BULETINMETEOROLOGIC

pag. a 2-a

TEMENELE DE MULŢUMIRE în ziarul de m îine , în exclusiv ita te: LUI ALĂH (IX)

pag. a 5-a INTERVIU CU EPISCOPUL tÂSZLO TOKES

ziarindependent

ANUL V NR. 827VINERI

5 M ARTIE 19938 PAGINI 20 LEI

P A R A N O I A S IN D IC A L Ă Şl N O U A G A F Ă P O P U L IS T ĂA PR EŞED IN TELU I IL IESCU

Asistăm cu îndurerare, de trei ani încoace, la deteriorarea pro­ducţiei industriale, agricole, ex­tractive, ştiinţifice şi culturale şi la scăderea nivelului de trai a unui mare număr de oameni. Faptele sînt fapte şi nu le putem nega. Dar nici nu le putem adop­ta ca adevăruri în bloc. Dincolo de categoria bişniţarilor, escroci­lor, hoţilor — d e la cei mici la cei de nivel ministerial — , anu­mite categorii de oameni au reu­şit, totuşi, sâ realizeze cîte ceva. Bune sau rele, vrem urile acestea au dat ocazia multor oameni săsşi cumpere foarte ieftin apar­tamentele de bloc în care stăteau cu chirie. Numărul autom obile­lor, televizoarelor color, aparate­lor video, frigiderelor şi conge­latoarelor, aspiratoarelor şi ma­şinilor de spălat, radiocasetofoa- nelor şi al altor aparate şi seu- . le-vîndute in această perioadă a crescut spectaculos. Oamenii au acces la televiziunea europeană prin antene parabolice sau prin cablu. S-au prăpădit sume imen­

se de bani- pe produse altădată de- lux, pe gadget-uri, pe ţigări şi băuturi străine, pe cîrpe şi sclipiciurî. S-au făcut investiţii individuale în scopuri producti­ve — că de buticuri şi cîrciumi nu mai vorbesc.

Cînd e r vorba - despre nivelul de trai — la asemenea lucruri oamenii preferă să riu se refere, ci să vorbească despre preţul pîi- nii, laptelui, cărnii, uleiului, un­tului. Şi e firesc să fie aşa. Dar şi mai firesc ar fi să se refere şi la cele de mai sus. Nu sînt susţinătorul guvernelor Roman şi Stolojan, dar cred câ despre ori­ce trebuie să vorbim cu onesti­tate. Şi mai trebuie să vorbim cu onestitate că s-a produs din ce în ce , mai puţin, că se lucrea­ză din ce în ce mai puţin — că produsul, intern brut a înregis­trat o cădere catastrofală chiar faţă de cel mai slab an e-

IIiu CALIA.V

<£unflnoar* ia pa» a V a)

A PELŢinînd seama de căderile de

zăpadă din ultimele ore, Primă­ria municipiului Cluj-Napoca solicită tuturor cetăţenilor, in­stituţiilor şi agenţilor econo­mici de pe raza municipiului Cluj-Napoca să participe la cu­răţirea zăpezii, conform dispo- . ziţiunilor Legii nr. 10/1992.

Datorită nerespectării preve­

derilor prezentei legi, vă facem cunoscut că din data de 1 ia­nuarie 1993 şi pînă în prezent, am fost obligaţi sâ Încheiem 955 procese-verbale de constata­re a contravenţiei, în sumă to­tală de. 3:700.000 lei.

, PRIM AR,Gheorghe FUNAR

P R O G R A M U L D E G U V E R N A R E

O P T I M I S M P R U D E N TIeri, în Parlamentul României

d-l prim-ministru Nicolae Văcă­roiu a prezentat ■ obiectivele şi direcţiile de acţiune pe care şi le propune executivul în urmă­torii ani, în cadrul „Strategici de reformă cconomico-socinlă a pro­gramului dc guvernare". Un do­cument coerent, bine structurat, care vizează aspectele fundamen­tale ale activităţilor econom ico- finânciare. cu reflectare în sfera socialului. Nu există ̂ capitol ori subcapitol din care să nu rezul­te consecinţele pozitive şi nega­tive. pe termen scurt, mediu şi lung ale măsurilor econom ico-fi- nanciare preconizate asuprâ di­verselor componente de ordin so­cial, ale impactului asupra nive­lului de viaţă a oamenilor, ale relaţiilor sociale în. ansamblul lor, ale „stării naţiunii" privită ca o rezultantă finala a tot ceea ce se întreprinde. Ş i'• este firesc, deoarece orice acţiune în sfera economicului urmăreşte, pe lîn­gă rezultate precis cuantificabile .de profitabilitate, şi scopuri, să ie spunem mai nobile, care de­termină viaţa de fiecare ;zi ;ja oa­menilor, relaţiile dintre ei, din­tre oameni şi societate etc.

Din program se disting clar măsurile preconizate într-o pri­mă etapă, cu efecte pe termen scurt, deci a n u m ite rezolvări în următoarele cîteva luni, precum şi strategia pentru viitorii ani, unele cu finalitate dincolo; de a- nul 2000. Nici nu se putea alt­fel!

A G R 0 E X P O '9 3Ieri, s-a inaugurat în Pavilio­

nul expoziţional de pe strada Aurel Vlaicu Agroexpo -93 din Cluj Napoca, organizată de So­cietatea comercială „EXPO - TRANS1LVANIA", în colaborare cu CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE Cluj.

La deschiderea expoziţiei au luat parte domnii Grigore Zanc, prefectul judeţului Cluj, Victor Romulus Constantinescu, preşe­dintele Consiliului judeţean, Gheorghe Funar, primarul muni­cipiului Cluj-Napoca, numeroşi producători de maşini unelte şi echipament agricol, produse ale industriei chimice folosite in a- gricultură, material săditor, me­dicamente de uz veterinar, co­mercianţi şi beneficiari.

La reuşita acestui tîrg îşi aduc aportul peste 50 de firm e din 10 judeţe — şi 9 firme mixte. Tîr­gul va fi deschis pînă marţi, 9 martie, orele 13.

Anul 1993 este extrem de greu, atît pentru guvern cît şi pentru popor. Şi o ; parte şi cealaltă se vor confrunta cu multe necunos­cute. Deşi executivul ne dă spe­ranţe care sînt fundamentate pe măsuri foarte exacte, manifestă totuşi un optimism prudent, Sn-

; deosebi pentru 1993. Nu pun la îndolială profesionalismul celor ce au coordonat conceperea „Stra­tegiei de reformă", cu atît -m ai mult a executivului. Dar viaţa este extrem de com plexă şi con­tradictorie In situaţia în care ne aflăm, de schimbare în întregi­me- a unui sistem economico-.so- cial şi de construire a altuia,

Ion GOIA{Continuare în pag a V-a)

Ecouri la o primă înfăţişare

A P Ă R A R E A : N i ' M U Z Ă . . .; Sper, dragi cititori, să nu vă

plictisim prea mult cu prima în­făţişare în procesul domnului Mu­gurel D. Lupu. Prea multe sînt însă solicitările din partea unor concetăţeni, mai.., curioşi, să le zicem. în acest context, se cu­vin două precizări: In primul rînd, nu vă aşteptaţi să divulg numele celui care, se pare, , în­cearcă cu tot dinadinsul să-l dis­crediteze pc domnul Lupu. Sim­plu — n-am dovezi, şi nici incul­patul nu ard. Şi, pe urmă, nu am nici un chef să mă substitui justiţiei. Ceea ce înseamnă că nu am nici un drept să dau nici un fel de soluţie, nici pro, nici contra. Da!

Iar acum, să trecem la ale noastre!

Radu VIDA

(Continuate in pag e V a )

T E L »• în raportul privind activii

tatea guvernului de ia învesti­tură şi pînă în prezent, prezen­tat Sn plenul Parlamentului; primul ministru, dl. Nicolae Văcăroiu, a făcut, la început, o succintă prezentare a stării de­plorabile a economiei în mo­mentul preluării mandatului. Domnia sa a abordat, apoi, mă. şurile luate- pe termen scurt, pentru asigurarea aprovizionă­rii populaţiei, dar şi pentru a- tenuarea dezechilibrelor econo­miei. în acest ultim domeniu, o atenţie deosebită : a fost acor. dată stimulării exporturilor, descurajării unor importuri şi protejării producţiei interne.

Măsuri ferme au fost adopta- te si pentru deblocarea finan­ciară, acţiune care este înceti­nită de indisciplină financiară. Se urmăreşte identificarea so­cietăţilor comerciale ce urmea. zâ să fie privatizate cu priori­tate. Au fost deja privatizate 15 societăţi comerciale, s-au vîn . dut numeroase active, au fost întreprinse alt,? acţiuni pe calea privatizării.

• Dl. Nicolae Văcăroiu a tre­cut în revistă situaţia din agri­cultură, iniţiativele guvernului consacrate revigorării acestei ramuri. Cu toate măsurile luate, nu s-a reuşit însă stoparea de­clinului econom ic şl financiar, primul ministru pronosticînd, în consecinţă, o continuare a creş­terii preţurilor.

Vorbitorul a prezentat, apoi, măsurile de protecţie socială a- doptate, inclusiv pe; calea in d e ­xărilor.

Un alt capitol al raportului a fest consacrat demersurilor în* treprinse de România , pe plan internaţional. Primul ministru a abordat, d e asemenea, problema privind fenomenul infracţional în domeniul econom ic şi cel al corupţiei inclusiv rezultatele ob­ţinute de organele . abilitate cu aplicarea legii pe acest plan.

Pentru perfecţionarea cadru­lui legislativ, au fost depuse la parlament circa 7 proiecte d e legi, dintre care unele de im . portanţă deosebită pentru în­făptuirea reformei.

• După ce a încheiat prezen* tarea sintezei strategiei de gu­vernare, dl.. Nicolae Văcăroiu a menţionat că acesteia îi sînt a- taşâte serie de anexe de deta­liu. în încheiere, primul minis­tru a afirmat' că guvernul esttî conştient de marea răspundere care îi revine în aplicarea stra­tegiei de reformă eeonomico-so. cială şi a subliniat că o conti­nuare în ritm susţinut a refor­mei constituie un obiectiv de interes suprem naţional.

(ROIVIPRICS)

S.C. N U H A S.R.L.Cluj-Napoca, Str. Parfs, nr.52,

n tel./fax.,13.63.81, vinde EN-GROS: . PORTOCALE EGIPT cu coaja subţire, 150 lei/kg!

B JIGĂRI KARELIA 224 lei/pachet 8la NESS CLUB 200 gr. 1450 lel/cutle " CAFEA BOABE, prăjită, 1500 lei/kg.

A d a o s c o m e r c i a l 0%.

Str. G.Bariţiu nr.4 (în incinta CASEI DE

MODĂ, !a parter)1 OBAR: 10.30 -"19-30 ’M ' SIMBATA şl DUMINICA ÎNCHIS / \

xacaugnamT r,

Mari «REDUCERI DE PREŢURI, 30 %, cu ocazia zilei de 8 MARTIE^1 ° c a r t , e r > max,m's * l , ° r e a l> t o a t ă !

ra COSMETICE - REVLON,CUTEX, CHARLES OF THE RITZ a BIJUTERII. Toate produsele sînt expresia ultimei mode franceze.

ATENŢIUNE ICumpărătorilor ii se oferă o plăcută surpriză, constînd intr-un cadou GRATUIT î (7145-6)

ADEVARUL DE CLUJ PAGINA 2

ŞTIRI • INFORMAŢII o ŞTIRI o INFORMAŢIISOCIETATEA CULTURALA

„SILVAN IA REDIVIVA"Anunţă reuniunea de vineri,

19 martie, orele 17, la Clubul Casei universitarilor, avînd ur­mătoarea tematică: editarea bu letinului informativ SILVANIA REDIVIVA; deschiderea lucră rilor de restaurare a monumen­tului istoric „Şcoala confesiona­lă ortodoxă — 1821“ (Bălan): măsuri de protecţie a rezervaţiei naturale „Poiana Narciselor" (Baicn). actualmente ameninţată de pluguri; organizarea unui curs de limba engleză pentru membri cotizanţi şi cu gratuitate pentru studenţii sălăjeni. Coti­zaţii, donaţii şi subvenţii pot f> depuse în următoarele conturi: BANC POST: 40.10.12.13.0000. 119.019; DACIA FELIX: 40.72.99. 61.78.708; AGROBANK: 45.96.86.18.

Aurelia PETRULE

ARM ATA E CU NOI (FEMEILE)Cercul Militar din Cluj-Napoca

n pregătit, în zilele babei, mani­festări artistice ale căror bene­ficiare sînt în exclusivitate fe­meile. In 4 martie, la Sala ar­m elor a fost deschisă o expoziţie de ■ design vestimentar (tricotaje)

..: .. \ pent^ % e p f ln r o t o r i| S f .

_ _

Vo asteptamTa Filiala noastră din:CL&JJ

«tr. FRANCISC DAVID, nr. 7

.S .72.05

CASO 0€ SCHIMB

^ A C i m p a c tDAVID FRANCISC, nr. 7

✓ o fe ră clien ţilor săiprime de 2 0 % “ * ta

«umporar* ✓ percepe comisioane

v în zoraPROGRAM: 9.00-16.30 simbata 10.00 -13.00

BULETINUL METEOAzi vremea va fi rece, cu ce­

rul mai mult acoperit. Local va ninge slab. Vîntul va sufla în general slab, din sectorul nord- estic, cu intensificări Ia munte. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între —8 la —4 grade, iar cele maxime între — 1 la + 2 grade. Ieri la ora 12 la Cluj-Na­poca erau —3 grade, iar presiu­nea era dc 725 mm Hg, în scă­dere. loan Giurgiu meteorolog de serviciu.

Pentru t-chipa noastră dc suf­let „U “ , reprezentanta Clujului pe prima scenă fotbalistică a ţării, ca şi pentru Clujana (divi­zia B, pe un loc ingrat, din pre­ajma zonei retrogadurii), ziua rin miercuri a constituit, într-un fel, ultimul test înaintea returu­lui. La ora destinată . . . matine- clor cinematografice, ambele combatante s-au întîlnit intr-un jo c de verificare o pregătirilor ultimul înaintea startului returu­lui. Gazdă a disputei a fost Sta­dionul „C lujana“. Terenul — ţi lrighotnt desfundat, datorita intemperiilor din ultima vreme datorate iernii întirzinte — a pur. probleme deosebite ambelor fombatante, In mod firesc, su%

care va fi menţinută pînă în 8 Martie. Tot ieri, 4 martie, a mai avut loc Ia sala de spectacole c manifestare cu titlul „M ugur de primăvară"; urmat de o paradă a modei. Doamna Nazarka Mol­dovan nc-a relatat şi despre o expoziţie de maximafilie a doam­nelor Ileana Marta Mureşan, Ana Surdu, Karina Mircean şi Eli- sabeta Perlik. In ziua de 8 mar­tie este programat un spectacol susţinut de copii.

M. S.

PARTIDUL ALIANŢEI CIVICE, FILIALA JUDEŢEANĂ CLUJ

doreşte să promoveze concret şi eficient, prin acţiuni politice, procesul de privatizare, interese­le investitorilor români şi stră­ini, orice activitate economică bazată pe libera iniţiativă şi des­tinată progresului rapid al Ro­mâniei spre economia de piaţă, spre bunăstare.

In acest sens, PAC Cluj caută sprijinul material al tuturor fac­torilor (agenţilor) econom ici care înţeleg cine le poate reprezenta real scopurile şi interesele. Vă rugăm sâ ne contactaţi la sediul partidului, str. Iaşilor, nr. 14, et.II, începînd cu data de, 8 mar­tie 1993. între orele 15— 17. COMITETUL JUDEŢEAN CLUJ

A L PARTIDULUI ALIANŢEI CIVICE

NU TOT CE E BANCNOTA ARE ŞI VALOARE

. . . sau: Cino nu dcschidc ochii—In data de 26 februarie poli­

ţia municipiului Cluj a reţinut în piaţa FLORA, pe cetăţeanul polonez M ATZIELA ANDREI, care avea asupra sa 3.000 banc­note de 200 mărci, pe care în­cerca să le plaseze pe piaţa Clu­jului. La aceeaşi dată, a fost a- restată şi MIHAELA CIOLTAN, concubina polonezului, asupra căreia s-au găsit alte 9.000 banc­note de 200 mărci. Din primele cercetări rezultă că este vorba de o filieră germană, care pînă în prezent a introdus în ţară su-

STUDIOUL DERADIOTELEVIZIUNE CLUJ

PROGRAMUL RADIOLUNI, 8 martie:

6,00—8,00 Bună dimineaţa: A ctu ­alităţi, muzică, publicitate; 10,00 Infoquick; 10,05 Realitatea eco­nomică: Exigenţele pieţei externe în atenţia producătorilor de ar­ticole diri sticlă şi ceram ică;10,25 Eu doinesc, codrul răsună: Cântece, şi doine populare rom â­neşti; 10,55 însemnarea săptămî- nîi; 11,00 Radioericiclopedia: Is­toria lumii la Barttyaneu — A l- ba-Iulia; 11,30 G lobul muzical; Muzică din film ul „M isiunea" (II); 12,00 Revista revistelor: 12,15 Muzica secolului nostru: Com po­zitorul Iaunis Xenakis; 16,00 Me­ridiane şi paralele în lumea de azi: Lumea pe scurt, evenimente curente şi implicaţii; 16.30 M ira­colul sunetelor: Compozitorul francez Henry Skoff Purgue;17,00 Radio fax : Actualităţi şi muzică; 20,00 Du-te dorule de­parte: Muzică populară la cere­re; 20,30 Cutia cu cântece şi gra­iuri: „Capra cu trei iezi" şi „Pun­guţa cu doi bani“ de Ion Crean­gă;

te de mii de bancnote false de mărci. Cercetările continuă. Atra­gem atenţia amatorilor de valută pe la colţuri pe ce-şi dau banii!

La un control efectuat de or­ganele Poliţiei judeţene, la P.C. Feleacu, a fost depistat cetăţea­nul Gheorghe TAFTA din Bucu­reşti, de profesie inginer. Ingi­nerul nu avea în valiză proiecte sau calcule, c i . . . 8 milioane lei în bancnote de 5.000. Şi iată şi surpriza. Toţi banii erau falşii Un fals aproape perfect, realizat pe un sofisticat calculator CA­NON. Le lipsea doar firul me­talic din capătul bancnotei. Banii erau destinaţi să invadeze piaţa Clujului. Ce s-ar mai fi procop­sit unii patroni de magazine...

In urma cercetărilor efectuate, a reieşit că inginerul escroc a mai plasat asemenea bancnote în alte 7 judeţe. Aviz mînuitorilor de banii Cine nu deschide oc­hii, deschide punga. Pină una- alta, domnul „inginer" va face un stagiu d e . . . recalificare.

Nicolae PETCU

VA FI DESFIINŢATĂ CREŞA?

Părinţii copiilor de la creşa Mănăştur I (strada Grigore A - lexandrescu nr. 62) au fost aver­tizaţi că urmează ca această cre- şă să fie desfiinţată, în locul ei fiind programat un dispensar. Doamna Mihaela Maier, delegata

părinţilor nemulţumiţi, ne-a de­clarat că respectiva creşă este singura din cartierul Mănăştur, care are zilnic cîte 60 de copii prezenţi. Alte creşe din cartier au o prezenţă mai slabă, de 10 —15 copii. In ipoteza desfiinţării creşei, 60 de copii între 10 luni şi patru ani vor trebui trans­portaţi dimineaţa, la ora 6, cîte 1—2 km pe jos. Părinţii doresc găsirea unei soluţii cu menţine­rea localului actual pentru creşa Mănăştur 1. Au declarat şi sem­nat actul de protest 53 de pă­rinţi. A fast cerut şi ajutorul Primăriei Cluj-Napoca în rezol­varea situaţiei.

PARASTASMarţi 9 martie a.c., orele 12,00,

în p-ţa Unirii se va oficia un parastas în memoria celor morţi în închisorile şi lagărele comu­niste.

ASOCIAŢIA FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI

DIN ROMANIA, judeţul Cluj

FARMACII DE SERVICIU Sîmbătă 6 martie — FARM A­

CIA nr. 3 „HIGEEA AESCU- LAP“, P-ţa M. Viteazul nr. 36, tel. 13-03-64, orar 8—20; FAR­MACIA nr. 31, Cartier Mărăşti Bl. R 3, tel. 11-71-83, orar 8— 13; FARM ACIA nr. 32, Cartier Mă­năştur I, Complex Flora, teL 16-18-88, orar 8— 13.

Duminică 7 martie — FAR­M ACIA nr. 3 „HIGEEA AES- CULAP", P-ţa M. Viteazul nr. 36, tel. 13-03-64, orar 8—20.

G ARDA DE NOAPTE în n- ceastă săptămînă: FARM ACIA nr. 3 „HIGEEA AESCULAP", P-ţa M. Viteazul nr. 36, tel. 13- 03-64, orar 20—8.

la filarmonică astă seară:

ŞTEFAN HORVATHIn intervenţia de ieri, „Par­

curs muzical franco-nipon", scri­am despre programul de muzică franceză Saint-Saens, Francaix şi Berlioz, despre invitaţii serii, di­rijorul nipon Sachio Fujioka şi clarinetistul francez Nicolas Stimbre.

Un alt Invitat al Filarmonicii care va interpreta Introducere şi Rondo capriccioso pentru vioa­ră şi orchestră de Saint-Saens, este elevul Ştefan HORVATH, pentru prima dată concertând într-o asemenea plăcută com pa­nie.

Ştefan Horvath este elev în clasa a X II-a vioară, Liceul de muzică Cluj-Napoca, clasa pro­fesor Adrian Cfirdan. A obţinut în fiecare an premiul I la Con­cursul naţional al liceelor de artă. Deasemenea, în clasa a X - a fiind, a obţinut premiul special A.J.M.R. (Asociaţia „Jeunesses Musicales România) iar un an mai tîrziu, premiul special UNI- CEF. In decurs de un an a avut parte de trei deplasări în Fran­ţa, obţinînd binemeritate apre­cieri la Lyon, Die şi Marno la Val£e, la care se adaugă şi a» pariţii şi înregistrări la televiziu­ne şi Radio Cluj.

Talent, muncă, seriozitate. Şte­fan HORVATH o aliniază tine­relor valori muzicale, fiind _ un nume ce se ridică încet şi sigur. Şi nu putem emite în finalul rîndurilor de faţă rolul Şcolii muzicale clujene ce-şi dovedeşte, cu fiecare nume lansat, calitatea»

Demostene ŞOFRON

T e le s p e c ta to rVINERI, 5 MARTIE. 7,00 TVM. Telematinal;

10.00 T V R Iaşi; 11,00 TVR Cluj; 12,00 Film serial: „Din voia Domnului" ep. 8, reluare; 13,00 Desco­perirea planetei; 13,30 Desene animate; 14,00 Actu­alităţi; 14,15 Ora de muzică; 15,00 Preuniversitaria;15,25 Teleşcoala (engleza americană); 15,50 Trage­rea Loto; 16,00 S.O.S. Natura!; 16,30 Arte vizuale;17.00 Actualităţi; 17,05 Gong!; 17,35 Pro Patria;18,35 Cine nu ştie ce-i doru. Cîntece populare de dragoste; 19,00 Cultura în lume; 19,30 Desene ani­mate; 20,00 Actualităţi; 20,35 Sport; 20,45 Film se­rial: „Destinul familiei Howard" (ep. 58); 21,45 Meridianele dansului; 22,15 Azi în prim-plan; 23,30 Actualităţi; 23,15 Magazin cinematografic; 0,15 în - tîlnirea de la miezul nopţii. SÎMBATA, 6 M AR­TIE. 9,00 Bună dimineaţa! 10,00 Ba da, ba nu!; 1030 Film serial pentru copii: „Aventurile lui Black Beauty" (ep. 8); 11,20 T ra d iţ ii... din Estul şi Sudul Europei; 11,45 Handbal feminin: România —' Elveţia, în preliminariile Campionatului Euro­pean (repriza a Il-a), transmisiune directă de la Piteşti; 12,20 Alfa şi Omega; 13,00 Ora de mu­zică; 14,00 Ora 25 — Tranzit TV. Diri sumar: Ştiri; Desene animate (14,10); Don Coyote şi Sancho Panda; Atlas; Al doilea război mondial. Docu­mentar; Rugby (16,40): Anglia — Scoţia, în Turne­ul celor 5 naţiuni. Transmisiune directă de la Londra; Film serial (18,15): „Povestiri cu final ne­aşteptat* (Anglia, 1986); Reportaje: Mapamond; Teleenciclopedia (19,15); Actualităţi (20,00); Tableta de seară de Paul Everac (20,35); Politica ln top. Film artistic (21,00); Concursul emisiunii. Film serial (23,00): „Ellis Island*'; Ştiri. Topul muzical european al săptămînii. DUMINICA, 7 MARTIE.9.00 Bună dimineaţa; 10,00 Actualităţi; 10,10 Abra­cadabra!; 11,00 Film serial pentru copii: ■ „Aventu­rile lui Black Beauty" (ep. 9); 11,25 Avanpremiera T V ; 11,30 Viaţa satului; 13,00 Lumină din lumină;14.00 Actualităţi; 14,10 Video-magazin: Desene ani­mate; Confesiuni cu Laurenţiu Profeta; Se poartă Femeia; Nestemate folclorice tălmăcite de Ileana

Calinovici; O ţară, o lume; Copiii noştri cei mi­nunaţi; Sportivul a n u lu i... o sportivă: Lavinia Milosovici; Top-Jazz: Anca Parghel; Schim b epis­to la r .. . umoristic între Ruxandra Enescu şi A l. Bindea; Dansînd „Carmen" cu Zizi Jeannaire şi Igor Barîjnikov; „Şapte neveste" — scenetă „ino­centă" cu Marian Hudac; Bunica şi parada m odei; Avanpremiera la „Cerbul de Aur" —' Braşov *93; Un poet şi poezia sa: Marin Sorescu; M iracolul Deltei în pictura maestrului Constantin G avenca; Femeia — aşa cum o vedem noi şi cum se vede ea însăşi; Telesport; Ştiinţă şi imaginaţie; Super Force (5); Să cîntăm cu loan Pascu; 17,30 învin ­gătorul. Emisiune-concurs de cultură generală şi divertisment; 18,00 Un albastru in fin it. . . D iver- tisment-show realizat cu concursul compozitorului Marcel Dragomir; 19,00 Film serial: „Dalias" (ep. 211); 20,00 Actualităţi; 20,35 Film artistic: „E sim­plu sâ decizi" (SUA, 1982); 22,45 Convorbiri de duminică: 23,15 Actualităţi; 23,30 Maeştrii: Sergiu Celibidache. LUNI, 8 MARTIE. 14,00 Actualităţi;14.15 Ora de muzică; 15,00 Preuniversitaria; 15,30 Teleşcoală (germană, italiană): 16,00 Muzică uşoa­ră; 16,30 Portativul preferinţelor muzicale; 17,00 Actualităţi; 17.05 Magazin în limba maghiară; 18.35 Tezaur folcloric; 19,00 A, B, C — financiar ban­car; 19,30 Desene animate; 20.00 Actualităţi; 20.35 Sport; 20,45 Teatru T V : „Trei surori" -de A.P. Ce- hov (I); 22,15 Actualităţi; 22,30 Premiile C<5sar. MARŢI, 9 MARTIE. 7,00 TVM. Telematinal; 10,00 TV R Iaşi; 11,00 Transmisiune directă de la Mănăs-

■ tirea Antim din Bucureşti; 12,00 Teatru T V : „Trei surori" de A.P. Cehov (reluare); 13.30 Desene ani­mate; 14,00 Actualităţi; 14,15 Ora de muzică; 15.00 Preuniversitaria: 15,30 Teleşcoală (rusă. franceză); 16,00 Convieţuiri-magazin; 17,00 Actualităţi; 17,05 Medicina pentru toţi: 17,35 Salut prieteni (I); 18.35 Vechi cîntece populare; 19,00 In -memoriam Geor­ge Ciorănescu; 19,30 Desene animate: 20,00 Actu­alităţi; 20,40 Sport; 20,45 Film serial: „Povestiri din H ollyw ood", ep. 1; 21,45 Şlagăre la zero grade;22.15 Azi în prim plan; 23,00 Actualităţi; 23,15 Sa­lut. prieteni! (II).

Redacţia nu-şi asumă vreo responsabilitate tn legătură cu eventuale modificări survenite în program.

Ultimul test: „U” - CLUJANA 2-0perioritatea tehnico-tactică a componenţilor echipei „U " şi-a spus cuvîntul, cu sublinierea că această superioritate nu s-a con- crctizat şi pe tabela de marcaj în contextul ocaziilor de gol a- vute. Poate că în campionat, parcurs, se va materializa şi pe tabela dc marcaj. O dorim cu toţii — spectatori, suporteri şi . . . cronicari de fotbal. Trecînd la concret în ce priveşte ultimul test, „U " o deschis scorul în min.21, prin Dican, care a finalizat o reuşită a atacului echipei „U “. După pauză, în min. 55, scorul a fost majorat şi stabilit defini­tiv pînă la finele partidei prin golul înscris de Şuvagău. Pe mulţi o să-i surprindă faptul că ln acest ultim test au fost utili­zaţi Şuvagău şi Paul Levente (întrebuinţaţi, de altfel, şi în tur­neul din Egipt ca şl în unele partide dc verificare). Concret '

jcci doi jucători se află înaintea

ultimelor „tratative" pentru le­gitimarea sub culorile lui „U“ , unde şi-au manifestat dorinţa de a activa din sezonul de primă­vară.

Iată, de altfel, formula dc e- chipă preconizată de prof. Ră­mas Vlad, antrenorul principal al echipei „U", pentru partida de duminică, în prima etapă a returului, pe care clujenii o vor susţine în deplasare cu F. C. Braşov: Colccag — Ghermnn, Fa­lub, Jenei, Voica — R. Szabo, Zanc, Coraş — P. Levente, M. Popcscu, Tfimaj. Poate că pe mulţi această formulă îi va sur­prinde. Sintem datori, deci, cu o explicaţie: Pojar va lipsi da­torită unei accidentări, ca şi Do-

: br»>tă, de altfel. In cazul că pînă la startul de duminică „proble­m a" legitimării lui Paul Levente nu va fi rezolvată. în atac vom conta, firesc, pe prezenţa Iul Predatu. Vom conta, dc aseme­

nea, pe prezenţa lui Şuvagău în locul lui Tămaş dacă fostul bis- triţean va primi drept de joc pentru „U". Să sperăm că pro­blemele legitimării noilor achizi­ţii vor fi rezolvate la timp şi „U “ va porni cu dreptul în re­

tur, mai ales ţinînd cont că du­pă primul joc, cu F.C. Braşov va urma partida de Cupă cu Di­namo, pe teren neutru, respectiv jocul din etapa a Il-a, din 14 martie* acasă cu Rapid.

Victor MOREA

P r o g r a m u l c o m p e t i ţ i i lo r s p o r t iv ee BASCHET — VINERI ŞI

SIM BATA ORA 15,30, DUMINI­CA ORA 8,30. După acest pro­gram, în sala Armatei se des­făşoară turneul care va desem­na formaţiile ce vor evolua în „A " In noua ediţie a Campiona­tului naţional feminin. Participă primele trei clasate în cele două seri» ale Diviziei „B", respectiv echipele: Someşul Dej (organiza­toarea turneului), Politehnica Ti­mişoara. Mobila II Satu Mare, Prahova Ploieşti, Politehnica Iaşi şi Universitatea Craiova.

O VOLEI — SIM BATA ORA10,30. După ce în primul Joc al play-off-ului PECO Ploieţti a în*

vins la limită (3—2) pe „U Transgex, deşi se pare oaspeţii meritau victoria (zice colegul Dem. Şofron), acum rolurile se schimbă, clujcnii avînd posibili­tatea revanşei. Meciul este pro­gramat în Sala sporturilor.

« JUDO — SIMBATA DE LA ORA 8 LA 21. Campionatele na­ţionale de Judo, seniori şl seni­oare, îşi dispută faza de zonă în Sala dc sport din incinta com­plexului „Clujeana". Judoka, din 9 Judeţe, se vor întrece de di­mineaţa pînă seara, non-stop, pentru mult rîvnitele locuri ce duc în finala competiţiei.

(m.i.r.)

PAGINA 3 ADEVARUL DE CLUJ

DRACUL A ÎN ACTUALITATE ( I)Motto: „Cum nu vii tu, Ţepcş

i)oamne“ ( ! . . . )

De la Vlad Ţepeş . . . la Dra- cula. De-a lungul zbuciumatei sale istorii, neamul românesc a fost cîrmuit, de cele mai multe ori, de bărbaţi vrednici, vestiţi prin vitejia, bunătatea, înţelep­ciunea lor, dar adesea şi prin cruzimea cu care-i p depseau pe cei care. într-un fel sau altul, puneau In pericol evoluţia fi­rească a formaţiunilor statale româneşti la început, a României mai tîrziu.

Vlad Ţepeş, fiul lui Vlad Dracul (şi el domn al Ţării Ro­mâneşti) şi nepot al lui Mircea cel Bătrîn a fost un astfel de bărbaţi a domnit puţin (22 au­gust 1456 — noiembrie 1462, a- poi in noiembrie — decembrie 1476), dar suficient pentru a-şi crea o faimă ieşită din comun, ca urmare a acţiunilor autorita­re, drastice şi necruţătoare cînd era cazul, de introducere şi men­ţinere a ordinii în ţară, a liniştii la hotare. Cum era firesc, actele sale au venit în contradicţie cu interesele multor contemporani; Aşa se face că, în 1457, între­prinde expediţii de represalii împotriva saşilor din zona Sibi­ului, care sprijineau un preten­dent la domnie (un „sacerdos Valaehorum“ ). In 1459 urmează alte represalii împotriva negus­torilor saşi care nu-i respectau poruncile: 41 de negustori sînt traşi în ţeapă, iar 300 arşi de vii!

Luptele purtate îm potriva tur­cilor l-au acoperit de glorie pe domnitorul român. Nu i-au adus însă prieteni. Rămas singur In faţa furtunilor, stîrnite deopot­rivă din afară şi din interior, Vlad Ţepeş se retrase la jumăta­tea lui noiembrie 1462 în Tran­silvania, sperînd într-un sprijin din partea regelui Matei Corvin. Cade însă victimă calom niilor şi

uneltirilor negustorilor saşi (ca­re-i plăteau în acest fel poliţe nu prea vechi), fiind luat captiv pentru nu mai puţin de 12 ani. Este şi momentul în care se lan­sează primele povestiri, în limba germană, despre faptele domnu­lui român, textul manuscrisului fiind integrat în cronica austria­cului Thomas Ebendorfer. . .

„Prinţul vam pirilor" ş i . . . „prinţesa" Florina!

După peste 500 de ani de la „epoca“ lui Vlad Ţepeş, povesti­rile despre temutul domn, dar mai ales despre „Dracula“ , nu­me mult mai „com ercial" atri­buit eroului medieval (dar nu de puţine ori asociat contesei maghiare Elisabeta Bâthory sau unui conte maghiar din Transil­vania) continuă să cutremure lu­mea I Ultimul film „Dracula“ (din numeroasele apărute în ul­timele decenii), lansat la sfîrşi­tul anului trecut la Hollywood, în regia unui „monstru sacru" al cinematografiei — Francis Ford Coppola — şi realizat dupâ cartea altui „m onstru", irlande­zul Bram Stocker — cel care l-a creat, de fapt, pe Dracula în 1897) îl are ca erou pe . . . con ­tele Dracula în varianta Vlad Ţepeş. Filmul se vrea o poveste romantică de dragoste: domnul valah, copleşit de durere în ur­ma pierderii marii sale iubiri (după primirea unui mesaj fals în care era anunţată de moartea lui Vlad într-o bătălie cu turcii, femeia se sinucide), se revoltă îm potriva Atotputernicului, in- trînd sub a rip a . . . Necuratului! Devine un conte Dracula m o­dern, dar, ca în toate filmele precedente şi în cele care sînt in pregătire, tot vam pir!. . .

Un fapt aparte îl constituie prezenţa, e adevărat, într-un rol de mai m ică întindere, alături de Dracula, a clujencei Florina Kendrick Popa, despre care zia­rul nostru a mai scris la premi­era filmului. (Va urma)

Emil LUCA

PENTRU CINE SUNĂ POŞTAŞUL?Ni s-a destinat o zi a noastră — Ziua femeii —

dibaci proiectată într-un timp simbolic: timpul re­naşterii, trîmbiţat de neliniştiţii ghiocei. Sigur, pînă la reînviere mai sînt zile de zbucium, primă­vara nu este încă primăvară, mai are de luptat cu iarna, care nu mai este întru totul iarnă, dar se­vele înmuguririi sînt toate strînse în rădăcină şi ameninţă cu revărsarea.

Luna (martie) în care ne-a fost proiectată ziua poartă totodată şi cel mai preţios semn de care îi este dat omului să se bucure: semnul divin al mîntuirii, încifrat în tulburătoarea Buna Vestire. Stăm, aşadar, într-o zodie unică, încărcată de pro­misiuni.

Cum însă orice naştere e însoţită de frămîntare şi chin şi orice înălţare îşi are golgotele sale, şi dăruita noastră zodie ne-a destinat pietre de în­cercare şi probe de foc. Chinul ni-1 asumăm, în- trucît ştim câ-i urmează bucuria împlinirii, golgo­tele le urcăm, purtlndu-ne crucea şi uneori coroa­na de spini, cu. credinţa în primăvara sufletului. Bucurii sau restrişti din care ne întoarcem, pentru o nouă pornire, îri capul fiecărei primăveri. La vre­mea cînd avem ziua noastră, cea încărcată de semnificaţii. Tîlcuri. pe care însă nu toţi (toate) le pătrund (sau vor să le pătrundă), rămînînd la convingerea că Ziua femeii e doar o convenţie,

binevenită pentru o petrecere (frivolă adesea), sau doar prilej pentru tovărăşeşti strtngeri de mînă şi telegrame de felicitare. Sigur, petrecerile sînt apanajul sărbătorii şi nu-s lipsite de rost, întrucît împrospătează şi dispun. Dar cîte femei cuprind ele, oare. în spumosul lor cerc de şampanie şi

F E M IN Aconfeti? Şi cîte dintre omonimele noastre — CU toastele merituoase într-un anumit crîmpei al ros­tului social — au privilegiul laudei, ori satisfac­ţia de-a fi sunate de poştaşul dotat cu telegrame de felicitare?

Pentru toate acelea — multe la număr — la care poştaşul n-ar avea pretext să sune în Ziua de 8 Martie, o telegramă de suflet şi cuget din partea „Societăţii femeilor C lu j": „Sînteţi minu­nate în toate cele! Aidoma zodiei ce vă guver­nează ZIU A!"

Nuşa DEM IAN

Participanţi la FESTIVALUL NAŢIONAL „ETERNA EPIGRAMA'

Cluj-Napoca, 20-21 martie 1993CONFESIUNE DE 1 APRILIE

Iubita mea se dovedeşte de-o consecvenţă colosală:O zi pe an mă păcăleşte şi-n restul zilelor mă-nşeală.

MIRCEA TRIFU Bucureşti

ADEVARULDe cînd soarele şi luna, de cind valul spart de stlncă.

adevărul e minciuna nedescoperită încă.

MIRCEA IONESCU-QUINTUS — Ploieşti

COMPENSAŢIE Pe-o lună leafa nu mă ţine să mă îngrop. M i-ar fi ruşine, dar viaţa are-o oarte/bună:Nu mori In fiecare lună.

MIRCEA M ATCABOJI — Cluj Selecţie: loan Pop

CĂLĂTORULUI, O GURĂ DE APĂ

Pentru un sol bătut de soare, aşezat la marginea pustiului Sa- harei şi ameninţat tot mai mult cu deşertificarea. sursa de apă pentru sate şi oraşe prezintă im ­portanţă uşor de înţeles, ca de altfel pretutindeni în lume. P lo­aia şi zăpezile asigură cantităţi suficiente de apă pentru debitul izvoarelor din munţi şi al m ul­tiplelor lucrări de acumulare. O reţea hidrografică este încă des­tul de generoasă în asigurarea cu apă, cea mai necesară com ­ponentă a vieţii

Există în Maroc un adevărat cult pentru apă. Acesta este practicat în mod tăcut, prin cinstirea apei curate la ieşirea acesteia din sol sau conducte, unde curge liniştit sau ţîşneşte artezian din fîntlnile tradiţiona­le Intîlnite în moschei şi medine, In palatele cele bogate ori in că­suţele celor umili Fintînile arte­ziene din pieţele oraşelor m o­derne sînt luminate feeric sea­ra. Puţul, atit de sigur si comod pentru familie, este săpat ade­sea chiar sub acoperişul locuin­ţei, In casa gospodarului. Alte­ori, stlnca de granit pe care se înalţă casa face perforaţia im­posibilă. în altfel de situaţii, a- pa este cărată cu amfore mari din ceramică de la pîriul din va­lea muntelui sau este adusă de la o fîntînă comună. Tn medine, pe lingă conductele distribuitoa­re, apa este transportată şl In cisterne, de către sacagii sau es­te distribuita din burdufuri de capră de către vlnzfttori. In pa­hare şi ceşti strălucitoare de a- lamă. In clinchet de clopoţel a- ttm aţi de costumele lor tradi­ţionale.

L Conf. dr. George PETRESCU

EU RO - D iSNEYLANO-idEste un. parc de distracţii, fn manieră ameri­

cană, amplasat în plină inimă a Europei, care impresionează în pnm ul rînd prin dimensiuni, ocupînd 1943 hectare — suprafaţă echivalentă cu a 5-a parte a Parisului. Departe de a fi doar un vis de copil transformat în realitate, Eurodisney-ul este şi o gigantică afacere integrată într-un impe­riu financiar generat de personajele create de Walt Disney. Şi cum aceşti eroi ai desenului ani­mat s-au transformat in simboluri ale epocii noas­tre, fiind incluşi în sfera universală a divertis­mentului, parcurile Disney au ajuns surse de cîştig oriunde ar fi ele amplasate. în California şi Flo­rida. la Tokio şi. mai recent, la Paris.

Expresie a industriei americane de profil pe care o reprezintă, Euro — Disneyland-ul de lingă Paris are două zone principale. Prima este parcul tematic, care se inspiră din Disneyland-urile an­terior construite în Statele Unite şi Japonia, adap­tată oarecum gustului european. A doua zonă o formează hotelurile, şase la număr, avînd 5200 camere, alături de ansamblul „Festival Disney" alcătuit din magazine, restaurante şi care include şi locul de desfăşurare a unui grandios spectacol specific. Toate aceste dotări şi uluitoare investiţii au fost realizate cu scopul ca Eurobusiness-ul care este Eurodisney-ul să atragă încă din primul an 11 milioane de vizitatori

Inaugurat în aprilie 1992, se pare că acesta nu a atins această estimare, dar consolarea poate veni din comparaţia că varianta europeană a atras to­tuşi, în aceeaşi perioadă de timp, cu peste un mi­lion de vizitatori mai mult decît mobilizase în

CS) BHH UHMVD WJOS5 rsmpwn IB3P1TSS VB3399 (RR99S

aceeaşi perioadă de ^Început sucursala, niponă. Francezii au reprezentat doar 30 la sută din pu­blicul ce s-a perindat aici, faţă de 50 de procente cit era estimarea. In aceste condiţii, dacă parcul de distracţii nu a realizat planul de încasări pe care 11 prevedeau proprietarii, cele şase hoteluri au fost în schimb avantajate datorită numărului măre de germani şi englezi atraşi de această Euro- distracţie în stil american. Ei au petrecut Euro- vveekend-uri la Eurodisney în 70 la sută din ca­merele respective.

La început, proiectul acestui parc de distracţii a întîmpinăt mare opoziţie în Franţa. S-a vo-bit de exemplul tipic al imperialismului cultural american şi de ameninţarea pe care acesta o reprezintă pentru cultura tradiţională franceză. Robert Fitzpatrick. preşedintele Eurodisney-ului, consideră că aceste atacuri s-au produs pentru că „Disney se adre­sează marelui public şi nu unei elite". Dincolo însă de aceste dispute, investiţia uriaşă s-a pro­dus şi a început la rîndul ei să producă. Ameri­canii care au venit să facă Euroafaceri ştiu bine că marile afaceri se fac cu cei mulţi. Toate crea­ţiile artistice ale omenirii au fost elitiste, doar cele care au trecut de la elitism şi rigoare la populism şi kitsch au devenit industrii. Tn această sferă evoluează astăzi circa 95 la sută din pro­ducţia cinematografică şi cam acelaşi procent din ceea ce americanii numesc „show-business" — industria spectacolului.

Indiferent Insă de rezultatele financiare exacte ce vor fi înregistrate, Euro — Disneyland-ul ră­mîne unul din cele mai spectaculoase proiecte re­alizate vreodată în Franţa şi totodată un proto­tip de Eurovis livrat de americani în lumea spec­tacolului.

Emil MAIOR

•» i » *t r « 7 8 9 Io

l

3 î dkm

5i

6IU

711i>

9

10«nr

Cuvinte în cru c işa te : ATRACTIVAORIZON TAL: 1. înlăturat O 2. Mecanică ce­

rească O 3. F o r a j. . . la suprafaţă! — Cristal (poetic) ® 4. Factor de creştere In proteine (abr.) — Prezentă pe osie © 5. Lac în Danemarca — înverşunat & 6. Deştept — Sufix flexionar româ­nesc © 7. C u rs iv ... tipografic — Postav fin #5» 8 Nori groşi — Negaţie O 9. De neatins (fig.) © 10. Flotantă In serviciu.

VERTIC'VL: 1. Pruncucidere © 2. Inoportune O 3. Dewey Watson — Murmur Q 4 înşiruire (abr.) — A face un act de politeţe 6 5. Poală (înv.) — Zilier (reg.) 0 6. A alătura — Deal (reg.) £ 7. Irosiri — Munte tn Algeria ® 8. Fiu de han— început de bineţe I 10. Am lnare, continuă.

9. Poate fi cerceta t, £

Cuvinte rare: APF, NORS, E A £A, ,SAB ’

Nicolae ZGLOBIU

Reţetele

Începînd de astăzi ne propu­nem să vă invităm, la fiecare sfîrşit de săptămînă, intr-unui din restaurantele bune ale Clu­jului unde, cu ajutorul unor ma­eştri în arta culinară, să vă o - ferim reţetele unor preparate pe care le puteţi consuma în loca­lul respectiv sau, dimpotrivă, să vă răsfăţaţi intr-ale gastronomiei, preparîndu-le chiar dumneavoas­tră la domiciliu.

PFEFFERSTEAKAşadar, pentru astăzi, domnii

loan Oltean şi Ilie Pop. bucătari şefi la restaurantul ,.Castellari“ din str. Observatorului OS 2 (patron: domnul Octavian Vă­dan) au dorit să vă prezinte re­ţeta „Pfeffersteak“-ului (adică a fripturii de vită în sos de pi­per). Aveţi nevoie de următoare­le cantităţi de materie primă (calculată pentru 10 persoane): un kilogram şi jumătate muşchi de vită, 10 g piper (măcinat ma­re), 100 g unt, 100 g coniac, 100 g smîntînă, 10 ml sos W orches- ter, 0.10 g sare.

Modul de preparare: muşchiul se porţionează în 10 bucăţi a 150 g fiecare, acestea se condi­mentează şi se prăjesc în unt Se trece la prepararea sosului din smîntînă. piperul zdrobit, so­sul Worchester şi la urmă se a- daugă coniacul. Feliile de carne se aşează pe farfurii cu garnitu- tă de cartofi natur. iar sosul se toarnă cu lingura. Preparatul se serveşte cald şi am primit asi­gurări că este delicios!

CAPUCCINI Dacă doriţi să completaţi me­niul zilei cu un desert excelent şi uşor de realizat, vă sugerăm să urmaţi recomandările domnu­lui Fodor Francisc, barman la barul — cofetărie din cadrul complexului „Castellari", care vă invită la u r i . . . capuccini. Es­te cunoscuta băutură pe bază de lapte şi cafea, care se serveşte într-un pahar lung (cu pai) şi se compune din lapte cald spumat, cafea filtru, frişcă, rom sau co.-.. niac, ciocolată rasă. în cantităţi pe care ■ le puteţi aprecia după înălţimea paharului. Oricum vă atragem atenţia că predomină laptele. Este o băutură reconfor­tantă. In ton cu anotimpul şl darul naturii ce ne-nconjoară tn aceste zile.

Vfi invităm, aşadar, stimaţi patroni de restaurante sau m a­eştrii în arta culinară să prezen­taţi, prin intermediul arenei ru­brici. cele mai interesante crea­ţii gastronomice, pe care le con* slderaţl a fi pe gustul consuma­torilor. Ziarul nostru vă aşteap­t ă :,i."

(M.B.)

ADEVARUL d e CLUJ* îî’ AGFNA

P IA TR A „PURIFICĂRII ETNICE” FACE INCĂ VA111RI

TSkes distrugătorulCind erani copil credeam câ suprema „armă" es­

te distrugătorul. Am aflat ulterior c i e mai fe­roce cuirasatul, că există alte nave dc linie, port­avioane .'jii., mai eficiente. Dar cuvîntul „distrugă­tor" .rămine cel mai şocant

Alaltăieri puneam o seamă de întrebări în le­gătură cu rostul ultimei gogonate minciuni a pas­torului ToUe.s,. in legătură cu aşa-zisul pogrom de Ja Tg. Mureş organizat de români (idee pe care drăguţul ţie pastor a reluat-o la conferinţa de pre­să tle la Oradea) ţi cu purificarea etnică realizaţi prin forţarea ungurilor din România sâ emigreze. In legătură cu prima problemă, lăsînd la o parte documentele, tjş întreba: după atrocităţile de la lp ţi Trâznea (dau doar aceste celebre exemple) să- vir.şite de unguri în 1040. ar fi fost de aşteptat ca supravieţuitorii şi urmaşii acelor torturaţi şi că­săpiţi să profite de primul prilej de răzbunare, avînd. asigurată majoritatea fizică absolută. N-au făcut-o. De ce? Pentru că nu le-a dat prin cap ră se . răzbune, să facă pogromuri. In schimb, la

.ţl’g. Mureş . şi in zonă ungurii s-au simţit destul de numeroşi pentru a da o lovitură de forţă. In legătură e u -a doua problemă, a obligării- ungu­rilor să emigreze din România, comunicatul Minis­terului de interne dovedeşte cu cifre că în 1990 cei mai numeroşi emigranţi au fost saşii şi şvabii, urmaţi de români şi abia apoi de unguri, că şi în ceilalţi doi ani ei au rămas tot pe locul trei şi — mai ales — câ numărul ungurilor care plea- că din Rom ânia este de la un an la altul tot mai mic — adică în absolută contradicţie cu ceea ce spune pastorul Tokes.

Asemenea m inciuni gogonate, care sfidează ade­vărul dovedit de documente, nu pot face altceva deciţ să compromit/» eforturile membrilor şi unor conducători ai U.D.M.IÎ. de a demonstra ră aceas­

tă organizaţie are dreptul la credibilitate politică. Pastorul Tokes este un distrugător al U.D.M.R. As­ta nu înseamnă că nu trebuie să-l mai luăm în seamă. S-o facem, dar cu gîndul că organizaţia nu merită-a fi compromisă de mefistofelicul pastor.

Mă întrebam, în finalul articolului de alaltăieri, caie a fost rostul pastorului Tokes la Timişoara in 198!), şi astăzi, şi in, viitor. Am găsit răspunsul: ca distrugător al. U.D.M.R., pastorul nu poate fi decit un intrument al comuniştilor, securiştilor, cripioeomuniştilor, neocomuniştilor, kaghebiştilor. (Fiind preot protestant, nu-1 pot „lega" de orto­docşi, catolici, sionişti. fundamentalişti islam ci, francmasoni — sau mai ştii?). Din vreme, ce .pas­torul Tokes caută cu luminarea ce le , mai potrivite momente pentru a-şi compromite etnia şi credin­cioşii din România, şi organizaţia politică reprezen­tativă — ce altceva pot gîndi despre scopurile sa­le decit că este distrugătorul lor?ţ

Să sperăm că lucrurile nu vor ajunge pînă la finalul pe, care l-am prefigurat eu, pentru că Ro­mânia, care garantează- dreptul fiecărei minorităţi etnice de a fi reprezentată în Parlament, are ne­voie şi de reprezentanţi maghiari oneşti, care să aibă grijă cu adevărat de protejarea limbii şi cul­turii de expresie maghiară din ; România. oricit ne-ar costa. Cu condiţia onestităţii ca cetăţean al României, nici mai bun, nici m at rău decît altul, dar niciodată duşman ai ţării careul hrăneşte.

; 11 ic CAI-IAN

« O R B I L E DELEGAŢIEI UDMR LA BUDAPESTA

P.S. Iată, din comunicatul Ministerului - de In­terne, cîte cifre despre cetăţenii români care şi-au stabilit domiciliul în străinătate: cetăţeni de na­ţionalitate germană-— 60 072 în 1990; 15.567 în 1991; 9.551 în 1902; cetăteni de naţionalitate ro­m ână.— '23.8<!!l în 1990: 19.307 în ,1991; .16.269 în 1992; cetătcni de naţionalitate maghiară — 11.0-1. în 1993; 7:494 în. 19.91; 0.700. în- 1992. Este evident că pastorul Tiikes vorbeşte fără a fi interesat de adevăr. ’ ■ . . ■ ■ ■ • 1

n a i im n sssw tsism atom uimuus

REPLICĂ LA 0 DECiARATIE A D-LUI EPISCOP LASZLO TOKES, Istoria atestă- fără echiv.vc că PNŢCD a. fost de la începutu­rile e x is te n ţe isa le . un autentic şi neobosit reprezentant al in­tereselor rom ânilor şi României şi, în acelaşi timp, un: susţină­tor permanent şi făr-ă com pro­misuri al eliminării din socie­tatea noastră a .oricărei ■discri­minări permiţînd astfel,; fiecă­rui , cetăţean. şi tuturor naţiona­lităţilor minoritare, şanse egale în dezvoltarea ’ şi manifestarea însuşirilor şi identităţii lor.

De aceea, considerăm ; de da­toria organizaţiei noastre din capitala Transilvaniei să ia p o ­ziţie în replică faţă dc. declar raţii ca cele ale d-lui episcop Laszlo Tokes făcute recent la Washington. .

Afirmaţia după care eveni­mentele din martie 1990 de lâ Tîrgu Mureş ar fi fost „un pro- ’grom antimas’niar** este nu nu­mai tendenţioasă, dar tota! fal­să. D-l episcop a luat cu sigu­ranţă cunoştinţă de concluziile tuturor observatorilor obiectivi ai acestor evenimente; care în esenţă arată că:

1. raportul- parlamentar pri­vind tulburările de la Târgti Mureş este departe de a eluci­da întregul adevăr şi pe adevă­raţii vinovaţi;

2. este neîndoielnic că ne gă­sim în faţa unui scenariu în care clementele caro au declan­şat violenţele se găseau de am­bele părţi (română şi maghiară);

3. nu sa cunoaşte exact nu­mărul victimelor, dar este cert

că ele nu si’ limitează la partea maghiară, fiind chiar poiibîl ca victimele d intre. .români să fi fost mai numeroase. ■ -

D .l episcop "Laszlo Tokes mai afirmă că ar exista în prezent - în România, un proces disimu­lat de purificare etnică, care se deosebeşte de cel. din .Bosnia prin 'rafinamentul, metodelor fo- . losite. Nu n e : putem reţine, in- ; dignarea şi revolta în. faţa unei atit de .nixlrepte; şi; ncadevărate prezentări- a ' tendinţei - pe care , uriii ' cetăţeni : români o mani- , festă . d e . a-şi părăsi ţara. „Pu-, rificarea etnică4*'' <*şte una din- ', tre cele mai,,grave acţiuni -posi-' , bile ale/unei piiieri' constituite. Este evident că plecările din ţa­ră aţi astăi-i. .ca şi în ultimele, decenii, motivaţia: stării .econo* mice şi a lipsei' de perspectivă ale un:>i anumite categorii. Am­bele motive sînt trăite în egală mii ură tie români şi maghiari... Fă culă. la Washington în faţa unei opinii publice puţin infor­mată’ privind situaţia din- Ro­

mânia- , această declaraţie, pri­meşte caracterul unei delibera­te dorinţe, de a denigra imagi­nea României,, şi comportamen­

t u l comunităţii române faţă de minorităţi. în acelaşi timp, ea deschide. . extremiştilor români un larg . cîmp de . manevră.

Protestăm’. , împotriva faptului că' o persoană cu calităţi oficia­le în ierarhia UDMR face de. clara ţii. iresponsabile, care pre­judiciază eforturile - opoziţiei româneşti vizînd instaurarea statului d e : drept ‘ şi a unui cli­mat democratic.

' : Ne, place, să credem că d-l . e- piscop Laszlo Tokes reprezintă un c a z 1 izolat în cadrul condu, cerii UDMR şi al reprezentan­ţilor comunităţii maghiare şi ne manifestăm, în continuare, dis­ponibilitatea de a conlucra cu toţi aceia care văd în democra­tizare şi reconciliere scopurile prioritare ale momentului isto­ric actual.

Organizaţia Cluj a PN'J'CD

P O Z I Ţ I A N O A S T R ĂApreciem c a . nefondate şi de

rea credinţă afirmaţiile dom nu. lui I^aszlo Tokes privind exis­tenţa în România a unei acţiu­ni de „purificare etnică** Le considerăm şi pe acestea ca fă­cînd parte dintr-un ansamblu de acţiuni- interne şi externe, îndreptate ■ împotriva intereselor ţării noastre şi a unei convie­

ţuiri fireşti interetnice.Susţinem, ca o datorie a tu­

turor, respectarea drepturilor şi libertăţilor pentru toţi cetăţenii României şi vom continua să luăm atitudine împotriva mani­festărilor de exclusivism etnic sau abuzuri ale autorităţilor.

Asociaţia foştilor deţinuţi politici, judeţul Cluj

. „Tn săptămîna trecută au fost la Budapesta, intr-o delegaţie a UDMR' , Marko Bela, preşedin­tele uniunii. Tokes Laszlo, pre­şedinte de onoare, Takacs Csa-

. ba, preşedinte coordonator, ca­re s-a .întîlnit şi au purtat con . vorbiri cu Goncz Arpad. preşe­dintele -Republicii Ungare, - cu Antall ,-Joz.sep, prim-ministru, S/.abad Gyorgy, .preşedintele- parlamentului, Jeszenszky Ge- : za? ministru de externe, pre­cum şi cu guvernul ungar. Le­gat de ultima convorbire -s-a dat comunicatul de mai jos.- La acea • conferinţă de presă,

de la care Televiziunea Româ­nă a redat o secvenţă, delegaţia UDMR a -in form at ziariştii despre întreaga lor vizită în Ungaria. Cei ’ mai interesaţi au '

primit informaţii şi despre că­lătoria în Am erica a lui Tokes Laszlo, folosindu-se apoi de u- nele dintre ele după bunul lor plac. Ca urmare, presa română cu rapiditatea electronică, urlă, de duminică seara, că Tokes Laszlo s-a plîns în Am erica de purificarea etnică — ceea ce de' altfel nu poate fi contestată de nimeni, deoarece acest lucru poa­te fi dovedit tocmai de către ' ultimul recensămînt sau de scă-: derea numărului maghiarimii la 22 la sută, dar se tace cu pru­denţă în privinţa faptului că domnul episcop TOKES a cerut, in SUA, acordarea clauzei na­ţiunii celei mai favorizate pen. tru România**.

Articol nesemnat din S7.abads.1g nr. -II din 2.03. 1993

COMUN I C A T„Constituţia Republicii Unga­

re prevede responsabilitatea fa­ţă de maghiarimea de peste graniţă.; Program ul Uniunii Democrate maghiare, din România, ca fac­tor constitutiv al statului, pen­tru cele două milioane de ma­ghiari din ţară,, pe de altă par­te, este definit ca parte inalie­nabilă a. naţiunii maghiare u- niversale. ■ .-■ - ---.

Documentele internaţionale ac­ceptate şi semnate şi de către Republica - Ungară şi> România asigură, în unanimitate, între, ţinerea , liberă a relaţiilor şi co­laborarea .minorităţilor naţiona­le cu naţiunea mamă. -

Potrivit legilor din ţările noas-; tre. şi prevederilor de drept in­ternaţional, a delegaţie a Uniu­nii Democrate Maghiare din România, la invitaţia Oficiului Maghiarilor de Peste Graniţă, a făcut o vizită la preşedintele Republicii Ungare, la primul- ministru. la preşedintele parla­mentului, precum şi la minis­trul de externe, pentru reînno­irea, şi extinderea relaţiilor la nivel Înalt cu guvernul Unga­riei.

Guvernul Republicii Ungare şi conducerea pe ţară a Uniunii Democrate M-ighiare din Româ­nia dau publicităţii următorul comunicat, cu privire la discu­ţiile purtate la Budapesta în26 februarie 1993. -

1. Guvernul Republicii Ungare salută cu bucurie -faptul că la Congresul de la Braşov, ■ U.D. M.R.-ul s-a reorganizat pe baza principiului autonomiei interne. Părţile au convenit ■ să aibă în vedere întreţinerea mai strînsă a relaţiilor, decît pînă acum, şi care să fie permanente şi instituţionalizate.

2. Sint de comun acord asu­pra faptului că Uniunea De­mocrată Maghiară din Româ­nia, ca organizaţie angajată pen. tru naţiunea maghiară şi dem o­craţie, . ca şi România- poate juca un rol favorabil în demo­cratizarea României, în încura­jarea relaţiilor interstatale şi împăcarea maghiaro-română.

precum şi stabilitatea în zonă, în scopul integrării europene.

3. Guvernul maghiar nu se amestecă Sn politica UDMR, dar sprijină în toate, în mod consi­derabil, năzuinţele legitime şi : punctul ei de vedere. Potrivit susţinerii acesteia, salută şi d o ­reşte să ajute Uniunea, adică pe maghiarimea din România,- în realizarea planului de auto­nomie şi autodeterminare inter, nă, în conformitate cu legile României şi prevederile drep­tului internaţional.

4. Ungaria doreşte să sprijine in mod eficient dezvoltarea şi realizarea societăţii maghiare din România din punct de ve­dere politic- econom ic, civic, cultural, pe linie de biserică şi învăţămînt. Vizînd acestea, păr- ţile au stabilit realizarea unui pachet-proieet detaliat.'

5. Intrucît Ungaria şi maghia­rimea din România sînt intere­sate deopotrivă pentru trans­formarea democratica a Rom â­niei, sînt gata ca şi împreună să sprijine realizarea acestui ţel. Concepe ca parte organică a acestui proces soluţionarea democratică a situaţiei m inori, taţii maghiare şi ' a celorlalte minorităţi, conform intereselor şi legilor României, precum şi ordinii europene de drept.

6. Părţile fac tot posibilul în favoarea încheierii tratatului interstatal Ungaro.român şi a- poi pentru stabilirea unui acord interstatal de apărare a mino­rităţii. Pe de altă parte, urgen­tează acceptarea legii minori­tăţii din Ungaria şi a statutului etnic din România

7. Prim-ministrul Ungariei şi conducătorii Uniunii Democrate Maghiare din România au con­venit asupra faptului ca pro­blema minorităţii- maghiare de peste, graniţă să nu fie folosită in scopuri politice de partid şi Sn scop electoral. Cu privire la aceasta, consideră necesară sta­bilirea pe baze unitare a poli­ticii în problema maghiarimii de peste graniţă în înţelegere cu mai multe partide Budapesta, la 26 februarie 1993

...Sîmbătă 13 februarie. Primul meci de verificare al pregătirilor ■susţinut de „U“, cu divizionara B Talaat Harb. Despre rezultat am scris. Insist asupra unui alt aspcct. Autocarul ne-a dus la stadionul echipei, mai bine zis la baza sportivă a clubului Ta­laat. Fiindcă in afara .terenului de fotbal, acest club mai arc in cuprinsul bazei terenuri de te­nis. Membrii susţinători ai c lu ­bului vin ln număr marc la ba­za sportivă, ca privitori snu ac­tivi. Mai există în cadrul bazei ţi un restaurant-cantină pentru 'sportivi şi susţinători.

Sar peste ziua de duminică î i februarie despre care voi vorbi aparte. Merită. A fost ziua re­

zervată vizitei ln Port Said. Con­tinui despre bazele sportive .din , C airo Cu deosebire cele destina- . te fotbalului. In afara Stadionu­

T E M E N E L E D E M U L Ţ U M IR E LUS A L A H ( IX )lui Naţional, grandios, destinat cu deosebire intilnirilor impor­tante, mai. ales cu caracter in­ternaţional, majoritatea echipelor au stadioane. Cel al echipei Ter- sana. unde „U“ a susţinut, luni15 februarie al doilea jo c în ca­drul turneului, este mai mare dc- cit al clubului Talaat Harb. De-a- supra brîului de beton al tribu­nelor se înalţă clădirile cu pes- ■ te 10 etaje ale blocurilor dim pie- Jur. Asta nu Înseamnă câ la meciurile echipei lor favorite, susţinătorii formaţiei Tersana: sâ nu ocupe locurile din tribune. . Meciul dintre Tersana şi „U“ a fost onorat de prezenţa şefului poliţiei d in C a iro , personalitate de prim rang pentru un oraş cu 17 milioane, do locuitori. . Pe alt­

fel, Tersana este echipa poliţiei, fapt ce mi-a explicat prezenţa la stadion a unui pluton de scu­

tieri, conduşi de un ofiţer. Că meciul n-a ridicat absolut nici un fc l.d e probleme, asta-i altce­

va. Dar scutierii trebuiau sâ fa ­că net de prezenţă. Că de aia sînt Sn subordinea poliţiei.

In pauza întîlnirii, în timp ce admiram in colţul (lin stînga al tribunei a doua silueta elegantă a trei palmieri, deodată, • pe ga­zonul din faţa tribunei ;ofL'iale a pătruns un grup de cinci su-, porteri. Tacticos şi-au scos pan­tofii din picioare, s-au aşezat în genunchi, au făcut temenele li- pindu-şi fruntea de gazon, s-au ridicat ir) picioare însftilînd- cu­vinte de rugăciune şi slavă lui Alah pentru faptul câ înaintea începerii reprizei secunde echipa lor favorită conducea cu. 2—0. R i­tualul a durat cîteva minute bu­ne, după care credincioşii su­porteri s-au reîn^ltat părăsind gazonul. Era şi timpul, echipe­

le apăruseră pe teren pentru re­priza secundă.

Un frumos stadion am întîlnit la Ismailia, unde „U“ a susţinut cel de al treilea joc. De la înăl­ţimea copertinei de la tribuna o- ficială o instalaţie modernă de nocturnă La meciurile echipei Suez Club, divizionară A, vin în zile de meci r>’ste 15.000 de spec­tatori. Fiindcă- fotbalul, indife­rent de meridianele globului sau de paralelele sale rămîne acelaşi agreat sport care stîrneşte atîtca patimi printre suporteri. Câ aşa-i fotbalul, o patimă ce te robeşte la virsta pantalonilor scurţi, şl nu scapi de ea pînă la plecarea în eternitate. Peste tot unde am fost. mereu la datorie, „camerma- nur* Marian Salomir, imortalizînd pe peliculă video stadioane, spec­tatori şi prestaţia echipei.

(va urma'

Victoi SJOKEA

PAGINA â d f v Ar t t n r n u l

AN A LIZA DE PREŢ

DE LA 2 MARTIE BEREA COSTA 7 0 DE LEIS.c: „URSUS“ S.A. a majorat

preţul la bere de la 50 de lei la 7<* de lei (preţ de producător), începînd cu data de 2 martie a.c. Ce anume a determinat această creştere de preţ? a fost întreba­rea po care i-am adresat-o dom­nului director Octavian Buzoia- nn.' Iată. şi răspunsul:■ —î Majorarea preţului berii a fost determinată ele majorarea preţului. la materiile prime de bază. Aş exemplifica prin malţ, produs la care preţul pe kilo­gram a crescut de la 70 la 120— 130 d e ' lei, iar în perspectiva i- mediatâ preţul .acestuia va creş­te la 200 de lei kg. Apoi, preţul orzului a crescut de la 30 de lei la 80 de lei kg, enzirriele s-au scumpit de la 3200 de lei kg la 7000 de lei kg, etichetele au crescut de la 40 d e 'bă n i bucata la doi lei ş.a.m.d. După ultime­le majorări de preţ la materiile prime de bază preţurile au fost cel puţin dublate. Or, noi ara majorat preţul cu 40 la sută.

— Ne puteţi face o comparaţie cu începutul anului 1990, cînd be­rea costa 5 Ici?

— Da. In acele vremuri kilo­gramul de malţ costa 8 lei (faţă de 200 cît va fi în viitorul apro­piat), orzul costa 3 lei kg (faţă de 80 de lei). Păstrînd proporţii­le, berea a fost produsul _ care s-a scumpit într-o măsură mo­derată. A firm acest lucru gîn- dindu-mă şi la costul energiei e- lectrice, al apei potabile.

- — Care este sistemul de im­pozitare la dumneavoastră?

— Ca toţi agenţii economici, plătim 45 la sută im pozit pe pro­fit şi, nota bene, plătim un im­pozit pe circulaţia mărfurilor de 45 la sută;

— De Ia 1 iulie ya funcţiona TVA-uI.

— Da, însă noi vom avea de plătit în continuare accize care nu vor fi 45 la sută, ci 55 Ia sută.

în concluzie, ca şi în alte lo ­curi, producătorii de bunuri de consum sînt constrînşi să ridice preţurile din cauza resurselor, al căror preţ se tot dublează.

M SANGEORZAN

PRIMIM PE ADRESA REDACTORULUI ŞEF:■■ Mai mulţi muncitori de la fabricile din municipiul Turda ne-au trimis o scrisoare în care cer răspuns de la un anume domn „re­voluţionar Husar Axentc‘V Deoarece noi am mai publicat un ma­terial cu domnul • Husar, reproducem doar întrebările la care îl rugăm să răspundă:

Deci:

1. Cînd a fost cii adevărat de partea muncitorimii turdene (domnul Husar, bineînţeles), înainte de revoluţie (cînd ne ancheta ore în şir, nemîncaţi şi ne ameninţa cu aruncarea în stradă pentru că am simpatizat cu colegii noştri din Braşov). Sau a fost cu noi după revolu­ţie cînd, miraculos, a devenit peste noapte mare lider în sin­dicatul din Turda.?

2. La aceastâ întrebare sîn­tem în măsură să vă răspun­

dem noi; Ne-am interesat şi domnul Husar a fost dat afară diri servici, SR l-u l nu are nici un fel de legătură cu el, con- siderîndu-1 un element cu to­tul nepotrivit pentru a desfă­şura muncă de informaţii^' 3. Ce „merite deosebite" a a- vut in revoluţie (tot de domnul Husar e vorba) faţă de foştii săi colegi, fiind singurul secu- rist care a obţinut înaltul titlu de „luptător în revoluţie"?

Aşteptăm, domnu’ Huszar, şi o anume corecţie la grafia aces­tui nume.

CuriozităţiDESPRE GHEIZERE

Islanda — ţară situată în nord- vestul Europei — dispune - de peste 100 de gheizere, din care 30 active. Cea mai întinsă zonă' cu gheizere, se află însă în S.U.A., statul Wyoming, in Parcul Naţi­onal „Yellowstone". Există aici circa 300 de gheizere. Intre aces­tea reţin atenţia: „Old Faithful“,

cu erupţii constante, apoi „Giariţ Geyser‘\: — care aruncă jet. de apă' şi vapori de 61 m înălţime

, „Călimara dracului" — care aruncă periodic un noroi negru precum cerneala neagră — , „Smaragd", al cărui jet este for­mat din apă limpede ca şi cris­talul. Gheizere cu caracteristici

•aparte mai p o t -f i întilnite în Noua Zeelandă, Australia şi in alte zone. (I.N.IJ.)

APARTAM EN T CU M AI M ULŢI T IT U L A R I?

Ca urmare a unor telefoane primite la redacţie cum că pe strada Horea nr. 10 (apartament 12) se desigilează apartamentul în absenţa proprietarului, ne-am deplasat la faţa locului şi am constatat următoarele: aparta­mentul cu pricina a fost repar­tizat domnului D.S. şi i s-a în­cheiat contractul nr. 21458/23 X II 1991 pe întreaga suprafaţă a apartamentului (4 camere şi hol). Întrucît fostul chiriaş mai avea obiecte rămase în apartament du­pă mutarea la noua adresă, aces­tea au fost depozitate în hol, iar holul sigilat de către reprezen­tantul ICRAL. Cum vreme de mai multe luni lucrurile nu au fost luate de proprietarul ior (la ultimul avertisment, doamna M C. a răspuns că nu are spaţiu în noua locuinţă şi pentru aces­te obiecte), marţi, 2 martie, si­giliul a fost rupt — de către per­soana care l-a şi pus, domnul Augustin Clejan (ICRAL) — şi tot ceea ce se găsea depozita! în hol a fost transportat la subsolul imobilului. Domnul D.S. a plătit, din momentul încheierii contrac­tului, chiria şi pentru acest hol, pe care, practic, nu l-a folosit. Cele relatate exprimă punctul de vedere al domnului D.S. Urmea­ză să aflăm şi părerea doamrei M.C. : ■ Flavia SERGIIIE

URMĂRI DIN PAGINA 1 ® URMĂRI DIN PAGINA î • URMĂRI DIN PAGINA 1P A R A N O IAeonomic al socialismului româ­nesc. Şi,- mai trebuie să vorbim despre faptul că răsfăţaţii pro­pagandei comuniste, cei conside­raţi -„ flo a re a ". clasei. muncitoare, cu antecedente revoluţionare şi ilegaliste, au ştiut să bată cu pumnul în masa lui Roman şi Iliescu pentru a obţine salarii nejustificate la nivelul nici al producţiei lor, nici al situaţiei e- conomice naţionale. Agresivitatea •anumitor lideri sindicali nu poa­te să nu ne ducă cu gîndul la entuziasmul comunizănt din anii de după război al celor fericiţi la ideea ca totul să se împartă egal tuturor — în folosul lene­şilor şi incapabililor, al parazi­ţilor încurajaţi de propaganda e- galitarismului comunist. Leneşi, incapabili, paraziţi mai avem şi azi şi p e aceştia vor miza toţi politicienii gargaragii, de la ex­trema stingă la extrema dreaptă.

lată că la recentele discuVi dintre Guvern şi sindicate, un lider a avut curajul paranoic sâ avertizeze,- în cursul negocierilor, că ar fi posibilă o lovitură de stat. N ici mai mult, nici mai pu­ţin decît o ameninţare cu desta­bilizarea ţării, faţă de care învi­nuirea Doinei Cornea e o gluţnă ridicolă.

Această paranoie sindicală ou poate fi stăvilită decît printr-o atitudine fermă. Iată, însă, câ la o demonstraţie a. constructorilor de hidrocentrale — probabil Jus­tificată, în esenţă — şi-a făcut apariţia inopinată, neplanificată,

nepregătită, însuşi preşedintele Ion Iliescu, pentru a calm a lu­crurile. O gafă care, sper, nu va avea consecinţe prea mari, dar o gafă care dovedeşte că preşe­dintele nu are încă o viziune clară asupra modului de rezolva­re a problem elor sociale. Criza economică nu se rezolvă cu zîm - bete şi alintări ale clasei mun­citoare, ci cu un program eco­nomic limpede.

" OPTIMISM... ;despre care nu ştim prea multe, greşelile sînt -inevitabile. Nu se poate concepe mersul pe acest drum de tranziţie, nemaiîiitîlnit şi, deci, neexperimentat, şi să se realizeze totul ’ matematic, prog- nozat. Meritul deosebit al guver­nului este acela că a intuit şi acceptat ideea menţionată. Dar nu consideră întîm plările previ­zibile ca o fatalitate. In „Strate-' gia de reformă- întîlnim propo­ziţii de genul: „In cazul în care realizările s-ar abate de la pro­gram...", „Guvernul are în vede­re şi. . . “ etc. etc. Sînt pregătite, deci, alternative. N-ar fi exclus să apară şi efecte imprevizibile, pozitive sau negative, determi­nate de impactul între două flu ­xuri de forţă, invizibile dar . per­ceptibile: unUl, generat; de inter­venţia statului şi altul -*• de me­canismele interne ale economiei de piaţă.

Mecanismele econom iei de pia­ţă „standard" sînt cunoscute Se - ştie ce se întîmplă dacă se ma­nevrează o manetă sau alta La

noi este altceva: nu avem mane­te, trebuie să le construim cu maximă atenţie, nu prin copie­re, deoarece nu ni se potrivesc. Trăim alte vremuri şi un expe­riment pentru care nu trebuie să ; fim invidiaţi.

Chiar dacă din programul de guvernare se degajă un optimism prudent pentru 1993, „Strategia de reform ă" ne dă speranţe. Să trecem cu bine de 1993, un an extrem de greu: este amil în ca­re se renunţă la ultimele sub­venţii pentru bunuri şi servicii destinate populaţiei, cînd se ali­niază preţurile interne ale unor produse la cele internaţionale (ceea ce v a . genera o scumpire Sn lanţ), cînd se introduce taxa pe valoarea adăugată (iarăşi ine­vitabile scum piri!). Iar producţia merge cum merge, ca racul. Şi atunci, de unde salarii care ş ă , compenseze cursa galopantă a preţurilor?

D -l Nicolae Văcăroiu crede 'că vom depăşi această perioadă, ca­re va genera unele tensiuni soci­ale. Ne dă speranţă că în a doua parte a anului 1993 se va simţi începutul relansării economice. Chiar dacă va fi timid, el în­seamnă stoparea mersului înapoi. Ceea ce este deosebit de impor­tant!

Să sperăm, oameni buni, că pî­nă la urmă vom ieşi la lim; n.

P.S Prezentarea expunerii pri- mului-minisţru -referitoare la ac­tivitatea guvernului p e 100 de

- zile şi a „Strategiei de-'reform ă econom ico-soeială a programului

de guvernare" a început cu o întîrziere de o oră şi jumătate, deoarece unii deputaţi şi sena­tori pur şi simplu s-au certat, unii fiind de-a dreptul- penibili. S-a început cu încercări de a b lo­ca prezentarea expunerii * p rem ie-_ rului şi s-a ajuns a se face -apre- -

. cieri referitoare la X care ar fi fost mai comunist decît Y ; Urit,: foarte urît, dom nilor parlamen­tari! E bine totuşi, că : am ur­mărit, în direct, astfel de mur­dării care pun în imagine ca ­ractere.

^ A P Ă R A R E A .!; '

: Trebuie să vă reamintesc unul din capetele de acuzare ale dom ­nului Lupu: subevaluarea unor televizoare confiscate şi, în con­secinţă, păgubirea statului cu peste 700.000 lei. Trecem peste faptul că s-au făcut 3 evaluări ale... pagubei (a doua, dacă ţi­nem minte, fiind cea mai mare); vrem numai să spunem că pen­tru o neglijenţă de asemenea na­tură nu cred că trebuia pus în lanţuri. în cătuşe, mă rog. S-a invocat faptul că dom nul Lupu nu avea voie. conform unei dis­poziţii guvernamentale, să facă evaluări. Apărarea a arătat că această comisie, practic, n-a func­ţionat niciodată, inculpatul de- monstrînd câ pentru punerea în practică a hotâririi de a exista o comisie sînt necesare o serie de condiţii, pînă acum imposibil d e realizat. Şi, sâ nu uităm, li­nul dintre membrii comisiei de evaluare a bunurilor confiscate

este (sigur,- era) domnul Lupu, prin însăşi funcţia de comisar şeS

^adjunct. Aşa. Şi pentru „crim a1* de a. fi apreciat la 30.000 .nişte televizoare color a fost încătuşat ca un criminal ce a . strangulat o bătrînă şi i-a furat o sumă in­fimă din casă. Apărarea, . men-

, ţionînd că nu acuză, a adus ar­gumente şi a depus la dosar pro­cese verbale care spun că şi po -

. liţia (un alt „organ" care este a- bilitat c u . confiscările), procedea­ză în mod similar cu evaluările. Adică, cheamă cîte un sergent major, un bucătar, şi ce se mal găseşte prin preajmă, evaluează o combină muzicală, un video nou/nouă Ia astronomica sumă de6.000 lei şi, pe urmă. ghici cine se înghesuie la cumpărături de aparatură electronică??’ !

Vă spuneam în articolul de ieri despre un alt cap de acuzare. 2ice-se că domnul Lupu a eva­luat un aparat video la 10000 lei şi i l-a oferit spre vînzare unui electronist, care a executat la Garda financiară sistemul de pază al armamentului. Aflăm. în­să. cu stupoare că Garda finan. ciară nu are alocate fonduri pen­tru a plăti asemenea lucrări Nu susţinem că e foarte corect ce a făcut domnu] Lupu. dar este mai mult decît penibil să nu ai posibilitatea legală de a plăti o lucrare, dealtfel foarte importan­tă pentru buna funcţionare ; a firmei.

Ieri, domnul Mugurel Lupu s-a întors acasă Fiind pus în liberta­te condiţionată, se va putea pre­găti mai bine pentru a-şi susţi­ne cauza în 30 ale lunii, cînd va avea loc a doua înfăţişare.

S.C. „C.C.M." S.R.L. CLUJ-NAPOCAstr. Crinului nr. 9, telefon 15-26-08

Oferă cu vînzare en-gross, următoarele produ­se:

• Bere import Ungaria . • Vin Cotnari dc 0,7 I şi 1 I

9 Ulei floarea soarelui import Ungaria • Vopsele auto Autolux, diferite culori• Lac parchet import Ungaria• Zahăr import Ungaria Achiziţionează:• Sticle bere import la preţul de 25 Ici bucata 9 Sticle Pepsi Cola 1 I, la preţul dc 30 Ici sti­

clo. (7887)

S.C. TULIMEX S.R.L. DEVA Vâ aşteaptă ia punctul sau de dcsfacerc cn-

gross din Calea Turxii nr. 136, zilnic intre orele 9-18. (7493)

DIN NOU FIRMA „PALMIER"Vă oferă, la preţuri avantajoase-, următoarele

produse:© Queen 1,5 I, Kiwi 1,5 I, Cola, Mango yi O-

range (0,33 I), ţigări, cafea etc. Angajam: contabilă, secretară, vînzâtor. Informaţii: Calea Turzii nr. 76. (8054)

VIZITAŢI MAGAZINUL DE MOBILA Calea Baciului 47

Sortiment bogat, la preţuri convenabile! (7435)

EXPLOATAREA MINIERA CĂPUŞ cu sediul în Căpuşul Mare, judeţul Cluj

Angajează, prin examen, 3 mccanici auto pen­tru reparat motoare, cat. 3-6. Se acordă: salar ta­rifar între 30.000-35.000 leilună, spor condiţii gre­le, grupa a ll-a de muncă, transportul gratuit.

Informaţii suplimentare: la sediul societăţii.(7480)

FIRMA MIXTA ROMANO-GERMANA S.C. „M . RUMLICH" S.R.L. ORADEA

str. Seledşului (Compiex aiimentar. Unitatea nr. 8) Vinde, en-gross, cu adaos comercial zero, ui-

mâtoarele produse;© Ţuică (Ungaria): - Klarancs palinka - 580 lei sticla- Gyumolcs palinka - 580 lei sticla- Barack palinka - 580 lei sticla- Koric palinku - 580 lei sticla © Vodcă Stolnichnaya, 1/2 I - 850 loi sticla O Coniac 8raudy, sticlă 1/2 I - 580 loi sticla • Berc Katmsai, 5,2 % alcool - 220 lei (inclu­

siv sticla) - 9 R.C. Cola. 330 ml - 210 lei

1,5 litri - 520 iei O Vin Cadarcă (roju), 1'2 I — 580 lei0 Rom (Ungaria), 1'2 I - 580 loi sticla Domnul IOAN ELISIE, patronul societăţii, asi­

gură onor clientela că mărfurile sînt de cea mai bună calitate. .

Informaţii suplimentara la telefonul 099-118.120, Oradea. (7417-A)--------- -- . - - • - ■ .■ . . - . ' - ' ' ' .• - ^ . - ^ ^ '- - ^ - - • - ^ '. - ^ ^ • ^ 5 ^

&DEVARUL DE CLUJ =PAGINA 6

Firmă particulară de construcţii, angajează-'

INGINER CONSTRUCTOR, indiferent de vîrstă, sâ posede callîSţl

si în afaceri. Relajil ia telefon 18.37.06, după ora 17. (7213)

Banca Agricolă s .a .Sucursala Cluj-Napoca,

P-ţa Unirii nr.7. organizează CONCURS in vederea

ocupării a două posturi de H REFERENT DE. SPECIALITATE H

la data de 15 martie 1993, orele 10, la sediul băncii. C ondiţii: • studii de specialitate şi cu o vechime în conta­

bilitate de cinci ani. Cererile se vor depune ia secretariatul unităţii pînă la

,____ data de 12 martie 1993. (211) ^

Filiala de Reţele Electrice Cluj, ^anunţă organizarea unei LICITAŢII PUBLICE

oentru LUCRĂRI DE REPARAŢII la Microhidrocentralele de ia Mănăstirea Dej şi anume:

• confecţionare roţi dinţate • reparaţle mecanism acţionare stavila re • confecţionare

stăviL;e din dulap de stejar • reparaţie etanşare stăvllare la care nu se schimbă lemnăria. Licitaţia va avea loc în data de

23.03.1993, la sediul F.RE.ciuj. Informaţii, la Serviciul Exploatare • F.R.E. Cluj, str. Memoran­

dumului nr.27, tel. 11.57.21,int. 134 sau271. (212)

&OAGROMEC S.A. Cluj-Napoca^ Str. Tineretului nr.59 8

Organizează LICITAŢIE ?n vederea v in a r ii următoarelor utilaje cu durata

de serviciu îndeplinita: m TRACTOARE U-650: m TRACTOARE U-445; ;S TRACTOARE 1010 DT*38 AUTOTURISM DAC ÎA 1300:» AUTOATELIER TV.

Llcitatla va avea Joc în data de 5 WîAmTIE i 993. ora 12, ia sediul

unitâtil. informaţi* la teîefon î 4 .tlG ,30 . (6438)

Vindem la preţuri

avantajoase:cafea boabe

şi cafea vidată (Austria) —O cognac "NAPOLEON' (Franţa) ţS

• bere 0.33 t (Slovacia) <O whisky Import 0.7 I |

O tulcâ sl lichioruri (UNGARIA) a

â R IM PEX* B-dul Eroilor 41

Camera de Comerţ şi Industrie Ciul, informează, ca in cursul lunii aprilie 1993, se va

desfăşura în italia, un tîrg promoţional pe probleme de

agricultură şi produse alimentare în organizarea firmei Associazione

pi’cole e medie inprese est-quest.Firma italiană se oferă să suporte

coctui transportului, cazării si spaţiului de expunere.

Scopul - dorinţa de a stabili o societate mixtă,.

Informaţii suplimentare, iia Departamen­tul Tîrguri-expoziţil, tel. 11 .1 7 .43 /1 6 6

pina la data de 12.03.1993. (<H5)

S.C.T.-SA, Bucureşti Sucursala UTILAJ TRANSPORT

AUTO Ciuj-Napoca, str. Fabricii nr. 125/A

angajează prin transfer, sau Oficiul forţei de muncă, următorul personal:I JURIST cu 1/2 N, sau 1/1N; l DOI AUTOMACARAGil pentru macarale Hidrom şl K 162

ta INSTALa TOR-FOCHIST 0 TINICHIGIU AUTO

Relaţii suplimentare, la sediul societăţii, telefon 14.53.88, 14.57.88

int.114. (214)

ALPHA-OMEGA, Bucureşti * SERVICII

Selecţionează cadre superioare, Pină Ja 4.Q ani, avînd experienţă

profesionala, pentru a lucra in societăţi mixte existente, sau

* în curs de formare. Persoanele reţinute, îşi vor desfăşura

activitatea în următoarele domenii: economic, financiar-bancar, asigurări, reasigurări, management, comerţ, comerţ internaţional. Juridic, consultanţă industrială.

Vor beneficia de cursuri de adaptareEi perfecţionare în domeniile propuse,

imbile franceză sau engleză, sint indis­pensabile; se vor aprecia şl limbile italiană sau germană.

Testarea va avea Ioc în fiecare lună. Ultimul termen de

depunere g candidaturilor pentru* Suna în curs, âste data de 20.

-- • Vă rUgăm să trimiteţi: * a CURRICULUIvl VITAE (dactilografiat) B d scrisoare de motivaţie .{scrisă de

mînă) şi . 'a o fotografie recentă, pe adresa:‘ ALPHA-OMEGA SERVICil.'-S.R.L., Ia sediul ECQJJOfW am- Şoseaua Nordului nrJZ-9 BufcUresit Telefon <i12.75.09i' 67Q.t1.84. 7&4Q sau în CluJ-Nap<§& t,&£uTa r't^r&iâ r»r. 463, din • vcad'i|*'OftciJut ^cştai nr. 1. (7585) ^

S O C IE T A T EÎSO fM NO-ILVEm NÂ

p ie s e d e s e m n e a u to ■ mPQBT

CLUJ-NAPOCA str. A. VLAICU, nr. 186

tel.: 152804

S.C. "HELIOS" S.R.Ly angajează DANSATOARE la DISCO-BAR, cu

posibilitatea de a lucra în străinătate., Selecţia va avea ioc la sediul firmei, ^jn B-dul Eroilor 42, tel. 11.65.19. (60101

ÎNCERC. Filiala Cluj, organizează CONCURS în data de

24.03.1993, pentru ocuparea următoarelor posturi:

B DULGHER B FIERAR BETONiST m ZIDARB LĂCĂTUŞ MECANIC B LABORANT

(8003);

CONDUCĂTOR AUTO, ctq. B,C. Relaţii suplimentare, ia ÎNCERC -

Filiala Cluj, Calea Floreşti. nr. 117. tei. 16.10 .18, 16.19.88." Cererile se

\ primesc pînă în data de 19.03.1993. ^(BaHBBKBBBQMBBHanBUHBBMBHBaMMBBBMBBV

E IC o S O F T S . R . L . ;;str.M u Maniu nr. 20

ţe l 95/115705,95/118432 ;importator direct va oferă din stoc

CALCULATOARE DTK 3 8 6 /4 0 1b configuraţia:• 128 Eb Cache; 4 Mb RAM ' 1• monitor SVGA color radiaţie redusă• -video controller Trident 512Ko• HM) Western Digital 85Mo• 2 im itaţi floppy 5,25", 3,5"• mouae aerial 3 butoane• tastaturi carcasă to m ; sursa 2001• MS-DOS 5.0, WLodoira 3,1 .

DISCHETE HD 5. 25”, 3. 5” fabricate In SUA

0 0tt-

Firma "ARETO IMPEX" S.R.L. Efectuează TRANSPORTURI IN -

JERNE de mărfuri, cu CAMIOANE între 5 şi 22 de tone, la preţuri avan­tajoase. Relaţii: Cluj, str. Venus 4A,* :

telefon 15.41.76. (204)

VINERI, ,5 MARTIE 1993, O R A -jfCasa Universitarilor,

Orchestra simfonică a Fllarmdftlcii "TRANSILVANIA-1 ^

dirijor:SACHIO FUJIOKA (tfapbrtfo).

P rogram : ̂m C.SAINT-SAENS - Introdjucere ş i

Rondo capricciosoSolist: Ştefan HORVATH* .

m J.FRANCADC- Concert pentru clarinet şi orchestră - p.a. ^

Solist: Nicolas STIMERE (Fra fi& f a H.BERLIOZ - Simfonia fantastică ” ^

Preţul biletelor: N , îh avanş -120,100, 90 Iei; Abonament l'9 în ziua concertului -140,12$' 100 feP

SIGURANŢA, ÎNCREDERE PRIN PROFESIONALISM

ikVitiuitNI * paşapoarte ofR claie, de serviciu şi vize peniru ITALIA. I

I Relaţii: Timişoara, Hotel “Timiş", corpi i B, camera 406, et4, tel.096/11.72.17. i Orar: LUNI,MARTI, MIERCURI, VINERI,1 orele 9-17. ţ|ola. NU) (6615)

VIS-A-VIS DE ‘OSEFt’ MAGAZINUL NOSTRU VA OFERĂ INTR-UN CADRU CIVILIZAT, PIESE DE SCHIMB PENTRU AUTOTURISME IMPORT

(VW, BMW, FIAT. OPEL, PEUGEOT, AUDI, i FORD, MITSUBISHI, s.a.n.d.) (69<A?

f Centrul de ÎNCHIRIERI CASETE şi ^ APARATE VIDEO din Cluj,

str. Cehoslovaciei nr.4, ap. 58, oferă pentru fiecare femeie, în data de 8 martie cîte două

filme pe caaete video QRATUIT. (7438) j

fiegla Autonomă de Administrare şi ' întreţinere a Fondului Locativ

Cluj-Napoca, avînd sediul în B-dul 22 Decembrie nr.67, anunţă

CONCURS pentru ocuparea postului de ECONOMIST cu atribuţii de con­

trol financiar intern, în data de 15 mar­tie 1993. Informaţii la sediul

R.A.A.I.F.L. Cluj-Napoca, sau la telefon 11.13.71. (213)

s a

Cluj-Napoca, str. Aurel Vlaicu nr. 18^ anun|p scoaterea ia LICITAŢIE ” -

PUBLICA, Tn data de 17 martie 199a ora 1a a unei 0 PLATFORME DE PAR­CARE (situată iînaă Băile Someşehl).

Informaţiile şi înscrierile pentru ... licitaţie, se fac pînă ia data de, 1ff

martie 1993, ora 15, la secretariatul socletătii, tei. 14.54.77. (7162)

BANCA AGRICOLA S.A. Filiala Dej, vinde la LICITAŢIE, la sediul sau din; P-ţa Bobîlna nr.18, un BAUTOTURISM

DACIA 1310 TX, proprietatea debitorului S.C. "ASTRA” S.R.L. reprezentată prin Popan Ioan. !

domiciliat în Dej, str. Luceafărului nr. 4, bl.K.1, ap. 10. Vînzarea se va

face în conaiţille Decretului nr. ; 221/1960, la data de 22 martie 1993.

Informaţii suplimentare, la telefon 21.22.56, între orele 8-12. (211)

PAGINA 7 ADEVĂRUL DE Cf>03

STIMAT) CĂLĂTORI!» ,Onorîndu-vă contravaloarea K - călătoriei contribuiţi îri mod1, riirdrt , --------- .___

T .

la îmbunătăţirea confortului si ritm icită ţii mijloacelor de * transport în comun!___

u .

c.

iK lC H IH iE H »

• Caut de închiriat garsonie­ră confort sau apartament două camere nemobilate. Vind număr mic OJVL. Telefon 14-50-28. (7284)

• Studentă, caut un apar­tament mobilat, cu telefon, de 3—4 camere în Zorilor sau în zona centrală. Telefon 12-73-97. între orele 17—19. (728C-A)

• Dorim să închiriem un apartament (sau casă) cu 2 sau 3 camerc, neapărat mobi­late (mobilă nouă) cu frigi­der şl neapărat cu telefon. Preferăm zonele Pata, An­drei Mureşanu, Zorilor, Cen­tral. Relaţii la telefon 15-32. 61. după ora 18. (7123)

PAR-îaoca

''SINDICATUL TAXIMETRIŞTILORT1CULARI "PR1TAX", Clul-Npî

Cu ocazia zilei de 8 MARTIE, transmitem sincere felicitări tuturor

clientelor firmei noastre.Ir» data de 8 MARTIE, între orele 19-22.

j doamnele şi domnişoarele care vor apela Ia serviciile noastre, vor beneficia

1 de TRANSPORT GRATUIT.Vă stăm ia dispoziţie la următoarele

numere de telefon: 14.22.38, 11.22.86, -11.73.71. 12.40.00. ^

e .M

» £ .M

TIPĂRIRE OFSET _ FORMAT A4

Ta 1000 de pagini — In 24 de ore!CULEGERE, PAGINARE, GRAFICĂ, PRELUCRARE IMAGINI

COMPUTERIZATĂf « O f t )US

PUBLICITATESE

• Editură particulară anga­jează Tehnoredactori, inteţ- viem ' miercuri 10 martie

. 1993, ora 17. la sediu] Editu- r \ rii, str. Clinicilor 9. Infor­

maţii suplimentare la telefon _16.91.58. <7462) -

• ' Solicit 500.000 lei. Fre- tint garanţii. Informaţii str. Horea 88—90. ap. 4, intre o- rele 18—21. (8027)

• Angajăm vînzători pentru magazin — Auto, vîrstă minimă 23 ani. Relaţii duminica, ora 10, pe calea Floreşti, la S.C. G şi M impex SRL, lingă Staţiunea Didactică. (7445)

• Caut femeie serioasă îngri­jire copil 3 ani. Telefon 16 82- 09. (7394)

• Angajez tinere (tineri) pen­tru muncă teren, in alte Jude­ţe. Selecţia sîmbătă ora 10, pe str. Mănăştur nr. 99, ap. 32.(Î339)

• Angajez Morar- str. Octav Bâncilă nr. 39 (Someşeni) slm- Mtă, 6 martie 1993, intre orele 10-11. (8005)

• Firmă particulară, anga- iâm urgent bucătăreasă. Haşdeu ii. Telefon 11-84-34. (7468)

• Inginer meditez matematică Wce nivel. Telefon 14-95-25, după ora 16. (7473)

• Doamnă vlrsta 43 ani. în­grijesc bătrini, la domiciliu Pentru locuinţă. Relaţii la tele­fon 11-26-13, după ora 19.(5179)

• Caut femeie îngrijire copil 2 ani. B-dul 22 Decembrie nr. 150, sc. 2. etaj I, ap. 20. Fami­lia Pop. (7161)

• Inginer serios- 29 ani, caut- de lucru - la firmă particulară. ■ Telefon 13.58-10. (7169)

• Orice problemă in construc-. ţii le rezolvaţi prin: Cabinetul de. Consultanţă ~şi asistenţă. In­formaţii la telefon 14-52-32, sea­ra. (7223)

• S.C „1 Decembrie" SRL, str. Eroilor rir. 2, camera 8, a n ." gajează Difuzori de presă.(7S97)

• Studentă, meditez materna. • tică, str. Haşdeu, cămin 16, ca­mera 28. (7995)

• Schimb garsonieră I.C. R.A.L. — Mărăşti — Cojoc. nei 23, cu apartament 2 sau 3 camere. Suport diferenţa. Telefon 16.93-88, după ora 17. (7263)

• închiriez apartament mobi­lat. 2 camere, telefon, bloc ve­chi. liniştit, Grigoreseu» pentru perioadă îndelungată. . Prefer persoană liniştită, sau locuinţă serviciu firmă. Plata anticipat pe 6 luni, plata în valută sau echivalentul în lei. Tel. 18-50-73, numai sîmbătă. (7164)

• Două studente grecoaice caută să închirieze pe termen lung apartament cu 3 camere, cu telefon (neaparat) zone pre­ferate: centru, Pavlov, Haşdeu, Pasteur, P lopilor, Piaţa Cipariu. Pata, Andrei Mureşanu. Infor­maţii la telefon 11-40-88; 12-74- 01- între orele 17—20. (7443)

• Tineri căsătoriţi, medici, căutăm garsonieră, apartament (chirie, lei). Telefon 18-49-01, o - rele 15—20, Meditez chimie.(7414)

• Caut' un apartament lux, în zona Gheorgheni, cu telefon, o - fer valută. Telefon 16-98-53.(7416)

• închiriez apartament m obi*. lat cu 2 camere, telefon, garaj, în Gheorgheni- prefer studenţi greci, pe valută. Telefon 9 5 -3 6 - -85.74. (7834) -

• D ouă grecoaice, căutăm să închiriem apartament cu 3—4 camere, în zonele Pata, Zorilor sau centru. Telefon 12*37-29, în­tre orele 18—20. (7377-A)

• Tineri căutăm de închiriat apartament două camere, plata în lei. Preferăm mai aproape de - centru. - Telefon intermediar 12- 46-81, între orele 18— 19. (7996)

• Caut de închiriat garsonie- , ■ ră mobilată. - pe termen lung.

Plata în lei. Telefon 14-06-41. (7456) .

• Tineri căsătoriţi, căutăm în chirie apartament cu 2. camere sau garsonieră în . Mărăşti şi zone apropiate. Telefon 11-34. 30. (8022)

• închiriem spaţiu : comercial, str.. Mănăştur 33. (7484)

• Dau în ch irie ' 2 camere, te-;; lefon. frigider, unei studente din Grecia (an pregătitor). T e. lefon 15-63.14, după ora 16. (7989)

• Ofer apartament 5 camere dependinţe ICRAL, ultracentral, gaze, posibilităţi sediu firmă- depozit, cabinete, contra apar­tament bloc, cumpărabil. Ofer­te CP 1104. (7328)

• .Schimb apartament ICRAL, una cameră, bucătărie, baie. cu trei focuri gaz. central, ctl gar­sonieră confort mărit, ICRAL sau proprietate numai In zona Cipariu, Pata. Informaţii la te* lefon 15-30-81. (6888)

• Schimb garsonieră, strada Horea 59 (casă mică) în Mănăş. tur, aproape de Minerva. (7343)

• Zalău — schimb apartament 2 camere cu similar Cluj sau variante. Informaţii la Cluj, te­lefon 14-63-30. (7137)

• Pierdut sîmbătă 27 fe­bruarie, legătură cu două chei dc maşină şi chele la­căt cu brcloc de argint, în zona Tăietura Turcului- ofer recompensă 25.000 lei, tele­fon 15*61.93. (7093-A)

• S.G. Euroest, pierdut CEC limită de sumă. II declarăm nul. (7143)

• Burcus Ana-Rudolf, pierdut autorizaţie. O declar nulă.<7142)

• Pierdut certificat de înma­triculare seria J 12/2717/1992 din 22 iunie 1992. al firmei „Layal“ SRL, Cluj-Napoca. Se declară nul. (7415)

• Miclea Vasile, pierdut le­gitimaţie handicapat. O declar nulă. (8002)

• Pierdut certificat C.O.R. cîine Tekel sîrmos Hubertus X. 11 declar nul. (7469)

• Pierdut carnet de membru cooperator pe numele Cengeri Alexandru. Il declar nul.(7461)

0 S incera con d o lea n ţe fa m ilie i îndurerate K un. F a m iliile C âp â l- na , K ova cs, M old ova n . (8013)

0 Au trecu t 19 an i p lin i de la - CTlml ţ l tristeţe d e c in d n e -a părăsii al nostru sot, tată ţl b u n ic B AD EA V A S IL E . F ie -f fărina uşoara. F am ilia . (6929)

9 Un p ios om ag iu la îm p lin i­rea a trei ani d e la trecerea In veşn icie a scum pei ş l neu itatei m ele so fii LUCREJTA A L B O N , născută t o d e a . P arastasu l va avea lo c sîm bătă, ( m artie , ora 12 la b iserica o r to d o x ă d e pe str. G ov ora . S ofu l V asile A lb o n . (7222)

( Cu aceeaşi d u rere s fîş le to a - re şl lacrim i In o ch i, p e ca re tim pu l nu le va ş terge , a n u n ­ţăm că an trecu t şase s&ptâmlnt d e cînd scum pul nostru s o t , ta ­

tă . socru şl b u n ic P A V E L SIM ION AŞ d in C îm p la TurzU a trecu t tn nefiin ţă . N e e s te «lor d e tin e , tatl d ragă , n ic io d a tă o - ch li tăi lim pezi şl vese li n u vo r m al însenina ch ip u rile n oa stre răm ase tn atit d e m ultă tristeţe. Parastasu l va avea l o c d u m in i­că , 7 m artie 1993. D u m n ezeu s ă -l od ih n ea scă su fletu l Iul hun , b lîn d , cu rat ţ l să -l d ea lin iştea d ep lin ă . N aşu . (7245)

« A trecu t un an tr ist d e a ş ­teptări zadarn ice , la cr im i ş l d u ­rere , d or nestins, d e c in d d ra ­c u l nostru sot, tată , s o c r u şl b u n ic D A V ID C.AVIUL n e -a p ă ­răsit prea d evrem e p e n trn tot­deauna d u cîn d toată d ra gostea şl că ldura d in ca sa n o a s tră . S o ­fia Iu lla . f iice le F elicta şt R o d i- ca , g in ere le A d ria n , n e p o a te le Iu lla ş l D ella . C om e m o ra re a va avea lo c d u m in ică , 7 m artie 1993, o ra 12 la b iserica d in M â­năştur. C it a trăit l-a m iu b it, c it vom trăi II vom p iln g e . (7226)

* P ro fu n d îndureraţi s in tem a lături d e v o i, O lga, A n d reea şi Z o ii In triste le c lip e d e . d e sp ă r­

ţ i r e d e RODICA. n o r a , D ia n a .şl D an. (7228)

^ C u durere a d u cem ta c u ­noştin ţa c e lo r ca re l-a u cu n o scu t că B A R T H A G E ZA d e p e strada Rarâu (tn spatele m agazin u lu i A lb ina ) a d eced a t, d u p ă o s ru r -

-tâ s -ife r in ţi , In virstă d e 78 de an i. Înm orm întarea v a a v e a lo c lu n i, g m artie , o ra l t d e la c a ­pela m are a c im itiru lu i C entra l. Sofia ş l fam ilia IndoU ată. (8016)

% S e îm p lin esc 25 a n i, r e s p e c ­t iv 6 săptăm îni, d e la d e ccsu l scu m p ilor noştri părinţi FEIER AU G U STIN f l M A R IA d in P a n ­ticeu . A m intirea lo r va ră m în e neştearsă in Inim ile n oa stre . C e l 5 c o p i l : N ico lae , G u şti; V lore i. Ionel şl Pavel cu fa m iliile . (S01S)

0 S in tem alături d e G ln a şi C ornel B ratu la p ie rd erea m a ­m ei d rag i. R od lca şl A u re l B u z- R iu . (8021-A)

t R ăm as b u n . b u n ică d ra gă . Oorlnn şl T udor. (8021)

^ U n ultim - om agiu ce lu i cn - re a fost O f.TEA N A L E X A N D R U şl con d olea n ţe pentru în d u re ra ­ta fam ilie d in partea p r ie ten ilo r şl v e d n llo r de b lo c d in «trăda Pusteur nr. 3J. (7160)

* M u lţum esc d in su fle t tu ­tu ror ce lo r ca re au fo s t nlAturl d e noi la d e sp lr flre a d e Iubitul m eu sot S ZE K FLY F R A N C ISC . S oţia Szekely M agda. (6785-A)

0 C o lectivu l gr&rllnlfnl n r . (7 «s ta alături de doam m i d lt e c - •oare P op F loarea In m a rn i d u - r s r » p r ic in u it ! d e m oartea ta ­tălu i Iubit. S ilicei e co m | jlca n ;e fa m ilie i. |7«1)>

0 S in cere co n d oteon fe fiitn lliel R u i la durerea prlrlnu itA d e dU pnrltlo prem .tturâ, la 29 a n i. a ce lu i ra re a fost so t ş l t f lt i d rag RUS PE TRU . C o le g i! d in O a ia d « p r o d u c te . (7430)

0 S in cere con dolea n ţe" şi în ­treaga n oa stră co m p a siu n e c o ­legu lu i nostru R ad u O n ac . preot s lu jito r la p a ro h ia „S lin ţ ll A - p osto li P etru şl P a v e l“ , m u n ici­p iu l c iu j -N a p o c a . Ia trecerea in eternitate a tată lu i d ra g ONAC IOAN . P re o fll p ro top op ia tu lu i o r to d o x C lu j. (7425)

t ln a ceste m om en te trag ice slntem cu tot su fle tu l a lături de Z o ii şl A n d reea . S in cere c o n d o ­leanţe. L ia , M arius şl F e lix .(7401)

0 S intem a lătu ri d e co leg u l nostru Ing. K o v a cs Z o lta n in m area d u rere p ric in u ită d c m oartea prem utură a so fie i sa­le. C o lectivu l a te lieru lu i d e m l- cro p ro d u cfle e le ctro teh n ic .(7103)

0 Se îm p lin e sc 6 ani de la trista d esp ă rţire d e scum pul

nostru fiu A L U A Ş N ELU . P ărln fil şl f i ica . (7457)

0 M ulţum im p r ie ten ilo r , vec l- nilor şl cu n o sc u flio r ca re au fo s t alături d e n o i fn c lip e le grele , c u te legra m e şl H ori ţl au fnsoflt p e u ltim u l d ru m p e

scum pa n o a s trâ d r . PO PU E V A , născută n o i lo r . F am ilia în ­durerată . ( 8000)

( Vn g ln d ~ p lo s şl s in ce re r e - grete la d esp ă rţirea d e d raga m ea cum nată JE N IC A . Stela G a loş. (7465)

^ A n trecu t 6 luni d c la c r im i ' ţ i durere , d e c in d l-a m co n d u s p e u ltim ul d ru m pe iu b itu l n o s ­

tru sot, tată, s o cru şi b u n ic CIG IIIR SIM EO N . D u m n ezeu

să -l od ih n ea scă tn p a ce . P a ra s­tasul fn 7 m artie . F am ilia in d u - rerală . (800*)

0 C o lectivu l M u zeu lu i d e Isto ­rie a T ra n silva n ie i se a lătură fam ilie i p r o f . u n iv . P om p lliu T e o d o r , tn m area d u rere p r ic i ­nuită d e p ierd erea prem atu ră a so fie i d ra g i ţ l - l transm ite s in ­ce re con d o lea n ţe . (8025)

0 S intem alături d e co le g a noastră S tin ean n L u c ia In m a ­rea d u rere p r ic in u ită d e m o a r ­tea tată lu i. D u m n ezeu să -l o d ih ­nească fn p a c e . C o lo c tlv u l SC „P r o o o h s ” S R L C lu j. (7481)

0 U n u ltim o m a g ia ce le i c a ­re a fo s t p rie ten a n oa stră

R O D IC A K O V A C S . C on d o lean ţe fam ilie i. F a m iliile V las ie . (7189)

0 S întem a lătu ri d e co le g u l nostru M iclea A u gu stin In m a ­rea d urere p r ic in u ită d e m o a r ­tea fu lgeră toa re a tată lu i d ra g . S in cere co n d o le a n ţe . C o leg ii d e la SC „N a p o e h im “ S .A . (8023)

' 0 D oam nei O lg a Ş erb ă n escu , s in cere co n d o le a n ţe la p ler .lersa un icei f i i c e d in p artea co le g ilo r d in F arm acia 17. (7131)

0 S in cere co n d o le a n ţe c o le ­gu lu i nostru K o v a cs V a s ile la p ierderea m a m e i . d ra g i. C o le c t i­vu l P 1, M AF1R. (7991)

0 C u a d in că d u re re anun|ăm încetarea d in v ia tă . Ia da ta d e -

' 3 m artie 1993, d u p ă o lu n gă su ­ferin ţă . n scu m p e i m e le so fii şi m ătuşl M O L D O V A N M A R IA (fostă T o n k o M a ria ). In m orm tn - tarea va avaa l o c In ziua d e 6 m artie 1993, o ra 12, d e la c a p e ­la n ou ă a c im itiru lu i d in M ă . năştur. S o fu l S lm io n , n ep oa te le E lvlra şl G abrtela , fn v e c i n e - mtnp.ilaţl. (7491)

0 C u Im agineA Iul fn su fle t, g in d şi in im ă, a d u n toate « m in - t lr lls In tr-un p io s o r a n jia ta îm plin irea a 6 săp tă m în i d o la trecerea In n e fiin ţă a soţ ni ui m eu M U REŞAN M IR C E A K A R O L.Y , fast salariat R T V c l u j . CB a c e ­eaşi d u rere tn s u fle t nnunf că trista co m e m o ra re se va o f ic ia la b iserica d e p e str. B o b . s im - bătă 6 m artie 1993, o ra J0.30. S o fia Della. (80Jl)

0 A încetat d in vln fă, l:> v lrs - ta d e 7* a n i, P O P SIM ION

(Ilrfgad lru ), d in P o d a ra . Judn|u! c lu j . Inm orm lnturea va nv>îa lo c sîm bătă • m a r ile 1933, la c im i­tiru l c o r d o ş . o r a 13. N u to vo in utta. P op lu l lu s — p r im a r J i­b o u . c a d lş E lc o n o ra i u fa m ili­ile , so fia A n a . (80S5)

0 C n adlnc& d u re r * anun ţam Incefart-a d in v lu fă a x^ump^il noastre so fii , m am e, soa cră ţl b u n ică 8H .A G II1 A N \ li> virstă d e W d e a n i. In m u rm ln liitc ,! va avea lo c In d a ta d e 6 m n itle »*U , o ra 12 In tu tu ! C lu m a fa U . O d lh n cu sră -ca In p a ce . F am ilia în d u re ra ţi .

AnFVARUL DE CLUJ- ■PAGIN/i 8

# VARŞO VIA. — Corespondentul din Varşovia al zia­rului austriac „Die Presse**, semnează In numărul din26. 02. 1993 al cotidianului un articol intitulat „Eurore- giunilc criticate de naţionalişti polonezi ca a cincea îm ­părţire a Poloniei1*. Se menţionează că recenta înfiinţare a „Euroregiunii Carpatică** in sud-estul Poloniei a dus la izbucnirea unui nou conflict in cadrul coaliţiei guver­namentale poloneze.

„Euroregiunea Carpatică" cuprinde două voievodate poloneze, şase raioane slovace, trei ungureşti, precum şi două raioane ucrainene. Reprezentanţii statelor partici­pante formează un „Consiliu regional** care alege un se­cretar şi, la nevoie, grupa de lucru pentru anumite pro­iecte. Membrii Consiliului sînt egali Sn drepturi, iar pre­şedintele acestuia se alege pe cîte un an prin rotaţia. Actualul preşedinte este Adam Poziol, fost vicevoievod al Voievodatului Kroşno, funcţie in care a fost numit de premierul Hanna Suchocka.

Noua instituţie poate să pretindă fonduri din partea comunităţii europene pentru lărgirea şi modernizarea punctelor de trecere a frontierelor, construcţia unor in­stalaţii de purificare a apei, lărgirea traficului de fron­tieră etc.

Partidele naţionale poloneze se opun creării unor ast fel de regiuni (există un proiect pentru înfiinţarea unei regiuni similare cu Germania), intrucît consideră că ele

Telegrame EXTERN!

constituie „o încercare de lichidare a unităţii teritoriale a ţării**. Partidul Naţional-Creştin a apreciat chiar că acestea ar constitui „o încercare de a împărţi Polonia pentru a cincea oară'*.

Principalul promotor al ideii „euroregiunllor** este mi­nistrul de externe polonez, susţinut de Uniunea Demo­cratică şi o mică grupare de stingă din Polonia.

0 BEIJING. — Guvernul chinez a afirmat că respec­tă drepturile omului şi a condamnat orice tentativă ame­ricană de a condiţiona reînnoirea clauzei naţiunii celei mai favorizate de aceste aspecte. ■

Purtătorul de cuvînt a ' atras atenţia că a condiţiona prelungirea clauzei d e respectarea drepturilor omului —• aşa cum a făcut şeful delegaţiei americane la convorbi­rile comerciale chino-americane ce au avut loc luni şi marţi la Beijing — „va antrena o deteriorare a relaţii­lor economice şi comerciale şi, pe un plan mai larg, a relaţiilor bilaterale**.

0 OTTAW A. — Serviciul canadian de imigrare a re­ţinut, miercuri, la Halifax, 18 pasageri clandestini prove­niţi din România, care fuseseră anterior descoperiţi în largul litoralului canadian, la bordul unei nave ce fă­cuse escală în portul spaniol Cadix, relatează AFP. Cu o zi mai devreme, alţi doi români îmbarcaţi clandestin sosiseră în Canada.

în cursul anului 1992, aproximativ 200 de români, ple­caţi în condiţii similare din porturi franceze, belgiene, sau spaniole, au solicitat în Canada statutul de refugiaţi.

-micaPUB12IGITRTE

S Cumpăr garsonieră,1 apartament sau teren pentrt

construcţii. Telefon: 14.75.13: 14.29.07 (1891

S Vînd garsoniera, aparta ment sau teren pentru con­strucţii. Telefon: 14.29.07

(1891/A)

[Cumpăr garsonieră şi apartament cu 2 camere. Telefon11.18.74. (6531/A)

• Vind A ro 10 sub 1 an. Gherla, telefon 24-17-94.(7046-A)

• Cumpăr urgent garsonieră confort. Relaţii: la telefon 14- 27-94. (7052-A)

• Cumpăr apartament 2—3 camere sau garsonieră, indife­rent zona. Telefon 14.75-13; 14-,29-07. (7058-A)- • V înd video player Orion şl

dublu radiocasetofon stereo, noi, cu preţ negociabil. Telefon 17- 50-08. (7115-A)

• V înd Dacia 1100 în stare bună de funcţionare. Vizibilă ziln ic orele 8—14 Ia sediul can­tinei str. Observator 34. telefon14-55-86, orele 17—20. (7358-A)

• Vînd mobilă cameră- bucă­tărie, cuicr hol, canapea, 2 fo­tolii, frigider. Str. Aurel Vlaicu10,. ap. 18. (7363)

• Vînd Citroen Bx, Diesel. 1985 (92.000 km). Telefon 11-64-99. (7367-A)

• Vînd televizor color Funai, nou, sigilat (250 000) şi magneto­fon Majak cu 8 benzi (15.000 lei). Telefon 15-05-29. (7385)

• Vind TV color Funai, s i­gilat. Preţ 245.000 lei. Telefon: 13.65-79. (7403)

• Vind televizor Sirius, sta. re perfectă (40.000 lei) şi cle­menţi calorifer fontă. Telefon:18-93-05. (7410)

• Vind Oltcit 11 U de un an şi trei luni, 25.000 km. stare excepţională, 1.200.000 lei. In­form aţii: 16 06-76, după ora 20. (7413)

• Vind două case cu grădină, în satul Luna de Sus nr. 742, str. Principală. Se poate vedea Zilnic. (7119)

• Cumpăr dulap bibliotccă .,Oacta“ 50 dolari. Telefon:15-05-11; 16*85-55. (6934-B)

• Cumpăr avantajos con­tract locuinţă, garsonieră, a- partament, casă sau teren.11-57-15. (5835-D)____________

• Cumpăr talon pentru Fiat Panda. Telefon 15.32-37.

J7400) _ _ 1_____________________O Vind TV color cu dia­

gonala dc 68 cm Philips în perfectă stare (78.000 lei). Telefon 13-09-89. (7137)

• Cumpăr urgent garsonie­ră. Telefon 099'34.05-89 du­pă ora 19. (7882)

• Cumpăr garsonieră şi a- partament cu două camere. Telefon 11.18.71. (6531. A) _ _

• Vind casetofon declc Ja­ponez, . amplificator englez şi bufet antic. Telefon 11-69-06. (7225) ____________

• Vînd urgent calorifere 10 clemenţi . h—-60 cm. Cenan Vasile, Pascaly 9, telefon 15-45-83, ■ după ora 15. (7-133)___

• Vînd Arumalom. Telefon11-04-59. (8007) _____________

• Cumpăr dolari. Telefon11-33-95; (7191)

• Vînd televizor Nom icn- de stereo. Telefon 14-93-25. (7474) ;______________ ___• Vînd cuier. Telefon 14-37-

88. (7420) •• Vînd Fiat Ritmo Diesel ’ 2

bucăţi. Dacia 1310/1986. motor Aro Diesel Cimpulung nou, mo­tor Fiat Argenta D, cu acte, cu­tie viteze VW LT Diesel, caro­serie Dacia 1300 completă cu roţi pentru piese. Str. ; Miron Costin.nr. 2, telefon 13-97-26. (7421) •

• De vînzare. pentru valută, grădină cu suprafaţă de 700 mp, în apropierea Grădinii Bo­tanice, potrivită pentru cons­truirea casei cu locuinţe asocia­te. Informaţii zilnic între orele16-20, telefon 12-73.66. (7426)

• Vînd bufet sufragerie sculp­tat. Telefon 14-61-39. (7427)

• Cumpăr urgent garsonieră. Telefon 16-71-86, între 17—20.(7428)

• Vînd bormaşină AEG pentru pretenţioşi. 14-43-83 după 16.(7429)

• Cumpăr apartament 2—3 camere. Telefon 14-79-94. (7431)

• Vînd sau schimb Renault Fuego. Str. Aurel Vlaicu nr. 62 (staţia Peco). (7434)

• Vînd motor U 445 diesel, televizor color, cutie viteză Aro. Telefon 14-13-15. (7436)

• Vînd Wartburg import Germania plus piese rezervă, COO.OOO. Telefon 18-13-18. (7439)

• Vînd videorecorder Pana­sonic 120.000 lei şi televizor Phi­lips telecomandă 140.000 lei. Te­lefon 15-70.51, seara. (7440)

• Vînd videorecorder Sharp. Telefon 13-06-33. (7411)

• Vînd televizor color, cu te­lecomandă, Blaupunkt. Garan­ţie. Telefon 15-78-22. Avantajos.

• Vînd Dacia 1310 (Germania)1985, stare bună. cu îmbunătă­ţiri. Preţ 2.200 DM. Informaţii telefon 14-20-23, după ora 14.

• Vînd apartament patru ca­mere pentru pretenţioşi. Tele­fon 12-78-07 dupâ 15—21. (7444)

• Vind VW Golf, benzină- 2 uşi, design Kamel, cu piese de tinichigerie şi de motor de re­zervă; 4 genţi magneziu R 30, aprindere electronică R 30, 4 cauciucuri 195/14; televizor sport, Comtnodore 64. Telefon 14-93-91;14-63-81 între orele 16— 22 str. Budai Deleanu 48. (7883)

• Vînd TV7 color Grunding cu «telecomandă pentru preten-

‘ tioşi. Telefon 12-96.64, între 16 . — 19. (7417), • Vînd Ford Siera 1,6 neîn. matriculat şi cutie viteză 20.

f Telefon 15-95-17. (7448)• Vînd Mercedes Cobra diesel

stare funcţionare perfectă, 3500 DM. Telefon 13-65-16. (744?)

• Vînd acţiuni Ursus. 50.000 bucata. Telefon 11-64-30', orele18—20. (7450)

• Vînd Dacia 1310 TLX ’89, mobilă dormitor, bucătărie, a- ■ raga2, cuptor trifazat, bicicletă dame, bărbătească. Str. Teleor. man 51 d.m. (7451-A)

• Vînd mobilă tineret, biblio­tecă. bucătărie, aragaz, frigi­der Fram, canapea de doi ani. Str. Mehedinţi 1—3. CP 55 în­tre 17— 19 vineri şi sîmbătă.

• Vînd urgent garsonieră şi aragaz. Fabricii de zahăr 7.5, ap.37, (7452)

• Vînd (schimb) apartament 3 camere cu două garsoniere. Variante. Telefon 16-10-30.(6309)i • Vînd microbus TV. şi du- biţă TV. Telefon 0954/3-24-31, după masă. (6821)

• Cumpăr valută în condiţii de siguranţă la domiciliul clien . ’ tului. Informaţii 14-25-59, după ora 37. (6362-G)

• Vînd recamier tip Bobîlna cu sau fără ladă. Telefon 11-86- 88- orele 16—21. (6825)

• Vînd m obilă combinată. T e­lefon 14-02-36, 17—21. (7331)

• Vînd în Alba Iulia casă ridicată în roşu şi acoperită, compusă din subsol plus parter şi etaj. Telefon 0968^2-09-32.

• Vînd Dacia 1410 fabricată în 1989, 39.000 km parcurşi. Tele­fon 11-24-52. (7285-A)

• Vînd vilă cu două aparta­mente cartierul Andrei Mure­şan u. Accept variante schimb. Telefon 14-52-78. (7193)

• Vînd tejghea 4 m, cadă duş. Telefon 12.76-59, seara. (7163)

• Vînd Mercedes 220 D şi parbriz faţă. spate: sticlă de far stînga pentru Mercedes Cobra. Telefon 14-99-20. (7166)

• Vind Fiat 850 convcnabil pentru piese de schimb. Strada Mureşului nr. 43. bloc It 6. ap.1. (7168)

• Vînd canapea extensibilă nouă. Telefon 17-10-36. (7167)

• Vînd video Akai sigilat cu microfon (150.000). .maşină de spălat cu storcător (30.000). Cumpăr forinţi. Telefon 11-72- 48. (7174)

• Vînd convenabil Dacia 1100. Necesită mici reparaţii. Relaţii la telefon 15-31-22, după ora 16. (7175)

• Vind urgent sufragerie. în ­chiriez spaţiu pentru atelier mi- croproducţie. Telefon 17-00-19. (71761

• Vînd ţiglă veche şi ţuică de mere. Relaţii la c telefon 184-A, comuna Ciucea, judeţul Cluj. (7177)

• Vînd Mercedes 300 D în stare perfectă de funcţionare. Telefon 16-69-84. (7178)

• Vînd Skoda 1000 MB pen­tru piese schimb. Telefon 12.88- 33 între orele 15—20. (7182)

• Vînd apartament două ca. mere comandate- etaj 3, bloc cărămidă, gaze, parchet în Piaţa Mihai Viteazul, 12.000 dolari. Telefon 01/679-45.78. (7183)

• Vînd Dacia 1310 T LX , an fabricaţie 1987. Informaţii 17- 96-83. (7184)

• Vînd Dacia 1310 T x albă, 1987, TV color Elcrom stare ex­cepţională. Telefon 11-28-03. (7185)

• Vînd televizor alb-negru Diamant 210. Informaţii la tele. fon 15-84-83. (7186). • Vînd Mazda 62 B. 1982 în-

matricuată . 600.000 lei telefon:17-48-22. (7187)

• Vînd sau schimb cu apar­tament casă cu grădină str. Spi. noasă nr. 6, telefon 18-70-61. (7981) -

• Vînd b o x e -80 VV, telecom an .- dă Teehnics (deck, tuner, CD- amplificator). Telefon 18-24-95. (7984)

' • Vînd Dacia 1300. Telefon 17- 57-38. (7986)

• Vînd convenabil instalaţie recepţie satelit. Vînd video re- corder, TV sport Tokvo. Telefon13-98-36. (7987-A)

• Vînd instalaţie satelit cu 2 receptoare în garanţie. Telefon12-32-76. (7992)

• Cumpăr casă (apartament) pe forinţi. Telefon 14-90-16.(7993)

• Cumpăr rulou din gumă cauciuc de la maşină de spălat. Telefon 14-40-74. (7432)

• Vînd video player Funai nou, sigilat, 135.000. Telefon" 15- 56-40. (7999)

• Vînd apartament 3 camcre confort I, cartier Mărăşti, pe valută. Telefon 15-77-07. (7454)

• Vînd apartament 3 camere confort I, Gheorgheni. Telefon: 15.67-81. (7463)

• Vînd apartament 3 camcre. cartier Gheorgheni. Tel. 14-03-94. (7470)

• Vind apartament 3 camere confort central mărit pe valu­tă. Telefon 18-93-11. (8004)

• Vînd Fiat Ritmo fabricat 1386, motor 1714 cm c Diesel, stare excepţională. Preţ infor­mativ 3.900 DM sau echivalent în lei. Telefon 16-05-86- Intre orele 16—20. (7455)

• Vînd urgent acţiuni Ursus, între orele 19— 22. Telefon 18-64- 19. (8011) ■

• Vînd linoleum pînzat. Te­lefon 13-07-12. (8008)

• Vînd video player Funai sigilat, iei 135.000. Telefon .. 13- 79.01; 11-87-67. (8009)

• Vînd apartament două ca* mere, Mănăştur, str. . Mehedinţi nr. 42—44, bloc D 8, ap. 111. (8085)

• Vînd vană nouă .1,75, uşă completă geam. Telefon 16.03-45. (8014)

• Vînd Dacia 1310. Informaţii între orele 15— 18, la telefon:15-56-16. (7459). !

• Vînd tractor U 650. stare perfectă, Iara 430, ju d .' Cluj. Telefon 210. (7460)

• V înd. apartament 3 camere Zorilor. Informaţii vineri şi sîm* bătâ între orele 16— 18- la tele­fon 12-33-57. (8024)

• Vînd două dulapuri ;Tine- ret, birou, maşină de cusut Sin- ger. Telefon 16.88-31. (7483)-

• Vînd videorecorder cOnve-: nabil. Telefon 14-00-13. (7485)

• Vînd ţuică de prune. Tele­fon 16-23-26. (8023)

• Vînd frigider Arctic, 180 l (2 ani). Telefon 11-81-61. (8030)

• Cumpăr 1500— 2500 mp te. ren de construcţie la periferia Clujului sau în comunele limi­trofe. Telefon 14-20-92. (8017)

• Vînd tractor U 650. Tele­fon 15-37-22. (8020)

• Vînd televizor color G nin. ding, maşină de spălat automat tic de fabricaţie germană. ..-Te­lefon 16-18-37. (8046)

« m e H i-R tE ia ,

• Studentă caut un apar. tament cu 3— i camcre mobi­lat. cu telefon in zona cen­trală sau în Zorilor, Telefon12.12-20, între orele 17—19.(7287)

• Student serios caut să inchiricz garsonieră sau a- partament cu telefon. Tele­fon 17.45-85. (7475)

• Student grec, caut apar. tament 2 camere sau garso­nieră mare, eu telefon, zo. nele Pavlov, Republicii, Cen­tru, Zorilor. Telefon 18-19-94. (7179)

• Tineri căsătoriţi, studenţi căutăm garsonieră sau aparta­ment cu 2 camere. Oferte la te­lefon 13-74-81, între orele 15—20. (7983)

O închiriez rochii de mireni, import. Telefon 16.83-42. (7140)

Autorizată prin S.C nr.128/1991, Judecătoria Cluj-Napoca,

înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/1 2/308/1991 din 22.03.1991

COLEGIUL DE REDACŢIE: ILIE CĂLIAN (redactor şef); DAN

REBREAMU (redactor şef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE PETCU; MARIA

SÎNGEORZAN; RADU VIDA.

REDACŢIA: ciuj-Napoca, str. Napoca nr. 1G. te le fo a n e : 11.10.32 (redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie);

11.74.18 şl 11.74.90 (redactori); 11.73.07iadmlnistraţla şl contabilitatea ziarului); Telex: 31444. Fax: 11.23.28. Mica publicitate

se primeşte zilnic între orele 9-16, str. Napoca nr.16 (la parter). Sîmbătă şi duminica închis, informaţii, reclame

ş: publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22am»