tHJHARUL.2 Lei4

al LXXXVn-lea a-1 80 Braşov Duminecă 27 Iulie 1924

l i l a e ţ i a ( i â d a i o i s b a ţ i aPIAŢA LlBERTAŢEI BRAŞOV

Telefon 226Abonament anua! 360 lei pentru strefnătate 800 lei Anusiţtiri, reclame, după terii

Fondată i» Í838 de George BariţiuApare în fie-eare zi de lueru

Fără o presă naţională cinstită şi demo­cratică, un popor nu va da niciodată măsura însuşirilor lui culturale şi politice. E cafşi cum ar grăi prin gara streinulni-f

Ne sosesc fraţiiLuni după amiazi vin să ne vadă, pentru câteva ore,

fraţi dulci din Moldova, Basarabia şi Bucovina. înşiruiţi sub uu steag cultural — „Ateneul popular Tâtăraş- Iaşi* — ei au trecut graniţele vitrege de odinioară, ca să aducă dragostea şi prinosul lor de recunoştinţă Ar­dealului, cu care îi leagă atâtea amintiri din zile bune ca şi din zile de restrişte.

Solii culturali ai Moldovei, Basarabiei şi Bucovinei, cari se găsesc de zece zile pe pământul Ardealului, vi­zitând centrele mai importante, au fost primiţi pretutia- deni cu o deosebită cordialitate. Întâlnirea fraţilor de acelaşi sânge, cari au fost despărţiţi de-o soarte vitregă, s’a transformat în adevărate sărbători de înfrăţire. Din toate oraşele, unde ei au poposit, ne sosesc ştiri despre clipe neuitate, despre serbări de înfrăţire, cari au ci­mentat din nou legăturile indisolubile.

Cuvine-se deci ca şi Braşovul, acest vechiu oraş de cultură şi muncă românească, să primească pe fraţii din Moldova, Basarabia şi Bucovina cu aceiaşi dragoste şi căldură.

Ziua de Luni să ne găsească pe toţi întruniţi în jurul oaspeţilor iubiţi.

Cercul militar din Braşov— Câte-va reflectiuni —

In Braşov, Cercul militar îşi construeşte în Promenada.

fi jos, la capătul ei spre Str. Lungă, un local propriu. Lucrările a- vansează sub conducerea mi­litară şi spezăm să avem în curând. în oraşul nostru, un frumos local demn de corpul nostru ofiţeresc.

Relevăm faotul mai ales din considerentul că prin constru­irea localului se va putea, pe viitor, organiza şi în centrul nostru serbările şi convenirile menite să armonizeze reiaţi* unile dintre civili şi militari.

Credem că armata este factorul eficace al adevăratei înfrăţiri în­tre cetăţenii unei »ţâri. Armata tărei nu poate avea resenti- mente politice sau de altă na­tură fată de cetăţenii ţârei# ori­care ar fi naţionalitatea lor şi culoarea politică» atâta vreme cât ei sânt fii buni ai Pa­triei.

Sântem în drept să aşteptăm dela acest factor 'important o acţiune extra militară, care să excludă spiritul de castă es di- ferentează şi loveşte spi? it d de bun simt şi de conştiinţă a m -

Lacrârîie arhitectonice car! s* coostruesc în ziîeie noastre ţi cari prin d mensiama şigraadiO' sitatea lor impun mai mnlt, şust tonourile, podurile uraşc şi »sgfrte norii" Amsrise*,

Avem insă monument?, moş­tenite din vechime, cari prin di* miiosint'jie lor uriaşe între: ca mult măreţele lucrări arblteato* nice ale zilelor noastre.

P.ram.de’e din Egpt bună­oară, rijicate ca mii de soi la-

i minte, îl fac pe vizitatorul lor ^ de astăzi să creadă că ar fi o»

pera neor fiinţe supraomeneşti.Piramida, dela Gizch# a ini

Cheops se ridică şi azi cu 137 de meni deasupra pâmâaiuim ei se razîmă pe o bază pitrată de a cărei lăture este de 233 metri. După cam spor e pă­rintele istoriei Herodot, ia con­struirea acestei piramide eu In­trat 100000 de oameni, trap

, de 30 de ani. Volumul fl e de 1 2.500 000 nutri cobicl.

In tena mancei a naşe depuse pe tru ridicarea acestui monu­ment al cuitum trecutului să puorm însă cunoscutele zidari chinezeşt*.

Oaia acestui zid întrece ve- ch’» ;a de 2000 ani Chinezii, cari se dan ca ce! mii cult po­por al timpurilor de atnnd, an ridicat acest nrlaş zid de alungai gr*n ţei de nord a imperiului lor peatra c* să fie scutiţi de atacurile mongole. Astăzi, natu­ral. acest scop na 1 mai deser­veşte zidul ridicat cu atâta man« că îa aceie vremi. Ei însă, ca toate că ,‘e pârâiit ni nu 1 se mai dă nici o importanţa, se înalţă şi azi, ca o mărfar e a trecutului, ca toate porţ ie şi turnările lui aproape neatins şi neaiterat de vremariie pr n cari a trecut.

Clădit din granit cioplit în

siunei reale a armatei în vreme de pace.

Constatăm» dela venirea Co­mandamentului V-armată la Braşov, o îmbunătăţire a rapor­turilor dintre civili şi militari. Acelaş lucru l’am relevat eri şi în garnizoanele Sf. Gheorghe şi Miercurea-Ciucului. Cu atât mai mult sperăm în viitor.

Cu acest orilej, trebuie să a* rătăm eă s*a făcut o greşală gravă atunci când unele organe militare au fost silite să se ames­tece în luptele politice. Ceea-ce este mai dăunător» s’a căutat să se facă o educatiune politică anu­mită elementelor tinere din oş­tire. Am asistat atunci la tabloul unor manifestaţiuni câte odaia îndreptate chiar împotriva zi­arului nostru, care n’are să* şi reproşeze nimic în dragostea sa şi respectul pentru instituia armatei.

Nu relevăm aceasta dintr’un spirit de rezervă sentimentală ci ca să arătăm sinceritatea gândurilor noastre.

Convinşi de spiritul nou pen­tru refacerea sentimentelor de unire şi frăţie între lumea ci­vilă şi cea militară dela noi, dorim — cu un moment mai de grabă — realizarea acestei armonii între fiii aceleaşi tari, adăogându-se la gloria de pe câmpul derăzboiu o nouă mân­drie naţională, aceea a aciiunei de înfrăţire şi desvoltare civi­lizată a raporturilor sociale în viaţa statului român — ceea-ce vrem să-i revie în mare parte armatei, în special corpului nostru ofiţeresc.

Semneie t a g r e g i r e i socialeBandiţii operează in bună voie ca în vremea lui Tunau haiducul

Adimnistrajia ţârei de az*, zisa a com petinţei, dă pilda price­pere}, cinstei şi sârgoinfei sale prin spectacolele triste şi îngri­jitoare ale isprăvilor bandifilor pe tot cuprinsul tărei.

La Brăila, la Galaţi, la [Ploeşti ca şl la Borsec, ia Cernăuţi ca şi la Cluj — cetim zilnic — is­prăvi de* ale bandiţilor cari o- pereeză cu o îndrăzneală ce do­vedeşte lipsa ori cărei temeri de autorităţi.

Zilele trecute, un camion cu 10 persoane a fost oprit în şo­seaua principală şl călătorii si­liţi să se aşeze cu faţa la pă­mânt şi jefuiţi.

Bandiţii aveau puşti mitra­liere, bombe de mână, etc.

Apoi, aventura lui Tercnte este foarte vorbitoare. Trei ban­diţi îşi bat joc de-o poteră com­pusă din şalupe de războiu, cu mitraliere, cu zeci de arme de­loc I . , .

Faptele arată şi altceva: a» nume că trebuie să existe o le­gătură între bandiţi şi cei cari îi urmăresc, iţi vine să crezi că au tovarăşi printre unele organe poliţieneşti — cum a fost ca­zul poliţiei din gara Chiiila — e ii fel nu se explica.

Nu ar fi de mirare când ştim cum se recrutează unii agenţi poliţieneşti cari eu caziere la justiţie, ba sânt şi condamnaţi pentru fapte criminale, hoţii etc.

Sistemul de a întrebuinţa în

Conferinţadela Londra

L on dra 2 6 . — Eri dim. a avut două întrevederi între cei 5 şefi ai dele­gaţilor. Şedinţa plenară care

trebuia să aibă loc eri d. a. s’a amânat pentru Luni,

Luni va avea loc dimi­neaţa o nouă întrevedere a şefilor delegaţilor şi d. a. şedinţa plenară a Confe­rinţei.

bucăţi cubice, acest zid ire o înălţime de 12 metri şi o gro­sime la bază de 10, iar la vârf de 7 metri. El *e lobode pe o distanţă de 3200 chiîometri, a» decă de la Mart a. galbenă şi până în deşertul Gobi. Pe toată această inngimt, care ar cores­punde cam dhtanţei din uordal Angliei şl până îa Asii mică, se îmlţă zdal, despre care e vorba, străbătând nepăsător dec­lari şt văi. Trece peste vârfuri înalte de manţf, coboară pe coa­stele lor §i prin pripăşii, pentru ca sâ ajaagâ ?ln văl şl să arce din aon spre şi peste alte înăl­ţimi. Iţi face impresia că e o operă a uri orii şl că el a cres­cut din psmâct.

Ce lame de lucrători ii cât timp a neces tat construirea a cestni zid, In comparaţie cu ce­ea-ce a spus Herodot despre pi­ramida lui Cheops?

Şi să un se uite un lacre:Transportai de material ia

clădirea mocamenteior Egiptului eri favorizat nu numai de tere­nul pian, pe .«are se fâcean iu-

; crărlle, ci şi de apa Nilului care prezente up mare avantaj pei* trn acest transport. La ridicarea zidului chinezesc, toate acestea avauUj* lipseau.

Pentru ca cineva să fi poată face câta şi de tât o iade des­pre uriaşa muncă depuaă pentru ridicarea acestui zid, nu trebuie să uite lipsa^m jioacelor de tran­sport de atunci pria tcele re­giuni mantoase ca %i prin pus­tiuri e uelocuite şi necnUivate. Mii oanele de cobi de granit tre­buia n urcate alocarea peste coaste şi stâaci până ia înălţi­me* de 2000 metri.

Csre operă arhitectonică a zilelor noastre se mai poate compara, in această privinţă, cn manca depusă atnaci de chinezi pentrn ridicarea zidului care să-i apere de atacările Mongolilor ?

Mancă şi sforţări de neînchi­puit pentrn o operă; ai cărni rost a murit de mult, dtf csre se impune şi azi ca o mărturie a culturei şi sforţărilor cari an creat-o.

poliţie delicvenţi dă rosde pri­mejdioase, fiind-că aceştia au putut vedea lipsa de autoritate a acelora cari îi conduc şi des­trăbălarea In administraţia fărel — şi nu se tem de nimeni.

Sistemul politic aplicat azi în guvernare trebuia sa ducă ad — când delictele se iartă dacă cei cu pricina face pe agentul li­beral.

Apariţiunea bandiţilor la dru­mul mare anunţă totdeauna o destrăbălare în administraţie şi In paza publică.

Este semnalul dezegregarei.Dacă lucrurile nu vor putea

fi oprite aci — şi nu vedem azi autoritatea morală a celor cari sânt chemaţi sâ ia măsuri — va fi greu mai tâiziu.

Lumea noastră să înveţe că toate ticăloşiile politice se răz­bună. Când încurajezi arbitra- riul — va veni vremea când el se va întoarce împotrivă-ţi. Aşa se întâmplă azi.

| tDr.RomnlMicşa \Din Cluj ne vine o ştire du­

reroasă. In urma unei operaţii, căreia s a supus în clinica de chirurgie din Cluj a încetat din viaţă Miercuri în floarea vârstei advocatul dr. Romul Micşa, de­putat şi membru marcant al Partidului r Naţional. Societatea românească ca şi Partidul, căruia i«a servit cu credinţă şi stator­nicie, îndură o grea lovitură prin moartea neaşteptată a ad­vocatului dr. Micşa, care s-a bucurat de multe simpatii în întreg Ardealul.

Defunctul a fost un valoros parlamentar. In Cameră a ;u ti cuvânt în îoete chestiu­nile de interes pentru dcsvolta- rea noastră culturală şf econo­mică. — in activitatea sa extra­parlamentară a fo&t neobosit, căutând să dea poporului edu­caţia politică necesară şi să creieze din fie-care alegător un element pricepător ai necesită­ţilor vie fii de S te i Mulţumită a- cestei intensive activităţi s a format din regiunea Dejului un fel de cetătuie naţionalistă, unde adversarii no tei înzadar încearcă să-şi pună piciorul.

Născut la 1883 la Dej, şi-a făcut studiile primare la Odor- hei, cele secundare ta Dej şl Gherla, iar universitatea la Cluj. Ca membru al baroului din Dej a fost apreciat şi stimat de toţi colegii. A fost deputat în prima şi actuala sesiune parlamentară.

Eri, Vineri s’a oficiat un ser­viciu divin în Capela Clinicelor, de unde corpul neînsufleţit al defunctului a fost transportat la Dej unde azi a fost înmor­mântarea.

Partidul N ţional a fost re­prezentat la acest doliu prin mai mulţi fruntaşi din Cluj ş dfn provincie.

Fie-i ţărâna nşoară şi memo­ria în veci neuitată.

Pegfan 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 80-1914

1Ura japonezilor

împotriva Americei— C ele cinci porunci —

Ziua de 1 Iulie a. c., în care s’a promulgat legea Imigrărilor în Statele Unite — prin care sa interzice intrarea Japonezilor în America — a provocat o a naşă mişcare în Japonia. Ca să ne dăm seama de ara lor împo­triva Americanilor, lată poruncile cari trebuiesc armate de fie*care Japonez:

Rasa japoneză se simte insul­tată în demnitatea ei de legea de excludere. Ziua de 1 Iulie, data promulgării legii va fi o zi de dolia peo ru J iponia.

Fiecare japonez să nu uit 2 de următoarele cinci regale:

1. întocmeşte'!! felul de a tră} aşa ca sâ-ţt aduci aminte tot­deauna de ziua de 1 Iulie.

2. Să ureşti tot ce este ame­rican, dar fii politicos cu persoa­nele americane.

3. In aceasta zi să te lipseşti de orice lux.

4. Nici când nu uita că mân­dria naţională este mai presus de câştigul personal.

5. Na îatra în nici o biserică sprijinită ori condusă de ameri­cani ori de misionari american1.

0 dramă în tunelu! Novisad

Cazul s-a petrecut Sâmbăta trecută lângă Novisad (Neoplan- ta) in Iugoslavia

O femee tânără, cu tm copil, s a prezentat Iá postul care fă­cea paza tunelului de pe linia Novisad—indija, rugându-1 să-i permită trecerea prin tunel ca să*şi viziteze pebărbatut ei chc- ferise Poştal ‘i a ascultat rugă- mnteei. Femeia cu copilul au pătruns în tenel. La câtva timp. deodată cu sosirea unui tren de marfă, ţipete îngrozitoare ven te diu tonei aa atras atenţia pos­tului de pază. Soldaţii st chefe­riştii au alergat în tunel şi o- prind trenul, aa rămas surprinşi în friţa spectacolului. Femeea era sfârtîcată de roatele locomotivei, iar copilul. că’ula nu i-se întâm* plase nimic, privîa speriat de lângă roatele maş'nei spre cei ce se apropiau.

Faptul făcea impresia că e vorba de-o nenorocire neprevă­zută. S-a constatat însă, a doua zi, că femeea î<l căutase singură această moarte, din catiza unor neînţelegeri familiare.

C â n te c u l lui T e r e n te .A ajans „bftsmul.ca cocoşul

roşu- ave&tari banditáid T e­rente. Ziirele, după ştirile dite de aator.tăţl, publică tot felei de ştiri, Terente la Brăila, Tc rente la Galaţi, Terente Ia Reni, Te- renţe In baltă, Terente ia Con­stanţa, ca şi cam baadital ar i- vet aripi să zboare, — findcă tot autorităţile afirmă că el ată Intr’an cerc de fier atât de bine este organizată paza.

Sobiectal aventurei aţâţă ima­ginaţia reporterilor şi coloane întregi se scrin despre Terente. «Ţara piere de tătari şi... opinia publică se ocupă de Terentel,.. Nul de mirare că anzi, spus Ia ureche, când treci pe lângă ana din mnlteie' „ g ră d ia id e vară" din mahalalele B?ştire$- tiului, cântecul

Terente ici Terente colea Terente nicăirea

Au reînviat vremurile lalTansu, Măraaţeln şi Zdrelea !..

De-acum când se va vorbi de daţii g&vcro&rd de «zi — po$i aporie in io : de an, mai uşor »era pe vremea lui Teren te!..,*

E x c u r s iu n e a clubului C o lţe a .

Secţiţinea de turistică a Clu­bului C :J;ea se va face Dumi­necă 27c. oescursiaae în Pofeaă şl Postav«?. Plecarea dda Ca* fenenua Eiite U ora 6 dimineaţa precis. OiipeţH saat primiţi ca

multă plăcere. F.ecare pârtiei* paot se va Îngriji de cele ne­cesare.

C u m se fa c e e d ilita te în A m e r ic a .

Cetitorii ?$! amintesc de tele­grama care asuoţta câ o furtu­nă distras aproape [jorişulLoraiu din Ohio(Statele'Uaitc) Numai ru­ine era «propetot oraşul.Iaca eva zile a renăscut. Zorele imericace apun că se reface »îacetalcu în­cetai*. Ce ar zice de restaurarea zonelor noastre de războia?/

Daoă 6 «ni abia începe refa­cerea!

Ca să se vadă cum lucrează menicipalitaie* Lorain-uldcităm:

!n a treia zi după dezastro : casele se repară, stâlpii di lele. graf se ridică, şl în unele locuri a început zidirea caselor dărâ- mite complect, Două treimi din lâmp’le de pe străzi erau aprin­se — aşt câ teama de j sfori a trecut. (Ce zice primăria noa­stră ?!)

D;n cele 7.300 telefoane, 4000 funcţionau, io două treimi diu case a fost reinstalat gaz ai aerian.

Fericită ţară !,..

1 0 în v ă ţă to a r e m o şte n e şte ! c irc a 100 m ilioane lei.| De|i, de când leul > «jans U

2*45 centim e e^vsţîene şi de când a facer ile se cumârâ -şi la coi cu miliardele, o moştenire de 100 mWotoc na ar f; c» r>epu tioţă azi (vezi averea mîDiitrului A1. Coastanttuescn P.), — fap­tul de care vorbim s'a petrecut în Ştsîele'Uajtc

D-ra Eisabethi Warthmsu, o învăţătoare, a moşterit peste o jum ătate milion dolari dela un colonist german Luis T. Le* m*yer, c»re i« moarte, şi a i- raintit cu drsg câ a fost curte- j zanu! bunicei învăţătoarei, pe când era acasi in Germeni«, j

Deci, învăţătură pentru fete: nu respingeţi cu totul curtea îndrăgostiţilor. Ciae ştie ce ne­poată va avea parte de fericirea d-şoarci Eliaab'ths W^rtbmanî..

C ă r ţ i no ui.Aa spUrat în editura: »Cartei

rcmâueis:ă. «Cunoştinţe folo­sitoare seria C. No. 16, L'ttu* nla* de Gh. I. Nlstase, preţul Lei 3.

«Cunoştinţe folositoare1*, seriaA. No. 5, D abetol, îngrăşarea şt gălbentrea, (retipărită) de dr. M. Cahsnescu, predai Lei 3 )

«Scnsoare către ua învăţător i tânăr* de Florlen Crfstescu, j pr-ţul iei U).

Două surde, comedie populară2 acte, deFtorian Cfjstescu lei 8.

D in St Gheorghe.

Reînvierea unei bande de hoţi5

de-aciim doisprezece ani— Cam o;er3â3i astăzi în oraşal nostra. —

Sf. G heorghe, 25 Iulie. — De câtva timp poliţia are de lucru cu furturile îndrăsneţe cari se petrec în oraşul nostru. După modul cutn operesz?, se vede câ hoţii au o îndrăsneeîă care presupune organizarea lor In bandă.

De fapt, după cele ce se pot deduce din cercetările de până acum, se crede că banda care operează acum în oraşul nos­tru este aceiaşi — adică sub aceiaşi conducere — ca banda de-acum 12 ani, care terorizase atunci oraşul.

Cnm operează !Până sa prindă de veste au­

torităţile de metoda de operaţie a bandei, aceasta lucra astfel : provocau scandal într’un cartier mărginaş şi în vreme c e poliţia urmărea pe scanda agii scoto, hoţii operau în centrul oraşului. Aceiaş lucru îi făcea banda de-acum 12 ani.

Se şiie scandalul făcut în cartierul Simeria, acum câteva zîk. Hoţii au aruncat cu pietri în jandarmerie şi poliţie. In ace timp încercau să opereze în centru.

Acum 3 zile cu sp»ut tutun­geria din o mirul oraşului, şt­iu ntâ vis-a-ris de hotelul unde gSzdue.sc ofiţerii şt care este păzit de s- ntnek'. Hoţii au ope­rat în linişte şi au putut duce foaia marfa dfn prăvălie.

Alt furt îndrăsntţ e fost acela din str. Regele Ferdinand în centrul oraşului, ziua la amiezi. Dacă, din întâmplare, o domni­şoară din ctsa victimei nu au­zea zgomotul ce-i făcea hoţul căuta »d pr n sertare — scăpa şi a e»ta iu a jn s

Hojul, anume Mocd, este ţi­gan din Biifalău.

Poliţia face cercetări minuţi­oase şi crede că va descoperi întreagă b.nda.

J O I ş i S Â M B Ă T Ăcetiţi în G azeta Transilvaniei schiţe inedite, şi descrieri din Braşov şi jur.

Cu începere de Joia viitoare.

O lucraremsmm, Doi tauri f8e

rasă Simentha! cu certificat de prăsilă în bună regulă, de van*

Oi avocat ip r excroc— Venit ea an paşa­port nngar înşeală au­torităţile din Bncnreştl*— Isprăvile din Sf*

Gheorghe. —S f G heorghe 26. — In anul

trecut a venit din Budapesta, cu paşaport ungar, drul Veres Ga- bor, urmărit de politia maghiară pentru excrocherie de 1 <300000 coroane în dauna d lui btefan Bjrt.

Venind la Sf* Gheorghe a in dus în eroare autorităţile asupra cetăţeniei sale şi mergând Ia Bucureşti a obţinut paşaport românesc.

La câteva luni, a venit din Budapesta şi concubina sa, o femee de moravuri uşoare, cu care s’a căsătorit, în secret, in comuna Ileni.

Descopeiindu se faptele, auto rităţile din Sf. Gheorghe l’au pui sub paze, pentru a i se fac- actele de extrădare. Pe când se afla sub peză, a în­cercat să mituiască pe sergen­tul major Alex. Goga oferindu-i 500 leu S ’au dresat atunci ac­tele cuvenite.

Prin ce mijloace nu se ştie, a putut continua isprăvile sale. Astfel a inşelat cu 128-000 !ei pe Desderiu Vaida din Bitfalău, falsificând şi poliţe re acest nume în valoare de 150.000 lei.

Izgonit din judeţul nostru, se află acum la Braşov. Cercetă­rile începute la Siguranţa lo­cală se continuă acum la S gu- ranţa Braşov.

Lumea de-aci aşteaptă rezul­tatul acestor cercetări şi speră în darea în judecată a vinova­tului. fşresp.

dată în întreprindere fără li­citaţie publică,

O a or. Redtcţitme,Cu onoare vă fac cunoscut

următoarele:Comitetul şcolar din com.

Hârnun (jadeţal Braşov) avâid o reparaţie necesară acestei şcoli a predat-o in antrep izâ unui maestru sas cu sumt de ici 14 500, fără licitaţitme publi că, cees-ce constat a fi nrirgai.

Se şt e câ aceste spese se .a- coper d!s cele 14°/<» care se ri­dică din c«sa slodiatâ comunală conform ordinului, ele privesc deci statul fi pe nof.

Sunt bine convins că dacă a- ceastă lucrare se efectua pe cale de licitaţiuue publică «*ar ft ob­ţinut o mai mare reducere.

Subsemnatul cer lămurire că dacă «e poate acest lucra î i model de mai sas şl totodată rog. foarte mult ca onor. Re dacţiuoe să comunice acest caz şi aatordâţilor in drept.

Hărman, 13 lalie 1924.Andrei Burcoiut maestru zi­

dar, lemnar.

*) Pentru cele ooprinsa tn această rubrică răspunde autorul.

De arendatIn Poiană, păşune

de prima calitate cca 120 jugăre.

Informaţii Str. Prun­dului 25. 5~fi

zare.Adresa Ioan I. Morariu, Haş-

falău (gara în comună) Nr. 112, jud. Târnava-mare. 4—7

De lectori»! ' z r t âMai 1925 pe timp de 5 ani o locuinţă modernă cu 3 odăi, o bucătărie şi odaie de scaldă în cel mai frumos loc a! Braşo­vului A se adresa administra ţiei ziarului. 689 2—3

In a p ro p ie re a B r a ş o ­v u lu i o lo c u in ţă de 2 c a ­m e re cu lo c a l de p r ă v ă lie şi m a g a zie de a re n d a t-

In fo rm a ţiu n i la A d m . G a z e te i. 697 2— 4

S ’ a , g ' ă s l t

nn [line-liip mavând botul gaiben şi pete negre. Marca dela gât No. 2 - 1 9 2 4 Braşov.

 se adresa la ad­m inistraţia ziarnini.710 1— 3

CHFEH MEIULZ I L N I C

p r o a s p ă t p r h j i t h .

knrsala: Str.lMitiael Weiss 11.642 7—10

Be îânzars î£ u ,â 2dină cu pom i roditori, împre ună cu casă de locuit cum pusă din 2 odăi şi dependinţe, eproape de Piaţa Prundului, poziţie foarte ' frumoasă. A se adresa la d l ioan Popescu, Valea Morilor e) No. 14.

C i o r a p i d e d a ^ e cupreţul cel mal eftin la F i*a n - (^ is n G r o s s i334 7 -0 SsxanU No. 2285

Q000$ta

P R I M U L S A L O N O E C O A F U R A t , 9 P E N T R U D A M E x | 6

‘ À 2.

0• •

LUDOVICA SOOSS tr. Hirscher colţ S tr. Orfanilor.

Spâlatul pdrulai eu uacătov1 ■•» eleotric „ton*. i-i

ÇoloHfuI pârului cu Original „Henné4Manie ti r . — Tot felul de i-i lucrări de pâr. s i

I i i

$$ i

Se primesc fete ucenice.708 1 - 3

V 79 «.1924 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3,

ia ilDialirislilii In Urai ;i irIndicaţiuni n ecesare pentru inform area exactă á vizitatorilor noştri

Rabcica aceista esti perraa* aetfîă, ca hă de îa orice z! 1« ^dispoziţii cetitorilor noţtri. Cre- <iem că na este nevoie să xr& tăm at litatea ei, ori cine putând <găs! aci datele necesare pen­tru prim« orientare îo orsşul no­stru şi împrejurimi.

A ltitu d in e a B ra ş o v u lu iBraşovul aşezat 1« poalele pă*

-duioase ale Carpsţilor, este si- •latî iii frumoasa vale a Bârnei la o altitudine de 585 metri de* asepra niVdulai roârd-

Cu drept cuvânt este staţiune cliraaterică pún împrejaricnile •ale Lt’de clima plăcută, râ.o- ■üro*s$, «erai cur*t şi bogat în ozon, fâce din oraşul nostoi un loc de straqione pentru mJ de ‘«vizitator;.

Suburbiile oraşului.Sunt patru: S:heiul, ce! mai

-pitoresc, Cetatea (centrul), Blu- rnâns ţi Braşovechiul. Ia Scheiu poţi pătrunde prin străzile: Eca- *teriaei, Prundului, Cocrac Şi $tr. Băilor. Din Sche u duce drumul «Intre Pjetriie lei Solomoa“ şi la „Poiana*.

De vizitat în Scheiu : L ceul Aodrei Şsguna înfiinţat la an. 1850 (piaţa general Bedhelot); ilut^rnâtul iiceuloi Şagat*« (Str. PrusduiuU. Biserica Sf. Nico «e (originea ei dcîa anul 1519) B i­serica Sf. Treime de pe Tocile <1727), Mormintele Eroiior din cimiiiral aceleiaşi biserici, Spi­talul dc ochi atr. Ecaterinel; in­ternatul Rewnfane! femeilor ro­mâne str. E ifiterSoci; Cimiiiral din Gfoaveri, sub Tâmpa (prin Piaţa general BertheloîJ» unde este mormântul iui Andrei Mu- reşianu.

In Ci t a t e : B serica Neagră cu muzeele săseşti. B serica Sf.Adormiri şirui Grâului, Licee : Real „Meşctâ*, Principesa Elena <de tete). Şcoala Comercială, Posti, Administraţia financiară, Tribunalu , pe Bulevardul Regele

‘ Ferdloand i pieţele Ici.In B raşov ech m : Biserica Sf.

Adormiri, str. Busericei. Li Ba'- toio to ts : Gmiiiral eroilor. Ce- U joia (vedere spre c n ş şi B ra- şovechiu.)

in a fa ră d e o ra ş : Pe romuri, bodega Belvedere; Warte (ve­dere generală spre ţara Birsei), Restaurantul «Vederea Carpaţi- lor*, Tâmp.* (sus restaurant cu vederi admirabile spre Sâcelespre oraş şi Ţara Birsei.

T r a m v a i u l H o n t e r u s - N o u a - D â r s t e - S ă c e l eD ela Prom enadă, plecarea :

ora 6 dira. până U Dârste, 7.09, . 1.23, 9.52, 12.08 (până la Dârste),

12.19, Io ,37, 14,39, 15,57, 17,05,18.20. 19.28 (până la Dârste),49.46 — Satulung.

Útimul tramvai dela Dâratela Braşov ora 20.

L a B arto lom eu : dela Prome­nadă pieacă 7.25, 12.08, 16.58, 18 şl 20.38.

D ela Bartolom eu la Prome­nadă: 5.51, 7.00, 7.46, 13.21,17.40.

L a gara B raşoot dela Pro­menadă : 8.03,8.41, 10.55, 13 40,

£ 14.30, 16.30.D ela g a -â la P rom en adă :

8.26, 912. 11.24. 14.09, 15.05,16.46 (până la Bârtoiomeu)

Direct Bartolomeu-PromencdaD ârste Satulung ; plecarea din Bartolomeu: 5.51, 13 21.

D ela D ârste direct Bartolo­meu : 6.50 ţi deia Sátuluag-Bar- tolomeu 11.14, la Promenadă 12,08,

Localităţi de vJz tat în jurul Braşovului

Del* Braşov 1® Cod>« 15 klm.„ „ Râşnov 15 kim.« « Z!z!u (băi) 18 kîm.» » Predfal 25 k!m.* « Vâlcele (băi) 27 km„ „ Bran 28 klm.« „ Slnais 48 klm

î « . Taşnad (băU 72 k lj Dale Braşov îa Bras face csrse

o camionetă care pleacă din P.aţa sfatului (.eatrul orbului) In tecare zi.

Dumineca şi în serbători, din piaţa Libertăţel ('dela S/at), câts uq camion pentru persoane ia era 5, 6 ţi 7 dîm. până ia mar* g'nea Schelulu', în vederea es- curs ilcr în Poiana.

FarmaciiGeorge Tuliu .Sfânta Maiia*

Str. Principele Carol No 9 I. Poplşterlu „Sfântul George*

Piaţa Prundului No. 6 Victor Klein «La Coroana de

Âar* Strada E sterioel No. 7 Carol Schmisdt «Li Uursu*

Strada Orfanilor No. 1 Iulifâs H rrnung «La A ^p“

Şiroi Flordor N. 15 Eugen Nîusfăltcr «Îngerul pă-

ztor* Târgul Grâului No. 7 Frenciic Kelemen «Biserica

Albă* Str. Principele Carol No. 36 Fridirkh Steoncr „La Leal de

Aur* Strada Porţi No. 21 Ferdiaand J ak*lius „Li Spe­

ranţă* Strada Porţii No. 33 Ffitz Lukas „Crucea de Aur*

Strada G^rji No. 14 E. Eichhorn „Ternul Nrg u*

Str. Fântânii No. 43 Eduard K*gi*T „Hy^eia*

Strada Lungă No. 81 Gh. Cuteaou Str Largă, lân­

gă restaurantul «Gambrmus*I. Borgovaa str. Cistcla.ui în

faţa Hoteiuiui Continental.

DrogheriiN. Cange*, str. Hirscher, Tele-foo No. 515Krafft & Herber, Sg. Grâului.C. H. N:usiăitcr, str. Porţii 16. Ialius Teutsch, sir. Principele Carol 5.

Restaurante«Transilvania*, Priaclpela Ca­

rol 3i (pe Promenadă). «Maio­rul Mura". Principele Carol No, 9. Otei «Coroana*, str. Porţd. „Rotenbăchu*, str. Lungă 34. „Gewrbeverdn*. Bulevardul Re­gele Ferdinand. «Redoate", str. H racher. «Gâura d&lce*, str. Mă­celarilor. «GabeP, Tg. Boilor. «Gambnnua*, str. Lungă 12, «L** Ccrbs“, str. Lungă 1 3. «Prede* teana*, str. Mih,- Weiss No. 10 io Noua: resUar&nt grădină La Poiana Verde (Tannrnau)

Oteluri„Coroana“ Strada Porţii 70,100

camere.Continental Str. Castelului 48

27 camere.Vila Kertsch Bul. Ferdinand 4,

20 camere.Metropol str. Neagră 2 ,15 ca­

mere.Coroana Veche Str. Roşelor 3

10 camere.Cârciuma Roşie Prister Str.

Neagră 18, 5 camere.Mielul Alb Str. Lângă 2, 13 ca­

mere.Römer Str. Fântânei 23, 10 ca­

mere.Kristea Str. Fântânei 42,6 ca­

mere,Pesta Str, Gării 28, 4 camere.Calul Alb Gira Braşov 20 ca­

mere.Prede*! Gara Braşov 43,5 ca­

mere.In Nona „Otelul Schneider* cu

24 odăi.

Oîeîiţiual fa-ncsrs.Banca Cetatea Str. Castelului

48 (Hotel Continental). Cores* pondenti în toate părţile şi ora­şele tării Remiteri, scont, de puneri în condiiiuniie cele mai favorabil*. Sucursale : Bucureşti, Rupea, Odoihd, Toplifa Romă* nă (Borsec), Gherla, Cluj. Le­gătură cu America.

Garaje de automobile.Leonida & Co.» garaj, Stiada

Gării 2. Magazinul, depozit, Bu­levardul Ferdmand.

Fraţii Schieil, garaj, Strada Castelului 138- Magazinul» de- păzit, Sirada Poiţii.

Zieg'er A., Strada Lunga 14. Babin'ky, Sirada Lungă 105 Hansmann & Martin, îStrada

Lungă 39.Gusbeth & Turnus, Stiada

Lungă 168.

Văd. Mărie FriedmanuBiroo de m'iiocln

pentru vânzări şi cumpărări de case, locuinţe, localuri de prăvălie, locuri virane, terene cultivatele şi între­prinderi de fabrici ca şi în­chirieri locuinţe şi viile pe timpul de vară.B r a ş o v , S t r . C a s te lu lu i 4 7 .600 *12—0

In fiecare Sâmbătă, între orele. 6 7, va a- avea loc în Biserica nea­gră câte nu C O N C ER T D E S E A R A

Bilete â 20 Lei se ca­pătă în biroul pentru concerte Eilngsor.

655 6—0

No. 1242-1924.

Fubficaţiune.Comuna Turcheş, exarân-

deazâ prin 1 cdatie publică în ziua de 18 August 1923 la ora 9 a. m : localul cârciumei co­munale pe durata de 3 ani.

Preţul stfigărei va fi de 10.000 Lei-

Turcheş. la 18 Iulie 1924 704 1—3 Primăria comunală.

B0U1NE & Co.A re on oare a V â în ştiin ţa că fiind reap ov z ion ată cts tran sp o rtu ri nouţ de m aşini de cusut din fab ric ile

ie Jur“ InitMs liSucursala Braşov, Tg. Boilor No. 7

u n d e g ă s i ţ i :MAŞINI DE CU SU T „SIN GER“ pentru fam lie, pentru cro ito ri, c ism ari, blă- n ari şi cu re iarî, pentru butoniere, a -

ju ra i şi tam barat*

M aşini sp ecia le pentru i n d a s t r i , pentru cu­su t tă io i, san d ale şi bocan ci, pentru ţesu t - - - .... ş i rep a ra t s a d e tc , etc. — ... :.....

Instaiaţ un de forţe motrice.Ace, ulei, şi p iese de s h'.mb pentru m aşini de cusut „SIN G ER*. A ţă de

\ J j : : cusut, m âtasă pentru brodat.

“i f k At el i er pentru reparaţii-Se v nde şi eu plată în rate.

Se primesc comenzi spre vânzare.6i0 3 -8

fiXXXXXXXXXX KXKXXXXX'XXXXX

»XXAXXXX

Uoyd 2)83

A d r. telegr: DERMATA CLUJ.„EGHO"

iste marca celor mai boneQ H E T E

RAŢII 9GHNER t Co. FABRICA DE PIELĂRIE S. A.m 37 - 34

K X X X X X % X X X X X X X X X X X X X X X X X >

I Í H 7 Í F P 3 i ,js ăre Pâ "I t l l i i iu l u mânt arabJ,aproap- dr gara mare Braşov.lnforrnai!tjn* ki Administraţiaziarului. 682 î — 1

Be vízire. o casă cu '9 gradină şi

locuinţă liberă, informaţiuni la Er^mlas Nepoţii, Braşov.

6 3 10—0

ŞŞC iP

VII01t r*i i

, 1

III

Saxoni» No. 2925.

VANZARE DIN CAUZA RENOVĂRII!!D,n cauza transformăr i localului nostru acordăm începând i-s d i n 2 2 f a l i e p â n ă î n 1 6 A u g u s t a . c ,

O reducere de 101.la stofe pentru costume de dame, cos­tume de bărbaţi, pânzeturi, albituri, co­voare, perdele, feţe de masă, coverturi de pat şi stofe pentru mobile, din preţul in-

dicat pe aceste Jarticole.$I Teilmann 8 Speil ;J Magazia de manufactură

H şl covoare ^Braşov, Şirul grâului 8.

I n tim p u l lu c r ă r i lo r d e re n « n » î e . iu tr u r e * in v o c a i e s te p r in c u r te .192 2- -0

»es risg^^‘5oSiirît!

XX

XX

XX

XX

GAZETA'TRANSILVAN® flf. 80—1924.

întrunirea comitetului judejean al U. F. V. R.

Comitetul despărţământului Mrsşett al Uniune! foştilor vo­luntari români a linut eri o şe­dinţă sub presidiul d lui maior 1 i. r. Obid Cernea, care a pus Sa curent pe membrii cu eveni- menii le mai importante din viata voluntarilor dela ultima şedinţă m comitetului. A insistat cu deo sebire asupra importantei „Băncii Voluntarilor* înfiinţată la Cluj, solicitând sprijinul voluntarilor ea să semneze cât mai multe «cţit şî să-şi depună ia această bancă economiile lor pentru ca Banca să poată ajuta în mod iot -mai eficace sindicatele şi cooperativele voluntarilor, ca şi )n genere pe voluntari. Dea se- menea a apelat la voluntari ca să sprijicească m&terialiceşte «Foaia Voluntarilor* şi să şi a- chite cât mai regulat taxele. A mal dat apoi lămuriri cu privire la „Regulamentul de disciplină" pus in vigoare şi ia chestia îm­proprietăririi voluntarilor, in care cauză făcându-se diferite inter­vin ţiu ni s'au obţinut deocam­dată din partea forurilor com­petente — promisiuni.

D-l Voi cu Nilescu a făcut preţioase comunicări in legă* tură cu cele văzute şi constatate la recentul congres al legiona­rilor Ceholcvaci din Praga, la caie a reprezentat U F. V. R. ca delegat, arătând modul cum muncesc şi ştiu să-şi apere in­teresele legionarii ceha-slovaci şi importanţa p ; cari şi-au câş- tîgat-o în viaţa sfatului ior. Con­chide c§ numai prin muncă, disciplină, organizare şi solida­

ritate — luând pildă dela Ce ho slovaci — voluntarii români pot să-şi dobândească drepturile lor şi să tjungă cu timpul ca un factor respectat şi important de ordine tn statul român.

Relevă cu plăcere înfiinţarea Cooperativei Voluntarilor din Badfaiău, care In timp de zece zile deia înfiinţarea el a făcut vânzări de 30.000 Iei, aducân- du-o ca pildă demnă de urmat. De încheiere propune ca biroul comitetului judeţean să intervină la centru ca »Gazeta Volanta- rilor“ să ţină tot mai mult cont de doleanţele şi interesele vo­luntarilor şi ca în vederea con* greşului U. F. V. R,, care se va ţine la toamnă ia Cluj, co* mitetul central să Invite pe A, S. Principele Cerol, preşedin­tele de onoare al Uniunei, să participe în mod activ. La acest congres va lua parte şi o dele­gaţie mai numeroasă a 'volun­tarilor cehoslovaci. D i Niţescu a moi propus ca biroul comite­tului judeţean să studieze ches­tiunea înfiinţării regionalei U.F. V. R., care să cuprindă ju­deţele Braşov, Treiscaune, Ciuc, Făgăraş şi la Târaeva-roare şi să vină cu o propunere într’o viitoare şedinţă.

D-l V. Branisce a propus ca voluntarii din Braşov să ia porte la primirea membrilor Ateneului popular din Tâtâraşi-Iaşi.

Propunerile fiind primite, şe­dinţa, ia care au participat 18 membri ai comitetului judeţean, a fost închisă.

INFORM AŢI UNIM ica înţelegere a fem eilor,

D-l Beneş, ministrul de externe al Cehoslovaciei, a trimis d*nei Alexandrina Cantacuzino, prezl- denia Micei bţelegerj a femei­lor, următoarea telegramă:

Am prezintat d-nilor mlriştrl, cari au luat parte la conferinţa’ Micei înţelegeri la Praga, tele­grama d voastr ă cu salutările Micei înţelegeri a femeilor. Am fost autorizat sâ vă rog să fiţi faţă de Mica Înţelegere a femei* lor, interpreta mulţumirilor noa­stre ceior mai sincere, asigu­rând* o, că d-nif miniştri au fost j foarte mişcaţi de această nouă < mărturie de simpatie, şi < â apre« j dazS mult colaborarea Mcei In- \ ţelegeri a femeilor la moaca co mană.

O punere la punct. Oficiosul guvernului, care găseşte spaţial necesar lungilor peltele ale unor partizani, dând poza şi lux de titluri — nu a găsit spaţiul mai potrivit Anlocrsărei victoriei d e ia M ârâşti de cât la informaţii, j

Totdeauna acest ziar face caz de patriotismul liberal. S? vede câtă grijă are guvernul de co­memorarea momentelor glorioa­se, Importante, in istoria râzbo* iului!]

„Viitorul* face dealtfel cultul ş e fu lu i; se avântă în ditirambe pe coloane întregi, când d-nul Ionel Brătanu vorbeşte secuilor din Ciuc — dar abia scrie câte­va rânduri despre bravura ne- întrecută dala Mârâşti. Pe semne, fiind-cA d-l Brâtianu n’a fost a colo — nu merită Mărâştlt a tă atenţiune!..

Este b:ne să se precizeze •

O îfidrâsneafă evadare. Din Cernăuţi se anunţă: Zieie ace­stea a fost adusă ta localitate o periculoasă bandă de tâlhari, compusă din 14 persoane, are­stată în regiunea zonei de răz­boia din Basarabia «i Internată în ischisoaiea militară dio ors<, fiind tem!»â ta jr»dec*u consf* j u 1 de râzfroM». Joi noaptea jn-

fresga bandă însoţită de saati* neU de a poarta închisorii a evsdtt feră a i se da de urmă, luând şt două arme, Autorităţile militare au luat lotlrse mâssri pentru prin derea b«nd filor, cari su ţinut sub teroare timp înde* lungit regiunea dintre Prut %\ Nistru.

*începutul de incendiu de astă

noapte . Pela ora 1 noaptea au luat foc n şte pate ia reg* 89 inf. Până la sosirea pompierilor focul a fost stins de soldaţi.

Pagubele nu sânt însemnate. •

Sărbătorirea protopopului H a• fiegan. — Joi a evul loc în co muna Cojocna o frumoasa ser bare. D 1 protopop Ioan Haţie* ga si, tată! d iui proi univ. Iuliu şi Emil Hiţleg n şi a sărbătorit în această 2i nunta de aur, îm­plinind 50 de ani dela cununie şl totodată de când funcţienează co preot şi protopop. Cu acest prilej, merituosul protopop al Cojocnet a fost săibUtorit nu numai din pai tea credincioşilor săi din comună ci şi de*un pu­blic numeros venit din afară.

•Revizuirea tarifelor d e ex ­

port. — Comisia superioară va maiâ s‘a întrunit Joi seara la mi­nisterul de finanţe. luând în dis­cuţie revizuirea tarifelor vamale de export Ia următoarele pro­duse: cai, mangal, obiecte de celuloid, esenţă de oţet, mfere, eceton, materii izolatoare.

Cum aproape toate aeesie ar­ticole sunt impuse astazi la taxe de export de /O ia sufă din valoarea lor, spre a li se da putinţa de a export.5.

Comisiunea a admis în prin­cipiu cererea, urmând să se pronunţe definitiv în şedinţa vii­toare, când se va lua în dis­cuţie revizuirea situaţiei şi a altor categorii de articole în ce priveşte texeie de export.

Ora 3 d. a.

Ultimele ştiri telefonice— deia corespondenţii noştri speciali —

Semne rele din Bulgaria.Execuţiile condamnaţilor politici. Crime şi atentate.

Din Bulgaria vin ştiri în­grijitoare. Apropierea toam­nei dă de gândit guvernu­lui. 0 vie mişcare macedo­neană revoluţionară s’a pre­gătit şi nu este exclusă izbucnirea revoluţiei. Este sigur că sânt ajutoare bă­neşti şi de arme trimise din Moscova,

Mişcarea urmăreşte au­tonomia Macedoniei bulgare şi sârbeşti — aşa că am­bele state sânt îngrijorate de cele ce se pregătesc.

In legătură cu semnele acestea îngrijitoare, se zice că se iau măsurile grave ca starea de asediu dela noi.

Nu putem cunoaşte — din lipsa ori-cărei orientări oficiale — cauzele decla- rărei stărei de asediu în te­ritoriul corpului I I armată, ca şi în Dobrogea, Cadri- later şi Basarabia.

Ziarul „Lupta“ a avut aseară un reportaj senza­ţional în care dădea decla­raţiile unui ofiţer superior român care vorbea de revo­luţia bolşevică din Bulgaria şi de pregătirile ce se fac la noi pentru ori»ce even­tualitate.

De sigur, sânt motive de îogrijare. Şi aceasta vine tocmai in momentul când ţara suferă cea mai gravă criză financiară.

Lumea noastră comer­cială este cu adevărat stu­pefiată de toate acestea.

** *

Pe ziua de azi am primit ur­mătoarele ştiri din Bulgaria:

S o fia 26. — In dreptul ora­şului F; li pop o! s’a descoperit

un cadavru ciuruit complect de gloanţe, rămas necunoscut până acum. Făcându-se săpături la locul unde s’a găsit cadavru), s’a găsit la 2 metri o masfnâ infernală cu două fitiluri. Cer- ceiârife au dus la constatarea că se pregătea aruncarea în aer a gărei Filipopoli şi a liniei ferate.

SO FIA 26. — P e malul m ă­rei auiorităţile au capturat o şalupă cu motor tn care erau muniţii. S e cred e c ă era şalupa unei organizaţii comuniste.

După descoperire , deputaţii agrarieni G ranieeref ş i Petrini au fugit tn iugoslavia.

SO FIA 26. — Guvernul a luat măsuri pentru suspendarea ziarelor 9Vocea M ancei* ş i »P o­porul guvernează*.

*SOFIA 26. — Am anunţat

eri confirmarea sentinţelor de moarte în procesele politice Ultimele confirmări ale rege­lui Boris sunt condamnările Ia moarte a trei fruntaşi ţă­rănişti, cari vor fi executaţi zilele acestea.

BE LG R A D 26. — MM a 80**1 aci, ministrul de justi­ţie tmlg%r ea să trateze eu gmvemul iugoslav mijloacele de luată pentru păstrarea păeei in, Raieani.

Belgrad 26 . — Italia a acordat Iugoslaviei uu împrumut de 600 milioane lire.

Contribuţlunlie pe 1924PUBUCAŢiUNE.

Se aduce la ccno/tlcţa gene r*iă, că contribuabilii ce n-au dat declaraţi pe 1924, au ră mas impuşi ca aceleaşi impo­zite ca îi pe 1923, deci ur­mează sâ se prrztete Is plata impozitelor pe 1924. Contrariu vor fi urmăriţi şi Eeqacstraji la averea lor.

Plata se face la Palatni Fi- Ginţilor camera 50.

Perceptor, M. Golgia.

Starea d e asediu s’a estins si asupra Ciojnlul şi a judeţului Cojocnei. Ordonanţele publicate eri sunt aceleaşi ca şi la Bucu­reşti.

Bandiţii ameninţă negustorii din Pleoşti

P Ioeşti 2 6 . — Vâstiml bandit Ion eseu evadat din penitenciarul local, a înce­put să terorizeze pe locui­tori. E l trimite negustorilor scrisori cerând sume de bani sau vor fi suprimaţi.

Mâni guvern grecAtena 26. — Noul guvern

grec se compune ast-fei: Sofa- lis preşedintele consiliului, Russe externe, general Katekis război, general Mdvromich T s interne» Zudorof finanţe, Miionos agri­cultură şi interim justiţie; Malis economia naţională, Orfandis ocrotiri sociale, Zelianldîs in­strucţie, Notaris comunicaţie.

Noui guvern se va prezenta in Cameră la 28 Iulie.

Politice

Sisteil M iDinir’un articol publicat îit*

„Lupta* al d iui V. G Alexe fost senator, evocat din Târgo- vişte, reţinem următoarele con­du ziu ni privitoare ia atacurile ziarului Aurora :

„Dacă faihiştii sunt pentru „Aurora* elemente bune de a- luncat la o perle din viaţa pu­blică, pentru că ar fi, iarăşi după părerea celor din jurul doctorului Lupu cu şcoa la ve­ch e politică şi nu cu cea nouă?- a lui St re şi pentru că ar fi şi ciocoi, — de f Iul cărora în partidul d rutei Lupu r*’ar ti existând! — atunci exp iee^ e şi nouă c u c e r i vor ostracizarea tachişiilor din viaţa publică, pentru cc, în preajma fuziune!» organiztlia ţărănistă dela Qâm~ boviţa a primit, cu tâmbălău î i sânu-i p e ce i trei tachiştit cari, din interese personale , s e tunaseră departe d e Por ti dat N aţional? Pentru c e ? De ce ostracizezi pe unii, de ce pri­meşti pe alţii ?

ŞI pentru că nu o vor explica», s ă i dau eu explicarea: vechiul s is tem : bun, tot ce vine la mine; rău, tot ce se duce ia alţii. Acesta e sistemul veche! poHlice, de ciire cei dela „Au­rore“ se condur; fariseism, fa­nariotism, perfidie, ci ui am.

Cei din jurul d rului Lupu dau dovadă, ce în toi ce scriu, scriu ca să fie scris; nu scriu ceva bazat pe adevăr şi pe morala o

De aceea ie aduc aminte dic­tonul latin:

Fam am curant mulţi, pau :i conscientiam , adică: mulţi poartă g ijă să*şi facă un nume, puţ m poartă grijă să aibă o con­ştiinţă*.

A b o n a ţii c a ri nu p r i­m esc re g u la t z i a r u l , f ie cu p o sla fie prin e x p e d i­to r ii n o ş tri, s u n t r u g a ţi a re c la m a im e d ia t c a zu l i a a d m in is tra ţia zia r u lu i n o ­s t r u , p e n tru a lu a m ă s u ri de în d re p ta re .

C â t e - v a râ n d u ri a d r e ­s a te a d m in is tra ţie i s u n t de a ju n s p e n tru a p u te a c e rc e ta c a u ze le n e re g u le i.

Bursa: 26 Iulie 1924.Z U R I C H

DESCHIDERI:

Berlin 129 Amsterdam 208 Nt.w»York 544 Londra 23 897-2 Paris 27.6772 Milano 23 50 Praga 16.15 Budapesta 69 Agram 6 4 0 Bucureşti 2,3772 Varşovia 106 Vena 76 60 Cor au tr. stamp.

B U C U R E Ş T I

I 1 T I Z I :

Parîs 11.90 Bsriln — Londra 10.20 New-York 2.31 italia 1008 Elveţia 42’90 Vlena 32.80 Praga 6.87 Budapesta —

A g e n ţ i aR A D 0 R

Braşov

f A L B T I ;Napoleon 835—845 R.*mărci 56—57 Leva 158—162 Lire otomane 1 î 8—120 Lire sterline 10.10—10.20 Franci francezi 12.40— 12.60 Franci elveţieni 437-2 — 44 Lire italiene 10.10—10.20 Drahme 3.90—4 —Dinari 2.65—2 70 Dolari Z29—2.30 Marca polon. 44—45 Cor. austriacă 34—35 Cor. ungară 277*—28 Cor. cehostev. 6.90—6.95

DKkJRAFâA A.. Mc KESIANU BKAftiaCE & COM.R. BK aŞOV. Redactor reaponzabib iOAN BROTEÂ