Unul dintre cele mai proemi-nente nume ale literaturiisecolului XX a încetat dinviață la New York, la vârstade 85 de ani.

ANUL XIV w NR. 608 w 26 MAI – 1 IUNIE 2018 w REALIZAT DE EDITURA POLIROM ȘI ZIARUL DE IAȘI

Săptămâna asta a fost, fără îndoială, cu totul aparte în istoria recentă a Iașului, întrucât pare că mai toțiieșenii au fost prinși într-o discuție înaltă despre ceînseamnă arta și cum trebuie să fie ea. PAGINA 4

PAGINA 14

CUM NE-A FĂCUT UN NEAMȚFARMECE ȘI CUM LE PUTEMDEZLEGA

LA MOARTEA LUIPHILIP ROTH:SCRIITOR FĂRĂNOBEL, DAR CUPULITZER

CANNES 2018: N-A FOST RĂU CĂ AMVENIT CU SACUL, DAR O SACOȘĂ ERAMAI BUNĂ

PAGINILE 8-11

PAGINILE 2-3

BOOKFEST 2018PROMITE CEA MAI MARE

EDIȚIE DE PÂNĂ ACUM

BOOKFEST 2018PROMITE CEA MAI MARE

EDIȚIE DE PÂNĂ ACUM

2ANUL XIV NR. 608

26 MAI – 1 IUNIE 2018actualitatewww.suplimentuldecultura.ro

FESTIVALUL DE FILM DE LA CANNES

N-a fost rău că am venit cu sacul,dar o sacoșă era mai bună

IULIA BLAGA

Să reamintim juriul: Cate Blan�chett (președinte), cineaștii Den�nis Villeneuve, Andrei Zvia ghințevși Robert Guédiguian, actoriiKristen Stewart, Léa Seydoux șiChang Chen, precum și cântă �reața Khadja Nin. Să�i ținem min �te, pentru că ei au negociat unuldintre cele mai echilibrate palma�resuri ale ultimilor ani, în con �dițiile în care presiunea politiculuia fost mare, festivalul des fă șu �rându�se sub umbrela #MeToo, cudouă demonstrații feministe pecovorul roșu, luări de poziție, unhotline pentru cazuri de hărțuiresexuală în timpul festivalului șicu actrița italiană Asia Argentodeclarând pe scenă, la ceremoniade premiere: „În 1997 am fost vio�lată aici, la Cannes, de HarveyWeinstein. Aveam 21 de ani. (...) Și acum sunt printre voi bărbațicare ar trebui să răspundă pentrucomportamentul lor. Vă știți caresunteți, dar, mai important, și noivă știm și vom avea grijă să se afle“.

Cu o zi înainte de anunțareapremiilor, previziunile jurnaliș �tilor s�au schimbat cu totul. În pe�nultima zi de concurs a fostproiectat Capernaum, al treilealungmetraj al regizoarei și actrițeilibaneze Nadine Labaki, și toți ceicare până atunci se gândeau căShoplifters, de Hirokazu Kore�eda,sau Burning, de Lee Chang�dong,puteau să ia Palme d’or, spuneauacum că noul favorit devenise Ca�pernaum. Ciudat, spuneau astachiar dacă filmul lui Labaki, o

poveste despre copiii săraci de pestrăzile Beirutului, nu era neapă�rat pe gustul lor. Bașca apăruse șibârfa că filmul ar fi impresionat�opână la lacrimi pe Cate Blanchett.

FILM FĂCUT CU CELE MAIBUNE INTENȚII, DAR LA UN MOMENT DAT RELELEDAU PE DINAFARĂ

Pe scurt, acest film, la a căruiproiecție de gală s�a aplaudat 15minute pe ceas, părea favoritulideal la trofeu: era realizat de o fe�meie și spunea povestea impre�sionantă a unei lumi dezuma� nizate, în care copiii trebuie să sedescurce singuri de la vârste mici,pentru că maturii nu le oferă nicimăcar iubire. Rădăcina narativă(de la care pleacă flashbackurile)e reprezentată de momentul în

care un băiat de 12 ani pe numeZain își dă în judecată părințiipentru că l�au adus pe lume. Ca�pernaum e făcut cu cele mai buneintenții, dar la un moment dat re�lele dau pe dinafară de multe cesunt și devine tezist, mai ales că,pe lângă nume roasele scene reu �șite, se strecoară și detalii maipuțin credibile, cum ar fi neo �bișnuita maturitate a lui Zain,care vorbește ca un om mare, îșiînjură țara și știe la 12 ani cum e cuciclul menstrual (el fiind cel careîi explică surorii lui cum să as�cundă asta, ca să nu fie vândută depărinți unui comerciant pedofil).

Faptul că juriul lui Cate Blan�chett n�a dat trofeul acestui film(la care poate totuși a plâns) mi separe o dovadă că e o tipă deșteap �tă, care înțeles că discriminareapozitivă e contraproductivă. Enormal să lupți pentru egalitatede șanse și salarii egale, dar cerost are să premiezi un film nu �mai pentru că e făcut de o femeie,dacă nu e și cel mai bun film din Competiție? Probabil că un

cuvânt greu de spus l�au avut șicei trei cineaști din juriu, care știumai mult cinema decât actorii șicântăreața din Burundi, dar epână la urmă meritul întreguluijuriu că a plecat cu fruntea susfără să amestece merele cu perele.

Deși Burning, de Lee Chang�dong, a ieșit până la urmă primul întopul criticilor din revista „ScreenInternational“, mie Shoplifters mis�a părut ideal. Spre deosebire derafinata dramă psihologică a luiLee, bazată pe un text de HarukiMurakami, dar cu multe elementeoriginale, filmul lui Hirokazu Kore�eda, la fel de rafinat, e mult maiuman, mai cald și mai degrabă a selipi de inima oricui. Și e inteligentalcătuit, pentru că trec trei sferturidin el fără să se întâmple nimicgrav, chiar te întrebi când aparedrama, pentru ca brusc să se răsu�cească 180 de grade. Abia aștept sărevăd acest film zen.

De fapt, mare parte din fil�mele din Competiție, precum șidin alte secțiuni, vor veni întâi laFestivalul Les Films de Cannes à

Bucarest din această toamnă, iarIndependența Film a anunțat căva aduce în săli nu mai puțin denouă filme din actuala ediție:Shoplifters, Capernaum, Cold War(de Paweł Pawlikowski), care aluat Premiul de regie, Lazzaro fe�lice (de Alice Rohrwacher), care aluat Premiul de scenariu, Livred’image (de Jean�Luc Godard),care a primit un Palme d’or special,Under the Silver Lake (de DavidRobert Mitchell) și Todos lo saben(de Asgar Farhadi), care au fosttot în Competiție, precum și TheHouse That Jack Built (de Larsvon Trier), prezentat în afaracom petiției, și Climax (de GasparNoé), distins cu Premiul CICAEArt Cinema în secțiunea Quin�zaine des Réalisateurs.

JURIUL POATE ACORDA PRIN DISPENSĂ ȘI PREMII NOI

Burning e un film mai pentru ci�nefili și urmărește cum se acumu�lează în subteran nevroza unuitânăr de extracție modestă careiubește o fată și îl gelozește pecurtezanul ei bogat. Felul în careLee Chang�dong (care a fost mi�nistrul Culturii în Coreea de Sud în2003�2004) face critică socială efoarte subtil. În același timp, el avrut să vorbească și despre furia ti�nerilor de azi, despre o violență carele e proprie și din motive în mareparte sociale. Ce e fain e că socialulnu e vizibil în film, e ca un crocodilcare dă târcoale sub o dușumea desticlă. Faptul că acest film de orespirație aparte nu s�a regăsit înpalmares înseamnă, cel mai proba�bil, că nu le�a plăcut la fel de multtuturor juraților. Gilles Jacob, fostulpreședinte al Festivalului de laCannes, a spus la ceremonia de pre�miere a secțiunii Cinéfondation(secțiune unde a participat și Al�bastru și roșu, în proporții egale, deGeorgiana Moldoveanu): „Alt juriu

În corespondența trecută titram: „Nu trebuia venit cu sacul“. Era jumătatea festivalului și văzusem câteva filme dubioase înCompetiție, pe lângă câteva bune și foarte bune. Până în 18 mai,când s-au terminat proiecțiile din concurs, opiniile s-au nuanțat,

așa că azi pot spune că, dacă nu cu sacul, măcar cu sacoșa ameritat mers la cea de-a 71-a ediție. N-am trăit o revoluție, dar afost o ediție puternică (mult mai bună ca anul trecut) și nu toatefilmele care meritau un premiu s-au regăsit în palmares.

În acest an, contrastul dintre tematicagravă a filmelor și glamourul de pe covorul roșu parcă s-a mai atenuat.

Hirokazu Kore-eda

3ANUL XIV NR. 60826 MAI – 1 IUNIE 2018 actualitate

www.suplimentuldecultura.ro

ar fi dat alte premii“. E valabil șipentru competiția mare.

Aici juriul pare să se fi stră�duit să dea câte ceva fiecărui filmcare i�a plăcut, deși Palme d’or�ulspecial pentru Jean�Luc Godardmi se pare decis mai mult de fes�tival decât de juriu. Potrivit regu�lamentului, juriul poate acordaprin dispensă și premii noi, pecare le consideră necesare. În sti�lul devenit caracteristic din anii’80 încoace, Godard (87 de ani,nici un Palme d’or la activ) face înLivre d’image un colaj foarte strânsde imagini (mai ales de arhivă),sunete și text (citit de el) în carepune în discuție lumea ara bă, darși forța cinemaului. Unii critici auspus că filmul nu poate fi descifratîn întregime sau chiar deloc, darumbra lui Godard e prea mare, iarel e prea creativ și tânăr în spiritca să nu�l bagi în seamă.

UN FILM FRUMOS ȘI MELANCOLIC

Al doilea premiu ca importanță dinpalmares a răsplătit BlacKkKlan�sman, spectaculoasa revenire a lui

Spike Lee în Competiția canneză,după 27 de ani de pauză. Inspiratdin memoriile unui po lițist de cu�loare care s�a infiltrat în anii ’70în Ku Klux Klan, filmul ai căruiprotagoniști sunt John DavidWashington (fiul lui Denzel) șiAdam Driver e deopotrivă asumatpolitic și entertaining, trimițândsăgeți cu cucută spre Trump(David Duke, fostul lider KKK,propune la un moment dat lo�zinca „America first!“) și culmi�nând cu imagini reale de lamarșurile extremiștilor de dreap �ta din Charlottesville din 2017.

Paweł Pawlikowski a primitpe merit Premiul de regie, deșierau mai mulți pretendenți la el.Cold War e un film frumos și me�lancolic despre un bărbat și o fe�meie care nu reușesc în nici oorânduire politică și în nici unspațiu să fie împreună. Nici în Po�lonia proletcultistă a anilor ’50,unde se cunosc într�un ansamblupopular, nici în Occident, unde elreușește să fugă, iar ea ajunge maitârziu, măritată cu altul. Cu o co�loană sonoră remarcabilă, ames�tecând melodii populare și jazz,

acest film alb�negru (filmat deacelași DoP folosit de Pawli�kowksi în oscarizatul Ida) are mo�mente de frumusețe pură, dar miemi s�a părut insuficient de soliddramaturgic. Nu mi s�a părut căsugerează mai mult decât arată.

Premiul de scenariu care s�adus ex�aequo la Alice Rohrwacher

pentru Lazzaro felice și la NaderSaeivar & Jafar Panahi pentruThree Faces îl văd ca pe o recom�pensă mai mult a filmelor și maipuțin a scenariilor. Lazzaro felice eo reîntoarcere la cinemaul italiande odinioară, în care elementelerealiste se combină cu cele supra�realiste. descriind o lume cu di �ferențe imense între clasele sociale,unde fiecare exploatează pe cel dededesubt. Filmul urmărește ungrup de muncitori agricoli se �chestrați de o burgheză decrepită șicare atunci când sunt găsiți depoliție și eliberați ajung la oraș, dartot în marginea societății rămân.Titlul vine de la Lazzaro, personajulcel mai luminos al filmului, un sfântmodern de care aproape toatălumea își bate joc. Personal, n�aș fiinclus filmul în palmares.

Three Faces de Jafar Panahiurmărește călătoria pe care Pa�nahi (care se joacă pe sine) o între�prinde într�un sat izolat îm� preună cu o prietenă actriță (Beh�naz Jafari, care se joacă pe sine) încăutarea unei fete care a ame �nințat cu sinuciderea dacă pă rințiin�o lasă să se facă actriță. Chestio�nând forța de sugestie a imaginilor(filmul începe cu SOS�ul fetei, fil�mat cu telefonul), dar și situația fe�meii în Iranul de azi (unde să fiiactriță nu e o meserie onorabilăpentru o femeie), Three Faces paremai degrabă un film lejer, făcut re�pede, și mai puțin un tur de forțăde o subtilitate deosebită. Jafar Pa�nahi are în continuare interdicțiede a face filme în Iran și de a părăsițara, așa că acest premiu e maimult un sprijin politic, mai ales căeste primul film cu care Panahi afost se lecționat în Competiție laCannes, după ce acesta a câștigattrofeele celorlalte mari festivaluri –Berlin, Veneția și Locarno.

SĂRĂCIA E DE DEPARTE TEMA EDIȚIEI

Premiul primit de MarcelloFonte pentru Dogman, de Mat�teo Garrone, recompensează in�terpretarea foarte bună pe careacesta o dă unui om bun terori�zat de un monstru, într�o dramăcare, din nou, vorbește despresărăcie și oameni care trăiesc însuburbii aproape teatrale, darrecompensează și filmul care aavut o bună primire din parteacriticii. N�am văzut Aika, de Ser�ghei Dvorțevoi, premiat pentruinterpretarea feminină a Sama�lei Esliamova, dar am înțeles căaceastă dramă a unei tinere ka�zahe care își abandonează copi�lul după naștere era ridicată șiea pe șarpante emo ționale pu�ternice.

Sărăcia e de departe temaediției. În acest an, contrastul din�tre tematica gravă a filmelor șiglamourul de pe covorul roșuparcă s�a mai atenuat. N�au maifost atâtea vedete și nu s�au maidat atâtea petreceri, deși pantofiicu tocurile înalte sunt în conti�nuare o condiție a festivalului.Pentru presa americană Cannes�ulcică ar regresa. Poate că tocmaiîncepe să redevină liga celor maibun filme din an.

În încheiere, un gând bunpentru Donbass, de Serghei Loz �nița, premiat pentru regie însecțiunea Un Certain Regard. Fil�mul încă nu e terminat, după Can�nes Loznița a revenit la DigitalCube, în București, să�i terminesonorul. În mod curios, aceastăcoproducție minoritar româneas �că nu a primit finanțare la recentîncheiatul concurs organizat deCentrul Național al Cinematogra�fiei. Viața e complexă! SDC

PALMARES Cannes 2018 n JURIUL COMPETIȚIEI:

l Palme d’or: Shoplifters, de Hirokazu Kore�edal Grand Prix: BlacKkKlansman, de Spike Leel Palme d’or special: Livre d’image, de Jean�Luc Godardl Prix du jury: Capernaum, de Nadine Labaki l Premiul de regie: Paweł Pawlikoswki pentru Cold Warl Premiul de scenariu ex�aequo: Alice Rohrwacherpentru Lazzaro felice și Nader Saeivar & Jafar Pa�nahi pentru Three Facesl Cel mai bun actor: Marcello Fonte pentru Dogman,de Matteo Garronel Cea mai bună actriță: Samal Esliamova pentruAika, de Serghei Dvorțevoi

n JURIUL SECȚIUNII UN CERTAIN REGARD:

l Premiul Un Certain Regard: Border, de Ali Abbasil Cel mai bun regizor: Serghei Loznița pentru Donbassl Cea mai bună interpretare: Victor Polster pentruGirl, de Lukas Dhontl Cel mai bun scenariu: Meryem Benm’Barek pentru Sofia, de Meryem Benm’Barek l Premiul special al juriului: João Salaviza & RenéeNader Messora pentru The Dead and the Others

n JURIUL CAMÉRA D’OR:

l Premiul Caméra d’or: Girl, de Lukas Dhont

n JURIUL DE SCURTMETRAJ ȘI CINÉFONDATION:

l Palme d’or pentru scurtmetraj: All These Borders,de Charles Williamsl Mențiune: On the Border, de Wei Shujunl Cinéfondation – Premiul I: The Summer of theElectric Lion, de Diego Céspedes

l Cinéfondation – Premiul II ex�aequo: Calendar,de Igor Poplauhin, și The Storms in Our Blood, deShen Dil Cinéfondation – Premiul III: Inanimate, de LuciaBulgheroni

n JURIUL SECȚIUNII QUINZAINE DES RÉALISATEURS:

l Premiul CICAE Art Cinema: Climax, de Gaspar Noél Premiul SACD: The Trouble with You, de PierreSalvadoril Premiul Europa Cinemas Label: Lucia’s Grace, deGianni Zanasil Premiul de scurtmetraj Illy: Skip Day, de PatrickBresnan, Ivete Lucas

n JURIUL SECȚIUNII SEMAINE DE LA CRITIQUE:

l Grand Prize: Diamantino, de Gabriel Abrantes,Daniel Schmidtl Premiul SACD: Woman at War, de Benedikt Erlingssonl Premiul Fundation Gan: Sir, de Rohena Geral Premiul Fundation Louis Roederer: Sauvage, de Felix Maritaudl Premiul de scurtmetraj: Hector Malot – The LastDay of the Year, de Jacqueline Lentzou

n JURIUL FIPRESCI:

l Competiție: Burning, de Lee Chang�dongl Un Certain Regard: Girl, de Lukas Dhontl Quinzaine des Réalisateurs/ Semaine de la Criti�que: One Day, de Zsófa Szilagyi

n JURIUL ECUMENIC:

Premiul Juriului Ecumenic: Capernaum, de Nadine LabakiMențiune: BlacKkKlansman, de Spike Lee SDC

Spike Lee

4ANUL XIV NR. 608

26 MAI – 1 IUNIE 2018opinii www.suplimentuldecultura.ro

Cartea Homo deus. Scurtă istoriea viitorului de Yuval Noah Ha�rari (traducere de Lucia Popo�vici) nu�și poate evitadeznodământul: a fost scrisă săajungă un bestseller global.

Harari știe foarte bine ce vor oa�menii mileniului al III�lea. Oame�nii mileniului al III�lea vor istorii(dar scurte!), vor o teorie unitară,vor să creadă că, citind un rezu�mat, au înțeles totul, vor să știeunde duce timpul.

Oamenii mileniului al III�lea,crescuți cu Wikipedia, sunt previ�zibili. Nu e greu să le vinzi ceașteaptă. Greu e altceva: să nutrunchiezi adevărul pentru cifrade vânzări.

Harari a reușit cu Sapiens, o is�torie (scurtă, se înțelege) a trecutu�lui omului, să se impună drept unautor de neocolit la începutul seco�lului XXI. A explicat pe înțelesul tu�turor de unde venim. Fără să mintă,

fără să fie habotnic, fără să fie stu�pid, cu umor și cu detașare.

Acum, cu Homo deus, Hararimerge și mai departe:ne arată în�cotro ne ducem. Nu e bine: suntșanse însemnate ca omul să de�vină nemuritor. Cred că vă dațiseama ce înseamnă asta pentrubiata noastră planetă.

Harari pleacă de la o premisăscandaloasă (și ușor de combă�tut): că omenirea, în ansamblu, acam isprăvit cu foametea, moli�mele și războaiele. Iar acum arenevoie de un alt mare proiect caresă o anime.

Sigur, e ușor de combătutteza lui Harari, dacă te uiți dintr�unsingur unghi. Dacă ai în vederecomplicatul ansamblu care esteviața pe pământ, istoricul din Is�rael are dreptate.

Și ce se va întâmpla mai de�parte cu omul? Cum e mai rău.Omul va căuta să se îndumneze�iască, își dorește viața veșnică și

fericită (vast program! – vedeți înacest sens și scurta istorie a boto�xului, nu știu cine a scris�o, darsigur a scris�o cineva).

Viața veșnică poate fi obți �nută dacă abordezi moartea ca peo problemă tehnică, iar nanoro �boții, disciplinați, vor lucra în fa�voarea lui sapiens. Dacă puteminterveni asupra ADN�ului, dacăne putem proiecta moștenitori cugene ideale, dacă inteligența arti�ficială nu ne va trăda, dacă...

Desigur, toate acestea vor fidisponibile mai ales pentru ceicare reușesc să aibă succes co�mercial pe planeta pământ (care�vasăzică, e mai probabil să�șicumpere Trump nemurirea decâtdumneata, drag cititor).

Probabil, știți și cum seobține succesul comercial pe lanoi, aici, în lumea a patra, în aceststaul al omenirii, unde nu putemaspira la inteligență artificială,tocmai pentru că avem preaplin

de prostie naturală. Dar omenireane va tracta și pe noi înspre viitor,nu se poate altfel, ne va tracta. Caatare, deși de la distanță, cartealui Harari ne privește.

Și mai departe ce va fi? Ce săfie? Previzibil, de asemenea. Su�praoamenii vor cuceri cosmosul,iar soarta lui sapiens va depindede câtă conștiință va mai exista însupraoameni. Păstram șanse să nemăcelărească (bine, nu pe noi, noivom cunoaște din fericire moarteaclasică) cum măcelărim noi porcii.

Un aspect foarte interesantdin lucrarea tânărului Harari (aredoar patruzeci și doi de ani) estecă subliniază că nici un cercetătorn�a descoperit până acum cum stătreaba cu conștiința la om (și nicicu sufletul). Ce ne face pe noi, oa�menii, până la urmă, atât de spe�ciali, pe pământ? Viitorul vaexista totuși și cu această retorică.

Noi nu�l mai prindem, chiardacă se va grăbi. Harari are o

viziune realist�optimistă cu privirela omul de mâine și de poimâine șidin veacul veacului. E drept, dum�nealui n�a cunoscut niciodată Mi�zilul, dar – cum am stabilit deja –acesta nu e un argument.

Iar dacă nu vreți să citiți car�tea lui Harari ca pe un prolog, cape o uvertură la această magnificăepopee a omului de mâine și depoimâine și din vecii vecilor,puteți măcar să o citiți pentru a vălua cu mâinile de cap dându�văseama că, în timp ce unii pregă�tesc mileniile următoare, noi nejucăm de�a Evul Mediu timpuriu,în glod.

Cum considerați și dumnea�voastră, acum... SDC

ANDREI CRĂCIUNCULEGĂTORUL DE HARFE

Despre o scurtă istorie a viitorului

Săptămâna asta a fost, fără îndo�ială, cu totul aparte în istoria re�centă a Iașului, întrucât pare cămai toți ieșenii au fost prinși într�odiscuție înaltă despre ce înseamnăarta și cum trebuie să fie ea.

Aparent, ieșenii – și când spunasta mă refer la majoritatea lor,îndeobște la cei care petrec o in�tensă și continuă viață culturalăla mall – se cred pe departe ceimai bun esteticieni din lume. Iarsentința lor a căzut ca un toporpeste instalația artistică a lui Clemens Behr de pe pietonalulorașului: e o mizerie, nu lucru ar�tistic, costa mai puțin dacă neluam unul de la Dedeman, prinurmare – cum îndeamnă uniidintre comentatori – „hai măi,oameni buni, să mergem să o dă�râmăm“. Reacția lor e asemănă�toare cu a unei babe de Ev Mediu,care găsește un obiect ciudat încurte, nu și�l poate explica și con�sideră instantaneu că i s�au făcutfarmece.

Să fie clar: nu�s deloc vreunadmirator al instalației respective,

nu susțin că e artă de cea mai în�altă calitate. Am văzut altele multmai interesante, mai bine defi�nite, din această zonă a manifes�tărilor artistice. Însă nici nu pot fide acord cu isteria generală de �clanșată de ea.

Cu mâna pe inimă, pot spunecel puțin un lucru bun desprecreația lui Clemens Behr de pepietonalul ieșean: e mai puțingrotescă și mai ieftină decât iepu�roii de Paște cu care 99 % dintrecontestatarii vehemenți ai insta �lației și�au făcut selfie.

„Să ni se explice ce înseam �nă!“, urlă poporul (că dacă ar fi

avut cât de cât formă de iepure, ouori căluț, n�ar fi ieșit cu scandal,cred). Păi, ca să�i poți explica uneipersoane că Pământul nu e platsau că Soarele nu se rotește înjurul Pământului, e nevoie ca per�soana respectivă să asimileze, săaccepte niște minime noi cunoș �tințe în domeniu. Altfel, bazându�nepe ce vedem cu ochii, pe „bunulsimț“ cetățenesc, pare absurd căPământul e rotund sau că Soarelenu se rotește în jurul Pământului.Ce vreau să zic – și nu cu aroganță –e că oamenii iritați de aceastăinstalație artistică îmi par că nudețin minime cunoștințe desprearta contemporană, că habar n�audespre ce vorbesc, că judecă hand �balul după regulile fotbalului(indignați că ăia joacă punândmâna pe minge), pe principiul că�iacelași lucru, știm noi, doar esport în care se marchează goluri.Din ce�am citit, Clemens Behr eun artist apreciat, care expune întoată lumea. Or fi existând niștemotive pentru care alții îl apre�ciază, îl acceptă, că n�or fi toținiște tâmpiți și doar ieșenii niște

mari deștepți care s�au prins căartistul cu pricina e farsor, măgândesc.

„Nu vreau așa ceva din taxeleplătite de mine. OK, o fi artă, darcui îi place să și�o expună la el însufragerie!“, sar alții. OK, dar mie –ca și altor plătitori de taxe – mi separ hidoși iepuroii din plastic dePaște, mi se par super�kitsch toateinstalațiile de Crăciun de pe pie�tonal (unele lăsate aprinse șiacum, în luna mai). Lucruri plă�tite și din taxele mele, care costăinfinit mai mult decât instalațiaîn discuție. Dar nu mă dau cu fun�dul de pământ pentru asta, nupropun dărâmarea lor. Nu în�demn pe nimeni să�și ia iepuroiiori moșcrăciunii din plastic în li�ving. În termeni de costuri, un focidiot de artificii, din care nu ră�mâne nimic, aprins doar ca săspună poporul wow! cinci minute,costă vreo cincizeci de mii deeuro. Milioanele de euro cheltuiteîn centru pentru cetățenii careleagănă din picioare cu o mânuțăsus și cu o berică în cealaltă, înfața unei scene pe care lălăie o ve�detă produsă de tabloide, tot dintaxele noastre sunt. Dar eu înțelegcă e nevoie și de așa ceva, că mulțise dau în vânt după asta. De ce nuacceptăm măcar o dată și ceva alt�fel decât suntem obișnuiți, cevacare pune întrebări, nu la fel de

explicabil pentru audiență pre�cum poezia lui Ienăchiță Văcă�rescu, muzica lui Connect�R,tablourile cu Parisul sau NewYork�ul de la Ikea sau discursullui Dan Puric?

Și nu propun să cădem înadmirație din snobism, ci doar să�idezlegăm rostul lucrării cu min�tea limpede, după ce ne�am infor�mat puțin, înainte de a vrea să�idăm foc. Să vedem dacă nu cumvao avea o noimă și o perspectivăaparte asupra lumii. Pentru că,altfel, rămâne în discuție numaiintoleranța instinctivă și totalitarăa majorității față de ceea ce e dife�rit, față de ceea ce nu vrea să pri�ceapă. Majoritate care – dacă ar fisă ne ghidăm după gusturile în�alte stabilite de ea – ar putea de�cide, de exemplu, că toată lumeatrebuie să asculte numai maneleori Smiley și să citească doar ta�bloide online.

P.S.: Și vă rog să nu�mi po �litizați opinia la temă, după re�gula „cine�i pro instalație e pro�Chirica“. Cred că în momentul defață – și asta mă amuză teribil –primarul urăște cel mai multinstalația cu pricina, n�ar fi accep�tat�o în veci dacă ar fi avut habardespre ce era vorba dinainte și înce belea intră cu arta contempo�rană. ☺ SDC

FLORIN LĂZĂRESCUÎNTÂMPLĂRI ŞI PERSONAJE

Cum ne-a făcut un neamțfarmece și cum le putem dezlega

5ANUL XIV NR. 60826 MAI – 1 IUNIE 2018 opinii

www.suplimentuldecultura.ro

De ceva vreme s�au potolit infla�mările născătoare de audiență ces�au declanșat în presă la vesteacă Herta Müller a fost suspen�dată din Uniunea Scriitorilorpentru că nu și�a plătit cotizația.Polemica s�a stins, în curând seva uita, iar de rezolvat nu s�a re�zolvat nimic. Ca de obicei. Așa, casă rămână un subiect pentru unalt potențial scandal, de aceeașifactură.

Și totuși lucrurile s�ar putea re�zolva extrem de simplu. Săptă�mâna trecută sugeram aici cămembrii acestei uniuni care tră�iesc în afara țării n�ar trebui săplătească deloc nici un fel decotizație sau vreun alt fel decontribuție „obligatorie“. Știu căsună discriminatoriu pentru ceidin țară – dar de fapt nu e așa.Pentru că, în ciuda statutului,membrii USR nu sunt egali, iarasta din pricina circumstanțelor.Și nu mă refer aici la valoareaoperei fiecăruia, pentru că într�o

asociație de breaslă, ca în oricedemocrație, laureatul premiuluiNobel și poetul proletcultist saufostul autor de texte encomiasticela adresa frunții lui Ceaușescu auacelași statut. Mă gândesc la lu�cruri concrete.

De exemplu, conform statu�tului, toți membrii Uniunii Scrii�torilor (care și�au plătit cotizația,să nu uităm amănuntul caredoare!) au dreptul să aleagă și săfie aleși în conducerea acestei or �ganizații. În realitate însă nu echiar așa. Dreptul de a alege e defapt condiționat de distanțelegeografice. Uniunea Scriitorilor,conform obiceiurilor noastre ro �mânești, nu acceptă votul princorespondență sau votul electro�nic, așa că, pentru a putea vota laalegerile interne, membrii USRtrebuie să se deplaseze până laBucurești, Timișoara, Cluj etc.Adică să fie prezenți fizic la adu�nările generale. Pentru scriitoruldin România nu e neapărat o pro�blemă. Între anumite limite bine

calculate, i se decontează cheltu�ielile de drum – cum e și firesc. Înschimb pentru cineva care tră �iește de ani buni în afara țării,eventual la vreo mie�două de ki�lometri, e mai complicat să îșiprogrameze o venire în Româniapentru un simplu vot. În plus, artrebui să o facă pe banii proprii,pentru că e greu de presupus căUSR ar deconta pentru fiecare vo�tant venit din străinătate câtevasute ori chiar mii de euro – câtcostă un bilet de avion dus�întorsdin Germania, Statele Unite,Franța sau Australia.

Dar chiar și așa... AnamariaBeligan, o prozatoare care mie mi�aplăcut tare mult și care trăiește demulți ani în Australia, relata pepagina personală de Facebookaventurile ei de la recenta adu�nare generală a Uniunii Scriitori�lor. Întâmplător, avea programatăo venire în România chiar în aceaperioadă și s�a gândit că ar puteasă participe la alegerea noii con�duceri a USR, ca vechi membru al

organizației. Dar, ghinion, nu aputut. De ce? Fiindcă era restan �țieră la plata cotizației. A încercatsă explice că până acum cotizațiai�o plătea tatăl ei, rămas în țară,adică actorul Radu Beligan, doarcă între timp el a murit. A încercatsă plătească pe loc, dar nici astanu s�a putut, fiindcă nu s�a putut –e simplu, așa�i? Deci cam așa staulucrurile cu drepturile egale alemembrilor USR.

Evident că dacă e așa de com�plicat să votezi din străinătate, ecu atât mai complicat să îți exercițidreptul de a fi ales. Iar aici, oricâteobiecții s�ar ridica, mi se pare nor�mal să eviți alegerea într�o funcțiede conducere a Uniunii Scriitori�lor din România pe cineva care nuvine decât din când în când în Ro�mânia. Doar nu�și imaginează ci�neva că USR sau vreuna dintrefilialele sale pot fi conduse și ad�ministrate de la distanță, din Lon�dra, Paris sau Montevideo!

În fine, e evident că membriiUniunii Scriitorilor care trăiesc în

străinătate, unii de decenii întregi –cum este și Herta Müller –, nuprea au cum să participe la pro�gramele interne ale organizației,să organizeze întâlniri și lansări,să fie incluși în proiecte care cerprezența sistematică în țară.Așadar, deși ei au aceleași obli �gații ca și membrii USR din Româ�nia – adică să�și plătească maiîntâi cotizația –, drepturile lor nusunt tocmai aceleași cu ale cotizan �ților din țară.

Și încă n�am pomenit nimic de �spre reprezentativitatea lor, ca scrii�tori de contact între România și altespații culturale. Dar o s�o fac, că altfelnu se rotunjește bine imaginea. SDC

RADU PAVEL GHEOROMÂNII E DEŞTEPŢI

Herta Müller și Uniunea Scriitorilor (V)

Câteva sute de mașini s�au înco�lonat sâmbătă din Moldova cătreBucurești. Mesajul exprimat delocuitorii din această parte ațării s�a dorit a fi unul puternic,după ce politicienii au tot socotitzona de nord�est a țării o tarla deunde se culeg în voie voturi.

Este pentru prima dată când so�cietatea civilă reușește o acțiunede o asemenea amploare. Pentrucă nu e simplu, mai ales că oame�nii au problemele lor, nu prea autimp și nici chef de acțiuni civicecare să dureze 24 de ore, iar înplus sunt puțini cei care mai credîn succesul acțiunilor de stradă.

Să mobilizezi atâtea forțe, săreușești să convingi atâția oamenisă renunțe la weekend și să scoatăbani din propriul buzunar pentrubenzină și mâncare, e o perfor �manță.

Doar partidele mai pot săconjuge un asemenea efort, di �ferența fiind aceea că autocarelesunt plătite de filiale, pache țelulcu mâncare e asigurat, iar oame�nii trebuie doar să bată din palme

și să voteze așa cum trebuie lavreun congres.

Are vreun efect protestul mo�torizat de sâmbăta trecută? Ră�mâne de văzut. Media naționalăn�a putut ocoli subiectul, televi�ziunile au transmis câte ceva îndirect, astfel că mesajul a ajunsunde trebuie. Un prim punctcâștigat de moldovenii plecați înmarșul către Capitală. Un ajutornesperat a venit de la primarulcapitalei, Gabriela Firea, care pringestul copilăresc de a nu lăsa co�loana de la Iași să intre în PiațaVictoriei a ridicat miza uneiacțiuni care risca să nu aibă atâtde multă vizibilitate. În definitiv,după 10 ore pe drum, cât ar fi statmoldovenii în Piața Victoriei? E

adevărat că s�ar fi creat ceva dis�confort, că zona ar fi fost blocatăde atâtea autovehicule, dar de�ranjul putea fi totuși gestionat cuușurință. Numai că, doamna Fi �rea, moldoveancă și ea, a ținut cutot dinadinsul să se facă utilă par�tidului, jucându�se cu nervii unoroameni, care nu veniseră în ex�cursie în capitală.

Cert este că la Iași s�a pornito mișcare pentru autostradă, cuoameni de diverse profesii, dar cuacelași interes: să poată ajungecât mai rapid din Moldova la gra �nița de vest a țării sau din Mol�dova către sud.

Ce urmări concrete va aveaprotestul de sâmbătă? Este pre�siunea suficient de puternică, ast�fel încât guvernul PSD să decidăcă în sfârșit a venit vremea fapte�lor? În acest moment e prematursă tragem concluzii, dar, la cum îiștim pe politicieni, am înclina săspunem că mai degrabă nu.

Auzim deja aceleași povești,după ce ani în șir ni s�a tot spus căautostrada Iași�Târgu Mureș re�prezintă o prioritate.

La doar trei zile după plimba�rea moldovenilor la București, co�misarul european Corina Crețus�a aflat la Bacău, unde a făcut câ�teva referiri la autostrada est�vest. Declarațiile sale nu lasă locnici unei interpretări, sunt clareși ferme, dar din păcate ara�tă unde suntem. Doamna Crețuspu ne că autoritățile române n�au depus la Bruxelles nici unproiect major de infrastructurăpen tru Moldova. Cu alte cuvinte,pe birourile oficialilor europeninu apare nici măcar desenul au�tostrăzii.

„Din păcate nu au fost trans�mise la Comisia Europeană pro�iecte majore de transport peaceastă regiune. Așteptăm și sun�tem dispuși, dacă autoritățile ro�mâne vor considera, am înțeles căvor depune pentru porțiuneaTârgu Neamț – Ungheni, dar noisuntem dispuși să finanțăm dinProgramul Operațional Infras�tructură Mare și Târgu Mureș –Ditrău – Iași. Aceasta este deciziaautorităților naționale dacă vordepune aceste proiecte la Comisia

Europeană. Eu v�am spus ce amprimit până acum, nu avem pro�iecte majore pe această regiune“,a spus Crețu, într�un dialog cucetățenii.

Alături de ea se afla RovanaPlumb, ministrul Fondurilor Eu�ropene, un reprezentant de marcăal PSD. Inclusiv Corina Crețu pro�vine din PSD, dar se vede că hainade comisar european e cu totulalt ceva decât paltonul roșu de lacasa de modă din Kiseleff.

PSD a câștigat alegerile înnoiembrie 2016. Au trecut deatunci 18 luni, dar între timp nus�a miș cat nimic. Bruxellesul netran smite că sunt bani, că aș �teaptă proiectul, dar că pentruasta mai trebuie să existe și ci�neva să�l facă.

Pe de altă parte, am remarcatși declarația vicepremierului Vio�rel Ștefan din această săptămână,care spunea că tronsonul Ungheni�Iași�Târgu Neamț ar putea fi reali�zat pe noua legislație a partene�riatului public�privat. De ce prinaceastă modalitate, dacă tot euro�penii spun că sunt gata să finanțezeîntreg proiectul? La întrebarea astaar trebui să răspundă adevăratulpremier al României, Liviu Drag�nea, atunci când va veni la Iași.Dacă va mai veni. SDC

FLORIN GHEŢĂUVAGONUL CU VORBE

Unde-i pilonul de la autostradă?

Pornind de aici ar fi fost suficientpentru a declanșa o anchetă maiserioasă menită să identifice pia�nistul care, în iunie 1901, semnascrisoarea către Enescu, adre�sându�i�se familiar „dragul meuGeorge“ și încheind cu „ton vieuxcopain“ (vechiul tău prieten). Ceîi lega era, evident, apropierea deprințesa Elena Bibescu. Pianistul,care îi comunica scurt lui Enescuîn noiembrie 1899 că este „în acestmoment la Viena pentru a lucracu Leschetizky“, îi aflase locul dereședință grație prin țesei, „care aavut bunăvoința să�mi scrie și să�mitrimită adresa“. Cei doi tineri –Enescu avea doar 18 ani în 1899 –se cunoscuseră mai mult ca pro�babil în salonul parizian al prin�cipesei și ambii fuseseră înca� drați în „strategia“ acesteia depromovare și îndrumare a pre �feraților ei spre viața muzicalăinterna țională.

Subsidiile plătite de princi�pesa Bibescu le permiteau atât luiEnescu, cât și pianistului prietensă�și găsească locuințe mai pro�pice. În cea de�a doua scrisoare,tânărul din Viena îi comunica luiEnescu că spera să se mute „lunaviitoare [în iulie 1901], într�ocăsuță (cottage) cu o grădină su�perbă și unde voi putea să lucrezîn mai multă liniște decât aici“.

Și unul, și altul erau îndem �nați ferm de către principesă să�șicultive cunoștințele în lumea mu�zicală, Enescu în relație cu violo�nistul Joseph Joachim („Trebuiesă lucrezi cu Joachim și să te faci

cunoscut la Berlin“; 1899), pianis�tul de la Viena cu violoncelistulJoseph Salmon – care cântase întrio cu Elena Bibescu și GeorgeEnescu în salonul de la Paris. Șiatât Enescu, cât și prietenul său –care în 1901, spre deosebire de1899, îl tutuia pe George – eraupresați să se prezinte în lumeamuzicală berlineză pentru a�și ex�tinde faima și relațiile. Pianistulaflat la Viena îl anunța pe Enescuîn 1901 că se pregătește „pentrudouă concerte la Berlin, în 27 de�cembrie și 4 ianuarie în Sala Be�chstein“, urmând apoi să ajungăla Paris în februarie 1902. Un anfatidic, altfel, pentru amândoi în

relația cu principesa Bibescu, datfiind că protectoarea lor avea sămoară în octombrie, urmare aunei boli grave.

Scrisoarea foarte interesantă,ce purta data poștei vieneze iunie1901, îl mai informa pe Enescu căprietenul său avea „un superbBösendorfer“ și că spera să ră�mână la Viena „toată vara, deoa�rece familia Leschetizky nu plea � că la [stațiunea balneară] Ischldecât foarte târziu, spre sfârșitulsezonului“. „Ieri seară – mai scriepianistul – la Lesche (sic!) a fosto mare întrunire pentru aniver�sarea lui de 71 de ani. A fost și[Bronisław] Hubermann și m�a

însărcinat să te asigur de întreagalui prietenie.“

Cine este acest pianist ră�mâne deocamdată un mister, deșio cheie ar fi putut�o da consulta�rea presei berlineze din decem�brie 1901 – ianuarie 1902. Edi� toarea volumului citește nesigursemnătura scrisorii din 1901, ce arîncepe cu un „Max“.

Despre clasa lui Leschetizkyde la Viena se păstrează diversemărturii interesante de epocă,una publicată în 1906, caracteri�zând�o drept „cosmopolită“. „Oamestecătură de naționalități...câțiva austrieci; în momentul defață domină americanii în numărmare, câțiva englezi, mulți ruși șipolonezi, unul sau doi francezi,germani, ocazional un italian sausuedez, o spoială din națiunilebalcanice, rar un grec sau un spa�niol. [...] De la englezi el [Lesche�tizky] așteaptă să fie buni mu zi�cieni, buni muncitori, dar slabiexecutanți; realizând prin muncăceea ce slavul realizează din in�stinct; capetele servindu�i maibine decât inimile. Pe americani îigăsește mai spontani. Obișnuițisă�și țină toate facultățile gatapentru ceva neașteptat, percep �țiile lor sunt mai rapide și posedăo facilitate tehnică remarcabilă.[...] Cea mai bună părere Lesche�tizky o are despre ruși. Legațiprintr�o tehnică prodigioasă, eiau pasiune, putere dramatică,forță de stihie și o extraordinarăvitalitate. Naturi agitate, dificil deținut în frâu, dar care îi fac

interpreți minunați atunci cândau răbdarea să îndure totul pânăla capăt. Polonezul, mai puțin pu�ternic și cizelat decât rușii, înclinămai mult spre partea poetică amuzicii. [...] Pe francezi îi comparăcu păsările călătoare, zburând cuușurință printre nori, inconștiențide ceea ce se întinde dedesubt.Sunt grațioși, fragili, cu o tăieturăde cristal în maniera lor de acânta și frazează bine.“

Dacă v�am făcut curioși, armai fi de spus doar că în Japoniacompania de discuri Sakuraphon,specializată pe restituiri istorice,tocmai a publicat primul disc alunei serii noi, intitulate Elevii luiLeschetizky, vol. 1, Pianiști născuțiîntre 1930�1875, (SKRP78004), cunotele specialistului James Met�huen�Campbell și ale cercetăto�rului expert în înregistrări isto� rice, creator al companiei ArbiterRecords de la New York, AllanEvans. Pe disc pot fi ascultați Les�chetizky însuși, Ignacy Jan Pade�rewski și alți șase elevi ai peda� gogului, cu înregistrări datate ceamai timpurie ca. 1907, în Viena,cea mai târzie ca. 1933. SDC

6ANUL XIV NR. 608

26 MAI – 1 IUNIE 2018muzică www.suplimentuldecultura.ro

DIN LUMEA LUI GEORGE ENESCU

Un elev al lui Theodor Leschetizkyce își așteaptă identificarea

VICTOR ESKENASYSCRISOARE PENTRUMELOMANI„Muzica nu trebuie înţeleasă, ea trebuie ascultată.“ (Hermann Scherchen)

Primul volum al Corespondenței primite deGeorge Enescu, ce reunește documentepăstrate în arhiva muzeului omonim de laBucurești, îngrijit de dr. Irina Nițu, semnalatîn numărul precedent (607), conține întrescrisorile ale căror autori nu au putut fiidentificați două piese extrem de intere -sante. Editoarea nu pare să facă legăturaîntre ele, cum o atestă repetiția unei note desubsol, și nici nu le menționează în capitolulîn care discută documentele. Ambele

scrisori, prima atribuită de editor unui„pianist francez“, cea de a doua unui „prietenpianist“, sunt trimise de la Viena la Paris lamai puțin de doi ani distanță și au în comuntrei elemente clare: este vorba de unstudent al celebrului pianist și pedagogTheodor Leschetizky, de o cunoștință a luiEnescu din cercul de protejați ai principeseiElena Bibescu de la Paris și, asemeneacompozitorului, un tânăr care beneficia desprijinul ei material.

7ANUL XIV NR. 60826 MAI – 1 IUNIE 2018 teatru

www.suplimentuldecultura.ro

Micuța Estonie e una dintre celemai interesante țări din Europadin multe puncte de vedere. Areunul dintre cele mai rapide rit�muri de dezvoltare economică, cuun sector IT hiperdezvoltat și,printre alte premiere, cea dintâițară care a aplicat sistemul de votpe internet (2005). Banca Mon�dială a cotat�o la categoria „țarăcu venit mare“, Fondul MonetarInternațional ca „țară cu econo�mie avansată“. În Estonia, liberta�tea de exprimare e sfântă, ONUplasând�o în categoria statelor cuun indice al dezvoltării umanefoarte ridicat, ocupând locul 3 înlume în clasamentul statelor culibertate neîngrădită a presei.

ESTONIA: SOCIETATEA CARESE POATE LĂUDA CĂ TOATĂLUMEA MERGE LA TEATRU

Suita de date prezentată are ros�tul de�a întregi o canava care săexplice situația specială a Estonieiși din perspectivă teatrală, pentrucă e unică în Europa. Mi se pareparadisul teatral, societatea carese poate lăuda că toată lumeamerge la teatru! Iar statisticile ofi�ciale estoniene zic cu cifre că es�tonienii trec cu toții pragul tea �trelor. Unii merg poate de maimulte ori, alții nu merg deloc, darrealitatea e că anual numărul despectatori care intră într�o sală despectacole este egal cu acela alnumărului total de locuitori aițării: 1,2 milioane (în 2015).

Politica în domeniul culturaleste foarte activă, sprijinind ope�ratorii culturali indiferent deforma de organizare (în prezent,în republică funcționează 26 deteatre), preocupându�se, la nivelde politică de stat, ca numărul deplătitori de bilete să nu scadă cunici un chip sub 800.000.

Cine se preocupă prin strate�gii și măsuri adecvate ca lucrurilesă rămână astfel? În principal, Mi�nisterul Culturii, dar organismullucrează strâns cu Uniunea Tea�trală Estonă (asociații, sindica�tele, societăți de artiști profesio�niști), Uniunea Estonă a Insti tuțiilorde Arte Speciale (ce reunește di�rectorii de teatre, scopul fiind lan�sarea și aplicarea politicilor și ainițiativelor privind sistemul definanțare, acorduri colective pen �tru piața muncii etc.), Uniunea Es�tonă a Teatrelor Mici, ConsiliulEston al Dansului, Agen ția de Tea�tru Estonă (drepturi de autor, sce�nografie, concursuri de teatru,pro movarea în străinătate). Diver�sitatea și colaborarea par să fieprincipiile coordonatoare ale uneipolitici culturale în privința consu�mului cultural care, iată, dă roade.

O sumară analiză sociologicăva evidenția faptul că există o de�terminare directă între gradul delibertate de expresie, standardelede educație, dezvoltarea econo�mică, politicile culturale și coteleconsumului cultural. Etica protes�tantă, liberalismul, accentul peeducație, egalitarismul pragmaticsunt pilonii care ranforsează socie�tatea estoniană. Dacă cine nu știesau a uitat, să mai (re)amintesc căîn România sunt foarte mulți ce �tățeni care nu participă niciodatăîn viață la un spectacol teatral, denici un gen? Cam jumătatea dinpopulația țării. Shakespeare dixitacum patru veacuri și jumătate:teatrul e oglinda lumii. Și nu e așa?

ROMÂNIA: DE AZI PE MÂINE, A RĂSĂRIT UN NOU TEATRU

Revenind pe plaiurile noastre, la po�litici publice și strategii culturale, amaflat cu stupefacție că, de azi pemâine, fără nici o fundamentare

serioasă, fără vreun studiu de nece�sitate ori impact, adică așa pripitcum se fac lucrurile la noi, a răsăritun nou teatru. Unde? Cum unde, laBucurești. Cum se numește? Groaz�nic:Teatrul Muzical „Ambasadorii“!Direct în subordinea MinisteruluiCulturii și Identității Naționale,adică va fi din start instituție derang na țional, cu spor aferent de 25la sută la salarii. Misiunea lui evagă: „instituție de spectacole șiconcerte“, cum scrie pe site�ulMCIN în proiectul de hotărâre, vafunc ționa la Palatul Național al Co�piilor, unde va coabita cu un alt tea�tru înființat într�o manieră simi� la ră, Teatrul „Stela Popescu“ și careare același profil, muzical.

Noua structură se naște forțatși nenecesar „la inițiativa și pro�punerea Palatului Național al Co�piilor, a Uniunii Criticilor Mu zi� cali și a Forumului Muzical Ro �mân“. Citind HG�ul, am dat șipeste misiune: „teatrul are caobiectiv principal promovarea va�lorilor muzicale și coregrafice au�tohtone și universale, precum și aartelor interpretative de specta�col muzical, pe plan național șiinternațional“. Ambiții mari, nuglumă! „Necesitatea înființăriiacestui teatru muzical profesio�nist pentru tineri este justificatăde o permanentă reprezentativi�tate internațională la înalt nivelprofesionist pentru satisfacereanevoii educative, culturale și so�ciale“, mai scrie în HG. Schema depersonal include 57 de posturi(„Colectivul artistic va fi compusdin absolvenții liceelor de profil șiai Universității de Muzică, oferindîn acest fel locuri de muncă absolutnecesare pentru tinerii soliști“), iarfinanțarea vine direct din fondulde rezervă al guvernului. Cui îi estedestinată această sinecură? Cineprimește în dar și pentru ce servicii

făcute sau viitoare o instituție despectacole va toca bani publici?

Revenind la Estonia și la fap�tul că acolo o țară întreagă mergela teatru, îmi dau seama cutristețe că noi nu vom ajunge ni�ciodată la un asemenea statut!

P.S.: Nici n�am pus bine punctarticolului, că dau pe internet de unafiș cu primele manifestări ale aces�tei noi creaturi:Galele Extraordinare

Închinate Marii Uniri, o serie de30 de spectacole în turneu în țarăși străinătate cu „Inima mea, România“ și „Mândri că suntemromâni!“. Adică „povestiri adevăra�te, palpitante, intersectate de cân�tece și dansuri din vetre folclo�rice, de pagini corale, proiecțiivideo, într�un sugestiv cadru sce�nografic luminat de Cetatea AlbaIulia“. N�am făcut decât să citez.Premiera e pe 5 iunie. SDC

OLTIȚA CÎNTECDATUL ÎN SPECTACOL

ION BARBUPINACOTECA DIN PETRILA

Estonia e o țară pe care, în glumă fie spus,dacă ai fi un uriaș ai putea-o folosi pe post debreloc. Are numai 45.227 km pătrați (pentrucomparație, România are 240.000, Polonia,313.000), suprafață distribuită în parteacontinentală și cele peste 2.000 de insule din

Marea Baltică. Populația e de doar 1,2 milioanelocuitori (cam cât Bucureștiul), cu densitate de29 locuitori pe km pătrat. Explicația e simplă:aproximativ 50 la sută din teritoriu esteacoperit de păduri seculare, relieful e stâncosși există foarte multe lacuri.

Estonia, țara în care toatălumea merge la teatru

8ANUL XIV NR. 608

26 MAI – 1 IUNIE 2018dosar www.suplimentuldecultura.ro

Bookfest 2018 promite ceamai mare ediție de până acum

30 mai – 3 iunie sunt cele cincizile în care Salonul de CarteBookfest 2018 devine punctulcentral al lumii editoriale dinRomânia.Ediția din acest an va avea loc peo suprafață cu 50% mai maredecât în anii trecuți, în pavi -lionul B2, de la Romexpo, careare peste 15.000 mp.Copiii vor avea propriul lorBookfest – Bookfest Junior, unspațiu dedicat exclusiv lansă rilorși evenimentelor pentru cei mici.Statele Unite ale Americii suntInvitate de Onoare.O experiență extraordinară îiașteaptă pe vizitatorii celei

de-a XIII-a ediții a SalonuluiInter național de Carte Book-fest, care anul acesta va avea locîn perioada 30 mai – 3 iunie, încel mai mare spațiu expoziționalde la Romexpo, pavilionul B2.Standuri considerabil mai maridecât în anii trecuți, deci și oofertă de carte mult mai diversă,cu reduceri considerabile depreț, precum și mai multe spațiide evenimente gândite astfelîncât să ajute publicul să se

bucure de cele mai diverselansări de carte ale celor peste150 de expozanți și ale Invita -telor de Onoare, Statele Uniteal Ame ricii. Vor fi circa un mil-ion de cărți la această ediție, cureduceri care merg până la 85%din prețul de vânzare, câtevasute de evenimente, proiecțiide filme și lan sări de carte decare publicul se poate bucuraîn cele cinci zile de Bookfest,toate desfășurate pe o supra față

expozițională cu circa 50% maimare față de edițiile anterioare.

„Sunt ani de zile de când, camulți alți editori, am tot visat săputem primi publicul Bookfestla Romexpo în acest nou pavili -on B2; sper ca și expe riența vizi -tatorilor să fie una cu adevăratplă cută, pentru că Bookfest2018 este un eveniment organi-zat la cele mai înalte standardeși, îndrăznesc să spun, cu celemai frumoase standuri dedicatecăr ților“, a declarat GrigoreArse ne, președintele Aso ciațieiEditorilor din România, organi-zatorul Bookfest.

În perioada 30 mai – 3 iunie2018, Editura Polirom va par�ticipa la cea de�a XIII�a edițiea Târgului Internațional deCar te Bookfest cu peste 1000de titluri, toate aflate la redu�cere (15�20%). Noutăți în co �lecțiile noastre de ficțiune șinonfic țiune (literatură ro�mână, dar și traduceri înde�lung așteptate din literaturauniversală, eseistică, istorie,carte pentru copii, științe so�ciale, jurnale de călătorieetc.), întâlniri cu scriitoriivoștri preferați, toate la stan�dul Polirom din pavilionulB2, Romexpo.

nEvenimentele dedicate celormai recente apariții Polirom –în colecțiile Fiction Ltd., Ego.Proză, Document, Ego�grafii,Plural, seria de autor AuroraLiiceanu – vor prilejui laaceastă nouă ediție Bookfest

întâlniri cu:Dan Alexe, TeodorBaconschi, Iulian Ciocan, An�drei Dósa, Carmen Firan, Cri�stian Fulaș, Marian�GabrielHâncean, Eugen Istodor, Doi �na Jela, Sebastian Lăzăroiu,Cosmin Leucuța, Aurora Lii�ceanu, Vintilă Mihăilescu, DanMiron, Alexandru Muraru, An�drei Muraru, Stejărel Olaru,Marius Oprea, Andreea Paul,Mircea Pricăjan, Dan Stanca,Moni Stănilă, Robert Șerban,Tudor Șerban, Eugen Uricaru,Anca Vieru, Varujan Vosga�nian, Smaranda Vultur.

n Scriitorul libanez EliasKhoury, „unul dintre cei maimari scriitori ai timpurilornoastre, în mod categoric uncandidat la Premiul Nobel“(Avraham Burg), își așteaptăcititorii români la Bookfest(sâmbătă, 2 iunie, la ora 16:00,la Scena Arena), când va fi lan�sat romanul Copiii ghetoului.

Numele meu este Adam, apă�rut de curând în colecția Bi�blioteca Polirom, traducere deNicolae Dobrișan. Evenimen�tul este organizat în partene�riat cu Ambasada RepubliciiLibaneze în România.

n Editura Polirom lansează lastandul Statelor Unite aleAmericii, invitatele de onoareale acestei ediții Bookfest, ro�manul câștigător al NationalBook Award 2017, Cântec pen�tru cei neîngropați de JesmynWard, prima femeie care câș �tigă de două ori cel mai presti�gios premiu literar american,precum și Marele Experiment,volumul de povestiri al unuiadintre cei mai îndrăgiți proza�tori americani (autorul best �sellerului Middlesex), JeffreyEugenides.

n Istoria lumii. Din preisto�rie până în prezent de J.M.

Roberts • Odd Arne Westad,„o lucrare excepţională, o is�torie a lumii fără rival“ („TheObserver“), dar și Homo deus.Scurtă istorie a viitorului șiSapiens. Scurtă istorie aomenirii, bestsellerurile ce�lebrului istoric Yuval NoahHarari, vor putea fi achizi �ționate de la standul Poliromcu reducere.

nTitluri noi semnate de câțivadintre cei mai îndrăgiți scrii�tori traduși de Polirom: HarukiMurakami, Ucenicul comando�rului I. O idee își face apariția,Carlos Ruiz Zafón, Labirintulspiritelor. Eveniment specialdedicat cele mai recente se�rii de autor din cadrul colec�ției Biblioteca Polirom: AlbertCamus.

n Vineri 1 iunie, de ziua copi�lului, orice titlu din colecțiaJunior va putea fi achiziționat

de la standul editurii cu 40%reducere. Cu același prilej, Po�lirom a pregătit un evenimentspecial dedicat cititorilor ti�neri, la standul Bookfest Ju�nior. Cu totul inedită va fiprezența la eveniment a unuiadintre personajele recent in�trate în colecție: Pumn�de�Fier. Cititorii juniori sunt in� vitații noștri speciali, iar ceicare vor avea cele mai cura�joase intervenții vor fi pre �miați cu cele mai noi titluri dincolecția Junior.

nCel mai tânăr autor Polirom,Tudor Șerban (n. 2011), vă vaamuza la standul nostru cu„tudorismele“ din Tata, eu glu�mesc serios!, volum scris îm�preună cu tatăl său, poetulRobert Șerban.

n Nestlé vă așteaptă cu celemai aromate specialități decafea la standul nostru. SDC

Editura Polirom la Bookfest

O suprafaţă expoziţională cu 50%mai mare faţă de ediţiile precedente

9ANUL XIV NR. 60826 MAI – 1 IUNIE 2018 dosar

www.suplimentuldecultura.ro

NOUTĂȚI EDITORIALE LA TÂRGUL DE CARTE

Andreea Paul (coord.),Forța civică a femeilor

În această a treia carte dedicată femeilor contempo�rane din România, Andreea Paul s�a lăsat inspiratăde „realitățile românești emoționante care au trans�format răul în bine și greul în ușor prin implicare ci�vică“ și a reușit să adune poveștile a nu mai puțin deo sută de coautoare. Volumul își concentrează atențiaasupra unei conștiințe feminine treze, care nu dă ni�ciodată vina pe soartă, sărăcie sau guvern, ci caută săgenereze schimbarea pornind din interior și con�struind treptat o lume mai bună. Fiecare poveste aacestor femei este un exemplu de succes obținut prineforturi susținute și dorința fermă de a realiza cevapentru ele, pentru cei apropiați lor și, mai presus deorice, pentru comunitate. Aceste doamne activeazăîn domenii variate și susțin proiecte dintre cele maidiverse, dar la baza tuturor mărturiilor stau aceleașinoțiuni de curaj, pasiune, generozitate, iubire, putere.

Volumul cuprinde texte semnate de: AngelaAchiței • Nata Albot • Gabriela Alexandrescu • VioletaAlexandru • Liliana Angheluță • Victoria Asanache •Angela Baciu • Cristina Balaban • Oana Băluță • Ma�rinela Bănică • Magda Bei • Simona Bișboacă • AtenaBoca • Georgeta Bucur • Magda Cârneci • Daniela Ce�redeev • Adela Chirică • Raluca Chișu • Teia Ciulacu• Nadia Comăneci • Dana Cristescu • Maria Culescu •Dorica Dan • Elena�Manuela David • Simona DavidCrisbășanu • Crina Decusară�Bocșan • Ditta Depner• Ana Dragu • Daniela Drăghici • Roxana Dumitrache• Sandra Ecobescu • Roxana Gabor�Iliescu • ErikaGarnier • Diana Gămulescu • Valentina Geamănă •Mihaela Geoană • Ligia Georgescu Goloșoiu • AncaElena Gheorghică • Monica Gheorghiu • CarmenGhercă • Cosmina Grigore • Cristina Guseth • AdelaHanafi • Elena Hâncu • Camelia Ionescu • CristianaIonescu • Gabriela Ionescu • Micaela Jugravu • Roza�lina Lăpădatu • Dana Lupșa • Meryem Mambet •Alina Marin • Aurora Martin • Cristiana Mateoiu •Ana Măiță • Melania Medeleanu • Mihaela Mihăescu• Mirabela Miron • Corina Murafa • Elena CristinaNastasă • Nicoleta Nedelcu • Mirela Nemțanu • An�

dreea Mihaela Niță • Alina I. Novac • Andreea Ogă�raru • Mihaela Olaru • Mirela Oprea • FlorentinaOpriș • Cristina Otovescu • Liliana Pagu • Daniela Pa�lade Teodorescu • Andreea Paul • Osnat Peled • Eleo�nora Pokola • Oana Popa • Daniela Popescu • ElenaPreda • Camelia Proca • Monica Radu • Doris�Ga�briela Rai • Lavinia Răducanu • Pamela RoussosRațiu • Mihaela Rus • Gabriela Saulea • Mihaela Să�sărman • Irina Sorescu • Raluca�Ioana van Staden •Petruța Stănescu • Prințesa Marina Sturdza • KarmenSuciu • Nicoleta Talpeș • Daniela Tontsch • CristinaTudor • Mădălina Turza • Natalia Ungureanu • Da�niela Vișoianu • Liana Maria Vîslan • Diana MariaVoicu • Oana Voiculeț • Nadine Voindrouh Aposto�lescu • Valentina Paula Zaharia • Angela Zarojanu

l Lansarea volumului va avea loc joi, 31 mai, ora18:00. Invitate: coordonatoarea volumului și o sută dereprezentante active ale societăţii civice românești.Moderator: George Onofrei. Evenimentul va avea loc la Scena Arca.

Dezbatere Vintilă Mihăilescu,Etnogeneză și țuică

Noul volum al lui Vintilă Mihăilescu conturează imaginea societățiiromânești contemporane, trecând de la realitatea imediată, cu noile„tehnici ale sinelui“ și device�uri ce creează dependență, la „actua�litatea trecutului“, ținut la loc sigur în memoria colectivă, ori la „di�lemele viitorului“, pândit prin oglinzi magice înainte de�a fi înțelesîntâi și�ntâi realitatea timpurilor în care ne ducem traiul. Incursiu�nile spumoase în istoria noastră mai recentă sau mai îndepărtatăexplică mentalități și obiceiuri vechi de când lumea, ubicua divi�ziune dintre noi și celălalt, legăturile candide dintre „rumâni“ și li�corile făurite pe teritoriul nostru cu�atâta meșteșugire de�a lungulistoriei zbuciumate, toate acestea făcând ca Etnogeneză și țuică săfie o lectură care ne invită la introspecție.

„În Weltanschauung�ul românesc, autoritatea în general și sta�tul în particular sunt îndepărtate –sau trebuie să fie îndepărtate:sunt suspecte din principiu, trebuie evitate pe cât posibil sau păcă�lite când se poate. Cu toate acestea – sau poate tocmai de aceea... –,

această reticență struc�turală a fost însoțitămai totdeauna și de odorință secretă de au�toritate puternică șijustițiară, de un VladȚepeș sau măcar unnepot al lui, care să nerezolve nenumărateleprobleme și dileme.“(Vintilă Mihăilescu)

l Lansarea volumuluiva avea loc sâmbătă,2 iunie, ora 12:00. Invitaţi: MirceaVasilescu, ȘerbanAnghelescu, Călin-Andrei Mihăilescu.Moderator: AdrianȘerban. Evenimentulva avea loc la ScenaArena.

Alexandru Muraru (coord.), Andrei Muraru (coord.), Regele, comuniștiiși Coroana. Adevărata istoriea abdicării lui Mihai I„În dimineața zilei de 30 decembrie 1947, domniiPetru Groza și Gheorghiu�Dej, mem bri ai Cabine�tului Român, mi�au prezentat textul actului de ab�dicare, îndemnându�mă să�l semnez imediat.Amândoi s�au prezentat la Palatul Regal după ceacesta a fost încercuit de detașamente armate, in�formându�mă că mă vor socoti răspunzător pen�tru vărsarea de sânge ce va urma ca o con secință a

in strucțiunilor ce le emiseseră deja în caz că nu voisemna în cadrul limitei de timp impusă. Acest actmi�a fost impus cu forța de un Guvern instalat șimenținut la putere de o țară străină, un Guvern totalnereprezentativ pentru voința poporului român. [...]Îndepărtarea monarhiei constituie un nou act deviolență în politica de subjugare a României. În acestecondiții, nu mă consider obligat în nici un fel de acestact care mi�a fost impus. Cu neclintită credință în vii�torul nostru, animat de același devotament și dorințăde a munci, voi continua să servesc poporul român,de care destinul meu este legat inexorabil.“

Prima denunțare oficială a actului de la 30decembrie 1947. Fragment din declarația de presăa Maiestății Sale Regele Mihai I al Românieisusținută la Londra, 4 martie 1948

De�a lungul timpului, actul de la 30 decembrie1947 a stârnit vii controverse și a generat polemiciaprinse. Studiile care alcătuiesc acest volum repun îndiscuție și analizează, cu instrumente diverse și dindiferite unghiuri, evenimentul care a pus capăt nunumai monarhiei românești, constituțio nalismuluiși democrației, ci și unei epoci întregi din istoria noas�tră. Sunt analizate interpretările date abdicării în celeșapte decenii care au trecut de la producerea ei și, pebaza unor mărturii și chiar a unor noi probe docu�mentare, sunt lămurite aspecte rămase până acumneelucidate.

l Lansarea volumului va avea loc duminică, 3 iunie, ora 12:00. Invitaţi: Ioan Stanomir, MoiseGuran, Cristian Pârvulescu. Moderator: GeorgeOnofrei. Evenimentul va avea loc la Scena Arena

10ANUL XIV NR. 608

26 MAI – 1 IUNIE 2018dosar www.suplimentuldecultura.ro

Carlos RuizZafón,LabirintulspiritelorTraducere din limba spaniolă deMarin Mălaicu�Hondrari

Alicia și�a pierdut părinții încopilărie, în timpul RăzboiuluiCivil Spaniol, când fasciștii aubombardat Barcelona. După două�zeci de ani, ea încă poartă în suflet

această pierdere. Extenuată demunca de investigator al polițieisecrete spaniole, ajunsă la două�zeci și nouă de ani, Alicia vrea săplece. Dar, la insistențele lui Lean�dro Montalvo, șeful ei, încearcă sărezolve un ultim caz: disparițiamisterioasă a unui ministru, Mau�ricio Valls. Ajutată de experimenta�tul polițist Juan Manuel Vargas,Alicia descoperă un posibil indiciu:o carte rară, scrisă de Victor Mataix,pe care Valls o ascunsese în biroulvilei sale din Madrid. Ministrul dis�părut nu pare să fie departe, însăcei doi polițiști descoperă din în�tâmplare o rețea de răpitori și cri�minali aflată în strânsă legătură curegimul lui Franco, un regim co�rupt, ale cărui legături murdare culumea crimei sunt nesfârșite. Nu �mai cu ajutorul unui cerc de prie�teni devotați va mai ieși Alicia dinîntunecatele labirinturi ale Barce�lonei, ale istoriei, redând orașuluilumina adevărului.

l Lansarea volumului va avea locvineri, 1 iunie, ora 18:00. Invitaţi:Irina Ivașcu, Ioana Bâldea Constan-tinescu, Cristian Teodorescu, RaduParaschivescu, Marin Mălaicu-Hon-drari. Moderator: Bogdan-Alexan-dru Stănescu

Haruki Murakami,Uciderea Comandorului (I)Un roman despre singură�tate, război și artă, o carte ui�mitoare a unuia dintre ceimai mari scriitori contem�porani, dar și un omagiuadus Marelui Gatsby.

„Apoi bărbatul fără chips�a făcut nevăzut. A dispărutîn văzduh într�o clipită, capâcla risipită pe neașteptatede o rafală de vânt. În urma luiau mai rămas doar scaunulgol și măsuța de sticlă. Pingui�nul�talisman nu mai era pe ea.Părea doar un vis fugar. Însăștiam bine că nu fusese așa,altfel însemna că întreaga rea�litate în care trăiam eu nu eradecât un vis. Poate că la unmoment dat o să fiu în stare săpictez portretul unui gol, așacum un anumit artist a reușit să picteze Uciderea Comandorului. Însă pânăatunci am nevoie de timp. Trebuie să am timpul de partea mea.“

l Lansarea volumului va avea loc vineri, 1 iunie, ora 18:00. Invitaţi: IrinaIvașcu, Ioana Bâldea Constantinescu, Cristian Teodorescu, Radu Para -schivescu, Marin Mălaicu-Hondrari. Moderator: Bogdan-Alexandru Stănescu

„O carte a vocilor în care, în Con �stanța anului 2016, naratoarea as�cultă confesiuni și comentarii aleunor personaje, dintre care unelene sunt cunoscute din romanul an�terior al Doinei Jela, Villa Marga�reta. Și, mai cu seamă, o carte agenerațiilor din România de astăzi,am numărat patru, în care autoareaabordează pătrunzător fric țiunile,stridențele și suspiciunile care ledespart, neuitând însă de clipelebune în care iubirea în călzește su�fletele, topește zgura și deschidecalea spre înțelegerea meditată acâte ceva din ce ni s�a întâmplat. Esemnificativ faptul că personajulcel mai încercat, care vorbește celmai puțin, formulează limpede peparcursul cărții și în final felul în

care se poate ieși din continuitateamoartă cu un trecut dureros. Ocarte în care cititorii vor regăsineașteptat visul gustian al anilorinterbelici, închisorile și domiciliulobligatoriu survenite fără justifi�care în viețile tinere, umbra pe careele o lasă asupra familiilor astfel în�cercate, greutățile de tot felul careîmpiedică încă transmiterea în�treagă a gândului sau cu noaștereaechilibrată a faptelor și obligă la re�luarea, iar și iar, a căutărilor de ne�eludat.“ (Sanda Golopen ția)

l Lansarea volumului va avea locsâmbătă, 2 iunie, ora 13:30.Invitaţi: Sanda Golopenţia, IonuţButoi.Moderatoare: ClaudiaFitcoschi

Postfață de Marius OpreaSilviu Crăciunaș, alias agentul Victor, considerat o legendă a

rezistenței anticomuniste, a fost unul dintre cei mai versatili colabora�tori externi ai Securității. Însă, în ciuda talentului și a disponibilitățiilui de a colabora, ofițerii de informații de la București au ratat prilejulde a�l transforma într�un agent dublu cu adevărat valoros. StejărelOlaru face o incursiune în biografia acestui mare spion aspirant, o bunăocazie pentru a parcurge o perioadă semnificativă din istoria serviciilorde informații românești, dar și pentru a cunoaște o parte a exilului ro�mânesc în Occident. Volumul urmărește jocul agentului cu diferite ver�siuni ale realității, așa cum apar în biografia sa, în dosarele Securitățiiși în relația cu alte persoane – îndeosebi cu protectorul său, Ion Rațiu –,evidențiind totodată slăbiciunile și chiar incompetența Securității.

l Lansarea volumului va avea loc sâmbătă, 2 iunie, ora 14:30. Invitaţi:Marius Oprea, Adrian Titieni. Moderator: Adrian Șerban

Marius Oprea alcătuiește o isto�rie a transformărilor Securitățiide la totalitarism la democrație,pentru a descoperi ce se aflădincolo de amintirea traumati�zantă sau de mit și pentru a cu�antifica reziduurile fostei polițiipolitice comuniste, așa cum aufost acestea moștenite de lumeaîn care trăim.

„Eroii cărții nu sunt doarsecuriștii pe care am avut nefe�ricirea să�i cunosc direct, ci șiactiviștii fostului partid comu�nist, ofițerii fostului DSS și in�formatorii lor, toți cei carereprezintă astăzi nu numai

«securitatea mea», ci «a noastră,a tuturor». Ei, moștenitorii siste�mului comunist și ai poliției po�litice, ei, zeii de lut ai unui trecutîntunecat și ai acestui prezentconfuz, sunt personajele acesteicărți.“ (Marius Oprea)

Atunci când statuile ard. Co�munismul românesc, de la crimăla sinucidere • Absurdistan. Se�cretele regimului • Se curiștii luiCeaușescu • Securitatea la 1989 •Noii stăpâni • Securitatea lalucru. Pentru liniș tea noastră •Sindromul Berevoiești • Privati�zarea Securității • A cincea putere

Doina Jela, Efectul fluturelui

Marius Oprea, Moștenitorii Securității

Stejărel Olaru, Agentul nostru Victor

l Lansarea volumului va avea locsâmbătă, 2 iunie, ora 15:00. Invi -taţi: Emil Constantinescu, OvidiuȘimonca. Moderator: Adrian Șerban

11ANUL XIV NR. 60826 MAI – 1 IUNIE 2018 dosar

www.suplimentuldecultura.ro

Elias Khoury, Copiii ghetouluiTraducere din limba arabă și note de Nicolae Dobrișan

Roman finalist la International Prize for Arabic Fiction 2017

Adam Dannun imigrează la New York, în�cercând să fugă de o dragoste distrusă detraumele psihologice provocate de ocupațiaisraeliană. Lucrează într�un restaurantunde prepară falafel și începe să scrie unroman de dragoste al cărui protagonist esteWaddah al�Yaman, un celebru poet arabdin vremuri apuse. Dar odată ce firulpoveștii se desfășoară, își fac apariția în�

tâmplări mai vechi din copilărie, din ghe�tourile pe care armata israeliană, după ce aevacuat mare parte din Lod, le�a construitpentru cei rămași în oraș. Personajele dinpoveste devin oameni din lumea reală, iaristoria dramei trăite în ghetourile palesti�niene se contopește cu încercările narato�rului de a se elibera de o identitate care numai e doar a lui.

„Elias Khoury e un artist care dă glasexilurilor cu rădăcini adânci și refugiațilorfără scăpare, granițelor frânte, identitățilorîn schimbare și durerilor care nu mai potaștepta.“ (Edward Said)

„O carte plină de forță, o proză frumosconstruită, cu un ritm numai al ei.“ („The In�dependent“)

„Elias Khoury a scris un roman monu�mental, într�un anume sens, deschizător dedrumuri.“ („The Guardian“)

l Lansarea volumului va avea loc sâmbătă, 2 iunie, ora 16:00.Invitaţi: Elias Khoury, E.S. Rana Mokaddem,ambasadoarea Republicii Libaneze în Româ-nia, Nicolae DobrișanModerator: Bogdan-Alexandru StănescuEvenimentul este organizat de EdituraPolirom și Ambasada Republicii Libaneze în România și va avea loc la Scena Arena.

Traducere din limba engleză și note de Mihaela Ghiță Roman câștigător al National Book Award 2017

Având ecouri din cărțile lui Toni Morrison sauWilliam Faulkner, din Odiseea ori din VechiulTestament, Cântec pentru cei neîngropați estedeopotrivă un portret de familie și o povestedespre luptă și speranță. Jojo are treisprezeceani și încearcă să înțeleagă ce înseamnă să fiibărbat. Leonie, mama lui, e într�un veșnic con�flict cu sine și cu cei din jur. Este o femeie de cu�loare, în timp ce Michael, tatăl copiilor ei, e alb.Luptându�se cu realitatea brutală a condiției șisituației în care se află, încearcă să fie o mamămai bună, dar nu reușește să�și pună copiii

înaintea propriilor nevoi, în special a consumu�lui de droguri. Când Michael este eliberat din în�chisoare, Leonie, însoțită de copii și de o prietenă,se urcă în mașină și pornesc la drum spre nord,spre ferma Parchman, Penitenciarul StatuluiMississippi. Aici se mai află un băiat, fantomaunui deținut mort care poartă, în rătăcirile lui,întreaga istorie urâtă a Sudului. Și el are câteceva să�l învețe pe Jojo despre tați și copii, despremoșteniri, despre violență, despre iubire.

l Lansarea volumului va avea loc duminică, 3 iunie, ora 12:00. Invitaţi: Simona Kessler,Alexandra Coliban, Mihaela Ghiţă, Marius Chivu.Moderator: Bogdan-Alexandru Stănescu. Evenimentul va avea loc la standul SUA.

„N�am căutat nici să mitizez niște figurideja legendare (în anumite cazuri), nici săle supun unei brutale demitizări (de tipsenzaționalist). Am preferat să amestectonul memorialistic și expozitiv cu prezen�tarea realistă, confirmabilă din alte surse.Pe unii dintre marii oameni cuprinși în an�tologia mea i�am cunoscut îndeaproape,locuind chiar în intimitatea lor sufle�tească, pe mulți alții i�am întâlnit o zi saudoar o oră, fără să le pot scotoci sertarelesecrete. E o diferență inevitabilă întrerelațiile de prietenie și conlucrare înde�lungată și contactele «oficiale», pe fondulcărora orice demnitar își pune masca pres�tabilită și recurge la propriul stoc de anec�dote sau la atitudini modelate prin rutină.Evident, orice mare om e înainte de toate(și la urma urmei) o simplă ființă umană,cu defectele, limitele, viciile și iluziile salecu tot. Nu mi�au ieșit nicicând din memo�rie spusele lui Montaigne, care observa

atât de judicios că sur le plus haut trône dumonde on n’est jamais assis que sur soncul (Essais III, 13). Ca să salvezi ideea de«mare om», ești nevoit să citești harta uneipersonalități în pofida accidentelor de re�lief constatate cu ochiul liber. Dincolo de«steaua» care ți�a călăuzit drumul, ieși dinmulțime nu prin viciile comune pe care leîmparți cu restul muritorilor, cât prinacele virtuți care te deosebesc de el. Un omnu capătă grandoare întrucât și�a învinstoate patimile (situație în care părăseștegaleria eroilor și se înscrie în aceea asfinților), ci pentru că a reușit să le contra�pună însușiri și realizări notabile, capabilesă influențeze favorabil mediul său social,națiunea sau (mult mai rar) destinul însușial umanității.“ (Teodor Baconschi)

l Lansarea volumului va avea loc duminică,3 iunie, ora 12:30. Invitaţi: Radu Preda,Sorin Lavric. Moderator: George Onofrei

Eugen Istodor,Cațavencii și tribul lorÎn 4/5 februarie 1990 apărea la București săptă�mânalul incomod „Cațavencu“, fondat, scris și dis�tribuit de studenți de la Politehnică și Litere.Devenit copilul teribil, adulat și fanatizat algenerației Revoluției din 1989 și al Pieței Uni �versității 1990. Pentru mai bine de 15 ani,„Cațavencu“ a fost liderul absolut al umorului înRomânia. „Cațavencu“ lua în balon lumea politică,avea reguli interne draconice de inițiere în ale scri�sului și satirei și avea un trib care îl susținea. EugenIstodor, el însuși cațavenc, încearcă să descifreze,în demersul de față, ascensiunea și decăderea ve�selului său trib, umoriști și fani. Instrumente îisunt o metodă sociologică de analiză a umoruluiși interviurile cu propriii colegi, foștii președinți aiRomâniei, patronii săptămânalului. Cațavencii șitribul lor te provoacă astfel să înțelegi aventuraunui trib, a umorului însuși.

l Lansarea volumului va avea loc duminică, 3 iunie, ora 12:00. Invitaţi: Doru Bușcu, VintilăMihăilescu. Moderator: Adrian Șerban

Jesmyn Ward, Cântec pentru cei neîngropați

Teodor Baconschi, Mic almanah al marilor oameni (pe care i-am cunoscut)

12ANUL XIV NR. 608

26 MAI – 1 IUNIE 2018actualitate www.suplimentuldecultura.ro

Program de evenimente Polirom30 mai-3 iunie 2018

Standul Polirom din pavilionul B2, Romexpo

Joi, 31 mai

l ora 18:00: Andreea Paul (coord.), Forţa civică a femeilorInvitate: coordonatoarea volumului și o sută dereprezentante active ale societăţii civice româneștiModerator: George OnofreiEvenimentul va avea loc la Scena Arca.

Vineri, 1 iunie

l ora 16:00: Eveniment Polirom JuniorMircea Pricăjan, Pumn-de-Fier, Moni Stănilă,Războiul solomonarilor, Massimo Vachetta și Antonella Tomaselli, 25 de grame de fericire, Lewis Carroll, Sylvie și BrunoInvitaţi: Veronica D. Niculescu, Moni Stănilă, Corina Anton, Mircea PricăjanInvitat special: Pumn-de-FierModerator: Bogdan-Alexandru StănescuEvenimentul va avea loc la standul Bookfest Junior.

l ora 17:30: Iulian Ciocan, Dama de cupăInvitate: Florica Courriol, Luminiţa CorneanuModerator: Adrian Botez

l ora 18.00: Noutăţi Biblioteca PoliromHaruki Murakami, Uciderea Comandorului (I), Carlos Ruiz Zafón, Labirintul spiritelor, Yan Lianke, Zile, luni, aniInvitaţi: Irina Ivașcu, Ioana Bâldea Constantinescu,Cristian Teodorescu, Radu Paraschivescu, Marin Mălaicu-HondrariModerator: Bogdan-Alexandru Stănescu

l ora 18:30: Cristian Fulaș, Fâșii de rușineInvitată: Petronela RotarModerator: Ovidiu Șimonca

l ora 19:00: Cosmin Leucuţa, HoodooInvitaţi: Nona Rapotan, Ciprian BurcovschiModerator: Adrian Botez

Sâmbătă, 2 iunie

l ora 12:00: Dezbatere Vintilă Mihăilescu,Etnogeneză și ţuicăInvitaţi: Mircea Vasilescu, Șerban Anghelescu, Călin-Andrei MihăilescuModerator: Adrian ȘerbanEvenimentul va avea loc la Scena Arena.

l ora 12:00: Carmen Firan, Umbra pierdutăInvitate: Mihaela Miroiu, Jean HarrisModeratoare: Claudia Fitcoschi

l ora 12.30: Varujan Vosganian,Statuia comandoruluiInvitat: Alex. ȘtefănescuModeratoare: Claudia Fitcoschi

l ora 13:00: Anca Vieru, SpulberaticInvitaţi: Luminiţa Corneanu, Florin IaruModerator: Adrian Botez

l ora 13:30: Doina Jela, Efectul flutureluiInvitaţi: Sanda Golopenţia, Ionuţ ButoiModeratoare: Claudia Fitcoschi

l ora 14:00: Biblioteca Polirom. Seria de autor Albert CamusExilul și împărăţia, Faţa și reversul, Ciuma, StrăinulInvitaţi: Horia-Roman Patapievici, Ioan StanomirModerator: Bogdan-Alexandru StănescuEvenimentul va avea loc la Scena Arena.

l ora 14:30: Stejărel Olaru, Agentul nostru VictorInvitaţi: Marius Oprea, Adrian TitieniModerator: Adrian Șerban

l ora 15:00: Marius Oprea, Moștenitorii securităţiiInvitaţi: Emil Constantinescu, Ovidiu ȘimoncaModerator: Adrian Șerban

l ora 16:00: Biblioteca Polirom. Scriitorul libanez Elias Khoury la Bookfest 2018:Copiii ghetouluiInvitaţi: Elias Khoury, E. S. Rana Mokaddem, ambasadoarea Republicii Libaneze în România, Nicolae DobrișanModerator: Bogdan-Alexandru StănescuEvenimentul va avea loc la Scena Arena.

l ora 16:00: Dan Miron, Ascultă muzicaInvitată: Dana PîrvanModerator: Adrian Botez

l ora 16:30: Smaranda Vultur, Germanii din Banatprin povestirile lorInvitate: Ioana Pârvulescu, Sanda GolopenţiaModerator: Adrian Șerban

l ora 17:00: Aurora Liiceanu, Putere și sânge. O aventură indianăInvitat: Cristian TeodorescuModerator: Adrian Șerban

l ora 18:00: Tudor Șerban la vorbă cu RobertȘerban, Tata, eu glumesc serios!, Ilustraţii de Bogdan, Jan și Julian AchimescuInvitaţi: Dana Pîrvan, Pavel Șușară, Radu Vancu

Invitat special: Pavel BartoșModerator: George Onofrei

l ora 19:00: Sebastian Lăzăroiu,Omatidii. Șarada unui hackerInvitaţi: Florin Cojocaru, Bogdan OpreaModerator: George Onofrei

Duminică, 3 iunie

l ora 12:00: Alexandru Muraru (coord.), Andrei Muraru (coord.), Regele, comuniștii și Coroana.Adevărata istorie a abdicării lui Mihai IInvitaţi: Ioan Stanomir, Moise Guran,Cristian PârvulescuModerator: George OnofreiEvenimentul va avea loc la Scena Arena.

l ora 12:00: Literatură americană în Biblioteca PoliromJesmyn Ward, Cântec pentru cei neîngropaţiJeffrey Eugenides, Marele experimentInvitaţi: Simona Kessler, Alexandra Coliban, Mihaela Ghiţă, Marius ChivuModerator: Bogdan-Alexandru StănescuEvenimentul va avea loc la standul SUA.

l ora 12:00: Eugen Istodor, Caţavencii și tribul lorInvitaţi: Doru Bușcu, Vintilă MihăilescuModerator: Adrian Șerban

l ora 12:30: Teodor Baconschi, Mic almanah al marilor oameni (pe care i-am cunoscut)Invitaţi: Radu Preda, Sorin LavricModerator: George Onofrei

l ora 13:00: Dan Alexe, Pantere parfumateInvitaţi: Bedros Horasangian, Sorin AntohiModeratoare: Claudia Fitcoschi

l ora 13:30: Marian-Gabriel Hâncean, Reţelele sociale în era Facebook. O analiză sociologicăInvitaţi: Lazăr Vlăsceanu, Constantin VicăModerator: Adrian Șerban

l ora 14:00: Andrei Dósa, IerbarInvitaţi: Adrian Lăcătuș, Alexandru VakulovskiModerator: Adrian Botez

l ora 14:30: Eugen Uricaru, PermafrostInvitaţi: Eugen Negrici, Stelian ŢurleaModeratoare: Claudia Fitcoschi

l ora 15:00: Dan Stanca, DetonareaInvitată: Nona RapotanModeratoare: Claudia Fitcoschi

Scriam săptămâna trecută cărockul este multinațional și mul�ticultural. Câteva zile după, amdescoperit întâmplător căpropoziția este adeverită de undisc aproape neverosimil:DownAnd Dirty (2018).

Aparține unei – să zic – trupe,deși e mai degrabă proiectul celuicare stă în spatele denumirii BullFunk Zoo. Numele lui este AssaadLakkis. S�a născut în Dubai, ca fiual unor libanezi plecați în exil dinfrumoasa lor țară devastată derăzboaie civile fără sfârșit și fărăsens. Stabilită în Emiratele ArabeUnite, pe vremea când acolo era oîntindere de nisip, a cărei partebună se rezuma la vecinătatea cuOceanul Indian, familia și�a cres�cut copilul conform cutumelortradiționale arabe. Niște arabicare ascultau discuri produse defirma Motown ori ale unor James

Brown, Boney M, Earth Wind &Fire numai tradiționaliști nu secheamă că erau. Micul Assaad adescoperit discoteca părinților șiconsideră predestinare faptul căla 4 ani a văzut la TV un concertKiss. De la 10 ani începe să�și„rupă oasele“ cu skateboardul șisă�și „strice urechile“ cu Mega�deth, Slayer, Metallica etc. Viațadevenea interesantă și pentru unbăiat arab, conectat la lumea con�temporană, nu�i așa?

Refractar la cerințele școlare,riscând eliminarea, Assaad voia

să pună mâna pe o chitară elec�trică, la fel ca milioane de băiețide pe toate coclaurile Pământuluiîn care s�a auzit vreodată una.Ademenit de rock’n’roll, în aniicând emisiunile MTV, gen Head�bangers Ball, făceau educație,orice băiat trebuia să ajungărebel. Să fumeze, să bea alcool,pentru un copil arab putea devenichiar primejdios. Drept care, spe�rând să împace și capra, și varza,după ce i�a spart skateboardul„dinaintea ochilor“, tatăl decideca Assaad să primească lecții depian, în loc de chitară.

Dorința să aibă și să cânte lachitară, împinsă până la limita ac�cesibilă, poate părea bolnăvi�cioasă. Însă, nu rămâi indiferentcând afli că Assaad mergea pe laprieteni care posedau miraculo�sul instrument doar ca să�l vadăși să�l mângâie. Între timp, învățaacorduri și cânta piesele în minte,disecând instinctiv partiturile.Treptat, Dubai a devenit locul undeoameni de toate naționalitățile,fiecare cu bagajul lui cultural, gă�seau de muncă. Asta i�a oferit

băiatului interesat exclusiv demuzică posibilitatea să cunoascăși să depoziteze în „valiza“ sa se�cretă și alte (re)surse creative.Garnisit astfel, după ce ispră �vește cumva liceul, e trimis launiversitate în America, tărâmulde vis al oricărui rocker. Inutil deprecizat că finanțatorii săi pă �rinți îi refuză opțiunea de în�scriere la studii muzicale profe� sioniste, blocându�i și cei 4000 $pentru taxe. Restricția îl împingepe Assaad să studieze viața, pecont propriu. Iar viața, chiar și�nparadisul rockeresc, nu�i delocgentilă cu cine are ceva în minteși urmărește un țel.

Dar cine vrea, chiar își atingevisul. Boston și Minneapolis suntorașele unde Assaad învață tot cetrebuie să știe despre muzică, lamodul aplicat, cunoaște persoanedin showbiz care îl ajută, vedespectacole și cântă ocazional. Ta�lentul nativ e recunoscut fără pro�bleme, dar afirmarea e grea într�undomeniu a cărui lege este „hitul șimilionul“. Cash & chaos! Arab fiind,evident că Assaad Lakkis nu se

simțea bine într�o țară pornită să„elibereze“ popoarele, chiar și pecele care nu știau că sunt ocupate.Așa că se întoarce în Dubai, deunde lansează piese originale, întâisub numele Abstrakt Collision,apoi Bull Funk Zoo. Concerte, cola�borări prestigioase, proiecte multi�ple, video și audio – toate atestă unmuzician în expansiune, care ținesă�și proclame apartenența emble�matică la universul rockeristic,preponderent heavy�punk�speed�funk�experimental, conectat latradiție și la situația reală coti�diană. Versiunea nemuritoruluiimn Anarchy In UK, pe disculproas păt lansat, e revelatorie. SDC

Arab’n’roll

13ANUL XIV NR. 60826 MAI – 1 IUNIE 2018 opinii

www.suplimentuldecultura.ro

Testarea de ADN era, până nu cufoarte mult timp în urmă, cevacare ținea mai degrabă de filmedecât de viețile noastre. Era greusă ne închipuim, acum 10 ani, căva fi atât de ușor să ne descifrămADN�ul pe cât este să comandămo rochie mărimea 42.

S�a ajuns, treptat, la punctul încare sunt suficient de ieftine, suntsuficient de interesante, încât săfie comandate în masă. Și, pe câtde oripilați suntem în legătură cudatele noastre personale pe Face�book, pe atât de relaxați suntemîn a ne oferi datele genetice unorcompanii ale căror planuri nusunt foarte clare.

Îmi amintesc prima dată cândam văzut un episod din seria CSI și

se vorbea de „ADN“. Trebuia recol�tat ADN�ul pentru a descoperi cri�minalul. Urmau scene cu muzicădinamică, pam�pam�pam, cadrede detaliu, tăieturi bruște de la oimagine la alta: o pipetă, o plat�formă care se învârte, detaliu curamele de plastic de la niște oche�lari de protecție, o mână care țineo eprubetă și o agită. Și pac, testulADN era gata și omul trimis rapidîn judecată. Citeam, la momentul

respectiv, articole care criticau se�rialul pentru faptul că micșora fic�tiv durata în care se făcea un testADN și că durata obișnuită era un�deva între o săptămână și o lună.

Trecere bruscă spre anul 2018,pagina mea de pe ama zon.com.Îmi apare reclamă spre un testADN, care arată ambalat la fel deprietenos ca o cutie de vitamine.Apare o floare de lotus, o căpșună,o minge de baschet ca un soare,

niște vitamine prietenoase și co�lorate. Cea mai ieftină variantăcostă doar 50 de dolari și îmispune „compoziția etnică“ și deunde mă trag și chestiuni moș �tenite care țin de sănătate. Pentruun pic mai mulți bani, îmi spunece vitamine și feluri de mâncareși exerciții îmi sunt recomandategenetic, de exemplu dacă stră �moșii mei m�au binecuvântat cuun metabolism rapid al grăsimi�lor (OK, aici nu am nevoie de test,răspunsul e nu) sau cât de binesuport cafeaua (deși întrebareacorectă e cât de bine suportlumea fără cafea) sau dacă îmisunt recomandate mai degrabăportocalele sau merele. Trebuiedoar comandat kitul, răspuns laniște întrebări, folosit un bețigașpentru salivă și într�o lună sedeschid porțile cunoașterii spresecretele ADN�ului propriu.

Este doar unul dintre câtevazeci de tipuri de teste ADN –unele care promit că îți desci�frează riscul de cancer sau bolicardiace, altele care te pot pune înlegătură cu rude pe care nu știaică le ai. Cele mai populare și dis�ponibile inclusiv în România suntmyHeritage și testele ADN de

paternitate. În România se comer�cializează chiar un test ADN de in�fidelitate, care „vă poate ajuta laclarificarea oricăror îndoieli pecare le puteți avea în legătură cupartenerul dvs. sau în legătură cuarticole suspecte precum lenjeriepătată, păr, țesuturi, prezervativesau alte obiecte“.

Trecere bruscă spre crimina�lul în serie Joseph James de An�gelo (activ în perioada anilor’70�’80, când a violat 50 de per�soane și asasinat 12), care în modnormal nu are ce să caute în acesttext, în care tocmai s�au folosit cu�vintele căpșună, portocale și chiarboli cardiace. Doar că polițiștii l�au prins recent tocmai datorităunui site care realiza teste gene�tice și apoi le compara cu o bazăde date a utilizatorilor. Și�au creatun profil fals, folosind un eșan �tion ADN conservat și apoi au pre�tins că își caută rudele. 

La fel în cazul Facebook, ni sedemonstrează că marketingul semișcă mai repede ca legea. Vrei săafli ce vitamine îți trebuie și se aflădespre tine că ești numai bun desuspect.

Până se reglementează lucru�rile, rămân la ciocolată. SDC

MĂDĂLINA COCEADE VEGHE-N LANUL DE CULTURĂ

Află aici! Ce secrete îți dezvăluie ADN-ul!

DUMITRU UNGUREANUROCKIN’ BY MYSELF

ANUL XIV NR. 60826 MAI – 1 IUNIE 201814

www.suplimentuldecultura.ro

LUCIAN AMARII (JUP)SUPLIMENTUL LUI JUP

SILVIU D. CONSTANTINESCU

Romancier prolific și controver�sat, Roth a primit o serie de pre�mii, printre care un Pulitzerpentru Pastorala americană (în1998), National Book Award în1959 pentru La revedere, Colum�bus, National Book Critics CircleAward pentru Patrimoniu (în1991), PEN/Faulkner Award pen�tru Operațiunea Shylock (în

1993), National Book Award pen�tru Teatrul lui Sabbath (în 1995).Complexul lui Portnoy (apărutprima dată în 1969) este și astăziprobabil cel mai controversat ro �man al său, prin sexualitatea afir�mată ca revoltă a unui tânăr evreucu o educație strictă. Dar nu a fostsingurul caz. Roth a fost prindefiniție un scriitor provocator,ale cărui tușe de umor negru iesla suprafață cu fiecare ocazie.Pata umană, M�am măritat cu un

comunist, Complot împotrivaAmericii sunt tot atâtea romanecare au provocat discuții ample.

În ziua de astăzi, unii se întreabădacă opera lui Philip Roth vasupraviețui epocii #MeToo. Darinfluența sa asupra literaturii ame �ricane (în primul rând) este din�colo de orice contestație. Aicitrebuie amintită și declarația sa,în momentul în care a respins eti�cheta de scriitor evreu american:„Epitetul acesta nu înseamnă ni �mic pentru mine. Dacă nu suntame rican, nu sunt nimic“.

Proiectul său ciclic de a repo�vesti America prin dimensiuneaexploratorie a propriu lui sine esteîn continuare fascinant. Stilistic,este un narator de primă mână.Ideatic, el nu scrie literatură, ciistorisește. Această meta ficțiune pecare o practică, inclusiv la nivel auc�torial (Nathan Zuckerman, Da vidKepesh, Philip Roth fiind tot atâteaalter ego�uri ale scriitorului), a cu�noscut un mare succes atât comer�cial, cât și de critică. Alter ego�urilesale constituie vehiculul preferat înlunga negociere dintre ficțiune șirealitate, explorări pe care le între�prinde în căutarea în țelegerii unuiprezent continuu.

În 2012, scriitorul a anunțat că,după ce și�a recitit întreaga operă,a decis că nu va mai scrie. „Am ho�tărât că am terminat cu ficțiunea.

Nu mai vreau să o citesc, să oscriu, nici măcar să vorbesc des�pre ea“, a declarat atunci PhilipRoth. SDC

La moartea lui Philip Roth: scriitor fără Nobel, dar cu Pulitzer Unul dintre cele mai proeminente nume ale literaturii secolului XX,romancier de forță ce abordează subiecte delicate, explorândevreitatea, reconstruind istoria Americii cu idealurile sale și decăderealor, evaluând identitatea masculină, cu teme vag autobiografice, PhilipMilton Roth a murit la New York, la 85 de ani (născut în Newmark, New Jersey, pe 19 martie 1933).

La Editura Polirom, Philip Roth are dedicată o colecţie de autor care cuprinde până în acest moment 11 titluri.

Exact când Asia Argento susţineaun discurs anti�Weinstein săptă�mâna trecută pe scena festivalu�lui de la Cannes, o actriță maipuțin cunoscută, Sand Van Roy,reclama poliției pariziene că cele�brul regizor și producător LucBesson a violat�o, cu o seară îna �inte, la un hotel din capitalaFranței.

În momentul formulării acuza �țiilor, Besson se afla deja cu familialui la Los Angeles și, spune avo catulsău, „a căzut de pe scaun“ la auzulveștilor. Besson a negat cu hotă�râre întreaga poveste.

Istoria, așa cum a fost ea pre�zentată de media franceză, estedestul de neclară și prezintă câteva

contradicții. Sand Van Roy, careapare în câteva dintre filmele luiBesson, susține că acesta a dro�gat�o și a violat�o, dar în acelașitimp spune că în ultimii doi ani aavut o relație cu celebrul regizor.

Asia Argento, aflând știrea, acomentat că ea „auzise de câtevaluni zvonurile legate de Besson“,deși toată lumea se întreabă cumar fi putut auzi ceva cu luni în�ainte ceva ce s�a petrecut, spunerecla mația, joia trecută.

Poliția franceză încă nu l�aconvocat pe regizor pentru a răs�punde la întrebări. Însă povesteaaceasta a avut deja consecințe

negative asupra societății lui Bes�son, Europacorp, aflată în maridificultăți financiare.

Acțiunile Europacorp au că zutla bursa de la Paris cu 15% imediatdupă aflarea veștii, exact în mo�mentul în care Besson negociazăcu Netflix un aranjament financiarcare ar fi rezolvat pro ble me finan�ciare ale societății. O potrivire carea pus pe gânduri multă lume.

„Aceste acuzații sunt o catas�trofă“, a comentat pentru „Va�riety“ un specialist implicat întranzacție.

„Vor duce la amânarea oricăreinegocieri și ne temem deja catotul să nu se transforme într�oreluare a situației cu HarveyWeinstein, cu Besson doborât șicompania lui dată în judecată șifalimentată. “ SDC

ANUL XIV NR. 60826 MAI – 1 IUNIE 2018 15

www.suplimentuldecultura.ro

Responsabilitatea juridică pentru conținutul articolului îi aparține autorului.Manuscrisele primite la redacție nu se înapoiază.

Adresă: Iași, B�dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.: 0232/ 214.100, 0232/ 214111,

fax: 0232/ 214111

Redactor�șef:George Onofrei

Redactor�șef adjunct:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Arnăutu

Rubrici permanente:Bobi (Fără zahăr),Mădălina Cocea, Dragoș Cojocaru, Andrei Crăciun, Florin Ghețău, Radu Pavel Gheo, Florin Lăzărescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli Bădică, Florin Irimia, Marius Miheț, CristianTeodo rescu, Bogdan�Alexandru Stănescu,Alina Purcaru, Cătălin Constantinescu

Muzică:Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga

Teatru:Oltița Cîntec

Caricatură:Lucian Amarii (Jup)

Grafică: Ion Barbu

Actualitate:Cătălin Hopulele

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribuție:Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament:45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni.Prețurile includ și tarifele poștale.

„Suplimentul de cultură“ este tipărit cu sprijinul

Adevărul Holding

Marcă înregistrată – Editura Polirom și „Ziarul de Iași“. Proiect realizat de Editura Polirom în

colaborare cu „Ziarul de Iași“. Se distribuie gratuitîmpreună cu „Ziarul de Iași“.

Pagini realizate de DRAGOȘ COJOCARU

După aventuri și chinuri deaproape un sfert de secol, TerryGilliam a reușit în cele din urmă săîși prezinte filmul, în premieră, laCannes.

Este Omul care l�a ucis pe DonQuijote? capodopera aștep tată?Presa, opinează „Le Figaro“, „s�apierdut în delirul lui Gilliam“.„Huffington Post“: „Un rezultat însemiton“, spectatorul se pierdedeseori „într�o poveste pe alocurila fel de haotică precum anii de �di cați realizării filmului“.„Télérama“: „Un lungmetraj ine gal,salvat de veritabile momente depoezie“.

„Premiere“: „Filmul suferă de sin�dromul gilliamesc obișnuit, gigan�tismul pitic. Între ambiție nebu� nească, idee magnifică și rea li zarese află o lime crudă“.„Le Monde“: „Don Quijote, unbebeluș viguros în ciuda a treizecide ani de gestație“.„Le Figaro“: „Rezultatul provoacăgroază și jenă“.„The Hollywood Reporter“: „Ra �reori astfel de fapte brave au pro�dus un atât de slab rezultat“.„Variety“: „Întruchipează, poate,cea mai mare frică a fanilor regizo�rului: o harababură confuză, je�nantă și cacofonică“. SDC

PE SCURT

n A încetat din viață faimosul ar�tist pop Robert Indiana, cunoscutpentru seria de sculpturi intitu�late LOVE, din anii ’60. Artistulavea 89 de ani și în ultima parte avieții devenise extrem de retras.n The Beautiful One, cartea dememorii scrisă de Prince, va fi lan�sată, în sfârșit, anul acesta. Cartea,neterminată în momentul morțiimuzicianului, este descrisă drept„o călătorie poetică și neconven �țională prin viața și creația luiPrince“.n Cunoscutul rapper Kanye Westa dezvăluit faptul că, în ultima pe�rioadă, a fost ocupat cu scriereaunei cărți de filosofie numităBreak the Simulation, despre „artăși spiritualitate“. Într�un interviupentru „The Hollywood Reporter“,West a vorbit despre „obsesia luipentru fotografii și despre relațiape care oamenii le au cu acestea“.„The Independent“ amintește căsoția rapperului, faimoasa KimKardashian, are și ea o obsesiepentru selfie�uri. Kardashian alansat în 2015 un album foto, Sel�fish, în fapt o colecție de selfie�uri. n După David Suchet și KennethBrannagh, un alt mare actor îl vajuca pe Hercule Poirot. John Mal�kovich va intra în pielea faimosu�lui detectiv într�o nouă adaptare aromanului Crimele ABC pe care ova realiza BBC One. Alături deMalkovich, în alte roluri apar Ru�pert Grint (din Harry Potter) șiTara Fitzgerald. n Primul trailer pentru Mowgli, onouă adaptare a Cărților junglei

realizată de actorul Andy Serkis,celebrul interpret al lui Gollum,anunță un film mult mai sumbrudecât versiunile Disney. „Filmul emult mai apropiat de tonul cărțiilui Kipling și ia în calcul lumea încare trăia autorul, India colonialăa secolului al XIX�lea“, spune Ser�kis, care a dezvăluit faptul că a lu�crat vreme de patru ani la Mowgli.n Matt Groening, creatorul serii�lor The Simpsons și Futurama, adezvăluit primele imagini din Di�senchantement, prima lui creațieoriginală din ultimii 20 de ani.Noua serie este un fantasy pentruadulți a cărui acțiune se petreceîntr�un regat medieval decadent,iar personajele principale sunt

elful Elfo, prințesa bețivă Bean șiLuci, „demonul ei personal“. Celezece episoade din Disenchante�ment vor fi difuzate pe 17 augustde Netflix.n Un film derivat din franciza Menin Black este în pregătire la Holly�wood și îi va reuni pe marele ecranpe Liam Neeson, Tessa Thompsonși Chris Hemsworth. Filmul va filansat în iunie, anul viitor.nUltraViolet, un grup de militantepentru drepturile femeilor, aucerut serviciului Spotify să înlă�ture de pe site muzica forma țiilorRed Hot Chili Peppers, a lui Ste�ven Tyler de la Aerosmith, DonHenley de la Uriah Heep, Eminemși a altor artiști. UltraViolet sus �ține că toți acești muzicieni auabuzat de femei, deși nici unul din�tre ei nu a fost măcar trimis în ju�decată pentru un astfel de delict.n Planurile imperiului Disney dea înghiți complet studiourile 21stCentury Fox au fost temporarblocate după ce compania decomu nicații Comcast a anunțatcă va face o „contraofertă supe�rioară“. SDC

Luc Besson, victimă sau Weinstein francez?

Don Quijote, made inGilliam: verdictul

Dragi copii, în traducere dinlimba engleză asta înseamnăefectul fluture.

Metafora zice că o singură zbaterede aripi a omizii parvenite poatedeclanșa un eveniment mult maiamplu într�o altă zonă a lumii.Sau, la cum am înțeles eu, a facesau a nu face, la un moment dat,un gest foarte mic poate influențacursul istoriei în direcții total

opuse. Bun, acum gata cu teoria,urmează partea practică.

Se dă una bucată femeieIoana, care are una bucată Rareșde cinci ani, grupa mare lagrădiniță. Ioana este nu știu cemanager de proiecte la o firmădestul de bine înfiptă. Ceea ce știecel mai bine să facă Rareș este săia de la colegi cele mai noi și maiîn vogă modele de viroză, de lacele cu muci până la astea cufebră patruzeci și perfuzii de rehi�dratare. În cazul de față s�amulțumit cu una din colecția tre�cută, treizecișiopt cu cinci, dar des�tul cât să îi dea o binemeritatăpauză de la sistemul de învățământ.

Iată�l acum, fornăit și bleg șiursuz, privind de la balcon cătreniște copii care băteau o minge șiștiind că nu are voie la ei. Eragelos pe orice formă de viață careîși exercita libertatea, inclusiv pefluturele din specia Colias myr�midone care se așezase pe pervaz.A considerat că gângania cu nu �me pretențios ar merita o poacăzdravănă.

Tocmai când se pregătea săplesnească pe Colias myrmidone,Colias ăsta a dat din aripi o sin�gură dată. Acum nu știu dacă aresau nu legătură, dar pe Rareș l�aapucat strănutul și nu a mai făcutmicul gest despre care vă ziceam

în primul paragraf. A reușit doarsă scuipe împrăștiat un fluturecare dus a fost. Pe Ioana o stresaîngrozitor faptul că a doua zi aveaîntâlnire cu un client foarte im�portant, pe care exista riscul să orateze din cauză de copil bolnav.Fiindcă știți și voi, când e vorba deăsta micu’, nici papa de la Romanu poate face ca o mamă să îl lase

singur în casă. Așa că a doua zidimineață a sunat la serviciu să lespună că ea, cu orice risc profesio�nal, își va băga picioarele înmarea întâlnire.

Ce credeți, dragi copii, că i s�a comunicat de la birou? Pfai,mi se buburuzează pielea cândmă gândesc! Cică nici clientulăla important, buricul pământu�lui, smântâna de pe oala cu chiș �leag, nici el nu putea veni. Prin� sese în parc nu știu ce fluturerar, un Colias myrmidone, pen�tru gagica lui care avea insectarși în nici trei ceasuri a început săaibă frisoane.

Pentru acasă, vă rog să citițiși Gândăcelul de Elena Farago,doar că acolo nu se aplică efectulde fluture. Mâine vă dau extem�poral. SDC

The Butterfly Effect

BOBIVOI N-AȚI ÎNTREBAT, FĂRĂZAHĂR VĂ RĂSPUNDE

16ANUL XIV NR. 608

26 MAI – 1 IUNIE 2018fast food www.suplimentuldecultura.ro

În ritmul ăsta – anu’ și Star Wars�ulo să�mi dispară orice urmă de cu�riozitate. M�am dus totuși la vizio�narea de presă din Bucureștipentru că am ratat premiera eu�ropeană de la Cannes. Atunciaveam de scris. Filmul avusesedeja premiera mondială la LosAngeles, iar Chewebacca, soldațiiimperiali și, firește, echipa au căl�cat pe covorul roșu de la GrandThéâtre Lumière în calitate deunici reprezentanți ai entertain�ment�ului american într�o edițiesăracă în superproducții, vedeteși petreceri (dar cu filme bune).

Crescută fiind cu zâmbetulstrâmb al lui Harrison Ford, n�amputut să mă uit altfel decât cuochi de soacră la Alden Ehren�reich, care se străduiește atât demult să�i semene. Nu m�a convins.În primul rând că e prea scund.Apoi mi s�a părut crispat, preaatent să imite originalul. Zâmbe�tul trimitea uneori la adevăratulHan Solo, dar Ehrenreich n�areamestecul de insolență și încre�dere pe care�l dădea Harrison

Ford. Senzația aia că te calcă penervi, dar că te�ai lăsa pe mâna luipentru că știe ce face. Doar lacârma Șoimului mileniului Ehren reich pare că se transfigurează.Atunci chiar se simte Han Solo. Îlînțeleg. Orice fan ar simți la felcând ar trece la viteza luminii cuChewbacca alături. Momenteleastea foarte puține sunt exact celepentru care continuăm să neducem, vechii fani, la noile filmedin serie sau la spin�off�uri sau lace mai sunt ele. Farmecul s�a di�luat de mult, dar de fiecare dată eca la reîntâlnirea cu un fost iubitpeste care au trecut anii. Accepțisă beți un suc pentru că speri sărevezi în el persoana care a fost.Nu mai e persoana aia. S�a buhăit,nu s�a buhăit, nu contează. A tre�cut timpul. Dar uneori în con �versație glisează niște planuri șireușești să�l vezi o fracțiune de se�cundă în varianta tânără, aia pecare ai iubit�o și pe care ai în �vățat�o pe de rost. Ca Han Solo/Harrison Ford la manșă, pe temamuzicală The Adventures of Han,

compusă de John Williams. Peurmă hâț!, iar se închide tot. Da,știu, sună patetic, dar numai unfan înțelege.

Filmul regizat de Ron Ho�ward, după ce regizorii antamațiinițial – Phil Lord și ChristopherMiller – nu s�au înțeles cu produ�cătorul Lucasfilm, face parte dinantologia filmelor Star Wars,adică filme de sine stătătoare rea�lizate în afara seriei, dar cu perso�naje din ea (primul film din an� tologie a fost Rogue One, în 2016).Solo îl prezintă pe Han Solo catânăr pilot în aventurile care auprecedat întâlnirea cu copilotulChewbacca și cu nava Șoimul mi�leniului pe care a câștigat�o lacărți de la Lando Calrissian (in�terpretat acum de Donald Glover,nici o legătură de rudenie cuDanny Glover). Mai apar în filmWoody Harrelson, în postură demercenar și mentor al lui HanSolo, Emilia Clarke (lansată înGame of Thrones), care e fata iu�bită de Han Solo, dar dusă de des�tin în altă direcție, și Paul Bettany

în chip de antagonist – un ames�tec de Pacientul englez și MarcelIureș, care e convingător deși efăcut din petice.

Dialogurile sunt de multe oristupide, sunt scene care trenează,dar și scene când atmosfera seanimă. Acestea sunt exact celecare trimit la vechile filme dinserie, vezi călătoriile la bordulȘoimului mileniului, cu tachină�rile de interior și urmăririle mon �ștrilor spațiali sau ale navelorImperiului în exterior. Scenariulscris de Jonathan și LawrenceKasdan n�are umor, deși parcă aischița o grimasă la scenele în careapare L3�37, un droid de sex femi�nin cu totul altfel decât toțiroboții văzuți până acum pe ecran(Phoebe Waller�Bridge, cunos�cută pentru serialul de comedieFleabag de pe Amazon, îi dă voceași mișcările). L3�37 e elementul feminist & activist al filmului. Eae copilotul lui Lando și e convinsă

că Lando e îndrăgostit de ea(când te gândești la Sophia nu�țimai vine să zâmbești). Cică acestself�made droid (s�a construitsingur) va mai apărea în filmeleStar Wars.

Stau acum și mă întreb dacămai am energie pentru un nouStar Wars. Criticul american Ste �phanie Zacharek spunea acumcâțiva ani că oamenii continuă sămeargă la filmele lui Woody Allencum s�ar duce în vizită la o mă �tușă ramolită – din obligație, dinrespect. pentru că țin la ea, deși i�au auzit poveștile de enșpe miide ori. Cam așa și cu mine vs. StarWars. De fapt, tot sper că într�o zișarpele își va mușca coada. SDC

Solo: O poveste Star Wars/ Solo: A Star Wars Story – de Ron Howard,cu: Alden Ehrenreich, Woody Har-relson, Emilia Clarke, DonaldGlover, Thandie Newron, PhoebeWaller-Bridge, Joonas Suotamo,Paul Bettany

Prea mult Star Wars

IULIA BLAGAFILM

Sună paradoxal, dar ca fan Star Wars îmi potpermite să strig: prea mult Star Wars! Nu căne-am fi obiș nuit cu rațiile de pe vremea cândÎntoarcerea lui Jedi se dădea doar pe video, înproiecții secrete, dar seria și-a pierdut de multsavoarea și acum doar se fac bani pe melan -colia noastră (și pe paralizia noilor cinefili).

608