Dan Lăzarescu - marele comandor al Supremului

Consiliu al Ordinului Masonic?

Acum 45 dc ani, această'organziaţie fusese dizolvată de regimul comunist. Potrivit ultimelor informaţii, Supremul Consiliu al Ordinului Masonic işi va relua activitatea în această toamnă, Rugat să comenteze ştirea conform căreia va fi numit mare coman­dor al Ordinului, dl. Dan Amedeo Lăzârescu a ţinut mai întii să sublinieze că masoneria este cunoscută în România, numai prin prisnm propagandei ostile, denigratoare. Dl. Lăzărcscu, membru marcant. în conducerea Partidului Naţional Liberal, a arătat Câ, de la începuturile perioadei moderne a istoriei României, toţi oamenii politici au fost integraţi în loja niasonică de rit scoţian an­tic şi acceptat. Făcând o adevărată apologie-a masoneriei,'dl. Lăzărescu uită însă să amintească ds feţele ascunse ale acestei or* ganizaţii cu . caracter, totuşi, secret. Şi dacă masoneria nu se implică în activităţi politice (aşa Cum pretinde istoricul Dan Lăză- roscu) cum se explică „racolarea" de personalităţi politico şi i evoluţiile înfăptuite sub patronaj masonic? (EASTERN PRESS)

ziarindependent

1 ^ s s a sm

ANUL V NR. 876

VINERI14 MAI 1993

S PAGINI 10 UU

în perimetrul fostei Iugosla­vii au avut şi au loc întîmplăi'i cu totul deosebite. Cu siguran­ţă ele vor constitui subiecte do studiu pentru politologi, isto­rici, specialişti în strategii şi tactici militare, tn spionaj şi contraspionaj etc. Am mai cu­noscut războaie, zis interne din continentul Nord American pî- nă îi» Cambodgia ţl Vietnam. Dar în Iugoslavia se întîmj?lă cu totul altceva. , Nu crcd că este vorba de simple lupte et­nice sau religioase; ‘ este ceva pe carc nu reuşim decît sS-1 intuim. .

Cum a putut ajunge acest 'spaţiu geografic — fanion al luptei împotriva fascismului hi- tlerlst, apoi împotriva comln- ternului stalinist — într-o ase­menea situaţie. Aceşti oameni care au avut puterea de a se desprinde din instituţiile poli­tice, militare şi parţial econo­mice ale lagărului socialist, de

;a-şi croi viitorul după propriul

model socialist, bazat pe eco- ■ riomia de piaţă şî pe un puter­nic sector privat, nu mai" au puterea de a trăi în pace $i li­nişte? Cliiar dacă Iugoslavia lui Tito a fost curtată de Oc­cident, felicitată pentru politi­ca de independenţă ; faţă de'

rlle nu au mers rău sub as­pectele politic, cconomlc şl so­cial.

La mai mulţi ani după moar­tea lui Tito nu apărut primele semnale că ceva s-ar putea în­tâmpla.. Dar ele au fost consi­derate inevitabile în sistemul

UN CAZAN SUB PRESIUNEMoscova, pentru crearea, îm­preună cu India şi Egiptul a Mişcării de nealiniere, acesteia nu l-a fost uşor în drumul său postbelic. Decenii in şir a fost considerată oaia neagră, care nu era nici aici, nici dincolo, nici socialistă, nici capitalistă. De înghiontit o înghionteau şi Unii şl alţii. Dar a rezistat pi- nă mal ieri. alaltăieri şf trehu-

de conducere promovat la nivel federal. , ' ;

Si dintr-o dată, după unele „neînţelegeri" In nivelul “ pre­şedinţiei colective, a explodat cazanul aflat sub presiune.

Nu îndrăznim să vorbim de posibile scenarii urzite pînă la celo mai mici detalii,, deoarece subiectul este mult folosit. Si--

giir că nimeni nu acceptă ideea că ce s-a întâmplat şi se mai întîmplă aici au venit aşa. pes­te noapte, ca urmâre a neînţe­legerilor între unii lideri poli­tici, In spaţiul pe care îl men­ţionăm nu sint lupte etnice sau religioase, cum se spune. Sînt altfel de lupte, avînd cu totul alte scopuri decît celd vizibile sau' declarate. Cum se poate desfăşura un război atit de crîncen, mai ales în ultimul nn, în condiţiile unui embargou total. De undo atîta benzină, motorină, arme,, muniţie, rache­te etc.? O fi fost Iugoslavia producătoare de armament şi muniţie, dar totul se termină o dată. De unde atîta dotare şi putere de luptă, e greu de spus, ci doar de presupus. Din toate aceste întimplări nu putem ex­clude posibilitatea - că cineva doreşte menţinerea acestui fo­car de încordare. Altfel s-ar fi stins din neputinţa ■ materială de a-1 întreţine. fon GOIA I

Zilele „Lucian Blaga”-SCU ZE

PE N T R U

Din partea Centrului Cultural Francez am primit la redacţie următoarea scrisoare, semnată d® domnul Antoine GROUHEL.se- cretar general al instituţiei. ^Nu­meroase personalităţi clujene . s-au simţit indignate în ultime­le zile, de absenţa reprezentant ' ţilor Centrului Cultural Francei la. Zilele „Lucian Blaga" din 3,4 şl 5 mai ie . Emoţii legitime. Lăslnd la o parte „obligaţia" di- . plomatică, interesul intelectual şi plăcerea culturală impuneau această prezenţă. Directorul Cen­trului nostru neputind fi de fa- ■ ţă din motive exclusiv profesio- • nale (obligaţiile 11 reţin'la Paris pentru toată luna mai), era da- : toria men, a adjunctului său de • a-1 înlocui. Constrângerile ' noas- tre Materiale (sînt responsabil în' ' mod particular dc gestiunea teii- - nică a Centrului) m-au împletii- ' cat să q fac, ceea ce este, evi- - dent, regretabil. Ţin deci să-mi ■; prezint în numele Centrului Cul­tural Francez, toate Scuzele me- .Io organizatorilor şi participan- ; ţilor la ceea ee rămîne unul din evenimentele culturale majore ; ale oraşului care ne găzduieşte11.

Fără maliţiozitate — primim scuzcle!

CĂI POSIBILE■—mww— memr i '— iiirwr«Tiaiu —

DE DIMINUARE

A ŞOMAJULUI

Nu mai trebuie argumentat faptul că extinderea şomajului devine o problemă tot naai acu­tă, cu adinei implicaţii economi- eo-sociale. Faptul că îh judeţul Cluj sunt in jur de; 43.000 de persoane care caută un loc de muncă, iar puterea de absorţie a .acestei importante forţe de muncă, in mare parte calificată, este extrem de redusă, trebuie să ne pună pe gînduri, să ne de­termine să găsim căi, posibilităţi de reconversie a unui asemenea potenţial uman. Evident, nu este sinaplu. Ca toate eforturile Di­recţiei muncii şi protecţiei socia­le, cursurile de calificare şi re­calificare cuprind un număr re­dus de persoane. Un număr şi mai mic dintre acestea îşi gă­tesc un nou loc de muncă după absolvirea cursurilor. Trebuie să spunem că în procesul de rein­tegrare socială şi profesională nu se dispune, în primul rind, de 6 bază materială corespunzătoa­re care să răspundă atit necesi­tăţii de a cuprinde un număr mai mare de şomeri, cît• şi pro­

filarea reorientării profesionale’ -pentru meserii de viitor. însuşi­rea unei noi meserii echivalează cu o creştere considerabilă a şan­selor de a găsi un loc de mun­că; Promovarea pe scară mal. largă a reformei economice va determina reducerea ln continu­are a personalului, datorată im­perativului rentabilizării econo­mice şi greutăţilor generate de tranziţie. Fără îndoială, sunt de aşteptat .mutaţii d a . esenţă ale căror răsfringeri pe plan' econo­mic şi social sunt greu de anti­cipat Mai trebuie avut în vede­re cel, puţin două aspecte de o deosebită importanţă. In primul rînd, măsurile de forţă şi presi­une sociale nu pot rezolva pro­blemele economice complexe cu care, ne confruntăm. In al doilea rînd, ajutorul de şoma.] şi aloca­ţia de sprijin se acordă pe ter­men limitat.- In această ■ perioadă de trecere la economia de piaţă, căutările pentru conturarea unor activităţi rentabile sunt mult mai nume­roase. Reuşeşte cine dă dovada de iniţiativă şi spirit întreprin­zător. întrebarea care se pune este următoarea; este posibilă oare organizarea într-o formă, sau alta a forţei de muncă dis- ponibilizate? Experienţe între­prinse în alte judeţe sunt dătă-

lo n RUS

<6')nlinUilre to pfttf » IV-a)

Desen de V1R6 IL TOMULEf

Din scria manifestărilor fi­ni versate care au Ioc Ia fine­le acestei săptămînl la ■ Blaj, menite a: marca împlinirea a 115 dc ani dc la Adunarea Generală a Naţiunii Române din Transilvania diri 3/15 mâi 1848 pe Cîmpul Libertăţii, vâ reţinem atenţia cu următoa­rele: sîmbătă, ora 10: Parada portului popular, ce se ya des­făşura pe Cîmpul Libertăţii: de la ora 11, în acelaşi loc sacru pentru naţiunea română va fi oficiat un Te Deum, se vor' rosti cuvinte de salut din

SIMBATA Şl DUMINICA,

l a B la j !

partea oficialităţilor şi va fi prezentai spectacolul folcloric intitulat „Sfîntu zi de sărbă­toare". De la ora 20 — „Te­zaur folcloric" (spectacol tele­vizat în direct); tot sîmbătă, de această dată pe Dealul Cru­cii, va fi inaugurat monumen­tul „Avram lancu". Manifes­tarea este programată la ora 13; în cursul după-amiezii do simbătă, înccpînd cu ora 16, Complexul sportiv din Blaj va găzdui Finala Cupei Liber­tăţii la atletism, fotbal, volei şi handbal; duminică, ora 9: Concertul coral susţinut dc formaţiile participante la reu­niunea corală „Iacob Murcşia- nu*\ Concertul este programat po Cîmpul Libertăţii; dc la ora 11, la Casa do cultură din Blaj va avea Ioc Reuniunea corală „Iacob Murcşianu"

M.B.

LIMMI ISN - NEOLIBERALISMDoctrina, liberală (liberalisxnulir,

îzvorîtă din Declaraţia Drepturi­lor Omului-şi ale Cetăţeanului, a Mării Revoluţii Franceze, are , lâ bază - cultul personalităţii' u-

. mane, "respectarea drepturilor na- : turale ale acesteia de libertate ’ Politică, economică-şi cultura­lă, libertăţi concretizate prin: pluralism politio, garantarea pro­prietăţii privata, a schimbului liber do valori, asigurarea liber-- taţii'de exprimare ai a actelor de cultură.

Liberalismul .clasic s-a mani- . testat deplin în secolul ăl XIX- lea; însă, în priraa parte a se­colului X X se evidenţiază insu­ficienţă credinţei în automatis- , m u l. mecanismelor autoreglante ale pieţei libere. Marea criză e- conomlcâNdin anii 1929—1933 es-. te consecinţa idealizării si a ne- sesiîăril discrepanţelor dintre -teorie şi realitate.

Primul corector doctrinar al liberalismului este. John M. Key-

. nes, care, într-o lucrare, publi­cata în anul 1936/ propune in­tervenţia statului în economie în scopul corectării dezechilibrelor din mecanismul pieţei de liberă concurenţă prin stimularea In­vestiţiilor cu ajutorul ratei do- binzilor, programelor guverna­mentale de investiţii proprii şi altele. Exponentul de prim or­din al neoliberalismului este în­

să . americanul VV, Lippmann. .Neoliberalismul acceptă inter- •

venţia statalul în eononile, cu condiţia menţinerii libertăţii : şl puterii individului; statul tre­buie să-l ajute pe întreprinzător ̂atunci cîrid concurenţa liberă de :- piaţă nn mai poate stăpîni situ* . oţla. Neoliberalismul recomandă: acţiunea statului Împotriva con­centrărilor monopoliste; nienţlna- ,, rea liberei concurenţe, a liber­tăţii pieţei, singura capabilă să asigure circulaţia corespunzătoa­re a bunurilor şî egalitatea şan­selor; sprijinirea de către, stat a cooperativelor de producţie şl de consum,; dirijarea monedei' Pen­tru a nu cădea ln cealaltă extre­mă, neoliberalismul trebuie să asigure evitarea acaparării pu­terii de către o;singură autori­tate, obiectiv realizabil prin menţinerea împărţirii puterilor în stat şi crearea unul sistem al contraponderilor.

Prosperitatea economică a SUA este creaţia liberalismului şl neo­liberalismului. Zbigniev Brze- zinski. fost consilier al preşedin­telui SUA, aprecia că geniul so­luţiei neoliberale pe care il-a constituit New-Dcal-ul (noua .po­litică economică, a administraţiei . Roosevelt) a fost combinarea in-

Conf. dr. ing. D. IANt;U

(Continuare în pag. IV)

P H I T f i A s s ^ i » *

t 1 1 2 2 8 6 • 1 1 7 3 7 1 •

142238«124000Oi

co

ADEVARUt DE CLUJ PAGTNS 2

M îto ra ttlin v it a ţ ie .c a t r e

e c o n o m iş t i

Filiala Cluj a Asociaţiei Ge­nerale a Economiştilor din Ro­mânia invită membrii săi, pre­cum şi pe toţi economiştii care doresc să dobîndească această calitate, la lucrările Conferinţei judeţene. Aceasta va avea loc In data .de 18 mai a.c., ora 18, In sala 29 din clădirea Facul­tăţii de Ştiinţe Economice, situ­ată tn P-ţa Ştefan cel Mare nr.1. Ordinea de zi a conferinţei cuprinde: raportul de activitate al Filialei Cluj a A.G.E.R.; ale­gerea organelor de conducere; a- legerea delegaţilor Ia CongresulA.G.E.R.

Dorim ca această Conferinţă, prima din existenţa de peste trei ani a Filialei Cluj a A.G.E.R., să fie. mai mult decît o etapă pre­gătitoare a Congresului Naţional al economiştilor. Suntem con­vinşi că In această perioadă, a- sociaţia economiştilor poate şi trebuie să devină lina din cele mai importante organizaţii cu caracter profesional, Noi nu mai putem asista pasivi ta agravarea problemelor economice ale ţării şi nici la abordarea lor de pe al­te poziţii decît cele ale interesu­lui naţional. De aceea, facem un călduros apel către toţi e- conomiştii care se simt legaţi de această ţară, către toţi cei care cred că pot face un efort cit de mic pentru scoaterea economiei din criză, să participe la confe­rinţă.

în Cluj-Napoca există econo­mişti valoroşi, mulţi dintre ei In

BULETIN METEO

Astăzi vremea va fi In general frumoasă, cu cerul variabil. Vîn- tul va sufla In general slab Temperaturile minime vor fi cuprinse Intre 8 şi 9 grade, cele maxime Intre 22 şl 25, grade. Ieri, la ora 12, lâ Cluj-Napoca se înregistrau 21 de grade. Iar presiunea atmosferică măsura 727 mm Hg, în scădere. (loan Giurgiu, meteorolog de serviciu)

Kumoi azi, lo caso de schimb

/ pSotici comision "■ n / ' ; • ♦ \ ^ V \— j

PROGRAM: 9.00^T£$U<r ^ sîmbătă . 10.00-13.00 Vv

post de director,-de şef de ser­viciu, cadre didactice In învăţă- mîntul mediu şi universitar, oa­meni de afaceri prosperi sau pe cale de a deveni astfel. Toţi pot contribui la transformarea Filia­lei Cluj a A.G.E.R. într-o sursă de idei şi iniţiative, într-o forţă generatoare de progres şl bună­stare. De aceea, vă aşteptăm cu căldură şi încredere.

Comitetul de organizare a conferinţei

EXPUNERI LA UNIVERSITATEA LIBERA .

Luni, 17 mal a.c.. Universita­tea Liberă din Cluj-Napoca in­vită publicul interesat, în sala mică a Casei Universitarilor, la ora 17, pentru a audia expune­rea: „Sensul schimbării în cul­tura tradiţională"; prezintă Ti- beriu I. Graur. De la ora 18. în aceeaşi sală, scriitorul Vasile Andru va conferenţia pe tema: „Fericirea din perspectiva dis­ciplinelor iniţiatice. Modelul unei vieţi' perfecte".' In continuarea manifestării vor fi lansate căr­ţile: „Evanghelia după Toma“ (traducere şi comentariu de Va­sile Andru) şi „Memoria textu­lui", aparţinînd tot scriitorului Vasile Andru. (M.B.)

SESIUNEA NAŢIONALAA CERCURILOR ŞTIINŢIFICE

STUDENŢEŞTI

Astăzi şi mîine se desfăşoară la Cluj-Napoca, în organizarea Ca­sei de cultură studenţeşti, Facul­tăţii de Istorie şi Filosofie şi So­cietăţii studenţeşti „Petru Maior" din municipiul nostru Sesiunea naţională a cercurilor ştiinţifice studenţeşti. In domeniile: Istorie— Filosofie — Psihologie — So­ciologie — Pedagogie, reunite sub genericul „Personalitate — Comunitate — Societate. Trecut, prezent, perspective”. Deschide­rea oficială a lucrărilor sesiu­nii are loc astăzi, la ora 14,30, în sala Club A, de la Casa de cultură studenţească din Cluj- Napoca. De la ora 14,30, lucrări­le vor continua pe următoarele sesiuni: Istorie antică şi arheo­logie — sala 32 (C.C.S.); Istorie medie şi istoriografie — B.C.U., sala de“”conferinţe; Istorie mo­dernă, — Institutul de ■ Istorie,B.C.U. Centrul American; Istorie contemporană.— sala Club A (C.C.S.); Psihologie I — sala

PROGRAMUL COMPETIŢIILOR SPORTIVE

• FOTBAL- Sîmbătă, ora. 11, pe stadionul din strada Maşi­niştilor, partida CFR — Olimpia Satu-Mare.

In cadrul Diviziei Naţionale este programată duminică, de la ora 18, pe stadionul municipal “Ion Moina", partida dintre “U“ şi Dinamo Bucureşti, o dispută de maximă atractivitate, cu im­plicaţii majora în lupta pentru titlu.

Tot duminică, de la ora 11, pe stadionul propriu, divizionaraB

Club B (et. III, C.C.S.); Psiholo­gie II — sala 34 (C.C.S.); Filo­sofie — sala 33 (C.C.S.); Pedago­gie — sala 42 (C.C.S.); Sociologie— sala 22 (C.C.S.). Mîine, de" la ora 9 — reluarea lucrărilor pe secţiuni; ora 12,30 — închiderea lucrărilor şi jurizarea; ora 13,30— cocktail şi discotecă.

(M.B.)

SIMPOZION

Astăzi, 14 mai a.c., Societatea de caritate „Helvia", in colabo­rare cu Fundaţia pentru Tineret a F.D.S.N. Cluj oganizează un simpozicn cu tema: „Implicaţii ale actului caritativ asupra tine­retului în perioada de tranziţie". La simpozion şi-au anunţat par­ticiparea prefectul judeţului Cluj, domnul Grigore Zanc, se­cretarul Camerei Deputaţilor, domnul Ionel Roman, preşedin­tele Societăţii „Helvia", domnul Iosif Zăgrean, precum şi Cris­tian Ţiicra. De menţionat este faptul că vor fi acordate, cu a . ceastă ocazie, ajutpare materia­le unui număr de 15 studenţi su­ferinzi.

(Eastern Press)

ARTIŞTI PLASTICI DIN FRANŢA

Asociaţia de prietenie „Nan­tes — Cluj-Napoca" va fi pre­zentă în municipiul nostrux în săptămîna 17—22 mai a.c., îm­preună cu „Terre Bleu" — o grupare de pictori francezi. In fruntea delegaţiei se va afla domnul Michel Bourse, şeful a- sociaţiei amintite. Luni, 17 maia.c., la ora 18, va avea loc la Muzeul de Artă vernisajul ex­poziţiei de pictură „Terre Bleu". Această întîlnire figurează în,ca­drul schimbului dintre artiştii români şi . francezi. (D.S.)

INCENDIU CU URMĂRI TRAGICE

In 12 mai a.c., în jurul orei 15,45, pompierii din Cluj-Napoca au intervenit la un incendiu de­clanşat tn municipiul nostru pe strada Oaşului nr. 159, la anexe­le gospodăreşti situate In spate­le blocurilor I.A.S. A decedat un copil, Băltian Cosmln, în vîrstă de 9 ani. Incendiul, se pâre că a fost provocat de vic­timă.

(I.R.)

Clujana primeşte replica for. maţiei Electromureş Tg. Mureş.

• VOLEI. După cum arh mai anunţat în ziarul nostru, dumi­nică în Sala sporturilor, de la ora 17, va avea loc confruntarea internaţională dintre echipele masculine ale României şi U- crainci, din cadrul grupei “C" de calificare pentru C.E. din Finlanda.

• HANDBAL. Jo.’Ul dintre divizionarele “A“ masculine “U"C.U.G. şi H.C. Minaur Baia Ma­re, mereu un derby de mare in­teres, se va desfăşura duminică, de Ia ora 11, în Sala sporturilor.

PROGRAMUL TVR PENTRU ZILELE DE SÎMBATA,

DUMINICA, LUNI ŞI MARŢIJ

Sîmbătă, 15 mal. 9,00 Bună dim ineaţa... de la Iaşi; 10,00 Actualităţi; 10,10 Şapte^note fer­mecate; 11,00 Film serial pentru copii: „Aventurile lui Black Beauty" (29); 11,30 Tradiţii; 12,00 Alfa şi Omega; 13,00 Ora de muzică; 14,00 Ora 25 — Tranzit TV: Desene animate (14,05). Ştiri (14,30). Atlas. Topul muzical eu­ropean. Film documentar: „Ter­ra X" (3). Fotbal (16,45): Finala Cupei Angliei: Arsenal Londra— Sheffield Wednesday. Come­die: Familia Simpson (4) (18,50).19,15 Teleenciclopedia. 20,00 Ac­tualităţi. Editorialul săptămînii (20,35). Film serial (20,40): „Cara­catiţa" VI (1). 22,00 Concursul internaţional de muzică uşoară „Eurovision" '93. Duminică, 16 mai. 9,00 Bună dimineaţa!; 10,00 Actualităţi; 10,10 Arlechino;11.00 Film serial pentru copii: „Aventurile lui Black Beauty" (30); -11,30 Lumină din lumină;12.30 Viaţa satului; 14,00 Actu­alităţi; 14,10 Poşta TV; 14,25 Vi- deo-magazin; 17,30 învingătorul;18.00 La Blaj, pe Cîmpul Liber­tăţii (spectacol folcloric); 19,00 Film serial: „Dalias" (232); 20,00 Actualităţi; 20,35 Sport; 20,45 Film artistic: „Hazardul inimii" (Anglia, 1987); 22,20 Convorbiri de duminică; 22,50 Actualităţi;

23.05 Maeştrii teatrului românesc24,00 Nocturna de duminică. Luni, 17 mai. 14,00 Actualităţi;14.15 Ora de muzică; 15,00 DU dactica; 15,30 Teleşcoală (ger- mană, italiană); 15,45 O samă de cuvinte; 16,00 Civilizaţia mon-

' tană; 16,30 Portativul preferin­ţelor muzicale; 17,00 Actualităţi;17.05 Magazin în limba maghia­ră; 18,35 Tezaur folcloric; 19,00 Documentar TV; 19,30 Desene animate; 20.00 Actualităţi; 20,35 Sport; 20,45 Teatru TV; 22*10 Studioul economic; 22,45 Actu­alităţi; 23,00 Repriza a treia. Marţi, 18 mai. 7,00 ' TVM. Tele­matinal; 10,00 TVR Iaşi: 11,00 TVR Cluj-Napoca; 12,00 Teatru TV (reluare); 13,20 Super Cha- nnel; 13,35 Desene animate: „Macron I"; 14,00 Actualităţi;14.15 Ora de muzică; 15,00 Di­dactica; 15,30 Teleşcoală (rusă, franceză); 16.00 Convieţuiri — magazin; 17,00 Actualităţi; 17,05

Cabinet juridic; 17,35 Salut, pri­eteni! (I); 18,35 Starea naţiunii— dialoguri politice;'19,30 De­sene animate; 20,00 Actualităţi;20.35 Rosturi, rostiri; 20,40 Sport;20,45 Film serial: „Midnight Ca- ller" (5); 21,50 Azi In prim-plan;22.35 Studioul şlagărelor; 23,05 Actualităţi; 23,20 Salut, prietenii (II).

Redacţia nu-şi asumă respon­sabilitatea In legătură cu even­tuale modificări intervenite In programul anunţat

STUDIOUL DE RADIOTELEVlZIUNE CLUJ

JtADIO, \ \d e t ijM ) )

LUNI, 17 mai: . 6,00—8,00 Bună dimineaţa: Actualităţi, muzică, publicitate; 10,00 Infoquick; 10,05 Cronica de luni; 10,30 Doine şi cântece populare româneşti; 11,00 Radioenciciopedia; il.30 Globul muzical: Muzică din filmul „King Kong" (1); 12,00 Revista reviste­lor culturale; 12,15 Muzica seco­lului nostru: Lieduri de Nicolae Bretan; 16,00 Meridiane şi para­lele în lumea de azi: Deschi­deri în învăţământul economic, prin Programul Tempus; 16,30 Miracolul sunetelor: Compact disc New Age (II); 17,00 Radio fax: Actualităţi şi muzică; 20,00 Du-te dorule departe: Muzică populară la cerere; 20,30' Cutia cu cântece şi graiuri: Hansel şi ÎGretel de Fraţii Grimm;

MARŢI, 18 mai: 6,00—8,00 Bună dimineaţa: Actualităţi, muzică, publicitate; 10,00 Infoquick; 10.05 Divertisment, muzical; 10,35 Lim­ba noastră: Simpozionul interna­ţional de onomastică de la Trier— Germania: 11,10 Omul şi so­cietatea: Bioterapia — conflict sau consens cu medicina alopată?11,30 Mici piese instrumentale;11,45 Glose lirice: Flori de mai;12.00 Cercul magic: Teme fun­damentale ale filozofiei secolului X X (II); 12,30 Arii şi pagini or­chestrale din opere; 16,00 Ra- diomagazin ştiinţific: Cercetarea ştiinţifică la „Iris" Cluj-Napoca;17.00 Radio fax: Actualităţi şi muzică: 20,00 Du-te dorule de­

parte: Muzică populară la ce­rere; 20,30 Ateliere muzicale: Festivalul internaţional Baia Mare;

PROGRAMUL TV

MARŢI, 19 mai: 9,00—9,10 Pa­noramic; 9,10—9,30 Peregrinul transilvan: : Nostalgii sibiene;9,30—10,00 Emisiune în limba germană: 11,00—12.00 Retrovi­zor; Reporter în anchetă; Sport; Salonul artelor: Teatrul în con­temporaneitate — reportaj — colocviu la Braşov;

MIERCURI, 19 mai. 9,00—9,10 Panoramic; 9,10—9,30 Onor la tricolor; 9,30—10,00 Emisiune în limba maghiară: 11,00—11,30 ron- cert de prânz: Erich Bergel şi Filarmonica „Transilvania"; 11,30 —12.00 Tn limba maghiară: Tineri în slujba Thaliei. Reportaj la Tg. Mureş; .

JOI, 20 mai. 9.00—9,10 Panora­mic; 9.10—10,00 Emisiune în lim­ba maghiară; 11,00—12,00 Pasă­rea măiastră: O ceată de călu- şeri din Câmpia Transilvaniei; Orizont economic: De 3 ori „p‘ : piaţă, preţ, preferinţe în indus­tria de confecţii diri judeţele Alba, Cluj, Sibiu; Cântec tran­silvan: Interpreţi de frunte din judeţul Alba — Leontina Fâr- caş şi Ion Bocşa; 16720 llepere transilvane: Precursorii; Amvo­nul în slujba istoriei şi culturii— momentul Andrei Şaguna (120 de ani de la moarte): Ge­orge Bariţiu — un Nestor al pre­sei româneşti (100 de ani de la moarte);

P T F I L M E

Republica — .Vraciul din junglă (9; 11; 13: 15; 17; 19) 9 Dacia sala A — Răzbunarea lui Şolange (Interzis sub 16 ani) (15; 17; 19); sîmbătă—duminică (13; 15; 17; 19)

sala B — Balanţa (12; 14; lfi; 18) O Victoria — Comando (9; 11; 13; 15; 17; 19) O Arta — Chaplin (11; 11; 17) 0 Favorit — Rambo III (11; 13; J5; 17: 19) 9 Timpuri noi — Piranya — (11; 13; 15; 17; 19) & Capitol — Program video (15; 17; 19) 9

[ s s -Sirrij;.

t e l e s p e c t a t o r

miliei Howard" (68); 21,45 Meridianele dansului; 22,15 Azi In prim-plan; 22,45 Autograf muzical; 23,00 Actu­alităţi; 23,15 Magazin cinematografic; 0,15 Jazz-fan.

Redacţia nu-şi asumă responsabilitatea In legătură cu eventuale modificări Intervenite In programul anunţat.

f f iT A R O M

© Decolări din Cluj Napoca *pre Bucureşti (ora): 7.09 (luni plnfi slmbătS Inclusiv), 10,20 (luni plnfl vineri In­clusiv), 17,00 (luni plnfl slmbâtfl inclusiv).

7,00 TVM. Telematinal; 10,00 TVR Inşi; 11.00 TVR Cluj-Napoca; 12,00 Film serial: „Noii aşi al cerului al­bastru" (5); 13,00 Descoperirea planetei; 13,30 Desene animate; 14,00 Actualităţi; 14.15 Ora de muzică; 15,00 Didactica; 15,30 TtlcşcoiilA engleza americană; 16,00 S.O.S., Natural; 16,30 Arte vizuale: 17,00 Actualităţi; 17.05 Gong'; 17,35 Pro Patria; 18,35 De drogoste şl dor . ; 19.00 Cultura în lume; 19,30 Desene animate; 20,00 Actnilltăţl; 20,35 Sport; 20,45 Film serial: „Destinul fa-

J.F A R M A C I I

FARMACII DE SERVICIU:Sîml>ăl3, 15 mal: FARMACIA nr. 1, Piaţa Unirii nr.

37, tel. 11-10-49, orar 8—20; FARMACIA nr. 31, Cartier Mărăşti, Bloc R3, tel. 11-71-83, orar 8—13; FARMACIA nr. 32, Cartier Mănăştur I, Complex Flora, tel. 16-18-88, orar 8—13.

Duminică 16 mal: FARMACIA nr. 1, Piaţa Unirii nr. 37, tel. 11-10-49. orar 8—12.

GARDA DE NOAPTE: FARMACIA nr. 1, Piaţa Unirii nr. 37, tel. 11-10-49, orar 20—8.

FARMACII CU SERVICIUL PERMANENT: FARMA­CIA „CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, tel. 17-51-05.

1 H T R A N S P O R T J9 r ie iir l diri r id ) Nupiico (trenuri, nrcrlcfole jl ri-

ptrte) spre: Ruiuieţli (ora): l.33t 10.35: 10, I i i 11.0?; I5.JJI 22.07i 23 «( Oradea for»)! *.32: 5,59: ?.08i 15.(12) IU * 17.1$; Timişoara (ars): 102; 5 28: 13.03: Inşi (ora)! <U*i 12.41: 21.31: Hula Mat* (ora): S,35i 15.11: lfi iW 16.10.

m T E t E F O A N E U T I1 39 Pollll» Cluj: 951; Pc»l!tls feroviara: 13 49 T61 P‘>ra*

pierii: 681: Salvare: 9fll: Salvare* CFR: 11 85 91; Inter* naţional: 97l| Interurban: 99U Ora exactă: 95fl: 1* ’ Butornimfl de termofteare .dlspacerat: II 87 IA; autonomă de apăcanal, dispecerat: II 63 03: SC brltatea* SA., dispecerat: 14 ♦<> 5tfl (Comcnrt 'P'*™'* p<>ntru transport reziduuri: 11 10 12, Interior 132): Gar — Informaţii: 958.

PAGINA 3“ anFvaRnr. n r r f ,u j

Bisericii Române Unite (Greco-Catolică) în legătură cu procesul intentat la Tiraspol luptătorilor

pentru dreptul la identitate naţională şi în legătură cu prezenţa Armatei a 14-a de ocupaţie rusă înTransnistria

Biserica Română Unită (Greco-Catolică), ea în­săşi victimă a unei intervenţii străine care a ins­taurat dictatura comunistă în România fapt ce a dus la suprimarea totală a libertăţii religioase, la siluirea şi alienarea conştiinţei multora dintre credincioşii săi, ^

îndurerată şi adânc rănită in sentimentele sale patriotice, cu vehementă indignare a luat cunoş­tinţă de suferinţele fraţilor noştri de sânge şi de limbă din Basarabia şi din Transnistria, de perse­cutarea populaţiei băştinaşe de către grupurile ru- sofone stimulate de prezenţa abuzivă a .armatei a XlV-a de ocupaţie rusă, de arestarea, torturarea şi judecarea^ celor ce apărau cauza dreaptă şi sfântă a pământului şi limbii strămoşeşti.

Biserica Română Unită (Greco-Catolică) denunţă în faţa întregii opinii publice că prin masive şi sistematice deportări şi expulzări a populaţiei au­tohtone românofone, prin masive colonizări de elemente alogene precum şi prin desnaţionalizâri . forţate, băştinaşii odinioară majoritari pe pămân- turile strămoşeşti, astăzi au ajuns minoritari' şi persecutaţi de ocupanţi în propria lor ţară.

înţelegând mai bine decît oricine monstruoasa nedreptate ce se săvîrşeşte pe malurile Nistrului, Biserica Română Unită (Greco-Catolică) victimă în trecut a unor abuzuri similare, nici astăzi com­plet abolite,

cere în mod solemn Preşedintelui Ion Iliescu, Parlamentului Ţării şi Guvernului României să întreprindă” cele mai energice demersuri pe lângă,

Preşedinţii Mircea Snegur şi Boris Elţîn şi pe lîn­gă Parlamentele şi Guvernele Moldovei şi ale Fe­deraţiei Ruse, cerând acestor înalte foruri luarea masurilor necesare pentru evacuarea armatei stră­ine de ocupaţie din Transnistria. pentru încetarea persecuţiei practicate de grupurile rusofone . şi rusofile şi pentru clasarea imediată a dosarelor de judecată, deschise luptătorilor pentru dreptul la limbă şi ta viaţă al fraţilor noştri din Trans­nistria.

Fraţi de suferinţă, de tărie şi speranţă,‘— niciodată abuzul nu va fi recunoscut ca

sursă de drept;— niciodată minciuna şi înşelătoria nu vor birui

capacitatea de suferinţă şi de jertfă;— martirii vor fi pururi preamăriţi, iar călăii

veşnic ruşinaţi. »Suntem mîndri de eroismul şi demnitatea celor

martirizaţi la Nistru.

După orice răstignire, urmează Inviereal

CRISTOS A ÎNVIAŢI

In numele credincioşilor, călugărilor, preoţilor şi episcopilor Bisericii Române Unite (Greco-Cato­lică),

Episcop,George Guţiu

Administrator Apostolic — al Mitropoliei de Alba Iulia şi Făgăraş

0 relaţie pcrieelfi: CLliJ-fDîNS!Primul Simpozion româno-bri-

tanic de dermatologie şi-a în­cheiat miercuri, 12 mai, lucră­rile. Despre importanţa simpozi­onului, noutăţile prezentate, des­pre viitorul acestor relaţii pro­fesionale şi de suflet, două de­claraţii începînd cu dr. J. A. Savin de la Royal Infirmary of Edinbourgh Scoţia, preşedinte a lui Dowling Club U, K., Londra: „Nu vreau să flatez pe nimeni, nici nu vreau să fac afirmaţii gratuite dar, privind global lu­crările simpozionului le apreciez, în plan profesional, ca fiind ex­celente, la un nivel remarcabil. Alte lucruri pe care le-am re­marcat. Aş începe cu aspectul nou al Clinicii de dermatologie, cu totul altul faţă de acum trei ani. In al doilea rînd. aveţi spe­cialişti foarte buni. Le lipseşte din păcate dotarea, mijloacele moderne de investigare si diag­nosticare, aparatura, medicamen­tele, cartea de specialitate,- care le-ar uşura foarte mult munca cu şi la patul bolnavului Deşi în Scoţia majoritatea celor enu­merate mai sus sînt foarte, foarte scumpe, sper să aducem cîte ceva, e un ajutor de care efectiv aveţi nevoie. în Scoţia avem probleme cu SIDA. în pri­mul rînd din cauza numărului mare de tineri care se droghea­ză prin injecţii. Şi tot din pă­cate. mulţi dintre cei bolnavi grav apelează la alţi medici, mai puţin la noi. Dacă mă refer la bolile venerice, sifilisul se află practic sub control, un cu­vînt greu de spus li are bise­

rica. moralitatea ridicată a fa­

miliilor, sentimentul religios es­

te foarte puternic la noi. Tinerii

au nevoie de o educaţie solidă

încă din familie, amplificată în

şcoli, prin diferite programe naţionale de educaţie"; prof. dr.

Nicolac MAIER, şcful Clinicii

dermatologice şi venerologice Cluj-Napoca: „Este prima mani­festare de acest gen şi ne-am străduit, ca organizatori, ca to­tul să lasă bine, cred că toată lumea este mulţumită. Nici în Cluj-Napoca o asemenea partici­pare străină încă nu a mai exis­tat. Majoritatea congreselor şi simpozioanelor internaţionale au parte de cel mult zece partici­panţi străini, aici au fost peste 60 .de specialişti britanici, orga­nizaţi în Dowling Club din Lon­dra, organizaţie care cuprinde crema dermatologiei britanice, atît engleze cît şi scoţiene. Lu­crările lor sînt, ca tematică de mare actualitate, amintesc numai utilizarea metodelor de compute­rizare în diagnosticul dermatolo­gic, noi metode în tratarea pso­riazisului, ne-au prezentat ca­zuri rare de boli rare. Cazurile prezentate de noi au întregit profilul complex al schimbului de experienţă. Dacă ar fi să fac o comparaţie între nivelul bri­tanic al dermatologiei şi cel ro­mânesc, aş putea spune că, prin prisma pregătirii teoretice, sîn­tem, modest poate spus. cel puţin egalii lor. Prin prisma dotării materiale, sîntem tributari celor 45 de ani de comunism, sîntem mult în urmă. Ne-au dotat deja cu un criostat. ne-au donat o

centrifugă de mare performanţă,

cărţi foarte multe. Sînt pe drum

.12 colete cu materiale sanitare,

medicale, cărţi, reviste de spe­

cialitate, urmează cîteva burse

pentru tinerii noştri medici. Ne-

au donat o carte de căpStîi în

dermatologie, în patrii volume

care' costă aproape 800 de lire.

E o relaţie Cluj—Edinbourgh

perfectă, care funcţionează ex­

trem de bine, la un înalt nivel".

Dcmoslenc ŞOFRON

0 f i l i a la a B ăn c ii

„ION ŢIRIAC” la C lu j?

Marţi, II mai a.c., s-a aflat la Prefectura judeţului Cluj cele­brul sportiv şi om de afaceri Ion Ţiriac. Acesta a avut o în­trevedere cu prefectul judeţului, domnul Grigore Zanc, în vede­rea deschiderii la Cluj-Napoca a unei sucursale a Băncii „Ion Ţi­riac", precum şi înfiinţarea la Cluj-Napoca a unei reprezentan­ţe „Mercedes" pentru autoturis­me şi autocamioane.

, (Eastern Press)

SOFTWARE ENGINEERING — un pod M re România si S.U.A.

Timp de o săptămînă. Facul­tatea de Mecanică a Universită­ţii Tehnice din Cluj-Napoca l-a avut ca oaspete pe domnul Frank I’onzio jr., preşedinte al Sym- bolic Syslems Inc. din S.U.A.(o mare companie specializată în dezvoltarea software-ului), fon­datorul şi preşedintele M.A.D.l R.(Make a Difference în Romania), aceasta fiind a organizaţie în­fiinţată pentru sprijinirea dez­voltării ingineriei în domeniul software în Cluj-Napoca Dom­nul Ponzio, a cărui companie din S.U.A. oferă consultanţă în domeniul computerelor la cel mai înalt nivel, este şi cadru di­dactic universitar şi, în egală măsură, un apreciat ora de a- faceri.

In programul extrem de dens, dar benefic pentru specialiştii români în domeniu, care i-a fost rezervat domnului Ponzio, s-a aflat şi inaugurarea. în incinta Facultăţii de Mecanică, a' biblio­tecii „The Ponzio Software En- gineering Library". La festivita­tea organizată cu acea-tă oca­zie, domnul Frank Ponzio jr. a avut amabilitatea să răspundă cîtorva întrebări ale noastre:

— Cum a demarat proiectul privind imnlementarea tehnolo­giilor moderne în domeniul soft­ware la Cluj-Napoca?

@ Dintotdeayna mi-am dorit să pot realiza ceva în spatele „cortinei de fier“. iar după . că­derea acesteia am încercat să identific modalităţile concrete pentru a face accst „ceva". Am luat legătura cu doi din spe­cialiştii care au absolvit cursu­rile noastre, unul în România, iar celălalt în Ucraina. Le-am trimis amîndurora scrisori, iar profesorul cluiean Arghir mi-a răspuns cu mare promntitudine.Datorită faptului că îl cunoş­team, încă din timpul studiilor din S.U.A., şi graţie recomandă­rilor excelente la adre«a dom­niei sale, am hotărît să între­prind o călătorie în România, în noastre, toamna anului trecut. Ajuns a- ici, am susţinut prelegeri pe te­me de software-engineering. Pre­

gătirea cu totul deosebită, nive­lul intelectual şi receptivitatea auditoriului, entuziasmul aces­tuia de a face ceva m-au încu­rajat în eforturile pentru ajun­gerea la momentul pe care-l trăim acum (inaugurarea bibli­otecii — n.n.)

— Pregătirea, entuziasmul, do. rinţa românilor vi s-au părut neobişnuite?

• A fost, cu adevărat, o .ex­perienţă neobişnuită, neaştepta­tă chiar. Mulţi m-au întrebat de ce un italian (domnul Pon. zio este de origine italiană —■ n.n.) îşi bate capul cu Româ­nia (?!) Nu cunosc răspunsul, dar, iată-mă aici. Poate şi dato­rită rădăcinilor noastre ' comu­ne romane, cine ştie? Oricum, interesul românilor faţă de te­mele noastre de discuţie m-a impresionat profund.

— De unde provin cărţile ca­re vor alcătui fondul documen­tar al noii biblioteci?

• Toate cărţile provin din do^ naţii făcute de americani care doresc să ajute România. Lucru pe care-1 consider pozitiv, cu menţiunea că este doar un în­ceput.

— Cum imaginaţi dezvoltarea bibliotecii în viitor?

• O văd în evoluţie, de la o bibliotecă tradiţională, cantona­tă între coperţile cărţilor, către o bibliotecă multimedia, care va uşura studiul în domeniul computerelor la dumneavoas. tră. în S.U.A., la aceastâ oră, multe cărţi sînt vîndute îm­preună cu dischete, astfel în­cît, folosind computerul, să poţi beneficia de carte în întregul ei.~ Deocamdată, am dotat bibliote. ca cu un aparat video şi un te­levizor, cu microfişe, dischete şi instrucţiuni de utilizare a a* cestora. Consider inaugurarea bibliotecii ca fiind asemeni aşe­zării fundaţiei la o clădire, ca o consolidare, a podului pe care l-am ridicat între popoarele

A consemnat Michaela BOCU

PREMIERA LA TEATRUL „PUCK"

MiTUlUI DIN POVESTE, ■ CII DRAGOSTETeatrul „Puck“ pregăteşte, de foarte mult timp.

o echipă de actori, care 'pot să-i servească major interesele. Inafară de faptul că acest colectiv are o colaborare permanentă cu teatrele de peste ho­tare (maghiare sau franceze, belgiene în ultima vreme) el se reîntoarce mereu, la matcă. Nu este un semn şi nici un sens simbolic, ci pur şl sim­plu o „descindere" în realul dorit de copii. Du­minică, 9 mai, la ora 12 a avut loc o premieră care elimină orice dubiu asupra valorii tinerilor. Ei sint noua generaţie de actori şl păpuşari — o meserie grea, făcută cu un efort maxim, chiar, dacă „aparenţele" pot sâ înşele. Relaţia dintre actor-actor şi pSpuşar-actor poate fi o relevaţie, ei se întîlnesc mereu într-o simbioză ciudată, fac parte din teatru] popular, acel joi; nemuritor con­struit în comedia antică, de netăgăduit născută din tragedie. Trebuie să ai umor pentru a descifra pro­funzimea pierdută într-o pulbere de neasemuit. .Lăsat sau n’i în pace, modificat (după anumite interese!) basmul românesc este o patimă de ne­ştiut pentru cei ce o gustă. Copiii o vor vedea, iu­bind deşirarea povestii pentru că întîlnirea lor intre actori şi „păcatul" povestirii, derulate într-o frumoasă descriere nu poate avea margini.

Sarea în bucate de Petre Ispirescu, rescrisă pentru copii de Alecu Popovici, pusă din nou în scenă de Vasile Tciuş, a avut nu numai un succes de sală, ci şi de text. Ion Ardelean: Măscăriciul a controlat jocul poveştii asemenea unui regizor. El a fost liantul care a ajutat regizorul să facă

o poveste îneîntătoare. Mişcare, gestul final, uma­nitatea purtătoare de mesaj au făcut din acest ac­tor un cel ce nu se lasă chemat cl cheamă, iar publicul a fost extrem de receptiv. Ceilalţi actori corecţi, şi chiar mai mult decît interpretarea sim­plă, au reuşit o detaşare de text, poate tocmai acea săgetare a linei montări clasice, fără a avea anumite scupule. Spectacolul a fost într-adevăr modern, cum se poate cînd ai „mici'amintiri" pă- şuniste. Insă regizorul a putut regla o lume şi toţi au intrat în basm. Păpuşarii s-au apucat de treabă şi astfel: Dan Leonard (Generalul şl Prinţul Vlad) a electrizat saia, Călin Nemeş (împăratul^ Cavale­rul de Fier şi Ciobanul), Dana Porumb (Ileana Sîn- ziana), Frunzina Anghel (Prinţesa Mălina şi Pa­sărea), Carmen Pop (împărăteasa şi Prinţesa Că­lina), Claudia Hartman (Şoricelul , şl Iepurele), Claudiu Mazilu (în debut cu Un ţăran. Corbul, împăratul roşu), n-au avut decît de cîştigat. O echipă puternică se conturează în teatrul de pă­puşi: cea din Cluj. Cu o scenografie impecabilă semnată de Virgil Svinţiu, creatorul unor păpuşi ce „merg" în pielea personajului, chiar într-un spectacol reluat, ilustraţia muzicală făcută de Constantin Ştefănescu şi susţinută de Dorel Ci- coan, acest spectacol foarte „tradiţionalist" trece de eufemisme, este ceea ce s-ar putea numi unul dintre „clasicii" foarte moderni.

Luminile domnului Szabo Ştefan, un maestru uitat, ca şi ma>inlştii lacob Botiţideanu sau Clau­diu Mazilu, vechi şi noi In această meserie au cules aplauzele ce li se cuveneau. Un tpatru greu de „purtat", în orice anotimp poate fi „Puck", el aparţine unei vîrste şi este irecuperabil.

Dorin SERGIIIE

DIALOG DESPRE „DIVERTIS” Şl 0 APROPIATĂ... SURPRIZĂ

întîlnire cu Lucian Revnic, clujean de baştină, dar şl rn inagenil cunoscutului grup artistic „Divertls".

— Ce se mai aude, domnule Uevnic, despre Tony Grccu şi grupul său, adevărat unicat .în peisajul artis- tiio-s.iiiric de la noi?

— Numai bune. Poate că nu v-ati scăpat apariţiile, ce-1 drept cam sporadice, pe micul ecran. De milioane a fost cea în care grupul s-a implicat tn emisiunea cu­noscutului realizator pe teme destinate traficului rutier, col. V. Vochlnă. Ca să vă răspund mal direct, dupa o meritată vacanţă de Sfintele Paşti, grupul „Divertls" a

prinplecat într-un nou turneu prin ţară, mal exact Moldova.

— Dar la Cluj-Napoca n-au de gînd să poposească?— Ba da. Prin decada a doua a lui octombrie. Dar

pină atunci am o . . . surpriză, pe care sînt convins că nenumăraţii amatori o vor aştepta cu,nerăbdare.

— Care-1 secretul. . . surprizei?— Unul din cei mal adulaţi membri al grupului „Di-

vertis", incomparabilul Ion Gyuri Pascu va fi prezent la Cluj-Napoca foarte curînd pentru prezentarea primului său Nise intitulat „MIXED GRILL", care a fost primit excelent la Bucureşti, bucurîndu-se de un fonrte mare succes.

— Deci loan Gyuri Pascu vine la Cluj-Napoca. Ziua şi alte date legate dc prezenţa sa.

— întîlnirea va avea loc In 20 mal, la Casa de cul­tură a studenţilor, cind susţinerea discului va fl însoţită de un concert al Iul. Cu acest prilej, amatorii vor putea

să cumpere discul în cauză sau casote cu imprimarea de pe disc. Pînă atunci însă, amatorii îşi pot procura cu anticipaţie discul sau caseta prin intermediul fiinv'i „Deca Cnmimpex", care ie-a pus în vînzare prin inter­mediul cîtorva magazine din cartierele clujene („Mercur1*— Gheorgheni, Contrast — Piaţa Mărăşti, „Norma" — B-dul 22 Decembrie, „C&D Iulla*1 — Grigoreseu şi al­tele). Le vom oferi şi la casa de bilete a Casei de cul­tură a studenţilor. Cu autografe din partea lut loan Gyuri Pascu, amatorii vor avea prilejul achiziţionării de discuri sau casete în ziua spectacolului. Atunci, în20 mai, la ora 13, în holul Casei de cultură a studen­ţilor va avea loc atit o lansare, cu autografe, cît şi o conferinţă de presă. Mai adaug că recitalul va dura 90 de minute şl va fi susţinut de loan Gyuri Pascu. acom­paniat doar de echipa care a contribuit la realizarea discului.

(KIPOUTER)

a d e v Ar u iî d e c l u j PAGINA 3

HOMâSPARfimjHomcre.os

- omul care nu este tulburat nici de succese, nici de eşecuri (III)

® de vorbă cu dl. N.V. RAGHIU RAM, instructor yoga Y'ivekanada Keiulra Rcsearch Foundation ©

la

— Caro trebuie să fie relaţia dintre învăţător ţi discipol?

— învăţătorul şi discipolul nu trebuie să aibă, în nici un cazo atitudine servilă unul faţă de celălalt. Relaţia lor trebuie să' însemne mai mult decît relaţia dintre un tată iubitor şi copilul iui. Elevul, discipolul, trebuie ajutat să se dezvolte şi să des­copere singur adevărul pe careII caută, nu să fie blocat de în­văţător spunîndu-i-se că „se are grijă" de problemele lui. In mod fundamenta^ yoga nu trebuie să însemne renunţarea la libertate, ci libertatea insâşi. Dumnezeu ne-a dat calităţi minunate, a minţii, a sentimentelor; n-am venit in această lume pentru a renunţa la aceste calităţi ct, dimpotrivă, să le folosim pentru a creşte spiritual.

Adorarea învăţătorului poate fi folosită uneori în această dez­voltare spirituală, însă poate du­ce şi la fanatism. Este apoi> o raare deosebire între a te dărui lui Dumnezeu şi a te dărui unei Dersoane. Şi cred că, mai iinpor- , tant decit să te dărui unei per­soane este să înţelegeţi corect ce înseamnă dăruirea. Adevărata dăruire ,de sine nu este aceea legată de frică, slăbiciune sau lăcomie, ci aceea care este ro- - dul unei voinţe libere. Dăruirea de sine din dragoste este mult mai grandioasă decît aceea din teamă, şi slăbiciune. Şi o astfel de dăruire — din înţelegere şi dragoste — este susţinută de un adevărat guru. - ,

— Consideraţi că este utilă practicarea meditaţiei po imagi­nea învăţătorului, sau acest lu ­cru poate duce la subordonarea personalităţii discipolului faţă de cea... a învăţătorului?

— Conform tradiţiei, în India practicăm şi meditaţia pe imagi­nea anumitor divinităţi pentru a culti\'a îfi noi calităţile repre­zentate de acestea, în viaţa dp zi cu zi. De exemplu, imaginea lui Rama înseamnă pentru noi compasiune, iubire, adevăr, dîr- zenie. Dacă eu meditez pe ima­ginea lui Rama. ar trebui ca şi în mine să se manifeste, in mod natural, aceste calităţi. Rama a acceptat în mintea, în gîndurile şi în fapta lui o sineură femeie— pe soţia sa, Sita. Dacă eu me­

ditez asupra lui Rama, atunci şi în mine se va cultiva această a- titudine, de a fi ataşat de o sin­gură femeie, de soţia mea, şl nu de un număr oarecare de femei.

In tradiţia noastră, dacă medi­tăm, deci, pe imaginea linei di­vinităţi sau a unei persoane este pentru a cultiva în noi calită­ţile acesteia şi nu pentru a de­veni servii săi. Astfel, dacă o fe­meie are un soţ minunat, atunci poate să mediteze asupra calită­ţilor lui pentru a deveni şi ea mai bună, sau invers, un soţ poate să mediteze asupra calită­ţilor pozitive ale soţiei.

—- Şl asupra unei „maeslre*1 care are deja o mulţime de a* depţi în România?

— Dacă găseşti în ea calităţi extraordinare, compasiune, iubi­re, atunci de ce' să nu meditezi şi asupra ei?

— Se poate practica yoga du­pă manual sau este absolut ne­cesară prezenţa unui învăţător?

— Dintotdeauna oamenii au încercat să explice în cuvinte practicile yoga, şi acest proces continuă şi astăzi. S-a spus chiar că un text ponte fi cel mai bun guru. Yoga poate fi practicată, după manual. însă' atunci cînd ai anumite îndoieli, anumite în­trebări, trebuie să te adresezi li­nei persoane competente care să te poată ajuta. Dacă ştii că prin yoga trebuie să obţii o stare de pace, de linişte interioară,- şi constaţi că prin metodele pe ca­re le-ai folosit obţii opusul a ceea ce cauţi, înainte să apară problemele serioase este bine, deci să cauţi pe cineva care să ştie să te ajute şi. renunţînd la calea eare nu s-a dovedit a fi bună pentru tine, sâ cauţi alta.

— Care este rolul muzicii in •yoga?

— Muzica clasică din tontă lu­mea s-a dezvoltat, in principiu, nu atît pentru cheltuirea unor energii creatoare . cît pentru a armoniza, prin intermediul ci,- personalitatea umană. Muzici, folosită tntr-o măsură corespun­zătoare, ne poate ajuta, deci, şi în yoga. Căci aşa cum şi aici muzica se foloseşte în biserici şi sinagogi, şi în Tndia ea a deve­nit o cale spirituală.

M. Tl’ II’ON

Chiar dacă discuţiile legate de problema locuin­ţelor au mai pierdut din intensitate, aceasta ră­mine în continuare acută. De aceea ne-am adresat domnului ing. Vasile Marcu, director al Regiei au­tonome de administrare şi întreţinere a fondului locativ, pentru a afla şansele de demarare a aces­tei activităţi, pentru mii de oameni, vitală; cons­trucţia de locuinţe.

I.: In ultima şedinţă a Consiliului municipal s-a pus problema concesionării unor terenuri pentru construcţii de locuinţe. Ne puteţi oferi unele amă­nunte?

R.: Da, s-a făcut un mare pas înainte in relua­rea activităţii construcţiei de locuinţe, prin avi­zul de principiu obţinut în cadrul şedinţei. Consi­liului municipal, aviz pentru concesionare de te­renuri. Sperăm ca Primăria să urgenteze finaliza­rea acestei lucrări, să stabilească soluţia,- meto­dologia de atribuire a terenului, pentru ca noi sâ putem întocmi de urgenţă documentaţia. Există un detaliu de sistematizare uncie sînt trasate crite­riile de construcţie — număr de nivele, soluţie constructivă şi toate celelalte aspecte implicate. Oricum, noi sîntem deja in alertă, vrem să dema­răm cit mai repede cu putinţă lucrările. Dispunem de colectivul de ingineri şi tehnicieni care va co­ordona această activitate, iar execuţia se va face cu diverse unităţi ţie construcţie, prin licitaţie.

I.: „Cc“ şi „pentru cine" veţi construi?

R.: Activitatea de construcţie se referă atît la apartamente proprietate particulară, cît şi la cele proprietate de stat. Mergem pe soluţia de blocuri şi duplexuri, acestea din urmă In zona Grădinii Botanice şi în cartierul Zorilor. Pentru zona cen­trală — patinoar, Poligrafie, Plopilor ne-am gin- dit la blocuri înalte. Nu mai „mergem" pe pano­uri mari, care ne-au şi creat probleme- la fel de mari, condensul, de exemplu —, ci pe struc­turi de beton si zidărie tiin.BCA şl cărămidă.

START ÎN COfiiSTRUCJlA DE LOCIlţEPentru apartamente proprietate particulară a-

vem deja 11 mii de cereri. Deci, construim pentru orice persoană care dispune de fonduri. Menţio­nez că preţul actual este de 150 mii lei/mp, dar preţul va creşte. Ca să venim în sprijinul solici­tanţilor, după un avans, plata se face în etape’, după cantitatea da lucrări executată.

I,: Iar construcţia locuinţelor fond de stat?R.: Este vorba-de zece blocuri, majoritatea cu

structurile terminate în proporţie de 90 la sută, cu închiderile făcute, adică zidăria, parte din a- ceste blocuri fiind în faza de finisaj. Apartament tele au fost repartizate la unităţile economice, şi apoi ia salariaţi. Tot ce s-a lucrat pînă la aceasta fază s-a luat din buget, de acum încolo e nevoie de surse atrase de la populaţie. Şi atunci s-a a- juns la o soluţie: diferenţa pentru terminarea lu­crării să se facă integral —, dar ne-am gîndit să mergem pe etape, cu plata pe măsură ce se-exe­cută lucrarea.

Am evaluat ceea ce s-a construit pînă acum cam la 1,4 milioane lei — preţurile au fost mici —, iar pentru ce a mai rămas de făcut cam 3,5— 4 milioane lei, in medie. Este adevărat, nu s-a clarificat situaţia utilităţilor: reţele termice, bran­şamentul pentru gaz, reţele de alimentare cu apă, căile de acces şi aşa mai departe. S-ar putea sâ se obţină sumele de la buget. Este un aspect ce urmează să se clarifice. Oricum, la ceea ce în­seamnă acum construirea unui apartament, oameŢ nii au fost de acord să plătească sumele necesara finalizării lucrărilor, mai cu seamă că în confor­mitate cu prevederile legii, au posibilitatea să cumpere ae-sstt* apartamente.

Flavia SERGHIE

tm»s

; ÎH ATENŢIE PUNGAŞILOR

DE TOT FELUL!@ SAC 1)E CE NE-AM TEMUT,

N-AM SCAPAT ©

In cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Cluj a luat fiinţă un nou serviciu: este vor­ba despre SERVICIUL DE LUP­TA CONTRA CRIMEI ORGANI­ZATE. Aşadar, de ce ne-am te­mut, n-am scăpat. Borfaşii, cri­minalii, traficanţii de droguri şi arme, hoţii de maşini se organi­zează, avînd ramificaţii în mai tonte statele europene şi nu nu­mai. Am reţinut din spusele domnului maior Sabin IELCEA- NU (şeful noului serviciu) că noua structură poliţienească este absolut necesară, pentru comba­terea unui atare fenomen. Mai precizăm uă „Serviciul de luptă contra crimei organizate" nu are nimic cu un alt sector, tot atît de important, şi care a primit denumirea de „Serviciu de piro­tehnie, arme şi explozivi".

T O B O G A N U L I N F R A C Ţ I U N I I

AU ÎNCERCAT ŞI A DOUA

. OARA

Mărginean Dumitru Florin, fă­ră ocupaţie, împreună cu mino­rul Panteă Liviu, au adăstat în­tr-o noapte pe lîngă Magazinul alimentar nr. 14 din Turda.,Cînd. s-au convins că nu-i nici o miş­care, au spart un geam şi au intrat. Cînd au ieşit, aveau bra­ţele încărcate cu ţigări, ciocola­tă, „nessuri" şi alte bunătăţi.

Convingîndu-se că nimeni nu

le-a „avut baiul“, au încercat şi

in altă noapte. Iar s-au încărcat

cu bunătăţi şi în plus cu 6000

Iei pe care i-au găsit într-un

' sertar. Poate că ar fi încercat şi

a treia oară (pofta vine doar . ..

furînd) dar n-au mai avut timp.

Mărginean a fost prins de poli­

ţie iar Pantea şi-a făcut pierdu­

te urmele. Deocamdată.

TILIIARIE

INTR-UN RESTAURANT

Om la aproape 30 de ani, Ioan Bejan, fără ocupaţie dar cu un cazier să-i plîngi de milă, în sea­ra zilei de 10 aprilie a.c., a in­trat in localul privatizat „ Ana- MariaV situat pe str. Amurgului din Turda. Cine-r putea opri pî­nă ce . . . ,

Aici l-a întîlnit 'pe Buta Do­rel, Cum el era lefter şi-a făcut socoteala pe loc: ăsta are . . . cheş. Şi nu s-a înşelat. Sub a- meninţare, i-a sustras acestuia suma de 6623 lei, un ceas de mînă, o brichetă şi pentru a o putea folosi şi un pachet de ţi­gări.

Acum Bejan se află în arestul preventiv al poliţiei. Va ria so­coteală justiţiei pentru^ tîlhăria comisă. •

Ion CORUOS

LIBERALISM...dividualismului propriii experi­enţei istorice americane cu res­ponsabilitatea socială a factori­lor politici.

Neoliberalismul doctrinar este creaţia economiştilor şi politolo­gilor profesionişti, iar aplicarea inspirată a lui la timpul şi locul date este opera conducătorilor politici pragmatici liberali.

Particularizînd acum teoria la situaţia, politică din România ac­tuală se nasc întrebările: -

Care este partidul care va re­prezenta neoliberalismul? Care sint clasele socialo pe care se poate sprijini neoliberalismul?

Normal ar fi fost ca PNL să .fie premierul neoliberalismului. Ditr n-a fost să fie aşa; pină a- eum cel puţin. Dc ce n-a fost să fie aşa? Pentru că PNL a re­prezentat efectiv liberalismul

. clasic pînă la începutul anului 1938, după care a fost practic Înlăturat dc la conducerea ţării de succesiunea de dictaturi care a durat pînă In anul 1990. Reîn­fiinţarea din 1090 s-a făcut de către oameni rămaşi cu ideile liberalismului clasic, oameni pe care tot viaţa i-a rupt de reali­tăţile economice şl politice prin deţinerea lor timp îndelungat ln temniţele comuniste şi izolarea socială ulterioară eliberării.

Să fie PNŢ-CD partidul acela?în legătură cu ideea liberală,

ţărănismul interbelic a fost ca­racterizat de I.G Duca astfel: „Deosebirea dintre doctrina libe­rală şi doctrina ţărănistă stă ln faptul că ţărănismul e bazat pe ideea luptei de clasă, pe cînd li­beralismul pe armonia socială. Ţărănismul îmbrăţişează intere­sele exclusive ale ţărănimii în luptă Je ură violentă cu toate celelalte categorii sociale. Libe­ralismul urmăreşte înfăptuirea sinceră şi deplină a revendică­rilor ţărăneşti, dar armonizin- du-le cu interesele legitime ale celorlalte clase. Doctrina ţărănis­tă este o imposibilitate logică, deoarece nu se poate să fii in acelaşi timp şi partid evolutiv şl partid revoluţionar". Pe cc clase soci;de se sprijină acum PNŢCD? Evident că ţărănimea nu îl sus­ţine.

Să fie F.S.N.?

Pînă a avut din ce împărţi a fost social-dcmocrat. mînă spar­tă. După ce s-a „gătat" strînsu- ra, a început să meargă pe li­beralism.

Să fie F.D.S.N.?

F.D.S.N. susţine că este social- democrat, dar de cind este la putere nu face politică social-de- mocrată şi nici măcar libera­lism, ci llbertinism. Este nor­mal, deoarece un partid ca să poată să facă practic social-de-

mocraţie trebuie să vină la pu­tere după un partid neoliberal, care să facă o acumulare din ca­re social-dcmocraţia să poată împărţi conform principiilor sale.

Să fie P.A.C.?P.A.C. s-a declarat de doctri­

nă neoliberală, dar susţinerea lui de către populaţie este la fel de mare cit este de mare cuvîn­tul onomatopeic ,,pac“.

Să fie P.U.N.R.?P.U.N.R. s-a declarat, hotărît,

de doctrină neoliberală (a se ve­dea declaraţiile domnului depu­tat I. Gavra în „Adevărul de Cluj" din 8—10 niai şi 12 mal 1993). Intre partidele analizate, numai el şi PNL (care are în tradiţia doctrinară sloganul „prin noi înşine") ar putea să dea o speranţă de realizare a capita­lismului naţional în România. In prezent sîntem în marc pcricol dc a avea un capitalism străin.

Clasele sociale care pot avea motivaţia economică pentru a sprijini neoliberalismul, astăzi, la noi sînt producătorii privaţi, Împreună cu salariaţii lor, ţără­nimea şi intelectualitatea. Deo­camdată, Insă, conştienţi de in­teresul lor economic sînt numai proprietarii privaţi, care sînt foarte puţini. De aici vine şi im­pasul economic şi politic In care ne aflam. Din această cauză, şansele cele mal mari de a de­veni marele partid neoliberal lo are P.U.N,R.-ul, care poate trece

la neoliberalism prin naţiona­lism.

-Vom trăi şi vom vedea. Dum­nezeu să dea sfatul cel bun po­porului nostru.

CĂI POSIBILE...toare dc speranţe. Rezultă ca es­te posibilă înfiinţarea unor so­cietăţi comerciale formate numai din şomeri. Structura pe profe­siuni a şomerilor permite presta­rea unei game variate de activi­tăţi şi servicii. Ar avea de lucru atît şomerii cu pregătire de şcoa­lă profesională, medie, cît şi cei cu pregătire superioară. Ar fi nevoie, desigur, rie investiţii fi­nanciare, dar, mal ales, ar fi ne­voie do idei, de inteligenţă. Pen­tru a-şi asigura independenţa e- eonomică, şomerii dispuşi să în­fiinţeze o societate ar putea con­tribui cu o anumită sumă de bani necesară declanşării unor activităţi. Aceasta ar trebui, în­să, sâ aibă un grad marc de rentabilitate. Apoi, sâ fie pro­ductive, beneficiind. în acest fel de scutire de impozite pe o pe­rioadă de 5 ani. Orientarea spre activităţi sau servicii deficitare ar fi in măsură să asigure o por­nire bună din start. Activităţile şi serviciile care ar putea fi a- vute în vedere sunt numeroase. Să nc gîndim, de pildă, la cîteva

ateliere de jucării (în care sun­tem deficitari), de confecţionat potcoave şi eaiele, de obiecte din material plastic, la executarea unor repere mărunte necesare marilor unităţi comerciale şl multe altele. De la servicii sim­ple (comisioane de tot felul, sur pra vegherea copiilor, îngrijirea şi însoţirea bolnavilor şi bătrîni-1 or, .cumpărături, grădinărit, tă­iat lemne, curăţenie în aparta­mente etc.) pînă la servicii mai complexe: reparaţii, depanări au­to, radio-tv. şi altele. In această privinţă satele oferă extrem de multe posibilităţi. Sunt nume­roase localităţi unde nu există servicii, dar ar fi extrem de multe solicitări. Unele oferte vor fi, desigur, temporare, dar lot atît de adevărat este că vor a- pnre altele noi. Să mai adăugăm

că în timpul campaniilor agrico­

le se găseşte de lucru pentru un

număr mare de oameni.

Intr-o primă etapă ar trebui conturat un cadru organizatoric adecvat care să permită desfăşu­rarea normală a activităţilor şl prestarea serviciilor. Apoi ar fl necesar să se întocmească un inventar al activităţilor şl servi­ciilor care In următorii ani ar putea avea o căutare mai mare. Nu în ultimul rind este necesar sprijinul autorităţilor locale c3re ar putea ajuta mult la demara­jul unor asemenea societăţi.

AGIN* A n r v « * M ’ T nF CLtîJf

jZI VA PREZENTAM!

POLIŢIA SANITARĂ (II)t Continuăm discuţia cu domnul doctor Igor DECANOVTCî,

Inspector sanitar şef la Poliţia sanitară Cluj •

— Vorbeam de eficienţa Po­liţiei sanitare.— Şi trebuie să adaug la ce­

le spuse pînă acum că acoperi­ta teritoriului judeţului este îmbunătăţită şi prin funcţiona­rea a patru secţii la Turda, Dej, Gherla şi Huedin, care depind atit tehnic, cît şi administrativ ie noi. De asemenea este foarte activă secţia de Educaţie pen­tru sănătate, care are local pro­priu.— Nici accasta nu facc chiar...

poliţie, nu?— Se spune, pe bună drepta-

,» că a preveni e mult mai u . jor decît a vindeca. în cazul nostru însă şi prevenirea rste destul de laborioasă, întrucît tliminarea potenţialului (alimen­te alterate sau alterabile, păs­trate în condiţii necorespunză­toare, posibilitatea de contami­

nare a apei potabile, poluarea jtmosferei, noxe în întreprin­deri etc.) depind de diferiţi fac­tori asupra cărora trebuie să acţionăm. Rezolvarea concretă î neregulilor constatate de noi depinde dc alţii. Prin accasta faţeleg o conlucrare eu poliţia- poliţie, cum se spune. Iar, da­torită creşterii eficienţei activi- tâţii -noastre de influenţare a celor pe care i-am denumit “al­ţii" s-au instituit şi instituţiona- iizat şi sarcinile noastre de „Po­liţie sanitară". Personalul nos­tru are o calificare deosebită — medici primari sau specialişti, esistenţi medicali cu o îndelun­gată activitate în profil.— “Legea" insă nu vă ajută

în îndeplinirea atribuţiuniior.__ Această lege nu există. Noi

funcţionăm după demult-depă- şitul HCM din 1969, ordonanţe­le guvernamentale avînd un im­pact restrictiv asupra domenii­lor noastre de control. Noua le. ge n-a putut fi emisă de Gu­vern, datorită amenzilor mari preconizate. Ministerul Sănătă­ţii a depus o nouă lege în Par­lament: Boală lungă... cum se spune. Dar nu este lipsit de importanţă că ' ( i r a n u l 1992, spre exemplu, au fost eliberate 3-800 de autorizaţii sanitare de func­ţionare, iar în anul 1993 — 1226. A se reţine însă că In '92 a fost sistată temporar activitatea unui număr de 95 de obiective, iar In 1993 — 37.' Rămînînd tot în domeniul statisticii am aplicat anul trecut 727 amenzi (360.000 lei) iar de la începutul anului pînă In prezent am “împorăit“ 255 amenzi (în valoare de 185.750 Ici). ‘

— Ştiu că aveţi responsabili­tăţi deosebite. Aş dori să le împărtăşiţi şi cititorilor ziaru­lui nostru.

— Avem, spre exemplu, în permanentă atenţie aprovizio­narea cu apă a localităţilor. E- xamenele de ■ laborator confir. mă imensa activitate desfăşu­rată în acest sens. Dacă în mu­nicipiul Cluj-Napoca apa este satisfăcătoare atît cantitativ' cît şi calitativ, nu acelaşi lucru pu­tem spune de Turda şl Cîmpia

JTurzii. La Turda, cantitatea de apă nu este suficientă, cu urmă­rile respective (inclusiv sanita­

re). La Cîmpia Turzii apa este furnizată . cu intermitenţe, tota- lizind un timp destul de redus de circa 3-4 ore. De aici şi ne cazurile. Crelndu-se condiţii de absorbţii a impurităţilor (la dez­gheţ) s-a produs un episod de boală diureică Intr-un cartier de blocuri, necesitînd interna­rea a 70 de oameni în spital. Toxiinfecţiile alimentare, îm­bolnăvirile datorate consumării alimentelor alterate, constituie un alt pericol, aflat în atenţia noastră. In controalele noastre vizăm în primul rînd depistarea şi neutralizarea acestor condiţii. In special mesele comune orga. nizate de particulari (nunţi, bo­tezuri) constituie un potenţial crescut. Este bine ca primăriile să ne avertizeze (cu precădere cînd acestea sint aprobate în cămine culturale, sau alte spa­ţii improvizate). Controlul nos­tru va fi benefic, medicii noştri avînd toate instrucţiunile în a- cest sens.

Apar, în ultima perioadă, şi fenomene noi, supărătoare.

— Da. Vă referiţi probabil la acela de inehiriere pentru acti­vităţi private a unor spaţii a. parţinînd şcolilor. Nu cunoaş­tem necesităţile şi disponibili­tăţile de spaţiu şcolar, «efiind problema noastră, dar unele spa­ţii propuse pentru privatizare nu pot fi admise de noi, datori­tă lipsei unui circuit corespun­zător.

Radu VIDA

O adresă de ultimă oră dc la

Ministerul Sănătăţii permite

Poliţiei sanitare folosirea Ordo­

nanţei nr. 21/1992 (art. 46 lit.

e, f şi g), prin caro cei găsiţi

în culpă vor fi amendaţi între

50.000 şi 500.000 Iei sau cu închi.

soare contravenţională de la15 zile la 2 luni.

GAZETA SPORTURILOR 1000Ctitorită în 1924 — la anul va împlini venerabila virstă de 70

ani — GAZETA SPOUTUKILOIt rămîne una de referinţă in pu­blicistica sportivă românească. Revenită Ia denumirea actuală du­pă Decembrie 1989, GAZETA SPORTURILOR a însumat 1000 de apariţii ale noii ediţii post-revoluţionare. 1800 de numere în care profesionalismul şi experienţa „veteranilor", în frunte cu direc­torul general loan Chirilă, s-a împletit armonios cu tinereţea noului val do condeieri. Tuturor prietenilor.colegi de Ia GAZE­TA SPORTURILOR, întregului colectiv redacţional urarea de-a ţine mereu sus steagul probităţii şi competenţei profesionale, spre strălucirea sportului românesc. ADEVARUL DE CLUJ

SPOIIT — SPORT Volei: ROMÂNIA - UCRAINADate noi despre întîlnirea de

duminică, 16 mai: stîlpii, fileul, tijele, stativul pentru mingi au fost aduse de la Bucureşti de domnul Wiliam Schreiber, an­trenor federal • meciul de du. minică este al doilea ai repre­zentativei noastre. In primul lor meci, disputat luni, 3 mai, Israel— România 3-1 (8, 14, -14, 12), - meci început în sextetul Pâdu­re ţu — Şoica — Dascălu — Pi- ţigoi — Groza — Grozav. In alte întîlniri din cadrul grupei. “C“, Israel — Ucraina 2-3, Israel— Danemarca 3-1 • sponsorii clujeni se numesc Banca Co­mercială Română, _Banca “Dacia

Felix“, Salto, Anaconda, Flacă­ra SA, Napotex, imprimeria “Ardealul". Se aşteaptă sponsori şi pentru celelalte două întîlniri din 30 mai (cu Israelul) şi 13 iunie (cu Danemarca) • progra. mul sălii a fost întocmit de dom­nul Vladimir Cinczan • din par­tea “Gazetei Sporturilor" se va afla la €luj-Napoea colegul nostru, reputatul cronicar, Aure*

■ lian Brebeanu • comisia tehni­că este formată din domnii D. Va­sile, Mihai Ioanovlri (arbitrii internaţionali, ambii din Bucu­reşti) şi. Viorel Chioreanu (ar. bitru internaţional, Cluj-Napo- ca). Dem. SOFRON

Spectacol de gafă...'Miercuri seară, la lumina re­

flectoarelor, Stadionul Wembley din Londra ,— celebra catedrală a fotbalului englezesc — a găz­duit actul final a l , competiţiei europene Cupa Cupelor. Disputa dintre- formaţia italiană ' A.C. Parma şi Royal Anvers (Belgia) a prilejuit un spectacol de gală. Net superiori ca incisivitate şl putere de luptă, cu derutante schimbări de ritm şi pase, ita­lienii şi-au adjudecat pe merit victoria cu scorUl de 3—3 (2—1), prin golurile semnate de Minottl

(min. 10), Melli (min.' 29) şi Cuoghi (min. 84). Golul belgie­nilor a fost înscris de Severyns (min. 11).

...şi unul de duzinăTot prin intermediul micului

ecran am fost părtaşi şi la me­ciul din prima manşă a semifi­nalelor Cupei României dintre Universitatea Craiova şi Gloria Bistriţa. Un meci încilcit, cu faulturi şi trageri de timp, un fel de' luptă oarbă de parcă o perdea s-a aşternut peste ochii celor din teren. Păcat de timpul pierdut în faţa micului ecran.

(v.m.)

S.C. R O -ITPRODSERVIMEX S.R.L.

angajează aMUNCITOÂRt (sub 30 ani) califi­

cate înA meseria jiu su t, cro itFEŢE ÎNCĂLŢĂMINTE.

Informaţii suplimentare fa sediul firmei: 3400 Cluj-Napoca. str.Cîmpina nr.62 (S.C.C.A. MUNCA INVALIZILOR)

ZILNIC între orele 9*14. <13119)

Sucursala Drumuri Poduri Dej cu sediul în municipiul Dej,

str. M.Emlnescu nr.1 organizează în data de 19 mai 1993,

orele 10, LICITAŢIE PUBLICĂ pentru închiriere spaţiu comercial

situat în Dej Triaj - parter bloc nefamillşti, în suprafaţă de 60 mp. Preţul de începere se va anunţa la

începerea licitaţiei, iar cîştigătorul se obligă a achita, anticipat, CHIRIA pe

primele 6 iunl. (375)

"ARDEALUL"S.A. Ciuj-Napoca *

Str. Pata-Rît nr.17,

scoate la concurs în data de 27.05.1993,= următoarele posturi:

m DIRECTOR GENERAL m DIRECTOR ECONOMIC

Condiţii: pentru director general - studii superioare de specialitate - transporturi auto; pentru director ec. - studii superi­

oare - finanţe contabilitate. Vechime: 10 ani în specialitate; Domiciliul stabil în Cluj-Napoca.

Relaţii suplimentare şl tematica de concurs se vor obţine de la comp.personal - telefon 14.11.90, |nt.45. (1476B/A )

h ţ j a i t aorganizează concurs în data de

2.06.1993 pentru ocuparea unui post de INGINER CONSTRUCTOR

(bărbat), în specialitatea construcţii civile şl industriale. Candidaţii trebuie să aibă experienţă în proiectare sau

execuţie construcţii civile si in­dustria le le minim 5 ani şl sa posede

* buletin de Cluj-Napoca. înscrierile pentru concurs se fac la

sediul unităţii, P-ţa 1 mal nr.4-5, la Serviciul reiaţii de munca, pînă la data de

1.06.93, de unde se obţin şi relaţii suplimentare la telefon 13-40.26,

interior 364 sau 153. (1475Î

S.C.ZOOFRUCT S.A. BACIU închiriază

BLOC LOCUI NŢEpretabti la practicarea turismului, în sat Berlnd pc şoseaua CiuJ-Zalău.

Informaţii la telefon: 13.42.47, 13.06.92 şi 11.80.71. (16256)

AL KARAMA S.RL. Vă^oferă, en-gros, sortiment® de

ŢIGĂRI şi CAFEA la preţuri foarte avantajoase:

LM - 310 lei; BT -180 lei; BOND - 285 lei; CHESTERFIELD - 370 lei şl NiSS CAFFE,

CLUB - 200 g - 1650 lei.Zilnic între orele 10-17 pe sîr. Emil

13 .25 .80 .

ETON 2001 - SRL

Hotel "Timişoara", corp B, cam.44)6\

et.IV• Intermediază

obţineri de PAŞAPOARTE DE SERVICIU

©u. .mediază VIZE pentru ITALIA, ELVEîîA. Orar: zilnic, orele H-17(ex*

clusiv joia) Telefon 096/11.72.17 (15109)

SCCA INC.FLpRA Cluj-Napoca str.Padln F.N.Complex Flora

angajează urgent un CREATOR MODELE ÎNCĂLŢĂMINTE (sau croitor

încălţăminte care cunoaşte con­strucţia de tipărire) cu posibilităţi de

încadrare Tn regie sau acord. Salar negociabil.

H S S L— STelefon 16.16.77.

S.C. "TELEZIMEX"Str. Izlazului nr.18 (lîngă UNION) scoate la

concurs două posturi de VÎNZĂTORI PENTRU SECTOR ELECTRONICE,

Condiţii:0 vîrstă maximă 30 ani ® aspect fizic

plăcut R cunoştinţe în domeniul aparaturii electronice

Informaţii suplimentaro la tel. 16.12.16. Concursul va avea loc în data de

'ADEVARUL DE CLUJ PAr ,m \ 6

S . C Â G R O H E C s aCLUJ-NAPOCA

organizează, în vederea valorificării UTILAJELOR CASATE -

TRACTOARE U 1010 DT şl MAŞINI AGRICOLE, următoarele licitaţii la

sediile secţiilor de macenizare după cum urmează:

1. Vîlcele 25.05.*93 orele 10 * com.Feleacu Rediu 25.05.’93 orelel2 • com.Feleacu

2.Unlrea 2S.05.'93 orele 10 - mun.Cluj-Napoca Chinteni 28.05.'93 orele 12 • comuna Chinteni

3. Coruş 27.05.’93 orele 10 * comuna Baciu Mera 27.05.’93 orele 12 - comuna Baciu Baciu 27.05.’93 orele 14 - comuna Baciu

14.Someşeni 20.05.'93 orele 10-mun.Cluj-Napoca înfrăţirea 2S.05.'93 orele 12 - mun.Cluj-Napoca

15. Gheorgheni 31.05.'93 orele 12 - com. Feleacu16. Deuş 1.06.’93 orele 10 - comuna Chinteni

Măcicaş 1.06.'93 orele 12 - comuna Chinteni|7.Fe»urdeni 2.06.'93 orele 12 • comuna Chinteni.

Listele cu utilajele propuse pentru licitaţie pot fi consultate la sediul

S.C. AGROMEC S A Cluj, str. Tineretului nr.59 începînd cu data de 17 mal 1993.

S.C. "METALO CHIMICE S.A. Cluj-Napoca, B-dul Eroilor nr.21-23,

vinde prin licitaţie publică, următoarele mijloace fixe:M boxpaieţl metalici a mobilier comercial ^ c iu r mecanic

' SI presă balotat hîrtle Licitaţia va avea loc în data de

20.05.1993, ora 10, fa Biroul Adminis­trativ situat în B-dul 22 Decembrie nr.4.

Participanţii la licitaţie vor depune ia casieria societăţii, pînâ ia daîa de20.05.1993, GARANŢIA DE PARTI­

CIPARE reprezentînd 10% din valoarea bunurilor pe care urmează

să le liciteze.Pentru informaţii privind valoarea, starea şj

locul unde pot fl văzute mijloacele fixe, rugama vă adresa la biroul administrativ din B-dul 22 Decembrie nr.4, între orele 9-14 sau la telefon: 11.57.29. (16324]

flmprlmerla "ARDEALUL” CLUJcu sediul în Cluj-Napoca,

B-dul 22 Decembrie 146, organizează concurs

pentru ocuparea poâulul de

JURISCONSULT(bărbat), în data de 24 mai 1993,

ora 9.Relaţii suplimentare la telefon

14.51.15, Int 120. (380)ţşaar, n i » uawMw— W i

Firma S.C. "SERVICE KftPH" S.R.L. angajează

o DISTRIBUITORI LAPTE©Condiţii:

E Domiciliul: cart. Mănăştur;0 Studii: minim 10 clase

Salar mediu pe lună 35.000 brut Informaţii, tel. 1 6 1 .4 4 8 . .

str. Cjcfum 25, ap. 6 (16268)

CLUJ-NAPOCA Sîr. Dîmboviţa nr.77, etal II

(COMPLEXUL “EXPO" R/3ĂRÂŞTI) Telefon 095 -15-24-92

©OPERATOARE TERMINAL? CAL­CULATOR, în condiţii de salarizare AVANTAJOASE

Suplimentar:• domiciliul stabil în Cluj-Napoca- limbă de circulaţie Internaţională- vîrsta maximă 35 ani

Relaţii: zilnic, ţgsediul firmei, între orele 10 -18. (381)

%

S.C. "C.C.M."S.R.L. Cluj-Napoca, str. Crinului nr.9, te!. 095/152608OFERĂ: en-groa şi en.detall, la preţurile cele

mal avantajoase următoarele produse:Si BERE - RAKOC2I, KINIZSI, DREHER

PILS, DREHER EXPORT, POLGARI, SPATEN, DREHER BAK, ROCKICELLAR

■ Ulei de floarea soarelui 0 Vopsea auto (RPU) - AUTOLUX - de

toate culorile ©CHIT pentru reparaţii şî CHIT pistol

(Şpriţ chit)Achiziţionăm sticle de bere import, ta

preţul de 25. lei/buc, respectiv sticle de Pepsi- Cola de 1 litru, la preţul de 60 lei/buc.

Toate grodusele sînt din im p o rt GARANTAM CALITATEA PRODUSELOR.

PROGRAM:GROS 9-17, EN-DETAIL 8-21(15471)

REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE Cluj-Napoca

B-dul 22 Decembrie nr.79 Organizează licitaţie publică deschisă,

in data de 15 Iunie 1993, ora 12, pentru executarea lucrării "PUNCT TERMIC DE 5 Gcal" amplasat în

zona Mărăşti, lîngă blocul 16.Solicităm ca ofertanţii să fie

specializaţi în construcţii şl Instalaţii termice.

Documentaţiile de licitaţie se pot obţine de la sediul unităţii, serviciul

"Tehnic", cam.17. Depunearea ofertelor se face pînă la data de 14 iunie a.c., orele 12, la

secretariatul unităţii. Rezultatul licitaţiei va fi anunţat în

data de 25 Iunie a.c., orele 13. (ieios)

CLUJ, B-dul Decembrie 102PLĂŢILŞ SE

FAC IN . URMĂTOAREA

ORDINE:

HVINERI,14 RM! ’SS: nr. 917-981 m LUNI, 17 MAI ’93: nr.981 -1080 H MARŢI 18 MAI ’93: nr.1081-1180 H MIERCURI 19 MAI '93: nr. 1181-1220

încasări zilnic, orele 9 -16,30

Plăţile se fac între orele IS^-16, numai persoanei al cărei nume

este pe chitanţă.

ADMINISTRAŢIA FINANCIARĂ A MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

P-ţa Victoriei nr.19 O R G A N I Z E A Z Ă :

în data de 28 mal 1993, ora 10, i» sediul unităţii, CONCURS în vederea ocupării

posturilor vacante de:0 ŞEF SERVICIU URMĂRIRE Şl ÎNCASARE IM­

POZITE Şl TAXE DE LA PERRSOANE FIZICE Şl JURIDICE;

B ŞEF-BIROU CONSTATARE Şl IMPUNERE PER­SOANE FIZICE;ŞEF BIROU SALARIZARE, PERSONAL, JURIDIC, ADMINISTRATIV;

■ CONSILIER JURIDIC;B INSPECTORI DE SPECIALITATE B INSPECTORB REFERENT - studii medii economice f l REFERENT - studii superioare economice. Condiţiile de participare la concurs, tematica şl bibliografia pot fl consultate la sediul unităţii,camera 71, zilnic între orele 13-15,16 pînă la daîa de 26.05.1993, ultima zl de

înscriere la concurs. (382) .

c. SOFTWARE ITC sa.Filiala Cluj-Napoca

Str.Prof.dr.Gh.Bîiascu, nr.109, *tel. 11.67.S7, anunţă organizarea

LICITAŢIEI PUBLICE deschise în data de 19 mai 1993, ora 10, pentru vînzarea de MIJLOACE

FIXE, SPECIFICE TEHNICII DE CALCUL. (15494)

l e f i M f r i f iUTILAJE PENTRU INDUSTRIA v ALIMENTARA Sl TEHNICA FRIGULUI

cu sediul în Cluj-Napoca, str. F-cll de chibrituri nr.5-11

angajează CUNOSCĂTOR DE LIMBA RUSĂ (avansaţi) pentru activi*

tatea în cadrul unei reprezentanţe permanente în un? din ţările C.S.I.

Informaţii suplimentare la teL 13.47.03; Ssrv. Marketinq-export. (16289!

Agenţia DiNESCU-StEBU, transportă per­soane in GERMANlAşi RETUR. Organizea­ză VACANŢĂ ih GRECIA. Informaţii, Cluj 13v7448, sau 092/41.12.39. (14977/A)

SCELIF S.A. Cluj-Napoca pe data de 31 mai 1993,

organizează: CONCURS pentru ocuparea unul

post de «CONTABIL ŞEF.Căndiţil: studii economice superioare,

vechime mlnlm 8 ani în contabîlltate-financlar. Informaţii suplimentare la sediul unităţii sau la

telefon 13.05.14. (374)

ADEVĂRUL DE CLUJ

§ ZEPA. Desi săptămîna trecută localitatea Zepa a fost declarată zonă de securitate, luptele au continuat, totuşi, forţele sîrbe au permis elicopterelor ONU sâ e- vacueze o parte a răniţilor din oraş. Pină acum doar 89 din cei pesto 200 de rănit! au fost evacuaţi departe de asediul sîrb asupra oraşului Zopa.f WASHINGTON. Una din posibilele iniţiative ame­

ricane in privinţa rezolvării conflictului din Bosnia o constituie hotărîrea de a trimite trupe în Macedonia şi

Kosovo. Obiectivul Imediat şi principal este de a în­cerca evitarea extinderii conflictului din Bosnia, Kosovo şi Macedonia fiind un fel de graniţă intre fosta Iugo­slavie şi ţările balcanice, incluşii Turcia.

© LONDRA. Armata Republicană irlandeză este învi­nuită de instalarea unor bombe în două oraşe, Oxford şi Bristol, care au fost închise imediat de către poliţie. Explozibilele se pare că au fost instalate în mari. maga­zine din aceste oraşe, iar zona centrală — unde se află aceste magazine a fost evacuată. Experţi in detectarea şi dezamorsarea bombelor sint in alertă. în urma amenin­ţărilor telefonice anonime din ambele oraşe.

0 LONDRA. Poliţia londoneză a arestat miercuri un fost membru a r gărzii de securitate a aeroportului din Londra, Philip Walls.. cunoscut sub numele de Florida Bill. Walls a dispărut, acum 4. ani şl de atunci este cel mai căutat infractor din Anglia. El a reuşit să colecteze

prin înşelăciune aproape 1 milion de lire sterline de la autorităţile aeroportului sub pretextul asigurării- unor aşa-zise forme da călătorie prin. cărţi de credit. El a fost denunţat de un telefon anonim primit la ziarul lon­donez „Sun Newspaper'1.

O MOSTAR. Ultimul acord de încetare a focului nu este respectat.' Deşi s-a încheiat ieri un acord de înceta­re a focului, luptele între croaţi şi musulmani au con­tinuat în zona oraşului Mostar. Acesta este cel de-al doi­lea acord care n-a fost respectat de părţile aflate în con­flict, ceea ce a dus aseară la incendierea unei mari părţi a Mostarului. Atacurile se desfăşoară de ambele părţi cu toate tipurile de armament uşor şi greu iar in­tensitatea luptelor a făcut ca mii de musulmani să pă­răsească zona pe diferite căi, sub protecţia trupelor ONU.

(EASTER PRESS)

E X P L O A T A R E A M I N I E R Ă

A G H I R E Ş

com. Aghireş str. principală 266* angajează -

S U D O R I E L E C T R I C Şl A U T O G E N

___ (16283)

r FUNDAŢIA PENTRU TINERET CLUJ organizează cursuri

■ coafură■ cosmetică

■ ospătari, barmani Str. Moţilor 18. tel. 19.70.97. (14769)

S C „AVICOLA" CLUJ vinde: .

• GĂINI ROŞII, vii, de la FERMA NR. 23 PO­PEŞTI ’

Informaţii: telefon 13-63-91. (16148)

I CB

-m ic a ’PUBLICITRTE

S C H I M B U R I

• Schimb -casă 4 camere pe teren 1000 mp Plopilor. Cer peste 4 camerc mari. Va­riante, 13.53-52. (16110)

• Schimb cameră, bucătărie, dependinţe (47 mp) ICRAL plus spaţiu posibilitate privatizare (23 mp) zona centrală, cu apar. tament 2-3 camere ICRAL. Te­lefon 16-71-68. (16129). • Schimb casă proprietate Oradea cu similar Cluj-Napoca. Telefoh 12-40-57 (16045)

• Schimb 3 camere cu gar. sonieră diferenţă Tel. 12-46*53.(16038)

• Schimb proprietate: ofer central apartament una cameră confort mărit, încălzire gaze plus diferenţa, solicit spaţiu mai mare (2-3 camere) în aceleaşi condiţii. Telefon 13-92-58.(15436)• Schimb două camere ou .

trecere plus garaj central. Cer două garsoniere confort I. 17-14- 1?. (16054) .

ţ • Sociclate Cotncrcială Mu­reş SRL. angajează: ospătari. Informaţii sir. Lombului nr.6. (16360)

• Deţinem spaţiu amenajat pentru alimentaţie publică parter 105 mp, subsol (depo­zit) 45 mp. Căutăm asociat din ţară sau străinătate pen­tru diversificarea — repro­filarea activităţii. Variante. Aşteptăm ofertanţii în pe. rioada 18-21 mai orele 17-20 |tr. Petofi (Tutunului) 11, oar Detunata Tel. 14-47-31. (16013)

• Ofer spaţiu comercial ame­najat pentru magazin alimen. tar, suprafaţa 1000 mp. Alba Iu­lia. Relaţii la tel. 968 — 2-24-24 orele 18-22, familia Ştef Ioan. (15689-A)

• Caut urgent spre’ angaja­re confecţioneri textili ■ ■ pentru contract de lucru cu Ungaria, în condiţii foarte avantajoase. Informaţii telefon 13-31-33 între orele 20-21. (16357)

• Angajez instructor auto sa­lar deosebit. Vînd Renault 5, 12,9, 11. Telefon 18-99.12 după ora19. (16112)

• Gaut asociat străin cu ca. pital pentru formarea unei so­cietăţi comerciale cu profil pro- . ducţie prestări comerţ, oferte serioase. Of. poştal 1, C.P. 1054. (16054-A) . - -

• Familie tînără serioasă,. în­grijim persoană în vîrstă con­tra locuinţă. Telefon 18-61-01. (15628-B)

• Caut profesor pentru ore de limba română. Tel. 11-86-40. (15714)

• Angajez vopsitori auto ca­lificaţi. Telefon 15-35.47.(15717-A)

• Angajez fete prezentabile pentru barul de noapte: grecesc ; El Greco. Relaţii la adresa: str. Almaşului nr. 3, sc. I, ap. 6, e- taj II. Telefon 17-81-11 între o- rele 18-20. (16286).

• Angajez pensionar, bun or­ganizator, jumătate normă, pen-, tru agenţie difuzare presă. Ofer­te C.P. 1 — 347. (16290)

• Televizoare color JVS, Sa­nyo, Nei, preţ redus. Cartierul Zorilor complex Orizont, sub a- linientara. Deschis 8.20.

• Angajăm vînzător piese au­to, Telefon 11-66-74 între 9-17.

• Firmă româno-elveţiană, or­ganizează săptămînal excursii în Polonia Telefon 16-55-89 sau14-74-94. (16313)

• Tînăr serios 33 ani, 180 ca- M serviciu pe timp de noapte jrter garanţii. Exclus om de or­dine). Prefer centru sau Mărăşti. Mefon 14-60-27 după ora 19.• Angajăm vlnzătoare pre­

alabile. fără obligaţii. Str. Mo­tor 100. (16383)

• Angajez vînzătoare ambu. «ntă, necăsătorită. Reiaţii la a- “r«a: B-dul Eroilor nr. 17, ap. » (16364-A)• Angajăm personal de spe-

f1,.'tate pentru alimentaţie pu- “'câ. Informaţii Bariţlu 30, ore-* 8*12. (16138)• întocmim acte vînzare —

^tnpârare autovehicule, str. "inyi (Piaţa Cipariu). Telefon H-54-32. (16378), • Firmă particulară, angijea- ţ frigotehnlst, condiţii foarte "antajoase Telefon 11-26-28, **!e 9-17. (16379) z

0 Co durere tn suflet a n u n ­

ţăm tnoeterea d in v iaţă, la n u ­

m ai 43 an i, o scum pei noastre

m am e M IHUT SAVETA. Inmor-

m ln laroa — s im bătă 15 m al, orn

ÎS, la c im itiru l M ănăştur. Copiii.

(15767)

0 Sincere condoleanţe la tre­

cerea In lu n iM drepţilor a celui

mal devotat ţl m inunat prieten

col. (r.) IO AN M A CAV E l. f a ­

m ilia Purchcr. (15356)

0 Azi se îm plineşte un an de

etnd ne-a părăsit pentru to t­

deauna cea care a fost

PETRICAN M ARGARET A . L a­

crim ile ţ l durerea d in «uitatele

noastre nu s au Ktliitt. Parnsta-

■ul va avea loc m tlne, 15 m a l,

orele I I , 10 la b iserica Sf. Petru

ţ l Pavel d in G rigorescu. t-'aml-

llu Indo liu tă. (16122)

0 S intem a lă tu r i dn dom nu l

Z lm an Ioan la treccroa In ne­

f iin ţă a soacrei «ale. Colectivul

cantinei I I Observator. (1612%)

0 Au trecut 5 săptăm âni de

lacrim i şl durere de etnd ne-a

părăsit pentru totdeauna cel

care a fost un soţ ţ l tată Iu b i­

tor cum n u există In această

lum e, IU U U DANCUŢA. G o lu l

lăsat In sufletele noastre n u va

putea fl um p lu t decit de lu m i­

na b u n u lu i Dum nezeu. Comemo­

rarea dum in ic ă , 15 m a l, ta b i­

serica d in Someşeni. In veri

nem lng lia ţi sot la Rodica, f i i i ,

R âu l ţl C ătă lin . (16281)

0 Readucem In m em oria ce.

lo r care au cunoscut-o şl In-

drăgit-o, îm plin irea a 6 săptă-

m in l de la d ispariţia fu lgerătoa­

re a celei care a fost cea m al

b un ă soţie, m am ă, soacră şl b u ­

n ică RUSU ANA păstrind tui.

m om ent de reculegere Ia s lu jba

dc pom enire a bisericii ortodoxe

d u m in ic ă , 16 m ei. Fam ilia in veci

nem ing lla tă . (16275)

0 Durerea d in sufletele noas­

tre este la fel de m are şi acum .

Ia îm p lin irea a 6 săp tăm în l de

cind ne-a părăsit pentru totdea­

una lu b îlu l nostru sot Şi ta tă

B ALOG H ARP I. I n veci nemin-

g liatl so|la Nuta şl f iu l Arpişor.

(16233)

0 îm părtăş im durerea asisten­

tei şefo Mesaroş M ariana ' d in

sec|la medicală a Sp ita lu lu i m i­

litar C lu j, p r ic inu ită de decesul

ta tă lu i drag. Colectivul secţiei-

(16297)

9 Sincere condoleanţe fam i­

liei Mlcle F e llilan . Asociaţia lo ­

catari Padlş 3- (16317)

* S au scurs pentru noi şase

săp tăm în l grele, p line de dor şi

tristele. VAS1I E DUM A

GU KD EA N , d ing u l şl b u n u l nos­

tru so| şi tătic nu m al e prin tre

no i. G iru lu i aceya e ch inu ito r

ţ l nu ne vom îm păca cu el ni*

c loda iă . Porastnsul vo avea loc

stm hătă, 15 m a i, ora 9. la bise­

rica d in D du l Eroilor. Soii.i

Lucia şl cop iii Kareş şl Teodora.

(15998)

0 Cu aceeaşi nem ărg in ită d u ­

rere am in tim că au trecut 6

săp tăm în l de cind ne a p ărăs it

pentru totdeauna draga şl prea-

scumpu noastră soţie, soră, cum ­

nată şi m ătuşă av. CARM EN

S IM T ION . cerem onia de co­

memorare are loc la biserica Sf.

V lnere (M lnorlţllor) B du l E ro i­

lor in ziua de IA mal «1993, orele

13. F am ilia îndurerată . (15978)

— « Cu durere ln In im i ne des.

p ărtin i de cel care a fost b u ­

n ic . socru POP C. N ICO LA E —

M IK I. Dum nezeu să-l odihnească

In pace sufletu l. F am ilia Mozsay.

(16001)

~ 0 Al fost o floare şl un v is /

O stea frum oasă ce s-a stins.

S int şase săp tăm în l de etnd

m-a părăs ii scum pul meu fră ­

ţior D O REL (IIIS , lăsim iu m l

doar am in tirea clipe lor vesele

petrecute îm preună. Te-am Iu ­

b it şl nu te voi u ita nic iodată .

Surioara Ancuţa Rus. (15977)

0 P ioasă aducere am in te ~in

• săp tăm în l do la decesul d ra ­

gei noastre m am e şt bun ic i

M I'K K ŞAN ROZ AL IA . Fum tlla.

(I6‘I32)

0 Au trecut şase săp tăm în l de

lacrim i şl dor de cind - moartea

nem iloasă l-a smuls d in tre noi

pe scum pul nostru fiu ţ l fră­

ţior DOREL RUS de num a i 18

an i. In v ităm pe toţi cel ce l-au

cunoscut ţ l Iubit să partic ipe

la comemorarea care va avea

loc dum in ică , 18 m al, la mor-

m in t In c im itiru l M ănăştur. Era

un vis m isterios j Şl b lînd d in

cale-afarâ / Şl prea era do tot

frum os I Şl-a trebuit să p iară .

Tata Iz ldor. m am a Roztca ţl

surioara Ancuţa, (15977-A)

0 S .au scurs 'şase- săp tăm în l

de etnd ne-a părăsit pentru to t­

deauna la num ai 18 an i scum ­

pu l nostru nepot şl verişor

DOREL RUS. Dum nezeu să-l O-

dlhneascâ In pace. U nchiu l Va­

sile, m ătuşa Geta şl verişorii

M a r iu s ,' Bebe şt Adl d in Şălicea.

(15976)

0 N ici lacrim ile , n ic i durerea

n-au trecut d in sufletul nostru

ta îm plin irea u nu l an de cind

in im a celu i ce a fost BAUMOŞ

TEODOR, bun ţ l Iub itor, a în ­

cetat să mal bata. Fle-I som nul

veşnic încon jurat mereu de dra ­

goste şl aşteptare. Parastasul de

u n an va avea loc dum in ic ă ,

16 mal 1993 ia biserica d in Mă-

năştur. Soţia Ana, fiica Angela,

fiu l Dorel, ginerele E m il, nora

L iv ia şi nepoatele Sorana şl

Ana-Maria. (15986)

9 Sintem" alături de colega

noastră c iu h u ţă Aurelia la d u ­

rerea p r ic inu ită de pierderea ta ­

tă lu i. Colegii de ia Şcoala nr.

15 C iu l Napoca. (16052)

0 Sincere condoleanţe dom .

nu lu l pop Nicolae >l fam ilie i

pentru pierderea celei ce o fost

m am ă şl soţie POP LUORKTIA.

S intem a lă iu il tn aceste grele

momente. Fam . Vălean, cosm a.

R om an , M iron, Păcuraru , t-etl

şl R adu . (15933)

0 In im ile şl sufletele noastre

slut to t aşa de triste »l îndo lia ­

te ca şl in l t m ai 1991 atunci

c ind s o stins d in viaţft dra

ga. scumpo şl Iub ita no*istră

soţie, m am ă şl soscrâ TR1PON

IK IN A d in Fodoro. F iori şl la­

crim i veghează Irlstu l m orm in t.

Fam ilia in veci nem ing ila iâ .

(15376)

0 O lacrim ă pen iru m am a

OLTEA la patru ani de la de­

ces. Ir ina şl Xontos Lu ludach l.

(15995)

# A m intim rudelor Şl cunoş­

tinţe lor efi pe I* mai se îm p li­

neşte un an de la trecerea tn

ne fiin ţă a scum pulu i nostru

soţ, ta tă ţl bun ic MOCAN IOAN

pe caro nu-l vom uita n ic ioda­

tă. conv inornren va avea loc

pa IS m a l la biserica Cal varia.

Fam ilia . (1JW2)

0 Cu durere In tu lle t anun ţăm

încetarea d in viaţă a cel ol ce

a fost IGNAT SIM ION d in Po­

peşti. Inm orm în tarea va avea

loc Simbătă 15 m al l»93. Mai iu.

Petru ţ l Lu creţia. (16136)

0 V e ţ’ilcă p .im enlre dragu lu i

meu îrm e colonel G KEOUG IIK

S/1H A11 lit şuplt* mu do In de ­

ces. Aurel. 115511)

0 ca lacrim i fn ochi şl du re ­

re In suflet an u n făm încetarea

d in v iaţă a scum pu lu i nostru

bun ic IG N AT S IM IO N d lo Po­

peşti. Nepoţii Kadu şl Luci cu

fam iliile . Dorm i ln pace, suflet

drag. (16336-A)

0 S intem a lă tu r i de colega

noastră Coteer A na In aceste

momente grele p r in care trece

şl exprim ăm sincere condo lean .

(e fam ilie i îndo lia te . C ons iliu l

şl salariaţii de la "A lian ţa* Cluj-

Napoca. (16318)

0 Cu adincS durere anu n ţăm

tncetarea d in v ia ţă , d up ă o l u n ­

gă şl grea su ferin ţă , a scum pu ­

lu i nostru so|, ta*&< socru f l

bun ic NUELEANU IO N , In v lrs tâ

de 67 an i. Inm orm în ta rea va a-

vea loc v ine r i, ( l m a l. I M , ora

I t de la capela veche a c im it i­

ru lu i M ănăştur. F am ilia în d o ­

l ia t ă . (16346)

* Cu In im ile zdrobite de d u ­

rere anun ţăm încetarea fu lge ră ­

toare d in viată a scum pu lu i

nostru sot, ta tă ţ i socru ş e r b

IO A N (NELU) In v îrstă de S8

an i. Cti al tră it te am Iub it, cit

vom trăi te vom ' p linge. A l fost

un ta tă şl un soţ Ideal şl u n

suflet de mare om enie. Soţia

M ărloara, ' fiica Dan ie la şi g ine­

rele Mircea. Inm orm în tarea va

avea toc s im bătă 15 m al, ora I I ,

la c im itiru l d in M ănăştu r.

(18160)

0 Transm item sincere condo­

leanţe fam ilie i celu i rare a fost

col. (r.) ION M A C A V E l, o m de

aelasă ţ inu tă m ora lă . “Hambur-

ger 2000“. (I6IJ9)

0 Ne despărţim cu durere fn

suflet, de cel m a l b u n prieten

şl vecin coi. (r.) M A C A V E l

IO A N . întreaga noastră com ­

pasiune şl condoleanţe fam ilie i

greu încercate. Fam ilia Ţ ugui.

(18375)

0 M u lţum im lu tu ror celor ca­

re au fost a lă tu r i de no i in m a ­

rea durere pric inu ită ' p r in t ie .

cerea In ne fiin ţă a scum pu lu i

noslru soţ ţ l ta tă SANUU

BOOEA . îndurerata soţie Marloa-

ra. copiii R âu l şl N im le ta . Dorm i

In pace suflet bun . (16376)

0 S intem a lă m ii de nepotu l

nostru C ă lin In marea durere

a m orţii m am ei sole. F nm illa

M arin . (I6t«4)

0 N ici moartea nem iloasă nu

le va putea sm ulge d in su fla tu l

meu, dragă tată, POP N ICO I.AE

(M IK I). Im norm ln in ran are loc

azi I I m a l 1993. ora 13, la c im i­

tiru l Central. Fiica îndurera tă

Adriana. (16115)

0 S lneeie condoleanţe cum natu lu i

nostru M lhuţ C ă lin ta decesul m a ­

mei drag i. Dennlse şl Dorin t*ettt-

şo(. (16131 - A)

0 ln itccute mom ente grele trso-

tlte dt> gtndurt triste sintem a i.ltu rl

de ginerele nostru M lhu t C ă lin In marea d m r te p r ic inu ită dc pierde­

re» mamei şl cuscrei, (•■fim Vlorl-

cn şl Gheorghe M ltlcş (16131)

0 Smii a ia turl <1e cum natu l meu

M lhm ra ;m , tn m arsa du ie re pftn

diTvMii in im e l d i» t jl. ( l .u u MHIeş. (irw8)

AbEVAKUL DE CLUJ' 'PAGINA 8

• Cu ocazia zilei de naş. tere a mamei şi soţiei CIOllA MARIA, noi iţi urăm un sin- cer “La mulţi ani“. Ionel şi Aurel. (1G303)

VJn z ă r i

Cumpăr garsonieră, apartament sau teren

pentru construcţii. Telefon 14.75.13,

_J4.29.07.nB9i \

garsonieră, apartament, casă sau teren.

TeLl 1.57.15.(10900).

Vinzări-cumpfirSrl do Icase şi terenuri prin \ PRIMORDiALj g str. Gheorgheni, nr.33,\ P 14.99.37,

întocmim contracte vînza re-cum pă ra re A U T O V E H I C U L E .

Str. Miron Costin, cart. Gruia (spre hotel

Transilvania) Telefon 13.97.26,

(15277)

• Vfnd apartament şi garso­nieră sau schimb cu casă parti­culară. Telefon 16.04-21. (15712)

• Cumpăr trei camere, Mă­năştur. .Telefon 18-74-13 orele13-20. (15695-A) .

yînd excavator Castor pe pneuri,., cu cupă ţi dispozitiv Dragllna. Str. Aurel Vlaicu 2, ap. 40. Telefon 14-07-74. zilnic15-19. (15594-A)

• Vind videorecorder Sam. suna .cu telecomandă (model 1991) stare excepţională. Preţ 340 DM. Telefon 17-88.86 tntre orele 14.19. (16354)

• Vînd cabană din lemn nouâ (transportabilă). Informaţii te. lefon 12-05-73 după ora 20. (16114)

• Vînd caroserie Dacia 1310 nouă. Telefon 13.88-42. (16119)

• Vind garsonieră. Preţ 5.000.000 iei. Telefon 11-18-74. (16121-A)

• Vind Dacii 0 km, berlină, break, papuc. Telefon 12-21-28. (16120)■

• Vînd apartament 2 camere confort I Sibiu. Familia Filip, telefon 924 — 8-02-95. (16121)

• Cumpăr grădină şi aparta­ment două catncre. Telefon11-18-74. (16124-A)

• Vind agregat frigorific, ins. talaţie bere, aragaz 3 ochiuri (stare bună). Informaţii telefon14-60-27 după ora 19. (16127)

• De ..zare Renault 20 TS. Telefon 15-13.74 după ora 18. (15699-A)

• Vînd microbus Merccdcs 310. După ora 10. Tel. 18-56-26. (15746-A)

• Vînd Dacia 1300. Telefon12-37-74 după ora 16. (16280),

i • Vînd casă pe str. Fabricii.1 Telefon 15-05-02 sau 17-43.53.

(15743)• Vînd presă metalică pen­

tru tîmplărie. Telefon 14-50-35. (15741)

• Vînd Fiat Uno diesel 1986, 4000 DM. Str. Năsăud nr. 6, bloc Y 11, ap. 15, telefon 11-72-43. (15751)

• Vînd pavilion cu albine şi incubator pui. Str. L. Rebreanu15, Borşan, Cîmpia Turzii, tele­fon 16.78-38. (16260)

• . Vînd caroserie Dacia 1310 în stare bună. TeL 15-29-90.(16262)

• Vînd Fiat Tipo, an 1988, diesel, capacitate cilindrică 1700, vama plătită, preţ 9.000 DM. Vînd VW Golf, model GL, an1987, diesel, capacitate.' cilindri, că 1600, vama plătită, preţ 8.000 DM. Telefon 11-50.61. (16263-A)

• Vînd Fiat Ducato neînma­triculat, an de fabricaţie 1987 în stare foarte bună. Relaţii la telefon 12-81.48 după ora 11. (16282)

• Vînd frigider Fram 70. Te­lefon 19-55-54 camera 173, Ha.ş- deu. (16285)

• Cumpăr apartament 2 câ. mere. Ofer 6.000.000 .lei. Telefon13-69-80. (10287) -

• : V înd' casă cu grădină: pro­prietate în str. Steluţei nr. 4. Informaţii în str. Partizanilor nr. 14 între orele 16-18. (16289)

• Cumpăr urgent garsonieră şi-sau apartament 2-4 camere.C.P. 431, O.P.- 1, Ciuj-Napoca. (16291)

• Vînd Renault 25 TD an de fabricaţie 1985 cu 6500 DM, ne­gociabil. Telefon 19-49-04 între orele 9-17. (16292)

• Cumpăr garsonieră sau a- partament cu o cameră. Infor­maţii luni, miercuri, vineri, simbătă 9-12, marţi, joi 15-19. Telefon 15.28-92. (16295)

• Cumpăr casă cu două came­re. Telefon 13-31-64. (16296)

• Vînd Volkswagen 1600' în­matriculat . (eventual pentru pie­se). Telefon 18-09-23. (16298)

• Vînd casă cu etaj şi grădi­nă in Bucea, comuna Ciucea, cu posibilităţi de privatizare, în lei sau valută. Informaţii te­lefon 099 — 34-13-23 orele 18-24. (16300)

• Vînd acţiuni Ursus. Tele­fon 17-78-65. (16301)

• Vînd urgent BMW 318 înscris în circulaţie. An fabrica, ţie 1978.- Informaţii telefon14-85-24. (16304)

• De vînzare Ford Taunusl,81 cu faţa aqcidentată pentru piese de schimb. Căpuşu Mic 297, judeţul Cluj. (16107),

• Vînd Opel Olimpia 1956. Telefon 18-62-89. (16109)

• Vînd lăzi de albine cu şi fără rame. Telefon 11.68-95. (16111) ‘ .

• Vînd 2 cuptoare cu micro­unde, 1 frigider dublu, toate, în perfectă stare. Preţ accesl. bil. Telefon 11-51-19 (16319)

• Vind formulare 30 dolari,• CCI Viena Cîştlg maxim 30.000dolari. Telefon 15-31-36. (16316)

• Vînd Ford Granada şi du­lap cu două uşi. Tel. 17-73-01. (16315)

• Vînd cuptor cu microunde (sigilat). Telefon 14.46-35. (16310)

o Vînd familii do albine. Preţ foarte avantajos. Tel. 16-53-59 între orele 15-21. (16308)

• Cumpăr Prodectin. Caut profesoară matematică cunoscă­toare a limbii germane. Tele­fon 14-21-86 (16330)

• Cumpăr apartament 4 camere în Zorilor. Teleîon 11-18-74. (10124-A)

• Societate comercială vin­de cabane cu etaj, din lemn, ultrafinisate, la preţ vechi. Informaţii 14-41-00; 15-97-77. (16299)____________ __________

• Cumpăr contract locuin. ţă. Telefon 11-75-13: 14-29-07. J16041-E)_____

• Vînd rcccpitor satelit60.000 lei, sobă clectrlcă tri. fazieă, parbriz spate plus la­terale VW 1200, cutie vite­ză, motor Opel Kadett des­completat tip vechi . 1200 cmc, fiare dc călcat vechi, timbre vechi. Tel. 13-60-90. _(lfl311)_________________

• Vînd dubă frigorifică, impecabilă - — 86 benzină, preţ accesibil. Tel. 11.31.19. (1C382) _______ .

• Vînd apartament 3 camere, confort. Telefon 18-98-93. (16307)

• 'Vînd Dacia camionetă (pa­puc), Dacia break 0 km, camio­netă Fiat Ducato. Cumpăr apar­tament. Telefon 15-99-71.(16053-A)' • Vînd apartament două ca­

mere. Telefon 14-60-29. (16051)• Vind teren construibil So­

meşul Rece, mobilă Bidermeyer salon. Telefon 14.76-41. (16048)

• Vînd birou. Cumpăr talon VW Golf. Telefon 18-61-63. (16035)

• Vind televizor Funai tele. comandă sigilat. Preţ . minim. Telefcfl 16-69.93. (16046-B)

• Cumpăr apartament cii. do-, uâ camere în Zorilor, cu telefon. Ofer 4.000.000 lei. După .ora 11 telefon 12-81-44. (16025-A)

• Vînd TV Funai sigilat. Te­lefon 16-39-18 sau 17-59-01. (16017.C)

• Vînd casă, curte, 2 came­re, bucătărie, bale; gaz, canali­zare str. Plaiuri, nr. 10, zilnic dimineaţa pînă la. 9. Simbătă* duminică după ora 17. (16018)

• Vînd video player, TV co. lor Funai, sigilate. Tel. 14-38-92.(15972) - -

• Vînd autoturism I.ada 1200— combi, cu piese de schinib. Informaţii la telefon 14-35-93 după masa. (15839)

• Vînd apartament 3 cama- re, Pata. Telefon 13-77-03. (15950-A) ‘ .

• Vind apartament 2 camere, cartierul Gheorgheni, str. Azu- ga nr. 1, ap. 26, zilnic 8-23.(15947-A)

• Vînd număr foarte < mie OJVL. Telefon 14.31-83 întră17-20. (15960)

• Vînd Mercedes ̂ 300 D mo­del 123 stare excepţională, 5600 ! DM. Negociabil. Tsl. 17-36-46. (15959.A)

• Medicament Mexitll, îzo- ket, Trental de vînzare. Telefon15-23-17. (15936)

• Vînd Renault Trafic T 1000D, 1985, Renault Trafic T JIGOD, 1989, ambele stare excepţio­nală. Telefon 31-49-97. (15964-A)

• Vînd 500 mp teren.. Telefon14-07-74. (16014-A)

• Gumpăr , garsonieră sau a. partament. Telefon 14-75-13; 14-29.07. (16041.1)

• Vind apartament 4 camere, semicentral, Telefon 12-16-95. (16321-A)

• Vînd apartament. 2 camere pentru pretenţioşi în. cartierul Grigoreseu. Telefon 18-10-20. (16320)

• Vînd TV Funai. Telefon15-95-07. (16322)

• Vînd prelată auto şi pen­tru acoperit cort şi cabană 10 x 5 m. Telefon 16-56-42 Cluj. (16323)

• Cumpăr apartament 3 ca. mere nefinisat. Informaţii zil­nic după masă 17.97-91. (16326)

• Vînd garsonieră. ‘ Telefon14-18.85 după ora 18. (16352)

•10-21 'f9-6£-Zl U°PI3J, iUţ-roj*0 30 'SACI 'liupo; ‘.ÎBIţSlS-V„ JaXeid oapiA loaaaţs „Bin* -J3Afi„ uojoţaugeui. ;„«qisoqx„UBJ33 \i0[03 AX '.(un[ 000'So)q 021 «polis JarezuiA ap ‘si;

sd nu aca ‘ ' •© Vînd televizoare color, con­

venabil. Str Napoca nr. 6-8. Familia Brah.. (16398)

• Vind Peugeot 305 diesel, 1986, 1700 cmc. Asigur piese de rezervă 6600 DM. Informaţii te. lefon 12-17-56. (16343)

• Vînd Urgent Mazda 626 sta­re excelentă, preţ convenabil. Telefon 18-60-06. (16331)

• De vînzare ieftin mobile. Telefon 13-93-55 între orele 8- 12; 18-21, (16335)• • Vînd sau schimb cabană 6

. camcre Băişoara. Variante. Te­lefon 18.73-30. (16340) / .

• Vînd televizor Goldstar şi Eleltta, video player . Akai şi Supra, toate noi. Tel, 15-66-20. (16344)

• Vînd autocamion izotermă IFA 5 tone. Angajez mozaicari, faianţari şi muncitori necalifi- caţi. Relaţii după ora 14, telefon 11-48-14. (16345-A)

• Vînd pompe duble Staţia PECO fabricaţie Germania, sta­re excepţională.’ Telefon 01 — 674-57-57, după orele 18. (16347)

• Vînd 35 familii de albine, informaţii în str. Constanţa nr.25, orele 13-20. (15909)

• Vînd video recorder porta. bil Hitachi (80.000). Telefon ,16-46-06. (16361)

• Vînd garsonieră confort special, cu telefon, în Grigores. cu. Telefon 18-64.53, după ora- '16. (16363) ;

• De vînzare maşină de in­jectat, Diesel Volkswagen casă familiară, Luna de Sus' 119. Kiss. (16367) -

• Vind Lada 2105," an . fabri­caţia 1989, 1,5 milioane. Infor­maţii la telefon 16-84-07.(16365)

' • Vînd.: Mitsubischl automa­tic "Spaca Vagon", an fabrica­ţie 1985 — 7 locuri, preţ 1,7 milioane lei sau schimb cu te­ren 300-500 mp, diferenţa.- Te­lefon 16.84-07. (16365-A)

• Vînd dormitor „Angora" nou şi bibliotecă “Bonanza1* no­uă. Telefon 11.15-76. (16364)

• Vînd două camere plus ga­raj,'etaj. T, Zorilor. Telefon 12-30-86. (16369-B)

• Vînd patru camcre plus ga­raj, etaj I, în Mărăşti., Telefon13-31-45. (16369-A)

• Vînd drujbă Anglia, bici­cletă Pegas, punte spate com­pletă Ford tranzit, TV color. Telefon 18.70-01. (16370)

• Vînd apartament patru cri. mere la parter (privatizare) se. micentral. Telefon 13-31.45. (16369) .

-• Vînd cuptor, microunde nou. Telefon 11-94-12, după ora 17. (16137)

• Vînd multimetru digital, maşină găurit electrică mecani­că fină, robot bucătărie complex, ■ instalaţie parabolă nouă. Tele­fon 14-69-24. (16146)

• Vind tura muzical Japo­nez, aparat sudură, boxe. Tele­fon 14-69-24. (16146-A)

• Vind microbus Nisa, ar» fa. bricaţie 1986, la preţ avantajos, respectiv chiuloasă Mercedes, model 200.220, Tel. 13.37.96. (16143)

• Vînd TV Funai, sigilat.' Te­lefon 16=58-12. (16141)

• Vînd TV Funai, sigilat. Te­lefon 17-57-97; 17-70-79.(16140)

• Moda Socom. — Cluj, vin­de la licitaţie publică mijloace fixe şl obiecte de inventar. Li­citaţia va avea loc In data de 28 mai 1993, ora 9, pe strada Bolyai nr. 4, secţia Ceaprăză. rie. Informaţii la sediul -Moda Socom, str. V. Goldlş nr. 2, te­lefon 11.16-95. (16132)

Î n c h i r i e r i

• Caut de închiriat apar. tament cu 2 camere nemobi­lat în Cipariu, Pata, Andrei Mureşanu. Oferte zilnic la telefon 14-73-43 între orele 18-20. (15736)

© Închiriez casă 8 mp pen­tru depozit en gros pe str. Suceava nr. 76. Informaţii la telefon 12.47.28 -între orele 18-22. (16294)_________ _

ÎCASÂ’DS EDITURĂ'*

• Dau în chirie pe valută a- partament mobilat 3 camere, frigider, telefon 18-18-84. (15637-A)

• Dau în chirie garaj -în car. tierul Gheorgheni. Tel. 14-09-70. (15684-A)

• Studentă grecoaică caută apartament cu 2 camere şi mo­bilat (telefon) în zona Pasteur, Zorilor, Piaţa Păcii. Informaţii orele 17.20, telefon 12-84-77. (14773-A)

o Dau în chirie, unul perso­nal liniştit In Mărăşti central apartament 3 camere , modern mobilate, frigider, aragaz, tele. fon, 'televizor program satelit Plata anticipat în valută. Tele­fon, 15-03-36; 14-97-77. (15846)

• Dau în chirie ultracentral două camere şi garaj pe valu­tă. Telefon 18-65-43. (15507)

• închiriez garsonieră cu te­lefon la parter. Tel. 12-39-77. (16305)

• închiriez 2 camere, mobila­te str. Donath nr. 105,-bloc B 1, ap. 77, telefon 11.41-52. (16333)

• Student, caut - garsonieră. Telefon 14-12-32 după ora 17. (16349) , -

• Caut să închiriez garsonie­ră (preferabil cu telefon). Te. lefon 16.46-06. (16362) :

• Caut apartament cu trei camere şi telefon, zona Centra­lă. Telefon 12-44-70.(16135)

• Ofer cameră unei student* serioase şl ordonate. Telefoa 18-56-83 după masa. (16373)

• Doresc să închiriez garso­nieră sau apartament două- ca­mere. Telefon 16-11-42, după o- ra 18.' (16377)

• Caut, pentru închiriat, o locuinţă în centru sau aproapî de centru, cu garaj sau curte şi cu telefon. Poate fi un apar­tament de două camere, sau pot sta în gazdă cu un cuplu bătrîn, dar trebuie şă fie o lo­cuinţă liniştită. Vă rog să su­naţi pe: Jerry, telefon 11-25-43, familia Mureşan. (16388)

• Dau, In chirie apartament3 camere cu telefon necuplat, parabolă cartier. Grigoreseu. Telefon 18-54-31. (16117)

• închiriez apartament cu 4 camere mobilat cu telefon, TV, frigider, de preferinţă pentru o familie. Plata In valută. Tele­fon 17-97.03; 17.06-63 între ore­le 16-22. (16118) ,

• Dau în chirie 2 camere ra telefon, pe str. Moţilor, pentrt birouri sau en gros. Caut pen­tru închiriat două camerc. ̂ ca telefon,, zona complex Diana. Telefon 11-18.74. (16124)

PIERDERI

• Dr. Moga Costel' — medic, pierdut parafă. O declar nulă. (15948) '

• Pierdut carnet student p* numele Behnaz Khazaie, anul I IMF. fl declar nul. (15811)

• Moisa Gheorghina pierdut contract de închiriere. Ii declar nul. (96)

• în ziua de 13 mai, venind din capătul liniei Grigoreseu. cu autobuzul 40, pînă în staţia Dragalina am pierdut portmoneu cu chitanţe şi nr. Cont Bancâ Frankfurt şi valută. Găsitorul să-mi arunce In cutia poştală U adresa Fîntînele 7, sc. IV, ap110, din valută să reţină recom­pensa. (16152)

" 1

Autorizata prin S.C. nr.128/1991, Judecătoria Cluj-Napoca,

înmatriculata la Oficiul Registrului Com erţu lu i Judeţului C lu j, sub nr.

J/12/308/1991 din 22.03.1991

COLEGIUL DE REDACŢIE:; lUECfiLIAN (redactor şef); DAN

'REBREANU (redactor şef adjunct): :VALER CHIOREANU (redactor şef

adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar

general de redacţie); NiCOLAE

IPETCU; MARIA SÎNQEORZANJ RADU VIDA.

REDACJIA: ciuj-Napoca, str. Napoca nr. 16. t e l e f o a n e : 11.10.32 (redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redacţie);

11.74,18 şl 11.74.90 (redactori); 11.73107 (administraţia şl contabilitate: ziarului); Telex: 31444. Fax: 11.28.28. Mica publicitate

se primeşte zilnic între orele 9 -16, str. Napoca nr.16 (Ia parter). Sîmbata şl duminica închis. Informaţii, reclame

şl publicitate Ia telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22

r