RACHETELE CU URANIU SE RĂZBUNĂ că circa 11.000 de soldaţi americani care au luptat în acest război manifestă şi ei aceleaşi simptome.Este posibil ca..un număr

redus dc militari britanici să fi suferit leziuni ale sistemului fmunitar provocate de.armele cu o ran iu ,folosiţi1, de aliaţii oiTnleii-

tali (rachetele antitanc lansate de pe avioanele americane Thuridc rbolt). (Rompres)....... ’ ! ‘

ziarin d ep en u e n t

ANUL..VNK.- 907 -

SIMBATA—LUNI 26—28 IUNIE 1903

8 1’A r .lM II) <.KI

RE ALIN IERI DOCTRINARE Şl ALIANŢEhM c a u a n

"-.j n pragul vacanţei parla- : V 'I montare, trăim un sflîon de ' r.inare vîuzoleală .politică.

Rcoiaraţiitc liderilor se contrazic, ziariştii poartă zvonuri (lansate ehiaiv-de. politicieni pentru a-şi intoxica ,niţel adversarii sau vi­itorii .aliaţi), documentele .oficia', lei. neV îndreaptă spre piste false, îiotuşi; cîteva presupuneri, cu

şanse de a fi ulterior adeverite, nterită‘a fi'luate în seamă. Mai intît este ccrt eă fenomenul do­vedeşte creşterea maturităţii po­litice ă; principalilor lideri — C.i oameni politici şi posibili oanie- ni.de stat — şi conturarea uiinr doctrine politice şî a unor stia- tcgii rde'.scoatere: a ţării din cri-

mm mm mm'mm' mm mm — -

7ă. In ăl doilea rind, so. mani­festă şi o-anumo teamă a, parti­delor pentru imaginea lor în fa-

. ţii electoratului,-diri ce în ce mai apatic; faţă de jocurile pblitice.'

■ ln al treilea rînd, .scăparea' de ’ sub control a acţiunilor sindic-a-

. telor şi creşterea forţei şi' presti­giului liderilor' sindicali in faţa Guvernului ~ cu posibilitatea ci>

- mişcările greviste să fie semnul — am mai spus-o — al unei iti-

' conştiente 'dcfritiţe de instaurară : n linei dictaturi a proletariatului sui. geiieriSv— nu poate- produce ‘ decit îngrijorare in rîndul politi- cienilor - cît' de cît clarvăzători.

: ' înţelegerea partidelor din -Con- ‘ venţia Democratică de' a oferi o

„a lternativă ' ‘de guvernare": nu pare a fi decît. un act formal. Tendinţele de coagulare, ale unor ;

orientări ‘ politice indică, de fapt, dezmembrarea C.D.U.: P.A.C. sc simte tot niai atras de formaţiu­nile liberale; I’D-FSN se aliază cii PSD.. Tradiţional, care, ta rîh-

: dul său; vrea. să fuzioneze cu PSIf — Titel Petrescu. FDSN. tinde şi ol spre atragerea forţe- lor sociăl-dcihocrafe, .-.Şi, Ia Mir-' ma-urmelor; o refuzionarc a FSN- cu l'DSN — prin sacrificarea u- nor lideri — riu este nici ea chiar imposibilă.' Iii tot acest carusel, izolat ar rămîne - l’NŢCl), care face eforturi pentru a se menţine ea lider al > CDR, încereînd 'să spargă f’DSN, in primul nud."...

In acest. ;timp; -Guverriul are.; de făcut -ţaţă unor presiuni ex­treme, atît din partea diferitelor torţe —'‘sindicale şi de partid —, cit şi din sectorul economic - şi

sociali generate de’ introducerea i'VA, cu inevitabile convulsii în primele 'luni de'aplicare, de scaii- dalurile corupţiei, de ieiitoarea cu care Parlamentul a adoptat uncie legi, de daunele produse de blocada de JaDunăre, de mane­vrele: externe.: Şi-‘tocmai diri a-. ceasta .cauză Guvernul •iiux...'va’ cădea curînd:' problemele' ,'sîftt

: prea mari pentru ca- un alt par- lid sau altă grupare: să se -gră- bească să le înfriinle. ‘Iar Gu-: verniit ştie că •factorul timp- -il

’ consolidează. Ceea ce conferă în­credere şi FDSN' în ansamblu, cu toate frămîntările sale in terne, ’

Oricum, cea mai previzibilă coagulare de forţe-pare- a fi cea imaginată de FDSN (social-demo-

,'cratie' — libera iism-creş lin-derno- crâţie sau so r i a 1 - d e n i o c r a ţ i c - c f cş - tin-democraţie-Iiberalism), cu ex­cluderea extrcmismelor, care-şi pieid şansele,- ■■.•■, .

Record::w w i i i h

pnEHIAfliHNSfi!f ItQeem. încheiaUil an : şi-olar;

1993‘rie.pune în' faţa unui recorit demn .de Carloa Rccordurilor/; Clasa a V,a A a 'Liceului “Ghytir-^ ghe. Şincai’ - dfn Cluj-Napoca. dirigintă doamna . profesoară. Ana • Maria Rusu, este âeţihs- toaroa ţinui record ce' greu va fi egalat;-Oin '3G , de-elevi eîţi arc clasa, au obţinut premii* ; si- menţiuni,-cei 35 'dc. elevi ;'ţţ* » vînd medii-între 9,97 'si 9,32.- A 3<i-a medie a fost'de '8,G6, la 6 distanţă apreciabilă de -ceilalţi.' Menţionez că'este vorlîa de' cla­sa a V-â experimentală îiiiî.tritm ;' ekperirt'cnt1 pe care-'înŞpşeMra- - tul şcolar judeţean Cluj,r "d iii-: toanimt acestui arii l-«T-ciesfîin- h tat (!l) -r . .: : V.:.;'

- IClcviJ<>r —- felieiiările'.noastre!;

■; r (Ih-m. .ŞOIKON).

tn numărul tle mar}i al şiarului:'. _ . . . § ' Adnand^Bausotă - M a ­fia, carqcafif a, un fenomen local" •; <

DRAMATICĂ A POPORULUI ROMÂN' în condiţiile politico-militare ale anului 1940,r unii vecini ai- României, dirijaţi de marii dic­tatori ai lumii Hitler şi Stalin, au urmărit hăcuirea sau f cliiar desfiinţarea României ea stat na-i ţionai,; unitar, -suveran şi ineîe-r pendent,- aşa cum de altfel au

- protedat. eu alţi vecini ai noştri. Cehoslovacia în 1938, Polonia în . 1939»- ş i ; ulterior Iugoslavia în rlăJfr;-Acest tplan s-a realizat sUc- («Siv’ prih ''pacte-şi dictate diri- ’ Sate do cei doi dictatoriala Mos^ ' cova .—-răpirea Basarabiei, • Bu­covinei de Nord şi ţinutului Her- ta; la N’icna — Ardealul de Nord;Ja Craiova — Cadrilatorul. ■

In această lună "so împlinesc 53, de ani de la punerea îri apli­care a .înţelegerii dintre Ilitlc-r şi Stalin, prin semnarea la 23 august; 1939 de către Molotov şi Ribbentrop, sub supravegherea personală a iui Stalin, a pactului secret cu privire şi la Rornânia.

"'După cum se -ştie, ca o conse­cinţă a acestui pact, la 26 iun. 13-10 Guvernul UIlSS a adresat Guver­nului Rorrânici o notă prin-care Lfic.» ca ;România< să. înapoieze URSS. Basărabia şi ,şă cede2e de hună 'voie* Bucovina' cfa Nord, a- ccastâ în scopul ''„rezolvării po cale paşnică ra conflictului pre­lungit dintre :US şi România"..

Ia . propunerea României de n : începe tratative paşnice cu . prî- vire la .conţinutul notei,: îri noap­tea de 27/28 iunie Guvernul - so­vietic a remis . Guvernului Ro-

’ .mâniei Un • „tiltiniatum‘* cu ur­mătorul conţinut: > „. . / '

1. in termen de patru zile, 'cu. tncepere de la . 28 iunie, ora :12 (ora Moscovei), teritoriul ; Basa­rabiei şi al Bucovinei-de Nord Va fi evacuat de-trupele şi auto­rităţile române.........., ’ 2. Acelaşi teritoriu va fi J unt în stăpJnire de către forţele: Ar­matei Roşii, care în aceeaşi - zi . v w ' ocupa lacalităţiie Cernăuţi, Chişinău şi Cetatea Albă. .

; 3. Autorităţile române vor pre­da în perfectă stare şi- în între-: girne; căile ferate cu. materialul rulant şi instalaţiile tehnice, de­pozitele de materiale de orice fel, întreprinderile industriale, etc. • ' - .

4. Se va', constitui o comi«ie' ;-mixfa' pleriipotenţială - caro - f va regleriienta formalităţile de pre- .dare-priniire“i "

• Colonei (r) Vasile ŢI11RKA

(Coniirilinre In pun n III «)",

ov-vFR£SS Mircea Vaida VOEVOD'

Atit BOJANA lSAKOyiC->—; realizatoarea unei; expoziţii'documentare, despre genoelîlul antisîrb. ‘cit si pr(jfesbrui;MILAN BULAJIG,- secretar.al Co-

partea sîrîjâ.' sînt prea puţin âsaultate pe plan 'in­ternaţional. . A ip ’ în îfţă fotografiile cadavrelor ihu- ţilate:.îii;floroa^ torturi, bisericile şi mănăstirile ortorloKe'distruse, .existind îri mod evident o simi- iitudlnb a.’dezUmţuirii dc violenţa şi vandalism; Intre 'evenimentele petrecute în 1941<~|9 > * si 'cel®; din 19'J1—-1993’ ; , - ■ ■ v.

O precizare: una clin ţintele . ţrupAor croate;' inedia't :dlipâ’ izbucnirea războiului " clin Bosnia,- â tost eŞăct: monttnientul- ridicat An 3890 în memoria; martirilor rubişisdeifasciştl -: In timpul celei; ele a doua 'conilagraţi! 'mondiale. JMarele pericoleste: ar ; cola ca extiemishîu] de rlreaptailcu vizibile accen-

*te fn.şcizanfe;"-rsâ devină politică, - de 'stat.;- : -

OPIXIU.K OUVElîNAlMf ŞI COAI.IŢIIÎI

CUVl-RXAMKNXilLE '

• Ca in ‘brice. iară aşediatri.-în Serbia şi Iugoslavia, nîiţi'onaltemul este astăzi: 6' reacţie de apărare. Dis-

.•'cf) timfc-cu pur tătorbl de cu viril- ăl • Eartldului'. socia- ’ 'list, IVIŢA DACICI,-şl cu ALT3XANDAR: ŞTEFA- : NOVICI, unul 'd in ' apropiaţii lui iSESEIi, preşedin* telo radicalilor, se relevă clar ideea că actuala- co- aiiţie guvernamentală are un singur !purict da •

Coulimnirc în pag. a tll-a

■ T € l € X «AGEKT1A NAŢIONALA DE PRESĂ

N A T IO N A L NEV/S A G EN C Y GRAFICIENI ROMANI IN FRANŢA

La Centrul cultural-român de lă Paris a avut loc ver­nisajul expoziţiei de artă plastică „Graficieni romfmi“, cu lucrări de Aurel Nicolae Ale.vi, Maricta. Bosu, Aurei Burlacu, Marcel Chirnoagă, Ion TiţoJu, .

In cadrul expoziţiei, dl. Ion Tiţoiu expune un ansamblu complex dc lucrări, sub genericul „Cina cea de taină**,'' (scuU'ură, pictură, grafică, lucrări ln bronz şl stiflă). :

Man'iestarea a fost inaugurată in' prezenţa artistului plnnlUan Ion ţTiţoiu, de dl Ion Pop, directorul Centrului cuîtur»!. Au participat la vernisaj domnii Dan Hâulică, amonsadorur României pe lingă UNESCO şi Andrei Ma- gheru, consilierul cultural ol României din Pari*.

PR.'ETEN Şl ALIAT AL ROMÂNIEI

„Sînt un promotor al admiterii României în Consiliul Europei şi, totodată,'uri prieten şl un aliat al ţării dum­neavoastră" — a declarat parlamentarul francez Jcan- Claude Mignon,,cu prilejul întilniril avute joi cu minis­trul, român de externe Teodor Meleşcanu. ., Jean Claucîe Mignon deţinu în actuala legislatură func­ţia de preşedinte al Comisiei de politică externă din Par­lamentul franccz. El este secretar naţional al Adunării pentru Republică, partid în guvernul-francez. ' '

UN NOU RĂZBOI BALCANIC, DACA . . . ,

Dat fiind statutul său de ţară vecină, Bulgariei îi eşte greu să adopte o poziţie în ce priveşte conflictul din fos­ta Iugoslavie — a declarat preşedintele Jeliu Jelev, în­tr-un Interviu acordat ziarului suedez Svonslcă Dagbla- detV, In aceste circumstanţe, a spus el, noi ne menţi­nem o poziţfe de neutralitate. Toţi în Balcani avem-pro-'

blcnie istorice şt, dacă aceste sentimente' nu vor fi stă- pînlte un nou război balcanic ar putea fi inevitabili a spus preşedintele bulgar.-El a rej:etat teza bulgară, potrivit căreia nu există o

naţiune-macedoneană, că populaţia respectivă este bul­gărească şi.că termenul • de- „naţiune macedoneană", a fost creată Vie Comintern. - -

„IERUSALIMUL NU ESTE NEGOCIABIL"

Israelul nu va obţine pacea cu Slriă fără o retragere israeliană din platoul Golan; ocupat ln 19G7 şi anexat în J98I —• n estimat ministrul adjunct israelian deex. terne, A'ossi. Beilln, în faţa unei delegaţii a Organizoviel sioniste mondiale. El a declarat, de,asemenea, cS_— pen­tru a face pace cu palestinienii — Israelul trebuie să s;o retragă din Gas:a-ţi dintr-o marc -parte-a Cislordanici. Ministrul israelian a subliniat fnsă, că'„Ierusalimul nu este negociabil", relatează agenţia • France. Presse. •

ADEVARUL DE CLUJ PAG. 2

SECŢIA ROMANA Aîn v ă ţ ă m în t u l u i s e r a l

Reamintim . celor Interesaţi că, tn conformitate cu planul de şco- lafizaro pe anul şcolar X993—1994 aprobat, de Ministerul învăţă» mîntului, în municipiul Cluj-Na­poca admiterea în clasa a IX-a a liceului seral secţia românii are loc > numai la Liceul teoretic „Brassai Sameul" (Bd. 22 Decern- .

' brie nr. 9),, în toate celelalte u- nităţi şcolare de pe raza muni­cipiului secţia română a liceului .seral fiind în curs de lichidare. Feiitru cele 30 dc locuri aprobate ale clasei a IX-a secţia' română, • candidaţii se vor înscrie la secre­tariatul liceului pînă Ia 30 iunio a.c., admiterea avînd loc în-pe­rioada 5—7 iulie. Informaţii su­plimentare se obţin de Ia • secre­tariatul liceului, care nu poate obstrucţiona în nici un fel do­rinţa de însrriere a tuturor celor interesaţi, •

MONUMENTUL • „AVRAM IANCU" VA FI

REALIZAT CU CERTITUDINE

Ieri, 25 • iunie, în .Sala de sti­clă a Frimăriei • municipiului Cluj- Napoca s-a întrunit Comisia de jurizare a Monumentului „Avram Iancu şi tribunii săi". Printre cei prezenţi Ia această Jurizare îi amintim pe: dl. Gheorghe Funar, primarul municipiului Cluj-Na­poca, conf. drt loan Teodor Stan' preşedintele Societăţii ' „Avram Iancu", Ilie Berindei, sculptor, a- utorul monumentului, loan Rus, sculptor, ; realizatorul monumen- • tului, dl. Gheorghiţă Lupău de la Ministerul învăţămîntului, di. Dimitriu Ştefan, director, al SCC Napoca, alţi specialişti de la

! Consiliul Judeţean şi Primărie, ziarişti. - ."S-a „Jurizat" figtira eroului A-

vram Iancu la scara 1/5, fiind adbptată. această variantă cu o - singură abţinere, lucrările de construcţii în Piaţa Victoriei v6r,; demara;în prima decadă La lunii .iulie, prin SCC Napoca, dl. I. T. Stan aslgurînd opinia - publică de realizarea . acestui monument şi inaugurarea Iui’ la 1 decembrie a.c.‘ ’

S-a făcut* din nou apel la a- . genţii economici- şi- la persoanele particulare'-să doneze sume de

BuletinMETEO

•Astăzi vremea va fi răcoroasă, cu cerul variabil. Izolat, după- amiaza vor -cădea averse de ploa­ie'însoţite şi de descărcări elec­trice. Vînt slab la moderat din sectorul nordic. ■ Temperaturile maxime '.vor fi cuprinse între' 20 şi 23 grade. Ieri. la ora 12, la' Cluj-Napoca se înregistrau 16 grade, iar presiunea atmosferică- măsura 736,0 mm Hg, în creştere uşoară. Pentru următoarele' două zile vremea se prevede în ‘ ge­nerai instabilă şi se va -menţine răcoroasă. (Constanţa Nagy. me­teorolog dr* serviciu)

bani în vederea realizării aces­tui monument 'închinat luptăto­rilor pentru libertatea şi demni­tatea românilor — In contul 40. 72.99.61.75.80.9 — Statuia Avram Iancu, deschis, la .Banca Dacia Felix SA din municipiul Cluj- Napoca, sau In contul curent al Societăţii „Avram Iancu", 40.72 99.60.62.20.9, Banca Română pen­tru Dezvoltare SA Cluj-Napoca. Persoanele fizice pot depune, pentru statute, orice sumă' do­resc la unităţile CEC locale, în contul 45.11.04.62.00. Agenţia CEC Nr. 5 Cluj-Napoca.

...........~ M. T.

. NOTES CULTURAL .

Duminică, 27 iunie :a.c„ de ,1a - ora 10,30, secţia română a: Tea­trului de păpuşi „PUCK" . din Cluj-Napoca prezintă Ja sediu

""' spectacolul cu piesa „Cipi, piti­cul cel uriaş". ,

STRUCTURI PARALELE

; Azi, 26 iunie, orele 18,30, la . ^Teatrul Maghiar de Stat - va avea ""loc vernisajul unei expoziţii de, pictură şi grafică. Expun M u n ­tean u Anca, Bencze Laszlo (la

-Casa . Matei-pivniţă), • Gădălean * Angela, Ciherean Mircea. Berea • Mihai, Bencze" Miklos şi Tulcan;

• Emil. .

Profesor dr. Adriano BAUSOLA ■ ' Doctor Honoris Causa al

Universităţii clujene

Universitatea „Babeş-Bolyai". s-a deschis generoş spre cultu­ra europeană. O demonstrează recentul titlu de* doctor horjoris , causa acordat profesorului dr. -

'Adriano BAUSOLA. personalita­te. de referinţă a filosofiei r eu- . ropiene-: contemporane, rector: ' al Universităţii, Catolico Sacro Cuore din Milano, titlu ., acordat la 'propunerea Facultăţii de is- - torie şi ‘ filosofie. Filosofia ' d-sale este organizată in jurul a trei idei' generale: ,/ conştiinţă, HBer-

1 tatea; şi- responsabilitatea. - Dum­nezeu, garant aii ordinii morale

•şi metafizice a lumii; Cuvîntul de laudatio^a foşt ‘rostit de dom­nul profesor,! dr. Nicolae • Tran- dafoiu. înainte însă: de a-i da cuvîntul profesorului Bausola*, în interviul pe care Ini l-a acordat în exclusivitate, voi-- Sublinia

' faptul; că marea cultură" italiană : este prezentă îri comunitatea spi., rituală universitară clujeană prin una diri marile ei personalităţi.

ÎNTÎLNIRE CORALA ‘. INTERJUDEŢEANĂ

Corul „Voces Didactica" din Cîmpia' Turzii oragnizează" marţi, 29 iunie : a.c., începînd cu ora 16, la Clubul muncitoresc: din localitate, un spectacol de inter­pretare corală, rfimanţă şi poe­zie, ,cu participarea formaţiilor: „Augustin Bena" şi „Napoca11 —

• ăl Fundaţiei pentru tineret a

judeţului Cluj, dirijate de proî._ Marius Cuteanu, ambele din' Cluj-Napoca; „Camerata Acade­mica Porolisensis" din , Zalău, dirijor prof. I. Chezan; "Voces- Didactica" din Cîmpia. Turzil, dirijor inv. C. Trifan. Acest spectacol constituie o avanpremi­eră a unui viitor festival naţio­nal coral, care se va desfăşura, anual, la Cîmpia Turzii. SponSo- rii manifestării sînt: domnul Se-- ver Mureşan, Banca „Dacia Fe­lix" filiala Cîmpia Turzii, S. C. „Hermân", S.C. „Elian‘.‘, S.C.' „Industria Sîrrrei" S.A.,." S, C. „Popcard", S.C. „Arieşul", S. C. „Ardeleana" S.R.L. şi S.C. „Au­rel Impex" — toate din Cîmpia Turzii, S.C. '„Agroindustriala**' Poiana-Turda şi S.C. ■ Gligoreştis .a . ; ■; v ,.

Administraţia corului/. \: „Voces Academica" :

SUCCESE ALE CERCULUI DE , SCULPTURA DIN HUEDIN

MUZEUL DE ISTORIE — REDESCHIS PENTRU PUBLIC

Sîmbătă, 26 iunie 1993, ora 11, Muzeul ■ Naţional de Istorie a Transilvaniei, reorganizaţ într-o manieră modernă şi atractivă, îşi redeschide porţile pentru publi-

’cul, vizitator.

? '' INVITAŢIE / , -

Clubul ideilor liberale de pelîngă Comitetul municipal Cluj- Napoca al P.N.L.’ invită ' mem­brii şi sirtipatizanţii săi ia ■ ma­nifestarea intitulată ,',Dialoguri liberale" (organizată de P.L. 1993) ce va avea loc duminică,-.' 2.7 iu­nie 1993, la ora 16, în sala ma­ro a Casei Universitarilor din Cluj-Napoca. 'Problemele care vor.fî puse în discuţie-'vor ' fi interesante, între acestea; f igu- rînd rolul statului şi relaţia in­dividualism — colectivism In vi­ziunea liberală.

- Comitetul municipal P.N.L.* Cluj-Napoca ,

Măsura J Inspectoratului jude­ţean de ă angaja la Cercul dă Sculptură al- Clubului - copiilor din Huedin pe tînărul şl' totuşi vestitul sculptor popular Ştefan Bara, autor al renumitelor „porţi de Fildu", cruci şi troiţe, s-a do­vedit foarte'bună şi îşi arată rezultatele prin lucrările reali­zate de copii. ,

Cu aproape o sută de elevi din clasele I—VIII a pornit de la pă­trunderea în tainele diferitelor

A esenţe lemnoase, convingîndu-i că produsele realizate din lemn sînt „niai calde", mai prietenoase de­cît cele ‘ din fier ori mase plas­tice. Le-a oferit' uneltele speci-: fice (dălţi, compase, ciocane de lemn etc.), motive populare uti­lizate în zona Huedinului, din generaţie în generaţie („colţişori" „rozete“, „romburi", în general figuri geometrice - şi obiecte sculptate realizate de instructor. In acest an şcolar au trecut la executarea de lucrări de mici di­mensiuni: suporturi de şreioane, veioze, candelabre. ,

Nu cu mult timp în urină „au ■ ieşit în lume", participînd la tîrguL naţional al copiilor meş­teşugari de la Sibiu; unde au demonstrat ceea ce au învăţat de la maestru.- în faţa .juriului naţional a u . executat farfurii, linguri, Veioze şi vaze sculptate. Dar au şi învăţat mult de la cei 160 de concurenţi, de lai specia­listul Vasile Bucur — directorul muzeului- tehnicii, populare şi

. proaspăt posesor âl marelui pre­miu al pieţii comune, dar şi de lâ foarte talentaţii sculptori din

; Boldureşti — Republica Moldo­va, cei distinşi cu premiul sper

. cial. ■ .Bucuria provocată de prima

lor ieşire, de - vizitarea muzeului tehnicii, şi a produselor. : realiza­

r e de ceilalţi concurenţi, cu spe­cific zonal din toate colţurile ţă­rii, a fosţ amplificată de 'obţine­

rea locului III pe ţară de către întregul echipaj, din care men­ţionăm pe elevii Bălăcescu La- ura, Moş Adrian şi Sotan Lu­cian.

- - ;. N. ŞTEIU

PROGRAMUL' TV CLUJ

® MARŢI, 29 iunie: 9,00—9,10 Panoramic; 9,10—9,30 Peregrinul transilvan: Un nou muliicipiu(,la confluenţa * Târnavelor,'* .Blajul; . 9,30—10,00 . Emisiune. îrkjfSÎfm.ba germană; 10,00—10,30 Retrovizor; Reporter în anchetă; -v-,

PROGRAMUL RADIO

9 LUNI, 28 iunie:'' 6.00—8,00 Bună dimineaţa:'Actualităţi, mu­zică, publicitate; 10,00 Infoquick;10.05 Cronica de luni; 10,30 E u t doinesc, codrul răsună; 11,00 Ra-

-dioenclclopedia: Din istpria fo r­melor educative; .11*30 Globul mu-, zical; 12,00 Revista revistelor cul­turale; -42-15 Muzica secolului nostru: Medalion* — compozitorul Sigismund Toduţă; 16,00 ;u'3Vţeri- diane şi paralele în-lumea-- de azi; 16,30 Miracolul' sunetelor: Orchestra Rondo Veneziano;; l7,00 Radio fax: Actualităţi şl • muzică;20.00 Du-te codrule departe 30 Cutia cu cântece şi graiuri: „Pri­chindelul"’de Erich. Kaştner. (II);

# MARŢI, 29 innier 6,00—8,00 Bună dimineaţa: Actualităţi,'mu­zică, publicitate; '10,00 Infoquick;10.05 Divertisment' muzical; 10,35 Limba-noastră: Terminologia pre­lucrării cânepii; 11,10 Omul .; şl societatea: Arhitectura- în ■ viaţa Cetăţii; 11,30 Mici piese. Instru­mentale; 11,45 Glose liri&e: Din lirica verii; 12,00 Cercul mistic: Simpozionul „Lucian —Blaga"; 12,30 ‘Arii şi pagini din opere;-16.00 -Râdiomag-azin ştiinţific: Noi tehnologii în fabricile' ‘din’ Alba Iulia; 16,30 Radio Disco Club; 17,00 Radio fax: Actuali­tăţi şi muzică; 20,00 Du-te-V; do- ruie departe; 20.30 Ateliere mu­zicale;-- . -

Recital de lieduri' - - . . . - . .

Zilele tfecute, în sala Studio a Academiei de Muzică „Gh. Dima" ^din . Cluj-Napoca a avut loc recitalul sopranei Maria Ghircoiaşu, solistă a Ope­rei Române din municipiul nostru. Publicul elevat şi cunoscător a apreciat interpretarea, în; original, dată liedurilor- aparţinînd ‘ ciclului romantic schu- mannian „Frauenliebe urid. Leben", In care soprana a rezolvat cu succes probeleme de text şi frazare; colori tul irhpresionist al vocii din cele cinci me­lodii de Clăude Debussy, pe versuri,- de P. Bourget; uşurinţa cu care a depăşit problemele vocale pe care:le-pune, oricărui interpret, muzica lui Richard^ Strauss; 'In 'fine; expresivitatea transpusă îri - in­terpretarea ( pieselor din repertoriul contemporan: „Două melodii" de -Hary .Maiorovici (cîntate In ebraica veche) şi „Două lieduri" de Vasile Her- mm. (acestea dintr-un ciclu'de 4 lieduri: prezenta­te pentru prima jară nc.irn 30 de ani de cunoscut» soprană -şi profesoară, doamna. Edita Simon). Cu regretul de, a nu fi putut participa la recital, cro­nicarul-de specialitate abţinut să sublinieze —

împărtăşindu-ne opinia referitoare la calităţile vo- ; ,cal-interpretative ale tinerei soprane Maria Ghir­

coiaşu — că aceasta posedă o voce frumoasă, „cu un dozaj expresiv, echilibrat Intre sensibilitate şi raţiune'1. Cunoscută-publicului , meloman diri , ţară-, datorită celor 32 de recitaluri susţinute ,Ia Bucu- ; reşti, Braşov, "Arad,- Deva, Tîrgu Mureş, Oradea, precum şi celui din Cluj-Napoca (11 diri recitalurile amintite' au fost. susţinute în municipiul : nostru), interpreta manifestă înclinaţie spre 'cîntul de ora-'

• torii,. lieduri, pentru genul concertistic' în- -«general. "Intr-un timp relativ scurt (încă din timpul studen- i ţiei şi după absolvirea Academiei de Muzică, clu­jene, în 1985) interpreta — care şi-a . alcătuit' uri repertoriu de peste 400 de lieduri, arii din oratorii, misse, cantate de Bach, Mozart, Ilaydn. Ileandel sau Stravinski, roluri din opere, muzică simfonică

, •— şi-a modelat vocea adaptînd-o fiecărui gen, într- un stil lejer şi deose'bit de expresiv."„Acestei so­prane spint-dramntice Ii întrevedfm un viitor;sigur pe marile scene de operă şi ,de toncerl"; — apre­cia, după recital, soprana /Lya Hubic. sub fl cărei îndrumare-lucrează In prezent tînără artistă Maria

• Ghircoiaşu.* s M'ehaela BOCU

î e C E S P E C T A T O R

Sîmbătă. 26 iunie. 9,00 -Bună dim ineaţa... de la Iaşi;10,00 Actualităţi; 10,10-Tip-Top mini-top; 11,00 Film se­rial pentru copii: „Aventurile lui Black ' Beauty" (41);11,30 Tradiţii; 12,00 Alfa şi Omega; 13,00 Ora de mu­zică; 14,00 Ora 25 — Tranzit TV: Desene animate: „Don Coyolc şi Sancho Panda" (14,05); Ştiri (14,30); Atlas (14,40 Topul muzical european (15,10); Film serial: „Cascadorul"(15,30). Publicistică (16,20). Comedie: „Familia Simpson"(3) (16,55). Atletism: Finala Cupei Europei pe naţiuni r r - i— ~ (17.40) 'Telccnciclopetlia (19,15). Actualităţi . (20,20). Edito- ţ>-- H rialul săptămînii (20,35). Fotbal- Finala Cupei României: f —

-(11; 13; 15; 17; 19); sala B — Aliens — SUA (12; l-l.OO; 17) O Victoria — Justiţiarul — Anglia—Australia — PREMIERA (9; 11; 13; 15; 17; 19) o Arta — Răul etern — Canada PREMIERA (11; 13; 15; 17; 19); miercuri. 30 iunie, spectacolde Încep la ora 9, de la ora 19, cinema­teca franceză; © Apollo — 25-27 Iunie Ultimul samari­tean'— SUA (15,30; 18); .28—29 lunip — Furia roşie — SUA (15,30: 18); 30 Iunie — 1 iulie Twin Peaks — SUA (15,30; 1B) O .Favorit — Uite, cine, cu'cine vorbeşte — SUA (11; 13; 15; 17; 19) 0 Capitol — Program, video (15; 17; 19)

(ora) 0.4-1.'.13.05; 21.05. ttitn - Mai* V.r:»l : Ip 13; Tlisn Mun-ş (ora); lfi,31. G il «U loia). , 9.3H, StWU(ora). 10,55. 15 10 (prIn Vinţu de

t a r o m

.,U“ Craiova — Dacia Unirea Brăila (20,40). Film: „Ca­racatiţa" (3) (22,35). Ştiri; 0,25 Aretha Franklin şi invi­taţii să!. - . .. i -

O DecolArl l in C luj Nflpoc» »pr» Boenrt?»»! (om): 7.00 (luni plnâ slmWitfl Inclusiv), 10,20 (luni ptnfl' vim»rt In­clusiv). 17.00 (luni oînfl slmbfltfl Inclusiv).

FA HM ACI 1 CU SfîHVintJL' PKHMANKN (V PAHMA- CIA n '»A ^A U M J »li Ion MostYr o» 4 t«-l 17 St

FARMACII DE SF.IiVICIU Sîmbă(ă"Z6 iunie: FAR- ‘MAC1A nr. 1, Piaţa Unirii nr; 37, trl. 11-10 49’ orar 8--20; FARMACIA nr 31, Cartier,Mărăşti, Bl R ’3, tel.

' 1I-7T-83, orar 8—13; FARMACIA nr. 32, Cattter Măuăş- tuj I, Complex Flora, tel 16-18 88, orar 8—13 Duminică, 27 iunie: FARMACIA ni. 1. Piaţa .Unirii nr 37, tel. 11-10-49. orar 8—20. GARDA DE NOAPTE FARMACIA nr. 1, Piaţa Unirii nr. 37, tel. 11-10-49, orar 20—8.

f i l m e ( 1 T B A N . 8 P O H T

m PROGRAMUL FILMELOR 25 lunlO — 1 lullo 1993 •

Ropubilca — Ifudson Hawk - SUA PREMIERA (9; 11; 13, 15; 17; 19) H Daria A — Johnny băiat frumos — SUA — vineri (15; 17; lî»; sâmbătă — dumlnică (l3; 15; 17, 19); luni — Joi (15; 17; 19); sala B — Program video {14; 10; 10) O Mărăţli sala A — Formidabilul —■ SUA

L â T E L E n o A N E U T I L E

Plerărl din C lu j Napoca (tronuri actelfrntc fl roplde) «pro: H u ru in d (ura): 0.59: 7.S2 (nu ciirulS tlmbâla, flu- rnlnlrn $1 In fiWbiktoille Ideile); 10.21; IM ) : 22,nn; 2153; Oradea (ora): 0.10: 7.20 (nu circuli In perWMdu I? VI — 20 IX 1993)1 1S.08: 17.43; 21,09; Timişoara (ora); i;30 ;' 5,3dj 14,10 (oWculă cu Ordin »pe«ial)| 15,44; 22,50; la ţi

Poliţlâ Cluj: 9^51 Poliţia 13 4Î P m -

pViMs W»s SMwiirvt Wl: «Uiv<tt<-fi ('KR■ I» « 91- ln*er- -n^tloriAl: 971) J,,»,rurb\n: 991) O»* .?'')•» Jauton.imfi dl*p<Kvri»i: II Hi I*: flrî?(aaUlnm-mA «ipS II .(13 7Î SC ..S^li»-btlU tf** S A II *fl Î7i «p<-i'Ulapărtini tr<4n*p/iii r*zMuurJi I I IC »2, ln'^iWn »î2>t ,G^ra — Inform«ţli: 952. ' n .

PAG. 3 ADEVARUL DE CLUJ

O TRĂDARE A DEMMTĂflI ISTORICE A ROMAHOR TRANSUVĂNfNI ÎN PERIOADA i\TEfl8fllCĂ (III)

Dacă, prin semnarea de către - guvernul român a. Concordatului

tu. Vaticanul'in 1927 şi a Acor- .- oului de la Huma în 1932 se con-, -^sfinţea în mod umilitor pentru

;ţ<iră' trecerea unor averi publice 11-pe seama bisericii catolice de la ' Alba Iulia, sâ vedem care erau

'* peciţifialituUle ungureşti şi de r la Vatican- care au militai pen-.

tru :realizarea \acestui adevărat .‘ rapt;'' in defavoarea demnităţii ir iŞtofice a românilor transilvăneni ' ' şs: a;v-intereselor naţionale. In

xceea. ce-i priveşte pe unguri," /u■ eeştia au dus o politică bine, or­

chestrată fn tot timpul tratati--~velor.pentru .semnarea documen­telor siis-amintite. Iniţial ei au ş.'iniy.'it Vaticanul că dacă nu

' intervine în problema minoritâ- . ţilor din i-ioniânVa, vor trece - în '■masă la reformaţi. Apoi au adop—

tat p tactică impusă de.„cercu- )ţriie,; competente" — cum spunea ,dr. Francisc Moriay, asistent ge- . ne ral la Roma 'din partea .'pro-,

,, vinciei minorite. din Ungaria tn 1929. Astfel, ei trebuiau „să plln-

■vgâ puţin .şi şă dificulteze Con- i .«prdatui, ea' ortodocşii sâ nu (v^-reaiiă că ' el- asigură rezultate -

şovine şi catolice. Ei, se vede că ai noştri atîta au -plîns şi s-ău :

■f văetat pînă ce ei înşişi au Crezut■ că totul, în adevăr, e o afacere

rea Deşi ...: dacă se va respec­ta, (Concordatul) va putea fi şi va fi spre binele oricărui cato­lic ardelean". .Care sînt deci per­sonalităţile maghiare, care au ju-, cat on rol important în acest , demers? .

'■ I. Arhiepiscopul' romano-cato- ": lir din România, Aiexaiîdru Ci- , s.ar; A influenţat ir> mod hotărî» "tor pe reyele Ferdtnand I al Ro­mâniei in privinţa semnării Con- '

“'corelatului. Â ' militat pentru o influenţă catolică mai mare chiar '

,'îri sfera vieţii politice româneşti,' ihtenţionlrid in 1921 să formeze ,,ljn Partid Calolic.

■ 2; JVlailâth Guszlăv Karoly .i..(Jm>4:r'1940),' episcop romano-ca- ‘ tolie de Alba iulia (1922—1940). în noiembrie 1918, in ' numele- Statusului romano-catolic se an­gaja in faţa Consiliului Maghiar, sâ-sprijine'„ca un -singur om“

. Ungaria multinaţională care se ■ prăbuşea. După Marea Unire a refuzat sâ depună jurămîntul de credinţă faţă de statul’ român, pînă în 19 martie 1921. A cerut

! in 1932 lui Nicolae lorga, prim- ministru, să suspende ' lucrările la cărţile funciare în urma de­ciziei Ti ibunaluliii Cluj privind - ~trcctr're;i ca proprietar'a statului român., in loc de Statusul - roma- ni^catolic ardelean. lorga nc-

tt'eptă

•>. Emcric Gyărfăs, preşedin­te le laic al Statusului în anii semnării Concordatului şi Acor­dului de la Roma, avocat, vice­preşedinte al Partidului Ma. ghini-, senator român. A interve­nit şi pe lingă lorga împotrivă modificărilor în că'ţile funciari?, împreună cu .Andrei Balazs a dus tratative separate la Vati­can împotriva demersurilor iui Vaier Pop, în J932, care cerea ca măcar Biserica Piariştilor din

'Cluj să lumină- fie tn proprie­tatea Universităţii,' fit? a greco- catolicilor şi, in ultimă instanţă,

■‘iâ se accepte măcar să facă şi fircco-catolicii slujbe aici în zi-

: iele. de duminică şi ir);sărbători,A fost acceptată ultima propu- ne re.

4. Mitropolitul romano-catolic. Seredy, primat al Ungariei, Face demersuri ia Roma ln favoarea

Statusului romano-catolic . arde­lean.

5. Andrei Ralazs, membru In', conducerea Statusului. Recunoaş­te ea Statusul romano-catolic ar­delean a subvenţionat studenţii maghiari din ^România care - au plecat- la univerşităţiledin Bucla, pesta şi Seghediri şi unde ei au adunat nu mai puţin'de 20 de vo­lume de semnături pentru refa­cerea Ungariei Mari, pe care

.le-au trimis lordului Rothermere, vîrfdl de lance al revizionismului ungar în exterior,

fn ceoa.ce priveşte Vaticanul, trebuie să meiiţionăm de la bun început că a fost cu siguranţă dezinformat cpmplet de mediile .catolice ungureşti in privinţa si tuaţiei istorice a Transilvaniei, a rea/ilt-ifilor româneşti, Altfel nu se poate explica poziţia unor per­sonalităţi Sn frunte cu papa faţă de România şi faţă de români Care tu fost .‘aceste- personalităţi care au legiferat' raptul în de­favoarea statul ui - român şi a demniţăţii româneşti? ,.

1. Papa Pius ai Xl-ica, A fost un- papă care a militat cu deo­sebit curaj pentru drepturile o- muliii, în Italia,-opunindu-se to­talitarismului mussolinian. La ‘S iulie .1931 a condamnat într o enciclică statul totalitar fascist din 'Italia, A intrat în coijfiict deschis eu Mussolini pînă la moarte. în . 10 februarie 1939. fn ceea ce priveşte atitudinea ţaţă de români: s-a menţinut de ne­clintit în impunerea Concorda­tului cu România, cu o rezisten­ţă personală neschimbată la toa­te- .intervenţiile oamenilor politici români pentru modificarea unor prevederi' umilitoare peniru ţară. Nu a/sancţionat Statusul roma-

. nq-catulic ardelean ca organiza­ţie necandriică, în 1927, miilor de pelerini unguri’ revizionişti, ve­niţi' la Roma, le-a spus „Binecu- vîntez pe acei tineri pentru ca să ducă la birtiinţă conştiinţa naţională . . . să facă Ungaria din ’ nou mare şi.,'fericită" (subl V I ).

J n timpul pontificatului său s-au încheiat cele mai muite conven­ţii.şî concordate. .v,

2. Monseniorul Angclo Doici, nunţiu papal Ia Bucureşti in a- cei ani., Esle cel care a dus tra­tativele pentru semnarea Cori-. cordatuluf în numele papei .Pitiş- al Xl-lea. îl caracterizează un

-episod din acei ani, descris în jurnalul săli („Zile albe, zile ne-, gre“) de Nichifor Crainic., Doici era în cabinetul ministrului Va­sile. Goidiş, iar N. Crainic slu­jea ca interpret,' în franceză: „Monseniorul cerea dictatorial, să i fixeze data semnării (Con­cordatului). Ministrul (Goldlş), care nu voia, ingăinia echivocuri. Atunci . . . au izbucnit, grosolan,: Invectivele milQnarp. împotriva ortodoxiei- — Ipocriţilor, perver­şilor, bizantinilor, ereticilor! In curînd veţi senina!. In curînd! S? .gîndea, fireşte, la* şantajul asupra regelui, . ' ' .

ti. Cardinalul Eugenio Pa cel Ii (viitorul papă Pius al Xll-lea). A semnat Acordul de la Roma în numele papei Pius al Xl-lea. în 1932, Emeric Gyarfas Ti va mul­ţumi într-o scrisoare după sem­narea Acordului pentru rezulta- t.ul obţinut de unguri, bineînţe­les, „cu ajutorul -Sfintului Scaun şi în primul rînd, datorită spri­

j in u lu i valoros al Eminenţei Voastre",' spunea • el în adresă.

4. Cardinalul Gaspari. In 1926 se interesa de problemele politi­ce interne ale României şi de stadiul In carb se aflau demersu­rile pentru semnarea Concorda­tului. ' . ..

5. Suhsccrdnru! de siat a i, Va­ticanului, Pizzardo, s-a manifes­tat fn 1932 ln favoarea Statusu-'

. Iul romano-catolic) ardelean; •Despre, această organizaţie a-

nacronlcă, numită Statusul ro- mano-catolic ardelean- - despre averile publice, pe care şl > le.a însuşit — cu alt prilej.

Vasile LECIIINŢAN

In ultima vreme, tot mai mulţi, cetăţeni români înţeleg că In. Vest nu mişună clini, cu covrigi In cozi, câ multei dintre -preve­derile democraţiei occidentale se aplică doar occidentalilor: libera circulaţie a persoanelor, a infor­maţiilor, accesul liber la infor­maţie etc. Faptul are explicaţii , clare. Pe de o parte, un număr imens de est-europeni ş-au nă­pustit ca lăcustele, ln Vest,. în­deosebi in Germania, creînd pro-, blerne deosebite sub raport eco-' nomic' şi social. Pe de altă par­te, o anume mentalitate a occi­dentalilor faţă de noi nu s-a mo­dificat încă — un anume , orgo­liu naţionalist în faţa „subdez­voltaţilor11, a „asiaticilor" şi „bi­zantinilor". Aşa se face câ orice străin intră fără probleme în România, în timp ce turistul ro-' ' mân face umilitoare demersuri' pentru obţinerea unei vize, fie şi doar de tranzit. Aşa se face că un ziarist- romuri nu poate in­tra in Germania, de exemplu,', decît ‘cu „chemare"'şi, chiar da­că are paşaport de serviciu, aş­teaptă sâotŞmîni pentru â obţi­ne viza. In, legătură, cu vizele pentru Germania, ni s-au plîns

mulţi cetăţeni, mai . ales din rîn­dul oamenilor, de afaceri» în le­gătură cu dificultăţile întîmpina- te la Consulatul german din Si­biu. Situaţia este reală şi, In.lo­cul unor comentarii reproducem

DIFIC U LTĂŢI L A C O N S U LA TU L

GERMAN DIN SIBiUfragmentar — .diri ziarul „Tribu- , na“ diri Sibiu — scrisotirea adre­sată de deputatul de Sibiu Fran- cisc Tobă d-lui Anion Rossbach, Ambasador al Germaniei ■

. „Domnule Ambasador, *

In caiitate.de deputat .din ju - !’ deţul Sibiu, cu-ocazia frecvente- '

Ior Intîînlrl cu electoratul sibiân, am constatat cu .îngrijorare că activitatea de acordare a vizelor de către Consulatul german din Sibiu generează numeroase ♦ pro­bleme delicate. ‘ ' - ,

în calitatea .mea de. deputat al electoratului din Sibiu mă văd o. bligat să vâ reţin atenţia asupra numeroaselor cazuri de nemul­ţumiri ale cetăţenilor care soli­cită acordarea vizelor. Diri păca­te, maniera, uneori lipsită ■ do- respect, a funcţionarilor consu­latului se constituie într-un 'fac­tor, generator de tensiuni. :

Mi-au fost semnalate cazuri în care demnitatea cetăţenilor a fost grav. lezată de funcţionarii Consulatului german. ' ’ '.

In plus, cetăţenii sînt puşi să facă repetate deplasări ,,pe dis-

’.tanţe .apreciabile, din întreaga . Transilvanie, fără a avea certi­tudinea că obţin un răspuns clar la solicitările adresate.'

Doresc să-precizez că'.interven­ţia mea nu urmăreşte în nici un fel ‘ modificarea eventuală a re­gulilor de acordare a vizelor şi, ca atare, sper să nu fie conside­rată ca - o ingerinţă în activitatea Consulatului german" ■ ' • -

In scopul evitării-gravelor.'ur- :nai-i pe care Is-ar fi avut recur­gerea la forţă «şi-deschiderea os­tilităţilor. în această parte, a Eu­ropei, precum şi Ja recomanda­rea lui Hitler, Guvernul român a fost obligat sâ accepte condi­ţiile impuse •• de sovietici, dar a ceruta ca termenele de evacua re să"fie-• prelungite. In ’ mod prac­tic, insă, termenele au fost scur­tate. . - ■ ; - • - .' Din' acest' ultimatum, ^rezultă cel puţi A două conel uziţ. . contra­dictorii: - • --

a) G' analiză . comparativă a condiţiilor, impuse României pen-' tru».a.evacua cele două provincii româneşti — cu cererile pe c-are astăzi Rusia le - reclamă cormini- tăţii internaţionale pentru a-si retrage trupele din fostele colo­nii — ne relevă paradoxul com- portamental a] unei mari puteri, lipsue; de orice scrupul-în r'elaT. ţiile cu, puterile-mai mici. •!

fc) Termenii ultimatumului-i au- avut un scop clar, -' bine gîndit: de a împiedica evacuarea .bunu­rilor -ni populaţiei civile, uii î rea şîu capturarea marilor unităţi din; Basarabia împreună r:u po- tetiţialui de luptă, r fapt care a .avut grave implicaţii asupra mb-; ralului întregii naţiuni, ,

Pentru realizarea- acestor- obi­ective,-Guvernul sovietic s-a ba­zat pe, forte ; Armatei Roşii,~:care' avea. un moral ridicat în urma „victoriei1- asupra ■ Poloniei, din

'loamria anului. 1939. Incă din

- luna aprilie, Comandamentul so­vietic a început să echipeze şi să concentreze pe noul teatru de operaţii din Sud-; Vest o masivă cantitaţe _de materiale şi forţe militare. ,

t : Aceste forţe şi noile lor, fnisi-- uni; constituite în frontul de SV,■ puse sub comanda generalului

de: armată Jiikov, au fost: — ar* matele 5,- 9 şi 12, care aveau în compunere • 12-14 corpuri - de -ar­mată cu 35—40 divizii de infan­terie, ? corpuri de cavalerie . cu

• 7 divizii,-cavalerie independente, 7. brigăzi moto-mecanizate,. Uni-

/ lăţi de aviaţie şi paraşutişti, uni­tăţi independente, de diferite- ar-

• me, grupuri teroriste şi de diver-• siiine eare aii fost^ introduse, din

timp pe teritoriul României'pen- tru a-crea panică in^spatele fron-

■! tuluî \ '. . ... - TDirectivele Comandantului

Frontului de 3V prevedeau o,ac­ţiune operativă energică, in cadril căreia armatele a 12-a şi a*9-a, sprijinite-de~ armata a 5-a, 4 cu

. ( direcţia efortului. principal ori-; tentată spre. Oraşul Iaşi, aveau să

n micească -gruparea principală te ; nord a'trutjelor române..,

Armata a 9-a avea ca; misiune imediafă ocuparea seclOrului Cili-; sinău, apoi împreună cu celelalte ,

, armate să -definitiveze' încercu­irea unităţilor române' din Ra-: sarabia şi Bucovina de Nord ş i !

, la nevoie să treacă Prutul.. Către 23 iunie, toate aceste for-

' ţe erau concentrate în- dispozi­tive ofensive la frontiera cu -Ro-

, mânia- şi tşi cunoşteau cu precj- , zie misiunile' de luptă îri războ -' iul ce urma-sâ înceapă peste cin--

, ci zile. - •:Prevăzătorul. ' Stalin,' pe lîngă'

toate aceste măsuri militare im- - presionante s-a' asigurat, in ur­ma unor tratative secrete, de e- ventuala participare a Ungariei şi Bulgariei* la agresarea Româ­niei şi dezmembrarea teritorială.* Toate aceste fapte erau xjuhos-

.- cute de Guvernul român, corect informat; de Marele Stat Major,. care a recomandat acceptarea 1 condiţiilor impuse datorită rapor-

'tului de forţe de aproximativ 10—1 în favoarea Armatei Roşii.

Aşa a început să se deruleze drama retragerii armatei,- admi­nistraţiei şi a unei părţi a popu- . laţiei civiie. ln cele mai multe cazuri, coIoariele_ unităţilor ro- ;

■- mâne în retragere au fost depă- . ■şite,.- interceptate de către urii*

lăţi ‘motD/izate, de cavalerie -şi paraşutişti, dezarmate şi deze- chipate, iar unii ofiţeri degradaţi şi umi'.iţi în faţa trupei, fapt ce a provocat numeroase sinucideri.

Referitor la acest; tragic mo­ment" din istoria naţiunii româ-

»nt>, Gh. Tătrifcscu, preşedintele Consiliului, de'Miniştri, afirma: „Aduc în numele ţăril^iin .oma- giu de recunoştinţă'armatei, ca- .

- re a vegheat pînă - ieri la hota­rele Nistrului şi ‘căreia i-am im-. >■ pus/cea mai dureroasă^ jertfă — sâ se retragă fără luptă şi să ce­deze pămînt românesc. -

Recunoştinţă ofiţerilor şi trupei care şi-au înfăşurat cu strînger'e de inimă drapelele şi stindarde­le si care au executat fără: mur­mur ordinul dureros dat. în nu-

•--mele raţiunii superioara ,a con­servării Statului". ,

-- -,t u rafia...

coeziune,' acela al problemei naţionale, al naţiona­lismului sîrb. ..Politica partidului nostru, observa DACICI, este: în primul rînd politica Inteţ-esului naţional, , . V ■

: îri’ acest sens, rie conducem după lozinca: fără patrie nu există nici partide „Ca vicepreşedinte-al# radicalilor", Ştefanovlcj spune; răspicat: „Colabo* răm cu şociaiisti} într-o, singură problemă: proble-■ ma nâţională..'Noi nn vrem-să introducem discre­panţe ideologice în rîndul poporului sîrb. Conflic­tul. ideologic a adus,zeci de m ii: de jertfe în-cel de al doilea război mondial. „Autodefiriindu-se ca stingă moderată, socialiştii ii consideră pe radicalisituindu-se la dreapta eşicherulul politic: ..... uniizic de dreapta moderata alţii spun curat de dreap­ta". Mai mult. chiar Partidul Socialist din Serbia ’— „este conştient câ adversarul Ssău cel mal peri­culos este tocmai Partidul Radical din Serbia". In privinţa conflictului bosniac, socialiştii consideră acceptabil:! „o parte a planului Variee-OvvcnV ca o bază de discuţie. . ■'

Observăm însă că recenta propunere, aceea a împărţirii Bosniei-Herţegovina, tn trei zone, pare a fi q abordare mal realistă. Socialiştii cred că trebuie .respectată voinţa , sîrbilor bosnlacl> aceea câ ei nu doreso „să trăiască împreună cu Croaţia şi cu Bosnia-Herţegovina“. In schimb radicalul Ştefanovici e de părere câ SUA — „nu doresc pa­cea In Bosnia", că doresc „extinderea focarului In Kosovo, Sangiah şi Voivodina". Intr-Un dialog cu

, ministrul d(? externe al Serbiei, VLADISLAV JO-

VANOVIC1, acesta consideră benefică colaborarea Rusiei cu SUA în problema iugoslavă.

în urma discuţiilor pe care le-am purtat chiar Sn-momentul -fierbinte al referendumului d i n , Eosnia cu personalităţi de- prim rang ca DAN7LO MARKOVICI, vicepreşedintele guvernului sîrb. ctii ANTON.IE ISAKOVICI, Drcsedintele Academiei de ştiinţe, cu SLOBODAN iOVANOVICf, preşedinte?.

■ al Comisiei de relaţii* externe -a' Parlamentului Ser­biei şi directorul Agenţiei TANIUG, cu SLOBO­DAN IGNJATEVICI, ministru, federal al informa­ţiilor, sau cu LIUBOM1R LUKICI, ministru al in­formaţiilor' din provincia Voivodina — am întîlnit ’ constant o voinţă reală de pacificare. Impresia for­mată este aceea că. in cercurile politice ale puterii din ;Serbia şi-Iugoslavia se doreşte Intr-adevăr o soluţionare politică a conflictului bosniac. Chiar la virf, spre a mă referi la cea mal importantă peri

■sonalitate în acest moment diri Serbia şi din Iu­goslavia — preşedintele MILOŞEVICI — există - disponibilitate spre, dialog. Nu înseamnă însă că oficialităţile din: Belgrad pot accepta integral Pla*

'nu l Vance-Owen. Nu orice propunere poate fi ac­ceptată, chiar dacâ presiunile politice şi economico, sancţiunile dure ale embargoului, apasă şi Izolează Iugoslavia! Cirid vezi fraţi masacraţi în masă — spun sîrbii — nu poţi rămine nepăsători Mai mult, puterea de la Belgrad a încercat să-şl im­pună propriul punct .de vedere hial deschis şl dis­ponibil tratativelor, atit liderului Kargiei, cit şi parlamentului, de la Pale. 1n acelaşi _timp nu ar trebui sâ se uite câ slrbil aU fost cei care In cel de al doilea război mondial au subminat maşina . de război hitleristâ. Parafrazindu-l pe Socrate, B e l­gradul nu poate accepta „chiar orice" şl ln primuj rînd nu poate consimţi la dezmembrarea; noii iu ­goslavii şi a Serbiei înseşi. ■ „

ADEVARUL DE CLUJ PAG. 4

Vedele contcinporanc • ■'5> jp------j — r.

• DUSTIN HOFFMANConfundat adesea cu„. Al . £a-

cino (sau,, ca să fim mai exacţi, acesta din urmă este confundat fu Hoffman datorită staturii — 1,67 m şi- a “aerului" lor .co­mun) Dustin Hoffman se bucu­ră de renumele unui actor “di­ficil". Dacă despre confraţi de-ai lui se; spune că sînt exasperanţi, ciudaţi etc.,' lui i se atrib'uie'“po- veşti“ despre dificultăţile în- ţîmpinate la filmări. Dar, pe fondul acestor, “poveşti**, desci­frăm de fapt- exigenţele unui actor, strădanii la capătul căro­ra rămin crcaţii- precum ' cele (Un “Laureatul" — strălucitorul $ău film de debut, “CovvboyuJ ■ţ}e la miezul nopţii", “Lenny", “Pappillon" sau “Toţi oamenii preşedintelui**. Semnificaţia, a- cestui talent profund este citită la . nivelul dramatismului exis­tenţei cotidiene a omului onest, aparţinînd clasei ' mijlocii, indi­vid vulnerabil, ce se salvează prin- generozitate şi nu de puţi­ne ori: printr.un remarcabil jşimt al umorului. De aceea, în

’jîiomeritul alegerii interpretu-; |ui,- producătorul decis să ecra­nizeze cartea “Kramer. contra Kramer" 11-ă avut nici o ezita­re. Hoffman, cu chipul său "Iii- ..

-ţrat“ de sentimentul eliberării de , neştiute , umilinţe, de bucu­ria demnităţii dobîndite, era . o certitudine a succesului. Şi reu-; Şita a fost totală, încununată cu jmai multe premii “Oscar", in­tre care şi cel-pentru interpre-,

‘ tare acordat protagonistului. De atunci şi-a cîştigat simpatia pu-. blicului din-toată lumea şi,, spre

’ lauda lui, manifestă în tot ceea ce. face o fermitate de marato- -

.• nist. ■ • /--• .--• ■

Cind. sş întreţine cu un Inter­locutor, şq Joacă distrat cu mani

. feţele, dar nu o pierde din ochi pe Lisa, buna lui soţie care are, printre altele, meritul de a-i fi dăruit doi copii.

“Poate nu aş spune atitea po­veşti despre familia -mea,. dar

' fomisul voiajor al lui Miller, pe care . l-am jucat pe Broad- way şi apoi pe ecran, regizat de \Volker Schlondorf, m-a făcut să

j n ă arunc în trecut. A fost odă­iţă o familie americană, cu un tată vînzător tle mobilă, mereu îngrijorat de ameninţările lip­surilor, cu o mamă ca toate ma-

; mele americane .şi.cu doi fii care nu doreau să se avînte in

. afaceri, cu atît mai puţin în ce-: le -legate de vînzarea de' mobi­lă. Incă îmi. mai stăruie in nări mirosul lemnului.,. Era tatăl meu şi poate nu veţi crede, dar cînd citesc “Moartea unui co- mis-voiajor“, Ii recunosc imediat

. caracterul şi maniile în . acel Loruan inventat de Miller.: Cînd l-am văzut întîia dată pc autor i.am şi spus-o imediat. Nu ştiu dacă acestei coincidenţe i ’ se datorează “înrudirea** mea ' cu voiajorul din poveste, dar sînt convins că acel Lornan are în el ceva hoffmancsc. Dacă am ur­mat exemplul tatălui meu? Cred

. că la început, /da,- atunci cînd am cunoscut eşec după eşec şi

,:am suferit de loame ca şi el. Dar tatăl meu m-a ajutat, poa­te, Cel. mai mult prin felul său de a nu-mi , Spune niciodată “Bravo", chiar: dacă ■ altora le

■spufiea ce' bun. sînt. . Vorbind, 'despre teatru, marele meu. vis ■s-a numit Hamlet.VAm dorit şi:

nu ştiu dacă am să mă mai pot •

metamorfoza în acest personaj,

să joc neliniştile acestui tînăr

- care. ■ şi-a pierdut tatăl**. .

•" . . ' t'mil MAIOU

Deşi povaţa cu „sanie vâra „şi- car Iarna" -„•• nu şi-a pierdut temeiurile, nu-I tocmai nimerit să vorbim In momentul de faţă. — momentul intrării In vacanţa cea mare —• de cele trebuitoare elevi­lor în viitorul an şcolar. Şi totuşi despre aşa ceva vâ fi vorba In „clubul" de faţă. Şl asta nu pentru a impulsiona‘ mamele să dea' buzna in prăvălii înainte ca TYA-ul ’ să-şi rostogolească peste noi ameninţătoarcie-1 „graţii", ci pentru că problema vizată cere timp. Timp de reflecţie şi decizie pen­tru unii (părinţi), de acomodare pentru alţii (elevi) Despre ce-i vorba? Despre — vai cum voi-, strica cheful acelor Cyndi Lauper care populează şcolile noastre — uniformă! Mai prfecis spus: proiectata uniformă pe care unele şcoli — şcoli centrale <— preconizează s-o introducă din toamnă. Intenţie ce trebuie să ajungă din timp la părinţi (motiv pen- , tru care am şi fost solicitaţi să ne constituim în mediatori), pentru ca domniile lor să poată cugeta şi opina,'astfel ca rezultanta să fie'opera consen­sului dintre' părţi. Trebuie tot&dată timp pentru-

F E M I N Aapropierea ideii de cei în cauză, elevii, îţi marea lor majoritate refractari, la b atare iniţiativă; Sn care văd .— conform sondajului' întreprins cu oca­zia manifestărilor de sfîrşit de an şcolar — fie obtuzitate, fie tradiţionalism steril, fie un repug­nant ceauşism! Se ştie de altfel- că pentru ei, pri­ma, şi poate singura mutaţie concretă adusă de evenimentele d in ' decembrie '89 a fost suprimarea uniformei, echipament de care mulţi s-au lepădat înainte ca'.şcoală, (sau ,forul ei tutelar) să-şi . fi dat avizul. Era. forma lor; de'. libertate. : . . ■

; CYN8I LAUPER ÎN... UNIFORMĂ!Cu timpul-însă, unii au împins (cu acordul mu­

tual al mamelor!) draga lor libertate spre un pe- ;• riculos libertinaj vestimentar ce-contravine...'flag­

rant, rigorii pe . care — ne place,, nu ne '-place! —. şcoala trebuie s-o promoveze.- S-a mers pînă acolo : încît unele clase arată (după expresia unui . dascăl

deloc vetust, în concepţie şi comportament) a ., va­rieteu, etalarea şi competiţia vestimentară iinzînd să ia locul competiţiei reale: cea a valorilor, ; ce trebuie sa se desfăşoare în şcoală; Fenomenul a dus altfel chiar la polarizarea claselor dţjpă> con­diţia materială a componenţilor ei, cei^rnai puţin, avuţi fiind condamnaţi, pe nedrept, la sentimentul frustării.

Absenţa rigorii vestimentare a Indus totodată o degajare a comportamentului de ansamblu, 'dra­gele noastre eleve — eliberate de teama de-â fi reperate — putînd foarte bine chiuli şi etala ţinuta şi graţiile în „bombele" („Bastionul" devenind în acest sens unul din sediile preferate) unde se fu­mează, se bîrfeşte şi se cochetează fără perdea.

Ca să nu mai vorbim că inexistenţa linUi. ele­ment distinctiv, sau particularizant exclude senti­mentul apartenenţei la im grup sau o colectivitate. Sentiment care, se ştie, mobilizează în sens benefic şi poate fi extrem de profund la vîrstă în discuţie.

De,altfel, ca să liniştim ' oarecum spiritele şi să1 lăsăm „adolescenţa să-şi savureze vacanţa, preci­zăm că tocmai pe acest aspect s-a bătut monedă atunci cînd s-a plănuit uniforma diferenţială .- pe 'şcoli sau, poate, chiar pe clase. Fiindcă,- stimaţi elevi, nimeni nu vrea" să facă din voi un detaşa­ment amorf, bleumarin cu picăţele, ci grupări <u- personalitate la care să vă raportaţi cu mîndrie, astăzi şi în" viitor. Un detaşament îh care chiar. Cyndi Lauper s-ar simţi mîndră să se înrolez^!’

: . - - ■ Nuşa DKMIAN

STUDENŢI SUDANEZI LA REDACŢIE

RGMĂNÎA—A DOUÂ NOASTRĂ PATiiXE

Dustin Hoffman văzut ’ de Viryll TOMULEŢ

STAREA DL . MODĂ. IXicădin 10 idei prezentate la . un salon de pret a porter,', do--

uă se vor dovedi comerciale, ti­na va reuşi pe' deplin. ţiMe sar­cina expertului • să- utilizeze ţional- diversitatea , de ictei,.- ; s'& selecteze şi chiar-acele idei : de minoră- importanţă : pentru mo., ment, dar care vor căpăta o im­portanţă majoră pentru viitor. Cel ; mai important lucru este

■ ştiinţa traducerii : , informaţiilor, generale în funcţie de specificul pieţii proprii. Prognozele i,'de modă sînt-remarcabil de,exacte şi acţionează întotdeauna ca sti­mulente ale modei.- Din>observa-

. ţiile curente asupra actului ■ de cumpărare a unui obiect de îm- bvăcăminle s.a observat că a- cesta este determinat nu ■ numai de reînnoire, şi cochetare cu

: moda; ci, şi de-:necesitatea „de comunicare a unor, mesaje tre ■ Indivizi,' din dorinţa de' a sparge anonimatul prin , îmbră­căminte. ■ ..,,, •_.•,

Toate aceste aspecte la • . care se pot adăuga şi influenţele din sfera culturii, continuă să afec­teze moda în elementele salo e- senţiale: STRUCTURA, ŞI COM­POZIŢIA - EI-.; SORTIMENTA­LA, DESTINAŢIA şl, ; desigur) lucrUj cel moi solicitat-la. un. produs, CONFORTUL; • -..... ." Ceea ce so cere imbrăcămin.

tei zilelor noastre sc poate rezu­

ma la . estetic, funcţional,' utili­t a r 'ş i economic. Punerea îh diş-• euţie a-■ aqcStor ' factori sublinia- ,,,.ză cq moda este un mediu domi-- nut de schimbare' şi în., acelaşi- timp supus unei exigente veni-

: Ţţe din domanii. diferite,^ care o ...,fac să fie greu de modificat în '' .structuri. ' . V- ■',.<• Astfel, sub aspectul estetic ‘o- •; ferta trebuie, să. fie-variată, ,înr-

. punînd modele iutr-Un raport de*■ echilibru cu . materialul,' jcolo. r ritul, contextura. Sub aspect

.funcţional cîştigă teren .veşminr■ 'tele muUi-tuncţionale, purtate• Jn diverse circumstanţe,c elimi- ‘ nîiid din - cauză articolele grele,

,, ,-urîte.. Funcţia'^ de ' utilitar'- caută 'cu Insistenţă’- produsul, rezistent, cu o bună ţinută,’ uşor: Ce; Intre., ţinut, t 'K ' •:

S-a observat, de. e.veinplu, o ... crcştere, consistentă. a cumpără­

turilor -de-ţinută sport şl- a -pie­selor mici, în timp ce la av-

; ;,‘tjc.61clc_ tic ultimă’-modă, cum- , -.păr^turilo', au «Ioc .în mod ' siWni_ . tan, ‘In :nfarâ unor 'nevoi' reale

• : sau imediate. . :■-La ora actuală, piaţaimondîa.

;iă a modei este asaltată pe'de o parte.de schimbări spectacu­loase în forma . şl stilul. produ*.

; sclor, pe, de altă .parte '.ido per­sistenţa unor cereri de lmbră. căminto comodă,-- practică, , care

i i, se . cheamă Jlnulă de fentă^tiUs»'. şl -do tlm|> liberi subiect "co’ va

.fl...tratat detailat tn ; numărul viitor, . ■"> • ■ ■ - ‘

Elena Das^o STANESCU

Relaţiile statului .. Sudan: cu - Româtfia sînt deja .istorice, des­făşurate pe. multiple * planuri.' Acestea ; au început, după cîştiga-- rea independenţei Sudanului, şi - s-au ' adîncit .mai ;iles după t'Ji'i-l.In .anul 1967 au venit; în ; Ro-.,mânia '. priiţii; tineri 'sudanezi? f -pentru a studia în diferite do­menii: •■medicină,' farmacie, po-: litohriică, agronomie,''"“studii e- ' conomice. învăţînd la universi­tăţile din România, a câi'or sc- riozitate şi nivel ştiinţific erau şi sînt bine cunoscuta atit in Su­dan cît şi in alte ţări, aceşti ti- : ncri absolvenţi au- devenit buni speciaiHti în domeniiI#^lQri de.'- activitate,, unii dintre ei. devenind cadre didactice, cliiâr universila- . • re,, sau conducători Jde climei în- Sudan, alţii .lucrînd •' peste ho­tare, spre exemplu in Anglia,: Peste tot sînt bine-, apreciaţi da- itorită,' în primul- rîndr -pregăti- " i i i dobîndite . in România. li . menţipnăm :p£ primii tineri, su­danezi care au început- studiile de .medipină la Cluj, In . ;,1967:,. Ahnied F.ltigany, Abdelgagy■ Alah. moud Taha, Abdalîa Mahgoub. Mohamcd,. Mohamed ' Hassanen' Osman. De la .absolvire, c-i lu- ţ crei2ă în > cadrul asistentei ' me­dicale din Sfidân. din^ Anglia *!auJ

D în lu m e a la rg ă

# „l’aradisul-. Tabloul intitu­lat „Paradisul**, pictură ce mă­soară :22X7: nv,a fost realizat de 'Jacopo ftdbusb' cunoscut- sub numele Tinţoretto (1510—1594), hjiifot dd • fiul'-săli'-'îiom«nico' Cei doi (au , lucrat .-la .‘ acest tablou

-timp de 3 aiii. Lucrarea se află în italia, Ia,Palatul Dogilor din

, V e r i p ţ i a . ' - ' 'Î-C.V "

\'9 r i’ietÂr1 prolific.11 linul dintre cei mai prolifici .[Mctoi*! pare. să fi fost CelebrOl., Pic'a.<ţ|9 i.. pe nu­mele adevărat Pablo; Riilz, năs­cut în- 1801 in' Malagiă''(Spania) şl stabilit ulterior în Franţa. In cel ;78 de ani .de plaţii; şlîde ca-

riqră v;artisţi.qăr, cl., a , realizat o o-

pc.ră< impreşionantă, ;D.upă ■ date

publicate şi -Cuiloscufe,; opera sa cuprinde 13.000 plclfii-J şl . ‘de­

sene, 100,000 gravuri, 31000 ilus­

traţii 'dff ■ carte şt 300 sculpturi sau ':pljiacte .de-rceramică. Intre

anii 1070—1075, ppera şa ; er^ e-

valuată la circa 5ymilia‘rdd> franci francezi. * , •

■- -. - • ţiNU)

dfn alte ţări, „Âhmed Eltigany', de exemplu, fiind în prezent şe­ful clinicii de boli tropicale din

: Khartoum, cea .mai mare . clinică de acest.‘ fel din Africa. .

La această, oră, în .România .studiază pe cont prgpriu sau c;a bursieri ai ‘ statului' român cir­ca 500 de tineri sudanezi,, ia uni- iversităţile din Bucureşti,. Cluj- Napdca, Timişoara, Iaşi şi Cra­iova. Ne-am" integrat în toate privinţele colectivităţii în care trăim şi învăţăm.. Cu toţii iubim România şi poporul ei, îi stimăm pe profesorii şi colegii noştri, ne­am cîştigat mulţi prieteni . ro­mâni.. Noi considerăm România ea fiind a "doua noastră patrie.

Cu- siguranţă că, odată întorşi acasă, pe toţi cei ce am studiat

*în România ne va lega, pe lîngă obîrşia noastră, şl sentimentul nostru patriotic şi un trecut co­mun: timpul, petrecut în R-imâ- nia, amintirile despre profesorii’ şi colegii noştri români. , Promi-

,tem, că, vom încerca să nu uiţăm limba română, pe care cu, gre­utate, dar şi cu ambiţie şl dra-

• goste ne-am însuşit-o şi ani vor­bit-o timp de 6—7 ani. în Khar­toum şi în alte zări ale Suria-,

-hului, cu siguranţă se vcir mai auzi miilt timp cuvinte precum-:

OMUL CU ROABA9 Despre radiotelevlziune:.' Fie­care... post pe limba Iui piere! O Despre legea audiovizualului: Piuă nu văd, nici să n-aud!O Despre, spiritul, de iniţiativă: Am piis în'circulaţie „un taxi cu valoare adăugată".O Despre crainicul sportiv Du-' mitm GraUr: Imposibil să fie bălaiul academicianului Graur: cf un . copil ,-foarte bătrîn ...• Despre aspiraţiile^paterne: A' vrut tata, după revoluţie, pisci­nă iiv ogradă; acurft o are şi în casă, fiindcă a .venit o viitură!!!!• Despre mijloacele ariticoncep- ţionale:. Eu cu a mea sîntem -li­niştiţi, de cînd doctorul i-a Ini*- •

.plantat un stilet. . .% .Despre banii murdari:, • Oare cum spală ăştia, dom’fte, mone­dele? . ’• Despre dl feti te formede gre vă: Aşa că nici medicii n'au. a- vut ce face şi au operat, dar cu braţele încrucişate.• Despra Ijlgotismul literar: Maică-mea 'toată viaţa- el- s-a în-; chinat Ia o fotografie a lui Şt.-O. losif, crezînd ică e Sf. losif . .• ' Despre un confra te, scriitor: Asta a debutat aşa de,- tîrziu-că şl-a lansat volumul direct la anticariat.,, •

„Saluţi colega din România**; „Ce mai-.faci?"; „Iţi aminteşti de ...?.“, ; iar cînte^ul Gaudeamus igitur, cu care ne-am încheiat periplul, nostru şcolar, nu-l vom .uita niciodată.: Nu voni'uitaşi că în România ne-am creat şl pre­gătit drumul în viaţă. Este j şi meritul profesorilor noştri, care au manifestat faţă de noi multă răbdare ş f bunăvoinţă, întrucît veneam aici dintr-o -hime ■- com-

, plet diferită de cea din Româ­nia. Le mulţumim şi; pe această cale, din inimă. ’ ^ .- 7 ~

Tarla AOlîAS :student U.M.F. Cluj-Napoca

PLASTICA ÎN L IIIPrintre arteJe - minore romane

un loc important îl ocupă plasti­ca în Lut. In atelierele (officinae) de ceramică se modelează smici figurine (unele glazurate) sau .şe copiază, 'cu' ajutorul tiparelor, prototipuri ale unor' piese in metal. Teracotele figura i erau j

- folosite fie ca statueta, represen- ■ tînd diferit: , divinităţi - şl < imagini de cult, fie ca piese decorative de interior (aplici murale, " bibe­louri) ori de . exterior (antefixe pentru ornamentarea acoperişu­rilor), O . categorie aparte o ;cbn-

i stituie Jucăriile, acele mici obi­ecte cu iconografie antromorfă

I: (păpuşi) sau zoome fă Yrepreien- tări animaliere, uneori', fabuloa-

R01V1AMH IN DACIAse), precum şl atelajele miniatu­rale (cărucioare). Nu trebuie 'O-ţ misă. nici - producţia de -vase .oe-v ramlce, decorate pe pereţi -pcu figuri umane, scene de cult sau rtiolive florale. In Dacia'" romană teracotele ' romane desfăşoară uri evantai-larg’de reprezentări, Sînt rcmar'cablle măştile populare, fo­losite cu Ocazia unor'serbări, în­cercările de realizare a unor por­trete locale îşi reprezentarea ,0- riginală a unor divinităţi, - posi­bil autohtone,-semnificativă . în acest sens fiind* im../?!neâ unui cuplii de zei pe tron (un perso­naj fpmlnln, celălalt masculin),;'; cuplu -întotdeauna' nedespărţit. •Această categorie de slatnPte,; •descoperită numnl tn Dada. Jn« i tracarpatlcă, „ascunde" sul» Sal-,,, na aşa-numltet Interpretatlo "Ro-j mana;' pmte 'divInilătîle.'Msiina-,'

' . r

Constantin TOP. >

PAG. 5 ADEVARUL DE CLUJ

§

E f G O este un joc la modă în lumea occidentală.

La aces t joc, în tr-o a tm osferă fo a rte p lăcută , p u te ji c îş tîga sum© su bstan ţia le , t#

IU N i e :1 993, O R A 20 , în P -ţa “Tim puri Noi") fu n c ţio n e ază

D E B iN G O , din oraşul dum -■ n e a v o a s t r ă , ^ - 1 ; ~ .

Q r l d -v i.

INTRAREA ESTE GRATUITA »nProgram ziln ic: 15°° - 3 00

:t ?|i of§ri dumneavoastră şi prietenilor o s e a răî n c e r c a r ă norocul î

V Ă A Ş T E P T Ă M !

plăcuţă;

SOCIETATE COMERCIALĂ ::închiriază pe termen lung (cumpără)

CASĂ PARTICULARĂ sat* / 1APARTAMENT: 4-5 camere, i telefon (necuplat) în zona

MOŢILOR, PAVLOV, B-DUL 2 2 DECEMBRIE, P-ŢA UNIRII, P-ŢA

PĂCII, TOPLIŢA, P-ŢA MUZEULUI, BARIŢIU, M E M O R A I

; DUMULUI, EMIL ISAC.; Informaţii zilnic 8 - 16,

tel. 1S.78.52. -C'53) ■

S :C m R D E A L U m S >- £>tr. Pata Rît nr.17,.

scoate la concurs, în data de 15.07.1993,- urrhătooarele posturi:

Condijii:pentru ■ DIRECTOR GENERAL - studii super-; loare de specialitate - transporturi auto : ; pentru DIRECTOR ECONOMIC - studii super- • loare finanţe contabilitate. îVechimea 10 arii în specialitate ' îDom iciliulstabil în Cluj-Napoca. ^

Reîajîi suplimentare şi tematica de concurs se vor : obţine la compartimentul personal,

telefon 1 4.11.90, int.45. (21747)'

cu sediul în Cluj-Napoca,str.Topliţa nr.i, angajează de utqenţă

p l w W j v A - f l M E f M Q D .

jorllle; IV. pentru EXP<

categoPRODUCŢIE DE EXPORT.

Salarii avantajoase.Informaţii la sediul cooperativei sau■ ia

tel. 095/19.68.22, ‘(21696) -

SOCIETATE COMERCIALĂ situata în Complexul-comercial Zorilor,

str. Pasteur nrJ9,. vinde: ;

i TELEVIZOARE COLOR marca "ALFA" cu diagonala de 61 cm şl cu garanţie 1 an de zile» la preţul de 165.000 lei/buc.

I MOBILA de lealitate superioară, ex­ecutată pentru export vest, la preţuri

' acceptabile - ~I FAIANŢA COLORATĂ, la preţul de

3.300 Ici. mp. r.si Contactaţi-ne la teleion 12.32.88.'

• (21699)

SOCIETATE COMERCIALAvinde, p m magazinul din'

B-dul 22 Decembrie nr.118TV. Colori japoneze; marca

ETRON, cu telecomandă, diagonala 54 cm,

, garanţieA 2 luni; :\ (21521) ’

STIMAŢI BENEFICIARI A l SOARELUI BRIZEI MARINE!Ş l

VĂ AŞTEAPTĂ PRIN INTERMEDIUL AGENŢIEI

S E X IM 1U R IP-|a Unirii (Libertăţii) 29, tel. 11.74.65,

Complex turistic "MELODY" care, vă oferă bilete de odlhnS la cele mal

avantajoase preţuri din |arH, numai în HOTELURI DE CO NFO RT DEOSEBIT I

i m MAMAIA-Hotel:"LIDO","BUCUREŞTI*, "METROPOL", "DELTA",“MODERN*;

a N E P T U N -H o te l:" M IO R IJA Y TERRA"; H O L IM P -H o te l: "SLATINA" (Zona Zero); M EFORlENORD-Hotel:"BRAN","VENUS* ■ EFORIE SUD - Hotel: "GLORIA”;El J U P IT E R - Hotel: "TISMANA"; aVENUS+totel:"ADRIANA",V llenOLGA";^COSTINEŞTI-Comptex"MEDU2A"(catll)

In seri complete între 1 Iunie -1 5 septembrie a.c.• BILETE DE ODIHNA Ş TRATAMENT IN ORICE STAŢIUNE BALNEO-CUMATERICA

DIN TARA;• săptamînal (MARŢI orele 19 MELODY)

excursii în POLONIA (Varşovia) preţ: 17.000 lei + 20 Dm ;

. excursii în ţară şl străinătate: GRECIA, EGIPT, CHINA;

AQENŢI DE TURISM: SUSANA COSTEA, DANIELA MELAC, CLAUDIA VĂDAN - ■ ~ : .,0979?) ...........

S.C, “FARMEC" S.A., Cluj-Napoca,

. . " str. H.Barbusse nr.16, / v telefon 13*20.66, ^

'organizează în data de 8 iulîe .1993, concurs pentru-ocuparea unul post de:

INQINER CHIMIST sau CHIMIST ■■k cu atribuţii de şef formaţie.

Condiţii: absolvent studii superioare de - ; : specialitate, 3 ani vechime. Informaţii suDlimenţarese pot obţine de

lâ biroul PIS tel' 13.20.66 int. 380.

s - r v• •■ «•*»•••«•* m •

Casa dedin str.

colari Cîm pia Turziinpts’h.Bariţiu nr.57.

:: anunţă licitaţie pentru REPARAŢII •: CURENTE, în. data de 6 Iulie 1993v :: ora 11, la sediul unităţii.:: O fertele se prezin tă în scris pînă în :: ^ T- = 5 Iulie 1993.;; Taxa de, participare la licitaţie este

; 5000 lei. *:: Instrucţiuni şi relaţii se dau zilnic ia |j , iodiul uniiăţii.

/ . . . , A L F A S O F l V c l i s ţ r l b u | t o r a u t o r i z a t X E R O X ,: * o rg a n iz e a z ă cohcurs p e n tru o cu p area a 5 (c in c i) p o s tu ri

* . p e n tru re p re z e n ta n ţa d in C lu j-N a p o c a , as tfe l:. ’■; ^a-Patruposturide agenţi comerciali Condiţii minime’ • ’ ' • . ’

- ateblvirea unui jnstitut de învăţământ, superior J . ’ . / .v - • - - cunoaşterea limbii engleze, scris-vorbit ■, ,v •■ ' " ■ • vârsta în tre 25-40 de ani ;; , :r:v V..'

- permis de conducere categoria B (eventual maşină) . - - > i . : ,

• b - UR post de operator pentru grafreâ şt tehnoredactare computerizata. Condiţii minime • - cunoştinţe operare PC sau APPLE, MAG INTOSH . , ;

^ ; - curidştinte'progfame specializate grafică şi/sau paginare (CORELD11AW. PAGEMAKEtt, ‘ QU ARGKXPREŞS) r , ,. , : -f- ■ . - - . i . . •

• Persoanelejntereşate se vor prezenta la sediul firmei dih Glujj holul Uote'lului NAPOCA eu un CurriculumA^ităeîh limba engleza: ~ ....■: '

. .'•* înşcrierile se.vor face fn zilele de lucru,între orele 15;30 • 18,0(), prtria la'data i'/iULiE 11)1)3, prin completarea unei cereri tip ‘de angajare pe care o vor primi la sediu. ' ; V ■! întâlnirea-pentru selecţie^^va avea loc în data de ' Iulie 1993, încopAnd cu or» 0,00 { I M 1 )

ADEVĂRUL DE CLUJ «*»= FUiuMiiMii i J lgl J J , jlBJbJWKaSWgpag : 6

rtgţgttafc,-1*

F U N D A Ţ I A S O R O S ^P E N T R U O S O C Î E T A T E D F ^ O H f S Â

oferă burse;de studiu 'de-un an la Institutul European de înalte Studii Internaţionale

( I.E.H E.i.) din Nisa , :Participanţii la aceste cursuri vor studia în cadrul secţiunii

diplomatice a I.E.H.E.I.Programul de lucru este axat pe studiul relaţiilor internaţionale,

în special al chestiunilor legate de procesul de integrare europeană.

Condiţiile de participare la acest program sunt:a o diplomă universitară h o bună cunoaştere a limbii franceze h interes îri probleme de politică internaţională a vîrsta limita 35 ani

Dosarul de candidatură trebuie să coliţina: a un foţmular completat■ copie tradusă în franceză şi legalizată după diploma

de absolvire. ;a copie tradusă în franceză şi legalizată după foaia

.-matricolă";:'-''/-'-;. *./,■.■'/ ■ :" \ , / .â-'/v . / ■■■ un curricuium vitae în limba franceza■ un eseu de o pagină, în limba franceză, descriind

motivele pentru care candidatul doreşte să studiezela I.E.H.E,l. i . . / / / : ; / / / / v - :/ '

ta două scrisori de recomandare în limba franceză ' Candidaţii care vor, trece o preselecţie vor fi invitaţi la o\discuţie cu reprezentanţi ai I.E.H.E.I ? / ■ ..

Termenul limită pentru depunerea candidaturilor - .../: - este 15 iulie 19^^^

Cei interesaţi pot primi informaţii suplimentare; şi formulare de înscriere' la sediile Fundaţiei Soros din: V . ' ...

BUCUREŞTI: Calea Victoriei 133;tel 616/506:325, 597.427 * B-dul Ana lpătescu 3B. tel. 016/503.473

' CLUJ: str. Mărului; 5 CP; Î084. tel/fax: 095/19:71.21 IA TI

Coordonator pfbgrami; WIACARIA CLAUDIA (494)

S M - .C 3 8 Î . O S

1 cMtî® ;;®d@ g ;■ s : lei< ) -C lu j-N ap o ca; str. B ra s s a i.n r 4; te lJfax: 095-11 26 28

COOP."SOLIDARITATEA”

^Şl: B-dul Copoii 19. CP. 6-1356 tel. 098/14.78.04 IMIŞOARA: ;P-ţa V ictoriei’ 2, et.3 tel/fax: 096/19.08.04

Cluj-Napoca' str. David Franqjsc rir.2 l

■ ANUNŢA:;Angajăm următoarele categorii:de. ; • ; , / personal . .. . ; ..

• C O N TA B IL ŞEF (Condiţie studii superioare de specialitate

' vechime minima în domeniu, 5 ani) _ . .

V ECONOM IST (Condiţii: în specialitate contabllitate-finan- clar) ■ _ ■

« CONTABIL (Condiţii: absol- 4 vent de liceu r economic ^promoţia 1993) ;■/■

♦ ZUGRAV-VOPSITOR• PANTOFARI (Condiţii: tras

* iălpult manual)Informaţii la telefon

M . 12 .94 . (21403)

S.C. -DAPRO ' PRODIMPEX S.RX..

CLUJ■ str. Actorului nr.24

Vă oferă: ■ * e S IR O P U R I

CONCENTRATECola, Kiwi, Orange,

Mango, Căpşuni, Zmeură; Lerrion.

CALITATEA GARANTATĂ! PREŢURirAVANTAJOASH:

310 - 340 lel/kg Cu doar 8,5P fel obţineţi 200

ml BĂUTURA RACORITQARVIZITA-ŢI-NE CU

ÎNCREDERE î (21717)

ULEIUL

D E ' - î

ÎN C R E D E R E

ULEI MOTOR TEXACO D.M.O. BUTOI 208 I -1168 lef/l ULEI MOTOR TEXACO SUPER T.D. 15 W 40 BUTOI 208 I - 1593 lei/l ,

ULEI CUTIE DE VITEZĂ TEXACO GEARTEX 80 W 90 BUTOI 208 I - 1565 tei/l * . ,

VASELINĂ TEXACO MULTIFAK EP2 BUTOI 180 kg - 2065 lel/kg

ULEI TEXACO COMPRESOR K 150 BUTOI 208 I - 1115 lel/I <

PRODUSE IN BIDOANE:TEXA’CO DIESELTEX BIDON 5 I - 1100 lei/l TEXACO EUROTEX BIDON 2 I - 3900 lei

PENTRU VÎNZĂRI EN-GROS:TELEFON 12.20.22, FAX:12.47.66,

• str. Observatorului nr.9

eU AMĂNUNTUL: MAGAZINUL TEXACO, str. Croitorilor nr.20.

ADAOS COMERCIAL 0 %------- - <2i634> * •

Prin. magazinul "UNICOM din str. Ai/laicu nr.10, desface spre

: Â vînzare, ia PR E ÎU R I FOARTE AVANTA JOĂSE, următoarele produse: H TV COLO R (SANYO, GOLDSTAR,

MEGAVISION, NEI, STRATO)B CONGELATOARE GHIOCEL

HARAGAZE 0 COVOARE PERSAME, M OCHETE

■ ÎM BRĂCĂMINTE DEDE SEZONPT.COPII

® APARATURA ELECTROCASNICĂ. . (21285)

Agenţia DINESCU - SIBIU transportg persoane în GERMANIA Şl RETUR la pret convenabil. Inf.Cluj 13.74.48 sau

092/41.12.39 orele a-11; 17-21. (19583)

S . C . R o b a A u r e l C o .R o b a S . N . C .

C l u j- N a p o c a , s t r . M e c a n i c i I p r n r . 13

a n u n ţ ă p r o g r a m a r e a p l ă c i l o r , l a

c a s e r i a d i n s ţ r . M e c a n i c i l o r n r . 1

d u p ă cura u r m e a z ă : '

28 i u n i e - d e p u n e r i 1 0 0 0 0 / 1 3 . 0 2 .9 3

- c h i t .2 7 8 0 - 2 8 4 9

29 i u n i e - d e p u n e r i 1 0 0 0 0 / 1 3 . 0 2 .9 3

■ - c h i t . 2 8 5 1 - 2 8 8 0

/ / - d e p u n e r i 1 0 0 0 0 / 1 5 .0 2 .9 3

- c h i t , 2 8 8 2 - 2 9 2 0

30 i u n i e - d e p u n e r i 1 0 0 0 0 / 1 5 . 0 2 .9 3

- c h i t . 2 9 2 1 - 2 9 9 6

1 i u l i e - d e p u n e r i 1 0 0 0 0 / 1 5 . 0 2 .9 3

- c h i t . 2 9 9 7 - 3 0 6 5

2 i u l i e - d e p u n e r i 1 0 0 0 0 / 1 5 . 0 2 .9 3

- - c h i t . 3 0 6 7 - 3 1 0 9

- d e p u n e r i 5 0 0 0 / 5 . 0 3 . 9 3

c h i t . 5 6 8 Q - 5 7 4 4

® Un sistem împotriva In fla ţie i/0 Depuneri: 5.000 lei pînă la 1.000.000

lei pe zl de persoana. > / / / ; / . . v C m Premieri: suma depusă înmulţită

cu 3,3 ' ■ "TB Exemplu: la 1.000.000 do lei depuşi se

cîştigâ 3.300.000 lei.0 Sistemele “REPLAY“ funcţionează de

peste 1 an de zile ;B La acest sistem plăţile încep dupâ 2

luni de la prima înscriere .B Depuneri prin mandat postai în cont v “REPI.AY" nr. 4072209103 BCR Braşov B Plăţi tot prin mandat poştal.

, Relaţii suplimentare în revista ’ "RELAŢIA MAGAZIN" &au la

telefon 092 / 15.27.27. (472)

./■ vinde la preturi avantajoase cu adaos 0%:

h p a l in k a ; l i k o r , b e r e (0,33 ) , !SUC la doză QUEEN (0,33). !

Str. A Densuşianu Tel, 095/14.32 .87 ,între orele 9 -1 7 h

Vă aşteptăm l *'(21651)

PAG. 7 «■ ADEVARUL DE CLUJ

P R W . W j . S . C î r ^&

Firm a T A R O , distribuitor autorizat al produselor GoldStar în Romania, • vinde “en gros“ televizoare GoldStar, model 9902, diagonala 51 cm.

Term en de garanţie: 12 luni. P re ţ: 229 000 lei. " Sunaţi chiar acum la telefon (01) 666 72 581

G o l d S t a r( 4 6 2 )

TAOO PROMOTTOM

S.C. HELP COM S.R.L CLUJanunţă modalitatea de continuare a circuitului de întrajutorare

■ Se acorda un premiu de 2 (două) ori.sum a depusă. T■ Acest premiu se va acorda din 5 în 5 luni. începînd din luna august■ Este obligatorie redepunerea a cel puţin jumState din suma Iniţială.■ Nu se poate redepune mal mult decît suma depusă Iniţial.■ Practic se acordă un premiu de 240 % pe an. Acesta nu depinde de

iQp de nol înscrieri, fiind o Investiţie sigură.In cazul retragerii pe parcurs se reţine in continuate 15 % diri suma ?># depusă, conformAregulamentulul. ~Începînd cu luna august vom REÎNCEPE PREMIERILE conform

regulilor de mal sus. Persoanele care nu doresc să-şi păstreze înscrierile sînt aşteptate la sediul firmei pentru a se restitui surhele

depuse minus 15 % comision conform planificări}:® JOI 24.06-nr.22.500-23.500 ® MIERCURI 30.06-nr.26.500-27.500• VINERI 25.W-nr.23.500-24,500 ® JOI 1.07 - nr. 27.500-28.500• LUNI 28.06-nr.24.500-25.500 « V IN E R I -2.07 • 28.500-29.500• MARŢI 29.05-nr.25.500-28.500 ;

(21283) ' / ' ;7 V

-mica s UB LIG lTflTE

• Restaurantul “Cocoşul de nur“ Cluj-Napoca anga­jează . bucătari, barmani, os. Pătari. Testarea se face luni între orele 9-10, la sediul,u-

Jiltăţli. (2H25)

• Firmă particulară : pri­meşte fn custodie, cu plata Pc măsura vînzSrii sau in regim de consignaţie ' orice mărfuri cu excepţia produse, lor alimentare. Tel. 18-14-50 sau 18-69-OG. (21438)

• S.C. “Dn-Re-B;>" .anga. Jează Jurrător comercial (fe_ mcie’ sau bărbat) cu iniţiati­vă şl experienţă iri întocmi­rea documentelor de cvidetj-

• Firma „ALBACHA" anga-., jează contabil. P-ţa Gării» nr. 9.

• ; Angajez vlnzători. Informa-, ţii la telefon 17-35-57 după ora

: 19. (2172C) ... j . -

.• • Posesor viză Germania şi r carnet de conducere- B, C Uni ofer serviciile. Telefon 12-23-28.: (21595) . : . V

• Angajăm femeie; pentru a- . jutor menaj. 19.12.29. (21657-A)

• Liceul de muzică anunţă li- ; citaţie pentru lucrări de repa. ■ raţii curente1-şl reclădiri sobe teracotă în data de 1 iulie 1993, ora 10, la sediul şcolii din sttv Victor Deleu nr. 2. Taxa de li­citaţie este de 5.000 lei." Informa-, ţii şi . instrucţiuni, de participa­re la contabilitatea liceului. ..

..(21400) :■ ", '•

• Pierdut-îii 25 Iunie 199Î un ciine alb, rasa Caniche,_ talie mijlocie, Sn zona străzii Grigore Alexandrescu (Mă­năştur) care se află sub tra. tament medical. Găsitorului recompensă foarte mare. Te. Icfon 16.00-37, Str. Grigore Alexandrescu nr. 51, bl. E .7, jap. 8, familia Borş. (2144*1)

. • Codreanu Costache * pierdut chitanţă" “Caritas**. O declar nu­lă. (21815) ' . ; ' .- ;

• Pierdut ' carnet student pe numele Zaharib Florin, î l declar nul. (21708) ./'; .

• Gheorghei- F.niko pierdut, carnet de.student. !l declar.nul (21383) ............

str. Bihorului nr.1 (cartier Grigc a-vis Complex Studio)

Tel. 18.09.69; fax: 18.52.94 Vă oferă spre vînzare en-gros,

următoarele produse:B MESE DIN PLASTIC, Import Grecia■ SCAUNE DIN PLASTIC, Import Grecia■ UMBRELE DE TERASA, Import Grecia

■ PEPSI-COLA 1,6 I ş l doză 0,33 I■ 7 UP 1,5 I şl doză 0,33 I

B M IR IN D A 1,51 şl doză 0,33 1 B SUC TRO PICANA

orescu, vis-

■ A tU N E PELLITO, 100 g iportator cm

B CIOCOLATĂ •AFRICANA", 100 g.Iar în calitate de importator direct:

(21319)

R.A. „VICTORIA" CLUJ-NAPOCA

-angajeazâ. ; . . ;- ’-J ; ■ ' ‘T--'

penfru Sucursala Agroindustriala Apahida str. -Libertăţii nr. 1: ■ ; J ; : ' . ~ ■ ■ -r

• Tehnician agronom pentru ferma vegetala O Bucătari şi Ospătari pentru restaurant Informafin la telefoanele 13-48-64 sau 23-16-15. (497)

0 Mulfumlrl şl profundă re-' cunoştinţă celor ce au fost • ală­turi de; noi tn marea durere, la

♦trecerea ln «yternltnto a Iubitu­lui nostru Familia Marius L Oros. (21837) r

9 Sintem a lături, do Cristina, Nu|l ţl Sandu-în marea durere pricinuită, de dispariţia dragei lor' dr. OLGA SUCIU. Lia şl Pelri- că Suciu. (217(30.C) O

tă primară1 (registru dc casă, recepţii, rggitru de gestiune) ţi aprovizionări de mărfuri. Adresa: Complex comercial din Piaţa Gării (staţia , de troleibuze) Telefon l.t.tU lS (21793)

• Şcoala nr. 1 Turda. str. Ra­liu .53 anunţă I-icitaţle pentru ; lucrări de reparaţii ln unităţile iln subordine pentru , ziua deI iulie 1993, ora 10, h:sediul u- tilăţii.. Ofertele se depun la Şcoală pină la 6 iulie 1U9.1. Re. 'aţii şi instrucţiuni, la telefon 1M9-51. Taxa de participare la licitaţie. 2 000 tei. (21849)• Asigurăm tr/m^nort 'marfă

3 tone, Telefon 18-47-21; 11-13- M (21415)

11KLTAI S.R.L.’ vă anunţă: m;it primim Înscrieri la cnrsii. rilp cla limbi străine, luni şi

j:(i intre 917: str. Clinicilor r. 18. (2H24)

• Schiţat apartament 2 ca­mere' cu similar sau trei came-,, re confort II. Informaţii telefon 17-95 69. (2171.3)

• Schimb casă cu •• grădină. Cer un apartament cu 2 . came­re şi o garsonieră plus diforen- , ţa. Str. Dornei nr- 17, Cluj. (21644) : 7

• Schimb garsonieră confort I, etaj 2, Mănăţtur; cu 1 garsonieră Zorilor. Telefon 14-95.59. (21423)

. • Schimb apartament de lux;4 camere, proprietate persona­lă (confort sporit; garaj, pivni.- ţâ), ultracentral fn Tîrgu M u ­reş cu similar in Cluj-Napoca. .Variante. Eventual vlnd. Tele. fon 18-83-24. (21012)

■ • Schimb casă familială pro­prietate, poziţie excelentă pen­tru amenajări de spaţii comer­ciale sau atelier, cu, apartament de 2 camere său garsonieră in blot- vechi ru teracotă. Telefon 13-84-57. (21357)

0 Sincere condoleanţe cole»el Juhbagv Irnia, pentru pierderea tatălui drag. Colectivul Oficiu­lui de ' caicul “ Someşul”. (21419)

0 . Sintem «lături de l.imia, Crlstl .ţl ni'in'n (i> nces-te tiiomonte ; da gr«a Inturaire. Slucero condoleanţe. Tnilor. Ma- ra, Ileana şl pusi. (21132)

0 In nce$te""momeMe de aiUn-

câ trlslete, sincere coniloleiinle colcjulul nostru CflU\(an Gheor- glie, pi'nim plorJnron sojlel dragi, precum >1 familiei. - Co­lectivul■ Operei ltum.Vio. ■ (21 ( i?) '

” 0 All. 2# Iunie • au "s^urs i î ani dc c-IikI mt n părăsii pentru totdeauna luhlta - no <«trA mamă ţl bunică I'KTIIAR LlfcKKTlA din H'irşu. c it al trăit am luhlt o, cil vom trAi o vom pllnco, ril- ca l.ti(ie|la. qlnerelo Vuilln. ne- pofil Coilru|a V* Fia viu. ( î l îl l)

0 Regret trecerea in nefiinţă a celei care a fost dr. OLOĂ SUCIU; ţt -sint alături do Nuţl, Sandu, Vlad şl Mih.neu fn a coste momente grele. Nuja. (21703 11)

' 0 Cti deosebită tristeţe anun­ţăm încetarea neaşteptată • . din viafâ a Iubitului nostru fiu, soţ, tată, socru, bunic,' frate, ’umnat şl cuscru CRIŞAN I.EONTIN, ln vfrstă de 48 ani. ’ Inmormîntarea are loc luni, 2* Iutile -I9W, ora 12 In Topi Mică. Familia îndu­rerată.! (21725) T r ,

• * Azi, 27 funie, se împlineşte I an do cind 8 plecat dintre noi pentru totdeauna scumpul ţl ne­uitatul nostru tată. sot şl bunic, MOLDOVAN • IOAN din Coruş .(Mancuiul). Lacrimi şl flori «••om presăra pe mormintul tău Iar Inimile noastre ţiidureiate vor pllnge pentru tine. Amintirea ta va rămine veşnic In Inimile noastre pustiite de darere. Dum. ne/eu • să te' odihnească tn pace. Pe veci nemîngiln(l soţia Maria, Ileana ţ l Viorel cu familia.'(21JW) '

0 l a împlinirea unul »n de la dureroasa despăr|lro de dracul

'nostru v>|. tată ţl buiilc .CIlIltATCll . COMSTAN TIN, olns on>jt|>iu ţl m^teiirsă oinlnllra.

■Purnslasul de pomenire iii^ ci tunle 193.1. orj lii, t» biserica -II» cimitirul- Mănăştur. riinvllla.

(21759)

« Slutei» alături d« colului n >suu KUV-ţf lli'n n Iii m.ue» durote. piIrlnultu iii* nimiriwi ma mi*l colectivul SC “intcr-

tn*l" SA clnj.,. ttlM fli '•

” 0 Un ptos' oniaglu pwitrii' r«l care a fost Int?. ■ • TKOHOir

Po l’KSCI' la 1 ani jir In •Ireccre» In noflinţă. l>oln» .>1 Mutlus. (21809) ... ■ , - _ '

0 Cu suflnlelo plliiP™j* duro* rn anun|ftin că vuu itnp'.luU H luni . da la dccesul scumpei noas­tre soţfl» mama, hutilcl şl soacre KII-SABETA CACOVEAMt! ’ — educatoare. Oorml tn p.ice, scum­pa Jl Iubito noastră. Familia. (2ISI0) ,

~ 0 Slniem cn~tot 'sullelul m a­luri da Nuţl. Sandu, Vlădu) şl Mlhnea In durerea tpriMnullă do pierderoa dragei lor dr. ot.GA SUi lli Familiile Or/a Ana, -Mo­rar şl Ursan din Gherla. (2 im-A)

i Cu adincă darere in -suflet onuntăm împlinirea a lrel ., ani de la tncetarea din viaţă a «mm pei mele' soţii POP M.Mll l. Co memorarea v'a avea loc Uuiiiliil- că, 27 funie 1993 la biserica din IltlS. Nu le vom uita nlcloilaia- Soful Pavel, copiiirşi nepoţii. - (21672) ■' '• ■ ; -- '■ . —

, Se împlineşte un an >lo la­crimi şl dor de cind nu mai este printre noi Iubitul nostru so|,

fată. socru ţl bunic CloKA VASILE dln Măelcjş. Soţia trina.- copill Nelu. Aurel, Vas11« 'şl Ma. rla, iiurorlle Sulca şl Maria, gl? nerele Nelu, nepoţii lonu), \H na. Sanda şl Nelttţu. fuitmic/eu să-l odihnească. (2169S)

, Sintem' alături -de ; familia llalbuc tn marea durere -prici­

nuită de dispariţia- mamei şale. Colectivul secţiei vopsii,irl»\ 'lun ­ca Invalizilor. (21709) , . : V

' * .lin pios. omagiu • la, tinpii nlreu unul an de la decesul) dra sulul " nostru soţ, tată,' socru ţl bunic • CISTEI.ECAN PAVKI,. Să-l fie ţărina tJj'iar.i(22175) \ ‘ '

p Asociaţia de locatari «lin str, General fe. Grlgorsscu bloc I a- duce un pios omagiu colocatarei doamna ' CA LA J AN .«>•■ "Sincere condoleanţe, familie* îndoliate. (21719) .- V - -

~ 0 . Tio anine, odllmeşte vullftul lultllului şl regretatului me» soţ

Ing. MANII MtlirKA, de Ja fl cărui trecere»» in eternitate uti trecut S ani, Să |< Oe somnul lin. -Soţia. (21705)

- 0 Â plecat in eternitate pe neaţtoptate acum * ani cel » fosl un om. un părinte icpse- , bll,, lri(T< .MANI* MIIirKV. »-**•»! Miret. (21511)

'- 4 Pios omagiu la «mp'liiirtM o şas*1. săptămînl il'* ia iiit.-itff-H

din' viaţă o scumpului." ivwtr»■SOţ, tHlâ. S'TCfU şl bo«ii*'

ASDIIBK’A Al'IIH.. r.ltn'lM m doliMtă. (215*111 ■

0 ' sintem • alături *le roli'i.nil 'noslru Vlntjt-llcr l**.*,i in marca durere prirlnultă de pl*Td**rea

fulgerâliHire. a S'*|i'.'l 1 dragi, per­sonalul ţehnlf al Oo'ri't UmilVW.

(21828)

. 0 Sintem alături de ci*n*i;n noastră l.lnna Călăţaii in mareo durere pricinuită dt* moartea

mamei. Aleilcrui ■ de proiectam de Io SC Tlm SA. (2IWI) '

0 Mulţumim din *u/t«t celot care prin preienţS, condoleanţe ţl f,0fl au tosi ol»t>nl de noi In trecerca in

eternitate ■ celei «are n (ost \ SOCAt'lll MAIIIOAIIA, cea mai ,ng- na şl devotata rileo. noţle v mama, Manta Onlţa, solul l’elilcă' şt fiica Siinono ţl ,fiul Sct#iu. .'piffiWl.'

■<^»7

•t‘“

Cumpăr garsonieră,I apartament sau teren 1 pentru construcţii, i Telefon 1 4 .7 5 .1 3 ,V 1 4 .2 9 .0 7 . Y18Q1)

f , * Ofer 50.000 pentru:;te»rnedleio c um pă ra re

garsonieră, apartament sau

casă. 11.57.15. (}937r.)

întocmim contracte vînzare-cumpărare ■AUTOVEHICULE.I Str; Miron Costin.' wşrt; Gruia-(spre hotel | Transilvania) i Telefon 13.97.26 ;

I . - ^ V . 0 5 2 7 7 )

^inzgrl-cumpSrSrî xte' as© şi terenuri prin

[ PRIMORDIAL,!: <>tr. Gheorgheni, nr.33^

14.99.■i" •' . • .

; a Cu îl^^r;™ avarîta|o& ;' CONTRACT lOGttîftţa.

garsonieră, apartament,J casă sau le iefuw

Tef.1t.57~l5,(f0909V

!■• Vînd barcă - dem'ontabiiă, - covor pluşat, -antena. satelit cu

• m^lorj germană, -.., m aşinătuns ■ UaHjă.'A TV color. P. Ciroza ' 43; - «:>. 2. (21722) > y ■ •.;■J • ■'Vînd urgept , ţ i : foarte, con-, vensbiU far stîng,. sţmnalizaţoârc ■Ford ‘Sierra;. dubiţd'Işuzii ’die.

■ se! '..fabricaţie .‘octombrie ; ":1.93c,,: 4: ŢV eo]or> stare perfecta, ■'V, xe­rox. '.TA'' 2025. 'xerox; Toshiba, :

..termosuri cu pompă<pentrnvpeai;. ■ji r-afea de 1,9 litri,’ blugi, hai- v, ii*1 piele, b l ă n i i mîna a *loua. ‘ . Informaţii str.: Bucureşti 33,' te- - lefon 13r33.12, orele ‘ 11-15: saii f*

, tek-fop 14-09-64 f7-9) f<(21720)' i'

, • V'înd 600 rap teren plus ma. teria! . pentru construcţia >'' unei; cabane cu 4 'camere' sau schimb ‘ cu turism diesel accidentat, du- : pâ SO.' Telefon 10-95-39. • (21692) . " " .: . : ■

• . Vlnd formulare .30 -dolari..' , ruletă mondială ’ Viena. Poşibi- ■ '

. 1 itaţi cîştig .30 000; dolari; Telc- . fon 15-40-21. (21812). '. ‘ .

■, • Vine', urgent opartamftrit,2 -<• (•■miere; ultrafinisat. .Tel. 10-67-- K3 sau 17-11-G5. (2181.1)

• , V ind, .video player., Satn- Ming. sigilat. Telefon 12-87.18.: •' <":tîJ‘i-A> - . - : ,

• Vind formulare ioc ..CCI— ; Jhiulstte mondial, Viena. vTele-- ■' fon 13*03-18. (2171G) . •

• Vînd, «partament. 4 camere,. rmfort t. Telefon 14.32.11.S1397) ■

• Vind 'tablă aluminiu coli .1 -x 3 m; 0,C mm grosime, 3.800lei' coala (2 mp).' Tel. 13-80-50.

V • Cumpăr, grîu. Tel. -15-41-55.• Vînd. Renault 25 şi Dacia

,1310 metalizată.' Telef ou' 097 — 03-39-25: V(493-Â) -'' • . Vînd : qnnapele, fotolii, co­

voare .persane, frigider,' toate ' nefolosite, tablouri etc..:' Tclefon .18.00.09. (214Q5). . . •■ • Vi'rid-Dacia -1310 TLX ‘90, Capitonată, ''..stare ... :• ireproşabilă, an leu fi parabolică sigilată ţi

; chiuvetă inox Olanda. . 15-C7-23.-Cumpăr.* urgent apartament

.2 camere .confort I. Prefer zona Cipariu — Pata — Gheorgheni ■—'Dorobanţilor — Horea — ccn-

' tru.... Oferte bune. Informaţii te­lefon -14-40-09.' (21045) .:. • Vînd'apartament 2-3 came­re şi' garsonieră. Tel. 11-57-17.

• VincKparte'casă cu tot con­fortul (128 mp, parchet, telefon), curte cu' intrare pen trum âşi- '

fnă- (135 mp) în exclusivitate, .cu‘ condiţii 'multiple 'pentru, priva, i tizare, la loc circulat: .Telefon)

,18-59-00,. .orele- 17-20.: (21053-A") |, • \'înd Dacia 1410 an fabri. i

. eaţie 1990. .Zilnic 8-21,, telefon -I : 12-42-50. (21058) - ;• • Vind.-cort, portbagaj: -cu ] husa,scaun-pentru pian. Tele- * Con, 11-27-61.-(21074) ;■ ]

• Cumpăr, apartament, garso^; nieră sau ' contract locuinţă.-Tei J

- lefon' 14-75-13;- ~-16-29-07. -...-.(siQ38) '■ ' Vînd - Daicia 1310 TLX .1901,

•'ştire excepţională.^, Telefon : 10- ţ. <18-17,- 18-42-19.', (20739^A);. / • Vîrid . 'te levizor'îip lorFuoai; ■nou,.'sigilat, .cu. telecomăpciă, preţ! ]minim. Str. Bi^uşa' nr: 4 ,'sc. .II,: Vp; -75,' cartierul Gheorgheni.' ; ,(2nes*A) * - ' ■ V

; • Vînd Renault‘ 21' bej pentrii, pretenţioşi, nnul '-'îăb'ricattei‘"l§87.'li.

• Telefon 15-55-03;'(21 l83-Cj’' *' i - Vînd TV'- color, ‘ casetofon;

-hlereo-'şi niono,; fceas = eieCtfâniC'v cu - ra'dio, semicursă: Preţurţ' ;ne. / gbdabiîe.' Str; .Donatlv 182,^' bice :A 7, -np. 17! (21222) -..... V:; •■- .Vjr.d -:ava'itajos . chioşc din ;

betori, înăuntru faianţat. ;Tcle-' < £oni :14-85-S0..v(21227-C)N,= t, , ..; •"Vînd sobă tip-Meteor,30.000.'.

lei.' Telefon ; 11-31.86,- d.m. .... •« •: (21231)'-... > . - . . '

• Vînd TV color Elekta jă- • ponez (235,000); video pIayer.,Pu-' naîi-. sigilate. . 17-44-4.?,ş,(2î$i4;A)

• Vir.d apartament. 3 , camere Grigorescu, finisat.- Te'1.18:'04*'36> * (2i5:B.B) - •.' • ’ Vînd căsă particulară ;.»! ,,câ-.'

mere' şi dependifiţe^'cU Baz^ ate: :• Uer ■ pentru : prelucrat piei, _ cu- rent tnfdzic.i utilăje' ţi rrraterîă-i le. ; Telefon 13.51-73. (21362) ; ; | ; * Vinci, un-formular 30c:.‘‘Ru-; -

lette* mohfliaie‘7 Tel. 14-75-73, (2162:)) >’ ;• • -Vind Fiat Ducato microbus:

diesel '1938: Telefon 19-12-29.'.' ' • î2i6575~ •;7 : v ■>■- • ,.Vînd . apartamenti cu 3 ca- !

mere parter îri Satu Mare'.1 In'- ; formaţii "la tel. 0997 - 3.06-38. - (21667) : . .; , •• J :: •- Cumpăr garsonieră; aparta- ■

.ment* 2-3 camere,’' :casâ'. • Telefon 11-57-17.' (21662.A) ; .

• Vînd două căsuţe lemn. 2 ; x -2- pentru grădină; Telefon 14-J9-20. '(21653-A) •' • , .

• Vînd Fiat Uno 1985 diesel, -. ■consum' 4:5 1, două uşi, stare cx- cokntă.: Preţ . 4100 DM. ■ Telefon . !i-S !-.>?. (21673-B); * Vtntl. -Peugeot 305, diesel,

înmatriculat,- fabricaţie 1984,.sta- r« impecabilă. Preţ 4500 DM. Te. lefon ,14-64-97. (21673-A)

• Vînd .apartament 3 camcre,-; xatnj, Băile Felix. Tclefon 09D2— 6-11-02. (21735)

• Vind congclaîor 5 ser­tare sigilat. Tel. 18-50-94.

• Vind Dacia Berlină 0 Iun. Aducem şi pe bază de comandă. Tclefon 16-78-10. (21080) ' ’

• Vînd Dacia berlină Okm. Aducem şi pc bază- tle co­mandă. Telefon 13.01-81. (21080.1)

• Vînd Dacia Berlină 0 km. Aducem şi pc bază tle comanda? Telefon 12-21-28.1 (21080-n") , . .. ,. , i . :V

• • Vînd -congclaîor 5 ser- lare sigilat. Asigur trans. port. Telefon 17.22-88 sau 17. 10-46. (21589-CJ'.

• Vînd Renanii ,l''U5go. Te. lefo'a 17-22.88. (215S7.A)

• Vînd Opel RcUord înma­triculat, model 1986: noiem­brie, gri metalizat. Preţ 1.500 DM, Telefon 17-13-8'). (31594-A) ’ -

• Vînd butelie de aragaz normală.' Telefon ''i8.'U-(>6. (21727) ' ■• ■ '

. «iVind Fiat Kegifîa: diesel 1986; ‘ Telefon 15.99-54.' (2172â)

• Cumpăr stielă- far dreap­ta de Ford Scorpio sau -farul complet, - evenltia] ; pereche sticle. Teleton 13:52.28., (21821) ■

• Vînd urgent garsonieră confort I. Mănăştur,: 5.000.000. Informaţii tl.57-13. (21K33)

- • Vînd Dacia. 0 km. Teîe- ■fon 13-56-21. (21817)I _ ____■ s. -

J.• Vînd apartament 2 Came­

re. confort, 8.000.000 lei, Mă* răsti. ; Teleorman 55, âp. 12, parter. (21830) ; -

• Vînd vilă 'cu şase .came­re, trei nivele plus' mansar­dă, garaj, grădină, -zona deo­sebită în cartierul Grigores. cu, pentru pretenţioşi. Vînd ţeăvă de fontă de 100 şl dc! 50. Informaţii: fam.' Ilieş, str. Gh.' Lazăr nr. 5, între orele 17-20. (21422) ; ,- -ţ- . ..v -

■ • Vînd ieftin televizor Fu­nai sigilat. Tel. 15-06-08 sau ,11.41^19. (21136) .

Vînd VW jretta;:;i986,-diesel, .consum" 6; 1, ‘ douămşl, stare im- Recabilă. Preţ<790(i5:DM, Teiefon 14-.64.-R7-. . (21673)* •" V^nd/casa..'uHraccntral ' cu

spaţiu / ' privatizare' 1 aflienajat.. Gherla, relaţii la tel. 24-13-01, î tfupă ■ orele 16. (21701) i • ‘ Vînd V\V broască. Telefon ; 11-33-31,'. • (31703) -. , ..

Cumpăr ; urgent . garsonieră. confort,- apartament cu o cameră," zonă . centrală; sau Pata.'. Tele- ' fo ii. 17-33-05,. 19.20, (21725) .

Vlnd urgent Skoda 120 - 1 în stare bună. Reiaţii la telefon 16-43-01. (21731);.,;. i ,

• Vînd recaniier cu ladă. F’reţ 25.000. -Telefon .15.36-09. (21732)

Vînd teren intravilan. ) Te- iefon 19-47-46. (21734) '.

• Vlnd 'congelator 5 sertare Sigilat;-' cu garanţie. * Teiefon 11-10-52. (21736) : . V

• Vînd ■ maşină -‘pentru-1- tm bu.'. tcliat sifon şi sue. Informaţii te­lefon 13.55-54. (21737)- • Vînd apartament 2 eâmere

Gri/rorescu. Telefon 18-26-36. (21738) ■ ‘ 7.■ • Vînd casă ţi livadă în Valea

Drăgnnului nr. 580. Relaţii zil­nic- telefon 25-14-59 Huedin. -

' ■ ■ « Vind -apartament-.- două - ca­mere - Zorilor. Telefon 12-26-18. (21745) • ' .

• Vînd maşină de tricotat no­uă, cu cartelă. Tel. 12-26-18. (21745. A)

• - Vînd convenabil canapea . extensibilă bună şi două cuiere

tip pom. Mehedinţi' 54-56, D 5, scaM-II, âp. 108. (21746) • -

• Vînd cort pentru nunţi (con-, '-ţine ţeavă, . „prelată, r.-meşe - şi -

bănci). Preţ.- convenabil. Bo'jan Viorel, sat Agriş nr. 143 comu-

’--na Iara, judeţul Cluj. (21801)• Vind urgent Renault trafic

autodubă, maşină. spălat vase,„cort 4 persoane import; 17-14.17.

' (21807) - - ' ; ;‘ • Vîhd. urgent " Opel Ascona. Telefon 16-01-18. (21816)

• Cumpăr garsonieră ' confort . ‘ I. Ofer valută.;: Telî 17-10-03. . ' : :

(21321) :• Vînd apartament 3 camere ,

parter înalt str. Pasteur. Preţ’ 25.000 DM. Telefon, 12-31-25. (21823) .. ;

• Cumpăr p ian 'ln stare foar­te bună cu mecanism englez.

'Plătesc în valută. Tel. 11.07-13 - orelo 13-17. (21826)

• Vînd Dacia 1300 an 1979 la preţ de 850.000. Tel. 18-99-45. (21814) '<."■; • Cumpăr parbriz faţă' mi-

-• crobus. Barkas. .Oferte - telefon . - 18 -68-36' sau , 13r92-27. (21829) • -

• / Vind s garsQnicră, - IRIS. .Re­laţii telefon .12-45-11, orele 19* . 22. (21832)- • .... ; - ' •

• - • Vînd Opel Ascona, 1976,sta.'- re bună.; 2005 DM. Tel. 16-77-33.'

• (21833) -;;r ; -* ; -■.:■■• Vînd autoturism Ford. Te. lofon 14.59-16. (21834) ,

• Cumpăr urgent'- teren cu ca- -; să,; apartament; şi ; garsonieră.»"

Informaţii', .telefon 12-37-79; 12- ' ■ 40-30,' zilnic Intre orele 8-16." -

( i i833) !'\i ' • Vînd . pui ciobănesc german _

- fără pedigree. şi pui teckel p i. * tic cu "pedigree. ■ 14-39-66. (21840) ...?■■'•■T :: .

' - •- - .Vînd aparat foto IUcoh. '■. 700 M. 35-70,- plus blitz vivitar. -• Relaţii 14=61-35. (21409) >; •: ;J • Vindem teren construibil la

Someşul 1 Rece, salon. Bide-rme- yer. Telefon 14-76-41 sau .15-61- 51.(21408) • ;.

■.',* • De vînzare computer, nou.Preţ 875.000 lei. Tel. 15s75-78.

i(21411) -■>-/ :• Vînd maşină tricotat Sin.

ger cu pat dublu.' 400.000 lei. Telefon 16-77-33( .21412)

• Vînd, Talbot spprt, 1984, în- ■■= matrlculat,, 4.5 — 5 1/100 km,: : benzină,‘ : 2300 DM sau lei. Te- • . lefon 16-10-42. (21846)'.

- • Vînd teren arabil 950 mp. în Sînnicoara. Telef. 13-73-74.

I- (21845) •: r--y ;

• De vînzare Mercedes • 190 ; D, 1985, 4 uşi electrice, recent’ adusă din USA — California,

stare excepţională, aer condiţio- nat, ' radiocasetofon, . tapiţerie ■ din piele, cauciucuri noi Miche- lin ,. culoare, gri metalizat. Preţ informativ; 10.300 dolari; Tele-- fon 13.89.34 sau 12-05-35.(21842) ^

' Vînd Mazda 323, 1986, 70.000: km, frigider, cositor. Telefon: 18-49-16. (21843) - ’

• Vînd ■ Dacia 1300, piese schimb pentru Dacia 110.0 şi placă de presiune Barkas. Te­lefon 15-76-19. (21844)

• Vtnd Volkswagen .(broască) 1300 cmc eu motor rezervă -în stare bună.. Floreşti 232. (21414)

/ • Vind calculator CSbra, spec- trum, memorie mărită, monitor color şi Imprimantă STAR Nx 1001., Telefon 17-17-29. (21418)

• Vlnd casă 4 camere, curte, grădină în Ocna-Murcş. 10 mii. lei. Telefon 15-74-01. (21417)

• Vînd garsonieră confort I() etaj III, cartier Mănăştur. Te_ lefon 16-26-92, după ora 16.(21051)

PAG. 8

• Vînd TV color'' Goldstar, ^ Funai sigilate;'. Telefon 18-25-35. (21743) , < . ■ .

• Vînd Al* 386, . casetofon Samsung. - Telefon 17-09-15. (21421) .

• Vînd apartament 2 camere, ultrafinisat. Primăverii etaj III. Telefon 17-74-29. (21855)

• Vind faianţă albă şi gresie. Telefon 18-43-35. (21856)

• Vînd praf de' îngheţată. Te­lefon 13-23-33. (21427) .;

• .Vlnd casă, cartierul Andrei Mureşanu. Privatizare, valută. Telefon 14-03-93 după masa.(21437) . -‘

■ • Vînd BMW,'culoare neagră,' foarte urgent,' cu preţ foarte a. vantajos. Str., Dorobanţilor, nr.14, ap. 4. (21439)

• Vînd Ford Escort 1,3 L ns- înmatriculabil, Dan Dănuţ, str. Tulcea, nr. 6, bl.-ML, sc. II, ap.45. (21443). . .........

• ; Caut' de închiriat, apar. tament 3.1 camere sau casă în .zona icentnilă pentru se- diu firmă. Informaţii telefon 11-08-90' între orele 18-21. (21200-C);; _> •„■;r:-.u

Căutăm spajiu comercial' pentru închiriere. Trimohlial. telefon 14-99-37; 14-78.97., " (21566-H)

I

' -pău în" chirie ; ' garsonieră mobilată., ■. 16-33-22. «

• închiriez" Spaţiu--comercial. central 4 camere," ,100 mp plus; magazin ultracentral. Telefon 12.19-59; 12.77-54. (21702) - ,,- • Caut. Urgent p(întru închi-

riaţ apartament 2-3 camere (garsonieră) cu telefon în zona

■ Gheorgheni — Mărăşti. Termen, lung.: Telefon! 15-02-08. (21692-A)

• - Caut pentru închiriere-,- ai ‘ partament 3 camere nemobilat Telefon 13-83-24. (21612-A) ■: ■'"'

• închiriez apartament 2 ca­mere, mobilat, telefon. Plata în valută. 18-25-47. (21744) -

• Tineri căsătoriţi caută -gar. sonieră sau apartament cu 2 ca­mere nemobilat(ă) în chirie, pe termen lung. Telefon 1G-32-11 după ora 20. (21619) * 1 -

• Dau în chirie în Cluj-Na­poca, central, spaţiu pentru fir­mă şi depozit. Zalău;,.099' — 63-32-53. (21434) '

• închiriez apartament 2 ca., mere mobilat, cu telefon. Infor­maţii Calea Dorobanţilor 109, a- partament 6. (21413)

• Doi ingineri - serioşi căutăm pentru închiriat apartament do­uă camere. Telefon 15-68-18. -- (21428) ' -

v-l

Schimburi

• Schimb apartament 2 came­re proprietate cu garsonieră piu*; diferenţa. Informaţii - str. -Tulcea nr. 16. ap. 21. (21741)

• Schimb apartament 2 ca­mere confort mărit în Mănăştur cu garsonieră în Mănăştur plus diferenţă. • Telefon. 17-88-23. (21800) .

• Schimb garsonieră confort Mărăşti, proprietate cu aparta­ment 2-3 camere. Variante. Te. lefon 13-33.39. (21724)

• Schimb 3 eu 2 proprietate * fără diferenţă. Str. Gurghiu 1, bloc O 4, sc. 3, np. 41 zona com­plex “Sirena" (17-21). (21712)

Autorizată prlii S.C, nr.120/1991, Judecătoria CluJ-Mapoca, ,

înmatriculata la Oficiul Registrului ComefjWly/ judeţului Cluj, sub nr, J /1 2 /308 /1991 din 2 2 .0 3 .1 0 9 1

COLEGIUL DE REDACţlE:■ IUECALIAN (redactor şef); DAN REBREANU (redactor şef adjunct); :7ALER CHIOREANU (redactor şef adjunct);-NICOLAE VEREŞ (secretar general cte redacţie): ■ NICOLAE PETCU; MAFIIA SÎNOEORZAN; ' RADU VIDA.

R E D A C JIA ; ciuj-Napoca, str. N ap o ca nr. 16 , t e l e f o a n e : 1 1 ,1 0 .3 2 (redactor şef); 11 .75 .07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redacţie);

11 .74 .18 şl 1 1 .7 4 .9 0 (redactori); 1 1 .7 3 .0 7 (administraţia şl contabilitate1 ziarului); T e lex: 31 444 . Fax: 11 .28 .28 . M ic a p ub llc lta to - s e prim eşte z iln ic în tre o re le 9 - 1 6 , str. N a p o c a nr. 1 6 (la_• . . . * • M . . • _# .1 ..__ t ^ . t- # ~ l u f - ---Ai t f UA a I a M A

rparter). Sîmbata şl duminica închis. Informaţii, reclame

şl publicitate la telefon 11.73 .04. C orectura: 14 .78 .22mm