B L O C H E A Z A

G R A N IŢ E L E E U R O P E I

Reîntoarcerea 'nvuricilori!6i‘ ^tire14‘a ir f"^ fm ăh ia fn TarcTa. îir' perioada vacanţei de vară, provoacă importante blocări ale c ir.

culaţiei la frontierele Austriei, Ungariei, României şi Bulgariei, din cauza crizei iugoslave, care îi obligă pe turişti să-şl schimbe

itiiierariile — transmite France Presse. La principalele posturi de frontieră intre Austria şi Ungaria, aulomobiliştil trebuie sâ âă«

bovească intre, 3 şi 5 ore. „Aceasta nu reprezintă nimic în comparaţie cu situaţia ce se înregistrează la frontierele dintre Ungaria,

România şi Bulgaria", a precizat o sursă austriacă. - '

z i a ri n d e p e n d e n t

ANU L V NR. 914 MIERCURI

7 IULIE 1993g t’/UilN'l I» t-l£l

7 1 ■■ ■

lofiiâoii din S.Ui. către presen.rALER CHSOREANU ~ «ân la , Opoziţie, alţii, foarte pu-

7VTu ştiu exact- cît de activă V sau inactivă este diaspora

■ românească şi cît de tlis- î j i sînt românii de peste «ra­ţă de a ajuta ţara de origine

eforturile ei de integrare în latiile economice şT politice cu rilc europene sau cu S.U A. şi tnada. Ceea ce ştim cu toţii es-

că diaspora româncască este vizată exact la fel cum este şi icietatea românească din inte- orul graniţelor. Cu alte-cuvin-' > românji din ţările Apusului iu din S.U.A.’ ori Canada sc. artă Ia fel de intens cum o fac i din ţară; ’ Unii. foarte mulţi, sţin ceea -ce se numeşte. în Ro­

mânia, Opoziţie, alţii, foarte pu­ţini, susţin eforturile Puterii de a încropi relaţii Comerciale şi politico cu lumea din afară. A- ceasţâ stare de lucruri1, în con­tradicţie flagrantă cu modul de

, comportare al diasporei altor ţări est-europene, cu ale celei ungare în primul rînd, este aproape un blestem de care am crezut că nu. vom scăpa niciodată. Se pa­re că lucrurile s-au schimbat oa­recum, în sensul că unii români şi unele-organizaţii ale acestora din străinătate şi-au; concertat e- forturile în vederea acordării, de către S.U.A., a clauzei naţiunii celei mai favorizate. ‘Iată cc cu­prinde un telex al Agenţiei ro­mâne de presă „Rompres", s:»sit - din S.U.A.: „Revista „Universul",

ce apare în S.U.A. redă textul in­tegral al scrisorii unui grup de cctăţeni americani de origine ro­mână către preşedintele Clinton. Este salutat actul de semnare de cătreşefu l, executivului ameri­can a unei decizii ce recomandă Congresului acordarea clauzei na­ţiunii celei mai favorizate .pen­tru România. £n scrisoare so ara­tă, printre altele: Printr-o ferici­tă coincidenţă, azi s-a aflat că v-aţi .concretizat poziţia favorabi­lă acordării clauzei naţiunii ce­lei mai favorizate României. Tot' azi poporul amcrican sărbătoreş­te Ziua independenţei. " Credem că America face nu numai un gest de bunăvoinţă, cît mai ales de dreptate, ca şi de stimulare, a unui proces democratic care cu

siguranţă va aşeza România in­tre ţările civilizate ale lumii.

De remarcat că intervenţiile, diasporei româneşti s-au intensifi­cat în ultimul timp, atit în S.U.A,, cît şi 'în Europa. Şi că declaraţia preşedintelui american vine să întărească poziţia României în preajma pasului decisiv care va fi primirea statutului de membru cu drepturi depline în Consiliul Europei. S-ar putea crede că în cîteva luni de zile România va obţine ceva după Care a alergat ani întregi,;în, învolburarea care a cuprins ţara şi i-a învrăjbit pe români într-o nsemeneâ măsură încît au devenit ce n-au' fost nici­odată: duşmani unii altora. Se poate spera că lecţia străinătăţii îi va ajuta pe români să-şi: re­vină. Oricum, odată cu scumpi­rea accentuată a preţurilor, greu de suportat de majoritatea.,româ- nilor, străinătatea şi-a intors ţa­ţa spre noi.

României

a

'lflrta/in ,,(ii:ih n " la (luj-Napocii

Iert, (> iulie, la magazinul de pe Uevardul 22 Decembrie, rir. 150, ajul I, S.C. „Guban" şi-a des- îis un magazin propriu de pre- ntare, realizat în asociere cu C. Textile-Incălţăminte Cluj, doilea magazin de arest tip

n ţară (prirmil s-a deschis sâp- mîna trecută la Timişoara) Pe suprafaţă comercială de 310

‘P> vor fi comercializate: produ- î din mase plastice, produse me- ilice, corpuri'de iluminat, mic lobilier, accesorii metalice, pro- jse chimice şi, cum era normal, icălţăminte de lux din pielena- irală destinată- în exclusivitate ideilor.: <M.S.)

Problema m inorită ţilo r

STRATEGI POLITICĂ ^Alî PROBLEMĂ UMANITARĂ? (!li)B Linii directoare pentru politica minorit ăţilor

■ V ^ / W M V V V V N A A «(V W V %

ATENTATUL N-A FOST UECrT-. ACjClDENT!

„Atentatul de la Azuga împo- iva consilierului prezidenţial dl.

"'Pan losif nu a fost aten at. ci un “ Banal accident de circulaţie", a mIGc!arat unul redactor al Roiri- 3"S-;£s,.şeful Serviciului Circulaţie )n« ' Inspectoratului judeţean Pra-

va, dl. lt. col. Gopelea. Dl. col. opelea a infirmat ştirea potri. t căreia preşedintele Ton liies- i s-ar fi idpplasat la Azuga pen- u a; constata împrejurările în

ire s-ar fi;produs aşa-zisul aten-

Problema . minorităţilor, materializată în strate­gia „minorităţilor*1, strategie utilizată de Europă; de Vest în special împotriva României (cu toate că România nu e ţara cu cele mai multe „proble­me" ale minorităţilor), a fost total neglijată de guvernul neocomunist Roman Guvernul nu a fă­cut. nirnic pentru informarea, oficială a- Conferin­ţei de Securitate despre situaţia concretă a dreptu-. iui minorităţilor în România. La şedinţa. de la Ge­neva'din 1991, datele prezentate de dl. Chebeieu, referitoare la- numărul instituţiilor culturale, nu corespundeau cu cele avute de Prezidiul Conferin­ţei. Prezidiul avea date false, livrate de grupări maghiare de la Universitatea din Cluj. Dl. Chebe­ieu a reuşit, competent, să pareze acuzaţiile agre- si'* formulate de Prezidiu. '■

In relaţiile României cu Conferinţa de Securita­te în Europa, în problema minorităţilor,, cred câ trebuiesc abordate următoarele aspecte: .

• Cererea de a şe defini în cadrul Conferinţei, concret şi clar, drepturile minorităţilor* coloniste şi, respectiv ale minorităţilor. .băştinaşe. Tot la fel şi obligaţiile, care de fapt sint complet uitate.. ■ Informarea prin date concrete asupra numă­rului şi compoziţiei instituţiilor culturale ale mi­norităţilor, şi participarea lor ia viaţa politică. A- ceasta pentru fiecare delegaţie prezentă la Con- ferinţă.-

■ Acordarea de drepturi minorităţilor conform principiului reciprocităţii.. Românii din afara Ro­mâniei şi'Republicii* Moldova trebuie să aibă ace­leaşi drepturi şi obligaţii ca minorităţile din Ro­mânia. ' •

B Colaborarea cu ţările în aceeaşi situaţie cti România, prin coordonarea liniilor directoare In problema minorităţilor.

■ Estimarea efectelor maghiarizării asupra popu­laţiei de origine română/între anii 18(57-1945. Tre­buie luat in c'onsiderare că circa 3,5 milioane de români s-au, refugiat din Transilvania în ‘ Muntenia şi Moldova Pînă la anul 1902 ău dispărut circa 200 de. comune românb-maghiare; dirt Trâtisii vania.

■ .Colaborarea strînsă a guvernului cu toato' mi­norităţile şi atragerea, lor în, viaţa politică,' -

■ .Intensificarea activităţii ziaristice în problema minorităţilor. -;

EPILOG

Un cetăţean german, fost cetăţean român' prin anii '30, domiciliat în Lahr (Baden-Wurtenberg). auzindu-ne pe stradă vorbind româneşte,"ne-a oprit şi ni s-a adresat. Era un sas din România.-L-am întrebat care era situaţia minorităţilor. in Româ­nia totre cele două războaie. . --..y.'.ţ.-'

Mi-a răspuns că nu avea nici un fel de impor­tanţă dacă erai evreu, german, ungur sau de altă naţionalitate. Şi pe nimeni „nu interesa ce naţiona­litate aveai. Şi, in plus, nu" aveai nicidecum senza­

ţ ia interioară, că ai fi de altă naţionalitate. Discri­minarea nu era cunoscută îri România. Discuţia-a avut loc în octombrie 1991. ■

Eu, generaţia de după război, nu am trăit şau văzut în România un conflict etnic sau discrimi­nări. Nu aceeaşi stare se poate constata în rc/a-

(Continuare în pag. IV )

-Vrem să facem o afirmaţie <şi să o şi dovedim prin exemplu, concret şi, anume: în activitatea care s-a scurs .de la constituire, şi pînă acum. Parlamentul a ela­borat si legi prin care a încălcat Constituţia ţării: Este surprinză­tor, dar şi foarte dureros!

Principiu] legalităţii înseamnă respectarea cu stricteţe de jcătre toţi cetăţenii, indiferent de post, funcţie sau treaptă socială, a le­gilor ţării („Nimeni nu este mai presus de lege". — art. 16'(2) din Constituţia României — 1991). legi constituite într-un sistem ce are ca ax central supremaţia Consti­tuţiei, această supremaţie însem- nîhdr între altele, că orice lege_

U N P U N C Ţ D E V E D E R E

(în sensul larg- de act normativ) se elaborează în aplicarea Con­stituţie şi cu stricta ei respectare

.„Cetăţenii sint egali în faţa legii şi s autorităţilor publice, fără. privilegii şi fără discriminări*. Iată că, parlamentul nostru, m anumite situaţii,, nu a respectat, ci, dimpotrivă, a încăilcat această prevedere constituţională. ; .'

Princ-ipalul exemplu la care mă voi referi îl găsim în Legea nr. 104/1992 privind modificarea ţl completarea Codului penal, a Co­dului de procedură penală şi a altor.legi, precum şi pentru abro­garea Legii nr. 95/1968 şi a De­cretului nr. 218/1977 (M. Of. nr. 244, 1 octombrie 1992).. In aceas­tă lege, acolo unde se reglemen­tează „executarea pedepsei la lo­cul rie muncă*1 (secţiunea I IP din Codul penal) găsim, între altele, următoarele prevederi: „Pe tim­pul executării pedepsei în unita­tea în eare cel condamnat îşi desfăşoară activitatea la data a-*, plicării pedepsei, contractul de muncă se suspendă" (art. 86a alin. al V-lea, sublin. ns.). “ In cazul executării pedepsei într-o altă unitate decît cea în care îşi des­făşoară activitatea condamnatul la data aplicării pedepsei, ^con­tractul de muncă încheiat .'înce­tează, Pedeapsa se execută fără a se încheia contract de muncă" (alin. al Vl-lea, subiin. ns.). încalcă sau nu asemenea prevederi textul a rt.. 16 ■ (1) din- Constituţia ţării noas­tre, text amintit mal'sus? Noi zi­cem DA, pentru că, într-o situa-

Prof. univ- dr.Dumitru V. FIROIU

(Continuare în pag IV )

-ONGRES CROAT MONDIALLa Zagreb â fost fondat un Congres Croat Mondial,

1 Încheierea unei reuniuni de trei zile a aproximativ PO reprezentanţi ai diasporei croate — a anunţat agen-*

Hina, preluată rie 'france Presse. Congresui,-care-şi nvea sediul la New York, va fi organizat după trio­

ului Congresului Evreiesc Mondial şl va permite eml- ^tnţilor croaţi, nispîniiţi în lumea întreagă, să între- 'nâ relaţii mai «itrlnse f.u metropola.

iOMBA ANTI CLINTONTiei persoane au fost rănite de explozia care a avut

^ la Seul tntr-o cam<»ră de lv tel, unde la 10 iulie ur- să fie .găzduit preşedintele Statelor Unite. Bill Clin- (n vizită oficială în Coreea de Sud, a anunţat1 poll-

> id Vort-eană. Explozia, care s-a produs luni diminea- Va Hotelul „Hyatt Regency", situat în centrul Seulului.

a provocat pagube estimate la mai : multe milioane de dolari.

Clinton urma să sosească la Seul sîmbătă, 10 Iulie. Du­pă întîlnirea la nivel înalt a celor 7 ţări cele mai In­dustrializate ale lumii (G—7), de la Tokio, de unde ur­ma să plece în direcţia Honoiulu.

COMISIE ORTODOXA INTERPARLAMENTARAIn cadrul unui congres privind „Ortodoxia şi noile rea­

lităţi europene**, circa IM de deputaţi din 13 ţări din Europa de Est şl din Balcani au decis crearea unei Co­misii Ortodoxe Interparlamentare. în septembrie a c . Ia Atena — transmite agenţia France Presse. Intr-o rezolu­ţie adoptată la sfîrşitul lucrărilor reuniunii oarlamenta- re desfăşurate la Salonic, în nord-estul Greciei, partici­panţii s-au angajat, totodată, să lupte, în ţările lor, îm­potriva actualei dezinformări privind rolul popoarelor ortodoxe în conflictele regionale. .

AFP menţionează că la reuniune au participat parla­mentari şi oficialităţi bisericeşti ortodoxe din Armenia, Bulgaria, Bclarus, Finlanda, Grecia, Gruzia, Miintenegru, Polonia, România, Rusia. Slovenia şl Serbia.

INSPECJIE

In perioada 5—9 Iulie a.o., o echipă a Republicii Un­garia avind tn compunere nouă reprezentanţi al acestui stat, efectuează o inspecţie la locuri de reducere a teh­nicii limitate prin Tratatul asupra forţelor armate con­venţionale in Europa, semnat la Paris, la 19 noiembrie 1991. •

Aceasta este cea de-a 4-a inspecţie desfăşurată în ncest an la astfel de obiective de pe teritoriul României. In mod similar, echipe româneşti efectuează periodic Inspec­ţii de acest gen tn alte state părţi la Tratat.

ADEVARUL DE CLUJ

VIN SAU NU LĂCUSTELE?Din discuţia pe care am avut-o, ieri, cu domnul prof. dr. Ius­

tin Ghizdavu, decanul Facultăţii de Agricultură a Universităţii de Ştiinţe Agricole din Cluj-Napoca, referitoare la iminenţa unul „atac al lăcustelor” care să pună în pericol culturile agricole şi, în general, vegetaţia din judeţul Cluj, sîntem la această oră în măsură să vă furnizăm următoarele informaţii: chiar dacă inva­zia acestor insecte distrugătoare a fost semnalată în judeţele din jur (Bihor,. Satu Mare, Sălaj) se pare că, de data aceasta, am scăpat uşor, în sensul că dacă pînă ieri, G iulie a.c., n-au fost înregistrate în proporţie crescută în judeţul nostru, nu există motive dc îngrijorare în rîndul' populaţiei S.pcclaliştii sînt, ori­cum, în alertă — nl s-a spus — dar trebuie subliniat faptul că lăcustele aparţinînd speciilor Calliptamus Italicus şi Dociostaurus Marrocanus nu constituie o noutate pentru zona în care, ne aflăm. Explozia acestor lăcute durează încă de anul trecut, cu rezultate care se văd abia acum, cauzele apariţiei fenomenului fiind puse pe seama orificiilor apărute în stratul de ozon, cu­plate şi cu alţi factori. Pentru perioada următoare este necesar să se manifeste atenţie sporită din partea specialiştilor, iar dacă sondajele care vor fi făcute în toamnă şi în primăvara urmă toare vor confirma previziunile, Se va Impune adoptarea unor măsuri de combatere Precoce. Inclusiv cu produse româneşti.' Aşadar, răspunsul la întrebarea din titlu ar putea suna cam aşa: Deocamdată,- nu!

(M. HOCU)

LANSAREA VOLUMULUI „PA G IN I TRANSILVANE"

Reamintim cititorilor noştri că mîine, joi, 8 iulie, ora 13, la Librăria Universităţii, va avea loc lansarea volumului „Pagini transilvane" (Studii), editat de revista „Steaua" şi Redacţia Pu­blicaţiilor, pentru Străinătate Bu­cureşti. Vor prezenta Aure] Rău, redactor şef al revistei „Steaua11. Dorin Iancu. redactor şef al R. P. S., prof. univ. Nicolae Boc­şan şi prof. univ. Vasile Fana- che.

ASTAZI — CONCERT SIMFONIC

Orchestra simfonică a. Filar­monicii „Transilvania" vă invită astăzi; 7 iulie, ora 19... în Sala mare a Casei‘ universitarilor la' un concert simfonic cu un pro­gram .Beethoven — Concertul pentru vioară şl orchestră In re. major, op. 61: Charles Goi!nod Simfonia I'.în re major. Dirijor— Florin Totan, solist — Florin Paul. (Germania).,

(A. VOIVOD)

CONFERINŢA DE PRESA

Astăzi, 7 -iulie, ora 17, va avea Joc o conferinţă de presă Ja Ins­titutul Inimii (strada Moţilor 19 —21), cu participarea reprezen­tanţilor Agenţiei de -Dezvoltare a Statelor Unite.

CURSURILE INTERNAŢIONALE DE MĂIESTRIE

Programul concertelor publice din cadrul 'Cursurilor Internaţio­nale de măiestrie este următo­rul: miercuri. 7 iulie, ora 18 —

^recitalul celor, mai buni cursanţi aii clasei Lucia Stănescu: la pian— Judit. Babos; joi, 8 iulie, ora18 — recitalul celor mâi buni, cursanţi ai clasei Fiorin Palii’ (vioară); la plan — Tudit K i^ Ghitea; vineri, 3 iulie, ora 18— recitalul .celor ! mai buni cursanţi ai/ clasei Znmdaehe; la pian — 'Alexandrii Meloc.

(M. HOCU)

VIOL

Azi vremea va fl instabilă, cu cerul mal mult noros. Vor că­dea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice şl, izolat, de grindină. Vînt slab la moderat, cu intensificări de scurtă durată din sector nord-vestic. Tempera­turile maxime, în scădere, vor fi cuprinse''Intre 18 şl 20 grade, ln următoarele zile vremea va de­veni frumoasă şi se va încălzi din nou. Ieri, la ora 12, la Cluj- Napoca se înregistrau 25 do grade, iar presiunea atmosferică măsura 730,2 mm Hg. {Carol Pa-

.vai, meteorolog de serviciu)..'

Tî^ărnl Bolboncă Olaudiu Ion din Sînpaul,. sat Rnrdu. a . . , j»îri- dit. Se p ire 'c ă a făcut-o ocntru prima oară, pentru că.a făcut-o orost. S-a gîndit deci. să intre

...în', casa'linei' respectabil? doam­ne. Scopul nici n-a fost- bine precizat. S -a .. . trezit, însă, că a -violat-o pe 'bătrînn dorimnă. Acum îşi aşteaptă podcapsa. .

: ‘ A . (R.V.)

„D IN PRE<= \ EXILULUI- ROMANESC**

■Haitii Bib'rntccH Cent mir U- niversitare găzduieşte o intere­santă expoziţie de publicaţie ro­mâneasca din exil- Numeroasele titluri se fac ecoul luptei antico­muniste, rrflectînd realităţi so­ciale, politice, şi economice de care nu. ne face plăccre să n?

amintim: „Ecouri româneşti11 — prim.ul ziar canadian în limba română; „Lupta Română1' — or­gan al Consiliului Naţional Ro­mân; „B. I. R. E.“ — buletin de informaţie pentru românii , din exil; JDialog11 — organ al Cer­cului democrat ăl românilor din Germania; „Universul" — revis­ta românilor de, pretutindeni; „Românul Liber" — ziarul Uniu­nii Mondiale a Românilor L i­beri; „America11 din Cleveland; „Buletin de informaţii11 editat de Asociaţia românilor din A- ustralia, Sydney;' „Acţiunea. Ro­mânească11' din New York. ;

(Dem. .ŞOFRON)

MUZEUL DE ISTORIE ÎŞIAŞTEAPTĂ V IZITATORII -

începînd de ieri, 6 iulie. Mu­zeul Naţional de Istorie a Tran­silvaniei (str. Constantin Dai­coviciu nr. 2 — fostă Emil Isac) şi-a deschis porţile pentru vizi­tatori eu expoziţiile de preistorie, civilizaţie dacică şi civilizaţie ro­mană şi colecţia egipteană, ur­mînd ca din data de 13 Iulie să se deschidă expoziţiile pri­vind istoria Evului Mediu şî is­toria modernă. '

La standul muzeului vizitatorii pot găsi lucrări ştiinţifice şl de. popularizare privind istoria Da­ciei şl istoria României, precîlm şi ilustrate cu' exponatele din muzeu. - -

■Programul de vizitare tete zil­nic, între -orele 10—lfi, cu excep- ţirt zilei de luni. (M.T.)

LUCIA STĂNESCU ŞI CLASA r EI DE LA CLUJ

" Astăzi, miercuri, 7 iulie, " ducă ce i se va fi înmînat la Primărie diploma de cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca, Aa ora 18. în sala Studio a Acade­miei de Muzică, doamna Lucia Stănescu se va întîlni cit publi­cul ei vechi şl nou: cu melomanii care mai poartă în sufletul lor amintirea stagiunilor Operei Ro­mâne din Cluj, în care ea a fost Tosca, Manon, Cio-Cio-San, Liu, Aida.' Desdemona. Sahtuzza. Ned- da, Margareta, Micaela, Tatiana şi Elsa noastră ■ providenţială, precum şi cel care sînt prea ti­neri. pentru â fi auzit-o ,.ln ,vi-

. Vo“, dar vor s-o cunoască pe , ■marea profesoară a Italiei, re- ' venită la Cluj pentru a împărtă­şi noii generaţii de cînţăreţi arta şl experienţa sa.

Vor fi - ascultate’: cîteva înre­gistrări " celebre' ale artistei, , vor fi evocate, momente din prodigi­oasa'ei carieră apoi doamna

—Stănescu va prezenta publicului;, pe unii dintre cursanţii de care so ocupă .zilnic în cadrul Cursu­rilor Internaţionale de Măiestrie.

(Frnncisc. LASZl.O, pr>şedin{e?e fon înfe-r ai

Jun'mii Muzicale din Ram mia)

„ . . . SPRE S ^ IN DESPRE SEMN .

, Sala *!? exno?3ţH a B. C. tl. „Lucian B!aga“ găzduieşte expo­

ziţia tinerei pictoriţe Elenă Mar- tinov. Elena Martinov, absolven­tă a Institutului de Artă- „loan Andreescu11, clasa conf. univ. Teodor Botiş. O invitaţie caldă

. la dialog prin intermediul cu­lorii. (Dem. Ş.)

ÎN ATENŢIA MEMBRILOR A. P. C. A.

Din partea domnului ing. Şte­fan Chiţescu, preşedintele APCA am primit următoarea scrisoare: „CONTESTĂM dreptul Ligii pen­tru dreptate, publicat" în ziarul „Sportul românesc11, sub titlul „Tn atentia automobiliştilor11, 23 iunie, 1993, de a solicita persoa­nelor care pînă la liberalizarea preţurilor au achitat preţul au­toturismelor Dacia, de a încasa bani pentru a deveni membrii acestei ligi. Precizăm că asocia­ţiile noastre (Bucureşti, Iaşi, Craiova), în numele membrilor noştri, încă din 1991 au acţionat în judecată Guvernul României pentru anularea prevederilor i- legale de a mai achita vreo di­ferenţă de preţ, iar acţiunea APCA este pe roi la Tribunalul Municinal Bucureşti, Colegiul IV. dosar 2713 din 1993. termen ■ 2 septembrie a.c. Pentru .acţiunea nelegală.. am actionat Liga în judecată. Avertizăm persoanele în cauză că asociaţiile APCA nu- si asumă nici o răspundere pen­tru persoanele care depu^ su- m?le cerute-de nou înfiinţata Ligă11. (Dem. ŞOFRON)

STUDII DE STAT MAJOR SI DOCUMENTARE

Cadrele didactice si cursanţii - Colegiului ' Naţional de apărare

efectuează în. perioada 6 iul le —' fy august, studii de stat major si

documentare în teren. în ' mai ’ multe zone ale. tării. Din iniţia­

tiva conducerii colegiului la . Clui-Napoca,- Bacău, Constanţa,

Craiova, se vor desfăşura mese rotunde în cadrul cărora cadre didactice şi cursanţi al colegiu­lui vor aborda unele aspecte im­portante ale securităţii şi apără­rii naţionale a României, la care vor participa Drefecţi de judeţe, generali si ofiţeri superiori dîn Ministerul Apărării Naţionale,

. Ministerul de Interne, alte ofi­cialităţi. (Eastern Press)

REUNIUNEA PROFESIONALA A „ACTUALITĂŢILOR"

Studioul de radio-televiziune- Cluj organizează, în zilele de 8—9 iulie, o reuniune profesională â redactorilor de Actualităţi din cadrul studiourilor teritoriale şi de la Radio România Actualităti. Vor fi prezenţi, printre alţii. d-1 Paul Grigoriu, director ge­neral adjunct al Radiodifuziunii române, Sebastinn DomozinS, d i­rector al Studioului dc radio Craiova, Şerban Melinte, director al Studioului dc radio Tg. M u ­reş, Horia Bădescu, director **1 Studioului de radio-tolcviflune Cluj, şefii secţiilor de actualităt1 redactori. Reuniunea se des fă ­şoară sub patronajul Consiliul^ judeţean şi al Primăriei cipitilui Cluj-Napoca, în a c 3 r e sală de sticlă : au loc lu cră rii* Cu acest prilej va fl organi*a şi o festivitate de premiere a c ® lor mai buni corespondenţi studioului clujean.

PR IM ĂRIA M U N IC IP IU LJJ*CLUJ-NAPOCA A N U N Ţ A

_ REDUCERI DE PRETURI TRANSPORTUL ÎN COM UN _

Consiliul local al nu tn icip »«/ Cluj-Napoca, întrunit în Şec* * 1 ţă extraordinară a hotărît, r® 4* ' cerea, începînd cu data de iulie 1993, cu 50 la sută a a » « namcntuîul de transport în c * mun în municipiul C lt ij-N aP o « pentru elevi, studenţi şi p e n s « nari. Ca aceeaşi dată se p p r o l gratuitatea pe mljloaceîe ‘ transport în comun a fe m e i le care au împlinit vîrstă .de < de ani şi a bărbaţilor care împlinit vîrstă de 70 de a n i. elevilor şi studenţilor din 1 R < publica Moldova, precum si personalului Primăriei m u n ie ll» ului Cluj-Napoca. .

PREMIERA LA G IIE R LAîn această perioadă de v â r i

activităţile organizate la C a s orăşenească de cultură din GVjcm la, deşi sporadice, au un c îş t i în intensitate .şi amploare. . A ceastă instituţie nu găzdu feşl numii pe alţii, ci promovează « stimulează valorile culturii Ic cnle. La începutul lunii , iu l i- cunoscuta 'formaţie de o p e r e i în limba maghiară a prezen t* premiera operetei în 3 acte ,.V î< toria' şi al ei husar11 de Pau l / braham, un interesant spects col gustat şî aplaudat de num < rosul public prezent în s a l Regia aparţine pensionanth Horvath La jos. S Z X

DEZNODAMINT ÎN PROCESUL „AUTOBUZUL"

Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a pronunţat, marţi sentinţa în . “procesul• Autobuzul11. Au fost .condamnaţi cu pedeap­să privativă de libertate pe du­rata a 20 de ani Tudor Postel- nicu, fost. şef al Departamentu­lui Securităţii Statului şi Geor. ge Homoşteanu, fost ministru de interne; col. dr. Gheorghe Gor- nic, fost şef âl Spitalului Minis­terului- de /Interne din judeţul Timiş li! ani: -ţr-ral. mr. (r) Au­re! Mortoiu, fostul şef al Secu­rităţii judeţene Timiş, col. (r) Ştefan Biaga, fost' comandant al Unităţilor Speciale de Luptă An-

} titeror-istă, col. (r) Nîen Cons- î tantin, fost şef al Inspectoratu-.

lui de Miliţie Timiş, col (r ) To? Deh?1eanu, fost comandant i M iliţiei municipiului T im iţo n r plutonier adjuatnt (r) Iulian" *X. za, fost lucrător la Biroul E v : denţa Populaţiei Miliţia ju d e ţ- lui Timiş -4- 17 ani fieca re .’ .

În sarcina Inculpaţilor. s - î Teţinut, diferenţiat. in f r a c ţ i i nile de “ omor calificat11, “ o m deosebit de grav11 sau “ in s tig ; re ia omor deosebit de g r a v '

- Fiecare inculpat este ob liga t achitarea sumei de 15.030 I i cheltuieli de judecată. Cei c e i damnaţi au drept' d e , recurs ? conform Decretului ll/lîlSS. b neficiază de o reducere' l a . j i mătate a pedepselor.

T E L 6 8 P E C T A T O R

7,00 TVM. Telematinal; 10,00 TVR Iasi; 11,00 TVR Cluj-Napoca; 12,00 La Sept; 13,30 Desene animate; 14,00 Actualităţi; 14,15 Ora de muzică; 15,00 Album dp va­canţă; 15,45 O samă dc cuvinte; 16,00 Actualităţi; lfi,'T> Oameni de lîngă noi; 16,35 Panoramic muzical; 17,05 Sport-club; 18,00 In obiectiv;. 18,35 Pe plai do baladă...;19.05 Documentar artistic; 19,30 Desene animate; 20.00 Actualităţi; 20,35 Sport; 20,45 Azi în prim-plan; 21,30 Teleclnemateca: „Hamlet1* (Anglia, 1948); 0,15 Actuali-

■"1311; 0,30 Confluenţe., Redacţia nu îşi asumă responsabil ititea în legătură

cu eventuale modificări Intervenite în programul anunţat.

T A n O M

9 Decolări din Cluj-Napoca spre' Bucureşti (ora): 7,00(luni pînă simbătă inclusiv). 10,20 (luni pînă simbătă in­clusiv), 17,00 (luni pînă vineri inclusiv).

F I L M E

PROGRAMUL FILMELOR 2—S Il)L IE

Republica — Ultimul mohican — SUA PREMIERA (9; 11,30; 14; 16,30; 19) © Dacia sala A — Rnmbo III— SUA, luni — joi (J5; 17; 19); sala B — Program vi­deo (14; 16; 18) O Mărăşti — sala A — Pedeapsa capi­tală — SUA (13; 15; 1": 19); sala B — Mîna de oţel — SUA (12,30; 14.30; 16,30; 18,30) O Victoria - Hudson Ifawk — SUA (9: U; 13; 15; 17; 19) © Alta — Ultimul samaritean — SUA (11; 13; 15; 17; 19) ® A pol lo, 7—8 iulie: Misiunea ..Steaua Titunccafă11 — Anclîa (15.30; 18) © Favorit — Johnny, băiat frumos — SUA (11; 13; 15;17, 19). .

r

Plccărl din Cluj-Napoca (trenuri accelerate şl rapide) spre: Bucureşti (om): 0,^9; 7,52 (nu circulă sîmbătn, du­minica si în sărbătorile legale):. 10,21; 11,43; 2200; ?3,?3’ Oradea (ora): 0,10; 7,20 (nu circulă în perioada 12 VI — 20 IX 1993); 15,08; 17,43; 21,09; Timişoara (ora): 1,30; 5,38;

14,10 (circulă eu ordin special»- 15,-11; ?2,D0. Iasi -fora ' 0,14: 13,05; ? 1.05; Bala Marc fora)- 5,31; • 1 0 .1 0 ;T i r » Mureş (ora): 16,31; 20,41; Galaţi (ora): SI.03; Sibiu ( o r j 10,55; 15,30 (prin Vinţu di? Jos) , . - ;

FARMACII CU SEHV1C1UL PEUMANKNT: F A R M i CIA „COIÎAFAHM", str. Ion Meşfer nr. 4. tel 17-51-0^

GARDA DE NOAPTE: FARMACIA nr. 3 J IH î k k Î■ AESCULAP-, Piaţa M. Vitoazu nr. 36, tel. 13-03-H4; or?, 20-8.

T E L ?

0 Poliţia Clu): 955; Poliţia feroviară: 13 49 76; pierii: 981; Salvarea: 961; Salvarea CFR: 11 !<r> 9Ii interi naţional: 971; Intciurban: 991; Ora exactă: 958; -rflegiŢ antonoinrt de termofic-ai-e dispccerati 11 87 .18; R»>ir| autonomă de apă canal dispecerat: 11 63 02; S- C. „Sâ iulaItalea* S.A. dispect-at: 14 40 27; p'mfn/.l .^ppcla'î

. pentru transport reziduuri: It 10 12 (interior 132); Ga? .— informaţii: .952 • t

PAG. 3 CEBSgB ADEVARUL r ^ - " l

PROBLEMA ALBANEZĂ Şl PRIMEJDIA UNUI RĂZBOI BALCANÎC (IX)

Mircea Vaida VOEVOD

cursul popasului meu la ! Sknpje am remarcat o vizibilă1 îngrijorare, atît a oamenilor po- ; litici, cît- şi a populaţiei, în faţa* berieolului extinderii conflictului "bosniac în Kosovo, iar de acolo kl[n mod, direct spre Macedonia,

i m sesizat în discuţiile purtate *u primul ministru BRANKO PZARVENTKOVSKI, cu dom­nul RlSTO BLAZEVSKt, secre-

' s ta t; în. ministerul de ex­terne, o anumită nelinişte, pri­c in d normalizarea relaţiilor, cu g rec ia . Irx ;riişi un caz însă, ni- ^'honi nu se aştepta ca foarte' ’ prînd SLOBODAN MILOSRVTCI

viziteze capitala Macedoniei. ° ‘!Uît în paginile revistei „Puls" -aiin SkoDje,. cît şi în anumite me­d ii i politice,‘ zvonul unui probabil *î:prijin militar al SUA — era fojczbătut'„intens şî contradictoriu. ►*Mulţicredeau că Parlamentul SSrosDinge, ideea„ că în ’ Macedonia tUiii fie prezenţi soldaţi americani. ^Alţii, dimpotrivă, vedeau în a-

B-ceasta o garanţie şi o salvare. SFără îndoială, prin propriile ei

»Horţe Macedonia nu ar putea face . faţă unei agresiuni din afară.

Cum se ştie, pe lîngă observatorii ONU. deja existenţi în Macedonia

ă,SUA a trimis 300 de infanterişti. 5aLucrurile mi se par mai comple- r-ţe decît se arătă la prima ve- igiere şi anume: în cazul in ca- V 'e aceleaşi puteri care au decis teiecesiunea, sau.,conjuraţia contra şi'ugoslaviei,, ar' da curs -pretenţii-,o-or. separatiştilor albanezi, Ser- L«?, ia âi* fL obligată- să riposteze,

a j-* "■ «i _ i i

căutînd să-şi asigure concomi­tent un coridor spre aliatul ei, Grecia. Importante sînt de.' ase­menea identităţile de opinie pe

• carc dialogul lelzan-Mitzotakis - l-a pus în evidenţă în vederea federalizării Bosniei. Dincolo de evenimentele din Bosnia-Herţego- vina, în perspectiva^ marea pro­blemă în Balcani o constituie al. banezii!. Desigur că realizarea Marii Albanii, visată de separa­tişti sc va izbi de opoziţia pu­ternică a Serbiei,” a Macedoniei şi Greciei, Turcia neputînd ră­

mîne în afara conflictului. A da curs pretenţiilor teritoriale al­baneze corespunde implicit a deschide zăgazurile furtunii — ale unul război balcanic ' sau

„chiar mondial.„Sunt albanezi care cred că tra­gedia lor e că trăiesc în mai multe ţări — observă primmims- trul macedonean, CZARVENT- KOVSKI — . . . Important este­ţ i ne convingem noi, toţi bal­canicii, că această stare NU tre­buie neapărat' schimbată, că ast­fel trebuie să convieţuim".

Iugoslavia martirizată

0 FALSĂ PROBLEMA POLITICĂ —d r . B u r a c u

Altele s-au dorit a fi temele conferinţei de presă organizată de SC TRANSGF.X SA — .situaţia juridică a clădirii din strada Buftea nr. U7, unde se află se­diul societăţii în prezent, pro­bleme majore ale cercetării geo­logice în perioada de tranziţie, activitatea conducerii societăţii, perspectivele, multe din aceste teme puse pe tapet urmare a articolelor din ■ presa locală sau centrală, a intervenţiilor la RTV Cluj. Cele discutate pot fi rezu­mate în patru puncte, principale.

I. Clădirea. Blocul de pe stra­da Buftea nr. 7 a devenit un su- bicct predilect în presă, ajun- gîndu-se chiar la interpelări parlamentare. Blocul în cauză a fost transferat SC Transgex -în 20 februarie 1990. urmare a dili­gentelor făcute de fostul director general, ing. Alexandru Chirlă. A fost o acceptare a solicitărilor fostului G!C»CL, carp dorea ' să vîndă blocul, nemaiavînd loca­tari fangajaţi proprii în el). GIGCL'ui a făcut oferte de vîn­zare mai multor întreprinderi clujene, Unirea, Flacăra,' Elec-

Jrnmontaf Transilvania, care au refuzat oferta. La data transfe­rului acestui bloc, în Cluj-Napo­ca existau în' căminele de ne- familişti peste -10.000 de' locuri libere, Cheltuielile de reparaţie şi de asanare- a clădirii au cos­tat cu .peste ; un milion faţă de preţul de. cost. caznrmampntul fi­ind oferit studenţilor basârabpni. Actuala conducere".a SC Trans- - gex a fost acuzată în . obţinerea blocului, de -. legături- cu PUNR- ul, cu actualul primar Gheorghe Funar, Dar în 1990 nu putea-fi vorba nici de PDNR, nici ; de domnul Funar!' Trebuie’,, amintit că fantele anului 1990 sînt pla­sate, în „Tribuna Ardealului", în „România Liberă** în 1993! ,,

„KATHIŞl” l \ GIMIJA DE EST H C M S 1 Iie-* l ă ’ ■'

Agenţia . MoidoVa-Pres rela­t e a ză că, în dimineaţa zilei de

> iulie, Radioul' Naţional Chl- ~îinău a difuzat o ştire potrivit

jăreia la Vama Ungheni au fost descoperite cinci rachete dr tip

>«r,,Sol-sol. . 'Comentînd această albire, crainicul de la radio a ry.lras şi anumite concluzii de or-l.ndin personal, , din care reiese că /iJncărcâtufa ar fi avut expeditori ţ\iîi destinatari concreţi., j* în . legătu ră, cu acest fapt, ser-

" a ; ■ "r ■'! •"

iu'i- ' 'ft-? - - ' ' -A-ntţ - uni,

Referitor la " ştirea transmisă ”lje agenţia Reuter, din Chişinău,

Je^tivind’ descoperirea în Repubii- cnţa Moldova a unui transport de îigchefa ruseşti sol-sol cu pretin-

be<a destinaţie România, dl. Ion iuMoise, de la Biroul de Presă al

J misterului Apărării Naţionale, ntactat telefonic de un redactor Agenţiei Rompres, a afirmat

fcă. deocaijidată, nu. deţine nici o : Informaţie cu privire la acest

subiect.'a t^De asemenea, într-o declaraţie r i } cu^ corespondentului Agcnţi- raj6i lîeiiter din Bucureşti, dl. Moi-

a negat? că România este im­plicată !n • problema rachetelor

viciul de presă al Ministerului Securităţii Naţionale al Repu­blicii Moldova este împuternicit

' să declare că, pe marginea ca­zului propriu-zis, a fost deschis un dosar penal, procedîndu-se la o anchetă, preaiabilă. Astfel, ori­ce concluzii, precum şi ' comen­tariile de orice gen sînt pripite şi lipsite de temei, pînă la e- fectuarea definitivă a. anchetei, precizează Moldova Pres.:

ruseşti. „Ministerul român al a- părării neagă . categoric orice implicare în chestiunea rachete­lor ruseşti, a căror prezenţă, a fost semnalată de autorităţile moldoveneşti", a afirmat oficia­litatea MAN.- Nu avem nici un fel de înţelegere cu Rusia care să implice armament ofensiv. România produce aproximativ 90 la sută- din armamentul de care are nevoie şl importă numai partea electronică pentru aero­nave si echipament radio", a de­clarat dl. Moise agenţiei Reuter.

(Rompres)

In unul din seria de articole ale. lui V. Lechinţan, O trădare a demnităţii istorice a români­lor transilvăneni în perioada in­terbelică (II) este amintit, nu­mele tatălui meU într-un con­text fals.

Şl anume, se susţine că pro­fesorul Alexandru ..Borza ar fi fost tin opozant al Concordatu­lui, alături de mitropolitul or­todox al Sibiului Nicolae Bălan şi de profesorii clujeni Onisifor Ghibu, Toan Lupaş etc.

In replilate Alexandru Borza, care era şi preot greco-catolic, â fost alături de „trădătorii" Tuliu Maniu. Ionel Brătianu, Nicolae lorga, Vladimir Ghica. Alexan­dru Borza nu , numai că a ple­dat pentru semnarea Concorda-' tulul, dar, după încheiere, a ve­gheat şi ia'aplicarea sa. Era la fel de mîndru de decoraţia Or­dinului Plus IX în grad de ma­re ofiţer, primită atunci,, ca şi de cea 'de cavaler al Ordinului Ferdinand I, pentru contribuţia sa la Mnrea Unire din 1918.

Pentru cititorul neavizat re­producem argumentarea „trădă- torului** Nlcoiae lorga: „tn ma- ' terie de Biserică Catolică,; pre-

„VOTEZ CONCORDATUL CU ROMA"

ferăm să vorbim cu Sf. Scaun, care a arătat totdeauna, din tlm-, Durile Iui ■ Ştefan cel Mare, sen­timente de înţelegere şi iubire pentru poporul românesc (..-.). A r fl o nedreptate dacă în a- ceastă Cameră s-ar tăgădui şi de ortodocşii cei mai pasionaţi meritele acestei a doua Biserică a poporului românesc (cea Ro­mână Unită). Şi aceia "dintre ro mâni care sunt legaţi de Bise­rica Romei ne dau în momentul de faţă, nu numai prUlenia cu Sf. Scaun, dar ne d;iu în toate cerciftdle catolice din itimea- în­treagă acest sprijin de care foarte multă vreme Incă statul românesc va avea nevoie. Aşa încît, ţinînd ( . . . ) cumpăna dreap tă între realităţile care există şi între meritele care au fost cîş- tigate de cele două Biserici, eu, ortodoxul, cel mai strfns iegat prin sentimenteie sale naţionale de Biserica Ortodoxă, creaţlune proprie a poporului românesc, eu, care de obicei nu votez în această Cameră, votez. înfrîn- gînd o prejudecată, de care nu­mi pasă sub raport etectorai, vo­tez Concordatul cu Roma".

Sapienţi sat. Viorica LASCU

II. Cercetarea geologică. Odatâ cu înfiinţarea noului departa­ment al Minelor şl Geologiei, s-a trecut la un nou sistem de fi­nanţare. în aceste condiţii, s-au redus şi fondurile. SC Transgex fiind nevoită să închidă cîteva şantiere şi să-şi reorganizeze ac­tivitatea. întrun sens. nedo-it de nimeni — din opt secţii au ră- . mas patru, din 12 servicii au rămas cinci (5). de :1a peste 4 000 de angajaţi. SC Transgex a a- juns Ia 1.720 de angajaţi, din şapte directori aţjjuncţl au rămas trei. Cifrele vorbesc singure. Dar SC Transgex este societatea în care, spre deosebire de altele, nu s-a întîrziat cu nici o zi pla­ta salariilor, aplicîndu se toate indexările şi compensaţiile. In momentul de faţă. societatea se confruntă cu mari greutăţi, se luptă să obţină fonduri, contrac­te, chiar, şi cu persoane parti­culare Se pare că societatea va beneficia de un contract avan-, tajos, de' mari investitii în ju­deţ, într-o fabrică de prelucra­rea marmorei şl utilaje ’ pentru treî cariere. Investiţia este, în prim.a fază, în jur de 14 milioa­ne de dolari.- urmînd a ajunge în final, la 50 de milioane dolari. S-au arătat interesate în con­tracte cti SC Transgex firme italiene. ’ germane,' albaneze. HI. Sponsorizarea. -Legea bugetului stabileşte pentru fiecare an, pro­centul care poate . f i ' • acordat pentru sponsorizări, şi care nu -

,eşte impozabil. Anul acesta, procentul este de i,5 la sută din fondul de salarii. Societatea nu sponsorizează , numai echipa mas­culină de volei, „U-TRANSGEX* ci şi alte acţiuni, editări de cărţi, expoziţii, monumente. IV. Cazul dr. Buracu. Deşi nu a fost cu -v prins în tematica conferinţei de presă, a fost larg dezbătut, a- proape pînă la saturaţie, cazul dr. - Buracu. ci) reluări şi amă­nunte diferite. Nemeritat. Pentru- că cel care a pus punctul pe „ i“ a fost domnul Nicolae Mereu, lider sindical — „Din 1990 în­coace, domnul Buracu este pe­riferic de problemele societăţii. Rareori s-a găsit in „problematica societăţii noastre. Domnul Bu­racu, luni de zile nu şi-a decon­tat'lucrările pe baza cărora pri­mea şi primeşte salariul. Acest lucru îl pot afirma şi colegii dînsului. Repet, implicarea dom­nului Buracu Ia" nivel de socie­tate si de problemele ei a fost NUI,A“ (subl. a). Că a fost nulă0 atestă şi cele 112 zile de con­cediu medical,% pînă în data de1 iunie. Dar domnul Buracu a transmis verbal că se va 'afla fn - concediu medical pină' în îuna decembrie 1993, ŞI în toate n- ceste- concedii medicale — de­plasări prin ţară sau străinăta­te, conferinţe, luări de cuvînt. politică, prezenţe ia radio. Dar cine umblă. atît' poate merge şi lâ serviciu. Este anormal ca ci­neva s'ă ’ se plimbe atîta în con­cedii medicale şl comisia de ex­pertiză pentru stabilirea capaci­tăţii de muncă să nu fie sesi­zată. Ajung la concluzia că o- mul în cauză nu' merită intere­sul care î se arată. Tn orice caz, bolnavul închipuit al. lui Moliere şi-a găsit o fericită expresie şi concretizare în dr. Buracu.

-1 Demostcnc ŞOFItON

— Unul dintre principalele puncte dc atracţie ale n;Supoziţiilor muzeului il constituie controversatele tăbliţe :Ki«le la Tărfăria.>r.’|| Tăbliţele au fost descoperite în primul nivel de

[locuire al staţiunii de la Tărtăria (judeţul Alba, pe ma- yul Mureşului), aparţinînd unui orizont neolitic m ijlo­ciu, cultura Vinca (în date absolute, mijlocul mileniu- |jul V). Au fost descoperite tn 1961 de către cercetă* Ijorul dr. Nicolae Vlassa, şef de secţie Ia Muzeul de Is-

'Wjtorie a] Transilvaniei, într-o groapă socotită de cult iPnclaloritâ conţinutului ei. Despre tăbliţe, dr. Ni- •~£|jţolae Vlassa şi alţi specialişti in şerieri cu c, î,arac er proto-sumerlan (prof. Falkenstein din Heldel- •"">rer8) spun că se leagă de civilizaţia uruk-varka DJendet- IaAiişr, unde este cunoscută o scriere ideogrnmatică cu •wtaratecr proto sumerian. Dată fiind importanţa lor pen-

|iru legMurlie cu Orientul $1 cu civilizaţiile respective, minicrosl spechlistl au susţinut datarea acelor orizonturi şl

f « t'li'Ul/.nttiJordln care fac parte între anii 3 000-2.850 f.e.n. ptfeste dale contrazic însă datările cu radlocmbon (Izo- opul C 14) pentru orizonturile contemporane cu desco-

TABLITELE DE LA MĂRIAj ■

0 interviu cu dl. dr. Gheorghe LAZAROVICI, director general al Muzeului Naţionai de Istorie a Transilvaniei

perirlle de la Tărtăria, care sînt în Jur- da 4.600—4.200 î.e.n., date necalibrate.

— Se poate spune in momentul de faţfl cu certitudine dacă tăbliţele aparţineau sau nu autohtonilor?

— Da. Ele şl contextul aparţin civilizaţiilor locale, pentru *că asemenea semne se cunosc cu sutele In civili­zaţia Turda.ş şl cultura Vinca din ţară (Banat "şl Tran­silvania) şi din vecinătate, unde civilizaţia Vinca este răspîndită (Iugoslavia). ■ ^

— Cum so explică prezenţa acestei scrieri Ia o civili­zaţie din zona rarpafo-dunărene, despre care so presu­pune câ nu cunoştea scrierea?

— Lt-săturile cu Orientul şl influenţa Orientului asU* pra regiunilor carpato-dunărene sint binecunoscute In

toate marile momente ale istoriei străvechi: procesul de neolltizare — mileniul V I le.n., momentul civilizaţiilor protourbane — mileniul V şl altele din perioada urmă­toare .Deci diri aceeaşi perioadă de timp, contemporană cu tăbliţele de la Tărtăria, în săpăturile recente de ta Parţa (Judeţul-Timiş) , a fost descoperit un sanctuar neo­litic, mal multe construcţii cu caracter cultle. locuinţe cu clte un etaj şi un sistem de fortificaţii (patru şanţuri şl patru pallsade>.

— Există insa şl puncte de vedere conform cărora Orientul Apropiat s-ar fi „inspirat" din cultura civiliza­ţiilor carpato-dunărcne şi nu invers ..

— Da, este posibil, dar aceste lucruri trebuie demons­trate cu argumente.

•— A (ost descifrată scrierea de pc tăbliţe?— S-aU făcut şl se fac încercări tn acest sens. Nu

putem spune Insă că este vorba de O scriere tn adevăra­tul sens al cuvlntuiul, cl pot fl anumite mesaje cu ca­racter cu!tic, religios, sau simbolic.

M. TItlI’ON

ADEVARUL DE CLUJ PÂG. 4

Scumpiri la textile şi articole din pielărie.

Cum era de aşteptat, după 1 îulie mărfurile din sectorul tex-' tile-încălţăminte au suportat . o creştere de preţuri datorată T.V. A. Pe grupe de produse, scumpi­rea se prezintă în felul următor: fire naturale, fire în amestec, textile neţesute, semifabricate din piele naturală, sintetică şi arti­ficială, vată medicinală, vată in­dustrială, ■ fese, benzi, fitile, chingi, cordoane, elastce, aţă, saci, curele de bumbac, lenjerie de pat, confecţii de textile, cau­ciuc, echipamente de protecţie— 15 la sută. Ţesături din bumbac, lînă, in, cînepă, iută, mătase, ba­tiste, prosoape, feţe de masă, bas­male, baticuri, pleduri, peretare, bavete, cravate, fulare, fanioane,- ecusoane, harnaşamente din pie­le, articole de marochinărie, ar­ticole de artizanat, covoare plu­şate manuale, articole pentru co­p ii — • 13 la sută. Lenjerie de corp, confecţii şi, încălţăminte din piei declasate, rucsacuri,, pla- pumi, saci de dormit, saltele, hu­se, confecţii din piei şi blănuri din materiale recuperabile şi re-- folosibile — 8 la sută. Confecţii textile, confecţii din piele.şi bla­nă naturală, încălţăminte .-şi ar­ticole de marochinărie din piele

- naturală,; tricotaje, ciorapi, perde­le, covoare pluşate mecanice şi co­voare ţesute, corturi — 3 la su- • tă. Jucării de orice fel, trotine­te, biciclete cu roţi stabilizate, triciclete, sănii metalice, exten- soare, instalaţii electrice pentru pomul de iarnă — 13 la sută. A r­ticole pentru sport de orice fel (mai puţin îmbrăcăminte şi în­călţăminte) — 8 • la şută (M. S.)

Preţul cărniiin

Prin dispariţia impozitului pe circulaţia mărfurilor şi scutirea de T.V.A., preţurile de producă­tor la carne au înregistrat o u- şoară scădere. La amestec , de vită pentru mîncare preţ'.iî a scă-"

zut de la 397 de lei la 385, ace­leaşi preţuri, sint valabile pentru amestec de carne de mînzat pen­tru mîncare, pentru antricot- şi vrăbioare de vită fără os preţ al a scăzut de- la 2000 de lei kg la 1940 de lei, pentru burtă de vită în amestec preţul a scăzut de la 800 de lei kg la 776, carnea de mînzat calitatea I a scăzut de la 3400 de lei kg la 1358 de lei kg,

.carnea de mînzat calitatea a Il-a a scăzut de la 870 de lei kg la . 844, carnea de vită calitatea I a scăzut de la 1400 de lei kg lâ 1358, carnea de vită calitatea a Il-a a scăzut de la 870 , de lei kg la 844, kilogramul de ficat de vi­tă a scăzut ele la 950 la 921 de lei, kilogramul de limbă de vită a scăzut de la 800 de lei la 776 de lei. La carnea de porc, kilo­gramul de amestec pentru-min- căruri. a scăzut de Ia 550 de Iei la 533, carnea de porc calitatea I a scăzut de la 1500 de lei kg la 1455, carnea de porc calitatea a Il-a a scăzut de la 800 de lei kg la 776 de lei, cotletul haidu­

cesc crud a;scăzut de la 2050 de lei . kg la 1988, kilogramul de cre-

- ier de porc a scăzut de la 1000 de lei lâ 970 de lei, kilogramul de ficat de porc a scăzut de la 050 de lei Iri 921 de lei etc., etc. In genera!, reducerea de preţ la carnea şi subprodusele de aba­tor este de cîte vă zeci de lei pe kilogram, dar se cheamă că este o.scădere, lucru tot mai rar în-’ tilnit în actuala fază a tranziţiei.

■V\-.. ^ / - ■ , M. S.

P re ţu ri

sup raveg h ea teîn anexă'H.G. . OS din 23 iulie

a.c. sînt nomanalizate produsele şi Kerviciile -aife:.căror preţuri şi tarife se’ stabilesc şi se adaptea­ză de regiile1 autonome şi societă­ţile comerciale Cu capital de stat prin negociere cu .beneficiarii, sub supravegherea- Ministerului Finanţelor — Departamentul de evoluţie a preţurilor şi protecţia concuronţc}/-Este vorba de: ener­gie electrică şi termică, cărbuni, ţiţei, gaze naturale, minereu de fier, minereuri şi concentrate de

r e a l i t A t i c o m e n t a t e

Pe cîţi dăm în şomaj psntru na fabrica să meargă bine?

Nemulţumirile au copt. de mai multă vreme. Cine ar putea şti cu exactitate de caie parte este dreptatea? Ceea ce ştim este că de îa o vreme, prin S.C. „Sticla'.1 S.A. — Turda circulă o întreba­re: cîţi dăm în şomaj pentru ca fabrica să meargă bine? Nimeni nu are curajul să ia... taurul de coarne, deşi ar trebui. Imediat după Revoluţie au fost angajaţi oameni cu grămada. Ş cine a trebuit şi cine nu a trebuit. Con­secinţele acum se văd şi se... simt!

Nu cu mult timp în urmă,,tot sticlarii au făcut o grevă ilegală. Cum susţin unii, atunci consiliul de administraţie avea pîinea şi cuţitul în mină.- Nu a acţionat. Dimpotrivă, pentru a se pune bi­ne şi cu unii şi cu alţii şi poate pentru a-şi salva,;, scaunele, au • t’ăzut 1,1 înţelegere: să se lucre­ze sîmbetele şi duminicile pen­tru a se recupera pierderile. .Ni-.' meni n-a comentat. Şi în cîteva- zi’ e libere s-a produs mai mult' decît într.o lună plinăl Deci, so poale cînd se vrea!

De la greva ilegală a trecut un' timp. Şi unii şi alţii au uitat dc ea. Numai că nemulţumirile au Izbucnit din nou. Sticlarii nu o muncă grea (aşa este, orice s-ar zice!) şi, în consecinţă,, pretind un salar pe măsură. Ce te faci

dacă sacul, a ajuns la... fund? Şi încă ceva: productivitatea conti­nuă să-fie .scăzută. Să fie şi o consecinţă ă faptului că unii se luptă pentru a executa numai ar­ticole lă care se poate cîştiga bi- »ie? ... . ..

De joi (1 iulie a.c.) sticlarii au intrat în grevă legală. Nu între­gul colectiv a procedat lâ fel. Unii mai lucrează pînă ce se va epuiza stocul, de articole suflate.

. După aceea, vrînd, nevrînd," sînt şi ei obligaţi, hai să-i zicem, să intre în grevă. Cum va rămîne cu produsele pentru export care au termene precise pentru livra­re, numai Dumnezeu o poate şti!

Pe timpul grevei se consumă energie electrică, gaz metan. Sti­clarii se ' duc în schimburi. Nu pentru a lucra. Pentru a păzi ca nu cumva, cineva, să dea dru­mul la topitura din cuptoare. Ei sînt ferm holăriţi pe poziţii: nu vom înceta greva pînă ce nu ne vom atinge ţelul propus. Salarii în concordanţă cu munca presta­tă 'ş i cu noile scumpiri generate de aplicarea TVA-ului!

Rămîne de" văzut cine va cîş­tiga sau va pierde 'din această grevă, fiîndită sau, poate, mai puţin gîndită. Vom trăi şi vom vedea..

Ion CORDOJJ |

metale neferoase, rare şi preţioa­se, produse _ metalurgice feroase, autovehicule rutiere (exclusiv ce­le cu destinaţie civilă), aeronave (exclusiv cele cu destinaţie civi­lă), produse petroliere,, .îngrăşă­minte chimice (pînă la 1 septem­brie), antidăunători (cei plătiţi de la buget), medicamente ,d(? uz uman şi medicamente de uz .ve­terinar, masă lemnoasă- pe picsior,. ' lemn de foc, proteze şi prepuse * ortopedice, pîine, lapte’ şi; produ­se lactate, carne şi preparate din carne, chirii pentru locuinţe din fondul de stat, transport de măr­furi şi călători pe calea . ferată, transport fluvial în Deltă şi, pe , relaţia Orşova — Moldova Nouă, Brăila — Hîrşova şi Galaţi — Grindii; pentru localnici, trans­portul urban de călători în co­mun, inclusiv metroul, servicii de poştă şi telecomunicaţii, în­treţinerea copiilor în creşe şi grădiniţe, produse şi servicii de gospodărire a apelor, , apă, canal, salubritate, distrihuirea energiei termice, servicii medicale,- preş-^ tări de servicii efectuate în con-" diţiile legii de Ministerul dq In­terne.

Pentru celelalte produse şi rşer- . vicii, conform articolului 1 , ' al\ hotărîrii, preţurile şe stabilesc ş i ’ ' se adaptează de către agenţii e- > conomici, indiferent de forma de organizare , şi titularul dreptului. de proprietate, prin negociere cu beneficiarii. " '

MINISTERUL FIMIELOR

P iC IM ÎĂIniormaţia privind creşterea

preţurilor la produsele de im­port, ca urmare a majorării ac­cizelor percepute, este total e- ronată şi se datorează, în opinia Ministerului Finanţelor „fie u- nei campanii de dezinformare sistematică, fie unui profesiona­lism descalificant".

Un comunicat al Ministerului Finanţelor precizează că, într- adevăr, noile cote procentuale a- le accizelor sînt superioare ce­lor in vigoare pînă la 1 iulie, dar, datorită schimbării metodo­logiei de calcul, valoarea abso­lută a accizei scade. -

Astfel, la cafea boabe,- deşi cota de accize s-ai modificat, de la C0 la 120 la sută, în sumă1 absolută impozitul a scăzut de la 1986 lei pe kilogram la 1324 lei. Acelaşi lucru se întîrnplă la ţigări, bere la cutii,' whisky, vod­că itc. * '

. msmp.- vmm* &mtem m sa tmaţm

(ROMPRES)

«SSW est--wai

BANKCOOP IA e m uZilele trecute, la Gherla s-|

deschis cea de a treiâ bancă di-l localitate, Banca de credit Coci peratist „Bankcoop", sucursal' judeţului Cluj, filiala - GherU Noul lăcaş este amenajat în ime! diata vecinătate a cinematogra­fului, în fostul magazin de mc, bilă, modernizat şi adaptat cor. diţiilor de lucru ale acestei ir* stituţii bancare. Este o armoni zare de eforturi, de inteligenţi şi muncă a conducerii coopera j tivei oraş, în frunte cu preşedir. ; tele Simion Rus şi contabil'- , şef, luliu Waller, doi oameni ^ '■ re au pus mult suflet în î n f i i r-, ţarea filialei locale.

Banca sprijină şi p ro te je a z capitalul cooperatist, acordîncl ^ sprijin substanţial şi un ită ţii® ^ private, adrcsîndu-se mai a s societăţilor cu capital p r iv a t- remarcă prin serviciile sa l & £

-perative, caracteriza te prin p r o r n j . : titudine şi elasticitate. F i l i a ^ intermediază depuneri de n u m i ■ rar de către pei soaije f iz ic e , -ii; nităţi de stat şi private. T o t o c i* , tă acordă credite pe termen scurt,; mediu şi lung. Toate în re g is tra , rile şi decontările se eleetueaz;'; cu cele mai moderne m ijlo a cs j tehnice. Totul se realizează^ cUpa;. în citeva minute, sintagma y,-tim­pul înseamnă bani“ aici să lt în c j deja din imperiul aspiraţiilor; îr,; cel-nl firescului cotidian;

Operativitate, siguranţă, d i creţie, confort, sfaturi com peton te, solicitudine, iată tot a tîtea tributecare definesc filiala B a n k ­coop din oraşul Gherla, «

SZEKELT C saba

Preţurile sint aşa cum sînt. Lu­mea . nu prea are bani. Se cam termină şi rezervele, dar pmul trebuie să trăiascărSe fac fel şi fel de indexări, ■ dar la unităţile nebugetare, de unde?' ;Poţi ne- , gocia un salariu de peste; 100 mii lei. Dar dacă nu ai în sac, de unde să-i dai? Şi omul, ca" să trăiască, trebuie să mai şi mă- nince. Dacă nu îşi permite în fiecare- zi, măcar de cîteva ori pe săptămînă trebuie, sau ar vrea să mănînce bine. Dar de unde . să-şi procure carnea, dacă în ma­gazine nu găseşti? O soluţie a găsit domnul loan Pop din ora­şul Gherla, care în satul Fundă­tura, apârţinînd comunei Iclod, în fostul grajd al CAP-ului a în­fiinţat o crescătorie de porci,' creînd SC „Agrozoo Swine Pop loan". , _ .

Gospodarul cu această iniţiati­

vă a pornit cu un efectiv de 100 porcine. Carnea este valorificată prin centrele de prelucrare ale statului. în perspectivă, se pre­conizează deschiderea unui aba­tor, unde se vor face sacrificări do -porci, carnea fiind prelucra-

M m RENTABILĂtă.în cadrul carmangeriei proprii. Deocamdată, acest proiect se află într-un stadiu ., de început, do- bînzile prea mari aplicate de băncile de credit dînd foirte mult d'e gîndit investitorului. A- sigurarea furajelor constituie, de asemenea, multe probleme, care însă au fost rezolvate pe plan lo-

. cal; Prodfurajul din Icilodi găsin-jl• du-se doar la cîţi va kilometri dc- crescătorie. Totuşi, cu dob în zfl.tl mai mici, s-ar putea uşura . în n lj activitatea financiară a - societâ-J ţii private. Este şi opinia în t r e g prinzătorului Pop loan care are ' planuri îndrăzneţe, dar nu toate !

• realizabile. Din cauza obstacole-, ’ lor amintite mai .sus. - [:

Deci, carne ieftină şi de c ă l i i tate se poate asigura şi prin soci-': etăţile comerciale private. A v a n ­tajos ar fi pentru ei crearea u| nor înlesniri bancare, care sf dea aripi acestor oameni cu inKi ţiativă. Dacă nu, aprovizionarea î cu carne şi produse de carman-H gerie va constitui şi de acum iîn-jj colo o problemă pentru popu-H

. laţie. Ca şi la preţurile .apii; j cale în prezent. | j

S 2 E R E L Y < 2 s a b î !

STRATEGIE POLITICA...ţille din ţările Europei de Vest. Personal, în 15 ani, cu o singură excepţie accidentală, nu am su­ferit vreo discriminare în Germania. Aceasta d in . motivul că m-am adaptat societăţii germane, deci trăicsc ca cei dimprejurul meu şi respcct legile statului fără nici un fel de'excepţie.

De cîtva timp, au loc în toată Germania, zilnic, atacuri Împotriva căminelor cil „azilanţi", soldate cu grav răniţi. In multe, cazuri era vorba de mi­noritatea sinti-roma (ţigani) din România.

In România ei se piîngeau de discriminare! A- cum probabil ei vor înţelege toleranţa românilor ln ceea ce priveşte modul lor (ie viaţă. Situaţia pe care el nu o pot trăi în Germania. In Germania, li­bertatea înseamnă respectarea cu stricteţe a legi­lor, a regulilor scrise şi nescrise.-Nimeni nu poate

• să trăiască asa , cum el crede de cuviinţă. In -G e r­mania, nimeni nu discută despre drepturile m ino­rităţilor (danezi, francezi, polonezi sau alţii). A l!" norităţile sînt integrate ■ total în societatea germa-' nă şi respectă cetăţenia germană,/ Şi numai vm exemplu semnificativ;- acum cîţiva ani la Tele-' viziunea germană, anali?.îndu-se compoziţia socic- tăţ:i-germane, se spunea că de fapt elementnl‘ ,po-‘ loncz ar avea o pondere de. 25 la sută! .- [

Cine nu vorbeşte iimba germană, inliferent c> naţionalitatea lui, nu are'n ici o şansă de supra-' vieţuire.

Minorităţile din România, care astSzi trăiesc ir Europa de Vest., apreciază eu nostalgie raporturi!; dintre oameni pe care le-au trăit în România. Ir schimb opinia publică vestică e, prin sistemul cj informaţional, altfel informată — şi anume- <■- românii isi discriminează minorităţile şi le tise-:pre.se.Frcibarg Ion MUGIOIV

Parlamentul.iii» ţ) |

ţie Juridică idcntică — executa, rea pedepsei, Sn condiţiile legii, fără privare de libertate, cu prestarea muncii (sau la' locul de muncă, cum se «xprimă legiuito­rul), tratarea soartei con trac tu. Iul individual de muncă este di­ferită, după cum pedeapsa se e- xecută în unitatea cu care cel în cauză a avut Un asemenea con­

tract şi, în această situaţie, are loc doar suspendarea unor c'l'ee-

. te ale actului principal de drep­tul muncii, ceea ce înseamnă că, după ce s-a executat pedeapsa,

, cel în cauză revine în situaţia a- vută la data la care a început executarea acestei pedepse, cu toalc drepturile şi obligaţiile lo­cului de muncă. Pe cînd celui condamnat să execute pedeapsa la locul de muncă în altă unita­te i se desface contractul indivi­dual de muncă de către unitate (acesta este sensul termenului „încetează" din textul legii), iar Ia finele pedepsei el va trebui să

. încheie un nou contract indivi­dual de muncă, cu fosta unitat-i j sau cu alta. Şi dacă nu va pute * i să-şi încheie un alt contract ir/ : dividual de muncă, el nu' va bc-| ? neficia nici ele statutul de şomer. ■ încetarea raportului său juric*: de muncâ prin. desfacerea xor-: tractului individual de muncă dir iniţiativa unităţii fâcîndu-se dir culpa sa (condamnarea la execu-W tarea pedepsei). Şi ne întrebărr^V este posibilă o asemenea• diseri_ | minare? Spunem categoric ^NU ş; | de aceea considerăm neconstiU" j ţionale prevederile la care ne_nr j referit din Legea nr. 104/1922. î '

PAG. 5 AneyARULDE-aUJ

SHKK1RETROSPECTIVE FOTBALISTICE

Civ ;

• 4. RAPID. Una din cele mai iubite echipe bucureştene. O e- chipă fără valori deosebite dar foarte omogenă, încăpută pe mîna unui meseriaş de clasă, -l-am numit pe Mircea Rădules­cu, tehnicianul care a reuşit să asambleze vechea maşină uzată a giuleştenilor, redlndu-i vite­za competiţională. Să aruncămo privire asupra datelor statis­tice care în final au aşezat “Rea. lul“ din Giuleşti pe locul patru

, în clasamentul final, loc patru prezent în "capitolele'1: puncte acumulate (38 — 57,35 la sută), victorii (15), înfrîngeri (10), go­luri' primite^ (33), diferenţă go­laveraj (plus 7); urmează locul cinci la egaluri (9), respectiv lo­cul nouă la goluri marcate (40). Cu un atac mai consistent echi­pa ar fi concurat pentru treapta a treia, a clasamentului. Ori­cum acest loc patru înseamnă— după: o lungă pauză — îns­crierea Rapidului în cupele eu­ropene, 'mai precis în Cupa UEFA.-Succes.

• -5. GLORIA. O comportare diametral opusă între tur şi re. tur» 'Cîteva date comparative: 9 victorii în tur,-6 în retur; ega­luri 3-2; înfrîngeri 5.9; goluri marcate 25-20; goluri primite17-19; puncte acumulate. 21-14. Noroc cu acel succes cu 5-1 în ultimă etapă în faţa lui “U“ că- bistriţenii nu mai' pupau Cupa UEFA. Ca locuri ~ ocupate în

datele statistice generale: 5 la puncte' acumulate (35 — 51,47 la sută); 5 la diferenţă golaveraj (plus 4); 6 la goluri marcate (45);6 la goluri primite (41); 5 la victorii (15); 9 la înfrîngeri (14); 14 la egaluri (5). Cu lotul ac­tual, cu semnele de oboseală, nu se întrevăd succese în Cupa UEFA. Dar mai ştii ce aduce vara şi ambiţia lui Jean Pădu. reanu? Că tot e vremea tato­nărilor. .. .

• 6; ELECTROPUTERE. O e- chipă ca multe altele dintre ce­le cuprinse între locurile 3 şi18. O echipă care după fu lm j.. nantul tur de forţă de a parcur. ge în timp record traseul divi­ziilor C-B-Â, plus o participa­re ... dezastruoasă în Cupa UE­FA, a revenit cu picioarele pe pămînt,' adică s-a aliniat grosu­lui plutonului de după Steaua şi Dinamo. O echipă care a trăit din priceperea antrenorului Marian Bondrea, a cărui ampren­tă s-a simţit chiar şi după ce la cîrma tehnică a venic Sorin ' Cîrţu, Semnificative sînt cifrele statistice: locul 15 la goluri marcate (doar 35), deci un atac deficitar, care a trăit prin inci.

„ sivitatea lui Adrian Ilie (pe ca­re a pus ochii Steaua); o apă­rare in schimb bună, locul 3 prin cele 32 de goluri primite, în care veteranul Lung şi-a spus cuvîntul în tur; un loc 8 la vie-' torii obţinute (13), altul 6 la

“remize11 (9), respectiv 5 la in- frîngeri; locul 6 la diferenţă go­laveraj (plus 3), respectiv la puncte acumulate (35 -— 51,471a sută).,; Faţă de campionatul an­terior, o alunecare spre statutul unei echipe obişnuite de campio­nat. Dar dacă toboganul alune­cării continuă?

0 7. SPORTUL STUDEN­ŢESC. O echipă aproape egală ca prestaţie în ce.le două seg. mente ale întrecerii: 18 puncte acumulate în tur, 16 în retur (cu alte cuvinte o uşoară căde­re în retur). O echipă în care procesul de întinerire, început de I. Voica şi continuat in final de campionat de noul antrenor principal I. Andone, începe să dea roade, un jucător de talia lui Stanici, cu încărcătură teh- nico-tactică bună, ajungînd să facă tuşă. O echipă şi cu un dram de norpe (mă gîndesc la cele 4 puncte aduse din depla­sare în tur de la Craiova, Si­biu, Bistriţa şi Galaţi), respectiv la victoria cu 2-1 în retur asu­pra lui “U“ în final de partidă după două grave greşeli ale de­fensivei clujene. Fără aceste 6 puncte, Sportul Studenţesc erao echipă din subsolul clasamen­tului.-Dar cum punctele- sînt puncte, indiferent de noroc sau

; ştiinţă fotbalistică, Sportul Stu­denţesc acumulînd 50 la sută din punctele puse in joc a ate. rizat'în final pe locul 7. Poate că procesul de întinerire va ro­di îri'viitorul campionat.

; s ' ' Victor MOREA (Va urma)

C o m p e t i ţ i e t r a d i ţ i o n a l ă

I j

în ‘ organizarea sindicatului li- ' ber a • SC , “Sortilemn“ SA (fost

CPL) Gherla, stadionul ora­şului a găzduit meciurile .de fotbal din cadrul celei de a X X -a ediţii a tradiţionalei com-

"petiţii inter-secţii, întrecere ce a suscitat mult interes, nu nu­mai în rîndul salariaţilor celei mai mari unităţi economice din localitate, dar şi în . mijlocul amatorilor de sport din întregul oraş, care* au asistat în număr foarte mare la partidele susţi-

GALERIA CU TÎLHARl

Z is LodL.. . . pre numele lui. adevărat —

Far oaş Vasile. Din comuna Chiu­leşti 530.-Pînă mai ieri — hoţ. Se iocup-i cu toici ciupeli, de ici

S l i p ®'W Â

"l*.

* * *

« \ \ 9

* » v *<

M h s m m

rute de cele 8. echipe aflate în competiţie.; v . - . :■ i

După două - săptămîni de fot-x bal de calitate, ediţia, din acest an a .campionatului intern a so. cietăţii gherlene a luat sfîrşit cu victoria secţiei Scaune, care în finală a învins cu scorul de3-2 (0-0) pe cea a colegilor de muncă din cadrul secţiei P la­caj. Locul trei a. revenit un.spre- zecelui -de la PAL, care în p a r ­tida decisivă pentru bronz a ieşit victorioasă cu categoricul

în cazul protagonistului nostru de Chiuieşti), dacă dai în cap sau îi furi, trebuie că miros altfel.

<“ 1 puţin, aşa cred! - Nu?— n. v. —

A lterca ţii cu... g ra tiiVorba cuiva: parcă a înnebunit

lumea! ' . ...Fără . pic de judecată, ca .să

nu mai vorbim de milă creşti­nească, una-două ne insultăm ori, şi mai grav, ne rănim se­menii.- Din multele exemple,- vi-1 prezentăm-pe LINGURAR IOAN (str. Retezat 1, Cluj-Napoca), om aprig la mînie care, pc fondul unor altercaţii cu M.V., a. înce-

-put să-şi .folosească pumnii. A dat cu sete cîrfti, vorba ‘ceia,

scor de 6-2 în faţa celor de la Furnire. învingătorilor le-au fost oferite premii în bani.; Un merit deosebit în ' Organi­zarea şi - buna desfăşurare a

"acestei întreceri fotbalistice de masă revine sindicatului liber

■ de la ŞC "SortiIemn“ SA Gher­la, care a asigurat cadrul propi­ce derulării întregii competi. ţii. Liderul acestui sindicat,, ing Valentin "Mihai', a fost unul din­tre cei mai activi susţinători ai întrecerii în care au fost angre­nate pe gazonul verde muncito­rii societăţii. ; ’ ■

(SZ.Cs,)'.;

Din nou în aţeisţie—INSE.GT1010ELE• Au apărut- "agricultorii1* de weclf.end.' O Insecticidele sub­

venţionate — marfă de export! # Doar trei abilitări în judeţul Cluj • Lipseşte o lege a protecţiei plantelor •

Indiscutabil, ' discuţia purtată, cu domnul ing. Horea GHIBU, inspector şef în cadrul Inspec­

toratului pentru protecţia plan­telor şi carantina fitosanitară Cluj (IPPCF) a fost deosebit de utilă. Ea vine să lămurească probleme legate de buna desfă­şurare a lucrărilor agricole, de folosinţă a insecticidelor, de cadful legal în care aceste insec­ticide sînt manipulate. Am reţi­nut pentru toţi cei interesaţi, ce­le mai importante aspecte, ce­le mai multe vizînd agriculto­rii de week.end (sîmbătă şi du-

■t minică): “Ne-am străduit încă din septembrie 1992 şi ‘ pînă în . prezent să asigurăm pesticidele necesare’ desfăşurării în bune condiţii a lucrărilor agricole. . în special, ierbicidări, stropirile de iarnă la pomii fructiferi şi la viţa de vie, tratamentele, la cul­turile cerealiere. Problema deo­sebită e că industria chimică ro­mânească nu a asigurat în to- - talitate ierbicidele de care are nevoie agricultura -ţării. S-a: a-"., pelat la producători străini, ş i : se . cunosc deja unele rezultate - nefaste, plus preţurile, costurile ridicate de achiziţionare. , Mai grav e că mulţi oameni nu ştiu cum să le folosească, iar rezul­tatele .dezastruoase • în lunile martie şi aprilie 1993,.cînd noi am ieşit cu produsele pe piaţă, românul, puL pe căpătuială cu- orice mijloace, şi-a cumpărat cantităţi industrialej cumpărînd în special DECIS, un produs , foarte căutat, pe care l-am avut , şi la preţuri subvenţionate, 1:030 . de lei, faţă de 16.000 de lei la,, comercianţii străini. Produsul a luat calea străinătăţii fiind vin. dut în Ungaria,. Bulgaria, fosta Iugoslavie.: Nii acesta a fost ', rolul subvenţiilor date de statul român. Statul român nu a dorit să subvenţioneze agricultura al- ■: tor state! Iată de ce am luat hotărîrea şi am sistat livrarea către populaţie . a -.■• cantităţilor mari, solicitînd' acte ‘ şi ,situaţii asupra terenurilor., deţinute : în prezent. Nejustificate "Sint şi a- curaa, cercrile celor ce au 10, 15, 20 de arii şi cumpără două,

trei kilograme! • O altă moda­litate găsită de r.oL a fost înfio- larea produsului respectiv, în fiole de 5 ml • Spuneam că a- gricultura se face mai nou, sîm­bătă şi duminică. Se tratează pămîntul cu Decis, acesta omoa­ră tot ce-i viu în ziua respecti­vă, larvele apar din ouă la*. do­uă, trei zile, efectul este egal cu zero. La vederea gîndacilor, peste o'săptămînă. noul agricul. tor este nemulţumit de produsul nostru. Alţii aplică insecticidul în miezul zilei, cu soarele în ’vîrful cerului, în Rlină zăpuşea­lă. Se ştie, Decisul, Thionex-ul, Thiodan-ul, Pirinex-ul sînt deo. sebit de volatile la marile căl­duri, efectul pierzîncLu-se în cî­teva secunde • Abilitări la ni­velul judeţului sînt doar trei, firmele Brimex şi Sipco, care au abilitare de la Ministerul A-. griculturii, domnul Cira. La ora actuală nu există*o lege a protecţiei plantelor, cum exis. tă în străinătate. Bine ar fi ca activitatea în domeniul, protec­ţiei : plantelor să fie sub con­trolul statului. Aceste pesticide sînt 'otrăvuri puternice, se moa­re de ; ele,*.populaţia; trebuie; fe­rită.. :Este ş i . o problemă de pro­tecţie' a mediului, a consumato­rilor. Mulţi nu ştiu că stropind azi' o salată n u . au voie să ; o consume decît după şapte zile! Cetăţeanul. are pretenţia ca a» tunci cînd < stropeşte, dăunătorii să şi moară. Dar noi nu ne per­mitem să comercializăm insec­ticide din grupa I, deosebit de toxice, cu efect mortal, dar şi cu rezultate foarte bune în te­ren • Avem cantităţi suficien. te. Un ajutor ni-1 poate, oferi •şi Vama Cluj, semnalîndu-ne co­merţul cu insecticide i • Trebuie acordată atenţie şi lucrurilor unde insecticidele sînt ■ păstrate, să nu ajungă pe mîna copiilor, să nu fie păstrate în • sticle cu ' a lte. etichete1'.

Demostene SOFRON

Toţi cei interesaţi pot obţine informaţii la telefoanele 14.41.37 sau'şi. 14-41-87.

UNDE 'SÎNT:1-COMBINELE?

c.e colo. Şi i-a mers. Sigur, cîti-a mers! După care a început povestea cu ulciorul... N-a mai mers. Nici trasă, nici împinsă.

Cum pretenţiile au crescut, cel căruia i se zice Lodi a început sâ folosească violenţa pentru a obţine bunuri de... rapidă fo­losinţă; băuturi, ţigări, bani. La acest ultim capitol arc o pre­ferinţă deosebită. Cică n-au mi­ros. Ne permitem să-l contrazi. cc-m pe cel care are întocmit dosarul de tiltiărie: banii au miros. Şi încă unul aparte. Da. că îi procuri prin muncă cinsti­tă, miros nemaipomenit de bine. Patron sau-slujbaş, te simţi ex­celent cînd cheltui banii agoni­siţi pe această cale. Cînd tîlhă- reşti la drumul mare (sau... mic,'

în Lunca Someşului,' campania; de. vară . din acest an se distinge prin cîteva .caracteristici. în prim til: rînd ■ este de reţinut faptul că, la majori­tatea lanurilor, coacerea este concomitentă, griul şi orzul ajungînd la maturitate în aceeaşi perir oadă. Oricine :iese pe cîmp poate să observe acest lucru. Ca atare, combinele şi celelalte utilaje agri­cole trebuie să funcţioneze ireproşabil? Cîte. 'sînţ gata de stant este cam. greu' de spus, dâr în curţile secţiilor Agromec, ziiele trecute am văzut . multe combine. - ■, Oricum, privindu-şi lanul, omul de la sat se întreabă : îngrijorat, dacă va avea cu ce să recol­teze. Experienţa amară din anii trecuţi, cţnd Su­prafeţe întegi au rămas pradă nepăsării, nu tre­buie să se v m ai. repete. -Recolta; nu este: — . în al doilea rînd —. o problemă numai a agricultorilor - - deşi cea mai mare-parte din suprafaţa cultivată cu păioase- aparţini proprietarilor individuali . — ci a tuturor acelora care-au nevoie de piîne. Oare şi în acest an producţia gata făcută se . va duce pe apa sîmbetei,, ca şi vara trecută? CerccMînd

prin secţiile Agromecului, situaţia nu este roză , nici acuma, încă se repară combinele, unele din.

ele fiind „pe butuci" din cauza lipsei pieselor de schimb. Realitatea din teren ne ; spune: că sînt foarte multe' probleme de rezolvat, Oamenii nu numai că nu au banii necesari să suporte cheltu­ielile percepute de tractorişti, dâr nu au nici posi-

. bilitatea sâ ajungă la toate utilajele.' Anul trecut Unii'gospodari au renunţat lâ recoltatul mecanic

- exact. diţi-aceste motive; Mulţi au-cules spicele manual, ca ,in ....', epoca de piatră. '

; Valea Someşului Mic,-lanurile de 'grîu încă nu s-au copt. Totuşi, pregătirile sînt în toi. Se refjără şi nu prea. Piesele de. schimb sînt . foarte

/ scumpe ;şi greu de procurat. Cu recondiţionările ■ -iarăşi nu prea ţirie.'Greutăţile îi depăşesc pe cei de'!lă secţii, ajutor nu ;prea primesc, aşa că şi ei aşteaptă;f,:,optimişti“ secerişul. Dacă' în Unele lo­curi1 s-a' făcut deja debutul, în majoritatea co­munelor din împrejurimile oraşului Gherla meca­nizatorii mai aşteaptă, Pînă cînd?

, SZKKEtV Csaba

■ ‘k,:> '' '' ''// "î//, zi,''//,,,',‘"t , / ^ ' ’f/4k

difeiendul se pulea rezolva prin negocieri. A ' dat aşa de sălbatic încît, la un moment dat, viaţa lui M.V, se afla în pericol.'

Muşehlulosul agresor se află !n zeghe, aşteptîndu.şi' pedeap­sa, Nu-1 invidiem, sincer!

— R. V. —

A ş a s e m e n ţ i n e s t a r e a d e s ă n ă t a t e a p o p u l a ţ i e i ?' Din. materialul pe 'care Ţrispec- toratul ţie poliţie sanitară şi Me­dicină preventivă din Turda l-a prezentat Consiliului local pen­tru analiza, din lipsă de spaţiu, am decupat doar partea ce se referă la" activitatea desfăşurată de secţia ;de dgienă V mediului.* Deşi s-a făcut o supraveghere

sanitară (permanentă sau nu) asupra aprovizionării cu apă potabilă a populaţiei din mediul urban prin controlul • surselor centrale . de. aprovizionare (uzi­ne de apă), starea ;igienică a. ba. zinelor de înmagazinate, starea, şi etanşeitatea : sistemului de, distribuire-a,apei, deşi au fost, recoltate din reţelele fie dlstri. - buire 438 pro.be ■ plus .8 experti­ze sanitare,:apa potabilă, aţunci cînd există, continuă să fie pur.;.

tătoare de destule impurităţi care afectează sănătatea , consu., matorilor. Dealtfel ;şi; în : njate- , rialul- amintit se arâta că, .dini, totalul . probelor : fectuaţe, 42' n-au corespuns di,n punct de ve­dere chimic şi bacteriologic, Es-, te adevărat că această, stare de ., fapt a fost adusă la cvmoşUn-,/ ţa RATAC-uiui, furnizorul a- pel; Rar tot; adevărat, este că se mai iveşc .duţiuie^ cazuri ţn. care apa potabilă : nuţ este,-de - calita-, te Şi-alunci întrebăfn:, aşa - se: menţine starea de sănăţatej a. populaţiei? - ;■ .■ Şi asupra ! gradului. d e ’ poluare

,a bazinului, aerian al .munici.. piului s-a efectuat o suprave­ghere sanitară; Cu toate aces­tea, în lunile aprilie şi mai a.c.,. valorile lunare exprimate in g/mp/r depăşesc CMA de 3-4 ori.

Asta în ciuda faptului că prin­cipalul poluant (Cimentul) lu­crează doar cu un cuptorPAfir- . maţia este susţinută şi de cele16 probe de pulberi sedimenta- tebile expuse în cele 8 puncte fixe,, 35 probe pulberi prin as. piraţie tn bazinul aerian, apoi de; cele 200 controale efertuale în obiective etc, etc.

Aşadar, se face’ supraveghere -sanitară, se exercită . controale, se. iau probe şl totuşi factorii de mediu, ambiant cortinuă să fie de 3-4 ori mai poluaţi ca înainte. Asta so cheamă în ... „limbajul1* Inspectoratului de poliţie sanitară şi Medicină pre.

' ventivă din Turda activitate e- ficientă pentru menţinerea stă­rii, dc sănătate a populaţiei?

Ion CORDOŞ

ADEVARUL DE CLUJ PAG. 6

S.C. PORCELAIN . / M A N U F A C T U R E R S S .R .L ,

cu sediul 7n Cluj-Napoca,B-dul Muncii nr.25 A , e/igajează

.,,fe INSTALATOR APÂ-GAZ. Relaţii la sediul firmei si la

telefon 1 5 .6 7 .5 7 .(22698) -

SCCA "CONSTRUCTORUL" CLUJ-NAPOCA

StnAvram tancu nr.19:Anunţa CONCURS pe data de 20 iulie a.c.

orele 9 pentru ocuparea postului de:CONTABIL ŞEF ŞANTIER

La şant. i05 Dej - str.urlulul nr.8 CONDIŢII:

• studii superioare economice• vechime m inim^de 5 ani în specialitate.

■ ANGAJEAZA - cu 1/2 normă ELECTRONIST - pentru

întreţinere şi reparaţii radio - recepţie fixe şi mobile.

Informajii: zilnic • ia sediul central al societăţii» telefon 11 .$6 .06 sau 11 .72 .93 Int. 120.

(22404)• • • • • « ■ • « « « • ■ • • « « • • • • ■ • • • '• b a ■ • «• • • • • • «• • I -

SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN CLUJ

Scoate la licitaţie, în da ta de^6 august 1993, orele 10,00: , "

B Spaţiui din str. Padin nr; 20, în suprafaţă de 191 m.p.f pentru asistentă medicală de sto­matologie.

Informaţii: telefon 11-69-14, Serviciul admi­nistrativ. (23069)

S.C. VÂNTCO S.R.L.

Vinde, din stoc, urm âtoarele m ateria le de construcţii:

B Ciment »B Var -■■ Sobe de teracota-

prin magazinul din Piaţa 1 Mai („Clujana"). Orar 8-16. Telefon 15-44-62, după ora 20.

: (340254)

ÎN ATENŢIA AGENTIOR EC O N O M IC I!Rugăm foţi agenţii economici - de stat sau

privaţi - care vin la redacţia ziarului ADEVA­RUL DE CLUJ pentru anunţuri publicitare câ acestea sînt primite numai cu CEC cu limită de sumă sau cu „bani ghiaţă". Nu se mai primesc anunţuri cu conf de virament. De asemenea, prezentatorii de anunţuri publicitare vor speci­fica şi codul fiscal.

VA MULJUM IM !

SOCIETATEA COMERCIALA

„SORTILEMN" S.A. GHERLA

O rg an izează , in ziua de 29 iu lie 1993, ora8,00, la sediul societăţii,

H Licitaţie pentru vînzarea unor utilaje dc prelucrarea tamnutui .ţi alte mijloace fixe

Solicitările de participare la licitaţie se vor face pînâ la data de 28 iulie 1993.

Listele cu utilajele se găsesc la sediul socie­tăţii.

Relaţii sup'imentare Ia telefon 095-24-14-15, 24-17-17, interior 112, 129. (16)

DIRECŢIA REGIONALĂ DRUMURI Şl PODURI CLUJ

str! Karl M a rx nr. 128

O rgan izează concurs în vederea a n g a jă rii: Bl 2 ingineri C.F.D.P. _pţ 2 economişti — cu o vechime minimă de 5

ani - -H I tehnician I - construcţii drumuri, poduri H 1 contabil I - cu o vechime minimă de 5

ani •.E l revizor contabil I - cu o vechime minima

• de 5 ani - .

B 1 desenator tehnic I — cu o vechime mini­ma de 5 ani

13 1 secretar I - cu o vechime ".minimă de 2 ani •

13.1 inginer T.C.M. - pentru ocuparea funcţiei de şef secţie la S.U.T. Cluj

Concursul va avea loc în data de 10 august 1993, la sediul unifăfii, sfr. Karl Marx 128, te­lefon 13-21-54.

Cererile vor fi depuse la sediul unităţii pînâ la data de 5 august 1993. (17)

REGIA AUTONOMA DE GOSPODĂRIE COMUNALA Sl LOCATIVA, CONSTRUCŢII

Şl PRESTAŢII ÎN CONSTRUCŢII DEJ

- str. M . Emineseu nr. 2

Anunţă scoaterea la licitaţie a:B Activităţii de colectat şi transportat gunoi

menaier, curăţat căi publice, în vederea acor­dării în locaţie de gestiune. jn fo rm aţii suplimentare şi docum entaţie p en ­tru licitaţie se pot obţine ia sediu] regiei.

Licitaţia va avea loc în data de 23 iulie a.c., ora 10.00.

Termenul pentru depunerea cererilor şi a ga­ranţiei este 20 iulie a.c., ora 14.00. (13)

, V inde,.enTgros, urm âtoarele produse:

: ■ Ciocolată Maci,-Africana şî AmalB Nesscafe: Caciqwe, Golden Mocca, Ricoffy,

Gran ;B Suc Gogo 1,5 litriB Şampon de păr; Pa, MelindaB NeofixB Săpun Paimolive B Detergent de rufe Wipp B Ţigări indigene B Confecţii import Germania B Aparatură elecfrocasnicâInformaţii suplimentare la sediul societăţii,

sfr/ Traian nr. 65 sau la telefonul 13-67-32, zil­nic înfre orele 9-17, sîmbătă 9-13. (339705)

S.R.LT

Vinde:

B lapte praf vrac în saci de 25 kg, Bayerichc Milchindustrio e G Germania, Exfra Grade

- U % - 2,55 G % - 26 AnT - 16,16Preţ orientativ: 2130 lei kg.Angajează:B Proaspăt absolvent do liceu economic pen­

tru magazin alimentar Informaţii: la magazin, str. loan Meşter nr.

12, parter, sau la telefonul 12-33-55, seara.(22419)

S. C. „ 1IIRISM THWSIIVAM.V

S. A. CIIIJ

C lu j-N ap o ca , Piaţa Unirii nr. 10 .

în ch iriază , prin lic ita ţie , urm âtoarele m ijlo a ­ce fixe:

B Autocamion SR-113 - 5 toneB Ăutoizofermă 10215-F - 7 foneI I Autocamion R-10215 - 8 foneB Autospecială R—S l3 5 - 5 toneB Ăutoizofermă TV-41-FLicitaţia va avea Ioc în data de 22 iulie 1993,

ora 10,00, în str. Constanţa nr. 1-3. 'Dosarul de prezentare se poate obţine, con­

tra cost, de la dl. Herineanu loan, str. Constan­ţa nr. 1-3, înfre orele 9,00 - 12,00, începînd din data de 8 iulie 1993. (22809) .

SOCIETATEA COMERCIALĂ

„REMAf" S. A. CLUJ

str. D ecebal nr. 8

organizează

în d a ta de 14 iulie 1993, orele 10, la sediul unităţii, lic ita ţie pentru efectuarea u rm ătoare lo r lucrări:

B HidroizolaţiiB Zidărie, fencuit şi zugrăvitB Reparat instalaţii apa şi încălzireRelaţii suplimentare la te le fo a n e le -13-03 25

şi 13-40-87. (339706)

SOCIETATE COMERCIALĂ

împleteşte, la comandă:Plasă sîrmă, neagră şi zincată, la cele mai

avantajoase preţuri.Str. O dav Bdncilă nr. 39, Someşeni (lîngă Că­

minul cultural). (340251)

Redacţia ziarului

„ADEVARUL DE CLUJ" stă la dispoziţia societăţilor comerciale, cu ca­pital de sfat sau particular, cu SPAŢII PUBLI­CITARE.

VA AŞTEPTAM!

PAG. 7 «.«jug smi ~,u’i,ij'.jnumn ADEVARUL DE CLUJ

T E L E G R A M E E X T E R N EB MOSCOVA. Ofiţerul rus Ivan Kislov, învinuit în

ianuarie de tentativă de asasinare a preşedintelui Boris Elţîn, urmenză să fie eliberat din lipsă de probe, anunţă Itar-Tass. Hotărîrea de achitare a fost luată de tribuna­lul militar al regiunii Moscova în urma unui proces, , pentru atentat, acte de terorism şi dezertare". Autorită­ţile medicale au exprimat anterior dubii in ce priveşte starea sănătăţii mentale a acestui ofiţer în vîrstă de 33 de ani, care şi-a părăsit unitatea din Siberia pentru â

- veni cu trenul la Moscova, avînd, se pare, intenţia de a-1 asasina pe Boris Elţîn.

B TBJUSl. începînd de astăzi, preşedintele Gruziei, Eduard Şevardnadze, a impus legea marţială pe întregul teritoriu al Abhaziei. Decretul dat publicităţii la Tbilisi de Centrul de presă al parlamentului gruzin afirmă că luptele care se duc în prezent în regiune ar putea duce !a dezintegrarea ţării. Sînt instituite restricţii de circu­laţie pe timpul nopţii. S-au decis, de asemenea, întărirea patrulelor militare şi de poliţie şi interzicerea manifesta­ţiilor, precizează agenţiâ France Presse.

■ ANKARA. 35 de civili, între care şi femei, au fost împuşcaţi luni seară, de către militanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PK K — separatist) în lo-

■r.iJitatea Basbaglar din provincia Erzincan — informează ţărance Presse. ■

Aproximativ 50 de rebeli au făcut o descindere îh sa­tur menţionat, au adunat locuitorii într-o moschee şi au deschis focul asupra lor. De asemenea, teroriştii au in-

. i cendiat mica localitate, ce număra In jur de o sută de , oameni.

In ultimele zece zile si-au pierdut viaţa cel puţin 200: . de persoane — civili, membri al forţelor de ordine şl

jebeli — în cursul incidentelor din.estul şi svtd-estul Anatoîiei, în care a fost implicat PKK.

■ JOHAN.VESBURG. Congresul Naţional African (ANC), se pronunţă împotriva fluxului de emigranţi din estul Europei spre Africă de Sud. In opinia conducerii for­

maţiunii, notează Itar-Tass, prezenţa acestor oameni vi­ne să întărească organizaţiile rasiale de dreapta, ei ocu- pind şi locurile de muncă ce revin de drept populaţiei băştinaşe.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul sud-african de Externe, în-ultimii şapte ani, în,această ţară s-au sta­bilit 4.363 de emigranţi est-europeni. Din aceştia, 2.044 provin din Polonia, 857 — din Iugoslavia, 537 — din Bulgaria, 347 — din Ungaria, 270 din România, 190 din fosta Cehoslovacie, 117 din Rusia, iar unul din Letonia.

■ ZAGREB. Preşedintele Croaţiei, Franio Tudjman, a ameninţat din nou cu folosirea -forţei în vederea solu­ţionării problemelor cu Republica Sîrbă Kraina ş r a afirmat că „eliberarea fiecărei palme de pămint a Croa-

. ţiei se va'încheia curînd". După cum notează agenţia Taniug, această declaraţie belicoasă a fost făcută. de Tudjman în ajunul reluării negocierilor de la Geneva dintre Croaţia şi Kraina *i constituie un răspuns la ape­lul preşedintelui parlamentului din Kraina de a alege între ,.un război total sau o demarcare paşnică cu Re-, publica Sîrbă Kraina11. Agenţia mai precizează că pre­şedintele croat ..chiar pretinde că acum comunitatea in­ternaţională sprijină cererile croate şi va ajuta Croaţia în soluţionarea problemelor ei“ .

■ LONDRA. După ce Statele Unite au anunţat prelun­girea moratoriiilui asupra experienţelor nucleare, repre­zentanţii britanici au început tratativele cu Washingtonul în încercarea de a se găsi o alternativă peniru testele nucleare subterane, pe care Londra Ie efectua la poli­gonul american din Nevada, relatează agenţia Itar-Tass. Marea Britanie nu şi-a asumat obligaţia de a renunţa la experienţele cu arma nucleară şi intenţiona să mai efec­tueze trei asemenea teste în următorii trei ani, dar ho­tărirea preşedintelui Clinton a blocat acest proiect.

Răspunzind la o Interpelare în parlament, ministrul britanic al apărării, Malcoxn Rifkind a respins propune­rea opoziţiei de a saluta măsura luată de SUA, deela-

rind că Marea Britanie a efectuat experienţe mai puţine decît celelalte ţări — o dată pe an. .

■ ATENA. Grecia a reacţionat puternic la acuzaţiile ce i-au fost aduse în privinţa încâleăril embargoului in­ternaţional împotriva Serbiei, de către vicepreşedintele Adunării Parlamentare a CSCE, doamna Ritt 'Bjorre- gaard, luni, la Copenhaga — transmite France-Presse,

„Afirm aţiile doamnei Bjorregaard, care ori este greşit informată, ori proferează mari minciuni, sint ridicole".'a declarat un purtător de cuvînt oficial grec, Vassilis Ma- gginas.

Doamna, Bjorregaard, care a efectuat un turneu în fos­ta Iugoslavie, a acuzat Grecia de „încălcare deschisă" a embargoului internaţional împotriva Serbiei şi a cerut „excluderea sa din CEE, în cazul în "care nu va resjxic- ta cu stricteţe sancţiunile." decretate de ONU.

■ TOKIO. Japonia a anunţat oficial, marţi, că va so­licita un loc de membru permanent în Consiliul de Se­curitate al Naţiunilor Unite, dar nu si-a exprimat exp li­cit dorinţa de a dispune şi de dreptul de veto, de «<re beneficiază in prezent, Statele Unite, Rusia, Franţa, Ma­rea Britanie şi China — transmite Agenţia Reuter

■ BELGRAD. In baza documentului cu privire la aşa- zlseie „aranjamente de tranziţie", musulmanii vor avea acces la riui Sava şi la Marea Adriaticâ — a declant Radovân Karadjici, preşedintele „Republicii Sirbe" din Bosnia, într-un interviu acordat ziarului „Politika", citat de agenţia Taniug.

Răspunzînd la întrebarea dacă sîrbii bosniaci vor avt-a acces îa' Marea Adriaticâ, Karadjici a subliniat că s-a discutat despre această chestiune, dar ia . un acord de­finitiv nu s-a ajuns. El a spus câ sîrbii trebuie să a ’bă acces 3a mare, întrucît este nefiresc — ln baza dreptului internaţional — ca o ţară a cărei frontieră se află Ia numai o milă sau două de coastă să fie Izolată de m »re.

■ Statele Unite cer ca problemă Ierusalimului să nu fie discutată decît fn faza finslâ a negocierilor israeJia- no-palestiniene, potrivit unul document american prezen­tat săptămîna trecută Ia negocierile âintre cele două părţi la Woshington.

Totoâată conducerea palestiniană a confirmat ofldal respingerea, proiectului de declaraţie de principiu pro­pus de Statele Unite în; cursul unei reuniuni lărgit./- a principalilor-negociatori.

P U B L I C I T A T E

• Vînd marmoră şi granit, în . orice cantitate şi dimen­siuni. Telefon 18.34-95, adre­sa: Rosetti nr. 13. (23058)

'• Studenţi greci, căutăm a-- partament 3 camere, mobilat, cu

telefon, In zona Pasteur, Zori­lor. Informaţii la tel 11-56-89;

, 12-31-54. (23051)• Gaut; de închiriat, aparta-

. ment în Zorilor, la ultimul etaj, telefon 17-50.12 sau , 18-52-65, după ora 17. (23054)

• Firmă particulară angajea­ză vînzătoare. Telefon 14-19-70,, după ora 20. (340255)

- • închiriez apartament 2 ca­mere, telefon, garaj, în Zorilor, pe termen lung. Tel. 12-11-21.

• (23059) ' ' ••• Dpuă studente, căutăm apar-

: tament nemobilat, pentru în.: chiriat. Telefon 13.28-28.;■ (23072)' .; « închiriez spaţiu comercial M în Dej,- 140 mp. Tel. 12.43-87;: 12-79.57. (22999) t • Studentă serioasă, caut ur.

«ent gazdă: Preferabil zona cen- trală. Relaţii suplimentare între

'.o re le 9 16,30 la -te l. 11-73-88.. *$3002)-| • Studenţi români caută chi­

rie. Telefon 16-42-33. 2(2605-A)[- • Student, caut locuinţă de j' închiriat.- Telefon 15.42 28.|1 (22667)

• Caut apartament semimobi- laţ cu telefon,- 2-3 camere. Te. lefon 11-94 05 între 917.

- (22723. A)O Studenţi străini, fraţi, cău­

tăm apartament cu telefon. Te­lefon 15-08.11. (22702)

• Tineri căsătoriţi, studenţi, oforim 50 DM pentru garsonie­ră mobilată. Telefon 14.49-94. (22787-A)

• iau ln chirie sau rum păr. locuinţă două camei e, zona cen­trală. Telefon 11-79-40, azi.-

; (22954) -• Dau ln chirie apartament

2 camere, zona Gării, telefon.; Telefon 13-G7-95. (22955.A)

• închiriez sau vind aparta­ment 4 camere, in Mănăştur. Telefon 12.37-40, (22817)

• ®aut pentru închiriat npar. tament 2 camere cil telefon, (se-

j mi) mobilat. Plata ..In lei 25 — "r 30.000 lei (lunfi) posibil antici*.* Pat Telefon 16-42-29. (22805.A )

• Firmă particulară angajea­ză personal pentru serviciu de noapte distribuire lapte domi. , ciliu, cartier Gheorgheni. Te­lefon 14-29-07; 14-75-13. (2280G)

• Caut serviciu — economist aprovizionare. Telefon 12-46-11, (23060)

r ^ g n m » i = »• Schimb apartament 4 ca­

mere Constanţa, similar Cluj, variante. Telefon 14-09-53... ; (23045) ' ' - - •

- Mureşan Teodor, pierdut legitimaţia de serviciu., O declar nulă. (22323)

•, Parohia Ortodoxă Some-' şeni vinde casă 4 camcre, bu­cătărie, baie, cămară, demi­sol, pivniţă, gaze, apă. cana, lizare, cu grădină în supra. faţă de 753 mp, situată în str. Aviator Traian Dîrjan nr. 8, lîngă Bisericuţa Română Ortodoxă. Poate fi văzută zilnic între orele' 19-21. (22834),

;ntv/

• ■ S.C. Sticla Lucsil S.A. Ciuj-Napoca, str. Luncii nr.19, telefon 14-57-16, angajea­ză urgent un sudor catego. ria IV-VI. Informaţii supli­mentare la sediul, societăţii. (340253) '

• Patroana Magazinului de Confecţii “Vio by Sergio" str. Inocenţii! TVticu Klein nr. 23, caută de închiriat un aparta­ment (sau casă) mobilat, cu telefon. Oferte , la telefon14.C1-f.4. (23033)

• Familie serioasă, fără copii, caută dc urgenţă gar. sonicră, cu telefon nCcuplat— rona Gheorgheni, prefera, bil Detunata, termen lung. Plata anticipată — lei sau va­lută. Telefon 13-86-64, orele 9.14: lfi-18. (22597)

• Căutăm echipă pantru zu. grăvit spaţiu comercial, aproxi­mativ 200 mp TeleTon 11-41-51.(23005) ^

• Caut femeie ajutor menaj. Telefon 15.67.15. (22398.A)

• Firmă transport marfă 1,2 tone. Telefon 13-58-90 (22797-A )• • S.C. angajează bucătar,

barman, ospătar, paznic Infor­maţii la telefon 12-49-86 tntre orele 10-14 miercuri, 7 iulie 1993. (22738)

0 Aducem ia cunoştinţă pa această cale, tuturor rudelor ţl cunoştinţelor, ră e trecut !a cclo veşnice hunul nostru tatâ, socru ţl bunic BOBA OUF.ORGUE fn vîrstă de 7fl de ant, pensionar CFR. Inmormîntarea va avea loc azi 7.07.1933, orele 1U9 Io co­muna Sinpaul. Bunule ta vom păstra viu In amintirea .noastră. Ioan fiu. Alina nepoată, Xuţlcn noră. \ .

0 Regretăm trecerea In ne­fiinţă □ tatălui nostru BOBA'

GJIKOIlCillE. Nn ta vom uita ni­ciodată. Copiii Mărloara ţl L i­viu cu ' familia. ' :

e Transmitem sincere condo­leanţe colegei noastre Cuţan Mă rloara >1 familiei la - doci-snl ta­tălui. Colectivul TF.SA. Imprime­rie „Ardealul".

0 Ne despărţim cu durere de dragul nostru frate, unthi ţl cumnal ' ItlJSIt IOAN, pe ■ care nu I vom uita niciodată. Fam. Cblntonn vi - Zichll — Draţov, fam. Leliţa Pe.scnru Ciul. <2:!0d0)

0 A plecat In llnlytea eternă un om de o deosebită nobleţe sufletească, cumnatul. ItHSV IOAN 11 vom păstra amintirea. FamUla llusntlu ( i î ’tOJ <)

ă Cu Im-rlml In ochi *ţl—dure­re In ■milet ne luăm rămas hun de ta drugul nnstru cumnat ţl unchi RUSII , lt»AN. şti'Un. VIo rlca, oism ln >1 lilinu. (M Rl UI

0 Plus «muftiu la H săptămînl de 1a dlsi>t>ri|la dragului nostru BIV.li' (iilF.OUCIIt- (GCOÎMil-X). Comemorarea ate loc Joi H lu ■ lin, ora 18.30, la Catredala Or­todoxă. (22821)

» Sintem alături tic sora Anu- (a ţl nepotul Stelian In momen­tele despărţirii de .-cum naiul nostru , RUSO IOAN.' Familia Dragntsa. (23C03)

0 Întregul colectiv do sala. r la ţl: din STTl, c la j esto alături do domnul Ing. Iştoe Ionel, di­rector producţie. In marea dure­re pricinuită de decesul tatălui său drag. Sincere condoleanţe. (23011)

0 prezentăm sincera condolean- ţe colegei noastre Mihaela d u - băncsm fa moartea fulgerătoa­re a .tatălui său drag. învăţă­toarea şl elevii clasai I B, şcoa- ta nr. 22. (23SJM-A)

0 Cn adincâ darere anunţăm Încetarea din vlafă a Iubitului nostru tată, frate, bunic ţ l so­cru MOLDOVAN VAS11.E, Invă. (âtor pensionar. In Cojocna. tn- mormfntarea va avea Ioc mler* curl 7 Iulie 1933, ora tf, Ao la tocntnta. defunctnlal din Cojoc* na. FamUla îndoliată; (22330

0 Sintem alături de Dorina ţl Mihaela In marea durere pri­cinuită de trecerea tn ^nefiinţă a celnl care a fost so| ţl tată Iu­bitor NELU ClUBAN'CAN. Sin- cero condoleanţe. Familia Soca- clu Mirtea. (2J3H)

0 Pios omagia ţl dureroasă n mituire pentru cel care o fost COKNEI.HJ ia c o b , ofiţer, do ca­valerie, veteran ' de; râ/bol. Sin­cere condoleanţe familiei pâr- man. FamlH» colonel (r) M«; Scur­ta. (22112)

0 rlos omagiu, înaltă preţui­re ţl neultare dragului nostru so», tatâ ţl bunic COIIIUI IOAN. la doi ani de to deces. Familia. (23021)

0 Sintem alături do tratele nostru In momentele grele, tn urma încetării din v!a|ă a ne­potului nustto în m iN p o p te a n : Relu, Elvlra ţl Aurei. (23031) '

0 Anun|ăm Incet.iroa din via tâ In dala de ( Iulie 1991, o fiu­lui noslru IIOItlN POP1EAN, In ur mu imul tragic accident. Pă­rinţii •onn Florlca ţl copiii Mircea ţl Mlrtlu. (2.V131.A)

0 l'ltlm omnglu (ostului co l;)intnr C ltl^AV EIK’.I-N, Comlo- Itviiiţe familiei îndoliate. Aso- cla|la iln locatari — Aleea ('Irl- «a nr. 4.

* ln clipele nesp »s de grele aln de<p.\i(lrll de cumitulul nostru HUŞI) tOAN nr expilmCim ru durere regretul ţl compasiu­nea. (IInd cu tot snlletul nlAturi de familia îndurerată. Familia Pelleu. (233)3 A)

• Astăzi s » Impllneţte un an de etnd ne-a părăslr Iubitul nos­tru soţ ţl tată HOTA VIOREL, lăslnd multă tristeţe In Inimile noastre. Parastasul va 0 oficiat duminică l l iulie, M.înăţltjr. Dragostea ţl recnnovtinta noas­tră 1(1 vor veghea somnul ve ţ­nic. Sojia lullca, lini Ady ţl tllca Ancu(a. (230K!)

a Sintem alături de colega noastră Revnic Susana, In aces­te clipe grele pricinuite de moar­tea - fratelui . drag. C.T.C. Labo­rator „Farmec". (23058)

0 Azi se împlinesc S sâptă. mini de etnd moartea nemiloasă a smuls dintre noi pe cel care a fost POP ALEXANDRII, soţ, tată, socrn ţ l bonic. Tată SAN- DULE, faptele tale bone ţl , iu­bitoare de aproapele tăo nn le vom uita nldodată. La revedefe In veţnldl. So/la Rozalta ţ l co­

pţii cu famUHIe îndoliate., (230(32) •

0 Sincere condoleanţe familiei, la dlsparljla tatălui ţl -bunicului drag IACOB CORNELIU. Asocia­ţia loratart Herculane nr. 6. (23004)

0 t;n ultim omagiu celui care a test colegul ţl prietenul meu Dr. DAJBUKAT MARTIN, fost magistrat. F lorie» Alexandru, fost magistrată. (22S31)

0 A ii se îm plinesc'6 luni de cind pe drumnl *âră întoarcere a plecat dintre noi dragul nos­tru tata ţl : soţ SANDU IF.PURF» Ne rugăm- pentru sufletul tău. Dumnezeu- să te odihnească In pace ţl sâ |l da a linlţtea de­plină. Leil|la. t>mia ţt Daniel.. (23071)

0 Cu mare darere In suflet anunţăm încetarea din viată, du pă o lungă ţl grea tuferin|â, b soumpel noastre mame, soacre, bunici ţi străbunici CIIIFOH MARIA, In vlrslă' de 81 ani, pen­

sionară, fostă muncitoare la Ca­sa copilului. Inmormîntarea va acea Ioc de la capela nouă, c i­mitirul Mănă>tur, lol 8 Iulie 1993. ora 12. Scumpa mea marnă, nu te voi uita niciodată: Fiica Mărloara. (230ti«)

0 Trista ariuoero aminte i » 0 luni de la decesul scumpului sot, Iută ţi bunic CIUCAŞ a ilteom iH K , Şir. pcmcmlul, .Soţia ttivcc», copiii Miicen ţl Doici co (.jinflla, tllvlra ţi nrpr.alcle, (13>I4')>

0 Cu adine» d o m e anonfatn In- cctarea din *l*|fl ■! Inhllnlul nostru «Ct Sl lalfl M AflYAH niCHTAI.AN, maistru constructor, ln vliMâ de (n ani, Tnm:>rmln<«re» vn ave» loc tn clinlttml »i*t> «tr. A*eniiiii>a«», ln iflr.H cli.' lol .ii i-ala, ara 13. Familia Indultată.

M A T R I M O N I A L E

• Pensionar fără obligaţii, do­resc o pensionară fără obligaţii. C.P. 1082. (23009)

Cumpâr garsonieră, apartament sau teren

pentru construcţii. Telefon 14 .7 5 .1 3 ,14 .2 9 .0 7 . (1891)

(• Cumpăr, avantajos G A R S O N I E R A , A P A R T A M E N T ,

C A S Ă sau TEREN. Tei. 11.57.15. (sm y^

r r -— — aîntocmim contracte

vî nza r e -cu m pă ra re A U T O V E H IC U L E B Traducem acte

m Completăm fişe de '■ înmatriculare

sc T.M.COMAUTQ s .r l Str. Miron Costin nr.2. cart. GRUIA (spre hotel

' "Transilvania"), te l1 3 . 9 7 . 2 6 . (21932)

• “CONTENT" Bistriţa vin­de: limuzina FORD SCORPIO2,5 D CL tui'bo.diesel, ABC. 87 fab., 5 v., 16000 DM; au- tocamioiietc FORD şi MER­CEDES, ambele 3,5 to diesel; microbus benzină VW; case de marcaj japoneze OMRON 2410 omologate; hîrtie car. bon autocopiativă pentru ca­so de marcaj electronice . cu1 imprimantă; cazane încălzi­re centrală import est; par­chet fag; arâcct; lacuri, vop. scle; mese.: scaune plastic GRECIA; minimotorete sub 50 cmc import est. Relaţii: tel/fax 0990 — 1-10-00. (F .N )

• Vînd . urgent chioşc din be­ton înăuntru faianţat. Telefon 14:85-96 orele 17-23. (22548.B)

• Vînd B M W ,316 tn stare de funcţionare pentru piese de schimb. Informaţii tel. 12-06-42 după ora 19. (22574-B)

• Vînd Volvo 343 DL pentru piese de schimb. Tel. 11-83-79. - (22628-A)

• Cumpăr apartament, garso­nieră sau contract locuinţă. Te. lefon 14-75-13; 14-29-07, (22647-E)

• Vind apartament 3 camere str. Gîrbău nr. 5, ap 55, Cluj- Napoca,' cartier Mănăştur, vizi­bil după ora 15. (22665-A)■ • Vînd pentru pretenţioşi Mer­cedes’ 300 diesel, 17 030 DM, BMW 324 diesel 8,6, 11000 .DM. Telefon 12-21.28 (22671)

© VSnd două frigidere, capa­citate miră, marcă străină. Te­lefon 18-17-65. (22681) -

• Vînd video player Japonez Akai sigilat. Telefon 12-87-18. (22742-A)

• Vîncl mobilă Belvedere, au- — toturism Moskvici 403 sau pie-• se bloc motor complet Volkswa- ' gen; Audi, portiere,- planetară

■ Renault' 18 GTS. 15-13-55. (22C82) . ;. • Cumpăr avantajos contract

locuinţă sau apartament pro. prietate. Oferte tel. 11-17-42. l222M.II) ‘ .

• Cumpăr urgent Tauredon 20‘ fiole. Vînd alcool dublu rafinat 87. Telefon 11-92-28 orele 17-21. (22684) . ' -■ • Vînd Renault 5 înmatricu­

lat consum 5 1, jerrţi aluminiu, 4 cauciucuri şi 4 jenţi .rezervă. Preţ 1.1.00.000.' Informaţii str. Godeanu 9, bloc BT 1, ap. 6, după ora 16/ (22759.A)

• Vînd casă Gherla, str. L i­viu Rebreanu 57, tel. 24-30-71. (22959)

• Vînd Dacia 0 km. Telefon11-63-29. (22781-C)

Vind Dacia 0 km. Telefon 16.40.95. (22781 -B)

• Vînd maşină Ford Taunus “I," adusă din SUA. A.F. 1990, automată, cu aer condiţionat, • sac de aer. la volan, servo, -co--.

• pilot automat, 3,0.'. .L, consum10,4 L pentru pretenţioşi. Vînd maşină Ibiza Seat, cu motor Por.

- che 1,2 L, consum 6,5 L, A.F.1979. Vînd cameră video Philips.

; Telefon 11-49-94. (22748)• Vînd Dacia neînmatriculată

pentru piese,' stare bună de funcţionare. închiriez, aparta­ment 2 camere în Mănăştur. Te­lefon 15-69-12. (22427)

• Vînd urgent mobilă la preţ convenabil. Telefon 13-68-28.(22409)

• Vîhd vilă în roşu cu parter' plus 2 etfije cu 3 ari teren în centru Baia -Mare.- Telefon 099 — 43-06-16, 6 camere şi dependin. ţo şi apartament 4 camere con- - fort sporit eu garaj sau închi­riez.' (22760) ' •

• Vînd garsonieră central, mo­bilată. Telefon 14-69-53. (22429)

• Vînd boxe 140 w, magne­tofon Tesla, benzi.- Tel. 14-18-91. (22440) , ... ' J .

. • • Vînd 16. tabureţi .bucătărie, noi. Telefon 14.18-91. (22439): • V îrid ' apartament două ca­mere confort I, finisat, în Zo­rilor. Telefon 12-74-92. (22789)• • Vînd 11.000 mp teren cu construcţii lingă şosea, bun pen­tru depozite sau producţie, la 24 km de : Cluj-Napoca precum şl caşă cu 1500 mp, teren fh zo­na Aeroportului Cluj. Telefon11-10-21 orele 12-14 şi 20.22. • (22947-A) V -

'• Vînd gheretă metalică 3x1,80. Telefon 16-90-91. (22956)

• Vînd'acţiuni Ursus. Luni —>i vineri. între orele 14-17, telefon 13-60-47. (22799).' .

; • Vînd garsonieră str. Taz- lău nr. 9.46. Telefon 0994 — 2- 36-94. ' (22997) " • -

• Vînd .pereţi prefabricate i- zdlate 16 bucăţi/ pentru 3 came­re. Preţ informativ 550.000 lei. Urgent. Str. Mehedinţi nr. 58- 60. Telefon, 17-58-15. (22996)

• Vind televizor alb-negru Diamant. 14-28-34. (22958)

• Vînd TV Funai cu teletext şi video player Akai sigilate. Telefon 16-58.12. (22957)/

• Vînd două camere confort cu telefon, numai valută. Te­lefon 14-19-54. (23001)

• Vînd maşină copt Vafe pu­ţin folosită, la 1/2 preţ, oficial. Telefon 16-84-07; 17-41-62.(23006) '

• De vînzare apartament de4 camere etaj X pe Calea Flo­reşti. Informaţii miercuri de la orele 15 telefon 17-09 85.(23008)

• Vîr.d dormitor nou • “ An- gora“ şi bicicletă 21 viteze. Telefon 11-15-76.- (23077)

• Vînd apartament două camere confort. II, cartierul Gheorgheni. Tel. 14-29.07; 14-75.13. (22617)

• Vind Dacia berlină şi break In 0 km şi antifurturi pentru roţi şi uşi. Telefon12.21-28 (22678)..............

• Vînd piese Renault lt. Str. Năsăud nr. 10. bloc I 8, ap. C. (2215l-A ) ;

• Vînd Dacia , berlină 0 km. Telefon 13-56-21. (22537.A) :

■ • Vînd apartament 2 ca­mere, etaj I, în Tîrgu Mureş, pentru pretenţioşi. Telefon 0954 — 4.79-11. (22998)

• Vînd Mercedes Cobra diesel în stare' foarte bună. Telefon 11-06-99. (23012)

• Societate vinde dozatoare de sucuri cu două recipiente, fabricaţie italiană, cu garan­ţie, preţ avantajos. Telefon iG-02.98, după ora 16. (23402)

• Vînd 9 camerc Ia etajulII, din (ostul cămin de nefa. miiişti, vînd Dacia 10.000 km, pentru pretenţioşi. Informa­ţii între orele 10-19, la tele-' ton 18-11-70. (23046)

• Vînd garsonieră, tinisa- tă, mobilată modern. TV prin cablu, perspectivă urgentă de telefon, zona Mărăşti, Dîm. boviţei. Telefon 13.86- 61, o- rele 9-14. 10.18. (22724)

• Vindem pentru pretenţioşi automobile. Mascrati B.tur. bo, noi şi uzate, cu garanţie, piese dc schimb şi servicii prompte de reparaţii şi cău­tăm concesionari cu posibi­litate de vînzare şi vitrine, expozitionale. Tel. 13-86.64, orele 9-14; 16-18. (22827-A)

• Vînd Citroen-----BX, die.sel, culoarc argintie, an fa­bricaţie 1987, geamuri clcc- trice parţial decapotabil, mo. tor perfect, cauciucuri noi şi ofer posibilitate permanentă pentru piese de schimb. Te­lefon 13-86.64, orele 9-14; 16-18. (22827-B)

. « Vînd Mercedes 230 : Coupâ cu 2 uşi,' pentru pretenţioşi. Te­lefon 16il4-98. (23007)

• Vînd Dada 1410 fabricaţie 1989 şi barcă pneumatică. Te­lefon 18-89-16; (23010)

• Vînd Moskvici camionetă fabricaţie 1989< Trabant. Hycomat fabricaţie 1985. Tel. 18-64-83.(23015) -- -

• V înd , apartament 2 camere dependinţe situat în' Mănăş­tur. Relaţii teleîon 13.85.28 între orele 16-21- (23018)

• Vînd sufragerie, dulap, bi­bliotecă, noi, maşină de injectat mase plastice. Tel. 12-84-01. (23019).

• Vînd ieftin video player Akai şi Funai sigilate. Telefon13-29-06 (22801).

• Vînd pervaz fag pentru parchet. Telefon 12-15-50. (23029) '

• Vind Dacia 1310 TX, an fabricaţie 1988, 65.000 km, set motor, nou 20 000 km, preţ in­formativ 1.650 000 -lei. Telefon 14.20.63. (23028)

• Vtnd televizor color Sam­sung, nou. Telefon 16-31-21. (23025)

O Vînd BMW 2002, după RK. Telefon 17-66-22. (23023) '

• Vînd urgent apartament 3 camere I, parter, pivniţă',' posi­bilităţi privatizare. Tg.-Mureş. Telefon 0954 — 4-74-31. (23022)

• Vînd pe valută apartament2 camere, parter înalt, bloc că­rămidă, sobă de teracotă, tele. fon, garaj în centru şi pe lei au­toturism Dacia din 1973, mobi­lă- bucătărie, stare bună, diferi­te mobile. Informaţii la telefon13-54-80; (23021) ; .

• Vînd Dacia 1310 (5,5 ani). Telefon 12-33-01. (22802)

• Vînd apartament cu o came-• ră mobilată, în Iaşi sau schimb

cu similar Cluj sau cu autotu­rism. Telefon 13-03.62. (22815)

• Vîncl R 16 — 500!006 : lei, Mogoşoaia nr. 1, ap. 3, după o - ra -18. (22814) ,

• Vînd ţuică de prune. Te­lefon 11-97-43. (22813 )...• Vînd apartament două ca­

mere Mărăşti.. Telefon 15-96-35, între 8-12. (22808)• • Vînd TV color Elekta,; ja. ponez, sigilat. Telefon 16.91.70. (22807) ' .- -

• Vînd TV color nou, cuptor cu microunde, computer, ■ Pra.'

, vet — 8 S, drujbă. Tel. 16-42-29. (22805)

• ’ Vînd două canapele, foto­liu şi mobilă de bucătărie. Te­lefon 16-75-33. (22803)

• Vînd Volkswagen BUS con­venabil, în stare- de funcţiona-

. re, Orgă profesională, preţ 150.000 lei şi caroserie Opel ' Rekdrd, preţ 50.000, în stare bună. Te­lefon 14.36-89. (22230)

• Vînd apartament 3 camere confort II, Mănăştur. Telefon-16-23-60. (23026)

• Vînd Audi 200 Turbo,, an fabricaţie 1985, vama plătită,0.200 DM., cumpăr talon BMW,5. Telefon 13-41-74, între orele16-20. (23029) 7

• Vînd apartament 2 camere confort I, lingă Big. Telefon ■14-84-88. (23032) .

• Vînd aparat foto profesio, nai, Canon F-l cu accesorii. Te. lefon 16.46-06. (22822)

• Vind avantajos congelator patru sertare, stare perfectă. Telefon 16-46-06. (22822-A ) '

• Vînd Dacia' Berlină, verde metalizat, zero km şi închiriez spaţiu ultra centrai amenajat. Telefon 18-98-80. (22821)

' • Vînd congelator cu 5 serta­re. Telefon 17-18-30, între orele7-18. (22819) . .; • 'Vînd TV color telecomandă, sigilat. Telefon 15-90.79.(23034)

Vînd convertor 1,3 dB şi Instalaţie gaz auto. Tel. 18-76- 04. (23038) ' . ' ,

• - • Vînd motocicletă Simpson cu anvelope de rezervă .şi alte piese de schimb. Tel. 13-60-70. (23040) B '• • Vînd apartament 2 camere— Horea. Informaţii Ia telefon13-18-64. (23042) . '

• Vînd televizor Funai. Tele- . fon 15-95-07. (23041)

• Vînd urgent Fiat 127, sta. ' re excepţională. Tel. 13-67-39; (23049)

• Cumpăr garsonieră. Tele­fon 16-35-75. (23055) " ■

• Vînd pui Schnauzer uriaş (F) cu pedigre, dar cu defect, convenabil. Teiefon 11-93-17. (23052)

•. Vînd pat de o persoană cu saltea şi aspirator Aiax. Tele­fon 17-62-73. (23057)

• Vînd Ford 30.000 km şi Ford pentru piese, ambele Gra. nada. Telefon 14-12-54; 14-11-45, după ora 17. (23061)

• Vînd vană fontă 1,75 m. Telefon 13-15-06. (23068)

• Vînd, foarte convenabil, platformă transport auto, con­gelator, frigider, TV color, com. ■bină muzicală, vană' tablă 1,80 m. Informaţii după ora 16, te- lefon 11-44-65. (23065)

• Vînd VW Jetta diesel, .4 litri/'lOO km, aer condiţionat, a - larmă electronică, , import S U A . înmatriculată, în stare excepţio­nală, pentru pretenţioşi. V iz ib i­lă zilnic.între orele 11-20, în s tr . Bucium 7-9, E 4-5, ap. 2.(23063), • Vî.ntî’ TV color Samsung, telecomandă, sigilat. T e le fon15-66.20. (22829)

•. Vîhd canapea Union II, e x ­tensibilă. Telefon 16-61-71, o re ­le 16-21. (22830)

« Vînd cabană nouă, la B ă i- şoara. Reiaţii la tel. 13-90-09. (23071) . .

© Vînd apartament cu 4 c a - msre, pe' valută. Tel. 15-28-41»(22832)

® Vînd Dacia 1300 (1982),' s ta ­re bună. Tel. 0968 — 1-16-63.(22833)

• Vînd Mercedes Bus 207 D . Telefon 17-25-24. (23075)

• Vînd 15.000 mp teren la 15 km de Cluj, pe şoseaua Euro­peană 60, amplasat de el 2 ca ­se, şură, grajdj plus alte a n ex e . Multiple : posibilităţi de p riva ti­zare. Vad şi poziţie ireproşabi­lă. Telefon 14.88-83, orele 16-21- (23076)

• Vînd Dacia 1100, în s ta re de funcţionare. Tel. 12-07-60. (23080) . . . . . '

• Vînd acţiuni URSŞUS. T e ­lefon 18-43-35. (22777-A) '

• Vînd electromotor - F o rd Granada, Taunus şi faruri T a l - bot' Horizon.. Telefon 12-91-55, după ora 20." (22835) - .■ • Vîrid congelator eu1 4 serta­re' Arctic.. Telefon 14.39-35. ~ (23086) .

• Vînd . maşină de făcut în ­gheţată. Telefon 18-33-68; 18^32— 97. (23085)'

• Vînd frigider nou. In form a­ţii la telefon 17-85-09. (23084)' • Vînd sau schimb 3 cam e­

re confort I, Zorilor, variante. Telefon 12-19.11; 17-40-10.(23083) • ; '

• Cumpăr avantajos ■ garsonie­ră sau-2 camere. Tel. 14-19-70, seara. (23081-A)

• Schimb apartament 3 ca ­mere confort I mărit, proprie­tate personală. Solicit o garso—'■ nierâ: confort I mărit sau una. cameră de IL L cu bucătărie ş i baie, la înţelegere. Izlazului a r .1, bloc OM, sc. I, ap. 1. (23020)

.. o Schimb din casă fam ilia lă apartament 3 camere, dependin­ţe, garaj cu baie, apartament 3 camere (eventual spaţiu comer­cial) în bloc, garsonieră, con fo rt mărit bloc. Cer casă 4-5-6 ca ­mere. Telefon 15-67.15. (22398)

• Schimb garsonieră con fortI, etaj I, proprietate Bucureşti cu similar Cluj. Telefon 15-16- 73 Cluj. (22716) \

• Schimb apartament 2 ca ­mere Sibiu cu similar sau v a ­riante Cluj. Telefon 14-16-26 o _ rele 8-14. (22759)

• Schimb 2 camere , confort- >1 cu 2 camere confort II C a lea Floreşti., Tăşnad 18 bloc. P 11, sc. 1, ap. 1. (22420-A)

f P i e r d e r . .

• Pipoţchi Adrian pierdut f i „ ; lă CF.C limită de . sumă nr.A 7 605673. O declar nulă. „(23016) s

• Aron loan pierdut autoriza­ţia nr. 362/7 mai 1990 P.F. O declar nulă. (23017) •

• Nagy Erszebet pierdut l e - . ; giaimaţie de serviciu O declar nulă. (22443) ‘

Aurorirata prin S.C. nr.128/1991, judecătoria Ciuj-Napoca,

înmatriculată Ia Oficiul Registrului Comeritiyl Judeţului Cluj, sub nr. J/12/303/1991 din 22.03.1991

COLEGIUL DE REDACŢIE:IU5CALIAN (redactor şef); DAN

REBREANU (redactor şef adjunct): VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar general de redacjle); NiCOLAE IPETCU; MARIA SÎNGEORZAN: RADU VIDA. * . '

REDACŢIA: ciuj-Napoca, str. Napoca nr. 16/ te le fo a n e : 11.»0.32 (redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redacţie);

11.74.18 şl 11.74.90 (redactori); 11.73.07 (administraţia şi contabilitatea ziarului): Telex: 31444. Fax: 11.28,20. Mica publlcitato'

se orlmeşîo zilnic între orele 9-16 , sîr. Napoca nr.16 (îa! parter). Sînibăta şl duminica închis. Informaţii, reclame f

ş! publicitate Ia telefon 11.73.04. Corectura: 14,78.22

rizrrjjj, n i nnimM'MatmL. uwrtiw