ziarindependent

ANUL V NR. 811 JOI

11 FEBRUARIE 1993 8 PAGINI 20 LEI

rwssBMflBT'nBiBragga

Dinţaţi vcniî la noi, înalt Pred Sîinţite Bartolomeu

. Uniunea „VATRA ROMA­NEASCA", filiala Cluj. salută cu bucurie şi căldură venirea la Ciuj-Napoca a înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop Barto- lorceu Anania. Instalarea, la Ciuj-Napoca a acestei înalte personalităţi a Bisericii Orto­doxe Române, totodată dist'ns pcet, scriitor şi dramaturg ro­mân, reprezintă un eveniment de seamă pentru viaţa noastră social-culturală; şi aceasta cu atît n;al mult cu cit 1 P. Ş. Arhiepiscop Bartolomeu nu vi- lie, ci sc întoarce acolo „unde au fost jurămintele", şi anu­me în primul rînd la „unu'ea tuturor românilor, în cuget şi în simţiri". :

Indreptindu-ne ochii şi cuge­tele către I. P. S. Bartolomeu, sintem convinşi că prezenţa sa aci va constitui o lumină şi o putere în efortul general 'pen­tru pace, înţelegere, conlucra­re şi înălţare moral-spirituală atît de aşteptată.. BINE ATI VENIT, ÎNALT

PKEA SFINŢITE BARTOLQ- MKIJ!

Comitetul .Director .al tJ.V.R.> . Filiala Cluj

SILVIO BRUCAN: „Unele valori comuniste nu vormuri niciodată'’ //

Scriam; la sfîrşitul interviului- • centraţionar românesc, în care auserial cu Silviu Brucan că, pen­tru întrebările la care n-a mai avut timp să răspundă, autorul m-a încredinţat câ voi găsi răs­punsurile în cartea de memorii Generaţia irosită, pe care o fo­losesc în continuare.

— D-lo Silviu Brucan, s-a spus că socialismul a venit pe tancu­rile sovietice...

— Adevărul este că societatea comunistă avea două feţe (...): o faţă publică, lă vedere, inspira­tă de valori umane superioare şi -'afişată propagandistic cu o mare forţă d e . persuasiune şi cu o tehnică - bine pusă la punct, ser­vită în sfera socială jde- ideolo- . gia marxi.t leninistă şl în lite­ratură sau artă de realismul so­cialist. O societate care avea un ţel r— iată ceea ce; îi impresiona pe idealiştii- din Occident mai mulţ- des.-îl realizările de ordin. m a t e r i a l . .. , . , .... „. _______

— Cum era „cealaltă faţă"?— Gulagul românesc a început '■

' în 1943, după condamnarea .re­gimului naţionalist ai lui Tito. Sate întregi cu populaţie sîrbeas- că de pe graniţa româno-iugosla1-' vă au fost stţămutate cu forţa şi izolate în mijlocul Bărăganului. (.;..)-''A-urmat organizarea - unui ■ vast lagăr de muncă la Canalul

fost siliţi să muncească, bătuţi şi torturaţi în acest scop mii de oameni, dintre care unii şi-au pierdut viaţa (...) Remarca ci- ' neva că, din 23 de, milioane de români, 20 de milioane n-au vă­zut această faţă.

— Tancurile sovictice sînt, to­tuşi, suficiente pentru explicarea . socialismului în Europa de ESt?

— Rusia şi, mai tirziu, ţările puţin dezvoltate din Postau lost toate confruntate cu formidabila sarcină a industrializării cît mai rapide într-un mediu internaţio­nal ostil. Această sarcină s-a do­vedit atît. de copleşitoare, încît se . poate spune că strategia de­păşirii subdezvoltării, mai curînd decit principiile socialiste şi-a pus amprentă pe trăsăturile eco­nomice, sociale şi politice ale a-, cestor societăţi. Stalinismul nu a fost. altceva decit. strategia de a învinge . subdezvoltarea prin forţă şi represiune. (• .->. Esenţa tran­ziţiei care are ioc astăzi în Eu­ropa de Est este do ia sociali'nv subdezvoltat la capitalism sub­dezvoltat. Pe scurt, fundalul per­manent a ’ fost şi rămîne subdez­voltarea. - ‘ .. .- — Cum poate fi depăşită?

— In -timpurile moderne, ' cei patru . „tigri din Pacific" — Co-

• Dunăre — Marea .Neagră,' o ade- • reeă-de' Sud, Taiwan, Sittgapore vă rată'epopee a uni versului con- şi îIong-Kong— ăit reuşit să

Î n t î l n i r e l a P r i m ă r i eLa Primăria municipiului Cluj- . .lacques'- Derrien — din partea

Napoca a avut loc zilele trecute serviciului Viaţă asociativă -- o întilnire între o delegaţie ă Kcbsţii : "internaţionale, domnul Primăriei oraşului francez Năntes. ■; Bernard i Pa<|ueteau, directorul' şi reprezentanţi' ai administraţiei , Centruiui Gultural Francez ■-> din locale. Au fost de faţă, din par- municipiul-.nostru. La primirea tea franceză, domnii Francois oaspeţilor- francezi au■-părticinat Preneau — . consilier municipal.-- domnii-Grigore Zaric — prefeOr Rene Vrigriaud— director geoe-, -tul judeţului, Victor Constanti­nii al serviciilor tehnice, Jean- - nescu — preşedintele Consiliului

judeţean, Gheorghe Funar - — primarul municipiului Cluj-Na-, poca, loan Mureşari — director, consilieri. Din partea Asociaţiei

■ de prietenie Cluj-Napoca-Nantes a fost prezent domnul Tudor lo-

- nescu, preşetlintele asociaţiei. Sco­pul; intîlnirii l-a «instituit per­fectarea programului • pe ; anul 1993 iri cadrul relaţiilor de prie­tenie, înfrăţire şi colaborare sta? tornicite între-cele două oraşe şi: primării.

. iiuu Dune tundaţii,; se pare, sînt .cele. alejstoriei.. . . ,

Nu se poate, deci. să ajungi in tumultul' fran- co-german de pc lîhin şi sâ nu simţi ca, sub

■ S i l i i i i § ^ m m ±

A>." .i

♦.''T "v Yt ** f* > ~

’î.vţsîf *

îfsăsr - : ' “ K . » ' ' / :

Biserica protestantă „Salnt-Paiil" 1910, pentru garnizoana germană.

f î f '■îâ

construită în

DÂNTELARiE DE APE- :■ ... <*) ; . 0 .’

: picioare, striveşti cavalpadele miilor de- ani de istorie zbuciumată.; Am străbătut cu pasul aceas­tă „‘capitală" a Europei. Cred că o astfel de ten­tativă are cei, puţin două thipuri;. unul fals.ro mantie, dulceag ţi, doiigur, inactual, şi un altul' răvăşit de însemnele prezente ale comunităţii fon- ’tinchtului de care, vrind nevrind, .herani lfegat, speranţele. ‘ . .

Mai înainte insă de a descoperi trecutul, ce a permis edif.ciile prezentului, să percepem, ca ori­ce călător, plutirea de.vis a acestui oraş. Nu pen- tiu- toată lumea convieţuirea cu apele unui flu­viu şi a-mai multor riuri şi_ canale înseamnă ace­laşi lucru. Pentru locuitorii de aici Apa este, pro­babil. cel mai frumos simbol- un simbol, necesar,, aş spune. Sigur, şi aici cotidianul naşte, monoto-, nia ouişnuinţei, dar fără lihin, Strasbourg n-ar fi un- întreg Există, şi se vede ia tot pasul, un fţ?l de reciprocitate: ireproşabilele ţesături ale apelor şi canalelor, frecvent haşurate de peiperidiculurc- le poduri dau o anume impresie de calm, de hu- zureală într-o lume depăşită de griji. Aparent. Pe.itru că omul a făcut să alunece pe apele reci ale bâtrinului fluviu, şi bucurii, şi zbuciume, şi multă-rtiultâ mizerie.. Apele văluresc uşor la tre­cerea unor ambarcaţiuni ce Încălzesc cu cei mai dulce „bună-(Jiiniriea(a“ cheiurile reci. Case Sn stil franţuzesc, case în stil german. Numai cerul

■p, altfel aici. Norii grei ai vijeliilor europene s-au adunat mereu pe aceste meleaguri Fiecare colţ şi-a cîştigat, in/ vremi urgisite o personali tate. străfulgerată de ridurile convulsiilor pHn cart1 a trecut: Din. acest motiv. îmi pare. locuitorii Stras-

■ bourg-ulUi au hotărît demult să-şi sprijine cerul pe vîrfurilc unor caie.lnle. '

SI, credeţi-mă, au reuşit«adu VIDA

construiască o economie ds piaţă eficientă numai sub regimuri au­toritar e . . unele - dintre ele recur- gînd la metode şj mijloace foar­te brutale. (. . . } Adevărul .crud şi amar este că muncitorii sînt marii perdanţi ai revoluţiei: li

r se‘ cere să muncească mai repede şi mai bine, ceea ce nu ie place, pentru că nu sînt. obişnuiţi cu a- şa ceva. (...) S-au dus siguran­ţa locului de'muncă şi oportuni­tăţile speciale de educaţie şi ca­rieră politică de care s-au bucu­rat în trecut (. ..)' Tendinţa spre un regim autoritar se impune tot mai, mult. (.. ) Teoretic se poate concepe un guvern ales în mod popular cu mandatul de a se_ re­aliza schimbări economice şi va cărui autoritate să fie bazată pe0 corectă împletire. între respec­tul pentru -libertăţi fundamenta­le şi o- aplicare dură a legii • şi * crdiaii. ( . . .) Dar poate un ase-

.' menea; sistem politic să functio-- • neze în ţări care; nu au cunoscut democraţia de jumătate de secol? —; ăsta fcste chestiunea. ' ;'1 — Să revenim la socialism, chiar cu o întrebare a dv.: Cum a fost posibil ca un regim atil de tua- iiic, brutal şi evident antipopular i să dureze aproape un sfert de secol?: ,; —• Iri; vreme ce, în 1948,; numai 3,8 milioane de oameni locuiau

..Iile CALIAN

(Continuare în pag a V-a)

ANUNISe convoacă ' Conferinţa jude­

ţeană a membrilor; P.N.L» din ju­deţul Cluj în data de 13. 02. 1993, ora 10.30. în sala Uniunii Sindi catelor, B-dul Eroilor nr. 16, cu următoarea ordine de - zi; 1. Da­rea de seamă asupra activităţii depuse de la -reînfiinţare, 2. Â f legeî-ea Comitetului judeţean P N.L Cluj şi a delegaţilor ia Con­ferinţa Naţională a Partidului Naţional Liberal. Intrarea se fa-

„ee pe' baza' .carnetului de ‘ mem­bru. -

Comitetul Judeţean P.N.L.' Cluj

, INVITAŢIE

; Conducerea „Asociaţiei împotri­va Coţ-uptiei 'invită .membrii săi

; cîi clrepţ.de Â’ot pe bază de le ' , gitîrriaţie, -laradunarea generală de alegeri, care va avea loc la data de 13 februa\e 1993. -orele 11. în sala festivă la Grupul Şcolar, nr 15, .— Liceul' Traian Vuia — din Bd. ?2 Deccmbrie, nr. 123. CluJ-Napoca: '

• Ieri, ,1a ora 10 00; a început, la Palatul Victoria, întîlnirea primului ministru, dl.. Nicolae Văcăroiu, cu liderii celor 15 confederaţii sindicale.- Această

■. întilnire. ce se desfăşoară' la solicitarea evpresă a organiza­ţiilor ‘sindicale, are ca principal scop — aşa cum a declarat pre. mierul v- depăşirea impasului' apărut în negocierea -contractu­lui de muncă pe anul 1993. La întilnire participă domnii Dan

- Mircea Popescu, 'Mişu- Negri* ţoiu,' Florin Geofgescu. miniştri de stat, Liviu Maior, ministrul învăţămîntului. Iulian Mincu; ministrul sănătăţii. Iacob‘ Ze- lenco, împuternicitul -special al guvernului în relaţiile cu sindi­catele şl patronatul.

în deschiderea discuţiilor, pre- mierjl a informat -liderii sindi­cali asupra activităţii ce se des.

' făşoară via guvern în ultimele două luni: s-au menţionat ela­borarea celor 200 de . hotărîri ale -Guvernului şi proiectele de legi înaintate Parlamentului, menite - să accelereze reforma, să stopeze declinul producţiei materiale. să îmbunătăţească protecţia socială Domnia' sa a evidentiat, ' de asemenea, difi* cultăţile actuale cu care se con­fruntă executivul: lipsa resur­selor valutare pentru importul tic griu şi petrol, blocajul fi* nanciar, corupţia.

• Corespondentul Romores de la Palatul Victoria a solicitat domnului Vicţor Ciorbea. pre­şedintele Consiliului National al Sindicatelor. Libere din Ro. mânia o declaraţie care să sin­tetizeze rezultatul 'discuţiilor

(purtate tn...dimineaţa zilei de miercuri, la Guvern. Domnia sa

ia mai spus: „în ‘general,, întîi. ;nireă. a fost «benefică pentru că :a:ri înlăturat nişte ' obstacole,prealabile. însă negocierile ;de ! Jfond abia Încep. S-a convenit ; semnarea Protocolului încheiat , ,de confederaţiile sindical^ şi d e ; ;către-Primul ministru; s-a sta- I ;bil:t completarea echipei de ne. rgociatori - şi cu reprezentanţi, ăi : ministerelor bugetare: apoi, s-a j-mai hotărît ca . negocierile- cu ;

/reprezentanţii Patronatului să şe reia joi. lă ora 10.00, la sediul confederaţiei CNSLR ca să se încerce,-finalizarea.con- tractului colectiv de muncă Ia nivel naţional ; !n ..maximum o-'

. săpţămîijă. Dacă vor fi, clauze rămase în divergentă ele vor fi tranşate. -îri"' acest interval, de către echipa - de mediatori... con* dusă de dornntiV , Dan Mircea Popescu. ministru de stat.• • In acelaşi context premie--

rul a apreciat: „Cheltuim numai , pentru importul dc petrol ne-

; cesar economiei 120 milioane de • dolari pe lună., Se fac mari e- forturi financiare, şi pentru im­portul de griu. necesar asigu­rării pîinii de zi cu. zi. Âu apă­rut. si alte probleme maiore, foarte grave, a căror rezolvare presuoune un efort f‘nanciar' deosebit de mare — pentru a- tenuarea lipsei de apă in apro­vizionarea industrie» şi ă p>opu-

- laţiei va fi necesară, îri acest .an, suplimentarea cu sumai de ' 1Ş0 .miliarde lei, iar pentru>iri­gaţii, a lte. miliarde O m.ire pa­gubă- în bufetul statului... o prav duc evaziunile fiscale şi conip- ţie. care . a luat o mare • am­ploare .In acest sens premiend a ariuntat că a fost declanşat un .program complex, : pentru combaterea,, acestor fenomene din . societatea . noastră. .

(lîornprcs)

.. . s.c, G i M E T i K s:r.l. ; ' .Str. Rcsetti nr.17 (colţ cu Rahovei), '

tel. 18.30.32, v i f ld © din stoc şi pe bază de comandă următoarefe: !

® SUFRAGERII « DORMITOARE ® •eBIBLIOIEGI e DULAPURI CU DOUA IJSI •

©BUCĂTARII © HOLURI (CANAPELE FOTOLII) © HOLUR! PE COLŢ o CANAPELE

EXTENSIBILE » MESE+SCAUNE o BAR PE COLT PENTRU SUFRAGERII MODERNE

SAU PENTRU PRIVATIZARE o Vizitaţi expoziţia 2JJLNIC ÎNTRE ORELE 15-19

L ^ra SÎMBĂTĂ 9l DUMINICA. (123V

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA t

T E R R A , Î N C O T R O ?• Interviu .,cu dl. prof. univ. dr. Iustinian Petrescu t

— Aţi depus o nouă carte Ia editura clujeană- „Dacia".

— Se numeşte „Terra » — catastrofe naturale". Am scri­s-o împreună, cu o parte a foş_ tilor mei ştudenţi, care au al­cătuit nucleul Colectivului- de cercetări geologice, înfiinţat cu12 ani In urmă, tn cadrul sec­ţiei de geologie a Universităţii „Babe.ş-Bolyai". A fost — cred eu — o datorie morală faţă de cei. care astăzi sînt conferenţi­ari, şefi. de. lucrări, asistenţi la s'us-pomenita secţie universita. ra şi tn care am investit şi mult suflet!'

— Ce aduce nou „Terra — catastrofe naturale"?

— O tratare’ absolut origina­lă în literatura, românească - de specialitate. In plus, fură lipsă de modestie, cred» ca lucrarea noastră este cea mai completă şi (fompîcx alcătuită: din- ceea ce s-a .realizat; pînă în prezent In domeniu, Ii asigur pe citi- tori că vor avea surpriza unei lecturi ' agreabile1, dar hazată pe

o riguroasă documentare, adu­să totdeauna la zi.

-— Există pcricolul unei ca­tastrofe terestre imediate?

— Cîteva capitole abordează şi un posibil impact cu alte corpuri siderale, co şi eventu­ale' crize climatice . ... Dar pu­tem rămîne liniştiţi, în anumi­te privinţe, pentru cîteva mili­oane de anii. Cui se «dresează cartea?

— Tuturor iubitorilor de na­tură şi celor interesaţi de e- nigmele străvechilor lumi geo­logice. Scrierea accesibilă, pre­sărată cu multe curiozităţi ş grafica atractivă ne dau tem ' iul să sperăm într-un succes editorial.

— . Ce aveţi pe masa dc lucru?

— Doresc să finalizez o mai veche promisiune faţă de studenţii geologi — şi nu nu­mai — privind GEOLOGIA GENERAŢIA, pe care sper să > încredinţez tmei edituri, anul viitor, etnd împ)inese: 30 de ani de slujire a Invăţămîntului :ti­ni versitar, - Reporter

A G E N D ĂTeatrul' National — DIVORŢ

!N 'S T IL , ITALIAN , ora 19 Opera Maghiară — NARCIS SI

ECHO. PARAFAIÎM. ora 19 .

GARDA NE NOAPTE r~ FARMACIA nr. 6 „SPERANŢA NAPOCA”*, str. luliu Maniu nr. 42, tei. 11-64-56, orar 20—&

CAStt 06. K H JM aŢ ’ ’

'-IStVQAViO FRANCISC. nr. 7 ./-oferă e ii^ n ţiio * săi-

prim©.cvn tp o ro r*

y percepe e® ra is i8 eu $ ® .£ C S %

ylnsiesre. P R O G R A M : 9.00 -1 6. 30 sîmbătă 1 0 .0 0 - 1 3 . 0 0

fSERC&: S .A .S c lc c t iic a x ii o p o r n i i i i u i

c o m e r c ia l » « u

.. : - -

- W L A S E A Ş & VIstr. FRANCISC DAVID. o*. 7

l î W ' l.?U,».05'

VOLEI: Poziţia Clubului „ P faţă. de... „U-TRAKSSEX’Punctul de vedere al Clubului

Universitatea" faţă de proble­mele echipei masculine, ne-au foşt exprimate de domnul Nico­lae MARTIN, preşedintele Clu-‘ bului: .Practic, echipa nu _ mi-a fost pasată. Cînd am venit pe poziţia de preşedinta, am moşte­nit o echipă cu un antrenor bun, profesorul - Drăguţ,, şi lucrurile mergeau' bine. Echipa a- promo­vat din divizia de tineret în „A“, - cu şanse evidente de promovare în- superligă. I-am propus d-lui Drăguţ a jumătate, de normă la Club dar d-sa a refuzat. A ră­mas angajat la SC Transgcx ca­re Si putea asigura mai multe lucruri, deplasarea la Ocna Mu­reş, etc. Intre timp, s-a „rupt căruţa"- între Transgcx <ji Dră­guţ. Tot Transgex-ul l-a găsit antrenor pe profesorul Alexan­dru MUreşan. Şi tot Transgex- ul a renunţat ta prof: Mureşan, ajungîndu-se te compromisuri, lucruri care nu: ni s-au părut' de­loc normale,, fiind- nevoiţi să. intervenim.. Am luat deci legă­

tura cu Transgex-ul menţionîn că echipa este a Universităţii. I- am- găsit pe domnii Moşneag ş Braicu eu dorinţa ca lucrurile să plece de la antrenor spre spon­sor, antrenorul: să aprecieze ju­cătorii, nu firma, noi urmărind limitarea atribuţiilor d-lui: Filip Neînţelegîndu-se aceasta, prof. Moşneag a demisionat, echipa ră- mînînd fără, antrenor. Să vedem cine o să vină şi cu ce preten­ţii. Plus, echipa e pe un loc de retrogradare: Deşi* d-l director Nicbrici e un1 om bine intenţio­nat, lucrurile- nu ' se coordonea­ză.. Vrem să rămînem în „A “, e- chipa să, aibă un antrenor, dar nimeni, deocamdată, nu vrea să vină. Echipa este a> Clubului „U“ şi lucrurile trebuie tratate eu Clubul ,..U“; de comun acord cu sponsorul":

Avem tot respectul: pentru d-l Martin-. Poziţia d-sale rămîne cea a unui fin-,şi abil' diplomat

Dem. ŞOFRON

Telespectator7,00 TVM. Telcmatinal-, 10,00

TVR laţi; 11,00 TVR Cluj; 12,00 Film artistic: „Mizerabilii* (Co-' producţie • - f ranco-jtalo-R. D.G., 1938);. 1330- Desene animate;14,00 Actualităţi; • 14,15 Ora de muzică; 15,00 Preuniversitaria;15,30 Teieşcoală (engleză); 16,00

Repere moldave; 16,30 Repere transilvane; 17,00' Actualităţi;17,05 Magazin în limba germa­nă; 18,05 Povestea vorbei; 18,35 Tele-diseul: muzicii, populare;19,00 Spectacolul lumii; 19,30' De­sene animate: 20,00 Actualităţi;20.35 Sport; 20,45 Film <=eri „Dallas" (205);? 21,45 Reflecţii ru­tiere: 22.00 Recital Christian La făbleî 32.15 Azi îri prim-pîair; 23JOO- Actualităţi; 23; 15 Conflu­enţe.

La Cluj-Napocaj

Festivalul: Naţional

„ Eterna epigramă"(ED. A IV-A, 21—23 MARTIE

1993)

* În .organizarea Inspectoratului pentru, cultură al- judeţului, Bi­bliotecii judeţene „Octavian Go- ,ga“ şi a Cenaclului epigramişti- ior clujeni „Satiricoh” Se va desfăşura în zilele de 21—23 martie a.c. cea de as IV-a' ediţie a Festivalului Naţional „Eterna epigramă".

Cu acest, prilej se organizează un..- concurs, de epigrame, prin selecţie urmînd- a*"se tipări o antologie a: epigramei româneşti actuale.

Pot participa la concurs '■ toţi doritorii, care vor trimite pîriă la 28 februarie un număr de cinci epigrame (în trei exempla­re dactilografiate) şi o propunere1 de titlu pentru antologie. Epi­gramele, vor fi alese de partici­pant (celc mai bune ale sale, • publicate sau nepublicate), ’ nu; există temă dată şi vor fi sem­nate. Alătura sc va trimite o fo­tografie .clară şi datele persona­le prenume şi nume,, data. şi lo­cul naşterii, adresa, profesia,, vo­lumele personale sau colective , în care a publicat: Plicurile vor fi expediate- pe adresa; Biblioteca judeţeană „Oc- tavian: Goga“, P-ţa. Ştefan cel' Mare nr. 1 3400 Cluj-Napoca; tel: - 905/115423, cu menţiunea: „PENTRU CONCURSUL: DE- E- PIGRAME".

O meserie pe dispariţieRelativ puţini clujeni îl cunosc pe domnul Mu-

reşan Vasile, gravor de mare talent. Dîns-jl îşi iu-> beşte foarte mult meseria. Consideră că abia la vîrstă . de 43 ani a atins acurateţe în: realizarea portretelor ’şi în evaluarea proporţiilor. Domnul Mureşan a realizat, în decursul’ timpului; plachete comemorative, repere de bijuterii, obiecte de cult, insigne, marţ>şoare etc. Realizarea de plachete şi portrete' reprezintă, însă; iubirea, cea mare a dom­nului Mureşan. Acestea nu şe pot face decît ma­nual,- iar realizarea lor oferă satisfacţii'’foarte mări.

DL Mureşan a atins performanţa de a obţtne por- .-trete ;cu‘: diametral de ■ doi- milimetri; ;, Compoziţiile sal^ sînt judicios gîndite„ iar amănuntele ^h t uni­form repartizate:. Înainte de 1939 a fost solicitai să meargă tn Germania pentru a pregăti; ucenici." I-a instruit cu mare drag, la fel ca şi pe alţi tineri din Cehoslovacia în schimb, în ţară, deşi ţi-a oferit - gratuit cunoştinţele şi măiestria, nimeni: nu a dat curs invitaţiei. Ar fi păcat ca unul dintre marii noştri artişti gravori să nu .aibă continuatorii

Mirela DORNEANU

PROGRAME T M SATELIT©PROGRAME T.V. SATELIT- JOI 11 FKBRUARIE

Rime: PRO 7 — 6,35- reluări: -seriale, filme; 15,20 Operaţiunea . Taifun (p. Germania 1966) cu Vivi Bach; 21,15 Clinica- lumii bune (co. SUA 1985); 0,00 Ame­ninţarea râului (g. SUA ,1974} SAT 1 — 9,45 reluări filme,: se­riale; 23.15 Noaptea răfuielii (p. SUA 1980); 1,05 Dracuîa: (p. An­glia 1958),— primul dintr-o se­rie de 10 filme pe această temă.

Seriale: RTL — 10 Dr. Mar-' cus Welby „Simţul datoriei T ir;11 Bogat şi frumos; 13,30 Spring- field Story; 14,20. California Clan: 15,15 Cheamă , California: 1(5 Crima e hobby-ul ei; 18 Ci-

*ne-i şeful aici? I8.3C O familie foarte drăguţă; 1.00 L.A. Law, PRO 7 — 6,35 reluări seriale etc.-:14,30 Vegas „Manevre suspecte"16,50 Tare dar gingaş „Moartea în Hawai-; 19,30 Bill Cosbv. show; 20 Străzile din San Fran­cisco „Tăcerea, de moarte": 23 Ilooker „Moartă la numai 1P ani*; SAT 1 — 9.45 Seriale etc., reluări: 12,55 Herrmann „Drogul succesului"; 14.55 Umbrele pa­siunii ..Ziua proastă": 15,40 Vp cinti: D-na Mancei; 16.10 Soare­le Californiei „Amanda": 17 Trio cu 4 pumni: 21.1’’ Cluedo: jocul ucigaş. SKY ONE — Faleon Crest; 15 Strada E: 15.30 Alt? lume: 16.20 Santa Barbara: 16,45 Maude: 17,15 The new leave it to beaver: 19 Star Treck: 20 Eliberarea: 20.30 Strada E; 21 A lf (co): 21.30 Lecăturl de fami­lie (ro): 22 Casa de nebuni: 22.30 Mclrry*» Plac**: 23.30 Sarne: 1,00 Star Treck. TV 5 — 14.15 Par- .cul curalosllor. ITAT.IA 1: 10.50 Zece înt putini: 10.45 Geniu:11.15 Micuţa nobilă Neli; 11.45

. Profesiiinra: pericolul; 12.45 Mnţnum P I.! 14.45 La ordine tată; 17.05 Bavwatch: 19.10. Mac Gwer: 21.30 Beverly Ilills 90210:2.00 Vizitatori.' Desene animate! PRO 7 —6.35 reluări seriale, da. filme-17.45 Trick 7: ITALIA 1 — 7,30 Denny, Campionii, Ghostbuster,

Candy, Mila şi .ShiTO; 14 (>upin, Joc cel jui'ăuş. . '

Spart: LUROSPORT — 8,30 Schi. alpin, CMi Japonia. Azi, superuriaş,> femei; 10 Aerobic; 10 10 Schi- a)pin CM, rezumat;

' 12 Aerobic; 12,30 Schi acrobatic CM; Geimania; I3J0 Schi alpin CM, rezumat; 14,30 Baschet, Camp. colegiilor (r); 16 Bandy CM, Iîamar, Norvegia, .-'Finala:18 Cursa de sănii trase de clini „Aipirod". Cursa de ‘ 100 km în Aipi; 19 Schi alpin. CM, rezu­mat; 20 Box; întîlniri internaţio- .nale; 21 Trans Worid Sport, ma-, gazin. săptămînal; 2230 Ştiri 1: rezultate, analize: 23 Baschet CE ai cluburilor (bărbaţi), Zagrel— Limoges;. 0,30 Schi alpin CM. rezumat; 1,30- Ştiri 2:- rezultate, analize, comentarii. SCREEN­SPORT — 9 Auto; 10 Sporturi cu- motor din Olanda; 11 Bow­ling; 12 Box thailandez; 13 A- utor Curse pe gheaţă, Camp. Franţei; 13,30- . Baschet (N.B.A.) Golden State — Boston Celtics:15,30 Auto. Camioane monstru:16 Biliard; 18 Auto; 18.30 Bow­ling; 19,30' Sporturi nautice: 20 Snowboarding, deltaplanorism. paraşutism; 20,30 Atletism: 22,30 Fotbal Liţa olandeză, spaniolă, franceză; 0,30 Schi; 1,30 Golf Turneul Heineken.

Ştiri-rcportaje: RTL — 7,30 Ştirile dimineţii: 19,45 îŞtiri MTV — 18.30 Ştirile serii: 0,30 Ştirile nopţii. TV 5 — Teledi- mineaţa: 13.45 Jurnal elveţian:17 Jurnal TV5: 19.30 Jurnal TV5 : 20.30 Jurnal belgian; 22 Jur­nal francez: France 2:222.30 Jumal francez: Soir3. ITALIA 1-7,20 Ac­tualităţi:- 13,45 Ştiri. 20 Ştiri;

Muzica-Hivertlsment: MTV —8 Dejun muzical'de R. de Ruvo:11 VJ Paul King; 14 VJ Simo- ne: 17 Marile hituri: cu VJ

■Paul King; 18.15 Bnlelinul fil­melor. $ivldeocasetelor cu VJ Pip Dann; 18.45 3 din 1: 3 vi­deoclipuri ale unei formaţii; 19 Dans cu, VJ Şimone: "19,30 ' Pri­me — ultimele Ivideoplipurl cu VJ Pip Daiui1, 21 Cadt'ani MTV'

cu R. de Ruvou 21,30 Marile hituri; 0,15, Buletinul filmelor şi videocasetelor; 0,45 3 din 1’ 2 )0 VJ Kristiane Backer. SAT-1 —22.15 Parada şlagărelor.• Spectacole-concursuril specta­

col: — RTL — 11,30 Preţul: e fierbinte (cs); 12 Riscanţi (cs);20.15 . Exploziv-magazin; 22,15 Cum aţi zis (shoxv indiscret);0,15 Gottschalk (show). SAT 1— 17,55 5X5 (cs); 20 Puncte, puncte <cs); -20,30 Roata noro­cului. SKY ONE 113Q: Jocul 'piramidei (cs); 12 Imbo^uţcşte-te (cs); ITALIA 1 — 15,15 None la RAl-show; 20,10 Rock, aud roii;21 Karaoke (show).

VINERI 12 FEBRUARIE

Filme: RTL — 1,05 Jocurile puştoaicelor; 3,35 - Mafia-, vâ îm­brăţişează. PRO 7 — 11,25 Su­flete criminale (SUA • 1986); 15.30 Pumnul fatal (w. SUA 1955);21.15 Ziua şoimului (SUA 1984);'0,35 Agentul O/Brien, partea aIX-a (a/ SUA 1989). SAT 1 —11,25 Serenada străzii (Germania 1953); 21.15 N-aude. nu vede (co. SUA 1989); 23,15 Blade Runner (SF. SUA 1982); 1,20 Dansul per­vers : (e).

Seriale: R TL— 10 Dr. Marcus Welby: 11 Bogat şi frumos'; 1330 Springfield Story: 14,15 Califor­nia Clan; 15,05 Cheamă Califor­nia; 16 Crima e hobby-ul ei; 18 Cine-1 şeful aici?; 18,30 O fa­milie foarte drăguţă; 21,15 Ma­rea ’ libertate. PRO 7—7.05 reluări seriale, da: 10,35 Imperiul păcii ./Singuratecul"; 14,40 Perry Ma­son „Banii furaţi": 16,55 Tare

. dar gingaş „Divorţ suspect":19.35 Bill Coshy show „Petrece­rea" : 20.05 Booker „Falsa moş­tenire": '23.35 Mike Hammer „Moartea novicel": SAT 1 -s-8.50 reluări filme, seriale: 12.55 Herrmann „Divorţurile murda­re"; 14.55 Umbrele pasiunii „Ci­ne e Mark7"; 15.45 Vecinii’ ' In­vitaţiile: 16,10 Soarele CAliforni- ei „Toate-sr pe dos"; 16,55 Trio

iu 4 pumni;' 20 Culisele familii­lor regale. SKY ONE — 14 Fal­eon Crest; 15 Strada B; 15,30 A l­tă lume; ld20 Santa Barbara;16,45 Ma'ude; 15,15 The new le- ave it to beaver; 19 Star Treck; 20 Eliberarea; 20,38 Strada E; 21 A lf .(«o ); ' 21,30 Legături' de .-'famfe Iie (co); 22,30 Alien Nstion; -1,00 Star TreekT TV ' 5 — Parcul cu­rajoşilor; 16,10 Banda celor şase (r.). IT A L IA I 10,15'Zece. sînt puţini; 10,45 Geniu; 11;15' Mieu- ţa-‘ nobilă Nell; 11,45 Profesiunea.: pericolul; 12,45 Magnum P.t;, 14,45- La ordine, tată; 17,05 Bay- watch; 19,10 Mac Gyver.

Desene aiaimate: PRO 7 —7,05 reluări; 17,50 Trick 7. SKY ONE — 10,55 program da. ITA ­L IA 1 — 730 Denny, Ghost- busten, Candy, Campionii, Mila şi, Shiro; 14 Lupin, Joe cel' ju­căuş.

Sport: EUROSPORT — 8,30 Schi alpin, CM, Japonia. Slalom uriaş, bărbaţi; 10 Aerobic; 10,30 Schi alpin CM, rezumat; 12 Ae­robic; 12,30 Trans World Sport, magazin săptămînal; 1330 Schi alpin CM,-rezumat; 1430 Bas­chet CE masculin al cluburilor (r); 16 Tenis; 18 Trans World Sport, magazin săptămînal; 19 Schi alpin CM, rezumat; 20 Jo­curile Olimpice 1994, Lilleham- mer; 2130 Box thailandez: 22,30 Ştiri 1: rezultate, analize, comen­tarii; 23. Box. Intîlniri Internaţi­onale; 030 Schi alpin CM, re­zumat: 130 Ştiri 2: rezultate, a- nalize, comentarii. SCREEN­SPORT — 9 Golf Turneul Hein- ken; 10 Schi; 11 Bowling. Finala CM feminin. Le Mans; 12 Box thailandez; 13 Snowboardim» deltaplanorism. paraşutism, 13 03 Atletism. Campionatele interna­ţionale de sală, Le Mans şi Stockholm; 15.30 Auto. Camioa­ne monstru: 16 Atletism; ÎS 30 Hochei pe gheaţă (NIU,); 20.30 Baschet (NBA): 21 Magazin spor­tiv; 21.30 Sporturi cu motor din Olanda: 22,30 Box thailandez; 2330 Box profesionist; 0,30 Fot­

bal american. IT A L IA ' I 2030 Sport.- .'

Ştiri-reportaje: R TL — 7 Şti­rile dimineţii; 13,45 Ştiri. PRO 7— 21 Ştiri. SAT I — 19,30 Ştiri. TV 5 — 730 Teledimineaţâ: 13,45 Jurnal: elveţian; 17 Jurnal. TV5; 1930 Jurnal TV5: 2030 Jurnal’ : belgian; 22 Jurnal francezi Fran­ce 2; 23,45 Jurnal francez: Soir 3.

Muzică-divertisment: MTV —-8 Dejun muzical cu R. de Ruvo;11 VJ Paul King; 14 VJ Sîmo&e;17 Marile, hituri cii VJ Paul King; 18,15 Buletinul filmelor: şi videocasetelor cu VJ Pip Dane;18,45 3 din 1: 3. videoclipuri ale unei formaţii, perioade, teme;,19 Boys ir Men Special;, 1930 Prime — ultimele videoclipuri. cu VJ: Pip Dann; 2t Cad-r-n MTV cu R. de Ruvo; 2130 Cel mai dorit: VJ Ray Cokes; 2230 Pulsul cu Swatrh — VJ Marij-' ne Van der Vlugt; 23 Marile hi­turi: 0.05 Buletinul... cu VJ Pip Dann. SKY ONE — 8 DJ Kat Show; 17,45 DJ Kat Show.

Spectaeole-con cursuri specta­col: .RTL — 11.30 Preţul e fier­binte (cs); 12 Riscant! (cs); 12.30 Duelul familiilor (cs); 0.15 Gotts­chalk (show). SAT 1 — 8.50 re­luări filme, seriale, concursuri- spectaeol: 17.55 5 x5 fes»; 20.30 Roata norocului (cs). SKY ONE— 12 Imbogăţoste-te*: 0.30 Studs- (cs); TV 5 — întrebări adresate unui campion (cs): 20 Jocul dic­ţionarelor (cs). ITAL IA 1 —15.15 Non e la RAI-show; 20,10 Rock and roîl (cs); 21 Karaoka (show),

Abrevieri Pentru filme: a — acţiune; co = comedie: da o desene animate: e = dragoste; erotism: g = groază: p = poli­ţist; SF = stiintifico-fantastie; w s= western. Pentru alte pro­grame: CE -- campionat euro­pean: CM — campionat mondial,, cupă mondială: cs = eor.curs- spectacol; d ~ transmisie în di­rect; DJ — disc-jorkey-; MP = marele' premiu: r - reluări: t » teatru; VJ «= video-jockcy.

PAGINA * ADFVARUL DE CLUJ

* între realitateşi fantezii gazetăreşti

LIVJU MEDREA: „ A t a c k e a acestor liotâriri

şi dispoziţii s-a făcut din motive poîltics”

Poziţia Prefecturii

Despre Primăria municipiului Cluj-Napoca s*an spus şi s-au scris multa în ultima vreme,, mal mult rele decit buno. Care este atitudinea cxoculivului in raport cu aceste puncte de ve_ • dere, am încercat să afl.'sm din „interior” , în dialogul cu dom­nul viceprimar Liviu 'Medrea. 1 ■

T.-: Se afirmă, mai mult sau mai puţin oficial,; ' că l ’rim.iria Ciuj-Napoca promovează -politi­ca PtJNR In administraţie. Ce părere aveţi?

R.: Vizavi de această remar­că, cred că ar trebui precizat de la bun început un lucru: PUNR a apărut pe scena poli­tică a ţării ca un partid tînăr, viguros, care şi-a propus să a- pere nişte Valori ale neamului românesc. Sigur -că ascensiunea unui asemenea ,partid nu con­vine forţelor . politice care: se simt ..îndreptăţite" de' a /accede la putere . în România. Şi atun­ci, trebuie: găsite metode şi prac­tici — şi trebuie să spunem' că ele nu sînt noi — pentru ca re­prezentanţii acestui partid să fie denigraţi în faţa 'opiniei publice, .pentru a crea acea ima. gine care, în ultima instanţă, să ducă la îndepărtarea electo­ratului de acest .partid. întot­deauna se vor găsi dintre aceia care vor stabili o similitudine între politica * PUNR şi meto­dele, practicile şi acţiunile în­treprinse de Primărie. Nimic rău pînă. aici. dacă se face cu burtă-credinţă. Cînd se face cîj rea-cred in ţa / şi ve prezintă a- cesţe . acţiun* .tru-ichiat, denatu­rat, rupte de context şi etiche. tale fărS 'suporţ, atunci această similitudine .poată' să dăuneze foarte mult şi PUNR. Nu văd nimic rău în a face paralela po­litică PUN1} — politica admi­nistraţiei publice locale, atîta vreme cît dorim ca cetăţenii acestui oraş să. se simtă bine acasă, pe stradă, în drum înspre sau d'nsnre- servici.

Ir. Deci, opţiu-ea politică nu influenţează nromwa-ea sau schimbare-» din funcţie a celor din Primărie?

E.i -Sigur că cei care deni­grează. operează cu categoria filosofică de general, fără a fi in măsură să dea şi exemple concrete, spre informarea co­rectă a cititorilor. Atunci cînd vor opera cu exemple concrete, care' sâ fie prezentate corect şi cinstit, putem să discutăm acele

exemple concrete. Pînă atunci, daţi-mi voie să am această ati­tudine de respingere de neac- ceptare a acestor afirmaţii.

I.: Cum apreciaţi relaţia din­tre administraţia judeţeană şl cea locală, există acea 'colabo­rare precizată în Legea 69'9I?

'11.: Trebuie făcută o distinc­ţie clară “între administraţia pu­blică locală la nivel judeţean şl reprezentarea -executivului în teritoriu, care este prefectura. Prefectul, care este reprezen­tantul guvernului în teritoriu—:

. şi normal -că trebuie să facă politica guvernului — -.este abi­litat să atace la con teci os atit dispoziţiile primarului, cît Şî hctărîriie consiliului local.- - Ni­mic rău în asta. dacă se face în interesul -apărării legii şi a ce­tăţenilor Noi considerăm Că atacarea acestor dispoziţii şi -ho­tărîri nu s-a făcut din motive de încălcare a legalităţii, ci d’n "motive politice. PUNR — şi re­prezentanţii Iul în administra-: ţla publică locală —: se află în­tre două forte: între Putere şi Opoziţie, şi ' din aceste direcţii eîte lovit cu toate forţele şi pe toate planurile. .

I.: Cum se, concretizează con. frolul consiliului local asupra activităţii societăţilor comercia­le şi regiilor autonome subor. donatp? ^. It.j *Bste o practică a; Consi­

liului municipal <ie a face ana­liza ;aetivităţîi acestor societăţi, şi regii prin rapoartele discuta­te în şedinţele de consiliu. Mul­te din aceste analize au condus la schimbări în conducere,. .s-aui luat măsuri care , să ducă la îm­bunătăţirea activităţii. D!n pă- . cate. această acţiune a fost în­greunată de ruperea lor ,din su- bordinea Primăriei, fiind trecute in subortiinea Consiliului jude­ţean, fără ca măcar să fim "în­trebaţi. Şi am să vă dau un sin. gur exemplu: este de neconce- put ca Regia autonomă de apă- canal, care are peste 80 la sută din activitate în municipiu să fie de subordine judeţeană. Şi această măsură face -parte, din

acţiunile concentrate şi con­certate de ingreunare a activi­tăţii executivului din Pnmărie.

1.8 Atacarea unor .hotărîri ta contenciosul administrativ în­seamnă surse financiare în mi­nus pentru nevoile oraşului . . .

R.: Dacă cineva ar face in. ventarul iniţiativelor executivu­lui Primăriei, ar vedea că aces­tea sînt lucruri fireşti, care în­tr-o societate democratică nu ridică nici un fel de problemă. Fac o referire la Legea CD'Ol, care prevede că după trei luni de la promulgare, guvernul să promoveze Legea bugetului -şl taxelor locale, lege pe care n-o avem încă. Guvernul. a venit foarte Mîrziu, e drept, cu un act reparatoriu, care este .Ordonan­ţa Guvernului '15 din. septem­brie j992,. dar , care se aplică doar de la L ianuarie 1993. A- vind anumite iniţiative, ante­rioare H.G. 15 şi Legii bugetu­lui local,- se găsesc dintre, aceia rcare au stopat acesfe iniţiative, ignorînd -consecinţele. Cred că acea taxă pentru autoturism şl taxa •suplimentară pentru apa potabilă — înţelese de populaţie— nu demola bugetul nici unei familii în schimb nouă- ne-ar fi permis nişte investiţii.' Repet, atacarea acestor ^hotărîri s-a făcut exclusiv din motive poli­tice, pentru, a bloca activitatea administraţiei ,locaJe, care , la Cluj-Napoca -este îreprezentată de' PUNR, şi, nu de nişte mem­bri oarecare ai partidului

Mă surprinde atitudinea dom­nului prefect, dur dacă mă gîn- -desc la atitudinea ostilă pe care .a avutro , directorul general al ■Prefecturii ori de cite ori s-au adus în discuţie problemele Primăriei, pot să cred că în spatele acestor acţiuni ale-dom­nului prefect, unul dintre conj ■ silierii de bază este directorul general, domnul Oltcanu, care a iniţiat şi a promovat toate aceste acţiuni. Nu ştiu ce vrea să demonstreze cu asta şi bă­nuiesc că există b motivaţie bino întemeiată, dar această motivaţie-este departe de nece. sităţile oraşului, de problemele cu care ne , confruntăm şi de un mod corect şi responsabil de â rezolva aceste probleme.- -

.Flavsa SEGGIÎÎE

Despre conflictul Prefectură- primărie o parte a .presei A divagat mult. Cum stau lucrurile, de fapt? Explicaţiile ’d-ltii vice-priinar I.iviu Medrea sînt cuprinse în acest număr de ziar. Sucotinj util a face cunoscută, în context, şl opinia Prefecturii. Iată ce ne-a precizat d-1 prefect Grigore ZANC:. ,

■— Mal întîl. d-le prefect, cred că ar fi ulii pentru cititori să afle co înseamnă' noţiunea de contentiips administrativ. '

Legea nr. 69U991 a admi­nistraţiei publice locale stabile este raporturile dintre prefectu­ră şi consiliile locale, respectiv primari, vîeeprimari. conferind autonomie administraţiei locale, în baza acestei legi, forma prin care Prefectura intervine în ne­ţi vitatea consiliilor locale snu primarilor este controlul le a ­lităţii actelor,. hotărîrilor şi dis­poziţiilor acestora şi, respectiv, solicitarea revenirii asupra lor în cazul în care serviciul, jur:, dlc al Prefecturii constată c3 actele emise sînt incorecte din punct de vedere al legalităţii, în cazul în care organul care a emis hotărîrea nu revine asu­pra ei, prefectul 'poate ataca în contencios hotărîrile respective.

— Adică prin- intermediui in­stanţelor judecătoreşti.

— Exact. Din momentul ata­cării în contencios hotărîrile în cauză sînt suspendate pînă la ; pronunţarea sentinţei: fn ce ne priveşte, considerăm forme de atac prin ^contencios nu ca o modalitate de confruntare cu structurile admimsitraţiei locale sau' cu reprezentanţii acestora. ‘d mai degrabă ca o formă de' recurgere la arbitrajul ' unei in­stanţe specializate -în interpre­tarea legii

— In ultimul timp s-a insiitat asupra aşa.numitf lor nereguli de la Primăria Clnj-Napoca. In cc fel le putem Interpreta?

— Atît datorită lipsei de ex­perienţă, cît şi datorită unor

-deficienţe, şi goluri Sn legisla­ţie, inclusiv în Legea 691591' privind administraţia locală, în care o serie de atribuţii şi pre­rogative ale structurilor admi­nistraţiei locale, fie că sînt doar erîunţate, fie chiar omise, au apărut interpretări şi ^aplicări diferite' 'de la un consiliu local la altul, do la un primar la al­tul. Asta ţinînd, în unele ca- zuri, şijde un exces de zel al primarilor în satisfacerea unor obligaţii acumulate în timpul campaniei electorale, cu dorinţa 1 de a acumula capital' politic - pentru formaţiunea reprezenta­

tă. In general, noile consilii locale au început sâ funcţioneze corect şi să stabilească rapor­turi de conlucrare, atit cu Con­siliul judeţean cît şi cţi Pre­fectura. Pe acest fond âm avut cîteva situaţii în care Prefectu­ra a recurs la sesizarea unor primării asupra incorectitudinii unor hotărîri adoptate. B cazul Primăriei din Dej. unde s-a lio- tărît reatribuirea caselor intrate în proprietate de stat şl nede­molate — s-a revenit asupra ei: la fel, ;la Gherla), hotărîrea cu privire, Ia salarizarea primarului,

. unde s:a revenit. Şi, bineînţe­les, situaţia -de la Cluj-Napoca. unde s-au luat mai multe ho­tărîri care au fost atacate prin contencios. Dintre acestea a- mintim hotărîrea 86-'1992 privind

. afişajul ' .public In municipiu, hotărîrea 299'1992 privind ma­nifestările publice în municipiul Cluj Napoca. Este vorba. apoi., despre hotărîrea 31H992 privind activitatea politică îfi instituţii­le de cultură.. In aceiaşi timp, există la nivelul Primăriei Clui- Napoca o serie de hotărîri sus­ceptibile de interpretări în ra­port cu legea. Printre care obli-; garea unor societăţi comerciale de a se asocia cu Primăria fără ca aceasta să aducă, sub o for­mă- sau alta, o parte din ~api- tal. folosindu-se exclusiv drep­tul de a repartiza spaţiul în ca­re societăţile funcţionează;— în acest context retrăgînciu-se con­tractele unor titulari de socie­tăţi de pe spaţiile în care func­ţionau . pînă- atunci. Or, în "baza legii, spaţiile o dată dobindite nu pat fi retrase decit în. anu­mite condiţii şi după expirarea contractelor şl nu pot' fi atri­buite altora decît în urma unor licitaţii. Similar stau lucrurile cu' privire - Ia numărul angaja, ţilor Primăriei de asemenea. în dezacord cu legea au fost plă­tite orele suplimentare persoa­nelor care deţin funcţii de con­ducere la nivelul Primăriei. su­mele astfel primite fiind in curs' de recuperare . Nu tocmai lesale sîm indemnizaţiile pentru con­silieri. ca şi alt#> facilităţi acor­date acestora, printre oare. atri­buirea unor terenuri.

Reporter

GRUPUL STATUAR

AVRAM IANCU Şl TRIBUNII SASSe apropie momentul cînd se

va închide concursul — pre­lungit — pentru machete ale grupului statuar „Avram Ian­cu" şi tribunii săi. Societatea „Avram , Iancu* doreşte să in­formeze opinia publică asupra modului cum concepe ca înfă­ţişarea acestui monument, prin- tr-un „punct de vedere" sem­nat de loan Teodor Stan, Ghe­orghe Bendea şi Laz Ar Morcan. Societatea doreşte realizarea li­nei statui ecvestre monumen­tale care să evite concepţia ar­tistică a monumentelor Matei Corvinul şi Mihai Viteazul. Grupul statuar ar trebui să fieo compoziţie cuprinzîndu-1 pe Avram Iancu călare, însoţit de- tribunii săi Balint. Groza. ‘iul teanu, Dobra, Solomon Cor- choş, Aiudeanu şi alţii, even­tual şl luptători anonimi. „Do­rim — spun autorii — ca fi­gura Iancului (călare pe calul său)-să-l reprezinte aşa cum era el tn realitate, în -timpul revoluţiei: tînăr. dîrz, hotftrît, demn şi plin de încredere tn oamenii săi. care. la rtndul lor, aveau o încredere nemărginită In el. ( . . . ) Figurile cuprinse fn compoziţie să nu apară ca fi- • guri rigide, statice, ei, dimpo­trivă, pline de ivifiţă. bărbăţie

şi dinamism. ’ Iancu şi tribuni: săi ar. putea fi reprezentaţi scoţlndu-şi sabia din- teacă deci gata de a porni la lupt. (sau introdueîndu-şi săbiile în teacă, gata de ă încheia o pa ce demnă). „Punctul de vede­re" mai propune ca „piedesta­lul pe care este .ridicat Ianc> cu calul său să apară din stîn- ca Ţării de Piatră, din stîncw munţilor înfrăţiţi cu eroul, cu luptătorii. sfii**. De asemenea: printre stîncile soclului poate curge şi un izvor cristalin ăl munţilor Iancului". Autorii pro­pun ca vestimentaţia tuturoi, personajelor să fie adecvată spe. ificului zonei, utmînd ima­ginea din tabloul lui Barbu Is- covescu consacrat Iul Avram Iancu.

Societatea „Avram Iancu" a tipărit şi difuzat un apel cătr^ firme, instituţii şi persoane fi- ’zice pentru donarea de sume in vederea ridicării grupului statuar „Avram Iancu şi tri­bunii să!“. Sumele pot fi vira te tn contul 40 72 99.61 7ÎÎ.60 0 (Banca Dacia Felix — Statuia Avram Iancu), 40.72.99.60.62 20. P' (Banca Română pentru Dezvol­tare; pentru persoanele flzicc— pontul 45.11 04.62.00. ,, agen­ţia CEC nr. 5 Cluj-Napoca.

m t m ELECT3B4L— 0 1 Î I U I UTILĂO formaţiune politică struc­

turată ca partid are in mod ne­cesar o bază de sprijin în elec­torat, fără de care existenţa sa este cel puţin discutabilă, dacă

, nu fictivă. Cu unele excepţii —' în care. formaţiunea s-a născut, oarecum artificial,' prin voinţa şi forţa moral-organizatorie a unei singure personalităţi — partidele sînt exponentele ; inte­reselor sau aspiraţiilor unor grupări, pături sau- clase- socia­le. Aceste interese vor fi ideal promovate şl protejate dacă;

•puterea decizională la nivel sta­tal (naţional) se află de partea grupării respective De aici de­curge obiectivul strategic major­ai oricărui partid politic: cuce­rirea puterii, sau puterilor tn stat '

Este destul de evident câ a-■ ceaslâ bază în sau dc masă a

unui partid. îi asigură viabili­tatea Sn sens de trăinicic şi fin- bilitateaj în sens de credibili.

; Uite.tn plan Ipotetic — şi numai

Ipotetic, pentru' că experienţa soclal-istorică a Infirmat ,In •mod strălucit11 modelele practi­ce — partidul cql >nial puternic

’ ar trebuie să. fie un partid al întregului ;popor.: monolitic, uni. direcţional, „strlns unit*. «de

| nezdrijnclnaţ",.',, in jurul ...'unul,.< .condue&tor/'«ace, In scurt . timp

. — prin cumul de funcţii. — de- ' vine dictator absolut. Exerhpţe-

' le şl dezastruoasele . consecinţe ale unor aţari situaţii le cunoaş­tem, din nefericire., cu toţii: es­te cazul regimurilor . comuniste sau fasciste; deosebirea este

i strict de nuanţă.Deci istoria a demonstrat că

ideea „prţrtidJlui unic“ în fapt „nu ţine", pentru simplu) motiv că o asemenea idee nu ţine cont de diversitatea societăţii uma­ne. de diversitatea calitativă' a

, acesteia sau — simplu spus — că nici baremi doi indivizi i- denticl nu se pot găsi atunci cum o societatc-şablon, uri po­por „tras la xerox" sau un e- iectorat-roboţ?

Este raţional şi democratic ca un partid să-şi caute lărgirea bazei .iniţiale de sprijin. în rîn­dul; acelor categorii sociale ca­re au orienUlri sau Interese si­milare cu structurile de fond ale partidului şi vor adera — fie şi într-o manieră' periferică

’ — la doctrina şi programul a- cestuia. Acesta este segmentul social do adresare al unui par­tida şl care. în perioadele de a. legerl sau alte mcmente. de op. ţtuno. devine segmentul electo­ral âl partidului- Identificarea

| şi delimitarea , ( spclată a unuii atire segmenţ este .esenţială, nu ! numai pentru’ Partidul Alianţei

Civice, ci deopotrivă , pentru orice partid.. în primul rînd - pentru orientarea corectă şi „„programată" a- propagandei electorale (în campanii); şi Sn al doilea rînd, o cunoaştere â seg­mentului electoral propriu în­seamnă adaptarea la acesta a programului de acţiune concre­tă al partidului.

Noţiunea de segment electoral ln optica'Partidului Alianţei Ci­vice nu are nic\ pe departe un

. caracter exclusivist, ci doar — să zicem — de prevalenţă »în adresare Dacă segmentul elec­toral al PAC îl constituie îf> mod declarat agenţii economici ai

i iniţiativei private, factorii, cu adevărat dinamici ai economiei de piaţă. . oamenii de afaceri, tineretul din toate domeniile ac­tivităţii sociale studenţii, inte­lectualitatea. oritM? pătură sch cială civic-progrexistă.. aceasta nu înseamnă nicidecum că PAC nu ar fi larg deschis oricăror aderenţe la programul ;lemo- cratizării civice, la restructura­rea de fond. a societăţii româ. neşti actuale.

Segmentul electoral trebuie privit ca o masă a aderenţilor posibili (potenţiali) şi fie că este format din indivizi apolitici snu nedeclşi. spre vreo apirtenen-

' ţă. 'fie că au deja opţiuni for­mate spre un anume partid «au doctrină politică, el constituie un obiectiv tactic perm-inent.

I*rof dr. Nlcolnc M<\<ER Partidul Alianţei Civice

ADEVĂRUL DE CLUJ ■PACINA ‘ 4

in atenţia agricultorilor:

FERTILIZAREA CEREALELOR PĂIOASE■' Desfăşurarea-" procesului de privatizare în agricul­tură — în baza Legii fondului funciar, a produs «chim Lari importante aut în structura de forme- <ic ,proprietate-■ cit -şi- in' realizarea şi respectarea tehnologiilor de - cultivare. Astfel; la culturile de £ riu şi. secară .semănate în judeţul Cluj pe 41.012 lia in toamna anului 1992, au fost aplicate îngră­şăminte. doar pe' 50 la sută- din suprafaţă.': Suprafeţele restrînse care au fost fertilizate co­roborat, cu deficitul de îngrăşăminte înregistrat la această: dată şi; cu lipsa de apa din sol, impun reş-* .pc ctarea- riguroasă â normelor privind folosirea în­grăşămintelor. ■ •. .; iJ.iecizia privind folosirea - Îngrăşămintelor este . coniple.xă 'şi trebuie luată de -producător• cu ajuto­rul- >pecialiţUlor.-de; la -Oficiul pentru Studii I ’edo-

Şi AgrociOnice. ; • .' - .iu ),î--ta„d(î fertilizare va fi stabilită pe baza car-

jtăftj agrochimice, planta .premergătoare,.fertilizarea aplicată anterior, gradul de aprovizionare cu apă, poiul cultivat şi producţia posibil de realizat. Sta-..;, 'bilirea reţetei de fertilizare înseamnă rezolvarea problemei doar parţial, întrucît Ingrăşămintele sint eficiente numai dacă se aplici cînd planta are pe-- yoierde ele. Deci, fertilizarea se face pentru plan- .tă - şi .nu:/pentru sc'l.; Doza'de îngrăşăminte şi epo­ca'de aplicare sînt.-elementele cele mai importante' -în fertilizarea cerealelor păioase. -Astfel, la cerea­lele păioase; cele mai eficiente perioade de aplica­re -a' îngrăşămintelor sint faza- de trecere de la .

'perioada- vegetativă la faia reproduqtiyă (gentn , ti vă) şi faza / cînd se diferenţiază ultima' primordie (formarea primului inţernod). fh ;condiţ.iile-|judeţii-, i

•iui.--.--CIuj:>aceste- procpşş se vpetrecv în -intervalele- loamnăMarnă ş< primăva n timpuriu sau tîrziu în ' '.funcţie ide particularităţile terenului .şi mersul vre­mii.' . \- '- --Fiind •> cunoscut-că. griul absoarbe cea mai -mare parte de -elemente nutritive (78—92 lă sută azot, 75—08 la'.şută fosfor şi 85—86 la sută pota-,,. siu)-întrHin,t:mp-;foarte scurt de 50—60 zile, de la începutul-formării: paiului ;şi pînă la coacere, avem încă posibilitatea de'a stimula prin fertilizare cu azot..- Posibilităţile de intervenţie cu fosfor şi. pota­siu pot fi . valorificate'la cerealele păioase care,, se ije&mănă primăvara. -Aplicarea ."superfosfatului in '; timpul vegetaţiei la grîu (iar na sau primăvara) es­te .ineficientă. Producţie normală de gritţ se poate realiza dacă se folosesc 60—120 kg fosfor/ha, 50— 80 kg pctasiu'ha şi cantitatea de azot aferentă.i Pentru orientarea producătorilor de cereale facem cîteva recomandări:

Incepind din luna februarie poate începe fertili­zarea cerealelor care-jiu. fost semănate toamna fo­

losind .îngrăşăminte -cu'azot-sau, în - lipsa acestora 'îngrăşăminte , complexe. La cerealele care. vor fi - semănate'în primăvară se. reepmandă utilizarea la ..pregătirea .patului . germinativ a îngrăşămintelor - -complexe. ■ ■ - - ..- •;

Irrrprăştierea îngrăşămintelor peste, cultura cerga- lelor de toamnă trebuie făcută cît mai uniform. -; Dacă - administrarea se face. cu mijloace mecaniza- te la intrarea acestora: pe teren solul să fie înghe­ţat sau acoperit cu zăpadă sau zvîntat. Pe terenu­rile in pantă există riscul spălării îngrăşămintelor la .suprafaţa solului ,

Referitor' la dozele de îngrăşăminte folosite la- fertilizarea griului şi a orzului de toamnă în ju-;- deţul Cluj se disting -următoarele situaţii:-

Pe solurile .slab sau mediu aprovizionate cu fos­for, unde nu s-au aplicat in toamnă îngrăşăminte cu fosfor, doza- de azot nu va depăşi 60—70 kg azot/ha. Excesul de azot duce la formarea unei ma­se vegetative bogate, o 'înrădăcinare slabă, :îmbu- ruienare mare, sensibilizare la boli şi la cădere.

Pe solurile mijlociu şi bine aprovizionate cu fos­for (19—72 ppm), sau pe cele pe care s-a fertili­zat în toamna v1992. cu cel puţin 60—30 kg- fosfor/ ha, doza d^ azot poate fi 70—110-kg' azot ha. ’

Dozele de azot vor fi reduse cu: 30 kg'ha cînd planta premergătoare a fost o leguminoasă pentru boabe, cu 20 kg/ha după borceag şi trifoi. Doza de-azot va fi-majorată cu .20—25 kg azot/ha după premergătoarele tirzii fertilizate, cu gunoi de grajd.. Starea de vegetaţie a griului, la data aplicării îngrăşămintelor, Îşi precipitaţiile căzute în septem­brie — februarie impun corectarea dozei de azot. Astfel,-dacă griul are o desime mică (mai puţin ;de 300 plante/mp) şi o înfăţişare slabă: (sub. 2-

.- fraţi/plantă} doza de azot va fi mărită cu 15—2?)kg ■ azot •'ha, reducîndti-se cu . aceeaşi cantitate cînd

: cultura .se prezintă bine. Pentru fiecare 10 mili­metri de precipitaţii deficit faţă de normal, în in­tervalul sep tem briefebruarie,, se scad 5 kg a-' zot/ţia şi invers, se adaugă 3 kg azot/ha pentru .fie- c"U'e ;10.;. milimetri-peste.normal. , .,

Ingrăşămintele cu: azot- vor fi ,-aplicatc Jn. dpuft• faze! -.--i'- ■

50. kg.azot/ha; în timpul iernii sau primă- îVfr devreme,;, în‘! funcţie de starea culturii şi mer­

sa! vremii; ■;— reitiil;.; dozezi, primăvara, în .perioada apariţiei

;'-pr}rhului;;tlod: al 'tulpinii său odată cu erbicidarea : în, cazul,,'cînd ingrăşămintele cu azot ’.şe admi-- nistreazâ. împreună eu erbicidele sau cu. .tratamen­tele pentru .combaterea ploşniţelor-şi a bolilor, se'

...pot folosi 0—8 kg uree-'hp. /.i.a cultura de secară dozele ‘de* îngrăşăminte cu

azot vor fi mai mici comparativ cu dozele folosite la griul şi orzul de toamnă.-- In funcţie dof fertilita­tea solului dozele de azot pct fi. de.140-^0 kg azot' h i. . - - ‘ - - --

I.a cultura de triticale în funcţie de conţinutul in fosfor al solu lui, planta premergătoare' şi fertili­zarea cu fosfor, se recorrîandă doze de -60—93- kg azot^hă. . - ■■ ■'* •' '.

Orsfcaica.de primăvară are cerinţe mai reduse -laţă de îngrăşăminte. Doze. de 30—70 kg fosfor/ho şi 40—50 kg potasiu-'ha. plus cantităţi moderate de azot sînt suficiente pentru producţii de 3000—3000 kg/ha. .. / . - , ' .

în cazul 'cînii orzoaica' urmează după cartofi, sfe-, ,-clă de zahăr şi-porumb la care au fost administrata doae. mîiri de .30—40't/ha gunoi de grajd plus în­grăşăminte complexe, nu :se vor aplica îngrăşămin­te; cu azot, '; . P e , sşlurile' ..fertile, după premergătoare, ferţi.llzate

"cu 20— 25 t-'fra gunoi.,de. grajd,. doza de azot nu va depăşi 56'kg/hă. -•

Pe soluri sărace, după premergătoare .mari con­sumatoare' tfe; azot şi slab -fertilizate se recomandă

'aplicarea .unor doze de 60—75 .kg azot/ha.

^ i Prof. dr. Petru GLS1 1 , :L, Şef O.S.P.A. Clui

. : :.-■ " ; Asist, univ, ing. EmilH/CA. l'n-v. de Ştiinţe Agricole Ciuj-Napoca

• ' «PMM» '

De la Turda adunate

GROAPA. Pe strada Fărcăşan din Turda.. din cauza uzurii înaintate,, con­ducta cu apă p<-)tabilâ a plesnit.

O săptăminâ le-a trdîuit celor de la regia respecţi văi'pinâ ce au răspuns solicitărilor - cetăţenilor, de pe-stradă, să vină şi să ac­

ţioneze 'peri trti a nu se .risipi şi din puţina apă pe care Q avem O săptămină şi mai bine' a tre­cut apoi pînă ce s-a săpat groa­pa (ocupă o jumătate de stradă şt- este adinca de .peste 2 . m) şi s a efectuat reparaţia. ; -^.

Au trecut zece zile şi cîte ci să mai treacă, pînă ce groapa vst fi astupată? _____ .. ;

Dacă şe lucrează în acest ritm...

P.S. între, timp, «pe aceeaşi stra­dă şi .idin âeeleaşi moţive, a inai,

;apărţiţ. o . . {JroafpĂi

COŞARUL

Nu ştim cîţi coşari sînt in Tur­da. Ştim însă şi ştiu că aceştia :s,înt foarte scumpi la ... vedere. De multe ori â trecut,un ah: şi nu i-am văzut la lucru. It vedem însă, lună de liină, pe 1.. repre­zentanţii acestora, aceia care ne încasează bani pentru lucrări ne­efectuate. ,, Cînd eram copil şi-mi ieşea un coşar, in . cale, prindeam nasture-

mtm w i«

Se extinde un noii sistem de hoţie- -Am avut, recent, ocazia :& consultăm 3 dosare de trimitere; în judecată a unor persoane (un mi- ' hor şi doi oameni in toată firea) pentru înşelăciu­ne în dauna-avutului p.vsonal. N-am insista asupra ■ unor asemenea cazuri, apan*nt mai minore şi lip­site de o periculozitate lO-.-iajă acută, dacă fiecveir- ţa lor nu ar înr-gistra o i-nv.te.e alarmantă. Acesta este motivul >-ntni cîi.v inccrcăm să declanşăm-.: un semnal de alarmă.

Gabor Mutei, .cu „teren dc vinătoare“ îp muni- ■cipiul Cluj-Mapcca, fără a ii domiciliat legal in ■ acest oraş, s-a dovedit un barat cu tendinţe dc pre- , cocitate. La slir.şitul anului ,tivcut, pindea in faţa • casei de schimb valutar o victimă. Şi aceasta a • apărut (din păcate mai sînt ir.ră mulţi fraieri pe lumea aceasta). Partea vătămată oferă pentru schimb 15.000 forinţl, pentru caro trebuia să pri­mească 78 000 lei Schimbul so face shb o poarttî, in:r-un loc mai, ferit de ochii ltimii, învinuitul nu- '•

’ mără banii, Si înminează şi-părţii vătămate să ve-' rifice dacă suma este exactă. Apoi; sub pretextul că ac_. fi putut greşi, roagă victima să-i dea banii pentru a-i mai număra incă,o dată. Hoţul n-’ă aviit

nevoie decit'de o clipă de neatenţie1 din partea vic­timei pentru a sustrage suma de 32.000 lei.

Intr-un caz ar^mănător, autorul este Roş Traian, căsătorit, are şi doi copii minori şi nu este înca­drat în muncă. Soţii m ;V. şi M.R. vin la Cluj cu «00.000 lei pe că re ' voiau să-t schimbe la bursa neagră..Schimbul l-uu -făcut printr-un intermediar, cunoştinţă apropiată, priceput Sn astfel de afaceri.

•: Pină la urmă, s-a convenit să se plătească 300.000V lei pentru (500, de dolari S.U.A. învinuitul a ară­

tat intermediarului'dolarii, o iuat leii, şi-cind să ; .'plătească a ■ intervenit o a treia persoană care a •' provocat o diversiune. Toţi cci prezenţi, tot sub o• poartă, au dispărut'rapid.: Cu o mate simplitate şi, în acelaşi timp, cu ma­

re eficienţă procedează şi Oltean loan din comuna Batin, judeţul C lu j,. care sustragi victimei, după

• efectuarea: plăţii. '40 000 lei. A fost arestat, apoi e- '• "liberat pe cauţiune pină la proces;: c r;■ în toate cazurile prejudiciile an: fost recuperate,

- -d;ir. faptele rămîn Autorii sînt trimişi în judecată.

De la Regia a u to n o m ă oe ap a-can a l

Q Cum,se tarifează apa în cazul uaci firme pariiculai-e ce fnneţi; onează în apartament? © ___

Cuvenitele precizări la această întrebare ne-au fost făcute de domnul Miliai lacob, inginer-şef la Regia autonomă de apă-canal: pentru activitatea privată desfă­şurată în. întreg apartamentul se " aplică tariful stabilit pentru a- genţii economici, corelat cu nu­mărul de persoane angajate şi cu specificul activităţii, conform baremelor cuprinse în Hotărîren nr. 18/1981 a C.P.C.P.

Dacă'spaţiul are o dublă func­ţionalitate.' locuinţă-sediu de fir­mă,-se face calculul consumului de apă — la familie-— aplicîn- du-se tariful pentru populaţie si ■

i ţinîndu-se seama de numărul per­

soanelor din; familie, iar pentru activitatea privată se ia îri cal­cul numărul persoanelor care lu­crează în'firmă şi specificul ac-, tivităţii,; conform Hotărîrii 18'81 (baremele cuprinse în această ho­tărîre se referă la activităţi care implică un consum de apă: bar, restaurant, cofetărie, plăcintărie; centru de răcoritoare, . unitate tehnico-medicală, centru . de um­plut sifoane, frizerie, 1 coafor). Menţionăm că avem în evidenţă,;pînjj -: acum, '-'firme',.- care func- ■ ■tion^aTă în' casă particulară.

I'lavia SFKGH1K

Este posibilă privatizarea în domeniul99

sanitarAFlKM \ CONF. UNIV. DE. DOliU-DEJiCA ■ ® ,

Meilîciaa: românească a cunos­cut in '.anul. 1S92 mai multe,suc­cese pe plan internaţional. Din-, tre acei tea, două evenimente cu totul deosebite l-au situat; pe cqnf. univ. dr. Doru Dejica, de la Clinica Medicală III, în rin- dul personalităţilor, cu succese peste graniţă. „International Bio- graphical, Centre" din Camb ui v.

■ (Anglia), i-a conferit titlul dc „Om internaţional al anului .1992 Nu mult timp după această c'.sUncţie, A.B.Î. .--- American Bio-graphice Institute, inc. din Caro- lina de Nord (S.U.A.) îl include în ediţia a IV"-a a volumului in­titulat. „5000 de personalităţi. ale lumii**.- Cu ocazia primirii aces­tor două clistincţii ne-am'adresat conf. univ. dr.' Doru Dejica peri-. tru a ne relata cîteya din preo­cupările clinice - şi- de cercetore care i-au adus succesele menţio­nate; -

— Doru Dejica:-'în cadrul te­maticii de cercetare ştiinţifică a. Clinicii medicale III se înscrie cu prioritate şi diagnosticul pre­coce al cancerului colorecţal, cea mai frecventă localizare neopla- zică la bărbaţi în ţara noastră, în acest sens există un - serviciu de endosccpie intestinală (pe ca- re-1 conduc), destiftat diagnosticu­lui prin’ rectoscopie şi eolonosuo-

1. RUSi- i.-i .

le de la haină. Se zicea că adu­ce, noroc. Acunvdacă mai am.-,, noroc să întîlnesc în cale un co­şar, mă prind de . . . pungă, Ştiu ce urmează ....*

PENTRU UIMDIŢARI; AVrPS „Potaissa" din Turda le face cunoscut undiţarilor din mu­nicipiu şi din judeţ că, Sn urma contractului nr. 44 din 23 ianua­rie 1988, încheiat cu Intreprinde-

. rea piscicolă Cluj şi a hotărîrii Biroului executiv al ACîVPS nr.8 din 2 iulie 1991, lacurile Bă- deni şl Stejeriş fac parte din pa­trimoniu şi sînt administrate de sus menţionata asociaţie. .

Aşadar, undiţari, grăbiţi-vă şi achitaţi cotizaţia pe acest an şi la ... pescuit!

Ion COltnoş

SOLIDARIZAREAsociaţia Luptătorilor din 23

decembrie 1909 Turda, membră fondatoare a Uniunii Naţiona­le a Organizaţiilor. Luptători­lor din Deccmbrie (ÎXN.O L.D.)/ se solidarizează cu cele 5 punc­te cerute de Asociaţia Luptă­torilor Revoluţionari Tomis Constanţa.

Protestăm vehement pentru politizarea administraţiei ro­mâneşti şi promovarea pe cri­terii politice în detrimentul oa­menilor gospodari şi profesio­nişti.

,-pie. a acestei, localizări canceroa­se. Prin grija prof. Octavian-Fo- dor s-a achiziţionat, cu ani - în urmă, primul colonoscop din ţa­ra noastră, la care în prezent ,lu-- crez eu; Ţin să precizez că apa­ratul respectiv es,te singurul în Transilvania, ceea, ce este, cu .to­tul -subvţiivelul nece.sităţ-ilor- unei, boli atît de frecvente. Preocupa­rea, mea deosebită, imbinînd cer­cetarea ştiinţifică nemijlocită cu cavitatea clinică la patul bolna­

vului, a fost asupra bolilor cu risc major .-în degenerarea malig-. nă. colorectală, îndeosejbi polipo- za familială şi nefamilială. Cer­cetările efectuate la. Institutul de lmunobiologie şi Patologie: din

. Ktiln, folosind diferite loc ti ne (substanţe care recunosc consti­tuenţii specifici tumorali) au de­monstrat existenţa unor criterii de încadrare a persoanelor cu risc. de transformare malignă a jxilipilor colorectali. Rezultatele cercetărilor mele au fost publica­te in ţară, în S.U.A., Germania^ şi Slovacia. Ele au fost citate ul­terior în alte publicaţii care s-au referit la această problemă.

— EC.: De mare actualitate este astăzi problema organizării activităţilor de asistenţă medica­lă Ce modernizări s-ar putea ex­perimenta în acest domeniu?' .

— DD.: D5n păcate există iia.S7 tăzi personalităţi medicale rare nu sint atrase în sfera Activită­ţilor private. ^

— EC.: Practic cum se/poate rezolva această problenîă?

— D.D.: Bolnavul se- adresează secretariatului clinicii solicitind medicul pe care-1 doreşte. Achităo taxă de intrare, prestabilită. Pacientul este consultat şi se e- fectueăză examinările indicate pentru ca apoi să revină,, cii fi­şa completă, pentru consultul fi­nal. Costurile acestor activităţi medicale (analize, radiografii-etc-) se înregistrează pe fişă şi se plăr tesc în final la caserie.

— E.C.: în ce constă eficienţa şi. superioritatea acestei modali­tăţi de organizare şi consult?

— D.D.: Totul se face în ace­laşi loc, .în clinică, iar cointere­sarea pecuniară a instituţiei ofe­ră legal baza materială. Institu- ţionalizarea activităţilor medicale private în clinici şi spitale evi-

'tă „suprasolicitarea" bănească a pacienţilor şi Sn acelaşi timp- o- feră clinicii posibilităţi parţiale de autofinanţare. Această organi­zare ar fi mai avantajoasă pen­tru pacienţi dacă s-ar implica şi sistemul de asigurări sociale-

.Prin legătura pacierit — medic spccialist şi cadrul social al in-

.treprinderilor şi instituţiilor- se creează nio şi variate tipuri de cointeresări. Dor aceasta este o problemă la care trebuie atraşi şl economiştii . j

— E.C.: Ce pasiuni- aveţi in a- fara profesiei? .. ' j

— D.D.: Muzica. .

E. COKNE.SCU

PAGINA 5r ADEVARPL DF CLUJ

IN ATEN ŢIA ASOCIAŢIILOR narea asociaţiilor de locatariVă rugăm, veniţi cu propu­

neri pînă în data de 20 febru­arie 1993, la camera 24.

DE LOCATARI DIN M UNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

•j jntrucît este în discuţie pro­iectul de modificare a .Decretu­lui 387 din 27 octombrie 1977 privind organizarea şi funcţio-

PRIMARIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA /

privind reglementarea colectării, evacuării şi depozitării rezidu­urilor- menajere şi industriale în municipiul Cluj-Napoca

,1 • .

Tăcere suspectă sau vinovată?

.Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca,‘ întrunit în şedin­ţa ordinară;*-; ■ - -• Analizîndi activitatea desfăşu­rată în anul 1992* de S.C. Salu­britate S.A.-' Cluj-Napoca; -•

■ 1 Constatînd'’ - necesitatea regle­mentării; colectării, evacuării re- . ziduurilor • menajere şi industri­ale* pe 'teritoriul municipiului;î Văzînd . avizele comisiile de specialitate;• ■: ' ■■ ■- . ■-- Avînd în :* vedere prevederile

legii, nr„ 10 din 1982;- -Potrivit dispOziţiunilor art. 21 ă!in. 2 lit. 1 şi r; şi art. 29 din Legea. nr;-C(Vl991 privind admi- • Jiistraţia Jpublică; locală:.

.- • H O T. A R A Ş T E:

- ArL l Depozitarea reziduu­rilor menajere si industriale, co­lectate >-ia •jasnqtii economici, instituţii, asociaţii de orice fel, persoane juridice si: persoane fi-‘ zice < pe: .^ teritoriul miinViniului Clu j-Napoca, se face' numai la ramna de k:; depozitare' Pata-Rît,

■ adminîstraţă';de S.C. SalubrităteS-A Clui-Napoca. ;• " ,.--- Art. 2 Pîrt$'fîj> data de 1 martie, 1993,' agenţii economici, institutiilo -de -orice fel, per^oa1- m-l<> fizice ,$i juridice? au obliga­ţia xle H încheia contracte sau

■ * abenarnfenţe. i ’ pentru" colectarea.

evacuarea şi depozitarea rezidu­urilor pe care le produc .cu una

- din societăţile- comerciale auto­rizate să efectueze această acti­vitate, pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca:

Art. 3 — Agenţii economici şi instituţiile care îşi evacuează re-

. ziduurile cu mijloace" de trans­port/proprii au obligaţia de a încheia contracte de : depozitare cu S.C. Salubritatea Ş.A., care administrează rampa île depozi­tare' Pata-Rît. '

Art. 4 — Nerespectarea preve­derilor art. 1,. 2, 3 din prezenta hotărîre, constituie - contravenţie şi se sancţionează cu amendă de! la 800 Ici la 1.000 (o mie) lei. "/

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute- în prezenta hotărîre se fac’ de către < persoanele împuternicite de .către primar, precum şi de către ofiţerii şi'şubofiţerii de po­liţie. 1 ; : ' ' ; •; ....

Contravenţiilor de mai sus- le sînt' aplicabile- prevederile legii' nr. .32*1968 privind constatarea şi sancţionarea-contravenţiilor.’

:Art. 5 — Cu ducerea la în­deplinire a prevederilor prezen­tei hotărîri se încredinţează ser­viciul de gosnodâria = comunală, S.C. Salubritate S Av şi Poliţia municipiului Cluj-Najboca.'

A trecut o lună de'zile de cînd în „Adevărul de Cluj", a apă-

.rut o „Alertă ecologică" privi­toare la proiectul noului aeroport internaţional de la Cluj-Napoca. Deşi, prin aceasta, ş-a lansat, de fapt, o provocare spre forurile şi organele , competente pentru o demonstraţie tle totală trans­parenţă asupra impactului eco­logic al acestui' proiect, consta­tăm că mănuşa aruncată nu a fost ridicată de :nimeni din cei vizaţi. Atît respect merită opi­nia publică? Nu există răspuns la ' întrebările precise puse. a- tiinci,-pentru că nu s-a făcut nici un studiu de. impact ecologic? Oricare ar fi situaţia, tăcerea pare a . fi nu numai suspectă, dar' chiar ■ vinovată. :- Aflăm acum, din acelaşi ziar, că se duc tratative pentru o au-, tostradă Cluj-Napoca — Oradeă- Borş! România are nevoie acUtă de cîteva bune, şi moderne ; -au­tostrăzi. Pînă - vom ajunge să ne întrebăm dacă este cazul sau nu să întrerupem construirea unor astfel de căi rutiere, asa cum se petrece, acum în SUA sau în alte ţâri moderne,mai este încă multă'vreme. ; ( ^‘ Dar, ş i ; de această dată, ca e- cologişti, ne-facem datoria de a pune problema studiului de im­pact 'ecologic -al proiectului şi modalităţile de compensare , a daunelor’ produse ’ echilibrului

1 natural»într-adevăr, pentrjţi un kilome­

tru de autostradă sînt necesari cam 6 ha de teren, care — de regulă — se iau, din suprafaţă agricolă, din păduri sau păşuni. Pentru cei circa 200 km, pînă. la Borş, vor fi acoperite cu beton cam 1200.ha. Cum se va com­

pensa masa verde astfel pierdu­tă?

Orice autostradă, mai mult de­cît o simplă şosea cu două căi, segmentează ecosistemele, \ per-, turbînd toate procesele complexe şi înlănţuite ale vieţii din eco­sistem: deplasarea animalelor, modificarea populaţiilor, reface­rea acestor populaţii , în urma u- nor-epidemii printre animale, restrîngerea ariei de acţiune a

O P I N I Ianimalelor mari (mistreţi, căpri­oare, urşi), la care s e . adaugă accidentele rutiere căro'ra le cad victime sute şi mii de animale, mari şi mici: iepuri, arici, vulpi, căprioare, r batraciene. etc. Preîn- tîmpinarea acestor efecte necesi­tă cheltuieli suplimentare şi de­loc neglijabile. : ‘ ; > ■ ■ -

în plus, peisajul este desfigu­rat prin , secţionarea pădurilor, dezgolirea^ reliefului, sterilizarea văilor prin cele patru benzi de

.beton, agresarea curbelor natu­rale prin curbe trase pe calcu­lator. • • ; ■ ■ • -

Un mare şi real pericol îl re­prezintă poluarea chimică a at-

Mnosferei, prin gazele -de eşapa- nient, cu -atît mai mult cu cît

viteza este mai mare. Aceste gaze favorizează ■ nu numai , apa­riţia ploilor' acide, care omoară, pădurea, dar şi contaminarea zo­nei agricole adiacente prin plumb şi cadmiu, extrem de nocive pen­tru sănătatea omului ,şi: a ani­malului..

în fine, autostrada transferă zgomotul ■ oraşelor spre cele măi îndepărtate locuri de linişte, calm şi odihnă, pînă la care poluarea. industrială încă nu a . ajuns. ., ,

Insistînd încă o dată aşurv-i faptului că ecologistii nu ; merită să fie taxaţi ca nişte „opozanţi de profesie*1' faţă de- progres si dezvoltare, pretindem ca foruri.e de decizie şi execuţie a unor o- biective cu impact ecologic im­portant să . ; practice o -, totală transparenţă, .dînd asigurarea ca măsurile ce se iau pentru pro­tecţia mediului şi conservarea echilibrelor - ecologice sînt bine gîndite şi. suficiente, chiar dacă

'e le costă mult statul sau dinul de. afaceri şi de acţiune.

- -S ă sperăm că- vom , reuşi ...să ' spargem , tăcerea în jurul proble­

melor de ecologie, care ne pri­vesc atît de mult, nu numai pe cei de acum, dar : mai ales. ; pe urmaşii noştri, . t,: •

c. c o d k k a n upreşedinte M.E.R, ■ Cluj-Napoca

Primul ALMANAH FCOLOGIC- Filiala, ClUj a Mişcării Ecolo-

giste din România roagă pe toţi cei care doresc să . participe cu materiale (articole, fotografii, in- formaţiu humor etc.) cu conţi­nut ecologic, pentru editarea pri­mului ' ALMANAH ECOLOGIC

din Româhia, să ne trimită- con­tribuţiile lor la: adresa: F IL IALA MER CLUJ, str. Sindicatelor nr. 3 (tel. 111.730).Preşedinte fii, ’ Cluj-Naipoca,:

pro!, univ. dr Const. CODREANU

c o ti®

Nae „Ciubuc" şi... privatizareaEu. caro-1 cunosc dc ani buni,

..■să;; mă tar bucăţele că nu-i ştiu nici numele întreg. .Nae- nu-i un oarecare. E un meseriaş de ma-

' re-clasâ. Cînd şeful, de secţie are vreun necaz in propria-i gospo­dărie, la\ cine să apeleze? La* Nae! El . este prezent oricînd şi pretutindeni. Lucrează cu mate­rialul fabricii şi cu banii...- cli­entului. S i nu iartă pe nimeni. Ciubucu-i ciubuc! Poate ş i. de aici schimbarea numelui în ...

...renume...,?■ Qacă-1 foloseşte şeful de sec- >^-ţie, ,ic- ce nu l-ar folosi şi mais­

trul, doar-el îl pontează. De ce nU şi şeful de echipă, magazine­rul? Altfel, de unde materiale?Si dacă toţi îl folosesc în tim­pul serviciului', de ce nu şi-ar folosi şi el mîinile de ... aur pentru propria-i pungă?

în drum şpre locurile d e ... ciiibuc fixate de şefi şi şefuşori, dar mai ales la întoarcere, cînd Nae se- mai abate pc la una . . . mică, îşi mai racolează .şi el clienţi. Băutura do la restaurant nu-i .ca cea de acasă, e povesti­tă. Şi vorba vorbă aduce: Nae,

. ‘i zjee_ şeful de restaurant eu nu-* me de riu. mi s-a stricat robi-

oeţuU Mîine-i. gata! decretează

- Nae. Şi ,aşa-i. Nae repară robi-’ netul sau îl înlocuieşte - cum tot aşa procedează şi cu zarul vecinului, cu întrerupătorul unui amic, cu ,..; ciubuc să iasă!

Ca să fie mai__ funcţional,doar i s-a dus vestea ca. de bu-; hă... tunsă, Nae şi-a cumpărat un bitang de Dacie „Lăstunel",-

_ F O i f E T O N ^

cum îl alintă el. Ca să nu bată la ochi. Care dintre agenţii de circulaţie îşi pune mintea cu o . *. lădiţă pe roţii

Cînd şi-a dat seama că leul; ca valoare, a ajuns o . . . pisică jipârită, Nae, om inventiv, a schimbat metoda de muncăr a acceptat lucrul în- contra ... par-: tidă! La solicitări, el '«duce ma­terialul cu ,,lăstunelul“ de-acum ştim de unde; .el pune n îna de lucru şi beneficiarul îl aduce,

. în schimb, un sac sau' doi de ciment (e căutat cimentul), alţiif ceva folie, sticlărie, ceva bibe­louri. In fine, Nae nu iese de­loc în pierdere. Dimpotrivă!. Aproape ' de, un an şi jumăta­te nu l-am mai văzut pe Nae. într-o zi, însă, mi-a tăiat calea:

Era parcă alt om. Tras la faţă ; şi la truD. Cu mîinile crăpate de

muncă, cu trusa de scule burdu­şită, motiv pentru care spina­rea lui Nae era deplasată puţin de la . . . firul cu plumbf- îl in­vit la una... mică. După ce- co­mand, îl întreb:

— Ce-i cu tine, Nae? îlu te- ,am văzut de mult. Nu mai lu­crezi în fabrică? - - :

— De cînd s-a strîris ; ... şu­rubul, nu. Lucrez la privatizat...---- E mai bine?'— Ce să zic? Foştii mei co-

. legi lucrează- cn-n comunism:patru zile 4 >e săptămînă. Eu şi duminica. . - .

— De mîncat, cîte z ile . mănîn- câ pe săptămînu? Nu te-ai -în*- trebat? .,

— Este adevărat, dar. eu mun­cesc mult şi tot nu-i mulţumire.

- — Păi nu te cunoaşte' patro­nul? Nu ştte ce-poţi?- r '

— Mă cunoaşte prea.bine. Ştie. cît şi cîtîd mănînc. Ştie cu ce mă fmbrae.' Cînd mă.culc şi cînd mă scol' îmi cunoaşte şi-buzu­narele. Pe loc mi le goleşte . .'.

— Dar-bine Nae, cine-i patro­nul ăsta aşa d e ... '

— ... nevastă-mea! ’ -Ion COUDOS

r g a t m

A R E S T A R ITrei ofiţeri superiori .din Di­

recţia Circulaţie a Inspectora­tului, General al Poliţiei au fost arestaţi, fiind în cercetări în legătură cu afacerea furtului de maşini, tranzitate prin sau tra- ficaţe în; teritoriu.

într-o precizare: făcută unui redactor al agenţiei Rompres, biroul , de presă al Procuraturii^ Generale a confirmat arestarea celor trei sub acuzaţia de „să- vîrşire a unor- infracţiuni în legătură cu exercitarea atribu­ţiilor de . serviciu". - Cercetarea

este făcută de Direcţia Procu* râturilor militare care, în Con­formitate cu prevederile ' Codu-

" lui de procedură penală ^ i în '- respectul prezumţiei de nevino­

văţie, nu poate furniza deocam­dată date suplimentare despre acest caz. Se precizează, tot.

• odată, că asemenea date ar afee-• ta interesul urmăririi penale.

Urinează " ca, pe măsura admi­nistrării He noi probe în' cauză, '

-mijV>acele- mass-media să -, fie informate — a mai precizat

* sursa citată.-• Amintim': că cei trei ofiţeri "arestaţi sînt Cornel CăpăţîUă,

locţiitor al şefului Direcţiei Cir­culaţiei din I.G P., Vasile Ma- tcescu şi Gelu Vasilescu. .

Astăzi VTemea ya ‘ fi rece, ge­roasă dimineaţa şi noaptea. Ce- rul va fi mai mult seiiin, vîritul va sufla slab. Temperaturile mi­

nime se vor situa între-—15 şi —10 grade, cele maxime între —3 şi +2 grade. Local, diminea­ţa, ceaţă persistentă cu depunere de chiciură. La munte vreme' frumoasă şi caldă pentru aCeas- tă perioadă. Ieri, lâ ora 12, la Cluj-Napoca se înregistrau — 9 grade, iar presiunea atmosferică era de 747,5 mm Hg, staţionară. Constanţa Nagy, meteorolog de serviciu.

SSL VIU BRUtkH(Urmare din pag. J)

în centre urbane, în anii ’80 popu­laţia urbană creşcusc la 11—12 milioane. (...) De la început, par­tidul comunist i-a curtat sistema­tic pe noii muncitori, nsigurîn- tiu-le condiţii de viaţă urbană, /■are, oriciţ de sărace şi de. greu de obţinut, erau . incomparabil mai bune docît--„idioţenia vieţii furnic" pe care o lăsaseră în ur- fnă. Oportunităţi fără precedent do educaţie şi caricră ' politică s-au dcschis în faţa acestor mili­oane de ţărani dezrădăcinaţi ca­re au intrat in noile uzine. Mun-

rfifortil industrial d f origine ţărâ- ■ 'fcf'.'iscă a devenit baza socială ide­ală a partidului comunist. .(...) In unele industrii cîştigul merliu •i muncitorilor SI depăşea pe cel

- al inginerilor. (...) Dar acest a- ranjament rcciproc avantajos (în-

, tre muncitorul industrial şi biro­craţia de partid — n.n.) a fost; torpilat de revoluţia computeru­lui şi a informaticii, care, de fapt, diminuează numărul, statutul şi •prestigiul social al. muncitorului manual, sporind numărul intelec­tualilor şi ridicînd statutul şi ro­lul lor in societate. .... Retro­spectiv. ne dăm seama acum că diriguitorii comunişti refuzau sâ sacrifice proeminenta muncitorii-,

. lui industrial (baza socială a par­tidului) pc altarul revoluţiei teii-

• nologke si să acordc Intelectuali­tăţii pozi(ia de frunte în societa­te , pe care o cerea aceastâ re vot, luţie.

— De cc a căzut comunismul ' in fosta U.U.S.S. şi Europa de

Est. dincolo de jocurile dej intere­se ale marilor puteri?

— (...) Revoluţia tehnologică,a distrus in mod practic noţiunea de clasă muncitoare ca unitate sociologică, largă şi omogenă. In- sfîrşit, in era 'comjsuterului şi in-, formaticii,; muncitorul industrial poate 'fi • <fu greu -descris ca, în­truchipare a celor mai înaintate forţe productive. Se pune astfel o întrebare legitimă: Cum mai ponte partidul, comunist,; ca re­prezentant a l; munpitorimii, să devină avangarda politică a s.q- cietâţii şi partid al viitorului?

— Ca fost ilr^alist. propugan- dist şl idr-olog marxist iofâ din cpoca staliriislă, cuKii-aţi-.Privjit n-rţ c«'ste evenimente?

' — Pe scurt, din punct de ve-, dere strict ştiintific eram. pe de­plin jbregŞtit.pehtrti i^vqlitţla ,anr- ti-,comuniştă din Româniă. Senti­mental 1—'■ nuîi 5i -va mai dura mult pină cind mâ voi decide c e ,

: anume din’ trecutul meu comu­nist. mai precis ce valori, cred

: cu, vor supravieţui prăbuşirii co- , munismului ca sistem.de stat. U-

nele din aceste, valori, cred, nU .vor, muri niciodată. Sînt convins că idealul justiţiei socialc, sădit în conştiinţa oamenilor-de bine

• din, timpuri străvechi, va reapare % la suprafaţă în definiţia comunis-,tă! i„Ue. l i fiecare după rapaci-

■ tate,' fiecăruia după ; nevoi". .Nu cunosc o definiţie mâi. bună ca :

. aceasta şl crcd că ea merită să : , depăşească-capitalismul. Căutarea • :

juşţjţiel» sociale nu poate şi nu va dispărea, intr-o lume-.care: es-. .

• te 20. la .sută bogată şi 80 la sută-.:, săracă., ■.■<

(Nu am găsit in- cartea d-lui Brucan răspunsul la o întrebare care mă preocupă, mult: Dacă se poate, uşor.;: măsura : • capacitatea

. fiecăruia prin co>a ce proi-şce, cine şl cum va stabili nevoile ;fie- căruia — sau vor trebui standar­

dizate, precum raţiile de „alimen­taţie raţională1* ale lui Ceauşesr cu?).

— Care nr fi imperativele mo* montului?■ — In această carte, eu formu­

lez Ipoteza că, într-o perspectivă istorică, revoluţia din 1980 se a- flă în. faţa unor sarcini tntîrziă- te ale mnderptzării, concept fo­losit în literatura de specialitate pentru schimbările politice şi e- conomice care au urmat revolu­ţiilor " bur^h“ iO-dcmocratice des­făşurate în Europa occidentală tn ■ a doua jumătate a secolului XIX. (...) In definitiv, care sint schim­bările care se impun nciim in

: Răsărit? Formarea sau consolida­rea statului naţional (.,.); con­struirea -economiei de piaţă; afir­marea libertăţilor politice: «in ­stituirea cla«ei mijlocii, refoima aerară — pâmînt. ţăranilor r“ toate sarcini ale revoluţiei btw* ghezo-democratice. - . ' '

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA i

s.c. "ERS-CUG” &A.Cluj-Napoca %dul Muncii nr.18 ÎNCADREAZA prfn transfer în

interes de serviciu, următorul personal:

- traducător pentru limba qermană-

Concursă! va avea loc în data de «24.02 1993, la sediul unitâ|ii.

Relaţii suplimentare la telefon: 15.44.25 iuti ioi. (4120)

s.c. ROMANO ITALIANAorganizează

EXCURSII la. ISTAMBUL cu autocare turceşti. Condiţii deosebite. Telefon 11.62.60, 16.39.71 (4471)

R.A.T.U.C JNFQRMEAZA îR.A.T.U.C. Cluj face cunoscut publicului călător

următoarele: ...' ■- .' Pentru o preîntimpina deranjamentele de natu­ra celor din dimineaţa zilei de 8 şi 9 februarie 1993, care au afectat transportul în comun tn car­tierul Mânaştor, cînd datorită numărului mare de troleibuze existente în zonă au apărut defecţiuni ta sistemul energetic, sîntem nevoiţip înă la ter­minarea'lucrărilor de extindere în curs la staţia de redresare ce alimentează zona, să recurgem *a unele modificări în ceea ce priveşte repartizarea troleibuzelor pe linii. '

Faţă de cele arătate măi sus menţionăm că se yor redistribui troleibuzele de pe linia nr. 1 şi 14, resoectiv se vor majora pe cea din urmă, linie ca­re .face legătura cu zona industrială din P-ţa 1 Mai şi B-dul Muncii. '

Prin această măsură cejeialte linii nu vor fi afec­tate. (T 00) ^

- S.C. INTERTAXl S.A. CLUJ 'Scoate fa !»cifafte publică pentru închiriere: ,@ spaţiu de producţia - 300 mp, 140 mp.6 pentru vînzare - camion SR - 3,5 tone, moior

Diesel CimpulungLicitaţia va avea toc (a data de 15 februarie

1993, ora 10,00. la sediul soSîetaţii din ştr. Scor- tarilor nr. 12, unde se pot vedea zilnic,, intre ore­le 9-13. (3753) , ;

S,C. INTERTAXl S.A. CLUJ

Execută fa cele mai avantajoase preţuri:© transport cu autocarul intern şi internaţional O transport cu taximetrul .© transport de marfă l e tone © tiniehigerie, vopsitorie auto © prelucrări mecanice, confecţii metdîree.

INSPECTORATUL PENIRU CULTURĂ A l JUDEŢULUI CLUJ

. strâda Moţilor nr. 1-3 . organizează

în dala de 4 -mari ie 1993, ora 10,00, la sediul unităţii, CONCURS în vederea ocupării posturilor vacanle de:

© Contabil şof, la Muzeul Etnografic a! Transil­vaniei

© InspectorStudii- pentru contabil şef - superioare, ia f pen-.

tru inspector - medii, de specialitate economică.Condiţiile de participare la concurs, tematica şi

bibliografia, pot fi consultate la sediul unităţii, camera 84 sau telefon. 117616, zilnic între orele13-15, pină la data de 2 martie 1993, ultima zi de înscriere la concurs. (127)

ANUNŢSoc. Com. „ARG O S" S.A. din CtuJ-Napoca, str.

Galaţi nr. 20 anunţa vinzarea prin licitaţia a unui impregnator C 02 în data de 19. 02. 1993 ora 10r°0 la sediul firmei. . . . . . .

Pentru relaţii suplimentare, ,la telefon 11.52.92 int. 132. (4371)

S.C.C. T R A N S IL V A N IA S.A. cu sediul în Cluj-Napoca,

A N a A J ^ ^ VginncoN du R S ,

orele 8-15 , la sediul firmei, unde şe găseşte al bibliografia pentru concura. (4067) ^

IMPRIMERIA „ARDEALUL" CLUJB-dul 22 Decembrie nr. 146

Organizează licitaţie pentru vînzaren de utilaje poligrafice, disponibile, în data de 22. 02. 1993, ora 10,00, la sediul unităţii.

Peniru participarea la licitaţie se va depune la casieria unităţii 10 la sută din valoarea utilajului licitat.

Lista cu utilajele disponibile se poate consulta la biroul mecanic şef. 1

Relaţii: tel. 145115 int. 150. (128)' >

FILARMONICA DE STAT „TRANSILVANIA" CLUJ-NAPOCA

anunţă - -în atenţia Direcţiunii şi a profesorilor de muzi­

că: . ■:>În continuarea ciclului de oncerte-lecţie iniţiat

în toamna anului trecut, vă oferim o nouă întîln.- re cu muzica clasică in data de joi 11 februarie 1993, orele 17, sala Casei Universitarilor. ,...

~ PROGRAM: „CONCERTUL INSTRUMENTAL ■; CLASIC '' ;

W .Â: Mozart — Concertul nr. 20 pentru pian ţi- orchestră în re minor.

Solista: DANIELA PETRAN, eleva a liceului de Muzică (dasa a XH-a)

Acompaniază Orchestra simfonică a Filarmoni­cii „Transilvania", dirijată de FLORENTIN MIHA- IESCU.

Prezentarea concertului va fi susţinută de 8IAN- CA ŢIPLEA, secretara artistică a Filarmonicii.

Pretuf biletelor este de 47 lei. Profesorii Însoţi­tori au intrarea liberă.

părinţii care doresc să-şi însoţească copiii la aceste concerte au acces pe bazâ de bilete la ace­laşi pref (47 lei j. (130) .A,A- -* FILARMONICA DE STAT „TRANSILVANIA"

CLUJ-NAPOCA ;anunţă

Vineri, 12 februarie 1993, ora 18,30 Casa Uni­versitarilor, Filarmonica de stat „TRANSILVANIA" CLUJ-NAPOCA. , . ,Orchestra simfonică a Filarmonicii „Tranşilvania"

■ ■ dirijor *DANIEL SPALDING (S.U.A.), solistă GABRIELA

IMREH (S.U.A.)PROGRAM: , . ’® BEETHOVEN - Fantezia pentru pian, cor şi

orchestră - •© RAHMAN1NOV - Rapsodia pe o temă de Pa-

ganini© 3R AH M S- Simfonia a 3-a -Cu participarea Corului Filarmonicii, di'iijor

CORNEL GROZA.Preţul biletelor: în avans - 100, 90, 80 iei; în zi­

ua concertului - 120, 100, 90 lei. (131)

DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR^TuBLiaT Şl CONTROLULUI FINANCIAR DE STAT CLUJ

P-fa Victoriei nr. 19 Organizează licitaţie publică a comisionului

pentru vînsarea bunurilor caro au devenit propri­etate de stat potrivit legii, în regim de consigna­ţie.

Societăţile comerciale indiferent' de forma de proprieîate (de stat, cooperatistă, privată sau mix­tă) care deţin spatii comerciale şi doresc să lici­teze, vor depune la sediul D.G.F.P, şi C.F.S. Jud. Cluj la etaj II camera 101 pină ia data de 26. 02. 1993 cerer în acest sens, în care vor menţiona condiţiile de spaţiu deţinute şi sediu! societăţii.

Cererile vor fi analizate în sensul stabilirii so­cietăţilor care deţin spaţii comerciale corespunză­toare, verifieîndu-se cele indicate.

La data cînd va avea loc licitaţia publică a co­misionului se va comunica tuturor societăţilor ca­re au depus cereri-dacă au fost admise sau nu să participe la licitaţie ca urmare stabilirii condiţii­lor de spaţiu pe ca re ! deţin.

Data şi locul cînd va avea loc licitaţia se va anunţa ulterior prin presa locală.

Licitaţia so va facc pentru localităţile Cluj-Na­poca, Dai, Gherla, Huedin, Turda fi Cîmpia Tur­zii. (133)

PRODUSE DE UZ CASNIC IMPORT ITALIA, vă oferă

S .C .M IO Â S S.R.Lsîr. Gh.ŞIncal nr.3, tel. 11.13.81

pentru comenzi EN-GROS con- tactaţi-ne la sediu

a produse EN-DETAIL se pot cumpăra de la MAGAZINUL YOMAX str. I.M.KIein nr.20

Preturi foarte avantajoase. (4482)

REGIA AUTONOMA A DOMENIULUI PUBLIC Cluj-Napoca

anunţă:Reînnoirea abonamentelor pentru

parcări pe anul 1993, se face pînă în data de-15 februarie 1993.

La reînnoire se vor prezenta obligatoriu:

• abonamentul pe anul 1992 .© certificatul de înmatriculare at

autovehiculului. • Preţul unui abonament este de

1100 lei. Prelungirea contractelor de închiriere a parcariior se va face dupa

15 martie 1993. (4368)

INSTITUTUL DE CERCETĂRI ELECTRONICE S.A. Bucureşti.

Filiala Cluj-Napoca, str. Republicii 109, etaj VII

ANGAJEAZĂm ingineri eîectronişti s contabil(ă) "

- Condiţii:■ studii superioare b vîrstă ma^ma 30 an»-■ cerere şi curricuium vitae

pînă ia data de 20.02.1993.informaţii: tsî. 095/11.60.42 (120)

o io jio ie e a Judeţeană

" O C T A y i A N G O G A " Cluj,.^■*(•1» «•o*' ' ccuoarea

‘ ■ ,unut post de ' ' v © operator programator @i cu rtfudM superioare. Se are în- w

___w..*. iennicii de bibliotecacaicuiai- jr. roncursu! se va

desfasura in data de n mame 1993. F.elaţîi u u p iiiiîen ta re la secretariatul

biDiioîecM. tel. 11.54.28

l iS.C. ,lT . i ¥ I „ S.R.L

Timişoara. str. SVSIron Costin nr. 2, tei. 098/11.85.76

Aduce orice componentă RADIO* ■TV, PE BAZA DE COMANDĂ; Produce cablaje şi "KIT-url:Nou! Produce jocuri “POKKER APARAT":Vinde componente şi literatură de specialitate în electronică.

(4526)

v v v V

S.C.PÂLIO IMPEX aatStr. Cîmpului nr. 39

vinde EN-GROSm Ţ IGĂRI B T ■

la preţul de 160 Iei/pac. Telefon firmă 17.23.35

Telefon acasă 12.43.70 (4474)

> PAGINA 7 ADEVARUL DE CLUJ

I

S.C. “CONTENT' S.R.LBISTRIŢA

VINDE la preţuri avantajoase(echivalent 1 dolar = 430 lei),

a case de marcaj electronice, JAPONEZE, fn conf. cu H.G.319 /11.06.92. ^

Relaţii la tel./fax 0990/11000 g.

P U B L I C I T A T E

• ' Mathesis SRL prestează următoarele servicii „ cătrc populaţie:-: raşchetat, montat şi lăcuit'; parchet; zugrăvit, faianţat,' tapetat. -Relaţii Ia teleton 16-80-33, orele 7—9 şi 17—20. (4473)

* Nou!' Conlccţion5m jalu. zcle material plastic tip „No­ii erm an** diferite culori. 16* 39-34. (-1475); • Angajez vîii2ători ambu­lanţi, 23,000 iei lunar, 8 ore pe'*fc Telefon 11-90-89. (4337-A) ,, • Transport marfă 1 tonăa 50 ic i km in afara localităţii. Telefon 1I-90-S9. <4337)

• Familie de cadre medi. caîe îngrijim persoane . vlrst- niee contra locuinţă. Telefon14-55-39 sau 18.23-23; după ora 15. (4353) - - * .

• Persoană autorizată în­fiinţez societăţi comerciale, condiţii "avantajoase. Telefon 18-75 90, după ora 17.. (4486)

• Caut persoanâpentmîngri- jire copil 2 ani; 3L ore pe zi, ln" tre- «rele 17—20 In zona com­plex - ■ Minerva.- Tei. 11-75-77. • (4484-A )' :

® Confecţionez. rulouri din lemn pentru- geamuri, cu ter- snen de -garanţie. Telefon 15-4.3-02.' după ora lă. (3336.D)

• - Agenţia do turism G.V.P. anunţă mutarea sediului In str. 22' Decembrie nr. 134,: lîngă Că­minul de bfitrtni; începînd cu data de 9 februarie■ 1S93. Ono- râta clientelă : este aşteptată. 1Î483-A) '.

v • Ingineră^.: predau germana efectuează traduceri convena­

bil. ..Telefon 18-13-38. (4314)• S.C., Service Impex A & A

^SIIL angajează vînzători voian- *ti Sti'Piaţ3 Mercur, Piaţa «lora,Pmţa Grigorescli.’ Informaţii la telefon 18-48-9.7 sau” la sediul firmei: Piaţa 14 Iulie nr. 1.«333)

• Caut femeie îngrijire bol­navă, de preferinţă infirmieră. Str. Minerilor 83 sau telefon:12-91-12. (4545)

• Societate comercială vinde fn- gross: pungi plastic tip ma­ieu. colorata. Preţ 8 le i bucata. Adaos comercial 0. (4546)

• Doresc să Împrumut suma . de 2000 dolari pe termen de treifoni, Ofer dobîndă 100 la sută. Posed garanţie imobiliară în va­loare de 15' milioane lei. - Aştept oferte urgente la Oficiul poştal «r. I, căsuţa poştală 1033.(4553)

• Inchiricz apartament 2 ca~ •te® mobilat, Mănăştur cu Plata to valută. Tel. IC-Cj.JI. (4491)• închiriez apartament dor5

^merc, mobilat, pe’ valută, an. ueipat pe un an. Str. Mehedinţi nr. 42—44, bloc D VIII. etaj. 5, ţp. 99. Relaţii vineri or?-l« 17— ■5'(4499). • Caut casă de închiriat con» “,'rt sporit peste patru cnmere. T?Hon 15-42-28; (3330-A)

»/ 9 Dau în ch;rie apartament 2 f'Mnerp Mănăştur pe valută, fă-

telefon. Telefon. 16-50-26. I«14-A) , - .

, • Caut de închiriat0 aparta­ment ,2—3 camere cu telefon, pe termen lung, de preferat Mă- hăstur şi lâ parter. Telefon':16-29-94. (4532) '

• Caut pentru- închiriat casă. 4—6 camere curte, grădină, în. cartierul Andrei, Mureşanu, Gri­gorescu; Plata în valută. Relaţii la telefon 14-31-80. (4105)

• închiriez apartament stu- . denţi străini. Telefon 13.63-31.

• închiriez- pe valută, spaţiu centră! pentru birou sau depo­zit. B-dul. 22, Decembrie nr. 1 0; între orele 16— 19. (3091-3)

® Dau in chirid casă 2 came­re, dependinţe, nemobilate. Te- ' lefon 15-27-03. (4032).

• Caut- garsonieră sau apar­tament de închiriat pe lei- Te­lefon 13-36-95. (4252-AJ <

• Închiriez apartament 2 ca.' mere plus'.garaj. TeL 13-02*36.':*: (4301)- Caut apartament cu 2 'ca­

mere pentm. închiriat. Teiefos17-86.-7a. (4317)

'V--: • Tineri căsătoriţi căutămgarsonieră nemobilată (mobila­tă), Plata în lei. Tel, I6-38-C6. după oca ÎT. (4319) . ,

• închiriez . spaţiu mare : In centru cu. telefon- pentru Jxar ': sa» discotecă. Informaţii la te lefon 13-68-38:' 11-75-29,: între orele 10— 18. (4321-A) ;

® Un studejît grec caută pen- tru închiriaţi-garsonieră sau a-, partament cu 2: camere în Gri­gorescu sau înPîopilor. telefon ' >şi ;■ frigider este obligatoriu. Te- , Mcm- I3-8Q-®; (4323)

• Daii in chirie 2 camere mo- ' -bilate pe valută. Telefon 15-13- .C4. (4321) ■; . ..'

• Dau în chirie apartament cu' două camere - eomplet -mo­bilate, cartier Gheo’ gheni. Re. laţii- la telefon 14-43-43; (4336)

© înehirier apartament două camere, termen lung-' Plata an­ticipat valută. Telefon 11-53.21; 17.19-45: 36.15-12. (4340)

• Cetăţean străin, medic, caut pentru- închiriat apartament 2—3 camere sau- casă, mobilat luxi - cu telefon, pe valută. Telefon14-37-91. (4560)

• Ţineri intelectuali dorim- să închiriem garsonieră sau a - partament nemobtiat sau somi- mobilat eu plata în lei, pe du­rată mai lungă. Informaţi» la* telefon 18-13-11. dupft ora 16. (4569) ‘

• Dau în chirie apartament , mobilat pe termen lung. Tele­fon 14-63.06. (4400)

® Dau în chirie apartament2 camere cu. telefon, frigider pe valută în cartierul Gheorgheni. Telefon 11-29-32. (4562)

• închiriez garsonieră. cartier Zontor po vaiută. Tel. 11-47 (13. , (4Dfi4) , - _

d Dau Sn chirie garsonieră mobi’ată. zona Mărăţti. Trdefoti11-72.48. (4335)

• Caut pentru închiriat spa­ţiu controlai’ adecvat desfăşu­rării activităţilor ■specifice unui har, restaurant, houîi<vV ma­gazin. en-gross. Telefon 13-23-40. (434p-A)

* Schimb apartament 4 ca­mere cu două apartamente a două camere. Reiaţii 12-31-CIL (4053) .

« Schimb sau vlnd aparta-, ment 4 canvere cu- jjur-wnieră. plus diferenţa. Telefon ll-4i'-<ja’. (4477).

• ’ ^Schimb apartament 4 ca* mree Zorilor cu 2 apartamente a două camere. Variante. Tele­fon 12-31-68. (4214)

• Dau 2 apartamente cu 3 ca­mere proprietate Mănăştur. Cer una casă cu 5 (4 camere), pro­prietate. Telefon. 16.47-63; 15- 24-58. (4316)

• Schimb apartament 3 ca- ' mere, confort I îmbunătăţit’ e-

taj f, cartier Mănăştur cu casă2—3 camere. Telefon 15-39-58. (4344) .

• Schimb apartament- 3- ca­mere confort proprietate cu an­tenă prin cablu 12 programe cu casă modestă, singur în

. curte. Telefon 15-59-46. (4375)

O Bere Stelian pierdut con- ■ tract de vînzare-cumpârnre eli­berat de Urbana S-A. ÎL declar nul. (4357)

• S.C. Cofetăria loan Călu­găr SRL, pierdut certificat de înmatriculare la Oficiul Regis­trului Comerţului nr. J/12'10497 1991. Il declar nuL

# Cu durate In suflet amin- . |ăm moarjea - iuhUuliri nostru EKTODI mTMITBO — fost vel serv, Inv. TCH Valea Sesll — soţ,, tată,:, bunic ţ i frate.- Inmor- mîhtaroa- va avea : loc Tineri .12 febrnafle a.c„- 'ora M,M «Un o - pela «JmHfroloi MănSytur, Clu). Familia. («m >

a Sincere condoleanţe şl - în­treaga noastră compasiune fami­lie i acad. prert. dr.' Ion «l HaMue, In grele pricinuitedc «Hsparltîa tatălui drag. Co-

.lab^ratoril’ prof. , dr. Ionel Hai­duc. < « «1

0 Facultatea Ue chimie, sl chi­mie Industria laeste alături-. de dL Tector Ionel Haiduc ln. acest moment- dureros al pierderii tatălui Iubit ţ i transmite fami­liei indotiate sincere condole­anţe- iKS'S)

0 : Colectivul caiedrsl de citl- mle Anorganică de la Facnlta-

' tea -a tr chimie este alături de -donrnal - .academldan prof. dr. Ionel Haiduc fn marea durere pricinuită d e ; trecerea în nefiin­ţă a tatălui Iubit. Sltwere con­doleanţe. <K*1>

ş Colectivul Catedrei de Ctol- mle Analitica a Facultăţii «te chtmirt este alături de familia acad. prof. : dr. Ionel Haiduc, in marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Sincere condoleanţe. «M SI

0 Co- adîncâ duiiTe anunţăm îsteetaren :i'n viaţă, depil o lun­gă suferinţă, a. celei care a lost draga noastră soţie, mamă şl bu­nică -IBINA-, PERŞ.V,; !n vîrstă de 67 oni. Inmormlntarea va a- yea lo c azi. 1 » februarie, ora 19,30 In . comuna Dăbica. Fami­lia Îndoliată. (4185)

3 Cu nemărginită durere ln sufletr anunţam tnretarea din viaţă ln 9 februarie 199J a venra.

. pel noastre soţi! s l . mame HOLDA MARIA,' năsentă Mărgi- ncun. Inmormlntarea va: «vea loc In ziua de vineri J2 februa­rie W33. o r » l î de la cap^u ms- t-t. n cfmHlrulvl Centrul. Familia ţndlxreralâ. (15»S)

4 C « liifmile îndurerate anan- (jm Încetarea 'lin vială, la vt'rs- ta de St ani, a iubitului nostru

tată şl socru MOl.OOVAN IOAN. Inmormlntarea va avea lor vineri. I? fcîjruarl* WS3, ora13, * In cimitirul MAnă>titr. t.uci- ca sl l.aciltA. ilS iîl

ş Se d«fsiiăr[!m cu durere de trumnn nwtstrâ nuunâ, soa<ră vl bunică D /M flIlA SKCIÎIţTF.AS. cur» B ptecai pw nHiniul -ilnim, du!>i o ivn&k suf>:r1il|A, Viul Nelu cn" lamlilti Jiu Buiuruţ.11.

. . .

4 Sint * sJ.pîamitvl de la risiai tea conilului novtrft Ar,K t!nAN riT -U C A de 21 ani <1lJ» ■întnl a Wecja, Judeţul M ii.i sul în 21' lehro»*i<ţ is it . Ordijii n r rn ic A , na te vmn wlta ni­ciodată. r irU t(ll lV tra sl Viori- CO. (1295) • • '

. « Azi se împlineşte un an de lacrimi şt durere de cfn<f moar­tea nemiloasă a smuls dintre noi pe Iubita noastră mamă, soacră. bunică ţ i străbunică

văduva RACZ 1LONA, . născută Lenart. Dragostea noas­tră va rămine veşnic vie ln sn. fletele noastre. Fiul ştefan, no­ra Mărioara şl nepoţlL ( 121J)

y Nu o vom uita niciodată pe draga noastră soacră, bunică şi

străbunică DOCIIITA -. SEBEŞTEAN, plecată di.itre noi pentru totdeauna. G inerele Va- slle ■ cn familia. (M06.B)

• Cu sufletele îndurerate ccn- ducem pe ultimul drum pe scumpa noastră mamă, soacră

şi bunică DOCHITA SEBEŞTEAV, pe care nu o vom uita niciodată. Fiica Maria cu

.familia. (1306-C)

9 Doi a n i, de cind ce) ce a fost dr. VIOREU COÎJJEA tră­ieşte doar In ' amintire. Un gind, o lacrimă, o -floare să-l veghe-' *e somnul. Familia., ( l o i )

4 De Oatmzed de zile bin. tulni printr-o vlâţă pustie fără nepreţuitul nostru SEBRIU . . Pomeneşte-! .Doamne, ln mare îndurarea Ta l Parastasul se v-a oficia duminică^ 14 februarie, ln sfintul, lăcaş- ăl Bisericii Calva-, rla. Silvia şl Ovidlti Mogoşan. (4563)

q Familia prof. univ. Ionel Haiduc anunţă cu durere ince- •

tarea- din viaţă a tatălui HAIDUC IOAN in vîrstă de P3 ani. înhumarea va - avea lac la eimldrul Central, \-in<rri 12 'fe ­bruarie, lira H. (45S5) '

Au trecut, doar 2 luni zbu- (ţumate, de. durere ţl regret de dndne-am despărţit de scumpa

noastră . soră VABVARA MOLDOVAK cînd lată că soarta nemiloasă î l răpeşte dintre noi şl pe scumpul nostro cumnat

N E lI f M O U W VAN , un om bun. Iubit,' care plnă-n ultima clipă a, vieţii a fost co gîndul la fiica şa 1 -uclî-a, de care m -desparte o j. regret. Scumpa noastră ne- iw'atS, acum cînd lacrim ile din ochi iacă na ţi-ao secat, cind "florile de pe monnintul mamei tale nu s-au ofilit, moartea ne- reiioasâ Iţi răpeşte ţ l ta t ii ta* bît. Cacrimllc ţi florile de pe ntnmilnta! lor nu vor ptttea şterge niciodată - dragostea- faţă de părinţii ei. tn aceste mo-- mente grele chiar dacă soarta ţl-a răpit tot ce.ul avut mai scump şi drag pe lume, nu uita eă noi rămlnem alături de tine. Tralati, M ia , Anuţa, Valerli’a şl Ekirîna cu familiile. Fie-l ţări- a i aşoară.- ( f l ®

a tn aceste momente de grea încercare, pricinuite de trecerea fii nefiinţa a tatălui, dragi «în- tem alături de domnul acad. prof. dr. Ionel Haiduc; rectorul Universităţii- noastre. Sincere eondofeanle întregii fam ilii. Co- lectlvnl Direcţiei economice a Universităţii „Babeţ-Bolyâl". (455») 1

« Un ultim omagiu verlşoarel noastre Fl-OHIŢA TIŞE, care a plecat atît d e ' tlmporln spre local veşnic. Odilthsşte-te In pa­ce. Sincere coildoleanţe familiei greu Încercată. Familia Tuşa. (435!)

^ Sincere condoleanţe priete­nei nonvlre Elena Tocan la des­părţirea de nepreţuitul om care

a fost soţul ei TOCAN DlTMiTlîU. Fam. : şcrbănescu, ÎSişcov, Cherectieş. (43£!)

$ Siiit-'n) alături de durerea doamnei Elena Toean la plerdo-

rea , iubitului snţ DUMIXKH TO C.W . Familia «oj-vn. («3511

ţi Sinti’m aiâturl de eniega noastră profesoara , Mocodcan

Molanii» ln greaua pierdere pe care a suferlt-o prin detesul m;inv'l sale. ’ Colegii de la . Liceul ..Mihai- Emineseu” . (4331}

0 Cu ajincă tristeţe sintem alături do colffta noavtnl Bord^a V ae r» in e lipse grele prin cure tre.-.-e prin pWil»*rea tatălui sin. Salnr'.aţil c linicii BeunvitoioRice. (43K)

I Colectivul şcolii nr. s evt<* aliVtvrt de 'i'lesa noastră invS- tfttiwiren Clvulai llHilya in murea durere pricinuită de moartea, mumei d>»ci. Condoleanţe fa­milist. (t4M>)

. 0 tîn uit'm omagiu- oiH'hinliH n;>»tru d rig OLOSUTEAN tO/tN. VinţlnliM, Vajentln; şi Claudlu Cosma.-. (1390)

^ Ca Inimile, zdrobite de du­rere ne despărţim pentra totdea­una de scumpul nostru frate şi cumnat OLOSUTEAN IOAN r & cărui dispariţie a lăsat un gol imens-' in. sufletele noastre. Dum­nezeu să-l odihnească In pace. Maria cu fam ilia, Nuţa cu fami­lia, Veronica- cu familia şlGheţa cu familia. (4394)

ţ Triste amintiri la S şi 3 ani' do la- plecarea iii nefiinţă a ce­

lor ca au fost dr. av. L l i lU şi ALMA VUIA. Nepoatele cn familiile lor. (29T1)

^ Sincere condoleanţe colegei noastre Sanda Băleş Ia pierde­rea mamei dragi. Uuiza, Carmen. Lenuţa. (4382) "

9 Sintem alături de colega noastră Mărioara Bucşa In nes­pusa durere pricinuită de stin­gerea din viaţă a nlamei sale dragi. Colectivul Şcolii nr. 1, Cluj. ( l « 0 )

t Dragă Dinu şl Marian sin­tem alături de yol. - în aceste momente grele prin care treceţi. Sonla, Dorina şl Bobu.

0 întreaga noastră compasiu­ne prietenului Ing; Popa Candiu, din Turda pentru pierderea grea suferita prin decesul mamet sale dragi. Familia V ictor Tâta- ru. (4521)

« Cu-durere în -su fle t: şl la­crimi în ochi ne despărţim de dragul nostru cumnat şi naş re! care a fost OLTEAN ŞTEFAN. Familia Bălănean Daniel cu Mâţ rioara, Dănuţ şi Dana. (l'KiTţ

’ l Sintem agăţări de fostul nos­tru coleg TIse ninu In durerea pricinuită de m oartear mamei dragi. C lă i» X II B Informatica.(i»6),... . :• .v"-'*-

ţ Sînţem alături de llucşa Maria 1n aeeste momente jţrele- pricinuite de pierderea mamei' dragi. -Comitetul de părinţi ni clasei 1 V £ . (4539)

0 D ep lin sa» ImprSunS ca acad. Ionel . Haiduc, rectorul V - nlversltăţll. „Babeş-Bolyai” din CluJ-Napoca: şl participăm cu pioşenie la m arc» diirare prici­nuită de- trecerea ln eternitate a nepreţuitului : tată. ' O lacrima, fierbinte , In - dreptul amintirii Domniei Sale. Serviciul Secreta­riat Rectorat. (4529)

« Senatul Universităţii „Babeş- Eolval"- d ltr CluJ-Napoca este alături de fam ilia «cad. Ionel Haiduc. Impârtâ-ştndu-l. profunda dur«re pricinuită d e . decesul ta­tălui şl vS rbagâ- să primiţi compasiunea şl cor,doleanţele noastre. (4S2SJ. \

9 Clinica ORI, este «lături de fam ilia îndoliată- -la pierderea: prematură- a distinsului medic * \ V IN T I D A»». M52Î)

. ( Sintem alături de fandlla îndoliată ^ re u încercată prin trecerea In nefiinţă a celui cn- re a • fo s t: naşul, nostru HAIDUC IOAN. Dumnezeu să-l odihneas­că In pace. Mariana Nistor şl Kodica Hamza Petruţa cu fam i­liile. <43S3)

ţ Mulţumim radelor, priete­nilor şl vecinilor care prin pre. zenţă, telegrame şl flori an- fost alături de not la dureroasa des­părţire . de cea care a fost mult

Iubita noastră mamă IU ? W FI.OKlCA. Copiii cu familiile. «380)

0 Colectivul de cadre didacti­co, studenţii şl personalul TESA din Academia de Arte Vizuale „Ion Andreescn” este alături de prof. univ. Victor Clato şl fa-' mllla sa 1» aceste d lpe grele pricinuite do decesul mamei sa^ le. Sincere condoleanţe. ’ (*51S)

^ Cn Ininta zdrobită de dure­re anunţăm încetarea din v lap

a cumnatului ..nostru Ol.OSUTEAN IOAN ln- vlrslftjle M »ni< Sintem alături de. sora noastră. Fraţii loan, Aurel, Tro­ian, Susana.

ţ Cu durere ln- suf!et ne des­părţim do scumpul nostru soţ,

intfi şl bnnic OIXISUTIî a N lo A ft în vlrstâ dc 58 de ani. după n grea suferinţă; Soţia O- tllla. fiu l ionel, fila t Aurora, hora Vetarla şi m'pntul Serqlu, Inmormlntarea va avea loc In IZ f(*ruarl8 1M3, ora r» in stra­da l>olnei nr. 91./ Dnmnezeu să-l oillhiienscă In pace.

0 Un gînd pios şi on ultim oma­giu familiei 7.iman Nlcolao. tivul loto-drcuite, (43fr0)

/anrvARUL DE CLU.T=*= PAGINA 5

BUDAPESTA. Comandantul suferem al forţelor NA TO în Europa, gcnerrAul John Snalikashvili va efectua, Sn perioada 14—16 februarie o vizită oficială la Budapes­ta. la invitaţia ministrului ungar al apărării, Lajos Fur. Discuţiile vor evoca situaţia din Europa răsăriteană şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare dintre Ungaria şi Ali­anţa Nord-Atlantică.

Generalul Slialifcashvjli va avea întrevederi cu .primul- ministru al ţării gazdă, Jozsef Antall, şi cu ministrul afacerilor externe, Geza' JeszensZky, precizează France Presse citind MTI. -

$> PAIUS. După cum transmite agenţia France Presse, 15 copii din Sarajevo grav răniţi sau bolnavi urmează să fie transportaţi în Franţa pentru a li se acorda asis­tenţă medicală. .

Copiii- sint însoţiţi de către membrii, familiilor lor — în total 37 de persoane. Acţiunea are loc sub egida „Me­dicii lumii". V „ _

O HAGA.. Parlamentul olandez a aprobat cu 91 de vo­turi pentru şi 45 Împotrivă un proiect de reglementare guvernamentală vizînd neurmârirea penală a medicilor caro practică euthanasia la cererea expresă â pacienţilor lor, dacă ei respectă condiţiile extrem de precise.

După cum informează agenţia France Presse, proiectul stipulează în special că medicii trebuie sâ consulte în prealabil cel puţin lin confrate, independent şi acesta să se pronunţe în scris în mod detaliat asupra întreruperii vieţii • bolnavului în cauză, document care să permită controlul posterior actelor lor de către un medic legist şi eventual de către uf» Judecător. A c e s t a din urmă apre­ciază atunci de la caz la caz oportunitatea urmăririi pe­nale. - ;

Euthanasia rămîne' înscrisă în codul penal cu o pe­deapsa de închisoare maximă le 12 ani. , ; . ■ -> © NAŢIUNILE UNITE. Preşedintele ConsiJiului de Se­curitate al ONU, Ahmed Snoussi (Maroc), a angajat con­sultări bilaterale, cu privire la un proiect de rezoluţie vizind recomandarea admiterii Macedoniei in rîndul Na-. (iunilor Unite, sub numele provizoriu de fosta republică iugoslavă Macedonia. , , •

Snoussii a avut, în acest sens, convorbiri cu reprezen­tanţii mai multor state membre ale Consiliului de Se­curitate, dar, pentru moment, nu este prevăzută o reu­niune a celor 15 ţâri care fac parte din acest organism

Proiectul de rezoluţie, remis săptâmfna trecută preşe­dintelui in exerciţiu al Consiliului de Securitate, de că­tre cele trei ţări membre ale CEE care fac parte din acest organism. Franţa, Spania şi Marea Britanie, _ reco­mandă Adunării Generale a Naţiunilor Unite admiterea noului stat,-precizînd că acesta va fi numit de circum­stanţă Ia ONU „fosta republică iugoslavă Macedonia11.

Textul evocă, de asemenea, o iniţiativă a copreşedin­ţilor Conferinţei de pace asupra fostei Iugoslavii, Cyrus

Vance 'şi David Owen, pentru reglementarea diferend Io.- între Macedonia şi Grecia. . ~ - ■

& NAŢIUNILE UNITE! Secretarul general, al Naţiuni­lor Unite. Boutros Ghali, a afirmat că nu există diver genţe între ONU şi Statele. Unite asupra mijloacelor de rezolvare a crizei bosniace, declarînd câ; în acest sens

. continuă consultările „constructive" cu Washingtonul asu­pra acestei chestiuni.

© WASHINGTON.. Motivind că „guvernul trebuie să facă mai mult şi cu mai puţin-, preşedintele Bill Clinton a anunţat o reducere cu 350 de oameni a personalului de la Casa, Albă. transmit; agenţiile REUTER şi France Pre­sse. Preşedintele a arătat că decizia corespunde promi­siunilor făcute în campania electorală de a diminua cu

.25 la, sută „staff“-ul Casei Albe şi că este printre puţi­nele de acest gen luate de un şef , al executivului ame­rican în acest secol. . . -

-, ® IUGOSLAVIA. Luptele au scăzut în intensitate pe principalele fronturi ale’ Bosniei, în vreme ce noi cioc-

' niri au fost semnalate în enclava sîrbâ Krajna, în su­dul Croaţiei, unde forţele sîrbeşti au cîştigat teren.

© RUSIA. Preşedintele Boris Elţîn a cerut un „com­promis politic11, declarîndu- se gata să accepte o soluţie prin reprogramarea referendumului asupra Constituţiei,

j prevăzut la 11 aprilie, care ar putea pune puterea în dificultate. .

© ARMENIA/AZEHBAIDJAN. Forţele armene au con­tinuat ofensiva armată la nord şl la est de Nagorno-Ka- rabah, apropiindu-se la 5 km de Agdam, cartierul gene­ral azerbaidjan, situat la limita de est a acestei regiuni montane..

- mica■PUBLICITATE

• Un călduros „La mulţi ani‘k şi sănătate ZORIŢEI ABRUD AN cu: prilejul'zilei sale de naştere. Vasile şi Antonio. (4133)

. •. Doamnă drăguţă, foarte se­rioasă, 42 ani, lo8'C3, 1 copil, doresc cunoştinţă cu domn se. rios, situaţie materială bună, virsta 42—45 ani pentru priete­nie. eventual căsătorie. Telefon 36-43-84, între orele 15—19. - (1515)

Cumpăr garsonieră, ipartament sau teren pentri

construcţii. Telefon:• 4.75.13; 14.20.07 (I89 ij

.,............................................... ..................... >|I V în d garsonieră, aparta­ment sau teren pentru con4 atruqil. Telefon: 1 4.2S.07|

(1891/A) '

• Vînd' casă cu două camere, trei.focuri, grădină 1000 mp. Cluj. Timişului 33 (bser). (4485)

• Vind Dacia break 3 ani,1.150.000, VW Golf 4 uşi, 800.000 ambele stare perfectă. Telefon 15.16-51. <4490)

• Vînd pui ciobănose ger­man. Telefon 14-39-66. (4492)

• Vînd clei de . oase, aracet, humă, ciment, var şi ipsos Zil­nic Intre orele 9—17, B-dul 1 Decembrie nr 33 (3795-A)

• Cumpăr garsonieră sau 0- partament cu 2 camere mic. Telefon 12-08-21. (3846)

• Vînd casă două camere, bu­cătărie. baie, anexe şi grădină. Informaţii telefon 12-07.60 sau U.Tr>.42. (4498) \

> Vînd Oltcit special cu am. 'v la l defect, motor Citroen

CV fără defect. Citroen 13X14 "” RS avariat faţă Informaţii te. 'ofnn 18-G1-17 sau 15-27-41. ' (4497)

• Cumpăr apartament 3—i camere. Telefon 12-21-62. (1607)

« Vînd '.BMW' 320 i. 1 uşi, 1984, înmatriculat. Telefon: 18-89-24, (4503)

• Agenţia de, turism Im­perial travcls ‘ vinde autotu­risme Oltcit -11 B noi Ia pre­ţuri avantajoase.", Piaţa : L i­bertăţii nr. 27. (1510)

<1 Societate comercială vin. de acţiuni „Ursus". Informa­ţii telefon 15-59-81. (4196): • Cumpăr apartament una

cameră zona Pata, Grădini mănăştur, central.. Ofer 6.590 DM. Telefon 14-80.06. ; (1223)

9 De vînzare piese şl stib- ansamble refolosibile pentru Audi 80, ■ Renault „Fuec;o“, R 14, Skoda 120, -Lada şi al­tele pe str. Garibaldi 17. O- rar 12—18. (4310)

• Vînd bicicletă Ucraina nouă. Telefon 35-00-79.(4331) : ’

• Vînd spaţiu comercial central; 12-09.40, după ora 15.(4346)_____

• Vînd videorecorder Hi­tachi, stereo, portabil, i ca­pete (200.000). TeL 16.16-06. (4538) ? • :; - ':"■ ' ;

• Cumpăr anvelope 8.5X 17,5. Telefon 16-11-39. (4323)

'• Vînd camion Savien bas­culant. TeJefoiî 12-76-82. ' (1393) •'■■'. ■

• Vînd camionetă Aro 320 D, carosată. 1,5 tone.- ■ fabricaţie

, ,1991. Zalău 099 61-14,36. (4502)• Vînd pavilion apicol • .cu ., 62

locuri, 30 familii. Relaţii telefon 09861-31-72. (4501)- • Vînd V W ' Golf ' diesel. Te­

lefon 11-54-76. (4504), • Vînd forinţi. centrifugă,

* TV color, ’ magnetofon, cumpăr chiuvetă. Telefon 13-28-56.(4506) . . '

• Vînd apartament cu 3 ca­mere în cartierul Pata. ’ pe va­lută. Telefon, 15-4 >05. (4507)_ • ' Ctlmpâr. urgent garsonieră în cartierul Gheorgheni sau Pa. ta. Teiefon 14-55-83. (4508)

'• Cumpăr autoturism marca Ford înscris în circulaţie; ava. rjat. pentru piese T*>1. 12-10-02 sau 13-56-24. (4513)

• Cumpăr maşină de tmbute. liat suc. Telefon 12-26-52. (1514)

• Cumpăr urgent pompă de benzină VW 2000 cmc. boxer. Vînd motor VW boxer 1300 cmc şi disc de anibreai-pe ulei. Te­lefon 17-62-78. (4512) ' .

o Vind Dacia 1310 an 1986. Teiefon 18-50-90. (4100-B)

• Vînd haină’ scUrtă nutrie44—46 cu 30.000 lei. 18-09-71. (4125)

® Vînd Dacia 1300 în stare bună de vînzare. B-dul Brîn­cuşi 72. (4472) . •

• Vînd 2 Dacii 1310 TLXdiri ,1987 şi 1986, Dacia break din■ 1937 şi video Funai. Informaţiitelefon 18-81-95. (4476)

'• Vînd TV Goldstar şi video. Funai sigilat. Telefon 15-11.95.

' (4173) - '; ; ■ .•< Cumpăr valută în condiţii

: de5 siguranţă la domiciliul clien­tului. Informaţii 14-25-59 orele:

« 17—24. : (3367-B) .-. - ■* 0 Vînd cărucior — landou, şi

sport — televizor alb-negru. Te- v lefon 13-44-34, dupâ ora 18.

(4246) -• De: vînzare casă familială

4 camere, confort,- garaj, grădi-, nă' 1000 mp pe valută. Şţr. Re­publicii telefon 11-62-70, orele14-17. (4289). ' -

• Vînd dubă Volkswagen LT 31. Telefon 15-60-66, după ora 18. (4307) ’

• Vînd 7 arii grădină, loc de casă. Sat Sînnicoara, str. Cîm-

; pului 13. (4308)• Vînd 2 motociclete, 1 maşi­

nă de cusut, noi. Tel. 18-72 06. (4312)

• Vînd maşină de tricotat cu cartelă, motor de 37 KV. Telefon15-87-36. (4318)

• Vînd Lancia beta,'' Ford .. Ţaunus înmatriculate. Telefon : 11-20-06. după ora 17. (4320)

• Vînd video plaver sigilat Telefon fl 1-98-76. (4325)' • CunVpăr apartament 2 ca.

■ mere Ofer 3 milioane. Telefon14.60.00. (1326) .

® Vînd teren pentru cabană, hotar Floreşti. Teleîon 12-38-90. (4327)

• ■ Vînd certificat de proprie­tate, TV color în M secam., cal-

s culator personal, maşină mică de timplărie cu 5 operaţii. Te-

: lefon 12:06-15; 18-72.96. (4328)-• Vînd maşină de spălat au.

tomatic şl frigider Lehel. Tele. fon 16-32-16. (4330)

• Cumpăr garsonieră. Telefon13-27-59. (4332), 9 Vînd TV alb-negru. Telefon

14-08-02 (4335)• Vînd computer Euro PC

(Schneider). , tastatură calculator PC/AT, memorie RAM 512 KB, monitor HGA. imprimantă (drucker) 2 unităţi disc 3, 5; monşe. dischete originale, cărţi, documentaţie. Telefon 12-34-47, după ora 17. (4341)

• Vînd sobă rumeguş, tombe­ron gunoi, maşină manuală pen­tru găurit. Telefon 13-78-00.(4342) ,

« Vind număr OJCVL sub 2Î100. Telefon 12-96-24, după ora16. .(4343).

©’ Vînd Dacia 1100 stare .bu­nă. Năsăud, telefon 0999'6-30-20/(4347)

• . Vînd garsonieră sau închi. riez pe termen lung. Comună Fărăgău, sat Toneiu nr. 208. (4329)

• Vîrid combină muzicală „Schneider11, .televizor Snagov 253. Telefon 18-17-64. (4348)

• Cumpăr'! garsonieră, zona ; Grigoreseu, Gheorgheni, • Pata,Pietroasa." ' eventual Mănăştur. Telefon" 18-70-U. (4458) ,, ,

î ■ • - Vînd ..două cutii viteză au- : tomate pentiru Alîdj 80 şi VW ; (poz. transversală), eventual pen-; *tru piese. Telefon 18-81-53, du-

, pă ora 16. (4539).* -VlnH valută ' ş i' Dacia';!13:0,

Cumpăr apartament. Telefon:, 18-32-55., (4544) . - '

• Cumpăr talon W Passat'' f Telefon' 15-42-69. (4547)

• Vînd planşe şi cărţi cons-i trucţii, arhitectură vechi şi noi,'• străine şi româneşti. Telefon: . 18.33-05. (4378) , ^

• Vînd set motor Dacia fran-1 ţuzesc nou. Telefon 13-12-47.(4518)

• Vînd maşină de cusut Sin. ger mare. Telefon 15-70-91.

:(4523) '• Cumpăr garsonieră său a-

partament cu 2 camere. Preiau; contract OJVL. Telefon 13-13-24

după oră 18. (45271• Vînd Jawa 350s ataş, nouă,

apartament două; camere. „Tele­fon 13-69-23, (4531)

• Vînd Dacia 1300 în perfec­tă stare neînmatriculabilă şi vi­deo' plaver Orion nou. Telefon:11-01-25 (4361)' k

9 Cumpăr* apartament cu 2—3 camere şi garaj: Tel. 11-49-30.

: (4362) • ' -• Vînd apartament compus

din 3 camere cu parchet şi beci. Calea Victoriei nr. 110, bloc ZB3, sc.. B. ap. 19. Ungă şosea’ în . micip II Turda. (4363)

: © Vîhd Dacia 1300. Telefon12-49-00. (4364) ■

• Vînd antenă satelit. Telefon14.55-29. (4354)

• Vindem frigidere. Calea Mănăştur 103, magazinul .,So- rana“. Telefon 11-16.10. (4369)

• Vind tfasă supraetajabilă. demisol, multiple posibilităţi de privatizare. Maşină de cusut e. lcQtrică, robot de bucătărie, re­dresor pentru acumulator' auto, maşină de spălat automată nouă. import,, televizor alb-ne- gru. 11-47-44. (4376)

o Cumpăr VW Golf pentru piese dc schimb şi parbriz faţă Alfa Romeo GTV. Teiefon:

■-36.04-26. (4359)• Cumpăr garsonieră. Exclus

Mănăştur. Telefon 14-10-89.• (4360)

• Vind clăpari 22. 23. 24. 28 ' şi -legătură ve?he Tirolia. Tele­fon 14-00-25. (4358) -

• Vînd 2, fotolii cu măsuţă. Telefon 11-72-48, seara. (4ÎJÎ5)

• Cumpăr garsonieră. Telefon17-30-78. (4552) :

• Vînd ŢV color japonez şl video Funai, noi. 15.49-11.(4551)

• Cumpăr valută. Telefon 17. 19,16. (4f>63)

• • • Vînd 2 boxe 50 W. Telefon 17.87-0.3. (4395) .. --

• J/înd vTrabant' combi 6 ani, vatna plătită,, stare excepţiona­lă, circa i.600 DM. Str. Grigore Alexandrescu. 30'42, între. 17—20."

.(4561) - ■• ^ înd mobilă; colţar nou,

masă şi scaune tip ‘Bonanza. Te­lefon 17-50-85. (4421)

• Vînd camion Mercedes de6,5 tone, Renault! 20 Diesel, Saab 90 pe benzină. Tel. 13-03- 77. (4411)........ v

• Vind Aro 10.3 ani .şi Dacia 1310,-' 5 ani. Informaţii la tele­fon 14-91-50. (4240) ;

• Vînd Fiat Ducato 13 D, 3984, 1,5 tone, motor (chiuloasă) defectă, preţ convenabil. Cum­păr motor (chiuloasă) Fiat Die­sel' 2500 c mc Telefon’ 14-25-59, după ora 18; (4435-A) -

• Doi tineri posesori . permis, gradele B. C, -E .;. căutăm servi­ciu la firmă particulară sau de stat. Efcctuăm şl rurse lungi. Telefon 15-00-78; -15-89-89.(4366)

9 S.C Corina SRL angajează vînzătoare (fete 18—25 ani). Re­laţii la telefon 12-81-91, între orele f8—20. (4496)

• Angajăm economist şi con- tabil în domeniul contabilităţii. Cererile se depun la Centrul de Informatică Aplicată,. str. Repu. blicii nr. 107 pînă în 16 febru­arie 1993. (4516)

• Profesori, medităm mate­matici. Informaţii sîmbătă ore­le \17—19 la telefoanele 17-62-60 şi 15-66.23. (4104). ,

• Coclez autorizaţie Impex -SRL pe perioadă 1 an la per. sonal străin sau intern pe P03 dolari. Negociabil Str. Gheor­gheni 194, bloc E 2 ap. 27. (4109) :

O Societate comercială parti­culară angajează contabil şi vîn­zătoare. Telefon 11-62-60; 16-39- 71. (4471-0)

« Angajez tîmplar. 11-S2-C0;16-39-71. (4471-A),

Autoriratâ pun S.C nr.128/1901, Judecătoria Cluj-Napoca,

înmatriculată la Oticlui Registrului" Comerţului juceţuiui Cluj, sub nr. J / î 2/308'1991 din 22.03.1991

COLEGIUL DE REDACŢIE: ILIE CĂLIAN (redactor şef); DAN

REEREANU (redactor şef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef

adjunct); NICOLAE PCTCU; MARIA SÎNGEORZAN; RADU VIDA.

REDACŢIA: ciuj-Napoca, str. Napoca nr. 16. t e l e f o a n e ; 11.10.32 (redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redacţie);

11.74.18 şl 11 .74 .90 (redactori); 11.70.07iadmlnistroţ!a şl contabilitatea ziarului); Jelex:. 31444. Fax: 11.28.23. Mica publicitate -

se primeşte zlfnlc între orete 9 -16, str. Napoca nr;16 (la parter). Sîmbătă şl duminica închis. Informaţii, reclame

şi publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22

18.513

_raeauIK 3

s