Anul al 102-lea Nr. NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 26 Februarie 1939

GAZETA M IS IIMREDACŢIA şl ADMINISTRAŢIA

BRAŞOV, Strada Lunga Nr. 5. — — Telefon 226 —

Abonament anual 200 Lei Pentru streinăfate 500 Lei P entru autorităţi, instituţii şi

întreprinderi 500 Lei Anunfuri, reclam e, după tarif

FONDATA L i 1 8 3 8 DE_GHEORGHE BARIT1UApare de 2 ori pe săptămână

N orodul să rb ă to re ş te azi pe Şefu l m a rii lu i R evo­lu ţii n a ţio n a le : pe M. S . R eg ele .

S ă tră ia s c ă M a je sta te a S a C tito ru l de Ţ a ră Nouă» R eg ele re d e ş te p tă r ii ro m ân eşti !

,Noua Constituţie este isvorâtă dintr’o nevoe sănătoasă a cerinţelor naţionale"

La 27 Februarie 1938, Conştituţia edictată de M. S. Regele, primind adeziunea masivă şi însufleţită a Naţiei, în urma plebis­citului din 24 Februarie, a fost promulgată şi sancţionată în cadrul unei impunătoare solemnităţi, care s'a desfăşurat la Pa­latul Regal.

Cu acel prilej, după depunerea jurământului pe noua Cons­tituţie de către toţi miniştrii, în fructe cu I. P. S, S. Patriarhul- Preşedinte Dr. Miron Cristea, M.£S. Regele a făcut următoarea însufleţită declaraţie :

„Noua Constituţie este isvorîtă dintr’o nevoe sănătoasă a ce­rinţelor naţionale şi a fost frământată ; în cnnştiinţa Mea şi a sfetnicilor Mei, cari, alături de neuitatul Meu părinte, au fost creatorii României de astăzi.

„Ţara căreia i-Am încredinţat spre învoire această nouă Constituţie, a primit-o cu un entuziasm care Mi-a bucurat inima.

„Sunt cel dintâi legat de ea şi voi fi cel dintâi păzitor al ei pentru binele poporului român.a

Luând apoi, cuvântul, I. P. S. S. Patriarhul Dr. Miron Cristea aduce Ja cunoştinţa Suveranului că ţara aproape în una- 1 nimifafe a votat noua Constituţie cu bucurie şi avânt neînfrânat.

Asemenea învierii Domnului, care pentru popoarele creşti­ne este sărbătoarea sărbătorilor, ziua care dărueşte o nouă Cons­tituţie, izorâtă din dragostea Suveranului pentru poporul Său şi din adânca Sa înţelepciune, este o zi sărbătorească.

Mulţumind M. S. Regelui pentru noua temelie dată Ţării,I. P. S. S, Patriarhul-Preşedinte Dr. Miron Cristea fnchee, în­demnând poporul la muncă constructivă pentru mărirea şi în­tărirea României.

Răspunzând I. P.^S. S. Patriarhului-Preşedinte, M. S. Regele a pronunţat urmâtorul^discurs :

înalt Prea Sfinţia Ta, Domnilor Miniştri, Domnilor,In aceste clipe înălţătoare, de reînoire a României primul

Meu gând se îndreaptă cu adâncă evlavie către creatorul Ro­mâniei întregite, scumpul şi neuitatul Meu Părinte Regele F er­dinand Cei Leal şi către toţi acei, mici şi mari, cari alături de

El au pătimit şi au muncit ca să aşeze Ţara în graniţele ei fireşti.

Opera ce s'a întărit cu atâta entuziasm, de poporul Meu, în ziua de 24 Februarie, este isvorâtă din gândul curat şi din adâncul

Acela care munceşte şi produce va putea glăsui în treburile obşteşti, iată calea cea nouă care s’a deschis prin această Cons­tituţie.

Ca păzitor suprem ai intereselor Neamului, voi veghea în fiecare clipă, ca spiritul acestei noui aşezări a Ţării să se păs­treze fără ştirbire şi ca munca fiecăruia să fie cât mai rodnică.

Ziua de astăzi trebue sa fie o zi de bucurie pentru toţii, căci se deschid larg porţile unui viitor plin de progres şi de linişte pentru România de mâine.

Nu pot în această sărbătoare să nu mulţumesc acelor cari împinşi de un sentiment puternic de patriotism şi de credinţă către Ţară şi Suveran, M ’au ajutat cu luminile şl experienţa lor, la înfăptuirea acestei opere de desăvârşire a consolidării na­ţionale.

Cu sufletele înălţate şi cu bucurie, Români, a sosit clipa în care, cu ajutorul tuturor adevăraţilor patrioţi, voi putea clădi o Românie puternică şi fericită.

Luni 27 Februarie 1939, îm- plinindu-se un an dela pro­mulgarea Constituţiei români­lor băştinaşi din cuprinsul ho­tarelor actuale ale României, această măreaţă şi istorică ser­bare naţională nu poate găsi destule cuvinte de exprimat bucuria, mulţumirea şi gratitu­dinea, faţă de sclipitoarea în­ţelepciune a mult iubitului nos­tru Suveran Regele Carol al II-lea şi faţă de nemărginita dragoste pe care o dovedeşte zi cu zi poporului român înţe­leptul nostru Rege.

Prin punctul 2 din proclama­ţia M. S. Regelui Carol al Il-iea, dela 20 Februarie 1938, marele şi înţeleptul nostru Rege, spu­nând poporului băştinaş român:

conştinţei Mele şi al sfetnicilor ţ „ sa lv a re a P a tr ie i e s te p entru Mei, că îndeplinim un comanda- M ine singu ra poru ncă ca re

S e r b a r e a sa lv a re ? Patrie i

ment imperativ al zilelor de azi j şi o moştenire sfântă a făuritori- ! lor României Mari s consolidarea I definitivă a Neamului Românesc^

Noua Constituţiune ce am pro­mulgat-o astăzi, in acest cadru solemn, şi care a fost primită cu atâta pătrundere a nevoilor reale ale naţiunii de cetăţenii Româ­niei, conştienţi de datoria lor că-

M ă îndrum ează în a ce s te v rem u ri în g rijo ră to a re de n e lin iş te su fle te a scă “, ni se

băştinaşi cea dintâi reală şi a- devărată Constituţie naţională românească, spre deosebire de toate celelalte constituţii ale partidelor politice.

M. S. Regele Carol al II-lea dând poporului Său o Consti­tuţie a sa proprie, promulgată la 27 Februarie 1938, ne-a sal­vat Patria de dezastrul naţio­nal şi politic, spre care o împin­sese partidele politice. Prin această salvare, Suveranul nos­tru ne-a dat a doua ‘unire na­ţională şi politică, la care a contribuit din Transilvania, Cri- şana şi Maramureş, I. P. S. Patriarh al României Dr. Miron Cristea, Dr. Alexandru Vaida- Voevod şi Dr. Voicu Niţescu.

Această a doua unire naţio­nală şi politică a Românilor băştinaşi şi această istorică sal­vare de Patrie, desfăşurată în cea mai perfectă linişte în ţară, sunt reflectate azi, după un an,

face dovada fără greşala că în- j de marea şi formidabila adu- gropatele partide po itice sub- { nare poporală dela Alba-Iulia,minaseră sfânta noastră unitate naţională, în timp de 20 de ani de jafuri ordinare din bugetul

I statului şi de certuri între pi» rinti şi fii, între mame şi fiice

I j re generaţiile viitoare, nu este ] şi între fraţi români de acelaşi, decât o puternică temelie, pe care | sânge, aşa de mult încât des-

I I sunt hotărît, cu ajutorul adevă- I membrarea politică şi naţională— raţilor iubitod de Patrie, să ci a- ! a Românilor din România de

dese o Românie înviorată, bogată btâ era pe pragul înfăptuire!,şl întărită. Această Constituţiune acordând drepturile fireşti ale ! era o chesiiuue de luni de zile,individului, statorniceşte în acelaş timp că aceste drepturi sunt î In faţa acestor triste faptestîâns legate de datorii. j istorice, pe care aici un om cu

Aceste datorii, din care cea mai sfântă este de a munci fâră preget pentru Patrie, trebue îndeplinite fără şovăire de toţi cetăţenii, fiecare după puterile sale şi în locui în care este ho­tărît a munci.

Sunt hotărît a păşi cu toată voinţa pe acest drum mântui­tor, întărind fără precupeţire munca şi cinstea în treburile obşteşti.

Scopul servitorilor Statului, în care Mă socotesc ca primul, este de a veghea fără încetare la ocârmuirea bunului mers al

mintea sănătoasă şi cu jude­cata limpede, nu le poate con­testa, M. S Regele nostru mult iubit şi mare înţelept, a pus votul poporului în luptă, cu a- jutorul plebiscitului nouii Con­stituţii. Poporul român învoin- du-se şi primind cu votul său propiu noua Constituţie, a bi-

gospodâriei publice, pentru întărirea comunităţii şi mulţumirea { ruit planurile ticăloase şi as- fiecăruia.

Numărul aşa mare al votanţilor îmi întăreşte pe deplin convingerea că am îndeplinit o credinţă a întregului Meu popor, descătuşind viaţa pudică de interesele strâmbte de partid şi aşezându o pe terenul adevăratelor nevoi ale obştei româneşti,

ţăranii, muncitorii, factorii de producţie, intelectualii, vor avea de azi înainte cuvântul ca să-şi apere interesele, fiind chemaţi în Parlamentul Ţării ca reprezentanţi ai sferei lor de muncă.

cunse ale fostelor partide po­litice de a desmembra sfânta noastră unitate naţională, ro- bindu-ne din nou străinilor de ieri. Iar prin această istorică şi formidabilă biruinţă a poporu­lui român M. S. Regele Carol al II-lea, — marele şi înţeleptul nostru Rege, — a dat Românilor

având in frunte pe cei mai che­maţi reprezentanţi ai poporului român din Transilvania, Banat, Crişana şl Maramureş, pe I. P, S. Mitropolitul ortodox român Dr. Nicolae Bălan din Sibiu şi pe I. P. S. Mitropoiiiul unit* român Dr. Nicules:u din Blaj.

Prin adunarea aceasta, adu- cându-se mulţumiri sincere şi calde, recunoştinţe istorice, o- magii de neţărmurită iubire şi devotament de perfectă supu­nere M. S Regelui nostru iubit şi înţelept, noi strigăm prin glasul acestei venerabile ga­zete, îmbătrânită şi oţelită în atâtea lupte naţionale :

Trăiască M. S. Regele Carol al II-lea, salvatorul de Patrie şi reunificatorul de suflete na­ţionale româneşti !

D r. R om ulus D am ian.

Noua C on stitu ţie a în sem ­n at p rim a m a n ifesta ţie , de u r ia şă în sem n ăta te , a v o in ţii unui popor ca re vo ia să se s im tă u nit ş i ta re , în ju ru l R eg elu i său.

RevoluţiaRegală

24 Februarie 1938, dată isto­rică, zi de redeşteptare a Nea­mului. A trecut un mare an dela Revoluţia Regală, care a oprit ţara din drumul către prăbuşire şi a îndreptat-o spre destinul ei firesc. E marea sărbătoare a ţării noui, zi de bucurie popu­lară, — dar adânc, în inimi, săr­bătorim în primul rând, pe Ma­jestatea Sa. Poporal a urmat chemarea Sa, L-a înţeles şi a avut încredere în intuiţia şi chib­zuinţă S a ; poporul îşi sărbăto­reşte înţeleapta purtare. Dar M. S. Regelui I-se cuvine cinstire şi recunoştinţă, pentru curajul de a privi lucrurile în faţă şi hotărârea de a le înfrunta, ca să ne trezească din fatalismul în care lâncezeam şi să ne în- drumeze către mântuire.

Căci al Lui a fost primul gând activ de izbăvire, a Lui prima hotărâre de a rupe cu un trecut nefast, al Lui cel dintâi act de descătuşare a ţării din inerţiile politice de eri.

A Lui este R ev o lu ţia , care s’a înfăptuit; şi a cucerit încă odată, nu numai prin formă pro­tocolară sau prin text de lege, dar prin faptă, prin luptă şi iz­bândă, titlul de Primul Cetăţean al Ţării. S ’a arătat atunci, vred­nic de acest titlu, prin curajul Său civic cu care a privit făţiş primejdiile ce ameninţau ţara şi prin gestul fără şovăire.

P fo g ra H H lsărbătorii zilei de 27

Dec. la Alba-Iulia.In ziua de 27 Februarie a.

c., va avea loc la Alba-Iulia marea adunare de solidaritate naţională pentru sărbătorirea de aniversare a promulgării Constituţiei, ai cărei program în rezumat este următorul ;

La ora 1Ü se va oficia servi­ciul divin, cu Te-Deum atât în Catedrala ortodoxă a încoro­nării cât şi în Biserica proto- popească unită, în prezenţa I. P. S. Lor Mitropoliţi, după care cortegiile se vor întâlni în piaţa principală Mihai Viteazul, îa faţa Palatului Primăriei.

Adunarea se va deschide e- xact la ora 11.

Vor vorbi I. P. S. Lor M itro- poliţii Ardealului Nicolae şi Alexandru, Excelenţa Sa d-1 Rezident Regal, General Dănilâ Papp, câte un reprezentant al clerului ortodox şi unit, repre­zentanţii intelectualilor, mese­riaşilor şi ai ţărănimii.

Adunarea, la care vor parti­cipa toţi delegaţii judeţelor din Ardeal, Banat, Crişana şi Ma­ramureş, va lua sfârşit la ora 13

Pagina 2« GATETA TRANSILVANIEI Nr. 16—1939

R ân d u ri d u h o v n iceşti

Isus chiamă la SineIoan /, 44—52.

Si. Ioan Botezătorul, vijelio­sul şi neînfricatul profet, îşi is ­prăvise predica chemării la po­căinţă şi-a botezului cu apă, — căci după semnul Cerului el cunoscut-a pe „Mielul lui Dum­nezeu, Celce ridică păcatul lu­m ii“, pe Isus, Celce avea sa boteze cu Duhul sfânt.

— iată Mielul lui Dumne­zeu ! — spunea Ioan Botezăto­rul lui Andrei şi altui ucenic al său, când vede pe Isus. Ca la un îndemn al fostului lor învăţător, cei doi ucenici îi ur­mează pe Isus — şi prin îm­preună petrecerea unei zile de sfinte comunicări şi lămuriri, sufleteşte ei îşi arvunesc intra­rea în apostolié. Andrei se gră­beşte apoi să-i împărtăşască şi să facă părtaş de marea bucu­rie şi pe fratele său, pe pesca­rul Simon, pe care apostolia îl dărueşte cu numele de Petru.

— Vino după mine !... îi spune apoi Isus lui Filip în ziua ur­mătoare, ca Filip să-l vestească pe Natanail de aflarea „Celui despre care au scris profeţii“.,.

E întâia chemare făcută de Cristos, pentru întemeierea îm­părăţiei lui Dumnezeu pe pă­m â n t..

E recrutarea primilor volun­tari, cari în numele lui Cristos aveau să desfăşoare steagul creştinătăţ i în neclintita cre­dinţă a biruinţei.

E chemarea, pe care veacu­rile o rostesc de-atunci neîn­cetat prin glasul Evangheliei,— şi căreia tot celce îi răspunde îşi găseşte odihna făgăduită de Domnul, primind „jugul“ Lui bun şi uşor în această răpoasă „vale a plângerii“.

E chemarea, care mişcând mulţimile, prin miraculoasa-i putere a schimbat din temelii viaţa socială şi spirituală a lu­mii, aşezându-oîn rosturi drep­te, deschizându-i idealuri noui, scoţându o din toartele efeme­rului — şi pe aripile desăvâr­şirii înălţându-o în zbor spre vecinicîe, spre Ziditorul ei, spre Dumnezeu.

Dacă acestei chemări i-ar răspunde cu toată credincioşia cele 3 5 ’/o ale omenirii, adecă

Către iubitul nostru cler şl popor românesc din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş.

In ziua de 27 Februarie, se împlineşte un an de ziie da când M. S. Regele Carol al Il-lea a întărit cu înalta Sa iscălitură Constituţia cea nouă a Ţării Româneşti, ce a rodit din fră­mântarea sufletului Sau mare închinat poporului român, cu toate podoabele pe care í Le a hărăzit, Atotputernicul Dunne- zeu.

Gândindu-ne la tot ceeace în­semnează pentru strângerea rân durjlor între toţi fiii neamului această Constituţie, noi arhipăs­torii celor două biserici româ­neşti din Ardeal, am găsit de cuviinţa a ne apropia rândurile şi inima într'un singur simţă mânt de slavă, întocmai cum făceau odinioară, în zilele mari ale neamului, înaintaşii noştri de glorioîsă po-nenire care au cinstit scaunele arhiereşti dela Sibiu şi dela Blaj.

Iu b iţi n o ş tr ii i i i su fle te ş ti

începutul anului trecut ne gă­sise în mari frământări, în mij­locul unor lupte între fraţi, ce ne Iroseau puterile în jurul tmor dispute mărunte, în loc de a închina aceste puteri ope­re i de consolidare a Statului.

atât cât *numără statistica pe seama creştinismului, când a- ceste 35 procente n'ar fl numai ale statisticei ci într’adevăr ale lui Cristos, — hotărât, că pe planeta noastră ar fi mai mult astâmpăr, pământul ar fi destul de mare, de bogat şi de fru­mos. ca să 'ncapă fără strâm­torare şi în deplină împăciuire pe toţi oamenii şi toate neamu­rile lui...

...„Vino după mine !“... Da, II urmăm, dar cu rezerva atâtor îndoieli şi condiţii egoiste, în­cât ia tot pasul săvârşim acte de tradare şi de dezertare, ca apoi regretând greşalele pâr guitoare în decepţii şi dureri, să-I facem noui promisiuni şi mărturisiri de credinţă, ca şi peste acestea ispita să arunce vălul uitării... Iată de ce oşti­rea ceştinismului nu poate re­colta încă o hotărâtoare biru­inţă pentru strălucirea împără­ţiei lui Dumnezeu pe pământ.

Venirea acestei împărăţii ză­boveşte până când omenirea va trăi întreagă, tragedia fiului ră­tăcit. Cu sufletul îndurerat şi sfârticat, pe chip purtând urma tuturor păcatelor, — pe calea lacrimilor şi-a pocăinţei odată întoarce*se-va către Părintele, de care s’a despărţit cu-atâta uşurinţă şi necuviinţă...

„Vino după m ine!“... rămâne peste veacuri acelaş refren al îndurării dumnezeeşii, pe care lacrimile şi însângerarea ome nirii îl fac tot mai tare şi mai chemător.

Prea multă ameninţare, prea multă pregătire pentru omor şi distrugere... Oricât ai vrea să fi al vremii şi al lozincelor ei a- prinse şi înverşunate, — tot vei admite, că mai mult te impre- şionează şi te câştigă, figura lui Isus sub povara Crucii, de­cât mereu reprodusul chip al celor cu cască de fier, cu pumn încleştat, cu gură rânjită în a- meniaţăr...

Căci chemarea lui Isus e che­mare ia viaţă şi la creaţie, — chemarea vremii, care îşi uită de El, e chemare la moarte şi ia prăpăd.

Prot. A lex . B ro tea .

Totul era contestat în viata noistră publică.

Nu era hotărîre de guvernă­mânt, nu era persoană, autori­tate, valoare morală, lege şi chiar Constituţia, care să nu fi fost supuse îndoelilor, care să nu formeze obiect de con­troverse şi de ceartă continuă.

Cu asemenea metode, nu pu­tea înainta această ţară.

Mai ales în această epocă, la scurt timp după unirea naţio- mlă, trebuia ca toate gândurile şî putariie noastre, să fie în­chinate acţiunii comune şi în­chegate de întărire a Neamului şi a Statului.

Dumnezeu însă, a binevoit să aducă şi această stare mult do­rită, prin înţelepciunea Regelui nostru prea iubit care a avut voinţa de a merge drept la ţinta salvatoare, scoţând, Ţara din frământarea care o slăbea din zi în zi. Iar în acţiunea pornită, M S. Regele a făcut apel la toţi românii, ca să vină în aju­torul şi în slujba ei.

Pătîunşi de spiritul acelei cal­de solidarităţi, care vibrează în litera nouii Constituţii, şi re­cunoscători lui Dumnezeu pen­tru înţelepciunea, puterea de muncă şi înfiâcărata dragoste de neam, ce a bine voit a sădi în sufletul Suveranului nostru, noi chemăm poporul binecuvân­

tatului Ardeal la sărbătoarea aniversării Constituţiei, care va avea loc in ziua de 27 F e b ru ­a r ie In ce ta te a s fin te lo r îm ­p lin ir i n a ţio n a le , la A lb a- Iu lia .

România întreagă va prăznui in această zl, roadele strălucite ale unui an de muncă stărui­toare, desfăşurată cu încredere şi cu elan răscolitor de către M. S. Regele Carol II.

Fiecare oraş, fiecare sat, va fi în sărbătoare, aşa cum se cu­vine în ziua de aniversare a celei mai de seamă dintre bi­ruinţele româneşti dela Unire încoace.

Ardealul tradiţiilor naţionale j trebue să prăznuiască, osebit de

toate sărbătorile locale ziua a- ceasta care a deschis azi por­ţile înfrăţirii şi a redeşteptării noastre.

Iu b it popor ro m ân esc

In slujba operei de înfăptuire şl de înfrăţire trebue să sa gă­sească şi acum, ca întotdeauna, sfintele noastre biserici stră­moşeşti,

Cine nu ştie că de câte ori s'a petrecut un eveniment im­portant în trecutul neamului nostru, a fost de fată cu aju­torul ei, cu binecuvântarea ei.

Cu atât mai mult se cuvine azi ca biserica să fie angajată la această operă de renaştere naţională, care na e o acţiune de caracter politic, ci în primul rând are un caracter moral şi se adresează adâncurilor noas­tre sufleteşti prin mijloace şi argumente de ordin superior.

De aceea, cu iubire de mamă, Biserica, vă cheamă la o săr­bătoare a păcii şi a bunei în­voiri.

Ceasul de fată în special ne porunceşte să ne strângem rân­durile.

Când ne pândensc atâtea pri­mejdii din afară, datori suntem să stăm în ajutorul înţeleptului nostru Suveran, ca să conducă destinul acestui neam spre li­manuri fericite.

Şi se cuvine, cu amândouă mânile, să prindem cu toţii gândul mântuitor al Suveranu­lui şi al sfetnicilor Săi luminaţi, dovedind astfel lumii din afară, solidaritatea şi unitatea noastră de oţel, capabile de a înfrunta orice ameninţare.

Iubitul nostru Cler şi Popor, ne vom întâlni deci cu ioţii la Alba Iulia, fraţi români ardeleni, dela viădică până la opincă, legaţi strâns în simţire de fră­ţie românească, mai puternic şi mai grăitor decât toate celelalte,

Veniţi cu sufletele larg des­chise, ca să aducem închinare după datina strămoşească Celui ce este bunul şi înţeleptul pă­rinte al Ţării, M. S. Regele Carol II.

Convinşi că Renaşterea Na­ţională pe care toţi o dorim, va fi posibilă şl va rămânea trainică numai dacă va fl aşe­zată pe temelia elanurilor su­fletelor noastre, noi îndemnăm pa fiii noştri sufleteşti, ca, as­cultând de porunca conştiinţei lor şi de înalta poruncă a vre- milor de azi, să vină la această mare sărbătoare a sufletului ro- mâaesc.

Binecuvântarea noastră ar­hierească să aşeze în sufletele voastre pacea senină şi să în­tărească inimile voastre întru dragostea de Neam, de Ţară şi Rege.

Dată în reşedinţele noastre dela Sibiu şi dela Blaj, în ziua de 18 Februarie, 1939,

t N ICOLA E Mitropolit Ortodox al

Ardealuluif A L E X A N D R U Mitropolit Unit al

Ardealului

A VIZ. La tipografia „Astra* Braşov sunt vacante două pos­turi de legători de cărţi ro­mâni. Doritorii să se adreseze la Biroul tipografiei.

ConvocareReuniunea Fem eilor Ort. Rom.

din Braşovul-vechiu îavită pe toate membrele ei a lua parte la Adunarea generală ordinară, care va avea lo : Duminecă in 26 Februarie c., în localul Şcoa­lei primare Nr. 3, str. Vasile Lucaciu, la ora 3 p. m., cu ur­mătoarea ordine de zi|:

1. Deschiderea adunării.2. Raportul secretarei asupra

activităţii Reuniunei pe anul1938.

3. Raportul casierei asupra gestiune! financiare pe anul1938 şi descărcarea com ite­tului.

4. Alegerea comisiei de cen- zore a socotelilor pe an. 1939.

5. Alegerea membrelor veri­ficatoare ale procesului verbal al adunării generale.

6 . Alegerea noului comitet pe anii 1939— 1944.

7. Diverse propuneri.In caz, că numărul membre­

lor cerut de statute nu se în­truneşte adunarea generală se amână pe Dumineca următoare, în 5 Martie c , când se va ţine cu orice număr de membre, în acelaş local, la aceeaşi oră şi cu aceeaşi ordine de zi.

Braşov, 18 Februarie 1939. Preşedintă j Marioara Dr. Debu. Secretară s Ol. Perşinariu.

Adunareap ro p rie ta r ilo r ş i ex p lo a ta to ­r ilo r din sta ţiu n ile b a ln eare

ş i c lim a tice .

Se va tine Duminecă în 5 Mar­tie a. c., în Braşov, sala Pri­măriei din Casa Sfatului (Piaţa Libertăţii) deschizându se la ora9 dimineaţa cu următorul pro­gram :

1. Deschiderea adunării, sa­lutarea autorităţilor şi consti­tuirea adunării. 2 Raport asu­pra necesităţii de a înfiinţa a- sociaţia proprietarilor şi e x ­ploatatorilor din staţiunile bal­neare şi climatice; raportor : Prof Dr. Marius Sturzi. 3. Greu­tăţile financiare ale staţiunilor balneare şi climatice; raportor: Prof. Ing. D Ghermani. 4. A- meliorarea conditiunilor de cir­culaţie pe C F. R. şi şosele. Poşta şi telefoanele în staţiuni; viza paşapoartelor pentru băi.5. Reclame şi propagandă co ­mună a staţiunilor. 6 . Prezen­tarea şi votarea statutelor Aso­ciaţiei. 7. Eventuale.

La adunare pot participa şi proptietarii din staţiunile cari nu au trimis până acum ade­ziunea lor. Administraţiile sta­ţiunilor sunt rugate să avizeze şi să învite proprietarii din sta­ţiuni pentru a lua parte la a- dunare.

Participanţii vor primi ca­mere confortabile cu 3 0 }/,> re­ducere la hotelul Coroana din Braşov în zilele de 4 —6 Martiea. c., şi sunt rugaţi să-şi anunţe eventual sosirea cu câteva zile înainte.

InştiintarePrin prezenta avem onoare a

informa onor. noştri clienţi şi cunoscuţi, că toate depozitele firmei „Arborul“ S. A. au fost des dinţate odată cu lichidarea firmei. Dintre foştii acţionari Aurel Puiu cu Ludovic Kohn (cu fostul depozit din Strada Lungă 145— 147) au înf.inţat un singur depozit în Braşov, str. I. Mania 67, la Intrepozitele „Al­bina“ lângă gara mare Braşov, sub denumirea firmei A urel P uiu & Co.

Acest depozit, nou organizat şi prevăzut cu tot felul de ma­teriale de cherestea şi tâmplă- rie, oferă calităţi la preţuri tot­deauna convenabile.

Este ştiut de toată lumea, că firma nouă vinde totdeauna cei mai convenabil. încercaţi spre a vă convinge

Notaţi î Aurel Puiu & Co.Telefoane 500 şi 601.

Act de mulţumirePrimim din partea d-lu! Prefect af

judeţului, tabloul donatorilor şi celor- ce au adunat contribuţiile donate pen­tru ridicarea unui spital de copii ta Braşov, $i care este înso| 1 de urmă­toarele rânduri de mulţumită :

Apelul făcut pentru strânge­rea de fonduri pentru ridicarea unui spital de copii în Braşov» a avut un răsunet, care face cinste tuturor acelora cari din puţinul lor prisos au donat ceva pentru acest scop.

In calitate de Prefect al jud. Braşov, mulţumesc cu toată re - cunoştinţa, atât donatorilor cât şi acelora cari s-au străduit ctt adunarea acestei importante

! sume de Lei 861.638.Suma nefiind complectă, de­

oarece nu toate persoanele an depus încă listele şi biletele» rog să binevoiască ca în cel mai scurt timp să le prezinte, fiind si£ur că, dacă nu le-an prezentat până în prezent, a fost tot dodaţa de a mai a - duna ceva în plus.

La terminarea tuturor înca­sărilor să trimite fiecăruia o dare de seamă tipărită.

A s o c i a ţ i aP e n s io n a rilo r P u blici-B raşov *

— CON VO CA RE. —In conformitate cu art. 29 ş i

50 din statute, convocăm pe membrii acestei Asociaţii, în a - dunare generală anuală, care se va tine în ziua de i i Mar­ti e 1939, ora 9 dim, în sala Sfatului orăşenesc din Braşov, cu următoarea ordine de zii

1. Cuvântarea de deschidere a preşedintelui.*

2 . Cetirea procesului verbal al şedinţei adunării ^generale din 1938.

3. D irea de seam i a activi­tăţii Consiliului de adm. pe 1938*

4. Darea de seamă asupra si­tuaţiei băneşti pe anul expirat» Raportul comisiunei de cen- sori şi descărcarea gestiune! pe 1938.

5. Votarea bugetului pe 1939*6 . Ratificarea membrilor co­

optaţi în cursul anului.7. Alegerea unei noul comi­

sia ni de censori.8 . Diverse comunicări şl pro­

puneri.Propunerile ce nu pornesc

din sânul comitetului, vor f i anunţate în scris preşedintelui, cel puţin cu 3 zile înainte d e data fixată pentru şedinţa a- dunării generale.

Dacă la data şi ora indicată mai sus, nu va fl prezent nu­mărul de membri cerut de sta­tut, adunarea se va amâna de drept cu o oră, adecă la ora 10* când se va tine cu orice ntt- măr de membri vor fl prezenţi.

Insistăm ca membrii să sa prezinte în număr cât mai maret urmând a li se face comunicări importante în legătură cu or­ganizarea so c ie tă ţi în Frontul Renaşterii Naţionale; organi­zarea corporativă ; chestiunea scumpete! din oraşul nostru la raport cu valoarea pensiilor, etc*

Braşov, 22 Febr. 1939.Preşedinte, Secretar,Ioan Mailat. , I. PopovicL

Asupra dvs.S.... . . a lucrărilor dvs. şi at

preocupărilor dvs. se publicâ adesea în cele 120.000 ziare ş i reviste din lumea întreagă ar­ticole şi notiţe, care vă sunt absolut necesare. Dacă doriţi să aveţi aceste articole şi no­tiţe preţioase, ca şl instituţiile din străinătate şi din capitala tării noastre, adresaţi-vă şi dv*. agenţiei„SE R V IC IU L G A ZETELO R?*Directori î AUREL M. ALECU

şi EM. SA M 0ILÀBucureşti I. — Str. Sf. Constantin 24 —

Telefon 3 — 16— 15

care vă dă cu plăcere orice lă«** murire suplimentară şi vă fact— la cerere — şi probe gratuite.

C H E M A R ECătre iubitul nostru cier ţi popor românesc

din ArdeaS, Banat, Crişana şi Maramureş

Kr. 16-1939 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

m ù ijm mMÂJtjp m im or m mţrupMdâ m |4T|p|llT|

TrunrfcNf. 13470 18, II. 1939.

PubiicatjuneSe aduce la 'cunoştinţa celor

interesaţi, cà în ziua de 4 Mar­tie 1939 la orele 10 dim. în cabinetul dirigintelui Oficiului de reşedinţă principală P. T. T. Braşov I. se va ţine licitaţie publică, tratare prin bună în volală pentru vânzarea a celor -5090 fontă veche ce se găseşte depozitată în subsolul oficiului ptt. de reşedinţă pr. Braşov, cu respectarea normelor generale pentru tinerea licitaţiilor admi­nistraţiilor publice şi în con­formitate cu dispoziţiunile art. 87 din Legea Contab. Publice.

Ofertanţii se vor prezenta cu ofertă închisă şi sigilată tim­brată la termen fixat mai sus. Diriginte Reşedinţă Pr. Braşov

D. Stănescu.Contab. de mat., Finta

Primăria Municipiului BraşoT

Nr. 5825—Í939 Oficiul de Ocrotire

Publicatiune9Din veniturile fundaţiunii în­

fiinţate de văduva „Matilda de Trauschenfels nasc. W eazel din

Kronfeld" pentru amintirea ta­tălui ei, a fostului judecător primar Iosif Wenzel din Kron­feld, se vor împărţi la 19 M ar­tie 1939, 10 (zece) ajutoare de câte lei 1500, între cetăţenii din localitate.

La solicitarea ajutoarelor sunt îndreptăţite toate persoanele să­race, incapabile de muncă şi câştig, fără deosebire de sexe, naţionalitate şi religie, dar nu­mai cele născute în Braşov şi care aparţin Braşovului.

La cerere se va anexa : ex ­trasul de naştere, certificatul de apartenenţă şi certificatul me­dical că solicitatorul este inca­pabil de muncă.

Mai departe solicitatorul tre­bue să probeze printr'un certi­ficat al primăriei, adeverit şi de oficiul parohial competent că nici solicitatorul, nici părinţii sau copiii, nici soţul (soţia) în care trăeşte sub un acoperiş, n’au nici o avere şi că merita a fi ajutat.

PetiţiunÎie se vor înainta Pri­măriei până cel târziu 15 M ar­tie 1939, ora 11 a. m.

Braşov, la 21 Februarie 1939. p. Primar :

M. Kauf mes. p. Secr. gen., Dr. Ulpiu Ştefan

Nu c e t i ţ i gazete vră jm aşe in te re se lo r neam ului.

PublicaţiuneSe aduce la cunoştinţa celor

interesaţi că în ziua de 28 F e ­bruarie 1939, orele 9, Regia Autonomă L A. R. Braşov, vin­de prin licitaţie publică o ma­şină cu aburi „H. Bollinkx" Bruxelles de 1000 C. P., ce funcţionează cu aburi supra­încălziţi la 350°, cuplată direct cu un generator „Electricité et VapQur“ 750 C. V. A. 380/220 volţi alternativ trifazic, ambele în greutate aproximativ 90 tone, din care cca 70 tone fontă, cca 1,1/2 tone oţel, iar restul com­poziţie, aramă, etc.

Amatorii se vor prezenta per­sonal sau prin procurişti cu oferte închise şi garanţie Í 0 la sută. Maşina este demontată şi se vinde loco magazia noastră.

Regia Autonomă I. A. R. îşi rezervă dreptul ca după des­chiderea ofertelor să procedeze la o licitaţie cu supraoferte ver­bale numai cu concurenţii pre­zenţi, urmând ca adjudecarea definitivă să se facă dacă ob­ţinem preţul de evaluare.

Informaţii zilnic orele 6— 13 la Serviciul Administrativ.

93 1— 2

No. 768— 1939.

Publicaţie de licitaţieSubsemnatul portărel prin a-

ceasta publică că în baza deci- ziunii Nr. G. 2670/1938 a ju­decătoriei de ocol mixtă Braşov, în favorul reclamantului Dr. Vaier Nagrilă repr. prin adv Dr, Gh. Bălcaş din Braşov, pentru încasarea creanţei de 2848 lei şi accesorii, se fixează termen de licitaţie pe ziua de 6 Martie 1939, orele 15 p. m. la faţa lo­cului în comuna Prejmer, unde se vor vinde prin licitaţie pu­blică judiciară, Radio, mobile de casă, maşină de cusut, în valoare de 8500 lei.

In caz de nevoie şl sub pre­ţul de estimare.

Braşov, la 10 Februarie 1938.Fomitio

98 1— 1 portărel

S T O F E L E

Confecţiunile şi produsele c r o i t o r i e i

WEST EME ANacum în strada

R egele C arol Nr. 19lângă depozitul de stofe

„Dorobanţul“ sunt superioare în calitate

ca fason şi lucru, deci foarte ieftine

S T O F E L E

Confecţiunile şi produsele c r o i t o r i e i

WESTEHEANacum în strada

R egele Carol Nr. 19 îângă depozitul de stofe

„Dorobanţul"«unt superioare în calitate

ca fason şi lucru, deci foarte ieftine

S T O F E L E

Confecţiunile şi produsele c r o i t o r i e i

WESTEMEANacum în strada

R eg ele C arol N r. 19lângă depozitul de stofe

„Dorobanţul" sunt superioare în calitate

ca fason şi lucru, deci foarte ieftine

3

5 T 0 F 1 L E

Confecţiunile şi produsele c r o i t o r i e i

WESTEHEANacu ax în strada

R egele C a ro l Nr* 19lângă depozitul de stofe

„Dorobanţul“ sunt superioare în calitate

ca fason şi lucru, deci foarte ieftine

S T O F E L E

Confecţiunile şi produsele c r o i t o r i e i

WESTEMEANacum în strada

R eg e le C arol Nr. 19 lângă depozitul de stofe

„Dorobanţul" sunt superioare în calitate

ca fason şi lucru, deci toarte ieftine

S T O F E L E

Confecţiunile şi produsele c r o i t o r i e i

WESTEHEANacum în strada

R eg e le C aro l N r. 19lângă depozitul de stofe

„Dorobanţul" sunt superioare în calitate

ca fason şi lucru, deci foarte ieftine

S T O F E L E

Confecţiunile şi produsele c r o i t o r i e i

WESTEMEANacum în strada

R eg ele C arol Nr. 19 lângă depozitul de stofe

„Dorobanţul" sunt superioare în calitate

ca fason şi lucru, deci foarte ieftine

S T O F E L EConfecţiunile şi produsele

c r o i t o r i e i

WESTEMEANacum în strada

R e g e le C arol Nr. 19 lângă depozitul de stofe

„Dorobanţul" sunt superioare în calitate

ca fason şi lucru, deci foarte ieftine

S T O F E L EConfecţiunile şi produsele

c r o i t o r i e i

WESTEMEANacum în strada

R eg ele C arol Nr. 19 lângă depozitul de stofe

„Dorobanţul“ sunt superioare în calitate

ca fason şi lucru, deci foarte ieftine vOao

I

depozitul Braşov, Str. Regele Carol, 26

vinde cu următoarele preturi :

Ciorapi de mătase pt. doamoe Lei 39, 49, 59, 69, 79„ „ flori a cal. pt. doamne „ 27, 39, 44, 59„ „ pt. bărbaţi, I-a cal, „ 22, 27, 29, 39„ „ 3/4 pt. bărb. şi copii „ 29, 32, 35, 39

Chiloţi de dame siluetă ,, 29, 32, 36, 39„ „ „ charmeuse „ 99, 108, 129, 149

Cămăşi sport bărbăteşti „ 89, 99, 109Pantaloni macco pt. bărb. şi copii „ 69, 79, 89, 109Costume de ski pt. copii „ 99, 109, 119, 139

„ „ „ „ bărb. şl doamne „ 209, 329, 349Bluze sport căptuşite pt. „ „ 99, 109, 129Jachete pt. copii, lână pură cal. I „ 149, 169, 189

„ şi pulovere de lână pt. dame „ 199, 249, 299

Preţurile sunt astfel marcate, ca nimic să nu rămâie nevândut !

Deosebit punem în vânzare diferite alte articole de tricotaj, jachete, pulovere, şosete de spirt, veste, cămăşi de sport, pulovere pentru străjeri, rochii şi diferite articole piese

desasortate cu preţuri mult reduse.Rugăm onor. clientelă a face cu m p ărătu rile d im in eaţa , ca fiecare client s ă -ş i a lea g ă în lin iş te cele potrivite. 95 1— 4

AvantajulServiciului

Rapid :L in iş te — iu ţea lă

p u n ctu a lita te com fort

Serviciul regulat• spre :A m erica de Nord C anadaA m erioa C en tra lă C uba—M exico A sia de E s t A m erica de Sud A u stra lia

Voiajuri de plăceri, de recreaţie şl de studii

HS H|[ereiL I N I A

H A M BU R G — A M ERIC A S . A. R

Informaţiuni şi prospecte ia firma

„H AN SA " G. H altrich & Co. Braşov, Str. Regina Maria, 40 18 (fostă Neagră) 2 —0

unde se vor vinde prin licita- ţiune publică judiciară: 8 care gunoi, Boşurl, saci goi, saci plini, elevatoare şi alte, în va­loare de 18.^10 lei.

In caz de nevoie şi sub pre­ţul de estimare.

Braşov, la 6 Febr. 1939.Indescifrabil

99 1 — 1 portărel

Mica publicitateDe închiriat dela l Aprilieeventual 1 Martie a. c. locuinţă modernă, tot confortul, consta­ta toare din 4 camere şi depen­dinţe, Str. Gh. Baiulescu Nr. 15» latormaţiunl d-ra Niţescu, Şcoa­la de menaj, Bulevardul Fer­dinand. 81 4—O

AU SOSit sufragerii şi dor­mitoare admirabile, garantate, de prima calitate. Se pot cum­păra şi în rate la „Mobila,“ Braşov, V ila K e rtsch .

94 2 —4

De vânzare una maşină da copiact acte marca „Rodertal* în stare bună. Informaţiuni la Administraţia ziarului. 2-0

Nr. 833— 1939.

Subsemnatul portărel prin a- ceasta publică că în baza de- ciziunii Nr. G. 997— 1929 a judecătoriei de ocol Braşov în favorul reclamantului Comuna Politică Bod repr. prin advoca­tul Dr. Gh. Balcăş din Braşov, pentru încasarea creanţei de lei 6880 şi acc. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 4 Mar­tie 1939, orele 12 a. tn. ]a faţa locului în comuna Bod 288 şi cont. la Primăria com. Bod,

Contabil Banca Şercăiaoa a. a. Şercaia, publică concurs pen­tru ocuparea unui post de con­tabil. Dela concurenţi să cere să fie absolvenţi a unei şcoli superioare de comerţ, şi praxă de bancă. 85 3—-3

\De vânzare teren bun d«construit, circa 913 stânjeni pat- traţi, situat în strada Eliade Rădulescu, vecin cu D. Alee» Petrescu a se adresa la gazetă, 418 19—0

De închiriat Livadea Poştei 22 parter, 1— 2 camere mobilate» eventual acces la bucătărie.9 6— 0

D E V A N ZA RE. Mai multe case mici şl parcele în rate. Leonhardt, Str. Sf. Ioan 13.

100 1—*

'«fina 4 O AZET AflTRANSIL VÀNIEI Nr 16—19

închideresesiunii Consiliului Permanent ai înţelegerii Balcanice

Miercuri, 22 Februarie a. c., Ia orele 12.30, reprezentanţii presei române şi străine au fost convocaţi la Ministerul de ex­terne, unde d-1 Grigore Ga- fencu, Ministrul Afacerilor Stră­ine a dat cetire comunicatului oficial al Consiliului Permanent a l înţelegerii balcanice.

C om unicatul o fic ia lConsiliul Permanent al înţe­

legerii Balcanice s’a reunit la Bucureşti, în zilele de 20, 21 ş) 22 Februarie 1939, sub pre- şedenţia Excelenţei sale d-1 Gr. Gafencu, Ministrul Afacerilor Străine al României ; Grecia fiind reprezentată prin E xce­lenţa Sa d-1 Metaxas, preşedin­tele Consiliului şi Ministrul Afacerilor Străine ; Turcia prin Excelenţa Sa d-1 Saracodu, Mi­nistrul Afacerilor Străine şi Ju - goslavia prin Excelenţa Sa d-1 Cincar Narcovici, Ministrul Afa­cerilor Străine.

Membrii Consiliului Perma­nent au examinat diferitele as­pecte ale situaţiei internaţio­nale actuale şi au procedat la detailate schimburi de vederi asupra chestiunilor cari privesc în mod special întererele state­lor din înţelegerea Balcanică.

Membrii Consiliului Perma­nent au fost unanimi în a con­stata că ci privesc într'un mod perfect identic politica pe careo urmează înţelegerea Balca­nică, profund ataşată idealului

păcii, care n’a încetat de a o inspira dela fundarea sa.

Consiliul Permanent, reafir­mând strânsa solidaritate care uneşte membrii înţelegerii B al­canice, subliniază voinţa lor u- nanimă de a continua eforturile lor în acelaş spirit.

In legătură cu aceasta, Con­siliul Permanent a avut ocazia de a se felicita de acordul în­cheiat la Salonic la 31 Iulie1938. Acest acord mărturiseşte într'un mod deosebit ferma vo­inţă a Statelor membre ale în­ţelegerii de a nu neglija nimic în căutarea unei sincere cola­borări între toate Statele P e­ninsulei pe bazele unei egali­tăţi perfecte şi a respectului absolut al frontierelor lor.

Consiliul Permanent a ratifi­cat hotărârile Consiliului Eco­nomic al înţelegerii Balcanice, reunit ultima dată la Istambul în luna Aprilie 1938, şi a ex ­primat ferma sa speranţă că lucrările celei de a VII-a se­siune a Consiliului Economic, care se va reuni la Bucureşti în Aprilie 1939, vor permite de a strânge şi mai mult legătur le economice îctre ţările înţele­gerii Balcanice şi de a perfec­ţiona comunicaţiunile directe între ele

Viitoarea sesiune ordinară a- nuală a Consiliului Permanent va avea loc in luna Februarie 1940 la Belgrad.

INFORMAŢIUNIM in isteru l M unci a re v e n it

asupra repausului din 27 F e­bruar a. c. stabilind că între­prinderile industriale şi prăvă­liile vor lucra; închise fiind numai şcolile şi instituţiile pu­blice. *

S itu a ţia e le v ilo r căzu ţi de t r e i o ri la b a ca la u rea t. Elevii căzuţi de trei ori ia examenul de bacalaureat, dacă se înscriu din nou în clasa VIII, nu pot fi socotiţi repetenţi.

❖A leg erea noului C onsiliu

a l C olegiului m ed icilo r din B ra şo v . In 21 Febr. 1939 s'a ţinut alegerea noului Consiliu al Colegiului medicilor din B ra­şov, sub presidenţia d-lui in­spector general sanitar Dr. Apos* tolescu, delegatul Ministerului Sănătăţii. Au votat 119 medici.

Comitetul nou ales s’a şi con­stituit astfel î preşedinte Dr. N. Căliman, vicepreşedinte Dr. O. Sonea, secretar Dr. E. Fink, casier Dr. G. Tutschek, mem­bru Dr. P. Nîstor, membru su­pleant Dr. O. Wolf.

*D ela A d m in istra ţia fin an ­

c ia ră . Se aduce la cunoştinţa pensionarelor văduvelor cu co­pii minori, că conform ordinu­lui Casei Generale de pensiuni Nr. 81700— 939, urmează să de­pună la Biroul Pensiilor, cât mai urgent, o declaraţie, în care se va specifica, că văduva nu s’a remăritat şi data exactă a naşterii minorilor (anul, luna, ziua). *

* C urs de lim b a germ ană. Camera de Muncă— Braşov a- duce la cunoştinţa membrilor, că Institutul de cultură româno- german din localitate, la data de 15 1. c. a deschis în localul liceului comercial „Andrei Bâr- seanu", un curs de limba ger­mană cu 2 secţii, pentru înce pători şi pentru înaintaţi. Orele de curs se ţin Luni şi Vineri dela 7.15— 8.15. Durata cursu­lu i este până la 1 Iunie 1939.

In afară de taxa de înscriere Lei 100, cursul este gratuit.

Doritorii de a învă{a şi a se perfecţiona în limba germană, sunt îndrumaţi a se prezenta pentru înscriere la Institutul de cultură româno-german din lo­calitate.

*In augurarea S e rv ic iu lu i So­

c ia l pentru Ţinuturile : Bu­cegi, Olt şi Marea se va face la Bucureşti, — în loc de Cra iova, — mâne, Duminecă 26 Februarie, ora 10 jum. dim în localul fundaţiei culturale „Prin­cipele Carol“ *

D irec ţiu n ea P u b lic ită ţ ii din S u b se cre ta ria tu l de S ta t al P rop agan d ei pune în vedere tuturor particularilor şi institu­ţiilor particulare, că toate ce­rerile ce-î sunt adresate trebu­esc să fie timbrate (8 -bl).

Celor netimbrate sau insufi­cient timbrate nu le va da curs, decât dacă se va plăti taxa în­doită, prin aplicarea de timbre mobile, conform art. 41 din le­gea timbrului şi a impozitului pe acte şi fapte juridice.

*A viz. Din cauza sărbătodi

nationale de Luni, 27 Fc* >rua rie a. c., Băncile din Br • ̂ :$i vor ţine ghişeurile închL.

*D ela A d m in istra ţia de con ­

s ta ta re m ix tă —B raşo v , pri­mim spre publicare :

Invităm pe această cale, pe toţi proprietarii de mori ţără­neşti cu pietre sau valţuri şi mori comerciale, a înainta până cei mai târziu la data de 1 Martie 1939, fişa descriptivă a morii, chiar dacă în anul 1937 ar mai fi depus o astfel de fişe, contrar vor fi supuşi unei amenzi dela 5 0 0 0 —1 0 0 X 0 0 lei, conform art. 22 din Decretul Lege.

Fişa se va înainta în plic re­comandat „Oficiului Centrai pentru Valorificarea Grâului“ Bucureşti, strada C, A. Roseti, Nr. 14.

P re m ilita re . In cursul Iun# Martie a. c., şedinţele de pre­gătire premilitară vor avea loc In următoarele zile : Subcen- trele, ce au şedinţele Jo ia , în zilele de 2 , 9, 16, 23 şi 30 M ar­tie 1939 ; subcentrele, ce fac şedinţele Sâmbăta, în zilele de4, 11, 18, 25 Martie şi 1 Apri­lie a. c. şi subcentrele, ce fac instrucţia Dumineca în zilele de 5, 12, 19, 26 Martie şi 3 Aprilie 1939.

Tinerii sunt obligaţi a se pre­zenta subcentrelor respective în zilele indicate mai sus.

*A so c ia ţia c ro ito r ilo r p a­

tro n i din Braşov, va ţinea în ziua de 28 Februarie a. c. la ora 3 p. m. a 67-a adunare ge­nerală, după care va urma, la ora 8 seara, cina comună tra­diţională, in sala restaurantului „Transilvania“. Binevoitorii şl prietenii Asociaţiei sunt invi­taţi şi bine văzuţi.— Comitetul.

PlecareaI. P. S. Patriarh fa străinătate

Monitorul Oficial publică de­cretul prin care M. S. Regele acordă I. P. S. Patriarh dr. Mi- ron Cristea, preşedintele Con­siliului de miniştri un conce­diu de o lună cu începere dela 22 Februarie c., pentru o merge tn străinătate. *

Miercuri la ora 10 dim. I. P.5. Pitriarh a plecat cu simplo­nul în străinătate.

I. P. S. Sa călătoreşte într’un vagon special, care a fost ata­şat trenului Simplon.

In gara de Nord I. P. S. S. Patriarh a fost salutat de toţi membrii guvernului în frunte cu d-i Armand Călinescu, vice­preşedintele Consiliului de mi­niştri,

I. P. S. Sa îşi va petrece con­cediul de o lună la Cannes în Franţa şi este însoţit de P. S. arhiereu Târgovisteanul, minis­trul Broşu, director de cabinet, şi prof. dr. Băltâceanu.

t 1 arm PloiLuăm cu durere la cunoştinţă,

că venerabilul preot Ilariu Plo- togea, fost preot al Tohanului Nou, a adormit în Domnul in vârstă de 93 ani.

Protopop onorar, fost mem­bru în scaunul protopopesc al Branului şi decorat cu „Co­roana României“ în grad de ofiţer, a făcui parte din şirul aceior preoţi cari întotdeauna a stat la postul de înaltă înda­torire a misiunii sale.

Primind sf hirotonie preo­ţească deia Mitropolitul Şaguna, a servit ca preot 69 ani depu- nând o activitate foarte labo­rioasă. Atât cât a stat ca no­tar 2 ani în comunele brănene,2 ani de învăţătorat la şcoala centrală Bran cât şi în faţa sf. A ltaî, in cei 69 de ani de preo­ţie a fost misionarul neostenit ai hm-.-k i şi propăşirii păstori- ţiîor s»i.

Dnpă o osteneală atât de îrnoă c,i laborioasă Dumnezeu să-i împărtăşească de odihnă bună cu drepţii săi.

AL F.

Vinuri superioare,naturale şi alese, albe şi negre, dela

ren u m ite le podgoriiDEALUL ZORILOR

le găsiţi la BRAŞOV, la„Bodega Centrală“2 Str. Smârdan (Brutari) 2 (prin Mihai Weis şi Sf. Ion)Cunoscătorii le preferă cu ; încredere i

Programai oficial pentru sărbătorire Constituţiei

Preşedinţia Consiliului de Miniştrii a fixat următorul gram pentru sărbătorirea în toată ţara a împlinire! unui an promulgarea nouei Constituţii, Luni 27 Februarie 1939 .*

La ora 11, se va oficia un Serviciu Divin la Sf. Patriei cu onorurile militare obicinuite, în prezenţa Preşedintelui ( siliulul dee Miniştri, Consilierilor Regali, Preşedinţilor Corp lor Legiuitoare, Membrilor Guvernului şi a înalţilor re pre zent ai autorităţilor civile şi militare.

Un asemenea serviciu religios se va oficia în toate bit cile din ţară, la care vor asista autorităţile civile şi mii! locale.

Se vor pavoaza toate oraşele şi comunele din ţară, ai rându-se drapele ca la marile seraări naţionale.

In toate şcolile se va ţine o conferinţă explicativă ase noului regim instaurat de Constituţie, iar in seara acelei 2 vor avea loc şezători la şcoli şi Cămine Culturale în legăti cu acest eveniment.

In acea zi autorităţile publice nu vor avea serviciu, se vor redeschide a doua zi la ora 16.

Şcolile nu vor ţine cursuri. »Instanţele judecătoreşti nu vor lucra.Magazinele şi fabricile vor fi deschise şi vor lucra.

D-l Rezident Regal al Ţinutului Bucegi la Braşt

D-l Alexianu, Rezidentul Regal al Ţinutului Bucegi, a zifat alaltaeri Braşovul, cercetând diferitele instituţii, interes! du-se de aproape de mersul lor şi dând o serie de îndrum privitoare la feiul cum se va desvolta oraşul din punct de 1 dere edilitar.

D-l Rezident Regal a dat expresie dorinţei, ca Braşovul devină, cu adevărat un centru către care se graviteze întrei regiune.

învăţământul aviaţiei în şcolile din ţaiIn programul de activitate expus zilele trecute de d-1 f

neral adj. Paul Teodorescu, ministrul aerului şl marinei s'a li sistat asupra necesităţii introducerii unui curs elementar de avi ţie în pregraraul tuturor şcolilor dia ţară.

D-l prof. Petre Andrei, ministrul Educaţiei Nationale a 1 tărât imediata realizare a acestei idei.

Cam ard franceză şi recunoaşterea guvernului Franco.

PARIS, 24 Febr. — Desbaterile din Camera Franceză s\ terminat priatr'un vot de încredere acordat guvernului, prin ca i-se dă mână liberă să recunoască guvernul Franco.

Nu mai există nici o îndoială că în şedinţa consiliului miniştri se va hotărâ recunoaşterea de jure a guvernului naţl nalist spaniol.

Guvernul maghiar a dizolvat partidul hungaris

I B n d a p e s t a , 24. — Partidul natlonal-socialist din Ung I ria, cunoscut sub numele de „partid hungarist“, a fost disoh I astă noapte. 600 agenţi de politie au ocupat sediul principalI* celelalte birouri ale partidului.

Şeful acestei grupări, fostul maior Szalassy, se află încli de mai multe luni, fiind definitiv condamnat ia 3 ani temnl grea la Seghedin, pentru uneltiri contra statului.

I In ultima vreme această grupare desfăşura şi o activita! terorista.

C I N E M A „ A S T R A 1Azi şi în zilele următoare

U FA P ro d u cţie e x ce p ţio n a lă U FA

[PAUL KEMP, L I L I AN H A R V E Y1 n

C A P R I C C I OCu ! V IC TO R ST A A L , A R IB E S T W Ä SC H E R F ilm u l bu nei d isp o z iţii, ca p ric iu lu i, v e se lie i

Regia î C A SL R IT T E R . Ju rn a l M etro-G old w yn

C O N V O C A R EDomnii acţionari ai Cassei Generale de Păstrare din Brt

şov sunt rugaţi a lua parte laA D U N A REA G E N E R A L A O R D IN A R A

care se va ţine Jo i în ziua de 16 Martie 1939, la oreie 6 p, m în sala albă a Redutei Braşov, cu următoarea ordine de zl ;

1. Darea de seamă a Consiliului de Administraţie, aproba rea bilanţului şi contului de profit şl pierdere, propunere privi toare la întrebuinţarea profitului net, raportul cenzorilor.

2. Alegerea cenzorilor.C on siliu l de A d m inistraţie .

Domnii acţionari, cari doresc a lua parte la această adu nare, sunt rugaţi a-şi depune acţiiie la sediul băncii în Braşov sau la sucursalele ei din Bucureşti, Făgăraş şi Tg.-Sâcuesc, cel mai târziu până la 14 Martie 1939. 97 1—

Tipografia „Astra“ Braşov. - Editura „Tipografia Gazeta Transilvaniei”., Braşov S,;A* Redactor şi girant 1 Ioan Brotea*