carte publicat\ [i `n edi]ie digi-tal\, colec]ia „Document“, Editura Polirom, 408 pagini, 37.95 lei

~nceput\ `n anii ’80 odat\ cu mult discutatul „scandal al Medita]iei Transcen-dentale“, reprimarea mi[c\rii yoga a continuat [i dincolo de momentul decem -brie 1989. Dup\ c\derea comunismului, asist\m la o h\r]uire la `nceput discre -t\, apoi din ce `n ce mai brutal\ a fostelor victime [i a noilor aderen]i la Mi[ ca -rea pentru Integrare Spiritual\ `n Absolut. ~n baza unei ample document\ri ce apresupus studierea dosarelor de urm\rire informativ\ [i a m\rturiilor celorimplica]i, autorul investigheaz\ cauzele [i semnifica]iile acestui fenomen.Rezultatul este o carte-document `n care cei interesa]i g\sesc at`t istorii indi-viduale cutremur\toare, c`t [i o analiz\ din perspective multiple a ac]iunilor`ntreprinse `mpotriva MISA.

Din cuprins: Anii ’80: de la supraveghere la represiune • Dosarul lui Grego -rian Bivolaru • Brutalit\]i, rele tratamente, tortur\ • Stigmatizarea [i h\r ]u -i rea adep]ilor MISA. Negarea de drepturi • Conspira]ia autorit\]ilor statului`n `ncercarea de anihilare a {colii MISA

Adrian Popescu, Costumul negru, carte publicat\ [i `n edi]ie digi -tal\, colec]ia „Poezie“, Editura Cartea Româneasc\, 64 de pagini,17.95 lei

Noul volum de versuri al lui Adrian Popescu aduce o schim -bare surprinz\toare de stil [i limbaj, pentru un autor con -sacrat, considerat de critici mai degrab\ un neomodernist,manierist, cu obsesia unui spa]iu italic, dec`t un postmo-dernist, atras de experimentarea limbajului cotidian. Avemaici c`teva poeme ample, structurate de un fir epic, scene dinvia]a poetului, transpuse `ntr-o rememorare tandru-iro-nic\, unde vechiul strat al amintirilor fabuloase `nt`lne[tescepticismul bine temperat, o luciditate care nu devine ci-nism, o de-solemnizare care-i d\ poeziei autenticitate.

„Remarcabil poet, `ntr-o limb\ de extrem\ fine]e, artist deli -cat, suav [i ardent, Adrian Popescu este `ndeosebi `n poe -me le `nalt-spiritualiste, deloc desc\rnate, `n pofida foculuimistuitor al imagina]iei religioase.“ (Nicolae Manolescu)

SEMNALE

avanpremier\ « 13

De ceva vreme, stu diourile Warner Bros. se g`ndesc s\realizeze un prequel al celebrului The Shining. {anseleacestui proiect de a vedea lumina ecranului au crescutde c`nd pro du c\torii l-au contactat pe autorul se ri eiThe Walking Dead pentru a scrie scenariul.

Ideea nu este `ns\ pe placul lui Stephen King, autorulromanului The Shining, cu at`t mai mult cu c`t nu efoarte clar ce drept au studiourile War ner Bros. – care

au produs adaptarea semnat\ de Stanley Kubrick `n1980 – de a face acest lucru.

Se pare c\ studiourile se bazeaz\ pe un text care do-cumenteaz\ evenimentele s`ngeroase petrecute `n Ho-telul Overlook, fragment ce a fost t\ iat din romanul ori-ginal. Asta fiin d c\, explic\ „Entertainment Weekly“, laHollywood se obi[nuie[te ca, a tunci c`nd drepturile deadaptare a unei c\r]i s`nt v`ndute, contractul s\ includ\ [idrepturile asupra notelor, fragmentelor eliminate sau pri -melor versiuni ale c\r]ii `n chestiune. Problema, `n a -cest caz, este c\ a trecut foarte mult\ vreme de c`nd drep -turi le pentru Shinning au fost cump\rate de Warner Bros.[i nimeni nu [tie sigur cui apar]in `n acest moment.

„Fragmentul intitulat Before the Play a fost prologult\iat din roman“, explic\ Stephen King pentru „Enter-tainment Weekly“. „S`nt dornic s\ `l v\d adaptat? Nu,nu s`nt. {i mai e [i chestiunea de copyright...“

Cu toate acestea, King sus]ine c\ nu va `mpiedica re -alizarea proiectului, fiindc\ este „un tip de treab\“, darc\ „ar fi fericit dac\ acest film nu ar fi f\cut“. ~n acela[itimp `ns\, celebrul autor american se preg\te[te s\ lan -se ze `n septembrie romanul Doctor Sleep, continuareacelebrului The Shining.

Shining, un prequel care `l deranjeaz\ pe Stephen King

~nc\ din timpul celui de-alDoilea R\zboi Mondial, IanFleming le spunea prieteni -lor c\ vrea s\ scrie un romancu spioni, dar s-a apucat s\lu creze la el abia `n 1952, cupu]in\ vreme ̀ nainte de nun -ta cu prie tena lui, Ann Char - t eris, mai mult ca s\ nu seg`ndeasc\ la apropiata c\s\ -torie. L-a ̀ nceput pe 17 febru -arie, pe proprietatea lui dinJamaica, numit\ Golden -eye, scriind cam 2.000 decuvinte `n fiecare diminea -]\, baz`ndu-se doar pe ima -gina]ie [i pe experien]a sa`n domeniu. Manuscrisul afost terminat `n dou\ luni,iar primul lui cititor, ClareBlanchard, o fost\ iubit\ alui Fleming, l-a sf\tuit fie s\nu-l publice niciodat\, fie s\foloseasc\ un pseudonim. Ca -sino Royale a ap\rut pe 13aprilie 1953, iar primul tiraj,de 4.728 de copii, s-a v`ndut ̀ nmai pu]in de o lu n\. Alte do -u\ tiraje au urmat imediat,pentru a face fa]\ cererilor.

Criticii au fost [i ei cuce -ri]i de Bond, de[i primele ro -mane din serie au fost v\ zutemai mult drept ni[te „thril-leruri un pic peste me die – undivertisment elegant [i str\ -lucitor –, dar care nu trebuieluate `n seri os“, spu ne JamesChapman, profesor la U niv er -sitatea Leicester din An glia.„~n 1958, c`nd a fost publicatromanul Dr. No, cri tica a deve-nit acerb\, mai ales dup\ ceBond a fost a cu zat c\ pro mo -veaz\ sexul vulgar, snobismulde clas\ [i chiar sadismul.“

„Pentru Britania post be -lic\, `ncovoiat\ sub povaraausterit\]ii economice, a hra -nei ra]ionalizate, a pute rii `ndeclin pe scena mondial\,Bond s-a dovedit un an tidotla aceast\ atmosfe r\ `ntu -ne cat\“, scrie „Interna tionalBu s iness Times“. „A gentul 007e ra chintensen]a eroului «up-per class» britanic, masculin[i heterosexual ca re `n vingedu[manii str\ ini, mai alesru[i, germani, din centrulEuropei sau Asia.“

„C\r]ile cu James Bond e -rau foarte diferite de prime lethrilleruri britani ce cu spi -oni, precum 39 de trepte sauc\r]ile cu Bulldog Drummond,prin faptul c\ ac]iunea se pe -trecea `n locuri minunate, e -xotice [i `ndep\rtate, pe caremajoritatea englezilor nici nuvisau s\ le viziteze vreodat\“,explic\ Alan J. Porter, autoral unui lexicon James Bond.„~n ciuda faptului c\ Bond pro -venea dintr-o clas\ superioar\,aventurile lui pl\ceau citi-torilor din toate mediile so-ciale din Marea Britanie.“

Casino Royale [i celelaltec\r]i din serie au p\truns pu -]in mai greu pe pia]a ameri ca -n\, dar `n 1961, c`nd `ntr-unarticol din revista „Life“, pre -[edintele John F. Kennedy ainclus From Russia with Lo vepe lista c\r]ilor favorite, v`n -z\rile au crescut sim]itor.Un an mai t`rziu, ap\rea pemarile ecrane primul film

Bond, Dr. No, cu Sean Con-nery `n rolul principal. Afost un mare succes, c`[ti g`nd,`n banii de azi, 441 de mili -oa ne de dolari. Dup\ `nc\ unan, From Russia with Lovese dovedea un succes [i maimare. Reu[ita filmelor a im -pulsionat v`nzarea c\r ]i lor,[i astfel lua na[tere un a -dev\rat fenomen mondial.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013

14 » interna]ional

Pe 13 aprilie s-au `mplinit exact 60 de ani de c`nd Ian Fleming a publicatprimul roman din seria James Bond, Casino Royale, carte `n care [i-a f\cutapari]ia unul dintre cele mai populare personaje de fic]iune ale secoluluiXX. „Am s\ scriu cea mai grozav\ poveste cu spioni“, spunea Ian Flemingunui prieten `n timp ce lucra la Casino Royale. Nu avea cum s\ [tie c\acest roman, urmat de o serie de alte c\r]i [i adaptate ca filme de maresucces, avea s\ `i transforme pe scriitor [i personaj `ntr-un fenomen.

{ase decenii de c`nd James Bond a jucat la Casino Royale

„Mentalistul“ nu are timp s\se uite la TV

Cu toate c\ TheMentalist, se-rialul a c\ruivedet\ este, `iia foarte mul -t\ vreme, acto -rul de origineaustralian\ Si - mon Baker spu -ne c\ a g\sit su -ficient timp s\joace [i `n c` te -va lungmetraje.„La The Men ta -list lucrez camzece luni pe an;e incredibil faptul c\ am avut vreme s\ joc [i `n c`tevafilme. {i, `n plus, s`nt [i tat\, am trei copii...“, a spusactorul `n cursul unei vizite recente `n Fran]a, undeserialul este extrem de popular. „O serie ca The Men -talist este ideal\: `mi permite s\-mi `ntre]in familia[i s\ fiu aproape de ea, s\ merg acas\ `n fiecare sea -r\. F\r\ a pune la socoteal\ faptul c\ succesul serieiofer\ numeroase oportunit\]i.“

Baker sus]ine c\ din cauza muncii nu are timp s\ va -d\ alte seriale TV. „Ca s\ v\ da]i seama de ignoran]amea, afla]i c\ n-am v\zut niciodat\ Clanul Soprano[i nici un episod din Friends!“ Anul acesta, fiindc\ avotat la Oscar, Baker a avut `ns\ vreme s\ vad\ filme[i „a adorat“ Amour, pe care `l prefer\ altui film deMichael Haneke, Das weiße Band.

Murakami [i Houellebecqconcureaz\ pentru premiulImpac 2013Zece „titani ai literaturii interna]ionale“, printrecare Haruki Murakami [i Michel Houellebecq, se`nfrunt\ pe lista scurt\ a premiului Impac Du-blin, `n valoare de 100.000 de lire sterline, anun]\„The Guardian“.

Impac – oferit de ora[ul Dublin [i companiaIMPAC – este un premiu literar „unic“ [i datori t\sumei oferite c`[tig\torului, explic\ ziarul brita nic.Lista nominaliza]ilor este votat\ de librari din `n -treaga lume, iar un juriu selecteaz\ „lista scur -t\“ de zece nominaliza]i [i, `n final, c`[tig\torul.

~n acest an, Murakami a fost selectat pentruromanul 1Q84, iar Houellebecq pentru Harta [iteritoriul. Cei doi autori se „lupt\“ pentru pre-miu cu Tommy Wieringa, norvegianul KjerstiSkomsvold, Andrew Miller, Kevin Barry [i al]iscriitori foarte aprecia]i.

At`t Andrew Miller, c`t [i Houellebecq au maic`[tigat acest premiu ̀ n trecut, al\turi de autori pre -cum Colm Tóibín, Orhan Pamuk [i Herta Müller.C`[tig\torul va fi anun]at pe 6 iulie.

Luna viitoare, actri]aAudrey Tautou va fi gazdaceremoniei de deschiderea Festivalului de laCannes, onoare de care numul]i au parte. „Va reu[iea, `n sf`r[it, s\ `nfr`ng\blestemul celui mai desucces film `n care ajucat?“, se `ntreab\ ziarul„The Guardian“.

Fabulosul destin al lui Amélie Pou -lain a fost un redutabil succes in -terna]ional, dar asta nu a `nsemnatautomat c\ interpreta rolului prin -cipal a fost [i acceptat\ de o anu-me parte a publicului francez. „Oa -menii obi[nui]i o ador\ pe Audrey,dar ceea ce a]i putea numi «pres\intelectual\» a detestat-o pe A mé lie[i a demolat filmul. {i fiindc\ Au-drey a fost simbolul [i starul aces-tui film, au demolat-o [i pe ea“, ex - pli c\ Thierry Chèze, de la revista„Studio Ciné Live“. „O anume par -te a presei franceze nu a ̀ n]eles cumsau de ce Amélie a pl\cut at`t demult. Faptul c\ filmul [i Audreys-au dovedit [i un imens succescomercial a `nr\ut\]it lucrurile [iau lovit-o [i mai tare pe actri]\.“

Lucrurile n-au fost deloc re zol -va te de faptul c\ Tautou a ap\rut a -l\turi de Tom Hanks ̀ n Codul lui DaVinci. Dimpotriv\. C`nd s-a aflat c\actri]a a fost aleas\ ca „ma`tressede cérémonie“ la cea de-a 66-a edi -]ie a Festivalului de la Cannes, uncomentator de la „Nouvel Observa -teur“ a amintit mali]ios c\ Amélieeste „de neprivit ast\zi“, iar Codullui Da Vinci este o „t`mpenie tragi -c\“. A notat, ̀ n schimb, c\ actri]a aremeritul de a fi supravie]uit „stari -fic\rii sale“ [i c\ s-a „reciclat `n -tr-un cinema mai anonim [i mai«de autor», p\str`ndu-[i capitalulde simpatie `n fa]a publicului“.

Audrey Tautou va veni la Cannesdup\ premiera, din 24 aprilie, a

nou lui ei film, adaptarea dup\ Spu -ma zilelor (romanul lui Boris Vian),semnat\ de Michel Gondry, filmcare este posibil s\ aib\ un maresucces. „Rolul“ de la Cannes s-arputea dovedi `ns\ dificil pentru oactri]\ „discret\ [i introvertit\“precum Tautou, crede ThierryChèze. „N-o s\-i plac\, dar cred c\a acceptat fiindc\ toat\ lumea tre -buie s\ ̀ [i ̀ nfrunte temerile [i fiind -c\ Spielberg este pre[edintele ju-riului, deci este o mare onoare!“

Iar o asemenea onoare, crede„The Guardian“, sugereaz\ fap-tul c\ Tautou a reu[it `n sf`r[it s\ajung\ pe lista comorilor na]iona -le ale cinemaului francez, al\turide Catherine Deneuve.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013

interna]ional « 15

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie:Florin Iorga

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

500 de titluri

disponibile

Premiere la domiciliu pentru ceiputred de boga]i~n mare, ideea acestui serviciu este urm\toarea: s\ po]i vedea unfilm acas\, `n cele mai bune condi]ii, `n chiar ziua premiereisale la cinema. Pentru asta ai nevoie de un echipament de pro-iec]ie care cost\ 35.000 de dolari, iar pre]ul unui spectacol este de500 de dolari.

Acesta este noul serviciu oferit de Prima Cinema `mpreun\ custudiourile Universal (primii care au intrat `n aceast\ hor\) pen -tru o clientel\ de lux din care fac parte, `n special, vedetele super -bogate [i alte celebrit\]i, scrie „The Guardian“. Condi]ia este caPrima s\ verifice locuin]a pentru a se asigura c\ exist\ loc pentrudoar 25 de spectatori.

Se sper\ ca, dac\ acestserviciu se va dovedi viabildin punct de vedere co mer -cial, el s\ fie o fe rit [i de al -te mari studiouri. Deo cam -dat\, spune „The HollywoodReporter“, Seth MacFar-lane [i ni[te de]in\tori defran cize sportive s-au abo - nat la acest cinema de luxla domiciliu.

Cum `nva]\ francezii s\ oiubeasc\ pe vedeta din Amélie

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

— I-auzi, Froso, cescrie aici. Zice c\, „`n a -pla u ze le mul]imii, si criullui Margaret Tha... Tha...tcher a ple cat de la Cate-drala Sf`n tu’ Paul la Spi-talul Regal Chel sea, undeva sta p`n\ va fi cremat`n aceast\ sear\“.

— Tecer, Lenu]o, Te -cer o cheam\. O fost prim-mini s tr\reas\ la engleji.

— {tiu ce-o fost, i se zi -cea Doamna de fier, cred c\avea ]`]ele foarte tari. Darnu `n]eleg un lucru: cum a -dic\ sicriul va fi cremat?

— A[a e la engleji, dausi criele cu crem\, le ornea -z\ frumos.

— Da’ ce, Doamne iar -t\-m\, `i mort sau `i tort?

— Cred c\ ̀ i face un steagdin fri[c\.

— Fri[c\ de post, sper.Ar trebui [i la praznic s\dea m`ncare de post, nu?C\ doar mai este p`n’ laPa[ te. Stai s\-]i citesc maideparte: „Regina Elisa -beta a ajuns la CatedralaSf` n tul Paul al\turi de ban - che rul Roger Gifford, ca -re a c\ rat o sabie ceremo-nial\ folo si t\ [i la `nmor -m`n tarea lui Churchill `n1965“.

— Oare c`t a pus reginape piept? M\ g`ndesc c\ mi - lioane grele, dac\ a venit cu

tot cu bancher [i \la ap\ rabanii cu sabia.

— ~]i dai seama c\, la cepensie are, `[i permite. To -tu[i nu `n]eleg de ce zice c\sabia a fost fo lo sit\ [i la `n -morm`ntarea lu’ Cer cel? Oa -re \[tia sa p\ groapa cu sa -bia?Dac\ se ̀ m bat\ gro parii[i se ta ie `ntre ei? I-a uzi cezi ce mai depar te: „Pre mierulDavid Came ron [i nepoa-ta lui Marga ret That ch er,Amanda, au citit pasajedin Biblie `n timpul sluj -bei“. Bravo lor, s\ citeas -c\ Biblia ca s\ fie cinsti]i.

— Oare Victor Ponta ci -te[te Biblia?

— Sigur o cite[te, c\ eb\iat de[tept.

— Da’ oare se roag\?— Nu [tiu. Uau, fii a ten -

t\ ce zice mai jos: „Pes te2.300 de invita]i, `ntre ca re

dem nitari reprezen t`nd a -proa pe 170 de ]\ri din lu me,au asistat la funeralii“.Tu `]i dai seama c`te sar-male au f\cut \[tia?

— Vreo 7.000, cred, s\dea c`te trei la fiecare. Aut\ iat cel pu]in trei porci.Sau nu, c\ dac\-s de post aupus numai orez [i ceap\.

— {i bulion, c\ f\r\ bu -lion ies seci. Da’ tu-]i daiseama c\ [i ciorba a fost depost? Probabil c\ de faso -le. M\iculi]\, cred c\ s-aumplut Londra de b\[ini!

— Auzi, da’ ce scrie, le-adat la to]i pomeni?

— Nu zice nimic de po -meni.

— Cum s\ nu dea? Un pro -sop cu un colac se d\ o bli ga -toriu. |[tia-s chiar calici?

— Uite aici [i poze, nu sevede nimic.

— Vai de mine, s-au f\ -cut de r`s `n fa]a lumii. S\nu dai tu la regin\ m\car ofa]\ de mas\, dac\ nu ai pla -pum\... oare c`]i popi aufost, se vede `n poz\?

— Nu se vede. Dar m\ g`n -desc c\ vreo trei tot au fost.Trei ori cinci, iaca cin[pemilioane...

— Plus `nc\ cinci sutela dasc\l...

De fapt, Oblivion – care a intrat `nfruntea box office-ului românesc ̀ nweekendul premierei, `ncepe inte -resant, amintindu-]i de Solaris.~ntr-o locuin]\ izolat\, dar igienic\[i minimalist\, care se i]e[te ca ociuperc\ deasupra norilor, locuie[ -te o echip\ de tehnicieni – un el (TomCruise, „ve[nic t`n\r [i ferice“) [i oea (Andrea Riseborough, cu morg\britanic\, dar coafur\ ruseasc\).Cei doi alc\tuiesc o celul\ famili a -ro-profesional\, el repar\ drone, ea(ca femeia) e cu comunicarea. Zil -nic, femeia d\ raportul [efei (Me -lissa Leo), care serve[te ca pe om`ncare tot mai rece acelea[i lo-zinci `nsufle]itoare.

~ntre kitsch [i filosofie

Ce p\rea o introducere lent\ se con -tinu\ `ntr-o poveste propriu-zis\

tot mai plicticoas\ pentru c\ regi -zorul Joseph Kosinski (care a de -butat cu TRON: Mo[tenirea [i careacum adapteaz\ propriile lui benzidesenate) nu are chef nici de ac-tori mul]i, nici de o intrig\ mai sub -stan]ial\. El vrea, te prinzi repede,ceva mai filosofic dec`t filmele deac]iune create la Hollywood – [i deunde s\ ia filosofie dec`t tot de laal]ii, adic\ din bornele genului –Solaris [i 2001: Odiseea spa]ial\?Ca s\ sporeasc\ atmosfera clasic\,`mprumut\ [i de la R\zboiul ste-lelor, bag\ totul la mixer (cu tot cucoad\, a[a cum `i place lui JamieOliver), iar rezultatul ̀ l orneaz\ cudou\ frunze de ceap\ verde. Nu[tiu ce e mai kitsch – Tom Cruisecu mu[chii umfla]i sub du[ (nu`nt`mpl\tor, agen]iile de pres\anun]au c\ a vorbit pentru pri-ma oar\ de Katie Holmes taman`n preajma premierei) sau mo-mentul erotic cu Andrea Risebo-rough `ntr-o piscin\ suspendat\deasupra h\ului. Trece o jum\ ta tede film p`n\ apar Morgan Freeman[i Olga Kurylenko, iar apari]ia lorcomplic\ definitiv povestea [i ̀ ]i a -runc\ mintea `ntr-un h\]i[ pe c`tde des, pe at`t de inutil legat de te-ma identit\]ii [i de trecerea tim-pului (p`n\ [i simpla enun]are m\face s\ v\d c\ n-am `n]eles nimicdin trama filosofic\ – ba[ca dinpovestea `n sine).

Imaginea [i scenografiap\lesc `n fa]a stupizeniei

Am v\zut Oblivion dup\ ce aflasemdin „Evenimentul Zilei“ c\, din ca -uza oscila]iei Schumann, ziua de24 de ore este ast\zi doar de 16 ore.{tiam c\ timpul se mic[oreaz\,dar Oblivion m-a prins pe picior

gre[it. S\ m\ fac critic de filme bu -ne? S\ scriu numai de la festiva-luri? Exist\ un nivel de satu ra ]iepe care ]i-l dau filmele comerciale,iar cineva care vrea s\ vad\ a proa -pe tot ce ruleaz\ ajunge de maimulte ori ̀ ntr-un an la punctul c`ndsimte c\ nu mai poate duce. Filme -le se repet\ tot mai mult [i nu ̀ l maisurprinde nimic (de aceea spuneamdespre Beasts of the Southern Wildc\ e o surpriz\ pl\cut\ – p`n\ [i peOprah Winfrey a surprins-o!). Deci,ca s\ termin cu mior]\iala, dac\vre]i s\ vede]i Oblivion, singurulmotiv ar fi scenografia lui DarrenGilford [i imaginea lui Claudio

Mi randa, aflat la primul proiect dedup\ Oscarul pentru Via]a lui Pi/Life of Pi. Dar imaginea & sceno-grafia p\lesc ̀ n fa]a stupizeniei fil -mului. Dac\ vre]i s\ v\ drege]i, nuintra]i la Admis pe pile/Admissiondec`t dac\ din cele 117 minute aleacestei comedii f\r\ umor care seleag\n\ pe umerii necharismaticeiTina Fey vre]i s\ decanta]i cele a -proximativ 10 minute `n care apa -re Lily Tomlin.

T\r`mul visurilor/Beasts of the SouthernWild. Regia: Benh Zeitlin. Cu: QuvenzhanéWallis, Dwight Henry

Admis pe pile/Admission. Regia: PaulWeitz. Cu: Tina Fey, Paul Rudd, Lily Tomlin

En]iclopedia Encarta

Luiza Vasiliu

Lini[teA ap\rut prima dat\ duminica tre -cut\, c`nd eram la Cinema Studio[i m\ uitam la scurtmetrajele dela „Semaine de la critique“. Erautoate foarte slabe [i `n mod nor-mal m-a[ fi enervat [i-a[ fi bom -b\nit, dar, `n timp ce m\ a[ezammai bine pe scaun, cu genunchiisprijini]i de sp\tarul din fa]\ [icoatele fiecare la locul lui, pe co-tiere, am sim]it a[a, cum s\ v\spun, o mare lini[te.

O lini[te ca un organ internaflat `n partea opus\ inimii, carepompeaz\ prin artere calm [i vo-luptate, o lini[te din dimine]ilede var\, `n care te treze[ti `n ca-mera de oaspe]i a bunicilor [i evacan]\, o lini[te ca blana pisiciitale, o lini[te cu totul neru[inat\,mai ales c\ tocmai ai citit desprec`teva masacre [i o sinucidere, arputea foarte bine s\ te `ngrijore-ze lucrurile astea, a[a cum se`nt`mpl\ de obicei, dar de dataasta doar te `ntristezi pu]in [ir\m`i la fel de lini[tit, pentru c\[tii c\ nu se mai poate face nimic[i-a[a va fi mereu.

Lini[tea asta a continuat toat\s\pt\m`na, [i c`nd cineva mi-a f\ -cut o surpriz\ ̀ ntr-o mar]i [i m-amplimbat prin ora[ cu un cadoumare `n bra]e (o cutie imens\ `ncare se g\se[te, sub form\ de pli -ante, ziare, h\r]i, cel mai extra-ordinar roman grafic din ultimiiani), [i c`nd am stat la o teras\,joi dup\-mas\, [i-am b\ut ni[teprosecco f\r\ s\ simt nevoia s\fac conversa]ie, fiindu-mi binepur [i simplu, [i-n restul tuturorcelorlalte zile, `n asemenea hal,`nc`t am ajuns s\ cred c\ lini[teae o grip\ care nu mai trece.

De fapt, nici n-a[ vrea s\ trea -c\, a[ asculta You Go To My Heada lui Armstrong p`n\ n-ar mai re-zista nervos vecinii mei, a[ mer-ge la cinematec\, unde nu-s a proa -pe niciodat\ mai mult de cincispectatori, a[ inventa un vaccinanti-nelini[te pe care l-a[ testamai `nt`i pe prieteni [i rude, a[fredona pe strad\.

Sigur, poate c\ lini[tea asta n-avenit de nic\ieri: duminic\ dup\-amiaz\, `nainte s\ plec la film,am terminat de citit teribila Pantarhei a lui Vasili Grossman.

Poate c\ a[a se explic\ totul.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

BobiViii cu viii

16 » fast food

Pentru c\ am scris deja des -pre Beasts of the SouthernWild c`nd a fost nominali zatla patru Oscaruri, nu mairevin dec`t pentru a spunec\, din fericire, filmul a fostachizi]ionat (de Macondo)[i a intrat deja pe ecraneleromâne[ti cu titlul T\r`mulvisurilor. E de v\zut! – ceeace nu pot spune despreOblivion, adic\ Planetauitat\, pentru care mi-ampierdut 124 de minuteimportante din via]\.

Film

Iulia Blaga

Punctul de fierberePlaneta uitat\/Oblivion. Regia: Joseph Kosinski. Cu: Tom Cruise, Andrea Riseborough, Morgan Freeman