£ ntil al XCVIII-lea Ni. 80NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 13 Ocfomvrie 1935

IA M M IÎ dACTIA Şi A D M I N I S T R A Ţ I AJJtgOV, STRADA LUNGA Nr. 6.

Telefon 226»hooamenl, anual 200 lei.Pentru etreinfttate 500 lei.Pentru au to rită ţi 500 lei.Anunţuri, reolam e, după tarif.

fondata li m ie gheorghe baritidApare de trei ori pe săptămână

R o m â n iiD acă nu voiţi să vă otrăviţi sufletele, nu mai cetiti presa jidovită pusă

*n serviciul capitalismului internaţional 1Cetiti numai ziarele : .Universul", . Porunca Vremii", „Curentul", „Na-

/ionalul Nou", „ Ţara Noastră" si ziarele naţionaliste de provincie, cum sunt ziarele .Gazeta Transilvaniei" şi „Solia Dreptăţii' din O răştie.

D in pilda alto ra

O vreii în ţara lorNu de mult ecum 2—3 sep

lin uni am strl bătut Paie ştiut {o lungul şi latul e?. Nu e c ţară mate ; numoi cât 3 judeţ» de ale noastre, sunt străvechile el provincii pline de mireasma sfântă : Caiileia, Sameria şi Iu deia. Lungimea ei din Nord delt Munţii Libanului vestiţi prin foi moşul lor cedru cu care Solo- mon pela anul 975 înainte de Jisus îşi construeşte templul său până la sud la pustiul Arebiei şi Marca Moartă ate 270 km. eeră lăţimea ei dela Murea Me diterană până Ia Iordan varieze Inlre li.0 — 180 km. E traversata întreaga tară, pută azi sub man dat englez şi controlul L gii na- junilor, de admirabile şosele proaspăt asfaltate şi deşi reţea-ia de cale ferată nu e prea bogată, eu admirabile autobuse cu cari poţi vedea întreaga |er§ în 3 4zile.Populatiunee Palestinei după ultimul recensământ făcut la (i nele an. 1931 este de 1-035.821 s i f lele, dintre cari ludei 114,610, creştini 91398 , arabi musulmani 750.712.

Nu mă voi ocupa in articolul de fată cu scopul principal el j oricărui creştin ce vizileezâ Ţara j S'âniă : închinarea Ia Sf. Mor * mânt şi purificarea sufletească lăcrimând pe urma paşilor Mân I Autorului divin deia Capernoumul Tiberiadei până la Muntele M-is linilor şi drumul Calvarului după Golgota. Articolele de această natură continuă sub forma de foileton in Gazeta noastră deia Braşov. Mă preocupă în ai Ocolul de fe|ă numai un aspect politic cules într’o după masă liberă de pelerinajele creştineşti pe drumul între Ierusalim şi Tel* Aviv. Poate nu voi mulţumi nici pe antisemiţii prea înfoce|ţ nici pe Ovrei, dar mi-am însuşit de mult axiomul lui Krisnamurfi : mS â vorbeşti când oi ceva ade- vârat, binevoitor f i fo lositor de sp u s * şi ceeace am de spus corăspunde ecestor cerinţe.

Deia Ierusalim la Jeffa şi Tel- Avlv pleacă maşinile la fiecare sfert de oră. Sunt 2 staţiuni de plecare una arabă şi una o*r<» iască. Peste cea arabă am dai întâmplător, căci nici unul du» Oweii întrebaţi nu mi-eu spus no cuvânt de existenta ei. Dru­mul de vre-o 80 km intre Ieru­salim şi Jalfa cu Tel-Aviv costă 18 piaştri pe autobusele socte lăţii ovreieşti şi 14 piaştri pe cele ale societăţii arabe. Nici­odată nu s a urcat vreodată cu ţoale astea vre un evreu înlr-un iaxico arab , eară la Jalfa întrebam de staţiunea araba de autobusiri, evreii caii toţi aici Ştiu bine nemţeşte şi franţuzeşte îmi întorceau spbtele, crezând că o şi f i poate ore-un emi gratii evreu, care com ite un act de îna ltă trădare, voind să arce într’o m aşină arabă.

Aulo-busul sboeră repede pc ste locuri de pioasă amintite, Şpriţ dotr din când în când de poliţ a erabă pentru a controla dacă numărul pasagerilor nu de­păşeşte numărul reglementar.

Ş îferul ar fi în acest caz sever p :depsit. Iată satul Katamon de uide era bătrânul Simeon, care vizând pe Mântuitor zice: „Acum stobozeşte p e robul tău“, lată setul Malha unde David învinge pe Filisteni, Valea Sorck unde irăia Samson cu Dalila lui şi care prinzând secretul puterii nemăsurate al lui Samson îl tră­dează Filistenilor;orăşelul Ram leh pe locul vechiului set Ari- matla de unde era Iosif din Arimatia cel ce învăii în giulgiu alb trupul Mântuitoru ui coborât de pe cruce.

Trecem repede şi prin Lyda unde apostolul Petru vindecă pe slăbănogul Enea,peste Câm­pia Saronului, unde odinioară Samson a aprins grânele Filis­tenilor cu ajuioiul celor 300 de vulpi, cărora le legase.de cozi făclii aprinse şi care e transfor­mată azi mai cu seamă prin muuca a iduă a ovreilor, ce au început să înveţe minunat agricultura in cel mai fertil pă­mânt al Palestinei cu extraordi­nare cu turi de portocali.

In jalfa vechiul loppe în care I Petru a înviat pe Tavita nu e | mult de văzut. Pe jos până la i TebAviv suni nurrai 20 de mi­

nute. Aici «nirVd»vâr rămâi în­mărmurit de ce» e e a putut po porul evreu sâ clădească în câţiva ani: o minune de oraş de0 frumuseţe şi curăţenie remar­cabilă, încât nici n’ai crede, că ace leş neam locueşte şi aici şi in străzile strimte şi murdare ele Ierusalimului şi Jaffei. E un pro* greş de care ne bucurăm în mod sincer, după cum ne a Impresio­nat plăcut ceeece ce spunea comersantul Herşcovici din Str. Jaffei a Ierusalimului emigrat de1 an din Brăila aici, că singura plăcere ce o au este sa asculte în flecare zi, Ia Radio Bucureştii care la Ierusalim se aude foarte bine şi se interesa cu viu inte res ce e nou în ţară, cu toate că citea zilnic ziarul Dimineaţa.

Ovreii români erau dup8 sta­tistica din 931 în număr de 2659. Azi nu se ştie exact c&ţl̂ sunt, dar au un ziar ce apare în ro­mâneşte „Hasmoneia*, cere se indignează împotriva evreilor, cari ar întrebuinţa în îr.tieptinj derile şi construcţiile lor mână streină adecă arabi, eare de e vreii cart ar îndrăzni sS-şivâi da pământul strămoşesc spune, că trebne să f i e spânzuraţi sau îm■

| puşcafl — deci pledează pentru protecţia muncii naţionale.

I Oare ceeace e bun şi drepi pentru ei în Palestina — pro­iecţia muncii naţionale propa­gând ura acerbă contra Arabi­lor, cari prin vechimea lor mul­tiseculară ar avea şi ei dreptu­rile lor (doar Moscheie lui Omar dm Ierusalim pe ruinele vechii cetăţi a lui David e mărturie veche de drepturile celor de religie mehamedane) nu ne ad­mit să fie drept şi pentru

Noi îi înţelegem pe Ovreu din Palestina c â n d luptă pentru drep­turile naţionalităţii lor, » adta ,ăm că în timp aşa de scuit cu

ajutorul lui „Keren Hsjesod*, fondul lor internaţional, inves­tind în cei 15 ani din urmă sume enorme din contribuţiile evrei­lor din toate ţările au realizat progrese uimitoare, îl aprobăm, de ce însă nu [vreau şi ei sâ ne înţeleagă, că avem dreptul şi datoria să luptăm pentru „Ro­mânia a Românilor’ ? Ce mai gălăgie în unison a presii din Sărindar, c§ d ex. liceu! orto­dox Şaguna din Braşov refuză primirea Evreilor, dar ar în­drăzni cineva numai să-şi imagi­neze că în monumentala lor in­stituţie modernă de pe Muntele Măslinelor ar putea să Intre vre­un arab ?

Procedeul lor ne aduce aminte de parabola Mântuitorului, în care un datornic obţinu prin

Solia Preşedintelui„Frontului Românesc“«

»Transform area si naţionalizarea Rom âniei va tre ­bui să culmineze în re facerea m entalităţii“ — a preconizat d l Dr. Al. Vaida-Voevod în adunarea p o ­

porală de Luni deia Gherla,

Din raportul special, care ne-a so- gime cuvântarea d-lui Dr Al. Vaida sil despre importanta întrunire a F ro n - Voevod, urmând ca raportul despre tutui Românesc de Luni dela G herla, j decursul adunam sa apara, din lipsa lăsăm să urmeze pentru azi în între- » de spaţiu, in n-rul viitor.

C uvântarea d-lui Al. Vaida-Voevod

bunăvoinţa împăratului ştergerea datoriei sale şi în acelaşi timp având şi el o datorie de încă sat dela un biet sărman, îl exe cută tară milă. Aflând de asta împăratul, omul nostru îşi luă pedeapsa.

Repetăm : Politica naţională a Evreilor în Palestina o găsim îndreptăţită. Numai prin o s e ­veră solidaritate naţională, nu prin democratism de şan fot se poate ere a şi salva o tară. Insă să ni s e dea voef ca principiile pe cari ei le aplică aco lo unde au Evreii drepturile lor să le aplicăm şi noi în tara noastră, unde nici cel puţin nam emigrat de nicăeri, căci p e [a ces te me- leoguri ne-om născut şi să re­petăm după şcoala lui Coue de 100 de ori pe zi până la trece­rea în subconştient a axiomului salvator:

„România a RomânilorDr. M. Suciu-Sibianu.

Polonia şi Româniai

Polonia şi România, care se ceartă azi între ele, fiindcă doi miniştri lac o politică mai mult personală decât naţională, ar putea să regrete mai târziu ati­tudinea pe care o are politica lor momentană.

In adevăr, între e le este o mare asem ănare şi ea trebu'e să aducă neapărat o asem ănare de atitudine.

Au, deopotrivă, deoparte şi de alte, primejdii. Pentru Polo­nia, cea germană şi cea ru­sească. Pentru noi, cea ungu rească, spr jinită totuşi pe Ger­mania, şi aceia tradiţională, ort ce acte ar exista sau ar fi sa se încheie, despre aceeaşi Rusie.

Conclusia ar fi ca legăturile dintre aceste două ţări, care pol forma un front atât de puternic, să fie de o perfectă solidari tâte*

In loc de aceasia d l Beck pupă pe Unguri şi pe Bulgari şi crede la Berlin, iar noi im părtăşim anume speranţe ale unora din aliaţii noştri, cu cari trebuia să fim legali numai prin apărarea fotă de Ungaria şi credem în Moscova.

Ce cumplit vom plăti şi «nuşi alţii 1

„Neamul Românesc*N . Iorga,

După deschiderea adunării de cătră preşedintele organizaţiei de plasă, Dr. Marţian, a luat cuvântul d l Al. Vaida-Voevod. D-sa începe printr’un omagiu adus ţinutei naţionale a popu­laţiei româneşti din părţile Gher­lei din vremea stăpânirei ungu­reşti şi elogiază pe coducălorul ei de atunci şl de acum părim tele Dumitru Mânu, care, ̂după ce a fost mai mulţi ani întem­niţat la Seghedin, a condus po­porul din acest ţinut ia Alba- îulia la merele act al Unirei Ardealului cu patria-mamă.

Aci, în faţa tovarăşilor lui de luptă — spune d-1 Vaida — îi mu ţumesc deast menea şi pentru colaborarea la guvern şi în par lament, unde părintele Mânu a fost un apărător al ţărănimii şi al preoţimei.

Experienţa la guvern

Trecând la definirea mobile lor ecţiunei sale naţionale, pre şedinţele »Frontului Românesc* vorbeşte de experienţa ce a fă­cut o la guvern.

Lumea crede, — a spus d- Veida-Voevod — că fiind la pu tere şl încă în fruntea guvernu lui peţi să faci tot ce crezi tu că este bine pentru ţara şi nea mul tău. In realitate nu este aş e Căci puteri ascunse lucrează să schimbe în iad regimul celor mal bune intenţii. Legile cele mai bune nu folosesc în ceie mai multe cezuri^ nimic, dac ă oamenii chemaţi să te pună în practică nu ie aplică în spiritul şi litera inienfiunei iniţiale.

C e cerem ?Inscripţiile de pe plancardele

voastre, începând cu „Să înce­teze frâu ia “, „Cerem ieftinirea vieţii*, „Cerem ieftinirea ertico lelor industriale* şi până la stri gâtul ca „România să fie e Ro mânilor* erată că bolile organice de care suferă a ceastă fără suni extrem de mari.

De când am sosit aci la Gherla mi s’a cerut sprijinul pentru ca unii să obţină un loc de servi­tor, alţi?, cu diplome universi­tare, vre-o slujbă cât de neîn­semnată. Ce demonstrează acea­sta dacă nu că în această fără, unde străinul se lâfă ieşte în bine, Românul nu g ăseşte pu- tînfa de aşi câştiga pâinea de toate zilele ?

Dreptul la viaţă pe seam a Rom ânilor de pe aceste me- leagări le-am cerut la Buda­pesta, şi astăzi îmi este dat, 17 ani dupâ ce am realizat uni­rea tuturor Rom ânilor, să cer la Bucureşti ace laş lu

cru. P r o p o r ţ i a a ş i fost la budapesta cuvântul de o r ­dine al revendicărilor ce for- mulatT;şi numai t’R O ^O R ŢlE cerem ş i astăzi în prop ria noastră ţară. Nu cer sâ ni se dea în Rom ânia, ce e ste al altora, c i numai c e e a c e al nostru. C erem să fim p ăr­taşi nu numai la poverile c e im pun existenţa un ai stat, c i ş i ta avantajele pe care le asigură în schim b.

P resa înstrăinată atacă Fron­tul Românesc, fiindcă ar for­mula cereri nedrepte. Cereri nedrcple? D ir ajunge o simplă oprire asupra retiiiăj.lor pentru ca să se- vadă că a ajuns cuţi­tul Ia os. Toată ţara recunoaşte şi admiră priceperea Oltenilor în cele negusloreşîf, ori astăzi Si întâmplă că în loc să vedem Olteni venind şi întemeind firme româneşti şi pe aici prin Ardeal, avem spectacolul înstrăinării propriei lor capitale, e Craiovei, unde se încuiba cu fiecare zi mei mulţi evrei maghiari trecuţi dincolo de munţi. Dacă vor merge lucrurile aşa încă 30 de ani, s'a isprăvit cu o ţară ro­mânească.

Apel la UnirePentru a asigura viitorul Ro­

mâniei pe seama Românilor am cerut unirea tuturor în Frontul Rom ânesc. Cu aceasta eu mi-am făcut datoria feţă de naţiune. Nu ticăloşilor nici proştilor vreau sâ Ie ajut, de aceea njei nu le vreau sprijinul lor.toflă credinţa mea se îadreaptă cătră massele cinstite ale poporului. D ela gru­parea acestor m asse în Fron­tul R om ânesc aştept eu puterea care s ă ne d ea pulinfa să fa ­cem , ca România să f ie a R o­mânilor,

Răspunzând unei întreruperi, d-1 Vaida arată cum sub juguj unguresc nu ni s’a dat niciodată prilejul de a vedea că vre-o grupare politică ungurească ori chier vre-un ungur să ne ia apă; re rea noastră împotriva naţiei lor, aşa cum o fac unii Români în România.

Românii d-lor M ihalache ş i Auşnit

Astfel de Români sunt şi acei din partidul d-lui Mihalache, de care m’am despărţit ̂a conti­nuat oratorul — fiindcă nu am putut trăi o viată de minciună, căci ei nu sunt în slujba nea­mului lor, ci a acelora cari u plătesc. Eu cunosc cessa parti­dului naţional ţărănesc. Ea e goală dacă nu o umple Auşr.it şi alţi jidovi dela cartele.

Pagina 2 "GAZETA TRANSILVANIEI

Preşedintele Frontului Româ nesc analize*zi apoi rolul ne* fast al cartelelor în economia noastră şi îa special exploata­rea la care este supusa ţărănimea. Când vinde ca si când cumpăra ţărănimea e la d s^refla jidan?* lor, cari se î t~ieg totdeauna a- supra pr. tarilor re piei sc pen­tru produsele egricole ca şi a- supra acelor ce cer ei pentru produsele industriale.

Proporfionalitatea etnicăAm cerut proporfionalitatea

etnică în întreprinderi, căci si­tuaţia străinilor este aici una de uzurpere. Această proporţionali- tete am cerut o pe seama ele­mentelor capebrie şi harnice a?e na{iei. Oratorul des?oilă în con­tinuare propunerea ce a făcut pe vremuri în comitetul exeeu tiv al P. N. Ţ. în ceeace pri­veşte sistemul de selecţionare a ecesfor el mente.

Pjrudu! d-lui M halache e re­fuzat atunci să adopte acest principiu. E i însă am rămas pe pozi{ie şi de alinei lucrez pen- tri real zirea acestui program. Mie nu-mi trebuie mulf, ci pu fini ţi buni, pe cei iicâiesi şi pe cei proşti ii las d-lui M ha- lache.

România şi conflictul italo- abis inian.

Ni po* să nu vorbesc aci de anum î chestiuni cari dacă de­păşesc rostul unei întruniri de plasă, formează în schimb obi ectui unei preocupări gene- reje. E vorba d- atitudinea Ro mâniei in chestiunea abisiniană.

italia, moştenire de trecut g!o rios, după o desbinnre de mai multe secole, urmează de ma bine de 80 de ani încoace un drum plin de glorie şi de pu ţ€re, căruia Ducele Mussolini i-a dat după răsboiu o expresie superlativă.

N îindreptet tă ta conferinţa de pace, cu ocazia împărţirii coloniilor, Italia, preocupată să câştige loc sub soare şi pos'bi- liieji de trai pe seama populaţiei sste prolfce, a trebuit să se vadă la un moment dat Iezită de o ţară ca Edopîa, în care barbaria şi sclavia sunt în floare în pi n secol ai XX lea.

Răspunzând după cum cerea prestigiul şi interesul naţiuni 3ale de vechi cultură, d l Mus- soiini a pornii o acţiune de jusiă pedepsire şi supunere a tării Negusului.. Dar iată că Anglia invocând

pactul SDN, a cerut Franţei să se soli ferizeze înfr’o acţiune contra Italiei, Ziua de elaltaeri trebuie consid.rată zi istorică, căci în acea zi guvernul Frcnjei a hotărât că nici un soldat fran­cez nu va fi j arii t într’o asifel de acţiune. O numesc zi isto- ri'ă fiind ră această soliderltate indirectă a Franţei cu Italia a salvai pacea E ropei. Această solidaritate nu se poate îndea­juns aprecia nici din punctul de vedere ai Europei ş ‘ nici din punctul de vedere al României, căci numai mulţumită acestui spirit luminat ai Franţei am fost scuiiji şi no», aliejli ei, de ur­mările unor complicaţii interna­ţionale a căror eşire nu se pu­tea prevedea. De aceea să s'ri- găm de aici să se audă pâ iă ia Paris: T/âiascâ Franţa, şi până la Roma: Trăiască Italia, (Lirale unanime).

Cine sunt aceia cari apără Etiopia? Cei ceri se află in slujba capitalului judaic şi franc­masoneria, Acei cari doresc şi urmăresc înfrângerea Italiei pen- trucă aceştia nu se pot împăca că în Italia d-1 Mussolini a in­trodus o altă metodă de pre­zervare şi de chivernisire a in­tereselor naţionale decâi aceea a corupţiei şi a uzurei partide­lor, în cari acestea, capitalul iiriernajional şi francmasoneria, manevrau ca in elementul lor cel mai prielnic.

D-1 Vaida vorbeşte apoi des­pre pactul ru so-rom ân

(in nrul trecui am dat parlea privi­toare la întrebările puse de d-1 Vaida conducerii L igei antirevizionisle şi d-lui Titulescu).

Lupta partidelor.Ţara noastră a ajuns să aibe

peste 20 de partide. Toate vin şi vă cercetează. Şi unul vă vor bţşte de trecui lui istoric, altul de ceeace intenj onează el să ăcă pentru ţŞr jni, alteie vă vor 363c de inflafia care va mântui iu mea de ̂ datorii. Toate însă, pentru întărirea celor spuse şi

a promisiunilor făcute vă oferă... rochie.

Eu nu vă dau ra"hiu, eu vă chem la luptă. Căci tara e t̂e greu ameninţată. La primjdiije din partea străinilor, a celor din afară ca şi a celor dinăuntru, să adaoge prăpastia luptelor dintre partide. Iu această luplă unele partide merg până a ataca singurul principiu care ne ga­rantează permanenta organiza­ţiei de stat şi ne oferă sîguranja pentru viitor: Principiul sacru al Regalităţii.

Dela af icuri piezişe s’a tre­cut la atacuri pe iafă- Frontul constituţional şi partidul d-lui Mihalache şi-eu făcut din această îndeletnicire rostul existentei. Dar aceştia sunt constituţionali numai când sunt în opoziţie-

Fa|ă de ei c a r i promovează destrăm area, noi chemăm nafiunea la luptă în jurul Regelui. In ju ru l Regel d stăm când suntem în opoziţie ca ş i atunci când suntem la gu­vern R egele care ţine sus flam ura p a tere i în caz de război, reprezintă pentru noi ş i în vrem e de pace pivotul o rică re i năd ejd i de mai bine. (Mari ovaJii la adresa Coroanei),

O biectivul Frontului,

Obiectivele noastre le cunoaşteţi. Ele se rezumă în dezideratul: Rminia a Românilor, iar baza ac­ţiunii noastre este princi­piul regalităţii. Moi nu lup­tăm ca să venim Ia pu­tere* de dragul puterii. Noi luptăm ca să ducem la îndeplinire crezul nostru. Vrem guvernul numai pen­tru a înfăptui acest crez. Şi vom purcede la înfăp­tuire cu toată tăria pe care ne va da-o organizarea na­ţiunii in Frontul Românesc.

Organizaţia Frontului.Organizaţia Frontului Româ­

nesc o cunoaşte|i. E i diferă de acea a celorlalte part de. Ierar­h ia ei nu esfe un elaborat al faisei democraţii obgarhice din

celelalte partide, ci eu, ca şef suprem, numise şefii de pro­vincii şi judeţe, a:eştia vor numi şefii de sectoare; singuri con ducătorii satelor vor fi desem­naţi prin consensul exprimai al populaţiei.

Strâns uniţi într’o orgamzit'e de fer mergem cu credinţa fermă în izbânda noastră pentru

in care a căzut deta ^ * 1* 11*

lupta de-o via|(i eai» c o n ş t i i n ţ ă s i î n ă l ţ a r e a ®R tmânia a RomănUor a Î S * n,e conştie ş i dem nă * f i ? * * ' prelungite). * ^PUulţ;

Condiţiile biruinţei naţionalismului— Cuvântarea d-lui Al. Vaida-Voevod la banchet

După adunare a avui loc o masă comună. Aici, răspunzând urărilor d-lui Mar|ian, d-1 AL. V AiOA -VOEVOD a schijal câteva principii de organizare şi conduită penlru uzul cadrelor, pe cari le redăm aci înir’un rezumai su ccin t:

E mal uşor să vii la guverndecât să te menţii Ca să le menţii trebuie sâ existe la spa iele tau o massâ compactă şi omogenă pe care să te sprijini Evident dapăie ideea lui .Nu merus vpîachicus* va cuceri In ireaga noţiune, se va pune pro blem a înfăptuirii Idealul e na t onal, insa ton iul oricărui crez politic trebuie să tindă la tran­sform area realităţii socia le ş econom ice.

Realitatea socială şi econo mică va fi aceea pe care, pen tru a înfăptui idealul nostru va trebui s’o m delfini după ideile noastre. Acţiunea va trebui să realizeze concomitent transfer m area mentalităţii. In acest scop vor tr> but luate măsuri pentru curmarea corupţiei. Bietul nos­tru buget s’ar întrema de pe azi pe mâne dacă am curma c o ­rupţia vamală, corupţia fis ca lă , cu taxele petrolului, cu a le a l coolului şi a le zahărului.

Tineretul va trebui organizst pe baze militare cum a început organizaţia strejar^ască de sub ocrotirea Maiestăţii Sale Rege­lui. Va trebui să introducem obligaţi >itatea muncii care să ţintească la fuzionarea c la se lo r sociale,

In vederea unei astfel denunei titanice este emul să ne pregătim prinlr’o temeinică or gimzare. Numai când vum sim|i că o es'fel de misiune ne e o porunh, vom avea izbândei.

încheie arătând r 2percilro. ,pe cari le doreşte în UmI* *e P ^ t e ş t - Frontit R o i* ? 1* * pentru Gherla, numită o d a « ^ clor de raiu oa°ia pi-

„ ¥° rb?8c d n!|: V PnE. H afieganu , H orea, B mUu ' oanu şi Tr. Rebreanu ™ do'

Centenarul unei scot: r 20 0 :.o rm r,e se v«? la las. împlinirea a 100 anhS? înfiinţare 1 şcoalei n o m a z i E le .M haii Slurza* C u „

a fituit de d-1 p of Qh. Ghihă. nescu — cuprinzând is to r ii şCPalei. Şcoah „M. S t u r î î ^ avut dem 1855 până la 1955 * număr de 18i# profesori, isonn ereve şi 5000 absolvent;. ^

siguranţa

ROMANUL „GAZETEI TR ANSILVANIEI“V A L A Hde E lisab eta Henfiu.

Capitol VI.

Trecu o zi dela moartea p-eofului Siroe şi se^ porni o ploaie de credeai că se prăpădeşte pământul. Brazii de­veniseră încărbunifţ. Pe mii de cărări, pe dealuri, şiruiau pârâiaşe de apă mur­dară. Până după amiază, adică vreme de vre-o şase ceasuri n’a fos» chip mei să deschid fereaslra. Bătrânii se închiseseră^ în camera lor şi trăgeau a- ghioase. Câinii se lungiră la uşa mea. (Unul ma-aia caraghios în lupta cu somnul sau cu vr’un duşman imaginar ce I orbea cu praf de somn).

Când s ’a mai înseninai cerui, mi s’a deschis sufletul ca un mugur înfr’o primăvară limpede. N'am mai avut răb- dare şi de cum s’a oprit să mu cadă ultimele picături de ploaie, am şi ieşit afara. Se răcorise bine şi respirai lunq, nesăţios. a

Apoi fără nici un gând hotărit plecai Pe P0® ^ . Pe Şosea, către miezul sa­tului. Din curţi femeile începuseră să dea apa cu mătura în nişte şenţuleje pe care bărbaţii lor le făceau p?ntru scurgere. Câţiva copii, numai în cămă- şuţe, ieşiseră în mijlocul drumului şi opreau apa care se scurgea, făcând siavtlare şi dând drumul să curgă câte puţina, puţină....

Alţii, mai mari, făceau bărci din hârtie pe care le puneau să plutească.

Două pisici, mârâind grozav de ne­căjite se fugăreau din curte în curte pe toate gardurile.

Era alâta prospeţime în aer. Toate lucrurile păreau fragede. Ploaia asta primenise întreaga lume.

Dumnezeu primenise lumea şi de părintele Stroe.

Văzând un ţăran bătrân la o poartă mă apropiai şi-i dădui bineţe, după care îi spusei cine sunt şi-I întrebai desănătate

„De sănătate, domnişorule, nu ne prea plângem noi, dar de astetalte lu­cruri mai de aproape de noi ne plân­gem. Iacă îs om băirân şi multe rele am petrecut dar ca cele de azi n’au mai fost de mult“.

„E lipsă de parale, moşule“, — in- iervenii eu.

„Păi da, lipsă de parale, zic şi eu, dar şi mai mare lipsă asie iacă de su­flete creştineşti şi suflete bune. Că noi, dacă em avea oamenii noştri buni, treaba bine ar merge, iar dacă nu i avem, prost merge treaba. Noi ne vedem de lucru ca m «i în to|i anii, dapa turn am apucat şi ne mai chib­zuim, ne mai legăm baierile pungii şi de mâncare tot avem. A murii părintele Manole şi de atunci nici de Dumnezeu nu mai ne-m apropiat. Fost a bun şi pariniele Stroe, Dumnezeu să-l ierte dar tare sfrângător pentru el era şi prea bea mult, prea vorbea mult ş i numai de cele ale lumii ăţteia deşarte. Acum era bun şi el. Cine ştie cine mai vine in ioc, vre-un popă mai nemjit“.

— „Eu cred, moşule, că o să vă vie un preot bun, cum am auzit că are şi comuna învecinată. Saful, pe care-1 aveţinuI ‘iă ° min,e luminată şi un om gos- podar. Să aveţi nădejde !

Şi lui moş Gheorghe şi babei Floa­rea, că la dânşii stau, le-a părut rău c a murit preotul Stroe, dar n’au tăgă­duit ca era împătimit. Dacă vă trimite episcopia preot nou, se schimbă lucru­rile“.„ ~~ »Omu-i bun, când îi drept şi satul asta mult e dornic de om bun. Dar popa şi învăjăiorul, dacă sunt oameni bum, apoi şi copiii or fi buni şi dra­goste deasemenea va fi, numai noi

aumeiii id iei ae mulţi am ca n avem unde ne plânge, nici la nici’ la învă|ător. Că dacă aveam cină oarecare sau păjia cineva avea cine să audă, să priceapă îndrepte*.

Am mai vorb t câteva minute ap plecat mai departe.

Şi astfel am cunoscut câ|iva b cu vorba cuminte şi înjeieaplă gânduri bune. I-am întrebat de ce cerut preot bun 'când n’au avut, ( au rabdat astfel şi foţi. parcă S vorbit, mi-au răspuns: „Noi am r, subf alia stăpânire şi ne-am invăt fim ascultători şi răbdători şi «cur cullam da- judecata nu ne-a pără vedem şi noi lucrurile drept şi, d p ac, spunem că ne plac, iar de n plac, spunem că nu ne p!ac\

In acest fel am luat conla-f cu satuim,.n care mă aflu şi am avui r odaia in minte toata bucuria şi

teţea acestuia. 9

fericit Se Cefe mare IuCrU aci ca 5Ni'ăiri Ia urma urmei nu se

mare lucru ca să fii ftrici, Dar~fli( atât ma. puţin. Toţi oamenii apr! d“" g m shre sa muncească, să

Intr’un sat mai ales e nevoe d, suflel bun (oamenii buni îndeobşte inactivi) ca sa fie şi gospodar [ acesta reuşeşte să se facă asculta1 ce.lalb oameni, atunci toate ţarinile

Manole se zice că s’a batal odata când a cununat pe unTn? t ?Ca ma‘ frumoasă fată dintefe Ma“ î ?,'Uf Că S a îr«bătat pisfârs^ nwi6 •?,/ CuS‘ fipt a un sfârşi^ prilej de bucurie peniru-ci

numai9 din* b ^ -mbă,at bălrânul numai din bucurie şi dm dran,Dupa aceea » postii L ce] maf

urmă păcătos şi nu şi-a iertat nici un pahar de vin îndelungată vreme.

Colindând aşa, m’am murdării pini la genunchi. In curând m’ant tre­zit gol de orice preocupare, mirându-m» şi înlrebându-mă: cât oi fi umblat astfel?

Stările sufleteşti, în care mă aflu de calăva vreme, sunt aiât de variate şi se sch'mbă atât de des încât rareori am impresia de totală liniştire, de bucurie de linişte, de sorbire a sănătăţii dela munte.

Mi s a mai spus că de câte ori m are un om, temeile se strâng în curtea aceluia şi după îngropare ajuta văduvei ia aranjar -a ^lucrurilor, ţinând ' n ace|_'1? timp de urâl ca să se obici- nuiască binfa femee cu pierderea. Nu ştiu ce mă îndeamnă să inlru să pre­zint condo'eante preolase, dar mi-am dld . seama era nep otrivit, mai ales că îl însofeam pe părintele în ziua când s a întâmplat nenorocirea.

In curtea preotului nu era nimenb A n sim|if înir’un târziu că mi e foame.

Aerul răcoros şi tare, purificat de ploaie, grăbise înfometarea mea şi a~ cum trebuia să mă grăbesc şi să mă apropii de casă ca sâ mă pun la punct.

Când am deschis poarta, moş Gheor- glie şi cu baba Floarea ieşiră în uşa ocî oiţei lor şi mă priviră miraji şi ** a" celaş timp cu un zâmbet.

In sfârşit biba Floarea zise: a »Bună p'imbare e|i făcuţi Vai,bă-

trâneţele mele, (văzuse în ce hal suni)* cum v aţi murdărit, parcă v’aji jucat c« copiii“ !

~ „Păi, chiar a ş i e, m’a n jucat cir copiii* ! — îi spusei.

Amândoi bătrânii se puseră pe raS* Pricepând că i mini. s

Jn bucătărie fierbea ap3 pentru tnt măligujă. In col| zării o putină cu I e bătut.

1955

20 ani dela moarteadirectorului t Virgil Oniţiu

. 21 Oct- »• Ci se împll-ani delà moartea neui-

• Hirector al liceului „An- " Virgil Onî|iu, pe

«i ^f.^servit şi cârmuit timprL arii cu o rară pricepere

i* iLfpsor şi director. rfr«i s’au scurs de atunci două PeL par'că şi astăzi răsare X miterea în faţa ochilor

n r i ! r o n r n I \7imll., i sufleteşti directorul Virgil ?«„ hírbalul de caracter in

’ omul de inimă şi de o

lei cultură, cărturarul şi pe-

loaul luminat, oratorul neîntre- , luptătorul neobosit pentru silarea Bisericii, a Ş-.oalei şi nsamului său in vremuri de

ele încercări şi pline de pri-

lliîna lui plină de dragoste i neam şi de-o înflăcărare antă pentru toi ce e nobil, bun cinstii, — s’a rupi într’o bună învăluind îti adâncă jale un

e0m recunoscător. Ş ‘ poale a- a5tă inimă nu s-er ii rupt aşa tlmpu'tu, dacă n ar fi simţit

alde cumplit perderile şcoalei duse de el, prin moartea pe

mpul de luptă a eroilor profe- i dr. Alexandru Bogdan, Va• e Micuţa şi D ionisle Nislor, dacă n-ar fi văzut zilnic cu ere, cum se răresc şirele e-

ţj,or săi iubit!, plecaţi la oaste să-şi împlinească datoria...

A fosl un adevărat părinte al eviior săi, pe cari i-a ocrotit iubit ca pe proprii săi fii.Aceiaşi dragoste fa|ă de e- ţii săi, pe care a dovedit o n înfiinţarea m ese i studenţi-

r, a arătat-o şi în vorbirile le însufleţii?, pe cari le ros* a an de an în fata elevilor.

Astfel in ultima sa cuvântere, tită cu o lună înainte de

oartea sa la începutul anului olar 1915—16, întrunind în ju- 1 său pe loji elevii gimnaziu-

ti, le a dat nepreţuite sfaturi, unSndu le intre altele:«Vedefi, dragii mei, iubiţii şlri cei de acasă cari v’au t la şcoală şi în anul acesta mplit de suferinţe, au ochii drepiati în două păr|i: de o arte la locurile de groază de e câmpurile de bătaie, iar de lă parte la şcoala noastră aci, de v-au trimis pe voi cu etâ- a nădejdi de bine !Depe cele câmpuri de bătae şti bune nu se prea strecoară

e la ei, numai durere şi ja le ! oetă mângâierea lor o aşteaptă t aci dela voi! Veştile bune espre progresul vostru sunt făcui ce le tămădueşle grijile

durerile celelalte! Şi vedeţi, i, bunii voştri părinţi, tutorii şi ngrijilorii de acasă, pentru jerlf i r de cheltuială şi pentru ma-

ea lor dragoste şi grije ce vă artă, nu uşteapiâ în schimb

llceva dela voi, decât câte o re bună, c ă munciţi cu iot fieful, c ă sunteţi cu ascultare

q/cr de profesorii voştri şi cu nea tui D-zeu în inimi l Este o a re ' între voi unul aiâl

de râu şi atât fără de suflet ca să lipsească şi de această sin- ură mângâiere pe iubiţ i săi ie acasă ? S ’ar putea să fie tuăcar unul intre voi, care pen­tru atât bine ce i se face de câtră crescătorii săi, să i răsplă­tească pe ei cu supărări şi cu dureri şi de aici, de unde aş­teaptă mângâerea ştirilor bune ? P>ne-i acela, care ar vrea să i®9rămădească o năpastă nouă î® capul celor ce i iubesc şi Jrt 5» de altfel năpăstuiţi sunt 'te dure r.le ce le vin din altă îarle?

Nu, nu„. Pragul acesla nu 1 wate trece aşa un nelegiuiţi.

aceea, acum când înce ^ acest an şcolar, Vă îndemn J P ţ mei iară şi iară s ă că i■ fll . y* picioare şarp ele veninos Hâ,raidâuiei’ îndemn s ă vă

CQt‘ Inimile la D’zeu, rugân

du-L s ă vă întărească în gân­dul bun c e s ’a sălăşluit tn s u - fletul vostru azi şi să vă ajute ca Pdnă în sfârşit să nu pier-

tm r d,ep‘ * core -Şi cu voi împreună îmi înalt

Şi eu glasul meu şi rog pe bu- nul D zeu, ca să binecuvânteze stăruinţele voastre aşa fel, ca la sfârşitul anului şcolar, când vă veţi întoarce la casele voastre- paşii voştri să aducă senin,umină, bucurie şi mângăere în

inima acelora, cari cu atâla draa vă aşteaptă“... a

Nu i-a mai fost însă dai să în cheie anul şcolar şi nici săvadă împlinirea vremii încununată d* întregirea neamului, deşi aştepta zHnic ivirea dorobanţului Ro* mân pe crestele Carpafilor. A vea o încredere neclintită şi o credinţă fanatică — o ştiu a ceasta cei cari i-au stat aproape— că a sosit ceasul eliberării neamului românesc de sub ju­gul secular.

g a zeta transilvaniei

Expozifia de tablouria d-neiMarg Netoliczki-

HiemeschIntrând în sala „Redutei“, bo-

jj, dŞ portrete - pasteluri — t‘ surprinde ochiul, plăcut şi im

presionant. Din fineţea şi armo­nia culorilor, din expresivitatea vîe» dŞr artistic temperată a fi zionomiilor, din liniştea grăitoare m care suni învăluite tablourile Şi din atmosfera de seninătate Şi optimism femenin, putem de­duce, că talentul apreciabil al pictorei se afli pe un punct culminant al desvoltării sale. A- celaş lucru am putea spune şi despre flori, artista depunând multă g ije , sinceritate şi simţ in ejcecujip, tablourile ni se pre­zintă în cea mai favorabilă lu mină. Copia după Rubens, în uieî, o putem taxa, de asemenea diept foarte reuşită.

Îndemnăm publicul să viziteze expoziţia, desch’să încă câteva zile, şi suntem siguri, că va găsi momente de plăceri artistice.

I- A l B. L.

Pagina S

FISC A L E

Contractele de vânzare-

expoziţia perm anentă de m obile, co v o a re ,

candelabre şi alte articole casnice a

Uniunei Maeştrilor Tâmplari din Braşov536

Braşov Str. Hirscher No 9, eia] I-Fj{i atent! la anunţurile noastre ulterioare. 1—1

Telefon de buzunarLa Budapesta s’a pus în vân­

zare o interesantă noutate. E vorba de un mic telefon de bu­zunar, care se vâră într’o cutie mică. Maşina aceasta curioasă se compune dintr’un microfon şi dintr’un receptor de dimensiuni fo8rt? mici. Inlăuntru! maşinei se tf li un compteur automatic care înregistrează numărul con­vorbirilor. Administraţia poştelor ungere conslrueş’e nţaşini spe­ciale, pe care le instalează pe la răspântii de uliti, in restau­rante, în cafenele, în autobuze, la bursă şi mai în toate locurilecumpărare. Administraţia de | pubIi ’ 3re SURt în acelaşi

constatare aduce pe aceasta ■La parastasul care va avea loc

Luni 21 Oct. a. c. Cîn cimitirul din Groaverl şi la care iau parte profesorii şi elevii?liceului „An­drei Şaguna“, sunt invitaţi a lua parte cunoscuţii şi foştii elevi ai neuitatului director Virgil Onijiu.

Hala maeşirilor-îâm- plari din Braşov.

Azi, Sâmbătă, s’a deschis hala de vânzare de mobile a Uniu­nei meseriaşilor tâmplari din Braşov, în Str. H rscher No. 9 etsj I. Intr’o sală vastă, bine a ranjată, sunt expuse mobile e- xecutate de micii maeştri-tâm plari braşoveni, grupeti, fără deosebire de naţionalitate în a- ceasiă uniune. Cu intenţia de a servi atât publicul cât şi pro priile lor interese, făcându şi în acest fel cunoscute lucrările lor, a fost aranjată această expozi ţie permanentă, unde cei inte­resaţi îşi pot procura cele ne­cesare în mod convenabil. Marfă bună, preturi convenabile.

Tot felul de mobile, articole de tapiserie şi candelabre, lu­crate în stil modern stau la dis- poz jia publicului, care poale vizita expoziţia în orele [obicb nuste, fără obligaţia de a cum­păra.

Buletinul Politiei.Accident. In seara zilei de

8 Oct. a. c„ pe Str. Dârstei s a întâmplat um accident de vachi- cole. In dreptul cârciumei lui Pal staţionând 2 căruţe ocu pând aproape jumătate slrada, o a (reia căruţă vroind să oco leascâ, a barat restul străzii, cu toate că a văzut o maşina cu farurile aprinse,care venea îisens contraru. Cum distanta era prea m.că, automobilul abea a putut să se strecoare printre acele căruţe, lovind totuşi căruţa ce-i eşise în cale. Stricăciuni sunt din ambele păr|t, fără accidente de persoane. Automobilul era condus de d 1 inginer Ţraian iecherescu d.n Craiova, iar că-

rujaşul se numeşte _ Lazar Fran- I şcolar, la "care sunt invitaţi pă cisc din Valea Râcădăului Nr. 3, J rjnţ;j( corespondenţii elevelor şi căruia i s-au dresat _ acte de | Bj foitelor eleve.

cale la cunoştinţa tuturor celor interesaţi, c l nu se va mai viza nici un fal de contracte de vân­zare-cumpărare, în care nu se va face o descripţie amănunţită a imobilului ce se transmite, a- decă locul unde este situat şi dacă este clădire, ce fel de construcţie este,, d a lemn, pă­mânt sau cărămizi etc, starea în care se găseşte, din câte a- parlamente sau camere se com­pune, ce alte construcţii s’ar mai 8fla pe terenul care se trans­mite, precum şi orice alte ele­mente cari ar servi pentru o e- valuare cât m8i aproape de rea­litate. •

Impozitul pentru autom o­bile. Ministerul de Finanţe eu ordinul Nr. 20X131 din 2 O :t. 1935 a acordat un termen până la 1 Noemvrie 1935 pentru achi­tarea fără amendă şi fără ma jorare a impozitului penhu auto­mobile pe trimestru Oclomvrie 1935. După expirarea acestui termen, Ministerul nu mai acordă nici o îngăduinţă şi a decis ca celor ce nu-şi vor fi achitat im­pozitul până la această dată, să li se dreseze acte de contra­venţie-

timp in legătură cu centrata te lefonică. E de ajuns să se pună în legătură telefonul de buzunar cu una din acele maşini pentru a se putea realiza convorbirea telefonică.

Proprietarul unui astfel de te­lefon e obligat ca in fiecare lună să plătească la direcţia poştei convorbirile efectuate în cursul lunei precedente. Pen!ru ca să nu se abuzeze de acest telefon, deocamdată se încre dinţează numai persoanelor 5cu învoire specială dela poştă. Per soaneie fără domiciliu stabil sunt obligate să depună o ga rantie, care se completează lu nar după numărul convorbirilor. Noutatea aceasta a plăcut şi mi­nistrului Frânte! de poştă şi te­legraf, care intenţionează să o introducă şi î i Franţa.

No. 352-1935.

Cel mai mare asortiment d e p a lto an e p e n tru b ă rb a ţ i ş i doam ne, cu c e le m m

m ai ie ft in e p re ţu r i in magazinul de haine

„ R E C O R D ^Braşov, Str. Porţ i i (vis â v ir de marele magazn de posta* Scherg). — Membra ©I K ran fd de credit „Economia- .— P en at- nent în depozit Ktepcrmesbide de cea mut bună marăt^EaceS-- s io r“. — H aine d e sto fă pea~ tru co p ii (3 —î® anii iei®. 2M Lei. 492 4 - 1 2 1... . ..........

Se aduce la cunoştinţa gene­rală că la Ş:oala Superioară de Arie şi Meserii „R-gele Cirol 11“ Braşov, va avea loc în ziua de 25 O dom vrie 1935 ora 16, licitaţie şi tratare prin bună în­voială conform ari 8 8 —110 L

Proprietarilor de autovehicule | C. P., Regulamentul Oficiului. i * t < 9 _ _ - A 1 i A ! «I I IVI ni Acari nu si-au achitat impozitul

pe trim. Oet. 1955, li se acoriă un termen până la 1 Nov. 1955, pentru achitarea fără amendă şi fără majorare a impozitului pe trim. Oct. 1935.

După expirarea acestui termen Mmisterul ne mai acordând nici o îngăduinţă, a decis ca celor ce nu şi vor fi achitat impozitul li se vor dresa acte de contra­venţie conform art. 8 din Legea impozitului pe automobile şi vor fi obligafi a plăii o amendă e- gală cu întreitul impoziiului cu­venit.

C on vocare.Se aduce la cunoştinţă că la

Liceul de fete din localitate are loc Dum'necă 13 Oct. a c. orele 10 şl jumătate a. m. adunarea generală extraordinară în ve­derea elegerei noului Comitet

C-«ntrat de Licitaţii, Normele Generale publicate în M. O.Nr. 127 -1931 şi normele speciale publicate în M O, N\ 285 — 1932, pentru aprovizionarea şcoa- tei pe timpul dela 1 Noemvrie 1935—1 Noemvrie 1936 cu ur motoarele:

1. Licitaţie:110.000 (unasută zecemii) kg.

păcură H î—8 pentru calorifer.2. Tratare prin bună învoială: Pâine calitate de mijloc şi

făină. Carne de vită, viţel, porc şi derivate. Ariicole de băcănie şi coloniale. Laple de vacă,

Caetul de sarcini precum şt orice informa|îuni se pot lua zilnic dela şcoală în orele de serviciu.

^Djrector,Inginer Gh. Nestor.

Contabil,534 1—1 T. A. Hâncu.

dare în judecată la legea cir culajiei pe drumurile publice.

Farm acii de serviciu. Dela 12 Oct. până la 26 Oet. fac următoarele farmacii serviciul de noapte, duminecal şi la a- mtezi: Farmacia la „Slt. Gheor- ghe M, Salamon, Cetate, Strada Regele Cerol Nr. 56—58 (ianga hotel Coroana) şi farmacia la „Crucea de aur“ F. Lukas s r. Iultu Maniu Nr. 20 a. ,(C°H Str. învăţătorilor).

Aviz!Dacă numărul membrilor pre zenti nu va fi cel legal, adu­narea se amână pentru Dumi- n e « următoare, 20 Oclombrie,

a 10 şi iumitate .oâod se va S , ă î 2 ‘odgore.tine cu ori ce număr de membri | v ^—jprezenţi. , . .

Preşedinta Comitetului şcolar,533 1—1 sa. N- Pooescu.

Am pierdut portofelul cu: permis de circula­

ţie pentiu bicicletă No. 6351, buletin de schimbare, brevei co­mercial. Găsitorul este ruga» a depune la redacţie contra re

cautăDr.

Fitdan, Str. Regele Carol No. 20.524 1—o

V â n d auto-turismChevrolet tip. 1927 deschis, în perfectă stare, preţul 10.000 lei, bani gata. Adresaţi vă la ziar.

529 1—2

Primăria comunei Cernsfu jud Braşov.

No. 281—935.

Publicafm m eSe vinde prialicstsfl® pubkc«

cu oferte închise în iocaiai Pri­măriei Ia 17 Octosavrie ifSSS ora 10, cantitate» de SS-52 îtfi- pint lemn de brad ta pici ante. din pădurea comunei, situată. Ie Valea Lepădata, pe supraf i e de 42,26 H i, parcelele No.&i’—95 cu tâere succesivă ă e r e g e ­nerare.

Preţul iuiţial lei 167G008 . Garanţie provizorie lei

în numerar sau efecte de Stati Vânzarea se face eu respec­

tarea conditiuntior specificate în ari. 88 -1 1 0 din L. C. ft, şt a condtţiunilor gmiemle- de «ex­ploatare a pădurii«’ grnfe-Sfceget® Monitorul Oficiat K x 10&—£.912*

In lipsă de concuresp, s a r dacă ofertele prezeel^e tm xhw- fi satisfăcătoare, se ea ţine «iii" licitaţie urgentă f« ztna de- Odomvrie 1935 t# «edeaşî c**k-- ditiuni, fără altă polsrticaffeee-

Caehii de sarcini «e gtm'm: vedea la Primăria cor®artei, tot timpul de servieta.

Cernatu, la 27 S ep i 1955-.530 1—1 Prim ăria cnru tn ală .

Trei ă p ă S i iînchTiat in Strada S afakfse* Nr.15, fosta Lunca Plfieşâar. A *« - adresa acolo. 1—'V

i r. — — m m m am m m m m m m m m m m m rn— —— tPrimăria Mualcipmfeu

No. 23.087-1935 Serv. economic.

Pilfflîlffi ll B iSPentru fu rn izarea prm&wsdkfe

petrolifere, necesare lnkfr#rfeir derii autobuzelor t«-legătură cu construirea •**?. re­zervor cu o po na pe de afUwaîr' tare cu benzină paatm autobuze (in curtea Uz'net de gaz aetişaj :- se va t»ae îa ziua de- O-'cC. 1955 ora 12 a. m k Pmukti£> Braşov, o licitaţie puWkife ja conformitde eu legii contab. publice ert*⧠—&&&

Conditiunile detesiate 4xt for- nizare şi pentru ooRs-iruc^is in- staiaţiunilor necesare &e ffo i v«-*** dea la Serviciul lnlre|wiudk.iMtan comunale.

Braşov, Ia 5® Sept.Comisia Interimarii,

p. Preşedinte :Dr. N. Stingher*

p. Secretar Genera»* 3-526 1 —1 Dr. P opoaid-.

De închiriat:şi folosinţa de bocăiârie. Poştei No. 2®, parter.

■ Prghr# 4 C A Z E ÍA TRANSILVANIEI

Răspunsul „Ligei Antirevizioniste“.

La »«Irosirea de Luni a „Fronhilui Românesc» din Gherla jjnd. Someş) preşedintele Fron- Sui«} d I dr. A L Vaida- Voevod, w ib n1 de pretinsa convenţierniliî'-iă ruso» română aînfrebtt rondocereo Ligei ani? re vi zio misie, a cifrei preşedinte este<d»l SîeisfiH Pop eseu, fost minis-

7 $rw, diveciomi „Universului“, d a căs o c o te ş t e e ă prim ejdia ungu r e e s c â e s te m ai m are la g ra ­niţa d e Vest d ecâ t c e a ru­s e a s c ă la gran iţa d e V esti

La această întrebare îngrijo­rătoare , Universul* publică în i - fa l de eij „o lămurire“ din <c*re ţinem următoarele :

,.Căi priveşte atitudinea „Ligii Antfr*vj*i©nişte*, conducerea a- «estd HMîi organizaţii nej onaie foaie da următorul răspuns di îui Vaida ;

»Pentru „Liga Antirevi- zîonisiă“, frontiera de Vest •sa ş i cea de Est şi ca toate

^ frontierele tării sunt şi tre- hne să Tămâie pentru eter- m U te ; intangibile.

„L ga Antirevizionistă* este ‘ anlirevizioîiislă pentru orice Irrmtexie românească, fiindcă a- cesîe definitive fruntarii repre aintă minimum de dreptate pen iru ne punea româna, şi oricine ar cuteze, din orice parte, să m cttc e o ştirbire a pătrime •.#okii nostm naţional, va îniâm- şeaa reztsknja energică a ar­matei române ş! zidul de gra­f i i el întregului popor romă-

•’l» *

i|a I Vest si Estnesc. La aceasta veghează „Liga Antirevizionistă“ şi conducerea ei nu încetează de a chema pe loji, şi mai ales pe cârmuiiorii noştri, la datorie, tocmai spre a se evita orice surprindere din orice parte.

„Dar, „Liga Antirevizionistă“ nu poate totuşi neglija pericolul rea), actual şi deci cu atât mai grav pe căre i reprezintă astăzi iridenta şi revizionismul maghiar. Aientă la toate fruntariile ţării, „Liga Anlirevizionistă“ e azi mai ales ateniă la fruntaria de Vest, fiindcă dincolo de această gra­niţă fierb patimile, dincolo de această graniţă se pun la cale asasinatele şi iot dincolo de e- ceastă graniţă se chelluesc zeci si sute de milioane şi se între­buinţează minciuna, intriga şi calomnia pentru înşelarea opi­niei publice mondiale împolriva României şi a ex'sknţei ei ca Stai unitar naţional.

„Iată de ce, în aşteptarea lă­muririlor oficiale, cari de sigur, vor veni, in ce priveşte eventua­litatea încheerii unui pact mili­tar cu Rusia Sovietice, „Univer­sul“ şi „Liga Antirevizionistă* rămân mai departe pe linia lor de conduită tradiţională: apăra­rea intereselor româneşti, a tuturor intereselor româneşti, cu sinceritatea şi căldura petrio tismului lor, fer ite însă de ori ce gânduri sau intrigi politice ş i întem eiate p e exactitatea in­form aţiilor în toate direcţiile".

A c ţ i u n e a„Frontului Românesc

Ii? judeţul Hunedoara,3Q avut loc ta ultimele $douăDumineci patru mari întruniri popou le îs fruntaşele comune : Şibot, Cugir, Vaidei ş i Rom os, la

„care au luai paiie câteva mii de aderenţi ai Frontului Românesc din piăştte respective.

Conducătorii Frontului din Ju d . Ţiune loara în frunte cu â nit dr. Vlad, dr. I. Jo d ea , dir. C ornel Mihâisâ, Bâiufni, preoţii:

.3 , ~Bâni(ea.nt. A dam B a s arab dosi senator şi Ordeanu, dr. S e ­

nar Jidan înv. director Ion F ie- , ferm şi elfii, an fost primiţi cu ' bande rit şl flori iar cuvântările 'înflăcărate rostite la cele patru Intrtmiri au găsit aprobarea una

sŞBîsnă-.

4 Frontul Românesc Ia D âm fo o v iţa ,

Distinsul fruntaş politic d-l i» Gr. P erk fean u , unul dinbe cel

foşti miniştrii, cari au aderat din primul moment la acţiunea d ia i -Vaida Voevod, a adresat iparftz'infior d sa le din judeţul Dîmboviţa, următorul apel:

Iubiţi D âm bovifeni,„D-l dr. Alex. Vaida Voevodc

«aerele luptător [naţionalist, fost prim-nv nistru el tării, mi a făcut cncere», sa mă numească pre­şedinte at organizaţiei „Fron­tului Românesc* din judeţul Dâmb o vita,

Conştient de marea misiune ipe care îrebue s o îndeplinesc, 'în interesul gării am primit a ceasiă însărcinare, cu cea mai mere bucurie,

„In momentele grele prin care Uri cent, in reaga gară, sătula de perlideie şi grupările politice, şl a pus speranţele în marele român, d-l dr. Akxendru Vaide- Vbevod, singurul c a r e m ai p o a te sa lv a ţara d e le o prăbuşire s i­gură.

„Împreună cu colaborator i te*', fii ai Dâmbovijei, colonelul

s 3avian M. Badulescu şi avodet Sever N. Rădescu, fac apel la top intrlectualii, muncitorii şi plug rii acestui jude}, să vină în rânlurilt noastre, ca prin forj un ie, ă put- m duce la b ruintft, uza pentru cere luptă .Fiontul Românesc“.

„Dafl tot sprijinul „Frontului Românesc“, care nu este călău­zii decât de dragostea de ţară şi binele Românilor.

Cu Dumnezeu înainte“.

Din judeţul Som eşDuminecă 6 Oct. a avut loc,

în Chiochiş, adunarea „Fronfu iui Românesc“ din piesa cu a- celaş nume. Au luai parte: Păr. dr. D. Mânu, dr. A. Buşi|ia, Virg. Pop, Alexandru Pop, dr. L. Horea, N Conţiu, I. Coiujiu, I. Conţiu, N. Mâhâlean, I. lonescu, N. Ne- meşiu, O. Oşorheanu etc.

D l dr. L. H orea, preşedintele „Frontului Românesc“ din plasa Chiochiş, deschide adunarea sa­lutând in numele plăsii pe oaspefl.

D-l Dr. A. Buşifia, preşedin­tele „Frontului Românesc“ din oraşul Dej, erată situajia foarte rea a elementului românesc. In şaptesprezece ani n’am făcut altceva decât ne-am divizat. Până când Românii ne luptăm între noi împărliji în douăzeci şi atâtea de partide, streinii, u- niţi, sapă Ia temeliile statului. Suntem datori ca măcar în cea­sul al unsprezecelea să ne strângem rândurile şi, uniţi în „Frontul Românesc, să luptăm pentru România Românilor.

D-l Virg ii P op salută pe cei piezf n|î în numele „Frontului Românesc“ din Gherla. De ce urmăm pe d-l Vaida-Voevod ? Mi-am dat seama iă nu e bine cum se face la noi politică. Nu este bine să ne hulim, aşa cum fac partidele politice. Trebue o

• h.mbare. Numai vrem partide, ci un front ai Românilor adevă-

ra|i. Front a l cinstei, al drep­tăţii ş i a l desrobirii d e sub ju ­gul străinilor. D-l dr. Al. Vaida- Voevod a spus că Românul nu mai poate rămânea tot Ja coadă. Trebue ca Românii să ocupe locurile de cinste în foste ra­murile de activitate. In Gherla, unde elementul românesc ^este în majoritate, străinii ocupă to­tuşi locurile de cinsie. Astfel la primărie nu su n t[decât doi Ro­mân*.

Ca încheiere d-l Pop spune: Datoria Dvs. fajă de copiii Dvs şi fată de jară este de a vă în­rola în „Frontul Românesc“, ce soldaţi ei izbăvitorului de neam, dr. Alexandru. Vaida-Voevod, Numai astfel vom putea scutura jugul pe care partidele ni l-au hărăzii şi numei astfel vom avea o Românie cu adevărat a Ro mânilor.

D-l Alexandru Pop, fo s t re­vizor spune, că Ardealul a fost totdeauna leagănul românismu­lui. De aici au trecut dincolo, apostoli ceri au propcvăduit dragostea de neam. Tot din Ar­deal s’a ridicat şi apostolul vre­murilor, de azi dr. Alexandru Vaida-Voevod. Să-l urmăm şi a- lunci D zeu ne va ajuta să re­punem neamul acesta în drep­turile-i fireşti.

Ţăranul Gh Curtean îndeamnă pe săteni să se unească; să nu mai greşească ca în trecut, când de vrajba dintre noi sau bucurat străinii.

D-l Nemeşiu, înoâfâtor : Dacă mă vede|i aderent al „Frontului Românesc“ este penirucă sunt Român. Pământul acesta a fost păstrat cu pre(ul sâ- gelui stră moşilor şi atunci se cu rine ca Românii să fie adevăraji stă­pâni. Trebue să ne unim căci trăim vremuri tulburi. Războiul poet? izbucni din moment în moment. Cine mai are suflet de Român, trebue să urmeze pe d 1 Vaida.

IM lon escu înv. explică pro­gramul „Frontului Românesc“, în deamnă pe săteni să ducă solia d lui Vaida şi să o lăţească mai departe.

D l Ion Cctufiu avocat stg în numele tinerelului din judej, exprimă at şamentul faţă de a- ceasiă mişcare de salvare a ro­mânismului din ghiareie ccrup tiei şi străinismului. D 1 dr, Al. Vaida-Voevod este chezăşia si­gură a victoriei finale, cere este foarte apropiată.

Păr, dr. Dumitru Mânu spune: Trei meri bătălii am drt alături de d 1 Vaida şi ţoale au fost încoronate cu succes.

Întâia a fost pentru desrobi- rea f e sub jugul unguresc. Pen­tru această luptă am fost închis in temniţa din Seghedin.

A drua mare luptă am dat o pentru eliberarea de sub feuda­lismul liberalilor, pentru care am fost închis ia Buftea.

A treia, a fost aceea pentru uşurarea celor săraci, penlru conversiune. Legea conversiunii, adusă de d-l Vaida, a fost cea mai bună.

A patra lupte, pentru dreptu­rile Românilor, este aceea care începe acum şi este cea mai grea. Este lupta „Frontului Ro mânese“ începută tot de d 1 Vatde, pentru a face dreptate în jară.

Lupta „Frontului Românesc“ nu este îndreptată în contra un­gurilor sau a Jidovilor, câtă vreme sunt oameni de omenie. Ea este îndreptată în contra a- celora cari pe cale necinstită au pus mâna pe posturi de co­mandă şi au luat pânea din gura Românilor.

Constată lipsa dela daiorie a d-lui Maniu, care a rămas cu străinii. In concluzie spune: Tri­mit de aci vorbă d lui Maniu tă vină alături de d l Vaida, dact-i Român adevărat. Dacă nu va veni să lupte peniru dreptatea Românilor atunci, pe cât de mire a fost până acum, pe a- âi de mic va deveni pentru noi

Românii de azi înainte.

Războiul ifalo-abisinAdunarea Socielăjil Naţiunilor — cu escep|ia j .

gariei şi Austriei - şi a dai asentimentul ptntru 0 *!*> '...ur tivă prin sancţiuni. In acest scop a fost deserr.net un r,e cofe iru coordonarea senctiunilor ce se vor lua. Preşedini COlT,it<! ni tulul a fost ales d-l Vasconcellos, şeful delfgft(iel " f el c ' a esfgurat pe membrii comitetului de imparţialitate« 0991 ie .c ,,- vota meniul său penlru cauza păcii. Conferinţa a eDrnh Ş‘ de d l gestia d lui Beneş, cere a cerul ca şedinţele corn telni apoi s l fir»nnr<> să fie secrete. Ului de

i a i

tì'or A

armata în vede

nera

donare să fie secrete.

Italia pregăteşte a doua m are ofen *„Daily Mail“ anunţă dela cartierul general din la italiană aşteaptă cu entuziasm ordinul unei L i f t - c derea careia se fa? toate pregătirile. Această ofe , ebsi»

matei de nord este considerată ce a doua can nan’„ i >SlVa 9 ai parea centrului Abislniei. P n̂tri

Ştiri sosite in cursul dimineţii de erl la Pt ri« „i mere bătălie ar il angajată la sud de Adue. Irtn^

De asemenea se anunjă o mişcare spre nord în O I armatei italiene de sud, care de mal multe zile preaăfe i t*eD I avioanele italiene bombardează poziţiile abisiniene M 9 ‘tlerinuj

9 a-.lOClT

că

Desfiinţarea republicei eline]Frământările în jurul restaurării monarhiei în Greci

deocamdată sfârşit prin lovitura nul,Iară de Joi, cere a h ?V U& urmare înlăturarea guvernului Tsold^ris, dimisia preşedinM • **1 publice! şi instituirea unui guvern revoluţionar sub generalu ui Condylis. ̂ 5edinjiJ

Primul act al noului guvern a fost proclamarea stării h sediu în întreaga ţară şi convocarea de urgenţă a a adunăriil in n n lo r n r o n o n l s 4 A r i r n unan im ii.- I a ____ X i . _ a**I

Primul act al noului guvern a fost proclamarea stării H în întreaga ţară şi convocarea de urgenţă a a admir» 8f

ţionale care a votat eri cu unanimitate următoarea rezolut na'„A cincea Adunare naţională, luând act de declara iii

vernamentcle pe care le aprobă, votează: ; !le SU|1. D esfiinţarea regimului repu blicei;2. Plebiscitul asupra a ces te i hotărâri va f i la dala ii J

de 3 N oem brie ; Jixata3. R egenta până la p leb iscit va f i ex erc ita tă de preşedinteiJ

Consiliului; f Ieie*4 Constituţia din 1911 e s te p u să din nou în vigoare ororii

zoriu, până la votarea unei noui Ccnstilufii. - 1După ultimele telegrame domneşte Unişte în întreagă GrecislDupă plebiscit Regele Gheorghe, care se află la Lonrra ..

fi învitet să se înapoieze în Grecia. ’ Ta

*A $ ÎR Â “ Braşov. — Editura „Tipografiei Victor Brunisce Braşov“.

D l Confiu, în numele tinerilor valahi din Gherla, arată că tine­retul nu mai poate răzbi în şcoli din cauza străinilor, in faţa acestei siiuaţ uni „numerus vala.hicus“ este formula salva loare, de aceea tinerelul ur­mează fără şovăire pe d-l Vaida Voevod.

In entuziasmul general d 1 dr. L. Horea închide adunarea.

Corespondent.

I n f o r m a ţ i iIn ce priveşie svonul în­

registrat de noi despre o parcelare a Livezii Poştii suntem autorizaţi din par­tea d-lui Dr. T. Prişcu, preşedintele comisiei inte­rimare a Municipiului, a da acestui svon tendenţios cea mai categorică desrmnţire.

Noui generali. Pe ziua de 16 Octomvric au fost înălţaţi la gradul de general urmă lorii co ­loneii : larca N. Ioan, Gheor- oh eşl V. Alexandru, Georgescu S - O ? 90* H. Maclei Nicolar, Mihail Gheorghe, Sănătescu Lonstanlin, Ion Aurelian, Co- roamă Dumitru, Dregattna Cor- neliu, Atanasiu Vasile, lonescu ieodor.

•Cununie. Mâine, Duminecă,

lor- ° C ‘ C< ? felc 5 P* m- arfc ioc cununia relig oasâ a d-şoarelJem co Borbu cu d l ConstantinLâm peanu in Biserica ort. dind na"p” M(,U»d* BraS°v) Nuni: d na P Muntean ?i d-l insp. in­giner B. Ludu. Felicitări 1 *

m u l ţ u m i r eStimate Domn,

Ţin a Vă face cunoscut că sunt foarte mulţumit kde efectul

? r*TPe 1 CareI au acestetablete Togal asupra feluritelor

redtodu se ca uo b"» Bucureşti, 24 Sept. 1932.

L. Florescu.

C on feren ţa d-lui Dr Fran-l klin B irch tr-Z iirich . Află»! căi Asodeţlunea generală a medii cilor din ţara a obţinut consim-l ţământul d lui Dr. brar.kl n Bir-r chr-r din Zürich, fiul celebrului! reformelor in meierle de alimen-l taţlune şi şi el un reputat autori in această direcţiune, de a (inel o serie de conlerenţe în cen-j (rele mai importante ale ţăriiJ Şl Braşovul va fi în curând ini ptăcula situaţiune de a putea| auzi o conferen|ă despre pute­rea vindecătoare a acestui noul sistem de nuiriţiune Locul şi] timpul conferenţei îi vom anunţa] la timp dar atragem de pe a-| cuma aleniiunea cetitorilor no şlri asupra acestei conferen|e| de un deosebit interes şi actua­litate pentru toată lumea, nunu*| mai peniru medici.

•P relu n gire . Se aduce la cu-1

noştinţa celor cari au preten- ] siuni asupra Statului, anterioare datei de 1/1V 1934 lichidabile prin subscriere ta ImprumuM intern de consolidare 3U/, 1935» c i teimenul de subscriere s8| prelungit până la data de 1 1935. 9 m

In cabinetu lui dirigintei11-1 oiiclutui de reşedinţă p-t-ţ- ® J şov se va ţine în ziua de Oct. ora 10 a. m. un coac de oferte pentru repararea in Icţiei sanitare la oficiul r l - şedinţă Braşov, cu respeu normelor O C. L. şi m confoM milate cu dispcziţiunile L • Devizul şl caietul de SöfCin r,|. pot vedea in orele de <ciu dlm. dela 8 - 1 2 ,masă dela 16— 18 la refl - tura ofic.ului. Ofertanţii s prezenta la termen cu oie chisă sigilată şi timbrata.

•AVIZ. Atragem atenţi«®«®

cetitorilor noştri asupra jf.tutui f.bricei Heinrich t aSöhne S. A. R. pentruproduselor de Ccfea, Buc ^Braşov.

Redactor şef şi girant : Victor BrfcB'