R Â B N IŢ A - M A Z A D L A G R A F IA C H IR IL IC Ă !

Lovindu-se de rezistenţa h o tir îtă a părinţilor de a nu rein»tniira grafia chirilică in unica şcoală rom ână din Răbnlţa, autorită­ţile locale au procedat la o nouă metodă de constrîngere. Astfel, conform indicaţiilor stricte- parven ite dc la Direcţia orăşeneasca a învăţămîntului, Jncepîiul cu 1 decembrie, toate clascle întîl s în t obligate să treacă ia alfabetul chirilic. In caz contrar, împotri­va direcţiei şcolii vor fi luate măsuri drastice. Prin urmare, d upă două luni de relativă tăcere, autorităţile din Râbniţa au în ­treprins o .nouă tentativă de a transpune în viaţă pretinsa legislaţie lingvistică a republicii fan tom ă — Informează coresponden­tu l din zonă al Agenţiei Moldo va-Pres.

ziarindependent

A N U L V NR. 1023 M AR TI

7 DECEMBRIE 1993 12 P A G IN I 100 LEI

■sa seu. wsss eeaa w m ees -om n a csa.Essi exzs 'rea gg®?

„ACTUALITĂŢI ÎN DIABETOLOGIE

ECOURI ALE S Ă R M I0 R M I1ARH UNIRIV o ler C H IO R E A N U

S înt cîteva momente ale sărbătorilor dedicate Ma­rii Uniri asupra cărora tre­

buie să revenim, subliniindu-se semnificaţiile lor deosebite, atît în planul politicii interne, cît şi în acela al politicii externe n României.

AVRAM IANCU. Clujenii au sărbătorit Unirea Transilvaniei cu România într-un mod cu totul remarcabil, tn ziua de 30 decem­brie! a fost inaugurat monumen­tului Avram Iancu din piaţa care de acum înainte vă purta numele-eroului. A doua zi, mulţi dintre ei au participat la festivi-;

ra asss

tăţiie de la Alba Iulia, iar seara s-au adunat din nou în P iaţa A- vram Iancu,-'in jurul statuii şi pe străzile adiacente. Martori o- cfilari, care ne-au sunat la re­dacţie în ziua de vineri, au a-, firm at 'că niciodată n-au văzut atîţia clujeni adunaţi în tr uri sin­gur loc. Entuziasmul mulţimii s -a ; desfăşurat sub lutnlnilp mul-,- ticolore al beculeţelor ce încan- jun iu piaţa ori mărgineau stră­zile, învecinate şi a focurilor' de artificii care au încheiat, intv-un, m are entuziasm, o mare s.1tbâ-

. toare. -

CIFRE POLITICE. Tot mal m ulţi sint cei care cred că inci­dentul petrecut ia Alba Iulia în­tre lorţcle de ordine şi un grup

de conducători şi simpatizanţi ai • al P.D. (FS.N.) a fost provocat

de aceştia din urm ă, reuşind ast- , fel să umbrească , buna cuviinţă . şl simţul 'po litic ale aceloraşi - conducători' care i-au îndemnat

să fie la Alba luiia. Iar cifrele ■. vehiculate sînt diferite în func­

ţie de cei care fac aproximaţii. P.D. (F.S.N.) a ridicat numărul susţinătorilor „agresaţi" Ia 2.000, biroul de presă al Ministerului de Interne; — a apreciat că a fost vorba despre 50—60 de oa­meni, iar m artori oculari afirmă că aceştia erau 20—30. Trebuie să ne obişnuim cu ideea că nu­mărul participanţilor la o acţiu­ne sau alta este modificat fn funcţie de interesele celor carele vehiculează. •

INCIDENT DIPLOMATIC. Ie­şirea ambasadorilor Ucrainei . şi Ungariei din sala unde Parla-

-mentul României - sărbătorea, pi intr-o sesiune festivă, Marea

‘Unire, a re o semnificaţie cu to- tul aparte. Dacă atitudinea am­basadorului Ucrainei a r putea fl „justificată" de ceea ce se afir­m a. în adunare i cu Privire la re­venirea ia patria mamă a terito­riilor locuite de români d in 'B a­sarabia de Sud, Bucovina- şi Herţa, ieşirea ambasadorului Ungariei nu poate fi altfel inter­pretată decît ca un gest de soli­daritate cu colegul său, Ungaria ' i avînd cu Ucraina un tratat - de g bună vecinătate, refuzat Româ­niei. Dacă uu cumva avem de a

.face cu o politică, bine contura­tă şi urm ată, de a încerca, în continuare, boicotarea acţiunilor de orice fel ale României.

n

0 15.000 de diabetici -în judeţul Cluj O Sindromul X priori­tate românească Q Epidemie do diabet zaharat creşte numărul

diabeticilor Ql .

• In cadrul „Zilelor U.M.F."* prim ul simpozion satelit are elf tem atică „Actualităţi în diabeto­logie", 7—8 decembrie, sala dc» conferinţe a B.C.U. „Lucian Bla- ga“, ediţia a Il-a, organizat - de către U.M.F. Cluj, Universitatea din Perugia/îtalia, Asociaţia Ro­m ână pentru Studiul Obezităţii şi Diabetului (ARSOD) şi Centrul de diabet Cluj-Napoca. Despre punctele forte ale simpozionului internaţional, despre premiile ca vor fi acordate („N. Păulescu" şi „Ton Pa vel “1, despre situaţia dia­beticilor d in : judeţul Cluj, amă­nunte din partea conf. dr. Nico­lae IIANCU, şeful Clinicii da diabet, nutriţie şi boli metaboli­ce Cluj: „T rei.sînt 'obiectivele principale ale simpozionului. In ordinea lor; sesiunea pentru pro­fesionişti, p e n tru , medici, sesiu­nea pentru educatori şi sesiunea, pentru diabetici.. Este pentru pri-

\ Demostene ŞOFRON

. (Continuare in pag. 12)1

E X O D SPRE R Ă S Ă R IT ;Nu este vorba despre acel ră să ri t de care se feresc unii ro­

mâni, pe bună dreptate, ca de dracu l.‘ Ci de un salt uriaş peste acest „răsărit": pînă în îndepărtata Chină. Abia plecat de acolo cancelarul Kohl, care s-a dep lasat în China în fruntea unei de­legaţii impresionante, şi iată că spre China se îndreaptă o dele­gaţie română, condusă de d-i A drian Năstase, preşedintele Ca­merei Deputaţilor, fost m inistru de externe. Cancelarul :Kohl a fost interesat să găsească in im ensa Chină o piaţă de desfacere a produselor unei industrii în p lin ă expansiune şi să stabilească reiaţii de cooperare, pe cînd delegaţia română vrea să Înveţe cum sâ facă mai repede reforma economică pe -care cu ajutorul Vestului nu reuşeşte s-o îm plinească. Ciudată întoarcere, hotărită de nevoile.în care se zbate Rom ânia, între Vestul ingrat şi Estul socialist. ' ■ - ■ . . : ,

C O T ID IA N

A M E R IC A N II ÎN C E P SA -I 1UBEASCA PE C H IN E Z IOpinia am ericanilor despre

China înregistrează o tendinţă de ameliorare, după poziţiile critice ca urm are a sîngeroase- lor evenimente din P iaţa Tie- nanmen d in anul 1989. Sînt ci­ta te date dintr-un sondaj de o-

pinie realizat de Institutul Gal- Iqp. 53 la sută din americani au declarat că au o părere bună despre China, 39 Ia sută au ex­primat, o atitudine negativă, iar8 la sută s-au declarat nedecişi.

JN P A G IN ILE 7 Şl 12:

P.R .M . ESTE DE A C O R D CU ALEGERI ANTICIPATE

In legătură cu moţiunea de cenzură despre care vineri exis­tau indicii că va fi înaintată în Parlam ent în data de 6 decem­brie, Vicepreşedintele P.R.M., - dl. col (r) Ioan Tănâsă, a apreciat' că este vorba de încă o încerca­re a opoziţiei de a accede la pu­tere. în conferinţa sa de presă de la Cluj-Napoca, ' deputa'ul P.R.M: a precizat că „-iU bxistâ altă cale legală pentru opoziţie de a accede la putere decît'prin alegeri în care să obţină majori­tatea". Dl. Ioan Tănasă- a adău­gat că P.R.M. este de acord cu alegeri anticipate parlamentare şi c ă . opo7iţia,~în schimb, se teme de ele. „Ei ştiu că în mompntul în care au loc asemenea alegeri anticipate nu vor mai intra nici cu .25 la sută în Parlamentul Ro­mâniei", a declarat deputatul de Cluj al P.R M. ;

Cum zilele trecute U.D.M.R. a înm înat Birourilor . permanente ale celor două Camere proiectul

propus de Legea minorităţilor, dl. Ioan Tănasă a ţinut să preci­zeze': „Parlam entul actual nu va aproba şi nici nu va dezbate ni­ciodată o asemenea lege. Fiindcă maghiarii din România nu vor să trăiască la fel tca noi. Sîntom de acord ca ei să se manifeste cum vor în viaţa spirituală, dar în ceea' ce priveşte separatismul, in ceea ce priveşte învăţăm întul, superior în limba maghiară nu putem fi de acord. Avem I?gi ex­traordinar de multe şi de impor­tante pe care aşteptăm să le dis* cutăm şi tot din cauza opoziţiei nu o piitem face. Nu văd ce. ar fi necesară o lege a minorităţi­lor", a precizat dl, Ioan Tănasă

SI O R G A N IZA Ţ IIL E DE TINERET DEBUTEAZA

ÎN „LUPTA POLITICA"La conferinţa de presă de vi­

neri de la sediul P.R.M Cluj, preşedintele organizaţiei judeţene de tineret a partidului, dl. Măg- daş Dorin, a prezentat presei de­talii despre cea de a doua Gon-

. ferin ţă naţională a tineretului P.R.M care a avut Ioc în data d e 27 noiembrie la Bucureşti.Sîntem singura organizaţie da

tineret care am ţinut, două con­ferinţe naţionale. Am dovedit în acest’ fel, încă o dată, că avem cea mai puternică organizaţie* de tineret politică din ţară", a de­clarat, în maniera caracteristică partidului, preşedintele organiza­ţie i- judeţene Cluj a tineretului P.R.M. Totodată, dl.'M ăgdaş Do­rin a calificat, drept; false infor­m aţiile apărute în presă potrivit cărora parlamentari ai P.D. (F.S-N.) au fost agresaţi de către un grup de tineri ai Partidului România Mare în trenul special

. 'c u care oficialităţile statului s-au deplasat la Alba Iuliai „Ceea cei-a deranjat pe parlamentarii o- poziţiei a fost simpla prezenţa a tinerilor care s-au veselit şi au cîntat cîntece patriotice", a pre­cizat dl Măgdaş Dorin, .adăugind

Caius CHIOREAN

(Continuare în pag. 12)

BUCUREŞTI. — „PN.Ţ.CD. se pronunţă tn favoarea introducerii moţiunii de cenzură”, d a r urmează să hotă­rască asupra oportunităţii momentului introducerii aces­te ia 'tn cadrul unei şedinţe viitoare a convenţiei demo­cratice, a declarat dl. Corneliu Coposu, preşedintele- P.N Ţ.C.D, cu prilejul întîlnirii săptâm inale Cu presa.

LONDRA .(Rompres). — Fostul preşedinte sovietic Mi- hail Gorbaciov a prezis că parlam entul rus „foarte frag­mentat" care va rtvuila din alegerile legislative de la 12 decembrie, fără înd-jială, n u . va avea „o istorie foarte îndelungată'1, relatează A.F.P.. '

MOSCOVA (Rompres). — Aproxim ativ 30 000 de mi­neri din bazinul carbonifer Yorkuta (dincolo <Je Cercul Polar) din Rusia au început luni o grevă pe term en ne­limitat, solicitind creşterea salariilor şl îm bunătăţirea condiţiilor de viaţă şi muncă, relatează France Presse şl Reuter, care citează agenţii ruse de presă.

■BERLIN (Rompres), — Pentru prim a dată, şase foşti comandanţi de grăniceri din fosta R D.G. au fost ouşi sub acu/are de justiţia «ermană p en tru răspunderea lor in împuşcarea unor cetăţeni la zidul Berlinului, a anun­

ţa t procuratura din fosta capitală a R.D.G, Pînă acum au fost judecaţi doar cîţiva soldaţi. - -

ALC.ERIA: O rusoaică a fost ucisă în cursul unui a- tentat la Alger. Un spaniol a fost, de asemenea, ucis şi un italian rănit grav de la expirarea ultimatumului is­lam ist care a da t o lună străinilor pentru a părăsi ţara.

ORIENTUL APROPIAT: Un integrist palestinian a fost omorît după ce a ucis un Israelian care se afla în ­tr-un autobuz, în timp ce secretarul de stat am erican Warren Christopher făcea apel să se pună capăt violen­ţei tn Orient ui Apropiat.'T,a rindul său, premierul israe- Iian a afirm at că atentatele nu vor înfrînge eforturile şl voinţa Israelului de a se ajunge la un acord cu palesti­nienii.

AUSTRIA: Prim arul oraşului' Viena, ITelmut, Zilk, a fost. grav rănit. Ia braţ cn urm are a exploziei unei scrisori capcană. El se allă în a tara pericolului, dar i s-au am ­putat trei degete de Ia-m ina stîngă. *. GF.OHtifA (Rompres). —• Trei nave de război ruseşti aparţinind Flotei Mării Negre s au reîntors din portu l Georgian Poti la baza lor de la Sevastopol, anunţă agen­

ţia Associated Press, citind un purtător do cuvînt al statului major al floteiv

Nouă unirăţi navale de lup tă ruseşti au fost trimise la Poti, Ia 3 noiembrie, Ia cererea liderului georgian Eduard Şevardnadze. .

GERMANIA: Foştii comunişti est-germani au constituit surpri/a la alegerile municipale din landul regional Brnndf'burg (iosta ÎÎ.D.G), urmînd tn imediata apropiere Uniunea Creştin-Democrată a cancelarului Kohl.

ULSTER: Două persoane au fost ucise în nordul Bel* fastului, într-un aten ta t, revendicat de'protestanţii loiali.

S U A ; — SPAŢIU: Astronautii navele! spaţiale Ivd- neavour au îndeplinii cele trei obiecte din ^adrul primei lor ieşiri Sn spaţiu. "" ,

IUGOSLAVIA-BOSNIA: Luptele dintre sîrbi; musul­m ani şi croaţi au continuat, în ajunul reuniunii de Ia Bruxelles a „celor 12" care urm ea/â să analizeze din nou conflictul bosniac după eşecul de joi de la Genev« al negocierilor sîrbo m usulm ane privind partajarea terito­rială a Bosniei şl Herţegovina, • • ; '

ADEVARUL DE CLUJ MARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG; 2

MULŢUMIRI ŞI RECUNOŞTINŢA

PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA aduce m ulţum iri cetăţenilor muni­cipiului nostru, elevilor şi studenţilor pentru participarea lor Ia festivităţile prilejuite de Ziua Naţională a României şi de dezveli­rea monumentului-Iul Avram lancu. -

Prezenţa în num ăr foarte mare a locuitorilor urbei noastre la acest eveniment, precum şi atmosfera dc suflet, de adîncă simţire românească şi, în acelaşi timp, de decenţă şi aleasă ţinută, se con­stituie în cel mai vibrant şl frumos omagiu adus peste timp fap­telor şi jertfelor străm oşilor noştri. Clujenii au dem onstrat, şi cu această ocazie, cum poate şi trebuie să fie sărbătorită Ziua de 1 Decembrie: într-un spirit de unitate, ignorînd partizanatul poli­tic. De asemenea, aducem mulţum irile noastre tu turor societăţilor cu capital de stat sau privat care au sponsorizat acţiunile Prim ă­riei. -

. T*TC ;CONSILIUL NAŢIONAL AL SOCIETĂŢII „AVRAM IANCU"

din România aduce calde m ulţumiri şl exprim ă aleasă recunoştin­ţă membrilor Societătii — moţi şl simpatizanţi ai caurei moţilor — pentru iniţiativă, dăruire şi perseverentă, tu turor celor care aii trudit pentru edificarea monumentului, celor care au ţinu t să fie prezenţi, marţi 30 noiembrie, în. P iaţa Avram lancu pentru a asis­ta lâ marele eveniment al inaugurării acestuia.

Ne exprimăm — totodată — încrederea că oficialităţile centrale, judeţene şi locale, precum şl factorii economici, instituţiile, cetate-; nii Cju1"Iui şi ai tu turor judeţelor ţării vor spriiini, în continuare, m aterializarea iniţiativei Societăţii „Avram lancu" de a fi aşeraţi, alături de erou şi tiilnicârese, şase d intre cei mal apronlaţl cola­boratori ai săi, precum şi de a realiza ALEEA TRIBUNILOR, cu busturi de o parte si de alta, în aşa fel îneît P iaţa Avram lancu să reflecte cu adevărat eroism ul, moţilor, al fruntaşilor revoluţiei din ani! 1848—49 din Transilvania. ‘

INVITATIE DIN PARTEA COMUNITĂŢII EVREILOR

Comunitatea evreilor din CluJ- , Napoca vă invită la festivitatea sărbătorii de HANUKA 5754 (1993), ce va avea loc în data de8 decembrie a.c., ora 10, la Tem­plul Memorial al Deportaţilor din Ciuj-Napoca (str. Horea nr. 21). Predica festivă, rostită de Emi­nenta-Sa. domnul şef rabin dr. MOSES ROSEN, preşedintele Fe­deraţiei Comunităţilor Evreieşti din România, va avea ca te ^ ă princioală: „DE LA ANTTQHUS EPIFANES LA ,'MEIN KAMPF“.

„TRAVIATA" LA OPERA ROMANA ,

Miercuri, 8 decembrie ac., la ora 18,30, publicul meloman va avea ocazia să revadă pe scena Operei Române din Cluj-Napo- ca spectacolul de mare succes cu opera „Traviata" de G. Verdi. în rolurile principale: Carmen Gnr- ban (Violeta Valdrv), Corneliu Tudosie (Alfredo GSrmont), Ban- esov Karoly, de ' la Onera Ma­ghiară d“ stat (Georgio Gărmont), alături de Mibaela Ungureanu, Elena Zoicas.1 Titus Pnuliuc, Mir­cea Moisa, Ştefan Popescu. Ion Iercoşan si alţii. Solişti în balet: Livia Tulbure şi Ioan Dorin Co*

R.A.T.U.C. ANUNŢA PUBLICUL CALATOR:

Din cauza lucrărilor de racor­dare a conductei de apă 0 1400 se va închide circulaţia pe str. Drăgălina începînd cu data de

'8 decembrie 1993. ora 14.00-pînă In 9 decembrie 1993 ora 20.00.

In a c e a s tă perioadă circulaţia autobuzelor de pe ‘liniile 26, 27,28, 41 se .va desfăşura deviat, du-

- pă cum urmează:V — ; . LINIA 26 : •

— str. JoZsa-Bela, Al.. Tinere­tului, Gh. Bariţiu, P ţa M. Vitea­zul, T.P. Voineşti, str. K. Marx, In continuare traseul neschimbat, Ia întors acelaşi traseu.

NOTES CULTURAL A Universitatea populară pre­

zintă marţi, ora 15,30, la Casa immicinală de cultură. P iaţa U- nirii 24, Cercul „Sahaia Yoga"; ora 17, diaporama: „Mult mai mult. decit muzica.11 Realizator: Susanne Serbu Hublart; . or? 18, exnunerea: T„Stiinţele secolului K X şi cunoaşterea sr>irif.uală“. P rezintă: cercetător, ştiinţific dr. Viorel Soran.

Staţi! de oprire: Opera Ma­ghiară, P ţa M. Viteazul (in sta­ţia de sosire' a liniei 28), la în­toarcere în P ţa M. Viteazul (la podul Traian). .

' LINIA 27 '! — str. Jozsa Bela, Al. Tinere­

tului, Gh.: Bariţiu, str. Horea, în continuare neschim bat, la întoar­cere K. M arx, P ţa M. Viteazul, Gh. Bariţiu, Al. Tineretului, Jo­zsa Bela, în continuare traseul neschimbat. .

Staţi! de oprire: Opera Ma­ghiară, URANIA la dus, ia r la în to rs 'P ţa M. Viteazul (pod Tra­ian). '

LINIA 28 : — str. Jozsa Bela, Al. .Tinere­

tului, Gh. 'Bariţiu, Pţa M. Vitea­zul la dus, Jar la întoarcere ace­laşi traseu. , ■

Staţi! de oprire:. Opera '•;■ Ma­ghiară, Pţa M. Viteazul (debar­care) şi P ţa M.’ Viteazul (pod T ra­ian pţ., îm barcare)., . , : :

' LINIA .41— str. Jozsa Bela, Al. Tinere­

tului, Gh. Bariţiu, Pţa M. Vitea­zul,- str. I.P. Voineşti, str. T ra­ian la dus, iar la întoarcere .str. Traian, P ţa M. Viteazul, Gh. Ba-

• ritiu . Al. Tineretului. f -Staţii de oprire: Opera ' Ma­

ghiară, P ţa M. Viteazul fin sta­ţia de sosire a liniei 28) la dus, iar la întoarcere P ţa M. Viteazul (pod Traian).

CURSE A U T OINTERJUDETENE ŞI INTERNAŢIONALE " : -

CURSE INTF.RJUDETENE: din Autogara I — Cluj — Sibiu: 5,45; Cluj — T îrg ir Mureş: 6,30; Cluj — Baia m arş: 6,30*; din Autogara II — Cluj — Abrud: 6,00; Cluj, — Zalău: 6.30*; Cluj — Gîrbău — Zalău: 6,40; Cluj — Jibou: 7,00; Cluj — Şimleu: 8,30. • — Nu cir­culă duminica. -

CURSA INTERNAŢIONALA: C lu i'— Budapesta, cu plpcare din Ciuj-Napoca, AUTOGARA II în zilele de vineri, ora 7.00 şi îna­poierea din Budapesta tn zilele de stmbfltă, ora 11,00. Nu circulă în zilele de 24 12. 1993 şi 31 12. 1993. Informaţii: Autogara I — 14-24-26; Autogara II — 13-44-88. ’ '

şeriu.' Dirijor: Gheorghe Victor, Dumănescu. Sînt valabile bilete­le puse în vînzare pentru spec­tacolul din data de 12 noiembrie

■ a.c.• PREOCUPĂRI PENTRU

RECREEREA COPIILOR ÎN VACANŢĂ

In vederea asigurării condiţii­lor de recreere a copiilor în pe­rioada vacanţei şi sărbătorilor de iarnă, invităm toate societăţile comerciale cu capital de stat şi privat care doresc să-şi am pla­seze puncte comerciale în cîteva puncte importante ale municipiu­lui, să participe la şedinţa care va avea loc miercuri, 8 decem­brie 1993, orele 8.00, 'la sediul Primăriei, strada M rfilor nr, 1-3 (Sala mică de şedinţe). . '

Vif'eprir’a ’*.1 ing. Mihai GREABU

Rofola zilei:SLĂNINĂ AFUMATA

CU VARZA, CA LA HUEDIN A lim e n te le şi cantităţile, d e-ca­

re aveţi nevoie pentru 6 porţii: varză albă — 1.000 kg; slănină

-afumată — 0,200 kg; ceapă —0,100 kg ;m orcov i -T- 0,040 kg; păstîrnac — 0,040. kg; pătrunjel ( r ă d ă c i n ă ) .0,040 , kg; ţelină —0,040* kg; zeamă de carne —0,200, 1: -sare — 0,015 kg; piper— 0,0003 kg; cuişoare — 0,001•kg. \ - ... , ..v ■.■ Modul de pregătire: se curăţă varza, se spală şi şe îm parte în6 părţi egale. Slănina tăiată în felii subţiri " se p ră jeşte ; într-o cratiţă, unde se' adaueă şi cea­pa tocată mărunt»— care se ru­meneşte pînă la culoarea aurului vechi —; zarzavatul tăiat ronde­le, zeama de carne şi, la sfîrsit, bucăţile de varză. Se lasă să dea cîteva .clocote, diipă care se in­troduce în cuptor, asezonîrid-o cu sare; piper şi un cuisor (pen­tru parfum). La buna nlăcere se poate servi cu smîntînă. Poftă bună!

BULETIN METEOAstăzi vremea va fi în general

frumoasă, cu ceru] variabil. Vîn­tul va -siifla în general slab. Temperaturile maxime vor fi cu­prinse între 2 şi 5 prade Dimi-, npaţa ceată locală. Teri, la ora 12, la Clui-Napoca se înrenistra —1 prad, iar nresiun°a atmosferi­că mă«<ira 741 -0 mm Hg, în creş­tere. (Constanta Nagy, meteoro­log de serviciu). ^

LA ANIVERSARE T '

Duminică după-amiază, 'sala' Studio a Academici de Muzică „Gh. Dima“ din Ciuj-Napoca a găzduit concertul aniversar al co­rului de tineret „Napoca" de sub e;»ida Fundaţiei de tineret Cluj,, ocazionat de împlinirea a 15 ani de activitate neîntreruptă a aces­tei formaţii şi dedicat Zilei Ma­rii Uniri. .15 ani de activitate, în care membrii corului au cunoscut - bucuria, tristeţea, corvoada re­petiţiilor istovitoare, gloria — o şoaptă atît de scurtă în tăcerea veşniciei —, dorinţa de 'a putea creşte sub semnul, unui lucru în­că nedesă’'îrsit. Tot atîţia ani în care, pe lîngă numeroasele dis­tincţii Hni'ţnd’t" la festivaluri co­

rale judeţene, interiudeţene sau na- . ţionale, tinerii cîntăreţi au dobîn-

dit înţelepciunea de a-şi petrece tim n” l cu desfătarea poeziei si a muzicii, t^zaurizind un reperto­riu ce cunrinde de, la piese nre- clasice, clasice sau; romantice, prelucrări din folclor.^coljnde, şi pînă la bucăţi corale d e - mare respim ţie, romanţe, valsuri, chiar muzică uşoară.' ;

Concertul de duminică a in­clus în, program lucrări , de: L. van Beetboven, G. Verdi, II. L. Hassler. Fr. Hubic, I.. Mureşianu,D. Chiriac. G. Dehdrino, T. Cos­te, Gh. Dantţa, T. .Tardaf-C. Che- rebeţiu şi M. Cuteanu, avîndu-i ca solisti pe Ioan Tordaî,,;Vero-

; nica Ungureanu, - Maria Sferle, Luminiţa Milea. .G heorghe;Radu 'şi. A lexandru Suciu. A acompa­niat la nian: prnf. Cornelia .Cu­teanu. Păcat Că acest concert a- niversar nu a reuşit să-i ■;scoată din birlog pe obişnuiţii sălilor de concert, pe iubitorii mUzicii co­rale, mai ales, Resret spulberat în^ă de cor si solisti care, pvîn- du-1 la punitru pe profesorul şi comno7itom1 .Marius Cuteanu. au oferit nul inilor spectatori pre­zenţi pînduri de pace ;s r bună în­ţelegere sub semnul mujicii, v

La mulţi ani? se cuvine să-l spunem corului „Napoca“ si di­rijorului acestuia, prof. Marius , Cuteanu, reamintind tu turor ce­lor cărora le este dragă muzica corală că, dacă cei ce săvîrşesc opere demne de glorie inii ar face aceasta din dragostea si bu­curia ce o au nentm ele. noi. cei din sălile de concert, am av°a parte de m ult mai puţine acte de" cnlttiră, sau poate chiar de nici 'unul. - '

Michaela BOCU

* (JSUUiVS bUHR '

ĂGMIÎÂ

MARŢI, 7 decembrie. PROGHAMUL 1:7,00 TVM. Tele- matinal: 10.00 Actualităţi; 10,05 Calendar; 10,30 T.imbi străine (Iranceză); 11,00 Video-lexicon; 11,30 Lumină din lumină (reluare); 12 30 — 1001 audiţii; 13.30 Desene anl-

, n a te ; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15.00 TVR Ciuj- Napoca; 16,00 Arte, vizuale; 16,20 Povestea vorbei; 16,45 Actualităţi: 17,00 Convieţuiri — maga7in: 18,00 Pariaţi

■ pe campion'; 18.30 Tele-discul muzicii populare; 19.00 Cultura In lume: 19,30 Desene animate; 20,00' Actunlităţi’;20 45 Ce-I de făcut?; 21,15 Telecinemnteca: “Colonelul P ed l“ (Ungaria-Germania, 1085); 23,50 A ctualităţi; 0.10 Studioul muzicii uşoare. PROGRAMTlt, 2: 13 00 CFT; 14 00

4 Actualităţi;'' 14.10 Galeria n a ţio n ală 'd e artă din SUA;15.05 .Iazz-maea7in; 1R.00.-TVE Internacional; 16,30 De­sene animate; 17.00 Film serial. “T e f \“ (7); 18,00 Maga­zin economic; ?0,00 Video-satelit;. 21,00 TVM. Mesager;21,30 Limbi străine (franccză); 22.00 TV 5 Europe; 22,30 Credo:

TVR CLUJ-NAPOCA: 9.00 Panoramic; 9,10 Peregrinul transilvan- Itincrarll blstriţene; 0.30 Emisiune în lim ba

.germană; 15.00 — 16,00 • Reporter In nnfhelă: Şotron: Campionul lumii sub lupa reporterului; Şevalet: Por­tre t de plastician — Teodor Botlş.

, PROGRAMUL FILMELOR 3 — 9 DECKMBHÎERepnbllcfl — Planeta condamnaţilor - Allen 3 — SUA

— WtKMlEliA (9j l i ; 13; 13; 17» 19) Q MărfiţU sala A

— Liceenii în alertă — România (11; 13; 15; 17; 19); sala B — Pe. viaţă şi pe moarte — Hong Knng (14; 16: 18) fi) Victoria — Asa«inul — Sn.A-(9; II: 13; 15; 17; 19)‘ A Arta — Hetrospeftiva filmului românesc — vinpri, 3 dpc — Nea Mărin m ili^rdir (II; 13: 15; 17; 19): sfmhil- tă. 4 dec. — Holel de lux (II; 13; 15; 17; 19); duminică,5 deo. — Patul conjugal (11: 13; 15; 17; 19): luni, 6 dec .'— D ecliniţi? de dragocte f i i : 13; 15; 17; 19): mart! 7 dec. — Prin cenuşa Imperiului (11; 13: 15; 17; 19); mier­curi, fi dec. — Secretul lui Richu<î (11; 13: 15; 17); joi. 9 dpc — Ml«s l itoral (II: 13: 15; 17; 19): Cinemateca fran­ceză — miercuri 8 dec (19) fh Favorit — Ladv Drncon— Indonezia (II: 13: 15: 17; 191 fl* Apnllo — 3-5 dec — Predntnr 2 — SHA (IR; 18); 6-7 dec. — Ghpaţa verde— SUA (16; lfii; fl-o dec — Cîndva pe aici trecea un

•rîu — SUA — PREMIERA (16; |8).

din Glol Nnpnra ffn»nurl Si'rplprntp jl rapide) spr» lliiruii-ctl la m \! 0 59: 7.S2 tnn '•n*mloli S 5I In sSi*’S(nrlli> II II: î?rtn :Oiuftcn (orol: 0 |n ; 7 ?0 (nn rlrrnlS fn p^rlonfln l î VI — 2n IX |OMSt: tSOD: II 13: * | lt»; (ornv | 10: 5 'îRţII in (rlr.tilâ rn ordin «pprlnlt: i r ??!»'>: fa«l romi:

-0 11: II nţ; î f n ţ - Itnln Mur» (orm; 5.SI: lfi.15: Ifriţn M11- tpj 16.31; 10 II: (înln|! (ora): 8,08: Slhlo ' (OfO)lKv55: 15.30 (prin Vln|o df lo*V -

O Pofifia C'lujt 955: Polîjîo In rp v larS - 13 49.76) Pom oiefii* 9 ? î 1 'Salworea* 961; Sofvareo C P R.î11 85 91; In tem o fio na l- 971; nfcrurbon< 991: O ra CtactSr 958,* ffnrjio aulorxomS dc Iermoliearo di*- p ecero l; 11 87 d8; Reqio au lonom â de opo canal d iip o cp ra l* 11 63 02,-,S C . „S o lu b flla le o " S A dl», p cfo ro lr 14 40 27; C o m ţn rl m e tio lo oon lfo Ira n ţ. bort 'PTitii’vrh 11 10 1? (InfPflor 137'; G o r6 - in- fcr«na|i5: 952; în fo rm atii A g . voia} C.F.R.: 11 2 7 1 2

1 1 2 4 75 (in îerna jio nal); A p a ra ro a C ivila :11 2471.

"FARM ACIT CU SFRVICTÎT PERMANENT- FARMACIA „CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, fel. 17-51 05.'

GARDA DE NOAPTK: FARMACIA nr. 1, P iaţa Unirii nr. 37, tel. 11-10-49, orar 2O— 8 .

OecnUfl din Ciul Napncn sprp Itopiifcţtl (nrnn 0.20 ţ l Ifi 10 Mw Ioni plnS vineri, In ţluslv» slmbaiă: 9.S0 (o «InguiS cuitS).

MARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG. 3 ADEVĂRUL DE GLUJ

Rusia... via G recia Pentru prima oară... M e s a ju l s e c r e t a l l u i B O R I S E L Ţ I N' Zagreb. G recia. are în vedere

lansarea unei iniţiative pentru ridicarea imediată a sancţiuni­lor. -împotriva Serbiei — potrivit ziarului croat' „Vacerni I i s t“, ci­ta t de agenţia .Taniug. -Potrivit surselor diplom atice citate . de cotidian, în spatele acestei ini­ţiative se aflâ, de fapt, Rusia. Ridicarea embargoului este sus­ţinută, de asemenea, de Româ­nia si Bulgaria — precizează a- genţia iugoslavă, recepţionată de Rompres. !.V ■'

S.ll.A. Şl PENINSULA COREEANA

Washington. Confruntat cu tonul dur al, nord-coreenilor; Pentagonul a înain tat Casei Al­be o listă de opţiuni pentru în­tărirea prezenţei m ilitare ame­ricane în Peninsula Coreeană, comunică surse ale Ministerului am erican al' Apărării, ce au ţi­nut să răm lnă anonime, infor­mează Associated Press.

IMăsurile au o natură „strict de pregătire1-, adică vor fi puse în practică numai dacă se con-

/ stată escaladarea programului • nuclear de către Coreea de Nord, . s-a precizat în acest sens.

Ucraina se va opune

Kiev. Nu avem dreptul să -o- prim procesul dezarm ării,* dacă dorim să ne considerăm un stat civilizat — a declarat ziarişti­lor preşedintele Ucrainei, I eo- nid Kravciuk, ra re a anun­ţa t că intenţionează să supună din nou dezbaterii parlam entu­lui T ratatul S tart-J, cu observa, ţiile sale. El a menţionat, de a- semenea, eă Ucraina se va pro-, nunta împotriva însărcinării Rusiei cu misiuni de pace în- fosta URSS. „Fiecare stat trebuie să-şi facă singur ordine în pro­pria casă", a conchis - Leonid Kravciuk, citat de Itar-Tass. :

Teheran, da to ria ex tsrnă a Iranului se ridică la 28 m iliarde • dolari — a declarat, într-un in­terviu acordat ziarului radical „Salam", .' preşedintele .Cam erei Iraniene, de Comerţ Aii Kh-W mo'uchi, citat de agenţia F rance . Presse. Este pentru prim a oară

.că . un responsabil iranian recu­noaşte public astrei de cifre. Potriv it unor cercuri ec nomice

' occidentale. Iranul negociază in prezent cu instituţii comerciale japoneze şi .bănci • germane o *• nouă reeşjlonare a ram bursării datoriilor sale.

Do la Beijing spre... Vatican

Beijing. Episcopul de Beijing, cel mai înalt prelat catolic din China, a adresat papei Ioan Paul al II-lea chemarea de a ru ­pe „cît mai repede posibil „re­laţiile cu . Taivvanul, pentru ca o reconciliere între China şi Va­tican să devină posibilă. 'In tr-u n ' in terviu cu AFP, Monseniorul IVI iha el Fu Tieshan a spus câ cei paţrU m ilioane, de catolici chinezi doresc să-l primească în China pe suveranul pontif, dar e l-treb u ie mai întîi sâ înlăture principalul obstacol din calea acestei vizite, rupînd relaţiile diplom atice cu Taivvanul. Celă­la lt obstacol în calea normaliza-, rii relaţiilor Vaticanului cu Bei- r

"jingul se . referă la respectarea su veranităţii şi autonom iei ca-’ ■ tolicilor din China. ..„Dar esenţi­alul este, îţitîi, să se rupă re­la ţiile cu Taiwânul şi, apoi, vom putea discuta între cele două bi- : serici", a adăugat el., Mgr. Fu, 62 de ani, explică

, AFP, este vice’presedinte şi se­cre tar > general al -Conferinţei episcopale din China şi este sin­gurul prelat care ocupă un loc în Comitetul perm anent al A- dunării Naţionale Populare (parlam entul chinez) ; /

,A m confirmat dreptul fiecărei ţări de â alege In ce fel să-şi asigure propria securitate, inclusiv participarea la alianţe politice şi m ilitare, d a r Ru­sia este îngrijorată de discuţiile asupra unei vii­toare extinderi a NATO. prin acceptarea ţârilo r c-st-europene", a afirm at preşedintele rus Boris E l- ţîn într-un mesaj secret adresat Statelor Unite, Germaniei, Marii Britanii şi Franţei, citat de zia­rul praghez „Mlada Fronta Dnes“ şi reluat de a- genţia CTK. In mesaj se precizează că Rusia favo­rizează o apropiere a acestor ţâri de NATO în Ve­derea unor acţiuni comune pentru a preveni crize­le in Europa, dar nu pe baza unui statu t de mem­bru al Alianţei Nord-Atlantice. Nu există o con­fruntare intre Est şi Vest ci o nouă generaţie de conflicte etnice care sin t''p rim ul pericol european şi pe care .lărgirea cantitativă a NATO cu greu le va rezolva, se apreciază Sn mesaj. Elţîn avertizea­ză că extinderea Alianţei va fi privită de. opoziţia’ rusă, dar şi de cercurile moderate, ca o posibilă Incercanî de a izola Rusia. Acordul asupra relaţii­lor cu perm ania din septembrie 1990 interzice sta­ţionarea trupelor străine în landurile estice ger­

mane, fapt care, în opir.ia lui Elţîn, exclude extin- - deiea NATO spre Est, nrn ţionează agenţia CTK.

Elţîn s-a pronunţat, de asemenea, pentru reiaţii ' mai strinse ale NATO cu Rusia, decît cu ţările din

Europa, de est, neexduzînd pe termen lung pers- pectiva adm iterii Moscovei la Alianţa Nord-Atlan- tică. Mesajul afirm ă dispoziţia Rusiei pentru c a , . îm preună cu NATO, să ofere in mod oficial garan­ţii de securitate ţărilo r din Europa centrală şi de est. in vederea asigurării suveranităţii, integrităţii teritorial? şi inviolabilităţii graniţelor lor, precum

şi pentru asigurarea păcii în regiune, -transm ite CTK. Referindu-se la această scrisoare a preşedin­telui Elţin, cotidianul ceh independent „T.idove No- vin" apreciază că ea confirmă „temerile scepticilor"' şi faptul că „Rusia s-a întors la vechile reflexe*. La rîndul său, ziarul de dreapta „Cesky Denik** es­timează că actuala situatie trebuie considerată ca încheier;a definitivă a speculaţiilor- privind in tra­rea Cehiei (şi a altor ţări est-europene) în NATO. Este timpul să se ia in calcul alte variant» (de securitate), aflate în prezent pe planul secund al preocupărilor, m enţionează ziarul, citat de CTK,

G A TT - „SURPRIZA"

In ajunul discuţiilor ■ cruciale care îi vor reuni luni _la Bru­xelles pe negociatorii american şi european din cadrul , discuţiilor ce fac parte din - Runda U ruguay,' prim ul ministru francez, Edouard Balladur a făcut să crească ten­siunea, apreciind că în . ultimele zile „un optimism excesiv a dom­nit în legătură* cu încheierea u- nui acord".•

Negocierile din cadrul Rundei Uruguay dintre S tatele Unite şi Comunitatea Europeană âu fost suspendate în noaptea de dumi­nică spre luni la Geneva.

A TEN TA T PALESTIN IAN ‘

Saddam Bov Sharef, de 30 de ani rezident în Jabaliva, bănuit dp colaborare^cu Israelul, , a fost răp it în Urmă cu cîteva zile de palestinieni mascaţi Datorită a r-

v surilor grave din tim nul intero­gatoriului la care a fost sunus, a fost spitalizat. Rânitorii l-au căutat însă la spital, unde l-au împuşcat.

Potrivit armatei israeliene, de

la declanşarea Intifadei, în de­cembrie 1987, circa 1.000 de na- lestinieni, bănuiţi de colaborare cu Israelul, au fost ucişi de că­tre „grupuri de şoc* palestinie­ne, menţionează France Presse.

S T IN G Ă CTST1GA TEREN IN ITALIA

Candidaţii stîngii au-fost aleşi la Roma, Neapole, Genova, Ve­neţia şi Triest, atestă primele sondaje efectuate la-ieşirea de la urnă. ale căror rezultate au fost publicate dum inică-seara lâ pu­ţin tim p de la încheierea celui de-al doilea tu r al alegerilor mu­nicipale parţiale din Italia, in­formează agenţia France Presse.

E V E N IM E N T ANIVERSARTeritoriile ocupate erau para­

lizate luni de greva generală . lansată de organizaţia integristă Jihadul islamic pentru a marca începu tu l: Indifadei, în 1987. A- ceastă organizaţie a revendicat duminică atacul Je la Tel Aviv asupra -unui autobuz, soldat cu moartea atentatorului şi a unui pasager israelian, . transm ite France Presse

M IT IN G ELECTORAL; „Rusia nu este încă pregătită pentru „o largă dem ocraţie",. a afirm at ministrul de externe A ndrei Kozîrev la un miting e- lec to ra ]: la Murmansk, unde can­didează pe listele electorale ale coaliţiei pro-Elţin ' „Opţiunea Rusiei". Dacă majoritatea elec­toratului nu va vota noua Con­stituţie, Rusia va rămîne în a- ceeaşi situaţie de confruntare politică ce se înregistrează : • în _prezent iar cele două camere a* le parlam entului — Duma şl

-C onsiliul Federaţiei — vor fl în afara legii, a spus şeful di­plomaţiei ruse, ' : -

C H IN A - M A R E A BRITANIEChina nu va relua discuţiile

cu Marea Britanie asupra Hong Kong-ului, dupâ decizia britani­că de a promova — în pofida voinţei Beijingului — realizarea unor . reforme democratice în această colonie, înainte de. re­venirea ei sub suveranitatea chineză, în 1997, a afirmat co­tidianul „Wen Wei Po“ ' d in Hong-Kong, preluat de Franca Presse. '

• în cursul acestui an a avut loc lâ Washington inaugu­rarea Muzeului Holocaustului. Era în folosul omenirii dacă acest eveniment ar fi nr-ircat şi stoparea a to t ceea ce se cheamă .holocaust,. A r fi fost o ofrandă cu care, oam tnii acestui păm înt, nr fi putut îngenunchea în faţa celor mai mari dureri ale timpurilor, trecut.' In raport cu populaţia unei ţări, cel.m ai mare genocid în perioada, celui dp-ai doilea război m ondial a avut loc nu tn Germania . nazistă, ci în statu l m arionetă, croat, creat de na/işti. Sadismul uslaşilor croaţi s-a manifestat cu barbarism greu de descris. Sîrbii erau executaţi în masă înainte de execuţie însă li se retezau membrele, co rp u l‘era tăiat în patru din distracţie, carcasele erau atirnate în măcelării sub etichetă „carne um ană”. Acest sadism a fost însoţit do incendierea caselor şi bisericilor ortodoxe, cu victimele înăuntru. (Carlo Falconi „The Sl* lionse of, Pins X ll“, Milan 19(55).

Intre croaţi şi-sîrb i, popoare de aceeaşi origine, ura şi intoleranţa ie-a sădit b iS F rica , mai ales după i6 iulie 1054, data marii schisme, cind biserica universală s-a rup t.în două. A ceasta,ruptură a reprezentat cauza şi con­tinuitatea tuturor nelegiuirilor. Această ruptură a căpă­tat forme variate — politice, m ilitare, economice — a continuat neîntrerupt de-a lungul istoriei şi din nonoroci re continuii şi in bilele noastre Catolicismul militant nu a abandonat niciodată ideea dominaţiei Balcanilor, în timp ce bisericile ortodoxe independente ale popoarelor de aici s-au -implicat în păstiarea fiinţei naţionale a

•acestora In d^reniile premergătoare holocaustului şi în cursul acestuia, politica anllsîrhă a croaţilor a depăşit, toate limitele vale ideulecir-e anterioare T,ozinoile lansa­te de ronducătorii croaţi în perioada 1941—1045 a u fost,: „Tiviţi şi jupuiţi r<' Mrlu pină la os‘‘, „Armata sîrbă nu mal există — nW slrhi nu mai există" şa .

Călugărul trani iv nn dr S /w iko Perie cerea croaţilor catolici: „Fraţi croaţi, porniţi şl mâceiâriţi-1 pe toţi slr-

bii. In prim ul r în d , _ucideţi-mi sora, pentru că s-a m ări­tat. cu un sîrb şi, apoi, faceţi şi cu ceilalţi sîrbi la fel. După ce aţi term inat treaba veniţi la mine, la biserica m ea,-unde vă voi asculta confesiunea şi apoi vă voi ab­solvi de toate păcatele voastre**.

M inistrul croat dr. Miiloi Kek, la 6 iulie 1941, în tr-un discurs ară ta; „Nu putem adm ite-ca,în tr un stat să con d in ă ili>uă naţiuni,. Nu există decît un singur popor ca­re conduce, iar acesta e s te ,cel croat. Cei care au venit pe păm inturile noastre cu 200—300 de ani în urm ă vor pleca de unde au venit**.

Arestarea,' m altratarea şt uciderea sîrbilor au început Irhediat după formarea statului independent al Croaţiei, ia r asasinatele în masă, în iunie 1941. Din npferieire, el continuă şi în zilele noastre Asasinatele s-au petrecut în toate regiunile, districtele, oraşele şi satele, ţn cadrul unui sistem d irija t prin ordinele guvernului croat fn sp i­ritu l conversiei la catolicism, declarată d* m inistrul-de- piitat d r Budak la Gospic şi de către toţi funcţionarii ustaşi, precum şi in spiritul altora similare, emise de biserica catolică.

.Dimensiunea uriaşă şi bestialitatea acestor atrocităţi ne fac să . credem cu greu câ asemenea lucruri s-au putut înţim pla intr-o parte civilizată a Europei, cu acordul ta ­cit al bisericii catolice. Croaţia devenise o fabrică a m orţii Detaşamentele de listaţi soseau în localităţi locui­te d« str bi, h adunai) pe locuitori şi li . forţau să treacă Jn rd in t la religia catolică, respectiv să se transfo rm e1 din sîrbi in croaţi. Cel care refuzau convertirea, de re­gulă m ajoritatea, pentru că propria lo r ciedlnţă repre­zenta pentru sirbii occidentali totul, erau mînaţi în b i­serica lor, apoi uşile se închideau, clădirea era Incen­diată şi bărbaţii, femeile şi copiii piereau în flăcări, oda­tă cti sftnlul I.Vaş. Aceste n n r i nu (tot fl puse în, p a ra ­lel rlecti cti soarta evreilor:

Ustaşn, croaţi între anii 1941—1915, au ex term inat In

. stilul caracteristic barbarilor, într-un gigantic holocaust, aproxim ativ 7.'i0 000 sîrbi, 60.000 evrei şi 26.000 ţigani (bărbaţi, femei şi copii). Acestea sînt cifre avansate, în special, de autori germani, cei mai în . măsură sâ le c u - : noaseă.. - ' - '

Doar într-un an, mai 1941 — august 1942, . m ăcelul' populaţiei sîrbeşti s-a soldat cu 744.000 de victime: nem­ţii au ucis 87,000 sîrbi, italienii au ucis 20.000 sîrbi, u n -, g u rii• au ,ueis -21 d00.de sîrbi, albanezii au ucis-10.000 d* sîrbi, bulgarii au ucis fi 000 sîrbi, ustaşii lui Pavelic au ucis 600.000 sîrhi Aceste date au fost publicate de croa­tu l Serggie Krizinan la Washington în 1943. Acestea toa­te nu cuprind numărul m ilitarilor sîrbi ucişi în acţiunile de luptă- Nu cuprind num ărul victimelor care au pierit în urm a bombardamentelor aeriene. Genocidul a lua t sfîrşit in mai 1945, doar cu tie i zile înainte de, căderea Berlinului. ■- Planul de exterm inare a etnicilor sîrbi din Croaţia a fost pus din nou în aplicare de către autorităţile croat» in perioada 1 iunie — 25 noiembrie 1991. Membrii gărzii naţionale croate au declanşat vaste acţiuni pentru in te - - grarea, torturarea şi uciderea etnicilor sîrbi. De regulă erau, împuşcaţi noaptea şi dupâ aceea aruncaţi tn Dună­re, alţii arşi tn gropi comune. Asasinii sîrbilor, aii intero­gat pe sîrbi în 7 centre şi air omorît. în 24 de locuri d i­ferite Numărul victimelor depăşeşte cîteva mii. «îe per­soane S a pus capăt acestor atrocităţi la ?5 noiembrie 1991, cînd arm ata sîrbă a eliberat Kovoro şi Vnkovar.

Acesta a fost sfîrşitul răbdării atît a sîrbilor, cîl( ş l a arm atei. T.a jum ătatea lui aiicnst 1901 in regiunile S love­nia de Est, în Banya, Kordun, T.ika, Dalmaţia de Nord şi în alte lo c a l i t ă ţ i , populaţia strbă a pus mtna pe arme ş i a declarat război de apărare împotriva c r o a ţ i lo r , duş­manii lor de moarte' Acest război a răpit mii de vieţî om^n^şti de ambele părţi I u g o s l a v i a - s-a scufundat, tn- tr-un coşmar, cel. m a i m are d in Europa d upă , cel de al doilea război mondial. Şi toate acestea, în inima ennti* nentnlui m strii, cu «prijlriul direct al \inor state „demo*. cratice" care au dorit şi au reuşit să destrame Tngn«tavla. Istoria nu-1 va ierta oe cel care se fac vinovaţi de iz* . bucnlrea războiului în tre sîrbi şi croaţi, între sîrbi Ş> musulmani, în tre crpaţl şl musulmani.

■ ' ■ Colonel (r) Teodor GHOZEA

ADEVARUL d e c l u j MARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG. 4

O trad are o demnităţii istorico a rom ânilor transilvăneni în p e rio ad a interbelica (XV)

Studenţimea de la Universitatea din Cluj şi din întreaga ţară împotriva acordului de la Roma

Prin Acordul de la Roma dintre statul român (guvernul Maniu) şi Vatican, din 30 mai 1932 (publicat în Monitorul O- ficial nr. 180 din 30' august 1932),- au fost lezate cele mai sfinte sentimente de demnita­te istorică românească prin ce­darea către statusul romano- catolic ardelean, respectiv Con­siliului diocezei romano.cato- lice de Alba lulia a unor im­portante averi istorice morale, materiale ţ i spirituale care a- parţineau de drept şi români­lor transilvăneni. La Cluj, im­portante clădiri, Care : de fapt trebuiau să aparţină Universi­tăţii au fost cedate Statusului şi sustrase scopului pentru ca­re ele au fost ridicate şi anu­me. instruirea tineretului fără deosebire de etnie şi chiar de - religie.

Studenţimea română de la toate facultăţile Universităţii din Cluj s-a în trunit î n : ziua de 15 noiembrie 1932 pentru a protesta împotriva acestui abuz ş î . pentru ca guvernul să tra­ducă în ’ fapt hotărîrea Tribu­

nalului Cluj, care, prin sen­tinţa ' din 24 iulie 1932, a dis­pus trecerea imobilelor sus-a. mintite în proprietatea Uni­versităţii, însă o intervenţie a guvernului a dispus sistarea aplicării acestei sentinţe. / In prezenţa profesorilor universi­tari Onisifor Ghibu, V. Baro­ni, I , . Cătuneanu (cel care îm­preună cu studenţii a pus pla­ca cu citatul lui Iorga pe sta­tuia lu i. Matei Corvin în acel an) adunarea studenţimii : ro­mâne. a trim is o adresă rege­lui Carol al II-lea prin care se spunea: „Studenţimea româ-

,nă de Ia Universitatea Rege­le Ferdinand din Cluj a luat act cu deosebită satisfacţie de sentinţa nr. 931 din 21 Sulie a Tribunalului Cluj, prin care

- se restituie în mod definitiv în adm inistraţia statului ro­mân o serie de imobile dărui­te p e : vrem uri Universităţii noastre de principii ardeleni şi pe care acum cîţiva ani le-au uzurpat S tatusul romano-cato-- lic ardelean, Sntrebuinţîndu-le pentru acţiunea de desfiinţare

a românismului, iar acum de curînd un sfetnic iloial a l Ma­iestăţii Voastre a încercat, prin Acordul de la Roma, să le a-

" jtribuie iredentiştiloi' m aghiari- din Ardeal." îl roagă să dis­pună „ca aceste bunuri să fie date de urgenţă Universităţii'1, altfel studenţimea îşi perm ite să uzeze „de toate mijloacele pentru ' a face ca ' decizia justi­ţiei să fie trecută faptă fără nici o amînare".

Aceeaşi adunare trim itea o adresă către Iuliu Maniu, p re­şedintele Consiliului de Miniş­tri, prin care protesta împotri-

- va modului „cum s-a rezolvat chestiunea Statusului romano- catolic din Ardeal prin Acor­dul de la Roma". Cerea ca să se dispună rezolvarea în fa­voarea Universităţii a proble-

; mei clădirilor. O altă adresă a. : fost’ trimisă luf Nicolae Titu- ■lescu, ministru de externe, în care se spunea că studenţimea condamnă Acordul de la ' Roma care legalizează S tatusul.. şi îi atribuie. . „importanţe bunuri care revin după drept Univer­

sităţii noastre". Adunarea stu­denţimii speră însă „ca Dvs., care aţi apărat totdeauna cu îndărătnicie şi elan patrimo­niul nostru n a ţ i o n a l v e ţ i depune toate - sforţările pentru a face să trium fe şi a c u m ... punctul de vedere : stabilit de justiţia ţării". Au mai fost tr i­mise adrese lui Mihai Popovici,

. -ministrul 'justiţiei, lui Dimitrie Guşti, ministrul cultelor şi rec­torului Universităţii Regele Fer­dinand din Cluj, Fl. Ştefănes-

— cu-Goangă,' în care se - vorbeşte despre atingerea gravă a inte­reselor Universităţii prin A- cordul de la Roma şi se cere apărarea, cu toată energia, a intereselor „ultragiate ale scum­pei. noastre Alma Mater".

• -Studenţimea română din în­treaga ţară, în Congresul stu- 'denţimii române creştine, ţinut la Braşov în 4—7 decembrie 1932 a adoptat o moţiune care cerea '„lichidarea"Statusului ca­tolic ardelenesc şi pretinde gu­vernului să aducă în faţa Cor­purilor legiuitoare (Parlament) ruşinosul Acord de la Roma şi traducerea în fap tă a- hotărîrii justiţiei în această chestiune"

Implicarea studenţim ii în a- ceastă problemă gravă care a_ tingea demnitatea, românească : şi Interesele naţionale; denotă m aturitatea de care a dat do­vadă prin prom ptitudinea reac­ţiei sale. ' "

Vasile Lcchinţan

ŞIDIV1A 'COMITETULUI.

CENTRAI Al A STR URecent a avut loc la Sibiu

şedinţa Comitetului Central al Asociaţiunii Transilvane pen­tru Literatura Română şi Cul­tu ra Poporului Român — AS­TRA. Ţinută cu puţine zile î- naintea marii sărbători de la1 Decembrie, şedinţa s-a des­făşurat în sala Senatului Uni- .versităţii din -Sibiu, sală cu profunde reverberaţii istorice: aici s-a hotărît ca la Sibiu să_şi desfăşoare activitatea Consiliul

, Dirigent, aiel a fost prim it ge­neralul Berthelot cu statul său major, pe aici şi-au perindat paşii toţi marii bărba ţi-a i nea­mului, artizani ai Marii Uniri,

Au participat: - conducerea centrală a Astrei şi reprezen­tan ţi ai despărţămintelor Arad. Baia Mare, Blaj, Dej, Năsăud, Orăştie. Pentru prima dată au

- participat la o activitate a As­trei reprezentanţi a i ambelor biserici româneşti, în persoana

■ vicarului Mitropoliei Banatu­lui. preotul Ilie Maier, şi a vi­carului Mitropoliei Blajului, preotul Onofrel pompeiu.

Principala problemă luată în discuţie a fost regulam entul de

- organizare şi funcţionare a sec­ţiunilor Astrei. în finalul dis­cuţiei s-a hotărit înfiinţarea secţiunilor: literatură-lingvistică, Istorie, etnologie, ştiinţe, peda- gogie-învăţămint, bisericească, muzicală, medicală, meseriaşi, tineret, relaţii externe.

în continuare s-au definiti­vat planul de ac tiv ităţi-şl bu­getul pe 1904, pe baza hotărî- rllor adunării generale de la Orăstie. S-au mai discutat pro­bleme legate de organizarea adunărilor generale ale despăr. tămlntpînr, de viitoarea adu­nare generală a Asociaţiunii. de viitorii membri de onoare ni Astrei. S-au trecut, de ase­menea, în revistă activităţi or­ganizate la , nivel de despărţă- minte: dezveliri de busturi şi plăci comemorative la . Arad şi Dej, editări de cărţi Ia Bala Mare şl Arad, organizarea unor concursuri de literatură şl ştiin­ţă la Arad şi Orăştie, manifes­tări dedicate Zilei Naţionale şl Zilei Astrei în toate despărţă- mlnk'ie.

Dan M irza

O interesantă lum e liberă ro­mânească, necunoscută pînă în prezent, este su rp rinsă de ' do-

, cumentele epocii. în tr-o diver­sitate de stări, ocupaţii, meş­teşuguri şi funcţii adm inistra- tiv-economice şi m ilitare. Un personaj im portant al Clujului de la sfîrşitul secolului al XVI- lea, Ştefan Seres ' (Beraru), zis şi Szeczy, m ulţi ani y ju ra t şl centumvir (membru al Consi­liului ce lo r-100 de bărbaţi), în- cepind cu 1586, apoi jude prim al oraşului în 1600, a fost- ro- , mân. în tr-u n proces de jude^ cată din 1599 î se -spunea Ola Seres — Seres Românul. A fost reales în această funcţie cheie a oraşului în 1602. Atunci un jude prim avea m andat de un an şi îl seconda ,judele regesc, alternîndu-se la aceste dregă­torii cele, două „naţiuni" recu­noscute politic din oraş: saşii— care erau cei mai influenţi în cetate, şi ungurii — care nu de m ult veniţi, încercau să-şi consolideze poziţia, • mai ales după plîngerile de a fl re­cunoscuţi cu drepturi depline, forţînd chiar prin „tumult" in­trarea în biserica săsească Sf in­tui Mihail. în „partea • ungu­rească" a dregătorilor oraşului— încă preponderent săsesc şl în sec. a i XVI-lea — intrau şi românii, secuii şi chiar slova­cii, de aceea îl găsim pe Ştefan Seres (Beraru) tn reprezentanţa maghiară, alături de un jude regesc , sas. El a fost mulţf ani şi perceptor : (strîngător de dai re) şi econom, ale cărui regis­tre de socoteli se păstrează şi astăzi. Rămîne de cercetat ro­lu l, pe care el I_a avut în via­ţa publică a Clujului de la sflr- şitul secolului al XVI-lea şi începutul celui următor. A fost un personaj de vază, partici- pînd la lucrările Dietei transil­vănene din 1593 la Alba lulia şi din 1594 la Turda şi Alba lulia. Locuia pe strada Fînului Interioară (azi, strada- Napoca), conform unul act din 1593. (Ro­mâni mal erau în acea perioa­dă delegaţi şi deputaţi în Die­ta Transilvaniei, şl amintim aici pe Vasile Crainic de Uri- siul de Jos, jude al nobililor comitatului T u rda ' la începutul secolului al XVTT-lea).

Se ştie că prezenţa românilor în C lu ] este atestată şî de cons- «ripţla „ungurilor" din Cluj de la 1453, deci, tot în partea maghiară. Atunci, a tît românii cit şi ungurii, secuii, slovacii, aveau o poziţie Inferioară pa­triciatului săsesc. Puţini dintre el locuiau în Interiorul ziduri­lor cetăţii, m ajoritatea în sub­urbii. Cam aceeaşi situaţie te menţinea şl In secţiunea Isto. rică de care n e ocupăm. Un Toma Românul, zis şl Kls, că­

răuş, locuia la 1583. în subur­bia Sfeclei (a Rîpelor?) sau a Mănăşturului. Atenţie, nu este vorba de tîrgul Cluj-Mănăştur, ci de suburbia de dincolo de zidul oraşulyi, spre Mănăştur!O parte din zid se mai păstrea­ză şi astăzi. Pe strada Lupului Dinafară (azi, str. Dostoievski), din suburbia Lupului (foarte p robab il' aceea la care se re­ferea la jumătatea secolului al XVI-lea florentinul G iovanan- drea Gromo cînd spunea i că în Cluj o suburbie este locuită de români) avea casă Ştefan Sa­bău (Szabo-Croitoru), paznic de cîmp al oraşului începînd diri 1594 pînă la moartea sa, în 1618. Tot un oficial al Clujului era şî feciorul (fyclior, în do-

R0MÂ1CLUJEM1 ÎN SECOLUL AL XVI-LEAcu ment) român, Dumitru Trîm- biţaşu, c a re ,. într-adevăr ocupa slujba de trlmbiţaş. P rin tre alţi dregători români a l cetăţii de pe Someşul Mic îl întîi riim, la sfîrşitul sec; al XVI.lea, ş i-p e cneazul David din Filea,. . ad ­m inistrator al moşiilor - rom â­neşti de sus ale oraşului: Filea de Sus, Filea ,de Jos şi Săcel. Un registru de socoteli-al cţiea- zulul David, i din - 1591,\se p ăs-1

; trează şi astăzi. '1 Pe strada Lupului Interioară

(azi M. Kogălniceanu) aveau proprietăţi membrii familiei de negustori Puşcar (Puskar), ca­re, cel pu ţirr după nume. tre­buie să fi fost români. M arga­reta Puşcar spunea, în 1592, unei femei, Sn iarmarocul de Ia Ronţida, că este rudă cu ro­mânul Mihai Kls (zis ' Olah-Ro- mânul), cunoscută căpetenie de lotri, care evadase din tem ni­ţele din Caşovia (azi,: Kosice, Republica Slovacă) şi Debreţin (Ungaria).

Tot negustor tre b u ie : • să f| fost şi Ioan Românul care, în­tr-o m ărturie la un proces po­menea de un drum al său tn Moldova. De altfel, piaţa Clu­jului medieval ş| feudal era înţesată de „multă românime* (sok olahsag) — cum spune un document din se>«. al X V I-lea.— venită din afară, din lumea rurală. ■ Tîrgurlle • sâptămînale,' iermaroacele anuale. dnr şl piaţa zilnică — atunci lîngă Biserica Sf. Mihail •— erau in­vadate de produse agricole şl meşteşugăreşti ale . rom ânilor din ju r (dar şl din oraş).

în secolul al XVT lea în Cluj erau şl ronsâni ştiutori de car­

te, cu o anum ită cultură ob-■ ţinută la şcolile latine din o-

raş, cum trebuie să fi fost şi Mihai Românul diactîl, în 1592.

x Alţi români erau tăbăcari (un- M artin Crişan în 1513), zugravi-

tencuitori (Dumitru Românul, la sfîrşitul sec. XVI), calfe de argintari (un A ndrei B£iuşanu— Beleniesi, la 1594), calfe de morari -(1598), meşteri topitori de cositor (în 1589 Andrei Ka_ năgiarto — Topitorul de gosî- tor), croitori (an. Ioan . Bogdan, în 1565), paznici de vie, ,, că­răuşi (I.ăcob M indru ,. Petru Ro­mânul, Mihai Geode, Andrei Românul, Grigore Dan, zis

- Nagy, Vasile Roman, Grigore Romanul, Ioan Romanul, Mi­hai Romanul etc.).

în Clujul sec. al XVI-lea românii sînt consemnaţi de do­cumente lucrînd la diferite

- construcţii de bastioane, poduri, edificii publice. în 1588, de e- xemplu, la construcţia funda­ţiei unui bastion erau angajaţi

\ cinci români. , î n ' acelaşi an. alţi cinci români lucrau la Ca­sa Sfatului, pe care to t-atunci Dumitru Românul o tencuia. Pentru lucrări de întreţinere, la „Şcoală" (este vorba de singu. ra şcoală latină din Cetatea Veche, şi nu de Colegiul la­tin), erau plătiţi în 1592 ' Du­m itru Românul, P etru 'R om ânul şl un român pe nume . Pavel. Ioan Românul era plătit tn 11 Iunie 1593 pentru că a 'cu răţa t

■ fîntîna de Ia „Şcoală". Proba­bil. acelaşi Ioan Românul, in 1590, a construit o fîntînă In Turnul Clujului (închisoarea o-

. rasului), situată undeva în zo. na din spatele restaurantului „Ursus" de , azi. (Dintr-o măr­turie din 15G8 aflăm că tatăl lui .Dumitru Paşcu din Felea- cu a fost „tîlhar" — termen în epocă' pentru răzvrătiţi şi răs­culaţi, şi nu pentru hoţi — du­pă calculele noastre ..el trebuie să fl participat- la răscoala lui Doja, deoarece se spune că cu m ult înainte a fost tîlhar — şi că a evadat sărind din Turnul Clujului). în 1592 Ioan ' Româ­nul era plătit pentru că. a cu răta t şi reparat soba lcctoruiut din „Şcoală" şi tot în acel an acest coşar, român curăţa soba din Casa Sfatului. în 1592 s-au adus cu doi oameni, timp de8 zile, fier cum părat pentru podul :cel m are al .'..'„spitalului". Unul dintre el era — se spu­ne — fecior romfln (olnh Icgon), poate chl;ir ealfă, Şi exemple, le pot continua. .

Cluj-Napoca, străvechi lea­găn .de civilizaţie, îşi adaugă astfel la Istoria sa adevărată elemente inedite privind reali­tăţile , sale etnice dlnlr un se. co] mal puţin cunoscut.

Vasile Lcchinţan

UNIVERSITATEA DACIEI

SUPERIOARE LA 75 DE ANI

DE EXISTENTAAnul 1993, a tît de bogat în

m anifestări cu caracter aniver­sar. consfinţeşte la loe - de o- noare în tre filele calendarului îm plinirea a 75 de ani de e- xistenţă â Universităţii Daciei Superioare (astăzi Universita­tea „Babeş-Bolyai"). Senatul prestigioasei instituţii de- Invă- ţăm înt superior, în trun it în 24, noiembrie a.c., a stabilit un program ce cuprinde acţiuni specifice la catedre, facultăţi şi la n iv e lu l. Universităţii, pre­cum şi acţiuni specifice ale studenţilor, ! corpului academic ş i’ angajaţilor Universităţii, me­nite să pregătească momentul . aniversar propriu-zis.

Acţiunile propuse în vederea sărbătoririi acestui eveniment.' cu adevărat istoric în c u l tu r a naţională se vor axa pe: evo­carea isto rie i şi semnificaţiei - U niversităţii' în spaţiul cultural naţional ei universal; înscrie­rea Universităţii în procesele de democratizare, modernizare > şi sincronizare ~în care s-a an­gajat ţara. noastră în perioada <■-. posteorministâ: relevarea per- - fcrm anţelor ştiinţifice ale U- niversităţii: in tegrarea euro­peană a acesteia şi participarea la.;, construcţia Noii Europe; re­lansarea Universităţii pe linia marii perform anţe ştiinţifice.

Finanţarea acţiunilor ' va fi făcută 'de către Ministerul în- văţămîntului, precum . şi pe ba- - ză de sponsorizări, obţinute de unităţile componente ale Uni­versităţii. De lâ data de 1 ia­nuarie 1994 se va deschide con­tul Fundaţiei „Alma Mater'V a Universităţii, în care absolven- , ţii şi simpatizanţii Universită­ţii, din ţară şi din străinătate, vor putea depune, donaţii în bani p în tru sărbătorirea insti­tuţiei şi pentru susţinerea pro­gram elor acesteia. / Donatorii

-vor putea, de asemenea, diri­ja sumele direct spre catedre­le, secţiile sau 'facultăţile pre­ferate. în incinta catedrelor, decanatelor şi Ja rectorat vor . fi amplasate, plăci care să con­semneze numele celor- mai ge- ■ neroşi donatori.

Acţiunile aniversare vor- avea loc în semestrul al II-lea al ac- tunlului ah universitar - şi vor culmina în perioada 15 mai — '5 iunie 1994. Vă' reţinem aten- - ţia cu cîteva din acţiunile pro­gramate, urm înd să revenim asupra lor la momentul po­trivit: biblioteca fiecărei fa--' cultăţi va organiză ' , ■ Expoziţia; perform anţelor ştiinţifice, ţ cu- . prinzînd volumele publicate de ,, acea facultate, în ţară şi străi­nătate. Expoziţia va- funcţiona în perioada 15 mai — 5 Iunie 1994; facultăţile şi secţiile vor fi sprijinite în organizarea de reuniuni ştiinţifice în ' profil. ■ naţionale şi internaţionale, des­tinate să accelereze integrarea ' lor europeană: în lunile • apri­lie şi mai 1991, facultăţile şi secţiile vor analiza. în eadrul unor reuniuni deschise, moder­nizarea şi compatibilizarea eu­ropeană a n irncu lum -ulu i şl cercetării ştiinţifice. ‘

M anifeslările propriu-zise vor debuta cu simpozionul naţional ■ in titu lat _ „Universitatea clujca- ' nă — traditle, modernitate, in- tegrare europeană*1, programat să se desfăşoare In zilele de - 27—2fl mai 1994: Festivitatea aniversară va avea loc Sn di­mineaţa zilei de 2 iunie 1994. cu partic iparea ' reprezentanţilor statului român, al universită­ţilor partenere, ambasadelor ţă­rilor Cu care se desfăşoară coo­perări. Instituţiilor academice Internaţionale etc. în- zilele de2 şl 3 iunie este programat simpozionul internaţional sub genericul „Rolul universităţilor în construcţia noii Europe", Iar în f» Innle vor avea loc un con­cert aniversar realizat' cu con» cursul Filarmonicii clujene - şl. recepţia aniversară.

> . (M IJocu) '

MARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG. 5 ADEVĂRUL DE CLUJ

P R E C IZ Ă R I N E C E S A R E. Am u rm ă r it . cu interes' seria

de articole publicate în Adevărul de Cluj în jurul „cazului Daday“. N u, intenţionez să fac polemică, nici în .numele Filialei Uniunii Scriitorilor şi nici în nume per­sonal. Insinuările din ultima in­tervenţie (2 decembrie) pretind însă .n işte explicaţii. Iată punctul nostru de vedere: -

1. Filiala Cluj a Uniunii Scrii­to rilo r şi-a dat avizul „tehnic** pe o propunere venită din par­tea colegilor noştri maghiari. Noi nu a m ; impus şi nu impunem • cuiva hotărîri finale într-o ase­m enea problemă. Ne cunoaştem e x a c t . competenţele şi limitele activităţii, fixate prin statut. Aşa cum nu ne-am substituit pînă acum -altor organisme şi organi­zaţii sociale, n -a m dorit nici în acest caz \s ă ne substituita' Pri­m ăriei din Dej, care urm a să-şi aibă propria sa opţiune şi hotă? rîre . Cum a şi făcut-o, de altfel. ,

2. Un aviz profesional nu se dă la întîm plare, fără îndoială. Şi nici . de; către o singură per­soană. Ca şi în alte situaţii, ce­rerea colegilor maghiari s-a dis­cutat în comitetul de conducere al Filialei, ia r avizul favorabil â fost rezultatul unei decizii co­lective. . :• 3. O asemenea hotărîre nu se la,., fireşte, ignorînd datele unei probleme. Dar o problemă ca a* ceea a plăcii memoriale de ia Dej poate, a vea date „la vedere1* şi date ascunse. Com itetul.des g ® «sesb m m

conducere al -«Filialei'a.. luat In' discuţie datele ce i s-au oferit.;

..Nu putem fi împotrivă montării unei plăci comemorative pe casa unde a trăit un scriitor, membru âl Uniunii Scriitorilor din Româ­nia (indiferent de ce naţionali­tate va fi fost el), dacă pe placă urm a să fie menţionat doar acest simplu fapt al trecerii sale prin- tr-un spaţiu fizic. Inscripţia de pe placa iui Daday nu conţinea nici un elogiu, nimic în a fara , calităţi sale de prozator şi mem­bru al Uniunii Scriitorilor. Re-, feratul de susţinere din partea

Societăţii Maghiare pentru Cul­tură din Transilvania menţionea­ză, într-adevăr, procesul politic al lui Daday Lorand, dar şi fap­tul că în cadrul lui şi în presa timpului autorul a fost apărat de personalităţi marcante ale Rom â-

a criticului Dâvid Gyula, şi el membru - în comitetul de ' condu- - cere' al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor. Comitetul n-a • avut nici un motiv să pună-la '.îndo­ială spusele unui intelectual' ma­ghiar. pe care îl ştim demn. de stimă, cu un prestigiu: c u ltu ra l. şi moral, ireproşabil.^ -Asociaţia; noastră include, pe lîngă scriito- • rii români,' un m are num ăr de scriitori maghiari. In ciuda di­sensiunilor manifestate î n : viaţa politică a ultim ilor ani, între membrii Filialei s-au m enţinut relaţii normale, netensionate, de bună colaborare profesională. Si­tuaţia aceasta n-ar fi putut exis­ta într-un climat de neîncredere şi suspiciuni. La nivelul condu­cerii, împreună am rezolvat o întreagă serie de chestiuni speci­fice, scriitoriceşti, ivite pînă a- cum. Repet, prin urm are: comi­tetul are obligaţia de a se baza pe oamenii delegaţi în compo­nenţa sa de adunare generală a asociaţiei. Aşa am procedat ş i 'în chestiunea aflată aici în discuţie.: 5.1ntrucît în cazul Daday Lo- rând au apărut totuşi elemente noi, care contrariază, comitetul Filialei Uniunii Scriitorilor va efectua propria sa anchetă. Vom delega un grup de scriitori, cu­noscători, ai limbii maghiare', careniei interbelice, precum Alexan­

drii Vaida-Voievod şi-V ictor E f-' s ă . verifice. în lucrările originale 'tim iu. Asemenea argum ente au : ale lui Daday prezenţa aspectelortras în cîntar, evident, îri s ta b i-1 lirea opiniei noastre în com itet.

semnalate în articolele Dvs.'şi să le confrunte cu realitatea gestu-

4. Nu sîntem specialişti în ope-, rilor sale publice. La finalizareara lui Daday, dar am considerat că, în această privinţă, ne putem: sprijini, pe o părere- autorizată:

■cercetării, ne permitem să reve­nim cu propriile noastre concluzii.

MIRCEA OPRIŢA

O tra d iţie re v ita liza tă.; Locui torii din Cuzdrioara ; au . predat de la începutul anului pî­nă :1a. 31 octombrie a.c., la cele două centre de colectare a lapte­lui clin comună peste 85,5 tone. de lapte de vacă, Lâ această can-v tita te se mai adaugă aproxim ativ;

„Au existat şi la noi tendinţe de a demola zootehnia; cum s-a întîm piat în ‘ alte - părţii ne - spu­nea p rim aru r comunei d-1 Teodor Muncelean. In cele din urmă,

afirm că toate lucrurile merg ■acum ca ceasul. Avem unele,ne-, cazuri cu păşunea . . ‘

Raportat la num ărul de ani­male existente, Cuzdrioara dis- ; pune de o suprafaţă mică de. pă­şune. în prezent, există un dife­rend cu comuna Mica, care fo-

i-am convins pe oam en i'că pu- loseşte un. trup de păşune cu otem distruge uşor 6 avere consi

40 tone care au fost valorificate . derabilă, dar este- păcat să nu pe piaţa liberă a Dejului. Cu toa- dezvoltăm - o. străveche tradiţie te greutăţile întîmpinâte, zooteh- folosind baza m aterială de carenia se află în Cuzdioara la loc : de-cinste. Gospodarii au in curţile lor 539 bovine, 884 ovine, aproape 11.000 păsări. Furaje există su­ficiente, ceea ce va permite ob­ţinerea şi în timpul iernii a unor producţii ridicate.

Din fericire, în comuna amin-? tită au fost iuate măsuri ener­gice pentru păstrarea întregii zes­tre zootehnice a fostului C.A.P. G rajdurile s-au păstra t intacte. Nu s-a înstrăinat nici măcar o ţiglă de pe' g ra jd u ri, ' animalele au fost încredinţate gospodarilor, mai ales acelora care dispuneau de cantităţi îndestulătoare de fu­raje. -

P rivatizare în slujba populaţiei :

în oraşul Gherla, pe lîngă ze­cile de buticuri şi cîrciumi, au apărut şi unităţi productive, de industrie alimentară. Printre ast­fel de unităţi se num ără şi SC „Monreal** SRL, aparţinînd pa­tronilor Augustin Mureşan şi Ma­ria Oros, profilată pe activităţi de abatorizare animale şi prepa­rate din carne. Profitînd de ex-. perienţă, la care au adăugat şi m ult curaj şi echilibru Sn gîn- direa economică, beneficiind şi de o bază materială proprie, cei doi specialişti în domeniu au tre­cut Ia derularea efectivă a ac­tivităţii.

Magazinul de prezentare a 'so­cietăţii, se bucură de mare aglo­meraţie. Zilnic, aici se găsesc me­zeluri proaspete; trei-patru sor­timente de salam,' parizer, cîr- naţi de casă, cremvurşti, pastă mici, afumfituri şl altele. încă în această iarnă, se va deschide şi o modernă sală de servire cu 32 de locuri, unde, in condiţii foarte bune, se pot consuma specialităţi de mîncăruri, gătite la faţa lo­cului. *,

. SZEKELY Csnba

dispunem. Pentru num eroşi lo­cuitori, -creşterea anim alelor re-- prezintă o sursă im portantă de venituri. Oamenii au înţeles. Drept dovadă este, faptul că nu­mărul animalelor din comună aproape s-a dublat. N-aş vrea să

suprafaţă de 60 h a aparţinătoare Cuzdrioarei. . Judecătoria din Dej a dat cîştig de cauză cuzdriore- nilorl Decizia finală urmează să o ia T ribunalul judeţean. Este păcat, fiindcă e posibil ca supra­faţa respectivă de păşune să fie folosită în comun de locuitorii celor două comune. Cîştigul ar fi reciproc.

Ion RUS

VREMELNICIA OCUPAŢIILOR SI PERENITATEA ISTORIEI

In tre anii ; 1938—1939, marele a r tis t ' Costin Petrescu începea o nouâ biru in ţă a sa asupra tim­pului: executarea unei monu­mentale frece reprezentând viaţa culturală a românilor, ce avea să

politul Ţării Româneşti DIONI- SIE LUPU. Iri plan secund, Li­ceul Sf. Sava din Bucureşti.

Panoul din dreapta reprezintă momente din viaţa culturală şi politică a românilor de la 1848

împodobească fundalul scenei Fi- . până la 1918. In primul plan, în " i c e n t r u sunt reprezentaţi poeţii

ŞTEFAN OCTAVIAN IOSIF, OCTAVIAN GOGA şi GEORGE COŞBUC. La stânga, poetul AN­DREI MUREŞANU declamând, iar la dreapta GHEORGHE BA- RIŢIU şi TIMOTEI CIPARIU. Scena din dreapta redă Aduna­rea Naţională de la Alba Iuiia din 1 Decembrie 1918 cu redac­tarea Actului Unirii. Se pot iden­tifica portretele lui GHEORGHE POP şi VASILE GOLDIŞ, iar la masă notarul Adunării, profeso­ru l SILVIU DRAGOMIR. In pla­nul al doilea, în centru Mitro­politul ANDREI ŞAGUNA, la stânga, episcopul de Sibiu VA­SILE MOGA, iar la dreapta, SI- : MION BARNUŢIU rostind dis­cursul din 2—14 mai 1848 de la Blaj.

Finalizată în preziua D iktatu- lui de la Viena — ca o premo- riiţie, ca o.pedeapsă — ea avea - să fie sancţionată în 1940, odatâ cu demenţiala ocupaţie hortystă. La fel ca atâtea alte. mărturii ale perenităţii Istoriei românilor, bat­jocorite, arse, distruse, fresca a fost ‘acoperită cu un strat, v re­melnic ce-i drept, de tencuiala, act ce, sfida, încă o dată, aşeza­rea dintru începuturi a rom âni­lor pe acest trist şi Îngăduitor păm ânt ,

De ce le era teamă acestor bar- ■' > bari?

Istoria — seismograf a l tim ­pului — înregistrează totul. Me­moria eii re ţine ' însă ceea ce eSte făcut să dureze.■ Monumentala frescă îşi va re­

lua locul, niciodată pierdut, tn patrimoniul cu ltu rii' naţionale, prin lucrările de restaurare ale unor artişti români valoroşi.

A sistăm /astfel; la o nouă lec­ţie a Is’toriei: aceea a dăinuirii,

larmonicii clujene, din .clădirea fostului Colegiu Academic, pe care-şi pusese sem nătura un alt m are artist român — arhitectul G.- Cristinel. Era un pariu cu sine însuşi şi cu istoria, pe care avea să-l câştige. Executarea a- cestei impresionante lucrări ur­ma aceleia ce dăduse şi ea va­loare de simbol Tteneului Român.

Efervescenta istorie a Transil­vaniei i-a , inspirat artistului scene de o inegalabilă, valoare • docum entară şi artistică. Astfel, panoul din stînga reprezintă mo­m ente semnificative din viaţa culturală a românilor între se*, coiul al XVI-lea şi începutul se­colului al XIX-lea: în primul plan, în centru, cel doi autori de gramatici şi întemeietori de şcoli: PAUL IORGOVICI şi DI- MITRIE EUSTATIEVICI în mij- ,locul unui grup de ţărani, la ’ dreapta vestitul oculist român ION MOLNAR-PIUARIU în la­borator. La stânga, diaconul CO-' RESI în a te lie ru l. de tipografie, în planul al, doilea, în centru, autorul ; Gramaticii Româneşti RADU . TEMPEA, . la stânga Mi­tropolitul Ardealului SIMION: ŞTEFAN cu Noul Testament de la Bălgrad din anul 1648, iar în stânga sus,, arestarea Mitropoli­tului Transilvaniei SAVA BRAN-- COVICI. La dreapta, episcopul INOCENŢIU MICU, ia r la dreap­ta sus, PETRU MAIOR rostind o cuvântare. De desubt, GHEOR­GHE ŞINCAI, lângă iluminiştii DIACONOVICI LOGA, ION BU- DAI DELEANU, SAMUIL MICU. ■i- Panoul din mijloc, am plasat deasupra uşii de intrare în sce­nă, reprezintă un moment impor­tan t din istoria culturii — înfiin­ţarea ACADEMIEI DE STAT la SF. SAVA în Bucureşti de cătreGHEORGHE LAZAR. La dreapta ; în pofida vremelnicelor pofte da se, pot identifica ION ELIADE tot felul.RADULESCU şi PETRACHE Corina ROŞIOHUPOENARU, ia r la stînga Mitro- Dumitru BOBINA

Omul nu crede ceea ce ci­teşte în ziar despre frigul din trenuri decît atunci când se convinge personal. Aşa şi sub-

' semnatul: întîmplarea face să fi trebuit să călătoresc la Oradea pentru o zi. Dus cu trenul 329, vagonul 2, întors cu acceleratul 422, vagonul 8. Nu pot să spun,’ după această experienţă, decît uri lucru: ra r a trebuit-să fabd un frig atât de monstruos, a tât de. inuman, cum am răbdat în aceste 3 ore dus şi ce lelalte ''3 ore de întors. Mi s-a explicat Sn acceleratul 422, că „vedeţi Dvs. e trenul lung, nu ajunge

. . . ' - \ ■

G î n t r e b a r e l a a d r e s a

R e g i o n a l ş i C . F . R . C l u j

căldura pînă la vagonul 8“. De acord, dar când ai,.bilet în va­gonul 2, atunci <*e. explicaţii se -• mai găsesc? Cam , câte grade pot fi în com partim entele'linei ;/ garnituri care a sta t toată noap- • tea în triaj. pe un g i r de —10°? - Să. nu m int totuşi1. de la Ti- leagd Sndolo,'deci-icâm'la 10 km

înainte de Oradea, a fost un vag iz de căldură. Nu ajunge căldura Ia vagonul 8, nu ajunge la vagonul ’2, dar atunci, tu,

-personal CFR, de ce mai eşti --plătit? Nu ca să faci să ajungă

această căldură în tot trenul, aişa cum era pe vremea copilă­riei mele, cînd nu se concepea

un tren neîncălzit. Ne-am obiş­nu it şi e greu, foarte greu să scăpăm de acest „lasă c ă .e bi­ne şi aşa“ şi cu asta gata dis­cuţia. De explicaţii sîntem să- tui, ca de altfel de nepăsare şi indolenţă faţă de cel ce plăteşte cu bani grei, la ordinul miilor de lei, o călătorie pe ■ care o vrea cît de cit omenească. Ori- cît a r părea de ciudată între­barea subsemnatului, eu o for­mulez astfel: dacă tot- plătim un supliment de viteză, oare nu s-ar putea inventa şi unul de încălzire, ca să călătorim ca oamenii? • R. Givulcscu

CRONICA NEMULŢUMITULUI

Pledoarie pentru un acoperişDomnul I. Ţapu, locuitor al

cartierului Ghoergheni şi bun cunoscător al şoferiI6r ce lucrea­ză pe linia de autobuze 32 (pe care-i îm parte în buni şi răi) a „intervenit** la rcdacţie pentru a pleda cauza unui şofer care; face parte din tagma celor buni, ală-' turl de Kalaman Karol, Karcsi, Cimpeanu şi alţi .şoferi cumse­cade al căror num e nu îl. ştie din păcate. Aceşti şoferi îşi tra ­tează clienţii cu atenţie, nu-i fac să alerge degeaba după maşini. Intervenţia a fost făcută pentru şoferul Gheorghe Leordean, „om de suflet** şi" corect cu toată lu­mea. Acesta este foarte abătut în ultima vreme din cauza unui necaz d intre cele mai mari. După 1 decembrie va fi d a t afară din locuinţa pe care a închiriat-o cu plata anticipată deoarece proprie­tarul doreşte să închirieze lo­cuinţa pe valută. Omul are ne­

vastă şi doi copii şi este îngrozit de ceea ce va urma. Demersu­rile făcute şi uşile pe care le-a încercat i-au luat orice speranţă. Dl Ţapu se întrebă dacă nu s-ar găsi pe undeva două cămăruţe care să adăpostească familia dlui

căreia se fac campanii electorale şl se ţin patetice discursuri. în efortul îm părtăşit de m ajoritate de a construi democraţia, econo­mia: de piaţă, de a asigura drep­turile omului, s-a depăşit faza în care să se ţină seama de nevoia- concretă de un acoperiş, de un trai decent şi de siguranţa lunii viitoare. în 1990 s-au cîştigat vo­turi însem nate Sn urma vînzării sub orice preţ rezonabil a locuin-

Leordean, gînd ind u-se îa ,o anu- .ţe lo r foste proprietate de stat. Cemită parte a locatarilor neobiş­nuită să plătească cheltuicli de bloc şi puşi pe distrugerea spa­ţiilor care-i adăpostesc.

Iniţiativa acestui demers apar? ţine unui grup de călători, im­presionaţi de necazurile" prin care trece omul care, zi de zi, le asigură transportul în şi din oraş. Aceşti călători ne-au-solicitat să scriem un „articol'de suflet*1 care să meargă la inim a 'conducători-, lor locali. Nu ştim cum e sufle­tul notabilităţilor, d a r 'a l nostrtu, de cînd cu avatarurile economiei de piaţă, a devenit neîncrezător în grija faţă de otn , In numele

politică socială s-a mai făcut! Ju ­m ătate din bani s-au dus pe gre­ve şi de reinvestit în construcţii nu a mai fost* cine. în vrem urile lui „care pe care**, unii au reu­şit să-şi cum pere chiar de la sta t două-trei apartam ente pe care le închiriază pe valută. Cei de-acum nu . mai au posibilitatea .să stea nici Sn chirie. Ce s-ar fi Sntîm- p la t dacă apartam entele a r fi fost vîndute la preţuri mai pipe­rate şi banii a r fi fost reinves- tiţi în construcţii? Răspunsul este clar: a r fi fost mai bine, pe ter­m en mai lung şi pentru mal mul­tă lume. ta s .

La Chişinău a avut loc recent cea de a IX-a Conferinţă a ra­diologilor din Republica . Mol­dova, organizată de Ministerul Să­nătăţii şi Societatea de radiolo­gie, medicină nucleară şi radio­terapie din Republica Moldova. Amănunte ne oferă domnul prof.

Duplex radiologie Cluj—Chişinăd

dr. Aurel Văleanu, şeful Clinicii radiologice Cluj: „Din România a luat parte doar un colectiv clujean, alături de mine fiirid dr. Sfrîngeu şi dr. Dudca. Au fost prezentate referate şi comu­nicări în trei secţii: radiodiag­nostic, medicină nucleară şi ra­dioterapie. Lucrările s-au bucu­ra t de prezenţa dr. Alexeev, vi- ceministrul sănătăţii din Repu­blica Moldova, pe care sperăm să-l avem oaspete şi In „Zilele U.M.F.**. (Dem. ŞOFRON)

a d e v ă r u l d e c l u jMARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG. 6

LEU - DOI BANI JUMATENe plîngem pretutindeni de

starea jalnică în care am ajuns sub aspect social, îndeosebi a nivelului de trai: în Parlam ent,

,1a Guyerii şi Preşedenţie, la m itinguri sau conferinţe de presă,- în discuţii zilnice în fa­milie, pe stradă, la slujbă. Esţeo realitate dureroasă căreia i se spune COSTUL TRANZI­ŢIEI. Era de aşteptat să se în- tîm ple o anume înrăutăţire a situaţiei din ţară după o ase­menea rup tură prin care am trecut sub raport politic şi e- conomic. S-a renunţat la 'c e v a , care ne era cunoscut, ■ pentru altceva, care ne era reprezen­ta t de economia de piaţă. Deci avem imaginea trecutului, iar economia de piaţă este arhicu­noscută. Ne lipseau şi încă ne mai lipsesc căile cele mai bu-

• ne pe care trebuie să mergem. A merge pe cele parcurse de alţii, cu multe decenii în u r­mă, în alte condiţii politice in­terne şi internaţionale, în alte condiţii economice, tehnice şi tehnologie a r , f i o m are gre­şeală. . •• Etapa pe care o - parcurg a- cum ţările foste ' socialiste re­

prezintă o experienţă unică în istorie. De aceea ea se reali­zează cu suferinţe mai _ mari sau mai mici, în funcţie _ _de modul în care forţele politice înţeleg să croiască viitorul. Fă­ră sacriţicii şl suferinţe n u , se poate. Dar suferinţele şi sacri­ficiile au şi ele limite. Sigur

că ne pare "bine că nu sîntem în sta re ;de război civil, de des­trăm are te rito ria lă ,. cum .vedem- că se mai întîm plă în aceste vremuri. D ar faptul că aces­

te a nu ne afectează, nu repre­zintă motive să ne mulţumeas­că starea generală, sub aspectul vieţii ' de fiecare zi. O compa­raţie poate fi semnificativă pentru imaginea situaţiei în care ne aflăm : de la 1 ianua­rie 1991 a scăzut a tît de dras­tic puterea monedei naţionale îneît un leu valorează . acum cît doi băni şi jum ătate la da-

- ta menţionată! Dacă extindem spaţiul de com paraţie, situaţia este. şi mai jalnică. De fap t a-

ceastă devalorizare o vedem şi în raportul leu-dolar... _

Devalorizarea menţionată a- re implicaţii profunde şi mul­tip le asupra vieţii economico- sociale româneşti, a relaţiilor comerciale şi de cooperare in-- iernaţională.' Creşterea galo­pantă a preţurilor interne, a- flată îr\ interdependenţă cu ra­portul valutar de schimb, crea- ză o stare ' de instabilitate, de nesiguranţă pentru investitorii in terni Işi străini, afectează- ţoale procesele economice.

Reflectă actualul curs de ; schimb, actuala putere a leu­lui situaţia reală din economie? Sau altfel spus, este el rezulta­tu l obiectiv al factorilor de de­term inare? Nu cred! Diverşi

; specialişti apreciază că depre­c ie re a leului este forţată în . anum e scopuri, care nu ne sînt

favorabile. . Cursul real de schimb leu-dfllar, sint de păre-

■ re unii specialişti din sistemul- financiar-bancar s-ar situa, un­

deva, între 500—600 lei. Aşa m a i. merge, zic cu indulgenţă, avînd în vedere drastica căde­re a producţiei industriale şi agricole, debandada care există pretutindeni şi .pare favorizează creşterea ' necontrolată, nefi­rească a preţurilor. X '

, Ion Gola

Doriţi sâ deveniţi voluntar lîWlCfF?

B L 0 C 4 - i l ) i E C O IV IO ÎM IC O -FÎ W A N C IÂ ftDicţionar de matematică

Dicţionarul de matematică, re­cent apărut la Editura Danubius (la preţul de 2.400 lei), deschise seria de dicţionare Danubius destinate elevilor. , Aşa cum se menţionează tn prefaţa autori

! lor, ,âcest dicţionar, elaborat pe baza programei şcolare, „vine în sprijinul asimilării; de către elevi a cunoştinţelor matemati ce nu num ai prin definirea şiex -

, plicarea lor, ci ş ip r} n tr-o rigu­roasă şi metodică-exemplificare".

Lucrarea, elaborată intr-o ma­nieră enciclopedică, cuprinde 511 cuvinte titlu, peste 670 desene şi este însotită de un indice al termenilor! (M. T.)

REPLICI INflJTILE?) ‘

.VREI NU VREI în tr-o vr^rne, avînd în ve­

dere, probabil, tăierea porcilor de Crăciun, se dădeau în brincl după maţe. Nu se găseau. Acum sînt. La 174 lei tn. Pe această tem ă s-a purtat o discuţie în faţa Unităţii nr, 1 aparţină­toare SA. „Carpimez" SA din Turda,

— Doresc 20 m de maţe, ce­ruse un cetăţean care, proba-

ibil,.;avea de tă ia t -un- şolrtă- naş, Aşa îşi făcuse socoteala de acasă: cu ce mai iau de la porc, cu ce mai c u m p ă r ...

Numai că la cererea lui, mă­celarul îi dădu replica pe loc:

— Nu pot. ' 1 ' .— De ce?, în trebă dezorien­

tat omul. Sau nu-s pentru vîn­zare?

— Ba da. Dar legătura e de- 50 m. şi costă 8700 lei. Aşa le-am primit, aşa le vînd. Doar

n-o să mă apuc acum să des­fac maţele, să le pun în apă caldă, să le m ă s o r . Atunci cînd mai vînd carne? .

Aşa încit cetăţeanul respectiv sau alţii în situaţia lui, vrind nevrind, ca să-şi taie porcul, ţrebyie^să cumpere 50 m maţe şi'Lnu«aiita cît au efectiv ne­voie. : .• c-E şj- acesta un mod de-a face

Tfli'r pomerţ ciyilizat, nu?

Ion Cordoş .

Activitatea Comitetului Naţio­nal Român pentru UNICEF. a cunoscut în ultima > rem e un re­viriment, dovadă în acest sens . fiind si participarea preşedin­telui CN.R — UNICEF, . prof. Virgiliu Radulian, la recenta în­trun ire de la Geneva a condu­cerilor comitetelor sim ilare din Europa centrală şi de est, reu­niune la care reprezentantul Ro­mâniei a fost unul dintre, cei doi preşedinţi care au ^prezidat lucrările. Mai m ulţ, România a fost iniţiatoarea propunerii de a se da curs Deciziei nr. 10/1992 a Biroului European prin care ziua de 20 noiembrie a fiecărui an a fost decretată drept Zi Mondială a Copilului. \ ..

Prin am abilitatea domnului prof. Ioan Moldovan, secretar executiv al Comitetului judeţean Cluj pentru UNICEF, sîntem în măsură să vă prezentăm astăzi una din iniţiativele de dată re­centă ale CNR — UNICEF, pri­vind înscrieri pentru voluntari UNICEF, individuali şi colectivi, care îşi vor- desfăşura activitatea potrivit viitorului sta tu t: • Vo­lun tar UNICEF poate fi orice persoană (colectivitate) dispusă benevol să sprijine moral sau material proiectele şi programe­le UNICEF şi ale Comitetului > Naţional Român pentru UNICEF sau filialele acestuia. Un volun­ta r UNICEF poate face parte din Comitetul Naţional Român pen­tru UNICEF- sau din comi­tetele filialelor sau poate fi oricare persoană care aderă la ideea şi > programele UNICEF • Orice persoană cu această cali­tate-poate activă pentru sensibi­lizarea opiniei publice în vede­rea realizării proiectelor şi pro­gramelor UNICEF, numai după ce a fost instruită in legătură cu direcţiile ş i ,obiectivele pe care le poate realii;^’» Voluntari, UNI­CEF, indiyîduaii sau . colectivi,; sînt aritrenajU^în realizarea ur­mătoarelor acţiuni concrete: sen­sibilizarea opiniei publice pentru realizarea colectărilor de fondu-, ri; sprijină pregătirea . galelor - UNICEF, organizate pentru ob­ţinerea şi colectarea de fonduri, sensibilizînd în ac es t, sens în-' treprinzătoril particulari, firnie particulare sau de stat, organi­zaţiile şi asociaţiile guvernamen­tale şi neguvernamentale să con­tribuie material şi moral la pre­gătirea acestora: recrutează do­natori şi sponsori, care să con­tribuie la am eliorarea Fondului Naţiunilor Unite în favoarea co-, piilor: distribuie în rîndul po­pulaţiei invitaţii, bilete, cocarde pe bnza cărora se pot reali/a fonduri în favoarea . copiilor; participă la realizarea fonduri­lor pentru iniţiativele internaţio­nale sau naţionale de sprijinire a copiilor aflaţi în dificultăţi,

din alte ţări ale lumii-, (sprijini­rea copiilor din Republica Mol­dova sau din ţările ex-Iugosla-, viei); sprijină, prin . sensibiliza­rea opiniei publice, colectarea de fonduri pentru realizarea pro­gramelor concrete iniţiale de Consiliul Naţional Român pen­tru UNICEF sau filialele; aces­tuia de aju torare a copiilor din diferite localităţi sau instituţii specializate pentru copii, din ţară. e Voluntarul UNICEF participă efectiv la organizarea şi*r-desfă- şurarea cam paniilor de desface­re si valorificare ă felicitărilor şi produselor UNICEF, de dis­tribuire fără comision a acestor produse; prezintă şi ' populari­zează scopul şi obiectivele' UNI­CEF, precum şi programele' ini­ţiate de acest organism în Jume şi în România; realizează le­gături perm anente cu _ asociaţii­le, organizaţiile şi instituţiile cu care Comitetul Naţional Român pentru . UNICEF : conlucrează: Pentru informaţii^ suplimentare, doritorii pot lua legătura cu Co­mitetul Naţional Român pentru UNICEF, str. Ştirbei Vodă nr. 37. sect. 1, Rucureşti, 70732 Ro­mânia. M. BOCU

APA SÎMBETE!

(uni atragem clicnfli?Aplicarea adaosului comercial

a fost percepută ca o sperie­toare. Ca generatoare — fără doar şi poate — de scumpiri pe piaţă. Iată, însă, şi un alt mod de a privi lucrurile, şi poate nu singurul exemplu. La magazinul alimentar aparţinind SC „S&C" SRL de pe strada1 Decembrie 191H din oraşul Gherla, aplicarea adaosului co­mercial a fost realizată pe mă­sura buzunarului cumpărătoru­lui. In felul acesta, s-a atenuat sim ţitor creşterea preţurilor.

O vorbă Înţeleaptă spune: „De puţin nu se îneacă nimenea, n i­ciodată!" Urmînd acest princi­piu sănătos şi de ponderaţie. de respect, pentru cumpărător, ma­gazinul am intit cunoaşte zi de zi o afluenţă mare. V ln/ările au crescut de cîteva ori. Aici se practică cele mai mici preturi din oraş.

Avînd profilul de produse ali­m entare, magazinul respectiv oferă zilnic mezeluri şl pline p r ..tspătă. lactate paste făinoase, p*ijte proaspăt adus direct de la sursă, dulciuri şi alte m ărfuri i e strictă necesitate.

Noile valori a le ta x e lo r f ife•Taxele de tim bru care se a-

plică de la 1 septem brie în mu­nicipiul Cluj-Napoca (inclusiv majorarea de 40 procente de­cisă de Consiliul local) sînt ur­m ătoarele: certificate, adeve­rinţe prin care se atestă un fapt, o situaţie rezultată 'din documentele aflate in păstrare (cu excepţia celor pentru care se plăteşte taxă de tim bru mal mare) — 70 de lei certificate de •producător agricol — 245 de iei certificarea sem năturilor şi darea de dată certă — 70 de lei. eliberarea certificatelor de proprietate asupra animalelor, ' pentru anim ale m ari (cal, vite, cornute) peste 2 ani — 140 de lei, pentru porci peste 6 luni— 70 de. lei, pentru animale mari sub 2 ani — 70 de lei, pentru toate celelalte anim ale— 70 de lei. Certificarea (trans­crierea), transm iterea proprie­tăţii asupra animalelor, tn bi­lete de proprielate, pentru bol, bivoli şl tauri peste 2 ani — 700 de tei, pentru vaci şl b i ­voliţe pe^te 2 ani — 5*0 de lei, pentru cai pe«te 2 nnl — 700 de lei, pentru măgari, ratfri — 490 de (ei. uentni bol, vad, bi­voli şi catiri sub 2 ani — 280

de iei, pentru > viţele* de lapte— 245 de Iei;' pentru oi, ber­beci şi capre — 70 de iei. Eli­berarea actelor care dau drep­tul Ia achiziţionarea de cereale pentru gospodăria proprie — 70 de lei. Înregistrarea, rectifi­carea şi reconstituirea la cere­re a actelor de stare, civilă, e- liberarea duplicatelor certifica­telor constatatoare a stării ci­vile şi înregistrarea schimbării numelui sau prenumelui: înre­gistrarea actelor de sta re ci­vilă — -140 de lei, înregistrarea . schimbării de nume «ui pre­num e — 2380, de lei, reconsti­tuirea sau rectificarea actelor de stare civilă — 140 de lei, eliberarea duplicatelor, certifi­catelor constatatoare a stării civile — 140 de lei. Cereri fă­cute de persoane fizice, adre­sate oricăror organe rie s ta t prin care se contestă amenzi fixe sau se solicită anularea lor — 70 de le i , , autorizaţii de func­ţionare pentru activităţi lucra­tive şl viza anuală a acestora: pentru meserlnşişi cărăuşi — 1190 de Jp|, pentru cazane de fabricare a rachiului — 1750, pentru liber profesionişti — 3500, pentru mori, prese de u-

lei şi darace — 5810, pentru proiecte în sector particular 5.810 iei, pentru alte aclivităţi nepre­văzute mai sus — 11620 de lei. Titluri de proprietate asupra te­renurilor doMndite în baza legii fbifdului funciar — 2380 iei pen­tru ha sau fracţiuni de ha,

Taxele de tim bru '.ce se per­cep prin aplicarea unei cote procentuale rămîn neschimbate. Taxele a căror valoare este mai mare de 100 de lei se în­casează pe bază de chitanţă care se poate plăti la orice a- genţie CEC. în conturile: 63.03. 10. 113 Adm inistraţia Fi­nanciară a municipiului Cluj- Napoca. • pentru persoane fizi­ce. 63. 01. 30. 013 Direcţia Ge­nerală a Finanţelor Publice, Cluj-Napoca, pentru persoane Juridice.

Nerespeclarea celor cuprinse In textuj de mal sus constitu­ie contravenţie ş i . se sancţio­nează cu am endă de la 100 000 la 500 000 de lei.■ Pină la valoarea de 100 de lei, taxa de tim bru se percepe prin «plinirea de tim bre fisca­le, care , trebuie anulate fieca­re în parte.

' Salariu m inim a Negocierile guvernanţilor cu ■ federaţiile sindicale în privinţa salariu­lui minim pe economie con­tinuă. Indelungile 'dezbateri asupra acestui dri?pt'(cu ade­vărat minim) a tît de dispu­tat se dovedesc inoperante în practică (cu excepţia sectoa­relor bugetare), salariul ne­gociat avînd însem nătate-m ai degrabă pentru calculul pen­siei. Altfel, dacă o anum e so­cietate nu merge!' adoptă -o politică proprie independenta/' Dacă are bani, . îşi plăteşte salariaţii, dacă nu plăteşte cît poate, negocierea v.salariului fiind valabilă în teorie. în general, cei ce ' se descurcă cu banii âu negociate ■ salarii_ bunicele. Mai rău s-ar părea că stau 'salariaţii din sectorul particular, mulţi fără carte

•de muncă şi asigurări-sociale şi cu salarii , din cele mai mici. Să fie, totuşi, aceastao explicaţie a î n v e r ş u n ă r i i guvernanţilor de a menţine un salariu minim la .valoa­rea a cîteva ^kilograme de salam? '

Avertisment. VinzăVile din comerţul cu am ănuntul, după ce firma „Caritas" a redus la o pagină plăţile zilnice, au scăzut la jum ătate sau mai rău. Comercianţii! de.;ypie denevoie, au trecut la reduceri de preţuri pentru a-şi putea debloca banii din stocuri şia-i rula. Oricum, absenţa ba nilor a complicat, v iz ib il, lu crurile situaţiei, din care. se poate trage concluzia că ,d-ică scade puterea de cum părare a populaţiei, reculul se resim- te prin comerţ, la produc­ţie. sector care devine, foarte sensibil la veniturile popula­ţiei si la orientarea econo­miei nu doar spre consumul alim entar.

Vinovăţie. Domnul senator Soleanu Ioan, in dezbaterile pe art. 205 şi 20fi ale Codu- Iui ponal, a acuzai presa - câ

- subminează autoritatea pute­rii în stat. Domnia sa are per­fectă dreptate, se scriu prea multe lucruri urîte despre cei ce ne conduc, fără sâ se ţină socoteală de m inunatele in-

j lenţii ale celor din ţară. Dar Înainte de a submina auto ritatea puterii, mass-media «

| conferit autoritate, a contri­buit la instalarea unei noi puteri. După aceea a urinat autosubminsirea autorităţii prin

| incompetentă, minciună, prns tle. carierism, interese du

. bioase etc., etc. Gura presei ponte fi relativ uşor închisă, m ajoritarii pot propune o l< po prin care să nu şerif decSt ceea ce le convine! JM.'

MARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG. 7 ADEVĂRUL DE CLUJ

i t & W S w l t r

PRIMA ETAPĂ A RETURULUI

Supusă rigorilor iernii tim pu-' rii de pe meleagurile ' noastre, prima etapă a returului a fost favorabilă echipelor gazdă, vic­torioase în 7 partide, oaspeţii tre­buind să , se mulţumească doar cu două „remize41. Superioritatea ' a fost de partea echipelor-gazdă şi în privinţa golurilor. înscrise - 19 în total faţă de numai do-

j g marcate de oaspeţi. Scorul e- tapei la Bistriţa. Amănunte, cla­sament, şi .program ul etapei a ‘j9-a. /A

o F.C. BRAŞOV — SPORTUL , STUDENŢESC 1-0.' Defensiva studenţească; a rezistat cu brio pînă în min. 88, cînd G. Marian i transformat un penalty, în­scriind golul victoriei.

§ STEAUA — DINAMO 1-0. Pe Ghencea; pe un gazon... alb, campionii au stopat pe dinamo- vişti, detronîndu-i şi de pe locul, secund ocupat în final de tur. Dnicul gol l-a semnat Ilie Du-

mitrescu (jut din apropiere la ’ un balon respins cu dificulta­te de Prunea după o lovitură li­beră executată de Gilcă). :

F.C. FARUL' — ELECTRO- PUTERE 3-1. Scor stabilit în .p ri­ma repriză. Constănţenii; âu punctat p rin Bănică Oprea (în min. 22 ş i ' 33), după care a ur­mat... autogolul lui Matei (min. 35), respectiv-cel înscris de Du- dan (min. 45). După pauză..-, ^ra­tări la’ am bele porţi.

© UNIVERSITATEA CRAIO­VA — „POLI" 1-0: Să fie vor- ' ba de m ila celor din Bănie fa­ţă de colegii de pe Bega? Asta a r fi deducţia după scorul limi­tă prin golul , marcat de Gane (min. 37). - -

Q PROGRESUL — CEAHLĂ­UL 0-0. A , doua „remiză" conse-’ cutivă 'a „bancarilor" în propria ogradă şi,, cele două puncte adu­se în etapa a 16-a de la Timi­şoara s-au..; topit. \

© RAPID — ,,U“ 2-1. Că te­renul a fost acoperit de zăpadă bătătorită, îngreunîrid controlul balonului am înţeles. N-am în­ţeles în schimb cum .clujenii n-au reuşit să păstreze un rezul­ta t ce-i av a n ta ja ' sau să obţină m ăcar „remiza". Concret, în min.72 Marius Predatu, deschis în a - ,-. , dîncime, l-a executat cu sînge re­

ce pe portarul ■giuleştean şi 1-0 : pentru ;„U “, în continuare însă, în Ioc de calm în defensivă şi promptitudine în intervenţii r — a celor din faţa Iui Iasko — o suită de greşeli, şi drept urm are 1-1 in min. 78 prin golul mar­cat de Iovan (după o indircctă. în careu) şi. culmea. 2-1 prin golul lui A ndrassi. (asta în mo­m entul cînd clujenii erau în su­perioritate numerică). Ba mai mulţ, era să fie 3-1 dar în min. 90 Iovan a rata t un penalty (ba­lon respins de Iasko). Păcat. Ce bun era un punct adus din Giu- leşti... ;

© PETROLUL — U.T.A. 3-0. Balonul cam umflat de succese­le din tu r obţinute de „Bătrîna doamnă" se desumflă încet, în­cet Scorul. de forfait a fost sta­bilit de ploieşteni prin Ţoboşa- ru (min. 13), Fl. Simion (min. 15) şi Matei (min. 52).

O OŢELUL — F.C. INTER 1-1.: încă o „remiză" în ograda pro­prie, ghinionul continuînd să se ţină de gălăţeni.

© GLORIA — SPORTUL STU-. D NŢESC 5-0. Scorul etapei prin golurile înscrise de Ilea (2), Ilie Lazăr, Mironaş şi Tene (ultimul

din penalty). Grea iarnă, greu re­tur pentru trupa lu i Andone.

CLASAMENTUL ;

10.11.12.13.14.15.16.17.18.

Steaua -Univ. Cv.

Petrolul Dinamo’ Farul Gloria - Inter Progresul Braşov U.T.A. , Rapid Dacia „U"El-putere Oţelul Sp. Stud. Ceahlăul „Poli" .

18 13 3 18 9 4 18 10 2 18 9 3

9 3 9 2 8 4 8 3 8 3 7 5 7 3 6 4 4-6 5 4

-5 4 5 34 55 1

30- 7' 29 35-26 22 21-14 22 33-21 21 28-20 21 30-24 20 26-24 20 28-20 19 21-17 19 17-23 19

8 17-20 17 8 17-20 168 21-26 149 16-22 149 15-25 14

10 15-29 13 9 12-27 13

12 16-33 11

; ETAPA A X IX-A (sîmbătă 11 decembrie): Dinamo — F.C. Bra­şov (0-0), Electroputere — Stea­ua (0-2), ,jPoli“ — F.C. Farul (1-3), ,,U“ — Universitatea Cra­iova (0-3), U.T.A. — Progresul (0-1), Ceahlăul — Rapid (1-0),

'Sportu l Studentesc —- Oţelul (1- 3), F.C. In ter — Petrolul (0-0), şi Dacia Unirea — Gloria (0-3). In paranteze rezultatele din tur.

Victor MOREA

ETAPA A 17-A:SERIALk ARGEŞ DA CIA PITEŞTI,

UN LIDER CARE SE V RESPECTĂ

Pitcştenii au încheiat tu ru l cu lin avans confortabil: o p t,punc­te, cu ajutorul căruia credem că nu vor avea probleme în retur, mai ales că meciurile cheie, cu FC Selena, FC-Acord şi Steaua Mizil le va disputa în Trivale.’ Din rezultatele ultim ei etape,« turului, a r fi de menţionat c a , surprize, victoria FC Selenei la Suceava şi egalul Tg. Mureşului la Fălticeni, echipe; care nu au prea strălucit î n . deplasare. De. remarcat, saltul ui clasament al Portului din Constanţa, care este Insă campioana meciurilor egale: î din 17. ' . ;

Rezultatele, ultim ei etape a tu­rului: Portul Constanţa..— Calla- tic Mangalia 4-0, Chimia Rm. Vîlrea — Gloria CFR Galaţi ir 0 Politehnica Iaşi — AS Rocar* Bucureşti 4-1, Faur Bucureşti — Steaua Mizil 2-0, FC Acord- Foc- ţani — Gloria Buzău 2-0, FC Ar- Sw Daria Piteşti — Constructo­rul Iaşi 5-2, Foresta Fălticeni —

ASA Tg. Mureş 1-1, FC Buco­vina Suceava — FC Selena Ba­cău 1-3, Flacăra Moreni — "Me­talul Plopeni 1-0.

Situaţia în , clasam ent.' la 1 cele două-ex trem ităţi: 1. FC Argeş

: Dacia 28 puncte. 2. FC Acord 20 puncte. 3. FC Selena 19 puncte..... 15. Gloria Buzău 14 puncte. 16. AS Rocar 13 puncte. 17. Gloria CFR G alaţi, 12 puncte (25-39). 18. Foresta 12 puncte (18-32). j ji iV ;

SERIA A II-AF.C. MARAMUREŞ,

c a m p io a n a tle to a m n a . ' * d a J o r ifa unu i s in g u r g o l! _

. Aşa cum am presupus, ferovia­rii clujeni au fost arbitru pentru FC M aramureş şi, Unirea,: rezul­tatul de pe Gruia fiind favora-' bil primilor, care îi menţin - pe primul loc, datorită unui' singur gol m arcat în plus, faţă de U- nirea. Se- anunţă un retur foar- ttV disputat, care va începe, la p rim ăvară,' cu derbiul FC Ma­ra m u re ş— CSM.

Din .această etapă, ar fi de m enţionat eşecul CSM-ului, . la Craiova şi eu aiul reuşit de „lan­ternă* la TCTM, acesta fiind pri­mul ■ punct în deplasare al .Meta­lului. Record de goluri Ia Alba, Tulia: 8, însă insuficient pentru ca Unirea să devină lider de toamnă. .'

TO T

SERIA A IV-A.Etapa a 19-a -

Re c o r d u l d e e f ic a c it a t eA FOST STABILIT ÎN ULTIMA

ETAPA A TURULUI!Am consemnat numai victorii

Pentru gazde. Ia scoruri care ne Şutesc de comentarii. Aceasta “Ustrează cum nu se poate mai W modul de desfăşurare a os- ®*ăţilor în cele 19 etape, in ca-

i<aspeţii au obţinut numai 9 pictorii şi 26 de egalităţi, în 'imp ne gazdele au renii/a t 155 Cf sutrese. Liderul, Unirea Dej,

fi puncte avans, o bună bază plecare pentru retur. Suri-rf-

7* turului, rămîne totuşi, Olim- Wa Salimta, cere împreună cu ■Jyintul Reghin au animat: com*

în schimb Olimpia Sa- ' Mare nu a fost ceea ce se

*V-ptn de la ea, o contracardi- la promovare,

ttej'illatele ultimei etape n tu- ‘"'•i. S ineşuf Satu M.ir“ — Ar- ^ l Hcşiţa 6-0, UM Timişoara

— Olimpia Salonta 4-0, Minerul Venus Motru — Minerul Anina 4-1, Astra Arad — Şoimii Lipo- va 3-1, Electromureş Tg. Mureş.— Olimpia Satu Mare 3-0, Aris Arad — CPL Arad 2-1,. Avîntul Reghin — Mineml Voievozi 6-0, Unirea De] — Motorul IMA A- rad 7-0, Minerul Cavnic — Vul­turii Lugoj 3-0, Laminorul Za­lău :— Victoria Cărei 4-0.

CLASAMENTUL

1. Un. Dej2. Salonta3. Avîntul 4 Vulturii5. M. Venus6. Arsenal7. Olim. SM 8 Laminorul 9. CPT.

10. Cavnic*•11. Voievozi12. Anina13. T7Mt14. FI mureş15. Aris . .16. Motorul17. Şoimii 19 Astra 20. Victoria

1912 19 1019 9191919-19191919IM1919191919191919

u 17 48 2 8 2 9 0 8 1 7 2 7 2 5 5

3 5B- ■ 7 30

7 39 7 317 388 26 8 21 7 287 18 9 *il 9 24-8 26- 9 279 "4-

10 25- 1(1 "610 28 10 169 20

9 28 28 22 17 21 19 21 24 20 -23 20 •26 20 •22 19 2319 27 19 32 19 26 18 30 18 t t IR 36 18 40 17 34 16 U 16 26 1*)

Eugen ILVNG

N o n -c o m b a i c lu jean

C.F.R. CLUJ-NAPOCA - F.C. M ARAMUREŞ BAIA MARE

1 -3 (1-3)Partidă 'cu implicaţii deosebi­

te in ^anatomia - clasamentului, respectiv în stabilirea campioa­nei de toamnă. Hotărîtă să-şi păs­treze poziţia de lideră, echipa'

< din B aia 'M are Şi-a interpretat perfect partitu ra jocului,în de­plasare, „la rezultâţV obţinînd cele două puncte ' puse în joc, chiar- în prim a repriză a parti­dei, prin tre i goluri de o', mare frumuseţe.

De-neînţeIes a părut apatia to­tală de -care a fost cuprinsă e- chipa feroviară, de parcă turul campionatului s-ar fi term inat cu o etapă în urmă. In cazul unui

- meci ;de box mai m ult ca sigur că arb itru l a r fi declarat încă după prim a repriză non-combat în favoarea echipei băimărene.

După un început mai m ult .de­cît anost, echipa oaspete trece la cîrma jocului, ajunqînd ca du- '• pă numai 35 de minute de joc să conducă pe tabela de marcaj cu un scor de forfait: 3-0. Ast-, fel, în minutul 12, fază fierbin­te la-poarta clujeană: şutează.pe . rînd NEGREA şi Andrei .Ciucur pare imbatabil, revine însă pri­mul d intre ei şi, cu ajutorul bă- rii introduce , balonul în ■ p oartă '!. cu Un şut sec de lă'..14.'., metri.In minutul 17, F!îUNZ|A îş f a- nuntă golul pe care îl vn renii—* t a în acelaşi miriuti; cu-, u r t î ^ j t t bombă de la 16 m Bine anga­ja t în careu acesta şutează. din , fuleu, fulgerător, făcînd inutilă intervenţia lui Ciucur: 0-2. In

sfîrşit, minutul 35. aduce şi ulti­mul gol băim ărean prin DORO­BANŢII, care profită de o gravă

.greşeală de apărare a clujenilor finalizînd cu un şut lobat de la 25 de metri: 0-3. In replică, în acelaşi minut 35, TRUŞCA, care de altfel s-a dovedit a fi cel mai constant şi util jucător feroviar al în tregu lu i-tu r şi implicit şi al partidei, ia pe cont . propriu o acţiune personală pe care o fi­nalizează în gol cu un şut din cădere în colţul lung. a i-po rţii ex-ceferistului Mare: 1-3. - -*

A doua repriză a aparţinu t. in totalitate clujenilor, însă fără . a concretizare pe tabela de marcaj. Aceasta şi în condiţiile în care echipa oaspete, m ulţum ită fiind de rezultat, nu a mai forţat -în atac, cedînd deliberat frîiele jo-- cu1 ui echipei clujene. Astfel în minutele 66 şi 75, Coroianu, res­pectiv, Miszti au avut golul in vîrful bocancului:

. In fine, FC M aramureş rămî­ne lidera clasamentului turului cu un plus 9 îa adevăr, iar C^R ră­m îne, la zero puncte în clasa­mentul adevărului, rămînînd ca în retur să-şi demonstreze cu a- devărat valoarea pe care o are;* Au arb itra t de nota 7 arbitrii

,econslănţeni: L . , Mareei la cen­tru, V. Cenuşe şi c : F răţilă la tuşe .

Âu evoluat formaţiile: CFR: Ciucur, — Dulca,, Năstruţ, Man,: Şimon, — Bănceu, Truşcă, Ola- riu ,-P iroska (65 Miszti). ;— Co-. roian, Matei. FC Maramureş: Ma­re; —„Mic,-Kemeneş, Bumb, Mo- ţoc, — Andrei, Negrea, Ungu­reanu, Dorobanţu, — Frunză (75 Mocanu), Sabou (46 Ghindă).

Cristian BARA

V o le i : '■

C.S.U. GACATI - „U " CLUJ 0 -3 (-8 ; -9 , -11 )

O victorie care plasează Uni­versitatea, înaintea ultimei res­tan ţe din 11 decembrie cu Cal­culatorul Bucureşti (locul VI — 9 puncte), pe locul V, cu linia dt- Clasament: 6 4 2 14:7 10 puncte. In cazul unei victorii sim băta viitoare, de care nu ne

îndoim, „U“ va u rca - îri finalul -turului pe locul II, cu 12 punc­te Returul se anunţă însă dur, cu patru meciuri în deplasare, în ordine — Metal 33, Dinamo şi Calculatorul, toate la Bucu­reşti şi Penicilina Taşi. La Cluj vor veni Farul, Banatul Lugoj şi CSU Galaţi. Victoria de- la Galaţi a fost semnată de Pintea — Dragoste — Crişan (Lungu- lescu) — Sasu — M ilitâru — Savu (Franctuc).

FINAI. UE TlIR IN A-UL MASCULIN

Etapa a Vll-a, ultima o tu ru­lui a consemnat urm ătoarele re­zultate: Elcond Zalău — G ră n i-■ cerul Tuicea 3-1 (jucat, în de- vans); CSMU Suceava — Calcu- latr.rul Bucureşti 3-1 '(14, —9, 8, 0); „U" Bat-ău — PECO Ploieşti 3-0 (6/ II, 8) şi ELECTROCAR. BON SLATINA — , TIvANS- CF.X“ 3-2 (10, 13, —9, -K>, 9), co „IJ" Ia Un pas dc* o m are sur­priză. Clasamentul băieţilor se

prezintă astfel: 1. Elcond Zalău 7 5 2 15:9 12 punc*^; 2. Electro­carbon 7 S 2 15:12 12 puncte; 3. Calculatorul 7 4-3 13-12 11 punc­te; 4. Grănicerul 7 3 4 15:16 10 puncte; 5. CSMU Suceava fi.3 3 13:10 9 puncte; 6. „U—TKAN.S- GF.X“ 0 3 3 11:10 9 puncte; 7. „U“ Bacău 7 2 5 10:15 9 punc­te, 8, PECO 7 2 5 0:17 9 punc­te

„U“ mai are o restanţă, în ia­nuarie, cu CSMU -Succava (din prim a etapă).

Dem. ŞOFRON

' Cortină finală peste Campio­natul mondial de handbal-fem i­nin. Anunţată prin tre favoritele pentru un loc pe podiumul de premiere, reprezentativa Româ­niei a ratat, „pe mîna ei“, ..me­dalia de bronz, pierzînd finala m ică-susţinută în compania Nor­vegiei, ţ a r a , gazdă a întrecerilor. Locul patru ocupat în-final prin-

Cum se poate pierde un titlu si rata o medalie...

tre naţiunile lumii este el ono­ran t dar nu exprim ă cu adevă­ra t valoarea echipei. Din păcate, jucătoarele noastre au fost ine­gale în privinţa evoluţiilor, de la joc la joc. Suficient să amin­tim înfrîngerea în faţa echipelor Suediei şi Austriei, ultima fiind întrecută la un sco r'net de Ger­mania, pe care noi am învins-o. Germanie care va cîştiga, în fi­nala mare, titlul d e ’ camnioană a lumii In privinţa titlului nu Germania l-a cîstieat ci D a n e ­marca I-a... pierdut: să conduci cu trei minute înainte d° final cu trei goluri diferenţă, -să fii ega­lată iar în a doua repriză a pre­lungirilor să ai avans de un gol şi să-l ant'lezi apoi să ratezi ti­tlul — iată una diri marile ciu­dăţenii care guvernează comne- tiţiile -sportive cînd’ nu totdeau­na cel mai bun rîstigă la"riî su- premi. - Tn încheierea acestor su­mare rînduri, ierarhia finală a primelor trei locuri: Germania, Danemarca şt Norvegia.

^W \A A A A A A A A A A A A A /W «

Pe prim a scenă fotbalistică a Italiei — cel mai teribil campio­nat european şi chiar din lume .—- activează şi românaşi de-ai noştri. Tn etapa de-dum inică, a XIV-a, ei s-au num ărat printre protagoniştii solicitaţi şi intervi­evaţi de televiziunea .italiană pentru prestaţia lo r bună. _ ’ - , In unul din derbvurile etanei, A.C. Milan, cu Răducioiu v îrfde atac, a întrecut pe Torino cu t-O, golul fiind m arcat de Florin Ră- ducioiu. G raţie acestui succes, A.C. M ilan a trecut în fruntea clasamentului. _ Mare derby ge-

Remânîî şî-au făcut

novez în tre SampdoFia lui Ruud Gullit şi Genoa lui Dan Petres- cu. Deşi înaintea etapei Snrnp- doria ocupa locul senind în cla­sament iar Genoa abia locul I4f partida, de o rară frumuseţe, s-a încheiat „remiză", 1-1, numele lui Dan Petrescu fiind deseori pomenit. In sfîrşit, Rcegia^a Iul Dorin Mateuţ, aflată înaintea e- tapei pe locul 17, a reuşit un joc excelent în fata lui Cagliări, cîştigînd cu 3-1, ureînd în clasa­ment pe locul 15.

Iată şi celelalte rezultate ale etapei: Juventus — Nnpoll t -0, Roma — P irm a 2-0 . (al* derby, succesul echipei romane soldîn- du-se cu detronarea formaţiei lui Nevio Scala d? pe prima treap­tă a clasamentului), Atalanta — Lazio 1-1, Lecce — Inter 1-3, Cremonese — Piacen7a 4-0 şi Foggiaj- — Udinese 2-2 Ordinea In clasament: AC. Milan 21, Snrppdnria 20, Juventus 19. Par­ma 19, Tnter 17, Torinrt 16, La­zio 16, Cremonese 15, Roma 15, Napoli 14, Cacliari 14, Piac>>n7a 12, F 'Gi’i» 11, Genoa II, Reggia- na IM, A* iirmia gt Udinese 9 şl Lecce 4 puncte.

ADEVĂRUL DE CLUJ MARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG. 8

C o m u n a B o n ţ i d a

S t r . P r i n c i p a l ă n r , 8 3 4 C o d : 3 4 7 9

J u d e ţ u l ^ C lu j R O M A N l A

« S » Q95 / 134727, 095 / 212988; F ax : 095 / 136745J

SOCIETATEA COMERCIALA

„AGROCOMSUIN“ S.A. BONŢIDA,

(fost I.S.C.I.P.)

cu sediul in comuna Bonţlda, nr. 834, jud. Cluj,

* telefoane 13.47.27, 21.29.88; telefax 13,67.45;

. telex 31529

yă ofere PRODUSELE SALE pentru SĂRBĂTO­

RILE DE CRĂCIUN.

I. PORCI ÎNGRĂŞAŢI ÎN VIU PE STRUCTU­RA DE GREUTATE după cum urmează: '

• 90—100 kg la preţul de 1.400 lei/kg

® 100'—110 kg Ia preţul de 1.300 lel/k g

• 110—120 kg la preţul de 1.200 Iei/kg

• . 120—130 kg la preţul de 1.100 lei/k g

• peste 130 kg la preţul de 1.000 lei/kg.• Scroafe şi vieri îngrăşaţi 1.000 Iei/kg.

. NUMĂRUL DE PORCI GRAŞI ÎN VIU care se pot livra la persoanele particulare sau juridice este NELIMITAT.

Porcii se pot cumpăra dc la BONŢIDA, de la GHERLA, telefon 24.16.74; de la JUCU, telefon inter 114; de la ferma VIIŞOARA de lîngă Cîm­pia Turzii, teicfon 105. Deasemenea veţi găsi în tîrgurile săptămînale din Gherla în ziua de LUNI, în Dej în ziua de MARŢI şi în Cluj-Rapoca ziua de MIERCURI.

II. Societatea noastră vinde PURCEI ÎNŢĂR­CAŢI. GRĂSUNI între 10—20 kg, PORCI între 20—30 kg şi PORCI între 30—90 kg pe care onorata noastră clientelă îi poate cumpăra pentru crcştcrc şi îngrăşare. PREŢURILE la aceste cate­gorii de animale sînt NEGOCIABILE. Categoriile de purcel înţărcat tineret .sau grăsuni între -10— 20 kg şi 20—30 kg se pot cumpăra de la BONŢIDA şi JUCU iar categoriile peste 30 kg la fermele noastre, unde se găsesc şi porcii graşi.

riata se face în NUMERAR la ferme sau în tîrg la cascria unităţii de unde doriţi să cumpă­raţi.

III. Pentru crescători de animale în viu care doresc să-şi formeze reproducţie proprie, socie­tatea noastră oferă spre vînzare tuturor persoa­nelor fizice şi juridice, MATERIAL DE PRASILA, scrofiţe şi vionisi selorţinnnţi şi testaţi după per­formanţe proprii, consum specific şi greutate vie din rasele LANDRACE, MARELE Al-B şi I)U- ROC, precum şi METIS SCROFIŢE F.l intre ra­sele LAN DRACE si MARELE ALB.

Asigurăm onorata clientelă că societatea noas­tră posedă MATERIAL DE PRASILA DE ÎNAL­TĂ VALOARE BIOLOGICA, asigurîndu-vă per­formanţe de creştere în greutate şi ^consumuri specifice de furajare reduse în situaţia cînd ac­ceptaţi consultarea noastră tehnologică pe care : v-o oferim cu toată plăcerea în MOD GRATUIT.

Rasele crescute de societatea noastră cit şi me­tişii industriali sînt rase de porci PERFECŢIO­NATE PENTRU PRODUCEREA DE CARNE, ceea ce sîntem siguri că doriţi şi dumneavoastră.

IV. Societatea noastră vă mai oferă spre vîn­zare:’ . .

a) CARNE DE PORC ÎN JUMĂTĂŢI (carcasă) opărit, jupuit sau pir joii t la dorinţa dumneavoas­tră cu slănină, fără cap si picioare la preţul de 2.100 lei/kg.

CARNE TRANŞATA T IP MĂCELĂRIE

CU SLĂNINĂ'>

a) CARNE calitatea I-a cu oâ în care intră pulpă, cotlet, antricot, ceafă si spată, la preţul de 2.340 Iei/kg;

b) CARNE calitatea Il-a cu os în care intră fleica, pieptul şi rasoalele, la preţul de 1.450 lei/kg:

c) PICIOARE DE PORC pentru piftii, la pre­ţul de 280 lei/kg.

Cei care doreso carne fără slănină pot cumpăra după cum urmează: -

• MUŞCIIIULEŢ DE PORC — 6.000 lei/kg;• COTLET FARA COASTA, parţial dezosat —

5.400 lei/kg;• PULPA, ARTRICOT, CEAFĂ si SPATĂ —

2.800 Iei/kg;• CARNE calitatea a Il-a fără slănină în care

intră fleica şi oase garf — 2.130 lei/kg;• AMESTEC de carne de porc pentru mîncă-

ruri în care intră piept şi rasoale — 1.500 Iei/kg.

Pentru doritori putem oferi spre vînzare carne fără slănină tranşată, fără os, după cum ur­mează:

• COTLET DE PORC — 6.370 lei/kg;• CEAFĂ— 5.200 Iei/kg; 1

• PULPĂ, ANTRICOT si SPATĂ FĂRA 0 S - 3.950 lei/kg; -

® CARNE purcel opărit — 1.800 lei/kg;

Inafară de aceste produse societatea noastră vâ oferă subproduse cum sînt:

® cap de porc cu. guşă — 520 lei/kg;• slănină crudă fasonată— 880 lei/kg;

' • slănină pentru topit — 520 Iei/kg;• osînză ,— 350 lei/kg; . - . -• ficat de porc proaspăt — 1.800 lei/kg;• creier porc — 1.600 lei/kg;• inimă porc — 1.100 lei/kg;• rinichi porc — 850 lei/kg;

şi alte subproduse de porc lai cerere, preţuri venabile şi la cantităţi dorite; '

Cariiea şi subprodusele din carne de porc . le găsiţi la MAGAZINELE noastre din > municipiul Cluj-Napoca, Bulevardul Eroilor, nr. 17 (fost Dr. Petru Groza), telefon! 11.22.39, unde contac-’ taţi pe şeful de magazin dl. SUCIU VASILE

La magazinul din Hala Agroalimentară, P-ţa Mihai Viteazul, magazinul din Gherla, Piaţa Cen­trală, str. Primăverii, nr. 1 şi la centrul societăţii noastre din Bonţida. ' , .

“Repetăm: cantităţile sînt nelimitate, preţurile sînt cele arătate şi vindem la ori cine doreşte.

MAGAZINELE noastre vă stau ia dispoziţie in fiecare zi de LUNI, MARŢI, MIERCURI, JO I VINERI între orele. 7,00—22,00 cu pauză între orele 12,00—13,00 pentru predarea gestiunii iar SlMBĂTA între orele 7,00—13,00.

~ Pentru cumpărătorii de produse în cantităţi mai mari şi care nu au mijloace de transport, societatea se oferă să facă şi acest serviciu con­tra cost.

- Avînd în vedere sărbătorile DE CRĂCIUN şi ANUL NOU, societatea noastră poate oferi PUR­CEL DE LAPTE la tavă la preţ negociabil în funcţie de mărimea purcelului şi numărul de ca­pete solicitate. Acest sortiment se vinde numai Ia COMANDA SPECIALĂ, indiferent de persoana care solicită, comanda fiind depusă la centrul uni­tăţii din Bonţida, înainte cu 3—4 zile de eveni­mentul care-1 sărbătoriţi. De asemenea pentru REVELION vă putem oferi PURCEI VII pentru tombolă, în număr nelimitat, la preţuri negocia*

' bile. v ■ . ■ . ,

La comandă specială unităţile de alimentaţie publică şi restaurantele private ne pot contacta pentru a livra specialităţi ca: MUŞCHIULEŢI, CREIER, FICAT, CRENVUŞTI, ŞUNCĂ DE PORC PRESATĂ, TOBĂ DE PORC şi alte pro­duse din carne de porc.

REŢINEŢI OFERTA NOASTRĂ. CONTACTA- ŢI-NE DIRECT SAU PRIN TELEFOANELE SUS ARĂTATE ŞI VIZITAŢI-NE MAGAZINELE^

C o m u n a B o n ţ i d a

S t r . P r i n c i p a l a n r . 8 3 4 C o d : 3 4 7 9

J u d e ţ u l , C lu j R O M Â N I A .

095 / 134727, 095 / 212988; F a x : 095 7 136745

M ARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG. 9 ADEVĂRUL d e c l u j

A L C O O L dublu poîmal de 87° 96 ; V O D C Ă de 30*33°, 36°; R O M 30" 32: 36'V R A C H IU

S U P E R I O R ; S E C Ă R I C Ă ; B E R E "Bucegi", "Silva*, "ReqSiîn“i J U C Ă R I I C L a ; P A S T Ă

T O M A T E , T S G Â R iL M , A S S O S M A R L B O R Q . R O T H M A N S , C A M E L , BT,

i . B A S T 0 S c!c.; C A F E A loabc ţi vidată; , C I O C O L A T A ; B O M B O A N E ; M A R G A R IN A ;

S T A F ID E ; N U C Ă de C O C O S .O R A R Z IL N IC : 8 - 15,30; lei. 14-21-22

M

S.C. ASIGURARE - REASIGURARE' "D A C IA F E L ÎX " s .a . :

S.C. SER A FIC S.R.Lstr Traian nr 3 Cluj-Napoca

vinde EN-GROS:

B CONDIM ENTE S JUCĂRII CHINEZEŞTI: ANIMALE

F O S F O R E S C E N T E , PĂ PU ŞI, FIG U FiN E

ORAR ZILNIC 9 *17.* (44297) , ; ,

( ' / F i r m ă r o m â n o - e l v e ţ i a n ă: . sm m ia,

S E C F t E T Â R A , studii superioare, limbi străine(germană), vîrsta maximă 30 ani, condiţii avantajoase de V

retribuire. .Informaţii: tel. 1 3 -60 -78 ,19 -34 -52 , orele 10-18.

(43244) ■ ■. . . ■V - - . ' ~ " r ' -

COOPERATIVA " A R T A D E C O R A T I V Ă "

cu sediul în Cluj-Napoca, str. St.O.loasif nr. 1-3. jud. Cluj, anunţă câ in 20 decembrie 1393, ora 10, organizează

LICITAŢIE PUBLICĂ cu strigare, privind vînzarea următoarelor active:

S E C Ţ I E DE T Î M P L Ă R I Esituată în localitatea Izvoru l C rlşu lu l jud. Cluj.

Taxă da participare de 1 0 .0 0 0 Ici, garanţia de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, se vor depune Tn contul

nr. 40.23.0015.642.9 deschis la BANKCOOPCLUJ cu 3 zile înairite de d a ta ţinerii lic ita ţie i.

va avea loc la sediul ATCOM Cluj P-ţa . Muzeului nr. 4 Cluj unde se pot consulta şi documentaţiile tehnice, iar

’izitarea secţiei se poate tace în localitatea Izvorul Crişului, str Principală t.n. jud Cluj

Relaţii suplimentare la tel. 095 / 11-65-79sau telilax 095 / 11-74-13.

cu sediul în Cluj-Napoca, str. Samuil Micu nr. 7,

3 c u m p ă ră CLĂDIRE s a u SPAŢIU ADECVAT, s itu a t în z o n a c e n tra lă a m unicip iu lu i.

Plata se poate efectua în le i sau valută.M a n g a je a z ă SECRETARĂ, c u n o s c ă to a re fo a rte

b in e a lim bii e n g le z e .

Cei interesaţi sînt rugaţi să depună oferta fa adresa de m ai sus. . ,

(43963)

S.C. V ITA D U LC I S.A.invita publicul consumator la

Cofetăria "SILV IA "din str. Memorandumului, care s-a

redeschis într-o nouă ambianţă,(306)

II

R E G I A A U T O N O M A D E

T E R M O F I C A R E

în atenţia tuturor asociaţiilor de locatariVă ru g ăm s ă luaţi m ăsuri p e n tru a c h ita re a d e u r g e n ţ i a a n tic ip a ţie i p e n tru c o n s u m u l d e 4 5 d e z ile , c a lc u la ţ i în c o n fo rm ita te c u p re v e d e r i le L egii 4 /1 9 8 1 . N e p la ta a c e s tu ia v a a t r a g e d u p ă s in e în tr e ru p e re a fu rn izării g a z u lu i m e ta n ş l Im plicit a e n e rg ie i -term ice.P rec izăm că , d a tă fiind v a lo a rea m a re a a c e s te i . anticipaţii, e a - v a fi f a c tu ra tă în c in c i t r a n ş e , li d in tre c a r e t r e i în a c e a s tă to a m n ă (a u g u s t, s e p t . , o c t.) ia r r e s tu l d e d o u ă t r a n ş e în a p rilie - m a i 1 9 3 4 . O b lig a ţia d e p la tă s e r e fe ră la t r a n ş e le lun ilo r a u g u s t , s e p t . , o c t. 199 3 .

Plata se poate face la casieriile noastre d in :\- 13 B -du l 2 2 D e c e m b rie 7 9 , c a m e ra 7

, * H S tr . C o jo c n e l 93 - 9 7 , e ta ] III ' : după următorul program:

LUNI, M IERCURI, VINERI - o re le 9 - 13 MARŢI, J O I - o r e l e 1 3 - 1 7 .

- - ’ ■' (43853)

S . C . T I D S . R . L . G I L A U .- *• -.; Str. Branişte 176

VINDE pînâ la data de 75 decembrie 1993> la preţ reaus,

C O R N I E R d e :■ 1 5 x 2 - 5 0 0 lei/m . lin iar■ 2 0 x 2 - 6 5 0 lei/m . lin ia r ? v

O R A R Z I L N I C : 8 - 2 0 (296) .

REGIA AUTONOMĂ JUDEŢEANĂ ĂPĂ-CANÂL CLUJ

S.C. GRUP 4 INSTALAT» S.A: - 242403

a v ANUNŢ IM PO R TA N T!"In vederea executării unor lucrări pe conducte de echilibrare a presiunii 0 1400 mm pe str. Dragalina în data d e 9 dec. 1993 intre o rele 8 - 22 se va sista furnizarea apei po tab ile în municipiul Cluj-Napoca în cartierele M ărăşti, Aurel Vlaicu Sud, Aurei Vlaicu N ord ,‘ P a ta Nord, G heorgheni MR.I, zona centrală, Som eşeni, com una A pahida şi o raşul Gherla. De asemenea s e în trerupe curculaţia rutieră în am bele sensuri pe str. Drăgăiina în perioada 8.12.93 ora 14 pînă în 9.12.93 o ra 20. . (44469)

S.C. NUHA S.R.L.Cluj-Napoca, str; Paris nr. 52, tel. 19-39-98

vinde EN-GROS:

B NUCŞOARE, CUIŞOARE, SCORŢIŞOARA a FOI DE DAFIN, PIPER NEGRU a ŞAMPANIE, BERE "STELLA ; ARTOIS" (la

sticlă şi la doză) a OREZ, PASTE FĂINOASE (import) a DROJDIE, COMPOT ANANAS B NAPOLITANE "ROKO" şi "SULTANA"H MĂSLINE, SUC "CRUSH, COLA" şl

"ORANGE"a CEAI CEYLON, NESS "CANDY" (100 g),

"MOCCA" (200 g)B W HISKY SCOŢIAN■ DETERGENŢI "KWAK"■ ŢIGĂRI - LM, ASSOS, HO LLYW OOD

ORAR: LUNI - JO I ( o re le 9 - 1 .0 )• ' VINERI (o re le 9 - 1 3 )

(44470) .

S . C . C O L O R C O M A T C l u j - N a p o c a (Depozitul COMAT S .A /C luj) v

str. Cantonului nr. 30. tel. 14-62-88 - Vinde din stoc:

n i s e c m i m c G :a carbid, so d ă caustică fulgi, chit d e geam , antigel,

lichid de frînă, grund oxid ro şu şi miniu Pb, vopsea ulei to a te culorile, email Bz-AI, diluant pentru v o p se a ulei, detergent sac i etc

B var, parchet, casm ale, ţe av ă şi fitinguri PVC, o b iec te san ita re fontă (spă lă to r cu suport, tuburi fon tă O 50-100, sifoane p ard o sea lă , ramificaţii etc).

B hol C ă lin ... 382.994 lei B hol C am elia ... 214.041 lei.B- ca n ap e a TW iST... 164.668 lei

Program zilnîc 8. ■ , ( 3 0 2 ) , •

14

R E § T ? i a i u m T

Fără să ne lăudăm, la noi găsiţi mult doritul confort al călătorului

- doritor de odihnă/O m a s ă lu a t ă în i n t i m i t a t e v ă v a r e v ig o r a !

C ă u ta ţl-n e p e s t r . S e p tim iu A ib in i.n r. 1 0 -1 2 d in C lu j-N a p o c a s a u n u m e re le d e te l . 0 9 5 /1 4 -2 3 -9 7 ;

15 -23 -37 ; 1 9 -4 2 -4 2 .(100)

\ R A T U C C L U J ~ ~ " 1| B-dul 22 Dcccmbrio nr. 128-130, ' . j| organizează . || CONCURS in data,de 21 decembrie 1993, ora 10, pentru || ocuparea a două posturi do jj

J M A I Ş T R I , s p e c i a l i t a t e a a u t o . J

J Relaţii suplimentaro la to!. 14-17-38 Int. 115. I

L______

S .C . " C A R I E R E L E P O I E N I '* S .R .L .

itinde din depozifui situat în comuna Poieni nr. 29

® PLĂCI AZBOCIMENT, C IM ENT şi VAR în saci, la preţuri foarte avantajoase.

T e l . 0 9 5 / 1 3 - 6 0 - 8 1 .

S . C . A C O M I N - S . A . C l u j

. Antropriza do construcţii montaje miniere, angajează urgon!;

B ECONOMIST(Ă) sau CONTABIL(Â)Informaţii la sediul ACOMIN din Cluj, str. Căii forate nr-,10 la ^' teL 095 /1 3 -4 0 -3 8 , 1 3 -0 4 -3 7 ,1 3-63:65, 1

' - ■ (44351) ' " ■ " ""

VASUL MARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG, 10

Pentru lucru în Budapesta căutăm:a persoane Inteligente, dinam ice şl prezentabile

(cunoştinţele de limbă constituie un avantaj)■ mecanici offset■ tipografi offset ,■ specialişti în tehnica tipografică■ translatori (m aghlară-germ ană, m aghlară-engleză) '■ persoane cu pregătire juridică ■ ' . .■ constructori

Cei interesaţi se vor prezenta sîmbătă,'11 decembrie 1993,

ora 11, la restaurantul “FELEACUL" Cluj-Napoca din ■

cart. Gheorgheni. cu AUTOBIOGRAFIE $i FOTOGRAFIE -

(44275)

S C. VITA IMPEX S.R.L.Angajează _

Ş O F E R

Tel. 19-32-18.. . . (44514}

FIRMA ROMANO-GERMANÂangajează urgent '

CONTABIL-ŞEF ş l PER SO N A L CONTABIL,eventual cu participare la beneficiu.

Telefon: 19-42-64 şi 1906030 int. 16S sau 190. (44493)

" C O N S T R U C T O R U L 1 SCCA' execută prompt, ta preţuri avantajoase

B LUCRĂRI DE PR O IEC TA R E ş l EXECUŢIE în d o m en iu l in s ta la ţii p e n tru c o n s tru c ţii , lucrări

no i, a m e n a jă r i s p a ţi i c o m e rc ia le e tc .

Informaţii zilnic la sediul societăţii str. Avram laneu nr. 19 sau la

. tei 11-66 -07 , 11 -6 6 -0 6 ,1 1 -7 2 -9 3 , ' 1 1 -7 2 -9 4 In t. 127.

t ' (44255) ;'v-:

mica■M atrim oniale

•Intelectuală, doresc cunoş­t in ţă intelectual 49—55 feni. Că-' "suta poştală 1120. Oficiul poştal1 Cluj. (44332)

• Studentă, caut garsonieră de în c h ir ia t.‘Telefon 14-84-22, în tre .o re le 8—13 şi 20—22. (44497-11)

• Studente, închiriem apar­tam ent cu două camere. Telefon13-24-30, după ora 16. P lata în lei. (44374) . -

Schimburi. .. .....

bJEU OU

• Caut garsonieră sau a- partament 2 camere, prefer Zori or. Telefon 12-90-59.

• închiriez 60 mp spaţiu -central,' cu telefon, îd ’al pen­tru activitate comercială. Q.dul 22 Decembrie 120 în- to-e orele 14—19. (44132)

• Caut de închiriat garaj, in cartierul Mănăştur. Tele-

_fon_ 17-43-85. (41506-A)• Caut de închiriat apar­

tament. Informaţii 'a telefon18-99-36, plnă 1» ora 17. ' (44381) _ _

• Caut de închiriat casă cu 4, 5 camere, în zona cen­trală, pe . termen lung. Tele­fon 13-29-02. (14639-A) __

-0 Dau în chirie spaţiu co­mercial, pînă la 800 mp in­clusiv Mrouri. Telefon 13-29-02.(44639)

• Caut pentru închiriat spa­ţiu de depozitare din 30 mp — ICO mp, po ite să fie subsol sau pivniţe Radwan en gros, Piaţa _ Agîrbiceanu 4 (fost Engels). Te-* lefon 14-44-45. (44653)

0 închiriez 3 camere confort, în centru, corespund şi pentru birouri, pe valută. Telefon 11-36-08. (44528)

• Caut apartam ent de închi­riat. T e le fo n '12-29 92 (4461-A).

• închiriez apartam ent 4 ca- rţiere, neniobilate, preţ 180.000 lunar. Informaţii str. Dîmboviţei 36; vînd Audi RO, fabricaţie 1978, pc-ntru piese sau talon. (44471)

• închiriez pe termen 3 ani, cu plata In valută anticipat, 2 camere şi garaj, cartierul An­drei Mureşanu Telefon 14-59- 70. (44479) -

« Dau în chirie apartam ent 2 camere,' nemobilat. Telefon 12- 32-76. orele 16—22. (44489)

• închiriez rochii de mirea­să, din import, modele unicate. Telefon 13 10-20 (44128)

• închiriez casă pe valută. Te. lefon 13 54-32, marţi, orele 13— J7. (44258)

« închiriez apartament 3 ca­mere cartierul Grădini . Mănăş­tu r mobilat, ultrafinisat, fără teletcn Plata în valută antici­pat. Zilnic între orele 17—19, telefon 10 [4 80 (41273)

® Cnut rit* fnchli-i-.it casă cu telpfon în cartierul Gheorgheni. Zilnic dilpă ora 18 tu 14 49-21._ O Tn^inc-r caut pentru închi­

riat. garsonieră. Miercuri tele­fon 13-92-78, (44410)

• Dau in chiii- p-'ntru depo­zit 30 mp |W 3 hini, angajez vînzătoare. Informaţii; str. lo/.sa Bela nr. 51 01172!

• O cameră d» închiriat. Pu­pă ora 13, la tWft,<n 16 25-27.

• Vînd !>'irsorii"i'.l tn Mă- năştur. T e le fo n 14 b l 24. (UJUL)

• Schimb apartam ent 4 ca­m ere Gheorgheni, 3 camere P a­ta cu casă. Telefon 14-98-22 sea­ra. (44112)

• Schimb apartam ent 4 ca­mere decomandate M ănăştur cu2 apartam ente de 2 camere. Va­riante. Telefon . 16-74-13; 17-46-

. 42. (43665-D)• Bucureşti, schimb două a-

partam ente a cîte 3 camere cu sim ilar sau casă — curte Cluj- Napoca. Telefon 16-50-19; 01 — 771-53-29. (44234)

• Schimb apartam ent 2 ca­m ere confort I cu garsonieră confort I plus diferenţa. Tele. fon 16-94-47. (44034)

-.0 - Schimb garsonieră confort I, Detunata, cu teren construcţii, zonă bună. Aştept variante. Te­lefon 18-00-72^ iuni, vineri, o- rfele 11—18, Domnul Bota.

• Schimb autoturism BMW ' 324 d iesel, fabricaţie 1988, cu

autoturism marcă germ ană,.m ai m ic ,. pretabil Ia condus de că­tre dame. Telefon 17-41-62.

Vinzori em M a a^ s a C u m p â r â r i• Vînd urgent apartam ent 3

‘camere confort 1 îm bunătăţit Zalău. Telefon 099 — 03-23-01;

O Vînd 6 cuburi noi, preţ95.000. Str. M ănăştur nr. 70, bl. E 5, ap.. 60. (4416) .

• Vînd Nissan Sunny GTl '87, stare excepţională. Telefon ' 19- 56-24. (44131). • Vînd VW Golî Polo. Tele­

fon 13-50-12. (44386.A)• Vînd urgent apartam ent 3

camere ultrafinisat. Telefon .18-75-47. (44133) ,

• Vlnd apartam ent 2 camere în cart ierul Grigorescu mobilat sau nemobilat. Telefon 18.08-88.

• Vînd TV Panasonic sigilat. Telefon 12-36-69. (44387) .

e Vînd garsonieră. Almaşului 8/26. (44620) '

' • Vînd casă. zona centrală,, form ată din 3 camere cu depen­

dinţe şi teren aferent, total 1800 mp, strada Moţilor 16. P lata în valută. Informaţii zilnic între orele 10—16. Telefon 14 66-97. (13856) »

» Vînd urgent Citroen BX 1900 C C diesel 1985 optimă, roti noi. Telefon 16-04 59 (4.1877-B)

. 9 Vînd apartam ent 3 camere comuna Ftoreşti, teren în Costi- nesti 1000 mp. 13-79-00; 13-77- 60. (44217-A)

« Vînd apartam ent 2 camere etaj T, confort T M ănăştur — Flora, fini'al Telefon 1G-12-69, orele 18—20. (4t21r> A)

• Mobilier, frigider, congela­tor. maşină rie spălat, autom a'ă, roboţi de biirătărip, diferîtp va­se de bucătărie, aragaz cu 4 o- cbiuri, etc. df* vînzare. Telefon 14.28-16 (41481 D)

• Cum păr apartam ent 2 ca­mere .conţin t T. Kyrlus Mărvlş- tu r «I în tn ’ I arini Ofar )5 mi- ifoane. Telefon 12 19 iz s ta ta .

0 Vînd convenabil mobilă Bonanza, dulap Feleacu, măsu­ţă lungă împletită, mobilă sus­pendată bucătărie, candelabru deosebit, ţarc um blat copil, hai­ne deosobite bebe, uşă balcon, ferestre. Pata nr. 2, bloc II A, ap. 23 Ghcrman. (44092-A)

• Vînd chitante Caritas din13 iulie, 25.000, 24 iulie 13.000 şi4 septembrie 7.000 lei. Telefon:15-98-80. (44081)

0 Vînd garsonieră co n fo rt, I m ărit Mănăştur. Relaţii telefon15-91-20. (44412) ;

• Vind pui pekinez. Informa­ţii telefon 12-06-60. (44413)

o Vînd lemne de foc, cavin. ton, raveron. Str. F.. Grigorescu 46, telefon 18-73-12. (44414)

0 Vînd chitanţe Caritas 9 oc-, tombrie, 7000 lei. Telefon 13-37- 63. (44417-D) ?

• Vînd Dacia 1310 albă, 45. 000 km Telefon 14-70-75. (44426)

• Vînd dubă Mercedes 207 D şi piese Cobra .200 D, picturi în ulei. Telefon 13-43-88. (44299)

• Vînd trei camere Grigores­cu, finisat. Telefon 18-16-79, du­pă ora 18. (44302)

• Vînd coltar bucătărie rţoU. Telefon 16-18-13. (44305)

• Vînd Opel K adett 1,6 die­sel 1987. 14.49-21, după ora 18. (44309)

• Vînd Mercedes 190 E AMG. cu extrase Telefon J4-.9G-19, în­tre orele 18—19. (44311)

• Vînd urgent casă particu-' Iară, cuptoare pentru patiserie, maşină de tocat carne. ’Str. So­meşului nr. 29, telefon 13-65-28.

• Vînd g a ra j, proprietate si­tuat la parterul blocului A 3, str. Aurel Vlaicu. Vînd chitanţe Caritas. Informaţii telefon 15-25-12. (44312)

• Vînd apartam ent 3 camere Zorilor. Telefon 12-41-14. :

O Vînd Renault 5 GTL, 1397. cm, catalizator consum 5 1, 60 CP. Telefon 18-34-16. (44320) \

• Vînd Suzuki tip jeep Infor- . m aţii telefon 13-63-35. (44327)

• Vînd central apartam ent 1 cameră cu telefon ocupabil i. mediat. Str. Năsăud nr. 6, blocY 11, etaj IV, apartam ent 17, vizibil marti-joi- ' orele 11—13;15—18. (44394). '

• Vînd blană neagră nutrie import şi TV Funai. Telefon 16-09-35. (44399)

• Vînd televizor color sport, diagonala 32. Telefon 12-42-53.

• Vînd casă p a grădină în Macău, la 23 km de Cluj. Te­lefon 12-42-53. (44402 B) .

• Vînd teren pentru cons­trucţie cabană la lacul Tarniţa. Telefon 12-42 53 (44402-A).

• Vînd Toyota Efi, dubă stare excepţională, p re ţ 11.000 DM şi apartam ent 2 cam ere confort I, e t a j . I. telefon 13-36-85. (44403)

• Vînd ţiglă, parchet, fier be­ton. Asigur, transportul. Telefon13-13-71. (44404)

• Vînd schiuri Elan 1 m, Combi-R 1,60 şi »,80, fond 1,35, clăpari 35, bocanci 40, beţe, o- chtlnri, Telefon 13 11-67.

• Vînd casă cu grădină, gaz, telefon în comuna Viişonra. Te­lefon 18-10 83 (44411)

• Vînd apartam ent două ca­mere, Piaţa Mărăşti. Telefon:15-01-27 (4446 C)

• Vînd- pui pechinez, şapte săptăm îni Telefon 17 24-90 -

• Vînd OpeJ Ascnn-i 1989, că­min 8, camera 6. Hasdeu •

A Vînd casă în cartierul Glie- ori't-*'ni. Telefon 15-30-59.(41074)

« Vind Ford Sierra, PKW 5 uşi, diesel, 2, 3' L, decembrie ’86, model 1987. Telefon 11-87-08; 11- 93-93 (92.000 km), preţ 8.300 DM, lei (Kombi). (44474) .

• Vînd urgent apartam ent 4 camere, preţ 30.000.000 lei, str. Teleorman 67, T IO, ap. 3. Re­laţii zilnic 10—12. (44475)

O Vînd încălzitor de apă au­tomat, pentru gaz, nou. Telefon 13-87-11. (44478)

• Vînd apartam ent cu două camere în Mănăştur, str. Peana nr. 13, bloc R 12, sc. II, ap. 2 sau schimb cu garsonieră, plus diferenţă. Inf .rmaţii şi la tele­fon 11-53-90, preţ informativ 20. 000.000 lei. (44480)

• Vînd VW Golf GL, acciden­tat, m aşină de spălat automată. Telefon ' 18-49-16. (44350)

• Vînd garsonieră III, Lăcri­mioarelor 10, ap. 36.' (44348)

o Vînd W artburg Papuc 1986, (1.700.090 lei). Complex Haşdeu,

^ cămin A 2/62. (44346)« Vînd ieftin Dacia 1310, TLX

1989. Telefon 15-77-31 (44345)• Vînd sau schimb 2 aparta­

mente a 2 camere, cu garsonie-, ră; Aro nou Wamo 243. Telefon 18-86-03. (44312)

0 Vînd tractor, remorcă, disc, plug, grape, toate . noi. Telefon: 12-22-41 (44341-B)

0 Vînd apartam ent cu 2 ca­mere si dependinţe în Zorilor. Telefon 12-22-41. (44341)

0 Vînd convenabil frigider Arctic. Telefon 15-87-75. (44340)

0 Vînd urgent, preţ convena­bil Dacia Break şi Aro 244 Bra­şov 0 km ambele. Telefon 11- 41-03. (44338)

0 Vînd chitanţe Caritas, au­gust, septembrie, 10 000 lei. Te-, lefon 14-05-07. (44488) V

0 . Vînd televizor nou Grun- dig cu garanţie un an. Telefon 18-24-10, 7.500 DM : (44492)

.0 Vînd garaj la bloc şi p ri­vatizat sau schimb cu auto. Te.

• lefon 12-77-42. (44491)0 Vînd urgent apartam ent ul­

tracentral 2 camere cu teracote, s tr . 13 Septembrie 3, ap. 7. (44361)

O Vînd casă familială 3 ca­mere, cu confort, garai, grădină. Telefon 15-97-93. (44358)

0 * Vînd foarte convenabil Re­nault 21 din 1936 si Audi 80 din 1987. Telefon 12-21-28.(44357) '

0 Vînd casă şi grădină, str.. Cantonului 13. Telefon 12-21-28.

(44357-A)0 Vînd apartam ent 4 camere,

etaj II, parchetat, faianţat cu sau fără mobilă. în Băile Felix (Sînmărtin). Telefon Oradea 099 — 13 28-96. Vereş. (44355)

0 Cum păr maşină de scris sub 50.000 lei. Telefon 17-33-04, du­pă ora 19 (44501)

o Vînd casă cu 6 camere. Du. nării 73. (44427)

O Vînd piese: f.ada din auto­turism dezmembrat Telefon 17- 40-58, seara. (44431)

.0 Vînd combină muzicală cu CD Sonv în garanţie Telefon: 15-36-66 sau 14-54-05 (44444)

0 Vînd motorete Stslla. Tele­fon , 14-72-00. (44-148)

O Vînd apartam ent 2 camere, confort 2 Gheorgheni, str Lă­crămioarelor. pret 16 nno.COO Ieî, Teicfon 14-19-08 (41455)

0 VînH Renault 5, 1985, mo­tor 199J, starp perfectă, înm atri­culat. Inform aţii telefon 14 68- 20. (44445 A)

0 Vînd Oltcit 2 500.000. Tele­fon 13-71-52. (44457)

0 Vind Talbot: Simca 1980,, înm atriculat, stare bună, preţ' 1000 d o la ri' şi cutie de viteze Dacia. Informaţii str.. Teleor­m an nr. 30. ’ (44447)

o Vînd urgent teren pentru construcţii zona CUG- şi Valea C'hintăului. Telefon 11-47-38 sau14-21-01. (44460).

0 Vînd apartam ent 3 camere cartier Grigorescu. Vînd mobilă dormitor, bicicletă. Familie fără copii, căutăm apartament (gar­sonieră) cu telefon do închiriat Telefon 18-03-36. (44461).

O . Vînd şi montez la preţ convenabil sobă teracotă. Tele­fon 18-50-74. (44333) ,

o Vînd bibliotecă nouă am- balată, foarte - ieftină. Telefon14-85-96. (44463)

0 Vînd chitanţe Caritas 14 septembrie' şi aragaz nou, avan­tajos. Telefon 14-85-93. (44463 C)

• Vind sau schimb cu apar­tam ent plus diferenţa, casă si­tuată în cartierul Gruia, strada Suceava 30. Telefon 17-41-62. (44500-A) ■ ■ '

0 Vînd haină lungă bizara, nouă, mărimea 46. Telefon If-i76-70. (44498)

0 Vînd pianină. Telefon 16- 34-82 (44496)

0 Vînd blană lungă vulpe polară, model deosebit. Telefon17-43-85. (44506)

0 Vînd urgent 3 camere, n r - ter în Mănăştur, preţ convena­bil. Informaţii la telefon 12-42- 97. (44502-A) . ; :

0 Vînd convenabil 200 bucăţi bonuri Caritas sau schimb cu Dacia nouă sau pînă la doi ani.

• Inform aţii la telefon 12-42-97. (44502)

0 Vind chitanţe1 Caritas, trei din iulie, cu 10.000 şi 15 din octombrie cu 20.000. Telefon:14-95-31, (44503)

0 V înd-TV color. Telefon 16-80-33 (44504)

0 Vînd chitante Caritas, ief­tin. Telefon 11-10-96..(44505)

O Vînd canapea, d >uâ fotolii noi, clăDari 3G. Telefon 17-50-85. (44372) ' ' .

0 Vînd apartam ent 4 camere sau schimb cu .casă particulară şi ofer formulare joc Viena. Te­lefon 12-70-55. (44370)

0 Vînd Opel , Monza, ta lcu l Telefon 12-70-55. (44370-A)

© : Vînd o masă de burătărie şi un pat de două persoane. Te­lefon după -ora 13 (11-56-35. (44513) .

0 Vfnd 20- chitanţe C aritas d in .d a ta de 21 august, cu 10.000 lei bucată. Telefon 14-71-67. (44512) v ';

0 Vînd Mercedes 300 D Co­bra, 198fi, Aro 10 (1991) Unga­ria, chitanţe Caritas. 14 iulie, ll septembrie, form ulare joc Vie-

• na. Telefon 15-17-20, după ora14. (44509)

0 Vînd IFA W 50, izotermă,1986. Telefon 14-95-88. 151-14-24 sau numai izoterma. (4150)

0 Vînd microbus TV Diesel 7 locuri plus transport marfă. Te­lefon 18 17-21 (44507)

0 Vînd Mercedes Cobra 24fli an fabricaţie» 197.9; cum păr pian. Teîefon 15.52-53. (44383)

0 Vînd două camere. Telefon17-95-69. (44330)

® Vind .garsonieră confo rt 1 etaj II. Telefon 14-G6-41.(44537)

O Vînd apartam ent 2 cam eră M ănăştur, preţ 21 000 000. Tete' fon 14-28-96. (44532)

0 Vînd ca<ă mică cu g ră d in i Telof in 14 44 17, Intre orelt15—21. (44531)

-glARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG. l l ADEVĂRUL DE CLU’

-mica*Vinzârip p ^ G u m p â r â r i

Cumpăr garsonieră, apartament sau teren

pentru construcţii. Telefon 1 4 .7 5 .1 3 ,1 4 .2 9 .0 7 . 891) J

m i —TBiBiiir n 11 m i ■ ii marnrrtm^isiKMvmM^

iNATENTIA CUMPĂRĂTO­RILOR DE AUTOTURISME

. y Apelaţi la:\ac"T.M.COMAUTO"3.f.l.

p e n t r u :•TRAN SCRIERI «TRADU­

CERI ACTEe COMPLETĂRI DE FIŞE • INFORMAŢII

Str Miron Costirr nr. 2. cart. GRUIA (spre Hotel

Transilvania”).telefon1 3 - 9 7 - 2 6 . (35331) I

• Cumpăr Diane Schering. Telefon 13.92-88 (44379)

• ' Vînd valută. Telefon 12-24- 20. (18—20). (44522) ■

• De vînzare _ casă familială compusă din 3 apartam ente, plus -2 camere, confort,: plus o ca­meră confort, demisol, atelier ■ de lâcătuşerie," garaj dublu,- grădină (curte cu vie în Tg. Mu­reş). Telefon 0954 — 2-27-17. (44649) :

• Ofer gratuit form ulare r u - ' letă Viena,, cîştig 30.000 dolari. Parteneri serioşi. Telefon 19-52- «. (44646) , ■ , ; ; '

fc Vind- Oltcit Club 11 RL nr.u, cu piese Franţa. Telefori: ‘14-39.35. (44044)

• Cumpăr monezi vechi sau ofer la schimb aur la preţul echivalent de 11.000 lei gramul. Telefon 18-13-66, seara. (44643)

• Vînd Opel Asoona şi chi­tanţe Caritas. Telefon 14-41-78, : dimineaţa. (44642)

• Vînd TV . color Recor şi Funai, sigilate- Telefon 16-91-70. (44647)

• Vînd Mercedes 220 Diesel, convenabil. In forim tii telefon:17-40-23, după ora 17. (44640)

• Vînd apartam ent 3 camere, parter, Zorilor. Telefon 12-15-74.(44636)

• Vînd urgent Mercedes 308 camionetă, benzină, înm atricu­laţii], numai pe firmă, stare («arte bună. Telefon 16-70-50, intre orele 16—20. (44520)

• Vînd convenabil pentru pre­tenţioşi VW Passat, model 1989, Braiflai 71 000 km şi Renault 9 diesel, m odel' 1979. km 77 000. Telefon 23-14-67 şi 17-32-40.(44519) .. . -

Societate Comercială vin- vo congelatoare .Arctic de 120

litri cu preţ 250 000 lei. Telefon11-03-80. (445 1 8)

• Vind. apartam ent două ca­mere, parter Gheorgheni Tele­fon 15-51-78 (44517) .

• Vînd Fiat. Regala 100 S, în- J'strirulat, stare bună, cu piese w schimb, 3 000 000 lei, nego­ciabil Vizibil zilnic 8—14, curtea Jjlerioară Medicina Legală, str. Clinicilor sau Aleea Padin 24,*P 23, după.ora 16 Todea.144515)

• Vînd 100 chitanţe Caritas,“in 3, 5, 8 septembrie, 10 000 lei, “iMta. Telefon 14 87 04. (44n«5)

• Vind casă cu grădină car­e u l Gruia, str 11 Octombrie,

, -© Vînd pavilion; apicol cu cabină apicultor cu . centriîu gă, chiuvetă, două - paturi, instalaţie electrică, remorca, bil, construcţie deosebită. 'Te­lefon 093 — 65-23-73 sau 095— 16-79-24. (43743) _

© Vînd casă familială , pe str. Gheorgheni. Telefon 15'01-30. (54213)

o Vînd urgent, la preţ con­venabil, apartam ent 4 came­re, o tai I, str. Aurel .Vlaicu, bloc V 8, ap. 75. Informaţii zilnic, în tre /"rele 15—21 la adresă menţionată. (44360)

o Vînd Dacia 1300 din Un­garia (1981). Seara, 18-39-46.

O De vînzare Audi 80 18 S, an de fabricaţie 1987, km la bord 64.000, în stare impeca­bilă. Inform aţii telefonice în­tre orele 8—19 la numărul:12-33-68. (44310-A) _

» Do vînzare Nissan Va. nette microbţjs de persoane, modei 1990 în stare foarte bună, puţini km şi mult ex- tra şi Ford Scorpio 20 I, an de fabricaţie 1988, 68000 km în stare impecabilă. Infor­maţii la telefon 12.33-68 între oreie 8—19.. (44310).

o Vindem apartam ente cu .3 şi 5 camere pe str. Alverna. P lata în rate. Termen de pre­dare 15 decembrie 1994. Te­lefon 11-18-74, orele . 9—17. (11318) . . . ■ ■ _ _ _ ■

© Vînd televizor color1 ger­man. Telefon 16-47-91. (44306) , ■. • Vînd apartam ent 2 ca­

mere, decomandate, confortI ,'m ă rit , 54 -.mp, poziţie semi- central, pe valută sau iei. In- formaţii Ia telefon 13-03-78. (44476-B)

o Vînd Audi 80, din 1992, benzină, caroserie zincată, 90 CP, negociabil, 2.800 DM. Te. lefon 13-31-01; (44484) _ _ _

©. Vînd Renault Chamade,19 Turbo diesel, d in ; 1991 dotat cu instalaţie anitfurt, uşă şi radiocasetofon, garan­ţie doi an i de la vînzare. Te­lefon . 13-34-01, preţ 14.500 DM. (44485)

• Cumpăr ta b n Citroen. Telefon 11-91-09. (11336)

• Vînd lambriuri, toate e- sontele. Telefon 18-i3-l8. ' (44354) . . . •_ ’ - ■

I »*•» ** V/V-IWII'WI «w,~ Preţ convenabil; vînd apar- “ment ultracentral 3 camere, Parchet, bnn pentru privatiza-

Telvfon 13-44 68. (44569)• Vînd chitnnţe Carita*, luna

"Wembrie, august şi Iulie, la gH convenabil. Telefon 13-44- “ (445fiţ* A)

• Vînd casă în str. Oltului fii. Informaţii la telefon

” ■ » « . (13773 C ) _ _______* îmbrăcăminte Import

Clinicilor 9 A.

« Vînd apartam ent două camere 1 decomandate, cartie­rul Zorilor. Informaţii ia te­lefon 13-95-55. (44495)

• Super e l e g a n t L i n c o l n Mercurv Viilager 7 persoane nou, 1993, din USA de v în - ' zare. B dul 22 Decembrie nr.20. (14302)

• Vind camion . Mercedes an 1973, izoterm cu agregat frigorific ' 7,4 tone, stare ire. proşabilă, 12.000 DM. Tele- fon 12 11-97. v (14431)

© Vînd avantajos aparta­ment 2 şi 4 camere în G ră­dini M ănăştur şi Calea Flo­reşti. Telefon 16-51-19. -

J44I58) ; ' - ' ' '• Vînd convenabil. unitate

dentară, m arca Emda-ger- roan. Telefon 11-85 63.(44309)

• Vind urgent 100 chitanţe Caritas din 19 august, recor­d e r 1 Panasonic .1-35 şi televi­zor color Goldstar, noi. In­formaţii zilnic la '17-29-74.

J41654) _____ _ _ _• Vînd aparat de rad ii-

graf I den tar Stmens. Tele-_f»n 15 :tl-1G;_14 28 82. (44521)

• Vînd 50 chitanţe Caritas29 seplem hrle (unica depune­re) 12.000 bucala. Aurel Vlai­cu nr. 1, bloc N„ sc. II, etajI. ap. 121. (41523)__________

• Vînd 2000 mp, Calea Tur/H. Telefnn II 18 74, o . rele 9—17. (41618) _________

• Vînd apartam ent una cameră. Telefon 11-29 07. (44550-A) ___________ '

• Vînd Volksw.agen Golf, g»nerii(ia 2, lipsii parbriz fa­ţă şt geamuri laterale stînga, preţ'450t* l>M. Str. Horea 108, ap. | . (41662)____

© Nou! Organizăm cursuri pentru abţinerea permisului de conducere scurtă durată. Categoria „B“ în 20 zile; ca­tegoria C' şi E în 90 zile. In­formaţii telefon 16-13^)3, o-

£el3_9—17. (42870 B)s Agenţia de turism- Con-

tax organiîea?ă excursii săp- tăm înal Cluj — "Budapesta începînd cu data de 9 decem­brie 1993. Telefon 17-08.36,

jn tr e orele 17—20. (4378S-A) e Execut închideţi balcoa­

ne, porţi, garaje. Telefon 15-67-29, 18-22. (44107) -

© Transport m arfă 7 tone. Informaţii Ia telefon 13-93-55; vînd Dacia Break. (44195-C)• Caut , femeie pentru îngri.-

. jirea unui copil de 3 ani. Tele­fon 12-29-92. (44641) ,

a Caut femeie ajutor menaj uşor. Telefon 14-65-42. (44385)

© Ofer servicii de editare-o- perare pe calculator personal la domiciliul meu. Telefon 11-47- 51. (44110) . :..■;

• Execut lucrări de • zidărie, şi zugrăveli. Telefon 18-50-74. . (44130) '

• ; Consultaţii medicale gratu­ite pentru pensionari la domi. cil iu- cu medici specialişti soli-

■ citati ‘ zilnic între orele 8—20 la telefon 14-66-61. (44270) .

- © Student, meditez matemati- : - că clasele VI—IX. : După orele .

19, telefon 11-09-99." (44280) '-.© Căutăm femeie de'serviciu .

' / Asociaţia de^ locatari' N. Pascaly' nr. 9, telefon 15-67-56î ‘ (42865)

• SC Fmex inter plus SRL " vinde prin ■ magazin str. Horea ; nr. 8 Cluj-Napoca/ telefon 13-27-

47- riboane pentru orice tip de im prim antă- şi maşină de scris

î- teleim prim ator telex Siemens,' case de marcat şi role de hir-

tie pentru case de m arcaţ,'osci-■ • loscoaoe. (44237) '

1 © Tcţi care şi-ati contractat apartam ente In str. Alverna nr.60, constru ite-de firm a SC .Mi-nicom SRL sînt rugaţi să se prezinte: la 9 decembrie 1993 ora16 în faţa blocului în vederea - form ării comitetului de bloc şi discutarea .altor probleme.(44418)- • Dăm gratuit formulare joc Viena, cîştig 30.000 dolari. Tele-

: fon 13-98-51, orele 17—21.(44319) .

• Transport marfă 1 tonă. Te- , lefon 14-84-25.- (44353)

• Transporturi, maxim 7 to­ne. 18-50-74. (44336) 1

• SC Provalcon SRL execută - lucrări instalaţii sanitare şi de încălzire. Telefon 12-34-72; 16-

■ 47-54. (44366) . v -,"

Decese ^Com em ornri-© Sincere condoleanţe fa­

miliei Ctibălmeanu, -Ia pîer- deren grea suferită. Familia dr, Prodan. (44667)

• Silvio,. M arin şi Mihai Popa. anunţă ru durere şi tristeţe înrolarea din viaţă în dim ineaţa de 4 decembrie

1993, a unchiului lor CINTKZA SIMION. colonel

(t) născut în Săcelu G irj. Unchiule, înaltele distincţii m ilitare şi civile, recunoscute vor rămînp pentru tine fulgi de nea ;iar, penlm cel rămaşi pioase am intiri. Dumnezeu să te odihnească. (416:18)

• Cu sufletul îndurerai ne despărţim de cel care a tost un om minunai, iuhilul nos­

tru cuscru Ing. IJUI1AOSCAK CONSTANTIN. Sîri- tem alături dc -cei care I nu iubit şî pe c a re 'i .n Iubit ccl mal m ull: Ncla, Umilea, l)ra goş, Nicu, MihnoH, Ciprlnn, Kuvandtn şl ită /van. Fami­lia Hiigălean, (11 3 'H ) _____

• (Tn iilllm nmnclu c»lui care a fost Ing. 1U!I)A

OSCAIt Ci*NSTA\'MN. Ne­potul lui Cipriăn. (11535)

e Sîîntem alături de colega- noast-ă prof. Rodica Nistor, în clipole grele pricinuite de m oartea tatălui ei. Colegii de la G rupul' Şcoîar de Industrie A limentară .(41552)

® Sîntem aln turi' de coîe- gul, nostru Buda Constantin în m area durere pricinuită de moartea tatălui drag. Sin-

, cere condoleanţe familiei. ' Colegii de Ia atelierul pro­iectare si serv. teji-energetic FRE Cluj. (44526) ^ _ j

o Sîntem alături de co!e~-‘ gul nostru Buda Constantin, în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Sin- cere cond leanţe familiei. Co-I legii de la atelierul proiec-j tare SC ET.CO Cluj-Napoca 1S.A. (44527) _____ ____ __ i

o Cu durere în suflet a-s nunţâm moartea, la virsta]

. de 62 de ani, a iubitei soţii,!piame şi bunici SUCIU J

MARIA, fostă soră medicală,] la Clinica Ginecologică. In-J mormîntaren la 8 decembrie,] orele 14 din capela mare aţ cimitirului M ănăştur. Fami- lia îndurerată .(41560)' © Un ultim omagiu celei

■ce a fost GglGORAŞ ILEANA. Sincere - condolean­ţe familiei. Asociaţia de lo- catari Unirii 9. (44533)____

• Sîntem alături de fami­lia Grigoraş în aceste mo­mente grele prin care trece. Familia Ilaţiegan. (44529)

• Cu profundă -durere şi tristeţe >n suflet Lola soţie, Doina norăf Gigei fiu şi Ma­rius nepot, anunţă încetarea din viaţă în 4 decembrie1993 a celui care a fost colo­nel (r) CINTEZA SIMION. distins cu ordinul M. Vitea­zu, cetăţean de onoare a mu­nicipiului Cluj-Napoca. Mă reţia lui profesională şi co- rectitudinea în viaţă vot^ ră- mîne veşnic în am intirea noastră. Funeraliile vor avea loc Ia -capela din cimitirulC.entral în ziua de 7 decem­brie, ora 15.. Dormi în pace suflet blînd. Dumnezeu să-I ierte.' Fam ilia îndurerată. ■ (44363)

• A plecat pentru totdea­una d intre noi, după o lungă şi grea suferinţă -iubitul nos­

tru snţ, ta tă şi bunic ing.BUDA OSCAR CONSTAN­

TIN, în vîrstă de 66 ani.. Ii vom păstra-cu; sfinţenie veş­nic am intirea în sufletele noastre îndurerate. Dumne­zeu să-l odihnească in pace. înm orm întarea .va avea loc azi, 7 decem brie 1993, ora 14, )ă cimitirul Central. Soţia, copiii şi nepoţii. (44536)

• Ne alăturăm ,cu adîncă şi sinceră compasiune, marii du reri.ee îl încearcă pe prie­tenul nustru Buda Constan­tin în aceste clipe grele. Sin­cere ^condoleanţe familiei. Familia l ’imbuş şl Revici. (1110)4 . .......

• Cu m ultă dorere în su flet ne-am despărţit de scum­pul iv s tru nepot şi verişor

IIORATIU MOLDOVAN. Nu-1 vom uita niciodată. Fa­miliile lenciu .şl La>ăr.(41699)

• Astă/i se împlinesc 2 ani de cînd ne-a pătăMI pentru totdeauna dragul nostru soţ

şi tată MARlN'JE/\N - AUltKL. ' Fie-I ţărîna uşoară şi 'odihnească s** în pace. So­ţia I.ivia şi fiica Cristina.

J41696)• Asociaţia Raţională a

Veteranilor de Război, F ilia­la „Avram Iancu" Cluj şl A- Sicl.iţla cavalerilor ordinului „Mihai V K .a /iir Filialii Cluj. ammtă ru durere incetared din viată a colonelului (r.l C tN Ii:/.* SIMION, cavaler al Oi dinului „Miiml Vitea. z u r ţ! cetăţean de onoare

, nl Ciulului. tnm ortuiiila(pa j ari, 7 decem brie 1993, ora 13,i la cimitirul Central. Condo­

leanţe fim 'lie l îndoliate. ( (11705)

© Cu adîncă durere îri su- fl t anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă a m u lt. iubitei noas-.

• tre r»an'e şi bunici TUIÎDEAN RAVECA,

în vîrstă de 73 ani. înmor­m întarea va avea loc .mier-, curi 8 decembrie, ora 12, Ia cimitirul Central. Odihneas- că-sa în pace. Mariana şi O-

_vidiu. (11566) -© Un ultim omagiu bunicu­lui nostru DEZMIREAN,

IOAN trecut în eternitate la virsta de 8S ani. Iţi mulţu­mim pentru grija şi sfaturile pe care ni le-ai dat. Cei 11 nepoţi şi ' familiile împreună cu strănepoţii. (41451)

® Transm item sincere con­doleanţe maistrului Moisa

Ioan, urm are a decesului ta ­tălui drag. Colegii de servi­ciu. 4(4416), • Sîntem alături de fiul, fratele şi cum natul nostru

Grigoraş ' Mircea în marea durere pricinuită de pierde­rea s 'ţ ie i dragi GRIGORAŞ ILEANA Va rămîne veşnic în am intirea noastră. Mama, fraţii, surorile cu familiile lor.' (44150)

0 Sîntem alături de cole­ga noastră Cosma Valeria în m area durere pricinuită de pierderea fratelui drag. Co­lectivul Cofetăriei Croco.UI 1168) ._© A încetat din viaţă cel

care a fost fiu, soţ, frate PETRICEANU VASILE, fost

„DOGIU", t-nnorm întarea ■ miercuri S decembrie, ora 11, cimitirul Central. Familia . în ­doliată.. (44576) .

• Cu adîncă durere. în sţi- flet anunţăm încetarea din- viaţă a dragului- nostru fiu.

frate, cum nat si unchi ROCHIA TEODOR

(TODORUŢU) la numai 43 ani. înm orm întarea va avea loc miercuri^ 8. decembrie în comuna Borşa, ora 12. Fami­lia îndurerata. (44167) j

• Cu m are durere anun­ţăm încetarca din viaţă a d-nei prof. dr. RUSU IlOINA înhum area a « , 7 decembrie, ora 13, capela cimitirului Central. Fiicele Tuţi şi Ani­ma. (44477) .-. • Mulţumim tuturor prie.

tenilor. vecinilor, colegilor, conducerii; l iceului Gheorghe Şincai şî elevilor care au fost alături de noi în clipele gre­le pricinuitei de pierderea

scumpei noastre profesor doctor ILDIKO MARIA

CII1Ş Familia Chiş. (44486)m Cuvintele sînt sărace

pentru a mulţumi tutur-ir oamenilor m inunaţi a căror inimi au suferii Ia dispariţia p.-cmalură d intre noi a Iui PUPI MAIOR EMIL. Rude­lor, prietenilor, colegilor, ve­cinilor, cunoscuţilor, soţia Ie aduce m ulţum iri pentru e- xem plara rt v;idă de so'i'ln>i- tate um ană. Rodica. (41364)

• Se- îm plineşte un -an d^ lacrimi şi durere de cînd cel mai iubit soţ, rată şi bunic GHINDAKU EUGEN1U, ne-a părăsit. Amintirea lui va" ră- mîne veşnic în inimile nois- tre. Familia îndurerată.(41:175) ____________ ___

• Cu -snflelele -ndoliate a- nuntâm trw erea <n neliinţă la d ita de 5 decembrie I99t a celui care. a fost soţ, tată,socru şi bunic RADANŢA

MARIN. în vîrstă de 45 ani. Inm orm intarea va avea 1-jc în dat» tle 8 decembrie 199‘t, orele 13, in cim itirul Mină>- lur, capela I. Nu ‘le vom uita niciodată. Soţia Aurelia si copiii cu familiile. (-11511)

• Se îm plinesc !î ani de cînd iubitul nostru soţ, tată,

socru şi bunic f.AZAIt TtNHKAN din GădSlln i» Ple­cat pe drum ul f i tă i n t ‘a r te ­re. Fa'milia. tl.'t223>« Snnmptil meu fiu, a'/l, du­

pă şas«- luni dt* la Irecerea în n d i i r tă s'illc in l lău AN'DIIEI BUCUR va tăii îri-' veş'iic lri Inim a mea. Mama. (44343)

ADEVĂRUL DE CLUJ MARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG, t

S P O R TJudo:

CLUJUL P R O M O V A T ÎN SUPERLIGĂ

Ultima etapă a campionatului diviziei „A" la judo masculin a adus şi m ult aşteptatul reviri­ment . al echipei „U“ —. C.F.R. Antrenorii Ştefan Vodă şi Ioan Pop au trimis pe tatam i o ecbi-, pă omogenă, dornică de întrece­re. Dragomir Micu, Octavian Au-

’ gustin, Dănuţ Pop, Nicolae Glii- ţă, Gergely Tamas, Constantin Duţu, Balogh Mihai, Ovidiu Bu- curenciu, Daniel Fulezan, Szabo Alexandrii, Ioan Pop, Adrian Munţiu, Mihai Boboş şi Alin Nă- săudean au susţinut meciuri fru­moase. La cap itu l a 8 întîlniri (dintre care 7 cîştigate), echipa „U“ — C.F.R. Cluj a promovat în superligă, urm înd să se în­treacă, in sezonul viitor cu „Steaua" Bucureşti (actuala cam­pioană), Bucur — Dinamo — O- bor, Dinamo Bucureşti, Dinamo

• Braşov şi Poli Iaşi şi ea proas­păt promovată. Au retrogradat în divizia ,,A“ echipele „Rapid" Bu­cureşti şi „înfrăţirea" Oradea. -

Radu VIDA

Baschet VALURILE „S O M E S U L U l"

FAC N O I V IC T IM E !.Sîm bătă în Campionatele Na­

ţionale de baschet s-au disputat partidele etapei a X ll-a la femi­n in şi a X -a la masculin. Dacă la băieţi totul decurge în lin iş te ,, favoritele se impun pe linie, de­cizia urm înd să fie dată în con­

fruntările directe dintre' acestea, la fet<; apele sînt învolburate, „calamităţile", cu consecinţe im­previzibile, fiind cauzate de va­lurile de nestăvilit ale „Someş"- ului Dej. Cine ar fi crezut în debutul ediţiei cu nr. 45, că nou venita în elita sportului cu .min­gea la coş va „arbitra" şi, ss pa­re, decide lupta pentru titlu din­tre m ult mai titratele „U", B.C. Arad şi FARTEC Braşov! Dar iată că cine a trăit cit impresia că va tranzita 'doar în m are v ite ­ză Dejul, s-a înşelat amarnic, e- chipa pe cit de modestului, pe a- t ît de competentului Petrică Stă- variu, neţinînd seama de ierar­hii, practică u n 'f i l tru total de care, pînă acum, nu a scăpat nimeni. După Fartec Braşov (în-

- vinsă miercuri), a urm at sîmbătă B.C. Arad. elevele lui Davidhazi părăsind municipiul de pe i>o- meş la fel de „şifonate" ca şi ale l u i . Moraru. Prin aceste două m ari victorii reuşite de dejence, cale liberă spre vîrful piramidei au prim it clujencele, dar aştep­tăm cu mare interes şi curiozita­te modul în eare va fi „primit" Horia Pop (şi trupa sa de cam­pioane) de (ne)respectuoasele lor surori mai m ici.. Dar iată rezul­tatele complete ale etapei: Oţel T îrgovişte-— Sportul Studenţesc 69:65, Fartec — Vilmar Rm. Vîl- c e a '78:71, Someş . Dej — B.C, A- rad 79:73, Voinţa Bucureşti — Univ. Timişoara 66:78, Rapid Bu­cureşti — „U" Cluj-Napoca 57:71, Crişul Oradea — Olimpia Bucu­reşti 80:55; Masculin: Farul — Steaua 73:69, CSU Braşov — Di­namo. Oradea 67:85, Sportul Stu­denţesc — Univ. Timişoara 80:100, CSU Sibiu — SOCED 69:61, Rapid — Dinamo 60:83, „U" Fimaro — IVEX Craiova 86:73. (m. i . r.)

BIOTERAPIE LA BĂILE B A IţADacâ, din motive mai y puţic

obiective, renum ita apă . sulfu­roasă de la Băile Băiţa nu a fost exploatată în acest an, odată cv sosirea sezonului rece, patroni,< : societăţii S.C. „Băile uăiia • CR S1ÎL", domnul Radu Codo- reanu s-a gîndit să diversifice serviciile de tratam ent balnear,

folosindu-se de metode moderne de tratare a afecţiunilor.. Venind în sprijinul-celor suferinzi, aici s-a deschis un cabinet de biote- rap ie .: De asemenea, în vilele şi apartam entele din incinta m'lcro- staţiunii de la marginea oraşului Gherla se pot efectua şi în timpul iernii tratam ente îri băi. sulfu­roase, apa fiind încălzită în cen­tra la proprie. (SZ. Cs.)

Depăşind punctul rom ânesc. Yi? cantrol trecere frontieră de la Albiţn, şoseaua co­

boară lin şpre vadul Prutului. Trecem celebrul rîu pe un pod de beton ce uneşte păm înturi ale aceluiaşi neam. Nimic din ceea ce mi-am imaginat, nimic im­presionant, în afară de c e . dăi­nuie în suflet. Rîul e de lăţimea, aproximativ, a Someşului la Satu Mare, ba poate chiar mai în-, g u s t . . . \ - '- Rulăm, pe celalalt mal, în pe-

riivctrul vămii de la Leuşeni. Vameşii ne vorbesc „moldoVe- neste", grănicerii într-o rusească ; severă, strict utilitară. Uniforme­le, croite după moda trupelor de comando, sugerează: „voi ce in­traţi a ic i. . Posibil o falsă im­presie... • . '

înaintăm în contrasensul unui lung şir imobil de . autoturisme * şi autocare, întins pe cîţiva ki­lometri. Turiştii afluiţl din vas­tele spaţii răsăritene asaltează şi în acest punct graniţele „Euro­pei". Au de aşteptat cîte două-

' trei zile, dar merită, spun ei, să aştepţi pentru a trece în Occi­dent. Pentru ei, „occidentul". Sn- . cepe la Prut, după alţii... Teoria punctului de referinţă, felia de pîine e aceeaşi, depinde numai de. cine priveşte faţeta garnisită cu unt...

■ Ne lansăm spre Chişinău prin- tr-o zonă puternic împădurită, , un fel de metţţroz vegetal între douâ lumi. Iei-colo, prin lum ini­şuri, se ivesc satele basarabene, construite parcă după un anumit tipic — paralelipipede, surii aco­perite cu plăci ondulate de az­bociment. Aproape fiecare aşeza­re îşi are iazul său, întinderi, d e ; apă zăgăzuite, m ulte a rtizanal,; îndeplinind mai m ulte roluri — surse piscicole, surse de irigaţii, ’ de agrement şi Dumnezeu . mal ştie de ce. în~jurul lor se întind, după obiceiul rusesc, grădinile ; de zarzavat. Apoi pădurea lasă loc unor dea lu ri: domoale, aco­perite pînă la orizont cu planta­ţii viticole şi cu livezi, lucrate „ca la carte". A lură de ferm e a- mericane... -

Chişinăul ne întîm pină cu străzi largi şi drepte, cu clădiri

de „epocă" — cele din vremea „Uitucului" violentează privirea cu aspectul lo r de „bunkere", îm prejm uite de coloane masive drapate cu steme şi însemne de piatră mohorîtă,* în spatele fe­restrelor cărora bănui misterul sau o potenţial-j am eninţare — dar şi cu zvelte blocuri cu m ul-

_ te etaje care, judecînd cel pu ţin după arhitectura exterioară,

. creează im ag in ea confortului cit „ de cit modern. Şi totuşi, la .Chi-

şinău problema locuinţelor este una d intre cele mai actuale. E*l«

.la modă încă „sistemul" convie­ţuirii mai multor familii într-un siiigur apartam ent, tu baie şi

Reporter dincolo

de Prut (i)

n ACTUALITĂŢI ÎN DIABETOLOGIEma dală în România cînd se or­ganizează un simpozion pentru diabetici cu o asemenea structu­ră. Prim a temă cuprinde un punct de m are atracţie: „Sindro­mul X“, în care medicina clu­jeană are m ari priorităţi legate de numele profesorului Moga. A doua tem ă este legată de imple­mentarea • Programului naţional de diabet şi de noi facilităţi în managementul diabetului din România. Vom fi ajutaţi în de­mersul nostru de cei şase parti­cipanţi străini, din Centrul • de diabet al Universităţii din PerU- gia, în frunte cu profesorul BrU- netti, şl, penlru prima dată -în România, profesorul Barbet din Toulouse, Franţa, care va confe­renţia despre hipertensiunea ar­terială şi diabetul zaharat O Noi am iniţiat, la prima ediţie, pre­miul „N. Paulescu" şl premiul „Ion l'avel", acesta din urmă fi­ind avangardistul diabetologiei româneşti contemporane. In acest an, Academia dp Ştiinţe Medica­le a preluat aceste premii, dar cum unul din laureaţi este pro­

c e s o ru l Gligore Viorel, azi, 7 de­cembrie, fondatorul acestui Cen­tru de diabet, ne-am gîndit să-l onorăm aici © Creşte num ărul .diabeticilor, este o incidenţă ex­traordinară, num ărul de c a zu ri: noi care apar este deja de cîtâva zeci pe lună. In judeţul Cluj a,-- vem 15.0^0 de diabetici pe care îi"'

.îngrijim. Contribuie la această creştere factorul genetic, aii- ‘ m entaţia, stressul de care nu pu­tem scăpa Este o epidemie de d iabet zaharat, sau diabetul do

■ tip 2, cum îi spunem noi, care a- .. pare după o anum ită vîrstă, du­

pă 35, 36 de ani. Cresc cazurile, d ar ele merg mînă în mînă cu complicaţiile vasculare. Cînd vin

: la noi, diabeticii sînt deja nişte complicaţii. In acest context se vorbeşte de sindromul lum ii noi, care se caracterizează prin d ia - ; bet zaharat, obezitatea de tip ab­dominal, hipertensiune -arterială, cardiopatie ischemică, prin ano­maliile legate de metabolismul . glucidelor. Toate acestea reali­zează „Sindromul X" de care vorbeam. Şi unul d intre primii care a atras atenţia acum 30, 35 de ani asupra lui, a fost profe­sorul Moga. Sindromul X , de­scris acum de americani cu mare pom pă şi fast, este o prioritate româncască şi merită să-l nu­

mim „Sindromul Moga",- lucru 'deja propus de mine". .

Duplexul radiologie Cluj—Chi-

bucătărie comune, al căminelor de nefamilişti avînd grupurile sa­nitare la capătul coridorului... Dar nimeni nu se plinge, ori n-ara auzit eu, societatea conce­pută şi clădită de soviete, tim p de decenii, pe fundamentul ideo­logie' a l „ştergerii" deosebirilor dintre membrii marii mase a ce­lor ce muncesc, priveşte totul cao binefacere a revoluţiei, chiar dacă... Cel puţin la suprafaţă.• In tra rea ' în Grădina Publică

— parcul central din Chişinău — superbă oază de verdeaţă şi de fîntîni arteziene, este străjuită de statuia vcevodului Ştefan cel Mare. Sprijinindu-şi dreapta pe paloş, iar în stînga ridicată ară- tînd lumii crucea creştinităţii, voevodul priveşte în lungul ma­relui bulevard ce-i poartă nume- , le, aşteptîndu-şi parcă vitejii. Soclul statuii e acopent cu flori proaspete şi cu panglici tricolo­re... Un om îngenunchează, se închină, aşează cu pioşenie ga­roafe albe pe ardezie..; Nu, n:i e un gest singular. îh răstimp de aproape" o oră, gestul s-a repetat de zeci de ori.

OBS» w m m » SKS»'.«538?

şinău, organizat In ’ cadrul „Zi­lelor U.M.F.", va fi onorat de prezenţa unor' distinşi medici, profesori şi cercetători din Re­publica Moldova: A. Roşea, ■'I. Jalbă, V. Catriniciu şi V. Bairac.

Simbătă, 0 iulie, după-aroi^ în faţa Catedralei din Chişit asist la slujba de pomenire şi £ adunarea cetăţenească întru cirj. tirea memoriei victimelor repr-c siunilor staliniste. Atunci... |, noaptea de 5 spre 6 iulie ’ lta pe bâza sinistrei „hotărîri 509“ j

j Consiliului de miniştri al foste R.S.S.M., sub „învinuirea chiaburi, moşieri şi comerciant? au fost deportate din satele Ba- sarabiei pc-ste 11.000 familii, t» taîizînd aproximativ 40.000 & oameni, acestora adăugindu-li-* alte mii care au luat calea te- jeniei în faţa „terorii roşii". Rj. mânii de dincolo , de Prut e

. înălbit cu oasele lor îngheţa; Siberie, s-au stins de sete prir. stepele Kazahstanului şi Kirchi- ziei. Cei ce a u ' supravieţuit s-as, „rostuit" prin ccle adîncuri di lume, străine şi potrivnice, in- tinse 11.000 de kilometri, ds la crucişătorul „Aurora" ia înnejtr

, râtu l Vladivostok.-,Din kilometre/f în kilometru, drumul „comuni, mului victorios" al sovietelor tv te mardat de mormintele moldo

• venilor deportaţi, borne ale unui inimaginabil calvar, - încrustai adînc şi dureros în carnea batjo­corită a Pămîntului. Cei morţi ns şi-au pierdut decît viaţa. Supra­vieţuitorii şi-au pierdut numele şi limba,' dulcea limbă maternă

. în care au învăţat, să rostească primele înţelesuri...; .

Nicolae VEElş

că nu e prima dată cînd P.D. (F.S.N.) prezintă lucrurile fn mod deformat. . - -

IOAN GAVRA:„C ertifica te le de proprietate nu au nici o valoare"

La o recentă conferinţă de pre­să pe care a avut-o la Cluj-Na­poca, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, . dl. Ioan Gavra (P.U.N.R.), a apreciat că privati­zarea în România este în impas datorită activităţii dezastruoase

. la nivt lul judeţelor a celor două agent ii; de^ dezvoltare şi de p ri­vatizare. D l.'G avra a precizat că „certificatele de proprietate oare au fost deja înm înate sînt prac­tic fără nici o valoare".. Deoarece Fondul Proprietăţii Private nu se subordonează tn momentul de faţă Guvernului, deputatul P .U .N R , loah Gavra a declarat că această Instituţie a devenit locul de refugiu al mem­brilor marcanţi ai P.D. (F.S.N.)

care şi-au pierdut funcţiile din conducerea statului. P.U.N li. se pronunţă . pentru . schimbarea structurală a Fondului Proprietă­ţii P rivate şi încadrarea sa in ­tr-un viitor Minister al P rivati­zării. înfiinţarea acestui minister

• este, conform d-lui Gavra, una din condiţiile puse de P.U.N.R. în cadrul negocierilor pentru gu­vern cu P.DS.R. Vicepreşedinte­le Camerei Deputaţilor a mai declarat că cei un milion de do­lari pe câre fo stu l' F.S.N. l-a cheltuit pentru tipărirea în F ran­ţa a certificatelor de proprietate vor trebui într-un fel recuperaţi. „Eu am să sesizez Curtea Consti­tuţională că Adrian Severin a încălcat legea", a subliniat dl. Ioan Gavra.

***-La ora actuală valoarea oficia­

lă a unui certificat de proprietate este In Jur de 125 000 de lei. Pe piaţa neagră preţul unui certifi­cat nu depăşeşte 0000 de lei.

ÎN 'A TE N ŢIA ABONATILOii . TELEFONICI

M ajorarea sumelor telefonic* facturate, ' în cazul neachitârii lor în term en,'se face în funcţii de numărul zilelor de întîrzierc, astfel:

Pentru persoane fizice: dii prim a pînă în a 5-a zi lucrătoare— 33 lei; din a 6-a pînă în zi - lucrătoare — 117 lei. Din a16-a zi calendaristică, se adaugi pe fiecare grupă de 5 zile sat fracţiune de grupă, pînă în a K zi inclusiv — 33 lei: ,

P en tru p'ersoarie juridice: di» prim a ;pină în a 15-a zi lucrătoa­re — 0,5 la sută din valoarea to­tală de plată înscrisă pe facturi Din a 16-a p înă în a 90-a zi ca; lendaristică — 1 la sută pe a din valoarea totală de plată în­scrisă în factură.

Pentru schimbarea destinaţii serviciului telefonic care conduct la modificarea, tarifelor percepo- te de ROM TELECOM se : " că o majorare de 2,5 ori a sura. totale facturate pe ultimele 1' luni. în cazul schimbării deşt naţiei serviciului telefonic, casnu conduce însă la modificaretarifelor percepute de ROM TE LECOM se aplică o majorare 4

,25.223 lei.M ajorările ; percepute nu

clud aplicarea penalizărilor pet tru contravenţiile prevăzute lege şi nici perceperea tarfi'ţjjj pentru lucrările determ inate * ^ necesitatea reglementării conform instrucţiunilor.

ECIIIl’A TEHNICA

DE SERVICIU:

Radu SANTEJUDEAN

Victoria PETRUŞ Cristian UAKA .Milial IIOSSU

i jLrnr m i i m J’Wi.i

Autorizata prin S.C. nr.l 20/1901, judecutorfa Cluj-Napoca,

înmSi/lcu’cră la Oficiul Ropisîrulul Comerţului judsjulul C!uj, sub nr, J /1 2/308/19S1 din 22.03.1 S91

COLEGIUL DE REDACŢIE:ILIECSLIAN (redactor şef); DAN

RE8R-ANU'(redactor şef adjunct); VALliH CHiOREANU (redapior şef adjunci); NICOLAE VEREŞ (secretar general de redacţie); NICOLAE PETCU; MARIA SĂNQEORZANj RADU VIDA.

^.D A C ŢIA : Cluj-Napoca, str. Napoca nr. 16. t e l e f o a n e : 11.1 o.32| redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie);

1. .74.18 şl 11.74.90 (redactori); 11.73.07 (administraţia şl contabilitate2 aiului); Telex: 31444. Fax: 13.28.28. Mica publicitate

se primeşte zilnic între orele 8 - 1 6 , str. Napoca nr.16 (la pt rter). Sîmbătă şi duminica închis. Informaţii, reclame

şl publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22