ziar §1Şc01i plioffwale independentdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66304/1/... · : c...

8
: C.lî.-inî*r<^ automobil; : DfLL-C UNION; — ; '■ preşedintele irlandei... ziar independent ANUL V NR. 913 MARŢI . ; 6 IULIE 1993 8 PACilNI «O LEI • VALER CHIOREANU î n ziarul nostru de miercuri I 39 iunie a ;fost publicată- o notă in care mai mulţi chi- riaşi a i' imobilului din strada Pavlov nr. 20 descriu o situaţie simptomatică pentru o itaro de lucruri al cărei contur iese tot mai ameninţător din conul de um- bră sub care s-a ascuns pină a- ciim. Proprietara imobilului, bi- serica romano-catolică, a majorat chiria -de 10 ori şi, ce e m;>i grav, a condiţionat încasarea f>a- nilor datoraţi do chiriaşi do sem- narea, de către aceştif, a , unui nou contract pe tiuVată unui sin- gur ari. Ei presupun că această condiţionare ascunde intenţia bi ■ sericii romano-catolice-de a nu prelungi mâi mult de un-an con-- tractul cu chiriaşii săi. Faptul Un sondaj de- opinie întreprins’ în Marea Britanie relevă că'dol din tfei copii cred că Jffcquer Delors esle atacant la echipa d« fotbal Marseille. redactor Ia „The Sun" sau preşedintele Franţei — relatează agenţia Reuter. Sondajul efectuat pc un eşantion do 300 de copii între 8 şi 12 ani, relevă, totodată, că unul din patru copii crede că E.C.U.* este numele unui taxi francez. Două ditt cinci fetiţe britanice au răspuns că Pădurea Neagră din Germania .este numele unei prăjituri. De asemenea, 64 din copii nu au auzit de Comunitatea Europeană, iar 21 la sulă cred că preşedintele Irlandei este Jerry Hali sau Bill Clinton. (ROMPRES) ; "■ IERI A ÎNCEPUT COniiSUL U f ADMITERE : ÎN UCff §1 ŞC01I PliOFfWAlE Ieri a început în toatâ ţara con- cursul de admitere în licee .şl. şcoli profesionale cu proba scri- să la Limba şi Literatura Româ- nă. Vor urma azi Limba şi Litera, tura Maternă, în 7 iulie Matema- tica, iar în 12 iulie sg vor afişa rezultatele. La liceu vor fi ■iecla- raţi admişi candidaţii care vor obţine cel puţin nota 5 la fie- care din probele scrise în. limita locurilor aprobate. La şcoala nor- mală, nota minimă de admitere nu va fi mai mică de 6, în timp ce în şcolile profesionale vor fl admişi in ordinea mediilor ' de concurs şl în funcţie de opţiuni cei cu medii generale de cel pu-' ţin 5 în limita locurilor aprobate. Toate probele in acest concurs vor fi scrise. Ministerul învăţă- mântului a mai informat că in- diferent de forma •de învăţămint in anul'şcolar. 1993—1994 fiecărui absolvent al clasei a VIII-a îi este, asigurată posibilitatea de încadra- re (EASTERN PRESS) ; că locatarii români refuză semna- rea contractului, in;timp ce ma-/ ghiarii au fost do acord cu; cl; pare a fi colateral situaţiei con- statate. Dar speculaţii se fac şi, susţin ei, nu fără teniei. Această Intîmplarc,: care se va , repetă şi în cazul altor -imobile • ale aceleiaşi biserici, ne. poate a- minti' că la ora actuală se? des- ; făşoară o adevărată întrecere in- tre Putere şi Opo»,i(ie în a ofe- ri solu'ii U!ij i probleme rontro- versato şi mereu airînate din ca-; uza complexităţii ci. Este vorba-- do.retrocedarea către vechii- pro-, priHiarl a imobilelor naţionaliza- te. Indiscutabil, faptiil are o 'scrii- ‘ nifiiaţie politică, în pfinml rint»' şi nu una umanitară. Nici Pute- rea, nici Opoziţia nu s-au omorît' cu firea Ia plîngerile ambelor ca- ; tegorii de . cetăţeni. Se pare că ' lupta devine tot mai încrîniTna- ? , tă. Guvernul a anunţai, în urmă cu o săptămină, un proiect firi-, vind •reglementarea acestei situ- aţii controversate.- In'Care pre- , vede, printre altele, ca proprieta- rilor să =li se înapoieze, la ale- gerea lor, un singur apartament, urmînd ' ca . locatarii celorlalte să 1» poată achiziţiona Ia un preţ re- zonabil,’ iar statul să completeze- V Suma pină ia una apropiată ce- lei ■practicate acum la vînzarea ; liberă. Dacă respectivii proprie- , tari sînt *cetăţeni români sau de- ^ vin rintr-o perioadă dc şase., luni, ; îii carc îşi pot preciza opţiunea.; .Propunerea guvernului este de natură să împace pe to-tă lumea-, şi să rezolve o problemă mereu amînată de Parlamentul • Româ- niei. Guvernul a lanlşăt propune- rea,'ligile celor două categorii de cetăţeni (proprietari, şi chiriaşi) urmînd să.şi spună părerea. Intre timp P.N.Ţ.C.D. a venit cu o propunere proprie cu privi- re la „restituirea imobileîpr cu destinaţia di; Iocui»(ă persoane- lor fizico deposedate iiV mod abu- ziv de regimul comunist. Propu. nerea a fost făcută în plenul Ca- merei Deputaţilor, ceea ce în- seamnă că ea va ti .dezbătută in Parlament înaintea celci guverna- mentale, care aşteaptă sugestiile celor în cauză. Propunerile sînt diametral opuse, aşa cum sc in- tîmplă de reguli în disputa Pu- tere, — Opoziţie. Rapiditatea cu care a fost înaintată propunerea P.N.Ţ.C.D. să însemne oare şi o prioritate, nu numai în timp, a- cordată acpsteia? Oricum, . cele -două propuneri vor da mulţă bă-/ taie de cap parlamentarilor în următoarea - sesiune. Şi chiriaşi- lor şi proprietarilor în vara a- ceasta. Românii se vor scinda din nou în două tabere, una ţinînd -partea chiriaşilor (deci, a Guver- nului), cealaltă sprijiriindu-i : pe (Continuare în pag. V) m *?-tissa hsb IN INTERIORUL ZIARULUI: • ŞTIRI, INFORMAŢII; • PARTIDELE POLITICE ÎN COTIDIAN: ; sport : . V ' • IN ATENTIA PARLA- MENTULUI ROMÂNIEI. Doamnalucia Stănescu— | cetaţeaii de onoare ai J murii Potrivit Hotârîru nr. 16 a Con- siliului locar al municipiului Cluj- Napoqa din 26 martie 1993, doam-, nei prof. Lucia Stănescu i- se va conferi titlul de „Cetăţean de. onoare al municipiului Ciuj-Na- paca". Festivitatea este programa- tă'pentru mîine,. 7 iulie ora 15, in sala de sticlă â Primăriei. Doamna Lucia Stănescu, profe- soară ^la. Conservatorul . „Pietro Mascagni“ din Livorno, Italia, ar- tistă lirică, de prestigiu interna- ţional, a- cîntat pe scena Operei Române din Cluj-Napoca, pe sce- nele teatrelor lirice din ţara şi străinătate,; obţinînd numeroase distincţi. • Prima Policlinică particulari " din judeţul Cluj . Vi nori, '! iulie, în prezenta ofi- cialităţilor locale şi a presei, a avut loc festivitatea deschiderii celei dinţii policlinici particula- re' din judeţul nostru. Este vor- ba despre Policlinica „INTER; SERVISAN" Situată pe strada' Pascaly nr..5, în cartierul Pata- Ghcorghe#i. în cadrul policlinicii vor funcţiona 14 secţii —^ Inter- ne — .cardiologie, neurologie, psihiatrie, endocrinologie, reuma- tologie, ecografie, alergologie, dermatologie,.chirurgie — ortope- die, O.UiL., oftalmologie, gineco- logie, oncologie, urologie — pre- cum şi un laborator, în care se vor face analize biochimice, bac- teriologice, imUnologice, parazito- logice.şi teste S.I.D.A; ... , .^.1 ■ . . . . . nl l § 1 f J \ # * ţi ] m m % ^W 1 .............. .............. . ----- ----------------------------- ---- ------ 1 -TMircea Vaida VOEVOD Adaosul comercial a fost liberalizat , Iii baza hotăririi guvernului nr. 206 din 28 iunie 1993, adaosul comercial (de pînă la 30 la şută) a fost liberalizat .începînd cu X- iulie. Asta înseamnă că, după aplicarea T.V.A., caro duce la, majorări de preţuri mult mai mari decît este dispus guvernul să recunoască, noua măsură va duce la un joc al preţurilor cu ne- putinţ î de controlat. Măsura se înscrie în eforturile factorilor de decizie de a implementa Ia noi cerinţele economiei de piaţă. Nu- mai că în ţările dezvoltate oferta do luărfuri este mult misi ma- re şi mai diversificată, concurenţa obligîndu-i pe vînzători la li - mitarea preţurilor. Prin aceeaşi hotărîre s-a stabilit (totuşi) un număr do produse dc strictă necesitate, alo căror preţuri sînt Iio- tărîte de către gmern. ORTODOXIA BALCANICĂ - SAU O DISCUŢIE CU ^ ; EPISCOPUL IRINEJ declaraţii ale. clericilor croaţi so întîlnesc aspecte ale'politicii ofi-- ciale croate., „Sfinţia Sa atrage . atenţia asupra unor articole şi . luări de poziţie’ din presa biseri- cească.-din Croaţia, în Care se practică „satanizarea sîrbilor11 . Sînt frecvente cazurile, similare faptelor din'timpul celui de ai doilea război mondial, de disţru- gere. şi profanare a bisericilor or- todoxe. Iri acelaşi timp însă, e- piscopul de Novi-Sad respinge tranşant reacţia unor grupuri ale populaţiei sîrbe din Bosnia, care au dinamitat geamii musulmane. , Rolul şi imixtiunea Vaticanului în conflictul iugoslav sînt consi- derate de către reprezentanţii pa- . triarhiei sîrbe din Belgrad, ca foarte asemănătoare cu modul de . acţiune al Papei Pius al Xll-lea, aliat si prieten al lui MUSSOLI- NI şi'ANTE PAVELICI. . Ceea. ce speră episcopul IRI^ NEJ — este o renaştere a orto- doxiei mondiale, cu valorile şi tradiţiile ei perene. In cadrul că- reia ortodoxia balcanică poate şi trebuie să devină o forţă de coe- ziune şi progres. • • O V III . '. , Autoritate marcantă a bisericii ortodoxe sîrbe, episcopul IRINEJ, de Novi-Saţl, subliniază ca, în fond, războiul între etniile din Balcani e un război între catolici,,musul- mani şi-'ortodocşi. Critic al Vati- canului pe care îl acuză a se fl unit chiar cu islamismul. spre a năpăstui ortodoxia, ep. IRINEJ e capabil însă de anumite nuanţări. E1‘ nu consideră- catolicismul în întregul său un monolit şi de a- ceea se referă la „cercurile extre- miste ale catolicismului1*; Episco- pul constată-o ofensivă antiorto- doxă — venind, .deopotrivă, din partea musulmanilor, fundamen- talişti, cît şi a catolicismului. La întrebarea ea, în legătură cuati, tudinea oficială a bisericii croa- te, el răspunde: «Atitudinea ofi- cială a bisericii croate nu susţi- ne aceste crime contra ortodoxiei. Există feţe bisericeşti croate ca- re fac insă declaraţii; în particu- lar. Realitatea este că în multe ««gr 1 * - 9 * L 3 v ‘•v, -a • ln* I -4^ 3 ' f l t ** * * v* m S im •» * jr i r < * ^ f y ^ c * » ţ ^ H mm •> . -1 r * ...% H H M m u i|g|p «■ * Papa loan Paul al ll.Iea ■ T €t€X » ■T€L€X SCĂDERE A PREŢULUI PETROLULUI Preţul petrolului a scăzut spectaculos, ca reacţie la comentariile ambasadorului SUA la ONU, potrivit cărora SUA nu se va opune exportării de petrol de către Irak, dacă această ţară va respecta condiţiile impuse de ONU. DECLINUL DOLARULUI IJe piaţa valutară dolarul îşi menţine poziţia modestă faţă de marca germană, în poilda reducerii ratelor am- belor d.ibinzi de împrumut practicate de Bundesbank. De- clinul dolarului a fost provocat de scăderea indicelui lu nai anunţat de Asociaţia Naţională a Direcţiilor pentru Vinzări din SUA. Dolarul a fost cotat la 1.693 DM şi. 107,9 yeni, iar lira sterlină a fost echivalată cu 1,513 do- i-lari. - DONAŢII PENTRU ECONOMIA JAPONEZA Ministrul nipon de finanţe, Yoshiro Haiky, a confirmat ştirile apărute în cotidienele din Tokio că a contactat o serie de bănci şl agenţii bursiere pentru cereri de dona- ţii politice. Nu se cunoaşte suma1solicitată de ministrul japonez şi nici suma primită efectiv. _ PROPUNERE NIPONA CĂTRE SUA Primul ministru japonez Kyichi M.vazawa, a ameninţat că va afee o propunere înaintea întîlnirii la nivel înalt G 7 de Ia Tokio cie săptămînă aceasta pentru ca nego- cierile americano-japoneze asupra unui acord comercial să iasă din impas. El a precizat că propunerea va con- stitui un efort japonez în direcţia cerută de SUA. DIN NOU DESPRE „SUPERTUN" , Un om de alaceri britanic a relatat, îh cadrul unei an- chete oficiale, despre contribuţia pe care a adus-o ■ la descoperirea de către serviciile de securitate britanice a componentelor supertunului — fabricat în Marea Bri- tanic — şi care erau pe punctul de a fi transportate în Irak. . . . - , Tunul ar fl putut trimite o încărcătură pînă la o dis- tanţă de 2240 km, avînd deci Tel Avlvul în raza sa Componentele supertunului au fost descoperite şi con- fiscate în docnrile britanice, tn aprilie 1990. Ele urmau să fie îmbarcate pe o navă şl trimise în Irak.

Upload: others

Post on 12-Feb-2020

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: ziar §1ŞC01I PliOFfWAlE independentdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66304/1/... · : C .lî.- in î* r < ^ a u t o m o b il;: DfLL-C UNION; — ; ' preşedintele irlandei

: C . l î . - i n î * r < ^ a u t o m o b i l ;

: DfLL-C UNION; — ; '■preşedintele irlandei...

z ia rin d e p e n d e n t

ANU L V NR. 913 M ARŢI .

; 6 IULIE 1993

8 PACilNI «O LEI •’

VALER C H IO R E A N U

î n ziarul nostru de miercuri I 39 iunie a ;fost publicată- o

notă in care mai mulţi chi­riaşi a i ' imobilului din strada Pavlov nr. 20 descriu o situaţie simptomatică pentru o itaro de lucruri al cărei contur iese tot mai ameninţător din conul de um­bră sub care s-a ascuns pină a- ciim. Proprietara imobilului, bi­serica romano-catolică, a majorat chiria -de 10 ori şi, ce e m;>i grav, a condiţionat încasarea f>a- nilor datoraţi do chiriaşi do sem­narea, de către aceştif, a , unui nou contract pe tiu Vată unui sin­gur ari. Ei presupun că această condiţionare ascunde intenţia bi ■ sericii romano-catolice-de a nu prelungi mâi mult de un-an con-- tractul cu chiriaşii săi. Faptul

Un sondaj de- opinie întreprins’ în Marea Britanie relevă că'dol din tfei copii cred că Jffcquer Delors esle atacant la echipa d « fotbal Marseille. redactor Ia „The Sun" sau preşedintele Franţei — relatează agenţia Reuter. Sondajul efectuat p c un eşantion do 300 de copii între 8 şi 12 ani, relevă, totodată, că unul din patru copii crede că E.C.U.* este numele unui taxi francez. Două ditt cinci fetiţe britanice au răspuns că Pădurea Neagră din Germania .este numele unei prăjituri.

De asemenea, 64 din copii nu au auzit de Comunitatea Europeană, iar 21 la sulă cred că preşedintele Irlandei este Jerry Hali sau Bill Clinton. (ROMPRES) ; "■

IERI A ÎNCEPUT

COniiSUL Uf ADMITERE : ÎN UCff § 1 ŞC01I PliOFfWAlEIeri a început în toatâ ţara con­

cursul de admitere în licee .şl. şcoli profesionale cu proba scri­să la Limba şi Literatura Româ­nă. Vor urma azi Limba şi Litera, tura Maternă, în 7 iulie Matema­tica, iar în 12 iulie sg vor afişa rezultatele. La liceu vor fi ■iecla- raţi admişi candidaţii care vor obţine cel puţin nota 5 la fie­care din probele scrise în. limita locurilor aprobate. La şcoala nor­mală, nota minimă de admitere nu va fi mai mică de 6, în timp ce în şcolile profesionale vor fl admişi in ordinea mediilor ' de concurs şl în funcţie de opţiuni cei cu medii generale de cel pu-' ţin 5 în limita locurilor aprobate. Toate probele in acest concurs vor fi scrise. Ministerul învăţă­mântului a mai informat că in­diferent de forma • de învăţămint in anul'şcolar. 1993—1994 fiecărui absolvent al clasei a VIII-a îi este, asigurată posibilitatea de încadra­re (EASTERN PRESS) ;

că locatarii români refuză semna­rea contractului, in;timp ce ma-/ ghiarii au fost do acord cu; cl; pare a fi colateral situaţiei con­statate. Dar speculaţii se fac şi, susţin ei, nu fără teniei.

Această Intîmplarc,: care se va , repetă şi în cazul altor - imobile • ale aceleiaşi biserici, ne. poate a- minti' că la ora actuală se? des- ; făşoară o adevărată întrecere in­tre Putere şi Opo»,i(ie în a ofe­ri solu'ii U!ij i probleme rontro- versato şi mereu airînate din ca-; uza complexităţii ci. Este vorba-- do.retrocedarea către vechii- pro-, priHiarl a imobilelor naţionaliza­te. Indiscutabil, faptiil are o 'scrii- ‘ nifiiaţie politică, în pfinml rint»' şi nu una umanitară. Nici Pute­rea, nici Opoziţia nu s-au omorît' cu firea Ia plîngerile ambelor ca- ; tegorii de . cetăţeni. Se pare că ' lupta devine tot mai încrîniTna- ?

, tă. Guvernul a anunţai, în urmă cu o săptămină, un proiect firi-, vind • reglementarea acestei situ­aţii controversate.- In'Care pre-

, vede, printre altele, ca proprieta­rilor să = li se înapoieze, la ale­gerea lor, un singur apartament,

urm înd ' ca . locatarii celorlalte să 1» poată achiziţiona Ia un preţ re­zonabil,’ iar statul să completeze- V Suma pină ia una apropiată ce­lei ■ practicate acum la vînzarea

; liberă. Dacă respectivii proprie- , tari sînt * cetăţeni români sau de- ^ vin rintr-o perioadă dc şase., luni, ; îii carc îşi pot preciza opţiunea.;

.Propunerea guvernului este de natură să împace pe to-tă lumea-, şi să rezolve o problemă mereu amînată de Parlamentul • Româ­niei. Guvernul a lanlşăt propune­rea,'ligile celor două categorii de cetăţeni (proprietari, şi chiriaşi) urmînd să.şi spună părerea.

Intre timp P.N.Ţ.C.D. a venit cu o propunere proprie cu privi­re la „restituirea imobileîpr cu destinaţia di; Iocui»(ă persoane­lor fizico deposedate iiV mod abu­ziv de regimul comunist. Propu. nerea a fost făcută în plenul Ca­merei Deputaţilor, ceea ce în­seamnă că ea va ti .dezbătută in Parlament înaintea celci guverna­mentale, care aşteaptă sugestiile celor în cauză. Propunerile sînt diametral opuse, aşa cum sc in- tîmplă de regu li în disputa Pu­tere, — Opoziţie. Rapiditatea cu care a fost înaintată propunerea P.N.Ţ.C.D. să însemne oare şi o prioritate, nu numai în timp, a- cordată acpsteia? Oricum, . cele

-două propuneri vor da mulţă bă-/ taie de cap parlamentarilor în următoarea - sesiune. Şi chiriaşi­lor şi proprietarilor în vara a- ceasta. Românii se vor scinda din nou în două tabere, una ţinînd -partea chiriaşilor (deci, a Guver­nului), cealaltă sprijiriindu-i : pe

(Continuare în pag. V)

m * ? - t is s a hsb

IN INTERIORUL ZIARULUI:

• ŞTIRI, INFORM AŢII;• PARTIDELE POLITICE

ÎN COTIDIAN: ;s p o r t : . V '

• IN ATEN TIA PA R LA ­MENTULUI ROMÂNIEI.

Doamnalucia Stănescu— | cetaţeaii de onoare ai J

muriiPotrivit Hotârîru nr. 16 a Con­

siliului locar al municipiului Cluj- Napoqa din 26 martie 1993, doam- , nei prof. Lucia Stănescu i- se va conferi titlul de „Cetăţean de. onoare al municipiului Ciuj-Na- paca". Festivitatea este programa­tă'pentru mîine,. 7 iulie ora 15, in sala de sticlă â Primăriei. Doamna Lucia Stănescu, profe­soară la . Conservatorul . „Pietro Mascagni“ din Livorno, Italia, ar­tistă lirică, de prestigiu interna­ţional, a- cîntat pe scena Operei Române din Cluj-Napoca, pe sce­nele teatrelor lirice din ţara şi străinătate,; obţinînd numeroase distincţi. •

Prima Policlinică part icular i

" din judeţul Cluj. Vi nori, '! iulie, în prezenta ofi­cialităţilor locale şi a presei, a avut loc festivitatea deschiderii celei dinţii policlinici particula­re' din judeţul nostru. Este vor­ba despre Policlinica „INTER; SERVISAN" Situată pe strada'Pascaly nr..5, în cartierul Pata-Ghcorghe#i. în cadrul policlinicii vor funcţiona 14 secţii — Inter­ne — .cardiologie, neurologie, psihiatrie, endocrinologie, reuma­tologie, ecografie, alergologie, dermatologie,. chirurgie — ortope­die, O.UiL., oftalmologie, gineco­logie, oncologie, urologie — pre­cum şi un laborator, în care se vor face analize biochimice, bac­teriologice, imUnologice, parazito- logice.şi teste S.I.D.A;

... , . .1 ■ „ . . . . .

nl l § 1 f J \ # * ţi ] m m % ^ W f â 1

.............. ............... ----- —----------------------------- ---------- 1 - T —

Mircea Vaida VOEVOD

Adaosul comercial a fos t liberalizat ,Iii baza hotăririi guvernului nr. 206 din 28 iunie 1993, adaosul

comercial (de pînă la 30 la şută) a fost liberalizat .începînd cu X- iulie. Asta înseamnă că, după aplicarea T.V.A., caro duce la, majorări de preţuri mult mai mari decît este dispus guvernul să recunoască, noua măsură va duce la un joc al preţurilor cu ne- putinţ î de controlat. Măsura se înscrie în eforturile factorilor de decizie de a implementa Ia noi cerinţele economiei de piaţă. Nu­mai că în ţările dezvoltate oferta do luărfuri este mult misi ma­re şi mai diversificată, concurenţa obligîndu-i pe vînzători la li­mitarea preţurilor. Prin aceeaşi hotărîre s-a stabilit (totuşi) un număr do produse dc strictă necesitate, alo căror preţuri sînt Iio- tărîte de către gmern.

ORTODOXIA BALCANICĂ - SAU O DISCUŢIE CU ^ ; EPISCOPUL IRINEJ

declaraţii ale. clericilor croaţi so întîlnesc aspecte ale'politicii o fi- - ciale croate., „Sfinţia Sa atrage

. atenţia asupra unor articole şi . luări de poziţie’ din presa biseri­cească.-din Croaţia, în Care se practică „satanizarea sîrbilor11. Sînt frecvente cazurile, similare faptelor din 'timpul celui de ai doilea război mondial, de disţru- gere. şi profanare a bisericilor or­todoxe. Iri acelaşi timp însă, e- piscopul de Novi-Sad respinge tranşant reacţia unor grupuri ale populaţiei sîrbe din Bosnia, care au dinamitat geamii musulmane. , Rolul şi imixtiunea Vaticanului în conflictul iugoslav sînt consi­derate de către reprezentanţii pa-

. triarhiei sîrbe din Belgrad, ca foarte asemănătoare cu modul de . acţiune al Papei Pius al Xll-lea, aliat si prieten al lui MUSSOLI­NI şi'AN TE PAVELICI. .

Ceea. ce speră episcopul IRI^ NEJ — este o renaştere a orto­doxiei mondiale, cu valorile şi tradiţiile ei perene. In cadrul că­reia ortodoxia balcanică poate şi trebuie să devină o forţă de coe­ziune şi progres. • •

O

V III . '. ,Autoritate marcantă a bisericii

ortodoxe sîrbe, episcopul IRINEJ, de Novi-Saţl, subliniază ca, în fond, războiul între etniile din Balcani e un război între catolici,, musul­mani şi-'ortodocşi. Critic al Vati­canului pe care îl acuză a se fl unit chiar cu islamismul. spre a năpăstui ortodoxia, ep. IRINEJ e capabil însă de anumite nuanţări. E1‘ nu consideră- catolicismul în întregul său un monolit şi de a- ceea se referă la „cercurile extre­miste ale catolicismului1*; Episco­pul constată-o ofensivă antiorto- doxă — venind, .deopotrivă, din partea musulmanilor, fundamen- talişti, cît şi a catolicismului. La întrebarea ea, în legătură cuati, tudinea oficială a bisericii croa­te, el răspunde: «Atitudinea ofi­cială a bisericii croate nu susţi­ne aceste crime contra ortodoxiei. Există feţe bisericeşti croate ca­re fac insă declaraţii; în particu­lar. Realitatea este că în multe

« « g r 1 * - 9 * L 3v ‘•v, -a •

ln* I - 4 ^ 3

' f l

t ** * * v *

m S i m

•» * jri r <* ^ f y c *jţ

» ţ H I »

m m •> . -1 r * . . . %

H H M m

u

i|g|p

«■ *

Papa loan Paul al ll.Iea

■ T € t € X » ■ T € L € XSCĂDERE A PREŢULUI PETROLULUI

Preţul petrolului a scăzut spectaculos, ca reacţie la comentariile ambasadorului SUA la ONU, potrivit cărora SUA nu se va opune exportării de petrol de către Irak, dacă această ţară va respecta condiţiile impuse de ONU.DECLINUL DOLARULUI

IJe piaţa valutară dolarul îşi menţine poziţia modestă faţă de marca germană, în poilda reducerii ratelor am­belor d.ibinzi de împrumut practicate de Bundesbank. De­clinul dolarului a fost provocat de scăderea indicelui lu nai anunţat de Asociaţia Naţională a Direcţiilor pentru Vinzări din SUA. Dolarul a fost cotat la 1.693 DM şi. 107,9 yeni, iar lira sterlină a fost echivalată cu 1,513 do-

i-lari. -

DONAŢII PENTRU ECONOMIA JAPONEZAMinistrul nipon de finanţe, Yoshiro Haiky, a confirmat

ştirile apărute în cotidienele din Tokio că a contactat o serie de bănci şl agenţii bursiere pentru cereri de dona­ţii politice. Nu se cunoaşte suma1 solicitată de ministrul japonez şi nici suma primită efectiv. _

PROPUNERE NIPONA CĂTRE SUAPrimul ministru japonez Kyichi M.vazawa, a ameninţat

că va afee o propunere înaintea întîlnirii la nivel înalt G 7 de Ia Tokio cie săptămînă aceasta pentru ca nego­cierile americano-japoneze asupra unui acord comercial să iasă din impas. El a precizat că propunerea va con­stitui un efort japonez în direcţia cerută de SUA.

DIN NOU DESPRE „SUPERTUN", Un om de alaceri britanic a relatat, îh cadrul unei an­chete oficiale, despre contribuţia pe care a adus-o ■ la descoperirea de către serviciile de securitate britanice a componentelor supertunului — fabricat în Marea Bri­tanic — şi care erau pe punctul de a fi transportate în Irak. . . . - , ■ ’

Tunul ar fl putut trimite o încărcătură pînă la o dis­tanţă de 2240 km, avînd deci Tel Avlvu l în raza sa

Componentele supertunului au fost descoperite şi con­fiscate în docnrile britanice, tn aprilie 1990. Ele urmau să fie îmbarcate pe o navă şl trimise în Irak.

Page 2: ziar §1ŞC01I PliOFfWAlE independentdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66304/1/... · : C .lî.- in î* r < ^ a u t o m o b il;: DfLL-C UNION; — ; ' preşedintele irlandei

ADEVARUL DE CLUJ weeaaaEmm PAG. 2

PRIM ĂRIA M UNICIPIIÎLUL CLUJ-NAPOCA PRECIZEAZĂ:

Mulţi cetăţeni ai municipiului Cluj-Napoca — carc aii calita­tea de chiriaşi în imobile proprietatea persoanelor fizico şl juri­dice — au sesizat administraţia publică locală că proprietarii le- au majorat chiriile. : i

Potrivit prevederilor art. 28 din Legea nr. 5/1973. tariful de bază al chiriei este unici pe întreg cuprinsul ţării, indiferent de proprietar. , ' .

Întrucît acest act normativ este în vigoare şl pînă la o nouă reglementară juridică* pentru spaţiile avînd destinaţia de locu­inţe, proprietarii nu sînt îndreptăţiţi să pretindă o altă chirie decît aceea prevăzută în capitolul IV nl Legii nr. 5/1973. ?

In ipoteza în care proprietarul refuză încasarea chiriei lega­le, chiriaşul are posibilitatea de a consemna suma la CEC pC nu­mele proprietarului, înştiiţîndu-1, în scris, despre acest lucru.

CIJRSUKI INTERNATIONALE . DE VARĂ

începînd de ieri desfăşoară la Cluj-Napoca a XXI-a ediţie a Cursurilor internaţionale de va­ră, organizate de Universitatea „Babeş-Bolyai".'-.' din municipiul nostru. iTemei generale a cursu. rilor, intitulată generic' ..Civili­zaţie universală — Civilizaţie românească*4. .1 se, adaogă una parUcularfir • „România- - în epoca modernă şi contemporană. Struc­turi politice, sociale şi culturale" care vâ fi dezbătută tn cadrul unor prelegeri, mese rotunde şl' seminarii. -. Programul cuprinde cursuri de ; cultură şi-civilizaţie, asociate cu lecţii de limba ro­mână. şi, către final, o excursie la Alba Iulia (cu vizitarea Bi- bliotecfi Batthyaneum) şi a mă­năstirii de la Rîmoţi.

Cuvîntul ' de deschidere a eursuriloiv-a ’ fost rostit Ieri, în Aula Magrsa a Universităţii, de către prof. univ. dr. Pompillu Teodor-y directorul Cursurilor In­ternaţionale de'vară,’ iar prele- g e m inaugurală, susţintuă de prof. univ. dr. Andrei . Marga, rectorul Universităţii „Rabeş- Bolyai" dirr Cluj-Napoca, s-a a- xat pe „Probleme ale moderni­zării tn societatea românească11.

(M.B.)

ANUNŢ

Secţiunea militară a „Asocia­ţiei foştilor, persecutaţi . politic1*, înfiinţată la I Iulie a.c., invită■ ■ ■ ■ ■ « • ■ ■ l i a a a a n

Numai «x?, le te ta 4c schimb

Ch m c t * * ^/ p u t e t i p r i m i ;

i i i » p t iu c w r s v l > f f / m ax im !

PROGRAM: 9 .0 0 ^ 1 6 ^ * # ^ simbata 10.00-13.00 /A r :

; P R I M A R, . -.Gheorghe FUNAR'

pe foştii ofiţeri şl subofiţeri al Ministerului Forţelor Armate şi ai Ministerului de Interne tre­cuţi abuziv în rezervă între a- nii 1945—1362, care doresc "să devină membri ai asociaţiei,. să se prezinte pentru ridicarea fi­şelor de înscriere la sediul aces­teia, situat în Cluj-Napoca stra­da Aviator Bădescu nr. 3, în z i­lele de marţi, joi şl vineri între orele 9—10.

„TRUPA PE BUTOAIE"

Ieri, începînd cu orele amiezii, Piaţa Unirii din Cluj-Napoca a fost „ocupată" de .Teatrul din Tîrgu-Mureş şi TVR.’ Seara, a fost prezentat, 'spectacolul „Tru­pa pe butoaie" cu piese populare franceze, culese de J. Varia ut.-

, Regja spectacolului aparţine re7 gizoruluî V.. I. Frunză, fostul di­rector al. Teatrului Naţional din ' Cluj, In prezent regizor la tea­trul Sin Tîrgu-Mureş (unde V a mai - regizat „Cruciada copiilor", după L. Blaga, un spectacol de muzică şi poezie tot din L. Bla­ga, precum' şi „Trupa pe bu­toaie"). , Cu acest din urmă spec­tacol de stradă s-a prezentat în faţa publicului din Bistriţa, Pia- 'tra-Neamţ, Bucureşti, Oradea, Satii-Mare, Tîrgu-Mureş. Specta­colul, a fost preluat de TVR, la Cluj realizîndu-se filmarea, în aerTliber a spectacolului. La. în­trebarea dacă regretă Clujul, re­gizorul V.I. Frunză a . remarcat doar atît: „Clujul are talentul de a-şi alungi oamenii11. (M.S..)

O NOUA PUBLICAŢIE :

„P A G IN I TRAN SILVAN E»- Joi, 8 iulie a.c., ora 13,. la

L ibrăria „Universităţii" din Cluj- Napoca are loc lansarea . unei noi publicaţii cluiene, PA G fN I TRANSILVANE, în editarea re­vistei „Steaua". Primul număr al publicaţiei beneficiază de cola-

/ borarea unor prestigioase nume'' ale culturiiromâneşti, din ţară

şi de peste hotare.

PROGRAM VIDEO — CICLUL EDOUARD MOLINARO

Centrul Cultuva! Francez ‘ din Cluj-Napoca (str. M. Kogăini- reinn nr. 12—14) programează astăzi, 6 iulie a.c., Ia ora 17, în

sala nr. 11 a Centrului proiecţia video a filmului „Lă" Mandarine" (Franţa/Italia, 1972) cu . Annie Girardot.. şi Philippe ,Noiret_ înrolurile principale. Joi, 8 iulie, în aceiaşi sală şi tot de la o- ra 17 veţi avea ocazia să vizio­naţi producţia franceză „L ’Amo-; ur en douce", cu Emmanuclle

, Beart, Daniel -‘AuteuiI, Sophie Barjac şi Jean-Pierre Marielle.

LA INSTITUTUL ONCOLOGIC— UN VERITABIL FLUX DE ' IDEI -

Cine crede că îft perioada verii Cluj-Napoca este un oraş „mort" se înşală . amarnic. : A r­gumente. care contrazic afirmaţia sînt. numeroase, evenimentele derulîndu-se cu o repeziciune Uimitoare — conferinţe de pre­să, programe ştiinţifice în de­rulare, seminarii şi simpozioane cu participări internaţionale. Un asemenea eveniment medi­cal s-a derulat la Institutul On­cologic „Prof. dr. I. Cliiricuţă" cînd, în cadrul unei conferinţe < de presă, a avut loc înmînarea diplomelor absolvenţilor - cursu­lui de nursing (asistenţă medi­cală. Un curs cu „bătaie" mai lungă, el avînd ca punct final; înfiinţarea Institutului naţional de nursing, începînd eu luna ianuarie 1994. -Se are In vedere specializarea asistentelor în ma­nagement, sănătate mentală, pe­diatrie, educaţie, tratarea şl în­grijirea bolnavilor gravi, con­trolul infecţiilor, boli transmisi­bile, . ’

'La conferinţa de presă,: spe­cialiştii americani au fost repre­zentaţi de Bill Denton, vicepre­şedinte al Centrului medical Bavlor, conducătorul delegaţiei americane, dr. Warren I.ltehliter

' (colori), dr. John Preskltt (tiroi­dă), dr. George Petcrs (sîn), Pa- , ula Holder, Sandra Martin. Par­tea română, l-a avut câ modera­tor pe domnul prof. dr._ Sandu Bologa, directorul Institutului Oncologic. ;

Tn cursul unei singure săptă- mîni s-au efectuat trei tipuri de operaţii — ■ tiroidă, sîn şi colon.

. . Demostene ŞOFRON

ASOCIAŢIA PROPUI ETA RILOR DE PĂM ÎNT

„Grupul de iniţiativă pentru înfiinţarea fiiialei judeţene a Asociaţiei Naţionale a Proprie­tarilor de pămînt şi a . acţiona­rilor din agricultură PROPACT care a luat fiinţă în 9 mal 1993 îi chcamă pe toţi proprietarii de pămînt. acţionarii agricoli şl pe specialiştii din agricultură, zoo­tehnie şi silvicultură, la discu­ţii ln vederea înscrierii în fili­ala judeţeană Cluj; în zilele de 5' şi 6 iulie a.c., între orele 17 —20 în strada Pavlov nr. 27.

tn 11' iulie PROPACT orga-1 nizează ! tin miting al ţărănimii

private' la ora 10, în Piaţa A- viatovilor din Bucureşti unde vor fi aduse la cunoştinţă în­tregii ţări obicctivcle sale pen­tru o reală şi corectă rezolvare

a : problemelor din agricultura ţării. Intre acestea figurează: a- mendarea Legii fondului funci­ar pentru ca ţăranii să intre cu adevărat în posesia pămîntului strămoşesc şi asigurarea condiţii­lor corespunzătoare de exploata­re a pămîntului (credite pentru utilaje^ asistenţă tehnică adec­vată etc.). Pentru cei ce nu-şi pot lucra singuri pămîntul sînt propuse forme de asociere cins­tită sub formă cooperatistă sau societăţi pe acţiuni private In­tegral, arendă conform unei legi corecte" — se arată intr-un co­municat al grupului de iniţiativă PROPACT remis redacţiei noas­tre spre publicare.

SE ÎN F IIN ŢE A ZĂ ASOCIAŢIASINDICATELOR PENTRU

CONSTRUCŢII DE LOCUINŢE

Miercuri;. 7 iulie, ora 18, în sala mare a Casei Unlvecsitarl- lor, Sindicatul Universităţii „Ba- beş-Bolyal" îl invită pe repre­zentanţii tuturor sindicatelor !U- niversitare şi academice din Cluj-Napoca la adunarea • gene­rală pentru înfiinţarea A.S.C.L.— Asociaţia Sindicală pentru Construcţia de Locuinţe. Sînt Invitaţi şi reprezentanţi al Pre­fecturii- Primăriei, Băncii „Da­cia Feiix", ■ directori de, la so­cietăţile „Transilvania" si „Na­poca", directori ■ din unităţi o-

■ conomico. în asociaţie vor fl primite cadre didactice şl perso­nal TESA, membri de sindicat.

CONFERINŢA DE PRESA

ASOCIAŢIA DIALOG 1NTER- F.TNIC - organizează- o conferinţă de presă ce va avea loc - miercuri7 iulie a.c., ora 12, In. sala din Piaţa Libertăţii nr. 23. etaj II.

~ în prima parte a conferinţei de presă se vor- prezenta rezul­tatele vizitei oficiale efcctuate de conducerea asociaţiei în Un­garia, unde a fost primită ,rie preşedintele parlamentului • şi de membri al guvernului, pre-

' cum: şi de alte personalităţi ale vieţii publice din Ungaria.

în "cea de a doua parte a con­ferinţei de presă, d-l Octavian B'Jracu. va face unele precizări asupra conferinţei similare or-

... ganizată. în ziua de 30 iunie a.c. de către S.C. Transgex.

BULETIN METEO

Azi vremea va fl în general frurpoasă, ;iar cerul variabil. în cursul serii şl al nopţii vremea va deveni Instabilă, cerul va prezenta : înnourări accentuate şi trecător :vor cădea averse de ploaie însoţite şl de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab la moderat din sectorul, vestic. Temperatura maximă a 'zilei se va situa ln jurul valorii de 27 grade. Ieri, la ora 12. la Cluj- Napoca se înregistrau 25 de .gra­de pe Cetăţuie şi 26 grade pe Aeroport, iar presiunea atmos­ferică rrtăsura 737 mm’ Hg. în scădere. (Claudiu Hertnăn, me­teorolog de serviciu) -

„Vom duce cu noi frumuseţea cintecetorşf dansurilor voastre..

populare"Timp de cîteva zile, grupul

folcloric danez „Crihalma" din Copenhaga — grup fondat - şi condus de mai bine de 20 de ani de un român poposit . pe . meleaguri scandinave, domnul. Nicolae Apetri — a foşt oaspe­tele Clujului.

Am reîntîlnit cu această oca­zie prieteni dragi, cunoscuţi din , vizitele anterioare ale grupului la Cluj-Napoca, datorate, mai . ales, ştrlnselor legături de cola­borare pe care acesta le are. cu ansamblul folcloric studenţesc _ „Mărţişorul" din municipiul nos­tru .‘ Să amintim, în acest con­text, evoluţia mult aplaudată a grupului „Crihalma" la Jubileul de 35 de ani al „Mărţişorului", din primăvara anului trecut., ‘ Stabillndu-şl cartierul general la Casa do cultură studenţească din' Cluj-Napoca, grupul danez, îm- bogăţit de această dată şl cu dansatori din Suedia şi Norve­gia — cu toţii îndrăgostiţi de dansul şl muzica populară ro- mânească — şi-n fixat un pro-.- gram de • învăţare a unor ; dan- - , suri noi, cu - repetiţii zilnice: de . două ore, sub îndrumarea unul instructor de specialitate.

Trebuie să ştiţi, stimaţi eitl- . tori, că în Scandinavia, folclo- ’ rul românesc este cunoscut - şi apreciat, poate chiar mai mult decît în alte zone ale Europei ■ mai apropiate ide. noi, datorită : strădaniilor lui: Nicolae Apetri— omul care, i-a : făcut pe nor-*..;, dicl să interpreteze ; cu dezin- ;

■ voi tură horele -şi ş pu rtatele de ne , i < la noi, suitele olteneşti, din Ba- nat sau din 'Moldova: Grupul

-„Crihalma.* este alcătuit din .dansatori a căror, vîrstă este cu- ■_ prinsă între 20 ş l -67 ,de ani şl este limpede r>entru oricine ar»** ' ocazia să-i vadă dansînd că sen-, ... sul mişcării ;îor coincide cu des- ‘ chiderea către o comunicare ar­tistică, cu argumente din cele mai convingătoare. „Vom duce cu noi frumuseţea ctntecelor sl dansurilor voastre populare, bo­găţia’ spirituală şl tradiţiile,1 t>e care ni le-am apropiat, din do­rinţa de a le :transmite şl celor de acasă, de la copii şi pînă la ; pensionari! Avem costume ro­mâneşti, ţesături şi după; firea.' re călătorie în România ne îm­bogăţim colecţiile de obiecte ar­tizanale, care, toate, au menirea de a ne apropia uni! de alţii". Mărturia .doamnelor Jeanette Moller si Gitte Lindholm. a so­ţilor Lillian şl Garsten Wituts, cu care am; stat de vorbă, ne ' convinge că universul popular româncsc, perfect administrat de ■ spirit, a pătruns în sufletele lor-' şl că “ numeroasele peregrinări prin România au. constituit ve- ritabile incursiuni etnografi'’ '*,; făcute eu o consecvenţă greu de-; lmnginat. ■ Michaefa- IKlCW,-;.

m E L E S P f e C T A T O R

T A R O M

P TF I L M E

7,00 TVM! TckimatlnalMO.OO TVR laşi; 11,00 TVR Cluj-Napoca; 12,00 .Teatru .TV (reluare): „Patima de sub ulmi" de' Eugene O’Neill; 13,4Q Desene animate; 14,00 Actualităţi; 14,15 Ora de muzică; 15,00 Album de "va­canţă; 15,50 Ghid universitar; 16,00 Actualităţi; 16,05 Convieţuiri — magazin; 17,05 Cabinet juridic; 17,35 Sa­lut. pi icieiil (I); 18,33 Festivalul naţional „Căluşul lîo- m.'ini-sc" şi Festivalul Internaţional de Folclor „Romula ,(*,î* (II); 19,00 Documentar TV ; 19,30 Desene animate; ‘JO.OO Actualităţi: 20,33. Rosturi, rostiri; 20,40 Sport; 20,50 Film serial: „Dragoste la prima vedere"; 21,50 Meridia- i’ i’K' dansului; 22,20 Universul cunoaşterii; 23,05 Actu­alităţi: 2:i,20 Salut, prietenii (II).

Redacţia mi îşi asumă responsabilitatea în legătură eU «•ventrale modificări Intervenite în programul anunţat.

I’ROGRAIVHIL Ftr.M HOR 2 -8 «UI.IE ;

Republica — Ultimul mohican — SUA PREMIERA (9; IIJIO; 14: 16,30: 19) O Dacia sala A — Ramt>o IM — SUA — vineri (15: 17; t9); sîmbătă — duminică (13; 15: 17; 19): luni — joi (15: 17: 19): sala B - Program video (14; 16: 18) © Mărăşti — sala A — Pedeapsa capitală— SUA (13: 15; 17: li» ; sala B - Mina de oţel — SUA (12.30; 14,30; 16,30: 18.30) ® Victoria lîudson Hawk— SUA (Oi I I ; 13: 15; 17: 19) @ Arta - Ultimul sa­maritean — SUA (I I ; 13; 15; 17; 19) 9 Apollo r 2 -4 Iulie — Magie neagră — SUA (15.30: 18); 5 -6 Iulie întoarcerea la „Laguna Albastră" — SUA (15,30: 18); 7—8 iulie Misiunea „Steaua întunecată" — Anglia (15.30;18) • Favorit - Johnny băiat frumos - SUA ( I I ; 13;. 15:17:19)

T R A N S P O R T

O Dm-miAii im Cluj Nnpoc» »pre Bucurrjti (o r » )î 1,00 c k ,i Mmbfitfl tfic ln ji»), 10,20 (luni ptnâ «Ineri tn* dijsiv), h m (luni pînâ «Imbătfi inclu»lv),

I’ lecflrl din Glu} N ipoet ((rpnurl nrceltfiilc |l mpirtr) •pri>i U ncn irjtl (ora). #.5»| 7.«i2 (nD e lin i lâ «la.l.ăiu <1u. mlnirO «I In t9ihAlorll« li>g<<l<>)i 11 l?: ?Oradea (ora): O.tOi 7.20 (no clrculft (n perioada 12 V I — 20 I?f I9931i J5.08| 1T,4J| 31,09i Tlm lioara {o r « ): 1.30)6,30( 14,I I (olr»ulâ iu ordin I5,44j 22,5®| la ţi

forat -fi 14 M M 'R M i 'M » t * . (c.r*)-"' » 3 1 I * l»J'lligu M'.ii'*-*' 31: î? *1 i O liv ii ((îmi '« 'jH, Stt-.to(oia|: 1355. I*i,.10 V I f , t i e Ij^V

C i l

'FAHM -ym r o s K x v i f i t 't , p k iş m A\'f N r - ' f m imr * Ş. < ’< 'J I- i\k:\1 ■ <11 ! ir. nr 4 t<<! > ' M '

GARDA DR NOAPTE: FARM ACIA nr. 3 „HIGEEA AESCULAP", Piaţa M. Viteazu n r .-36, tel. 13-03 64, orar 20—8. . ’ •

T E L E F O A N E U T IRCCTOWTC IfJWUli'

e Po II(l« C lu j: #Mr. Po liţia -U n ivIa iA i 18 4« 7«t p.im . . p iliţ i- 9Rii Sal«'h<«! M it S »1 «a «a 'C I»R ('- I I *5 911 Inter» n.iţinnal; 87|| fnV rorban ! 9 ftl F>r• li . 'a ’ltonomft i t 11 87 49i M' *1*aotnnomS tU »pA eanal. S l«p «* ra t i l l .83 $3: 9 C •brltflt.** S A., ^ !«p i» i»r* l! I I 4# «inclalep-ntro Iran^porl r*fM 'tu rli I I 18 l î . ( 3ît) s Oul a— Irifyrniaţll; '

Page 3: ziar §1ŞC01I PliOFfWAlE independentdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66304/1/... · : C .lî.- in î* r < ^ a u t o m o b il;: DfLL-C UNION; — ; ' preşedintele irlandei

PAG. 3 ADEVĂRUL D£ CLUI

a „Frica faţă de convocarea Unei sesiuni extraor­dinare a parlamentului a fost determinată de zvo­nurile" privind ..o .ppsibilă moţiune de cenzurft a opoziţiei11 — a declarat deputatul Constantin Avra- jnescu, prim-vicepreşedinte al Partidului Social Democrat Român, la conferinţa de- presă săptămî- nală, desfăşurată vineri la Bucureşti.

ln ceea ce priveşte afacerea Petromin, PSDR consideră că responsabilitatea acesteia revine, în egală măsură atît primului ministru, ■ cît şi unor niiniştri-secretari de stat — Mişu Negriţoiu şi Florin Georgescu. DL Constantin Avramescu a opinat că atitudinea „incorectă" a celor menţio­naţi exprimă totodată, lipsa de coeziune a guver-

3 nului actual. ■ '| ■ Preşedintele Partidului România Mare, Corneliu4 Vădim' Tudor, s-a pronunţat cu prilejul conferin-1 ţei de presă de vineri, 2 iulie, împotriva jafului,. şi a'corupţiei „instaurate în ţară după decembrie r l ’89u. In context, a reamintit celor prezenţi atitu- jdinea acestei formaţiuni politice în conferinţele de Ţjpresă, în publicaţiile „România Mare" şi „Politica11 ^ fl/cu -prilejul întîiului congres al acestui partid gftaţă/ de înfiriparea a ceea ce senatorul PRM nu-* meşte „structuri mafiote11. ■

Preşedintele *PRM este de părere câ „Raportul ţ preliminar al comisiei parlamentare de anchetă privind cazurile de corupţie,, suferă de o ,,lipsă de-

:4 zarmantă de probe, de sărăcie a informaţiilor şi q a mărturiilor11, După cum s-a exprimat .* liderul

PRM,/ s-a dovedit- astfel lipsa de eficienţă şi de ?j autoritate a Parlamentului României. Ca urmare «iţa acestor constatări, precum şi a faptului câ şapte

personalităţi incriminate de Gheorghe Florică ar- y fi fost găsite’ complet nevinovate, liderul PRM Ş consideră necesară ; traducerea în justiţie a fos- r| tulul comisar-şpf şi a ziarului „Evenimentul Zilei14 J pentru „denunţ calomnios şi inducerea îri eroare J a opiniei-publice"; ....; ea ca» 'tss oso e » a™ cm aaa ea . tsaa «za' asa

r| . Nota redacţiei: Am primit, din partea Filialei Cluj a Uniunii £ „Vatra Românească11 textul de mai jos, considerat a fi un răs-,;14 puns la articolele tendenţioase . apărute recent în unele publicai” ''| .tu--- ■■■/■;■ <•

mul. în numele : u nei. eficienţe sporite în activitate şi a unei dăruiri sincere în slujba idealu­lui naţional. Tn - perspectivă, UVR — Filială Cluj se. va men­ţine constant în luarea unor a- titudini ferme împotriva actelor

. antiromâne.şti, împotriva lezării ■; sentimentelor naţionale ale po­

porului român. .De asemenea, prin toate mijloacele pe care .le are la dispoziţie, U V R :— Filia­la- Cluj va lua atitudine împo­triva continuei degradări a. vie-

- ţii eeonomico-sociale, a corupţiei sl a cauzelor - care perpetuează , în societate grave acte. antisoci­ale, poluări de orice fel, pau-

■ perizarea unor largi categorii de' cetSţeni, a politicianismului . ve- - ros care încalcă cinstea, morala

■ si demnitatea umană. -'

B La conferinţa de presă săptăminnlă de vineri, a Partidului Naţional Ţărănesc, -Virgil Lambru, preşedintele, şi-a exprimat nedumerirea faţă. de criticile aduse FDSN — că ar fi compus-din foşti comunişti şl membri ai fostei securităţi — de către opoziţie care şi ea cuprinde, în mare mă­sură, „acelaşi tip de oameni". Insă, în timp ce membrii FDSN nu . fac caz de făptui că au deve­nit peste noapte democraţi, nici „nu se dau dizi­denţi" şi îşi asumă trecutul, cei din opoziţie ',.se declară mari democraţi ', „foşti luptători antico­munişti, etc.“ . In context, domnul Lambru a pro­nosticat, că în eventualitatea ajungerii la putere a tandemului PDR—PD (FSN) vom avea parte de i,o altă" democraţie originală".

Tot legat de opoziţie, dl. Lambru a reluat cri­ticile la adresa domnului Corneliu Coposu, pre­şedintele PNŢCD, acuzîndu-1 de „furt de idei şi iniţiative11 ale PNŢ. Ca de exemplu, disponibilita­

tea de participare la un guvern de uniune naţio­nală, poziţia .fată ’ de rezolvarea problemei ca­

selor naţionalizate, eventuala alianţă a PUNR şi -altele, prin care, de fapt,- dl. Coposu îşi dove­

deşte labilitatea politicăffi Preşedintele Frontului Democrat al Salvării-Na­

ţionale, Oliviu Gherman şi preşedintele Partidului Socialist Democrat Român, Cornel Nica, au sem­nat vineri, la Palatul Elisabeta, protocolul preli­minar, privind fuziunea dintre aceste două forma­ţiuni politice. ''

; Documentul prevede că fuziunea Jneepe cu data ■ conferinţei Naţionale, a FDSN, urmînd.a se rea--

liza'; un; „partid politic moderiv de centru-stînga^': deschis către t «3te categoriile sociale, profesionale

şi etnice din ...România", fundamentat pe principiile ; social-democraţiei .moderne., adaptate, ,1a realităţile

societăţii româneştfVtmni es> son e s . seet ,rsa «sus 'voi eso «■ » ana

EXISTĂ DEMOCRAŢIE iN ROMÂNIA!

SPRIJINULRENAŞTERI

A POPORULUI

„Uniunea ,.Vatra Românească1* îşi propune să contribuie la re. naşterea moral-spirituală a po­porului român, la consolidarea unităţii • naţionale şi la desăvîr- şirea integrităţii statului naţio- nal-unitar român în cadrul unei societăţi-^a democraţiei şi li­bertăţii pentru toţi, fiii patriei. Totodată,' îşi propune să adîn- cească. relaţiile dintre, românii; din interior cu ..fraţii lor care trăiesc în hfara graniţelor ' ro-

*«îâneşti, pentru,, .'unitate moral- f| spirituală şî pentru afirmarea ;| românismului, dar şi pentru o fj largă deschidere către toate ţă-

rile şi popoarele lumii.| Pe plan local UVR — Filiala1 Cluj îşi propune în primul rînd,

o reformare a întregii vieţi or-* sanizatorfee:-. funcţiile, structuri-- ţ le,_ oamenii aleşi vor trebui să -> evite amatorismul şi volunlaris-

în această perioadă. principa7. la atenţie va fi acordată facto­rului spiritual-cultural,. cel mai propice domeniu de afirmare şi propagare a valorilor noastre tradiţionale de civilizaţie şi u- manitate, pentru o reală cu­noaştere şi înţelegere a acestui spaţiu geografic, în care toleran­ţa şi' dragostea pentru semen pulsează la cotele cele mal î- nalte. Revitalizarea vieţii cui-; tural-artistice în Clujul universi- tar-a devenit strategia de bază în orientarea activităţii UVR. Organizaţia noastră se va anga-' ja. în , redescoperirea şi propaga­rea autenticelor' valori româneşti si universale, în sprijinirea no­ilor talente, în sensul demersuri­lor' aureolate odinioară de exem­plul strălucit; al ASŢRKI. De aceea, va .continua seria mani.' festărilor cui tural-artistice. în '

care vor-fi promovate toate va­lorile, cu condiţia ca mesajul pe care _îl emană să fie unul umanist şi ■ toler.int-educativ. Va solicita concursul tuturor perso- nnlităţilor clujene,- ' indiferent ; de opinii şi convingeri, deoarece considerăm libertatea gîndirii - ca o principală constantă a, so- -cietăţii româneşti prezente şi viitoare. ■

Şi pentru viitori-o atenţie spo­rită va fi acordată dezvoltării societăţii civile în menţinerea e- chilibrului democratic. Pentru asanarea; morală a ' ;societăţii, UVR o şă : colaboreze în conţi. ; ;nuare cu şcolile şi bisericile: din .judeţ,' instituţii de cea mai mare importanţă în promovarea valo-

’.rilor- moral-creştine' şi naţiona.. le. UVR va lua atitudine şi de acum înainte împotriva anţiro- imânismulifi, 'a antisemitismului,' ’ a şovinismului, xenofobiei- ş i. ex- tremismeior de orice fel. .

Promovînd ideile şi demersu­rile afirmării ; . românismului; UVR nu va înceta însă să c o la ­boreze cu toţi reprezentanţii mi­

norităţilor etnice din ţară, fer în exterior cu reprezentanţi ai

L o c u r i d e m u n c ă

v a c a n t eDirecţia Muncii şi Protecţiei

Sociale Cluj, Oficiul forţei de: muncă ne-a comunicat Situaţia locurilor de muncă vacante pen-r tru care se organizează concurs: La I.C.P.M, strada T. •• Viadi- mirescu nr. 15—17, concurs pen-

.tru un. post de medic radiolog (12 iulie); la S.C. „Sinterom'1,; b- dul Muncii nr. 12, concurs pen­tru două posturi de economist

Cred că România a păşit cu­rajos pe calea democraţiei. Ne autofelicităm pentru faptul că, după alegerile din 1992, ţara noastrâ devine din ce în ce mai deschisă democraţiei, dar să tiu uităm că această felicitare, ne­am acordat-o şi-n anii 30—40, ca apoi să fim martorii unei ' de­gradări totale, culminînd cu a- cel nefast 6 martie 1945, cîrid ţara a fost aruncată în ghearele totalitarismului criminal de; tip - sovieto-comunist, din care • nu am putut ieşi timp de 45 ani.

In general cred că o societate poate fi considerată a" fi pe de­plin democratică în cazul în ca­re îndeplineşte cele patru mari' principii ce fundamentează ori­ce societate: drepturile politice: libertăţile cetăţeneşti; libertăţile ; religioase, libertatea'., presei. La noi drepturile politice au fost respectate, se pare, în - totalitate (vezi cele peste 100 de partide existente) şi au douâ izvoare pe cit de, clare, pe atît de. di­ferite Primul ar fi dorinţa ce­tăţenilor de a fi stăpîni pe soar­ta lor, sau cel puţin a avea de spus uri cuvînt greu în alegerea celor .chemaţi să conducă acele sectoare care au o legătură -di. . reetă cu 'V iaţa şi soarta lor. Cel. de al doiiea izvor al democraţiei moderne este liberalismul definit drept un ansamblu de convingeri,, atitudini şi valori sociale, ori politice- bazate pe .'.principiul .a-,na wem sno tass» «m mss era m:

diferitelor naţiuni şî grupuri et­nice, îri. interesul bunei cunoaş­teri şi apropieri reciproce, pen­tru consolidarea poziţiei Româ­niei într.o - Europă modernă şi democratică. Considerăm -că în România nu au fost şi nu există -.tensiuni. interetnice, decît mani­festări şi. atitudini antiromâ- neşti si antistatale, create arti­ficial de forţe interesate în des­tabilizarea ţării. Iată de ce UVR va promova spiritul: de largă toleranţă etnică şi religioasă între toţi ..fiii acestui ' ■pămînt,. dar- se va menţine îri_ postura de santinelă vigilentă în slujba interesului naţional. Uniunea; "Vatra Românească-1 conside­ră că nu poţi fi cetăţean al unei ţări dacă nu eşti loial acesteia. Cohsiderăm că -aceste dezidera­te pot fi însuşite de oricare ce: tăţean onest al României şi de­mersurile pe care le vom între­prinde pentru realizarea lor vor

"ob(irie audienţa scon tată, aştep-_ tind cui receptivitate şi cdnside.' raţie orice iniţiativă şi aderare în acest sens din partea orică-, rui cetăţean";

Comitelui Dirccior ' «w®s»." «aae® - «sas» <%tax» vhss*

în 15 iulie, la Spitalul Clinic de Copii, strada Moţilor nr. 68, în 15. iulie, trei concursuri pentru posturile .‘de lucrător comercial, ■dactilografă şi magazioner, - la Direcţia Sanitară a judeţului Cluj, în 12 iulie, concurs pentru ' postul de contabil principal. Lo­curi de muncă vacante mai sînt* la Universitatea tehnică (cinci paznici'şi un muncitor necalifi­cat la baza de agrement Mări- şelu), la S.C. „'Libertatea" .(doi, paznici controlori de poartă), la S.C,. „Iris" (un ' tinichigiu, un izolator-asfaltator şl _cinei fo~ chişti), la S.C. „Tricotaje" (un instalator şi un electronist), ia

plicării universale şi egale a legii şi a existenţei unor drep. turi fundamentale ale omului care sînt superioare- celor care revin statului sau comunităţii. In . firava democraţie românească, termenul liberal nu denotă o anumită doctrină economică sau ' rolul statului în economia de orice natură şi, în plus, nu ar trebui folosit ca antonim al ter­menului conservator. El implică ■ pur şi simplu noţiunea că in­teresele statului nu pot ,avea preponderenţă faţă de cele ale cetăţeanului. " '

Dacă privim o lume aflată în curs de democratizare, trebuie să ne întrebăm care este ponderea; elementului individ şi a celui liberal în cadrul noilor demo- ' oraţii. Să nu uităm că în Italia, Germania ori -Japonia fascismul s.a maturizat în societăţi aflate în curs de democratizare, socie- : tăţi care furnizau unelte nece­sare discuţiilor libere şi mobili­zarea grupurilor mici. Partidele ’ democrate au demonstrat în cursul istoriei la noi că pot ţine < sub control orice alunecare spre una sau alta din direcţii (stînga sau dreapta). A l treilea princi- -piu fundamental al democraţiei este libertatea religioasă. Nu ne putem plînge de inexistenţa ei, toate sectele religioase ce-au ; invadat România prin zeci de - predicatori au primit undă ver­de, de parcă noi nu am fi fost : creştini. Totuşi trebuie să ne plîngem că bistrica neamului, cea care a făurit .cultura şi lim- . ba poporului român prin minu­naţii corifei ai Şcolii Ardelene, stă şi azi ca în timpul comunis- mulul opresor prin pieţe, iar lă­caşurile luate cu sila de autori­tatea ateistă şi predate/ altui cult ne -sînt refuzate. >. 1 î

A l patrulea principiu este ; li­bertatea presei. In . efortul lor de promovare a democraţiei, gu­vernul, organizaţiile : politice şi ; mai ales presa, trebuie să pună ; un accent, cel puţin la fel de. mare pe fundamentul liberal al democraţiei moderne. Trei mari curente pot şi trebuie să stea la baza democraţiei româneşti: creştin-democraţia,; social-demo-; craţia, liberalismul avansat cu toate corecturile necesare.

Trebuie să evităm în a insis­ta asupra unei treceri rapide la, forme politice atunci cînd ins-: ti tui rea- unor asemenea forme pare să pericliteze dezideratul f i - . nai al instituirii libertăţilor in­divizilor. Este necesar; să avem grijă să nu confundăm 'cerinţa de autodeterminarevcu cerinţa, de democraţie.; ; , , ; -

Prof.'^Victor M ARIAN '

S.C.C A, „Constructorul" (doi şo-, feri şi un geamgiu), la SC. „L i-; bertaiea" (19 tîmplari; 10 sculp­tori în lemn, un mecanic moto- pompâT. la .Universitatea/tehnică (o telefonistă, concursul fiind în ^12 iulie), la.Centrul pentru pri­mirea m inorilor; (un fochist), la Antrepriza de construcţii „Mo­zaic" (patru zidari şi doi zugravi) la R.A.A-l.F.L. (10 zîdari, 10 zu­gravi, 5 dulgheri şi 10 tinichigii) şi la Punctul de lucru Turda alS.C. „Dacia Service" (un meca­nic auto).

CHQQSnHSHaBSNSS?*””*

corala ia u m o ia 1 urzii• 9

| Din’ iniaţiativa corului „Voces Didactica" d in . Cimpia' j Turzii. şi cu sprijinul unor sponsuri generoşi, în 29 j iunie a.c. s-a desfăşurat în localitate o reuniune corală î la care.au participat corurile: „Augustin Bena" şi „Na- ’ Poca" (al Fundaţiei pentru tineret a judeţului Cluj), am-i bele'd in Cluj-Napoca, dirijate de veşnic tînărul pro- ' fesor Marius Cuteanu, „Camerata Academica Porolisen- î sis“ din Zalău, dirijor prof. I. Chezan şi deja amintitul

«Voces Didactica" dirijor înv. Cristian Dan Trifan. Ma-, j nifestarea s-a dorit o primă reuniune de mai maro ara- î ploare care să constituie, în viitor, temeiul organizării » la Cimpia Turzii a unul festival coral interjudeţean, î chiar naţional, care să se desfăşoare In luna iunie a t fiecărui' nn. Sponsorii au fost numeroşi, demonstrind că ţj-^un act de cultură, pregătit şl organizat cu seriozitate şi1 profesionalism, atrage şl un răspuns pe măsură. Vl-1

prezentăm, într-o ordine întîmplătoare, alăturînd pe această cale mulţumirile organizatorilor: domnul Se­ver Mureşan* Banca „Dacia Felix". — filiala Cimpia Turzii, S.C, „Herman", S.C. „Ellan", S.C. „Industria

Sirmei" S.A., S.C. „Popcard", S.C. „Arieşul". S:C. „A r­deleana", S.C. „Aurel Impex-1 S.R.L., S.C.' „Broscuţa",S.C. „Cîmpiaser", Alimentara „Ciungaii"; dotnnul Iferi- neanu (în calitate de persoană particulară) — din Clini- pia Turzii, precum şi S.C. „Agroindustrială Poiana" Turda şi S.C, Gligoreşti S A .

Dacă despre formaţii corale cunoscute, cum sînt „Au- gustin Bena", „Napoca" sau „Camerata Academica PorO- ilsensis" am mal avut orttzia să scriem, ne face plăcere să vă prezentăm cîteva amănunte legate de corul — gazdă, „Voces Didactica".’ Apariţia acestuia în peisajul cultural local a fost considerată un adevărat „miracol", în condiţiile în care mişcarea corală de la noi a intrat,! mai ales în ultimii trei ani, într-un oarecare con de umbră. . , ;

Dascăli pasionaţi, spirite umaniste cultivate, cu dra­goste laţS de muzica corală şi tradiţia românească, adînc ancorata în folclor, hotărau, fn 1991, înfiinţarea la Cim­pia Turzii o corului mixt „Voces Didactica". Sufletul corului, atunci şi acum, inimosul învăţător Cristian

Dan Trifan, sub a cărui baghetă, se află 45 de corişti activi, solişti de romanţe (Liicia Grindean şi Ioana Is- trate, interprete apreciate în spectacolul din 29 Iunie a.c.), mai recent un grup de dansatori, desprins tot din rîndul -coriştilor. Prezenţele scenice do pînă acum, des­tul de numeroase, au fost încununate de succes: con­certe de colinde şi - muzică sacră, filmări 'pentru televi­ziune, speitacole de Ziua femii şi 1 Iunie, toate desfăşu­rate prin autofinanţare şi prin contribuţia benevolă şi de mare ataşament din partea tuturor membrilor coru-, lui, Cu ocazia reuniunii amintite, toţi participanţii au ţinut să-l omagieze pe profesorul Marius Cuteanu,, das­căl devotat şl animator cultural pentru atîtea şl atit- tea generaţii de Corişti.

Evoluţia corului „Voces Didactica" pe scena Clubului muncitoresc din Cimpia Turzii — cu un program caro a inclus prelucrări din folclor şl lucrări aparţinînd re­pertoriului coral românesc (piese de T. Brediceanu, A. Bena, M. Cuteanu, D.' Chirescu, S. Nlcoiescu, Gh. Dan­ga) sau universal (G. Verdi) — fn compania celorlalte formaţii .participante la reuniunea corală amintită, s-a transforrhat Intr-o clntare venită din templul muzicii, dătătoare de speranţe. ..

M idiacla DOCU

Page 4: ziar §1ŞC01I PliOFfWAlE independentdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66304/1/... · : C .lî.- in î* r < ^ a u t o m o b il;: DfLL-C UNION; — ; ' preşedintele irlandei

ADEVĂRUL DE CLUI ■ULMIJUWJJlJJUflni pag. 4

LECTORI LA ŞCOALA PEi AZI, SCRIITORUL PETRE 'ŞAITIŞ .

— Cînd a început Colaborarea dv. cu dl. doctor Emil 1 LOUEA, în cadrul Şcolii familiei?

__ pe domnul doctor Emil Florea l-am cunos-cut în urmă cu cîţiva ani la Biblioteca Universi­tară unde, în sala de lectură pentru' cercctători, consultam amîndoi materialul documentar necesar preocupărilor fiecăruia. Uneori lucram alături, la aceeaşi masă. împărtăşindu-no reciproc ciîmpeie din viaţă, probleme diferite, planuri urzite pentru mîine, dînsul a aflat că eu am publicat cîteva vo­lume de versuri -— traduceri din literatura ma­ghiară. Această veste a. primit-o cu satisfacţie de­oarece,1 aşa cum mi-a -mărturisit,, sînt puţini cei cave la vîrstă mea'înaintată,, mai găsesc în ei cu­rajul, puterea de muncă şi elanul necesar con­tinuării unei activităţi spirituale susţinute. In cadrul discuţiilor purtate. mi-a sugerat ideea în­cercării de- verisificare a unor părţi din Biblie pe care le voi considera mai potrivite spre a obţine un rod mulţumitor. Mi-am însuşit îndemnul şi am pornit la drum versificînd părţi atît din Vechiul, cît şi Noul Testament. Dînsul mi-a mărturisit că de mai mulţi ani s-a dăruit unei sarcini nobi!e:-a înfiinţat şi organizat Şcoala familiei şi m-a ■ in­vitat să particip la .activităţile pe care dînsul, împreună cu un colectiv de intelectuali, le desfă­

ş o a ră -în cadrul acesteia, în fiecare marţii şi joi la orele 18, la Circumscripţia sanitară din ' str. G; . Bruno. . Ani acceptat cu multă plăcere invita-, ţ ia . ‘La .prima şedinţă la caro am participat am dus cu m ine volumul versificat din Biblie, „Para­bolele Mîntui torului", apărut în 1990 lă Editura Arhiepiscopiei.' Părinţii’ (îndeosebi mame), însoţiţi d e ’ copii şi bunici, aşteptau în linişte, îngrămădiţi In cabinetul domnului doctor, în cep ereaşe ­dinţei, ■ devenită pentru ei-o necesitate a suflate­lor. Ca invitaţi, atunci au participat trei . Cadre universitare: un filolog şi doi psihologi, apoi: uri medic uman şi altul veterinar, un preot-şi cîţiva

■studenţi ai ' Facultăţii de Teologie. Fiecare dintre persoanele invitate - a ' vorbit părinţilor ş i , tineri­lor despre diferite aspecte şi probleme ale vieţii

,de_ familie. Eu le-am citit două, trei parabole ver­sificate. Lectura lor fiind o r.outate pentru . toţi cei prezenţi, . le-a prilejuit - o trăire ' mai intensă,

mm**. tgmwa amu* e tw tftss» ex&sî

mal vie a Cuvîntului Mîntuitorului,-sensibilizîndu- le sufletele în mai mare măsură decit citirea tex­tului biblie. De altfel, aceasta şi este menirea no-

\ bilă a adevăratului vers. . . Această realitate, im­presionantă pentru mine, am intruit-o observînd interesul şi plăcerea cu care urmăreau lectura.' Dar acelaşi interes l-au manifestat părinţii şi faţă de toate problemele privind viaţa-lor, despre care le-au vorbit ceilalţi invitaţi. --

— Cum credeţi că se explică larga participare a părinţilor, bunicilor şi adolescenţilor Ia activită­ţile Şcolii familiei?. — Aceasta se explică nu numai, prin posibilita­tea care li.se oferă de audiere, a problemelor in-

■ teresante şi aşa de necesare, pentru ei ci, mai ales— cred eu. — -datorită manierei în care dl., dr. Florea a reuşit, ca om şir ca'medic, să şi-i apropie sufleteşte, să le inspire încredere în dîn­sul, îri importanţa şi utilitatea sfaturilor sale şi

, ale colaboratorilor săi, pentru ei. Scopul urmărit de dr. Florea prin activitatea desfăşurată în ca-

. drul Şcolii familiei este" îmbunătăţirea vieţii de ' familie, sub diferitele ei aspecte: sanitar, moral-

religioş, cît şi dobîndirea unor deprinderi'practice în activităţile lor gospodăreşti. Astfel, se insistă asupra stabilirii relaţiilor de dragoste şi respect între părinţi şi copii, între aceştia şi bunici. Do asemenea, aceste relaţii omeneşti civilizate, ba­zate pe bunul simţ al omului şi dezvoltate prin- tr.-o educaţie adecvată, să se manifeste şi în ra­porturile cu toţi semenii noştri şi, mai ales', în respcctul tinerilor faţă. de persoanele vîrstnice. Parale] cu aceste preocupări se pune un accent deosebit pe educaţia religioasă, urmărind a sădi în sufletele/părinţilor şi copiilor credinţa şi , nă­dejdea în Cuvîntul de iubire şi pace între oa­meni, adus de Isiis Hristos. Eu sînt convins, că nu-

■ m ai, trăind- potrivit Cuvîntului Celui înviat .se pot realiza între oameni, indiferent de sînge şi grai, raporturi normale, de armonie şi: bună - îri-' ţelegere.; Această convingere, în mod sincer, o are ş id l.-d r . Emil Florea şi vreau să , cred că tocmai

.ea este rădăcina din care a izvorît şi se. hrăneşte nobila sa. osteneală. Activitatea dînsului a .dat roadele, aşteptate şi este cunoscută în -municipiul nostru. Cunoscînd aceste rezultate,' consider că este

, de . dorit ca munca desfăşurată în cadrul Şcolii "familiei- să fie,-.îmbrăţişată de către- toţi medicii pediatri-,în circumscripţiile lor . sanitare.

M. TRIPON

«5BW* mx s*SE»

RĂSPUNS LA „RĂZBOIUL GftRAJStOr□ R S P T Î J L

După' constituirea consiliului zona!,, aşa cum v-am informat, săptămînă trecută a avut loc ş i. alegerea consiliului, municipal Cluj-Napoca: al. O.M.R,

Ales preşedinte al consiliu-.' lui municipal, domnul prof. univ. dr. Ermil TOMESCU,. şeful Cli­nicii O.R L.- Cluj-Napoca, a avut amabilitatea de a ne acorda un scurt interviu: “In. municipiul nostru, există :foarte - multe pro. bleme medicale. Probleme , vi- . zînd activitatea medicului, sta­tutul său social, de raport între medici, şi pacienţi, toate repre- zentînd tot atîtea probleme ne- rezolvate. în acest scop s-a în­fiinţat Ordinul Medicilor' din ■ România, care are rolul de a îmbunătăţi, condiţia medicului în societatea românească, de a-i

reda demnitatea profesiunii ca-• re,; timp de 45 de ani, a fost complet neglijată. ‘

•— încă se manifestă o reti­cenţă a medicilor dc a se înscrie în Ordin. Dc ce?

— într-adevăr. Din două m o.' tive. întîi, că organizarea s-a făcut cam de sus în jos, nu in­vers şi asta aduce puţină. con- ţrarietate. Doi: există o reţine­re a medicilor, ca şi a popula­ţiei în general, de a-mai face parte din organizaţii care, în re- 'gimur trecut, ş-au dovedit fan- ■tpme, marionete.

— Co vă propuneţi pentru început? (

■ — Vom începe cu organizarea noastră. Avem deja comisii pro­fesionale, de etică şi disciplină, organizatorice, încercăm să gă. ■

■ sim un Sediu comun pentru toa­te cele trei nivele ale-Ordinului, să stabilim o modalitate prin care colegii noştri să poată ape*' la la noi.- " ,

Consiliul, municipal " Cluj-Na­poca al O.MJÎ. are următoarea componenţă: prof. dr., Ermil To-' mescu'— preşedinte; dr,. Xenia Gaghi — vicepreşedinte al co­misiei organizatorice; dr. Dorin Borzaa — vicepreşedinte al co­misiei etică, şi disciplină;' -prof. , dr. Nicolae Miu — ,vi«prfeşedini. te al comisiei profesionale-,; dr. Vasile Silaghi — secretar;, dr.

‘ Sorin Dudea —• .trezorier; dr. Nicolae Costin- dr; Radu Badea, dr. Natalia Rudăreanu şi dr. E- mil 'Dumitru, membri.

Dombstene ŞOFRON

Deoarece numele meu este a doua oară vehiculat în presa in­dependentă din Cluj-Napoca, da­că o mai putem.numi aşa atunci cînd se dovedeşte partizană, mă simt obligata să’ răspund, deşi nu:, am nici o altă vină, in afară de ' a fi consilier- municipal din par­tea P.U.N.R. Pe acest'motiv, şi probabil din unele ranchiune pe .care nu le înţeleg', numeţle- meu este , fol' pentru ca, o asociaţie de. locau ..i din Blocul 5, Splaiul Independenţei, din care cunosc o singu.'.ă familiei, să obţină cewV ce putea obţine prin bună înţe­legere şi acţiune legală făcînd cerere la- Primărie, găsindu-se soluţiile adecvate. Referitor la cele 4: garaje construite în mod absolut legal în spatele blocului4 de pe Splaiul Independenţei, pe locul reclamat cu atîta insistenţă de Asociaţia de locatari din Blo­cul 5, pot afirma eă au fost con­struite în mod legal; pe baza au­torizaţiei de construcţie şi urba­nism nr. 2901/97 din !5 februarie

.1993, primită' abia în 20. 04. A - firmaţia din articolul ziarului „A- devărul, de Cluj“ din data de 29..06. a.c. că Autorizaţia ar fi ile­gală este cel puţin hazardată.

Acţiunile pentru obţinerea u- nei autorizaţii pentru garaje au început în 30 aprilie 1991, fără a şti de, cererea celor din blocul 5 ■şi la fel ea şi Asociaţia de loca­tari din .blocul .vecin, ni s-a res­pins cererea pe motiv de siste­matizare a zonei, după planurile dinainte de 1989. Cererile^ au, fost ambele adresate yechiului execu­tiv, al . Primăriei , municipiului nostru. După ce Consiliul Muni­cipal a hotărît noile condiţii de construcţie de garaje; cererea a fost readresată* R.A.D.P., care a- probă în prezent amplasarea de garaje, în august 1992. Atît. des­pre cererea noastră rezolvată pe■ căi - absolut legale în aprilie a.c.

Al -'doilea aspect pe care do­resc să-l abordez este faptul că atît în’ articolul din data d e '29,06. a.c., cît si în reclamaţia adre­sată Primăriei se afirmă eă te­renul este curtea interioară a blocului 5. Nu există curţi la

'blocuri, iar terenul respectiv este - al domeniului public şi este îm- părtit ;între -cele două blocuri, la fel ca şi spaţiul verde aferent. Proprietari nu există în afara Domeniului Public administrat de R.A.D.P. în plus, garajele nu au fost construite în „bloc“, cum se scrie in articol, vrînd să spună, probabil că sînt sub ferestrele

ssesa sswt uraş» « s a sassm «saea

O TRĂBARf A DMIiĂili ISiOIÎICl A ROiNItOR IRAMVABI ÎN PERIOADA I IfRMUCĂ

• Trecătorii] * atent de pe strada, Mihnil:.:Kogâlnioeanu,-din..' Clui-, Napoca poate, observa, pe clădi, rea Liceului Teoretic nr. 2- o inscripţie din anul ridicării construcţiei, 1821 (MDCCCXXI), din care află 'că acolo este un., liceu "de; stat sau ' "regesc'- (Ly- «'C’jin ■ Ucsium). construit .. 'diri- Fondul- île Studii. Nu-i nevoie deci ca acel trecător 'interesat să- mai cercetate 'arhivele,'pentruii î-c lămuri asupra linui adevăr pus' la vedere de acum un se­t-o! şi şapte-decenii.

-'uni s-a juns totuşi -ca acest L cvi şi sute!*' asemenea- din • ’i'i uT<ilvania. Maramureş, - Cri»'- ?•> -;i B.'inat Să devină confe.: .•>-v: >Je. după JfOO, ştiut - iiind <-ă prin această -schimbare . se:

ia drepturile do propric- t.i i> '■ i fir» moştenire'morală; spi. r, i şi- nviterialA .a românilor,

» ! o r . i ? Primul-pus l-a ; f;Y ••• -piscopu! romano-catolic,<' ii 'i-'irrd in 11550.: directorului.1 jiii ii din Cluj să pu mai .în- t; -•l'iiiii’ exe denumirea de “ li-. <■: : r< ^î.’sc" ( işa’ cun» scria pe î >',.i-.piciu, din 1R21), ds ase-

-,i lj..-euliii din Tîrgu Mu.

n-ş, ci “ li'cevi catolic". In -.'1353 episcopul se adresa în acest sens şi liceului din Şumuleu Ciuc, apoi celui din Tîrgu Secuiesc şi, pe rînd, celorlalte licee ‘-‘catoli­ce" din Transilvania. Dar, in continuare,. statul trebuia să le susţină din Fondul de Studii. Atunci episcopii romăno-eăto. liei nici nu doreau să le treacă în proprietatea bisericii şi nici nu considerau că au vreun drept de organizare a învăţămîntului, rare răimnea • în sarcina statu­lui, ca. şi pînă ia acea dată. în 1850 statul a înlocuit ; celebrul- plăn de învăţămint şi educaţie ■instituit de împărăteasa Maria Tereza, numit “Ratio educatio. nis“i din 1777, c.u un alt plan impus tuturor şcolilor "catolice". După Revoluţia de la 1818, cînd s-a : afirmat ideea dreptului na­ţiunilor, Curtea din Viena, pre-

■ cum şi guvernul. transilvan au , dat dovadă de un sporit interes faţă' de dezvoltarea învăţămin- tuiui pentru toate etniile,. După

■ieşirea din ..beznele nedreptelor relaţii feudale, după 1848 — 1349, românii transilvăneri îşi mani­festau bucuria . descătuşării . pe plan social şi naţional şi credin­ţa ,tn viitorul strălucit care se Întrevedea pentru neamul lor. Este poate semnificativ, din no­

ianul de documente ale ‘ vremii . care exprimau aceste speranţe să cităm .lin'.pasaj dintr-un act de fundaţie a unei şcoli româ­neşti din Ceanu Mare: “Doam­ne! — . spuneau intelectualii sa. tului şi obştea din Ceanu M are. la 1350. Naţiunea română' aeum

' se află , în pruncie, se îmbăr'oată a păşi pe calea celorlalte popoa­re europene... învăpăiază ini­mile tinerimii române, ca prin buna credinţă şi a minţii age-, rime să caute, să afle şi să ur­meze cjlea bravilor săi trămoşi, să cunoască folosul şcolilor şi al învăţăturii, fără de care nici împărăţie nici naţiune nu ' poa­nte exista". Aceasta era starea de spirit şi nit e de mirare că a- cum gimnaziile erau pline de* elevi români, ’ majoritari ln a- pronpe toate .;instituţiile de.în. văţămînt gimnazial . susţinute de stat. Curtea din Viena, prin Consiliul Locotencnţial, a dispus chiar, cum era şl firesc, în 1861, ca liceele “ catolice" din Arad, Satu Mare, Timişoara, Lugoj, Sighet şi Baia Mare să se nu­mească mh-te, româno-maghia. re - şi cele două limbi să fie fo­losite Jn mod egal. Profesorii unguri reacţionari de la aceste licee au boicotat şi eludat • le­gea şl limba română nu s-a

introdus ca-limbă de predare, totul mergînd în direcţia „ma­ghiarizării acestor instituţii. A intervenit în 1873 StafUsul ro­mano-catolic ardelean care • a declarat drept proprietate a sa toate şcolile “catolice“ din Tran­silvania. Binenţeles că au ur­mat conflicte cu guvernele ir i­gare, care nu au recunoscut -a. ceastă pretenţie. Liceele au fost susţinute în continuare de stat pînă la 1918. In raportul anual al Statusutul pe anul şcolar 1834— 1893 se spune că liceele “ fiind şcolile Bisericii catolice, sînt şcoli naţionale cu caracter catolic" şi că ele “sînt şcoli neao.ş un­gureşti" (?!). începeau deci să se arunce peste 'bord scopurile educative, religioase, culturale şi umaniste ale şcolii, tradiţiile ei seculare. în favoarea politicii de maghiarizare a Ungariei.

Pînă la 1918 au fost acordate din visteria statului sume imen­se/de bani pentru' susţinerea gimnaziilor catolice, aflate deci

'din 1873 în administraţia Statu­sului romano-catolic ardelean. Aceasta în timp ce şcolilor ro­mâneşti nu le-au fost acordate sume din aceeaşi visterie la ca­re românii contribuiau, potrivit ponderii lor demografice. Ş i . nu

celor din blocul 5, ci în jumă­tatea de teren afectată blocului 4 iar .distanţele de la cele doua blocuri respectă normele în vi­goare. Terenul de construcţie es­te de 25 de ani acoperit cu pie­triş, fără a f i loc de joacă pen­tru copii, pentru care există spa­ţii verzi, nu se plătea loc de par­care către nimeni. în'schimb, era îocul de parcare al maşinilor scoase din uz, camioanelor şi re­morcilor nu se ştie ale cui. De ce reclamanţii din blocul 5 nu amintesc nimic de spaţiul verde afectat blocului dîn.şil&r, transfor­mat în straturi de legume? La fel, în spatele blocului 5 există straturi pe un spaţiu ce poate f i foarte bine utilizat pentru două gara je.:• Deci, ce este ilegal în. con­strucţia garajelor noastre? l in i face impresia că se încearcă d fn nou să se lovească în Prim ărie, în Consiliul Municipal, care s în t acuzate da ambiguitate (!?)• A t î t eu, cît şi ceilalţi vecini care a u obţinut autorizaţia de construcţie şi urbanism în perfectă regu lă, sîntem cetăţeni ai acestui m uni­cipiu lă fel ca. oricare alţii şi veni aceleaşi drepturi, ipc lusiv de a-roi construi un garaj pe u n spaţiu rezervat blocului nostru. Doresc să sugerez Colegiului d e redacţie al ziarului „Adevărul d e Cluj-*, ca atunci cînd face anu­mite afirmaţii in articolele sale, pe care în general le apreciez, să verifice datele primite şi să în ­trebe si partea acuzată. Ceea c e mă nemulţumeşte este folosirea numelui meu în contextul aces­tui articol, care reia tema p re ­zentată întîi de „Tribuna A rdea- luUri“ ',cu cîteva zile Înainte. A - firm încă o dată că folosirea nu­melui meu este şi o încercare d e subminare ' poiitică a conducerii actuale a Primăriei Municipiului- Cluj-Napoca, în faţa locuitorilor oraşului nostru. Se făcea o a tît de mare tevatură dacă nu eram Consilier . din partea P.U.N.R.? Am aflat că s-au dat: articole ş i la ziare din Capitală. Ce au d e zis cei din presa noastră locală, despre garajele construite ile g a l si în condiţii de sistematizare inexistente? Sîntem noi un ca z aoarte, chiar fiind în legalitate?

Speranţa C O LD EA

N.A. NU contestăm actele şi autorizaţia de construire a ce îo r

-patru garaje. Ne surprinde cum : unii locatari ai blocului cu n r. :4, obţin autorizaţia în numai tr e i j luni, în timp ce alţii, locatarii j blocului' nr. 5, aşteaptă de t r e i j ani, fiind refuzaţi sistematic, în j ciuda cererilor şi a documentaţii- | ior depuse. (Dem. ŞOFRON) :

numai şcolile catolice au fost sus- ; ţinute de stat, ci şi cele re fo rm a -: te, unitariene şi luterane. I n i acest timp Statusul, care con_ tribuia cu sume mult in fe r ioa re ; la susţinerea gimnaziilor uzur_ ; pate, ridica edificii particulare r grandioase, doar era în posesia^ Fondului de Studii. De exemplu' ,

'la; Cluj; Statusul ridica în i893- ; 1393 marile clădiri de colţ ' d e < pa actuala stradă Iuliu Maniu,? din. Piaţa Victoriei pînă în str. Bolyai. Românii, fot în acest f timp îşi ridicau pe cheltuiala f. exclusivă a lor gimnaziile d in | Braşov şi Brad, unde studiau şi j elevi de altă etnie. Unde sînt T deci enoriaşii romano-catolici, f unitarieni şi reformaţi care să-şi t fi ridicat pe cheltuiala proprio} instituţiile - gimnaziale care Ie | vor însuşi în perioada interbe. -. lică, izolindu-se de elementul [ românesc şi perpetuind nefeons-1: tituţionalitatea de facto a aces., tuia, scoţîndu-1 prin această u. [ zurpare din centrele urbane spre) periferii? Din păcate guvernele; româneşti din perioada interbe- j. lică nu au sesizat această trăda.: re a demnităţii istorice româ- neşti. în continuare, o scurtă; _ pcrsf)ectivă globală asupra li- ; ccelor, (gimnaziilor istorice, _ca .s j tolice, . reformate şi unitariene susţinute de stat şi, indirect de ^ românii transilvăneni, de. ase. ^ menea şi direct, maghiarizate în perioada interbelică, va face o- biectul unei alte prezentări).

Vasile LECIJ1N l 'A N ’

Page 5: ziar §1ŞC01I PliOFfWAlE independentdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66304/1/... · : C .lî.- in î* r < ^ a u t o m o b il;: DfLL-C UNION; — ; ' preşedintele irlandei

ADEVARUL DE CLUJ

J1-1

H.

IN AŞTEPTAREA SPONSORILOR

C lubu l s p o rt iv

„U N IV E R S IT A T E A ” în p fa g u l fa l im e n tu lu i

U Realizăm dezastrul în care ne aflăm ^ Por­ţile Clubului „U“ sînt ameninţate cu închiderea H Trăim vremuri grele g| După ce legi ne guver­năm? gj Greul va cădea pe sponsori 0 Ne re- strîngcm activitatea H

Prezentele rînduri se constituie într-un APEL. Unul adresat tuturor potentaţilor zilei — societăţi: comerciale, întreprinderi de stat sau particulare,-

.m ta să sprijine financiar un club de tradiţie — ^U N IVE R SITATE A . CLUJ'*. -

A fost .şi tema conferinţei de presă organizată la sediul Clubului „U“ şi la care au participat, punc­tând rnomentele’ ifnportante din actuala stare de- îucruri,: prof. Nicolae M ARTIN, preşedinte ’t - „Am primit bugetul pe semestrul al doilea al anului în curs, care, ;,şună" în felul-următor: pentru trimes­t r u lu i .— J 7.200.000 de lei, iar pentru trimestrul IV — "2.000.000 de lei. Vreau să menţionez că la nivelul de două milioane se ridică numai cifra salariilor' p e . o lună ale angajaţilor clubului. Su­mele acestea nu pot acoperi nici necesarul unei singure echipe, din cele 11 pe care le avem. Sîn­tem în situaţia de a ne restrînge activitatea. De aşa manieră încît iru mai putem finanţa activita­tea competiţională la şase echipe din cadrul a cinci secţH, tir, tenis de cîmp, băieţi şi fete, hand- ■

bal fete, rugby şi volei băieţi. Asta nu înseamnă că renunţăm la ele; dai* efectiv nu le putem fi­nanţa competiţional. Restul echipelor le-am ales după criteriul de performanţă, rezultate obţinute, tradiţie, popularitate, sportivi daţi loturilor naţio­nale. Dar şi sumele alocate lor sînt derizorii; sînt sume care nu acoperă cu nimic necesarul partici­pării lor în diferite competiţii interne. Am făcut demersuri la Ministerul învăţămîntului, la Primă­ria municipiului Ciuj-Napoca, la diferite întreprin­deri de. stat sau particulare, la Ministerul Sportu­lui, dar speranţele noastre sînt foarte mici. tJn singur meci internaţional acasă mă costă în jur de 5.000 de dolari"; conf. univ. Constantin BEN- GEANU, vicepreşedinte — „Realizăm cu toţii de­zastrul în care ne aflăm Porţile Clubului „U “ sînt ameninţate cu închiderea. Şi sînt convins că şi pe dvs. v-am solicitat. în ceasul al 12-lea. Din toamnă se va pune serios problema lui a exista sau nu ca şi club"; prof. „ Gheorghe ROMAN, — „Trăim vremuri grele şi fiecare se descurcă după cum ştie. Este şi o problemă de strategie a tinere­tului. După ce legi ne guvernăm? Şi în aceste con­diţii, care va î i starea sportului universitar clu­jean?"; prof. loan BÎNDA — „Fără să vrem, ajun­gem la o pierdere a identităţii clubului. Sîntem în­să conştienţi că tot greul va cădea pe seama spon­sorilor. Este o crimă să desfiinţezi şi nimeni nu doreşte acest lucru".

' „U " a obţinut, în ultimii ani, cele mai bune re-, zultate. Strîns cu uşa, clubul vă fi nevoit să dea drumul jucătorilor la a lte . echipe. Şi .85 lp. sută dintre sportivi sînt ‘studenţi! Depăşit de probleme financiare. Clubul doreşte să se salveze. Şi, să nu uităm câ antşl viitor se, vor împlini 75 de ani de.i la înfiinţarea-lui; j

Demostene SOFRON

Baschet: C.S.S, V IITORUL ClŞTlG A C.N. DE M IN IBASCIIET

. Este indiscutabil că la „localizarea" la Cluj-Na- Doca a capitalei baschetului românesc, o contribuţie majoră şi-au adus şi cei care muncesc la C.S.S. Viitorul (director prof. Mihai Donea), adevărat iz­vor de talente care nu seacă niciodată, o adevă­rată bandă rulantă ce scoate an de an noi cam­pioni,. noi componenţi de valoare pentru loturile. Iui „U“ şi cele naţionale. Să consemnăm ultimul răsunător succes al celor mai mici practicanţi ai sportului cu mingea la coş, care, la "Alexandria, au cucerit titlul de campioni naţionali la mini- baschet. Elevii: antrenorilor Liviu Morariu, Voicu Moldovan şi Traian Litan au fost de departe cei mal buni, din 30 de echipe participante, impresio- nind prin- manieră în care au cîştigat toate jocu­rile,-prin. talie şi ţinuta întregii' echipe. Edifica­toare: ni se par scorurile realizate de clujeni. Deci

C.SJS. Viitorul: 63—18 eu C.S.S. Tg. Jiu, 41—21 cu Rapid Bucureşti, 56—36 cu Steaua, 44—31 eu ■C.S.S. Bacău, 42—20 cu C.S.S. Constanţa, 32—20 cu C.SS.6 Bucureşti (semifinale), 52—32 cu C.S.S. Ploieşti ţfinala). O confirmare a perspectivei deosebite a

.acestor tineri este selecţionarea, pe primele’ trei locuri din cele 10 care compun „tabăra giganţilor" de Ia Predeal, a elevilor clujeni: Daniel Marin. (Sc. gen. 16) născut in 1980 — 1,85 înălţime, Dan Mo-, raru i.Lic. E. Raeovitâ) n. 1980 — 1,83 m, Mihai Răducanu (Sc. gen. 23) n. 1980 — 1,82 m. Alături de ei aiij mai făcut parte din echipa campioană: Bogdan Boacă (Lic. G. Şincai), Mihai Cherecheş (Lic. N. Bălcescu), Daniel Barabaş (Sc. gen. 18), Radu lancău (Lic! A. lancu). .

NTenis de masă: ECIIIPA FE

M ININA C.S.M. DIN NOU PEI l PODIUM!

S-au încheiat, recent, întrece­rile celei de a 64-a ediţii a Cam­pionatelor naţionale de tenis de masă pe echipe, titlurile fiind ad­judecate de aceleaşi formaţii, res­pectiv Universitatea C.F.R. Cra­iova la băieţi şi Universitatea IJPIPS Constanţa la fete. In dis-. puta băieţilor, craiovenii reuşesc performanţa cuceririi celui de. al doilea titlu • consecutiv, intrînd

i j astfel, alături de C.S.M. Cluj, pregătita în vremurile de, glorie

>Ă4e-mareJe tehnician, antrenorul H emerit Farkas Paneth, în „Cârtea : j recordurilor" tenisului nostru' de - y masă. De această dată clujenii—' | în componenţa: Cosmin Lazici*» f i <membru al lotului naţional), Do- ? j rin Găbudean, Toma Drig,- loan j ] Chindriş, Sebastian Gioarsă,- R a - ,: bţ reş Popa — s-au clasat pe- lo cu l;* 3' \ ------- -----------

V, poziţie în concordanţă, zicem noi, cu valoarea actualilor titu­lari ai echipei. O surpriză, 'cu adevărat plăcută, ne-au oferit-o în schimb fetele, care după 27 de ani revin pe podium, cuce­rind medaliile de bronz! Bine pregătite de antrenorii Mihai Bledea şi Şerban Doboşi, avînd o lideră incontestabilă îri talentata Mihaela Steff, clujencele au e- voîuat mereu la un nivel ridicat, de la, egal la ega l, cu multiplele medaliate ale întrecerilor europe-: ne, fiind la lin pas chiar de lo­cul secund. Mult aşteptatul salt spre înalta societate a' celor de la C.S.M.' — G.F.K. Cluj a fost realizat de: Mihaela Şteff (elevă la , Lic.' teoretic. 4), Ana Maria

.Miron (studentă), Gabriela Gher- man (studentă), Anca Coroiu (Sc. gen. 4), Gabriela Torok (Lic. teo­retic 4), Cristina Chindriş (stu­dentă).

(Ri.i.r.)

R E T R O S P E C T I V E F O T B A L I S T I C EScurta vacanţă fotbalistică • se

apropie de'sfîrşit. In curînd clo­poţelul va suna adunarea pentru pregătirea viitorului sezon în toa­te cele trei' eşaloane. Aşa cum v-am obişnuit în ultimii ani rea­ducem în actualitate, cu; ajutorul datelor statistice, sezonul compe­tiţional 1992—1993. Vom compri­ma la maximum aprecierile, re- zumindu-ne la esenţă: Fireşte că vom începe cu prima scenă fot­balistică a ţării: D IV IZ IA N A Ţ I­ONALA (în ordinea clasamentu­lui final).

© 1_STEAUA. Indiscutabil e- chipa cea mai omogenă pa valori, cu un traseu pe care l-a dominat prin constanţa evoluţiei şi mai ales prin jocul agresiv (în sensul bun al cuvîntului) şi în viteză. Fireşte că un cuvînt greu l-a a- vu t'şi antrenorul’ principal. A. Iorlănescu, un tehnician în plină . afirmare. Steaua s-a remarcat prin poziţiile ocupate: cele mai multe puncte, acumulate 57 (83.82 la sută), victorii (25), înfrîngeri (doar 2),, goluri înscrise (84), go- - luri primite (22), diferenţă gola­veraj (plus 62), Doar în-privinţa : „remizelor1’ (7 la număr) şteliştii ocupă doar^iocul 10, îri rest'po­ziţia Întîi; Rămîne de văzut care , va fi prestaţia ei în C.C.E.-, fiind­că . oricît de valoroasă» este tru- • pa Stelei pe plan intern, pe are­na europeană ea este încă 'una modestă, v ?

® 2. DINAMO.- De. foarte mulţi (ani cu puţine excepţii), titlul de campioană a 'ţării a fost decis de duelul Dinamo-Steaua. în recent încheiatul campionat^ ex-campio- nii âiurătaf incredibil finalul, ce--, dînd cu 0—1 în faţa- F.C. Sele- nei, „Un. rateu precedat de ieşirea din. Cupă (eliminată de „U"). La fel ca şi Steaua, dinamoviştii au adunat din ţară valorile cele mai bune. (că din vînzarea sub preţ ■ a valorilor adunate anterior a adunat suficic-ntă valută , pentru racolarea altor valori, plătite sub ... preţ). în altă ordine de idei. frecuşurile interne, îndeosebi în­

tre antrenor şi'jucători s-a sol- lat cu obişnuitul „divorţ" de la noi prin mazilirea lui Al. Mol­dovan („prea mic pentru tin răz­boi atît de mare") şi readucerea la cîrma tehnică a lui Florin Ha- lagian (şi el mazilit înainte carii tot pe acelaşi motiv), ln privin­ţa datelor statistice, Dinamo. a ocupat poziţiile secunde la: punc­te acumulate (53 — 77,94 la su­tă), victorii (23), înfrîngeri (4), goluri marcate \81), goluri primi­te (24), diferenţă golaveraj (plus 57). Doar la egaluri un loc 11 ' prin cele 7 „remize". Tare sînlpm curioşi rie prestaţia dinamovişti- lor în Cupa UEFA, mai ales prin „cedarea" pentru valută a iui Hangariu şi Timofte, în locul că­rora vor fi racolaţi jucători, de pe „piaţa internă".- O 3. UNIVERSITATEA CRA- . IOVA. Onoarea provinciei in fa­ţa tandemului Steaua-Dinamo a fost salvată de echipa fanion îi Băniei, prin ocuparea treptei a treia a podiumului de premiere, respectiv cucerirea medaliilor de bronz. Acest loc trei este cu atît mai meritoriu cu cit echipa a avut un start ezitant, un mers oscilant; au existat şl frecuşuri. interne, „rocade" în privinţa con­ducerii tehnice. * Spre. final, ele­vii lui Marian Bondrea, adus la conducerea tehnică de la conci- tadina Electroputete, şi-au strîns' rîndurile, reuşind’ la potou să ocupe; locul trei, dublat de ma­rea reuşită d e ; a cîştiga finala Cupei României. în- privinţa da, telor statistice iată locurile ocu­pate de Universitatea Craiova la principalele „capitole" ,ale clasa­mentului: 3 la puncte acumula­te (42 — 61,76 la sută), 3 la vic­torii (16),.‘ 3 Ia înfrîngeri (8), 4 la egaluri (10), 4 la.goluri mar­cate (50), 3 la diferenţă golnveraj (plus 14) şi 5 la goluri -primite (36). Urăm succes echipei în Cu-, pa Cupelor. '

Victor MORKA

(va urma) ... ’

WIMBLEDON *89A luat sfîrşit' celebrul turneu de tenis d c la

Wjmbledon, adevărat campionat :mondial pe ga­zon. înainte de â trece la cîştigătorii partidelor de1 simplu la senioare şi seniori, -aplauze pentru ju­cătorul român RAZVAN SÂBÂIJ, cîştigătorui, tur­neului rezervat juniorilor. El l-a întrecut'îri finală pe J. Simanschi: (Venezuela). Este prima ;victorie românească la simplu, Ja . Wimbledon. Este foar­te adevărat că celebrul-nostru-compatriot Ilie Năs- ţase a- cîştigat de trei- ori dar... la.dublu; de două

ori« la dublu mixt făcînd pereche cu R. Casals iar odată la „dublu bărbaţi, pereche cu J.-Connors.

Finala de simplu feminin s-a- disputat între Steffi Graf si Jana Nowotna. Meci încrîncenat; cîş­tigat-de Steffi, cu sccrul de 2-»l (7—6, 2—6, 6—4). Finală-amerieană la simplu masculin.: între P* e

Sampras şi Jim'Courier. Primele două setun' Hr : gale.de Sampras la ,,tie break" ;cur 7—Ti. R*- efti’ e. Courier în setul trei’ pe. care şi-l adjudecă to şco-, rul le 6—3, Dezlănţuit, Pete Sampras nu lână ni­mic Vn setul; patru'(păcat de acel dizgraţios tic de a scoate limba) şi .11: mătură;pyr şi simplu pe Cou- iie rt eîştigînd setul, respectiv .partida cu 3—1.

FOTBALCOPA AMEItICÂ ’93 C

Dară în Europa fotbalul este în vacanţă,; în Ecuador s-a [ desfăşurat C O PA ; AMERICA, ediţia,. J993; -Sîmbătă şi duiriinică;s-au desfăşurat două ae-’

, te: filiala riiică şi tea mare. Disputa pentru me* - dalia de bronz a avut ca protagoniste echipele Co­lumbiei, şi Ecuadorului.--Â ‘ cîştigat Columbia .cu-1—0, spre dezamăgirea spectatorilor. ecuadorieni, gazdele întrecerii. • :

Finala’ mare,,.dintre iArgentina şi Mexic,, a- pri­lejuit un joc desfăşurat.într-un ritm viu, din pri-,

, mtil-şhpină îri Ultimul minut de joc.;AtacurUe.s au succedat-non-stop de: la o poartă la a!t» 'î* lţu - ' tensiune s-a răsfrînt şi! în -privinţa iregul8r**(ţn'o,

! care au abundat prin'nenumăratele favu<ur> Ct.'; joc. arbitrul, scoţînd de opt ori cărtcnaşul ,r-A'b* . A ltfel jocul a plăcut ochiului privitorului prin. teh-

- nicitatea'iprOtagoriiştilor. După o repriză albă, ar-> gentinienii, deschid scorul prin „europeanul" - Ba-;

tistutta.-Tnexieanii' egalează prin , Galinda (din 11. metri),-insistă, dar Batlstutta se descurcă excelent;

. cu; balonul primit de pe dreapta în careu şi In-- scrie golul victoriei. Argentina:—. Mexic.'deci, 2—1 ’ şi victorie. îri COPA AMERICA ’93/ , ■

Z i u a M o n d ia lă a A rh i tec tu r i if ; In organizarea Asociaţiei Arhi-• i tecţilor Cluj, sub patronajul In- , [ "> stitutului American de Cultură,i i a Fundaţiei Culturale Române şi-- [ i a Aţuzeului Naţional de Artă, săp- [ ■] tămîna trecută, - în municipiul ; ; nostru s-au desfăşurat ample ac- ; * ţiuni dedicate Zilei Mondiali- ai , Arhitecturii. Amintim în acest ; ş sens, expoziţia de arhitectură

„Franck Lloycl Wright“ , expoziţia1 ; do proiecte, comunicările susţinu.; ' te de arh. Alexandru Beldiman,* ; preşedintele Uniunii Arhitecţilor * ' din România, arh. Adrian Aramă, î-ş dr, arh. Cornelia Berindan, arh.{ â Adriana Matei, arh. Eugeniu Pă- H unespu, dr. arh; Gheorglie Se- "^tejstyen,, arh. Lucian Simu şi

] nrh. Dana Vals, pe diverse teme ; |de specialitate — „Star Sistemul ;

în lumea contemporană", „Inter-’ ivenţii în centre istorice. O dilemă..i

a arhitecturii contemporane",. „Atlasul oraşelor poluate din- Transilvania", „Fintîna arteziană, si locul ei în urbariismul ecolo­gic", „Legea calităţii construcţii­lor şi arhitectura",. „Periplu în arhitectura ■ americană", „Arhitec­tura Benelux". Dem. ŞOFRON

A v e m la p teOdată cu ieşirea animalelor- pe"

păşuni, a crescut simţitor şi pro- • ducţia de lapte. S irif multe' co­mune pe valea Someşului Mic •— unde am urmărit acest aspect ,— în .care s-au organizat judicios taberele de vară ale animalelor,.

.In comuna Mintiul Gherlei,’ de

IMPRIMERIA „ARDEALUL" CLUJG luj-N dpoca, B-dul 22 .D ecem brie nr. 146

orgaa izeo7 â în da fa do 9 iu lie 1993, ora 10, .BTEST DE VERIFICARE a cunoşiinţelor pentru

ocuparea a 6 posturi de LINOTIPIŞTI C ondiţiile pcrlicipare: sfudii 12 clase şi stagiul

militar satisfăcut., .Relaţii suplimenfare la Biroul PIS, tel. 14-51-15,

in terior 120. (14) .

exemplu,-Primăria s-a implicat în buna desfăşurare a păşuna- tuluj şi în livrarea-ritm ică a'

.-laptelui la centrele de colectare. La punctul'de. preluare a lapte­lui din s-Uul Buneşti-Cătun, îri .primele- ore ale dimineţii -lapte- ;]e este pregătit pentru transport. ■ :'De această dată -şi maşina so­seşte la tinip, astfel câ unitatea,

'd e industrializare din Dej are n- sigurată la amiază materia pri­mă • pentru prelucrare. Datorită livrării ritmice şi populaţia ăre

, ocazia să se aprovizioneze la primele orc ele dimineţii. Maga­zinul ‘ de specialitate din oraşul Gherla primeşte zilnic Sn jur de,

: 1000 litri lapte, cantitate sufici­entă. Buna aprovizionare din a- cccstă perioadă ne arată, că prm- tr-o' preocupare mai susţinută se poate re/olva şi pro!)!tm.i lapte-

; iui,. '■

SZKKKLl'-- Csalia -

• • •

ttliuiai*. J<«> iidtf * *1

proprîclari (dcci, Opoziţi:)). Şi cum chiriaşii sînt nu numai m.ii numeroşi, dar sint alcătuiţi diri familii tinere, a.nte de munră, deci partea nclivâ a populaţiei,' iar proprietarii sînt băii ini, este de aşteptai ca Puterea să m ă din nou învingătoare in disputa, cu Opoziţia. In orice caz. ref,le- inenlarea în favoarea chiriaşilor (dar ţinînd seama şi do drepturi­le proprietarilor) va nducc Gu- vernufui şi partidului carc îl sus­ţine un spor de populari(a|c._Uc care în (iKiiună , va avea inul tă nevoie,

Page 6: ziar §1ŞC01I PliOFfWAlE independentdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66304/1/... · : C .lî.- in î* r < ^ a u t o m o b il;: DfLL-C UNION; — ; ' preşedintele irlandei

ADEVARUL DE ClUJ wtmmsssBmnmiă PAG. 6

^ b I - iC L U J - N A P O C A

arc disponibile următoarele posturi:.

CONTROLOR 1 DIRIJARE SOL - 2 locuri

B DESCRIEREA pc. scurt a serviciului:• Este -responsabil. de dirijarea ţji patca/ea

avioanelor sl a eficopterelor pe platforma aeroportului; -V " ‘

• Coordonează circulaţia autovehiculelor de deservire (a avioane pe platforma aeroportului.

1B CONDIŢII DE ÎNSCRIERE:•-d ip lom a de bacalaureat; - •• livret militar:• vîrstă maxima: 23 an).Cererile de înscriere împreună cu un

Curricuium Vitae complet se vor. depune ta Biroul Personal -

A e r o p o r t c lu j-n a p o c a ,str. traian Vuia 149 pînă la data dc

6.07.1993 ora 14,

S C. PORCELAIN M A N U F A C TU R E R S S .R .L ,

cu sediul în Ciuj-Napoca,B-dul Muncii nr.25 A, ppgajeaza

INSTALATOR APÂ-GAZ.: Relaţii la sediul firmei şl la

' telefon 1 5 .6 7 .5 7 . v- - : (22698)

s.c. "UNIREA" S.A. CLUJ-NAPOCA . - Vă Oferă EN-GROS şl EN-DETAIL ; prin magazinele d!n P-ţa 1 Mal nr.1-2 şi stt.

Fabricii de Zahăr nr.6-8 (cartier Mărăşti) un bogat sortiment de produse textile, la preţuri

- foatte avantajoase:® ţes&uri de bumbac, In şî pînepă ®§îoîe, paturi «articole din pluşuri #conî®e|ii «compteurl damM import

tciorapi datn8i•celofan J Import Federaţia Rusă

©garnituri de pM;Reiaţii la-tel. 1429.27; 13.62.88

Int. 145; 1.43; 2S5.Orar ziinic 9 -16 (339701)

B C O N D IŢ I I D E S E L E C Ţ IE :• un test de preselecţie din Ib.engleză la

Aeroportul Cluj * Napoca ln data de 7.07.1993 o !3 -11 ((‘liminatoilu). Re/tiltMelP s r vor afişa

- la sediul regiei şi la Agenţia ŢAROM in data de 8.07.1993 ora 8; ■ ■ ’■

a examen medical eliminatoriu la Centrul de Medicină Aeronautica Bucuieşti In,13.14.07

, (pe cheltufaia proprie};,• examen scris/oral la Centrai de PREGĂTIRE AL

P E R S O N A LU L U I A E R O N A U T IC BUCUREŞTI în data de 20.07 din următoarele;ai limba engleza (scria »i o ra l); b) geometrie plana (scris);

,c) geografia fiz ică a. R om ânie i (oral - eliminatoriu) se veiifică numai dîci'm:

JS CONDIŢII DE ŞCOLARIZARE:

• şcolarizarea se face la CPPA Bucureşti tim p de 9 săptămlni incepînd cu data de 1.08.1993;

• pe durata şcolarizări! Aeroportul ciuj-Napoca asigură taxele de şcolarizare şi uiv salariu

\m e d iu brut de cca.45.000 lei; la terminarea cursului se susţine un exsmen de licenţa şl se Încheie un contract cu regia pe 3 ani (în caz de demisie se rambursează procentual taxele de şcolarizare suportate de t fg ie ) ■ - ( U )

S.C. !iTEXT!LE-!NCALJAM IMTE" S.A. -Cluj, cu sediu! în B-dui Eroilor nr.21-23, vinde la licitaţie publică

MOBILIER COMERCIAL.’Licitaţia va avea loc marţi 6 iulie 1993, orele 9,30, ia magazinul de Confecţii

i psnîru femei " L O L iV 1 dîr»P-|a Unirii nr.4-5.

(22663)

% S.C. ELECTROMUREŞ S.A. %f y y ■ tf'., Tg .Mureş, ,

angajea& DEPANATOR electrocasnice şl

electronice „ : a GESTIONARA, pentru I unitatea

service Cluj. ^Concursul va avea loc joi 8.07.19§3,c ia sediul din Tg.Mureş, sîr. Căiiraşi

nr.112-114, ora 11. Informaţii supiimen- V tare, tel. 0954/ 150.68 (22237) J

^S.C.Roba Aurel Co.Roba S.N.C.

S.C. "ELMET" S.A., %organizează

licitaţie publică pentru S3 vînzare de utilaje, muitl-

care, dulapuri pentru vestiare, scaune rabatabile

pentru săli spectacole sau şedinţe şi alte obiecte de inventar.Licitaţia va avea loc la sediul societăţii din

str. Fabricii nr.i 18, în zilele de 12; 26 Iulie şl 9 august 1993, orele 10.

La aceste date se repetă sl LICITAŢIA din 21 Iunie 1993, pentru închiriere de terenuri şl

clădiri.Taxele de participare sl garanţiile se depun la

caserla unităţii. (22614)

îîr.MecanicilOr nr.13v : anunţă continuarea plaţilor I

lâ caseria din str.Mecanicilor nr.1* 05.07-depunerl din 16.02/10000

chitanţa nr. 3110-3171• 06.07-depuneri din 16.02/10000 t§2

chitanţa• 07.07-depunerl

chitanţa* 08.07-depunerl

chitanta

rir. 3172-3233 din 16.02/10000 M l

nr. 3234-3298 i | f | l din 1 6 .0 2 /1 0 0 0 0 '» * !

i inr. 3299-3332

-depuneri din0G-08.03/5000 i m

Chjtanţa nr.5750-5877' * ^ ^ • 09.07-depuneri' din 17.02/10000 &

chitanţa nr.3333-3390 . ,Va aşteptăm str.Mecanicilor nr.1 _p

l l i a k i ia n i ia i iM

i . e . ' i R i a i "C lu j - K a p o c a . s c i i iz l i io n e a x a

- 0 1 2 © ' f i i i c ®îri cantităţi n elim ita te

la p reţ avanta jos (n cgo c ia b il). In form aţii* la te le fon : 16.79.94, 16.77.66 ■

int. 151 sau 153 (495)

Aijsur&zx

Firma germană GABOR-REiSEN „ face săptămînal|TR A N SPO R TU R I DE PERSOANE

Romania - Germania şi reîur.Plecarea din Ciuj-Napoca.

Informaţii la telefon 15.45.03, între orele 10-13 şi 17-20. (3 \lS )j

, [Agenţia Dinescu^ - S|,BÎUlrai^f»rta™pereSan, - în GERMANIA şl RETUR avantajos. Informaţii la |

| Cluj, str,FcrlcIrli nr.B (lîngă ga ro ta ţia SALVARE), I telefon 13.74.48 sau 092/41.12.39,

orele 8-11 şi 17-21. (21965)

STlfbiAXi BENEFICSÂRi Ai SOÂRELuf II BRi^Ei MARINE

VĂ AŞTEAPTĂ PRiN INTERMEDIUL AGENŢIEI

P-ţa Unirii (Libertăţii) 29, te!.3 1 1 .7 4 .6 5 ’ Complex turistic "Meiody" care, vă oferă bilete de odihnă la cele mai avantajoase

preturi din ţară, numai în j HOTELURI DE CONFORT DEOSEBIT l [ m mf$ÂiÂ-HdeS:i,LîDOYBUCUREŞri\

-.“M E fR O ro iV "DELTA", "MODERN* ' NEPTUM4fot@!:^ÎQRIŢA7TERRĂ"

! O L IM F - H o te l:uS LA TIN A ',(Zona Zero);IEB EFORIE NORD-Hotei:"BRAN","VENUS" m EFORIE SUD-Hoteh-QLORiA"; * BJUPITER-Hotel:"TISMANA"; ' : m VENUS-Hotel: "ADRI ANÂ",V i ie"OLGA*;

10 COSTINEŞT!-Compl®c*MEDUZÂ"(cati!) în serii complete între 1 lunte - îs septembrie a.c. i « BILETE DE ODIHNĂ Şl TRATAMENT ÎN ORlCEjj

STAŢIUNE BALNEO-CLIMATERICS DIN ŢAR&;f săptămînal (MARŢI orele 19 MELODY) " '

fâtcurallîn P O LO N IA (Varşovia) pr^ 17.000 lei + 20 DM;

“excursii în tară şl străinătate: GRECIA,; EGIPT, CHINA;

AGENŢI DE TURISM: SUSANA COSTEA, . DANIEU MELAC, CLAUDIÂ V&2Â&

(16706)

n,.

Str. Manoleşti Dea! nr.1, te!. 000/51.20.20; 51.19.40

Fax 098/51.65.91, telex 24.234 EKecutS şl llyreazS: UTILAJE AGRI­COLE cu tracţiune cu colţi f l cu discuri, semănători, prSşitori, cul­tivatoare, pluguri pentru scos cartof^ masin! pentru scos cartofi pe 2 § i 4 rînduri şi dislocatoare de sfeciM. Livrisn deasemenea, PiESE SCHiMB TRACTOR, BRAZDARE PLUG şi DiS- CURI PENTRU GRAPE.

• (491)

str. F-cii de zahăr nr.165 angojeaza prin transfer sau repartiţie ;

• AGENŢI CONTRACTĂRI ACHiZIŢII, pentru actlvttatea de colectare LÎNĂ, P IE I BRUTE, PSRURI ANIMALE, BLANURI, îrt următoarele comune: Cuzdrloara, Jlchlşu de Jos, Mica, Apahida, Bâclu, Bălşoara, căpuşu Mare, Căşelu, Clucâa, Clurlia, Cîţcau, Cojocna, Floreşti, Izvorul Crişului, M lgurl Râ'cătău, Mărgâu, Mărlşel, Palstca, Panticeu, Poieni, Săcueu,. Săvsdlai^ Sîncralu, Vad.Condiţii de încadrare: studii 8 ciase,

domiciliul stabil în comună, să' îndeplinească condiţiile prevăzute de LEGEA 22/1969 privind încadrarea

gestionarilor. —Informaţii suplimentare lă te! 14.69 .88sau 15.26.27, sau la sediul societăţii.

(215Ş1)

S.C. "MONOLIT" S .R .L \Tel. 11.64.62 şi 11 .41.90 ‘ J

i Str.Marlnescu nr.7 |u * Execută lucrări de: : jj§ î 4 T ra C O N FEC ŢII M ETALICE f : | l h C O N S TR U C Ţ II DE CLĂDIR I I

la preţuri avantajoase.‘ ' (22606)

yr

Page 7: ziar §1ŞC01I PliOFfWAlE independentdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66304/1/... · : C .lî.- in î* r < ^ a u t o m o b il;: DfLL-C UNION; — ; ' preşedintele irlandei

V<5- 7

mica*W J flT E

Vind . icoane pe sticlă înce­te] de secol, 'colecţie pietre de fcjă, antichităţi. Aleea Padin

24, ap. 23, Todea. (22792)0 Vînd aragaz cu 4 ochiuri, »m 70, fcandelabru, covor 3x4, iciă mare pentru tablouri. Te.S i 18-59-00. (22948)Sj Vînd. aparat de desen tip S> şi uşi pentru sobe de tera.

Telefon 11-24-09, între 18- 1(22948-A )

Vînd Jawa 350, stare foar-

î11J4£49) :• ; * ■-b Vînd .convenabil- congelator Fe Bosch, Ford Sierra, plat. nă auto, cărucior copil. Te- ih 17-12.89, după ora 16.IP 'l . S , • .

• Student străin caut apar- ment cu 2-3 camere, telc- n, frigider. Prefer în Zori- r, Gheorgheni sau Pata. Te. jon 14-18.70. (22411):• Caut pentru închiriere irsonierS sau cameră cu in. are separată. Tel. 25.11.29. 2950) ■;• Tineri serioşi caută gar. ihieră. Plata • anticipat pe iinim _ 6 luni. Tel. 15-22-91, itre orele 10-13. (22751) .;• Caut de închiriat apar- iment cu telefon. Telefon f-55-48. (22474)

micro I sau II. Parter exclus. Plătesc - diferenţă. Tel. 14-88.40, orele 13-22. (22783)

• Schimb apartament 4 ; ca­mere etaj I cu apartament 2 ca-1 mere plus diferenţa.. Str. Aurel -• Vlaicu -* 42, bl. V 12, sc. I, et. I, ap. 5. (22444)

• Schimb garsonieră mică proprietate, bloc cărămidă, car­tier Gheorgheni (complex Her- mes), cu garsonieră sau aparta­ment două camere, zona Năsăud- .

.Dorobanţilor, Sf. Petru. ’ Plătesc diferenţa. Telefon 11-15-30 (orele 17.22) şi 11-89-59 (orele . 10-18). (22794).

• Schimb apartament 3 ca­mere cu 2 apartamente. Telefon11.51:26. (22690) - ,

• Schimb ‘ ■ cameră, - bucătărie, : baie, ultracentral, •; I.G R.A.L., cu2 camere zona Pata, Gheor- :. gheni. Telefon 17-01-98. (22719)

• Schimb apartament'2 ca­mere, confort, Mărăşti,* cu gar. . sonieră plus diferenţă. Informa­ţii la telefonul 18-16-55, după o- ra 17. (22728)■ • Schimb apartament 4 ca.

mere cu apartament 3 camere şi o garsonieră. Tel, 17.85-76. > . (22418) .

• Schimb apartament 2 ca­mere, ’ confort I, cu două camere conf. II. Tăşnad 18, bloc P 11, " sc. r, ap.' 1. Calea Floreşti, (22420) ; '-

• Schimb, apartament 3 ca- f mere proprietate şi garaj.' Cer similar la etaj. Telefon 17-01-98. (22753)

•- • Schimb garsonieră cu a- partament • 3 camere, variante; suport diferenţa. -Tel. 16-67-61, Intre orele 16-19. (22769) : ;

I Dau în chirie apartament Ţamere confort Mărăşti,, cen.I, p a . termen lung. Telefon 81-74. (22774) V ;

■-.jr Tineri-căsătoriţi, . studenţi,' yim 50' DM pentru garsonieră

bilată. ; Telefon' .14-49-94.737) ... -

^tCaut apartament sau casă Închiriat, garaj. Plătesc şi ln Ută. Telefon , ’ 17-37-70.

‘ Î86) ... ■ , ‘ ;;| Studente românce caută itru închiriat apartament cu îfori.. Telefon ', 12.78-90.431) V/.:.; ..... . : •i Dau în chirie spaţiu comer- î, birou, depozit - Telefon 19.83. (22445). . ' ' : ' ţ închiriez garsonieră mobila- - ‘zona Cîmpului. Plata anticipat le luni. . Telefon 11-33-46, du.| masă. (22953) - | Dau In chirie apartament 2 mere, zona gării; telefon. Te- 'pn 13-67-95. (22955)• Student, caut garsonieră sau artament de închiriat. Tele. jj 15-42.-28. (22666) . .• închiriez rochii de . mirea- jj din import, modele unicate, lefon 18-10.20., (22677) . ■ ’• Dau îh chirie apartament 2 mere .mobilat (fără telefon),I CimpuluL. Informaţii 18-32-38. ÎSS7) ■ 11• Gaut pentru închiriat apăr. ţient 2.3 camere, confort, mo.

--telefon. Plata : în lei sau Iută. Telefon 11-17-42.[630-A) ; .... ■ .P Studenţi rumâni caută chi- (. Telefon •16.42-33. (22605)• Caut de închiriat garsonie- f sau apartament cud came.E nemobilat, în zona Calea - loreşti, Calvaria, Piaţa Flora, p termen lung. Plata în lei sau alută. Sunaţii la: 17-11-27 în- «• orele 17-21. (22527)J» Studentă străină, caut gar. pnieră cu . telefon, în centru, Jceput Pata, Plopilor, Telefon2 15-12 (22639) . .I;* Caut apartament .semimobi- ft 2.3 camere, cu talefon. Te- 2fon 11-94-05, intre 9-17. 22/23) :• Studenţi, caută apartament

«camere. Telefon 12-32-05. !i750)t • Student (roinftn) medicină «ut apartament (telefon, fri. îflftr), ocupabil imediat Ofer V35 dolari. Telefon 16-69-% .

• Pierdut mărcile metrolo-:, gice RO 92v9, ■ E ' 892. Le dâclar - nule. (22778) ■

-'• Pierdut adeverinţă de‘ pri- - mire şi plată eliberată de Ş.G.

-“CARPIMEZ- S.A. Huedin : nr. - 45161' din 21.06.1993. O declar v nulă. (22417) . '

• Pierdut cal galben. Stea în , frunte. înfierat pe şold. Sub trai

' tament. Anunţaţi familia ; Lung Vasile, sat Gădălin, sau Poliţia : comunei Jucu. Găsitorului re. : compensă. (22425) . v ‘

, « Pălăcean Paraschiva pier- ' dut legitimaţie călătorie gratui­tă RATUC. O declar nulă.(22638) '

• Herdlicska Liana pierdut parafa medie specialist gineco. log. O declar nulă.'(22491)

• Aitoneaa, Hilda pierdut con. ■; tract locuinţă. I I declar nul. . v (22689) ; v , ; . , ■

• F ilm ări, video de calitate. Telefon 16-58-63. (22625)

• Societate comercială mixtă organizează concurs-licitaţie pen­tru amenajarea a . două / spaţii ultracentral. Informaţii . telefon .11-29-lp. (22641)

• S.C. > caută administrator şi- femeie de serviciu. Informaţii str. Năsăud nr. 16, bloc Y 4, şc.I, ap.' 21, după ora 19. (22490)• o Angajez femeie pentru a- jutor menaj. 19-12-29; 19.33-15. ' (22661)

• Angajăm sudori-lăcătuşi.'In. formaţii la telefon 18-29-77 luni12 iulie 1993, între orele 10-16. (22713)

• Angajez zidari, făianţari, mozaicari, zugravi. Telefon 13* 53-43.(22673) • • -- • Caut femeie ajutor menaj. Telefon 11-55.97. (22730)• • Firmă particulară . angajea. ză zidari, zugravi şi.:vopsitori (femei). Efectuez transport mar­fă 2,5 t. Informaţii tel. 11.18.63. (22758) - • ■ ■ ■ , .

• Coop. "TRICOTAJUL" Cluj- Napoca încadrează urgent 2 căi- , cătorese' categ. 1-2. Relaţii: Ia , Biroul T'personal-învăţămînt, str.D. Francisc nr, 1. Tel. 11-52.18. (22764) '; • Transport marfă 1,5 tona. Negociabil. Telefon 16-40-31, sea- ra, (91-21). ' . , V

• S.C. Trakking SRL anga- jează • prin concurs’ croitori cu înaltă calificare pentru postul > de brigadier; croitorese. Telefon17-37-70. (22785)

• AMERICAN, jwould have,- conversation in English,: with . people who have 2 years or more study in school.. Write for - appo-; intment. Rubin bei:‘ Tokes, Ră­şinari 2, ap. 118, et. 7. (22438)

• Angajăm .persoană pentru curăţenie casa scărilor. Tele fon ,18-05.63.- (22959) '

• Firmă transport marfă 1,2 , tone. -Telefon 13-58-90. (22797)

• S.C. Sequoya Fagus SRL Tîmplărie, angajează de ur­genţă tîmplari, zugrav, fa. ianţar. Informaţii la sediul firmei, str. Eroiior nr. 15, ap. 9, orele 10-16. (22771)• • Evrix Prodimpex SRL angajează tinichigiu auto, str. Jiului-.nr. 22 bloc S 22, ap .i. (22712) ' ;

• Angajăm lucrător comer­cial specializat în profil ali­mentar şi conducător auto. S.C. Trix Impex SUL,. B.dul Eroilor nr. 49, tel. 11.70-22.(22408)J ■ ' -

• Familie din Ilamburg ca. ută persoană cu ^cunoştinţe acceptabile dc limba germa.

.nă pentru ' lucrări gospodă­reşti şi îngrijire de copii. Con­diţii avantajoase de muncă şi salarizare. Inf. la telefon13-05-71 în sftptSmîna -aceas­ta marţi si vineri între orelo19.21. (22705)

a Caut zidar cunoscător do limbă ficrrriană. Plata fn va^. Itilă. Telofon 12-02-82; 17.25- 01. (22756)

J* Schimb apartament proprie- , ^ ; ’ -2 camere Gheorgheni cu 3 «mere proprietate Gheorgheni

• Angajăm, fete şi băieţi prei zeiitabili. pentru posturile de barmani, ospătari şi un bucătar şef. Telefon 14-48-32. (22604) ..

• Transport persoane în Aus­tria cu Mercedes “S“ Klasse, Telefon 14-93-20, (22624)

9 Societatc mixtă angajează urgent doi economişti (contabili) ş i. doi electronişti-gestionari,'

' vîrstă maximă 35 ani. -Pretin. dem garanţie. Informaţii tele. fon 11-29-13. (22641.A)

. 9 : Cn adincă d u re » anunţăm tncetarea din viată, d u p ă 'a . lan­să yl area suferinţă, q mult Iu­bitului nostru so{, tată, «ocru ;l bunic RUSU IOAN, In virstă de 59 ani. înmormîntarea va o- vea loc In data do 7 Iulie ,1393, ora 15, de la capela veche a c i­mitirului Mănăţtur. .tn veci ne- m îngllaiă. soţia Ana,: fiul Sta- Han, nora Felicia ţl nepoata Flo­rina. <22103) ; ’

• Regretăm dispariţia prema­tu ri a fratelui nostru drag

RUSII IOAN. Fratele Busu Iovii ţl neppata Monica. (22403-A)

. Sintem olăturl de cumnata Anu{a’ ţl veri ţoi u l , nostru Ste. Han !n marea durere pricinuită de 'moartea unchiului nostru drag - RUSU IO /IN. Tuta ţl co­piii. (22)03 B)

^ Cu durere In suflet ne des­părţim de Iubitul nostru (rate BUSU IOAN. Familia - Blag Nl- colae. (22103 CJ,

^ Un ullim omagiu Iubitului nostru frate RUSII IOAN. Odih­nească se In pare. : Familia Kusz Nicolae. (22193 D)

« cu adincă durere In suflet ne despărţim de verişorul, nos­tru RUSU IOAN. Familia Mure- ţnn Nicolae. (22403rE)

0 Readucem tn memoria tutu­ror celor care au cunoscut-o, I. magluea scumpei noastre prof. CAMELIA CRIŞAN, născută PO­PA, plecată dfiitro noi cu J ani In urmă. Neştearsă amintire. Familia. (22112) -

P Pioasă aducere aminte la împlinirea a f» uni de la trecerea In eternitnle a dragului şl neui­tatului nostru prol. dr. VINŢI IOAN. Familia. (22118)

q C"u adincă durere 110 des­părţim de frateţe nostru drag KICVNlr ARON (IMA). Toata compasiunea noastră litmlllel utit de greu Inrcroatâ. Mărioa­ra, Sonda, Simlu cu .fanillllle ţi. nepoţlţ: Ml.nl, Vaslliră, i\ll reia yl Cormnii. Hi"

, 0 Cu Inimile rdroblie de du­rere ne di!»|j:lrţtm de tiul nostiu drag AltON (P IA ). Aiulnllrea iul vie <1 voin pnsira mereu. Veşnic nemi'iitilaţi pArlnţlr fîevnlt Aron ţl IvUrlnu. (22fi?s A)

0 Cu adincă durere fn sultet anunţăm stingerea din viaţă a

scumpului nostru so| ţl tată REVNIC ABON (P IA ) in 'virstă de 53 ani. înmormîntarea; va a- vea io ir azi, marţi, 6 Iulie 1993. ora 13, In comuna ceanu Mare. Dormi In pace suflet bun. Nu te vom uita niciodată. Soţia Adela, copiii Adriana, , - Oligor, Muriana ţl Florin. (22675)

0 Slntem alături de voi. Do­rina ţi Mihaela. dnd bunul ţl

Iubitul nosiru cumnat . CllJIi-VNCAN IOAN a plecat din­tre noi pe ultimul drum. Uelu ţl Mil-ela. (22679-C) '

0 Cu Inimile *droblte. da du. rere anun{ăm moartea fulgeră- tbare a scumpului nostru fiu, frate -ţl cumnat CIUBANCAN IOAN. Te vom plînge toată via­ta., Părinţii Alexandru ţ l lîora­lia, fraţii Augustin, Luda ţi -E- milic, cumnaţii loan ţi Maria, nepoţii Marius, Fablana, Mădă- lina ţl Iulian. (22679-B)'

0 Cu adincă durere In suflet anunţăm moartea fulgerătoare

a scumpului nostru, ginere C1UB ANC AN . IO AN. Nu , to vom uita - niciodată. Socrii loan . ţl Vlollca ţi bunicile Silvia ţl. Aha. înmormîntarea are loc azi, marţi, 6 Iulie ora 13 la cimitirul din Cor­doş. (22879-A ) ’ '■

0 După două. zile de aştepta­re o veste tristă caro ne-a zdro­bit Inimile de durere ne anunţă ‘ câ cel mal Iubit sot ţl tată 1 CIUBANCAN IOAN ne-o părăsit pentru totdeauna la numai 33 de ani. T e vom aştepta, te vom pllnge : ţ l n u “to vom uita toa. tă viaţa. Soţia Dorina şl fiica Mihaela. (2J579) -

0 Regretăm profund dispari­ţia neaşteptată ţl mult prea tim­purie, Intr-un tragic accident,? a verişorului nostru drag NELU CIUBANCAN. Slntem şl vom fl alături de voi. Dorina şl MI- liaela. Naşii Sldonla ţ l loan Peter cu filea i Cristina. (22S3Q- A)

0 Nemărginită est8 durerea despărţirii de finul nostru dras NELO CIUBANCAN. Acum cind firu l vieţii Iul s-a rupt Intr-un tragic accident slntem ţl vom II alături de finele noastre Mihae­la ţl Dârlna. Naşii Lenaţa ţl Do­rin Nossa cu filcEle Dorina sl Mihaela. (225S0) ' ' <•

0 Un ultim omagln celui mal bun naş NELU CIUBANCAN ţi un /gînd bun:, familiei îndurera­te.-Fina N ell." I228SS)

0 U n iu n ea armenilor din Ro­mânia aduce un pios omagiu la trecerea In nefiinţă a celui care a fost dr. DAJBUKAT M ARTIN , fost magistrat. - condoleanţe fa­miliei. Preţedlnte. Varujan Vos- ganlan, deputat fn Parlamentul României. (22611)

0 cu adincă durere aduc un ultim omagiu celui care a fost unchiul meu Iubit dr. DAJBUKAT MARTIN, fost magistrat. Dr. med. ^driana Dn|hukat. (22612)

^ Se împlinesc S luni de cind no.a părăsit pentru " totdeauna . scumpul nostru tată ţl sot ^, PETRICA VON AŞ. .lăslndu-ne îndureraţi pentru toată viata. Mereu ne vom aduce aminte cu drag de el. Siu|ba de pomenire va aven loc sîmbâîâ, 10 iulie1993 la biserica ortodoxă de pe str.' Horea., Familia îndurerată, ’• (22101)

0 La 6 iulie, 3 ani de la du­reroasa . despărţire vremelnică de Iubita soţie FMILIA BOTTA LUCA. TltUS. (23704)

0 Mlngîlerl de suflet lui Do­rina ş l ' Mllniela peiiiru marea durere pricinuită de moartea fulgerătoare a scumpului lor sot ţl tată NEl.u,, n u :te vom uita niciodată. Familia lîărba. (225911 :■

0 La stingerea fulgerătoare din viaţă a telul cart; a fost C llIBANt'AN IOAN, Itausmltem

.soţiei Dorina sţ lllce! Mlhai^n slncern condoleanţe. Asocln|ln de luuitiirt Ulor lt •, str, lugo slnvlel, (i!IW2)

■ 0 Se împlineşte^ un an" de îâ •Iwcsul iH itl rare a fosl OK. LIVIU IKir.DAN, m^Jic pedia­tru, Slu|iin de pomenire ln S Iulie j'3‘.i:l, orn 11,311 l » blserlra de pe sir. Ituerlcll Ortodoxe.d'.m) . '

ADEVARUL DE CLUJ

s O f 'u lacrimi în ochi--ne des­părţim de iubita noiislrî imimi,

soaiTă ţl bunică - ELENA—. RACOLŢA, lăsindu .ie iik. ihisu laţi să-l veghem marminlitl liniştea eternă, li voin p.lstnt veşnic amintirea iii .gindurile. suiletele noastre. Fam fu irii, Rus, ‘ Coito ţl Cătlnaş. tluinrie - zeu să te odihnească.- (HiiM At

■0 Cu adîncă durere anonj in cetarea din -viaţă Iu »Imo Ic * Iulie 1393, 0 'scumpei me'le RACOLŢA ELENA, In v irila le 6S aiil. înmormîntarea vu iv loc tn salul Volola in datu de6 Iulie 1993. tn vec i, 'nomiiigitut soţul Şofron. (2209»)

0 S-au scurs şase luni de cind inima Iubitoare a celui, care » fosl SIMION JirltJA a încetat sa mat bală. Chipul lut drag va ră. mine msreu In Inlmlld noastre. Slujba do pomenire va a\jea loc duminică, 11 Iulie 1993, la: bise­rica din Cordoş. Dumnezeu sâ ţi vegheze-somnul veşnic şl sâ-|l dea linişte deplină, ln "veci. ne- mfngilată, familia. (22115)

# Sincere condoleanţe familiei Frăţeianu, pentru dispariţia ne­aşteptată a celui car®' a fast colegul nostru FIMTEANIT IOAN. C.A. ţ l salariat» S.C. Zoofruct Baciu. (22111) : ■ ; 1

0 Cu nemărginită . darere a- nunţăm încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, a scumpului

nostru tată, bunic ţl sot * CRIŞAN EUGEN. Inmormlnta- rea are loc astăzi, marţi t Iu­lie 1993, ora 12, la Cimitirul cen­trai. Copiii Marcel ţi Mlrela, na- poata Sabina şl soţia Maria.' > , (22718) -

0 Mulţumiri tuturor celor ce­re au lost alături do mine ţl fa­milia In dureroasa 1 despărţire de soţul mea drag. M aria . Bel* dur. (22736) '

« 'D o r in a , slntem alături de t i. ne In marsa durere pricinuită de moartea soţului tâu drag,, CIUBANCAN IOAN. Fam. Clra pean. (22752) . r

0 Împărtăşim durerea famlltel la despărţirea do colaboratorul nostru — pastorul : DUMITRU LAZAR,- din col. Borhand. A*' ducem un ultim omagiu celui ce a fost un pionier al cultului penticostal tn părţile clujulu i .ţl nădăjduim - sâ «o Intllnlm la glorioasa înviere. Ne vom vedea In veşnicii! comitetul com uni- tătţl regionale Cluj c l cultului penticostal. (22423)

0 cn adincă durere In suflet anunţăm încetarea din viaţă ; a Iubitului nostru sot, unchi f i cumnat CORDOŞ . IOAN, născut tn Clmpeneţtl, In vlrsta de 74 ani. înmormîntarea va ■ avea Ioc miercuri, 1 Iulie t‘JS3, ara 15, la cimitirul din Cordoţ. Odihneas­că se tn pace. Soţia, nepoţii ţl cumnaţii... (22783)

0 Slntem alături d « - colega noastră Dorina Ciubăncan, In marea durere pricinuită de moar­tea sotuiul drag. colgele ' de la şcoala’ Cristiana.: (22779)

9 Sîntem alături de colega noastrâ Dorina ciubăncan, : ln marea durere pricinuită de moar­tea soţului dras. Colectivul .Po ­liclinicii C.F.R. (227S0)’ . '

0 Anunţăm cu durere înceta­rea din viaţă în , ziua de ■) Iulie a tatâlul nostru CORNELIU IACOH, lost ofiţer de cavalerie, veteran de război. Inmormlnta-:. rea va avea loc fn ziua de 7 iu­lie 1993, la ora |1, In Cimitirul Central. Familia. (22796)

0 Cu adincă durera anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru sot, tată. bunic PA P IOSIF 'In vîrstă de 71 int. pen. slonar, fost electrician la C111 -

' J8na“ . înmormîntarea va. avea loc din capela cimitirului Mă­năştur In ileta de 7 Iulie 199'J. oro 12. Familia' indarerală. ('>2798)

0 Cu adincă durere anunţăm decesul scumpei surotl BASA JOLAN, nilse, POS rA, pensionara Ctulanel. • tnmormlntorea vn u- ve.i Ioc In ziua do 8 Iulie, orn I?, m cimitirul central, Faml lia îndurerată. (JiWO)0 Cu Inimii In iilita ia şl cu ocmi

In.ăcilmaţi anunţ ră »m pl*rr)nt cc< mal nun prieten, tul care 11 lo»t. OSI’ llWICNDTINBII- GKitA, dCCCdH In nermnnlo. Dragă GICZA, vel ră- ml;ie veşmo Intre no», l'-irnllla Uăl- i;iaik'an fl An^Utl. (SîJ'W)

Page 8: ziar §1ŞC01I PliOFfWAlE independentdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66304/1/... · : C .lî.- in î* r < ^ a u t o m o b il;: DfLL-C UNION; — ; ' preşedintele irlandei

M A T R I M O N I A L E

• Titrată, prezentabilă,, fără obligaţii, caut partener 35-42 ani, titrat. O.P. 1, C.P 472.. (22G70)

• Prezentabilă, situaţie ma­terială foarte bună. Doresc par­tener similar 47-52 ani. O.P. 1, C.P. 1030 Cluj. (22739)

Cumpăr garsonieră, apartament sau teren

pentru construcţii. Telefon 14 .75 .13 , 14 .29 .07 . (1891]

* Cumpăr, avantajos^g a r s o n i e r a , a p a r t a m e n t ,

CASA sau TEREN.bJel.' 11.57.15. (21982)

întocmim contracte. v în z a re -c u m p ă ra re AUTOVEHICULE S Traduccm acte

ss Completăm fişe de înmatriculare '

s.c T .M .C O M A U TO &RL Str. Miron Costln nr.2* cart. GRUIA (spre hotel

"Transilvania“), tel. i a . 9 7 .2 6 . (21?32).

0 Vînd Oltcit club '12 TRS nou, 0 km. Telefor 15-36.32 în­tre orele "17-20. (22707) ' ; i ■

• 'Vînd loc de casă, str. Mă­linului nr. 11, 400 mp — 20.000.000 lei. Informaţii1 Deva, ■' tele­fon Sl.34.4G prefix 95. (22706) ,;

Vind -Dacia furgonetă,; an fabricaţie -1939. Cumpăr < talon1 Dacia' break:- Telef;* 17^63-85. n. ' (22709) - -->■ . ... .

•; Vind Dacia 1300,-: : televizor ■ alb-negn>;: caroserie -Dacia .:1100, zahăr “ import; - Informaţii ■ tele- • fon’ 13-99î46:' (22512) • . ■

.Vînd video Nec cu înregis-; trare. Informaţii zilnic după ora19, ,telefon 16-18.44. (22711) .

• Vînd .apartament 3 camere b lod ’ Str> Rovine nr. - IO; ap .-3, telefon 15-55-36. (22700) >• "' :' ■

• Cumpăr injecţii Ârteparon 30 bucăţi.. Telefon 15-52-51.(100) : ' • - .

• Vînd imediat canapea - ex­tensibilă nouă- ţi două foto lii: masive bune". Telefon 13-64-03 orele 19,21 (22703)

Vînd' apartament 2 -came. > re confort II, mobilat, în car- : tîerul ’ Gheorgheni, parter. • In­formaţii la telefon 15-19.81 sau str Alverna 65. ap. 1. (22694)

• Vînd. congelator cinci ser­tare sigilat. Teiefon 14-62-12. (22693)

• Vînd una cameră cu tera­cotă,' hucătărie, spais pa str. Bucureşti 29. Telefon 15-33-23. (22407)

• Cumpăr urgent apartament 2.3 camere. Telefon 16-28-43. (22406)

• Vînd sau schimb aparta­ment cu casă particulară. Vînd.

„ tablă diferite dimensiuni. In­formaţii telefon 11-36-31'. (22405)' • .Vînd apartament 3 camere str. Gîrbău nr. 5, ap. 55, Cluj- Napoca, cartier Mănăştur.,. Vizi-.' bil după ora 15. (22665)

• Vînd ieftin Skoda 100 S du­pă R.K. Telefon 15-06-90 (22669)

• Vînd. urgent apartament 3 camere Mănăştur (complex No­ra). Telefon 14-64.18. (22674)

e Vînd congelator nou 4 ser- ■ . tare. Telefon 18-99-45. (22676) . ,

• Vînd Mercedes diesel 600.000 lei, înmatriculat sau piese. Te­lefon 12-01-80, (22683).

• Vînd frigidere şi congela-; toare Arctic cu garanţie 2 ani.. Informaţii telefon i3-44-68.(22685) ........ ......... - .... -

• Vînd Dacii, combi 0 km. , ' Telefon 18-32-33. (22687.A ) ,,

. • Vînd cărucior (landou) nou, german, model - deosebit. - Tele­fon 15-27-03. (21982) - . • Vînd camion izotermă IFA; 5' tone. Telefon 12-43-87; 12-79-

: 57. (21488-D) • * :/•'• Vînd bicicletă damă Ucrai­

na şi Pegas, medicament pentru reumatism şi C im e t id iu .T e le . » fon 18.12-32. (22145) -'© Vînd'm iere de albine (sal-

cîm) 5 tone,'preţ 2,2DM/kg. ■ In- . formaţii Aghireş telefon 297-A.

(2216G-B) ' : ;v;- • • ;Vînd 'compact' disc player Sony: şi'compact discuri. Tudor,

. 14-21-78. (22203-C)i • 'Cumpăr avantajos contract

, locuinţă ■ sau apartament pro- :;■ prietate. Oferte tel. 11-17-42. (22214-1) • ■ . ;

- • Vînd' generator curent tri. fazic antrenat de motor tractor, U 650. Preţ informativ 1.200-000.

: Informaţii Eomânaşi, Sălaj te­lefon 21, Cluj.Napoca telefon16-76-45. (22509) .- © : Vînd coştei. .Tel. 11-0G-0D.

; (22510), ‘ • Vînd urgent chioşc din be­ton, ’ înăuntru faiăntat. Telefon14-83-96 oreie 17-23. (22548-A);; • Vînd material lemnos pen. tru construcţii-'casă,' cabană etc;.

- Informaţii telefon 12-06-42 după .-. ora ÎS. (22575-A),» ... .

• Vînd B M W 316 în stare de funcţionare pentru; -piese " de schimb. Informaţii tel;' 12-06-42

'" dupâ ora 19. (22574-A)" *' . ;;; ; Vînd maşini- pentru fabrl.;; . cat paste făinoase.-. Zilnic 10-18,' ; Căpuşu-Mic 116. (22578) . " i

• : Vînd congelator nou, 4 ser­tare, garanţie 2 ani, 250.000'lei.

, Telefon 12-37-06. (22594) . -,v a Vîiid Volvo 343 DL pentru,

' piese de schimb. Tel. 11-83-79. (22628) - - • .. . .; • ; Vînd Audi' 100 înmatricu#

i lat pentru piese; piese Mercedes' şi Audi 100,; motor Mercedes 300

' .D Telefon 14-99-20. (22624-A) v .' • Vînd apartament 4 camere.

• Mănăştur .Telefon 11.17-42.-' (22630-A) : ; t

■ • ' Vînd contract OJCVL cu humăruP sub ' 300. Tel. 15-63-09 orele 17.19. (22633): • Vînd urgent Dacia... 1310,’ ; televizor Goldstar, sigilat, preţ:235.000, video, player Akai sigi­lat, Jpreţ ,140.000, ventilatoare ca-;,' mera preţ 40.000. 16-86-29.(22644). • Cumpăr apartament, garso­nieră sau contract locuinţă. Te- . lefon 11-29-07: 14-75-13. (22647-B)

• Vînd cabană Valea Mure. - şului, zona Lunca Bradului. In. formaţii Reghin 0950 — 2-21-34 zilnic între 15-24. (22650): o Vînd ieftin video player A- kai şi Samsung sigilate. Tele­fon 13-29-06. (22G52-A)

S Vînd video reeordere convenabil cu garanţie 6 luni, Caut de închiriat garaj . în Mănăştur. Tclefon 17-43-34. v (22701)

9 Vind piese Renault 14 Str. Năsăud, bloc -V 8. ap. 6. (22I51.A)

« Vînd urgent Ia preţ a- vantajos autocamion 5 tone, motor. Saviem nou. Relaţii te­lefon 18.31.72 sau Panticcu 101 şi 120. (22672)

o ..Vind Dacia berlină y şi break ; Ia 0 km şi antifurturi pentru roţi Şl uşi. Telefon12,21-28 (22678) ; '

• Vînd aparat pentru tra­tarea artrozei. . reumatismu- lui şi ridurilor, brevetat şi importat Elveţia. Vînd aparat xeroxat Rank M 20 nou. Plă. ţile în lei. Sighişoara 0954 — 7-49-07. (22008) . ;

\ 9 Vînid Dacia berlină, 0 km. Telefon 15-99-71.(22537.B)

'' 0 fon

Vînd Dacia 0 km. 13-01.84. (22552-D)

Tele-

4 ©fon

Vînd Dacia f) km. 16-46-35, (22553)

Tcic.

; 0' fon

Vînd Dacia O. kni. 12-21-^8. (22533.F)

Tele.

. Vînd pentru pretenţioşi Maserati, B-turbo, perfectă, aer,. condiţionat, geamuri -1 e. lectrice şi Citroen BX, idie- isel,' culoarc argintie, an '87, geamuri electrice, parţial de. capotabll. Informaţii 14-05-93, orele 16-20. (22597-A)

• ' Vînd cazan din ■ • Rusia pentru încălzire centrală ,f Ia case şi vile cu pînă Ia 10. ca. mere a cîte 20 mp. Combusti­bil: ' lemne, cărbune, gaz. A . .vantaje: flacără de ' ' veghe, consum redus de gaz, sigu­ranţă-în funcţionare, posi. bilitate dc - boiler, ' garanţie şi service, preţ convenabil. Telefon 15.33-30 sau 14-62-92 şi 16-03.94 după ora 22. • (22602-B)

• Vînd pul ciobănesc ger. man, 'vîrsta 9 săptămîni. Te­lefon 15-33-30. sau 14-62.92, după ora 22.- (22602) ~ T"'

• Vînd apartament două eamero confort II, cartierul Gheorgheni. Tel. 14-29-07; 14-75.13. (22647) v

• Preluăm pentru vînzare obiecte vechi, sticlă, porţe­lan, covoare, ţesături, pictu. ră,' grafică, sculptură, cărţi, ceasuri, jucării, mic mobilier. Str Napoca 15, ora 10-19, pre^ luări 15-19. (21364-D)

• - Vînd garsonieră, finisa­tă,', mobilată modern. TV prin cablu, perspectivă urgentă de telefon, zona Mărăşti,.; Dîm. boviţei. Telefon 13-86-64. o- relo 9-14, 16.18. (22724)

• Cumpăr produse alimen­tare şi vitrină frigorifică. Telefon 13-65-28. (22729)

• Vînd Dacia, berlină 0 km. Telefon 13-56-24. (22537.A) ■____________

• ' Vînd congelator 5 serta­re, sigilat. Tel. 18.50.04.

• Cumpăr apartament ,2-3 ca­mere Relaţii telefon 16.76.76. (22659)

« Vind garsonieră . 4.000.000 lei. Mănăştur, str. Bucegi nr. 14, bloc T 1, ap. 19, etaj I, după ora

, 17. (22492) ' .• Cumpăr Fiat 126 sau talon.

19-33-15; 19-12-29. (22661-A) ... ,. « Vînd Opel: Ascona tamponat , şi caroserie Opel Rekord. Infor­

maţii str. Oaşului 45. (22714) ;• Vînd garsonieră confort I,.

parter.- Str. Dîmboviţei nr. 87, ; ap. 4, orele 1G-19. (22715)

• Vînd' sufragerie, dulap' bi­bliotecă, maşină : '. hidraulică de injectat mase plastice, maşină de uscat haine. Tel. 12-84-01. (22217)

® Vînd apartament în Bucu­reşti. .Telefon 01 — 66.71-105.- (22416) .• -

• Cumpăr sau caut chirie gar-; sonieră (mobilată),’ pe lei. Infor­maţii telefon 14-62-23.; (22720). » Vînd TV color Sony trini- tron; 54 cm.- (540.000). Telefon17-44-42. (22721) . -

O Vînd maşină pentril; dozat suc Siemens;-caut pentru închi- . riat spaţiu comercial.,; -Cumpăr său închiriez garaj, zona Pata — Pietroasa, f Telefon 13-43-67,. nu­mai între orele 16.17. (22722)

• Vînd acţiuni Ursus, Tele­fon 17-78-65. (22725) ,

• Vînd mobilă dormitor cu furnir nuc făcută la comandă, în ’ stare foarte bună. Informaţii te­lefon 14-20-19 zilnic. (22726)

• Vînd loe;mormînt în cimi­tirul Crişan, preţ convenabil. In. formaţii - telefon 11-37.28.

: .(22727)t o Vînd-urgent Dacia 1310, culoare galbenă, cu zero km,: 5 viteze; Opel Ascona Diesel/ fa­bricaţie 1985 (4.500 DM). Pot fi văzute: la; domiciliu'.str. Mănăş. tur nr; 90, bloc G 3, sc. I, etaj 5. ap. 19. (22731) ' ?

© Vînd vioară. Tel. 11-04-08.. (22733) .■ ; -t « Vînd maşină de cusut nouă

rusească, 26 de operaţii, un as­pirator rotund rusesc.; 16-31-09,(22734) :';-V -

. , 0 Vînd apartament; 2-4 came- -& re şi garsonieră. Cumpăr -iocultu

ţă. 18-77-20; miercuri 11-57.17;(22735) ■ -

• 0 Vînd apartament ţrei came-re în , Floreşti. Informaţii la nr.' 155, str. Avram lancu, com. Flo­reşti. .(22737) .

• Vînd două paturi cu sal- Vtea Relaxa şi un recamier. Preţfoarte^ convenabil. Tel. 16-80-81.(22740) '..

0 Vînd apartament două ca­mere, Mănăştur, lîngă. Big. Te­lefon* 14-42.42, după ora. 16.(22741) ;.-; 0 Vind video player Samsung,*

's ig ila t. . Telefon 12-87-18.(22752)

r 0 Vînd grîu, prelată cauciuca. tă pentru auto 20 tone; grîu, pla- , să rabitz, aparat -sudui-ă electri-, că 220-380 ,V şi âcetilenă, noi. P re ţ. negociabil. Tel. 15-12-79. (22743) . - -■ © - Vînd microbuz TV cu 11

locuri cu motor diesel nou. Te- lefon 17-30.83. (22744)

0 Cumpăr Dacia break. Ofer 2500 DM. Telefon 14-13-93. „

s (22420) ”0 Vînd Aro diesel. Telefon.

15-03-87 (22715-A) . .0 Vînd dormitor Ludovic al

XVI-lea şl remorcă pentru Aro., Telefon 16-77-20. (22745)

• Vlnd urgent apartament 4 camere, confort. Informaţii tele­fon 16-03.34, ora 18. (22747)

0 Vînd talon-de VW Golf 800 DM. Vînd VW Golf neînmatrl- , culat în stare de funcţionare — 700 DM. Tel. 14-97-58, de la ora 15. (22749)

0 Cumpăr apartament 2 ca­mere, sau, eventual, schimb cu - apartament cu o cameră plus diferenţă. Exclus parter. Telefon16-25-42. (22754)

• Vînd covor 2x3, mochetă 2x3 1/2, pat plus saltea. Telefon12-73.76. (22762)

Vînd biblioteca. Informaţii telefon 17.22.32, după ora f (22668) ■ ■ a 16*

• Vînd PC-XT cu 21 MB jin Telefon 13-97-16 (22757) ' . . . 0 Vînd garsonieră mobila tă; TV color, frigider, ara^' maşină de spălat. centrifupâ' Zorilor 37, apart. 18,'-între'orale 17-19. (22761) '

0 Vînd TV Funai sigilat, ul.. tramedern. Preţ deosebit : Tele­

fon -16-69-96. (22765-A)0 Vînd apartament cu 3 ca­

mere confort sporit, îmbunătă­ţit,' zona Pata, cu garaj, cablu satelit: instalat, pentru preten­ţioşi. Telefon 15.27-07, zilnic

< 19-22. (22767) ’© Vînd remorcă 5 tone pen­

tru tractor. Informaţii: Tritenii de' Sus nr. 288. (22770)

• Vînd, spaţiu comercial ame­najat alimentaţie publică (en gros), zona Mănăştur- curent trifazic, apă-canal, gaz metan, 40 mp plus terasă. Vind Dacia

.1310, stare perfectă, , an de fa­b r ica ţie 1990. Telefon 16-21-77

orele 18-23. (22773) -© Vînd TV Elekta japonez,

sigilat. Telefon* , .,1-7-38-19. „(22775) : ' '!

0 Vînd cameră video marc: Panasonic. Informaţii 13.90-31 (22776). .'• ' -. 0 Vînd faianţă, gresie. 'Pri. mese comenzi pe iulie şi semes­trul II.- Telefon 18-43-35. u(22777-B) ....../ '..i.'...' .

© Vînd acţiuni Ursss. Tele- , fon 18-53-35. (22777-A)

, • Vînd -45 bucăţi coame . pen. tru acoperiş. Telefon 13.58.93.

. (22777)0 Vînd Dacia 0 km. Telefon

. 16-40-95. (22781-A) V .-,'-,0 Vînd Dacia 0 km. Telefon

11-63-29: (22781)© Vînd Dacia' zero km' şi La.

i-da 1500. Telefon 16-95-47; . : (22782) • - - - ■ ; , '

• ■ 0 Vînd TV Funai sigilat, ul­timul model. Telefon 16-79.29;

: 17-12-92., (22788) : ;0 Vînd Dacia 1300 cu motor

; francez. Telefon: 13-73-89.- • Vînd pui carne. Com. Bon­

ţida. Telefon 18-00-25; 18-68-39. (22430) ' * ■ :

© Vind frigider Arctic 1801 şi congelator Arctic 5 sertare, noi, garanţie 2 ani. Aleea De. tunata nr. 3, etaj IV , 'a p . '71.

,1(22433) . .: ©. Vînd color F.unay nou,240.000 le i. 'T e le fo n '14-95-64, după’ ora 16. (22432) ' '

i, 0 Vînd televizor Diamant 253, aspirator de praf tip ' Posada, nou, casetofon stereo Philips.

.. Telefon 16-54-41. (22134)0 Vînd urgent garnitură com­

pletă maşină “Sibiu 2“, lemn nuc, stare bună: Tel. 16-61.38.

: - ( © Vind urgent Ford dubă 3,5 tone cu cauciucuri noi. Informa­ţii la telefon 25-11-75, după ora 20. (22436) -

0 Vînd Fiat Uno diesel, sta. re foarte bună. Informaţii- ia telefon 12-16-24. (22437)

0 Vînd calculator 486 Sx-25, monitor color SVGA-28, impri mantă Panasonic 24 PIN, Tele. fon 15-69-90. (22442)

0 Vînd 11.000 mp. teren cu construcţii lîngă şosea, bun pen­tru depozite sau producţie, la 24 km de Cluj-Napoca, precum şî casă cu 1500 inp teren în zo..; na Aeroportului Cluj, Telefon 11-10-21, orele 12-14 şi 20-22.

• Vînd camionetă TV benzi­nă cu ladă aluminiu, . frigider Germania, 14 scaune rabatabile noi, husă Dacia, Tel. 11-13-24 16-54-45. (22946)

0 Vînd bus Mercedes . 207 D, Telefon 17-25.24, între orelf 8-11, 16-21. (22951)

o Vînd maşină de spălat au­tomată cu cuvă inox, calculator Ericsson cu imprimat,. video recorder Panasonic, toate import Suedia, Ia preţuri avantajoase. Telefon 16-82-53. (22790)

5 iU .

Autorizata prin S.C. nr.i2C/i99l, judecătoria Cluj-Nspoca,

înmatriculata Ia Oficiul Registrului Comer^lyl Judeţului Cluj, sub nr. J/12 /3 0 8 /1 S91 din 22.03.1991

COLEGIUL DE REDACŢIE:; lUECALIAN (redactor şei); DAN REBREANU (redactor şef adjunct): •VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NiCOLAEVEREŞ (secretar general dc redacjle); NiCOLAE ,PETCU; MARIA SÎNOEOR2AN; RADU VIDA. ’

REDACŢIA: ciuj-Napoca, str. Napoca nr. 16. t e le fo a n e : 11.10.32 (redactor şef); 11.75;07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redacţie);

11.74.18 şl' 11.74.90 (redactori); 11.73.07 (administraţia şl contabilitate» ziarului): Telex: 31444. Fax: 11.28,28. Mica publicitate- ’

se primeşte zilnic între orele 9-16, str. Napoca nr.16 (la* ‘ parter). Sîmbata si duminica închis, informaţii, reclame •

şl publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22