ivrem o guvernare spre şi in norfflalitats’ rastemovÂcs...

8
I.iyiu MAIOU, ministrul Invăţămîntului: ' .iVrem o guvernare spre şi in norfflalitats’ ® Noul guvern va publica o Carte albă @ Vor fi interzise in şcoli activităţile dc propagandă politică ® Incompatibilitatea în- tre calitatea de lider politic şi ‘ aceea de şef de instituţie de în- : văţâmint © Inflaţie de confcren. ţiari şi profesori universitari @ Şl judeţul Cluj va prelua copii din Bosnia-IIerţcgovina 0 Prezent, în calitate de trimis al guvernului,^ Ja ceremonia de- reinvesiire a prefectului de Cluj, d-l proi. dr. Liviu Maior, minis- tru al învăţămîntului din Româ- nia, a; făcut unele declaraţii sem- ; nificative privind preocupările - noului' guvern, ale sale ca minis- tru. Iată cîteva dintre „acestea, foarte semnificative: „Noul :guvern funcţionează de o lună de zile, dar presa a înce- put să deplaseze spre el .tot ce n-au făcut cele anterioare. Se spune deja: „Guvernul Văcăroiu' n-a făcut cutare şi cutare..." chiar dacă problemele erau moş- tenite de la guvernul Stolojan.: Pentru a evita confuziile, voite sau intîmplătoare, vom publica foarte curînd o Carte albă, în care va fi arătat exact de unde am preluat guvernarea. Nimeni nu poate face minuni într-o lu-, nă sau două. dar vom încercă să- punem lucrurile pe linia norma- lităţii. Foarte curîrid vom fina- liza programul de guvernare, cu precizări concrete asupra a ceea ce vrem să facem. In orice ca?., programul de lucru este infernal. Se lucrează de lâ dimineaţa pînă la; 8 sc;ara,. 'sau ch.iar jmai tîrziu în noapteivCît'priveşte!sco- pul meu, ca :ministru al Învă- ţămîntului. este acela de a face tineretul acestei ţâri să-şi redo- bîndea'.că speranţa. Pentru aceas- ta trebuie să aducem învăţămîii- tul românesc; în acel 'stadiu în care să primeze valoarea şi pro- fesionalismul. Vor fi total‘inter- zise activităţile de ’ propagandă ; politică în unităţile de învăţă, mint. Deocamdată statui român subvenţionează învăţâmîntul, aşa că este îndreptăţit să .ştie ce se petrece în şcoli. Cînd acestea se vor privatiza, atunci lucrurile pot fi a}tfel. S-a ajuns ca, din cauza activităţilor politice sau de pro- pagandă ale unor culte, să iz- bucnească ţot felul de conflicte intre elevi şi părinţii lor, între elevi şi profesori. Nu mă intere- sează absolut deloc culoarea po- litică a celor, implicaţi in astîel de activităţi, şi voi lua măsuri foarte •drastice împotriva lor. Se maj întimplă, de asemenea, ca spaţii ale liceelor sanitare să fie folosite drept cabinete parti- culare de către ^unir medici.1 Pe de altă parte,* subliniez că există o clară ■ incompatibilitate Între calitatea de lider politic şi, aceea de rector, prorector sau-decan. Aceştia au fost aleşi de colegii lor să conducă institutele de in- văţămînt superior respective, nu să facă politică în facultăţi sau universităţi. Nu s-a întîmpiat niciodată aşa ceva în învăţămîn- tul românesc. De altfel, asistăm la o adevărată inflaţie de confe- renţiari şi profesori universitari, făcuţi peste noapte, fără respe,e- , tarea criteriului valoni. Lucru- rile nu pot rămîne aşa, cu ntît mai puţin să continue practica respectivă.; Care este împotriva tuturor normelor vieţii universi- tare. în prezent, lucrăm la reor- ganizareaMinisterului :Invâţă- mintului şi a inspectoratelor şco- lare. Vom încerca, apoi, să 'ree- chilibrăm şi să îmbunătăţim mo- dul do desfăşurare a învătiiimn- tutui mediu şi superior, pentru ' ca absolvenţii acestuia să-şi poă- •tă valida profesionalismul şi va- loarea studiilor’ lor“. , in final, ministrul Invăţămîn- tuiui a precizat' că România va prelua, începînd cu 10 ianuarie, 6 parte ă copiilor ‘ din Bosnia- Herţegoviha spre întreţinere, ast- Valer CIIIOREANU (Continuare in pag* V) ’ j APĂ RECE -. FĂRĂ RESTRICŢII! De la domnul, ing. Dorin Cea- , târâş, director al Regiei autonome de. apă-carial, am aflat că nu e- xistă probleme în alimentarea cu aoă a oraşului, nimic nu ar jus- tifica - restricţii.. !n ..programul, de furnizare a anei reci, lacurile de la Oilău şi Tarniţa asigură ce-r bitul normal pentru a avea apă, de calitate. ; Singurul aspect deosebit este numărul mare de defecţiuni sem- nalate. cam 30—40 zilnic.;Nu sînt avarii care să afecteze alimenta- rea cu apă a unui cartier, dar este mai greu de ţinut ritmui de remediere a lor. Deci, apă rece vom avea în continuare, fără di- ficultăţi. , _ - Flavia SERGME Ringul politic raSTEMOVÂCS PETERr UNai încercăm să ' introducem un nou limbaj politic pentru libertatea individului” Domnul Eckstein este cunoscut ca unul dintre cei mai „duri” u- demerişti, membru fondator ' al unei orientări politice numite CERCUL LIBERAL. Este jurist, ‘ colegii săi de barou l-au reco. mandat ca pe unul dintre cei mai buni profesionişti, un avocat serios şi care pune LEGEA mai presus de orice.' Probitatea -. sa morală şi încrederea susţinători- lor săi politici l-au plasat în rîn- dul consilierilor municipali. De curînd a fost ales şi vicepreşe-' dinte cu probleme poliţice în ca- drul noii conduceri, a . organiza- ţiei judeţene U.D M.R. La aceas- tă întîlnire a participat. şi: A* DRIAN URSU, ziarist la „ADE- VARUL“ din Bucureşti, membru al secţiei politice aacestui coti- diană ' ' .: ' ’ I.:’"Domnule ' Eckstein, sînteţi considerat ca unul dintre condu-, cătorii aripii radicale din U.D. M.R., care isc numeşte „Cercul Liberal". Aş; dori să cunosc opi- nia dumneavoastră, acum cînd es- te atît de necesar ca U.D.M R.-ul să aibă in politica românească o .poziţie nu naţionalistă, ci «na ca adevărat POLITICA! E.K.P.: Nu ştiu de unde aţi lu- at că sînt „radical-*. Sint: numai unul tjintre membrii „Cercului li- berii 4ripâ| aceasta este .cu- noscut n sensul împărţirii între radicali si moderaţi, între condu- cătorii U.D.M.R. Noi încercăm să introducem un alt limbaj, un alt discurs care-i- caracterizează pe radicali sau moderaţi, deci res- ping cu fermitate „avansul** dum- neavoastră , că aş fi un radical, I.: Faptul că dumneavoastră nu , încercaţi să impuneţi un mesaj f politic ce poate caracteriza o a- ripă moderată său radicală ne dă de înţeles că există trei tendinţe în U.D.M.R.? . " : E.KP.: în U.D.M.R. există mai mult decît trei tendinţe majore! , în U.D.M R. există mai multe partide, de pildă Partidul Creş- tin Democrat are o poziţie foarte , tranşantă. Nu pot Vorbi • acum ! despre toate ‘ problemele, dar aş li vrea să: vă spun, că „Cercul' Li- ‘, beral“ s-a născut dintr-o ne-rtsi-' tate politică reală. Membrii care. au ,o 'poziţie'liberală să aibă o< ■posibilitate de a se manifesta în viaţi politică şi' socială. Acuma treaba este destul de ' încurcată, pentru că şi în cadrul' „Cercului Liberal" sînt două tendinţe: uria care se autodefineşte ca naţional- liberală, membrii ei punînd un , accent’covîrşitor pe problemana- ţională. a doua, ai cărei membri' doresc recunoaşterea drepturilor colective ale minorităţii maghia- re, înafara unor principii libera, le unanim' recunoscute; libertatea individului, respectarea drepturi- lor omului, necesitatea construi- rii societăţii civile, libera iniţia— tivâ in economie, eţc.; „ X1.: Acestea ar-‘fi singurele deo- sebiri care definesc această ,Ju- măîato** a U.DM.R.-uiU'? • E.K.P.: Desigur, în U.D.M.R. se Dorin SERG-IE p Adrian URSU {Continuare in pag a V-a) ‘ .> • WASHINGTON. Preşedinte*1 le ales al SUA, Bill Clinton a avut o convorbire telefonică de circa 20 de minute cu preşedin- tele rus Boris Elţîn — a anun- ţat la Little' Rock (capitala. sta* ; tului Arkansas) purtătorul do cuvînt al noului preşedinte, ci- tat de' agenţia Itar-Tass. A fost . o 'convorbire foarte bună' a a* preciat purtătorulde cuvînt. Preşedintele Clinton i-a felicitat pe preşedinţii George Bush şi Boris Elţin pentru încheierea tratatului istoric Start-2 şi a promis că va face tot ceea ce ' stă în puterea sa pentru ratifi- carea lui cit mai grabnică . Cei doi preşedinţi au convenit să-i însărcineze pe miniştrii lor de externe să continue examinarea diferitelor aspecte privind tra- tatul semnat ia 3 ianuarie a.c. la Moscova şi să înceapă con-, vorbirile pentru oripn'zarea în cel mai” scurt timp a unei în* ; tîlniri de lucru între Bill Clin- ton şi Boris Elţîn. , • GENEVA. Avioane croate transportînd material., . inclusiv -r militar,' pătrund, cu • regularita- ,s te. de trei săptămîni, in zona da „ interdictie a zboruriloi instituită j deavnpra Bosniei şi Herţegovi- - r nei. încâlcind astftel dişo^ziţiile £ Naţiunilor. Unite, transmite a- genţia France Presse. citind o sursă de la sediul, ONU din Ge- - neva a l ;ONU,- care ’ a dorit să-i - fie respectat ‘anonimatul: ' Avi- oanele croate «înt descărcate în zonă B;băci, aflată sub ;’con- .. troicii"; musulmanilor.^'.'-precizează'..' sursa citată. Aceeaşi sur^ă men- ţionează că, în perioada rosooc- tiyă aparatele’radâr, de tip ’„A- ■ wăcş“ occidejităle. care patru- lează deasupra Bosniei şi Hene- goyinei, nu au depistat zboruri • ilegale ale elicopterelor aparţi- nind forţelor sîrbe din Bosnia. • ASIA; CENŢRALAv; Şefti de stat a 5 ţări asiatice .iin fosta ■ URSS. reuniţi la nivel; înalt la Taşkent, au anunţat- intenţia lor de a crea „uniunea popoarelor din Asia Centrală", luînd astfel d'stanţă faţă de CSI. a cărei lipsă de eficacitate- nelinişteşte. ' /• IRAK. Regimul preşedinte-1 lui Saddam îîussoin 'din Irak a făcut propuneri cond urători lor - kurzi. irakieni pentru^: negocieri privind recunoaşterea unui stat fcdsral- kurd in cadrul -unui I- rak .federal. ■■' : ' ■ ' '. - -Posibil scandal între coaslrudorî şi proprialarii de apariamenîe Un grup de cititori ai ziarului au venit la redacţie pentru a fa- ce cunoscut un fapt pe care. la modul general, ii cunoaşte toată lumea.. Spre. deosebire ’de „toata lunida**, vizitatorii noştri sînt. se pare, într-o situaţie disperată. Ia- tă, expuse sintetic, necazurile a- cestor oameni. Ca foarte mulţi clujeni, aceşti oameni Srau înscris după revoluţie, pe o listă de cum- părători de apartamente ce ur- mau să ’ se construiască.. Au fâ- sSs'.','. .KtBkmm BOTEZUL D B M illII (BOBOTEAZĂ) Sâiba'ocirccî de astâzi marchează sfîn- ta taină a botezului, rîr.duiiâ de Mîntui- tor după învierea Sa, atunci 'cînd a porun- cit ucenicilor: „Mergeţi, dară, şi învăţaţi toate popoarele, botezîndu-le în numsle Tatălui si al Fiului şi al Sfîntului.Duh (Spi- rit)". lisus, d c la care şi loan şi tot nea- mul omenesc aveau trebuinţa să se boteze E ontru o fi curăţaţi de păcate, a venit la- otezul lui loan pentru a împlini, porunca lui Dumnezeu. Şi a făcut aceasta pentru mîntuirea noastră. Cu această ocaxîe, reînnoim urările noastre de sănătate şi belşug adresate tu- turor cititorilor şi colaboratorilor noştri. ADEVA2UL DE CLUJ cut, în'iulie 1991, cu S C. Urbana : S.A.i un contract pentru apărta- . mente cu două sau trei camere din Blocul Iii A din-Piaţa Ci- ; pariu, la data respectivă, costul fiind estimat la 1.200 000 iei — la trei camere şi 1.000 000 — ia 2 camere. Urbana a făcut, la rindui ei, contract de construcţie cu Trustul Transilvania. Preţul final al apartamentelor urma să fie stabilit cu ocazia recepţiei preliminare. Au urmat însă ne- cazuri care au dus-la amînarea . recepţiei amintite, termenul de> ; construcţie fiind- depăşit (adică 30 noiembrie 1992), aşa că res- pectivii: cumpărători s-au ■ trezit .in seara de Crăciun cu o-aten- - ţionare în care li se punea în . vedere-că. preţul apartamentelor - s-a mărit, la apartamentele-de 3 • camere de exemplu, cu încă : 3.372.000.' reprezentînd.1 , pe scurt, inflaţia galopantă a leului.- Ne- mulţumiţi, o parte a contractan- ţilor au cerut un deviz de ”hfel- tuieli raportat la stadiul din no- iembrie al construcţiei, dar au fost refuzaţi, trirmţindu-li-se o soiViaţie (aceea din seara de C râ.; ciun), în caic li se dă termenul ■ de 8 ianuarie pentru a achita di- ' ferenţa de băni Adică acele do- : uă sau trei milioane. In caz con- ' trar' aceste apartamente ar urmă să 'fre scoase la licitaţie;' N<mie despre nere>pectarea termenului ; de evccutie de către constructor, în plus. cei care au credite ni»' mai pot lua altele, astfel ,câ fo ir-- te mulţi dintre ei sînt' pînditi de neşansa de a pierde apartamente- le contractate îr. iulie 1991, El mai spun că în blocul respectiv există 10 apartamente necontrac- tate. care s-nu"construit, totuşi, fără a se şti pe banii!cui. Pre- supun că pe ai lor. - Date fiind toate acestea şl al- tele. do care vizitatorii noştri n-au dorit sâ le facă publice de teama unor : eventuale represalii (din oartea cui?), este posibi1 izbucnească un scandal în con- strucţiile de locuinţe din Clui- Napoca. în fond. oamenii au ftat baoii si eite normal să pretindă a şti ce s-a întîmpiat cu el. : Reporter 112286 117371 - 142238 124000 MAI IEFTIN: DECÎŢ CĂLĂTORIA CU PglTâKESTE DOAR MERSUL PE i OS

Upload: others

Post on 26-Dec-2019

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

I.iyiu MAIOU, ministrul Invăţămîntului: '

.iVrem o guvernare spre şi in norfflalitats’® Noul guvern va publica o

Carte albă @ Vor fi interzise i n

şcoli activităţile dc propagandă politică ® Incompatibilitatea în­tre calitatea de lider politic şi

‘ aceea de şef de instituţie de în- : văţâmint © Inflaţie de confcren. ţiari şi profesori universitari @ Şl judeţul Cluj va prelua copii din Bosnia-IIerţcgovina 0

Prezent, în calitate de trimis al guvernului,^ Ja ceremonia de- reinvesiire a prefectului de Cluj, d-l proi. dr. Liviu Maior, minis­tru al învăţămîntului din Româ­nia, a; făcut unele declaraţii sem- ; nificative privind preocupările - noului' guvern, ale sale ca minis­tru. Iată cîteva dintre „ acestea, foarte semnificative:

„Noul : guvern funcţionează de o lună de zile, dar presa a înce­put să deplaseze spre el .tot ce n-au făcut cele anterioare. Se spune deja: „Guvernul Văcăroiu' n-a făcut cutare şi cutare..." chiar dacă problemele erau moş­tenite de la guvernul Stolojan.: Pentru a evita confuziile, voite sau intîmplătoare, vom publica foarte curînd o Carte albă, în care va fi arătat exact de unde am preluat guvernarea. Nimeni nu poate face minuni într-o lu-, nă sau două. dar vom încercă să- punem lucrurile pe linia norma- lităţii. Foarte curîrid vom fina­liza programul de guvernare, cu precizări concrete asupra a ceea ce vrem să facem. In orice ca?., programul de lucru este infernal. Se lucrează de lâ dimineaţa pînă la; 8 sc;ara,. 'sau ch.iar jmai tîrziu în noapteivCît'priveşte!sco­pul meu, ca : ministru al Învă­ţămîntului. este acela de a face tineretul acestei ţâri să-şi redo- bîndea'.că speranţa. Pentru aceas­ta trebuie să aducem învăţămîii- tul românesc; în acel 'stadiu în care să primeze valoarea şi pro­fesionalismul. Vor fi total‘ inter­zise activităţile de ’ propagandă ; politică în unităţile de învăţă, mint. Deocamdată statui român

subvenţionează învăţâmîntul, aşa că este îndreptăţit să . ştie ce se petrece în şcoli. Cînd acestea se vor privatiza, atunci lucrurile pot fi a}tfel. S-a ajuns ca, din cauza

■ activităţilor politice sau de pro­pagandă ale unor culte, să iz­bucnească ţot felul de conflicte intre elevi şi părinţii lor, între elevi şi profesori. Nu mă intere­sează absolut deloc culoarea po­litică a celor, implicaţi in astîel de activităţi, şi voi lua măsuri foarte • drastice împotriva lor.

Se maj întimplă, de asemenea, ca spaţii ale liceelor sanitare să fie folosite drept cabinete parti­culare de către unir medici.1 Pe de altă parte,* subliniez că există o clară ■ incompatibilitate Între calitatea de lider politic şi, aceea de rector, prorector sau-decan. Aceştia au fost aleşi de colegii lor să conducă institutele de in- văţămînt superior respective, nu să facă politică în facultăţi sau universităţi. Nu s-a întîmpiat niciodată aşa ceva în învăţămîn-

■ tul românesc. De altfel, asistăm la o adevărată inflaţie de confe­renţiari şi profesori universitari, făcuţi peste noapte, fără respe,e-

, tarea criteriului valoni. Lucru­rile nu pot rămîne aşa, cu ntît mai puţin să continue practica respectivă.; Care este împotriva tuturor normelor vieţii universi­tare. în prezent, lucrăm la reor­ganizareaMinisterului : Invâţă- mintului şi a inspectoratelor şco­lare. Vom încerca, apoi, să 'ree­chilibrăm şi să îmbunătăţim mo­dul do desfăşurare a învătiiimn- tutui mediu şi superior, pentru ' ca absolvenţii acestuia să-şi poă- •tă valida profesionalismul şi va­loarea studiilor’ lor“. ,

in final, ministrul Invăţămîn- tuiui a precizat' că România va prelua, începînd cu 10 ianuarie, 6 parte ă copiilor ‘ din Bosnia- Herţegoviha spre întreţinere, ast-

Valer CIIIOREANU

(Continuare in pag* V) ’ j

APĂ RECE -. FĂRĂ RESTRICŢII!

De la domnul, ing. Dorin Cea- , târâş, director al Regiei autonome de. apă-carial, am aflat că nu e- xistă probleme în alimentarea cu aoă a oraşului, nimic nu ar jus­tifica - restricţii.. !n ..programul, de furnizare a anei reci, lacurile de la Oilău şi Tarniţa asigură ce-r bitul normal pentru a avea apă, de calitate.

; Singurul aspect deosebit este numărul mare de defecţiuni sem­nalate. cam 30—40 zilnic.;Nu sînt avarii care să afecteze alimenta­rea cu apă a unui cartier, dar este mai greu de ţinut ritmui de remediere a lor. Deci, apă rece vom avea în continuare, fără di­ficultăţi. , _ •

- Flavia SERGME

Ringul politic

r a S T E M O V Â C S PETERr U N ai î n c e r c ă m s ă ' in tr o d u c e m un nou lim baj p o l i t i c p e n t r u

l i b e r t a t e a individului”Domnul Eckstein este cunoscut

ca unul dintre cei mai „duri” u- demerişti, membru fondator ' al unei orientări politice numite CERCUL LIBERAL. Este jurist,

‘ colegii săi de barou l-au reco. mandat ca pe unul dintre cei mai buni profesionişti, un avocat serios şi care pune LEGEA mai presus de orice.' Probitatea - . sa morală şi încrederea susţinători­lor săi politici l-au plasat în rîn- dul consilierilor municipali. De curînd a fost ales şi vicepreşe-' dinte cu probleme poliţice în ca­drul noii conduceri, a . organiza­ţiei judeţene U.D M.R. La aceas­tă întîlnire a participat. şi: A* DRIAN URSU, ziarist la „ADE- VARUL“ din Bucureşti, membru al secţiei politice aacestui coti­diană ' ' . : '

’ I.:’"Domnule ' Eckstein, sînteţi considerat ca unul dintre condu-, cătorii aripii radicale din U.D. M.R., care isc numeşte „Cercul Liberal". Aş; dori să cunosc opi­nia dumneavoastră, acum cînd es­te atît de necesar ca U.D.M R.-ul să aibă in politica românească o .poziţie nu naţionalistă, ci «na ca adevărat POLITICA!

E.K.P.: Nu ştiu de unde aţi lu­at că sînt „radical-*. Sint: numai unul tjintre membrii „Cercului li­berii 4ripâ| aceasta este .cu­noscut n sensul împărţirii între radicali si moderaţi, între condu­cătorii U.D.M.R. Noi încercăm să

introducem un alt limbaj, un alt discurs care-i- caracterizează pe radicali sau moderaţi, deci res­

ping cu fermitate „avansul** dum­neavoastră , că aş fi un radical,

I.: Faptul că dumneavoastră nu , încercaţi să impuneţi un mesaj f politic ce poate caracteriza o a-

ripă moderată său radicală ne dă de înţeles că există trei tendinţe în U.D.M.R.? . ": E.KP.: în U.D.M.R. există mai mult decît trei tendinţe majore!

, în U.D.M R. există mai multe partide, de pildă Partidul Creş­tin Democrat are o poziţie foarte

, tranşantă. Nu pot Vorbi • acum ! despre toate ‘ problemele, dar aş li vrea să: vă spun, că „Cercul' Li- ‘, beral“ s-a născut dintr-o ne-rtsi-'

tate politică reală. Membrii care. au ,o 'poziţie'liberală să aibă o<

■ posibilitate de a se manifesta în viaţi politică şi' socială. Acuma treaba este destul de ' încurcată, pentru că şi în cadrul' „Cercului Liberal" sînt două tendinţe: uria care se autodefineşte ca naţional- liberală, membrii ei punînd un

, accent’covîrşitor pe problemana- ţională. a doua, ai cărei membri' doresc recunoaşterea drepturilor colective ale minorităţii maghia­re, înafara unor principii libera, le unanim' recunoscute; libertatea individului, respectarea drepturi­lor omului, necesitatea construi­rii societăţii civile, libera iniţia— tivâ in economie, eţc.;

„ X1.: Acestea ar-‘fi singurele deo­sebiri care definesc această ,Ju- măîato** a U.DM.R.-uiU'?• E.K.P.: Desigur, în U.D.M.R. se

Dorin SERG- IE p Adrian URSU

{Continuare in pag a V-a) ‘ .>

• WASHINGTON. Preşedinte*1 le ales al SUA, Bill Clinton a avut o convorbire telefonică de circa 20 de minute cu preşedin­tele rus Boris Elţîn — a anun­ţat la Little' Rock (capitala. sta* ; tului Arkansas) purtătorul do cuvînt al noului preşedinte, ci­tat de' agenţia Itar-Tass. A fost . o 'convorbire foarte bună' a a* preciat purtă to ru lde cuvînt. Preşedintele Clinton i-a felicitat pe preşedinţii George Bush şi Boris Elţin pentru încheierea tratatului istoric Start-2 şi a promis că va face tot ceea ce ' stă în puterea sa pentru ratifi­carea lui cit mai grabnică . Cei doi preşedinţi au convenit să-i însărcineze pe miniştrii lor de externe să continue examinarea diferitelor aspecte privind tra­tatul semnat ia 3 ianuarie a.c. la Moscova şi să înceapă con-, vorbirile pentru oripn'zarea în cel mai” scurt timp a unei în* ; tîlniri de lucru între Bill Clin- ton şi Boris Elţîn. ■ ,

• GENEVA. Avioane croate transportînd material., . inclusiv -r militar,' pătrund, cu • regularita- ,s te. de trei săptămîni, in zona da „ interdictie a zboruriloi instituită j deavnpra Bosniei şi Herţegovi- - r nei. încâlcind astftel dişo^ziţiile £ Naţiunilor. Unite, transmite a- genţia France Presse. citind o sursă de la sediul, ONU din Ge-- neva a l; ONU,- care ’ a dorit să-i - fie respectat ‘anonimatul: ' Avi­oanele croate «înt descărcate în zonă B;băci, aflată sub ;’con- .. troicii"; musulmanilor. '.'-precizează'..' sursa citată. Aceeaşi sur^ă men­ţionează că, în perioada rosooc- tiyă aparatele’ radâr, de tip ’„A- ■ wăcş“ occidejităle. care patru­lează deasupra Bosniei şi Hene- goyinei, nu au depistat zboruri • ilegale ale elicopterelor aparţi- nind forţelor sîrbe din Bosnia.

• ASIA; CENŢRALAv; Şefti de stat a 5 ţări asiatice .iin fosta ■ URSS. reuniţi la nivel; înalt la Taşkent, au anunţat- intenţia lor de a crea „uniunea popoarelor din Asia Centrală", luînd astfeld'stanţă faţă de CSI. a cărei lipsă de eficacitate- nelinişteşte.

' / • IRAK. Regimul preşedinte-1 lui Saddam îîussoin 'din Irak a făcut propuneri cond urători lor - kurzi. irakieni pentru^: negocieri privind recunoaşterea unui stat fcdsral- kurd in cadrul -unui I- rak .federal. ■■ ' : ' ■ ' '. -

-Posibil scandal între coaslrudorî şi proprialarii de apariamenîeUn grup de cititori ai ziarului

au venit la redacţie pentru a fa­ce cunoscut un fapt pe care. la modul general, ii cunoaşte toată lumea.. Spre. deosebire ’de „toata lunida**, vizitatorii noştri sînt. se pare, într-o situaţie disperată. Ia­tă, expuse sintetic, necazurile a- cestor oameni. Ca foarte mulţi clujeni, aceşti oameni Srau înscris după revoluţie, pe o listă de cum­părători de apartamente ce ur­mau să ’ se construiască.. Au fâ-

sSs'.','. .K tB k m m BOTEZUL DB M illII (BOBOTEAZĂ)

Sâiba'ocirccî de astâzi marchează sfîn- ta taină a botezului, rîr.duiiâ de Mîntui- tor după învierea Sa, atunci 'cînd a porun­cit ucenicilor: „Mergeţi, dară, şi învăţaţi toate popoarele, botezîndu-le în numsle Tatălui si al Fiului şi al Sfîntului.Duh (Spi­rit)". lisus, d c la care şi loan şi tot nea­mul omenesc aveau trebuinţa să se boteze

Eontru o fi curăţaţi de păcate, a venit la- otezul lui loan pentru a împlini, porunca

lui Dumnezeu. Şi a făcut aceasta pentru mîntuirea noastră.

Cu această ocaxîe, reînnoim urările noastre de sănătate şi belşug adresate tu­turor cititorilor şi colaboratorilor noştri.

ADEVA2UL DE CLUJ

■ cut, în'iulie 1991, cu S C. Urbana ■: S.A.i un contract pentru apărta- .

mente cu două sau trei camere din Blocul Iii A din-Piaţa Ci-

; pariu, la data respectivă, costul fiind estimat la 1.200 000 iei — la trei camere şi 1.000 000 — ia 2 camere. Urbana a făcut, la rindui ei, contract de construcţie

■ cu Trustul Transilvania. Preţul final al apartamentelor urma să fie stabilit cu ocazia recepţiei preliminare. Au urmat însă ne­cazuri care au dus-la amînarea

. recepţiei amintite, termenul de>; construcţie fiind- depăşit (adică

30 noiembrie 1992), aşa că res­pectivii: cumpărători s-au ■ trezit

.in seara de Crăciun cu o-aten-- ţionare în care li se punea în . vedere-că. preţul apartamentelor- s-a mărit, la apartamentele-de 3• camere de exemplu, cu încă :

3.372.000.' reprezentînd.1, pe scurt, inflaţia galopantă a leului.- Ne­mulţumiţi, o parte a contractan­ţilor au cerut un deviz de ”hfel- tuieli raportat la stadiul din no­iembrie al construcţiei, dar au fost refuzaţi, trirmţindu-li-se o

soiViaţie (aceea din seara de Crâ.; ciun), în caic li se dă termenul ■ de 8 ianuarie pentru a achita di- ' ferenţa de băni Adică acele do- : uă sau trei milioane. In caz con- ' trar' aceste apartamente ar urmă să 'fre scoase la licitaţie;' N<mie despre nere>pectarea termenului ; de evccutie de către constructor, în plus. cei care au credite ni»' mai pot lua altele, astfel ,câ fo ir-- te mulţi dintre ei sînt' pînditi de neşansa de a pierde apartamente­le contractate îr. iulie 1991, El mai spun că în blocul respectiv există 10 apartamente necontrac- tate. care s-nu"construit, totuşi, fără a se şti pe banii!cui. Pre­supun că pe ai lor. -

Date fiind toate acestea şl al­tele. d o care vizitatorii noştri n-au dorit sâ le facă publice de teama unor : eventuale represalii (din oartea cui?), este posibi1 sâ izbucnească un scandal în con­strucţiile de locuinţe din Clui- Napoca. în fond. oamenii au ftat baoii si eite normal să pretindă a şti ce s-a întîmpiat cu el.: Reporter

112286 117371 - 142238 124000

MAI IEFTIN: DECÎŢ CĂLĂTORIA CU

PglTâKESTE DOAR MERSUL PE iOS

ADEVĂRUL DE CLUJ; PAGINA 2

Ne-am interesat pentrn dvis.: J .

Preţul mşdicainsnîebr încă neschimbat

Urmare a telefoanelor primite la redacţie pe marginea anunţu­rilor referitoare la , compensarea unor riiedicamente, am luat le­gătura cu Oficiul. Farmaceutic , Cluj, primind din partea doamnei directoare farm. pr. Maria Poli-..'.. nicencu, următoarele precizări: „200 de medicamente vor fi com- . pensate 100'la. sută şi-75 la sută. Operaţiunea compensării va în­cepe ' abia în momentul în care Hotărirea Guvernamentală va fi publicată în Monitorul Oficial. Normele de aplicare privind prescrierea, eliberarea şi decon­tarea vor apare tot în Monitorul, Oficial. Pînă atunci, la toate me-: dicamentele râmSne în vigoare ho- tărirea de compensare de 50 la sută; care s-a aplicat şi; în anul 1992. După apariţia- şi. purica­rea listei în Monitorul Oficial, toate celelalte, medicamente vor fi compensate: 50 la sută/ -Asta înseamnă că va exista o listă cu medicamente compensate 100 la sută, o alta cu-75 la sută şi res­tul medicamentelor-«i 50 la su­tă-compensare, la aceasta din ur­mă cxistînd şl unele excepţii. Pî­

nă la publicarea listelor, repet, răni ine în -vigoare compensarea de 50 la sută“.

, Ca idee, vă piitein oferi grupe­le de medicamente care vor fi supuse compensării de 100 la su­tă: 1. Antineoplazice (Ciclophos- famidum, Busulphan, Natulan, Dacarbazine, Clorambucilum, Fro- carbazinum); 2. Tuberculostatice flzoniazidum, Streptomicinum, K- tambutolum); 3. Antid:abetice (Insuline cu acţiune rapidă, Gli- cazide, Insuline cu durată de, ac-

. ţiune intermediară. Insuline cu, durată de acţiune lungă) 4. Neu- roleptice (Amitriptilină. Amanta- dinum, Tioperazinum): 5. Antias- matice (Salbutamol, Izoprenali- num, Ketotifen), 6. Antilepros (Dapsone); 7. Antiaritmic (Amio- darone); 8. Cardiotonic (Digoxi- num): 9. Coronarodilatatoare (Isp- sorbldii dinitras, Lapte praf u- manizat pentru vîrsta de 0-1 an); 30. Antiaîmatic . (Orciprenaliuni spray). , ■ '

Vom reveni. . ’ -Dem. ŞOFRON

: C O M U K ia rA vînd în vedere temperaturile,

deosebit de scăzute din ultimele asie, reduccrea drastică a Impor­turilor de gaze naturale şi. im­plicit, a presiunilor de intrare ale acestora în municipiul nos­tru, prwnm ţi faptul că la. ma­joritatea centralelor termice . nu se, pot realiza temperaturile; co­respunzătoare ale agentului ter-, mie pentru încălzire. Comanda­mentul- "care funcţionează ~ pa Ungă executivul Primăriei a ho- tărit sistarea temporară a livră­rii apei «alde menajerie la toa­te-centralele şl punctele termice din exploatarea Regiei Autono­me de Termolicare, acordîndu-se prioritate încălzirii locuinţelor.

Această > măsură a fost impusă de presiunea scăzută a gazului metan Ia intrarea in municifiiul CIuj-Napoca. De exemplu. in

zilele de 3 şi 4 ianuarie ax. presiunea de intrare/a scăzut

‘ pînă la 0,9 atm., comparativ cu nivelul de 2 atm., cit reprezin­tă presiunea normală. Din aceas-

■ IS cauză incepînd ca : orele 7,00 in data de 01.0* 1993, între 35 şi '59 centralc şl puncte termice

, nu îşi realizau . parametrii co­respunzători.; Reluarea preparării apei caldc

; menajere^ se ■ va face Imediat ce se vor asigura cantităţile nece-, sare de gaz metan. :. Rugăm , toţi beneficiarii - aibă convingerea că măsurile

■ luate sînt cele oportune în si*- tuaţia dată ~ şi că, factorii, -derăspundere în acest domeniu fac toate. demersurile posibile pen­tru reintrarea în normalitatc.

' PRIMAR,,i? , Chc<>rghe FlîNAR

■ , Director R.A. Tcrmalicarc ,, iClirj-Napoca,

Vasile CIOMOŞ

ASOCIAŢIA CREŞTINĂ DE CARITATE

„SAMARITEANUL’MAnunţă că s-a deschis GRĂ­

DINIŢA , CREŞTINA ou pro­gram normal „SAMARITEA­NUL" nr. 3, tn str. Callatis nr.' 3 .(zona : gării). Noua grădiniţă vă oferă următoarele: edu­caţie cu caracter creştin;.— Sn-, văţămînt preşcolar gratuit; — Iniţiere Sn limba engleză gra-,

•'tuită; — încălţăminte şi îmbră­căminte ■ gratuită,.în situaţii deo­sebite.

înscrieri se fac la adresa sus

CASA DE SCHIMB 8MPAGT|

Str. DAVID FRAHCISC, nr. 7 .

!/n'bferiell5h|ÎQirsf)i^ ■];;c u ;o fâ â 4 îfy | v l^ a r ii , j

l? ppme de 1Ş% clin '* ! ivaprea vastei vîndute JPROGRM 9:30 -17.00 s îm bata , ,1 0 .0 0 - 1 3 .vO

/ fS E E K C A § .A .>eltetaeBzfl operaţiuni

«omcrelale eu

iii- P f i j i  S î S A I S Ă -■tf. VRAKCISC DAVID. ar* TCLUJ w 11,92.05

menţionată, zilnic între orele 10—14. Relaţii suplimentare - Ia telefonul 14-94-98. VA AŞTEP­TAM! ASOCIAŢIA CREŞTINA DE CARITATE „SAMARITEA­NUL".

SPECTACOL PENTRU COPIII

HANDICAPAŢI

- Asociaţia pentru Protejarea şi Ajutorarea Handicapaţilor Mo- tori ■ Cluj, str. M. Kogălniceanu nr. 8, invită pe toţi copiii şi tinerii handicapaţi neuro motori şi fizici din CIuj-Napoca, indi­ferent de organizaţiile din care fac parte, la spectacolul muzical TREI PRIETENI DE ZAPADA, de Milan Pavliic, versiunea sce­nică de Marius Răcăşanu, regia Maria Mierluţ.

Spectacolul va avea loc vi­neri, 8 ianuarie 1993. ora 11,00, la Teatrul de Păpuşi din strada Brătianu, (fostă 23 Aur;ust) şi este gratuit. - COMITETUL

TURUL FOTBALISTIC S-A ÎNCHEIAT, COMENTARIILE CONTINUA

R E T R O S P E C T I V A ( ¥ p î11. DACIA UNIREA (17-5-4-8-57:21=11). Se pa­

re câ fotbaliştilor brâileni nu le prieşte aerul înăl­ţimilor. La finele ediţiei trecute a campionatului Dacia Unirea a încheiat întrecerea pe locul 6, par- . ticipind astfel la Cupa Balcanică, formaţia brăi- leană constituind, împreună cu Electroputere Cra- iova, marile revelaţii ale campionatului. Ce-a fost a . . . fost. Acum, la finele turului, coborînd tobo­ganul mediocrităţii, Dacia Unirea a înclţeiat par­cursul celor 17 etape pe locul 11, cu un total de 14 puncte, nori grei, ameninţători, Venind din sub­solul clasamentului, anunţînd' furtuna luptei pen-

cu Oţelul şi 1—3 în deplasare cu F.C. Ploieşti, a— poi o lovitură de măciucă: 0—1 acasă cu „U“ şi tot 0—1 în deplasare cu F.C. Selena, pentru ca Ir» , final să urmeze 2— 1 acasă cu Progresul (foarte chi­nuit) ,1—1 în deplasare cu C.SM. Reşiţa ş i. . . s : doua, lovitură grea de măciucă, 0—1 acasă cu E- lectroputere. Am • prezentat suita rezultatelor toc­mai pentru a demonstra faptul că în cele 9 par­tide susţinute acasă timişorenii au pierdut 8 punc­te, cele 4 aduse de afară stabilind un —4 în ci a- -samentul adevărului, ameninţător, alături de _V2la golaveraj, pentru primăvară echipa, fiind angre-*-

tru râmînerea pe prima scenă fotbalistică a ţării, nată In lupta pentru râminere. Luptă grea mai a-mai ales că In retur brăilenii. vor susţine 9 jocuri Ies oă in retur va disputa numai -8- jocuri acasă,în deplasare In plus, acel —4 din clasamentul ade- Motivaţii pentru comportarea mediocră?'Marile fni-vâmlui constituie un balast greu de aruncat, din mîntări din sînul echipei, cu „amestecul" suporterî-cele 5 puncte pierdute acasă (înfrîngere la Steaua lor soldat cu abandonul antrenorului lonescu (un.şi „remize1, cu flinamo, „Poli“ şi Universitatea.Cra- :tehnician de marcă), plus plecările spre vest aiova) doar. unul singur (egal-cu F.C» Inter) îndul- jucătorilor Timofte II, V'la'tcu, Băban, • Diaconescucind, foarte discret, gustul toamnei. Cum va fi în -ţi, în .'afinai. Cuc. Cam mult pentru o echipă de

i- V. 11 ■ 1 MABM Â M . ■ ..primăvară? Greu de anticipat.12. ^POLI“ (17-4-6-7-15: ?7=1<I). Studsnţiloţ de

pe B ^a li se potriveşte ca o mănuşă dictonul la­tin „Sic transit gloria mundi". Să mă explic: la finele-campionatului trecut, „Poli“ a încheiat în­trecerea pe locul 5, participînd la prima etapă Sn cupele europene (reuşind chiar un egal în faţa lui • Real Madrid, acasă la Timişoara). Gloria ediţiei trecute s-a risipit pe' apele Begăi, ,,Poli“ compor-. tîndu-se contradictoriu —1 după un început bun — de la o etapă la alta. Concret, după înfringereâ la scor din prima etapă (0—4 cu Dinamo): două victorii acasă <3—2 cu Sportul Studenţesc şi 2—1 cu Universitatea Craiova) şl un egal Sn deplasare- (0—0 cu Dacia Unirea). După etapa a patra a-în-; cepul degringolada; 2—3 acasă cu F.C. Inter, 1—1. în deplasare cu Farul, 0—0 acasă cu Gloria şi tot 0—0 în deplasare cu F C. Braşov, 2—2 acasă cu Rapid şi 0— 6 în deplasare cu Steaua, 1—0 acasă

tradiţie în fotbalul românesc.^13. F.C. PLOIEŞTI (17-6-1-10-24! 25=13). Aburii

tnfumurării după turul ediţiei anterioare, cînd plo- ieştenii terminau pe locul trei, pentru ca în retur formaţia să evolueze într-un descrescendo 'fulmi­nant, încheind întrecerea'pe locul 10. încă nu s-au risipit. Formaţia «găzarilor" continuă ; plutirea în ■ ceaţa incertitudinilor, în recentul tur încheiat' e- chipa nereuşind să aducă-de afară nici un punctu- ' leţ, pierzînd în -schimb 3 preţioase acasă (unţil cu Rapid şi 2-cu Dinamo). Cele 13 puncte acumulate nu constituie o supapă de siguranţă pentru rămi-; nerea în divizia naţională.--Vor reuşi ploieştenii să- demonstreze că-pot schimba în bine bilanţul ne--• gativ al toamnei? — iată întrebarea -cc-şi aşteap­tă răspunsul.

(va urma).ir

" r Victor MORRA

Top *92: PRIMII 10 SPOIîTIVI Al C.S.M.

După . ce am publicat- rezultatele- anchetei O..T. T.S. privind desemnarea; celor mai merituoşi 10 sportivi- ai judeţului (vom reveni pe larg cu date despre festivitatea de premiere a acestora), iată că a venit rîndul, firesc,- al laureaţilor principalelor cluburi; şi asociaţii ■ sportive clulene. Un -prim cla­sament l-am primit din .partea Clubul Sportiv Mu­nicipal, transmis^ imediat după Anul Nou de pre­

şedintele clubului, domnul prof. loan Mănăşturean. Deci top-ul C.S M-utui ■-e prezintă astfel:

1—2. loan Felecan '(’wltere) şi Mihaela Ştef (t<v nis «le masă); 3. Pavel Lupaş (ciclism);, 4. Cosmln I.roilci (tenis de mnsă); 5. Alin Zat;or (box); i». Peter Ilabala (scrimă); 7.--Elena Piriş ; (haltere); 8.-

' Adrian Malata (lupte libere). 9. Vasîle Vislii fho’- torcî; 10. Bănuţ Utrchcşan (ciclism) şi Uan Tciwia- hud (haltere). •■■■■■■

,r a d io :\{ce*ţjm

MIERCURI 6 ianuarie: 6,00—8.00 Bună dimineaţa: Actualită­ţi.' muzică,; publicitate: 10,00 In- koquick; '10,03 Ambient 2000: Centrul oraşelor;' 1030 Anotim-

. puri muzicalei 10 45' 'Agora: Che­marea teatrului: • 11,30 Interpreţi de muzică populară:. Ariton Tar- nu şi Valeria Petcr Pred eseu;12.00 Clubul gazetarilor; 16,00 — Unda pentru minte, inimă şi ■ li­teratură:. .Actualitatea , literară;16.30 Supersound; 17,00 Radio fax: Actualităţi şi muzică; 20.00 Chemarea pămîntului:' Soarta serelor de . legume din judeţele Cluj şi Bihor;

JOI, 7 ianuarie: 6.00 — 8,00 Bună' dimineaţa; ’ Actualităţi, muzică, publicitate; 10,00 Info- quiek; 10.03 Suflet şi cin tec ro­mânesc: Obiceiuri de iarnă la ronâni. 10,30 Salonul artelor: Naţionalul clujean la trecerea dintre ani şi la jumătatea sta­giunii actuale; 11,00 Tutti Frutti; 11,40 Peregrinul, transilvan: Timp oprit — Scărişoara; 12.00 Odiseea artei lirice: „Dama de pică- de. P.I. Ceaikovski (I);12.30 Unda pentru minte, inimă şi literatură; 16,00 File de isto­rie: Configuraţia contemporană a Europei — rezultatul unui proces istoric; 1G,30 Eseu - Jazz;17.00 Radio fax: Actualităţi şi muzică; 20,00 Du-te dorule de- parle: Muzică populară la cere­

re „Pentru Ioni şi Ioane"; 20,30 Radiocenăclu: Bilanţ şi pers­pective editoriale;. jVINERI. 8 ianuarie; 6.00—8,00 Btihă djjmineaţăi Actualităţi,'mu­zică, .publicitate; 10,00 ' Info- quick; 10,05 Reprize muzicale;10.30 Femina club: „Vacanţa es­te doar pentru copii nu şi pen­tru mame"; 11.00 Cantus mundi; G.F. Handel, „Messia* (I); 11.30 Din lumea largă; 12,00 Dialog

-pentru un portret: De vorbă cu prozatorul Radu Tueulescu;112.30 Concert de prînz; 16.00 —: Un milion de prieteni: „închis pentru inventar-.. Retrospectivă •92; 17,00 Radio fax:. Actualităţi şi muzică; 20,00 Top 9099; •? SÎMBATA, 9 ianuarie: 6.00— 8 00 Bună . dimineaţa: Actuali­tăţi, muzică, publicitate; 10,00 Week-end: Bucuriile iernii, bu­curiile vacanţei: 10,30 Liceenii: Despre prietenie şi fidelitate; 11.00. Radioconeviuni: Duplex CIuj-Napoca — Tg. Mureş; 13.00 Portret folcloric: Cîntăreaţa de mimică populară Elena Purja;13.30 Apărători ai gliei transil­vane; 16.00 O oră pentru toată lumea- Actualităţi si muzică:17.00 Music Shop; 20,00 Du-te dorule departe: Muzică populară la cerere:

DUMINICA. 10 ianuarie: 8,00 Top Transilvania: Ierarhii în muzica populară transilvană;9.00 Universul creştin: Păcatele capitale — orgoliul;- 9,30 O po­veste muzicali: Oraşele muzicii: Viena (II): 9.50 SAptămîna — evenimente şi semnificaţii: 12,00 Atlas european; 12.30 Umorul

Astăzi, programul debutează la ora 7 cu emisi­unile preluate dc la Televiziunea Naţională din llcpublica Moldova. La ora 10 vom fi în legătură cu TVR laşi pentru a urmări un buletin dc ştiri şi reportajul intitulat „Oameni şl locuri in ţinutul Domelor*. Filmul serial „Bonanza“ la ora 10.30, apoi de la ora 11,20 transmisiune directă de la-

gramului vă'recomandăm pagini muzicale de ma­re popularitate •— fragmente din baletul „Rcmeo şi Juîicta*’ de S. Prokofiev, in interpretarea or- cnestrei Filarmonicii .George- Enescu" dirijata de Cristian Mandeal. Ora dc difuzare: 1630. După şti­rile de la ora 17 şi emisiunea irit.lulată Spott-club de la ora 17,05, vă jnvităm să urmăriţi de la ora 18,05 emisiunea Vîrsta a treia, apoi Arhive folclo­rice la 18,35, Reflector la 19, desene animate la ora 19.30, Actualităţi la ora 20. In continuarea pro­gramului. la ora 20.30. cea de a doua melodie pro­pusă să participe la concursul Euroviziunii: „Hai. spune!" de Lauicnţiu Cazan, In interpretarea auto.

Constanţa a slujbei religioase cu ocazia sărbătorii ..'nilul In âcevtâ seară, telecinemateca programea-IVjbpteze:. Pentru copii, la ora 13. emisiunea Lu- 7â filmul artistic românesc intitulat „Probă dc mi*

.mea copiilor,'apoi Actualităţi la ora 14. Ora dc emfon”, producţie 1979. Di ora 22.40 emisiuneamuzică la 14,15. Preuniversitaria de astăirj, progra- . Rcţxjrtcr '9.1, ultimele ştiri la ora 23.10 şl în ţn-

■ mată pentru ora 15, cuprinde rubricile de educa- Hieiemi programului; la ora 23,25, emisiurea Sim-ţle ccnlogieă şl de istorie.' De la ora 16 reporta jul pozion, cu participarea unor'cunoscuţi scriitori ro -Intitulat «Omul sîinţeţte locul". In continuarea pro- m&ni. --- - -

de la A la Z; 13,00 Top, 10; 16,00 Ocolul pămîntului: Eternitatea faraonilor; 16.20 Tutti Frutti; 17,00 Student magazin Final de vacanţă, prag dc sesiune; 20,00 Du-te «iorule departe: Muzică populară la cerere; 20,40 Lumea sporturilor; . •

. *

T.V. CUMJOI, 7 ianuarie: 300 Pano-"

ramic. 9.10 — Emisiune fn lim-: ba maghiară. 11.00 — Pasărea - măiastră: Porţi sftlăjene. Bu­ciumi — vatră folclorică. Cîn- tec transilvan: In memoriam — Al. Ţ itruş.O rizont' eronomic: Cum" se formează viitorii mana­geri — reportaj la Institutul Ro- ! mân de Management şi Marke­ting. 16,00 — Repere transilva-: ne; Turneul în Spania al Fi­larmonicii clujene

VINERI, 8 ianuarie- 9.00 — Panoramic: 9,10 — Chemarea .pămîntului.' 9.30 — Emisiune în limba-mashiară. 11,00 — Oraco­lul şl'Clepsidra: Interviu cu ac­torul Mlrcea Albuiescu.Hi30 — Emisiune Sn limba, maghiară.

Opera Română — TRAVIA- TA, ora 18,30

Teatrul de păpuşi, prezintă azi ora 11: CIPI («ecţia maghiară)

★Gardă de noapte — Farmacia

nr. 6, str. Iuliu Maniu (fostă 8 Martie) nr. 42 orele 20—8, teL 11-64-56.

BULETIN METEO

Astăzi vremea se menţine re­ce, geroasă noaptea şi diminea­ţa. Cerul va fi degajat în cea mai mare parte a intervalului. Vîntul va sufla In general slab. Temperaturile minime vor f» cuprinse între —15 şi —12 gra­de, iar cele maxime' Jntre —3 şi —1 grade Ieri. la ora 12, la CUij-Nap<x-a se înregistrau —10 grade, iar presiunea atmosferică era de 753.6 mm I?g, !n scădere. Octavlan Nicalescu, meteorolog' de 'servteitt. :"

PAGINA 3-= » ADEVĂRUL d e c l u j

PREMIUL ACADEMIEI ROMÂNE ACORDAT UNUI GEOLOG CLUJEAN• Interviu cu profesorul dr. Răzvan GIVULESCU o -

Rep.: Domnule profesor am aflat cu plăcere că stntcţi unul din proaspeţii laureaţi ai. pre­miilor Academici Române.

R.G.: într-adevăr, în luna de­cembrie 1992 am fost onorat cu premiul pentru geologie „Gri- gore Cobălces^u", acordat pen­tru cartea „Flora fosilă a Mio- cenului superior de la Chiuz- baia“, lucrare ce a . apărut la Editura Academiei Române In 1990. Aş dori. însă, să precizez cu această ocazie,că nu am fost singurul clujean premiat: odată cu mine a fost. premiat şi dom­nul: Dr. Gh. 'Coldea, directorul Institutului de cercetări biolo­gice.

Rep.: Vă rugăm sâ prezentaţi cartea dvs., mai ales pentru cititorii noştri neiniţiaţi în geo­logie. -,.R.G.': De fapt., cartea aparţine

unui domeniu alăturat geologiei. Este. vorba de paleobotanică şi ea reprezintă un studiu al pă­durii fosile ce a vegetat acum 5,5—6 milioane de ani in zona Chiuzbaia la nord - de Baia Ma­re. Un astfel de studiu se face

, i « baza seminţelor, a fructelor, dar mal ales a frunzelor (dintre care unele păstrează chiar frun­za originală fos!Iizată).‘ toate a- cestea păstrate in roca respec­tivă.’ Iri. cazul de la Chiuzbaia.’ cele de mai. sus sint păstrate-în condiţii de'> excepţie şi se pot studia prin comparaţie cu. un material- actual, in -cele mai bu­ne condiţii. ' -- Rep.: Cit timp v-a răpit: acest; .Studiu?

- R.G.: Ştiam de existenţa aces­tui punct fosilifer * -din : studiul unui mare > paleobetanist din de­ceniul al nouălea al 'secolului trecut. Aşa că ‘ una din. primele mele preocupări la Baia Mare, începînd din 1962, a fost regă­sirea punctului fosilifer şi rea­lizarea unei noi colectări de material. Cu pauze şi- Intrerii-. peri, pentru «tud'ul altor fiore fosile, această colectare „spon­sorizată" prin amabilitatea Mu­zeului Judeţean Raia Mare a durat pînă în 198?. Tn acest in­terval de timp i m expiorat toa­tă zona depozitelor cu plante

LECTURI

fosile, căcj nu era vorba doar de un punct fosii ifer, şi am reu­şit, să colectez nu mai puţin de10.000, de impresiuni de plante,; seminţe şi fructe fosile. Este , cea mai: mare colecţie de plan­te fosile realizată vreodată în România. Dar colectarea de ma­terial. este doar începutul, am zlcc, punerea in temă Foarte mult timp mi-a luat determina rea materialului respectiv atri buirea lui la genuri şi specii avind în vedere că mult mate­rial era nou, necunoscut, în Ro­mânia, nici măcar în literatura paleobotanică. Pentru, evidenţie rea tuturor amănuntelor unei frunze, amănunte ce nu apar totdeauna pe o fotografie, ea a trebuit desenată la lupa binocu- lară, iar preparatele microsco­pice, la microscop Din sutele de desene executate cu migală , sînt reproduse în'carte 240.-Am mai efectuat apoi studii de ' b'ome- trie asupra frunzelor, operaţie migăloasă şi ■ de răbdare. Să nu mai vorbim de consultarea unei vaste literaturi de specialitate A fost o muncă - de Sisif, dar deosebit de frumoasă şi plină de satisfacţii. Perseverenţa, tenaci­tatea şi dragostea pentru ştiinţă sînt calităţi ce trebuie să-existe la un cercetător ce se «•espectă. Dacă nu, e mai bine să se re califice. . - . ■; Rep.: Am înţeles că aţi des­coperit- multe lucruri noi.

R.G.- Pădurea de la- Chiuzbaia este, prin -numărul foarte mare de familii, genuri şi speci*, mul­te din acestcn noi, uri unicat al florei fosile din Terţiarul 'Ro­mâniei. Numărul . noutăţilor des­coperite se. ridică la ordinul - ze­cilor. întregind astfel pe de de­parte tot ce., se. cunoştea pmă a- cum în- România.-: Dar prin ex­traordinara ei- varietate. - în ca­re plante - fosile, pe; cale - de d is- pariţie din Europa centrală a- par amestecate cu ' altele care intră abia acum în circuitul florei fosile europene .ea repre­zintă şi,un unicat pentru Euro­pa. Statistic vorbind. numai două fiore fosile dir> Eurooa se pot compara eu cea de la Chiuz­baia:

Sdjib pentru o eatedra’ăEste cartea lui CONSTANTIN

MUSTAŢA, Reconstituiri, apăru, tă' la Editura M li tară. o simplă serie de documente cutremurătoa­re despre spaţiul transilvan, des­pre acest cerc magic al româ­nismului? întrebarea pare reto­rică, dar autorul prin faptul că rătnîne reporterul încăpăţînat şi extrem de moral, abil şi viclean in descifrarea real'tăţii, devine istoric-(fără morga aristocratică • a celor ce dorm în documente a- ride!) şi scriitor. Mai mulţi El va fi un martor incomod pentru multe fapte ascunse din istoria Transilvaniei In acest sens car­tea este un document viu şi. chinr dacă memoria omului poate fi u- neori imprecisă, ea este umană, mistuită şi mistuind realitatea. Şi Constantin Mustaţă a reuşit să facă din această carte descrierea cruda a rănilor Transilvaniei de-a lungul unei istorii ce nu ne-a cruţat niciodată

Un ageamiu spunea odată că . o foarte uşor sâ iei cuiva un in­terviu. Interviul şi reportajul sînt Renuri grele tocmai pentru că trebuie să intri în d!a]og cu o- mul, să-i „prinzi" sufletul, sâ fii acolo cu el în realitate. Reu­şita lui Constantin Mustaţă este ! că a provocat realitatea amintirii > discutînd cu oameni de diferite vîrste, nivel cultural, pregătire profesională; Cartea trăieşte mc-" reu valul amintirii şi al inteli­genţei. Foarte documentat, chiar... pătimaş, autorul vai-şti sâ Mpov»s- tcască" cu'Traiari Rtchiş despre îrenul Unirii, Inia^tuită la Alba

lulia, să evoce Incredibila odisee a lui Toader Bindea ce a luptat pe mai multe fronturi, dar şi să surprindă gindul lui Moshe Car- miliy-Weinberger, fost şef rabin al Clujului tocmai în timpul o- cupaţiei horthyste. Frumoasă es­te şi discuţia -cu scriitorul, di­plomatul, finul hispanist — Fran­ci,sc Păcurariu care nu mai are nevoie de prezentare. Romanul său — Labirintul, ce evocă tra­gedia ocupaţiei din anii ’40, răz­boiul şi celelalte orori este cele­bru. Despre rnuzică. dar şi des­pre maghiarizarea numelor loca­lităţilor va discuta autorul cu dis­tinsul compozitor George Sbâr- cea. Cred că nu greşesc dacă îl apropiu pe Constantin Mustaţă de un bun prozator de marcă (care nu s-a născut încă dar am­biţia se simte) cind scrie despre Culiul Maieruiui, evocînd figura profesorului Sever Ursa şi mul­te momente din istoria acestei a- şezări ce a trecut ,prin toate', „furcile caudine" încă cu multe veacuri înainte. Tot aşa e şi re­portajul „Istorii la Duzaş. in Sa- Iaj“.

S-ar putea continua cu desco­perirea multor „filoane" şi sem­nificaţii al6 acestei cărţi ce cu­prinde de fapt schiţe pentru o ..catedrală* infinită. Ea se poate avînta în , prezent prin turlele a- mintirii, dăr-.(iiatra detemehe a cărţii pie care autorul a înfipt-o adîncă In înţelesurile trecutuţui este" românismul. mindria unei e» xistenţe simple şl durabile. Dar; EXISTENŢA! . bonn SEKGIIIE

> Rep.: In încheiere vă rog dom­nule profesor să ne spuneţi , ce reprezintă -acest premiu pentru dvs.?- R.G.: în cartea . aceasta ; ara

sintetizat: toată experienţa mea paleobotanică,- toate cunoştinţe-, lp acumulate în mulţi ani > de studiu. Ea a fost .concepută ca - un model de monografie paleo*. botanică pentru generaţiile/vii--, toare de cercetători _ în acest; domeniu. Aşa cum şl eu am avut ca model, la vremea începutu­rilor mele, monografia academi­cianului Emil Pop asupra florei fosile de la Borsec. Premiul ca­re mi-a fost acordat şi care mă onorează reprezintă pentru mine recunoaşterea, din partea celui mai înalt for ştiinţific al ţârii, - a muncii' de pionerat a scoate­rii paleobotanicei româneşti din « anonimat şi a introducerii ei în circuitul european.

REPORTER

QLAHUS - 500 de a n iîmplineşte duminică o Jumă­

tate de mileniu din eternitate primul mare umanist român, Nicolaus Olahus. S-a născut la Sibiu, fiu al Varvarei şi ai lui Ştefan acela pentru care „origi­nea românească, care nu i-a fost niciodată contestată, a constitu­

i t (...) prilej de bucurie şi mindrie naţională" (Georgeta Tana.se)

A îndeplinit sarcina reprezen­tării europene a - spiritualităţii româneşti, pavînd drumurile de

. mai apoi ale lui loan Inochen-.tie Micu - şi ale celorlalţi; ...Afost episcop şi el, dar de Za­greb, arhiepiscop de Strigonia şi mitropolit primat al Ungariei, regent apoi al coroanei- unga­re, acolo .unde cu un: secol mal înainte îancu de Hunedoara tu-

-sese -guvernator. A înfiinţat la Tîmavia un seminar, a cores­pondat şi s-a împrietenit cu E- rasmus din Rotterdam; dar mal cu seamă a scris, mărturisind originea latină a poporului şi a limbii române şi unitatea ro­mânilor de peste tot.- Debutează — ne-ar: părea azi

senzaţional — ca alchimist, printr-un tratat intitulat Procc- sus Universalis, publicat la

Frankfurt, sub pseudonimul Ni- cplaus Melchior în „Muzeutn Hermeticarum".

Opera sa e insă una istorico- etnograficâ şi, în ciuda." unor inerente minusuri (Muntenia îi pare a fi la răsărit de Moldo­va, de exemplu), ea are o va. :loare inestimabilă. In 1536 pu­blică o lucrare despre /Utila şi tot atunci, în mai, încheie jpe- ira sa fundamentală —. Hunga- ria sive, regni, situ, divisionc,' habitu ' atqve oppurtunitatibus în care afirmă latinitatea nea-- .mului său. In 1563 publică, pe proprie cheltuială, la Viena,

-Compcndiarum suac . aetatis Chronicou, o istorie a Ungariei dintre 1464 şi 1558. Moare la Bratislava, la 17 ianuarie 1568.

Nemurirea. lui în conştiinta noastră se va celebra- şi la CIuj-Napoca. la‘ Biblioteca: Cen­trală Universitară „Lucian Biâ- ga“, unde marţi, ,12 ianuarie, o- rele 13,30;. gazdele, împreună cu •Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului şî Biblioteca Ju­deţeană „Octavian Goga“.; or­ganizează un simpozion. Vor conferenţia dr. Mircea Popa şi ■ prof Mircea Cretu.

. Mîrcea ZEICU

Hcro IIIPISCU:„Munca noasttă nu se termină niciotiaîft” (II)

r. —. l-n exemplu benefic Ia noi it constituie Man- deai. * . : ' -;.

— Mandeal e, - fără Îndoială, un talent robust, a. dirijat însă; puţină operă. Am văzut „Falstaff" dirijat de el, cu ansamblul Operei clujene, la Bu­cureşti. Desigur; orchestra suna. dar asta nu e to­tul. Moşul Verdi r îde în Fals taft. dar. nu rîde în Falstaff cum rîde .Rossini în, „Bărbier"„sau : Pu- ccini in HGianni“. Socotesc că aşa trebuie defalca-;

- tâ şifmuncal;viitortilui- dirijor de operă, genuina- . vînd cu totul . alte pretenţii. Ori te dedici operei,-

’ ori simfonicului. Să luăm un Brahms, un Mozart,. Beethoven pe care orchestra simfonică, i-a inter- . pretat sub % de, baghete, una mai bună ca alta. Poţi yeni cu . mici nuanţe, poţi,"'desigur, răsturna tot ce s-a făcut pînă atunci. Dar cînd' construieşti" dirijoral un spectacol de operâ, atunci- acţionează cil totul alte legi, legile dramaturgiei muzicale. Şi dacă dirijorul nu le, cunoaşte, se simte imediat. .

— Să ne oprim asupra ideii de bersonaj. o " — Eu am o meteahnă îngrozitoare. Cînd termin un spectacol şi în seara premierei ocup un loc în sală, e şi singurul moment în caremă pot deta­şa. 'cînd văd greşelile, nu pot să nu mă întreb, „cine-i ăla care a făcut treaba; aceasta?".' Atunci . mi se clarifică multe, cînd priveşti spectacolul .ca orice spectator care , şi-a; plătit biletul, atunci îţi dai seama ce multe lucruri ţi-au scăpat Eu nu îe-las. Mi-a venit ideea actului doi din „Traviata" după premiera de la . Craic.va. v M-am reîntors şl l-am refăcut total şi s-ă jucat aşa Vreo zece ani.:In sală erau'mulţi tineri, deci mesajul a ajuns la cei ce erau direct vizaţi. .

— Scenografia e un alt punct important al con­strucţiei regizorale.

— Există o scenografie de teatru muzical. Lu­mea rîde. cind, afirm acest lucrui dar el evistă. Decorul e personaj implicat. în acti.une şi marii creatori of genului au prevăzut aceasta. V'ă pot da exemple în care decorul spune ce vrea compozi­torul. Iată de ce cred în decorul muzical. Ce e

curios Insă s câ scenografii se feresc de operă ne- dindu-şi seama câ satisfacţiile sînt înzecit mai: mart* decît în teatrul1 dramatic. Se simte lipsa scenogra­filor de operă. La Cluj aţi - avut doi foarte buni' scenografi, pe Silviu Bogdan şl 'Gheorghe Codre%: Cînd încep . să lucrez lâ o opera,- lingă mine stă scenograful care învaţă muzica'aşa cum o invâţ/ %i eu. Există un'fel de teribilism, la Începutul ori-.; cărui -tinăr regizor, de a nu respecta partitura. ”

— Iiitrăm în tendinţele de' modernizare a Unor ' subiecte.' -

— Ani un punct de vedere personal. La Craiova am montat o „Traviata" şi a-ieşit cu scandal. Tre-.

'buie, ca regizor, să treci şi prin asta. Un exem­plu, un soli it vrea să ţină o pauză, să o .mobilez»»' s3-i dea un sens, o, ţine cît o ţine după care ■

'urmează replica. Aici e durata. Cineva spunea câ opera e un .corset de aur . Adică, trebuie să te . încadrezi în respectul total pentru' partitură, Nu-ţi convine, scrie atunci mai bine decît. Mozart, Ver­di sau Puccmi. Wagner Am făcut încercări de acest sen s> în străinătate şimi-am idat seama ' că se poate moderniza un spectacol, o lucrare scri­să acum o îută'de ani, două sute de. ani. fără a-i ştirbi valoarea muzicală. Din acest punct de vede­re, eu- am fost un răzvrătit, m-am certa»cu tot ce poate fi pe lumea asta anchiloză mentală un • conservatorism dus. pinâ la extreme Eu nu sint un vînâtor de greşeli un Beckmesser. In cariera mea am pus unele titluri de două. trei ori în ' viziuni regizorale cu totul diferite. Unele mi-au, reuşit altele, mai puţin. .

— Cum se preîintă noua generaţie de studenţi ctl care Itirrati la /trad^mia de Mu/.irâ clujeană'?

:— Mi-e foarte ('reu să fac o apreciere, deocam­dată sînt foarte cruzi. încerc să-i fac să le placă muzica. Nu numai să o audă ci sâ o simtă, să şi-o apropie, sâ o însuşească ca pe o hrană sufle­tească. (Va urma) -

Deniostenc ŞOFRON

Un ansamblu muzical de nivel internaţionalAnsamblul de suflători „Clasic" al' Filarmonicii

de Stat „Transilvania" din CIuj-Napoca are cali­tatea unei formaţii camerale de nivel internaţio­nal. Octetul de suflători — Szdverdi Marton. Cos- tea Samoilâ (oboi I—II). Hodrea Mircea. Gocan L:viu (clarinet I—II), Kovacs Gdeorghe. Bara bas Bela {fagot I—II), Oprea Vasile şi Lung Dăian (corn I—11), reprezintă un grup de instrumentişti- soli.şti, a căror tehnică individuală şl de ansamblu reflectă un. potenţial muzical capabil de o omogeni­zare artistică de un nivel deosebit. Mai mult da- cît acest deziderat absolut' necesar, concepţia sti­listică clasică relevă, la fiecare membru al acestei formaţiuni muzicale, elemente comune. Acestea, printr-o coordonate muzicală ce atestă Înţelegerea structurii interioare a pieselor, face din Octetul de suflători „Clasic* o formaţie ce poate reprezen- : ta cu cinste arta interpretativă românească peste>

graniţe. Se poate afirma cu certitudine câ An*-' samblul de suflători „Claslc*, clujefiri prin »coalâT

î l apartenenţă/ sc allft pe o . treaptă avansată de .

cucerire a titlului de formaţie camerală modernă. ; A dovedit-o şi succesul avut In Festivalul rMo­zart", despre care revista „Tribuna" scria: .. “An*' samblul —Clasic— al Filarmonicii de Stat „Tran­silvania", afirmat- cu succes şi pe plan' internctio-. nai. a avut în festival o prezenţă meritorie-*. Pre­zentele pe scenele de concert din ţară, elogiile pre- • sei şi mai ales marele succes avut tn turneul d in : Franţa la cel de-al 7-lea Festival de Muzică de ia „Haiit-JUra—1 şi intr-o serie dc alte localităţi, : ne dă dreptul de a afirma că formaţia de suflă- ; tori din CluJ-Napoca merită confirmarea de ansam­blu de stat Iată ce scria, de exemplu, ziarul wVoix du Jura": „Ansamblul de suflători al Orchestrei • Simfonice din Cluj a oferit publicului opere de > Mozart cu o interpretare din cele mai proaspete ţi - sensibile", iar , La Nouvelle Republiquc" menţio- ;

- na. printre a«e laude: „Membrii Octetului de su- fiâtori român sunt artişti cu o sensibilitate şt vir* . tuozitate intr-o coeztuno fărfi greşeală". /

■ ....... EmUU OBAGEA -

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA î

Borfaşi după gratii. GELOZIE ••

: Personajele povestirii: Coloj TToma (Viişoara); Moldovan -Vio­leta Maria şi Pişcorel, prenu­mele lui Oro? Viorel.

: Faptele: Nti ni se pare prea important să descîlcim povestea de dragoste. Oricum, cei doi au tiăit cu MVM. Sigur, pe rînd. In seara respectivă s-a băut virtos, femeia a provocat gelo­z ia lu i Coloj; ducîndu-l pe O.V. la stînă să-şi cumpere ' brînză.

Ş i,iu te aţa, Coloj s-a supărat, a mai băut, s-a ufcat pe piep­tul femeii şi, pînă la urmă, a omorit-o.

Puşcărie lungă

— r,v. —

ULTRAJ

■ Cînd 'e vorba de uniformă — se ştie , —, "nu.. se pedep ;cşte atîţ agresiunea faţă de persoana res­pectivă. cît demnitatea; celui ca­re poartă această uniformă.' Aţa a'fost, aşa este şi, probabil, aşa va fi cit e lumea! Aceste -lu­cruri, se pare, nu le-a înţeles Dumac loan: Din una-n alta, s-a legat de viaţa domnului Danciu Liviu. afiat în serviciu la Pos­tul de poliţie Gilău.

Bilanţul: 4 âni, 7 , luni, şi 2C de zile. ’

O întrebare pentru dumneavoastră

Am început acest „serial* sub bune auspicii. Despre băni am discutat cu dumneavoastră oa­recum liberi, din apropiarea fe­nomenului, despre putere _ din ■■■ interiorul fenomenului, neizbu- : tind să ieşim din captivitatea ei. a puterii, ceea ce de altfel a adus argumente ideii iniţiale: ' dialogul cu personajele scenei: despre rolul banilor, al puterii ; şi despre iluzie în viaţa lor. Am aiuns la'finalul acestei între­bări: . . . iluziile? Am avut mai; multe tentative de dialog pe. această temă eşuate însă, din mo­tive diferite Rămin însă „iluziile*1 i mele, ale omului încrezător în mirajul presei, despre r care do­resc să vă vorbesc de această dată. Ştiu că îmi asum o misi-i une dificilă, aceea de a-mi co-• borî uşor şi oarecum demodat. ancheta la o simplă confesiune. ; Dar cum sînt o piesă a jocului, ■ de această dată ■ voi face sin- ‘ gură tabloul'final. Fireşte că nu ţ

voî epuiza subiectul, el se va constitui mai degrabă ca o pro­vocare.

Deci, de ce nv> doriţi, domni­lor, să discutăm despre iluzii? Pentru câ tocmai le-aţi părăsit epuizaţi: de donquijotism, pentru

bine lipite ţie tărîmul sigur al banului. Dar toţi voi* şă trăiască în această lume în . perfectă ar­monie cu ea. Despre ce fel de iluzii să discut cu tînărul stu­dent la sculptură pe care-1 aş­teaptă acasă o Soţie, copii iar ,în viitor . . . economia de piaţă? Despre o bursă în străinătate.

Banii, puterea sau iluziile? (!!!)că vă sînt unelte' ale muncii, ca* iepuraşii în pălăriile scamato­rilor, sau pentru că trăiţi în in­teriorul lor, le numiţi speranţe, lucraţi cu entuziasm convinşi >câ

un atelier spaţios, bani pentru familie . .. , despre artist şi con­diţia lui? Despre ce fel de iluzii

:să discut cu bolnavii îngheţaţi pe patul spitalelor, cu medica

veţi învinge deşertăciunea? Unii' care nu au ace . pentru - seri i amai cred că vor reuşi în viaţă singuri, alţii depun bani Ia „Ca- ritas“, alţii „construiesc11: siste­me filosofice, docţi analişti po­litici cred că ei mişcă piesele regeşti pe tabla de şah, preoţii visează viaţă veşnică, proaspeţii proprietari îşi, cred .picioarele

sau cu bătrîna parai i da a ca- ’rei pensie intră într-o cutie de : chibrituri?' _ :

Un copil crescut la orfelinat a suferit îndelung de loame; a- juns mare bancher îşi cumpără singur mîncărea zilnică să fie sigur că o poate obţine şi nu

ASOCIAŢIA PENTRU PROTECŢIA

CUMPĂRĂTORILOR DE AUTOTURISME

e O M U N I C Ă Tîn legătură cu Procesul Autoturismelor,, comuni-,

căm membrilor următoarele: CURTEA SUPREMA» DE JUSTIŢIE, SECŢIA CONTENCIOS ADMINISr TRAI IV, la termenul 16'decembrie 1992, deşi a admis recursul Guvernului, n-a îndrăznit să ne respingă acţiunea noastră , justă, 'ci şi-a menţinut hotărîrea ilegală de a trimite cauza' spre soluţio­nare la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, cu in­tenţia vădită de a tergiversa , soluţionarea ş ia - i. face pe membrii noştri să-şi retragă, sumele depu­se la CEC, spre.a absolvi Guvernul de obligaţiile legale care-i revin. Din păcate,aceastale-a reuşit şi din numărul de ,843.619 cumpărători auto men­ţionaţi de . Ministerul Finanţelor, au mai rămas circa 25.000. . .' Asociaţia noastră nu consideră lupta încheiată,' cererile şi; intervenţiile noastre'juste vor reuşi. In , acest scop menţionăm că am solicitat PROCURA­TURII GENERALE, eu nr. 40 427/1992. casarea sen­tinţei CURTU SUPREME DE JUSTIŢIE ca nete- meinică ?i nelegală,, iar PARLAMENTULUI i-am depus un nou -memoriu şi un proiect de lege, prin care tuturor cumpărătorilor de autoturisme, care pînă !a 01. XI. 1990 au achitat preţul integral său parţial al unui autoturism, să Ii se livreze maşinile.

cumpărate fără a mai achita vreo diferenţă. ME­MORIUL s-a înregistrat la SENAT, sub nr. 3760/ 04: 11. 1992, iar la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 771 din 30. XI. .1992.

In audienţa, din 17 decembrie a.c. la CAMERA DEPUTAŢILOR, d-l. RADU BERCEANU, în cali­tatea de vicepreşedinte al Camerei, ne-a promis că în luna ianuarie 3993, .-proiectul nostru de lege va intra în dezbaterea,‘comisiilor forului legisla­tiv. Concomitent, proiectul nostru de lege s-a de­pus la PREŞEDINTELE ROMÂNIEI (înregistrat sub nr. 18.009/16. XI. 1992) si la Guvern (nr. 17/4258/

; 01. XI. a.c.) > -în plus, pe linie judecătorească vom soicita in­

stanţei .de-trimitere aplicarea prevederilor art. 144 din COKSTITUT1E şi trimiterea dosarului la CURTEA CONSTITUŢIONALA, organul de, control judecătoresc suprem al ţârii, care va decide ne -

.. constituţionalitatea Hotăririi Guvernului, dată în aplicarea LEGII nr. 15/1980. \ ' ■

Cu această ocazie urăm tuturor membrilor, citi­torilor şi membrilor familiilor acestora „LA MULŢI ANI11 şi un an care să ne aducă la toţi,, de MOŞ CRĂCIUN, maşină dorită.

înscrierile în Asociaţie se vor face în continua­re (tel. 136913, Şerban). Cotizaţia pentru 1993 se va comunica după ce va.fi stabilită de Comitetul Asociaţiei în cursul lunii ianuarie 1993. ‘. Precizăm că ziarul „Adevărul11 de Bucureşti va fi dat in judecată pentru calomnii la adresa Aso­ciaţiei. , ' . ,

- Preşedinte. . ; .Cot. iiig. Ştefan CIIIŢESCU

BLOCUL.... . FERICIRII"în luna mai 1992, Comitetul asociaţiei de loca­

tari Liviu Rebreanu 40 a solicitat RAAIFL repa­rarea instalaţiei de termoficare, deoarece blocul fiind vechi de peste .20 de ani, conductele, care nu au fost nici măcar verificate în timp,' sînt sparte, locatarii blocului fiind nevoiţi de ani de zile să reziste în timpul iernii la temperaturi de D—10 grade, iar cei de la etajul IV nebeneficiind de apă' rece, cu toate câ atît taxele pentru încăl­zire centrală cit şi, pentru apă sînt plătite • lunar de liecare locatar în parte. La un interval; de şase luni.de la- solicitarea reparaţiilor, mai bine zis ta snrşitul lunii noiembrie, de la RAAIFL s-a prezen­tat o echipă de muncitori care au constatat că trebuie reparate in primul rînd instalaţiile sani­tare din trei apartamente de Ia-parter. La două dintre acei tea s-au efectuat reparaţiile de rigoare, doar că scoicile WC au fost lăsate săptămîni în şir în mijlocul băii celor doi locatari pe motiv că punerea lor la loc nu este de competenţa in­stalatorilor, timp în-care. prin canalele desfunda­

te, şobolanii şi-au făcut apariţia în apaitamentele oamenilor. Neavind încotro, cei doi locatari şi-au pus pînă'la urmă, cum .au putut şi cum au ştiut ei,

' scoicile WC la loc. După „repararea" instalaţiei sanitare din cele două apartamente, lucrătorii RAA­IFL au dispărut, situaţia din bloc râmînînd mai departe aceeaşi.'Au apărut însă din nou cu cîteva zile înainte de Crăciun, pret nzînd preşedintelui şi administratorului semnarea devizelor de plată (lu­cru care ar fi fost firesc după terminarea întregii lucrări) si afirmînd că ei nu pot finaliza re­paraţiile'pînă cînd „şeful11 nu le trimite un apa-

' rat de sudurăi Avînd în vedere „promptitudinea" celor de la RAAIFL, ai cărei chiriaşi sînt loca­tarii de *pe str. Liviu Rebreanu 40, n-ar fi de mi­rare ca acel aparat da sudură să fie trimis de Paşte, astfel încît instalaţiile sâ poată fi repara­

ţ ie pînă ia Crăciunul. viitor. Că cetăţenii care lo­cuiesc în acest imobil suferă în continuare, de un frig cumplit şi de lipsă de apă rece, că nu este exclus ca într-una din .zilele geroase ale iernii să In îngheţe caloriferele în casă, asta , este o . proble­mă care nu interesează RAAlFL-ul.. Dar atunci pentru ce mai plătesc oamenii chirie şi cheltuieli comune? M. T.

este mai mare fericire pentru el decît masLt de prînz. Deci, cît de puternici sintem? Banul,' ce facem cu el? Acte de carita­te? Sînt iluzii. milionarii noştri îi „sponsorizează11 pe bătrîni cti ci te o banană în ajunul Anului Nou. Angrenajul. în care ne miş­căm face ca o,mînă întinsă cui­va să fie o: mînă retrasă altuia, banul care lipseşte dintr-un bu­zunar să se afle în altul, pute— rea unuia se ridică întru slăbi­ciunea , altuia, iluzia întru de­ziluzie., Nu • ne putem uneori sprijini pe prietenie, pe părinţi, pe rugăciune, nici pe noi în'ine. Ceea ce pare creştere poate f i descreştere, ee’a ce pare bine poate h rău, adevărul minciună, e ienţlalul. e'emer.; Întîmplarea devine destin, hoţul om de afa- cjri, nebunul cartierului politi­cian de profesie, ateul se creşti­nează pe drumul spre America^ îndrăgostiţii ie tinereţea Iui Mar-c proaspeţi şefi de partide.

Să punem la locul lor omul. ba­nul, puterea. Dar mai ales să nu ne facem iluzii, că am cîştigat ceva pierzînd din sinceritate, iu-- ciditate, bunătate şi dragoste; Orgoliile, prejudecăţile nu ne sînt străine şi despre acestea aş dori să. reluăm dialogul, lăsînd practica delicată şi discutabilii a monologului. Deci, rubrica „O întrebare pentru dumneavoas- tră“' vă a.şteaotă în noul an mai deschişi şi; pe c ît; se poate, mai lipciti de orgolii şi resenti­mente. '.

Daniela MARGHITA S

S.O .S .— tALUIUL RÎULUi

SOMESÎncă anii trcţcuţi, seinnalnm

în presa, locală că malul, (talu- zul) rîulul Someş, . cedează la punctul . dintre Teatrul Maghiar şi pasarela aflată în amonte, cu cîţiva zeci de metri.. în prezent; rocile care fusese­ră prinse, intre ele cu ciment se sflă urnite- o bună parte din ele , afllndu-se în apă. Viiturile provenite din topirea zăpezilor (la pnmăVară) pot mătura :totul, reclamînd şi mai multe chel-

. tuieli.Dacă la timpul său se făceau

reparaţiile,. cneltuielile erau mi­ci, Nu turcul plăteşte, ci noi toţi. . . . ; ... - .. Cineva nu şi-a făcut datoria şi ar trebui, să. se afle cine este. Nil vinovaţi căutăm, ci preve­nirea unor cazuri similare,

N-am parcurs , î n t r e a g a porţi­une a Someşului care curge prin oraş şi nici a Canalului z i s

al „Morii11 care a dat atîtă bă­taie de cap cu a c o D e r i r e a lui pe unele porţiuni centrale.

în oraşele mari, astfel de ne­glijente şi altele, conduc la fa­limentarei urbei: cheltuielile nu mai pot fi acoperite din înca­sările de la cetăţeni.

Se gîndeşte cine trebuie la toate acestea? X. Y.

Baza fu ra jeră —■ hotărâtoare pentru asigurarea producţie i an im aliere (II)

El Convorbire cu ing. Vasile 1IUZAN, D.G.A.A. B9

“ Evistă o situaţie critică la furajele pentru porci şi Tăsări?.

" Greutăţile întîmpinate în aprovizionarea cu nutre­ţuri concentrate la pasări şi porci a dus la înregistra- - rea unui procent scăzut la ouat şi acumularea unei ma­se corporale zilnice economice. Alăturînd ,acestei situa­ţii preţul ridicat al nutreţurilor concentrate este lesne de înţeles cum s-a ajuns la un cost de producţie ce face presiuni marî asupra preţurilor de desfacere către con­sumatori şi are efecte negative în-rezultatele economice. Sint greutăţi determinate de lipsa cerealelor necesare, producţiei'dc nutreţuri combinate. Vom importa cereale pentru producerea de nutreţuri concentrate şi unele can- tităţi. de materii proteice, situaţie ce va; permite conti­nuarea unei activităţi de producţie la'societăţile comer­ciale pentru creşterea păsărilor şi porcilor cel puţin la nivelul actual. Este,de reţinut faptul, că producţiile ac­tuale.-trebuie să, crească simţitor la toate speciile, motl-

. vot dc necesitatea asigurării unei oferte de . produse oni- fnulij.ŢC pe.pjfjţfi .din producţia judeţului, cel puţin la ni- •• velul cererii, In acelaşi tinip, costurile de producţie tre- t>uic si scadă, f'ca - acestea'-' fr ;p<ă't5^ezi<sta 'cohcurenţei

produselor similare din import ale căror preţuri pot fi mai mici decît la produsele din intern. ^

— Ce sc prevede pentru anul viitor?— Pentru creşterea animalelor şi realizarea producţii­

lor prevăzute de program pe- anul 1993, la nivelul jude­ţului se. vor mai cultiva, pe lingă cele 226735 ha, încă -560j0 ha, re.pc-ctiv 20 la sută din suprafaţa arabilă a Judeţului, Avînd în vedere câ din producţia de porumb boabe, ovăz, orz de consum pentru hrana păsărilor şi porcilor se realizează în gospodăriile ţărăneşti cca. 90.000 tone, rezultă câ suprafaţa pentru obţinerea furajelor nu -mai poate spori şi. că trebuie găsite alte căi pentru creş­terea producţiei. Soluţia este sporirea producţiei de fu­raje de pe terenul arabil cu cel puţin 50 la sută prin elemente tehnologice de prelucrare a solului ■ şi utiliza­rea în medie, pe hectar a 150 -180» kg. îngrăşăminte chi­mice substanţă activă. Acoperjiea nevoilor de. cereale in cantităţi <le 90—120.000 tone pentru producerea'nutreţu­rilor concentrate, în special pentru păsări şi'porci nu se poate face din producţia juleţului.' (De altfel, pentru a- .ceste nevoi, şi în nnii -anteriori, s-au adus cereale din zonele.;dc .sud . ale ţării),. Apreciez că este necesar, ca în activitatea^de -ţ>rodttcer« nutreţurilor combinătie, cel

puţin incepînd cu recoltă anului 1993, să aibă loc im­portante îmbunătăţiri. Trebuie produse nutreţuri con­centrate pentru păsări şi porci care sâ răspundă cerin­ţelor biologice ale acestor specii, furaje cu care să se poată realiza performanţe de producţie Relaţiile între producător şi beneficiar să se bareze pe contracte fer­me, cu ciauze speciale privind cantitatea, calitatea, rit­micitatea de livrare şi răspundere pentru pagubele ge­nerate de nerespectarea prevederilor contractuale, iar li-' vrarea să se facă numai cu plata asigurată

— Curr. -pot fi sprijiniţi producătorii particulari?— întrucit zootehnia şi elementul ei inseparabil, pro­

ducerea furajelor, nu se 'pot realiza decît în contextul general al dezvoltării producţiei agricole, este necesară găsirea unor soluţii pentru aproviz onarca producătorilor particulari la nivelul comunelor şi satelor cu produse chimice, inclusiv îngrăşăminte şi .alte produse necesare. Se impune, de asemenea, sprijinirea producătorilor agri­coli de .către societăţile comerciale prin repunerea în funcţiune a parcului de maşini şi tractoare şi cele spe­cifice producerii furajelor, ca să se poată executa o ga­mă mai largă de lucrări mecanice impuse de procesele tehnologice şi cerute de producători. Realizarea acestor obiective nu este uşoară, dar nici imposibilă. La înfăp-, tuirea ior.trebuie să-şi adusă contribuţia toţi inginerii, de la centrele agricole, de la Direcţia agricolă, societă-

. ţile comerciale de.mecanizare şi mulţi alţi factori,.inclu-.; . siv statul prin subvenţionarea unor produse. Cînd se vor

crea condiţiile necesare realizării acestor obiective va .' hotărî numai timpul, cit de aproape este acesta depinde

de politico agricolă a Guvernului,,simpla dorinţă nunor.' factori nc-fiind suficientă. • ‘ .

‘ V 1 ion HliS

Ja GINA 5 ADEVĂRUL DE CLUJ

Protecţia muncii - drumul spre o realitate cotidiană|La prima vedere; „protecţia muncii" este o sintagmă

ţine de-trecut, ceva între uri zîmbet şi o semnăturăo fişă. Asta la prima vedere. Dar felul cum a fost

[îalizată problema protecţiei muncii în şedinţa delega­şi permanente a Consiliului judeţean anulează orice Intativă de bagatelizare a ei. . 'lin mod premeditat informarea prezentată de domnul Ispector şef Laurcnţiu Şerdean — Starea protecţiei luncii în unităţile economice din judeţ •— a mers pe legativ’', In toate 'domeniile de activitate — sector mi- ler, metalurgic, chimie, transport şi distribuţie a gaze- |r naturale, alinientar-ăgricultură, forestier-exploatarea .

inului, construcţii, administraţie locală. La mina Iară au înregistrat două accidente mortale în subteran, la Iriera Poieni un accident mortal ca urmare a manipu- |rii necorespunzătoare a explozibilului. Există condiţii

muncă deosebit, de grele la „Industria sîrmei" Cîm- |a Turzii, S.C. „Casirom“. S.A. Turda ş i. „Carbochim" lui-Napoca. prin mari degajări de noxe, consecinţă a ţetanşeităţii. instalaţiilor tehnologice şi a lipsei sau Incţicnării defectuoase a sistemului de ventilaţie. La lelăria electrică I şi II Cîmpia Turzii noxele de la |ptoarele electrice sint de 2 ori peste normele; admise:

„Casirom“, în diverse. faze ale producţiei, noxa de ; Irbură de siliciu este de 3—5 ori peste limitele admise, • |r bioxidul de siliciu intre 5—10 ori peste limita admi-

aici existînd două proiecte de modernizare, unul pen- | . secţia produse refractare, care ar fi neees'tat 235 mi- parie lei, iar altul pentru secţia, carbură de siliciu 58 '.

■ milioane le i..., în 1991—’92, fiind alocate 10 milioane lei, suli.'iente pentru repararea instalaţiei de ventilare. La Terapia se înregistrează cel mai măre număr de incen­dii si ex'ploziii din judeţ, există un program propriu, de protecţia muncii, dar nu sa.dispune de aparatura de a- vertizare prevăzută de niorme pentru detectarea în at­mosferă a acidului cianliidricJa instalaţiile de ciânurare.

. La nivelul judeţului- există peste 350 km de conducte, de diferite tipuri, pentru .transportul şi distribuţia gaze­lor naturale. cu termen de exploatare depăşit. In con­cluzie: nu se cunoaşte suficient legislaţia referitoare la protecţia. muncii, reparaţiile se execută necorespunzător, lipsesc materialele de calitate şi, mai ales lipsesc fon­durile necesare modernizării instalaţiilor, tehnologice.,

Starea protecţiei muncii este. apreciată în funcţie de condiţiile de muncă şi potenţialul’ de accidente şi îm­bolnăviri profesionale. Comparativ cu anul 1988,. a scăzut numărul accidentelor mortale (de la 17 la 12), al invali­dităţii (de la 25 Ia 11), al incapacităţii temporare de muncă (de la 976 la £63), dar. asta nu înseamnă aproape nimic,, deoarece a scăzut mult şi-producţia. Nici statis­tica îmbolnăvirilor profesionale nu este edificatoare: da­că înainte exista un „barem" al acestor îmbolnăviri, a- cum, ameninţaţi de" şomaj; oamenii ezită să-şi declare o boală provocată'de condiţiile de muncă.; Datele prezentate au fost completate cu diverse aspec­te de către invitaţii la.această şedinţă: domnul dr.-I..De- canovici, .şeful" Centrului de medicină preventivă al' ju­deţului Cluj, domnul Andreica Şamoilă, directorul Agen­

ţiei pentru supravegherea şi protecţia mediului, doamna dr. M. Condor, de la Direcţia sanitara a judeţului Cluj.' In discuţiile purtate s-au semnalat următoarele aspec­te: legislaţia actuală - neglijează avizul Inspectoratului

: pentru protecţia muncii, situîndu-1 pe ultimul loc. Jn Consecinţă sint o serie de unităţi economice — nu numai' privatizaţi — funcţionează fără acest aviz; colaborarea

• stabilită cu Centrul de medicină preventivă poate suplini această carenţă; se impune. o disciplină mai severă la locul de muncă; legătura organică • protecţia muncii — protecţia mediului; relaţia muncă în ’mediu toxic — spor

; la salarizare; -autenticitatea determinărilor calitătii me­diu tui: aşa incit să nu existe diferenţe — in funcţie de interese — între două determinări; depistarea tuturor ca­zurilor de îmbolnăviri profesionale si cuprinderea iorm statistici; efectul noxelor „peste s?ard“; colaborarea Con­siliului! judeţean : cu consiliile locale-din .punctele-, ne­vralgice" din judeţ: Cimpia Turzii. Turda. Dej. , , . ' ţlntrucît problema protecţiei muncii implică ojsurhăde-

asp3cte adiacente şi pentru că pînă acum nu, a existat o; reala colaborare între factorii care ‘ vizează protecţia muncii şi cei ai protecţiei mediului, pentru sfirşitul aces- ; tei luni. este prevăzută o întîlmre' a membrilor delega­ţiei . permanente, ai Comisiei de scecialitate nr 6 a Con­siliului judeţean, reprezentant! ai Inspectoratului pentru protecţia muncii. Centrului de medicină preventivă. A- genţiei pentru supravegherea: şi protecţia mediului1 Di­recţiei sanitare. Clinicii de boli profesionale, conducăto­rilor de unităţi economice şi; primarilor din. localităţile amintite, spre ă găsi soluţii concrete, viabile.- pentru a-

‘ ceastă mare problemă a protecţiei muncii, care înseam­nă, de fapt, sănătatea şi viaţa noastră. Flavia SERGIUE

•rmâti din pagina l-aIVrem o guvernare spre şi in normalitate’

[CKSTEI.V-KOVÂCS PETER: „ i i î n c e r c ă m s ă ’

pl că şi judeţul Cluj va trebui găzduiască elevi în: .tabere

alare sau jn alte. spaţii. în şpi- itul generozităţii dovedită întot- pauna de poporul; român. Cunos- jt la Cluj mai degrabă ca om ;

lind. d-l ministru Liviu Maior la dovedit. în declaraţiile sale, larte hotărît în a produce schîm- "irile amintite şi altele în des- Isurarea procesului de învăţă- lint din România, pentru a-1 a- lioe la nivelul , standardurilor

europene. De altfel, a precizat dînsul, nu tot ce s-a făcut pînă acum a fost rău. E''destul'-să-i amintim ?n acest sens pe cîştigă- torii olimpiadelor: internaţionale, la concurenţă cu elevi şi studenţi din ţările avansate/ pentru a

. constata nu numai că se nasc '•o- pii dotaţi în România,'ci şi că . învăţămîntul din ţara noastră a dat şi altceva decit rebuturi inte­lectuale; .

mizează mult pe factorul naţio-’ nai dar, totuşi, ceea ce deosebeş­te pe adepţii „Cercului 'Liberal1*: de ceilalţi este faptul că ei por­nesc de la libertatea individului,: de-la posibilitatea liberei asocieri, deci nu doresc'(cum să zic?) „să intre de-a valma", să fie, carac­terizaţi prin această - apartenenţă etnică. - ■

I.: Cum vedeţi, *totu$i. în pers­pectivă. viitorul partidului'.’ . -.

E.K.P.: Acest lucru s-a spus de mai multe ori şi nu numai din partea liberală. . . Există o situ-' aţie în ţară a minorităţii maghig-. re care face necesară existenţa

acestei uniuni pe baze etnice, ca­re are şi - scopuri politice. Acu­ma este o tendinţă destul de pu­

ternică în cadrul U.D.MR.-'ului, la care „Cercul Liberal" a ade-

t-rat:, să se despartă foarte clar din punct de vedere organizato­ric latură politică şi latura so­cială. Să fie despărţite compe­tenţele ... Să se despartă rolui (ie om politic de cel de organizator social, der promotor al mişcării

" culturale,: de învăţâsnînt,: de ce- lelolte. . . - ■ ' ■•. '■ -

-'-li' I.: Eu văd U.D.M.R.-ul cam aşa, deci aşa simt: „bătrînii“ tre­

buie să „picc“, iar tinerii să se ridice din poziţia „a dona*!.

E.K.P.: Sint; convulsii în, U D; M.R, şi de generaţie şi . în con- , ducere. Ne putem raporta stilul

• de conducere sau la concepţiile asupra problemei naţionale, («ie sociale../ Deci. este o luptă pen­tru putere! Domnul Domokos Ge- za nu a demisionat, dar nu va solicita să fie . reales, domnul Szcics a spus de mai multr* hrl că nu mai doreşte să ocupe tunc-

; ţii de conducere, deci este clar Vcă ; la Congresul * din ianuarie se 'va forma b nouă echipă, care îsi va avea programul ei; ceea ce es­te normal. Acum sint regrupări in cadrul U .DMR -ului şi sînt convulsii, dar cred câ este ceva de înţeles. •

- F E L IX " s.a. S O C IE T A T E DE A S IG U R A R E -

R E Â S IGURARE C L U J- N A P O C A ,Str. Memorandumului nr. 23

Societatea de asigurâri-reasigurari "DÂCIA-FELIX" S.A. oferă regiilor autonome, societăţilor comerciale,

societăţilor mixte, firmelor particulare şl altor persoane fizice şl Juridice, '

posibilitatea încheierii unei game largi de asigurări, din care menţionăm:

0 Asigurarea bunurilor din gospodărie pentru pagube produse de incendiu şi alte calamităţi precum şi pentru cazurile de furt prin efracţie;

B Asigurarea clădirilor 5 ! altor construcţii pen- trupagube produse de Incendiu şi alte calamităţi;

« Asigurarea mijloacelor circulante materiale ca: materii prime şi materii auxiliare, materiale, semifabricate, produse finite, mărfuri, obiecte de Inventar etc.;

m Asigurarea maşinilor, utilajelor şl Instala­ţiilor. pentru cazurile de avarii accidentale:

83 Asigurarea mărfurilor pe timpul transportului extern (import-sxport);

® Asigurarea autovehiculelor pentru avarii al furt; - ®

a Asigurarea de răspundere civilă legală.Societatea "DÂCIA-FELIX" S.A.

încheie asigurările solicitateJa tarife de prime avantajoase.Pentru obţinerea de informaţii suplimentare, tn

vederea încheierii asigurarii, vă puteţi adresa direct societăţii "DACIA-FELIX” S.A., ia telefonul:11.44.33 interior 164; telefax: 11.79.36

Firma germană GABOR- REISENface sâptâmînal

Plecarea din Ciuj-Napoca. informaţii la ţei.1 5.45.03^ între orele 10-13 şl 17-20 fartoev

SOCIETATE COMERCIALA ^vinde făinâ dc grîu import Ungaria BL 80, pret■40 Ici.kg. - -■ . ... .

Telefon-13-15-71, dupâ ora 20,00. (37237)

CANORA

Angajează urgent:O contabil ® mecanici auto ® tinichigii auto. (37186-A)

S.C. VITÂDULCI S.A.

Organizeata, în data de 12 ianuarie 1993, ora 10,00, licitaţie în vederea asocierii pentru un spa­ţiu de producţie de 750 mp. situat pe str. Traian nr. 44 (laboratorul II). .

-■■-'Licitaţia va avea loc la sediul societâîii din str; iuliu Maniu nr. 34, de unde pot fi orocurate ş! aife informaţii pentru cei interesaţi.

-CAMERA DE COMERŢ Şl INDUSTRIE CLUJ

AGER - FILIALA CLUJpnn

S.C. „ in t e r m e d ie r i , c o n s u it a n Yâ , ASISTENTA NAPOCA'- ’S.R.L. *

. Anunţa, pentru cunoscătorii de limbă enaJezâ, orqanizarea unui curs de coresoondentâ comerci­ală în engleză (36 ore), începind cu.18 ianuarie 1993.

Infcrmat:i la sediul societăţii comerciale, Cluj-, Naooca, B-dul Eroilor nr. 2, cam, 23, telefoanele ’ 1-13-51 sau 11-17-43, inieiior 163 şi 149. (4)

SOCIETATE

® angajează confecţionări îm brăcăm inte 0 f lă jn chirie spaţiu utilat pentru confecţii îm ­

brăcăm inte sau alte activităţi.

Informaţ i telefon 13-98-51, înfre orele 17-21. (37161)

; S.C. „TIM EA" PRODIMPEX S.R.L.

angajează O Confecţionore îmbrăcăminte • Şofer cat. 8, C 9 Cumpără maşină dc croit, i Telefon 15-58-74, 2ilntc orele; 16-20. (37305)

S.C. ELECTRO BRILL S R L. CLUJ-NAPOCA - str. S :gismund Todută nr, 16 ~ Execută urgent ?i de calitate firme şi reclame

luminoase. Telefon 11 -72-91; 15-19-94. (36535)

S C. „HOŢIM " S R L. C lU J ? Organizează excursii în Ungaria, cu plecare

luni si ioi. Preturi avantajoase. Informaţii: str; Fabricii rr. 2, BL Y. sc.'II. Telefon 15-31-14 (orele 11-17). (37190)

S.N.C. „CORCEA" AUTO SERVICE- ■'. - # angajează

® un tînichiaiu auto ' - ' © un vopsitor auto. Str. Meteor nr. 27, intrarea prin spafe. (36584)

/VW™ ^ S . C . ROM-VELO Ş.R.L, CLUJ

Vinde şi primeşte comenzi pentru toate tipurile .de anvelope fabricate în fara (autoturisme, auto-; camioane, tractoare, utilaje). .

Informaţii Depozit Calea Bac'ului 1 - te^fon 18 42-76, Bîlc loan, telefon 15-02-04 si 16-13-33. (37184) ' .

CANORA

. Vinde orîn magazinul din B-dul Eroilor nr. 10: (St unelte de mînă (truse chei) ® oiese Mercedes O acumulator auto ® anvelope auto. (37186)

S.C. „HOLRO" S.R.L, Vinde en-gross margarina „Karaat” , import O*

landa, adaos comercial „0". Telefon "46 75-44; (35310)

ŞCOALA DE ŞOFERI PARTICULARA cu sediul în str. Bucureşti nr. 83, ap. 15

Organizează o noua serie de şcolarizare con­ducători auto categoria B. cu înccperc imediată. Preţ 29.000 lei.

Informaţii; ia telefoanele 14-66-52 şi 1 1-47-37. (37249) .. , ,-w .- ■;

^ d e v Ah u l d e c l u j sPAGINA 6

SOCIETATE COMERCIALA ROMANO-AUSTRIACA PARTICULARA

cautâ agent comercial pentru vînzare şi montare instalaţii de încuiere de înalta siguranţa.

Condiţiiie cerute? cunoştinfe de limba germană, vlrsra 25-40 ani, minim 10 clase (studii superioa­re binevenite), ţinuta îngrijită, cunoştinţe de lăcă- tuşerie sau de tehnică in general, carnet de con­ducere (eventuc! maşină).- Oferim climat bun de muncă, plata dupâ efor-

fui depus, şcolarizare de specialitate.Relaţii lâ telef. 14-56-88; (14-51-86; 16-24-76)

sau la sediul firmei, cart. Mărăşti, str. Anina 1 , BL A-A2, apt. 35 (la podul de pe str. Fabricii de 7ahâr), Intre orele 9,30-18. (3b2Sl)

SOCIETATEA COMERCIALA U.C.T. S.A.cu sediul în localitatea Turda

str. 22 Decembrie 1989 nr. 12-C, jud. Cluj

Vinde, ta licitaţie, utilaje specifice industriei chi­mice, disponibilizafe din instalaţii. / .

Licitafia are loe în fiecare mărfi, începînd cu data de 5 ianuarie 1993, pînă la epuizarea ofer­tei. ' / ; \--

Detalii tehnice | î alte informaţii la secretaria­tul societăţii.

-Telefon 31-29-20; fax 31-35-44; telex 31265. (35166}.; ; > ^ :

BANCA AGRiCOLA-S.A.- SUCURSALA JUDEŢEAN A CLUJ

vinde prin licitaţie Autocamionul I.F.A. tip W 5H L (Diesel), an, fabricaţie 1987, capacitate cilindrica 6560 cmc, capacitate de transport 53 to. -

licitaţia se organizează în data de 11 ianuarie 1993, orele 10, la sediul B.A.-S.A. Cluj din Piaţa Unirii, nr. 7, etaj III, camera 80. (1975)

EUROcom electro ceriter ClUj-Nepoca, pta Muzeului 5

fBggfl- ; telefon* 033/111963, -145219 jIIÂngajeazâI} — ingineri, economist! pentru ' Iî --- ------ comorcjalizare & gestionare electronice 1Neerinte: cur.0£tint© în activitatea comerciala, operare s >.“p<rccrTiputer, o limba străină, permis de conducere , >se asiqura: munca interesanta, cadru placul, f ietribufie stimulativa

î ^SlSlisDE^ ,a magazin; joi 7 ian. 1993, ora 10.00V.-.-... W.A • ....... . • .....■VV

s n c

Roagă clienţii ce nu şi-au retras I marfa de la raionul de Consignaţie, [să se prezinte în zilele de :

7 Şl 8 ianuarie 1993, între orele 14-17, la magazinul

firmei din str, 22 Decembrie 137.

^ M ic r o in f o r m a t ic a = S R L

Tn colaborare cu Centrul de Pregătire în Informatica, sub egida Comisiei Naţionale de Informatica,

QLgaalZgflZS. începînd cu date de i i Ianuarie 1993, cursurl de forin are anallştl- proaramatorl aalstentL pentru calculatoare compatibile IBM-PC.

Cursurile eu durata do 10 saptamîni, se desfăşoară zilnic §1 sînt orientata spre utilizarea calculatoarelor IBM-PC. ' ; ’

Tematica, în conformitate cu cea stabilita de Centrul de Pregătire în Informatica cuprinde:

e sistemul de operare MS-DOS• editoare de texte • sisteme dogestiune a bazelor de date dBase• mediul de programare Turbo -Pascal 6.0 « programe utilitare.

Diploma de calificare se acordă pa b azii do examen de către Ministerul învăţămintului ţi Centrul de Pregătire în Informatică Bucureşti. Taxele de participare se pot achita în rate (participanţi in- dt/iduall), sau prin virament.

Informajll fl înscrieri ia sediul firmei, str. ob­servatorului bloc OSi, etâj 1 şi la telefon ;

" ^ 1 1 ^ 3 3 . ^ 2 1 0 )

HELTAl SSL

CURS DE LIMBI STRĂINE16RMAHÂIN6LEZÂ - v : . .. "j.'-; MAGHIARĂ. v ^

CURS INTENSIV DE-9 SAPTAftlNf ' tt IANUARIE- 13 MARTIE 1993

Înscrierile se fac pe str. clinicilor « . is, ^

iMTRF 5-9 IAMARIE 1993, 0RFLE 16-19

14 C£fi£R£A DVS. ORGAMZiM CUFiSUFII SI IA SFlnS/TUl SÂPTÂNhH

re|ie ~împuterniciţii mandatari, din

partea statului, v organizează concurspentru ocuparea postului de ,

m director general fii ia s .c .*textilaROMÂT" SA. din CluJ-Napoca (fosta

I.M.Românla Muncitoare) str. Salcîmuiui nr. 37. Solicitanţii vor depune cerere la secretariatul

societăţii pîna la data de 15.01,1993.S.C.-Textila Romaî" s a Ciuj-Napoca

organizează concurs pe data de 18.01.1893, orele 9, pentru ocuparea postului deB inginer (aublnglner) energetic B pentru

activitatea mecanb-snergetică. Relaţii suplimen­tare la telefon 16.25.38 - biroul personal..

...... în i .........- -(37293)

lIB U l E a g LTD

IMPORT- EXPORT COMPANY

următoarele produse:O televizor color ALPHA, diagonala

61 cm, fara telecomandă, Import Moldova, pret 141.000 lel/buc. ' .

© margarina TOPAAS, cutii soo' g,Import Belgia, preţ 750 lel/kg;

® VOpsea Ulei pentru tîmp&rla bidoa­ne de 3-4 kg, Import Rusia, preţ 420 lel/kg; r

• elevatoare electrom ecanice pen­tru autoservlce, import Rusia, pret 410.000 lel/buc. *La toate produsele, adaosul comercial

este 0%. Relaţii la sediul firmei din s t r a d a E .R a c o v I t S n r .4 7 ,

tel.: 13.27.32 ; 13.67.19

s.c. Asigurare - reasigurare “Dacia FeiSx* s.a.

selecţioneazăpentru a lucra în cadrul societăţii, cît şl a unor societăţi mixte stabilite în ţară şl în străinătate, cadre cu studii superioare sau medii, sub 40 de

ani, cu cel puţin 3 ani de axperienţă profesională în următoarele domenii de ac­

tivitate: ,« comerţ « finanţe • management •marketing sau • servicii.

Limba engleză, franceză, Italiană sau germana ] sînt Indispensabile. [

Candidaţii vor beneficia de cursuri de per-} fecţlonare in domeniile solicitate. r

vă rugăm sa trimiteţi: CURRICULUM ■ VITAE dactilografiat, însoţit de o fotografie recentă şl o i scrisoare de motivaţie manuacrlptă înainte de 17 Ianuarie1993, ia adresa următoare: S.C. Asigurare ] - reasigurare "Dacia Felix" S.A. - biroul personali str. Qh.Şincal nr. 8, etaj I (Hotel MSieata“ Cluj-

SN.C. " G O C A N E M IL 'W - exp

VINDE EN-GRQS• ÎNCĂLŢĂMINTE DE PIELE STOC 2000 tel/ pereche • BLUZE SPORT 3000 iei/buc •

«CĂMĂŞI 2000 lel/buc _• GLUGI NIOHAIR 1000 lel/buc '

TOATE PRODUSELE SÎNT MADE ITALY ADAOS COMERCIAL 0 %

RELAŢII, str. Răsăritului nr. to, tel. t3.0S.48

S.C. MIXTA

Şl DUBII* AVIA 1,5 tone,NOUX.

A S ia U B le iE â E' DE SCHIMB.Relaţii ia telefon:*

14.29.28 sau 11.16.17 (36328)

- m i c a ■

• Cumpăr forlnţt. Telefon:13-«5-Bt. (30581-A»

• Vtnd loc de casă 500 mp. Telefon 12-33-00. (36G01)

• Vînd garsonieră confort I, str. Zoriolr nr. 41. Telefon: X7-4D-67, (3(5533)

• Vînd oriiA 2 manuale Dr. Bolim: : CT , 6SOO; Iamaha, caslo GZ 3000. profîslonalc.. Telefon: ,; 17 -9&-fi8. (36013)

• • Cant un apartament dc cum- pftrat, 4 camere In Zorilor, te­lefon. Ofer-5: milioane, le:..Tele­fon 12-01-44, (30617) .; ?; ' Vînd doufl radiatoare ,dec*, trlco. una vioara pe valuta .vţl una pe lei, amliele de mşwstru,

lv\V

nr. 43, vapofor cosmetic, aparat vibromasaj cosmetic, aparat an- tireumatlc electric, amplificator 60 W. Telefon 11-71-22. (3r>619>

• Vînd apartament 3 camcre, lingă Grădina botanică. Telefon12-74-63. (3GG24)

• Vînd TV Sirius 208 cu Jo­curi (3 000 lei) .Telefon 15-85- 35. (36626) •

, • Vînd Sko-Ja 120 L din 1980. Telefon 16-95-97 între orele 18 —20. (3G630)

• Cumpăr garsonieră confort I. Relaţii la telefon 14-35-15 şl 11-03-01, intre orele . 10—20. (36632) . .

• Cumpăr garaj • cărămidă, mobilă bucătărie (module), fo- rinţl. Telefon 14-72-50. (36633)

• Vînd motor Dacia 1300 cota zero ?l abric tlmplărie mic 220 volţi. Cumpăr ' motor Mercedes 240—300 diesel. Telefon 17-51-

,■ 53. ,(3H63e)• Cumpăr valută ţl forlnţl.

, ,18-50r91. (36637). • Cumpăr apartament 2 ca-

■t mere. Exclus . MAnfiştur. Telefon 14-17-50, orele 16—20. (36638)

j • « Cumpăr teren Ih zonă; clr- fniatA Ţplffon 10-73-33. (36651)

• Vînd ladă frigorifică, con­gelator, frigider, maşină spălat automată, motor VW benzină, schiuri — clăparl, saltele Rela­xa. Telefon 17-44-16 (36649)

• Cumpăr garsonieră sau a- partament 2—3 camer.e’ Telefon13-20-65 (11—17). (36656)

• Vînd două . dubiţe Merce­des 207 Diesel şi TV color. Te­lefon 14-96-19 sau str. Bâiţa nr. 6, ap. 32. (36637)

• Vînd haine blană (dame), deosebite,' din Suedia, la pre­ţuri foarte avantajoase. Telefon 11-51-19. (79)

• ’Vfnd. Dacia TLX, data fa­bricaţiei decembrie 1986, adusă din Ungaria. Stare bună. Tele­fon 15-15-41. (71)

• Vînd ladă frigorifică 320 1, boj.-naşinâ, Black & Decker, tru­să seule auto. Tel. 11-77-46 sau14-89-46. (19) .

• Vînd bibliotecă ţl vitrină.. Telefon 18-16-12 (67)

• Cumpăr ' Schnauzer uriaş . negru, femelă, vîrsta 4—8 lunLTelefon. U'35-38,-dupft ora* 16,'; (66)

• Vînd sobe teracotă,'clrhent saci. Uşă lemn 220'1.30 m.-< Str.

Clăbucet nr. 8, spatele bl.' P 1 (garaj). Telefon 13-76-21. (63)

• Vînd 6 cuburi tip fotoliu pat noi. Str. Pata nr. 12, sc. V, ap. 49 (37185)

o Vînd Aro 244 pe benzină. Preţ informativ 400.000; Dacia camionetă. Cumpăr urgent trac­tor U 650 Informaţii telefon17-42-25. (37191)

• Cumpăr casă cu grădină sau apartament 4 camere în zona centrală (A. Murcşanu). Telefon, 16-25-81, după ora 20. (37192)

• Vlnd apartament 2 camere plus dependinţe central. Teli> , fon 16-16-82, 17—22 (37194)

• Vînd grădină 300 mp zona Piaţa Abator — malul Someşu-. lui. Telefon 14-37-30, orele 16— 22. <54» - :• • i

• Vlnd ' XV' color „Contec“, nou. cu telecomandă. Memoran­dumului 14, Kcrekes. (56) ~

• Vlnd dalmatian şi TV alb- negru 18-65-75. (5) .

• Vlnd haină de vulpe pola­ră cu garnitură şi patine. " fn- formaţli 17-74-29, după ora 13.(1) ' '1 * Vlnd apartament 4 camere tn Mănăştur. Telefon -16-56-88.

O Cumpăr bonuri de benzină. Telefon 16-24-33. (37202)

e Cumpăr apartament de 3 sau 4 camere sau casă particu­lară în Cluj. Telefon 16-20-JJ4.

e Vînd Dacia 1310 accidentată din spate şi piese Volkswagen Passat. Telefon 13-14-28. (36540)

e Cmrpăr cărţi poştale ilus­trate, pînă în 1940, cu subiecte, trenuri, pieţe, munci agrico’e,

- ţigani, timbre Austro-Ungaria. Telefon 11-09-56, orele 10—20. (36542-A) . .

• De vînzare Alfa Romeo Turbo D'esel, 100 CP înmatri­culată Cluj. uşi, geamuri scau­ne acţionate electric, sistem an­tifurt. Cutie viteze Automatică Volvo 245 . GLD 6 Diesel. Tele­fon 11-09-56, orele 10—20.(36542) .

• Cumpăr avantajos- contract locuinţă, garsonieră, apartament sau casă. Telefon 18-02-30.(36544) • '

• Cumpăr garsonieră/aparta­ment Telefon 17-01-70. (36562) '

• Cumpăr, urgent şl jfvanta-] Jos franci, lire, ţllin«i. guldei

. dolari Canada Telefoane H-0l*| 03; 15-90-43. (37286)

f - i a i N A j ADEVARUL d e c l u j

. umpar garsonieră, «apartament sau teren pentn | construcţii. Telefon: .

î* 4.75.13; 14.29.07 (1891J>«--' ■ - ----4|8 Vînd garsonieră, aparta-I ment sau teren pentru con-j strucţii. Telefon: 14 .29.07 [

(1891/Â)

• V(nd jocuri' electronice cu câştiguri. Angaje* ajutorbarman. Telefon 10 12-12. (37288-A)

:• Vînd TV alb-negru E- lectronica, Blaupunkt color (defect) semiremorcă 0,5 tone. Telefon 11-32-52. (37295)

• Vînd, microbuz Mercedes 207 diesel. Telefon 12-43-38. <36588)

• Vînd apartament 4 ca­mere confort, eta iul I, căl­duros, bloc 4 etaje, zona Ml- nerva.' Preţ 19.009 mărci sau12.000 -dolari. Relaţii la tele­fon 13-27-02. (3G590)

• Vînd • pianină, nutnăr mic OJCVL. ; mobilă bucătărie, masă nouă cu 6 scaune ta;>î- ţate. Tc»ef>n 12-72-63. după ora 16. (38302) >■■■ v -

• Vînd "Ford : tran/it. de persoane, fabricaţie 1933. pe benzină, Telefon 13-78-54.. (36605);

> De vînzare camion TFA fabricaţie 1980, cabină dublă12.009 km la bord şi Ford mini buz cn dublu cauciucuri ş i! spate pentru marfă diesel, anul 1989, greutatea 3500 kg şi . Audi 80, anul xdao pe ben­zină. ' Relaţii telefon 13-51-21. (36001)

• Vînd ' autodubă marfă VW LT 28, 2 tone. model ’78. benzină, in stare perfectă. Pret 3800 DM. Tel. 16-20-85. (36655)

• Vînd blănuri astrahan pentru fptnei, import Olanda preţ 20.000 — 35.000 lei. Te­lefon 12-20-22, între 8—16. (3C655-A) : ' : ■

• Cumpăr, urgent contract garsonieră. Vînd mascS BMW 320, 3t 6. Telefon 14-32-63.(13)- • Vînd casă şi grădină (500 mo) plus imobil cafe bar în incinta casei, Casa şi ba­rul deţin, gaze şi apă. Preţ informativ 14.000.000 lei , ;— zonă industrială CUG stradaEgiuşului 52, oser. (30578) __

’• Vînd maşină dc cusut Sinscr. Preţ avantajos. Rela­ţii la telefon 13-31-33. (76)

« Vînd convenabil jachetă 3/4 nurcă bej.. Telefon 11-05-70. (37164 )

0 Vînd cabană Muntele Băi- şorii,. locuibilă. Turda, ■ 31-31-88. (37166) ••

• Vînd Opel Ascona 1,8 pe benzină. Telefon' 13-21-17, după ova 16. (37167) .■■■■■

• Vînd apartament 2 camere, casă, dulapuri mici, aragaz. Te­lefon 11-10-96. (37169)

• Vlnd Dacia 1300. Necesită reparaţii de tinichigerie. Tele­fon 17-62-00. (37176)

• Vînd pămînt zona Făget 2500 mp sau schimb cu aparta­ment, garsonieră. Informaţii co­muna Feleacu nr.' 68. (37177)

• Vînd două apartamente cu 3 camere şi antenă parabolică germană, completă. Cumpăr ma­şină de spălat automată. Tele­fon 18-49-03. (37182)

• Cumpăr apartament 2—3 camere. Gfer maximum 2000 do­lari plus 3500 DM. Tel". 16-12-09. (36453-A)

• Cumpăr apartament 3—4 camere, zonă centrală. Zorilor.14-37-45 (8—15) 16 93 75. (36504-A)

• Vînd televizor Orion nou. video Funai nou şi ‘'.bibliotecă Selena. ‘ Infirmaţii tel. 17-09-89, îp.ti e orele 17—20. (36591) \

« Vînd Ieftin pui dog. Aurel Vlaicu nr. 54, ap. 28. (37262)

*" Cumpăr player video sigi­lat (Funal). Ofer 100.000. - Tele­fon' 16-69-96. (37265) ■ .

• "Vînd W 1200 broască, video Orion plriyer nou. str. 22 De­cembrie nr.' 135. bloc M 3, ap. 124, - etaj X. (37277)

« ‘ Vînd Fiat Ducato Diesel (dubă marfă) 1935, stare irepro­şabilă. -Telefon 16-06-41. (37283)

• . Vînd aeţiun: „Ursus" sau schimb cu autoturism Dacia. Variante. Telefon 16-83-24 între orele 9—10 şi 15—16,30. (37283)

• Vînd casă mare şi anexe în Sinnieoara str. Grădinarilor nr.6. (37287)

• Vînd orgă Lcvis, Opel Man­ta. Cumpăr garson'eră confort, ttelefon 11-50-61. (37290)

• Vînd garsonieră Telefon: IC-66-95. (37294)- « Vînd csmion 5 tone Diesel, românesc.Telefon 15-07-88, du­pă rrnsă. (37208)

« De vînzare camion Raba fabricaţie 1990. Informaţii tele­fon 18-59-27. (37304) ., j» Vînd skiuri marcă străină ' 150—2,0 ,m. Telefon 18-06-40 1

^37158) _ ....• ,u$nd bibliotecă A n*»ta nouă.'

JTeU’fan 18-88-48. (37160)

• , Cafe bar. „Duet" str. Traian Vuia 95, angajează fete’ între 18 —25 ani, fără obligaţii familia­le; După ora 16.; (36563)

• Cer un împrumut de 500 mii pe 4 luni cu 50 la sută dobîndă. Prezint garanţie. Informaţii 18- 90-13. (37246-A)

Căutăm îngrijitoare pentru bloc. Telefon 15-97-88. (36513)

.• Angajăm doi fochişti (şi pensionari). Salariul negâciabil.

; Adresa: str. Republicii, nr. 24,‘ ap. 7, după ora 18. (36547) ‘■ •/Angajăm 'ngrijitor -bloc.

i 'Salarul' negocinbl. Informaţii la telefon 15-39-00: 14-61-54. - . (36594)

• Asociaţie de locatari -a tep* tăm oferte interfon 18, respec­tiv 28 posturi. Telefon 15-47-95. (23664) :

• Ingineri, medităm avanta­jos matematică clasele V—X. Telefon 15-91-87. (36647)

• Caut colegă de cameră, ca­să particulară — singur în curte. Telefon , 17-24-62. după ora 18 ■ (10)

• Societate comercială caută spaţiu comercial zona centrală şi spaţii pentru alimentaţie pu­blică în Ciuj-Napoca şi judeţ, pentru închiriere sau coooerare. Telefon 18-04-34 sau 16-25-81.(52) ;

• Execut închideri balcoane. Telefon 11-73-24 sau 16-04-35.

;• Bloc zona Cipariu caută femeie pentru curăţenie. Telefon,15-47-95, orele 18—22. (53)

. Angajez . menajeră harnică, serioasă, independentă, fără o- ; bligaţii familiale, vîrsta maxi­mă 40 ani salar bun şl trei me­se pe zi, eventual şi locuinţă, totul negociabil Str. Plopilor 79, etaj II, ap. 20. (9) ;

• Caut meşter Împuşcat bol-; ţuri ziduri beton, contra plată. Vînd pick-up NZC boxe. Tele­fon 18-34-03 (37193)

• Caut femeie tricotoare cu maşină de tricotat. Tel: 17-39-63..

a Posed două - locuri pentru Germania sau Franţa. <■ Telefon16-42-39. (37284)

• Solicit împiumut bănesc, pe termen lung.' Dobîndă negocia­bilă. Telefon 14-63:06. (37171)

• Angajez contabil. Telefon13-85-94 sau 12-42-01, (37179)

® RE1NFOTO execută la co­mandă fotografii color pentru , absolvenţii dc- liceu ţi vă stă la dispoziţie cu albume de im­port. Informaţii la telefon 16-46-06. Stocul ck? albume este limi­tat. Preţul sub nivelul pieţii.

• Caut camion tir minim 8 tone pentru transport Budapes­ta. Telefon 13-85-81. (36581-B)

• Cnut femeie Îngrijire fetiţă «n an jumătate, la * domiciliul- meu. Telefon 14-95-83. (36650)

• Cnut femeie îngriiire copil3 am. Telefon 16-28-69, (37296)

• Soc. Corn. OLDAN PRES SRL Cluj, angajează urgent Difuzori carte, presă pentru gherete tonete Salar lunar 25.000—30.000 lei şi Merceo­log, salar ncgociăbil. Telefon14-48-73. (249)

o Angajez croitorese cu experienţă. Familia- Alba. te­lefon 17-42-22, după ora 18.(2) ■:

• Pregătesc intensiv şi e- fieient la l!mba română. Te­lefon 18-32-87, central. (37250)

• F.xecut uşi din brad,32.000 lei bucata. Telefon: 16-12-12. (37288)

• Angajăm croitorese cu experienţă. Telefon 13:81-96, str. Lăptişultii 15. (37175)

• Montez, şlefuiesc şi lă- cuiesc parchet sau podea cu sau fără materialul beneficia­rului. Telefon 18-24-24, orela 20—22. (36598 )

Societate, caută garaj sau curte pentru '; autodube, cu persoană' de întreţinere, posesor de permis de condu­cere categ. B, C. în zona Pa­ta, Grigorescu, Plopilor. Zil­nic intre orele 9—17 Ia tele­fon 11-51-53; 11-59-21. came­ra 105. (36S10)

• Mulţumesc domnului dr. Bodo Victor domiciliat în A- leea Borsec nr. 1. ai> 5, CluJ- N.iiiooa care m!-a tratat cu bioenergie dt'rerile articulare generalizate, tn urma trata­mentului durerile nu dispă-' nit eomplct şi mă simt foar­te bine C-idar Zo’a telefon 11-19-13, Cluj. (36418)

• Execut transpiri Intern şl International cu maşini de8 şi 10 t^ne. Telefon 16-14- 39. (3588I-E)

. Firmă particulară anga­jăm urgent sceretară. prezen­tabilă cu cunoştinţe admi­nistrative: ; vînzătoarc.' Infor­maţii Calea Tu-zii 76, tele­fon 12-03-22, după ora 20. (36527)

• Piese de. schimb (suban- samble) Lada. SUotla sc pă­şesc la CROSS IMPEX SRL str. Garibaldi 17. orar 12—18. (37253)■ • SRl^vingajează persoană serioasă. -Inform iţii la tele­fon 12-09-11, după ora 17. (37266)

e Dr. Irimîa Sevastiţa, me­dic primar - anunţă deschide­rea cahinetului de stomato­logie din str. General Gr»»o- rescu (Rakoczi) nr. 52, Con­sultaţii: luni. miercuri, vineri p.m. (3C545) ’ 1 ■ •

• Dr. Szabo Vasile medic primar anunţă deschiderea cabinetului de stomatologie din str. Gen. Grigorescu (Ra- koezi) nr. 52 Consultaţii: lu­ni; miercuri a.m.; marţi-joi pm. (36546)

; • Caut nn spatiii comer­cial. Telefon 14-28-22. (38558)

• Firmă particulară angajez vînzătoare cu preluare de ges­tiune. Telefon 13-55-76, orele 17 —20. (36607) .

• Curs intensiv (individual) limba farneeză (3 lupi). Telefon18-25-92. (36623) .

• Caut de închiriat garaj în zonele Gheorgbeni şi Pa­ta: Plata în valută. Telefon14-99-19 sau 15-30-45. (37257)

a Mediei stagiari români căutăm ' de închiriat garso­nieră, apartament Telefon13-88-11. (37207)

• Doresc apartamant în zonă centrală. Telefon seara16-64-09 sau 15-71-84. (366631

• Student, pregătesc la bio­logie candidaţi pentru admite­re la medicină. Haşdeu, B 13, camera 23. 11-51-05. (35122) -

• Căutăm femeie pentru în­grijire bunică, telefon 14-59-83. (36506) . ' ' . : . !

• Solicit împrumut 500.000 lei pentru 6 luni. Posed maga­zin vad buri. Garanţii. 17-43-34, seara. (35319-A)'

o Angajez femeie pentru în­grijire bolnavă plus menaj. Te­lefon 18-14-48/ (35329) !

® Covoare import, stofe de sezon la „Decorex“, str. Biseri­cii Ortodoxe 2. (35261)..:'

• Căutăm femeie- pentru, în­grijirea unui băiat de 2 ani. Te­lefon 15-00-45. (36514)

o tn 7 ianuarie transport- 2 persoane în Germania, indife­rent ruta. Informaţii după ora13, telefon 0()5/ll-44-6$; (46524)

o Transport marfă în afara localităţii. Telefon 14-84-25 sau14-16-20 (37264)

© ilotta, SNC angajează mun­citori necalificaţi. ' Nu necesilă efort fizic. Relaţii lâ telefon: 11-99-27 sau str. Dostoievski nr. 78• Cluj (36550). / ,

• Vopsesc, zugrăvesc, montez faianţă şi sobe de teracote,-Te­lefon 18-50-74, intre 9—17.(36552) î • •.. , « Medităm matematică şl ro­mână pentru! admitere liceu , în- cepînd cu clasa a VlI-a In, grup. Telefon 11-14-34, după ora 14. ;(36553)

IM-

• - Caut apartament 2 camere, pentru .îndiiriat, de; preferinţă; Zorilor. Relaţii la - telefon 12-23- 53. (36583) .

• Dau în chirie garsonieră pe valută, Mănăştur. 11-99-29;. 13- . 89-45.: (36560) -

• Dau în chirie garaj, '? Zori­lor. Telefon -12-73-23, după ora16. (36564) : .

închiriez casă, cameră de­pendinţe, telefon. Tel. 11-51-17, orele 11—16. (36471) : .. « Dan .în chirie garsonieră,

cartier Zorilor fără telefon pe; valută. -Telefon 15-01-83. (60) -

• Dau în chirie apartament 4 camere. nemobilat pe ' termen Iun?. ? Chiria anticipat• Telefon:2 12-11.- (36664) >

• închiriez spaţiu . comercial : şi depozit: Informaţii la telefon16-08-27, între orele 15—18. ,

■ (36660) ...m Caut de închiriat aparta­

ment 2. 3 . sau 4 camere, după ora 17. telefon 13-38-38. (37189) •

• închiriez pe valută aparta- ' irient' 3 camere confort,' cu tele-• fon, în Grigorescu. Informaţii zilnic Ia telefon: 18-29-81, între orele 15—20. (37181)

• închiriez casă particulară cu tot confortul şi telefon. In­formaţii, la telefon' 15-96-11.

:. (36533)> închiriez apartament 2 ca­

mere mobilate, cu telefon pe valută. Telefon î7r38-70. (36572)

• Dau în chirie pe valută, a- parta’nent 2 camere, Mănăştur,

• cu telefon, frigider, aragaz.. Te­lefon 17-67-27.; Păstraţi anunţul. -

• Caut de închiriat casă cu telefon pe. termen lung. Tele­fon 13-85-81. (36581) O: ,

• Dăm în chirie garaj, cen­tral (spaţiu depozitare). Telefon11-1Î2-28, zilnic orele 14—20,

• 'închiriez rochii de mirea­să. din, import, 'modele unicate. Telefon 18-10-20. (35586)

• Caut ; de închiriat gâraj în­călzit, zona centrală ; Telefon:11-11-48, ora 18—20. (36593)

• Dau în chirie garaj, car­tier Zorilor. Telefon 14-85-16, după ora 16. (3S608)

o Caut pentru închiriat gar­sonieră (ne)mobilală. Telefon16-23-97. (36619)

-• Caut un apartament 2—3 camere, mobilat şi telefon, în Zorilor, plata în valută. Infor­maţii la telefon 12-01-63, orele9—19. J(36621)

• închiriez unei persoane li- ’ niştite, pe valută, apartamentlux, 3 camere mobilate modorn. TV, program satelit, telefon, fri­gider, în Mărăşti central. Tele­fon 15-03-36; 14-97-77., (36627)

• Caut locuinţă de închiriat (casă) Telefon 15-97-13. (36633)

• Dau în chirie garsonieră mobilată, cu frigider,' posibili- ' tăţi, telefon — cartier Gheor- gheni. Plata în valută anticipat pe 6 luni. Telefon 14-29-55 o-

- rele 14—20: (36639) '» Dau în chirie garsonieră,

Piaţa Cipariu, în valută. Tele­fon' 15-47-95, orele 20—22.

• Studentă caut apatrament 3 camere, telefon, zona" ’ Cipariu, Pata. Flata în vnlută. Telefon15-47-95, orele 20—22. (36645)

• Caut pentru închiriere spa­ţiu producţia, birou (casă par­ticulară) curent trifazic- Telefon17-37-70. (36648)

• Dau în chirie casă Central :— Turda cu telefon; pentru se­diu firmă (en-gros depozit). Te­lefon 17-50-12. (36634)

• Dau In chirie 2 camere con-- fort. pe valută, în ‘Mănăştur, Te­lefon 15-18-84. (30835) ,

o închiriez garsonieră pe va-: Iută In eartier'il ^orilor. Tele­fon; 13-09-46. (30836) ' , '

■-li;'* .'DC<> a-.. >

• Schimb apartament 4 came­re ICRAL cu intrări separate, cu două. apartamente a cîte 2 ca- - mere. Informaţii tel. 16-77-77.

• Schimb garsonieră Mănăş­tur cu similar în Turda sau va- . riante. Informaţii Turda, tele­fon 31-19-71. (37195) .

• Schimb apartament pro­prietate 2 camere cu garsonieră proprietate. Str. Tulcea 16, ap..21, zilnic orele 118—20. (37205), © Schimb, apartament două camere Gheorgbeni pentru trei camere Gheorgbeni Suport di­ferenţa. Telefon 14-79-93. (37206)

• Schimb apartamnet două camere. Aiud, cu similar Cluj- Nappca. Informaţii 095/14-15-48.

• Schimb garsonieră confort1 Bucureşti, Drumul Taberei, telefon,' parchet, cu apartament2 camere Cluj. Telefon 16-07-55, orele 18—20. (37180). • Schimb apartament 3 came­re confort II proprietate Mănăş­tur, similar confort I. Ofer di­ferenţa. Telefon 12-87-72. (36614)

• Schimb locuinţă din strada ^ Horea compusă din 2 camere: 62 mp, bale, bucătărie, WC şi an­treu cu posibilităţi: de extindere pentru pretenţioşi. Cer aparta- . . ment central cu două camere mici şi dependinţe. încălzire c u ' gaze şi una garsonieră. Exclus Mănăştur; Telefon 11-74-22.(36618) ' ,■■. -I ...

• Schimb .apartament 2 ca- ' mere confort II zona Mănăştur, ! cu similar zona Gheorgheni, Mă- ;• răşti. Informaţii telefon 15-00-43. (36640) '■ ,’ • Schimb urgent apartament ;

proprietate* Braşov 3 camere: pentru,2 Cluj, 17-27-46, după 18.

: • Pierdut dine ciobănesc german; (lup), mascul, negra- maro. Mare rccompcnsă. Te­lefon 18-22-66. (37162)

• Pierdut ştampilă S.C. FIAS­CO. Import-Iîxport SRL; O dc- clar nulă. (36488) . :

® Dispărut duminică. 3 Ianua­rie. căţel negru-gri, talie mică, bolnav In tratament, din strada Pandurilor. Copilul care l-a luat în cartierul Grădini -Mănăştur

;veste rugat ; să-l restituie -urgent la adresa ; . Pandurilor ; ap. 6. ’ Recompensă . substanţială. (36512) !

. • -Pierdut cîine , pechinez, vîrsta 10 ani. bolnav. Găsitoru­lui recompensă. Telefon 15-17-70.; (36526) ■-

• Pierdut diplomă absolvire ISE Cluj an 1978 pe numele Vasian Lician-Tiberiu. Sunaţi la telefon 16-54-89 sau 11-09-75 Re-

■'compensa.; (55) ■. ■> -• Pierdut autorizaţie dinv 21:

aprilie1 1990 nr. 255. O declar nulă. (37170)

, 9 A*l. *e îm plinesc 6 lu n i de

cînd p âm in ta l rece acoperă su-

fle ta l cald M bu n al .‘scum pu lu i

nostru soţ, tată, socru ţi bun le

Z A IIA N M A N O II.A d in Coasta.

Vor în flo r i flo r i, pe m or m in t ui

tă u vara ţ l . Iern ile vor p linge

peste tine , da r ch ipu l t i u va r ă ­

ni: ne Icoana nestinsă a sullctu-

lu l nostru . N u te voni u ita ni-

cic înd . Soţia F loarea, cop iii Do-

re!, re tr lc ă . D orina şl Delta, n u ­

rorile Clina $1, N icoletaf ginerele

n o ru . nepoţii G ln a şi V lâduţ.

(37159) • '

9 Se îm plineşte la .7 Ianuarie

uri an de c înd pfim întn! rece .a-

coperă sufletu l b u n şt cald al

drac el noastre V IO R IC A •

r .A R K IfE A N (tln Apatrida. F io .

riie recuiiostltiţel 1(1 vor acoperi

mereu m o rm în tu l, lu h lta noas­

tră voţi", m am ă, soacrS şl b u ­

n ică . F am ilia Indnrera tâ . (:WM 7)

« A plecat d li it ie noi o coie-

Râ, m a m ă şl soţie, I lA R P A IL A

F l.o H K N r iN A. R ăm îne am lntl-

r*M el lumtnocţsfi, am in tirea j u - fe tu iu l d b u n ţ i generos' cr.re

ne-a h lu ta t âde ioa şă dw păţim

greutăţile vletll» E xpr im am s in ­

cere’ condoleanţe so ţu lu i C ons­

ta n tin . IHoelor fî^b r ie ta f l ' Crts-

tin a . Coleeli de la I.lceul JW i-

ha l E m ln cscu ". iM tos»-

’ifn

f c n r v A r u l D E C LU J P A G I N Ă

ADEVĂRUL S.A. (Buc.) Tel/Fax: 618.20.92 B ANDREI P. IMPEX S.R.L. (Buc.) Tsl:659.01.37;611.22.29 Fav.312.96.96 ASTRA TRADINO S.A. (Braşov) Te|/Fax:092I.50.152 B ADAGRIROM S.R.L. (Buc.) Tel:6!4JI.42;614.21.78 FaxJ12.06.45

CONEF S A! (Buc.) TeV.659.253H Tel/Fav.659.48.90 B S.I.S. S.R.L. (Buc.) Tel:6U.53.26 Fax:312.78.20CONFEX INTERNATIONAL S.A. (Buc.) Tel:781.44-50/172.270,275 Fax:312-38.39 "

ELECTRICOM S.A. (Buc.) Te!:659.60.00/130,270;659.26.47 Fax:659-41.20 a MONACOM S.R.L. (Buc.) Tel/Fax: 312.96.11 C.P. INFO S.A. (Buc.) Tel:637.50.70;638.47.87 Fax:637.42.53 ■ STlZO S.A. (Buc.) Tcl:613.10.64;615.65.99;614.43.60 Fax:312-05.98 DUCTIL S A. (Buzău) Tel:0974.26 264 Fax:0974.14.857 o TENCO IMPORT-EXPORT S.R.L. (Buc.) Tel:613.00.l6 Fax:312-10.34

EDITURA ADEVARUL S A. (Buc.) Tel:68755.05;687.67.04 Fax:688.4439-312.8737 ELECTRONUM S.A. (Buc.) 1 1:312.04.40-312.0439 Fax:312.04.38;j!2.0439 S WEBO S -L. (Buc.) Tel:6l5.64.90 Fax:613-98.30

' ELPIS S.R.L. (Buc.) Tel:633.86.21 Fâx:31231.54 ■ T.M.U.C.B. S.A. (Buc.) Tel/Fix:312.95.42 Fax-.312.95.4l ELVILA INTERNATIONAL (Buc.) Tel:659.70.63;659.62.39. Fax:312.05.06;650.26.98 B RECIF S.R.L (Buc.) Tel/Fax: 614.3432 EUROTRADING S.R.L. (Buc.) Tcl:312.40.61;312.51.40 Fax:312.10.80 B .ELBA S.A (Timişoara) Tel:0961.1U90 Fax:0951.82.693 GEOMIN SA. (Buc.) Tel:659.2930;659.52.75 Fax:312.96.79 B H & S S.R.L. (Arad) Tel:0966.I1.236;0966.16348 Fax:0966.15.159 IZOHART S.R.L. (Piatra Neamţ) Te!:0936.23.639 Fax:0936-24.487 a ROMBAT S.A. (Bistriţa) Tel:0990.50.827 Fax:0990J0.710 I.P.E.E. S.A. (Curtea de Argeş) Tel:097.711.701;711.700;711.702 Fax:097.7!2.275 Q S.E.E. S.R.L. (Buc.) Tel:613.74.68 Fax:6!5.03.26 vJARO INTERNATIONAL S.A. (Buc.) Tel:312.9738;679.17.67 Fa*:679.74.1î;3!2.97.53 B C.C.C.F. S.A. (Buc.) Tcl/Fax:633J3J5

PANCAR CONSTRUCT S.R.L. (Buc.) Ttl/Fax:6l0.09.64 B ROMENERGO S.A. (Buc.) Tel:650.47.20/140 Fax:650.74.91-312.0634 ROCIN S.Â. (Buc.) Tel:688.2630;6SS3l.80 Fax:6S8.46.25;688.24.70 B ASIROM S.A. (Buc.) Tel:615.26.28 Fax:312-48.19 ’

ROMCONTROL S.A. (Buc!i Tel:613.06.79;614.t4.87 Fax312.56.30 B CHIMEX1M S.A. (Buc.) Tel:613.04.40/194.231 Fax:615.51.77 ROMFERCHIM S.A. (Buc.) Tel:638.50.95;638.47J5;633.53.03 Fax312.11.41 â SIDEROM S.A. (Buc.) Tel:659.32.90 Fax:312-42.76

TEHNOCONTACT S.R.L. (Buc.) Tel:617.03.07 Tel/Fax:312.8432 B TEHNOREMAT S.A: (Buc.) Tel:615.S4.25 Fax:615.S5.25 DANEMAR S.R.L' (Buc.) Tsl:31235.9031235.91 Fax:312.9739 B GENIAL BUSINESS S.RX. (Buc.) Ul:618.06.03 Fax:312.82-66

' ROMTURC'S.RX. (Buc.) Tel:619.10.30;619.ni74;619.21J4 Fax:312.08.89- ; -ÂGROS INTERNATIONAL S.R.L. (Buc.) Tfek610.57.78 Fax:312.0138 a SCOP S.R.L. (Buc.) Tel:611.92.48 Fax:611.73.74

VININTERCONECT S.R.L (Buc.) Tel/Fax:61539.96 a MACONZ INTERNATIONAL S.R.L. (Buc.) Tel:611.12.50 Fax:611.7635

BURSA ROMÂNA DE MĂRFURI > LOCUL DE ÎNTÎLNIRE AL

CERERII CU OFERTA

(A939)tijssar

- mica■PUBLICITATE

0 Veşnică pom enire părin ţilo r

noştri O L A lt IO N A Ş şl AN IC A.

d in P a latca , acum cînrl se îm ­

p linesc 1 sfn, respectiv 15 an i

de la trecorea tor In eternitate.

N u vâ vom u ita n iciodată. Fiica

Seleş C crnc lia cu fam ilia .

(36641)

. 0 P rie ten ilor noştri M ik i şl

M onlca compasiunea noastră la

m oartea ta tă lu i drag. Fam . L a ­

ţi? ţ i Vodă. (36642)

0 Dureros om ag iu de drngos-

şl preţuire dragei noastre veci­

ne şl prietene de o v iaţă

MKLAN1A P O PO V IC I. V eturla şl

fam ilia Doru lîâ ia? . (59)

0 S in tem a ’ă tu r l do vo i, dragă

Slm ona şl "Vaslllcă, In durerea

p r ic inu ita do pierderea ta tă lu i

ş t ’ socru lu i d ra*. F s m ’MHe Cos*

m a şi K ucăreanu. (3G63I)

O Cu in im ile zdrobite de d u ­

rere anun ţăm încetarea d in v ia .

ţă, după o scurtă ş! grea sufe­

r in ţă a iub itu lu i nostru ta tă , un<

eh* văd. TOLVALY 13TVAN

(ŞTEFAN) în vîrstă de 92 an i.

Inm orm în tarea va aved loc In

data de 8 ianuarie, la ora 13 d in

capela m are a c im itiru lu i C en ­

tra l. In veci îndureraţi îi vom

păstra am intirea. Fhceîe Erxslke,

Ibo lya , Kato, g inerii Be la , Kar- csi. (57)

; 0 Regretăm d ispar iţia u n ­

ch iu lu i nostru A L E X A

A U GU ST IN , om de aleasă, om e ­

n ie . Fam ilie i sincere condo lean­

ţe. Rodi ca şl R adu . (51)

0 U n u ltim o m ag iu b u n u lu i

nostru vecin M IR C E A VTOREL

d in partea Asociaţiei de locatari

d in str. M ehedinţi n r . 18—20,

b loc O 14. (50)

0 U n u lt im om ag iu fostu lu i

director al Reg. C F C lu j

N IC O LA E CHEUTES. Sincere

condoleanţe fam ilie i. D istric t CTA-1; (61)

ITn u ltim om agiu Iu l NI-

COLAE CIIERTES, fost d irector

al Reg. CF C luj. Sincere condo­

leanţe fam ilial. Telefonistele do

la centralii telefonică Regionala CF C lu j. (62)

0 Şase a n i de la trecerea in

naU lnţâ a ce lu i ce a fost Ing.

ItO T ARU A L E X A N D R U . In veci

nem îng iia ţl p ă r in ţ ii şi fratele.

0 S incere condoleanţe d o m nu ­

lu i ' com andan t general i iu rp a liâ

C onstan tin în m area, d u re re . p r i­

c inu ită de p ie rderea soţiei drag i.

C ons iliu l de A dm in istra ţie Aero­

port C lu j. (7)

+ S incere condoleanţe colegu­

lu i nos ttu ing . M ănduc S ilv iu la

trecerea tn etern itate a mamei

drag i, co le c tiv u l pom pe SIETA

SA . (36659)

0 S tuden ţii Facultăţii de

D rep t, cursuri cu frecvenţă re-

dusă, a U n iversităţii „Avram

lancu** sfnt a lă tu r i de decanul

lor, L iv iu Pop„ la pierderea ta ­

tă lu i drag* (3)

0 Sincere condoleanţe fam i­

lie i Chertes. Serv ic iu l R.U.R.S.*

Regionala CFR C lu j. (36579)

0 Aducem m ax im e m u lţum iri

colegilor de fo rm a le : Neiu Brie ,

Onuţ Chfnrlş , M ircea e îm peanu ,

L iv iu Haras, N e lu P âcuraru , fa ­

m iliilo r acestora >1 a tu turor cu­

noştinţelor care au fost • a lă tu r i

de noi în m .irea durere p r ic i­

n u ita cu oca?la decesului f iu lu i

nostru care a încetat d in v iaţă

la vîrsta de n u m a i 13 an i. Gu-

gu la G avrll şi soţia M ia .

(3CJJ20-A)

0 D rag ii noşirl Sanda şl L u ţu

sînţem a lă tu r i de voi în aceste

m om ente grele. Colegii de ta A r­

m ă tu ra , serviciul constructor.

(30815) 1*

^ P ro fund îndureraţi ne iu âm

răm as bu n de la iu b ita noastră

soră şl cuiţinată M E L A N IA

P O PO V IC I, păstrîndu-I cu d u io ­

şie am in tirea . Dum nezeu s-o o-

(lihnească în pace. F am ilia V irg ll

şi n o ln a N istor. (36612) -

O Adine îndureraţi ne lu ăm

răm as bu n de* la iub ita noastră

soră, cum nată şl m ătuşă

M ELA N IA PO PO V IC I. p âs tr în .

du-i în veci am in tirea . Odlh-

nească-se în pace. F am iliile So­

r in şi S tellan N istor. (36612-A)

0 S înţem a lă tu r i d e ^ fa m illa ,

«, Popovici Gheorghe tn aceste

mom ente grele îa pierderea so­

ţie i şi m um ei. Sincere condole­

anţe . Fam ilia On iga şte fan .

(36609-A)

0 S înţem a lă tu r i de fam ln a

Popovici Gheorche în aceste

clipe grele la pierderea soţiei şi

m am ei; Sincere condoleanţe. Fa-

m llille O lteanu ş l R usu . (36609)

^ S în ţem a lă tu r i de colega

noastră A da popovic i In hceste

cî*pe grele pric inu ite de trece­

rea în ne fiin ţă a scum pei m a ­

me. Colegii d in IP A , F ilia la C lu j.

(%S%)0 M u lţum im vecinilor şi p rie ­

ten ilo r, a ju tîndu-ne / în *clîpele

grele p r ic inu ite de trecerea în

ne fiin ţă prem atură a -scumpului.

nostru soţ şi tată CAM PAN

E M IL . In m od ^deosebit . m u lţu ­

m im conducerii .RAŢUC şl co .

leg ilor de serviciu sprlMnu!

acordat. So lia şl fiica îndu re ra ­

te. (36W5) ’ -

0 S înţem a lă tu r i, dc M ariana

şl N e io lţă l.ăp io lu în m arca du ­

rere p r ic inu ită de m oartea ta ­

tă lu i drag.; Fam ilia Axcntc.

■0 . Sincere condoleanţe colegei

noastre, doam na ch im ist O lim p ia

Cherfes în marea du re re , siito-

r ită p r in trecerea - in ne fiin ţă a

so ţu lu i iu b it . Colegii _ d in CMP;

R e». CF C lu j. (36577) .

q S înţem . a lă tu r i de colega

şte fan a K u lcsar • in . ..durerea da­

torată, m o rţii ta tă lu i său . Cotec-

tiv u l d isc. Ed. fiz ică al U .M .F .

(37172)

;■ 0 ' S înţem a lă tu r i de d l. Har-

p a ilâ cons tan tin la greaua în ­

cercare prin. c?re trece In u rm a

decesulu i soţiei. F am ilia Chirl-

lâ . (37168)

1 0 S înţem a lă tu r i de fam îila

în d o lia tă p rin trecerea în etern i­

tate a fostu lu i director general

ut Regionalei C F r C lu j, un Iu ­

b ito r şl sp r ijin ito r al soortu lu l

feroviar, Ing. CHEBŢES -

N IC O LA E . Sincere condoleanţe.

Asociaţia sportivă CFR Cluj-Na-

poca. (37163).. '

0 Colectivul , catedrei de eco­

n o m ie ; po litică a U niversităţii

„Babeş-Bolyal” reşretă pro fund

trecerea în eternitate a fostei

colege, lector universitar dr.

E L ISA LUCIA VELOVAN. (37302)

^ S înţem a lă tu ri de colega

noastră Apahidean . A n gel a în

marea' . durere p r ic inu ită de

m oartea m am ei sale. Sincere

condoleanţe fam iife il îndo lia te .

Coleeil de la AS IROM C lu j.

(37301)

' 0 Sincere condoleanţe fam ilie i

Gebetugi Andrei pentru p ierde­

rea m am e i d ra^ l. Colectivul şl

prie ten ii de la In s titu tu l de C h i­

m ie . (32792)

0 M ircea V IO REL , care a fost

un O M , s-a rupt d intre no i la

n u m a i 45 de an i, slîş iindu-ne 1-

n im ile . C it voi tră i, voi râm ine

îndu re ra tă t Sora Lucretla, V iori­

ca şi M arlus, voi răm ine toată

v ia ţa a lă tu r i de v o ii (3Utt£)

0 Sincere condo^einţe pentru

V iorica şl M nrius M ircea. F am i­

lia DoMiu Iu lia n . (372£i)) *

i t ÎsO S in tem a^â tun de fa< ** ^

îndu re ra tă la trecerea tn ,

In ţâ a fo s tu lu i nostru c o t ^ ^

C IIIO B E \N A i.KX.'VNDKU a

(PAN DA )» Sa laria ţii d in S .C ^

lu b r îta tea S .Ă . (3727B)

0 Cu- p ro fun d regret ţ i u d * ’ ’

durere ne despărţim de a p r ® c

tu i nos tru coleg B O L D O K -

G H EO RG H E . S incere c o n d o l® ^ * ^

ţe fam ilie i Îndurerate . n : ' " j

R o m ană pen tru Dezvoltare C J * * *

(37188) ' ■ " -

M u lţm îilm rude lo r, p r ie t^ » * "*

lo r ţi cunoştin ţe lor care a u f < yS

a lă tu r i de no i în m area p ic » "

re c a u z ită de m oartea ce lu i -

a fost d r . COSTEA C O B I ' * * ' * '

Fam ilia . (37197)

„ O S in tem a lă tu r i de c o , e ţ

noastră R ac iu A na la m o a r t ă

fiicei d ra ş i. S incere c o n d o le a ^ *

fam ilie i. Colectivul de salar*-^*

de la coopera tiva de c o r is * * - ^

M oclu . (3-200) . -

0 Asociaţia loca tarilo r d ir»

R epub lic ii nr. 55 exprim ă

i*f• condo!ea'tţe pen tru fannVl \ _

G â’.cău — MUe *— 11 leş prlr» .

■ cesul d o m nu lu i înv ă ţă to r;

G Â LG A U ÎO A N . (37201) .

H U n u lt im sl p ios o m ag iu ;.>*

■ c inu lu i nostru - M A RC IO A N *

pensionar, d in partea A s o c ia t / * ^

d»s locatari b loc D 2, str. G r l g o 1

Âlexandrescu , :?5. tn m o rm 1 n t£ i* '< ?a

va avea lo c -!â Deva.' (37403) i

~ - 0 c u "* ln lin a 25drr>bltă do d u '

rere ' a n u n ţăm încetare* f u l€ t © r ^

toare d in v ia ţă » scum pu lu i n o « ‘

iru Jiu -VON AŞ P trr ttU la n w r n t * i

48 an i. S u fle tu l b u n şl bHniiM

care l-a avu t, ne lasă o r a » * * 1

a ilîncă »n su f’etu l nostru^

nezeu să-I od ihnească îti p i a c r ^

şi să-l fie ţă rm a uşoară, P â —

r in t ii. • (31). . \ . -

0 vS în tem 'a lă tu ri de tine

In m area durere p r ic in u ită : r t «

moartea fu lgerătoare a f r a t e l t t l

drai?. S incere condoleanţe şi » “

d încă com pas iune fand lle l îa d « > -

ilate. petre , Marleta- şl R o x a n s ^

O A d înc indureraţl şl cu

fletele zdrobite de durere rme

despărţim pentru totdeauna

scum pu l nostru frate şi

VONAŞ PETRU . L acrim i şl

pe; m o rm în tu l lu i. \, D u m n e z e i i j

să.» ierte şi sâ-l od ihnească î n

pace. N*na şi A lin . (31-A) ,

0 Se îm p ’lneşte un an de l a ­

crim i si iiurere de la p le c a r e f»

în ne fiin ţă a scum pu lu i no^tT-^i

ta tă şl bun ic B R A D IO A N . NTu - I

vom u ita n ic iodată . Cop iii ;

nepoţii. (82)

0 Cu durere în suflet a n u n -

ţăm decesul dragei . noastre > m a t — '

me sl b u n ic i , M A î l IN C A |

C AROL IN A in v irstă de 82 a n i i -

înhum area are lo e .a s l, 6 i a n u a ­

r ie 1393, ora 13 de la capela c l- ^

m ltirum i cen tra l, c ă tă lin , Ş a r a ­

da , Luci. (77) -

0 Cu . ad în că durere-, s u f le te a s ­

că, a n u n ţăm încetarea d in v i a t â

a scum pu lu i nostru soţ, t a t ă .

frate şl b u n ic dr. BEN K E

A L E X A N D R U , profesor u n iv e r ­

sitar pens ionar, la data de Î S

decembrie 1992. în m ^ rm în ta r e s r

va avea lo c în da ta do 7 i a n u a ­

rie 1*33, la ora 12. d in c a p e la

c im itiru lu i Centra l. F am ilia . (75jT

9 Asociaţia locatarilor d in s t * “*

D orobanţilor n r . 109, b l. 16, a i t

of’at cu ad în că durere de t r e ­

cerea ; în ne fiin ţă , m u lt p r e a

devreme, a celei ce a fost m a ­m ă şl soţie FLOREN T IN A

I I V RPA ILA , lăs înd în u rm ă d u ­

rere $1 regret, tn aceste m o m e n ,

te grele s în ţem a lă tu r i de î n d u ­

rerata fam ilie g-ral m r. Cons«*

tan tln Ifa rp a 'lă . Fle-vă ţă r în a ui«.

şoarâ şi Dum nezeu sâ v â o d lH -

n?ască In pace. (70)

e Aducem m u lţum ir ile n o as tre d r .

r ro f . M iu N ioolac şi în tregu lu i p e r -

sonnt medical de la Ped ia trie - . 2pentru grila deos<'bita a micuţuluiKULPTNSCHI D OREL care în f i n a l

a decedat la vîrsta de 13 an i. c a ­

r ia ţ ii Gabl şl M ia . (3562-))

Autorizata pnn S C. nr.128/1991, Judecătoria Ciuj-Napoca,

înmatiicuimă »a Ottciul Registtu»u< Comefţuiurjuoejuiul Cluj, sub nf. J/1 a/303/1991 din 22.03.1991

CO LEG IU L DE RED ACŢIE: ILIE C&L.IAN (rcdactor şef); DAN

REBREANU (redartor şef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE PCTCU; MARIA

SÎNGEORZAN; RADU VIOA.■ W —I l!lllttw<lWuW

REDACŢIA: Ciuj-Napoca, str. Napoca nr. 16. t e le fo a n e : 11 . 1 0.32 (redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie);

11.74.18 şl 11.74.90 (redactori); 11.73.07;administraţla al contabilitatea ziarului); Telex: 31444. Fax: 11.28.28. Mica publicitate

se primeşte zllnîc între orele 9-16, str. Napoca nr.16 (la parter). Sîmbata şl duminica închis. Informaţii, reclame

şi publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22