--

Suntem într-o epoc@ încare rolul satutului e rede-finit, mai bine spus rea-prins. În est sau în vest,statul începe s@ joace unrol tot mai pronun]at îneconomie, prin stimulifiscali, na]ionaliz@ri directesau indirecte, ajutoare destat, garan]ii de stat etc.Simplu spus, se a}teapt@mult de la stat, at$t de

mult, încât toate propunerile în care statul joac@un rol important au de la bun început un suportsuplimentar. Par a avea calit@]i în plus. Dar nuprea au. Sau nu calit@]i, ci oportunit@]i. Cert estec@, în contextul în care excesul de stimuli pare ainvada gândirea economic@ occidental@, mai exist@}i opinii conform c@rora ar trebui privit@ cu maimult discern@mânt întreaga chestiune.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Binecuvânt@m diploma]ia c@ a r@masultimul refugiu al polite]ei; c@ci, într-adev@r, f@r@ ea, cum am putea noi,diploma]ii, s@ fim atât de dezagreabiliîntr-un mod atât de agreabil ?”

c my b

c my b

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Nu s-a ivit bine col]ul ierbii, sub soarele timid al echinoc]iului deprim@var@, }i revoltele sociale dau în clocot de-a lungul }i de-a latul]@rii. Sindicatele s-au radicalizat brusc, au pus pe tapet revendic@risalariale anulate abuziv de bugetul guvernamental anti-criz@ }i î}iascut s@biile pentru marea ofensiv@ de prim@var@, punând la caleun calendar al ac]iunilor de protest f@r@ precedent. Prefecturile dintoat@ ]ara sunt pichetate zilnic de sindicali}ti din administra]ie,s@n@tate, înv@]@mânt }i poli]ie, care-}i vars@ n@duful pe o guvernarecare a uitat azi ce a promis ieri.

Criza poate fi economic@, social@, politic@.

Sau toate la un loc!

PUNCTUL PE EUROPA

Dan SUCIU

Emil DAVID ... 10 mai 1869. La Promontory Point, în de}ertulUtah, s-a desf@}urat o ceremonie simbolic@:jonc]iunea liniilor de cale ferat@ de la „UnionPacific” cu cele ale lui „Central Pacific”, respectivjonc]iunea pe drumul de fier dintre p@r]ile estice}i vestice ale ]@rii. Lungimea unui astfel de traseuf@cea neap@rat@ asigurarea confortului de c@l@toriepentru multele nop]i ce trebuia petrecute în tren.George Pullman a sesizat perfect un asemeneaimperativ, gândind c@ el este cel ce poate veni înîntâmpinarea acestei cereri. În iulie 1869, unvagon al s@u, cu amenaj@rile amintite, adus înCalifornia pe o nav@, va realiza, cu 30 de pasageri,c@l@toria de la Sacramento la New–York, traver-sând îns@ fluviul Mississippi cu fery–boat-ul dinacea vreme.

nr. 208 anul 5 vineri, 27 martie 2009 1 RON

Dopaj sau stimulareeconomic@?

Dan POPESCUGeorge Mortimer Pullman (III)

Biografia economic@ a unor mari întreprinz@tori

Vedere din Bordeaux

continuare ^n pag. 4

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANUArt@ }i economie II

pag. 8

dr. Lucian BELA{CUdr. Oana STANCIU

Rela]ia produc@tor-comerciant-consumator în cadrul pie]ei bunurilor

de larg consum (I)pag. 5

Student Nicoleta Sonia H~U{IU

Mi}carea firmei pe fondul

ciclicit@]ii economicepag. 6

Odihne}te-te în pace... Romeo ElefterescuA încetat din via]@, duminica trecut@, un medic,

om al cet@]ii, personalitate prodigioas@ a radiologiei,excelent profesor }i conduc@tor de doctorat, ctitor de}coal@ universitar@ sibian@, administrator, în variisitua]ii, al medicinei sibiene, prof. univ. dr. RomeoElefterescu. S-a dedicat trup }i suflet acestei min-unate profesii, a lui Hipocrat, pe care a exercitat-o, întoate componentele sale moderne, cu înalt profesion-

alism }i des@vâr}it@ abnega]ie, tr@ind în profesie }i pentru profesie pân@la sacrificiu }i chiar dincolo de sacrificiu. Circumstan]ele au f@cut s@ seconfrunte cu probleme economice acute mereu, }i pot spune c@ avea ojudecat@ economic@ deosebit de riguroas@, intuind mereu perspectiva, c@dorea mereu mai mult }i reu}ea, de cele mai multe ori admirabil, înproiectele sale. Avea un zâmbet fermec@tor, un sfat plin de în]elepciune,un gând bun pentru toat@ lumea. A plecat mult prea devreme dintr-olume pe care s-a str@duit }i se str@duia s@ o fac@ mai bun@.

Condolean]e îndureratei familii, iar pentru medicul, profesorul,omul Romeo Elefterescu, „Odihne}te-te în pace, domnule doctor,iubit coleg }i prieten”. Prof. Dan Popescu

continuare ^n pag. 3

Nicolae Titulescu

Protec]ionism versus integrare – controverse recreate

de criza economic@ global@ (III)Ultimul raport la B@ncii Mon -diale, pentru EU 10, lansat la20 februarie 2009, la Var}ovia,arat@ c@ pe plan mondial,economia continu@ s@-}i redu -c@ motoarele. Pe m@sur@ cecriza evolueaz@, în majoritatea]@rilor lumii se înregistreaz@ ocre}tere a vizibilit@]ii curentuluiprotec ]ionist, cu accen te na]io -naliste. În acest con text,Indermit Gill, economistul }efal B@ncii Mondiale pentruEuropa }i Asia Central@, a

ar@tat c@ „Alegând aderarea la UE, cele 10 ]@ri (Bulgaria,Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia,România, Slovacia }i Slovenia – n.t.) s-au angajat spredeschidere }i integrarea în economia global@. Dac@ nevom îndrepta spre o lume protec]ionist@, ]@rile în cursde dezvoltare vor g@si cu greutate o cale s@-}i protejezecre}terea greu câ}tigat@.

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pagina 2

Sediul B@ncii Mondiale Palatul Cotroceni

POLITICI ECONOMICE VINERI 27 MARTIE 20092

urmare din pag. 1De aceea, programele de stimulare fis-cal@ din ]@rile industrializate ar trebuifolosite pentru încurajarea industrieiîntr-un mod general eficient }i nu într-unul apropiat de na]ionalism. În timpulcrizei economice, cre}terea m@surilorprotec]ioniste ar putea fi cel mai marepericol pentru revenirea economiei”.

Semnalul de alarm@ este dat pefondul general de îngrijorare în ceea ceprive}te viitorul pe termen scurt aleconomiei globale }i în contextul încare tot mai multe state anun]@ m@suriimportante de interven]ie în economie.Astfel, Fran]a a anun]at sus]inereaindustriei auto cu aproape 9 miliardede euro, Opel ar putea avea c@tre 4miliarde de euro sub forma unei liniide creditare, Spania dirijeaz@ din fon-durile publice spre industria autona]ional@ ceva mai bine de 4 miliardede euro, iar Italia pune la punct unpachet consistent de sprijin. Acestem@suri de interven]ie a statului îneconomie sunt ini]iate pentru a evitac@derea total@ a unor domenii industri-ale de maxim@ importan]@, cum ar ficonstruc]ia de automobile. M@surilesunt general subscrise abord@rii de tipkeynesiste, conform c@reia, în criz@economic@, banii publici trebuie folosi]ipentru a genera consum de bunuri }iservicii, în compensare fa]@ de con-trac]ia pie]elor naturale, cât }i pentruieftinirea creditului }i relansareainvesti]iilor. Diferen]a important@ întreanii ‘30. când aceast@ schem@ de ie}iredin criz@ a fost elaborat@ }i aplicat@, înspecial în SUA, }i situa]ia de ast@zi,este foarte mare. Acum, economiamondial@ este o economie global@, nunumai din punct de vedere al pie]elorde bunuri }i servicii în general, cât maiales din punct de vedere al pie]ei decapital, care tinde s@ fie aproape com-plet integrat@. Globalitatea pie]elor decapital face foarte complicat@ }iaproape f@r@ solu]ie problema aparte-nen]ei sau nonapartenen]ei na]ionale aunei companii. Migrarea interna]ional@a capitalului, investi]iile str@ine curentesunt deja fenomene economice curente.Datorit@ lor avem multe situa]ii în carecapitalul dintr-o ]ar@ sau capitalul inter-na]ional este investit într-o alt@ ]ar@, îneconomia na]ional@ a acesteia dinurm@, unde creeaz@ locuri de munc@,comenzi pentru realizarea obiectului deactivitate, plata taxelor }i impozitelor. E

greu de spus în acest caz cum ar ar@tapolitica protec]ionist@ pe teritoriulna]ional, subven]ionarea unei asemeneacompanii realizând simultan atât obiec-tive protec]ioniste referitoare la econo-mia na]ional@, cât }i obiective desus]inere a capitalului str@in.

Cu toate c@ globalizarea face difi-cil@ politica protec]ionist@, cu tent@na]ionalist@ uneori, mai ales în cadrulmarilor uniunii economice (UE, NAFTA,etc.), interven]ia protec]ionist@ continu@s@ r@mân@ posibil@ }i periculoas@.

Interven]ia statului prin facilit@]ifiscale, amân@ri la plata TVA-ului sauscutiri de taxe }i impozite, preferen]iaz@companiile înregistrate pe teritoriulna]ional }i le creeaz@ un avantaj încompeti]ia general@ de pia]@, fa]@ decompetitorii din alte economii na]ionale.Aceste m@suri urm@resc la o prim@vedere, s@ asigure o mai bun@ conser-vare a locurilor de munc@ din econo-mia na]ional@ }i un ascendent de pia]@interna]ional@ pentru exportatorii dinrespectiva ]ar@. %ns@, de cele mai multeori, statele care sunt destina]ii deexport, ^n criz@ economic@ sau rece-siune, au printre obiectivele fundamen-tale promovarea propriilor produse }imen]inerea propriilor locuri de munc@.A}a c@, foarte repede, m@surile deacest gen dintr-o ]ar@ sunt urmate dem@suri de r@spuns sau de contracararedin ]@rile de destina]ie pentru export,ceea ce face ca finalul s@ fie o escal-adare reciproc@ a costurilor }i nu ocre}tere a pie]elor sau o relaxare acrizei.

Migrarea produc]iei spre zone cucompetitivitate momentan@ mai ridicat@,cum ar fi cazul României, în ultimii ani,în cadrul economiei europene, a adusavantaje importante ]@rilor emergente,dar }i ]@rilor de origine pentru investi]ii,prin cre}terea competitivit@]ii inter-na]ionale a produselor, m@rirea cotelorde pia]@ }i repatrierea facil@ a profi-turilor. Totu}i, aceast@ migra]iune acapitalurilor spre ]@rile emergente a dusla pierderi de locuri de munc@ ^nstatele de origine pentru capital }i aavut urm@ri sociale nepl@cute. Neamintim, desigur, ca exemplu, de relo-carea Nokia, din Germania, la Cluj, înRomânia, care a cauzat chiar o cre}tereu}oar@ a manifest@rilor na]ionaliste }iextremiste într-o anume regiune ger-man@. De asemenea, relocarea masiv@a produc]iei Siemens, în afaraGermaniei a produs nelini}te chiar înmediul politic german la nivel înalt,

estimarea anilor 2005 fiind c@Germania ar putea pierde astfel pân@ la20.000 de locuri de munc@, prin relo-care. Analizele economice ulterioarereloc@rilor au ar@tat, îns@, c@ pierderileexist@, dar au anumite specificit@]i: suntatinse mai ales locurile de munc@ cucalificare joas@, investitorii migrând cuopera]ii de manualitate în ]@rile emer-gente, pentru c@ sunt mai mici cos-turile for]ei de munc@. În acela}i timp,opera]iunile de înalt@ tehnologie }i cuvaloare ad@ugat@ foarte mare au r@masîn mare parte la firmele mam@, pia]amuncii din ]ara de origine a investi]ieiavând, în termeni globali, mai degrab@câ}tiguri prin apari]ia suplimentar@ aunor locuri de munc@ calificate sausupercalificate (management, calitate,cercetare etc.). În concluzie, putem afir-ma c@, pe termen mediu }i lung, relo-carea produc]iei, mai ales a celei cucosturi de personal ridicate, cre}tecompetitivitatea atât a ]@rii de destina]iea investi]iei, cât }i a ]@rii de origine.

Îns@, în panica creat@ de rece-siune, curentul de opinie general, lanivelul bunului sim], este acela c@fiecare trebuie s@ joace pentru el. Întermeni concre]i, asta ar însemna „reîn-toarcerea acas@” a produc]iei, dar maiales a capitalurilor.

Protec]ionismul manifestat prinrecentrarea la nivel na]ional a capi-talurilor }i produc]iei ar avea, cu certi-tudine, un efect de stimulare a crizei.C@derea cererii duce, în mod natural, lao competi]ie pentru pre]uri cât maimici, care s@ stimuleze consumul.Pre]urile mici sunt ob]inute din pro-duc]ia în condi]ii de maxim@ competi-tivitate, ori ”venirea acas@” a produc]ieinu ]ine cont de m@rimea costurilor deproduc]ie, ci de apartenen]a na]ional@ acapitalurilor. Un astfel de proces, duspân@ la ca p@t, ar recrea zoneizola]ioniste }i barie re importante încomer]ul interna]ional, f@r@ a avea efectpozitiv asupra crizei la nivel na]ionalsau interna]ional.

Din punct de vedere al circula]ieicapitalurilor, „repatrierea” acestora areefect dezastruos asupra spa]iilor eco-nomice na]ionale }i globale. Cea maisensibil@ zon@ o reprezint@ acum circu-la]ia banilor în b@nci. Dac@ „bancamam@” decide s@ retrag@ capital }ilichidit@]i de la „banca fiic@” dintr-o alt@]ar@, efectul de adâncire a crizei pentruspa]iul din care se retrag masiv banieste imediat. Lipsa de lichidit@]i, pru-den]ialitatea exagerat@ la creditare, cos-

turile aproape de nesuportat din activi-tatea economic@ obi}nuit@ au f@cut dejaca economia s@ sufere o lips@ major@de lichidit@]i }i o înghe]are ainvesti]iilor, chiar a celor în curs. Înacest context, pozi]ia pre}edinteluiB@sescu de a cere marilor b@ncistr@ine care sunt proprietarele unorb@nci din România garan]ia, fie eachiar }i moral@, c@ nu vor retragemasiv capital din sistemul bancarromânesc, apare drept logic@ }i natu-ral@. Desigur, pe termen scurt,retragerea masiv@ de bani (prin scon-tarea creditelor interbancare, de exem-plu) de c@tre o banc@ din Austria sauGermania de la b@ncile similare dinRomânia ar produce o u}oar@ cre}terea lichidit@]ii pe pia]a german@ sau aus-triac@. Îns@, cre}terea ar fi neglijabil@.Fa]@ de necesarul curent, sutele demiliarde de dolari investi]i în b@nciledin SUA de guvern fiind m@rturia clar@c@ economia a fost brusc atât dede}ertificat@, din punct de vedere alprezen]ei lichidit@]ilor, încât infuziilepunctuale aproape nu se simt. %ns@,efectul ar fi foarte mare }i negativ îneconomia din care banii au fost retra}i.O eventual@ c@dere a unei economiina]ionale, mai ales în Uniunea Euro -pean@, atrage dup@ sine efecte în cas-cad@ în toate statele membre, dato rit@integr@rii economice }i politice avan sate,care ar func]iona ca un vehicul pentru„virusul” accentu@rii crizei.

Din punct de vedere al„na]ionalismului banilor” }i efectului demultiplicare a crizei, suntem martoriiunei astfel de escalad@ri în rela]iile UE-SUA: men]inerea dolarului preferen]ialîn economia american@ }i retragerilemasive de dolari de pe pie]ele euro -pene au crescut mult raritatea acesteimonede }i au influen]at ratele deschimb euro-dolar }i natura }i m@ri -mea schimburilor comerciale între celedou@ mari grup@ri economice. Acestproces nu a dat pân@ acum nici unsemn c@ ar reduce intensitatea turbio -nului distructiv cu care se confrunt@SUA, dar sunt semne clare c@ acce -lereaz@ criza european@. Aceast@ acce -lerare va avea efecte negative asupraSUA, America }i Europa fiind puternicinterconectate din punct de vedere al

produc]iei }i consumului, dar }i dinpunct de vedere al mi}c@rii capitalurilor.

Economia fiind global@ }i inte-grarea fiind avansat@ la nivelul Europei,putem vorbi, ca figur@ de stil, decrearea unui adev@rat corp viu eco-nomic, din care fac parte cele 27 destate membre UE. Criza cu care neconfrunt@m este ca o boal@ general@ aacestui corp, }i e greu de crezut c@poate fi tratat@ sau redus@ prin tratareaunui singur membru, oricare ar fi el.Mai devreme sau mai târziu, ]@rile dineconomia global@ î}i sincronizeaz@ evo -lu]iile, principiul vaselor comunicantefunc]ionând deja din plin din punct devedere economic, investi]ional.

În acest context, protec]ionismulare }anse mult mai mari decât în tre-cut s@ genereze mai pu]ine beneficii }imai multe pierderi, fiind tot mai multevocile care afirm@ c@ în economiaglobal@ protec]ionismul echivaleaz@ cuo declara]ie de r@zboi economic.

Stimularea general@ a economiei,f@r@ o ]int@ direct@ de descurajare aproduselor din afara statului }i econo -miei na]ionale, pare a fi o m@sur@mult mai adaptat@. Exemplificatorpentru acest punct de vede esteexemplul „programului rabla” din Ger -mania: trecerea la subven]ionarea cu2.500 euro, pentru retragerea din pia -]@ a automobilelor vechi }i cump@ -rarea de automobile noi, a impulsion-at vânz@rile auto în general în Germa -nia, pia]@ care a fost una dintre foartepu]inele cu cre}tere în ultimele luni.Beneficiarele directe au fost VW }i…Dacia, cu modelul Logan. Îns@, impul-sul s-a distribuit rapid pe orizontal@ înpia]a furnizorilor de pie]e }i repere dintoat@ Europa, care alimenteaz@ pro-duc]ia celor dou@ mari firme.

Viitorul economiei europene }imondiale, pe termen scurt, este incert.Îns@ pe termen mediu }i lung concluzi-ile sunt destul de clare: globalizarea }iintegrarea economic@, social@ }ipolitic@ vor continua, mai repede dac@sunt stimulate, mai încet dac@ proce-sul se va confrunta cu planuri pro-tec]ioniste mai mult sau pu]in extinse.Îns@, a}a cum dup@ noapte vine ziua,cu aceea}i naturale]e, integrarea }iglobalizarea vor continua…

Protec]ionism versus integrare – controverse recreate de criza economic@ global@ (III)prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

Vedere din Berlin

Cluj-Napoca

VINERI 27 MARTIE 2009 3CRIZA

urmare din pag.1 Minerii, siderurgi}tii }i feroviariiamenin]@ cu greve de propor]ii,iagita]i de spectrul disponibiliz@rilorîn lan] }i de diminuarea veniturilorsalariale necesare traiului de fiecarezi. O frenezie revendicativ@, carepoate oricând degenera în conflictede munc@ dramatice, pare s@pluteasc@ peste România. {i nu numai peste România!Protestele violente din Fran]a,Ungaria, Grecia, Letonia, Irlandaamenin]@ s@ transforme Europa într-o uria}@ oal@ de presiune, în care seadun@ amenin]@tor toate temerile }ireful@rile a milioane de oameni f@r@speran]e, lovi]i nedrept de o criz@financiar@ global@ de care nu se simtvinova]i.Poate cel mai bine exprim@ stareade spirit a tuturor acestor nemul -]umi]i, cuvântul unui protestatar dinBucure}ti, multiplicat prompt depresa autohton@: „Suntem victimeleunor ho]ii planetare }i ale unei crizeprovocate de iresponsabili. Solu]iiles@ le g@seasc@ politicienii }i econo-mi}tii cei pricepu]i la toate, e treabalor, nu a noastr@!”Mai departe, de la Bruxelles, JoseManuel Barroso se face ecoul aces-tor atitudini, când solicit@ imperativliderilor UE s@ pun@ accent pe con-secin]ele sociale ale crizei econo mice}i pe rezolvarea problemelor cedecurg din aceast@ realitate.„Publicul nostru nu ar în]elege –atrage aten]ia pre}edintele ConsiliuluiEuropean. Ar fi inacceptabil ca lideriiUE s@ se întâlneasc@ }i s@ discutenumai problemele b@ncilor }i nuprobleme sociale”.În cazul României, temerile luiBarroso se justific@ pe deplin.Semnalele dinafara ]@rii sunt tot maiîngrijor@toare }i sugereaz@ c@ situa]iaar putea sc@pa de sub control. Unraport recent al Economist Intelli -

gence Unit cuprinde un avertismentgrav. Potrivit acestuia, pe fondulcrizei mondiale, stabilitatea politic@ aRomâniei poate fi în pericol,existând un risc ridicat de pro testesociale. Conform evalu@rilor insti-tu]iei, suntem percepu]i drept celmai instabil stat (dup@ Estonia }iLetonia) din ]@rile membre aleComunit@]ii Europene, mai binedecât noi plasându-se în acest ine dit„clasament” Bulgaria, Ungaria, Slova -cia, Polonia, Cipru, Slovenia }i Cehia.{i în aprecierea impactului social alcrizei mondiale care se r@sfrângeasupra noastr@ nu au fost luate încalcul dou@ ve}ti proaste care, înmod evident, vor afecta }i mai multmoralul românilor. Institutul Na]ionalde Statistic@ a anun]at c@, dup@ ce,anul trecut, veniturile românilor aucrescut sim]itor, ele s-au pr@bu}itînc@ din debutul lui 2009. Astfel,salariul mediu brut al lunii ianuarie

a fost cu circa 10 procente mai miccomparativ cu ultima lun@ a anului2008. În aceea}i not@ pesimist@,reprezentan]ii Ministerului Muncii auanun]at, zilele trecute, ca inevitabil@o cre}tere accentuat@ a ratei }oma-jului. Se estimeaz@ c@ num@rul}omerilor din toat@ ]ara se va dublapân@ la sfâr}itul acestui an,ajungând pe undeva prin preajmaunui milion de persoane.Situa]ia aceasta semnalizeaz@ unpericol major în zona socialului.Unde se va ajunge, când gradul desuportabilitate al recesiunii }i auste -rit@]ii va atinge punctul de fierbere?Din p@cate, realit@]ile de azi demon-streaz@ c@ nu suntem departe deacesta, în condi]iile în care, potrivitunor opinii demne de încredere,criza economic@ }i financiar@ nici nua ajuns de-adev@ratelea la noi, fiinddeocamdat@ doar speculat@.Etnopsihologii, consulta]i de presa

româneasc@ din ce în ce mai des,prevestesc momentul în care crizaeconomic@ se va transforma în criz@social@ real@. Într-o asemenea împre-jurare dramatic@ – ni se explic@ –oamenii pot ie}i în strad@, pot pro-duce violen]e greu de controlat, pen-tru c@, a}a cum o demonstreaz@experien]a altor ]@ri, în perioade denesiguran]@ psihic@, agresivitateaexplodeaz@.Unii observatori autoriza]i ai evolu]ieivie]ii interna]ionale trec, ast@zi, înprognozele lor, chiar mai departe deamploarea }i adâncimea convulsiilorsociale, vorbind de o conjunctur@ încare criza economic@ se poate trans-forma într-o criz@ politic@. Adic@, deîmprejurarea în care, dup@ pr@bu -}irea marilor imperii bancare, amputea asista la c@derea unor admin-istra]ii }i guverne istovite de nevoiade a r@spunde rapid }i eficient uneiavalan}e de urgen]e, fie ele sociale,

politice sau interna]ionale – toateprovocate de criz@. Avem deja câte-va exemple de dat@ recent@.Într-o spiral@ necontrolat@, suferin -]ele economice duc inevitabil laproteste sociale care pot stimulaautoritarismul. Altfel spus, criza eco-nomic@ cronic@ ar putea afecta gravtemeliile democra]iilor lumii }i, deo-camdat@, solu]iile avansate pentrusupravie]uirea acestora nu ofer@r@spunsuri definitive.R@mâne un mare semn de întrebareasupra viitorului lumii, în ce m@sur@lucrurile nu vor degenera în reac]iide co}mar.Provocarea cea mai fierbinte a tim-pului nostru, cu care se confrunt@ înmod real democra]iile acestei lumi,în opinia noastr@, este aflarea }ievitarea punctului critic de la care ocriz@ economic@ global@ se poatetransforma în criz@ social@ }i maiapoi în degringolad@ politic@.

Criza poate fi economic@, social@, politic@. Sau toate la un loc!

Emil DAVID

Vedere din Vilnius

OAMENI CELEBRI VINERI 27 MARTIE 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1...În anul urm@tor, lucrurile au statchiar mai bine, un pod de cale ferat@asigurând deja traversarea mareluifluviu. A}a c@ un tren ce avea încompunere mai multe „wagons –lits”, botezat cu numele de „PullmanHotel Express”, a transportat, de laBoston la San – Francisco, mai multde 100 personalit@]i ale lumii politice}i de afaceri americane, }i desigur,câ]iva dintre cei mai buni jurnali}ti.C@l@toria a durat 10 zile, fiind amplucelebrat@ în presa local@ }i na]ional@din Statele Unite. La sosire, în modsimbolic, o sticl@ cu ap@ din GolfulBoston a fost, ceremonios, golit@ înapele portului californian...Mai era îns@ o problem@ care merit@relevat@, atât ea, cât }i rezolvarea sa.Am mai amintit. Într-o prim@ etap@,dezvoltarea c@ilor ferate în StateleUnite s-a f@cut sub forma unei mul-titudini de companii independente,exploatându-se, cel mai adesea, osingur@ linie între 2 ora}e. Apoi, caurmare a unor fuziuni destul de hao-tice, s-au constituit re]ele mai multsau mai puțin importante, mai multsau mai pu]in bine structurate, re]elece posedau, fiecare, materialul lorrulant, liniile lor de cale ferat@, g@rilelor, propriul sistem de desf@}urare atransportului, propriul sistem de tari-fare }.a. Ca rezultat, c@l@torii erauobliga]i adesea s@ împrumute succe-siv, trecând de la o gar@ la alta,trenurile diferitelor companii. ÎntreNew – York }i Chicago, de exemplu,se realizau, pe atunci, 7 schimb@ri detrenuri. Iar companiile erau foartestricte în a-}i ap@ra domeniile ce le-au fost concedate. Nu doreau deloc„s@ lege” la trenurile lor vagoaneapar]inând unei alte companii. Dar,nu aveau nici un motiv s@ refuze„legarea” astfel a vagoanelor Pullman,întrucât acestea nu apar]ineau uneisociet@]i rivale, dimpotriv@, leaduceau clien]i care pl@teau biletulnormal, societatea Pullman încasânddoar suplimentul de pre] pentru dor-

mit }i confort. Astfel c@ acel c@l@torcare se instala cu bagajele sale într-un vagon Pullman, putea s@ se odih -neasc@ lini}tit, în vreme ce vagonuls@u – „wagon–lit” – era preluat înmod succesiv de c@tre diferitelere]ele. Era un mare avantaj, care „af@cut” nu doar o bun@ parte dinaverea ini]iatorului ac]iunii, ci a }iincitat }i a stimulat companiile decale ferat@ s@-}i coordoneze, maibine, liniile lor, orarele lor, jonc]iunilelor – factori economici impunândreducerea respectivelor puncte }i flu-idizarea transportului -, tarifele lor......Succesul „Pullman” a suscitat, înmod natural, întreprinderi concurente.La un moment dat, acestea erau înnum@r de 8. Una dintre ele,„Wagoner Palace Car Compagny”, i-af@cut cu adev@rat via]@ grea luiGeorge Mortimer Pullman, adoptând,f@r@ nici o ru}ine – „legile con-curen]ei”. Se aflau, totu}i, abia într-ostare incipient@, iar nesimțirea era (}ieste) aceea}i peste tot – tocmaiîmbun@t@]irile pe care le imaginase }iadoptase marele s@u rival. De undeun r@zboi continuu în fa]a tri-bunalelor, cu miza de ap@rare abrevetelor. Un r@zboi care nu a înce -tat, realmente, decât 2 ani dup@moartea lui Pullman (1897), atuncicând compania ce îi purta numele areu}it s@ cumpere firma concurent@}i s@ st@pâneasc@ astfel 85& dintotalul liniilor americane. Înainte,chiar, de aceast@ fuziune, „Pullman

Car Compagny” avea deja 3.500 de„wagons – lits” în exploatare }i 20de mii de salaria]i. Iar, dac@ Pullmana câ}tigat finalmente r@zboiul cu con-curen]ii s@i, faptul s-a datorat îndâr-jirii de a-}i perfec]iona f@r@ încetareprodusul s@u, serviciile oferite. Odat@ce avea mijloace, el nu le cheltuiaaiurea, ci î}i angaja cei mai buni spe-ciali}ti }i exper]i ingineri în construc]iiferoviare, în iluminatul vagoanelor, înînc@lzirea lor, în ventila]ia acestoraetc. Studia cu foarte mare aten]ie }igrij@ toate sugestiile ce îi erauprezentate, neezitând nici un moments@ le aplice pe cele pe care le con-sidera bune, dar }i fezabile din punctde vedere economic, al profitului...... Câteva exemple sunt astfelgr@itoare. Pullman – arat@ G. deBertier – a pus în circula]ie vagoanemereu mai elaborate, personalizateprin stiluri }i culori diferite, careaveau nume distincte precumvapoarele. În aprilie 1867, vagonuls@u numit „Western World” va oferi,la una din extremit@]ile sale, o mic@buc@t@rie care asigura servirea uneimese deloc lipsit@ de un anume rafi-nament }i de un confort deloc negli-jabil. C@l@torii nu mai trebuiau s@înghit@ pe fug@, la bufetele g@rilor,meniuri de o proast@ calitate, serviteîn 20 de minute, cât îng@duiauorarele... Ca o dezvoltare logic@, vamonta în curând, vagoanele restau-rant, asociate în acela}i convoi cuvagoanele de dormit. Pe urm@,

„vagoanele salon”, unde, ziua, în tim-pul c@l@toriei, voiajorii puteau s@ seodihneasc@, s@ se relaxeze în fotoliirulante, aici fiind de asemenea mesede joc, v@dindu-se posibilit@]i pentrudiverse consuma]ii „de zi”, de bar etc.Astfel, c@l@toria devenea o pl@cere...„Excelen]a” serviciului se releva, înacest fel, fundamental@. Pullman oaborda cu rigurozitate }i minu -]iozitate. Perdelele, oglinzile, tapiseri-ile de lemn, de stofe, erau cele maibune, purtau “marc@”. Prosoapeleerau reînnoite zilnic, existând învagon un depozit de lenjerie careaproviziona întregul itinerariu. Dup@fiecare parcurs, vagoanele erau binecur@]ate }i chiar dezinfectate...Calitatea perso nalului f@cea, deasemenea, obiectul unei aten]ii remar-cabile. Fiec@rui vagon îi era ata}at un„porter” îns@rcinat cu primirea }iinstalarea c@l@torilor }i a bagajelorlor, cu preg@tirea paturilor pentrunoapte, cu strângerea paturilordiminea]a, în general pentru a vegheala confortul }i satisfac]ia c@l@torilor.Dup@ 1870, Pullman a decis caasemenea servicii s@ fie exclusivexercitate de negri, evitându-se tensi-unile care se puteau ivi în condi]iileunui personal mixt. Recrutarea oame-nilor respectivi, dealtfel, nu era delocgrea, având în vedere marile ora}edin Middle West, precum Chicago,Detroit, Cincinnati, unde eraunumero}i fo}ti sclavi sau fii de fo}tisclavi veni]i din Sud }i pentru care o

asemenea situa]ie profesional@ sev@dea ca o promovare. Mai mult dejum@tate de secol, personajul „puter-nicului”„porter” negru, surâzândmereu }i serviabil tot timpul, înimpecabila sa vest@ alb@ sau bleu-marin, f@cea parte organic@ din imag-inea de marc@ a Companiei Pullman...Sistemul Pullman se va extinde,firesc, în Europa. Statele Unite erau,îns@, de aceast@ dat@, locul de undeacesta pleca. Circuitul era invers faț@de alte situații. În 1872, „MiddlandRailway Compagny” va pune în ser-viciu pe linia sa, care lega Londra deSco]ia, vagoane Pullman, importatedin Detroit. Au mai fost }i altele,apoi. Ansamblul va fi administrat dec@tre o „Pullman Compagny Ltd” dedrept britanic. Speran]ele, îns@, pecare ini]iatorii respectivi le aveau pen-tru a-}i extinde mai mult opera]iunilepe continentul european au fost frus-trante de c@tre dezvoltarea nea}tep -tat@ a „Compagnie Internationale deswa gons – lits”, fondat@ la Bruxellesîn 1872–1876 de c@tre GeorgesNagelmackers, un tân@r inginer bel-gian care avusese ocazia s@descopere sistemul Pullman într-unadin }ederile sale în Statele Unite. {ia f@cut ceea ce a f@cut. Iar europeniiau preferat, cu prec@dere, sistemulbelgian: intimitatea cabinelor de 1 patsau 2 paturi, dispuse în lungulculoarului lateral, comparativ cu oanume }i relativ@ promiscuitate careera totu}i men]inut@ în sistemulamerican, pe fondul unei treceri cen-trale între cu}ete }i locurile de zi. ÎnItalia, îns@, va avea loc o extindereorganizat@ de compania Pullman, dinLondra, asigurând serviciul respectivde la Bologna la Brindisi, în cores -ponden]@ cu vapoarele „Peninsularand Oriental Line”, care navigau spreIndia prin Canalul de Suez... ...Oricum, Pullman va r@mâne în isto-ria economic@ a lumii ca mareleinventator }i perfec]ionist al acestuitip de c@l@torie. El a f@cut din aceas-ta îns@}i filozofia vie]ii sale. Va scrie:„Am gândit mereu c@ oamenii suntcovâr}itor influen]a]i de c@tre mediullor material. Lua]i astfel omul cel maigrosier, omul pe care destinul l-af@cut s@ se nasc@ într-un mediu crud,inamic, deosebit de s@rac. Pune]i-lîntr-o camer@ elegant taipsat@ }iornat@. Efectul asupra comportamen-tului s@u va fi imediat. Cu cât cadrulexterior al vie]ii sale va fi artistic }irafinat, cu atât individul va fi maimoral }i mai rafinat”. Putem oarespune c@ Pullman nu avea dreptate,cel pu]in par]ial?

George Mortimer Pullman (III)

Dan POPESCU

Biografia economic@ a unor mari întreprinz@tori

Londra

Fluviul Mississippi

VINERI 27 MARTIE 2009 5

c my bc my b

c my b

PIE[E

c my b

O astfel de pia]@ este definit@ ca fiindo familie de produse, având caracte-ristici sau func]ii echivalente, }i unvolum de vânzare, în cantitate }icifr@ de afaceri, ale acelora}i produ-se, într-un spa]iu dat, pentru operioad@ dat@.Principalele instrumente ale uneipie]e destinate publicului larg sunt:fabrican]ii cu pie]ele }i produsele lor;distribuitorii cu firmele }i magazinelelor; consumatorii non-profesioni}ticare cump@r@ produsele. Putem con-sidera, cu mici excep]ii, c@ acesteinstrumente se aplic@ tuturor pe opia]@ }i c@ ele reprezint@ legea. Ceitrei actori care intervin pe o pia]@ ausuferit, în ultimii cincizeci de ani,muta]ii foarte importante (accelerateîn anii 80 }i 90).A compara fabrican]ii de ast@zi cucei de acum cincizeci de ani este ca}i cum am compara ziua cu noaptea.Ace}tia, în num@r mic, care existauîn acea perioad@ }i care exist@ înc@,s-au schimbat fundamental. Un fabri-cant al anilor 60 era un industria} cuîntreprinderi care producea pentrupie]ele na]ionale sau regionale. El î}ivindea produsele cu un serviciucomercial integrat, prin intermediulre]elelor de distribu]ie care erau, fieproprii, fie legate contractual pe ter-men lung. Fabricantul era cel carede]inea puterea, iar distribuitorii apli-cau ordinele sale. El le spunea con-sumatorilor de unde s@-i cumpereprodusele }i îi considera pe ace}tiamai degrab@ clien]ii s@i decât distri-buitori. Era vorba, în esen]@, de aproduce }i de a avea o re]ea de dis-tribu]ie pentru a-}i desface rapidmarfa. Concuren]a nu era important@}i succesul era legat mai mult deistoria fabricantului decât de perfor-man]a sa din momentul respectiv.Ast@zi, vremurile s-au schimbat, }irapiditatea schimb@rilor a provocat omul]ime de pagube. Putem m@suraaceast@ evolu]ie constatând c@, înrealitate, foarte mul]i fabrican]i nu

mai produc. Atunci când, pentru adefini o profesie, folosim înc@ unelecuvinte a c@ror defini]ie nu mai arenimic de-a face cu realitatea, putemîn]elege dificult@]ile de adaptaredemonstrate din totdeauna de fabri-can]i. Un exemplu interesant poate fidat în leg@tur@ cu articolele de sport.În 1985, Adidas era, f@r@ îndoial@,liderul mondial. În cinci ani, Adidasa fost ajuns@ din urm@ }i întrecut@de doi „fabrican]i”: Nike }i Reebok.Îns@, cei doi fabrican]i nu producnici unul din produsele pe care lecomercializeaz@, ei le concep }i levând. Nu au ca grij@ decât s@ elabo-reze produse care s@ plac@ consuma-torilor, s@ comunice }i s@ satisfac@nevoile distribuitorilor. Ei sunt întotalitate separa]i de func]ia indus-trial@, în principiu grea. Au furnizoricare sunt fabrican]ii Asiei de Sud-Est}i clien]i care sunt distribuitorii lor.În acest fel, sunt capabili de areac]iona foarte repede la mi}c@rilepie]elor lor. Acum cinzeci de ani,fabrican]ii lucrau la scar@ regional@ }ina]ional@, în timp ce ast@zi sunt obli-ga]i s@-}i desf@}oare activitatea lascar@ european@ sau mondial@. Iat@cum toate pie]ele destinate mareluipublic, ale c@ror produse pot c@l@torif@r@ a produce daune, au devenitmondiale. Aceasta înseamn@ c@ pro-dusele trebuie s@ fie concepute lanivel mondial, }i c@ numai variantele

acestor produse vor permite adapt@rilocale. Totodat@, aceasta înseamn@c@ întreprinderile trebuie s@ produc@un maximum de cantitate la un costminim, cu riscul de a nu mai fi com-petitive. Pentru aceasta, ele fabric@ }ivor fabrica produse pentru to]i aceiacare vor putea sa le solicite comenziîn cantitate suficient@. Astfel deevolu]ii arat@, de fapt, c@ în ceea ceprive}te fabrican]ii se ajunge la ospecializare pe meserii. Separ@mceea ce ]ine de comer] }i de marke-ting de ceea ce ]ine de industrie ple-când de la principiul c@ comercial-marketing-ul este cel care cump@r@de la industria}i. Astfel, nu mai vor-bim de „fabrican]i”, ci de „m@rci” pede o parte }i „industria}i” pe de alt@parte (uneori ambele în acela}i timp).Acest lucru a reprezentat o revolu]ieîn mentalit@]ile întreprinderilor careexistau în anii 60 }i 70, motiv pen-tru care le-a fost foarte greu s@ seadapteze. În schimb, întreprinderilecare s-au creat dup@ nu au proble-me deoarece, de la început, }i-auimpus principiul separ@rii respective.Muta]iile în ceea ce prive}te m@rcilenu se opresc aici. Într-adev@r, înain-te, m@rcile îi considerau pe consu-matori clien]ii lor, iar distribuitorii nuerau decât o band@ de transmisie. Oparte dinte ele aplic@ în continuareacest sistem, }i putem observa c@,în general, ele sunt cele care

p@streaz@ integrarea industriala.M@rcile estimau c@ doar consumato-rii aveau puterea de a alege }i de aspune, eventual, „nu”. Ast@zi, îns@,trebuie s@ considere c@ înaintea con-sumatorilor se afl@ distribuitorii careau puterea de a alege }i de a spune„nu” m@rcilor. Astfel, s@ neimagin@m c@ o marc@ posed@ 70&dintr-o pia]@, colaborând cu to]i dis-tribuitorii, din care unul ar de]ine, larândul s@u, 50 & din pia]@. Dacaacest distribuitor, dintr-un motiv saualtul decide s@ înl@ture din raioanelesale marca respectiv@ pentru a oînlocui cu o alta sau dac@ marca,decide s@ nu mai lucreze cu acel dis-tribuitor, cu siguran]@ c@ marca vapierde cote de pia]@ considerabileputând ajunge la extrem@, pân@ la50&. Evident, }i distribuitorul vapierde, în acest caz, dar nu a}a demult. În fapt, exemplul de mai sus,chiar dac@ este exagerat (deoarece,practic, nici un distribuitor nu de]ine,singur, 50& dintr-o pia]@), are meni-rea de a ar@ta c@ m@rcile, care admi-nistreaz@ cote de pia]@ traduse prinvolume, se reg@sesc ast@zi în fa]adistribuitorilor care administreaz@ }iei, cote de pia]@ care se traduc prinvolume. Odinioar@, marca avea, prac-tic, controlul total al cotei sale depia]@. Pentru a ne convinge, estesuficient s@ consult@m lucr@rile demarketing care erau elaborate întot-

deauna pentru m@rci }i în care dis-tribu]ia ocupa doar o mic@ parte.Puteam citi c@ m@rcile trebuie s@aleag@ o distribu]ie care s@ fie con-form@ cu obiectivele lor de cot@ depia]@. Îns@, este vital pentru m@rci s@în]eleag@ c@ aceste „teorii” nu maisunt adaptate la realit@]ile actuale.Într-adev@r, structurile distribu]ieidestinate marelui public sunt de a}amanier@ încât m@rcile nu mai potspune c@ ele aleg un distribuitor, dartrebuie sa caute o formul@ de distri-bu]ie care s@ accepte sa le ajute înatingerea obiectivelor. Ceea ce estemai important, într-o astfel desitua]ie, este de a în]elege c@, con-sumatorul, care era interlocutorul pri-vilegiat al m@rcilor, trece în realitatepe cel de-al doilea loc, în spateledistribuitorului. Cu rare excep]ii (înprincipal pentru pro dusele haute degamme), consu matorul merge launul sau mai mul]i distribuitori, pen-tru a alege între diferitele produse,m@rci }i pre]uri, }i alegerea vadepinde, înainte de toate, de aceleiaa distribuitorului. Ceea ce înseamn@,de asemenea, c@ m@rcile trebuie s@studieze pia]a distribuitorilor înainteaaceleia a consumatorilor. Constatând,anumite m@rci au fost uimite, pentruc@ metodele lor de gândire le f@ceaus@ considere distribuitorii drept unel-te de marketing. Totu}i, de pe urmafluxurilor financiare, este clar c@marca vinde exclusiv distribuitorilorcare au devenit în totalitate indepen-den]i }i, mai ales, c@ trebuie s@-ianalizeze pe distribuitori în func]ie decriteriile lor economice }i în func]iede pia]a lor. Cu toate acestea, rela]iacu consumatorii trebuie s@ r@mân@permanent@. Toate m@rcile indic@,normal, c@ exist@ o comunicare, pen-tru ca consumatorii s@ le cumpereprodusele. Îns@, dac@ a comunicaeste necesar, trebuie s@ ad@ug@m,ast@zi: „pentru ca }i consumatorii s@poat@ cump@ra produsele în magazi-ne, trebuie s@ le }i g@seasc@ în linia-rul acestora”; deoarece produseleunei m@rci nu mai sunt automat înliniarele pe care ea le prev@zuse (anu pl@ti, de exemplu, o tax@ de raftatrage dup@ sine excluderea produ-sului din liniarul unui magazin).(va urma)

Rela]ia produc@tor-comerciant-consumator în cadrul pie]ei bunurilor de larg consum (I)

dr. Lucian BELA{CUdr. Oana STANCIU

Vedere din Bruxelles

FLUCTUA[II VINERI 27 MARTIE 20096

Activitatea economic@ nu are o evolu]ieliniar@, literatura de specialitate identifi-când fluctua]ii economice sezoniere,aleatoare }i ciclice. Fluctua]iile ciclicesunt cele în care perioadele de evolu]iefavorabil@ a sistemelor economice alter-neaz@ cu cele de declin, aceast@ suc-cesiune repetându-se cu o anumit@regularitate. În func]ie de cauzele carestau la baza acestei evolu]ii }i de dura-ta lor, ciclurile economice pot fi de maimulte tipuri. Teoria economic@ studiaz@cicluri scurte, decenale sau lungi, ana-lizând factorii care determin@ ciclicita-tea. În acela}i timp, se încearc@ aplati-zarea ciclurilor economice, prin politicianticiclice care urm@resc influen]areacererii agregate }i a ofertei agregate.

Ciclicitatea – tr@s@tur@ a evolu]ieiactivit@]ii economice

Principalele laturi ale activit@]ii umanedintr-o întreprindere, ramur@ }i econo-mie na]ional@ (venitul na]ional, pro-duc]ia, desfacerile, investi]iile, con -sumul, ocuparea for]ei de munc@ etc.)sunt marcate periodic de puterniceoscila]ii. Activitatea economic@ m@su -rat@ astfel nu se caracterizeaz@ prinevolu]ie liniar@, uniform@, ci princre}teri, sc@deri, stagn@ri, este fluc -tuant@. Se pot delimita fluctua]ii sezo-niere, accidentale }i ciclice.Fluctua]iile sezoniere se deruleaz@, deregul@, pe parcursul unui an, ca urma-re a influen]ei unor factori naturali sausociali }i sunt, în general, explicabile }iprevizibile.Fluctua]iile întâmpl@toare, accidentalesunt determinate de factori aleatori sauevenimente nea}teptate: cataclismenaturale, evenimente sociale }i politicedeosebite, decizii nea}teptate ale unoragen]i economici, o anumit@ stare despirit a popula]iei etc.Fluctua]iile ciclice sunt determinate defactori ce ]in de func]ionarea activit@]iieconomice, de interdependen]ele dintrep@r]ile sale. Sunt fluctua]ii agregate }ise reproduc cu o anumit@ regularitate,de}i nu pot fi încadrate în termeneriguroase, exacte.Evolu]ia principalelor fenomene econo -mice este pulsatorie, se deruleaz@ subform@ ondulatorie, are un caracterciclic. În acest sens, potrivit celor maimulte opinii, ciclicitatea reprezint@ aceaform@ de mi}care a activit@]ii econo -mice dintr-o ]ar@ în care alterneaz@fazele (perioadele) de ascensiune cucele descendente. Se remarc@, prinimportan]a lor:a) ciclurile scurte cu o durat@ de la 6luni la 3 ani, din rândul c@rora sedeta}eaz@ ciclul infla]ionist }i cel alvaria]iei stocurilor. O prim@ abordare aciclurilor scurte realizeaz@ Kitchin, înstudiul “Cycles and Trends in Eco -nomic Factors”.b) ciclurile propriu-zise, numite dece -nale sau cicluri Juglar, de la numeleeconomistului care le-a studiat. (“Descrieses comerciales et leur retourperi odique en France, en Angleterre etaux Etats-Units”, Paris, 1860). Ele auo du rat@ care variaz@ de la 4-5 ani la10-12 ani.c) ciclurile lungi, “seculare” sauKondratieff`, de la numele econo -

mistului rus care le-a studiat primul, în1926. Se desf@}oar@, de regul@, pe operioad@ de 40-60 ani }i chiar maimult.Incertitudinea este o caracteristic@esen]ial@ a economiei de pia]@. Ini]ial,în a doua jum@tate a secolului XIX, s-au f@cut referiri la crizele economicedecenale, explicate fie prin factori exo-geni (Juglar) de natur@ climatic@, fieprin factori endogeni (K.Marx), princontradic]iile interne ale economiilormoderne de pia]@ }i unele dezechilibrestructurale din produc]ie (înc@lcareapropor]iilor dintre sectoarele econo -mice) }i reparti]ia venitului na]ional(inegalitate mare a veniturilor). Ulterior,economi}tii au trecut de la studiulciclurilor economice decenale, la studiulciclurilor seculare (Kondratieff) }i ausemnalat continua diversificare a for-melor de crize (de subconsum, desupraproduc]ie, structurale, mondialeetc.). În continuare, aceste probleme seafl@ în aten]ia cercet@torilor economi}ti.

Ciclul decenal }i fazele sale

Ciclul economic reprezint@ o fluctua]iea nivelului activit@]ilor economice agre-gate, m@surat de regul@ prin venitulna]ional, c@reia îi corespunde, pe ansam-blu, un model cu o expansiune a acti -vit@]ii, urmat@ de o contrac]ie, succe -dat@ în continuare de o expansiune.Asemenea cicluri se produc pe funda-lul trendului secular sau pe fundalulunui ciclu pe termen lung.Caracterizarea ciclului economic seface, de regul@ prin compararea cre}teri-lor economice reale anuale cu celepoten]iale. Cre}terea economic@ real@exprim@ sporul efectiv de produc]iena]ional@ }i se m@soar@ prin varia]iarelativ@ anual@ a sporirii rezultatelormacroeconomice (PNB, PIB etc).Cre}terea economic@ poten]ial@ indic@sporul anual al capacit@]ii de a produ-ce a unei ]@ri, capacitate ce const@ atâtdin cantit@]ile de resurse suplimentarece pot fi atrase în activit@]ile economi-ce, cât }i din sporul de eficien]@ cucare pot fi utilizate acestea.Un exemplu de ciclu pe termen mediu^n fig. de mai sus.

Curba care une}te punctul dedeclan}are al unei crize cu punctul dedeclan}are al urm@toarei crize, repre-zint@ tocmai ciclul economic.

Timpul scurs între punctele B }iF reprezint@ durata ciclului, iar ampli -tudinea sa este dat@ de în@l]imea (dis-tan]a) vârfului fa]@ de linia trendului(tendin]a, evolu]ia pe termen lung) saude distan]a fa]@ de punctul c@derii (îngrafic, distan]a BB’ sau DD’).În cadrul unui ciclu decenal, seremarc@ mai întâi faza de expansiune(perioada de timp A-B }i D-F în figur@),în care conjunctura economic@ estefavorabil@. În plus, afacerile sunt pros -pere, cererea pentru bunuri de consumeste dinamic@, optimismul domin@ sta -rea de spirit a agen]ilor economici. Pefondul anticip@rilor c@ sporirea cereriide consum se prelunge}te, are loc unproces investi]ional sus]inut. În aceast@faz@ are loc stimularea artificial@ a cere-rii pe multiple c@i. Totodat@, b@ncileacord@ credite cu u}urin]@. Cerereaagregat@ în cre}tere, stimulat@ artificial}i prin m@rirea masei monetare }i vite-zei de rota]ie a monedei, determin@ otendin]@ de cre}tere lent@, dar dedurat@ a pre]urilor.În fa]a eviden]ei fenomenelor infla -]ioniste, se adopt@ m@suri pentru frâna -rea cererii globale, ceea ce determin@ ofrânare a investi]iilor (marcheaz@ crizaciclic@ sau punctul de cotitur@ superior– B sau F din grafic). Tendin]a de

reducere a ratei profitului are numeroa-se cauze: sporirea costurilor datorit@atragerii în circuitul economic a unorfactori de produc]ie mai scumpi;neconcordan]e structurale între cerere}i ofert@ de satisfactori, cre}terea mairapid@ a produc]iei în raport cu venitu-rile pe care agen]ii economici le chel-tuiesc etc. Pe acest fond, are loc intra-rea economiei într-o nou@ faz@ aevolu]iei ciclice – recesiunea (în graficde la punctele B la D). Întreprinderilemai slabe î}i restrâng sau î}i încetinescactivitatea. Altele întâmpin@ dificult@]idatorit@ diminu@rii cererii }i/sau cre}teriicosturilor. Cererea tinde s@ se contrac-te; dinamica produc]iei se încetine}teori poate deveni negativ@ în uneleramuri sau pe ansamblu, ca urmare areducerii comenzilor. În fa]a acestor dificult@]i, agen]ii econo-mici sunt obliga]i s@ adopte m@suridrastice de reducere a costurilor }i pro-movare a vânz@rilor, apelând masiv lareînnoirea capitalului fix. Realizareaunor asemenea ]eluri se asigur@ printr-o impulsionare a procesuluiinvesti]ional, care genereaz@ un noumoment de cotitur@ în evolu]ia econo-miei (înviorarea sau punctul de cotitur@inferior) }i apoi o nou@ faz@ de expan-siune a ciclului decenal. Revigorareaprocesului investi]ional stimuleaz@ cere-rea de prodfactori }i gradul de ocupa-re a for]ei de munc@, mai întâi în sec-toarele care-i produc. Pe baza cre}teriiveniturilor, cre}te cererea de satisfac-tori, care la rândul s@u impulsioneaz@procesul investi]ional }i produc]ia deprodfactori, ini]iindu-se astfel o nou@faz@ de expansiune (interval DF).Ciclurile economice reale nu prezint@ oevolu]ie simpl@ }i linear@, a}a cum afost descris@ mai sus. Nu sunt exclu-se unele deregl@ri sau chiar sc@deripar]iale de produc]ie în faza de expan-siune, înso]ite de recuper@ri rapide; }iinvers, unele cre}teri par]iale de pro-duc]ie în faza de recesiune. Este unfapt istoric c@ nici un ciclu economicnu s-a identificat cu altul, pentru c@diferite sunt cauzele }i intensitatea cucare ac]ioneaz@; la fel de diferite sunt}i terapiile individuale ale fiec@rui agenteconomic, ori la nivel societal pentruatenuarea manifest@rilor }i conse-cin]elor negative ale fluctua]iilor ciclice.Ciclurile decenale se deruleaz@ pe fon-dul celor seculare, iar experien]a isto-ric@ a eviden]iat c@ în ]@rile dezvoltate,o faz@ a ciclului lung a cuprins, deregul@ 2-3 cicluri decenale – fiecare cuo configura]ie }i amplitudine proprii.

Criza economiei de specula]ie }i

criza de paradigm@

Criza economico–financiar@ mon-dial@, o criz@ a economiei de specula]ie,ciclu scurt, 2–3 ani. Dar o criz@ pliat@pe o criz@ de paradigm@, ciclu lung,^nceput spre mijlocul secolului trecut }icu o durat@ de 70 – 80 ani. Criza deparadigm@ nu neap@rat prin compromi-terea infailibilit@]ii autoregl@rii economi-ce prin pia]@, ci prin compromitereadefinitiv@ a sintagmei potrivit c@reia„Dezvoltarea se realizeaz@ cu energie }iresurse ieftine”, neregenerabile }i limi-tate. De vreo c$teva decenii, dezvolta-rea trebuie s@ se realizeze – tot maimult, prin energie }i resurse regenera-bile. %n ce prive}te criza ca atare a eco-nomiei speculative, aceasta nu a avutdeloc un debut brusc, cum se ^ncear-ca uneori s@ se acrediteze. Dimpotriv@,ea s-a insinuat, ^n tabloul economic allumii, cu prec@dere din a doua jumata-te a anului 2008, devenind, ^n timp,evident@, cu manifest@ri violente ^n planeconomico–financiar. Din p@cate, nupu]ini anali}ti neglijeaza existen]a }imanifestarile crizei fundamentale deparadigm@ a economiei lumii, ei punaccentul pe limitarea acum a specu-la]iei, pe corectarea economiei virtuale,nominale, spre dimensiunile economieireale. Ceea ce desigur c@ nu este r@u,dar se v@de}te incomplet, chiar cureverbera]ii negative. Cu at@t mai multcu c$t op]iunile noastre de acum, ^nRom$nia, ^n U.E., dar }i ^n alte state,trebuie s@ vizeze - }i vizeaz@, chiar –nu un orizont de 2–3 ani, ci tocmai,termenul lung.

A}adar, pe un plan esen]ial, seimpune o alt@ paradigm@ ^n dezvoltare,configurat@ de c@tre ^mpletirea econo-miei durabile cu cea sustenabil@, deconcubinarea intereselor dintre gene-ra]ii, de un progres social mult mairelevant dec$t cel din prezent carestructureaz@ lumea ^n c$teva procentede superboga]i }i zeci }i zeci de pro-cente de s@raci }i „supers@raci”... Darcare sunt c$teva repere ale „insinu@rii”crizei economiei speculative de careaminteam }i care, ^n situa]ia specific@a economiei rom$ne}ti, cu at$]ia profe-sioni}ti de valoare (din p@cate, maimult declara]i dec$t recunoscu]i), cuafirma]ii }i considera]ii economice }ipolitice „infailibile”, nu ne d@deau„dreptul” s@ fim surprin}i de o astfelde criz@. }i care sunt c$teva repere alecrizei de paradigm@, ^n general, }i ^nRom$nia, ^n special, care nu ne-au dat}i nu ne dau dreptul s@ realiz@m o „pri-vatizare prin constric]ie, prin distruge-re”, s@ instituim o dependen]@ aproape

total@ a consumului nostru industrial,productiv }i social, }i a consumuluinostru agro –alimentar, de exterior. S@devenim, astfel, importatori de energienegativ@ }i de criz@...

Ar trebui s@ restrângem aceast@economie de specula]ie. %n ce prive}tecontracarea de fond a efectelor crizeide paradigm@ recunoscut@ amplu ^nplan interna]ional, lucrurile se afl@,practic, la acela}i nivel jos. Ne baz@m,^n continuare, mult prea mult, pe ener-gia nuclear@, dar facem mult prea pu]inpentru a stimula folosirea energiilorneconven]ionale – hidraulic@, geoter-mal@, eolian@ etc –, pentru a reduceconsumul de hidrocarburi, de ]i]ei }igaze, pentru a construi alternative, astimula alternative, pentru a ofericet@]enilor contururile, perspectiva uneialte civiliza]ii, a}a cum se petrece, ^nacest ^nceput atât de tumultos de mile-niu, ^n statele vest– europene }i ^nStatele Unite, de altfel ^n cele maimulte state de pe ^ntreg mapamondul...

Raporturile dintre independen]a

economic@ a unei ]@ri }i cerin]ele

impuse de procesul de integrare,

^n contextul crizei economice

Criza economic@ mondial@ conti-nu@, din p@cate, s@ se ad$nceasc@.Prognozele economice se fac, acum, petermen scurt }i foarte scurt, lipsa date-lor echivalente f@c$nd ca acestea s@aiba un grad de precizie mai mic dec$tde obicei. Criza economic@ a adus ^ndiscu]ie, ^ns@, nu numai viitorul econo-mic al planetei, ci }i deciziile politicemajore, cum ar fi alegerea ^ntre pro-tec]ionism si globalizarea pie]elor. %nunele state, preocuparea principal@ aGuvernelor este aceea de a g@si omodalitate de finan]are a economieina]ionale, v@zut@ din nou ca o enclav@^n cadrul economiei globale.Modalitatea cea mai eficient@ de inter-ven]ie a statului ^n economia cu limitena]ionale o reprezint@ m@surile de sti-mulare fiscal@. Acestea sunt destinateexclusiv teritoriului na]ional }ifunc]ioneaz@ ^ntr-un mod similar cusubven]ionarea direct@ sau sunt chiarforme de subven]ionare direct@.

continuare ^n pag. 7

Mi}carea firmei pe fondul ciclicit@]ii economice- câteva coordonate -

Student Nicoleta Sonia H~U{IU

CRIZ~ DEZVOLTAREVINERI 27 MARTIE 2009 7

urmare din pag. 1Jean Claude Trichet, pre}edinteleB@ncii Centrale Europene, sus]ine c@s-a atins o limit@. De altfel, în ceeace prive}te dobânzile nici nu se poatemai jos. Banca Central@ European@ aredus dobânda spre 1,5, iar FederalRezerve spre 0. Asta nu înseamn@ c@stimulii nu mai au de unde s@ vin@.Atunci când deficitele sunt l@sate des-chise pe deplin, a}a cum se întâmpl@din America pân@ la Bucu re}ti, e locpentru stimuli. Singura întrebare estedac@ ei mai pot fi numi]i stimuli sauanabolizan]i, hor mo ni de cre}tere sau,pur }i simplu, droguri pentru econo-mie. E drept, sunt lideri politici caAngela Merkel, care privesc cu maimult scepticism acest concurs desprijinire al economiei dar al]ii, caNicolas Sarkozi, sunt mult mai dar-nici. Exemplul industriei auto e rele-vant. {i germanii }i francezii au inter-venit. Primii, îns@, mai mult printr-unprogram de stimulare a cererii (pro-gramul Rabla german, de înlocuire ama}inilor rulate }i care se pare a sal-vat }i …Dacia) }i mai pu]in prin aju-toare directe (de}i au f@cut-o }i ei, încazul Opel), francezii prin m@suri pro-tec]ioniste, prin care Renault }iPeugeut erau „stimulate” s@ relochezeproduc]ia local@, s@-}i continue expan-siunea }i s@ se aproprie tot mai multde deciziile de stat }i nu de pia]@. De

fapt, acesta este }i marele pericol.Actorii economici ajung s@ se apropiemai mult de stat }i mai pu]in depia]@. Asta înseamn@ c@ se va apelamereu la stat, într-o form@ sau alta,pe diverse motive - fie c@ sunt preamari pentru ca acea companie s@ fiel@sat@ s@ cad@, fie c@ sunt mul]i anga-ja]i care risc@ s@ treac@ în }omaj sauc@ sunt la cap@tul unui adev@rat lan]de produc]ie pe care risc@ s@ bloche-ze - a}a încât, motivat de toate aces-te chestiuni statul va interveni tot maides. Azi, cu subven]ii, mâine cugaran]ii, poimâine cu comenzi, r@s -poimânine cu facilit@]i. Cum nu maiexist@ o prea mare rigoare în tempe-rarea acestor forme, ele sunt pedeplin posibile. Dac@ pia]a ar determi-na, pe mai departe evolu]iile, acestdoping de companie nu ar avea loc.Chestiunea stimulilor e tot atât dedelicat@ ca }i diferen]a care exist@ însport între sus]in@torii de efort, vita-mine }i tonifian]i, pe de o parte }idoping, pe de alt@ parte. Un exces demedica]ie duce la doping. Este ceeace se întâmpl@ acum în economiamondial@.Întrebarea este ce se poate faceatunci când pie]ele se restrâng vizibil.C$nd singurul semnal pe care pia]a îld@ este de reducere a cererii, când,a}a cum spunea un manager demare companie local@, ai impresia c@„nimeni nu mai vrea nimic”? Într-unasemenea context e extrem, de sim-

plu s@-i acuzi pe politicieni de inter -ven]ionism. Chestiunea de fond estec@, pe termen mediu, trebuie recunos -cut c@ economia a intrat într-o nou@epoc@. Cererea de alt@dat@ s-a stins.Excesul de consum pe care era con-struit@ economia în statele dezvol tatese va tempera, iar ce se va întâmplacu toate acele entit@]i econo mie careo alimentau nu e deloc simplu. Pareevident c@, pe termen mediu, econo-mia mondial@ va trebui s@ se rea}ezepe noi repere. O sc@dere semnifica-tiv@ de PIB se va înregistra pe operioad@ mai lung@ de timp }i nu eexclus ca acest lucru s@ însemene unnivel de trai mai sc@zut. Dac@ aceast@

reglare nu se va produce pe baza sta-telor mai pu]in dezvoltate, atunci crizapolitico-social@ va putea fi evitat@.Dar, dac@ economiile dezvoltate vorcontinua s@ stimuleze, adic@ s@ dope-ze o economie care nu mai r@spundenevoilor pie]ei, lucrurile vor râm@nedeparte de a se regla. Într-un aseme-nea context, m@surile generale nusunt deloc optime. Interven]iile locale,f@r@ s@ urm@reasc@ un principiu, nusunt decît m@suri pe termen scurt. Defapt, statele dezvoltate nu trebuie s@uite reglarea de oportunitate pe carepia]a o ofer@ dintotdeauna. S@ nu uitede pia]@, ar fi primul comandament.Dac@, la aceasta se adaug@ o dimen-

siune social@ puternic@, e mult maibine decît excesul de stimul, chiardac@ m@surile sociale sunt mult maidureroase decât cele care par a spri-jini economia. Dar stimulii fac extremde rar acest lucru. Regula cererii }iofertei nu poate fi contrazis@, prindoparea cererii }i men]inerea petransfuzii a con sumului. În sport, s-aformat o agen]ie interna]ional@ de con-trol împotriva dopingului. Nu ar fi r@us@ apar@ a}a ceva }i pentru econo-mia mondial@.

Dopaj sau stimulare economic@?Dan SUCIU

urmare din pag.6Aceste m@suri pot func]iona ca

adevarate bariere protec]ioniste, defavo-riz$nd ^n pie]ele na]ionale produsele }iserviciile ce provin din alte state saufavoriz$nd la export produsele din teri-toriul na]ional. %n condi]iile ^n care crizaglobal@ afecteaz@ nivelul general de trai}i genereaz@ }omaj, e de presupus c@punctele de vedere protec]ioniste,uneori cu accente na]ionaliste, vor aveaun nivel de recep]ie public@ mult maibun dec$t de obicei. Drept urmare,partidele cu dis curs obi}nuit na]ionalist^}i intensific@ mesajele publice, mai ales^n ]@rile care au alegeri ̂ n acest an. Dinp@cate, se ̂ nregistreaz@ un reviriment alvectorului na]ionalist, justificat de pro-punerile protec]ioniste, chiar la partidecare nu au un astfel de discurs ̂ n modcomun. Mai ales ^n ceea ce prive}teevolu]iile negative din pia]a muncii,acestea sunt puse pe seama prezen]eiimigran]ilor din diferite ]@ri, imigran]icare „fur@” localnicilor locurile demunc@. De asemenea, cre}tereainfrac]ionalit@]ii comune – fenomen^nregistrat de fiecare dat@ ^n perioadelede criz@ economic@ – este ̂ n mod frec-vent pus@ pe seama imigran]ilor sauchiar a unor grupuri cu defini]ie etnic@.

Aceasta situa]ie a alimentat, ^nultimele luni, activitatea euroscepticilordin diferite ]@ri europene, grup carepretinde c@ statele dezvoltate sunt afec-tate de criz@, ^n general, datorit@ pro-cesului de integrare european@ }i c@existen]@ crizei este dovada pentruinutilitatea }i e}ecul curentului inte-gra]ionist.

Una dintre preocup@rile legitimeale oric@rui guvern, ^n perioade derecesiune, vizeaz@ reducerea la mini-mum a efectelor la nivelul pie]ei mun-cii. Pierderea locurilor de munc@ areefect dezastruos at$t asupra bugetelor

personale }i familiale, c$t }i asuprabugetelor publice sau a cererii agrega-te care se restr$nge, datorit@ sc@deriiputerii medii de cump@rare }i reloc@riiunei p@r]i importante a cheltuielii publi-ce ̂ nspre protec]ie social@. Drept urma-re, indiferent de apartenen]a doctrinar@,guvernele sunt silite s@ acorde un inte-res sporit pie]ei muncii }i men]ineriinum@rului de locuri de munc@ la unnivel c$t mai ridicat posibil, dar }i pro-tec]Iei sociale pentru cei ce ajung ^n}omaj. Unele state sunt tentate s@introduc@ sau s@ men]in@ restric]ii deliber@ circula]ie a lucr@torilor, consi-der$nd ca imigran]ii ocup@ locuri demunc@ care altfel, ar fi ocupate de for]@de munc@ „na]ional@”.

Din punct de vedere al politiciieconomice ^n general, statele lumiiopteaz@ ca atitudine general@ fie pentruprotec]ionism, fie pentru liberul schimb.

Protec]ionismul se refer@ la poli-tica economic@ a unui stat ^n mare, deprotejare a produc]iei/pie]ei na]ionaleprin politici economice }i introducerea,in principal, de taxe vamale la import.%n opozi]ie cu aceasta, se afl@ politicade promovare a liberului schimb.Dezbaterea protec]ionism - liberschimb este foarte veche, ambelevariante av$nd adep]i }i adversari.Deja, Adam Smith, ^n Avu]ia Na]iunilor,a deschis ^ntr-un fel polemica, ar@t$ndc@specializarea ofer@ unei economii oeficien]@ mai mare dec$t ^n cazul ^ncare fiecare ]ar@ ar produce de toate.Specializarea produc]iei este tocmai unargument forte pentru liberul schimb,comer]ul liber asigurand pentru fiecaretara produse de calitate, la cel mai bunraport competitiv. %ntr-o pia]@ absolutliber@, raportul cerere-ofert@ guver -neaz@, determin@ pre]ul }i, pe cale deconsecin]@, profitul }i competitivitatea.%ns@, din p@cate, pie]ele sunt absolutlibere doar ^n abord@rile teoretice, iar^n realitate ^nt$lnim forme diverse de

distorsiune. Printre acestea se num@r@externa lit@]ile, subven]iile pentru pro-duc]ie sau avantajele fiscale. Toateacestea influen ]eaz@ costul produc]iei }idistorsioneaz@ libera formare apre]ului, prin raportul cerere-ofert@.

%n acest context, Europa de Vest,^n mod general, }i apoi Europa de Est}i Rom$nia, ^n mod special, au avutevolu]ii interesante }i exemplificatoare,dupa al doilea r@zboi mondial. Dup@semnarea tratatelor de pace, ^n Europade Vest a ^nceput reconstruc]ia econo-mic@ }i politic@, iar ^n Europa de Esta ^nceput demolarea sistemului capita-list, din toate punctele de vedere, }iconstruc]ia sistemului socialist/ comu -nist. Cele dou@ blocuri econo mice,sociale }i politice, s-au tratat reciprocca fiind du}mani de moarte, ZidulBerlinului fiind doar forma fizic@ deseparare. Ca atare, ^ntre ele regulageneral@ a fost protec]ionismul }ir@zbo iul economic, mai mult sau maipu]in voalat. %n interiorul celor dou@blocuri, ^ns@, evolu]iile au fost net dife-rite.

Opinii de genera]ie cu privire la crizaeconomic@ din România

Incremeni]i ^n tranzi]ia noastr@f@r@ cap }i coad@, iar pe deasupraparaliza]i ^n fa]a unei crize pe care,p$n@ de cur$nd, o tratam cu b@}c@lie,ne-am trezit confrunta]i cu ̂nc@ una dindilemele cele mai aprinse, a}ezat@intempestiv pe tapetul noii guvern@ridin Rom$nia. {i anume – dac@ estesau nu oportun, este sau nu salvator,pentru un deficit bugetar inflamat cumse anun]a al nostru, accesarea unorimprumuturi externe. De aici ^ncolo,re]etele, supozi]iile }i specula]iile dau ^nclocot. De fapt, avem sau nu avemnevoie de o injec]ie urgent@ definan]are extern@? {i dac@ DA, c$]i banide ^mprumut ar trebui s@ cear@

Rom$nia de la institu]iile finan]atoaremondiale? {i, dac@ tot vom puteaalege, care sa fie acelea: cu sediul laBruxelles sau la New York?

P@rerile sunt }i aici imp@r]ite. Uniispun c@ ar trebui s@ a}teptam colaculde salvare din partea Uniunii Europene,macar ^n virtutea faptului c@ suntemmembrii familiei europene }i, la nevo-ie, solidaritatea continental@ ar trebui s@se fac@ sim]it@. Cei ce cred ̂ntr-un ase-menea proiect utopic aduc ^n plusargumentul amintirilor dezamagitoarel@sate de precedentele acorduri aleRom$niei cu FMI, c$nd ne-au fostimpuse condi]ii extrem de dificile. Cusiguran]@, contractarea unui nou ̂mpru-mut ar aduce azi cu sine, printre alte-le, m@sura inghe]@rii salariilor ^n secto-rul public, cel putin p$n@ la finele aces-tui an. (Sau, poate, guvernul Boc toc-mai asta dore}te? S@ contracteze^mprumutul }i s@ i se pun@ condi]iile^nrobitoare, pentru a avea pe cine davina, c$nd va veni ceasul judec@]ii pepromisiunile electorale neonorate. Ar fi}i aceasta o ipotez@...).

%n loc s@ ^nglod@m, ani ^ntregi,Rom$nia ^n datorii, pentru a dep@}iactuala criz@, mai bine ne-am concen-tra pe o executie bugetar@ riguroas@ }ipe ob]inerea unor venituri suplimenta-re, prin proiecte pe termen mediu }ilung, care s@ asigure o finan]are solid@,f@r@ s@ se afecteze ^nteresele economi-ce ale ]@rii pe termen nedefinit! O con-cluzie, care a indicat dou@ proiecte:conce sionarea Deltei Dun@rii, pe operioad@ limitat@ de timp, cu plata lamomentul semn@rii contractului; pune-rea ^n valoare a celor 4 milioane dehectare nelucrate, la ora actual@, ^nRom$nia.

FMI–ul care este at$t de contes-tat }i de care unii se feresc ca draculde t@m$ie, al]ii ̂ l asociaz@ cu colacul desalvare. Directorul Fondului, domnulStrauss Kahn, preveste}te un al doilea

val al crizei financiare, c@ruia ^i vorc@dea cu siguran]@ victime Polonia }iRom@nia. De ce Rom@nia? Pentru c@ea este considerat@ una din cele mairiscante economii din UniuneaEuropean@, vulnerabil@ datorit@ depen-den]ei ridicate de capitalul str@in pentrualimentarea dezvolt@rii.

Nu ne r@m$ne dec$t s@ ne^ndrept@m iar, cu c@ciula ̂n m$n@, c@treFMI. Si o vom face cu siguran]@,judec$nd dup@ agitatul dute-vino aldelega]iilor de negociatori pe rutaBucure}ti – Washington.

O decizie guvernamental@, doarguvernamental@, ^n privin]a ^ndator@riisuplimentare a Rom$niei, comport@^ns@ o mare doza, de risc. %n primulr$nd, pentru guvernul actual, cel careva semna acordul, dar, probabil, pe ter-men lung, nu va fi }i cel care va pl@tiratele }i dob$nzile acestui nou ^mpru-mut.

Tocmai de aceea, credem c@merit@ aten]ie ideea ca ^ncheierea unuieventual acord cu FMI s@ fac@ obiectulunor dezbateri publice, pentru c@ el vaafecta pe toata lumea, de la s@raciiRom$niei, p$n@ la capitali}tii autohtoniomnipoten]i.

Surse bibliografice:1. T@n@sescu, Cristina, Ciclul economic– între teorie }i posibile configura]ii dinperspectiva secolului XXI, EdituraUniversit@]ii „Lucian Blaga” din Sibiu,20042. Dan Popescu, Criza de paradigm@ }icea de specula]ie, Euroeconomia3. Eugen Iord@nescu, Protec]ionismversus integrare, Euroeconomia4. Emil David, S@ tr@i]i mult }i bine...pe datorie!, Euroeconomia5. Dan Popescu, Semne de ^ntrebarepentru secolul XXI. Petrolul: perspecti-ve ^ngrijor@toare. Revista Economic@.

Mi}carea firmei pe fondul ciclicit@]ii economice- câteva coordonate -

Student Nicoleta Sonia H~U{IU

Uzinele Mercedes

ART~ ECONOMIE VINERI 27 MARTIE 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, carepot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }efcoordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTI-

NENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICUL-

TUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Berna, frumoasa capital@ a Elve]iei

SOLILOCVII DE DUMINIC~ (II)

Arta, în societatea de azi, bazat@ peconsum a devenit o marf@, }i decieste supus@ legilor cererii }i oferteiadic@ pie]ei, comer]ului. S@ admitemc@ lucrurile stau a}a. Cine poatespune cum trebuie s@ fie arta com-ercial@? Pân@ unde se întinde arta }ide unde începe comer]ul? Pot coex-ista cele dou@ laturi? Din experien]aartelor plastice universale se }tie c@operele valoroase artistic au fost }icomerciale. Invers, nu...

Între cele dou@ entit@]i binestatuate în timp, artistul }i publicul,ca s@ se desf@}oare actul comerialse interpune o categorie important@,cea a comerciantului.

Prin statutul s@u social arta, areo misiune mult mai important@ decâtaceea de a fi un produs comercial,ea este un factor care modeleaz@ peoameni, mai ales în planul con}tiinteilor, prin dublul s@u caracter,apolonic }i cel catarctic

Arta este o necesitate a omuluidar nu de cea mai mare stringen]@,vorba ceea, ea nu ]ine nici de foamenici de sete. Sunt mul]i care pot tr@i}i f@r@ un tablou original pe perete.

De foarte mul]i ani, între artis-tul contemporan }i public a interven-it o contradic]ie fundamental@, aceeaa comunic@rii. Ea se ascute tot maiinsurmonabil. Se vorbe}te de o criz@a artei moderne. Ea nu se manifest@,nici în planul „supraproduc]iei” }inici în cel financiar, ci mai mult înraportul dintre realizarea artistic@ }ireceptarea ei de c@tre marele public„consumatorul” de art@.

Timpurile moderne impun o

art@ nou@ pe m@sura cerin]elor aces-tora. Ea trebuie s@ nu semene cu ceaveche. Noul nu are antecedente, }inu pate fi identificat prin mijloaceleconsacrate. El nu poate fi judecatdup@ criteriile vechiului.

Arta noua este imprevizibil@,este surprinz@toare. Ea este dorit@,din ra]iuni lesne de în]eles, dar nueste acceptat@. Acest fapt vizeaz@paradoxul. Parafrazându-l pe conuIancu, s@ se revizuiasc@ totul dar s@nu se schimbe nimic.

Impactul negativ, în defavoareaartei moderne, trebuie cautat la capi-tolul receptare. Vizitatorul, într-o

expozi]ie de art@ actual@ refuz@ s@„guste” crea]ia nou@ din varii motive.

Cel mai important este cel alefortului de în]elegere. El vrea s@„m@nânce” din art@ ca dintr-un pro-dus agro-alimentar. Îi place gustul, îlconsum@, este dulce }i aromat@ pr@ -ji tura, o manânc@. Efortul de în]e -legere este minim sau chiar lipse}te.

Dac@ ceea ce vede spre pereteles@lii de expozi]ii se încadeaz@ în ceeace cunoa}te despre pictur@, îi ofer@aten]ie Dac@ nu, refuz@ acest lucru.Probabil c@ s-a instaurat o anumecomoditate de gândire, sau sea}teapt@ de la art@ ca aceasta doar

s@ delecteze, f@r@ s@ pretind@ dinpartea privitorului o cât de mic@ par-ticipare. Între efortul de realizareartistic@ }i cel de receptare trebuies@ intervin@ o ecua]ie. O egalitate.

S-a încet@]enit ideea c@ artanon- figurativ@, adic@ cea abstract@,este arta modern@. Arta abstract@ nueste un curent trec@tor perisabil, esteo metod@ de crea]ie a}a cum este }iarta realist@. Este un câ}tig al spiri-tului uman creator, este un drumparalel cu cel al artei realiste.

Figurativul a fost p@r@sit înc@din neolitic din multiple ra]iuni, unelelegate }i conduse de supersti]ii,

altele de frica de asaltul du}manilornaturii }i istoriei, ca }i al acumul@riimultiplelor experien]e de via]@ }igândire, din refuzul reprezent@riiformei în dealii concrete.

Mimetismul a fost îndep@rtatinten]ioinat din scopurile artei.

Înlocuirea canonului imit@riiexacte a naturii considerat a fiîntruchiparea idealului, cu }i prinreprezentarea simbolic@, deci maitotal@ }i mai esen]ializat@ a realit@]iiobiectelor, atest@ persisten]atendin]elor intelectualizante în art@din cele mai vechi timpuri.

(Va urma)

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANUArt@ }i economie (II)

“Marina la Mangalia”,tablou de Ion [uculesu