ziarindependent

ANUL III NB. 508 VINERI -

22 NOIEMBRIE 19918 PAGINI 5 LEI

EURASIA - o nouă casă comună ?Geografii şi geologii au îndrăznit de mult

timp să uncască eele două contincntc — Europa şi Asia — în,|iriul singur, pe care I-au numit Eurasia. Pentiu ei lucrurile erau nu numai fi­reşti/avînd justificare dc ordin ştiinţific, ci şi fo a r t e simple. Iar apariţia noului născut pe hăr- ţr şî . in manualele şcolare a legiferat iniţiativa, spire if&iui ia copiilor, care aveau de ţinut minte cu ; -continent mai puţin. Dacă cele două foste contiiiente aveau caracteristici comune, în pri­mul Tifid: spaţiul întins dc la Oceanul Atlantic Ia cel r.icific. nu la f e l de uşor se putea .proceda însă în'^azul populaţiîlor. foarte diverse, care le loeutese. De rase diferite şi cu o dezvoltare care le ptinfeau interesele cel mai adesea in contra­dicţie îtîcă din antichitate, populaţiile ţărilor diflr ®ilropa şi Asia pot fi foarte greu asimilate unei disc comune. Chiar europenii pot doar visa şi fâiiri planuri, deocamdată iluzorii, să-şi fău- rcasră ; o casă a tuturor. Cu atit m ai'greu ii

• poţi vedea la aceeaşi, masă pc englezi, tţb cxciri-, piu, cu nord-corecnii sau indienii. Ideea a fost insă' evprirnată foarte, limpede, acum cîteva zile de un, om pe, care î l . cunoaşte întreaga . lume. Este vorba- despre. E. Şevardnadze, fostul şi ac­tualul ministru de' externe al unei ţări < ~ U- iiiimva- Sovictică,. pe calc de dezmembrare. ? :

Esic adevărat, 'Şevardnadze. merită şă i se a- cordo ••uri oarecare credit.. El. este, c e l ' care, _ ală­turi de4‘Gorbaciov, a dus pină; la un ; punct po- .

•litida* dc'dcstindero :în Europa .şi iAşia; astfel că,; în bună • măsură, . datorită celor, doi putem res- . pira. fără teama de a fi sacrificaţi- într-un răz­boi . atomic.- . Este, adevărat, războaie . de. celălalt tip au. loc/parcă mai des .dccit pînă acum. e- , .vrmplul- celui din Iugoslavia. fiind tipic .. pentru .. liet-cW-a -spre o nouă etapă în. dezvoltarea , re­laţiilor' dintre popoare.1: Şi .dacă Şevardnadze a rcu^t'-'să-f împaco pe ; ■ sovietici :cu -americanii, să-i facă - să-şi'’ dea- mina peste Oceanul . Atlan­tic," beneficiind, C-adevărat, de., dorinţa :. fiecăruia - de a se îritpăca, atunci probabil. eă şanse,; chiar, dacă foarte mici,' de' a-i aduna in aceeaşi casă pt* mai sus pomeniţii englezi c u ' nord-eorcenii tot are e}. chiar dacă Uralii s-ur putea - dovedi mai «rrou <!e străbătut dccit apele uneori in-- volhurâle ale ofceănului. ’ : . ,

■ Desigur, în acest proces intervin o serie dc factori, care pot face din iniţiativa lui Şevard-

" nadze un simpîu . slogan politic.; Deosebirile între '.nivelurile dc dezvoltare ale:.popoarelor noului continent sînt atît dc mari; îneît :■ cu . greu

' poţi accepta * că drumul î lor ar fi vreodată ace­laşi. Pc de altă parte, ofensiva comună ■ impo. triva nedczvoltării ar putea izbîndi datorită fap­tului că ca ar urma să pornească (a şi porh(t deja) din două direcţii: Europa apuseană, de o

• parte. Japonia, Coreea de Sud şi: micile state tigru din zonă, din cealaltă parte, ele .urmînd

- să se întîlncască undeva într-un lo c pe, carcl-ar atinge după multe zeci de ani.

Sînt'ronvins că Şevardnadze a încropit acest plan ca pe unul al salvării, îri primul rînd a

. Uniunii Sovietico, ţară aflata in prezent " într-o criză profundă/ care ar putea" da naştere unor conflicte, inclusiv armate,' cu posibilităţi mari de extindere în zonele ‘ mai mult sau mai pu-‘ ţin apropiate. Este .foărto probabil ca, in Ioc să se' adune într-o casă comună, popoarele să se trezească implicate într-o încleştare care- să ducă la distrugeri considerabile. Exemplul Iu-, goslavici este,' iarăşi, edificator. • Preferind lup. ta, popoarele acestei ’ţări îşi distrug oraşele şi satele.- Şevardnadze este perfect conştient că o asemenea neşansă • există, dar el' nu are altă po­sibilitate - de ă o împiedica “să se materializeze în fapt concret şi irevocabil ' clecît avănsîrid ' o idee aparent ulopică, dar care unora Ic apare- ca un colac de salvare, o gură d e ; oxigen in plus Desigur, Şevardnadze nu crede că Uniunea Sovietică poată supravieţui "în actuala - formulă sau în aceea a unei rioi uniuni politice. Chiar cu ’ încurajarea Occidentului. ~ Muţind . 1 urnirile; in alt plan şi intcrnaţionalizindu-le, Şevardnad-

. ze intenţionează, să-şi 'asigure , un, timp de ; gîn- dire, o pauză în care oamenii ar putea să gă­sească soluţii' mai bune decît războiul şi dezbi- narea. Mişcarea lui 'Gorbaciov de' n-l numi pe

' Şevardnadze ministru de externe al unui . im­periu muribund pare a fi bună.: Sau. măcar cea mai puţin, rea dintre cele posibile.

Vaier CUIOREANlt

CENTRUL CULTURAL FRANCEZ ANUNŢA:

* în perioada 22—29-noiembrie, are loc la Cluj vizita- unei, de­legaţii a oraşului francez Nantes, delegaţie formată din două ofi­cialităţi'. locale. In cadrul- unei săptămîni de schimburi tehnice, aceştia vor v susţine - conferinţe, vor avea-- contacte; în domeniile urbanisticii,, amenajării, adminis­traţiei - publice > şi legislaţiei. In cadrul operaţiunii „Villages Rou- mains'y se vor distribui ajutoare materiale/ La >: sediul- Centrului se vatinaugura. în data de 29 noiembrie, orele 18, o expoziţie de fotografii amoraşului Nantes.

* In cadrul programului TEM- PUS reunind Facultăţile, de Mc- cficină d in ; Cluj, Grerioble, Tours şi Peruggia, are loc o ■ primă ac­ţiune, vizita in oraşul Cluj a li­nei misiuni formate .din patru medici din Tours,* în perioada -24—30 noiembrie. v • ",

* Clujul va avea Onoarea să primească vizita'Doamnei Minis­tru al Francofoniei. Catherine TASC A, în data de 27 noiembrie.'

In acest - moment,1 guvernul Stolojan ne-oferă unele dintre- soluţiile posibile ’ pentru : a pune o cărămidă- -la - fundaţia României dc mline.-Cum văd principalele forţe politice pre­gătirea noii clădiri a Româ­niei. ca act istoric? ;

Citiţi in pagina ă III-a •' oanchetă pe această temă.: Ea v a fi continuată şi în alte nu­mere ale ziarului şi Sperăm să vă ofere elementele des­luşirii unui • fenomen atît de complex, “ ■ v ita l. pentru': noi toţi:

Păturile, referitoare la drumul pe s care trebuie să-1 -... urmeze a-

: gricultura românească au un nu­mitor-comun — necesitatea: de a lu cra p ă m în tu l •> cu randament tnaxim,-:;S6luţiile sînt numeroase.

Reproducem, în continuare, -,pă- rerile'urtorCspMialişti de. la ' I>l- recţia-; îpentru agricultură şi. a- litncntaţie:' '

«ng. ^NîcoIa'C: Popeseu: Odată cu acordarea ţtitlurilor , de ' pro—- prietate^-socotesc necesară orga- i nizarea deferm e, pe baza libe- rei înţelegeri înţre proprietari, în mărime de 10—30 ha, cu persona­litate juridică, cu un plan .de culturi adecvat intereselor pro­prii şi ale statului. De asemenea, ar fi bine venită crearea de po- ?• sibiliţăţi şi a unui cadru legal psnti-u cumpărarea unor supra- feţe,4eîţ)ămînt, în ideea înfiinţă­rii unor-; ferme de către cei care tloresc.Yi ritr- a ci e vă r, să practice’ o agricultură modernă, rentabilă. Aceasta', presupune şi vînzarea utilajetttf-, agricole sau facilita­rea cumpătării acestora dinţară' ţl din i import, dacă este cazul. Am în ' vedere întregul set ele maşini,, necesare executării tu- : turor lucrărilor la timp şl la un

preţ ds cost redus, excluzînd in*.; termediarii - care ridică - preţuri- > •le. . ■

Mari suprafefe de păniînt vor - intra în posesia unor persoane care nu au mai făcut agricultu­ră de?20—30 de ’ ani. Este limpe- - - de că aceştia nu so vor încume­ta fă lucreze pămîntul. Ce-i de făcut în acest caz? Sîrit ,de pare- re că este necesară adoptarea

Ing. Marcel Bâlbâc: La costu­rile actuale de producţie foarte ridicate, cred că in momentul de faţă nu este lipsit dc interes1 să ' se creeze asociaţii familiale a- vînd ca nucleu 2—3 mecanizat^ ri| , cărora1 să , li, se ', asigure"; ' do-; tarea cu maşini agricole' pentru ca în preţul de cost al lucrărilor să nu mai ..intre anumite chel­tuieli eăre, depăşesc aproape 50

legislaţiei : privitoare la - arendă, vînzare, Obligativitatea lucrării- corespunzătoare a-; pămîntului, subvenţionarea' agriculturii de ; către- stat, stabilirea unor pre-,/, ţuri stimulative ■ pentru produ­sele agricole.--A vem poate pămîntul cel mai

bun din Europa (sau care poa­te deveni cel mai bun), cTar care trebuie lucrat- cu dragoste 'ş i ştiinţă. In 4—6 ani, agricultura noastră s-ar putea situa în pri­ma bancă.

la sută din costuri.- \ Important este ca mecanizatorii să fie co­interesaţi în executarea întregu­lui complex de lucrări , la un preţ de cost cît mai scăzut şi la un nivel care să garanteze obţinerea unor producţii ridica­te.- La ora actuală este un mare decalaj între înzestrarea agri­culturii/şi’ volumul mare de lucrări ce trebuie executate. De aceea, un pas înainte l-ar consti­tui facilitarea cumpărării de maşini şi tractoare efin producţia

internă sau din 'im port prin a-- cordarea de credite lesnicioase şi

reduceri de impozite. _ -în cc priveşte judeţul nostru,

este necesar un - - studiu amplu pentru a determina-mărimea op-, ţintă” a diverselor tipuri do a- sociaţii, avînd la bază posibili-1 tăţile inedite şl de perspectivă tfe asigurare a acestora cu baza materială necesară.' * ;-

Ing. Mircca Crăciun: Băncile a- gricola dispun' de mijloace 'bă­neşti necesare pentru a subven­ţiona toate lucrările agricole.; jmportant este ca acestea să se. execute pe toate • suprafeţele.; De fapt, nu este - important acum cine plăteşte, ci să se lucreze pă­mîntul. In această privinţă, pri­măriile au un rol hotărîtor. Nu trebuie să se admită pe /raza nici unei comune să 'rămînă pă- mînt nelucrat Şi nu oricum, ci respectînd integral tehnologia fiecărei culturi.

Se spune despre România că a fost grinarul Europei. Putem retîeveni aceiaşi mari producă­tori de cereale, în condiţiile u- nei munci sistematice, cu un a- port substanţial al specialiştilor.

ion UUS

Atenţie, fete frumoase!Aflăm de la Fundaţia peqtru

«Tineret Cluj că, prin agenţia' sa de impresariat „Interstar Na­poca", va fi organizat în 1G de­cembrie' 1991 concursul-specta- col intitulat „Miss Cluj". Cîş- ţigăto;ir«n concursului va parti­cipa Jn finala concursului „Miss ltoniânia*f, programat să so. des­făşoare-la. Bucureşti în luna a- prilie 108®, Finalistelor le vor fi acordata premii substanţiale din partea organizatorilor şî a spon-

Toate ; fotele frumoase, fnteresate .să participe la dcest wrtcurs' t'rebui| ,să îndeplinească

următoarele condiţii: su aibă un aspect general plăcut, vîrsta între 17 şl 23 ani şi înălţimea minimă — 170 cm. înscrierile se fac pînă la data dc 29 noiembrie a.c.. la sediul Fundaţiei, str. Mo­ţilor nr. 18. Fundaţia pentru Tineret Cluj acceptă cu plăcere

; orice propuneri de sponsorizare.’ Să n>ai spunem că acest concurs •se realizează sub licenţa „Miss România" Corporation şl Agenţia Internaţională de Publicitate, Ad- viznrc. Marketing şl ' Manage­ment .,ComareK“t, -

Mîine, între orele 11—i3, TRANSMISII DIRECTE LA RADIO CLUJ. Invitată: „Miss România Sporl“ ■ 1991, domni­şoara Liliana' Leş. Radio Cluj (909, 1593 KIIz), Radio Iaşi (1053 KIIz) ţi Radio Tîrgu Mureş (1323 şi 1197 KIIz) vor transmi­te, mîine, aspecte de la . urmă­toarele înlîlniri: „U" Cluj-Na- poca — Tractorul Ilraşov, ICIM BRAŞOV — C.F.R. CluJ-Napo- ca. Armătura Zalău - ' Metrom

■ Braşov, Aripile Victoria Bacău

— F.C. Maramureş, Politehnica , Iaşi — Minorul Cavnic (toate

în Scria III), respectiv Unirea Alba Iulia — Jiul Petroşani (Scria a ll-n). Coordonatorul transmisiilor, domnul Constan­tin Mustaţă, ue-a dezvăluit, in premieră, o . surpriză po : caro redacţia dc actualităţi dc la Ka- dio Cluj o pregăteşte ascultă­torilor: în cabina ccntrală * de coordonare va (1 prezentă .. şi domnişoara Liliana I.cş, „Miss. România Sport" 1991.

IMPORT silA PORNIT

ACTIVITATEA

FOTO EXPRESTELEX

% Ieri dimineaţă, Adunarea Constituantă s-a întrunit în aula mare a Parlamentului româri pentru a proceda la votarea noit Constituţii a ţării. Votul s-a e- ; xereitat nominal, pe bază' de semnătură personală, deputaţii şl . senatorii care dintr-un . mot!y sau altul nu au fost prezenţi la această şedinţă exercitindu-şl vo­tul prin . corespondenţă. După-, amiază. Adunarea Constituantă si-a reluat lucrările prin audie­rea procesului verbal întgemit îh urma. rezultatelor voturilor ex­primate asupra proiectului Con­stituţiei în cursul dimineţii aces­tei zile. Din. lectura documentur lui a reieşit că . la vot au parti. ; cipat* 509 deputaţi şl senatori din totalul de 510 parlamentari. Pen­tru noua Constituţie au votat 414 parlamentari, 95 de cfeputaţi şi . senatori votînd ■ contra. în acest fel, au fost întrunite condiţiile a- ; doptării noii Constituţii a Româ- : niei, regulamentul prevăzînd cel . puţin două treimi, din voturi 340 — în favoarca fh-oicclului supus adoptării. ,' 'v , ' - .' La a doua parte a şedinţei Â-

dunării Constituantei, din ctirsui acestei zile . istorice au fost p re -' zenţi ;în marea aulă a Pariamen- tului membri, ai-, guvernului, şefi . • de misiuni, diplomatice'acreditaţi la Bucureşti. ; , ‘ ..‘ v •

-V . '• PARIS. !— Moment de v îr f ;

ai vizitei preşedintelui Ion Ilies- 1 cu în . Franţa: miercuri seara, în Salonul „Ambasadorilor* de lâ Palatul Eiysee a avut loc cere. ■ nionia sernnării'„Tratatului de '\- înţelegere amicală şi -.cooperare între România şi P'ranţâ“ . D ocu .. ; mentul: care conţine , ansamblul principiilor ce vor - guverna ra­porturile bilaterale, cît şl relaţii- le cu terţe părţi, in conformi ţa- i te cu nonneie.tfreptului interna­ţional, poartă semnătura preşe­dinţilor Ion Iliescu şi Francois :Mitterraridi:premierului .; francez, ., doamna . Edith Cresson. şi miniş- ? (riior de externe Adrian Năstase şi Iloland Dtimas.' înaintea sem­nării tratatului cei doi şefi de s ta ţ au avut un dialog tete-a-tete, maîfeat; de-acelaşi spirit de cor- ‘ dialitate şi înţelegere deja tradi- . • ţional . înv-, 'raporturile romano- , franceze. : ' : .. . ■:.. Preşedintele Ton Iliescu I-aprl- njit, la Hotelul Raphael, .pe prl- ftîtil ministru a l . guvernului pro- ! vinciei canadiene Quebec, - dom, nul Robert Bourasa. Interlocuto- ruf a exprimat interesul guver­nului provinciei Quebec de a -îh-; cheia o înţelegere — aşa cum. a . , procedat cu Poţonia,- Ungaria şi,- Cehoslovacia ~ privind dezvoî- . tarea colaborării în domenii . de ' interes mutual (schimburile eeo^ . nomice, energie, agricultură, a- viaţie, "sănătate, cultură şî învă- ; . ţămînt). .

In saloanele ..Ambasadei româ* ' n e 'd in Paris, preşedintele Ion Iliescu a susţinut o conferinţă de - presă la care au luat parte nu­meroşi reprezentanţi ai presei scrise Ii audiovizuale franceze, între care şi ziarişti de origine română.

• » •% Institutul de fizică a pă*.

mîntului anunţă că în ziua de 21 * noiembrie 1991, ora 4.17, s-a pro­dus în zona Timişoara, la adinei* mea de 15 kilometri, un cutre­mur cu magnitudinea de 3,9 pe scara Ricliter. Intensitatea seis­mului în zona epicentrală a fost de 4 grade pe scara Mercalli. Cu­tremurul nu a fost resimţit la Bucureşti şl nu a produs pagube materiale.- ■

SCUMPIREA BENZINEIŞi măsura asta-i bună ,Şi cea cu tichetele.Cu salariul de pe-o luna Ne umplem brichetele^ '

teodor CAPOTA

Să vezi Danemarca

L u m e a , c a o c ă c i u l ă m i l o a s ă ( V ): ' 'ţ

CSie regine, prinţi ţi prinţese .ne-au bfntuit co -;.. pildria?

Pte Rlargarcta a» II-a, regina- celui mar vechi re- ' gat de pe continentul nostru; n-am 'văzut-o. Nici colegii mei danezi nu se pot lăudh cu asemenea performanţă.

Dar eu am> rămas dezamăgit.Să ntt vă închipuiţi câ n-aş fi vrut. In naivita­

tea ■ mea ani sperat să avem în , program o,vizită Ia regină. N-a fost, să fiet Cînd;, la o masă de pro­tocol în Grădina Tivoli,, am adus, vorba, cineva de fa Ministerul de Externe mi-a explicat bine­voitori „Begîna noastră. ziceai, a dist um interviu- acura vreo cinci ani, pare-mî-se,. Cred câ era- ln vizită fn Statele Unite ale America.

Dar eu speram.Simţeam peste tot că această ţară are a regină*

fără- nici o putere şi, totuşi,, atît tfe respectată. La Palatul regat din inima- Capitalei, gândul lac & prins arip i Poate acu m ... poate va. trece Intr-o caleaşeă de aur,, spre palatul ei cte chihlim­bar. W-* fost să fief Fanfara regalităţii* cui ală- nraft flaute şî tofte.r Sbltfaţiî privese înainte şi n-mt aftâ «len ire dfecît s i umple decorul.. Căciula " neagră voluminoasă, miţoasă e lăsată; mult pe ochi. Of rază de- lumină- fulgeră'pe- emblema- me­talică. Stupoare» Aflu c i lap pătat ni» stă. nici o regina, nici măcar o- parte din eurte. „Ei au altăf reşedinţă". mi-a spus tr voce hîrşîită. de vre­me, dar d i» inflexiunile căreia am descoperit respectul pentru familia regală.

Şt aţa se- poate pierde copilăria: aşteptîhd o-’ regină. O- regină adevărată. puternică dar fără n ic i) '» .. . putere. Ce? puţin fre treburile statului.Şi cw toate- acestea, cea mai iubită . . .‘ Interlocutorut meu a parafrazat o frîritură din accf fndepărtaî interviir al reginei'. A fost între- bată1 de- una, de alta, cînd- un reporter mat în­drăzneţ a sfidat pro tocului':, „Ce- părere aveţi des­pre situaţia din ..,."' şi, .freneticul1, a numit un punct fierbinte de pe glott „In.trebaţî-1 pe minis- truf meu* di? externe"', a răspuns ioviala regină.

CAMPIONATUL JU0ETE»M BE FCMBAt • * Rezultatele etapei a XlII-a •

familia, regală, din. Danemarca mi face politică. Participa; Tai desehitifere» Parfamentaluii prime*f-

te ţ f & aţ vizite^ dlir tMhurife statului cad; pe. alţi umeri-, Qffît Ce banaE., Eu. care mă gîndleam la poveştile copilăriei. calejtr de aur, palate de- chihlim bar... Rad oi VIDA'

Dirijorul CORNElIli DUMBRĂVEANUDupă Î5 ani de la- ultimul! său:

corveert îa Clnj„ maestrul Corne­lii» Dumbrăveanu-. stabilit intre timp: în: Olanda. revine la ptipi- truli Orchestrei- simfonice elu- jene. Revine pentru a dirija un concert, de muzică contemporană clujeană (vinerea trecuta), pen­tru a imprima Ia Radio- lucră­rile confraţilor săi, pentru a ne oferii astăzi un al doilea concert (Dumbrăveanu, Rahmaninov, Brahms) revine, înainte de toa­te, din- acel nesfirşit dor de ţa­ră, de- dulcele plai bucovinean

unde a văzut lumina zilei;, sau de prietenii sătmăreni care- i-au stat alături la începutul' carierei saie dirijorale.

Pe Corneliu Dumbrăveanu- pare-se căi soarta- l -a ;h ă r ă z it

' muzicii, atunci cind1- imensa sa dragoste- de natură,, d e acea- e - moţionantă „lume eare nu- eu- vîntă“ il chema- spre o altă- me­nire; Copilul care la 15 ani a îmbrăţişat arta sunetelor, care şi-a găsit un prim mod de ex­primare pe corzile- eontrabasu-' lui, avea să ajungă nu ; peste mult timp unul din elevii iubiţi

Moment de bilanţ si noi orientări.Cooperativa de credit „ALI­

ANŢA'* .din Cluj şi-a convocat Adunarea generală a delejiţilo;-. (sîmbătă 23 noiembrie a.c.) pen­t r u -a face bilanţul realizărilor din--ultimii ani-şi a stabilii «ai-, entările de viitor în noile con­diţii.; ■

Inspirată- din principiile şi practica cooperaţiei europene şi din . tradiţia de circa 150- de ani a cooperaţiei din ţara noastră „ALIANŢA* Cluj a devenit una diri unităţile puternic dezvolta­te economie din sistemul coope­raţiei de credit din ţara noas­tră. După cum ne informează; domnul M. Ureche, preşedintele cooperativei, ea dispune de un capitol social vărgat, de tlO mi­lioane Iei, iar fondurile proprii totale depăşesc valoarea: de- 138 milioane- Iei. Ani de-a rîndut,. a ce as t* unitate din domeniul serviciilor financiare s-a dez­voltat îi» med ascendent coope­rativa avînd în prezent 25,000. de membri- Citeva -mii de aso­ciaţi au beneficiat de împrumu­turi fcăraestt cu» care şi-au! cum­părat sau- amenajat locuinţe, an procHrae mobilier, autoturisme sau- diverse obieete şi aparate casnice etc. Unitatea;, ca numai 12 salariaţi; realrcează anual o>- peraţiuni economie® de peste 254- milioane ter. In ultimii fâ— 20 tfe an» « * v a » înregistrat lipsuri sau- pagube materiale, ar sigurfndli-se o bună gospodărire a fondurilor. ,

Dup* Revoluţie, theepîncî ei» anul 1090, unitatea şi ,-* cîştigat mai multa autonomie şf liber ta>-

te do acţiune în favoarea mem­brilor asociaţi. Consiliul de con- ducere- şl-a asumat unele mă­suri în favoarea memhrilbr a«- sociaţi, între care amintim: îns.- crferea, ca, asociat se face liber, fără condiţii, posibilitatea; de re­tragere din cooperativă s.-a< re­dus de la 4 ani Ia 2 ani, asoeia, ţii în, v-irstă de peste 65- de ani se pot retrage imediat după: a- ehitarea datoriei,, s-au majorat plafoanele de împrumuturi şi s-au eliminat condiţionările pen­tru anumite categorii de Îm­prumuturi.

Adunarea generală a delega­ţilor va dezbate un nou-statut, care va consemnai eele de mai sus. precum şi alte măsuri spe­cifice. Se ; preconizează, o mai- mare autonomie de atţiuae şi diversificarea serviciilor finan­ciare,. atit- pentru asociaţi eît şi pentru terţi (persoane fizice şi juridice); în proiectul noului statut se- prevede posibilitatea participării eu fonduri la acţi­uni bancare sau la diverse ac­tivităţi economice. Sint preve­deri de crcare a unor fonduri speciale (sociale, de rfsr etc); ca­re să lărgească şi să diversifice sferele; de activitate ln. favoarea- membrilor asociaţi. .: Ca o noutate monţionSm şi- faptuF că eei eare fac parte- din consiliul! de administraţie .fi co­rn isia de- cenzori trebuie să de­pună garanţie materială pc pe­rioada mandatului, ceea ce creş­te răspunderea fn administraţie şi eondJK-ere.

r. iMrrRf 'Ş" j.

a* emineittuîai muzician- Mihail! Jera, la clasa liii de compoziţie. Ui» alt mare maestru- ş>ai pus: ulterior- amprenta; întregind! portretul' muzicianului- Butnbeăt- veanus Sergiu; (Selibid'achâ,

P'e a sensibilitate aparte;, cii! ure simţ arfistic* şi o. predilecţie pentru culoare. Cornelia. DUm- brăveanu: — poet şi compozitor^ „pictor4*' şi tălmăcitor — a adău­gat de cîţiva ani preocupărilor sale şi pe cea- de orehestrator. In acest domeniu, impactul s-a produs cu muzica lui Rahmani- nov; pe- care I-a descoperit în­cet, cu. neîncredere —, apoi, eu frenezie — şi l'a apropiat cu

, curiozitate şi în cele din- urmă. cu certitudinea unei reale co­laborări: şi comuniuni sufleteşti. Din această legătură spirituală s-a născut şi Suita, a II-a op. 17, compusă de Ralunaninov. pentru; două. 'piane şi interpretată in versiunea sa orchestrală pentru prima oară în această seară- A- chiziţionată de celebra editură londbneză „Boosey & Ifawks"', ea urmează a vedea iumina ti­parului- în scurt1 timp.

Cristina M 'nica IXAMIAN

- " ‘SERIA ONOARE (în paran­teze rezultatele echipelor de ju­niorii: Motorul IHA — Meta­lurgistul 4'—3 (I—2J; CFR. Dej- — Izolatorul" TUrda I—1 (0—7). Victoria Dej — Dermatâ Cluj0—4 (0—2), Cimentul Turda — Napochin* Cluj 2—1 (6-—0). Q- 1 impia Gherla — MinervI Iara 5—0 (7—07, Tehnofrig — Prod- furaj Iclod 2—0 (5—2), Minerul Aghireş — Victoria Someşeni01-a (4 —7), Metalul Roşu — E- Iectrometal 2—0 (1—7). în cla­sament' la seniori pe primul loc Dermata. eu 23 puncte (golave­raj; —9J,,' urmată de Victoria Someşeni 19, Minerut Iara şt Metalul Roşu cîte 18 puncte. La juniorii tot , Dermata. pe primul Ioc;, urmată, de Cimentul şi Izo­latorul.

SEUIA PROMOŢIE: Arieşul MihaS VîteazuJi — Sbmeşul Bftnu ţidiai Ariieşrf C. Turzii' — Spicul Luna 1'—2,. Vlădeasa Hue­din- — Comerţul S5IA, Mociu 3—J. CiJnstrructorul Cîherla — Napomar Cluj,. 0‘—3V DROMEX Cluj — CFR; II Cluj naciu '5—0, Autobuzul Cluj — Refractara -Turda 1—I, Gloria T u rd a ------Sinterom- Cluj (aminati iar fa r - mec Gluj a. stat. -CFR TUrda a fost exclusă din. campionat din cauza a trei neprezenţări Lv joc. Toate jocurile disputate de ce­lelalte echipe cai CFR TUrda au fost anulate, fn clasament, pe primuS. loe STapomax. eaţ fS puncta. UimeazS,, pe rocurile 2r—4. ei» eîte P puncte, depar­tajate cte xclaveraj;. eclifpele- Spi­cul Luna , Crlervas Turtla' v-^Autr toliraul' Cluj-,, , "-A 1

Andrei REISfNGEIt

PROGRAMUL COMPETIŢIILOR SPORTIVE• FOTBAL. în>; cadrul etapei

ai 15-a ai Diviziei B, sîmbătă die la era II", pe stadionul Munici­pal. se îhtîînese „UU! şf Tracto­rul Braşov. .'■ Tot sîmbătă. de la ora II, pe stadiijnuî din- cartierul Ghecr- jheniv echipa G’U.G- . primeşte replica» formaţiei Motorul Arad. partidă, programată In cadrul e- tapeii a I4-a a» Diviziei Q iar îa Ttirdav Sticla. îhttlneşte pe In­dustria- Sîrmei Cîmpia Turzii.

• FOLCfe Partidă de mare a- traeţie (jocuri duble), 5a bazinul acoperit dfe pe Tinerctu- , lui: Voinţa! — Dinam® Bucu­reşti. Jocurile sfnt. programate

azi de 1» ora 1'® şi sîmbăîă^dţr la era 10". - ni i;- . \ '

•- VOLET. tik'SaX» spwsm¥alir| . sîmbâtSi de la- oraş se v8p iii-, tîîni Biviziionarete A -îemîn®.ei:’ JET Electroni*?» şv C & U '.'fC îâ fe ţţ .

• RUfîS'?.. 16 Fefor'iaiHe — Hapift Metrou- Bucureşti, m jne atractiv diri- eadrul Bivizîe» A 2 s e v a d'esfâşura sîmţxătă, d r îa era 101 iw parc’^- spwrtiv- al îJriiversităţii-- .

• HANDBAL, Bumtiii-eă de la pra rff,. îi» Siţla- sportupilor. par­tidă cte Divizia B Tntre echipei^ ,

. maseulîne Armătura Cluj iiî'îftAţ Tg-.. Mureş.

' PROGRAMUL STUDIOULUI DE RADIO CLUJ; Sîmbătă —6—8; -Bună- dimineaţa — actuali­tăţi şf muzică; 10 Week-end; Hobby-club;, 10,30 Liceenii: „Pietre pentru templul meu**. Cartea 'cel mai bun prieten,- 11 De la un stadion la altul: Trans­misii de fotbal divizia B; 13 La hora* satului — cintece şi jocuri populare româneşti; 13,30 Apă­rătorii gliei transilvane; 16 R e-, porter *9,1; 17 Top 9099 — muzi- . că uşoară; 20, Top, Transilvania —■ clasamente de muzică popu­lară, muzică la cererea ascultă­torilor', Duminică — 8 Universul creştin: Prelegeri despre , mo­

rala; c re tin ă ; 8,30? O-- poveste^ muzicală r Berlioz: (Wt »,50- Săp- tămîna — evenimente şi s^nnj- ficaţii; a — Top) Transilvania — muzică- populară, la cererea as-, cultătorilor; Yî Radioduminica; i 13 Top 1# — muzică uşparăi 16 Qeolul pămîntului.-. Mirajul Italiei;; 16^0' Tutti Frutti —

- magazin, muzical; 17 .Student magazin:. Statornicie şi incerţi-, tudine în, lumea politehni-'jititor;, 20 Din grădînat cu flori multe — muzică populară li® cererea as­cultătorilor;. 20,30. Lumea spor­turilor. . , - v ;

XV CLUJ — sîmb'ită — 8 Videa- Week-end;;. 8,40- Rmisiune in limba maghiară.

Opera Română. — CARMIN A ; BURANA, ora 13,30, , '

Teatrul. Naţional LECŢIA, ora 20,30. , '=#⪠£

INVITAŢIE '

Duminică, 24 noiembrie, ora -Xf,-ll» Muzeul., de artă, secţia Donaţii din str. I C. Brătianu nr- 22;, profesorul Peter Guttenho-.

fer, de la Seminarul ped îgrju’.ic j Waldorf din Kasscl, vq .gonfe- j, renţia despre „Destoinici'» rajul de viaţă în educaţie,:, f in-l- grafii'; fiinţa « r a i H ;7 fiinţa. ţ’P-; piluîui. - ,» '

SOCIETATEA, „TTACTA-Rr:uiviVA** s.^. cr.m

•omunieS celtm care nu i-a o In»- tii\ încă I# cursurile anunţafe (ăptân>fnn frecută, că ultimele tocuri dfn scria noiembrie —

tl«rei*ml)rie- pot li, ui-tipata - rtl i; mai tîrziu vineri, 22 noiembrie r H131'. Reiaţii şî înscrieri la ca­mera 'nr. 9, Piaţa. Libertăţii nr.I, orele 13,30 — l.>,3(r, telyfr.n II-52-Mi (133-TJOr

După cum, cu siguranţă, , aţi aflat din ziarul nostru di? ieri; astăzi; de la ora lfl,30. puteţi urmări filmul artistie intitulat Pentru o- fată- în roşa, produc­ţie franceză a anulat lâfft,, eu- Franeoise . Fabian, Jean. Franeo- is Sîvadîer. Mar ion. Grimaud- şi alţii. Medicina pentru, toţi, care va fi difuzată, la era I3,30v, no prezintă noutăţi legate de un- noii vaccin, care combate gripa,, noutăţi editoriale în dia­betologie, not« şi informaţii; precum şi un. moment jubiliar dedicat numărului „1001“ .îl „Vieţii; medicale**'. Mopdo-mnzi' «a die la ora* 14,20 ne- prilejuieşte o întîlnire ca Otra Hasa FranUr Schobel. Roberte Elancov For­maţia „Niagara**'. Debie Cibson. — cunoscute vedeţi; ale muzicii uşoare internaţionale.. Efeeni» mentele p*lîtii?e a i» sflpft'imlnij. ne vor fi prezentate în* emisiu- ne.i Mapamond! de t* ora 14,451. După RefîecţîIIe rutiere ale lui Virgil Voehinfi, l’ remiivcrsitaria Invită, astăzi în- Crtţa. mieilor e- erane pe taţi. prietenii, eateulato- rului. Urmăriţi la ora IR'emisi­unea Limbo, noastră, fie şi, nu­

mai pentru faptul că culti­varea limbii române trebuie să rămfnă o problemă cotidiană (aşa- cum ne recomandă, de alt­fel, realizatoarea Emisiunii;, is­teaţa Cristina Barza»), Emisiu­nea fi*; limba germană la ora î7,05. Fără vreo altă recoman­dare,. Pro Patria (18,05) este una din emisiunile pe ' care trebuie să o- vedeţi cu orice preţ! Ii ur­mează Ecranul, din sumarul că­ruia spieuim: „Petre Sălcudeanu despre scenariul „Biblioteca din Alexandria"", un portret de ac­tor: Robert PnwelT, biografia, u- nei eapodopereţ „Sensa** de Lu- chino Visconti, episodul al trei­lea. La ora 21,20, curajoşii rea­lizatori .de seriale TV — Virgil Tătomir şi Mihai Tatulici — ne prezintă- episodul XII a ceea ce au numit ei Revoluţia română în dircct<, Revista de literatura şi arte Simpozion ne propune în această seară o dezbatere pe te­ma Televiziunea şi cultura, Ia t-aro merită, sâ vă uitaţi pentru a. vedea ce cred despre aceasta Bernardi Pivot. <!e Ia „Antenne 2“, ren hai Zamfir,. Paul1 Cbrnea, Mircea- Dinescu, Nicolae Bre ban şi Mircea Martin» Dacă emisiu- "nea Simpozion ntr v-a srrticitat pînă- la epuizare-, mai pnteţi ur-

■ mări,, la- or;* Zl\20>, .iTvertismeii'- tul muzical: nocturn- eare va eir- - prind'e partea-, a doua a. concer­tului susţinut Ia> Bucureşti, de­formaţi» „Phoenix" cu ocazia turneurni „Dnltino Tom- in R.'t- mania“. Mîine dimineaţă; emisi­

unea pregătită; de- simpatica I - leana Popo-viei, ae va aduce in- < formaţii, de Ia Baia, Mare, dese­ne animate şi muzică,, alături die ultimele noutăţi Ieg<»te de circu­laţia- e » avionul farieum^ erectei» eă r cazul să ne luăm aiîia de la călătorii eus pasârea de. oţel).,. GopiKBse le vai f i prezentalS"'*o ’ ’emistune-eoneurs^, care li ă fâeap- , fă I » lumea*, extraordinarii. && maginaţiei:; . Oglinda fermei^tă- (10,10)i. Reportajul dm- ciclul „Descoperirea, planetei”- va- "fi consacrat mîine m a re lu iW a s american, Los;' Angele?» Vă- tniii semnalăm astăzi (ea să o'ttveţi în vedere pentţ-u miine îa -ara 11,30) emisiunea Viaţa spirita»tă, din. sumarul căreia amintim; „O- mul fntre- cer şf pămînt**, „NT~ colae Steinhardt — durerea ..şi speranţa unui-, mit“ , Tn memu- riam: laan Pietn* Culianu ~ o dezbatere la care participă An­drei Pleş;i, Paul Drogneanii, Şer­ban An^heleseu şi- Andref Oiş­tea nur. Ea. 12,30: muzrcăi pentru spirit, ca opere oferite dfc Fun­daţia Bramhaclv CSt priveşte ce­lelalte' emisiuni ale zilei vwţi citi amănunte fn ziarul1 rwvitrţ» die mîîne. . -iJAi

* * *Potrivit .taimnfnr* sâw (ibicer,

TVii tşf poate- permite, pe socn» 11?ala noastră, evrdTen*. mtirfiC- cflrl tr» programat animţat. Sta comentam, oportunitatea acesto­ra pentru- ei, n-u>-î aş». vi.aţai fără elementul! i'Pî' neprevJfzilt, n-ar iirai fi viaţ.1- . . . . "p

PAGINA 3 ADEVĂRUL DE CLUJ

Puncte de vedere PRIVIRE ÎNSPRE (A)CASĂ' ■' / Ne aflăm înlrno perioadă -de răscruce:, în care

societatea românească, zguduită 'din ‘temelii de criza economică, politică, morală, perpetuată de

’ feteai® m idi timp, accentuată după 'Decembrie '■‘!1989, încearcă să-şi croiască a n nou destin.w tCeea ce se îu^mpia ia noi acum, ca şî în /ee- - lelalte ţâri ale Europei de est, este o experienţă

unică. . . . " .... Nu putem ajunge ia capitalismul deceniilor tre­

cute. Drumul pe. «are a apucat România, ţară ■' prosperă în perioada interbelică, a fost deturnat.

Ne aflăm Intr-un moment de căutări, în care nu există o soluţie impusă Există. Insă o dorin­

ţă şl mai multe modalităţi de a prospecta şi clădi viitorul. ' >

în acest moment, guvernul STOLOJAN ne ofe­ră linele dintre soluţiile posibile pentru a pune ro cărămidă la funefaţia României de mîine. Cum •văd principalele forţe politice această ilădire, ca act Istoric? sPentru a încerca să (ne) răspundem problemelor la care ne-am referit mai sus, am pus următoarele întrebări unor lideri politici:

1. Cum apreciaţi măsurile luate de guvernul Stolojan în domeniul economic?

2. Credeţi că «a cîştiga guvernul bătălia Împo­triva corupţiei, speculei, afacerilor .ilegale, pentru asanarea societăţii româneşti?

ASTAZI ine răspund .domnii: A3UEXANDRU PĂUNESCU ţF.S. N.) şi PETUU I,IŢ1U (P.A.C.)

ALEXANDRU PĂUNESCU: 1.Măsurile luate -de guwera îe a-

ipreciez «a pozitive şî ®u ® bună doză efe optimism. Şi aceasta nu perttru că Prontul Salvării Naţio-

■ nale s-ar afla la eîrmă, c i pen­tru -că am considerat foarte rea­listă aceascliiţă d e program pre­zentată de domnul prira-mmis- trn în faţa «aţtaniî. De .aici re­iese continuarea programului R o­man. căruia i ■s-au aplicat anu-

„mite corecţii necesare de altfel... -■ Aceasta datorită «wtiluţiei în lanp a 1 dezvoltării/ •*> societăţii. Mulţi •cred că :guvernul Stolojan a a--dus «eva nou__ El a adus însăiin suflu ,noa la acel nou .care se Impunea. Acest «roţi î-aş numi fermitate şi luciditate. poate o transparenţă mai «nare. •© .anali- ■ză mm aprofundată a «nasurilor •care trebuie aplicate.

Nu vreau să întru Sn amănun­te, dar aceste «lăsări, poate du­re, ău fost prezentate într-*> suc­cesiune logică a prezentăm lo r .’ 3n termeni «nai accesibili- popu­laţiei. -■

Un alt punct bun al guvernu­lui Stolojan este şi faptul că s-a format un guvern din specialişti autentici, nu din cei de conjunc­tură ca dc exemplu Adri'jn Se- ■verin. El, Stolojan, joacă avlifl unui maestru de şah care-şl ca l­culează mutările -de aşa manieră îneît trebuie să ţinţ seama _ de imediat, dar şi de jierspeutivî. Oricum, ideea sacrificiului <este. jeală pentru că exi'-'îâ mutreroa- *e pete albe în liaita -morală a României. .

2. Cred că dacă echipa guver­namentală va reuşi, să anobilize- ze un urare contingent de oamenii incoruptibili,' va jiîştiga. 'Ideeape Cifre am dorit să o exprim şîmiai ; sus este ceâ de incoruptibilitate, adică aceasta este ideea mea. Guvernul ar trebui să -ceară fac­torilor puterii Sacale, preJedtară f i primărie, să aplice iegMaţia în vigoare, iar acolo tinde <sse imu- şamalizează «nele afaceri murda­re să :sc ia cele rmai --drastice'mă­suri* înergîntj pină îa traducerea vinovaţilor în ÎHţa justiţiei.

ŞEn am făcut (CÎtewa anchete, dar au stat decît membrul «nu i partid care, chiar dacă (este tla conducerea ţării, nu are puterea

d e a obliga legea să se pronun­ţe. Primăriile, .prefecturile, pali-' ■fia, garda financiară şi chiar li­deri politici sînrt -vinovate de a- ceastă stare de lucruri.

S-a profitat de funcţii -şi d&in-' congruenţa -legilor. Asta * foarte grav şi aiici mu are scuză. Statu­tul ifuncţionarului public *i-a a- părrut, deşi era absolut sciecesar. Corupţia este ama dintre pfcghii-

Te socistăţii. Poliţia şi adminis­traţia nu ne .asigură deloc mini­mum de existenţă. îEste foarte ti­zi lată îozinca: „Tu te faci că tiu mă vezlf“. Asta e lozinca oame­nilor care stperează în noul -co­merţ, «are nu e deosebit prea mult de cel socialist. Marfa' este contractată «Te la depozit de uni­tăţile «de stat -şi dusă şpe -căi lă ­turalnice la 'magazinele teşoiţa- liilot. -A- weriBcat cineva aseva in această sfitită democraţie? Un partid poale îi acuzat, pentru câ e îa putere. Aş dori să l e iveri- ficat principiul legic prin case alţii 5şi curăţă banii! ,

Î*JET«U a .n ’rW: 0. Pînă Sn pre­zent guvernul Stolojan a luat 0 singură anăsură: care să influen­ţeze .în mod direct situaţia eco- '«oiaică din ţară: .conv^rtibilita-

tea leului. E^te fals .«ă se creadă su aceasta va aduce foarte -cu- Jînd .modificări .importante în plan economic, cu efecte oenefi- « e pentru populaţie. D.mpotri^ă, «^reţele imediate vor fi, pentru o îoartfc xnart: parte a popuîaţiei, ineplăcute şi greu de -suportat. Ele <se vor numi pentru început. .scumpiri, trafic ilegal mai intens tde valută, frig. apoi şjomaj şi convulsii soeiale.

Cu toate acestea, măsura se ampunea mai demult şi ea ar îi impiedicat scoafterea din ţară a

J unor mari cantităţi de produse, Iţpsind populaţia de «le ş i per- -miţind îmbogăţirea ilegală ,a tJ- nora. Alte urmări .sînt «ele pre­zentate de guvern. Dar măsura este unilaterală şi deci insufi­cientă. Economia noastră este un tiriaş cu picioare de lut. .Soluţia pe termen îung nu poate fi <le- Cît o reformă Jn mai multe pla­nuri, aplicată aproape cortcomî- . •tent. ' - . .

Slai Snlâi se impun mutaţii 1n- 'plan politic, determinate de ale­geri libere 51 x»recte care să per­mită preluarea puterii de «către forţe cil adevărat democrate. A- «seasta ar favoriza elaborarea ■tmei legislaţii «are să ducă ia e - îimînarea vechilor -structuri. Ita stabilitatea ânternă şl la .-erediU- litate eTttemă, deteraninînd aflu- xul Snvestiterîloir străini. In aJ «doiieâ rînd, -se - impun mutaţii miajjnrB în plan administrativ, pentru a asigura aplicarea întoc­mai a legislaţiei elaborate, ffl al itneilesa -rând este necesară ® re- formă adecvată în plan econo- •mie. pornindu-se de 3a evaluarea «orectă a posibilităţilor :şi a -ne- «sntor d e .dezvoltare ţ i de moder- ; mizare, fîără o (economie produc- r tisrâ ş| modernă, toate «eleJalte măsuri .-sîtEt doar simple paleiti- as» cam :«ste'$l convertabiiitatea JeuluL

2. Scest guvern este sun guvern

de sacrificiu, care pe'Ungă fap­tul că a fost -constituit In cea mal mare 'parte la sugestia -F.S.N.- ului §1 a liderului său, ex-pre- •mierul Roman, are şl o durabili- tate redusă. Sînt două elemente care var cintări greu în «conomia bătăliei pentru- asanarea -socieiă-

. ţii româneşti, bătălie pe care nu © poate cîştiga Aceasta mai a- les în condiţiile unei -mentalităţi aproape neschimbate a unor- oa­meni care în 95 de ani au fost obligaţi' să înveţe să se „descur­ce*, l*a aceste pietre xîe moară pentru guvernul Stolojan se a- daugă existenţa aceluiaşi -sistem de xelaţii ţi a aceloraşi oameni,

. cu gîndire de tip -comunist, a- îlaţi în fruntea administraţiilor locale, valabilitatea îndoielnică a himir legi, ineîicîeriţa justiţiei şl a organelor Ministerului de In­terne.

$ i Iri acest caz rezolvarea poa- ■: te veni numaî In -arma unor a- :

■ legeri libere şi -corecte, bazatepe o campanie electorală fără ob- ; •sftrucţii eare să producă -mutaţii! în lanţ: «ri legislativ serios >i • •competent, un guvern care să se identifice cu interesele poporului.® justiţie adevărată, *> adminîs- ; traţie locală -epurată de oameni!

«orupţi, incapabili ţi lipsiţi da : responsabilitate. Abia atunci a vor crea (condiţiile tehnice asa­nării societăţii -romaneşti. Or, ac­tualul guvern nu a făcut nîmio ; Sn privinţa administraţiei locale, ; cu excepţia schimbării a ^—3 ; prefecţi, -ceea ace «să face să-cred ■ că .nici <nu are de igînd să facă prea multe pînă la alegerile lf>- : cale. Iar de a d pleacă îndoiala j asupra corectitudinii aceşti» ale- 1 gerî. Tocmai -de aceea ura cred \ că .această bătălie se va da ln 1 -tiaţpul guvernării atfteala. ;

©erîn SERGIIIE. \ -ton GIHA î

llj A

IV, M ISUnCATOU II

' In ziua de l i aprMiie 1SS2 — zi-de duminică -— intrau în jClty p e poanta mai» a Uliţei de M ijloc tazi B-dul Saeiiori trei scMe fâ ale principelui Transilvaniei, Chearghe iîa“ioczi II, sosind din Saros PataTc ţUngaria) — undo se spune că a- ceastă familie domnitoare acumulase bogăţii fa­buloase — şi aduceau trei predicatori de acolo,

'în ,to ta l erau 18 persoane, cu vizitii cu tot, fiind cscortaţi /însoţiţi de şase soldaţi călărL Economul sas al oraşului Cluj, pe nume Ştefan Lutsch, i-a gâziîuit pe toţi; în contul municipalităţii, atit l a 1 prînz, cit ţ i la cină. eu 32 d e pîmişoare iţipăy, o pîine albă, carne, două -găini, patru peşti din lacurile oraşului, «get, vin, feere, ovăz pentru «ai, iar celqr dai feciori români (2 <olah legenek:) din escortă lena dat iuîci -şi două verze mari. Să Si fost -oare postid Paştilor amâni .1652, dac® cei doi tineri -ortodocşi ţineau atît de mult — ca ţi- alţi trecători români prin Cluj, aflaţi în slujba prin- clpiîor şi iţăriî — îa legea lor -strămoşească? Foar­te probabil. Dar d e ce erau f i doi feciori români in escortă? De ce mu se poate scrie o istorie 'tran­silvană şi fără -elementul românesc? Întrebarea trebuie să şi-o fi pus acel -contemporan al ‘eveni­mentului, cari; a făcut o copie a socotelilor eco­nomului sas -clujean, scoţîndu-i pe români din istorie, -tn raspia lui, scrisă ordonat -şi -uniform,

.românii , nu mai figurează, iar uleiul şi cele două •verze nu sînt «omise de pe' îista de chel tuieli, dar .şînt trecute împreună cu celelalte alimente cum-

.pîrate pentrii găzduire ^exclusiv peştele, care era al făraşului). Tot in acelaşi an, in data de-17 oc­tombrie, acelaşi econom sas consemna unele chel­tuieli făcute cu poşta ţării, plătind nişte curieri care au mers în satele româneşti din apropierea Clujului. Acelaşi copist, in loc să transcrie: az ■olah ialukra (în satele româneşti), a scris az ot vala ialukra (egal Sn satele de acolo), continuînd sistematic şi tenace să -scoată , pe români din is­torie. Din păcate, s-au păstrat pînă astăzi multe copii ale socotelilor.'originalele fiind dispărute.

Prin ce se aseamănă copistul din secolul al XVII-lea cu autorul articolului apărut în 12 oc­tombrie 19Î0 în ziarul „Maşyarorszăg1' cu titlul Pentru satele secuieşti batjocorite? Prin acelaşi avîrit de scoatere a românilor din istorie, de cu­răţire (chiar la propriu' de elementul românesc a Xinor regiuni locuite ţj de secui/maghiari. El scria lirmătoarele: Ratelor ungureşti trebuie să II se dea-aspectul lpr vechi, prin înlăturarea biserlci- ld î zidite In -itU bizantin şl care nu se potrivesc cuifiWlul acestora". „Înlăturări* s-au mal făcut şî !n sectilUl al XVJlljlea, de exemplu, deoarece nu se mai aproba ndlcarea de noi biserici in lo

cui celor distruse de vremi,, şi românii ţineau sluji ele religioaso în şuri. Acum trebuiau, 3n vi­ziunea 3iorihy$tilor, xa măsuri radicale să ffle luate imediat. Radio Budapesta vorbea în mod -re- pelat despre necesitatea înlăturării turlelor de bi- serici valahe din „satele secuieşti” . Şi operaţiunea s-a declanşat brusc, odată cu primele zile ale ocupaţiei din anii JJIfcta&slui -de la Vfena. Au <n» mat devastări, profanări, -inscripţii ©bscene îa adresa cultului românesc, ptagăriri aie .©biedtelor de cult cu excremente umane, .incendieri şi dârî- mărî de Mserici îâjmâneşti, pină Ia.raderea lor de pe .suprafaţa pămîntitlui Totul în atjmste idealtflui purităţii Smoieted şi nhâ Snir-wn lac reală) a ^satelor seca*ieşfi“ Există -şi o excelen­tă lucrare monografică, din a doua -jumătate a seccilUlul trecut £1888—î8 3 i, a lui O rian Balăzs. despre localităţi d ia fostele Judeţe Ciuc. Odorhei. Trei Scaune, Mureş « tc „ Sn care aatoral a -văzut şi descris Jtts!uTi, tnumai p e români nn-i vedea, sistematic, decît foarte greu.

Sint d e domeniul trecutuiai- aceste' mistificări care în anii Oifctatidui de la Viepa au fost Vioa­ra întîi a criminalrt®ţa şi şovinismului? Nicide­cum. Numai la Ciuj-Napoca mistificatorii aureu- şit să facă un pas important sub actuala [guver­nare. Ei au reuşit :să scoată :pe români din clădi­rile unor licee cu un trecut spiritual comun tu­turor etniilor din România, sub pretextul că Sînt „liceele lcir strămoşeşti". Urmează acum să le scrie istoria după calapodul copistului din veacul al XVII-lea «us-amintit, fără Ioan Piuariu-Molnar, fără Avram Iancu, fără Al. Capiu Marian, fără... lieja istoria a şi început să se modifice în acost sens. Satul Vlăhiţa , (din fostul scaun Odorhei, azi jud. Harghita) irm se mai scrie ca în docu­mentele din Tivul JVÎediu pină azi. în denumirea maghiară: Olalilalu, sau Szeiitegyhazas Olahfalu, c i .. . Szentegyliaz, denumire. . pe care -nu a avut-o inicioînd. Tocmai pentru a se ..înlătura" acel OInh, azi locuind puţini români .în această

localitate, -cîndva Sat -Românesc. Ne întrebăm, totuşi, pînă cind sc* continuă- cu mistificările $1 , cînd vom reuşi să instaurăm primaţul adevărului istoric în dauna unor roituri şi -idealuri false şi periculoase?

Vasile LKCIIINŢAN

-' 9 F llR T I® ! Nu este ţun se­cret faptul că din proprietatea

. iveastră jRacă comună) — socie­tăţile comerciale cu -capital de stat — se cam fură. S a iurat înainte, cînd se mai temeau oa­menii de lege, darmite acum •cînd democraţia a fost înţeleasă ca -o libertate de a face ce-ţî place! Iot Industria Cărnii Cluj, poliţia a surprins în -flagrant delict cîteva persoane care ie­zeau din /unitate -cu carne asu­pra Iot, ln spi ritul unui umanism -Cît se poate de prost înţeles, •conducerea unităţii a încercat di­minuarea ,gravităţii faptei. ILucm d e înţeles, lotuşi, pentru câ este imoral ca atunci -cînd cei 'm ai «nulţl fură, sa fie -sancţionaţi numai tcei care au avut -ghinio- *»ftl rsft fie prinşi. ;Problema Jn cauză are priveşte, Insă, pe feţi. Deoarece cumpărăm carnea şl preparatele din cam e la preţuri •nu tosm âi. accesibile Iar condu­cătorii «mtîiţii .afirmă răspicat *S preţurile dumnealor sînst -Ştiinţi­f ic fundamentate şl nu au cum să îie maî atnici. Totuşi, furturi­le se pierd undeva în -.complica­tele calcule; iar in' final le »de- co«tăm “ moi, cumpărătorii. în ­ţelegerea excesivă faţă de un sa- Jariat devine, în cele din urmă. dezinteres total pentru tnarea masă a cumpărătorilor. Acelaşi lucru -este, din păcate -valabil pentru majoritatea societăţilor comerciale producătoare de bu­nuri de larg consum.

9 ABUZ. Soţii Grigore şi Ana Moldovan, din comuna Cămăra-' şu nr. 23fi, au cumpărat în 1930 de la C.A.P. Cămăraşu 10 ari de te.ren intravilan, pentru a-şi con-

•srtrui o casă. Terenul, conform cărţii funciara. Sigura 'încă din anul 1935, la proprietatea - com u .. neî ca păşune. In primăvara a - ’ nului 1991 au Incepat să sfţpe fundaţia, dar -consăteanul Iar, T-omea Grigore, a venit şl a as- ■tapat şanţurile, afirmînd că pă- -mîntiil este sal iul şi acolo nu

1 au voie alţii să construiască. -So- p i Moldoian l-au atfponat Iii judecată la Judecătoria Ciuj- Napoca, dosar 3317, care, ic« de­cizia nr. 2929. din 14 iunie 1391 a dat cîşlig de'.ca uză soţilor Mol­dovan. A urmat acţiunea la Tribunalul Judeţean, finalizata prin respingerea, recursului lui Grigore Tornea şl obligarea a- cestuia-la plata clieltuicltlor de judecată! Pe de altă parte, Gri­gore şi Ana Moldovan au intrat în posesia adeverinţei de proprie­tate asupra celor 10 ari Ihotări- rea nr. 23 din 30 noiembrie 1391J şi au obţinut avizul de construire a unei case familiale de ia Pre­fectura judeţului Cluj, ©ireeţia tehtacă de ''iaveslitii, consbM jIi şi activităţi de gospodărire- co­munală şi locativă. Serviciul de amenajarea teritoriului .şi urba­nism înr. 9124/2908 din 4 no­iembrie 1951). Toate aprobările, _ •existau. Nu rănaînea decît ca oamenii să se apuce de lucra. D ar. . . O delegaţie d e la Prefec­tura Cluj s-a dus la faţa îocillui, săptămînă trecută, şi au oprit acordarea ' autorizaţiei d e con­struire ce urma să o dea Primă­ria comunei Cămăraşu. Sentinţa judecătorească a fost exclusă din discuţie. în concluzie, pe -de o parte Prefectura îşi dă avi­zul, iar pe de altă parte se o- pune acordării autorizaţiei de; construire. Cît despre luxul de' a ignora deciziile Judecătoriei pl Tribunalului Judeţean, -nu .mai a-' vera nici o replică! Poate au al­ţii!

Maria SANGEORZAN

1 SUFLETE P E 14 M P'tn .„apartamentiîl" nr. 6 , din

blocul E 15, de pe strada Cojoc­nei nr. 16, cu -o suprafaţă de 13 mp, locuieşte lierki Mariana, îm ­preună cu .cinci copii minori şl soţul, fem eia lucrează ca mun­citoare necaliflcată la S.G. Tex­tile fncălţăminte. unitatea 1432, -este suferindă de T 3 .C . pul­monar ţ i unul dintre copil este epileptic. A făctit cereri peste cereri pentru a primi o locuinţă corespunzătoare, fără să obţină

vreun rezultat Spaţiile sint ir/su­ficiente. Mai ales pen tru -ei mai a- mărîţl. Fiindcă -pentru alţii s-au găsit, nu -unul, ci două-trei-oatru apartamente, cumpărate toate Ja preţ de stat şi închiriate pe valută. -Curată binefacere pentru aceştia, tranziţia la economia de piaţă)

Xa -ultima sa convenţie, par­tidul de guvernămînt o reafir­mat, răspicat, eă este de centru- Stlnga. Prin urmare « e este a - sigurată protecţia socială -şl eri­ja faţfl de oml

x ’ M. S,

'ADEVĂRUL DE€fcU Jf M 6ÎN S t

. . . DIALOG , . . COMERCIAL

:• în peisajul.comerţului clujean, activitatea uni­tăţilor aparţinînd de S.C. „ALIMENTARA" S.A. ocupă un loc deosebit, atit prin numărul lor mare, cit' şi - prin volumul mărfurilor desfăcute. Din mullitudiRca de date culese în urmă dialogului... comercial purtat cu domnii Gheorghe Oncică, di­rector, , ţi Dumitru Căprar, director' adjunct, am selectionat : cele mai interesante şi utile celor ca­re zi de zi calcă pragurile unităţilor. Pentru în­ceput, insă,, cîteva elemente semnificative din pro­digioasa activitate a societăţii, furnizate de cei doi interlocutori.‘ . GIIEOllGHE/ONCICA: "Societatea noastră a luat fiinţă in decembrie 1990, ! principalul . ei bbiecti v fiind acela de a contribui — . printr-un comerţ civilizat, şi in proces de continuă moder­nizare — la o mereu. mai, bună aprovizionare a acestui' important','centru urban reprezentat de municipiul -• Cluj-Napoea şi locuitorii lui. N-am ■fă'cîii*o:statistică 'exactă, dar faptul că zilnic zeci' de mii . de locuitori'ai .urbei noastre trec pragu­rile unităţilor amplasate ' pe întreaga arie a -.mu-; r ' -'iului spune ceva, subliniază faptul~.că socie- utj-.i. noastre îi revine o sarcină deosebit de im­portantă şi grea în buna aprovizionare a consu­matorilor-, Mai adaug că ln afara ' ariei' clujene sintem prezenţi prin cîteva unităţi de profil în centrele muncitoreşti. Tamiţa şi Aghireş; r

DUMITRU CAPltAR: Aş dori să-subliniez că Sn Conjunctura actuală a comerţului . alimentar, cînd < aprovizionarea cu mărfuri se face fără a avea la bază contractele-economice, procesul, este destul de anevoios şi complicat. Ne străduim, în­să, ?i de zi să „ţinem piept*1 tuturor problemelor şi dificultăţilor pe care le întîmpinăm, să; facem niereu 'paşi înainte spre : buria aprovizionare a

' consumatorilor din Cluj-Napoea. 'Aş adăuga, în acest context- că pentru o bună aprovizionare cu •mărfuri, la furnizorii. tradiţionali- s-au adăugat noii. agenţi - economici, cu care cifrele de afaceri • cresc zi de zi.

GHEORGHE, ONCICĂ: La cele spuse de cole­gul meii vin cu citeva c.ifre şi; cjale semnificative

referitoare, la strădania noastră . de a completa şi diversifica gama mărfurilor oferite consumato­rilor. Astfel, in primele 10 luni ale anului curent au fost aduse din alte judeţe următoarele canti­tăţi de produse: 160/:tone "preparate, din carne;

■ 450 - tone carne; 100 tone'pui; i 9 milioane ouă, precum şi alte produse de strictă necesitate.

DUMITRU CAPRAR: Fac"şi eu o completare: cunoscute-fiind rezultatele din agricultură, ne-am, intensificat eforturile pentru întregirea fondului <fe marfă necesar aprovizionării populaţiei pen­tru perioada toamnă-iarnă atît din producţia in­ternă cjt şi din import. ,

GHEORGHE ONCICA: în efortul nostru, per­manent a ne face datoria faţă de consumatori ne

. bucurăm de aportul susţinut al lucrătorilor din unităţi. , eare dincolo' de competenţă se străduiesc

■' necontenit să-şi însuşească atributele unui; com erţ. ■■modern şi civilizat, atent faţă de cumpărători. , ' Fot afirmă că , „din mers“ aceste atribute devin

" tot mâî pregnante la lucrătorii noştri, că. dincolo de 'activitatea de după tejghea se preocupă intens, tfe preambalărea mărfurilor, asigurînd astfel o

• rapiditate îri servire. ;.. ■'.; ‘ ." ■' DUMITRU. CĂPRAR: • Am dori să încheiem

aceste sumare gînduri ale noastre supunîndu-vă atenţiei încă-două aspecte: -primul' ar fi legat de Legea privatizării şi ' normele metodologice pri- -

; vind vînzarea de active, care - au dus şi îri cadrul societăţii noastre la mutaţii. Astfel, un număr

.d e 14 'magazine au’ .trecut de la forme de locaţie - de' gestiune cii servicii la societate, la forma de

'locaţie"de gestiune; fără Servicii la societate, reş- pectiv alte 5 active au fost scoase la vînzare. în

■ această operaţie de privatizare, conducerea socie- ; tăţii' consideră ca o necesitate ■ protecţia lucrăto­r i lo r diri comerţ, aceştia fiind cei care au lucrat şi ergat valorile materiale, activele, în perioada.

f anterioară;. In" al doilea rînd n-am vrea să şe creadă că vedem toiul „prea în roz“; Nicidecum.'

' Intîjmpinăm greutăţi destule în. buna âprovizio-, nare, dar rie vom strădui să rie. achităm, cu cins­te, de multiplele îndatoriri ce ne revin, astfel ca ■ prestigiul S.C. «ALIMENTARA“ S.A. sâ crească necontenit. ■ " ’ . 1; ■

, „* ■ _ . INVITAŢIE ;Despre • numeroasele, u n ită ţia le S .C . „ALIMENTARA* S.A.

Cluj-Napoea! s-ar putea vorbi, foarte pe larg. Dar cum rîndurile de faţă au un caracter publicitar, îridemnul nostru este de a yizita unităţile pe care vi le supunem atenţiei, a căror „cărţi de vizită1* şi-au cucerit un binemeritat prestigiu:

IN CENTRU . .0 Magazinul nr. 2 „SORA" (din Bulevardul 22 Decembrie

nr.- 5), unitatea cea mai mare â. societăţii, magazin cunoscut n» numai.în Cluj-Napoea şi în ţarfi, ci şi peste hotare

ţ Magazinul nr. 1 „CENTRAL* (din str. Gh. Doja nr. 24)IN CARTIERUL GRIGORESCU• Magazinele 43 „FORTUNA*, 62 „RAPID" şi 65 „ALBINA** IN CARTIERUL MANÂŞTUR

' a Magazinele 63 „F L O R A ** , . 85 „II**, 88 „SIRENA**, 86 „BIG“, 97 „MINERVA", 99 „OLIMPIA** şi 100 „NORA ; IN CARTIERUL GHEORGHENI

© Magazinele 8 „IIERMES**, 9 „MERCUR**, 10 „EXTRA** şi12 „DIANA“

IN CARTIERUL ZORILOR• Magazinele 81 „ZORILOR**, 75 „OBSERVATOR“ (pe str.

Observatorului nr. 107), 79 „SATURN** şi 429 (de pe str. Păs- teur nr. 74) * ; '-.?■ " ,

IN CARTIERUL MARAŞTI% Magazinele 25 (din str. Dunării nr. 26),-26, 433, 401 şi 437 "• Magazinele 25 (din str. Dunării nr. 26), 26, 433, 401 -şi 437 r

diri Complexul „Mărăşti**, 24 „AUTOSERVIRE**, 434 „CARNE- MEZELURI** şi 438 „PIINE-LAPTE** (din str. Dîmboviţei). -

NU UITAŢI TEEEFONUL 14-44-10!Pentru a veni în sprijinul aprovizionării populaţiei eu « pro-~

duse alimentare şi - în m od' special' a persoanelor îri vîrstă, Jbril- riayilor cronici, ne văzătorilor,- invalizilor, handicapaţilor,',, js* :-1 cum şi familiilor victimelor Revoluţiei din Decembrie; 1989, * - fost deschisă „CASA DE COMENZI** diri Bulevardul Constantin Brâncuşi nr. 2. Printr-un simplu, apel telefonic Ia numărul- 14-- 44-40 sînt preluate comenzile solicitanţilor şi transportate: Ia d o- miciliul acestora..

« T O I

i *

- i P W H M i l« A

Secvenţă din ' alimentara găzduită ilgroaiimcii;

UI.TIMA n o u t a t e .

Preocuparea societăţii dea veni in întîmpinarea consu­matorilor se , concretizează prin naşterea celei mai noi unităţi, MAGAZINUL NR. 72 - din Strada Mănăştur nr. 106.

Illoe G 6, care dispune-de o sală -de atoservire şi raioa­ne specializate de pîine, brînzeturi, carne, - mezeluri.Noua unitate vine să comple­teze salba de complexe co­merciale din cartierul Mă­năştur. ; / -

ATENŢIUNE!

Pentru viitorul apropiat vom pune lă dispoziţia ' con­sumatorilor o gam ă5 diversi­ficată ;de produse, după cum urriiează: ' - 7 ' ' ' :f • DIN PRODUCŢIA IN­TERNA: preparate din car­ne furnizate de unităiţi .spe­cializate.' din Cluj-Napoea, 'Saiu Mare, Oradea, .Baia Ma­re, circa 150 torie de cilrtoli, conserve din legume şi fruc­te, d in . carne şi peşte, -paşte făinoase: ~ . .

• DIN IMPORT: citrice, -cafea, băuturi, condimente, dulciuri. ,..-..Vizitaţi-ne, cu. -.încrede»?,

străduinţa noastră •-înscriin- duse pe coordonatele . satis­facerii cit mai bine cantita­tiv şi calitativ a consumato' rilor!

„SORA" unitatea cea mai’ vizitată dc clujeni

UNITÂT1M ODLKNI/yri

. Ca o preocupare perma­nentă în' contextul unui co­merţ civilizat, într-un cadru adecvat, atrăgător, staii măr­turie două din unităţile so­cietăţii, reamenajale şi mo­dernizate:

• Unitatea de cafea de pe

str. Memorandumului m\ 8, cu o gamă diversificată de dulciuri, băuturi fine, răco­ritoare, cafea

• Magazinul 97 „MINER- VA“, cil un raion spccialiv.at «Ie diilciuri-cafca-bălituri.

In fotografia alăturată: unul din raioanele modernizate ale magazinului ,K,Minerva“.

Reportaj publicitar realizat de:Gh. P. LAZANU, Victor MO REA şi Iuliu PETRUS

Fotografiile: Radu SANTEJUDEAN .

ACTIV IT^TI AUXILIARE ?

care: contribuie la buna des­făşurare a activitaţii *. de -«5-, nierţi a societăţii- ' .

• transportul : laptelui .-•■;. la domiciliul'; abonaţilor : Prin cei 95 ' de '.remizieri . ; r-

• : atelier,; de întreţinere, înfuncţie - de : diferite necesităţi gospodăreşti (lăcătuşerie. tîm- plărie) ’ . ’ '

• parc auto .propriu pentru transpoitul local al mărfu-. rilor - ; ■ ■

PRODUSE IN STOG :existente în magazinele noas­tre şi din care vâ puteţi -a- proviziona în mod curent:

• produse din came, lapte (şi derivatele acestuia), cnn- serve din legume şi fructe, paste făinoase, c a f e a , băuturi, produse zaharoase şi altele.

CONSUMATORI!Vă adresăm rugămintea de

a valorifica, avantajos, am­balajele dc sticlă prin cen­trele noastre, contribuind ast­fel Ia reintroducerea lor in circuitul economic. La dispo­ziţia dumneavoastră, stau u_r- mătoartle centre de . valori­ficare a sticlelor:

• Magazinul „Sora” , Ma­gazinul 5 Hala AgrOalimen- tară, cele din străzile Peana nr. (i, Ion Meşter nr. 5, N. Titulcscu nr. 175, Fabricii tir.1, Aurel Vlaicu nr. 8, 22 De­cembrie nr«*148 şi altele.

PAGINAI >£DEVĂRULDE<2MJ1

FERMITATE(Este icuvîntul de ordine al

- noului ţel al Biroului poliţiei economice din municipial nos­tru, domnul maior Teodor PUŞ­CAŞ POP).

— Cadrele din poliţia eco- . nomică şi-au intensificat efor­turile, In conformitate cu p r e ­vederile, legale, pentru apăra­rea avutului public şi particu­lar, a intereselor economice ale statului, cît şi pentru combate­rea-oricăror infracţiuni care lezează interesele legale ale ce­tăţenilor. In anul acesta sau

- descoperit peste 100 de sustra-. geri in 'dauna unităţilor .eco--.

nomice cu capital de stat. Va- , -loarca pagubelor comise este- de peste - 4 miloane de lei, din- care, ceas niai mare parte, au

- * fost recuperate şi înapoiate u-.nităţilorrpăgubite. ■ >• •

— Cum acţionaţi pentru apă­rarea intereselor ■ cetăţenilor şi, -

. mai ales,; pentru apărarea . şi protejarea intereselor lor eco­nomice? — : •: — Am acţionat cu fermitate,

imi pare râu dar trebuie să mă repet, pentru combaterea actelor de speculă, corupţie, â nerespectării preţurilor din ■partea agenţilor economici cu. capital efe stat sau privat. Au fost efectuate numeroase ac- .ţiunii-şi controale în urma că­rora au fost sancţionate' contra-

-venţionals peste 600 de persoa- r ne, care practicau acte de spe­

culă cu valută sau bunuri. Va­loarea bunurilor confiscate din

t -aceste, acţiuni este de peste 1,2 'milioane-.lei, iar valoarea . a- -flienzilor :aplicate este de peste

milioane lei şi o importantă cantitate de valută. în ceea 'ce ’

priveşte traficul de valută şi specula cu bunuri străine sau indigene, ne-am preocupat 1 îri general de prinderea .adevăra­ţilor traficanţi şi mai puţin a celor cu speculă uşoară, şă-i zicem, în această formă desco­perind că eiistă multe persoa­ne care, de - dragul, speculei, şi-au părăsit locurile de riiuncă f ăcînd, . recunoaştem, venituri importante din aceasta activita­te. Acţiunile s-âu. . . - lăsat cu . închisoare, amenzi contravenţio­nale şi atenţionări.' Se pare ’ eă nu ajunge, aşa că vom fi şi mai activi în acest domeniu.

— Mulţi-agenţi, economici nu respectă legile. Ce faceţi cu

' CJ? ; '... • — Eludarea legilor se pedep­

seşte peste tot în lume. O În­grijorătoare creştere'înregistrăm

la persoanele care au . activi­tăţi de expprt-import. Posedă licenţele, dar şe pun la dispozi­ţia unor persoane care comit speculă cu Bunurile aduse din străinătate. - Ip -această « formă, de multe o r i ’ orgŞeîe . noastre constată cantităţi mari de bu-' nuri iSip'ortate . fâră'să aibă „ac­tele de provenienţă' şi actele

" vamale. Astfel, cu puţine zile , în urmă am găsit doua' persoa­

ne asupra cărora şe găseau peş- te 100 de <■: perechi • d e . blues jeans“ din Turcia. ■ Plata taxe­lor vamale ă fost plătită de ' societăţi comerciale care aveau licenţă dar oamenii nu pre-

; zentau nici un fe l ' de acte pri­vind provenienţa mărfii. ’ Au

: fost sancţionaţi contravenţional şi li s-a confiscat marfă îri

' valoare <fe 3OO.OO0' lei. - ;. i b ' '

PORTRET

într-una din seri, Intîmplarea a făcut să trec prin/faţa Prefec­turii. PloUa şi zgribuliţi, oamenii treceau, ocolind cu grijă băltoa­cele. ' '

H i

L l /

Poliţistul eră la .'--'post. Dirija’ circulaţia, descongestipnîrid aflu­xul, prea mare din cauza nefunc- ţionării semaforului electric. Nu-1 cunosc şi nu mă cunoaşte.; Fac această precizare necesară;

. pentru că odată ajuns îa colţul Prefecturii m-am oprit să .văd cum acţionează. Venea un auto­mobilist. Conducea cam' riesigur

' şi orice privitor i şi-ar fi dat seama că - 6mul de la volan e beat Un' fluier şi-o -frtn.ă. pusă: cam stîngaci. Omul era ' într- adevăr criţă. Plutonierul s-a a- propiat, s-a prezentat regulamen­tar şi a cerut actele la control.

- . —• Sînteţi băut?, — Da, ’trăiţil

I-a luat actele, şi a plecat să-şi• facă în continuare datoria. ^' Nu­

mai că omul de . la volan se tre­zeşte. îşi dă scama câ cel pu­ţin 90 ,de zile nu va mai putea circula. Şi dăi! Şi-roagă-1! Cum că n-a vrut, că aşa şi pe dinco­lo . . . Din bUzunarul; contrave­nientului ies 100 de DM. Tentant nu? Şi mi-am zis că nici ‘ omul legii nu va rezista

Plutonierul Liviu CAIA nici . nu l-a băgat în seamă. -

Frumos, foarte frumos!

..: * FALS .

Recurgind la această me­todă, XJrsăctie ’Âglăiâi dc ■ la Institutul Oncologic . Cluj, a reuşit să . . • asbriLsească, pe seama colectivului 57.300 ; lei.’ N-a făcut altceva decit să . . . umble prin statele ' de plată/ Dar ulciorul . ; . • .

BRACONAJ

Dealurile din vecinătatea Gi- lăului.

Un tînăr merge la vînătoire. Pardon: la braconaj, că permis nu avea pentru aşa ceva. Sau dacă avea, nu fugea din faţa organelor de poliţie. Văzînd pe ofiţerii de la Biroul arme, ex­

plozivi, stupefiante, tînărul de­ţinător de armă a lăsat... ju­căria şi a luat-o la sănătoasa. Stupoare: arma, artizanală,' a fost'confecţionată la un atelier' din Gilău.

Tînărul a scăpat deocamdată.Dar urmele lăsate de el, tot

vor duce la identificarea au­torului.

HOAŢA •• . -' ’ - ..............,rSianciu Georgeta susţine că

a găsit 4.G00 Ici pe jos. Şe poate, dar nu-i adevărat, lloa-, ţa din Ocna Mureş a acţionat în piaţa . „ruşilor" - (auzi dom’ le!) şl „a găsit" suma ' într-o poşetă. Acum o 'cercetată - în stare dc arest, dacă nu a şi plccat (pe gratis) la , Gherla— via puşcărie.

Pagină realizată de Radii VIDA

F otografiile / Nicolae PETCU

CAROSABIL DMUBUP/I

• Aşa pare că circulă clujea­nul in ultima vreme. Cu toate măsurile severe luate dc ser­viciul de circulaţie, mulţi con­ducători auto continuă să_ cir- culc după propriile reguli de circulaţie. Iată cîţiva dintre ci: . ' ' ' :■

3-CJ-200, maşină condusă de pensionarul Danciuli Andrei. Numai că ă intrat pe roşu. Poli­ţia rutieră i-a reţinut permisul

‘pe 30,. de zile.. I s-a aplicat şi o . amendă de 200 lei. ' ' ' . ’

C Cheteleş David (2-TM-2631) , intră. tot pe. culoarea roşie, a semaforului electrici

# Morar Radu, din Cluj,. r,u > ttcordă prioritate ; pietonilor^-■•; Jn - Piaţa Mărăşti; ■ • .

• . P-iglişan Alexandru, ţot din ^ Cluj <1- CJ45470) riu acordă; prio-;> iritate' în str. • D o ja .- ' Are o com-, portare jignitoare-faţă; de: orga-': riul -constatator.- Este amendat. cu 500 le i/ “ y-; . t

0 Cu autoturismul ■ 3-CJ-6730 circula Marţiş’ Dpru. Nu acordă prioritate .ia stfegerea de pietoni; : Sn Piaţa . Mil'.ai. Viteazul. O zonă,;

unde se înregistrează iiu.te .iccidente de circulaţie ;

• Morea Vasile, inginer la -ICPM Cluj face acelaşi lucru în Piaţa Unirii. Fugăreşti put şi simplu, pietonii care treceau regulamentar. J s-a suspendat permisul pe 30 de zile. •. . ’

9 Năsălean Liviu trece cu we- păsare pe culoarea roşie a sema­forului electrici Intră în coliziu­ne cu uri autoturism de Braşov. Pagube de ambele părţi. ?

0 Papp JenŞ bea zdravăn. Şi se urcă la volan. Â reuşit să olj»

; ţină o amendă de .500 lei şi sus­pendarea permisului pe 90 zile. Dar, nu-i primă oară! . . '

... , 0 Cadar Mihai (str. Ion Meşte». 12) conducea cu nonşalanţă aiv* toturisniul. Este “pus şă sufle în fiolă şi o Înverzeşţe-Sn proporţie de 40 lă sută. - . . r, ’

Eomnul -- locotenent colonel i^GlieorgKe Marcu ayeă;^Iri;faţă un

teanc serios de. permise, .Ţ. rŢdicatf pentru ' cii>

' cuiaţie aiurea, fără :pic de consl* tderâţie .faţă de regulile elemen- ; ţare‘ de participare J a .ţraficr Din cauzăt*de spaţiu .a ,trebuit _ şâ-1

.inţrerup. Tăici p e . şeful poliţiei ’ ruUereiŢ.DjiT păcate nu se opreşo

’:"5î*âiŞ' conducătorii auto ‘ in- ’ disciplinaţii

I mp uş'că litri- în no apte* Danezii aii’ venit- să he.^ijuto.- In .cadrul. Ligii'Iriternăţionale,:

a Crucii’ R oşii; s-ău * întreprins ■ vaste ‘ operaţiuni de ajutorare

'a caselor de copii din România.. Echipă : a venit- şi la Cluj. - Os­pitalieri, gazdele; i-au cazat pe danezii veniţi să evalueze- efi- - ’cienţa cursurilor din vară Ia Leagănul de copii, la hotelul

. „VictoriaMicrobuzul era parcat - în fă-

. ţa hotelului.'. .* Numai că nişte borfaşi, ten. taţi de bunătăţile ce. le-ar pu­tea • găsi' în riiaşină jiu acţionat

• fara .jenă; Au dislocat \inul din ,- geamuri şi- avf fufât o 'Şerie de..

bunuri. Materiale documentare, rechizite şcolare, maşină de scris, '; maşină’ <fe găurit etc. S-au dat ’şi la lucruri măi man.O valiză cu cifrii, "un retropro-

•.xector, un radiator'aeroterjină de . ■fabricaţie daneză, 15 casete vi­deo cii .înregistrări ‘ didactice,

* un’ filtru’ de cafea. Totul,-' fără- prea’ rriultă alegere. Valoarea

obiectelor . furate este de. 974 dolari ŞUA, -ceea ’ce la actua­lul curs; sa ridică lă peste 33!>.

:.000 lei. ; :Ic brganeltf.de. poliţie .au fost ; pe;fază. Cei doi autori ău luaţ-o

la’ fuga,'care încotro. Numai ca pe. unul dintre ei .11 urmărea plutonierul Urian Sorin ‘ Vale- riu. . Acesta 1-â somat, a tras focurile de avertisment regula­mentare şi, cum fugarul nu se oprise, a ochit La picioare. Şi

!-a doborîţ pe Ielceanu Mihai. ' Noi. l-am fotografiat în t im p u l .anchefâ’ preliminare.' Flăcăul pretinde că e domiciliat în co-

. muna Frată (Soporul de Cîmpie 216). Celui împuşcat în picior,

..zice, SI filează 6 lampă. Nu într-aţit înqit, sperăm. să nu răspundă tfe faptele sale. .

Celălalt hoţ a reuşit să fugă. Sîntem asiguraţi însă că nil pentru milităm vreme. O parte din bunuri sînt deja. recuperă-

. te. Echipa Crucii Roşii • daneze este foarte mulţumită d e ' âz- ţiuneă promptă a poliţiei.

• .Dar, fiţi siguri,^ pleacă, din ţara noastră cu Un gust-amar.

CARABINA w

... Povestea .acestci arme csle scurtă. Ţoderici Victor-şi-a fă­cut rost. de ca dc prin comu­na Ciiiri la. A ascuns.o frumuşel în casă, arriiâ' fiind destinată ■ dosar pcrial.

braconajului. Mai avea în ..-, dotare . 40 bucăţi '. capse' şi 20 pranie pulbere pentru cartuşo. • Domnul- Ţoderici -a srăpat destul dc uşor. Din mai multe considerente, nu i s-a întocmit

PAGINA i

- ANUNŢ - INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ so­

licită unităţilor economice, societăţi pe acţiuni, so­cietăţi comerciale, întreprinderilor particulare sâ stabilească, p e teza unui studiu orientativ ţîe prognoză, necesarul de-forţă de muncă p e mese­rii şi specialităţi pe o perioadă următoare de cîţiva ani. Se va avea în vedere evoluţia dezvoltării în continuare a .uriîtăţH, numărul angajaţilor care se vor pensiona on de an, care se transferă, etc. IDesîgur Ja ora actuală un , asemenea studiu nu poate oferi decât nişte date relative şi orientata.

Conducerile şcolilor din. judeţ au nevoie de a -- ceste -date pentru •orientarea elevilor din clasa -a , WlJ-a spre meserii şi spedalităţi cerute de econo­

mia judeţului. O e asemenea, p e baza acestor date, Inspectoratul Şcolar Judeţean, conducerile liceelor şi şcolilor profesionale fundamentează proiectul planului xle şcolarizare p e anul şe. 1992/1933 cu «umărul de loourî p e categorii de clase meseni şî specialităţi. Pe baza proiectului Planului d e şco­larizare a judeţului -Cluj, Ministerul învăţămîntului şi Ştiinţei, oprobâ numărul de clase şî locuri p e meserii şl specicrtitSţi 1a fiecare îliceu şi şcoala profesională dîn judeţul mostru, care vor fi ocupa­te d e ebsolvenjiî daseilor a VHI-d prin concursul de admitere din vara anului 1992.

Cunoscînd importanţa acestui studiu, rugăm- conducerile tuturar societăţilor pe acţiuni, societă- Jîlor comerciale, întreprinderilor particulare să trimîta pînâ ia data d e V decembrie 3991 1a In­spectoratul Şcolar Judeţean Cluj (Str. Moţilor nr. .1—3, camera 74), necesarul d e forţă de manca pe •meserii şi specialităţi tpentru perspectiva următori­lor «n i. In «acelaşi timp, lin data de 10 decembrie a .c* se vor deplasa delegaţi a i Inspectoratului Ş cdar Judeţean şi conducerii liceelor şî “şcolilor profesionale 3o lanlt&p econom ice pentru a se In­forma şî culege date în legătură cu perspectiva necesarului de forţă d e muncă. (1780)

Î W W ''^ V \ A A A A A A < 'V W W W 'vV ^ xS /s/S /‘jA A /V V 'V ^ ^ ,' / nA / W s/ W

ANUNŢ IMPORTANT j In -sprijinul candidaţilor la concursul de admi­tere din Sulte 3992, «Academia de arte vizuale „Ion Andrcesc!!* «organizează consultaţii $1 îndrumări m fiecare sîmbătă, «rele 14—17, începînd din 23 tnoîembrîe 1991. *

Informaţii la telefona ţ?5j — 11-15-77. (1779)a ■^V V V V V V V V N ^V V i

SOCIETATEA TERRA TAXI-organizează concurs pentru ocuparea unor postu- : ri de* . ,ii • DISPECERE . ■ - .înscrieri 3a telefon • 15-27-27 pină duminică* 24 : tnofembrie, ora 8L30. {MS8Q3/A)nA<VVVSA>V^^VVvVS/VV^^^.'^J‘ - •* - A A * .^j'v/v \ V S A ^ \ V l^ V W V ' :

S.C. „COLIROM" S A r vinde, -următoarele «autocamioane de transport Ş

•marfă: - '• 2 bucăţi autobasculante 1FA 5 t• 1 buc. remorcă basculantă 4 t „• t buc. n&motsxt <cu prelată 4 1• 1 buc. autocamion 1FA cu prelată 4 t• 1 tbne. «autospecială Sarkas p t d e p a n a » au­

to• 1 buc. autotractor cu şa (furgon) cu prelată

ÎRA t O tInformaţii ia seditfl întreprinderii Huedin str.

Horea nx. 30, telefon 952/5-18-60 între orele 8 -7 6 . {18339)V i^ A »W y W w V »l^ !/V V V ^ ^ V S r> A A A A r 'v v ^ A «^ A A A A < W ^ A »W ^ A -

ANUNŢCumpărăm teren extravilan pentru activităţi in­

dustriale.Vindem cereale.Angajăm muncitori necalificaţi.'Telefon 11-41-90. Q6ŞM).

lV S A /V sA A /vA /V V vA A A A A »S ^ A V V % A A A A ^ A /W \ A iV »A ^ A ^ W W N /

REGIA AUTONOMA DE GOSPODĂRIE CRIŞUL HUEDIN

Scoate la licitaţie pentru închiriere trei spaţii comerciale cu profil d e :

• magazin PUNE• magazin CARNE Şl PRODUSE DIN CARNE• magazin ALIMENTARLicitaţia va avea loc în data de 10 dec^ 1991

ora 10, la sediul unităţii din Huedin, str. Băii nr. 3, tel.25-17-16. (1778)

S .C ONIX — S.R.L Str. Ţebei nr. 13. telefon 18-59-85

«înde piese auto din recuperări: MOTOARE, UŞI, CAPOTE. FARURI, CAUCIUCURI, IAMPI SPATE. Pentru maşini străine oferim transport marfă cu camionetă şi dublţă pînâ la 1,2 tone. (19100)fvV ^ w v v w v v w v w s A /v w w v v v v v v w v w v w s /w v |v y

SOC. COM . T.CM. - S A. CLUJcu sediul în Cluj-Napoca, str. Beluşului nr. 72

vînde prin licitaţie la sediul ei în data de 3 de­cembrie 1991 următoarele mijlo&ce fixe:. • Autobasculantă R 8135 <= 1 buc.

• Autocamion SRD = 2 buc.• Tractor U—650 «= 1 buc. /9 Remorcă cisternă 8 tone = 1 buc.• Remorca auto — 2 buc.• Autofurgonetă TV = 1 buc.Mijloacele fixe pot fi văzute la sediul S.C. —

T.C.M. — S A.; Informaţii la telefon 15-42-32, între orele « -1 0 . (1783)

HANUL G1LÂUoferâ intr-o ambianţă plăcută, pentru cele moî

rafinate gusturi, preparate tradiţionale din bucă­tăria romaneasca şî universală, precum şl © gamă variată de produse din păstrăv.

Începînd cn orele 18 vă* ©Teriro program de disco-bar, *

.Rezervările se la c în limita locurilor Ha sediul •unităţii sau prin telefon 170 Gilău.

Doriţi un revelion de neuitat?Apelaţi laserytciile noastre!înscrierile se primesc începînd cu data de ©1.12.

91.^153255

SOCIETATEA COMERCIALA OE CONSTRUCŢII i . BAC PROIECT S.R.I.cu sediul în Ouj-Mapoca executa lucrări d e :• construcţii— instalaţii •tencuieli, zugrăveli, bidroîzolaţii• zidării, fundaţii, canalizări

• • documentaţii aviz construcţii• proiecte şi expertize in construcţii-instalaţii Oferte şi comenzi la secretariatul socretătîi, te­

lefon 11-13-37, orele 11-17. (16899) * .

SOCIETATEA COMERCIALA „ABROMEC- S.A.CIUJ-NAPOCA

cu sediul în str. Tineretului nr. 59 dispune de spaţii productive, forţă de muncă şi caută asociaţi pentru colaborare în domeniile: reparaţii, confecţii metalice de orice tip, activita­te comercială etc. informaţii suplimentare ila te­lefon 14-26-38 sau ta sediu! firmei. (16901)

IMPORTANT„SOMEŞ" TAXI începînd cu data d e 20 noiem­brie -1991 practica cele mai miel tarife, astfel:

• 36:1el/kmlO Iei pornirea

% 6 lei min./staţionareAşteptăm comenzile dv. la telefon 11-11-44;

11-11-45. ((18329)

ANUNŢ. IMPORTANT SiC. TERRA TAXI SMÂ.

informează onorata ilîentelâ de practicarea ur­mătoarelor tarife:

• 20 lei pornirea /• 37 lei/km• 4 lei/min. staţionareDeplasarea Ia comanda GRATUITA. . Răspundem NON STOP la telefoanele 15-27-27

şi 15-53-44. (16903)

SOCIETATEA COMERCIALA CONTINENTAL

.Sucursala judeţului Cluj .ORGANÎZEAZA EXCURSIE CU AUTOCARUL LA

ISTAMBUL, în perioada 30 noiembrie — 6 decem ­brie 1991. Se asigură: la Istambul 2 cazări şî 2 demipensiuni- în ţară, servicii de cazare şî masă. Adresaţi vă pentru informaţii la recepţia Hotelu­lui ,,Continental”, str. Napoca nr. 1. (1781)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „INDUSTRIA" SÎRMEI" S.A. CfMPIA TURZII

str. taminoriştilor nr. 145 organizează

în data de 28 noiembrie 1991, la ora 10, 11CITA- ŢIE PENTRU VÎNZAREA UNOR MIJLOACE FIXE.Consultarea listei cu mijloacele fixe propuse pen­tru vînzare se poate lace Ia serviciul Mecanic. Re­laţii suplimentare 1a telefonul: 6-80-85. (1782)

VINDE prin magazinul propriu din Bulevardul 22 decembrie nr. 137 (Piaţa Mărăşti) CONGELA­TOARE IMPORT, capacitate 120 litri, garanfie £ luni. (17773

LICEUL „NICOLAE 8ĂLCESCU"

organizează cursuri de iniţiere in LIMBA SPANIO­LA pentru:

— Elevii1 ds. ® VIII-a în vederea susţinerii ies­tului de limbă, care precede examenul de admi­tere în «tilasele «a IX-o bilingve {româno-spaniolfl) Sn profilul: ■■■■

•— resâ Idiimîe-bîologîe) - 30 locuri— iiman (limbi moderne) — 30 foicuri -— începătorii mari {cadre didactice şl elevi dîn

cursul superior). 1 ,înscrieri îa ilîceu, zilnic, orele 13—16, pînă la 1

decembrie a.c. fITSS) -

SOCIETATEA COMERCIALA „EUROEST* CLUJ

anunţă onorata clientelă câ taxiurile, societăţii circulă cu următoarele tarife:

• pornire — gratuit• l l c m —4 0 t e î ;• 1 minut sta^onare — 5 lei. (16905)

SCEL1F S.A. CLUJ-NAPOCA

str. Sobarîlor nr. 3 6 /A • vinde la licătaţie în data d e 2 decembrie 1991, ©ro 1Q, 3a sediul socletătii:' ‘ •

• UTILAJE TERASIERE Şl MIJLOACE DE TRANSPORT. Lista cu mijloacele fixe supuse iicttaţiei ; este

afişată la sediul societăţii, telefon 14-48-88. {1784)

SOCIETATEA COMERCIALA DE INDUSTRIE

MICA GHERLA

str. Fizeşului nr. 2, t e l 4-19-36 vinde din stoc:

• coroane betonieră• pinîoahe• ornamente funerare pentru toate confesiunile• slfoane pardosea simple, 0 5 0 şl cu ieşire la­

terală. sifoane pardosea 0100 simple• răsuflători gasConfecţionăm pâtule porumb, executăm coftfec-

ţîi msţaîîce, Î1754)

FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR EVREEŞTI (M) DIN

ROMÂNIA

ŞEF RABINUL CULTULUI MOZAIC

invită pe toţi doritorii sâ ia parte la SERVICIUL DI­VIN DE COMEMORARE A MARTIRILOR EVREI DIN NORDUL TRANSILVANIEI, PIERIŢI IN 1944, VICTI­ME ALE FASaŞTILOR GERMANI Şi MAGHIARI.. Solemnitatea va avea loc în ziua de 25 noiem­brie 1991, ora 11 1a Templul memorial a1 deporta­ţilor din municipiul Cluj-Napoca, str. Horea nr.. 21.

<1766)

Mu scăpaţi ocazia I

Alegeţi-vă DACIA sau OLTCIT-ul pe gustul dvs.Aveţi şansa să vă cumpăraţi imediat un autotu*

rism Dacia rulat, sau un Oltcit nou, în Ungaria, cu plata în valută.

Căutaţi cu încredere PIAŢA iDE AUTOTURISME „KACSA*, situată lingă Drumul Naţional 35. *n direcţia oraşul iii Miskolc, i mediat după localitatea Polgar.

Toate octete necesare -scoaterii autoturismului dvs., vâ vor îi puse la dispoziţie.

Alegeţi-vă O ACI A sau OLTCIT-ul preferat! (15320)

s m wCUMPĂRĂTORI!

Sdefefateo cemercfoto S. IU- CONTACT Î A cu se- diuf tn 4000 SC Gftettrgfîe» str. Kos It ' nr.. îf» fnKf.- Cavasna> vâ oferâ din : stoc ufmâtoorete echipamen­te de birou:Moşfrtî efe coprot: : -1 SHARP 2-50 - 2(60 925.00 lei !

SHARP SF 6100 - aîfJS&G© lei-.SHARP SF 73GO - 345.345,00 fer . * , SHARP SF 7000 - 544.950,00 tei , :

- Tefefax: • - • . ■ . ‘ -J.; ..CANON 80 - t70.625.00 lei As%urâm consumabile.Relaţii suplimentare te tel/fax 923/TTÎÎ3 sau

95/13-66-26 — Cfu|-Napoca» str. Eînsteirv nr- 12.

SOCIETATEA COMERCIALA USINTERQM"S.A.E-dul Muncii nr. 12 _

organizează concurs pentru ocuparea urnvătoaretar posfurf: ■

• 2 posturi economişti' pentru activitate de MAR­KETING cu o vechime d e irimimum* 5 «mii. cbsof- verrţi of Academie? de Studii Economicei. Secţia Co­merţ ExterioFc buni cunoscător} a douâ fira&f de cireufaţfe internaţionala £«&%otoriir engleza]-

• I post maistru mecanic pentru activitatea de reparaşi auto.

Retcţi supiimentore zilnic lo sediul societăţii co­merciale birouf P.I.S.,, tefefart 14-60*88 mtei>idrna (ţ768> ;k ■

CENTRE Şl OFICII D i CALCUL POSESORI TEHNICA DE CALCUL

ATENŢIUNE!

S.C. REtINF dîrt’Cluî-Napocow distribuitor autorizat al firme? PRINTECH incheie contracte: die aprovizionare pe anul 1992 pentru următoarele moterialeconsumobile:

• panglică tuşată compactată (cartuş} pentru toate tipurile d e imprimante (EPSON, ROBOTROW, CEPimONTCS, CfTrZEN, OtiVERţ e tc î

• benzi! tuşate pentru calculatoare de birou,, ca- se de marcat; maşini de scrii

© fale tuşate pentrai calculatoare de birou de orice âp .

• cap scriere ploter, diferite culori» dischete flexibile (floppy) de 3,5 si 5,25 inch

(D S/D & r- DS/HDJC it interesaţii se pot adresa pinâ la dafo de 3©

Boietnfcrie Î99t fa telefoanele 95/14*62-04: între orele 8—T3 sau 95/14-59-52. intre orele 17-21.

La* tefcnfea Dumneavoastră modernăv folosiţi ma- teriafe auxiliare de inakă. calitate! (15322)

ATENŢIUNE*locuri! mecanice — Flippere,, jocuri video» jocuri cu eiştigur» tip pocher* noi sau folosite m stare per­fectă de funcţionara de «irizare. Preţuri negoefahi- fe îincfipfnd de fo 20.000 Frt. fnformoţir fa tefeforr 13-dS-âCL C t8 tl3 î

SOCIETATEA CONT. „ARDEALUt* S A CLUJ

str. Pata-Rit nr. 17, anunţă licitaţie im d a ta de 205. 12_ 1991, pentru vînzarea de mijloace de transport

-auta pentru următoarele tipuri:,• R 8 - 135 B - AUTOCAMION• R 10 - 215 - AUTOCAMION• R 10 - 215 - AUTOTREN• R 12 - 215 - AUTOTREN » f t1 * - 2 5 6 - AUTOTREN• R 1» - 215 DFK - AUTOBASCULANTA » R 10 - 215 - AUTOTRACTOR• R 12 — 21$ — AUTOTRACTOR• REMORCI 2 RB 5 A• REMORCI 2 RPF 7List® şi preţurile de strigore se pot consulta la

sediulum'tăţn. - Retoţiî suplimentare la telefon T4-11-90; int. 35

sau 1& Î772)

FERMA DE ELITA „INFRAţlREA* CLUJ *

. ... ' vinde: ; ’• junfnci gestor.fe, viţele prăsită» vaci lapte»

Vinde şt face abonamente Io lapte- integral praasr păt* zilnic intre arefe 9—10 şi 19—20,. Io* sediul ter- meH. sti1. Drumul Saporulaî nr. ¥. capot liWe &ofel- bur 31 tefefei? 14-75-66. Angajează mulgătarn Trr~ grijîtGris animale, zilieri, tractorişti. OS323§ .

INSTITUTUL DE CERCETĂRI Şî PROIECTĂRI MINIERE CLUJ-NAPOCA

’ str. T. Vfadtwîrescu nr. 15—17 - ! încadrează prin transfer sau repartizare de te Ofî- ciut Forţei d e munco Cluj-Napoca ^

„ • UN INSTALATOR TEHNieO-SANITAR Relaţii suplim entate fa te le fon 18-60-16, in t

-■ 'm (1771J ■■

S i n d i c a t u l l i b e r * a l t a x i m e t n i s t i l o r * p a r ' t î c u l a r * »

? a n u n ţ a o n o r a t a c l i e n t e l a c a t a r i f u l d e t r a n s p o r t / k m s e m o d i f i c a d e l a 1 7 l a n u m a i

3 0 ^ l e i / k m n â m î n î n d l a n i v e l u l- i n f e r » i a r * a l p r * e t u r * r i o r *p r a c t i c a t e . • ^

Ntr S E MODIFICĂ B

— t a r * l f u l d e p o r n i r e — l e i— s t a t i o n a r e a / m i n — A I e i- d e p l a s a r e a f a c a n r a n c f â

G R A T U I T A I

T ELEFQ A N £i iZ M ooj, 44Ai. U , 14S23B 11S20S.

M O U i " hame serviete*4

IdlUUWk'ifîlIgV1NZARI-GUMPARARI

• Cumpăr casii sau aparta­ment .1—t camere. în CJuj. T e l e f o n 1 6 -9 3 -7 5 . ( t ‘J039^

• Vînd Opel Rekord 2,0 li- tri şi BMW 323: i. vetn» plă- tită. Telefon IT-U-74. (1S2I6)

• Cumpăr contract ICRAL de apartament ţn 2—J came* re, exclus parter, Mănăştur, Mărăşti. Plătesc Bine; Tele­fon 18-80-74,. dupâ ora l4. (17S23-AI

• Cumpăr obiecte militare vechi (uniforme, decoraţii, acte, cărţi) fotografii şr pic­turi cu subiecte militare.. Te­lefon 11-32-52'. (19031-A)• Vînd Renault 15 GTS 1981,

cameră video 8 mm. curea dis­tribuţie Fiat 144 dinţi şi atir18—14 k, inele, verighete.'lanţ ţi

.brăţară. Telefon 12-37-72, (13115)• VîncC piese: Henanlt Ftregp;.

cutie v. Opel ’Ascoria î,6‘. Tefe-, fon 13-51-65. (10104)

• De vînzare grinzi» geamurt ţi uşL Telefon 13-81-34. (19108)

• Cumpăr contract ICRAL, pentru 1—2. camere. Telefom13-15-76, Supă ora 1&. (19113)

• Vînd; sistem P~A. 30® W . o statie fOO W, chitacă ţi a staţie 400 Vî chitară hass. foarte con­venabil. Telefom 952/3-1S-I9L

• Casă de vînzare in Turda, str. Barhu Uiutaru nr. 20. In­formă ţii. Ia Cluj, telefon lfT-79-2(J Intre orele 16—20. (1907SV

Sumpăr coatract ICHAts focuinţă 2—3 camere- Telefon13-24 03,. seara. (19052).

• Vind sutotă străină, amena­

jată'. pentm comerţ — maţînă îngheţată” italianăe pe tre* .«ăi; capâeitase-: - UtrL Telefanr12-34-34; (19030)

•' Cumpăr Pyassan. Stugeronv Ruiiote^ Furantllril, Nitroderm. Teleforr f»5«-83. frOQj, . \

•. Vînd electromotor Fiat 350. Telefon, 16-01-93. (19060)

• Ctimpăr microbus, ţt termo- stat frigider AEG. Telefon: 14-66-17. (19056) ; ~

• Cumpăr forinţi. Telefon17-11-25. Vind1 convenabili ţuică de mere; (ISQ59)

• Vînd Ford tranzit B^s pen­tru transport persoane sau mar­fă. Telefon 13-54:-S5. (19064)

o Vînd şnur pentru pointlase. Telefon 17-39-07.*(19069)

•: Cumpăr sticle Pepsi, Cbca- cola şi forinţi- - Telefon 15-53-65;17-36-46; (19033)

e Cumpăr, TV color nou. Te- .lefon 13-54-65- (19064-A) -> • Vînd VW Golf Diesel, mo­tor nou: Telefon 13-54-65. (19064-13) '

• Cumpăr autoturism fabri­cat înainte dej 1950. Telefon:13-54-65. '-(19064-0-, ‘

« Vînd auto Nissan şi TV co­lor:. Telefon 11-33-04,' (19033). '

•• Vînd TV color perfect func- ţioftabiî. Telefon 1.1-91-55. (18232),

• Vînd microbuz Skoda fr lo­curi, motor rezervă. Str. Gemei 2'4Ş.; (18233) *

• Cumpăr boiler electric. Te- Iefoa 13-74-81. (18220);

• Vînd maşină tricotat MTM 5, str. Dîmboviţei nr. 41, bloc D 8', se.. 3» ap. 26.. familia Stan­ca. (18244J '

• Ctnnpăr Renanlt 5 Renault12. Telefon 17-22-37- (18237>

• Cumpăr fntotapet 3,60X2,50. Telefon 15-49*95. (18240)

• Vînd Peugeot 554 ţi Volvo. 343 GL. Telefon 18-32-19. (1S253J

Prarficâ

RADIOS . R . L .

Anunţă onorata clienlcfă,

că înccpind d i» dîila antmţufur

c e l e r r ta i i e f t i n e 'taiitedicv Cluj.

• tO fei ^ pornn-ea• 33 lei • pe km. parcurşi• 4 fel .■*v: / n — staţionareaV deplasarea te comanda GRATUITA

Vă aşteptăm la telefoanele: 1134400 şr î34455

CLBJ* OBSERVATORULUI 145/15 TEL: 95-123611 FJIX:S^IZ4S6Z.

Anunţa arm iĂtiiL FOXPRO 2.0 :

Muttf Usef (t500 us$> numai 197.000 tel '; Smgle l/ser . . . . . f 79.000 fef Rurrtîme . . . . . . . . f 55.000* lei ).

< mnisirf» csre ’raTahilîî pfnâ f;> ^ '3I.DEC.1991 a m t

ii

•• Vînd1 rnîoră- de pwsoirv-- a s -pentru activităts eotn^reule. r«^; ■ • letoi» 032425 '

Vfnefi casB- eu- gî’âdiH® fii- pahido. Telefon 15-S4-08L dupS ora' 'I*. P C ® ! : ‘ —.. l;;:

-• Vind sttants^w' OţeS '~ Â w r • nai înmatricula?. Ţetefon ii -it-V i oreilr 1&—28. (I82ă(^

•' VîndP convenabif Ford! tran­zit pentru transport persoane' şî . m ă r fi Telefon 12-34-a*. (18251»

• Wndi vopsele şi site pentru serigrafi^,, raodâe felicitări de iarnăv martie şî Paşti. Telefon 17-25-4?. (1904Tţr

• Cumpăr sticle de apa mine­rală I lt cu 11 leii Str; Baba No* vae ÎS,, teleforr. H-79-25. ţl8^59) .

• Vînd Dacia 1300; ctwvena- ’ bil. Telefon 12-32-57>-. (13257): .

• Vfnd Dacia -t300 Combi tfe- v montată. Telefon la-23-59.(18258) . - ;

Vfnd cărucior spart. Te!efnj> _ J8-14-17. (19055) \

• Vînd Trabant fafiricaţie 197».: Telefon 12-1S-03. (18218) •

•. Cumpăr urgent TV' colo» românesc^ absolut non sau în garanţie- Telefon 15-03-36. ■'(18187ţ . :

• Vfnd» -schimb cu garsonieră sau închiriez pe lungă durată • apartament 2‘ camsrpj, ultrafini- sat. Zorilor. Telefon 12-27-J&. • (18183) ; " " r ' ' ;. • Cumpătf. urgent teren..•ind»»'' vilan^vcet puţin 2030 mp. O ferte' la teM on 12-47-B1 sau 12 4!£-9T. (17635-B/ •' '

» Preiai»'' eontract. IGR/iE» o> garsonieră, indiferent dfe- zonă* confort t Telefon’ 13-53-71, du* pă ora 16 (familia Blagai ca Traian. (13094ţ '

• Vînd autoturisme - ■ Dacia 13lff (breack^ Telefon 17-H-25 —11-83-55 (scara). (I7S27-AI

• VîndE lad5 friiTorifică J ’W- vileg“ . Relaţii telefon 12-31-65. (1S9®6| '

» Vind urgent Are US 4X4 pentru marfă. 43&-0O8; p ieţ ne­gociabil, fabricaţie 1984. Telcfai» ..16-31-4Î- (18Î74-AI . , .

• Vfn<t Renault TT TXK. an 1984 stare perfectă. Telefon- 95 / 24-17-25: (1817*-A î

® Vîndr maţînă de scr£s e t e r tricâ Olivetti, editor-3, • Zitni* M ureţa» A n a . , str. Cesminnltir , n r . +*, telefe» 13-53-43. (18178.

m Vîndl Skedai S IG&- Teteffl»17-20-21. (19007>

• Preiau contract ICRASr pentru garsenieri. Recompensă mare. Oferte Ia telefon t fntre orele 16—22L <18946)

•: Vînd înscriere Dacia, ridl1* cahîîA, Teleforr lT-3T-5'f. ‘

• Vîmt A ro «KBtvîonetă şl TJa* cia 1300. TeTelim yiWJ-21 -b? • (189611) , , .

. * Vîndl maţini de trientat t » eactela. Tblefat» l-t-0iV <T7. (1i97Uf

• Cumpăr ‘ urgent Aştept oîertc sprioas»17-1B-09. (18972)

PUBLICITATE— K t N Z A R l —

»E.UMPÂRÂRIm• Cumpăr curs practic limba

engleză — Ştefănescu Drăgăncş- ti, Nioolescu, ilanea. Telefon:14-10-05. (19030)

• Cumpăr forinţi. Telefon: 1(5-59-59.' (19070)

• Cumpăr apartament, % ca­mere, "Vînd aspirator,- televizor alb-negru, cojoc damă. palton mărimea 42. Telefon 17-05-12, CW020)■ •" Vînd pisicuţ siamez. Tele­

fon 14-09-58. (18019) ....• Vînd Trabant 601 pe str,

Bobîlnel nr. 7, între orele 14— 10. '(19088)

• Vind aragaz, 3 ochiuri, cu­tie -Viteză Aro, junkers pe gaz. Informaţii telefon 15-77-02. " (19086) - --V .... ?

• Vînd lemne de foc 10 me, Telefon 14-74-98' după orele 16. (19085) '• < .

• Vînd Fiat 850 cn piese de schimb. Telefon 13-92-85. (19093)

• Vînd CEG-Dacia din 1D87‘ fe lefon 11-50-40. (18010)■ • Vînd recamier cu ladă pen­

tru haine. Telefori 18-53-12,' Să-— tre orele 18—22. (18015)

• Vînd Dacia 1310. TLX, an fabricaţie 1987, cu îmbunătăţiri, Relaţii la telefon 14-39-02. v - (18098)

• Vînd autoutilitară Fiat Fio- sino Diesel,; • an de .\ fabricaţie:- 1983, camion SR 8133 (Savien), an de fabricaţie 1989, autoniât- îngheţată cu 'două capete, ca-, pacitaţe 40 lforă; maşină de fă-- CUt cornete — 20 cuiburi. Tele- , foii 12-48-77, zilnic după ora' 18, - (18006) V; • Cumpăr apartament cu 2—4 camere, zona Pata — Sipariu »au casă cartier A ndrei. Mure- • şanu. Telefon 11-15-79. (18003); • Cumpăr ciment. ’ Teîefon:13-11-36. (19083) •:> V. X 1.

• Vînd. CEC Dacia, depunere *89, . foarte ' avantajos. t f -lefon ., 47-27-21, după ora IC. 110082)’ • Cumpăr urgent garsonieră

sau apartament cu două camere. Telefon 17-99-10. (19084) .

• Vînd CE<3 Dacia 1300, din ; anul 1988 şi caroserie Dacia Î300. Telefon 16-07-82, după o- ra 16. (19082)

• Vînd TV Diamant 2G4 alb- : negru. ; Telefon 15-83-13. (18022)- Vînd maşină de" scris por­

tabilă şl colecţie timbre româ­neşti i 1970—73. Telefon 18-02-73- (10027) . ■ . v ■

• Vînd serviciu, masă 12 per­soane. Telefon 18-32-11, după o- ra 20. (19096) - ; ;' • Vînd D. 1310 TLX cu 0 km. >

telefon 12-34-74. (18382) ' >-,.Vînd Dacia 1100, chiuvetă

bupătărie, ochelari auditivi. In- 1 formaţii telefon 14-61-24. (18379)

4K,Vînd bijuterii ; aur, două .■ fotolii noi cu rotile, tapiţerie comandă. Cei interesaţi: strada Dejului nr. 2, bloc C 1, ap. 38, familia Marina, vineri şi sîmbă- tu ora 10—12. (18330)

- j . N C H . T . R T . E R T »

sau pe ştr. Pasteur. Platoşe in valută, sau în lei. Tel.îfov.16-01-53, între orele 17—20.

■ (19058) * '• Gaut de închiriat aparta­

ment 3—4 camere, mobilat, cu telefon. Telefon 11-63-fiO, orele 8—15. (19081)

■ ■ • Caut cameră mobilată"; sau garsonieră.'; Plata în lei. Tele­fon 13-53-14, după ora 19.- (18219) . . ' •

• Student grec caută aparta­ment de două camere, neapărat mobilat şi cu telefon sau • gar­sonieră cu aceleaşi condiţii;-De preferinţă Plopilor sau cartier Grigorescu. Telefon 12-85-60, în- ■ tre orele 17—20. (18239), '

• Caut autoturism pentru în­chiriat pe termen de 8 luni. Te­lefon 18-34-34. (19046)■ • închiriez garsonieră ~ mobi­lată, confort Telefon 16-76-46. 1G—18. (19062)

• închiriez apartament 2 ca­mere mobilate. Plata, prefera-

. bil, în valută. Telefon 17-75-60-.. (19044) . . . ■ ; ' /.

• Grec, caut apartament cu 2 •; camere ş î . telefon nemobilat,, pe

str. Pata. , Informaţii la" , telefon . 15-28-29. (1798-Â) .

: •"Dau în chirie. apartament cu ; 3 camere inobilat, telefon, , fri- •fiider. ll-CG-04, după ora 17. . .- (18997). ... , , .

• .. Căutăm, sâ' închiriem , gar­sonieră „(apartament 2 camere), (ne)„ mobilate, _ preferabil Mă- .

• răşti(Gheorgheni).' . Oferte, ia. te- -■ lefon 114-07-75, între orele 16— '22. (13912) ,. •, Dau . cu . chirie garsonieră,. mobilată. ultracentral,telefon,,': .frigider, .gaze. Telefon 13-29-13. -(18210) V. ' ' VT.,-'» • închiriez una, cameră pe

> valută, în Mănăştur., Telefon: ...16-31 -27,“ după dra 36. (18010)'

fon 16-73-07, str. Garibaldi 16. (19097-A) ‘ ", - V . : : . -

• Societatea „COMM-EXIM" S.R.L. ' ânuriţă pierderea cecului cu limită de sumă seria 741101— 744100 şi cecului numerar sc­ria 025676—025700. Le declarăm nule. (19097)

• Dr. Bacali Elvira pierdut parafă medic. O declar nulă. (18014). . . . ...

• Morar Anette, Geucă Alex Adrian, Pascu Lucian Comei, Santa Attila Barna, lonac Si­mona Anca, Buta Rodica Ioana,: Seica Liliana, Dragan Andreea, Popeseu Ioana,' Ştefania Tatai, pierdut legitimaţii de student. S e . declară hule. - . ■ ■■ .;

• Ciont Mirela pierdut, legi­timaţia de elev practicant. O declar nulă. (17203) ’ , : •■, • Burz Ileana, 'Pop ' Gheorghe, Jeler Edit,* Jeler r Marius, Pleşa’ Iancu,.? Ciascăi -Maria, f Mnin* teanu Ana, Zohan Călin, Jucan

■ Angela, Voişian Valentin, Dol- ha Maria, Crişan .Luminiţa pier- ; dut legitimaţiile de' serviciu.- Se’ declară nule.' ."!

* CERERI $1 OFERTE . DE SERVICIU

. •' Caut‘ ajutor remizier lap­te zonă centrală. Relaţii la telefon 14-08-21 sau 16-34-23- (19038) • • ; ’ . ' -

. • Caut spaţiu depozitare pentru închiriat sau cumpă­rat Oferte telefon 16-29-94, după ora 18. (19057) ______”

Caut garsonieră mobila- (ă .de închiriat Plata în lei. Telefon 15-20-90, zilnic 17— 21 în carticrul Mărăşti,(19067)________ : ________

- • Caut pentru închiriat gar­sonieră sau apartament cu 2 ca­mere, nemobilat, cil telefon. In zona Grigorescu, Telefon:18-00-85- (19051)

• Caut garsonieră neapărat cu telefon in cartierul Zorilor

• Schimb două garsoniere Zo-• rilor ou a p a r t a m e n t c a m e r e ,preferabil 2k»rilof; 'v ^Telefon;12-91-28. (18192) <7^ ' -

• Schimb garsonieră ICRAL,.,' Zorilor oii apartament 2 - :3 . ca-,mere. Ofer recompensă* ', ţ ’eîc- fon 12-87-16, după ora>17. (19061) .

• Sehijhb garsonieră,, confort 1, Mănăştur, str. Bucegî nr.' 15'

. eu două camere. Telefon 17-22-17. ' (19009).. . '

• Schimb, apartament 3 came-' :fe Buctireşti ţu similar ,Şluj'. vin- formaţii' telefon 96?c0-40-l6-' - ■ (18012) ” : ■' : • Schimb casă central Ia stra- . dă, bună pentru privatizare,. 75e mp, cu apartament, Pata, Cipa-° ■nu.':Telefon' 11-15-76; '14^30-90.' (13388-Â)

• Schimb apartament 4 came­re Mănăştur zona „3ig“ confortI. Cer 2 camere, central. Telefon 11-15-76. (18388)

, • Csuros Magdalena pierdut contract de locuinţă IGRAL Cluj-Napoea nr. 02254 eliberat la 12 decembrie -1990. II declar nul. (19075)

• Mariş Ioan pierdut autori­zaţie funcţionare rir. 9552/1991 şi aubrizaţie sanitar-veterinară hr. 499/91. Le declar nule. (19035)

• Varga Ovidiu pierdut con­tract do închiriere ICRAL, str. Bucegi nr. 13. II declar nul. . (18216)

• Paul Ioan pierdut legitima­ţia veteran de război nr. 68638. (18229)

• Dispărut în Piaţa. Libertăţii (zona telefoane) geantă bleuma­rin cu acte po numele societăţii „COMM-EXIM“ ŞR.L. Aducă­torului bună recompensă. Tele-

- • Construim vile şi cabane de . vacanţă, din, lemn.' Telefon: 11-85-54, orele 20—22. (13066)-; ' • Tineri, căsătoriţi, încadraţi, *

..îngrijim bătrîni pe viaţă contra , locuinţă- .Telefon 17-09-52, după

ora 18. (19080) . .: , • M editezfizică, orice nivel, la ^domiciliul,,elevului. - Telefon16-16-45,, (19032) - ,

1 .,.•. Cadru ,v vinivei-sitar ; meditez intensiv engleză; (metoda . Thom- son). .Telefon -17-18-09. (1772-A) ;

i - • Caut ! femeie ş îngrijire^ copil, . 2., ani,. Informaţii £■ ş ^ ;^ î i îy i§ î ;„ j, 17, bloc B 6, 'ap. 25,'după ora 15. " , (18255)'

« . Şofer mecanic autp c liv ex- : , perienţă îmi ofer Si^iciile " riu- • mai pen tru particulari.! Telefon

17-08-30, după ora 2p,- (190.48) ; ; ,

: - J M K E . R S E -

•, NOU!. Jaluzele, plastic tip „Nekerina'iin1*, rulou plastic. Telefon 16-39-34: 11-40-74.

• ; .• Solicit 190.000 lei, ' rambur­sabil . 1. iunie 1992. Dobîndă 15 —17 la sută; Telefon 15-30-41. (18381) .- ,.> • Firma ; INTERCONSULT . an­gajează vagen ţi cu liceu . şi tele.- . fon, pentru tranzacţii,; J i-73-75, orele 18tt22. (18930) , . ..

' -P ,E ,C ,E .S ,E »

VEOMEMOItART-* Cu ad in că d urere a n u ii( jm

in ceta rca d in viaţă a Iubitu lu i n ostru tată,., s o cru , b u n ic şi s trăbun ic" BUS V ASILE d in B ă - buţiu.’ ' Dumrtezeu ; să te o d ih ­n ea scă în p a ce d ragă tată. F i- n u ea , i r a la n . M atei ţ i V iorel cu lam lIlUe. (1SS72J

• Zdrobi|i de durere >i în veci.. nem îngiia|l anun|3m încetarea d in viaţă . fl scum pulu i n ostru

tată , socru şl b u n ic STOB ED U ARD , care va răm ine vc.ş- n lc v io în in im ile noastre în ­d u rerate . , Jnmorinîntrtrea va a - vea Ioc sîm bătă, -“3 n o iem brie , 1991, ora 12 de la t-apela -- n ou ă , cim itiru l M ănăştur. l ’am llla în ­d o lia tă .. (1S393.A)

» P ios om agiu scum pulu i n o s ­tru soţ, tată şi b u n ic G A V R IL O R B AN la îm plin irea a şase lun i d e cîn d n e -a părăsit p e n ­tru totdeauna, lăsîndu -n e d u re ­re şl tristeţe în su flete. C hipul său b lîn d şl b u n , că ldura ţ l d ra ­gostea cu care n e -a în con ju rat v o r dă inui veşn ic în Inim ile noastre . S lu jba d e com em ora re va avea lo c d u m in ică , 2» n o ie m ­b r ie , ora 12, la b lsetlca d in ca r ­tierul M ănăştur. F lorica .R ad u , R om ella , R âducu şi ltom cllţa . (M0Î3)

ţ tnu 'iirtăşlm durerea co le g u ­lu i nostru S tor V iiftenn p ricin u ­ită de p ie ld o r o i tatălui drag şi îi transm item s in ccrc lo nbnstre con tlo lciin ţ', ' C olectivu l U estau- rantolul „S o in oşu l“ C lu j. (18393)

* Îndurerată aducere am inte la ircccrea a G lun i de la p leca ­rea d intre noi a dragu lu i nostru dr. d o c . P A VE L P IT E A . Va ră ­m în e v cşn ic 1:1 InlmUc noastro. C om em orarea va avea io c s îm ­bătă, 23 no iem brie a .c ., ora 11, la E piscop ia g re co -ca to lică «Un str. M oţilor 20. F am ilia . (18238), * A trecut u n an de cînd a încetat d iii v ia ţă iubita noastră soţie şi m am ă N A P V ALE R IA (V A L V ). C om em orarea sîmbiUă,23 n oiem brie , ora 10, la m orm in­tul d in cim itiru l n ou M ănăştur. Fam ilia. (19103)

^ D ureros om ag iu înch inat m em orie i m inunatu lu i soţ, tată, b u n ic, le c to r dr. ing , N ICOLAE A LB U la un an d e la d ispariţie . S lu jba , da .p om en ire mîinia, s îm ­bătă , 23 n oiem b rie , o ra l î , ia m orm în iu l d in cim itiru l M ă­năştur. c h ip u l tău sen in şl su­fletu l b an sînt cu n o i, Fam ilia. (ÎS151)

t A m intim cu d urere ce lor ca ­re l-au cunoscut că a cu m un ăh n e-am despărţit d e dragul n o s ­

tru soţ, tată şi frate . IO AN • V IR O II, (PU IU) P A V E L . c o m e ­m orarea d u m in ică , 21 noiem brie ora 12.J0 la b iserica ' M ănăştur.

Fam ilia . (18110)« L acrim i ş i f l» r i pe m orm in ­

tul nepreţuitului h ostra soţ, ta ­tă, cum nat, ver işor, u n ch i, socru , b u n ic P A L A L E X A N IiliU la zece an i de la ” deces , p io a să h d u icre a m in ti. F am ilia . (17712). ^ F lori şi la crim i :is m orm Sn- tul. scu p ip ci noastre . f iice , surori şi nnmule - J H R f . l NHORITAŞ, ia - îm p lin irea - a , 7 . toam ne de cînd a plecat d in tre nai. ' O d ih ­n eşte-te in pace ,' scu m p a n oa s­tră M A R T A . N u to vom uita n i­ciodată . Fam ilia . (17973)

| Se îm plineşte : un an de la decosiil fratelu i . şi fiu lu i - n »s th i

D O RIN r TOM ECI şl la crim ile noastre nu v o r .= seca tiic ioda iă . C om em orarea. , s îm hătâ , 23 . n o ­iem brie 1991 la ca p e lă din 'G he­orgh en i, o ra 19. P ărinţii şl C i- prian. (1S251) . , . ’ '

I A u trecu t Şase săptăm ini de la crim i şi d u rere d e la tragica m oarte a Iubitu lu i nostru soţ şl tată, p lt: m a j. A U R E L; S A lA J A N , M ulţum im ce lo r caro au fost a - lă.turi de rţol în aceste m om en ­te greles.. Parastasul va avea lo c d um in ică , 21 n o iem b rie la b ise . r ica .S f . : Ioa n . B oteză toru l, M ă­răşti, ora l î . S oţia M aria . şl c o ­p iii Danlf şl M arius. (19071)

I U n ultim om ag iu b u n u lu i nostru coleg ' M O I.DOVAN

AND REI. ; S in cere : con doleanţe , fa m ilie i îndurerate dlit partea co leg ilo r (lfî la B iju te r ia ; IV , ' (18247) ■ '• ' ■ ' '. ■'

i S intem alături d c co lega şl prietena noastră Eugenia

M agila în m om en tele grele p r i­cinu ite de încetarea . d lu . v jaţâ a m am ei sale. în v ăţă toa re le , de la Ş coala <15. (18311)

) S incere con dole»n |e co lege i n o a s tr e ' M ureşan V lole ia pentru p ierderea m am ei dragi. ColegiiC,C.E, — ERS. (19077) :

« S intem plături de co lega noastră M ureşan V iilr-ta în crunta lov itură p rlilim ltă de m oartea m am ei .sa le dragi. S in ­cere co /tdolcauţe . C oleg ii d c ser­viciu — O ficiu l ca lcu l T erm o- rom , (19.176)

0 Mul|umim d lu in im ă tuturor pentru participare !a în m orm in ­tarea m inunatului o m , ce l care a fost ing . U L r iU V \LEAN U . F am ilia . (19079)

i Lacrim i şi flo r i pentru n e ­preţuitul nostru ANDREI

M OLDOVAN (B A N D I BACI) a căru i b u n ă la :o şl dăru ire nu o v om uita n iciodată . Cu p ricepere şl pasiune n c -a i dăruit Iubirea p en tru m unte şl oa foen l, ca un adevărat părinte b u n . ' N u te v om uita r lc lod a tă . C lubul Al-, p in R om an, filia la C lu j. (19053)

' # C » d u rere tn su flet an u n ­ţăm încetarea «lin v i a ţ ă , ( l u p ă o scurtă ş i grea sulurinţă a

scu m p u lu i n o s t r u 's o ţ şi taiă M IH A I F A R A G A U în virstă da 16 an i. în m orm in tarea v a ‘ avea lo c azi, ■ 22 no iem brie 1991, ora 13 d iu*»capcla m are a cim itiru lu i C entral, tn veci nem ing îiate s o ­ţia M lnerva şl fiica MUnicla; (18289)

# Cu d urere m ă despart de u n icu l m eu fiu M H fA i

F A R A G A U . M am a. (18269-A)

0 C a In im ile zd rob ite de d u re ­r e an u n ţăm . încetarea fu lgeră ­toare d in v îa jă a scum pulu i n o s ­

tru so ţ, tată, socru şi b u n ic B A C IU R O M A N (a L iclil) din SînpauU ; Inm orm îutareâ v a avea l o c s îm bătă 23 n o iem b rie 1991, o ra 12 in satul S înpau l. Soţia

E len a , f iu l N u cu , n ora M irel.i şi n ep oţii M arcela , M lnaela şi M i- ha l. (15271)

» S in tem alături d o fam ilia greu în cerca tă d e p ierderea ce ­lu i ca ro a fo s t T O R O K c a r o l , m ăce la r .m ăţa r. C oleg ii d o la A - b atoru l A pah ida , - (19131)

0 Sintem alături d e fam ilia M aria C u ibu s in m area d u rere p ricin u ită d e p ierderea ■ m am ei d ra g i, FLO R IC A PO P . co le ct iv u l C A P U nirea C lu j. (I838J)

• Ştim atutui nostru m aistru d l, D om o k o s s in cere con d o lea n ­ţe în m area durbre pricinu ită tiu m oartea soţie i dragi. D iriginta ş i elevU c la se lor 17 şl 29, ş co a la p ro fes ion a lă 18. (18î)0) .

0 S in tem a lături d e colegu l n ostru Z o ii D om ok os tn m area d u rere p ricin u ită d e m oartea s o ­ţiei d rag i. S in cere con doleanţe ' d in partea co le g ilo r d e lâ Ş coa ­la p ro fes ion a lă n r . , 18, (IS389) .J,

'0 S în tem • jaţături • d e . co lega noastră C ărean M argareta în Ră­ceşte cllpo. grele pricinu ite de ' m oartea m am ei sale dragi e s - p r im în d u -i s in cere con doleanţe . C oleg ii <ta la B .R .D . Sucursala ju d . c i u j . ' ( 18002) :

t A d în e îndureraţi »ne alătu­răm cumplltfei su ferin ţe a fa m i­l ie i M oldovan . Iii p ierderea 1 lu t M O LD O V A N >ANDltAŞ. o in p ar­tea co le g ilo r d e . la A rgintărie, 08392) J; ■ -'■■■■ , ■ ■

0 B u n u lu i n ostru prlelert- Nelu In d re ica sincer') co n d o le a n ţe : Ja m oartea neaşteptată ■ a d rage i !Ut soţii LUCI. F am ilia in g . : Ciiiţa Ioan . (19091)

I Ş în lem alături <le colegu l nostru ■ ■ R evn ie . Dan în ; a cesţs m o m e n te , gre le pricin u ite de m oartea m am ei sale. C oleg ii A - telieru lu i e le ctr ic „T era p ia ” . (18317) . v - i

r Cu in im ile îndurera te an u n ­ţăm : stingerea fu lg e ră to a re ';. d lu viată a scu m p ei* noastro soţii, m am e, so a cre M A R IA PKO DAN în vîrstă d e SS aţii. ,tnm orm lfi- tarea Va avea lo c în data d o s îm ­bătă 23 tio iem brie 1991, o ra ' Î2, în loca lita tea G h erla , str. N ou ă n r . S2. N u o v o m uita n ic io ­dată. F am ilia . (19087)

0 c u a d în că d urere anun ţăm , în cetarea , d in viaţă a scum pulu i nostru soţ, tată, socru şi bu n ic, fo s t p en s ion a r, al Institutului P o ­

liteh n ic C lu j-N a p oea B A B A I B E L A . în m orm in tarea va . avea l o c sîm bătă , 23 n oiem brie , : ora12, în cim itiru l Centrai. Fam ilia îndurerată . (18011)

# îm p ărtăşim durerea ver işo ­r ilo r M arloara şi G h eorgh e ca u ­zată d e m oartea m am ei lor. F am iliile l lu rg o i şi B odea.(19065) '

0 A zi, 22 n o iem b rie 1991, so îm ­p lin esc ,6 luni d e la crim i şi durere d e c în d ne-a părăsit pentrn totdea» tina scum pul nostru fi't. soţ, : tată G R IG O R A Ş V ICTO R. N u te vom uita n iciod ată . M am a, soţia, fiice le D oriiia şi D ana cu fam iliile , fiul D orin , su rorile şl fraţii cu fam iliile. (1B1TT)

* D ragă M arlnela , sîn ţem alăîurl d e tin e . şi îm părtăşim durerea prin ca re treci. C o’ c c ilv u î m agazinului „D o r a a " , (19054)

COLEGIUL OE REDACŢIE

[fia Câtian (redactor tel), Dan Rebreanu [re* doctor tef adjunct), Volei Chioreanu (redactor (sf adjunct), troian Bara (secretar general de redacfie). Ion Rut, Maria Sângeonan, Radu Vida. I

REDACŢIA: Cluj, str. Napoca nr. 16. TELEFOANE: II* 10-32 (redactor $ef); 11*75*07 (redactor ţel adjunct şi secretariatul de redacţie); 11*74*18 (secţia culturală); 11*73*07 (tec* tio probleme «oclol-economlce); 11*74*90 (secţia probleme cetS|ene$ti): 11*73*04 (ad* mînlstrat?a clarului). Mica publicitate te primeşte rîlnîc Intre orele 9**16, numai la âdml* nîstrotle, ttr. Nopoco nr. 16 (la parte»V Slmbfita il duminica tnchlt.