1 EURO..............................15.70091 Do lar ame ri can ............. 11.77991 Leu românesc ................ 3.61091 Ru blă ru sească ............... 0.4024Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

“Viaţa trăită în mod integru este sursa fundamentală

a sentimentului valorii personale.”

Stephen Covey

Cursul valutar 2.03.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 2 martie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

2.03.2012

Noros, 0 4 0C

3.03.2012

Noros, -3 3 0C

Sf. Leon, Ep. Romei; Cuv. Agapit episcopul

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUXDIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Efi m ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina Deleu

DIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20121 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUXABONAREA 2012ABONAREA 2012

Propaganda sodomiţilor, interzisă şi la Anenii Noi

Grigore Plămădeală:„Unde ar ajunge omul dacă n-ar merge pe un drum sau pe o cărare?”

O istorie inedită despre „Eventis Moldova”, Prezident şi paiaţa acestuia

Să admitem, prin absurd, că preşedintele va fi ales. Ei şi?

22

88

66

33

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

CULTURĂ

ANCHETĂ

ATITUDINI

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 130TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

APELOameni buni,

Gata, a ajuns cuțitul la os! În timp ce noi îndurăm lipsuri

și suferință, cei de la putere se

îmbogățesc pe seama sărăciei

noastre. De când au ajuns la

putere, guvernanții au călcat

în picioare Legea și folosesc

instituțiile statului pentru a controla banii publici și afacerile.

Țara a ajuns pe mâna oligarhilor.

Ei au uzurpat puterea și încearcă să o mențină

în mod nelegitim pentru a continua să fure.

Comitetul pentru Apărarea Constituției și Democrației cheamă toți oamenii de bună-credință

DUMINICĂ, 4 MARTIE, ORA 12.00, ÎN PIAȚA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE DIN CHIŞINĂU

LA UN MITING DE PROTEST.

Jos regimul Ghimpu-Lupu-Filat!

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 8 (836)

EDI|IA DE VINERI

„Singura soluţie de încetare a stării de uzurpare a puterii de stat de către AIE este organizarea unei revoluţii de catifea în Re-publica Moldova”, aceasta este declaraţia pe care a făcut-o Iurie Roșca la mitingul de protest, organizat duminică, 26 februarie, de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei în centrul capitalei.

Iurie Roșca a precizat că o revoluţie de catifea nu

poate fi decât una pașnică și exclude orice formă de

violenţă.

„În numele Comitetului pentru Apărarea Consti-

tuţiei și Democraţiei declar în mod ofi cial: singura

soluţie de depășire a actualei crize politice și de

încetare a stării de uzurpare a puterii de stat este

organizarea unei revoluţii de catifea în Republica

Moldova. O revoluţie de catifea pașnică, democratică,

nonviolentă, perfect constituţională și legală, care se

va produce prin întruniri pașnice aici, în inima capi-

talei, atunci când vom fi zeci și sute de mii pentru a

protesta împotriva dictaturii, a abuzurilor, a corupţiei

și a crimei organizate, care domină în vârfurile puterii

de stat din Republica Moldova. Împreună suntem o

forţă, împreună vom învinge. Dumnezeu să binecu-

vânteze Republica Moldova!” a declarat Iurie Roșca,

la microfonul din Piaţa Marii Adunări Naţionale.

La mitingul de protest organizat de CACD deja în

cea de-a șasea duminică au participat circa 2 mii de

persoane. Câţiva simpatizanţi ai actualei guvernări,

în frunte cu cetăţeanul de culoare John Onoje, s-au

dedat la provocări și acţiuni violenţe împotriva pro-

testatarilor pașnici, ieșiţi în Piaţă la apelul CACD. Deși

era în preajmă, poliţia nu a intervenit. Mai mult, cei

care au ieșit în stradă puși la cale de guvernare pre-

tind că Primăria Chișinău le-a autorizat manifestaţia

de sub Arcul de Triumf.

(citiţi pag. 4-5)(citiţi pag. 4-5)

Republica Moldova, în pragul unei revoluţii de catifea Republica Moldova, în pragul unei revoluţii de catifea

Parafrazându-l pe tovarăşul Lenin, voi spune şi eu: Onoje este înţelepciunea,

onoarea şi conştiinţa guvernării noastre. (V. FILAT)

IURIE ROŞCA:

O mobilizare O mobilizare exemplară poate exemplară poate să rezolve totul să rezolve totul într-o singură ziîntr-o singură zi (citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

Aliaţii caută preşedinte, dar se pregătesc de alegeri

(citiţi pag. 3)

Raport privind situaţia funcţionării instituţiilor democratice în Republica Moldova

AJCD: Guvernarea AIE acţionează în contradicţie

cu normele europene

Oligarhii vor democraţie?

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

2 MARTIE 20122 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

- Ce înseamnă o revoluţie de catifea? - Termenul de revoluţie de

catifea provine de la cehi. La 17 noiembrie 1989 s-a produs o mare revoltă a studenţilor din Praga, care, până la urmă, au de-terminat debarcarea regimului de atunci. Dar, prin extindere în spaţiul ex-comunist, termenul presupune un singur lucru: în-truniri publice, pașnice, sufi cient de masive, care să determine guvernarea să ia o anumită deci-zie, care să dezlege criza politică. Am protestat deja 6 săptămâni la rând, am adresat scrisori deschise către conducătorii de prim rang, am epuizat toate insistenţele noastre de a obţine un dialog civilizat cu actuala guvernare, am văzut cum și Curtea Constituţională a devenit parte a actualei guvernări, sub-ordonându-i-se. Prin urmare, nu există nici un fel de speranţe că guvernanţii vor reveni în albia legalităţii. Ei au uzurpat puterea în Republica Moldova din raţiuni pecuniare, asta trebuie să fie clar, că uzurparea puterii nu este o abstracţiune juridică și contro-lul abuziv al puterii în Republica Moldova aduce supraprofi turi celor care guvernează. Adică, controlul din poziţia de dem-nitari asupra fi nanţelor venite din exterior, asupra banilor bu-getari și asupra marilor afaceri îi îmbogăţește pe Lupu, Filat și Ghimpu și clientela care este în jurul acestei alianţe oligarhice. Prin urmare, soluţia este una simplă: o revoluţie de catifea, asta însemnând ca societatea civilă, opoziţia, toţi oamenii de bună-credinţă să se adune masiv în centrul capitalei pentru a obţine debarcarea actualei puteri, dizolvarea Parlamentu-lui, crearea de condiţii minime pentru organizarea de alegeri libere și alegerea unui parla-

ment democratic, formarea unei puteri executive funcţionale, restabilirea principiului separa-ţiei puterilor în stat, restabilirea independenţei Justiţiei, a auto-nomiei locale. Astfel, ca Republi-ca Moldova să întrunească cât mai curând posibil două criterii care caracterizează societăţile libere. Și anume: noi vrem să fi m o ţară cu democraţie funcţională și vrem să fi m, în același timp, o ţară cu o economie de piaţă funcţională. Astăzi nu avem nici democraţie funcţională, nici economie de piaţă funcţională pentru că există monopolurile, funcţionează principiile capi-talismului de stat. În general, statul este un stat captiv, adică se afl ă sub o guvernare abuzivă care paralizează instituţiile sta-tului și le transformă în instru-mente obediente pentru propria îmbogăţire.

Acum suntem într-un mo-ment în care o astfel de revoluţie de catifea încă nu se bucură de simpatia deschisă din partea co-munităţii internaţionale, a Uni-unii Europene, a Statelor Unite, a Consiliului Europei. Partenerii noștri occidentali se afl ă într-o situaţie extrem de delicată: au creditat cu atâta simpatie și laude actuala putere, încât se repliază mult mai greu. Poate că de vină este birocraţia eu-ropeană, poate că de vină este incapacitatea societăţii moldo-venești de a se mobiliza și a se organiza destul de rapid într-un număr suficient de numeros pentru a determina puterea să fi e mai înţeleaptă și să respecte Constituţia Republicii Moldova. Cert este însă că nu există o altă soluţie decât o revoluţie de ca-tifea, care se va produce într-un timp foarte scurt. Noi suntem în discuţie cu foarte mulţi oameni din teritoriu, lideri regionali, persoane eminente din societa-

tea noastră, cu oameni care nu au nimic cu partidele politice și care sunt gata să se solidarizeze cu noi, să protesteze împreună cu noi, pentru a determina încetarea stării de uzurpare a puterii de stat și declanșarea de alegeri parlamentare anticipate, dar nu înainte de reformatarea Comisiei Electorale Centrale și de restabilire a independenţei acestei instituţii, care arbitrează competiţiile electorale, astfel încât să fi m siguri că nu se vor opera, ca și în rândurile trecute, falsifi cări masive prin tot felul de trucuri electronice sau prin mituirea membrilor CEC, substi-tuirea buletinelor, substituirea proceselor verbale.

- Dar credeţi că actualii gu-vernanţi, care au încălcat cu atâta ușurinţă prevederile constituţionale, se vor lăsa impresionaţi de faptul că în Piaţa Marii Adunări Naţio-nale vor ieși mii, zeci de mii, sute de mii de protestatari? Am impresia că guvernanţii vor trece foarte ușor peste chestiunea asta. - Atâta timp cât am suportat

aceste câteva săptămâni de geruri cumplite, numărul pro-testatarilor era destul de limitat. Acum când temperaturile vor crește, va crește și numărul de protestatari. În general, în ex-perienţa spaţiului ex-comunist, lucrurile arată destul de simplu: atunci când se adună un număr sufi cient de protestatari și atunci când este evident că nu există o altă dezlegare a conflictului politic decât demisia puterii în exerciţiu și organizarea de ale-geri parlamentare libere, atunci acest lucru se va produce. Prin urmare, fără nici o exagerare, Republica Moldova se află în preajma unor evenimente poli-tice majore, care trebuie nu doar să pună capăt stării de uzurpare a puterii de stat, ci și să înlăture o putere mafi otizată, oligarhică. Acest eveniment major este ne-cesar și ca avertisment și pentru viitoarele guvernări, indiferent cine va veni la putere, indiferent ce partid sau ce partide vor forma Guvernul, fi ecare dintre demnitarii de prim rang trebuie

să știe că riscă să-și piardă pute-rea și să înfunde pușcăria în caz că va comite abuzuri de același gen, în cazul în care va atenta la principiul statului de drept, la normele constituţionale și va depăși limitele democratice de exercitare a puterii.

Lucrul acesta este extrem de important. Niciodată în Repu-blica Moldova nu s-a reușit o revoluţie de catifea în sensul cla-sic, care să provoace alegeri an-ticipate, dar această lecţie este necesară întregii clase politice din Republica Moldova, indife-rent de faptul că este vorba de actuala guvernare, care trebuie să plece, sau de partidele care râvnesc să revină la guvernare. Noi vrem să fi m siguri că avem instituţii ale statului de drept funcţionale, independente, ne-corupte, transparente, efi ciente, care servesc cetăţeanul, nu pe cei care conduc Republica Mol-dova într-un moment sau altul.

- Dar credeţi că în Republi-ca Moldova sunt sufi cienţi cetăţeni care au atașament pentru norma legală, pentru Constituţie, pentru ceea ce numim noi, în mod generic, dreptate, încât să determine debarcarea actualei puteri? Vă adresez această între-bare pentru că trebuie să recunoaștem că în societa-tea moldovenească se simte un fel de indiferenţă pentru ceea ce se întâmplă în spa-ţiul public, pentru că mulţi și-au pierdut speranţa, pen-tru că au fost dezamăgiţi, pentru că nu au sufi ciente repere morale.- Situaţia economică și socială

este atât de presantă pentru absoluta majoritate a cetăţe-nilor, încât chiar dacă nu toată lumea pricepe toate chichiţele constituţionale, nu cunoaște procedurile ce ţin de Curtea Constituţională sau de Comisia Electorală Centrală și așa mai departe, oamenii simt că sunt guvernanţi de o putere injustă, nedreaptă, abuzivă. Toată lumea simte pe propriul buzunar, pe propria piele ce înseamnă tarife exagerate, ce înseamnă crește-rea galopantă a preţurilor, ce în-

seamnă să te afl i în incapacitate de a-ţi întreţine familia.

Și încă o chestiune. Nici o revoluţie, nici o revoltă populară niciodată nu a fost sprijinită de o majoritate aritmetică a cetă-ţenilor cu drept de vot. O parte activă, de câteva zeci de mii sau să admitem o sută de mii de cetăţeni, pentru Republica Mol-dova, este în stare să producă o schimbare majoră, chiar dacă există o mare parte a cetăţenilor care sunt apatici politic, care nu participă sub nici o formă nici la alegeri, nici la protestele stradale și așa mai departe. Eu cred că în Republica Moldova sunt destui oameni conștienţi, activi, motivaţi, dornici să re-stabilească fiecăruia dintre ei și ţării în ansamblu drepturile

și libertăţile fundamentale, să știe că fi ecare se va bucura de protecţia statului, va putea iniţia o afacere, va fi guvernat de cineva care este onest și care vrea să fi e servant public, nu să se servească de instituţiile pe care le domină administrativ. Nu am nici o îndoială că există asemenea oameni, pot să con-fi rm că în permanenţă mă afl u în contact telefonic și verbal cu foarte multă lume din toate re-giunile Republicii Moldova. De altfel, în teritoriu, în zona rurală, sărăcia este mult mai cumplită și nemulţumirea este mult mai mare. Și în Chișinău există mulţi oameni care suferă nedreptăţile actualei guvernări și se afl ă în-tr-o situaţie economico-socială mizerabilă, totuși cei din afara

Chișinăului suferă și mai mult. De aceea, nu am nici o îndoială că perseverenţa noastră, curajul membrilor Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Demo-craţiei, exemplul pe care îl dăm noi, dar și atâţia alţi oameni care vin în fi ecare duminică în Piaţa Marii Adunări Naţionale, sunt foarte molipsitoare pentru alţi concetăţeni de-ai noștri.

Mai mult decât atât, nici nu va fi nevoie să se stea în stradă săptămâni sau luni în șir. O mobilizare exemplară poate să rezolve totul într-o singură zi, cu condiţia pe care vreau să o specifi c și pe această cale: noi recunoaștem doar metode constituţionale, legale, demo-cratice, pașnice și nonviolente. Avem capacitate de organizare,

avem experienţă și avem dorinţa

să înlăturăm o nedreptate uzând

doar de normele statului de

drept, nu vrem să răspundem

la un abuz cu un alt abuz, la o

nedreptate cu o altă nedreptate,

la un exces cu un alt exces. În nici

un caz, în mod categoric, Comi-

tetul pentru Apărarea Constitu-

ţiei și Democraţiei nu vrea să re-

pete experienţa fostei opoziţii și

actualei guvernări, care a comis

acea crimă împotriva statului și

a poporului din 7aprilie 2009.

Noi nu recunoaștem astfel de

metode și veţi vedea că există

sufi cientă voinţă și capacitate de

organizare pentru o revoluţie de

catifea în Republica Moldova.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

În cadrul unui interviu realizat în studioul FLUX TV, l-am întrebat pe Iurie Roșca ce în-seamnă „o revoluţie de catifea” și cum inten-ţionează să o desfășoare Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei. Repro-ducem aici câteva întrebări la această temă și răspunsurile lui Iurie Roșca.

IURIE ROŞCA:

O mobilizare exemplară poate să rezolve totul într-o singură ziO mobilizare exemplară poate să rezolve totul într-o singură zi

Avocatul parlamentar Tudor Lazăr a sărit cu gura (ar fi trebuit să zic a sărit de fund) la decizia Primăriei Bălţi de a interzice „desfășurarea acţiu-nilor homosexualilor”, „propa-ganda agresivă a minorităţilor sexuale în municipiul Bălţi”. Consiliul municipal „declară teritoriul municipiului drept zonă de susţinere deosebită a Bisericii Ortodoxe din Moldo-va”. Lazăr pune această hotărâ-re alături de rasism și xenofo-bie, rămânând puţin până la a spune că Primăria Bălţi vrea să ardă homosexualii în cuptoare comandate de la Auschwitz.

Pentru avocatul Lazăr este bine să știe că orientarea sexuală și, cu atât mai mult, apucăturile gender (o boală psihică gravă care le face pe femei să se creadă bărbaţi, iar pe bărbaţi să se creadă femei ), nu sunt incluse în Carta Drepturilor Omului. Ho-

mosexualitatea a fost scoasă din lista dere-glărilor psihice abia la începutul anilor 90, deși prin asta homosexualii nu au devenit mai sănătoși. Tudor Lazăr ar face bine să urmărească și alte decizii ale ONU, nu doar cele legate de homosexuali și problemele gender. Afirmaţia “Astfel, Comitetul de Miniștri reafi rmă principiul, conform căruia nici un fel de valori culturale, tradiţionale sau religioase, inclusiv și regulile „culturii dominante” nu pot fi utilizate pentru justi-fi carea declaraţiilor de ură sau a altor forme de discriminare, incluzând discriminarea pe criteriu de orientare sexuală sau identitate gender” este neconformă cu realitatea. La a 16-a ședinţă a ONU din 11 martie 2011 a fost aprobată rezoluţia A/HRC/16/L.6 prin care valorile tradiţionale primează asupra altor aspecte și, în nici un caz, așa cum vrea Tudor Lazăr.

O decizie similară a fost luată, anul trecut, în Sankt Petersburg, un oraș care numără de trei ori populaţia Republicii Mol-dova. Petersburghezii au mers mai departe, propunând un proiect de lege prin care pa-radele homosexuale să intre sub incidenţa legii și să fi e pedepsite cu închisoare sau amenzi usturătoare, în funcţie de amploa-

rea propagandei, făcându-se diferenţe între demnitarii de stat și oamenii de rând.

Sper din tot sufl etul că și alte primării din Moldova vor urma exemplul Bălţiului și, de ce nu, Chișinăul?

Sursa: indirect.md

Propaganda homosexualilor a fost interzisă și în raionul Anenii Noi. După ce acum o săptămână consilierii din Bălţi au interzis manifestările minorităţilor sexuale, joi, 1 martie, și în Anenii Noi consi-lierii raionali au votat aceleași interdicţii pentru homosexu-ali și lesbiene. Aleșii locali au votat o decizie care interzice manifestările publice ale homosexualilor pe teritoriul acestui raion. Iniţiativa a venit din partea consilierilor PCRM, dar, după mai multe discuţii, și consilierii PLDM, PL și PD au acceptat să-și dea votul pen-tru adoptarea acestei hotărâri. Astfel, aceasta a fost votată cu unanimitate de voturi de către toţi cei 23 de consilieri pre-zenţi la ședinţă.

Potrivit aleșilor locali, decizia a fost adoptată cu scopul de a susţine demersu-rile în acest sens ale Bisericii Ortodoxe din Moldova. Solicitaţi de Jurnal TV, majorita-tea locuitorilor din Anenii Noi care au fost intervievaţi au declarat că sunt de acord cu decizia adoptată de consilierii raionali, ca-lifi când-o ca fi ind una corectă și în favoarea societăţii.

Bălţiul a fost primul care a răspuns la apelul Bisericii Ortodoxe Amintim că, săptămâna trecută, mai

exact joi, 23 februarie, Consiliul municipal Bălţi a votat un proiect care interzice desfă-

șurarea acţiunilor publice ale homosexuali-lor. Astfel, aleșii locali din Bălţi vin în sprijinul Bisericii Ortodoxe din Moldova și interzic „propaganda agresivă a minorităţilor se-xuale în municipiu”. Totodată, hotărârea declară teritoriul municipiului drept zonă de susţinere deosebită a Bisericii Ortodoxe din Moldova. 23 de consilieri din totalul de 35 și-au exprimat votul pentru această iniţiativă.

Cei care s-au opus adoptării acestei hotărâri au fost reprezentanţii PLDM din Consiliul municipal Bălţi. Vladimir Tonciuc, liderul fracţiunii PLDM, a cerut ca acest proiect să fi e respins. Acesta a fost susţinut de colegul său de partid, Vlad Ghiţu, care a spus că proiectul nu are bază juridică. „La baza acestui proiect a stat Legea Antidis-criminare, însă aceasta nu conţine nici un capitol cu privire la minorităţile sexuale”, a remarcat acesta.

Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe din Moldova salută această iniţiativă „Este cea mai creștină hotărâre a actu-

alului consiliu. Să dea Dumnezeu ca și alţi consilieri locali să urmeze exemplul. Este o hotărâre benefi că, care a venit cu puţină întârziere. Tot timpul minorităţile au ţinut cont de părerea majorităţii, trebuie să fi m gospodari în ţara noastră, să nu-i lăsăm să-și facă de cap”, a declarat Episcopul de Bălţi, Markel, citat de ziarul Adevărul.

La rândul său, și Mitropolitul Moldovei, ÎPS Vladimir, a aprobat interzicerea propa-gandei homosexualismului la Bălţi. Potrivit capului Bisericii Ortodoxe din Moldova, prin decizia lor, autorităţile municipale și-au manifestat grija faţă de puritatea morală a societăţii. „Desigur, noi, din partea Bisericii Ortodoxe, salutăm decizia lor. Pentru că homosexualul nu poate fi un bun creștin”, a declarat Înalt Preasfi nţitul Vladimir.

Iniţiativa aleșilor locali de a interzice ho-

mosexualilor și lesbienelor să-și manifeste

public orientarea sexuală a atras cuvinte de

laudă și din partea liderului PCRM, Vladimir

Voronin. În cadrul mitingului de protest,

organizat sâmbătă, 25 februarie, liderul

comunist i-a salutat pe cetăţenii din Bălţi și

pe cei 22 de consilieri care au votat această

decizie. „Vreau să-i salut pe toţi cetăţenii din

municipiul Bălţi și pe cei 22 de consilieri,

care, la ședinţa Consiliului Municipal Bălţi,

au votat ca orașul Bălţi să fi e liber de acești

homosexuali și de toate prostiile acestea.

Acest exemplu al lor trebuie să fi e urmat în

toată ţara. Fiecare localitate să declare că

nu acceptă aceste prostii pe care le aduc

din Europa sau mai știu eu de unde pe capul

oamenilor noștri”, a declarat Voronin în faţa

protestatarilor.

Liderul PCRM a mai atras atenţia că gu-

vernanţii pregătesc adoptarea proiectului

de lege antidiscriminare, încercând astfel să

le ofere drepturi suplimentare persoanelor

cu orientare sexuală netradiţională, chiar în

Postul Mare, înainte de Sfi ntele Sărbători de

Paști. „De luni, începe Postul cel Mare, înain-

te e Paștele sfânt. Dar ei votează în Guvern

și urmează să o voteze și în Parlament hotă-

rârea prin care să le permită homosexualilor

să aibă aceleași drepturi cu toţi creștinii din

ţara noastră. Vă imaginaţi, avem 97 de pro-

cente de creștini în ţara asta, 97 la sută dintre

noi suntem botezaţi. Dar ei vor să ne aducă

niște tradiţii spurcate, cu homosexuali, nici

nu știu de unde le-au luat, și să le înrădăcine-

ze aici, la noi în Moldova. Și uitaţi-vă ce face

Diavolul, chestia aceasta trebuie să o decidă

și să o promoveze tocmai acum când începe

Postul cel Mare, înaintea Paștelui sfânt. Tu-

turor acestor prostii, noi, cu dumneavoastră,

trebuie să le spunem un categoric „NU” și, în

nici un caz, să nu le permitem să facă acest

lucru (parada homosexualilor – n.n.)”, a mai

spus Vladimir Voronin.

Propaganda sodomiţilor, interzisă şi la Anenii Noi

IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI:

Homosexualii sunt în panică

Camera Deputaţilor, forul legislativ decizional, a adoptat marţi, 28 februarie, Legea lus-traţiei, care impune restricţii ale unor drepturi pentru o perioa-dă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcţii în re-gimul comunist. Legea prevede limitarea temporară a accesului la unele funcţii și demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist.

Proiectul prevede, printre altele, că vor fi lustrate persoa-nele care au avut funcţii politice de conducere retribuite de PCR, în aparatul central, regional, ra-ional, al Partidului Muncitoresc Român, membrii și membrii supleanţi ai Comitetului central al PCR, membri ai Consiliului de stat, de miniștri, directorii de editură

De asemenea, persoanele care au făcut parte din struc-turile fostei Securităţi și au colaborat cu aceasta ca poliţie politică. Au fost incluse în lege

ca lustrabili și cei care au ocupat funcţii ca președinte sau pre-ședinte de secţii la Tribunalul Suprem, procuror general sau procuror general adjunct.

Comisiile juridică și pentru drepturile omului au adoptat mai multe modifi cări la Legea lustraţiei, acestea defi nind mai clar persoanele care au făcut parte din regimul represiv co-munist, pentru a se pune de acord cu Decizia Curţii Con-stituţionale, care a constatat neconstituţionalitatea unor articole din forma veche.

La dezbaterile în plen, de-putaţii au decis, la propunerea deputatului UDMR, Mate An-dras Levente, introducerea pro-curorilor comuniști în categoria persoanelor lustrate. “După 22 de ani, nu pot accepta ca un fost procuror comunist care a făcut poliţie politică, care a persecutat oameni până în 89, să poată accede în Parlament, să fi e ministru sau să conducă consilii judeţene, consilii loca-le”, a afi rmat deputatul UDMR.

UDMR a propus amenda-mentul privind lustrarea pro-curorilor comuniști în cadrul comisiei juridice. Pentru că amendamentul a fost respins de comisie, un fost deţinut po-litic, Constantin Soare, prezent la lucrările acesteia, a îngenun-cheat în faţa ușii, spunându-le că nu este posibil ca foștii pro-curori comuniști, care l-au bătut în închisoare, să nu fi e cuprinși în legea lustraţiei.

La propunerea liderului de-

putaţilor PDL, Mircea Toader,

din legea lustraţiei au fost

scoși cei care au făcut parte

din conducerea UTC. Amenda-

mentul a fost aprobat în plenul

Camerei, mai ales luând în

considerare faptul că premierul

Mihai Răzvan Ungureanu a fost

membru al Uniunii Tineretului

Comunist.

FLUX

Deputaţii români au adoptat Legea lustraţiei Cei care au deţinut funcţii în regimul comunist

vor avea restricţii pe o perioadă de 5 ani

2 MARTIE 2012 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Politic

Mai mult concurenţi electorali, decât parteneri de guvernareChiar dacă fac încercări dispe-

rate de a se menţine la putere și par să fi e în căutarea candidatului „ideal”, care să-i împace pe toţi și să nu le prea încurce „să guverne-ze ţara”, liderii partidelor din AIE iau în calcul, tot mai serios, even-tualitatea unor alegeri anticipate. Și chiar par să fi început deja pre-gătirile, judecând după declaraţi-ile tot mai acide pe care le fac unii la adresa altora, după încercările de a se fenta reciproc și a-și pune partenerii de conjunctură într-o lumină cât mai proastă. Este tot mai evidentă cochetarea politi-cienilor cu potenţialii alegători, iar componentele Alianţei apar mai des în postura de concurenţi electorali, decât de parteneri de guvernare.

Același Dumitru Diacov a opi-nat recent că alegerea președin-telui nu mai poate fi amânată: „Votăm data, înaintăm candida-tul, alegem. Dacă nu, mergem

la anticipate”. Totodată, el s-a arătat nedumerit de faptul că președintele nu a fost ales până acum. „În acest Parlament, pe parcursul a doi ani și jumătate, am făcut foarte multe referinţe la alegeri. Vă spun impresia mea personală – este o problemă care putea fi rezolvată, dacă am fi avut mai multă responsabili-tate. Nu înţeleg de ce până azi nu am luat această decizie, să liniștim alegătorii noștri și ţara noastră să fi e privită serios pe plan internaţional”, s-a întrebat Diacov cu sinceritate nedisi-mulată. Mai mult, democratul de onoare consideră că Marian Lupu a făcut tot posibilul pentru a contribui la soluţionarea crizei politice. Poate făcea mai bine dacă nu contribuia?

Împărtășim doar parţial ne-dumerirea lui Diacov. Să fi uitat el că, în acești doi ani și jumăta-te, Alianţa a avut un candidat „unic” pe nume Marian Lupu, care s-a cramponat cu dispe-rare de fotoliul de președinte. Care și-a scos și certifi cat de la doctor precum că este bun de președinte. Care și-a încercat de vreo cinci ori norocul, chiar dacă i s-a spus verde-n ochi că nu va

fi ales. Apoi, a existat și un Mihai Ghimpu, care a avut și el micul său interes și a ţinut una și bună că există Acordul, în care scrie că Lupu trebuie să fi e președinte și că Acordul este mai presus de orice lege. Iar democraţii au crezut că pot obţine niște voturi la mica înţelegere, așa cum au obţinut și funcţiile pe care și le-au dorit.

Anticipate, pe la toamnăNici șeful liberal-democra-

ţilor nu exclude posibilitatea anticipatelor, doar că mai pe la toamnă. De ce doar la toamnă? Din considerente pur estetice, din câte am înţeles. „Nu voi ac-cepta ca alegerile anticipate să fi e organizate vara, atunci când va avea loc Olimpiada de vară de la Londra. Nu doresc ca oameni-lor să le fi e luat acest spectacol frumos și înlocuit cu unul, moale spus, de prost gust”, a menţionat premierul în faţa ziariștilor spor-tivi. Nu cred că simţul artistic al cetăţenilor ar putea fi pus la grea încercare, pentru că ei sunt obișnuiţi cu spectacolele de prost gust pe care guvernarea le dă cu regularitate. Iar premierul este, de cele mai multe ori, pro-tagonistul nelipsit al acestora. Așa că, „moale spus”, oamenilor li-i în cot dacă vor avea parte de un spectacol în plus.

Nici Mihai Ghimpu nu se teme de alegeri anticipate. Optimismul acestuia dă peste margini, chiar dacă analiștii și comentatorii de tot felul îi pro-rocesc o dispariţie grabnică în neantul istoriei, în cazul în care se va opune alegerii unui anume președinte de ţară. Pentru că, zice el: „Noi suntem unicul partid din AIE care este în creștere. Nu ne temem de alegeri, dar pentru noi nu este și nu va fi problema numărului de mandate”.

Nici Igor Dodon nu mai este la fel de sigur că poate oferi „soluţia” și afi rmă că a început pregătirile pentru campania electorală. „Alianţa demonstrea-ză iresponsabilitate și noi cu toţii înţelegem că ei nu pot gestiona criza politică”, repetă tot mai des socialistul.

Politicienii, în căutarea idealuluiAlegerea președintelui a

devenit, practic, o aventură hazardată și o misiune imposi-bilă, pentru că, de la o zi la alta, se înmulţesc condiţiile faţă de potenţialul candidat. Astfel, Ghimpu vrea ca președintele „să facă o politică a adevărului, fi indcă un șef de stat nu poate să spună lucruri care vin din politi-ca sovietică, cum ar fi că limba este moldovenească”. În afară de aceasta, liberalul vrea un președinte cu caracter, „pentru că, oricât de deștept ai fi , dacă nu ai caracter, aceste cunoștinţe nu te ajută la nimic”.

Anterior, liberalii au mai no-minalizat și alte calităţi pe care trebuie să le întrunească viitorul șef al statului: „El nu trebuie să fi făcut parte din structurile guvernamentale sovietice, să nu reprezinte un grup oligarhic și să reprezinte interesele Repu-blicii Moldova, nu a altui stat”. Mai târziu, liberalii au pretins că președinte nu poate ajunge nici cineva care a făcut parte din Cabinetul de Miniștri pe timpul fostei guvernări comuniste.

Igor Dodon știe și el cum trebuie să arate un viitor pre-ședinte: „apartinic, statalist, să aibă doar cetăţenia Republicii Moldova, să fi e adeptul neutra-lităţii ţării, să aibă capacitatea de a-i reprezenta pe toţi cetăţenii Moldovei, să fie echilibrat în viziuni în raport cu Estul și cu Vestul”. Crede cineva că există o

persoana care să corespundă tu-turor acestor criterii? Oricine ar fi înaintat, i se va găsi un cusur.

Matematica lui Lupu nu coincide cu matematica lui FilatSpicherul Marian Lupu parcă

ar vrea și parcă nu ar vrea antici-pate. Cu aproximativ o săptămâ-nă în urmă, acesta afi rma că nu va accepta să înceapă procedura de identificare a candidatului de la zero. „Nu avem garanţia că, începută de la zero, aceasta nu va fi tărăgănată la nesfârșit. Așteptăm răspunsul liberali-lor în legătură cu candidatura Veronicăi Bacalu”, a punctat șeful democraţilor. El ameninţa

chiar că ar putea să se adreseze Curţii Constituţionale, pentru a se consulta în privinţa iniţierii procedurii de dizolvare a Par-lamentului, dacă, în perioada următoare, nu se avansează în problema stabilirii datei ale-gerilor. Numai că Lupu iarăși trișează. Pentru că nu se pune problema dacă ar putea sau nu ar putea să se adreseze. El chiar ar fi trebuit de mult să facă acest lucru, pentru că toate condiţiile pentru dizolvarea Parlamentu-lui au fost întrunite deja. Nu o spunem noi, o spune expertul în drept constituţional Nicolae Osmochescu, care consideră că toate condiţiile au fost întru-nite încă anul trecut. „Trebuie de dizolvat Parlamentul și să mergem la alegeri anticipate.

Și nimic altceva mai mult”, a de-clarat expertul pentru portalul TRIBUNA.

Cum vor evolua lucrurile în continuare, este greu de spus. Nestatornic cum este, astăzi in-terimarul pare să-și fi schimbat părerea și nu exclude că s-ar putea reveni la vechea listă de candidaţi. „În condiţiile în care nu și nu, simpla matematică ne arată că mai avem o listă de nouă persoane”, a declarat liderul PD. Spre deosebire de premierul Filat, care insistă în continuare pe candidatura Veronicăi Bacalu și afi rmă că acum „nu suntem în situaţia să examinăm alte candidaturi”.

Nouă „simpla matematică” ne spune că jocul de-a căutatul can-didatului și alesul președintelui

ar mai putea dura mult și bine, cam vreo doi ani și jumătate. Mai ales că liberalul Mihai Ghimpu promite să-i dea spicherului o mână de ajutor: „Alegeri antici-pate nu pot avea loc fără votul Partidului Liberal. Procedura de declanșare poate avea loc ori cu noi, ori cu comuniștii. Dacă nu vor cu noi și cineva își asumă acest lucru cu Partidul Comuniștilor, să numească data alegerilor, poftim, dar să-și asu-me și răspunderea”, a declarat liberalul într-un interviu pentru Europa Liberă. Deci, liberalii vor părăsi sala de ședinţe a Legislati-vului ori de câte ori se va încerca stabilirea datei alegerilor. Să zică cineva că nu este o procedură perfect constituţională!

Ioana FLOREA, FLUX

Această psihoză colectivă atinge deja cote alarmante. Ajunși la limita răbdării, sufocaţi de sărăcie și mizerie, supuși unui atac psihologic continuu de către politicieni și analiști prin inter-mediul posturilor de televiziune, mol-dovenii au ajuns să creadă că singura șansă de a scăpa de această situaţie deprimantă este strict dependentă de alegerea șefului statului.

Regretatul maestru Nicolae Sulac avea un cântec în care o mamă a cinci copii, al cărei soţ era plecat la război, își consola pruncii fl ămânzi și îngheţaţi cu fraza: „Voi veţi avea de toate, dacă tata va veni”. Or, dacă ar fi să-l parafrazăm pe Sulac, astăzi moldovenii au fost aduși în situaţia să creadă că „vor avea de toate, dacă va fi ales președintele”. Ceea ce este mai mult decât absurd.

Este adevărat că, de aproape trei ani, Republica Moldova nu are un pre-ședinte cu acte în regulă, iar acest lucru reprezintă o problemă. Nealegerea pre-ședintelui duce inevitabil la noi și noi alegeri anticipate, lucru care, desigur, afectează, într-o măsură mai mare sau mai mică, activitatea instituţiilor statu-lui. Dar este total greșit să credem că lipsa reformelor, haosul administrativ, creșterea indicelui corupţiei și a crimei organizate, preţurile exorbitante, mărirea taxelor și impozitelor, salariile mici și, respectiv, sărăcirea continuă a populaţiei reprezintă o cauză directă a nealegerii șefului statului.

Din 2009 până acum, Moldova a avut nu unul, ci tocmai doi preşedinţiCei care comentează, zi de zi, feno-

menele politice din ţara noastră evită să menţioneze clar și răspicat că nu președintele este cel direct responsabil de buna administrare a treburilor în stat. Aceste atribuţii le revin, în primul rând, Parlamentului și Guvernului. Parlamentul adoptă cadrul legislativ, adică stabilește regulile de joc, iar Guvernul este responsabil de punerea în practică a acestor politici. Există și un șir de prerogative (unele chiar exagerate, spun experţii) care îi revin președintelui. Însă, în lipsa unui șef de stat ales după toate normele legale și constituţionale, respectivele atribuţii cad în sarcina șefului Legislativului, care deţine, în această situaţie, și func-ţia de președinte interimar de ţară.

Altfel spus, Republica Moldova a avut, în toată această perioadă, nu unul, ci chiar doi președinţi.

Prin urmare, oamenii trebuie să în-ţeleagă un lucru extrem de simplu: cele mai importante probleme ale Repu-blicii Moldova nu rezultă din faptul că, până acum, nu a fost ales președintele. Natura problemei este cu totul alta: gu-vernanţii actuali sunt niște inși corupţi până în măduva oaselor, incompetenţi și ignoranţi, care mint zi de zi cu neru-șinare și acumulează averi pe spinarea cetăţenilor. Fiecare zi de afl are la guver-nare a acestor impostori înseamnă zeci de milioane pentru ei și prelungirea agoniei pentru noi, cetăţenii de rând, plătitori de taxe și impozite.

Actuala guvernare, intitulată pom-pos Alianţa pentru Integrare Europea-nă, se face vinovată, la modul direct și categoric, de dezastrul și haosul în care a ajuns ţara noastră. În cei doi ani și jumătate de când guvernează în Republica Moldova, acești indivizi plini de ifose și ahtiaţi de propria importanţă n-au mișcat măcar un deget pentru face mai bună viaţa cetăţenilor. Ei n-au realizat decât contrareforme, au stâlcit majoritatea legilor, absolut euroconfor-me, votate cu mare greu în perioada 2005-2009 în cadrul Planului de Acţiuni UE-RM, adaptându-le la interesele lor și ale clanurilor mafi otice pe care le repre-zintă. În perioada afl ării la conducere a AIE, cele mai importante instituţii ale statului de drept – Securitatea, Procuratura, Justiţia, Poliţia etc. – au fost călcate în picioare și compromise, cetăţenii fi ind lipsiţi de ultima umbră de încredere că își pot obţine dreptatea în propria ţară.

Comuniştii, Bau-Baul Alianţei pentru Integrare Europeană AIE reprezintă cel mai elocvent

exemplu despre cum nu trebuie să fi e guvernată o ţară. Singura justifi care a acestor lideri compromiși, marele lor atu, care îi mai ţine, deocamdată, pe linia de plutire, atât în faţa propriului electorat, cât și în faţa partenerilor externi ai Republicii Moldova, este așa-zisul pericol de revenire a comuniștilor la putere. Ei îi folosesc pe comuniști pe post de Bau-Bau pentru a speria electoratul anticomunist, dar și pe partenerii europeni, care, în mod fi resc, au repulsie faţă de sistemul comunist-sovietic și simbolistica acestuia. Ce ar fi dacă actuala opoziţie parlamentară ar fi aceeași, doar că s-ar numi altfel? Răspunsul este simplu și sigur: din AIE s-ar alege doar praful și pulberea.

De aceea, alegerea unui președinte-marionetă de către clanurile mafi ote afl ate la putere nu va soluţiona, în mod sigur, criza din Republica Moldova. Dimpotrivă, aceasta riscă să se apro-fundeze, întrucât va dispărea pericolul anticipatelor, care le strică somnul oligarhilor de la putere. Dacă nici în situaţia de faţă, afl ându-se pe muchia

prăpastiei, când în joc este pusă propria lor piele, cei trei indivizi, Lupu, Ghimpu și Filat, nu se pot înţelege pentru a ajunge la un minim consens, cât de naiv trebuie să fi i să crezi că se vor înţelege atunci când în joc vor fi nu propriile interese, ci binele comun?

AIE nu ne va integra niciodată în UEAtât timp cât poporul va accepta

și tolera această conducere ticăloasă, va fi condamnat la sărăcie și mizerie. AIE nu va integra niciodată Republica Moldova în Uniunea Europeană. A venit timpul ca oamenii să înţeleagă că așa-zisul proces de integrare euro-peană, despre care trâmbiţează de zor cei trei impostori politici și valeţii lor din presă, nu reprezintă altceva decât un bluf electoral, menit să camufl eze adevăratul scop de afl are a lor la putere. Un stat al cărei conducere își bate joc, în mod repetat, de Constituţie și legile ţării, care fură banii publici și își sub-ordonează politic instituţiile de bază ale statului de drept nu poate accede în Uniunea Europeană. UE este locul unde în capul mesei stă LEGEA. Toţi, indiferent dacă sunt președinţi, prim-miniștri, deputaţi, judecători, procurori etc., trebuie să întrunească condiţia de bază: să respecte Legea. Despre ce fel de respect faţă de Lege putem vorbi astăzi în Republica Moldova?

Clanurile mafi ote au ales-o pe Bacalu, ca să nu le încurce iţeleÎn momentul de faţă, toată lumea

discută dacă Veronica Bacalu este bună sau nu de președinte. Ghimpu și susţinătorii săi se prefac că au îndoieli în privinţa calităţilor acestei doamne, iar tandemul Lupu–Filat și analiștii lor de buzunar se întrec în a ne convinge că o candidatură mai bună pentru această funcţie nu există. Nimeni însă nu vorbește despre adevăratul motiv pentru care anume Bacalu a devenit Aleasa. Iar adevărul este că această doamnă, care, fără îndoială, are multe

calităţi, a fost propusă de cei doi politi-cieni-oligarhi nu pentru calităţile sale, ci pentru faptul că nu reprezintă vreun pericol pentru clanurile mafi ote afl ate la putere. Pentru că Lupu, Ghimpu și Filat au nevoie de un președinte care să nu existe pentru ei, a cărui infl uenţă să fi e egală cu zero. Pe care să îl poată ţine strâns sub papuc și care să nu le încurce iţele. Adică să le permită să fure și să-și bată joc de legi și de cetăţeni așa cum au făcut-o și până acum. Sau, altfel spus, ca lucrurile să rămână așa cum sunt la ora actuală, iar cei trei să poată bifa în dreptul funcţiei de președinte și să-și continue nestingheriţi planul de subjugare și distrugere a Republicii Moldova.

Ucigătorii de speranţeAIE a ucis ultimele speranţe ale ce-

tăţenilor acestei ţări, a spulberat visul a zeci și sute de mii de tineri care încă mai credeau că își vor putea construi un viitor în această ţară, că va veni un timp în care se vor putea bucura de libertate și bunăstare. Anume acești impostori politici, care, în virtutea unor circumstanţe favorabile de moment, au preluat, în 2009, puterea în această ţară, prin tot ceea ce au făcut și fac în continuare, îi readuc pe comuniști la putere. Nu cei care scandează în piaţă „Jos Alianţa!”, ci AIE îi readuce pe comu-niști la putere. Așa cum au făcut-o și în 2001. Și știţi de ce? Pentru că, oricât ar părea de paradoxal, comuniștii au fost mai buni decât ei. Mai proeuropeni (în acţiuni, nu în declaraţii), mai reformiști, mai respectuoși faţă de Lege, Constitu-ţie și faţă de poporul acestei ţări.

De aceea, Lupu, Plahotniuc, Ghim-pu și Filat, împreună cu toată clica lor, trebuie să dispară de pe arena politică a Republicii Moldova. Ca un vis urât. Acești ucigători de speranţe nu mai au ce căuta în viaţa noastră.

Iar noi trebuie să ne asumăm toate riscurile, să ne mobilizăm din nou eforturile și să punem bazele unui nou început. Altă cale nu există. Punct și de la capăt.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Un preşedinte cât o bancnotă de un dolar

Nu știu câţi din voi își mai amintesc de meto-dele șmenarilor de pe lângă casele de schimb valutar de pe timpuri. Uitasem și eu de ele, dar în ultimele două săptămâni am un per-manent deja vu. Atunci erau două metode de bază. Prima consta în împăturirea dolarului, sub pretextul verifi cării autenticităţii, în așa fel ca să poată fi schimbat cu o bancnotă de un dolar fără ca să-ţi dai seama, iar a doua consta în strecurarea teancului de lei în așa manieră ca să nu mai verifi ci suma primită.

Ambele metode aveau însă un element comun, agitaţia. Atât în primul, cât și în cel de-al doilea caz, șmenarul începea brusc să se agite, pretinzând că vine poliţia și, în acel moment, schimba bancnota sau îţi strecura banii direct în buzunar și ștergea putina până îţi dădeai seama că ai luat plasă.

Nu știu cum voi, dar eu de două săptămâni urmăresc exersarea acestor tehnici în cadrul procesului numit „alegerea președinte-lui”. Avem trei șmenari care încearcă să-i bage fraierului dolarul în locul sutei, iar al treilea stă de șase și strigă poliţia. Nu e greu să ne dăm seama cine sunt personajele, nu-i așa? Singura deose-bire constă în faptul că șmenarii sunt din găști diferite și unicul lucru care îi unește este fraierul. Primul face parte din „lumea bună” și e cu acte în regulă. Al doilea e hoţ de drumul mare, dar e pe cale să-și cumpere și el un certifi cat de bună purtare. Iar al treilea s-a săturat să stea de șase și vrea să avanseze la gradul de „operator”. Și doar „fraierul” o face pe “prostul”. E straniu acest „fraier”. Nu se agită și nu tresare când e speriat cu „poliţia”, dar cel mai rău e că, de fi ecare dată, insistă să desfacă bancnota și să numere banii.

Trebuie să recunosc că, deși am avut de a face cu ambele metode de păcălire, de data aceasta nu m-am prins din prima. Când s-a constatat că voturile promise de Lupu nu există, chiar am crezut că i s-a promis, dar a fost tras pe sfoară. Nici renunţa-rea la referendum nu m-a pus în gardă. Și doar când s-a început agitaţia și campania de intimidare a liberalilor cu privire la sta-bilirea datei alegerilor am înţeles că avem de a face cu o schemă de frăierire. Evident că insistenţa cu care se cere stabilirea datei alegerii președintelui fără a avea un candidat cu șanse sigure trezește o mare și justifi cată bănuială. Al doilea element a fost așa-numitul proces de selectare a candidaţilor. Dacă vă amintiţi, toţi spuneau că există o armată de personalităţi care ar merita să devină președinte ca, până la urmă, să nu fi e prezentată nici una. Deși au primit un teanc gros de lei, ei vor să ne alegem cu un dolar în locul sutei promise. Dar și acesta e bun, fi indcă ne spune în cine să avem încredere.

Adrian PRICOP

Sursa: vox.publika.md

Aliaţii caută preşedinte, dar se pregătesc de alegeriAliaţii caută preşedinte, dar se pregătesc de alegeriDisensiunile și ura din Alianţă au atins asemenea cote, încât nici chiar liderii acesteia nu par să mai creadă că vor reuși să aleagă șeful statului. Cu ceva timp în urmă, președintele de onoare al democraţilor, Dumitru Diacov, își exprima îngri-jorarea că nu doar identifi carea candidatului ar fi problema. Mai degrabă, festa ar putea să le-o joace lipsa de sinceritate și intenţiile ascunse ale partenerilor de guvernare. „Dacă votul va fi secret și dacă nu va exista o înţelegere clară între cel puţin 61 de deputaţi, atunci pot apărea surprize serioase”, consideră Diacov. Și nu este de mirare, pentru că puterea a fost măcinată în permanenţă de neîncredere. Și a știut Lupu ce a știut, atunci când a cerut să-i fi e demonstrate bu-letinele de vot. Dar uite că nici asta nu l-a ajutat.

Să admitem, prin absurd, că preşedintele va fi ales. Ei şi?De o bună bucată de timp, su-biectul alegerii președintelui Republicii Moldova se afl ă în to-pul preocupărilor moldovenilor. Politicienii, economiștii, jurna-liștii, analiștii politici, primarii, învăţătorii de la școlile de toate nivelele, șoferii de curse lungi și scurte, vânzătoarele, începând cu cele din hipermarket-uri și termi-nând cu cele din buticurile prăpă-dite de prin cătune uitate, guno-ierii, boschetarii, până și copiii, la săniuș, discută despre alegerea/nealegerea președintelui ţării.

2 MARTIE 20124 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIEveniment

Nu suntem siguri de viitorul ţării noastre

Denis Bortnic, Anenii Noi Denis Bortnic, Anenii Noi

S-au împlinit șase săptămâni de când am decis să punem capăt gu-vernării AIE. Comitetul pentru Apă-rarea Constituţiei și Democraţiei a avut curajul să organizeze aceste manifestaţii. Oamenii au ieșit în stradă și atunci când era un ger de 32 de grade C. Oligarhii au crezut că vom sta acasă. Dar noi am ieșit, și datorită acestui fapt, guvernanţii au renunţat la ideea de a desfășura un referendum anticonstituţional.

Acum oligarhii caută să aleagă un președinte, care va fi președintele lor, nu al nostru. Acest pre-ședinte ar urma ca în foarte scurt timp să facă trei lucruri. Primul, să fure câteva milioane, împreună cu oligarhii din majoritatea parlamentară, pro-curând tehnică miliară aeriană de care Moldova nu are nevoie. Doi, la indicaţiile oligarhilor, noul președinte ar urma să legalizeze pederastia în Republica Moldova. Și al treilea lucrul pe care

guvernanţii îl au în cap, dar pe care nu-l spun deschis, este că noul președinte ales de oligarhi va trebui să deschidă porţile străinilor ca aceștia să poată cumpăra pământ în Republica Moldova. Dar nu vom permite ca aceasta să se întâmple.

Vom ieși în stradă și zi și noapte, vom face marșuri prin tot Chișinăul, vom chema ţăranii să vină la capitală ca să le arătăm oligarhilor că aceasta nu este ţara lor.

Vă salutăm pe toţi la cea de-a șasea acţiu-ne de protest organi-zată împotriva dicta-turii oligarhilor din Republica Moldova, care refuză să încete-ze starea de uzurpare a puterii de stat în ţara noastră.

Săptămâna trecută am vă-zut cu toţii cum cele câteva clanuri oligarhice care se află la guvernare s-au certat din nou în Parlament, neputând să aleagă, a câta oară, preșe-dintele Republicii Moldova. Parlamentul Republicii Moldova și-a pierdut de mult legalitatea, această legislatură nu mai are dreptul să revină la procedura de alegere a președintelui Re-

publicii Moldova. Și totuși, chiar și în aceste condiţii, s-a văzut cu ochiul liber: conflictele dintre componentele Alianţei nu sunt pentru binele poporului, nu sunt pentru democraţie, nu sunt pentru reforme, nu sunt pentru integrare europeană, nu sunt pentru dezvoltarea economică a ţării, nu sunt pentru protecţia socială a fiecărui cetăţean al Republicii Moldova, ci pentru

interese de tip mafi ot. Iată de ce decizia Comitetului nostru este să continue acţiunile de protest până la debarcarea actualei puteri. Vom fi hotărâţi, vom fi consecvenţi, vom apăra interesele fi ecărui cetăţean aici, în inima capitalei, atât cât va fi nevoie pentru a pune capăt dictaturii anticonstituţionale din Republica Moldova.

Iată că am ajuns să suportăm consecinţele concentrării exce-sive, într-o singură mână, a tu-turor resurselor administrative, a tuturor resurselor fi nanciare, provenite din banii publici și din asistenţa internaţională, pe care a primit-o Republica Moldova în ultimii ani. Iată că ne-am pome-nit că aceeași grupare controlea-ză cele mai multe instituţii mass-media din Republica Moldova. De aceea, singura cale de resta-bilire a ordinii constituţionale în ţara noastră și de reorientare a ei pe făgașul dezvoltării democra-tice și a dezvoltării economice sunt protestele pașnice până la debarcarea actualei puteri.

Dragi prieteni, în săptămâna care s-a scurs, Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și De-mocraţiei i-a adresat primului ministru Vlad Filat o scrisoare deschisă, axată pe o singură problemă: modul de utilizare a asistenţei fi nanciare internaţio-nale. Specialiștii estimează că din 2009 și până în prezent, datoria

externă a ţării noastre s-a ridicat la peste 2 miliarde de dolari. Creditele și granturile pe care le contractează Guvernul Alianţei pentru Integrare Europeană sunt gestionate netransparent, nimeni dintre noi nu cunoaște ce face actuala guvernare cu re-sursele fi nanciare astronomice, unde le direcţionează și cum le cheltuiește, pentru că în ultimii doi ani și ceva, nimeni dintre noi nu a observat efectul practic al acestor bani. Sumele respective însă, vor trebui restituite de fi ecare dintre noi, în calitate de contribuabili la Bugetul de Stat. Iată de ce am cerut în numele

dumneavoastră crearea unei comisii naţionale care să verifi ce modul de utilizare a creditelor și granturilor oferite Republicii Moldova, comisie din care să facă parte, în mod obligatoriu, și exponenţii opoziţiei, și exponen-ţii societăţii civile, și exponenţii comunităţii de experţi. Așa cum era de așteptat, până în acest moment nu am primit nici un răspuns din partea conducăto-rilor Republicii Moldova.

I-am adresat o scrisoare des-chisă și conducerii Ministerului de Interne, căreia i-am cerut să respecte cu stricteţe normele constituţionale care se referă la

libertatea întrunirilor, libertatea circulaţiei și la dreptul nostru fundamental la libera exprima-re. Am adresat demersuri și Co-misariatului municipal Chișinău, căruia i-am cerut să pună capăt acţiunilor de obstrucţionare și provocărilor la care se dedau un grup de nemernici, fi nanţat de exponenţii actualei puteri. Iată că și astăzi se încearcă zădărni-cirea procesului nostru, însă noi nu ne vom deda provocărilor.

În numele Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Demo-craţiei declar în mod oficial: singura soluţie de depășire a actualei crize politice și de înce-

tare a stării de uzurpare a puterii de stat este organizarea unei revoluţii de catifea în Republica Moldova. O revoluţie de catifea pașnică, democratică, nonvio-lentă, perfect constituţională și legală, care se va produce prin întruniri pașnice aici, în inima capitalei, atunci când vom fi zeci și sute de mii pentru a protesta împotriva dictaturii, a abuzuri-lor, a corupţiei și a crimei orga-nizate, care domină în vârfurile puterii de stat din Republica Moldova. Împreună suntem o forţă, împreună vom învinge. Dumnezeu să binecuvânteze Republica Moldova!

Mă afl u aici pentru a-mi exprima dezacordul faţă de dezmăţul politic și prac-ticile antidemocratice ale celor care se pretind părinţii democraţiei din ţara noas-tră și promotori ai valorilor europene. Avem un guvern corupt până în măduva oaselor. Din 2009 încoace, a tot împrumutat bani pe care guvernanţii i-au folosit după interesul și bunul lor plac. Guvernanţii mint poporul cu așa-zisa

creștere economică. Oamenii simpli nu simt efectele creșterii economice pe care ei o raportează. Poate au simţit-o doar guvernanţii, care și-au sporit veniturile personale pe parcursul lui 2011 cu zeci și zeci de milioane de lei. Poporul o duce însă din ce în ce mai rău.

Pot să ne spună guvernanţii câte locuri noi de muncă au fost create de când s-au instalat e în fotolii? Cu cât au

fost majorate salariile, pensiile și cu cât

au crescut preţurile și tarifele? Câţi dintre

cetăţenii acestei ţări au asigurat minimul

necesar pentru a trăi în ţara „principiilor

și valorilor”?

Din 2009, „Moldova este liberă de

comunism”, dar poporul trăiește din ce în ce mai rău și a ajuns într-o sărăcie lucie. Unde este bunăstarea promisă de gu-vernanţi? Pe zi ce trece ne convingem că între AIE și fosta guvernare comunistă nu există nici o diferenţă. Moldova Alianţei pentru Integrare Europeană este Moldo-va sărăciei, a corupţiei și a ilegalităţii.

Domnilor guvernanţi, vă somăm să nu puneţi la încercare răbdarea poporului. Încetaţi acest experiment cu propriul popor pe post de cobai. Nimeni nu vă va putea salva de furia poporului.

Cei din AIE sunt niște cartofori care percep procesul legislativ ca pe un ordi-nar joc de poker. Avem un Parlament co-rupt, care adoptă legi de unică folosinţă, în benefi ciul anumitor grupuri de intere-se și clanuri oligarhice. AIE ciopârţește legislaţia naţională și vrea să mutileze Constituţia ţării în așa fel încât acestea să corespundă blestematului Acord de constituire a AIE.

A venit timpul ca în Legislativ să acceadă oameni onești, care își iubesc propriul popor și au ca prioritate bu-năstarea acestei ţări. Timpul celor din AIE a trecut.

Avem un popor şi mai sărac decât în 2009

Ghenadie Vaculovschi, jurist constituţionalist Ghenadie Vaculovschi, jurist constituţionalist

Canalia liberală, gata să dea cu bâta în obrazul lui Hristos, legiferând

homosexualismul şi islamulTudor Moscalu, agronom, raionul DrochiaTudor Moscalu, agronom, raionul Drochia

Niciodată în cei 20 de ani de independenţă a Republicii Mol-dova nu ne-am afl at într-un pericol atât de mare ca cel de acum. Dacă până acum dușmanii noștri jinduiau la pământurile noastre, se urzeau tot felul de federalizări, cum a fost Planul Kozak, acum însă se lovește chiar în fi inţa noastră, se lovește în tradiţiile noas-tre, în instituţia familiei, se lovește în credinţa noastră. Canalia liberală nu are nimic sfânt. Ei profanează obiceiurile noastre milenare. Ei sunt gata să dea cu bâta în obrazul lui Hristos, legi-ferând homosexualismul și islamul. Poporul nostru nu vrea jihad și entifadă. Noi suntem creștini, noi suntem creștini ortodocși. Pentru asta suntem în stare să ne dăm și viaţa.

Pe guvernanţii care ne conduc astăzi nu-i leagă nimic de acest pământ și de acest popor, pe care îl urăsc și îl ţin în sărăcie. Și nu-i leagă nimic nici de Biserică, la care se duc din paște în paște numai pentru ca să fi e fi lmaţi și arătaţi la televizor. Nu-și bat capul nici de Armata ţării noastre, ţinând soldaţii fl ămânzi și dezbrăcaţi.

Oamenii nici nu mai înţeleg ce vor guvernanţii să facă. Ei duc ţara la pierzanie, duc ţara de râpă. Ba vor să facă alegeri anticipa-te, ba vor să facă referendum; ba iar alegeri, ba iar referendum. Acum însă nu vor nici una, nici alta, ei vor să aleagă președintele peste noapte. Dar cel care va accepta să fi e ales președinte de Parlamentul nelegitim trebuie să știe că devine complicele gu-vernanţilor uzurpatori.

Vom fi zeci şi sute de mii pentru a protesta împotriva dictaturiiVom fi zeci şi sute de mii pentru a protesta împotriva dictaturiiDiscursul lui Iurie Roşca, la mitingul de protest din

26 februarie 2012, organizat de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei şi Democraţiei în Piaţa Marii Adunări Naţionale

Avem un guvern corupt până în măduva oaselorDragoş Grosu, jurist, oraşul Bălţi

Cele trei scopuri oculte ale preşedintelui oligarhilor

Dinu Ţurcanu,

jurist

Încălcarea normelor Constituţiei a devenit o chestie obișnuită pen-tru AIE. Sfântul Augustin spunea că un stat care nu face dreptate nu este nimic altceva decât o bandă de hoţi și tâlhari. Doar prin înfăptuirea dreptăţii, un stat se legitimează. Câtă dreptate a făcut statul Republica Moldova în ultimii 2 ani și ceva? Nimic. Dimpotrivă, avem o Consti-tuţie de care guvernarea și-a șters picioarele. Avem o Curte Constitu-ţională care s-a discreditat. Puterea este exercitată în mod abuziv. Avem o presă partizană. Avem un popor și mai sărac decât în 2009. Iată că un popor adus la limita sărăciei produce indivizi care acum urlă sub Arcul de Triumf din centrul Chișinăului, fără ca să-și dea seama de ceea ce fac. Sunt niște oameni aduși la limita sărăciei morale, în primul rând, dar și mate-riale, care pot să urle și să gesticuleze astfel.

S-a văzut foarte clar că actuala guvernare nu are cum să-și ducă mandatul până la capăt. Pentru toţi liderii AIE a devenit evident faptul că relaţiile din cadrul arcului guvernamental sunt

dezastruoase. Și Doamne ferește ca, după alege-

rile parlamentare anticipate, la guvernare să vină

oameni la fel de pregătiţi să comită abuzurile pe

care le-a făcut actuala guvernare. Doamne ferește

ce o să fi e atunci cu Republica Moldova. Prezenţa

noastră în Piaţă trebuie să conducă la formarea

unei noi guvernări, care nu va mai fi după chipul

și asemănarea lui Mihai Ghimpu.

Astăzi nu putem să spunem că

suntem liberi și că suntem siguri de

viitorul ţării noastre. Tinerii de sea-

ma mea părăsesc această ţară afl ată

în haos deoarece nu sunt siguri de

viitorul lor și nu văd nici un fel de

perspective aici. Deși au studii, sunt

specialiști, sectoarele economiei

naţionale în care ar urma să active-

ze nu au nici un viitor și se plătesc

salarii mizerabile. Din 2008, aceste

salarii nu au fost majorate câtuși

de puţin, iar preţurile și impozitele

cresc la fi ecare trei luni.

Actuala guvernare schimbă

legile doar ca să se menţină la pu-

tere. Dar asta ce înseamnă? Asta e

uzurparea puterii de stat.

În 2011, în Republica Moldova

s-au înregistrat cu 54 la sută mai

puţine căsătorii decât în 2009. Asta

pentru că oamenii nu sunt siguri

de viitorul lor, de viitorul copiilor

lor. Dar dacă nu se vor crea familii,

statul nostru nu are nici un viitor.

2 MARTIE 2012 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Reportaj

Participanţii la mitingul con-vocat de Comitetul pentru Apă-rarea Constituţiei și Democraţiei în Piaţa Marii Adunări Naţionale își exprimă protestul în legătură cu continuarea stării de uzurpa-re a puterii de stat de către capii coaliţiei de guvernământ.

Republica Moldova a devenit un stat captiv, partajat între grupări de tip mafiot, în care puterea este exercitată în mod abuziv și nelegitim de un grup de aventurieri politici care au distrus instituţiile democratice și au lichidat principiul supre-maţiei legii ca temelie a unui stat de drept.

Anexa secretă la Acordul de constituire a AIE-2, semnată în taină de către cei trei expo-nenţi ai partidelor din coaliţia

de guvernământ, Vlad Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu, prin care au fost partajate în mod ilegal între partidele re-spective instituţii autonome și independente ale puterii de stat, constituie o crimă deosebit de gravă și reprezintă o dovadă flagrantă a faptului uzurpării puterii de stat.

Scopul real pe care îl urmă-rește AIE prin acapararea insti-tuţiilor statului și exercitarea puterii în nume propriu ţintește menţinerea controlului asupra economiei naţionale, distruge-rea concurenţei, acumularea de supraprofi turi prin intermediul monopolurilor și deturnarea în interes personal a asistenţei fi nanciare externe.

Datoria externă a Republi-

cii Moldova se estimează la aproape 2 miliarde de dolari. Guvernarea tăinuiește modul de cheltuire a acestor sume as-tronomice, iar povara restituirii lor cade pe umerii cetăţenilor. Ţara noastră riscă să sufere un faliment fi nanciar total, cu con-secinţe sociale deosebit de gra-ve. Subdezvoltarea economică, șomajul, creșterea galopantă a preţurilor și a tarifelor la resur-sele energetice și la serviciile comunale a aruncat majoritatea absolută a populaţiei sub pra-gul suportabil al sărăciei.

Amânarea permanentă a procedurii de alegere a preșe-dintelui are la bază lupta între clanurile afl ate la putere pentru exercitarea controlului asupra fl uxurilor de capital.

Scandalurile care s-au pro-dus în Parlament zilele trecute în legătură cu noile încercări de a alege președintele demască o dată în plus divergenţele între clanurile oligarhice.

În condiţiile acaparării tutu-ror resurselor administrative și fi nanciare, precum și a subor-donării majorităţii absolute a structurilor mass-media, orga-nizarea unor alegeri anticipate nu permite crearea de condiţii egale pentru concurenţi și exer-citarea drepturilor electorale pentru cetăţeni. Riscurile falsi-fi cării masive a alegerilor sunt evidente, iar succesiunea la guvernare devine imposibilă.

Nedorinţa capilor AIE de a ţine cont de sugestiile societăţii civile și ale opoziţiei în vederea

identifi cării unor soluţii de com-

promis pentru depășirea crizei

politice arată esenţa dictatorială

a regimului anticonstituţional.

Astfel, în Republica Moldova

s-au epuizat toate șansele de de-

pășire prin dialog a confl ictului

politic între putere și societate.

În această situaţie, parti-

cipanţii la mitingul CACD de-

clară:

SINGURA SOLUŢIE DEMO-

CRATICĂ ȘI LEGALĂ DE ÎNCE-

TARE A UZURPĂRII PUTERII

DE STAT ȘI DE RESTABILIRE A

ORDINII CONSTITUŢIONALE

DEVINE O „REVOLUŢIE DE CA-

TIFEA” DUPĂ MODELUL ALTOR

ŢĂRI POSTTOTALITARE DIN

REGIUNE.

MOLDOVA SE AFLĂ ÎN PRA-

GUL UNEI REVOLUŢII PAȘNICE,

NONVIOLENTE ȘI LEGALE CARE

VA RESTABILI SUVERANITATEA

POPORULUI ȘI VA REDA FIECĂ-RUI CETĂŢEAN DREPTURILE ȘI LIBERTĂŢILE FUNDAMENTALE.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Chişinău,Piaţa Marii Adunări

Naţionale26 februarie 2012

Moldova se afl ă în pragul unei revoluţii Moldova se afl ă în pragul unei revoluţii paşnice, nonviolente şi legalepaşnice, nonviolente şi legale

REZOLUŢIA mitingului de protest organizat de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei şi Democraţiei

Vă adresăm acest demers public cu cererea expresă să iniţiaţi toate proce-durile legale necesa-re în vederea punerii sub urmărire penală a conducătorilor coaliţiei de guvernă-mânt, Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu, care se fac vinovaţi de uzurpa-rea puterii de stat, califi cată, în confor-mitate cu articolul 2 al Constituţiei, ca cea mai gravă crimă împotriva poporului.

După formarea majorită-ţii parlamentare, cei trei cetăţeni ai Republicii Moldova care conduc partidele din arcul guvernamental au pus în aplicare, cu rea-credinţă și în mod metodic, un plan de subordonare a tuturor instituţiilor autonome și independente ale puterii, au adaptat o serie de legi la interesele de cartel ale acestei grupări și au încălcat de mai multe ori procedura constituţională de alegere a președintelui republicii.

Însăși Anexa secretă la Acordul de constituire a AIE-2, sem-nată în taină de V. Filat, M. Lupu și M. Ghimpu la 30 decembrie 2010, este o probă evidentă de comitere a unui atentat direct împotriva statului de drept, prin urmare o încălcare vădită a articolului 1 al Constituţiei, care stabilește prin alineatul 3) că Republica Moldova este un stat de drept.

Prin subordonarea Consiliului Superior al Magistraturii ca organ de autoadministrare a puterii judecătorești, prin jocurile murdare în jurul judecătoriilor economice, prin promovarea unor persoane compromise și obediente puterii la cele mai înalte funcţii de conducere în instanţele judecătorești, actuala guvernare practic a suprimat principiul separaţiei puterilor în stat, garantat de articolul 6 al Legii Fundamentale, precum și independenţa Justiţiei, prevăzută de capitolul IX al Constituţiei „Autoritatea judecătorească”.

Astfel, actuala putere și-a depășit mandatul acordat de popor la ultimele alegeri parlamentare. Prin abuzurile siste-matice comise de conducătorii de prim rang, aceștia au arătat că nu mai sunt reprezentanţii legali ai poporului și nu exercită puterea în formele stabilite de Constituţie, ci în nume propriu. Prin urmare, exponenţii coaliţiei de guvernământ sfi dează în mod făţiș articolul 2 al Constituţiei „Suveranitatea și puterea de stat”, care stabilește următoarele:

„(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

(2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obștească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă îm-potriva poporului”.

Acest principiu constituţional își găsește refl ectare și în legislaţia penală, adică este vorba de o situaţie juridică ce ţine exclusiv de competenţa instituţiei pe care o conduceţi. Este evident că există nenumărate temeiuri legale pentru declanșarea procedurii de urmărire penală în baza articolului 339 al Codului Penal „Uzurparea puterii de stat”, care stabilește prin alineatul 1) că „Acţiunile săvârșite în scopul uzurpării sau menţinerii forţate a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 ani”.

Procuratura Generală însăși, ca parte componentă a Justiţiei, a fost subordonată politic prin aceeași Anexă secretă semnată de V. Filat, M. Lupu și M. Ghimpu. Astfel, la capitolul „institu-ţii subordonate” din documentul respectiv este enumerată și Procuratura Generală, care i-a revenit, ca urmare a acelei înţelegeri criminale, Partidului Democrat. Această înţelegere secretă reprezintă o încălcare directă a normei constituţionale, care stabilește, prin articolul 124, că „Procuratura reprezintă interesele generale ale societăţii și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertăţile cetăţenilor…”, dar și o sfi dare a prevederii din articolul 1 al Legii cu privire la Procuratură, care stabilește că aceasta „este o instituţie autonomă în cadrul autorităţii judecătorești”.

În această situaţie, Dumneavoastră personal Vă revine obligaţia de serviciu să restabiliţi prestigiul instituţiei pe care o conduceţi și să dovediţi societăţii că reprezentaţi interesele cetăţenilor, și nu cele ale clanurilor mafi ote care V-au instalat în funcţie.

Considerăm necesar să Vă atragem atenţia în mod public asupra faptului că lipsa unei reacţii adecvate din partea Dum-neavoastră și nedorinţa de a iniţia un dosar de urmărire penală împotriva celor trei cetăţeni Vă poate transforma în complice la crima de uzurpare a puterii de stat.

În numele membrilor Comitetului pentru Apărarea Con-stituţiei și Democraţiei, Iurie Roșca, Vladimir Donţul, Pavel Midrigan, Alexei Tulbure, Alexandru Coduneanu, Eduard Roșca, Radu Bușilă.

29 februarie 2012

Membrii Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și De-mocraţiei i-au adresat mier-curi, 29 februarie, o scrisoare deschisă procurorului general Valeriu Zubco prin care i-au cerut să intenteze o acţiune penală de faptul uzurpării puterii de stat de către liderii alianţei de guvernământ. Unul dintre membrii CACD, ex-preșe-

dintele PPCD, Iurie Roșca, a declarat în faţa sediului Procuraturii, după depunerea scrisorii, că „acţiunea de protest organizată de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei este determinată de lipsa oricărei reacţii din partea Procuraturii Ge-nerale a Republicii Moldova la situaţia în care puterea de stat din ţara noastră este uzurpată”. El a amintit că „procurorul general are obligaţia să dea curs procedurilor legale și să instrumenteze un dosar penal pe faptul uzurpării puterii de stat de către cei trei con-ducători ai coaliţiei de guvernământ, care se afl ă la putere ilegal, o menţin în mod abuziv și o exercită în nume propriu”.

Iurie Roșca a menţionat, totodată, că actuala conducere a Procuraturii se află sub controlul unui partid politic. „Știm foarte bine că actualul procuror general în mod ofi cial este exponentul Partidului Democrat. Prin anexa secretă la acordul de constituire a AIE, semnat de Vlad Filat, Ma-rian Lupu și Mihai Ghimpu la 30 decembrie 2010, Procuratura Generală a fost partajată, contrar prevederilor în vigoare, în favoarea Partidului Democrat, ceea ce înseamnă că, la ora actuală, ea nu reprezintă o instituţie a statului de drept, ci o unealtă în jocurile

politice și financiare ale celor care deţin puterea în mod nelegitim”, a declarat fostul președinte PPCD.

La acţiunea din faţa sediului Procuraturii Generale a participat și Alexei Tulbure, care, de asemenea, este membru CACD și care a amintit că din 1995 până în prezent, Re-publica Moldova se afl ă sub monitorizarea Consiliului Europei, deoarece nu a reformat instituţia Procuraturii Generale. „În 1995, în momentul aderării Republicii Moldova la Consiliul Europei, printre angajamentele asumate de Republica Moldova era și refor-marea Procuraturii. În momentul preluării puterii de către AIE, în dosarul Republicii

Moldova la Consiliul Europei rămăsesrăe numai o problemă – reformarea Procuraturii Republicii Moldova, un singur pas până la scoaterea ţării noastre de sub monitorizare de către Adunarea Parlamentară a Consi-liului Europei. Toată lumea știe că ieșirea de sub monitorizarea CoE este un prim pas spre integrarea europeană”, a declarat Alexei Tulbure.

Potrivit lui, în prezent Republica Mol-dova are mult mai multe restanţe în ceea ce privește reformele democratice decât le avea acum 3 ani. „Astăzi, dosarul nostru la Consiliul Europei este cu mult mai mare și include și acest punct, care cere reformarea

Procuraturii. Nimic nu s-a făcut în acești ani. Mai mult ca atât, si-tuaţia a degradat, această insti-tuţie a fost subordonată politic și nu-și îndeplinește atribuţiile. Până în acest moment, noi nu cunoaștem ce e cu dosarul „7 aprilie 2009”, cine sunt autorii unui șir lung de omoruri răsu-nătoare, ce e cu atacurile raider și multe alte chestiuni. Noi suntem convinși că următoa-rea componenţă a Procuraturii Generale, următorul procuror general, de rând cu dosarele deschise împotriva liderilor AIE, Ghimpu, Lupu și Filat, cu privire la uzurparea puterii de stat, vor fi nevoiţi să deschidă și un dosar cu privire la inacţiunile actualei conduceri a Procuraturii Gene-rale în cazul uzurpării puterii de stat. De aceea, noi îi sugerăm procurorului general și colegi-lor lui să se autosesizeze și să intenteze un dosar penal cu privire la uzurparea puterii de stat. Și, totodată, să sesizeze și Curtea Constituţională în aceas-tă problemă”, a mai declarat Alexei Tulbure.

CACD CĂTRE PROCURORUL GENERAL:

Dovediţi societăţii că reprezentaţi interesele cetăţenilor, şi nu pe cele ale clanurilor

mafi ote care v-au instalat în funcţieSCRISOARE DESCHISĂ

Domnule Procuror General, Valeriu Zubco,Domnule Procuror General, Valeriu Zubco,

Inacţiunea Procuraturii Generale îi face pe procurori pasibili de

răspundere penală

2 MARTIE 20126 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIAnchet=

La începutul anului 2007, opinia publică din Republica Moldova, în special utilizatorii de telefonie mobilă, au fost plăcut surprinși de o veste importantă: la o ţară cu o populaţie de vreo 4 milioane de oameni, dintre care doar un milion și jumătate îl constituie persoanele active încadrate în câmpul muncii, a apărut al treilea operator de telefonie mobilă, după Orange și Moldcell, compania „Eventis Mobile”. Susţinută de specialiștii gigantului rusesc în domeniul telecomunicaţiilor „MegaFon” și cu tehnologia liderului mondial „Nokia Siemens”, noua între-prindere a acoperit rapid întreg teritoriul capitalei și cea mai mare parte a ţării, făcându-și ofi cial debutul deja în luna au-gust 2007.

Povestea însă, nu a durat mult. La un an și jumătate de la intrarea pe piaţă, investitorii străini sis-tează brusc executarea planului financiar, pus la baza fondării și existenţei companiei, lăsând conducerea „Eventis Mobile” să se descurce cu creditele, leasing-urile contractate și clienţii cum o taie capul. Probabil, s-a sperat că „Eventis Mobile” se va confrunta cu difi cultăţi fi nanciare și, drept urmare, va fi vândută la un preţ redus, aceasta fi ind, în fond, una dintre modalităţile de a scăpa de un cofondator nedorit.

Însă acest plan a eșuat deoa-rece compania „Eventis Mobile” a luptat din toate puterile pentru a supravieţui. Văzându-se acest lu-cru, s-a recurs la o altă modalitate de „soluţionare a problemei” și, în decembrie 2009, conducerea companiei a fost brusc demisă.

Înlocuirea administraţiei „Eventis Mobile” cu una nouă a avut loc în mod tainic, fără înștiinţarea celui de al doilea cofondator și în baza unor acte dubioase. Însă, dat fi ind faptul că în Moldova, totul este posi-bil, Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova a admis modifi cările la capitolul de admi-nistrator al operatorului mobil, cererea parvenind de la o per-soană neîmputernicită pentru asemenea acţiuni, chiar și în lipsa acordului celuilalt proprietar al întreprinderii.

Noua conducere s-a apucat foarte activ de „lucru” și, imediat după ce a obţinut ștampila, a înaintat către ANRCETI o scri-soare prin care a solicitat, nimic altceva, decât sistarea licenţei de prestare a serviciilor de telefonie mobilă!!! Nedumerit de o astfel de solicitare șocantă (or, practica nu cunoaște situaţii în care cine-va, în mod benevol, să renunţe la licenţă pentru care s-a achitat tocmai 8 000 000 de dolari SUA), regulatorul naţional refuză soli-citarea, explicând că o asemenea solicitare trebuie precedată de un șir de acţiuni ce ar garanta continuitatea prestării servici-ilor pentru clienţii contractaţi, asigurarea bazei de date infor-

maţionale etc., o procedură care durează aproximativ 6 luni.

Pesemne, 6 luni a fost o peri-oadă prea lungă pentru „păpu-șarii” distrugători și atunci s-a apelat la o instituţie care nicio-dată nu a dat greș, cel puţin, la noi în ţară – Justiţia.

Drept urmare, în ianuarie 2010, o companie de talie medie s-a adresat mult prevestitei Curţi de Apel Economice, conduse de extrafaimosul prezident, domnul Aurel Colenco (mașina de lux BMW X5, anul fabricaţiei 2011, 4.0 turbodiesel, alb ca zăpada, C AN 645, neinclus în declaraţiile pe venit, este condusă de „Pre-zident” și staţionează mai zilnic în spatele Curţii), cu o cerere privind intentarea procesului de insolvabilitate a operatorului mobil „Eventis Mobile” SRL.

Conform prevederilor art. 2 al Legii Insolvabilităţii nr. 632, din 14.11.2001, insolvabilitate este situaţia fi nanciară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a-și onora obligaţiile de plată. Incapacitatea de plată se confi r-mă în practica generală de un titlu executoriu, prezentat spre urmărire, dar imposibil de a fi executat din cauza incapacităţii de plată despre care s-a vorbit mai sus.

Dar ce se întâmplă aici? Între-prinderea „Uniora Grup” SRL, în lipsa titlului executoriu sau, cel puţin, a unei hotărâri de înca-sare a sumei, având la balanţă o datorie de circa 70 000 de dolari SUA, a solicitat insolvabilitatea întreprinderii milionare „Eventis Mobile” SRL.

O situaţie absurdă oriunde, dar nu și la noi în ţară! „Preziden-tul” Colenco nu a putut să treacă pe lângă așa o oportunitate de a cumpăra un alt iaht, în locul celui fotografiat și difuzat de Mișcarea Antimafi e. El a profi tat de practica repartizării aleatorie (ha-ha-ha!) a dosarelor și, în mod cu totul neașteptat, devine judecător al cauzei și i se repar-tizează spre examinare cererea prealabilă. El numește în calitate de administrator provizoriu al unei întreprinderi (care, anterior, a fost și a putut fi condusă doar de un board de directori) o per-soană care nu a condus în viaţa sa nimic în afară de un autoturism răblăgit și poate o bicicletă în copilărie, o persoană fără nici o experienţă în domeniul insol-vabilităţilor, fără practică și stu-dii corespunzătoare. Dar toate aceste neajunsuri ale respectivei persoane au fost compensate de o mare calitate pe care o întrunea și o mai întrunește respectiva persoană, care nu este nimeni altcineva decât onorabilul domn Veaceslav Apostol. Iar calitatea „miraculoasă” pe care o întru-nește respectivul este cea de a fi cumătrul domnului „Prezident”, fapt ce, bineînţeles, nu poate fi probat ofi cial.

Imaginaţi-vă, dragi cititori, ce bucurie și ce noroc să devii

peste noapte conducătorul uneia dintre cele mai mari întreprinderi din Republica Moldova, mai ales dacă până atunci nu erai în stare nici măcar încălţămintea să ţi-o ţii curată. Fiind prea ocupat cu sărbătorirea acestui mare și im-portant eveniment din viaţa sa, proaspătul administrator a uitat că are de gestionat o întreagă gospodărie. Drept urmare, în clădirea operatorului mobil au îngheţat și s-au spart toate ţevile și caloriferele. Primul pas spre o administrare „strălucită” a și fost făcut.

Cel de al doilea pas a fost validarea creanţelor. Efectiv, din cei drepţi nu prea poţi face ceva, dar din cei „strâmbi” poţi obţine primul profit din afacerea cu insolvabilitatea.

Un exemplu simplu de tot este datoria faţă de compania Tehno-liga Ltd. Conform prevederilor articolului 125 al Legii Insolva-bilităţii nr. 632, din 14.11.2001, administratorul poate săvârși acţiuni juridice de o importanţă deosebită pentru procesul de in-solvabilitate numai cu aprobarea Comitetului creditorilor. În cazul în care Comitetul creditorilor nu

a fost format, administratorul trebuie să primească aprobarea Adunării creditorilor. Aprobarea Adunării creditorilor este nece-sară îndeosebi pentru încheierea unei tranzacţii de împăcare.

Dar poate oare ca legea să constituie o piedică în calea „Pre-zidentului” și a clovnului său? Ce fel de „Prezident” mai e și acela care se teme de lege? Pe data de 18.05.2010, domnul Veaceslav Apostol și compania Tehnoliga Ltd., fără a informa ceilalţi cre-ditori, semnează o tranzacţie de împăcare, conform căreia, admi-nistratorul recunoaște datoria în valoare de 6 863 315,95 lei. Mai mult decât atât, tranzacţia de împăcare a fost omologată prin intermediul unei instanţe de judecată. Care? Mănăstire într-un picior ghici ciupercă ce-i? Tranzacţia de împăcare a fost omologată de domnul Colenco Aurel – „Prezident” – în cadrul ca-uzei economice nr. 2ае-672/10, care cunoștea, de fapt, mai bine decât oricine că o asemenea tranzacţie nu este posibilă în ca-zul unei întreprinderi insolvabile. Potrivit unor zvonuri, nu legea ar fi stat la baza acestei tranzacţii, ci vreo 20 de mii de dolari.

Nu vă pare un mister faptul că în ţara în care dosarele sunt repartizate aleatoriu, tot ce-i

legat de „Eventis Mobile” ajunge la Colenco?

Un alt mister este însăși tran-zacţia de împăcare semnată cu Tehnoliga Ltd., dar și actul de dispoziţie judecătoresc, or, o copie a acestor documente a fost în zadar și de multiple ori solici-tată de ceilalţi creditori atât de la administrator, cât și de la judecă-torul Colenco. Nici primul, nici al doilea nu au vrut, nici în ruptul capului, să prezinte actele.

Dar să mergem mai departe. Creanţele fi ind validate, credito-rii își aleg organul de reprezenta-re a intereselor și de conducere a activităţii administratorului – Comitetul creditorilor. Con-form prevederilor articolului 72 al Legii Insolvabilităţii, membrii Comitetului creditorilor acordă sprijin administratorului și supra-veghează activitatea acestuia. Membrii Comitetului creditorilor trebuie să se informeze cu privire la mersul afacerilor și să verifi ce documentele de evidenţă con-tabilă, soldul și rulajul banilor în contul de acumulare. La rândul său, administratorul are astfel de atribuţii principale cum ar fi : îndeplinirea hotărârilor instanţei

de judecată, ale Adunării și ale Comitetului creditorilor.

Executarea deciziilor Comi-tetului creditorilor, care poartă răspundere în faţa Adunării generale a creditorilor, dar și a organelor de drept, de către administratorul insolvabilităţii în cazul întreprinderii „Eventis Mobile” SRL este doar un mit. O singură decizie a Comitetului a fost executată de către dl Veaces-lav Apostol: aceea prin care celui din urmă i-a fost stabilită o remu-nerare în valoare de 8 000 de lei. Deși, conform articolului 79 al Legii Insolvabilităţii, cuantumul remunerării și al cheltuielilor ce urmează a fi restituite adminis-tratorului se stabilește de Comi-tetul creditorilor, prin încheierea instanţei de judecată, domnul Veaceslav Apostol nu a mai aș-teptat încheierea judecătorească indicată și a ridicat imediat din contul bancar al întreprinderii insolvabile 40 000 de lei.

Mai mult decât atât, dacă la începutul procesului de insol-vabilitate, în conturile bancare ale întreprinderii se afl au peste 1 000 000 de lei, la fi nele lunii august nu mai era nimic, iar toate încercările de a afl a unde au dispărut banii au eșuat. La toate întrebările adresate lui Apostol cum și-a permis el să

gestioneze banii, fără a înștiinţa creditorii, cel din urmă răspun-dea foarte simplu: „A мне судья разрешил!” – fapt care a fost înregistrat video.

Aici vrem să facem o pauză și să revenim la începutul proce-sului de insolvabilitate a între-prinderii „Eventis Mobile” SRL. Vă amintiţi că am afi rmat mai sus că Aurel Colenco a început procesul la cererea unei întreprinderi, faţă de care exista o datorie de apro-ximativ 100 000 de lei? Or, nu vă pare straniu că, având în cont peste 1 milion de lei, operatorul mobil a fost declarat insolvabil pentru imposibilitatea de plată a doar una sută mii de lei? În acest moment, cred că oricine poate face legătura între schimbarea directorului „Eventis Mobile” SRL, cererea faţă de ANRCETI pentru suspendarea licenţei și cererea de iniţiere a procesului de insol-vabilitate, toate întâmplate în decurs de doar o lună și jumătate de la înlăturarea de la conducere a cofondatorului moldovenesc al întreprinderii. Toate acestea ne duc spre o singură concluzie logică – întreprinderea a fost falimentată intenţionat.

Dar să mergem mai departe, la problemele creditorilor, căci nici o decizie a Comitetului, începând cu luna august 2010, nu a fost luată în seamă de administrator. În luna septembrie 2010, după multiplele încercări, inclusiv din partea membrilor Comitetului creditorilor, de a găsi un cum-părător viabil pentru bunurile întreprinderii insolvabile (fi ind contactate așa companii cum sunt Tele2 din Suedia, MegaFon din Russia, KievStar din Ucraina), toate fiind eșuate, Comitetul creditorilor decide de a înstrăina complexul patrimonial unic al companiei „Eventis Mobile” SRL la preţul de 4,25 milioane de dolari SUA. Obţinerea acestei sume garanta achitarea tuturor restanţelor la salarii pentru cei 193 de foști angajaţi. Garanta și achitarea taxelor și impozitelor faţă de Bugetul de Stat în valoare de circa 5 000 000 de lei. Totuși, o veste proastă pentru contraa-genţii economici ai întreprinderii „Eventis Mobile” SRL – persoane juridice – care urmau să obţină circa 30% din creanţele lor. Însă și această situaţie a fost acceptată, prin intermediul Adunării gene-rale a creditorilor din 29.10.2010, unde, cu participarea a peste 120 de persoane fizice și juridice, creditori ai întreprinderii, decizia Comitetului creditorilor a fost acceptată, iar administratorul Veaceslav Apostol a fost obligat să semneze tranzacţia de vânza-re-cumpărare.

Conform prevederilor Artico-lului 66 al Legii Insolvabilităţii, Adunarea creditorilor decide în privinţa termenelor și a formei de vânzare a bunurilor debitorului, precum și în privinţa preţului iniţial de vânzare al acestor bu-nuri.

Deci, toată lumea a fost de acord să meargă la înstrăinarea masei debitoriale a întreprinderii „Eventis Mobile” SRL, în afară de două persoane: „Prezidentul” Colenco și clovnul său, Apostol. Or, pentru acești domni, o înstră-inare legală, dar fără „otkaturi” în favoarea lor, nu putea să existe, indiferent câte sute de oameni ar suferi din cauza lăcomiei acestor doi indivizi.

Și atunci în scenă iese „Pre-zidentul”. Ignorând faptul că dosarul este expediat la Curtea Supremă de Justiţie și nu se mai află în administrarea Curţii de Apel Economice, la doar 3 zile după adresarea lăcrimoasă a lui

Apostol făcută în stilul: „Шеф! Все пропало! Есть покупатель, у него есть деньги, кредиторы все решили! Все пропало!!!” (Trad. rus. – „Șefu! Totul este pierdut! Există cumpărător, are banii, creditorii au decis deja! Totul este pierdut!!!”), „Preziden-tul” Colenco emite o încheiere, la 6.10.2010, prin care anulează toate deciziile Comitetului cre-ditorilor ce ţin de înstrăinarea bunurilor întreprinderii „Eventis Mobile” SRL, cu motivarea că „deciziile sunt în detrimentul cre-ditorilor”!!! Or, reieșind din logica lui Colenco, 120 de creditori, de-ţinători ai peste 80% din datoriile întreprinderii insolvabile, au luat o decizie în detrimentul lor și nu-mai el, atotputernicul, salvatorul, poate explica acestor oiţe ce este bine pentru ei.

Încheierea lui Colenco a fost anulată prin decizia Curţii Su-preme de Justiţie din 16.12.2010, ca fi ind emisă cu încălcarea pre-vederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului – un fapt stabilit de instanţa judiciară ie-rarhic superioară a republicii!!! Cum credeţi, poate fi sancţionat judecătorul care încalcă preve-derile articolului 6 al Convenţiei „Dreptul la un proces echitabil”? În opinia Consiliului Superior al Magistraturii, în persoana fi ului fostului ministru de Inter-ne, domnului Valeriu Catan, și președintelui CSM, domnului Timofti, în cazul în care un act judecătoresc a fost anulat de instanţa superioară, judecătorul care a emis actul ilegal NU poate fi tras la răspundere disciplinară, or, anularea hotărârii/încheierii ilegale nu constituie un aseme-nea temei!!!

Dar să ne abatem puţin de la subiectul de bază. Pe data de 18.11.2011, în ediţia nr. 42 (922), pagina 19, a revistei „Logos Press - Экономическое обозрение” a fost publicat un articol în nu-mele președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, domnul Timofti, și „Prezidentul”, adică domnul Colenco. Cei doi s-au arătat foarte indignaţi de faptul că, deși toate hotărârile lor sunt menţinute de instanţele jude-cătorești superioare, ele oricum formează obiectul plângerilor la Colegiul Disciplinar al Jude-cătorilor. Cei doi consideră că o asemenea situaţie este inaccep-tabilă. Iată ce a declarat domnul Timofti: „… 85-90 la sută dintre decizii nu sunt anulate de către instanţele superioare. Adică, ju-decătorii, în marea lor majoritate, aplică în mod corect dispoziţiile legislaţiei în vigoare”. Iar domnul Colenco l-a susţinut: „Avocatul care mă învinuiește, practic, de toate păcatele din lume, a pier-dut toate procesele de judecată,

în toate instanţele, inclusiv la Curtea Supremă de Justiţie. Cum poţi să afirmi că decizia este ilegală, dacă dosarul a fost exa-minat de Judecătoria Economică de circumscripţie, apoi de Curtea Economică de Apel și, în cele din urmă, de instanţa superioară? Și, în toate cazurile, verdictul a fost confi rmat, decizia a fost menţi-nută în vigoare”.

Domnilor!!! Dar ce facem cu situaţia creditorilor întreprinderii „Eventis Mobile” SRL, ale căror recursuri au fost admise, iar deci-ziile lui Colenco – anulate, ca fi ind ilegale și absurde?!!! De ce Con-siliul Superior al Magistraturii nu a reacţionat la fărdelegile co-mise de Colenco și a refuzat să-l tragă la răspundere disciplinară chiar atunci când ilegalităţile au fost confi rmate de judecătoria supremă?!!! Domnule Timofti, după articolul din „Logos Press - Экономическое обозрение”, putem afi rma cu toată hotărârea: SUNTEŢI UN FĂŢARNIC NERU-ȘINAT!!!

Dar să revenim la problemele noastre. Nedumeriţi de o aseme-nea atitudine a administratorului Apostol și a judecătorului Colen-co, pe data de 13.12.2010, cre-ditorii mai convoacă o adunare, unde, cu participarea a circa 100 de persoane deţinătoare a peste 83% din datoriile întreprinderii „Eventis Mobile” SRL, reconfi r-mă decizia din 29.10.2010 de a vinde complexul patrimonial unic la preţul de 4,25 milioane de dolari SUA. Fiind în vigoare până în prezent, decizia adunării, pur și simplu, este ignorată atât de administrator, cât și de judecător, de parcă nici nu ar exista.

De fapt, ignorarea probleme-lor creditorilor nu este de mirare, „Prezidentul” fi ind ocupat cu alte probleme mult mai importante – răfuiala cu cei care și-au permis să scoată la iveală încălcările comise: Comitetul creditorilor și fostul administrator al întreprin-derii, domnul Iurii Ceban.

În cazul Comitetului credito-rilor, Aurel Colenco a făcut ceva ce, pesemne, nu a mai făcut niciodată nici el, nici un alt jus-tiţiar de până la el: președintele Curţii de Apel Economice a scris o plângere!!! Nu ca persoană fi zică, dar ca judecător!!! Pe data de 17.01.2011, Aurel Colenco a apli-cat ștampila Curţii de Apel Eco-nomice pe plângerea împotriva acţiunilor Comitetului creditori-lor, care, în opinia „Prezidentului”, încearcă să înstrăineze bunurile întreprinderii „Eventis Mobile” SRL în detrimentul creditorilor!!! Poate datorită acestui articol, Colenco va înţelege că decizia de înstrăinare nu aparţine celor 8 membri ai Comitetului, ci a fost luată la două adunări generale

ale creditorilor. Și acest Colenco

nu este mai deștept decât 120

de oameni care, deja de 2 ani de

zile, nu pot să-și obţină banii din

cauza lui!!!

Mai facem o abatere de la

temă pentru puţină teorie. Preve-

derile articolului 3 (8) al Codului

de Etică a Judecătorului stipulea-

ză următoarele: „Judecătorul își

va exercita funcţiile nepărtinitor

și fără prejudecăţi, nu va mani-

festa atitudine preconcepută

prin exprimare sau prin fapte și

nu-și va permite cuvinte, fraze,

gesturi sau alte acţiuni care ar

putea fi interpretate ca semne

de părtinire sau prejudecată. Ju-

decătorul nu va face comentarii

publice, inclusiv în mijloacele de

informare în masă, pe marginea

cauzelor afl ate pe rol în instanţă

până la intrarea în vigoare a ho-

tărârilor adoptate”. Potrivit pre-

vederilor articolului 50 al Codului

de Procedură Civilă, judecătorul

urmează a fi recuzat în cazul în

care el și-a expus opinia asupra

pricinii care se judecă.

Având în vedere faptul că, prin

decizia Curţii Supreme de Justiţie

din 16.12.2010, problema legali-

tăţii deciziilor luate de Comitetul

creditorilor a fost restituită spre

reexaminare la Curtea de Apel

Economică, este clar că, după

scrisoarea din 17.01.2011, în care

a fost expusă în direct opinia în

privinţa acţiunilor membrilor

Comitetului, judecătorul Colenco

nu mai era în drept să participe la

judecarea respectivei cauze.

Însă cum am spus anterior, noi

vorbim de teorie. În practică, Co-

lenco își preia dosarul întors de la

CSJ și continuă persecutarea ce-

lor indignaţi de comportamentul

său inadecvat.

Astfel, pe data de 21.01.2011,

acest judecător emite o încheiere

prin care aplică măsuri de asigu-

rare asupra fostului director al

întreprinderii ÎM „Eventis Mobile”

SRL, Iurii Ceban, prin care i-a

sechestrat întreaga avere, dar și

i-a interzis părăsirea teritoriului

Republicii Moldova și intrarea

pe teritoriul Transnistriei (!!!).

Staţi puţin, va zice orice cititor

cât de cât cărturar, care teritoriu

al Transnistriei???!!! Ce-i cu voi,

de când Moldova a fost ofi cial

divizată? Răspundem: pentru

prima dată în istoria contem-

porană a Republicii Moldova,

divizarea ţării noastre în două

părţi: o parte Republica Mol-

dova și alta Transnistria, a fost

ofi cializată prin încheierea Curţii

de Apel Economice emise de ju-

decătorul Colenco Aurel pe data

de 21.01.2011. Bravo, domnule

„Prezident”!!!

(Va urma.)

O istorie inedită despre „Eventis Moldova”, Prezident şi paiaţa acestuia O istorie inedită despre „Eventis Moldova”, Prezident şi paiaţa acestuia Primul ministru al Republicii Moldova, Vladimir Filat, a ţinut, pe data de 20 ianuarie 2012, o conferinţă de presă pe marginea încasării din contul Întreprinderii de Stat „Registru” a sumei de 41 de milioane de dolari SUA, prin intermediul instanţelor judecătorești economice, în cadrul căreia premierul a promis să investigheze mul-tiplele procese de insolvabilitate pe care le-au declarat respectivele instanţe economice, inclusiv cel al compa-niei ÎM „Eventis Mobile” SRL. Pentru că avem speranţa că îndeplinirea promisiunilor făcute în mod public încă mai face parte din calităţile pozitive ale actualei guvernări și pentru că dorim să-l ajutăm pe premier să înţeleagă mai bine ce s-a întâmplat în cazul companiei ÎM „Eventis Mobi-le”, publicăm acest articol. Este vorba, de fapt, de o istorie lungă despre ilegalităţi, abuz de putere, protecţionism, justiţie coruptă, impotenţa clasei politice și indiferenţa organelor de drept. Cu alte cuvinte – o istorie obișnuită pentru Republica Moldova.

Avem sau nu avem epi-demie de tuberculoză în Republica Moldova? Cazul celor 17 copii infectaţi de la Școala internat din Criha-na Veche, raionul Cahul, a readus în atenţia opiniei publice o problemă gravă, dar deloc nouă. Specialiștii sunt de părerea că morbi-ditatea prin tuberculoză a atins cotele unei epidemii. Autorităţile consideră că avem o problemă, dar că se exagerează proporţiile acesteia. Într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii se menţionează că afi rma-ţiile privind epidemia de tuberculoză nu ar fi decât zvonuri.

„Drept urmare a mediatizării in-tense din ultimele zile a cazului de tuberculoză depistat la elevul școlii internat din raionul Cahul, Ministerul Sănătăţii (MS) dezminte zvonurile, conform cărora, Republica Moldova

se confruntă cu o epidemie de Tu-

berculoză (TB)”. Potrivit instituţiei de

resort, drept dovadă în acest sens pot

servi cele mai recente date statistice:

cel mai înalt nivel de tuberculoză a

fost înregistrat în 2005 - 133,9 cazuri

la 100 de mii de locuitori sau 5632

de pacienţi. Începând cu anul 2006,

se observă o scădere continuă a nu-

mărului de cazuri, înregistrându-se

114,3 cazuri la 100 de mii de locuitori

sau 4672 de cazuri către sfârșitul

anului 2011 (datele includ și malul

stâng al Nistrului). „Astfel, pe parcur-

sul anilor 2006–2011, se constată o

ameliorare a situaţiei epidemiologice

cu o tendinţă de micșorare a numă-

rului de cazuri noi”, se precizează în

comunicat.

Într-un interviu pentru Radio Euro-

pa Liberă, ministrul Sănătăţii, Andrei

Usatâi, confirmă concluzia expusă

în comunicatul instituţiei pe care o

conduce, afi rmând că aceasta este

bazată pe descreșterea numărului de

pacienţi înregistraţi începând cu anul

2005, cu peste o mie anual. „Adică, nu

este o creștere”, conchide ministrul.

„Aș vrea să profi t de această ocazie

și să menţionez că, într-adevăr, situa-

ţia epidemiologică prin tuberculoză

în Republica Moldova este nefavo-

rabilă, nu de nu an sau doi, ci încă

din perioada sovietică. Și în anii ceia

se înregistrau peste 100 de cazuri la

100 de mii de locuitori, când scădea

la 70, când fl uctua de la 70 la 50”, a

mai precizat Usatâi.

În opinia ministrului Sănătăţii, ra-

portul la 100 de mii de locuitori este

foarte vag și neclar: „Am înregistrat

anul trecut 107 cazuri la 100 de mii

de locuitori: este puţin în descreștere.

Este cert că nu avem epidemie, dar

avem probleme destul de complexe

în profilaxia primară și depistarea

precoce a tuberculozei în Republica

Moldova. Și este o problemă a între-

gii societăţi. Eu înţeleg foarte bine

și întreprindem toate măsurile ca

Ministerul Sănătăţii să-și preia rolul

de lider în organizarea măsurilor

de prevenire, depistare precoce,

tratament adecvat și este mult de

făcut aici”.

În cazul de la Crihana Veche, la fel

ca și în altele, atât autorităţile publice

locale, cât și medicina de familie sau

personalul instituţional din această

unitate de învăţământ, au admis o

atitudine superfi cială, iresponsabilă,

consideră ministerul de resort: „Doar

prevenirea tuberculozei este efectivă

doar atunci când pacientul depistat

se tratează. Dacă nu se tratează, el

continuă să răspândească tubercu-

loza printre vecini, printre cei care

locuiesc alături de pacient”.

Amintim că, anterior, mai mulţi

specialiști în domeniul ftiziopneumo-

logiei au declarat că Moldova se con-

fruntă cu o epidemie de tuberculoză.

Potrivit acestora, numai anul trecut,

în ţară au fost înregistrate aproape

3200 de cazuri noi de îmbolnăvire.

În cadrul unei emisiuni televizate,

directorul adjunct al Institutului

de Ftiziopneumologie, Constantin

Iavorschi, afi rma că, “practic, astăzi

ne afl ăm într-o situaţie de epidemie

de tuberculoză”. Atunci când sunt

depistate mai mult de o sută de ca-

zuri noi la o sută de mii de persoane,

se consideră situaţie de epidemie,

constată specialistul. „Și este clar că

noi avem riscul foarte mare de a ne

infecta de această maladie și de a

face tuberculoză”, a mai menţionat

Iavorschi.

Și fostul ministru al Sănătăţii,

președintele Comisiei Naţionale

pentru Sănătate, Vladimir Hotinea-

nu, împărtășește această îngrijorare:

“Societatea ar fi trebuit să se autosesi-

zeze de mult. Specialiștii în domeniul

ftiziopneumologiei au atenţionat de

nenumărate ori că avem în republică

o situaţia endemică, dacă nu chiar

epidemie de tuberculoză”. Hotineanu

a mai atenţionat asupra faptului că 23

la sută dintre bolnavii primar internaţi

și diagnosticaţi abandonează trata-

mentul. „23 de procente din numărul

total, aceasta este o pătrime abandon

de la tratament”, a precizat el.

Ministrul Andrei Usatâi consideră

că cei doi specialiști și-au manifestat

grija pentru că, într-adevăr, „este

îngrijorătoare situaţia care se înre-

gistrează în Republica Moldova”.

Din acest motiv, crede Usatâi, ei au

și numit-o epidemie. „Dar dacă e să

vorbim pur știinţifi c sau după carac-

teristicile și defi niţiile OMS, am zis că

nu este o epidemie, este o stare de

urgenţă, este o stare nefavorabilă,

care ne impune să fi m mai organizaţi,

mai stringenţi în vederea desfășurării

măsurilor de profi laxie și de depis-

tare și tratament a pacienţilor cu

tuberculoză”, a concluzionat ministrul

Sănătăţii.

Știinţifi c sau popular, stare de ur-

genţă sau stare de epidemie, situaţia

este atât de gravă, încât contează mai puţin cum o numim, ci mai mult cum acţionăm. Pentru că fiecare dintre noi, în condiţiile actuale, este expus riscului de a se infecta cu tuberculoză. Și mai mult decât imaginea instituţiei, contează totuși efi cienţa acesteia.

FLUX

Specialiştii zic „da”, ministrul – „ba”

2 MARTIE 2012 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Analiz=

Cum se explică atunci creșterea natalităţii? Prin instinctul conser-vării speciei. În condiţii vitrege, nașterea de copii este cea mai bună investiţie în securitatea socială. Într-o colectivitate mare și unită (cum ar fi familia extinsă), un individ are mai mari șanse să supravieţuiască decât fi ind de unul singur.

Creșterea populaţiei la nivel global poate fi explicată din două perspective: creșterea consumului în ţările Vestului și intensifi carea ex-ploatării ţărilor lumii a treia. În Vest, îmbunătăţirea condiţiilor de trai a contribuit la creșterea speranţei de viaţă, iar în ţările sărace – la explozii demografi ce.

Aceste două fenomene creează un dezechilibru între rata natalităţii și mortalităţii, care, în mod fi resc, ar trebui să fi e egale. Ca efect, are loc îmbătrânirea în ţările Vestului și intensifi carea instabilităţilor sociale și a procesului migraţiei în ţările lumii a treia.

Occidentul conștientizează aces-te probleme, însă în locul lichidării cauzelor, încearcă să lupte împotriva efectelor: prin sterilizarea intenţio-nată a populaţiei, „educaţie sexuală”, stimularea hedonismului și provo-carea războaielor interetnice sau interreligioase.

De ce a scăzut rata natalităţii în Republica Moldova în pofida scăderii nivelului de trai? În URSS, spre exemplu, cea mai mare rată a natalităţii revine anilor ’80 – din mo-mentul intrării economiei sovietice într-o criză profundă.

Astăzi, din cauza creșterii consu-mului, din contul banilor veniţi de la moldovenii plecaţi peste hotare, este creată o iluzie a unei aparente bunăstări. Falsa comoditate devine un drog care stimulează hedonis-mul, individualismul și credinţa că bunăstarea poate fi obţinută și

printr-un trai solitar. Efectul final este frica de a mai naște copii. Tinerii refuză să nască copii nu pentru că nu ar avea resursele necesare, ci pentru că refuză să renunţe la comoditatea existentă (fi e ea mai mică sau mai mare) în favoarea unui copil. Inves-tiţiile pe termen lung sunt înlocuite cu deviza „trăiește-ţi clipa, aici și acum!”.

Acest lucru devine foarte peri-culos, pentru că scăderea biologică a numărului persoanelor apte de muncă și îmbătrânirea populaţiei scad drastic șansele Republicii Moldova de a-și mai reveni din situ-aţia economică precară, înrăutăţind situaţia socioeconomică. În viitor, majoritatea bătrânilor (actualii tineri) vor fi singuratici și lipsiţi de protecţie socială, iar asupra tinerilor va apăsa povara fi scală, fapt care îi va determina să emigreze din ţară. Pentru actuala generaţie, investiţia în familie este cea mai bună inves-tiţie pe termen lung.

Iată de ce politicile pronataliste, profamilie radicale, care presupun susţinerea familiilor cu mulţi copii, interzicerea avortului, taxarea tine-rilor fără copii sunt absolut necesare pentru supravieţuirea noastră pen-tru o perioadă lungă de timp.

P.S.: O soluţie mai „exotică” ar pu-tea fi oferirea personalităţii juridice familiei (transformarea instituţiei familiei într-un fel de întreprindere economică – asemănătoare coope-rativei) și oferirea scutirii de taxe și impozite pentru astfel de categorii. În același timp, statul ar oferi un me-canism prielnic pentru consolidarea instituţie familiei, dar și ar stimula afacerile mici și mijlocii de familie, pe lângă aceasta, bugetul familiei ar putea înlocui cu succes fondul de pensionare.

Octavian RACU

Sursa: vox.publika.md

Juriștii creștin-demo-craţi au atenţionat opinia publică și au informat partenerii externi privind preju-dicierea gravă a func-ţionării instituţiilor democratice de către politica legislativă a noii guvernări.

Asociaţia Juriștilor Creștin-Democraţi (AJCD), încă în anul 2010, a lansat un apel către instituţiile internaţionale, atră-gându-le atenţia asupra unor acţiuni antidemocratice în cazul modifi cărilor legislative operate de către Legislativul de la Chiși-nău. Acţiunile antidemocratice la care s-a făcut trimitere se refereau la modifi cările legisla-tive din Codul Audiovizualului, alegerea funcţionarilor publici pe criterii politice, prelungirea termenului de compatibilitate a funcţiei de deputat cu alte funcţii publice, intenţia de a permite deputatului să voteze prin corespondenţă ș.a.

AJCD a susţinut că aceste iniţiative legislative sunt peri-culoase și vin în contradicţie cu normele europene. În opinia juriștilor creștin-democraţi, schimbarea procedurii de ale-gere a membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului și ai Consiliului de Observatori ai Companiei Publice a Audi-ovizualului, operată în Codul Audiovizualului, reprezintă o tentativă de a subordona politic aceste instituţii. AJCD a declarat, în acest sens, că prin trecerea de la majoritatea de 3/5 necesară pentru numirea în funcţie a acestor demnitari la cea simplă de 50+1 au fost neglijate des-chis apelurile societăţii civile și

a mediilor jurnalistice privind aceste acţiuni abuzive: „Chiar dacă actuala majoritate parla-mentară a avut pretenţii faţă de activitatea celor două instituţii autonome ale puterii de stat, precum și faţă de politica edi-torială a Companiei Naţionale de Radio și TV, nu a existat nici o justifi care a intenţiei de a revizui legislaţia cu scopul exclusiv de adaptare a acesteia la numărul de mandate pe care le deţine și de a demite din funcţii în mod arbitrar demnitarii incomozi care nu le fac jocul politic”.

Juriștii creștin-democraţi consideră că normele demo-cratice sunt încălcate și în cazul modifi cărilor operate la Legea privind funcţia publică și func-ţionarii publici, prin care dem-nitarii publici nu vor mai obţine funcţii în bază de concurs, dar vor fi numiţi de primul ministru, la propunerea ministrului de

resort. Atunci, AJCD a susţinut că, prin aceste modifi cări, a fost lichidată o procedură democra-tică și efi cientă de recrutare a demnitarilor de acest rang prin concurs, în baza competenţei și a profesionalismului, funcţia de viceministru fi ind astfel po-litizată. „De acum încolo, astfel de funcţii vor fi ocupate doar de persoane docile actualei guvernări și nicidecum de teh-nocraţi”, a specifi cat Radu Bușilă, președintele AJCD, într-o luare de cuvânt.

În același timp, juriștii creș-tin-democraţi au semnalat gra-vele încălcări ale Legii privind statutul deputatului, comise de membrii Guvernului și de primarul general al municipiu-lui Chișinău, care, afl ându-se în situaţii de compatibilitate, nu s-au conformat termenului de 30 de zile în care erau obligaţi să renunţe la una din funcţiile

ocupate. Unchiul primarului general al capitalei, care era și președinte al Parlamentului, domnul Mihai Ghimpu, nu a acceptat cererea de demisie a nepotului său și a refuzat să o includă pe ordinea de zi a ședin-ţei Legislativului. Un argument în plus la cele menţionate este și faptul că, atunci când se propu-nea includerea pe ordinea de zi a chestiunii respective, deputatul de atunci Dorin Chirtoacă a vo-tat împotriva acestei iniţiative, adică împotriva propriei cereri de demisie.

În acest sens, avocatul Igor Ciuru, vicepreședintele al AJCD, a susţinut că modifi carea terme-nului de afl are în stare de incom-patibilitate de la 30 de zile la 6 luni reprezintă o măsură aplica-tă de majoritatea parlamentară în funcţie de interesele de grup pentru a evita formal coliziunea juridică legată de incompati-bilitatea aflării în funcţia de deputat și în orice altă funcţie retribuită. „Astfel, a fost încălcat articolul 6 din Constituţia Repu-blicii Moldova, care prevede că în ţara noastră, puterile legisla-tivă, executivă și judecătorească sunt separate. În același timp, sunt încălcate grav principiile legalităţii și neadmiterii confl ic-tului de interese prevăzute de Constituţia Republicii Moldova, dar și de tratatele internaţionale la care ţara noastră este parte”, a precizat atunci Igor Ciuru.

De asemenea, introducerea votului deputaţilor în Parlament prin corespondenţă a fost califi -cată de juriștii creștin-democraţi drept o iniţiativă periculoasă și fără precedent în practica internaţională. AJCD a susţinut că o astfel de „normă absurdă” ar putea să instituie în Republica Moldova un regim autoritar care va concentra puterile legislativă

și executivă în mâinile câtorva lideri de partid cu interese ob-scure. Urmând logica acestei iniţiative, la ședinţele forului legislativ format din 101 depu-taţi ar putea să se prezinte doar președintele Parlamentului, care să declare ședinţa plenară valabilă, pretinzând că este de-ţinătorul unor procuri din partea celorlalţi 52 de deputaţi din majoritatea de guvernământ și să adopte de unul singur legi, hotărâri și alte acte normative ale Legislativului. Astfel, pre-zenţa deputaţilor din opoziţie devine inutilă. Motivul adevărat al acestei iniţiative legislative consta în faptul că alianţa de guvernământ avea atunci doar

52 de deputaţi, dintre care 8 erau membri ai Guvernului, unul era primar general al capitalei, iar alţii puteau să se afl e în de-plasare, ceea ce făcea imposibilă menţinerea unei majorităţi par-lamentare funcţionale.

Atunci, juriștii creștin-demo-craţi au atras atenţia partene-rilor occidentali că Republica Moldova și-a luat angajamentul să solicite expertize prealabile ale experţilor Consiliului Euro-pei la toate proiectele de lege, inclusiv la cele care prevăd modifi cări la legile în vigoare ce ţin de funcţionarea instituţiilor democratice. Din păcate însă, nici unul dintre proiectele la care ne-am referit mai sus nu

a fost prezentat spre avizare Consiliului Europei.

Totodată, a fost făcut un apel către instituţiile europene să intervină prompt pe lângă co-aliţia majoritară din Republica Moldova pentru a o determina să respecte angajamentele inter-naţionale ale ţării în materie de legislaţie și practici, astfel încât să nu fi e admise încălcări fl agran-te ale drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului. La fel, AJCD s-a adresat organismelor europene cu rugămintea să intervină neîntârziat în vederea stopării unor astfel de iniţiative periculoase pentru funcţionarea instituţiilor democratice și a sta-tului de drept în ţara noastră.

Apelul către instituţiile euro-

pene lansat de AJCD a fost trans-

mis tuturor misiunilor diploma-

tice și reprezentanţelor institu-

ţiilor internaţionale acreditate

în ţara noastră. În calitate de

organizaţie neguvernamentală,

care monitorizează îndeaproape

procesul de adoptare a legilor și

de implementare a acestora,

AJCD și-a asumat angajamentul

să informeze periodic instituţiile

europene asupra evoluţiilor din

Republica Moldova în aceste

probleme.

Radu BUŞILĂ,

preşedintele Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi

28.02.2012

Avantajele votului uninominalUnii analiști au venit cu argumente supli-

mentare în sprijinul ideii. Astfel, argumentele de bază în favoarea acestui model sunt trei:

1. conexiunea dintre alegătorii raionului și deputaţi, deci, un grad mai avansat al democra-ţiei, o promovare a intereselor circumscripţiei;

2. reducerea la zero a dictaturii liderilor de partid;

3. eliminarea PCRM de pe eșichierul politic, care, fi ind lipsit de personalităţi marcante, va pierde categoric și irevocabil în faţa reprezen-tanţilor AIE.

Sistemul majoritar şi democraţiaLa o analiză mai atentă, majoritatea argu-

mentelor invocate în sprijinul acestui sistem nu rezistă criticilor. Acest sistem ar fi bun pentru SUA, dar nu se pretează la condiţiile Republicii Moldova. Să le luăm pe rând:

1. În teoria politică, sistemul proporţional este, la general vorbind, considerat mai demo-cratic, fi indcă este mai reprezentativ, permite prezenţa și a unor partide și grupuri sociale mici în parlament. De regulă, sistemul majoritar func-ţionează în state cu o cultură politică unitară, nu fragmentară ca la noi, fi ind aproape imposibil de aplicat în societăţile multietnice, lipsite de identităţi naţional-politice comune, polistructu-rate și cu o cultură politică fragmentară. În așa sisteme ca cel moldovenesc sau olandez, unii politologi gen A. Lijphart recomandă, în mod imperativ, sistemul proporţional și democraţia cosocială. Asta din cauza că în sistemul majo-ritar, învingătorul care a acumulat 50,1 voturi, obţine totul, iar 49% de voturi exprimate pentru alţi candidaţi, se risipesc. În consecinţă, grupu-rile minoritare care nu sunt reprezentate în par-lament devin reticente faţă de sistemul politic, se înstrăinează de acesta, ba chiar îl repudiază. În SUA, situaţia se echilibrează, fi indcă cetăţenii aleg președintele, judecătorii, șeriful etc. Iată de ce sistemul proporţional este răspândit în majoritatea statelor europene, cu o democraţie avansată. Mă refer aici la Belgia, Danemarca, Norvegia, Islanda, Finlanda, Suedia, Austria, Spania, Italia, Olanda, Portugalia, Elveţia.

2. Conform indicatorului democraţiei, elabo-rat de The Economist Intelligence Unit (Index of Democracy 2011), care măsoară calitatea democraţiei în statele lumii, avem următorul peisaj:

* Norvegia – locul 1* Islanda – 2* Danemarca -3* Suedia – 4* Marea Britanie – 18* SUA – 19

Deci, statele cu sistem proporţional sunt considerate cele mai democratice. SUA și Ma-rea Britanie stau la coada clasamentului. Ce s-ar întâmpla cu Moldova, care se afl ă azi pe locul 64 în acest clasament, dacă ar introduce acest sistem?

Fortifi carea oligarhiei1. Astăzi, sistemul proporţional bazat pe

liste impune liderii politici să includă persoane cu autoritate în propriile liste, pentru a avea efect de imagine cumulativ. Astfel, în liste mai apare și intelectualitatea (Nantoi, Ciubașenco, Godea, Tănase, Hadârcă, Lupan etc.), ţăranii, muncitorii, deși ultimii, tot mai rar. În cazul sistemului uninominal, la alegeri vor putea participa doar indivizii foarte bogaţi, care-și pot achita campania electorală și mitui alegă-

torii. În consecinţă, Parlamentul va fi format doar din businessmeni și baroni locali, adică nomenclatura locală, fără nici o șansă pentru intelectuali, jurnaliști, pedagogi. Spre exemplu, în Congresul și Senatul SUA, majoritatea depu-taţilor sunt oameni foarte bogaţi, milionari. Același lucru s-a produs în Ucraina și Rusia, unde oligarhii cumpărau regiuni întregi. Dacă partidul va promova, pe cont propriu, indivizi cu autoritate, aceștia oricum vor fi dependenţi de boșii de partid.

2. Deci, sistemul majoritar va consolida defi -nitiv sistemul oligarhic, fi indcă oligarhia naţio-nală se va contopi cu cea regională, excluzând din jocul puterii grupurile sociale „incomode”, care nu înţeleg limbajul schemelor, banilor, discounturilor, off -shore-urilor, vorbind despre valori și idealuri. Respectiv, în loc de un singur Păpușar, vom obţine 101!

3. Atunci, de ce acest sistem funcţionează bine în SUA? În SUA, poporul alege președin-tele, judecătorii, șerifi i, senatori, congresmenii și chiar conducerea școlilor. Deci, toată puterea e responsabilă în faţa poporului, existând și un mecanism clar de echilibre și reţineri. La noi se propune ca președintele, judecătorii, CCA, CEC, SIS să fi e numite de oligarhii din parla-ment, deci, să fi e sub controlul lor total. Aici e miezul problemei. Unii oligarhi speră că prin acest sistem, ei își vor putea promova propriii subalterni în legislativ, strivindu-i pe ceilalţi, graţie resurselor fi nanciare și mediatice co-pleșitoare. Sau să-i cumpere pe reprezentanţii concurenţilor electorali. Iată de ce avem mari dubii că acest demers ţintește spre consolida-rea democraţiei.

Dispariţia majorităţii partidelor moldoveneşti…1. Sistemul majoritar favorizează partidele

mari și stimulează, mai devreme sau mai târziu, formarea sistemului bipartid (vezi SUA, Marea Britanie). Cum credeţi, care ar fi cele două partide care vor fi reprezentate în parlament, dacă se introduce acest sistem? Răspunsul este evident – PCRM și PLDM… PL ar avea 3-4 deputaţi, toţi din Chișinău, PDM 5-6, și asta într-o ecuaţie foarte optimistă. În viitor, aceste partide vor dispărea.

2. Teza că PCRM e lipsită de personalităţi este discutabilă. Cel puţin, ea este valabilă și pentru partidele constituante ale AIE, care nu au prea multe nume notorii, precum recunoaște și depu-tatul PLDM, Tudor Deliu. Azi, AIE mai poate avea randament electoral doar datorită ratingului propriilor președinţi (Filat, Chirtoacă, Lupu). Ei sunt „locomotivele” care își aduc „vagoanele” în legislativ. Prin vot uninominal, ei se vor aduce doar pe sine…

3. Mulţi dintre primarii PD și PLDM sunt transfugi comuniști, ca și președinţii de raion. Amintim că, în 2003, PCRM a avut 368 de primari, în 2007 – 334, în 2011 – 203. Deci, peste 130 de primari au emigrat…Dacă ei devin parlamentari, în ce coaliţii vor intra? În plus, să nu uităm că PCRM a luat multe primării orășenești, majorita-tea în CMC. Spre exemplu, în Bălţi, în 2010, PLDM a luat 18%, PD – 13,69%, PL – 4,93%. Cât ar lua ele dacă sistemul va fi majoritar? Corect. 0! La fel în UTAG, Nord, Estul republicii etc. Iată de ce în anii 90, mulţi politologi considerau că sistemul majoritar va da victorie categorică PCRM.

4. Este limpede că deputaţii aleși de popor nu se vor supune nimănui, motivând că ei sunt aleșii poporului și trebuie să reprezinte intere-sele acestui popor și nu a partidului. Deci, multe politici guvernamentale riscă să fi e compromise. În SUA, din motivele enunţate anterior, disciplina internă a partidelor e slabă, deputaţii votează după bunul plac. Aceasta nu este periculos, fi ind-că diferenţele de program sunt minimale. În RM discrepanţele sunt enorme. Coaliţiile, cel puţin câţiva ani consecutiv, vor deveni imprevizibile, stabilitatea guvernamentală va fi de fi ecare dată discutată. Acești baroni locali, pragmatici și avizi după resurse, vor forma coaliţii nu în funcţie de valori și vectori (integrarea europeană sau eurasiatică), ci de propriile interese materiale. Vom avea situaţia când proprietarii VictoriaBank, Fincombank, Ascom Group și a câtorva companii petroliere vor decide toate ecuaţiile politice.

5. Nu va fi soluţionat conflictul transnis-trean…

Sistemul proporţional cu o singură circum-scripţie a fost propus pentru a nu pierde defi nitiv Transnistria, a oferit posibilitatea locuitorilor acesteia de a vota și a se integra în spaţiul de drept al Republicii Moldova. Sistemul majoritar pune cruce pe această intenţie.

Concluzii:1. Sistemul majoritar are plusuri, dar și mi-

nusuri. Pentru RM minusurile sunt evidente, riscurile sunt mari. Riscul de bază constă în cumpărarea deputaţilor, consolidarea oligarhiei, trenarea reformei.

2. Republica Moldova ar putea, eventual, încerca două cai: fi e să coboare pragul pentru candidaţii independenţi, care astăzi este de 2%, ca și pentru partide, la fel ca în Israel, unde e 1%, Danemarca – 2% , Argentina – 3%. O altă cale ar fi introducerea sistemului electoral mixt, analizând foarte atent și aici riscurile.

Bogdan ŢÎRDEASursa: vox.publika.md

Raport privind situaţia funcţionării instituţiilor democratice în Republica Moldova

AJCD: Guvernarea AIE acţionează în contradicţie cu normele europeneAJCD: Guvernarea AIE acţionează în contradicţie cu normele europene

Sărăcia şi natalitatea – care este legătura logică? Cum

soluţionăm problema?

Oligarhii vor democraţie?

Este larg răspândit mitul precum că nivelul înalt al natalităţii este una dintre cauzele majore ale sărăci-ei, fără a se indica care ar fi legătura logică între aceste fenomene. Ni se oferă drept exemplu ţările lumii a treia, însă dacă facem o compara-ţie între cifrele care indică PIB-ul pe cap de locuitor, vedem că principalul factor

este de natură economică – Occidentul exploatează la preţ mic resursele minerale și forţa de muncă ieftină din aceste ţări fără a investi în economia naţională. Cu sau fără copii, popoarele lumii a treia sunt condamnate să trăiască în mizerie.

La 25 februarie, Vladimir Pla-hotniuc a venit cu iniţiativa legislativă privind aplicarea votului uninominal în siste-mul electoral al Republicii Moldova. Argumentarea spicherului a fost una pe cât posibil de nobilă – alegăto-rii trebuie să voteze pentru persoane concrete, nu pen-tru liste electorale, în spatele

cărora se ascund persoane anonime, iar uneori, chiar și dubioase. Tot-odată, Vladimir Plahotniuc spune că este gată să riște cu nealegerea sa în viitorul Parlament, numai ca această iniţiativă să fi e adoptată.

2 MARTIE 20128 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERICultur=

„Iubeşte-mă când o merit cel mai

puţin, atunci am nevoie cel mai

mult”.Proverb chinez

G`ndul s=pt=m`nii

INTERVIUINTERVIUCALEIDOSCOP

2 martie EvenimenteEvenimente986 : Ludovic al V-lea devine regele francilor1716: Apare lucrarea lui Dimitrie Cantemir,

„Descriptio Moldaviae”, prima monogra-fi e geografi că la români, scrisă în limba latină, la cererea Academiei din Berlin. Lucrarea este alcătuită din trei părți și este însoțită de prima hartă a Moldovei

1855: Alexandru al II-lea devine țar al Rusiei1870: A apărut, la București, revista „Columna

lui Traian”, condusă de Bogdan Petriceicu Hasdeu

1917: Nicolae al II-lea al Rusiei abdică în favoa-rea fratelui său Michael

1919: A avut loc, la Moscova, Conferința internațională a partidelor și organizațiilor comuniste.

1939: Cardinalul Eugenio Pacelli este ales papă sub numele Pius al XII-lea

1941: În urma rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, conducătorul statului, generalul Ion Antonescu, organizează un plebiscit cu privire la politica internă. 90% dintre votanți s-au pronunțat pentru politica guvernului Antonescu și împotriva legionarilor (2 martie-5 martie 1941)

1946: Ho Chi Minh este ales președinte al Vietnamului de Nord

1949: România comunistă: A fost adoptată legea de expropriere a moșiilor mai mari de 50 de ha

1956: Marocul își declară independența față de Franța

1969: Primul zbor al supersonicului franco-bri-tanic de călători, Concorde 001, care va depăși viteza sunetului la 1 octombrie 1969

1972: A fost constituită Asociația Scriitorilor din București

1973: Începutul retragerii trupelor americane din Vietnam (proces ce va dura până la 29 martie 1973), ca urmare a tratatului încheiat la Paris, ce încheia războiul din Vietnam (1957-1973)

1986: Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a semnat “Australia Bill”, ce reglementează relațiile politice și juridice ale Marii Brita-nii cu Australia

1996: A fost deschisă, în orașul olandez Neder-weert, Galeria Christiana pentru artă plastică românească

2003: Irakul afi rmă că va renunța la distrugerea rachetelor Al Samoud 2 interzise în cazul în care Statele Unite lansează o ofensivă unilaterală

NașteriNașteri1316: Robert al II-lea al Scoției (d. 1390)1459: Papa Adrian al VI-lea (d. 1523)1756: Vincent-Marie Viénot de Vaublanc, conte

de Vaublanc, om politic, scriitor francez (d. 1845)

1810: Papa Leon al XIII-lea (d. 1903)1817: János Arany, scriitor maghiar (d. 1882)1820: Multatuli, scriitor olandez (d. 1887)1824: Bedrich Friedrich Smetana, compozitor,

dirijor ceh (d. 1884)1876: Papa Pius al XII-lea (d. 1958)1895: Eugen Relgis (Siegler), poet, anarhist,

romancier, sociolog, eseist (d. 1987)1901: Tudor Tănăsescu, inginer, membru cores-

pondent al Academiei Române (d. 1961)1905: Radu Gyr, poet, dramaturg, eseist român

(d. 1975)1925: Edgar Cosma, compozitor și dirijor

român, stabilit în Franța, după 19601931: Mihail Gorbaciov, politician rus1932: Dumitru Chesa, actor român1940: Sanda Golopenția-Eretescu, lingvist,

eseist român1942: John Irving, romancier britanic1949: Rory Gallagher, chitarist, cântăreț irlan-

dez (d. 1995)1950: Karen Carpenter, membră a trupei The

Carpenters (d. 1983)1962: Jon Bon Jovi, cântăreț american1966: Emilia Popescu, actriță româncă1989: Zie Diabate, fotbalist ivorian

DeceseDecese1619: Ana a Danemarcei, soția lui Iacob I al

Angliei (n. 1574)1729: Francesco Bianchini, fi losof italian (n.

1662)1895: Berthe Morisot, pictoriță franceză (n.

1841)1936: Alexandru Ciura, prozator și publicist

român (n. 1876)1930: D. H. Lawrence, prozator, eseist, poet

britanic (n. 1885)1936: Prințesa Victoria Melita de Saxa-Coburg

și Gotha, sora reginei Maria a României (d. 1876)

1939: Howard Carter, arheolog, egiptolog englez (n. 1873)

1964: Nicolae Vasilescu-Karpen, fi zician și inventator român (n. 1870)

1968: Grigore Nandriș, fi lolog, lingvist și memorialist român, profesor la Cernăuți, București, Londra și Oxford (n. 1895)

1991: Serge Gainsbourg, interpret francez de muzică pop (n. 1928)

1995: Gusztáv Abafáy (Gusztáv Öff enberger), scriitor, istoric literar și publicist român de etnie maghiară (n.1901)

- Faptul că purtaţi numele Plă-mădeală este o coincidenţă?- Nu cred că este o coincidenţă,

numele Plămădeală, după cum se vede, a apărut la noi prima dată în judeţul Lăpușna, la Stolniceni, de unde se trage Antonie Plămădeală, Dumnezeu să-l odihnească, taică-meu e de la Ialoveni și Alexandru Plămădeală de la Buiucani. De aici a apărut plămădeala. Și apoi, e știut, nici un popor din lume, oricât ar fi de mare, nu mănâncă pâine fără plămădeală.

- Locuiţi de ani buni la Boșcana, cum este viaţa unui intelectu-al la ţară? Cum vă descurcaţi departe de forfota orașului, de colegii de breaslă?- Eu locuiesc de 13 ani la ţară, dar

mama mea s-a născut la Chișinău și noi am locuit la Botanica.

- Vă inspiră mai mult viaţa de la ţară?- Da, e liniște acolo, nu mă supără

nimeni. Atelierul este unul spaţios, mai ies pe dealuri, prin pădure... Simt că este mai bine decât în oraș.

- Povestiţi-mi, vă rog, despre drumul dvs. spre arta plastică.- Eeei, asta a fost de mult. Tare

de mult. Se întâmpla prin 1955. Taică-meu lucra căruţaș aici, la Chișinău, și ducea o căruţă de gunoi la gunoiștea care era lângă gară. Un omulean de acolo, de pe strada Olarilor, l-a văzut pe tata că se duce să descarce gunoiul și l-a rugat să îl arunce în râpă, nu pe margine, pentru că îi încurcă să iasă cu ma-șina. Așa au intrat ei doi în vorbă. Omuleanul cu pricina era, de fapt, pictorul Petru Ţurcanu, care avea și atelierul de creaţie pe strada aceea. Până în anii ’40, acolo fusese atelie-rul de pictare a icoanelor. Și după ce tata a făcut cunoștinţă cu pictorul, au ajuns cu vorba și la mine. Tata i-a spus că are un fecior care pierde timpul și îi place să mâzgălească. Petru Ţurcanu i-a spus atunci lui taică-meu: „Păi, trimite-l la mine, să văd eu ce e cu el”.

- V-a găsit nașul!- M-a adus tata la el și Petru

Ţurcanu îmi spune: „Mă, foarte bine că îţi place să desenezi, dar ia să-mi vii săptămâna viitoare să-mi arăţi ce știi să faci”. Mă duc eu acasă, stric niște hârtie, mai desenez în acuarelă și vin să-i arăt. Dar el îmi pregătise o pânză nu prea mare și-mi puse o fl oare în vază. Mi-a dat și vopsele și mi-a spus: „Ia și pictează

acum”. M-am așezat și am început să pictez. E clar că făceam niște aiureli, niște nimicuri. El vine și șterge tot ce am făcut eu și îmi spune: „Dese-nează din nou!” Și așa s-a repetat de câteva ori, dar nu-mi spunea cum anume să fac. Iar doamna lui, soţia Sofi a, venea și se uita cum el mă chinuie și-i făcea observaţie: „Tu nu știi cum să înveţi băiatul!” și pleca, iar el îi răspundea: „Taci din gură că nu-i treaba ta!” Ea se ducea, iar el își căuta de nevoi și mie nu-mi spunea decât: „Lucrează. Când o să

vezi că miroase a usturoi, să știi că e gata”. Petru Ţurcanu a fost elevul lui Alexandru Plămădeală, care l-a trimis să facă Academia la Roma, dar fi indcă el era băiat de la ţară, nu avea bani să plece la Roma, a plecat la București, unde a studiat pictura monumentală bisericească. Pe timpul războiului, el a pictat catedralele de la Chilia, Tighina și Saharna. Dar lui nu-i plăcea să po-vestească. Și nici lui taică-meu nu-i plăcea să povestească.

- Așa erau timpurile, o vorbă era în stare să te coste ani grei de libertate.- Taică-meu mi-a spus doar de

câteva ori: „Să nu te văd că te bagi în politică!” Și aici chiar îmi amintesc de un caz despre care tot nu s-a discutat în casa noastră. Era prin 1948, locuiam deja la Botanica și venise la noi un bărbat tânăr, cu o barbă lungă, zdravăn, dar chinuit și... cam nespălat, se vedea că era fugar. A vorbit ceva cu taică-meu, nu știu ce, dar m-au chemat pe mine și mi-au zis: „Scrie o cerere în limba rusă”. Și eu nu știam bine rusa, aveam doi ani de zile de școală pe timp de foamete. Ne ardea nouă a școală? Printre altele, vreau să fac o paranteză, am fost elevul Ariad-nei Șalaru, pe timpul foametei, în școala nr. 13, aici, la Botanica. Mi-o amintesc și acum, slabă și tânără, așa ca dumitale. Ei, și mi-au cerut să scriu o cerere și bărbatul a dis-părut. Au trecut zeci de ani de la acea întâmplare și după dezgheţul ideologic am auzit de Alexandru Plămădeala, de Antonie Plămădea-lă. Taică-meu a decedat în 1986, nu am avut pe cine întreba nimic, a luat cu el tot ce a știut. Recent am urmărit o emisiune televizată în cadrul căreia niște istorici discutau și era vorba de Antonie Plămădeală. Au difuzat niște fotografi i, iar eu l-am recunoscut pe bărbatul acela cu barbă, vărul lui taică-meu, care venise în fapt de noapte la noi acasă

și pentru care m-au pus să scriu o cerere! Cât despre legătura noastră cu sculptorul Plămădeală, am avut o expoziţie la Ialoveni, acolo unde m-am născut eu și oamenii din sat mi-au spus că Alexandru Plămădea-lă venea foarte des la Ialoveni.

- Ce s-a întâmplat după ce aţi fă-cut ucenicie la Petru Ţurcanu?- În anul acela am primit pașa-

portul și m-am angajat la moara centrală.

- Păi, nu vă pregăteaţi să deve-niţi pictor?- Da, dar trebuia să mai câștig și

o bucată de pâine, că tata mi-a dat de înţeles că e timpul să aduc și eu o bucată de pâine în casă. Deci, la 16 ani am intrat la lucru la moară, unde am învăţat toate meseriile. Peste doi ani, când am împlinit 18 ani, am abandonat lucrul la moară, pentru că în urma unui incident era cât pe ce să rămân beteag pe viaţă. La timpul acela aveam deja cate-goria a șaptea, cea mai înaltă. Mă pregăteau să mă trimită la Institutul de Morărit din Baku. Nu m-am dus. După moară am lucrat cu un neamţ la Botanica, într-o secţie care pregă-tea tocuri din lemn pentru pantofi de damă. De la acel neamţ, Fisher, am învăţat foarte multe lucruri, in-clusiv și tehnici de pictură, mi-a dat și niște pensule, vopsele de ulei. Și, lucrând acolo, m-am pregătit pen-tru școala de pictură. În 1958 am intrat la școala Al. Plămădeală, fosta Școală Repin. Când am fost admis la școală, frate-meu a intrat la școala de meserii, pe dânsul îl hrăneau și îl îmbrăcau la școală și el nu avea pro-bleme, dar mie, fi ind din oraș, nu mi se dădea bursă și umblam fl ămând. Și taică-meu, care nu era bucuros de situaţia asta, a spus: „V-am crescut și v-am hrănit până acum și să te mai hrănesc și pe tine încă cinci ani de zile?” M-am încăpăţânat și am răbdat eu mai mult fl ămând un an și jumătate, dar, până la urmă, n-am rezistat și am abandonat. Un rol în viaţa mea l-a avut un prieten, Dumitru Ciobanu, ziarist și membru al Uniunii Scriitorilor acum, dar a învăţat la început cu mine. A aban-donat școala peste un an de zile, chinuit și el după evenimentele din Ungaria, și lucra pe la palate, case de cultură, scria lozinci ca să câștige

un ban. Dumitru fusese invitat la Congaz, avea recomandare pentru Combinatul de covoare de acolo. M-a chemat într-o zi la el, se resta-bilise din nou la școala de pictură și stătea la o gazdă la Botanica. Și îmi spune Dumitru: „Nu te mai chi-nui atâta, du-te tu la fabrică”. Mi-a dat o scrisoare împachetată, era o scrisoare de recomandare, mi-a spus să găsesc la cineva trei ruble și a doua zi, la ora șase, să fi u la au-tocar și să iau drumul spre Congaz, unde mă va aștepta cineva. Mi-am făcut valiza și a doua zi, spre seară, eram la Congaz și, în felul acesta, am devenit pictor la Combinatul de covoare din Congaz.

- Interesantă întorsătură a luat drumul dvs. spre pictură!- Da. Acolo am lucrat trei ani de

zile. La început, Combinatul produ-cea covoare după schiţele noastre clasice, schiţe din secolul XVIII-XIX, și eu am fost nevoit să pătrund în esenţa lor. Dar peste vreo jumătate de an, directorul începe să-mi ceară altceva: „Ajunge cât am făcut de astea, hai să facem din cele care se vând, care sunt la modă”. Și îmi spune ce să fac: covoare cu cocos-târci, fl ori, căprioare... Mi-a cerut să fac câte un covor clasic, care era prezentat consiliului, iar restul era producţie de care cerea piaţa. Aveam altă alegere? Făceam câte un covor pentru consiliu, care era adus la Chișinău. În consiliu erau Ocușco, Dubinovski, Nesvedov, Postolachi, Poleakova, oamenii cu studii importante în Belgia, Bucu-rești, Petersburg. În acest răstimp, mai desenam, m-am căsătorit acolo și m-am întors înapoi la Chișinău și m-am restabilit la Facultatea de Textile, la aceeași școală, la anul II. Am făcut studii la Textile la doam-nele Poleakov și Maico. Și peste un an, profesorul Ion Jumati m-a luat la pictură. Mi-a plăcut pictura. Mai târziu, Ion Jumati a plecat, și profesorul nostru, după el, a fost Ion Stepanov. În paralel, îl vizitam pe Petru Ţurcanu, pentru că el mi-a spus: „Cât trăiesc eu, să vii o dată pe săptămâna la mine să-mi arăţi ce faci”. Tot la Ţurcanu am studiat linogravura, xilogravura, ofort, ac-vatinta, toate tehnicile astea. Meto-da lui de învăţare nu se schimbase:

mi-a dat o bucată de metal și mi-a spus: „Fă ca să știi, să ţii minte”. Și mă chinuiam eu singur în acizi, în toate chestiile astea, și mă uitam cum face el.

- Mai apoi, când aţi absolvit stu-diile la pictură, v-a oferit aceas-tă meserie surse de existenţă? Aţi putut câștiga o bucată de pâine din pictură?- Din creaţie n-am câștigat nicio-

dată. Eu dacă am făcut pictură sau acvaforte, toate sunt făcute prin chin, fără contracte. Sunt pictori care intră în atelier numai când au contract la mână, eu nu aștept con-tract de la nimeni. Vreau și pictez. Pictez bine, rău – asta e treaba mea. Pe mine nu mă interesează ce spun criticii. Unii prieteni spun: tu, prin lucrările tale, ai numai drumuri și cărări! Ei și? Unde ar ajunge omul dacă n-ar merge pe un drum sau pe o cărare? Și, la urma-urmei, e treaba mea cu ceea ce fac eu.

- Și din ce aţi trăit toţi anii? Cum v-aţi hrănit familia?- Permanent am făcut mai multe

lucruri. După absolvirea facultăţii am fost repartizat la Ministerul Cul-turii, unde era un cabinet metodic pentru munca cultural-educativă. Acolo lucrau câţiva specialiști, eu eram responsabil de agitaţia ilustra-tivă. Și asta e o adevărată știinţă, de care eu nu avem cunoștinţă, dar pe care am fost nevoit s-o însușesc. Par-ticipam la seminare, la ședinţele de perfecţionare a cadrelor, am fost la Moscova. Partidul Comunist avea o tactică foarte bună de a face propa-gandă. Făcând o paralelă între ceea ce era atunci și ceea ce avem acum, există foarte mult lacune. Agitaţia ilustrativă și mijloacele tehnice de propagandă funcţionau brici, ele sunt cele mai puternice arme în hotărârea sarcinilor partidului. Să vezi un lucru, acum când merg pe strada 31 August și cobor spre

Ștefan cel Mare, numai în două-trei locuri întâlnesc drapelul ţării: agita-ţie ilustrativă, domnilor! Oare atâta lucru să nu știi în lumea asta? Pune drapelul la fiecare întreprindere. Dacă ai ţară, trebuie s-o iubești. La noi nu se ţine cont de asta. Și iată, eu m-am ocupat de propaganda ilustrativă. Mi s-a propus să trec la Moscova să lucrez în acest dome-niu. Dar am refuzat. Lucrând la acel cabinet, am editat și o broșură, am fost custode, am organizat expoziţii în oraș și prin republică, am scris lozinci și pancarte ca să mai câștig un ban, am ajuns cu îndeletnicirea asta și în regiunea Tomsk.

- Cineva dintre copii v-a moște-nit dragostea pentru pictură?- Pictura le-a plăcut și celor două

fete ale mele, s-au jucat și ele cu vopsele, cu pensule, dar eu știu cât de grea e meseria asta, mai ales pentru o femeie. Și le-am spus să nu se chinuie și să înveţe mai bine meseria de la mama lor, care coase. Le-am convins prin faptul că, indife-rent de regim: comunist, capitalist, socialist, oricare ar fi acela, dar lu-mea cu pielea goală nu o să umble. M-au ascultat.

- Când aţi avut prima expoziţie personală?- La 60 de ani, în 1998, la sala „C.

Brâncuși”, pe urmă au mai fost și altele prin republică și în România. Mie îmi place să călătoresc. Câte drumuri am făcut eu pe jos! Mă inte-resează să văd totul, merg pe jos, că așa nu-mi scapă nimic, mai obosesc, mă așez să fac o schiţă. Acum am 74 de ani și e mai greu să plec undeva, dar tot îmi e în gând să o mai șterg de acasă pentru 2-3 zile.

- Noi vă mulţumim că aţi accep-tat invitaţia noastră și vă dorim sănătate și mult succes în conti-nuare!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

GRIGORE PLĂMĂDEALĂ:

„Unde ar ajunge omul dacă n-ar „Unde ar ajunge omul dacă n-ar merge pe un drum sau pe o cărare?”merge pe un drum sau pe o cărare?”

Despre pictorul și grafi cianul Grigore Plămădeală se poate afi rma, cu certitudine, că și-a plămădit destinul. Se presupune că este descendent din renumita viţă a neamului Plămădeală, dar a trăit în perioada în care nu îi era dat să își cunoască rudele pe linie paternă și, mai cu seamă, să se mândrească cu ele. Cel care l-ar fi ajutat să întregească tablo-ul familiei cu tot cu înaintași și descendenţi, tatăl său, a decedat în 1986, luând cu el toată infor-maţia și frica de prigoană din partea autorităţilor, dacă se afl a adevărul despre verii și strămoșii familiei.

Pictura este marea pasiune a

lui Grigore Plămădeală, iar par-cursul lui artistic nu a fost unul tocmai neted. Pe orice drum l-ar fi purtat însă viaţă Grigore Plămădeală a revenit la pictură. Iniţial a studiat ceramica, artele populare aplicate și, îndeosebi, arta covoarelor moldovenești. În acest ultim domeniu a adus o contribuţie substanţială, lucrând ani la rând în calitate de pictor la fabrica de covoare din Con-gaz. Bun cunoscător al covorului popular moldovenesc, maestrul a elaborat o serie de schiţe origina-le, multiplicate la acea întreprin-dere, renumită pe vremuri. Unele dintre ele au fost achiziţionate de Muzeul Republican de Arte Plastice, fi ind prezentate și în

cadrul expoziţiilor internaţionale de artă populară.

Grigore Plămădeală este singu-rul meșter care astăzi lucrează în acvatintă și acvaforte, procedeu tehnic pe care l-a însușit în ateli-erul pictorului Petru Ţurcanu.

În pofi da mai multor activităţi în domeniul artei plastice, Grigore Plămădeală rămâne fi del voca-ţiei sale – peisajul, fi e citadin sau rural (vă puteţi convinge de acest lucru vizitând expoziţia care a fost inaugurată astăzi la Biblioteca Academiei de Știinţe a Republicii Moldova), iar acum vă propunem un interviu cu pictorul și grafi cianul Grigore Plămădeală.

Antonie (Leonida) Plămădeală este născut la 17 noiembrie 1926, la

Stolniceni, judeţul Lăpușna (interbelic). A decedat la 29 august 2005, la

Sibiu), a fost înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, mitropolit ortodox

al Ardealului (1982-2005), membru de onoare al Academiei Române.

Pe numele de mirean, Leonida Plămădeală a primit numele de Antonie

odată cu tunderea în monahism, în anul 1948. La 27 decembrie 1970 a

fost hirotonit vicar patriarhal, cu titlul “Ploieșteanul”. La 9 decembrie

1979, după ce a fost responsabil cu relaţiile externe ale Bisericii Orto-

doxe Române, a fost ales episcop al Buzăului. La 10 ianuarie 1982 a fost

ales arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului, funcţii pe care le-a

deţinut până la moarte.

Alexandru Plămădeală este născut la 9 octombrie 1888, în cartierul

Buiucani din Chișinău și a decedat la 15 aprilie 1940, la Chișinău. El este

considerat cel mai important sculptor basarabean din prima jumătate

a sec. XX. Studiile și le-a făcut la Școala superioară de pictură, sculptură

și arhitectură din Moscova, în atelierul sculptorului rus Volnuhin. În anii

1916-1918 a lucrat la monetăria din Petrograd. După 1918 se întoarce la

Chișinău, unde, în anul 1929, este numit în funcţia de director al Școlii de

desen, transformată ulterior în Școală de arte plastice, pe care o conduce

timp de 21 de ani.

Capodopera lui Alexandru Plămădeală o constituie “Monumentul

lui Ștefan cel Mare” din Grădina Publică cu același nume din Chișinău

(1927). Tot lui îi aparţine și bustul funerar al poetului Alexei Mateevici

de la Cimitirul Ortodox Central din Chișinău. În domeniul plasticii de for-

me mici, Al. Plămădeală realizează o serie de portrete ale oamenilor de

creaţie și intelectualilor români și basarabeni: portretele cântăreţei Lidia

Lipcovschi, bustul lui Alexandru Donici, portretul lui Bogdan Petriceicu-

Hasdeu, portretul Valentinei Tufescu, portretul soţiei, autoportretul cu

soţia - Olga Plămădeală, portretul pictorului I. Teodorescu-Sion, portretul

poetului Ion Minulescu.

Pictorul Grigore Plămădeală s-a născut la 18 noiembrie 1938, în comuna

Ialoveni, judeţul Lăpușna, România. A absolvit Școala medie Chișinău.

De-a lungul vieţii a îndeplinit mai multe meserii și a revenit, de câteva

ori pe parcursul vieţii sale, la școala de pictură:

1955-1957 - morar.

1957-1958 - tâmplar.

1958-1967 - student, Școala republicană de pictură “ Al. Plămădeală”.

1960-1963 - pictor la Combinatul de covoare, Congaz.

1963-1967 - școala de pictură, Chișinău.

1967-1974 - perfecţionarea cadrelor la Ministerul Culturii.

1978-1980 - Institutul de proiectări tehnologice din Chișinău.

1974-1979 - Fondul Plastic Chișinău.

1980-1991 - Fondul Plastic.

1991-1998 - muncă de creaţie.

1998-2005 - Palatul de Cultură al Feroviarilor din Chișinău.

1955-1990 - atelierul pictorului Petru Ţurcanu.

Din 1990 până în prezent a avut o serie de expoziţii personale în Re-

publica Moldova și România.Drumul vieţii,1992,guașă, PVA,30x42Drumul vieţii,1992,guașă, PVA,30x42

Visul si calea,1985, acvaforte,49x32Visul si calea,1985, acvaforte,49x32

2 MARTIE 2012 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI FiatLUX

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E IPP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 22

M N STIRI SCHITURI BISERICI ICOANE F C TOARE DE MINUNI SFINTE MOA TE

ISRAEL Pelerinaj în ara Sfânt 29 aprilie – 6 mai 2012 (7 zile / 8 nop i)

Grup: 30/20 pers. Pre : 700/750 EURO/pers. (toate taxele incluse) Plecarea din Chi in u > Duminic , 29 aprilie, ora 17. SSosirea la Chi in u > Duminic , 6 mai, ora 12. Deplasarea (tur/retur) > Chi in u–Bucure ti (microbuz), Bucure ti–Tel Aviv (avion)

Traseu > Chi in u, Bucure ti, Tel Aviv, Haifa, Caesarea, Mt.Tabor, Cana Galilei, Nazareth, Iordan, Mt.Fericirilor, Tabgha, Capernaum, Nazareth, Ierihon, Qumran, Marea Moart , Hozeva, Ierusalim, Betleeem, Jaffa, Tel Aviv, Bucure ti, Chi in u

MUNTENIA Bucure ti Pelerinaj la mormintele lui Gurie Grosu – Mitropolitul Basarabiei i Mihai Eminescu

24-26 martie 2012 (3 zile / 4 nop i) Grup: 18 pers. Pret: 100 EURO/pers. Transport: microbuz

Plecarea din Chi in u : Vineri, 23 martie, ora 19. SSosirea lla Chi in u: Mar i, 27 martie, ora 6.

Traseu > Chi in u, BUCURE TI: Catedrala i paraclisul Patriarhal (Darvari), Cimitirul Bellu (MMormântul lui Mihai Eminescu), Muzeul Satului, M n stirile: Plumbuita, Radu Vod , Antim, Pas rea, Cernica (mmormântul lui Gurie Grosu - mitropolitul Basarabiei), Samurc se ti, ig ne ti, Ghighiu, Pissiota, Snagov, C ldur ani, Chi in u.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

Călătoria noastră a început cu o rugăciune rostită la Para-clisul Mitropoliei Basarabiei, în care cei peste douăzeci de pe-lerini i-au cerut lui Dumnezeu mila și binecuvântarea Sa pen-tru a ajunge cu bine la leagănul și patria creștinismului. Ne-am încrezut pe deplin în Domnul, iar perioada scurtă în care nu a viscolit ne-a permis ca printr-o minune să ajungem la București fără nici un obstacol. Mai mult decât atât, după ce avionul nos-tru și-a luat zborul spre Tel-Aviv, am afl at că au fost închise și drumurile, și aeroportul. „Dum-nezeu ne așteaptă, spunea Ro-man, un pelerin de-al nostru, El stă cu braţele deschise și ne cheamă”. Și așa a fost…

În Tel-Aviv, pe Aeroportul Ben Gurion, ne aștepta Eliav, ghidul nostru – un evreu trecut de 70 de ani, însă foarte energic și, după cum ne-am dat repede seama, glumeţ foc, pe deasu-pra. S-a născut la Iași, într-o familie de evrei care s-au refu-giat în ţara nou creată Israel, pe când era un puști de 16 ani. În tot răstimpul călătoriei noas-tre, Eliav ne-a spus o groază de lucruri pe care nu le înveţi din cărţi, ci le dobândești odată cu vârsta și cu experienţa proprie. Șoferul autocarului era un arab robust de vreo 40 de ani, al că-

rui nume nu l-am putut reţine, însă am fost surprinși de prie-tenia dintre el și ghid, de vreme ce evreii și arabii sunt mereu în confl ict. De altfel, Israelul în-deosebi te uimește printr-un conglomerat de culturi și religii ce nu întotdeauna se tolerează reciproc.

Primul loc de închinare la care ne-am oprit se afl ă în Ora-șul Lodd (Lod, Lida, Lydda), unul dintre marile orașe din Israel. Anume aici mulţi dintre noi au simţit „căldura” la pro-priu a Ţării Sfi nte, temperatura de peste 15 grade ne-a adus aminte de o primăvară însorită la care românii în acea perioa-dă doar visau; termometrele din Chișinău și București nu vroiau să arate mai mult de -20° C, la momentul plecării noastre. Despre această loca-litate, ce se afl ă la o depărtare de 15 km de Tel Aviv, ne poves-tește Sfânta Scriptură: „Și tre-când Petru pe la toţi, a coborât și la sfi nţii care locuiau in Lida” (Fapte 9, 32), „Le-am întărit și hotarele Iudeii și cele trei ţinu-turi: Efraim și Lida și Ramataim, care s-au adăugat Iudeii de la Samaria…” (I Macabei 11, 34). Lida este construit pe ruinele altui oraș antic cu același nume de către Shemed, din seminţia lui Veniamin.

Astăzi orașul Lodd este renumit în rândul creștinilor pentru că este unul dintre lo-curile legendare în care s-ar fi născut Sfântul Mare Muce-nic Gheorghe, motiv pentru care, într-o vreme, s-a și nu-mit Georgiopolis. Mormân-tul sfântului martir se afl ă în același oraș, în biserica al că-rui ocrotitor este și care mai poartă și hramul Sfi nţilor Ar-

hangheli Gavriil și Mihail. La această biserică, de diminea-ţă ajunși, noi, pelerinii Emau-sului, ne-am închinat cu evla-via sfântă a basarabenilor ce-l cinstesc cu atâta veneraţie pe Sfântul Gheorghe.

Aproape de Ierusalim, „ca la șaizeci de stadii” (aproximativ 10 km), ne-am alăturat imagi-nar celor doi ucenici ai lui Hris-tos: Luca și Cleopa în drumul lor spre Emaus. S-a împlinit un vis al Centrului de Peleri-naj „Emaus” de a-și cunoaște pe viu obârșia spirituală, de a mărturisi, alături de ucenicii Domnului ce au săvârșit primul pelerinaj creștin, prezenţa lui Hristos, Cel înviat din morţi, în inimile noastre, ale pelerinilor de azi. Pe locul acestei localităţi a fost zidită o biserică bizanti-nă în secolul V după Hristos, reconstruită ulterior de cruciaţi în sec. XII. Pereţii acestei bise-rici sunt formaţi din pietre șle-fuite imense așezate una peste alta fără a folosi mortar. Astăzi, în centrul fostei bazilici preoţii catolici săvârșesc slujbe religi-oase în fi ecare zi.

Printre zidurile milenare ale Emausului de odinioară am pu-tut zări câteva morminte săpa-te în pământ asemenea celor din timpul Mântuitorului, pre-cum și un baptisteriu din pia-tră, sub formă de cruce, în care se botezau primii creștini.

Ne-am despărţit cu greu de acest loc, iar migdalii ne-au petrecut pe sub crengile lor în-fl orite cu o înviorare primăvă-ratică ce ne va păstra vie amin-tirea primului nostru drum spre Emaus.

Ajungând la Ierusalim, pri-mul popas l-am făcut la Mănăs-tirea Sfânta Cruce, mănăstire

ortodoxă greacă, așezată odi-nioară la mică distanţă de Ieru-salim, în valea numita Rehavi-ah, adică „a Crucii”. Mănăstirea fortifi cată este așezată astăzi într-o grădină din sud-estul Muzeului Israelian și a Parla-mentului. Tradiţia creștină lo-cală afi rmă că mănăstirea a fost zidită pe locul de unde s-a tăiat copacul din care a fost făcută Sfânta Cruce a Mântuitorului,

folosită pentru răstignire. Pri-ma biserică de pe acest loc a fost ridicată la porunca Sfântu-lui Constantin cel Mare, care a donat-o regelui georgian Miri-an al III-lea de Iberia, după con-vertirea acestuia la creștinism, împreuna cu întreaga ţară, în anul 327.

Rădăcina Pomului Sfânt am găsit-o într-o capelă afl ată în partea stângă a bisericii. Ca să ajungem acolo am trecut prin-tr-un culoar strâmt în care se găseau diferite obiecte de cult foarte vechi. Ne-am închinat și am sărutat Rădăcina, încadra-tă cu marmură și bronz, după care ghidul ne-a spus câteva date istorice importante pen-tru acest sfânt așezământ. Tot Eliav ne-a spus de faptul că aici ar fi fost îngropat Adam, cu toate că există și alte tra-diţii ce se referă la locul de

înmormântare al primului om, printre care și Golgota (locul căpăţânii).

După ce am vizitat Mănăs-tirea Sfânta Cruce am mers pe Muntele Sion unde am găsit una dintre cele mai mari și fru-moase biserici din Ierusalim – Biserica Adormirii Maicii Dom-nului, numită și Hagia Sion. Însă nu arhitectura exterioară sau istoricul, impresionante de

altfel, ne-au trezit simţirile su-fl etului, ci cripta subterană la care mii de credincioși ajung în fi ecare zi să se închine la locul unde Maica Domnului a ador-mit. Chiar dacă această Cate-drală aparţine mănăstirii bene-dictine din Ierusalim, cu sediul pe Muntele Sion, fi ind așezată imediat în afara zidurilor ve-chiului oraș, aproape de Poarta Sionului, totuși ea este vizitată și de ortodocși. De altfel, în Ţara Sfântă vom vedea că de Locuri-le Sfi nte se-ngrijesc sau orto-docșii, sau catolicii, iar pelerinii se închină în aceste așezămin-te fără să ţină cont de faptul că aparţin de vreo confesiune sau alta atâta timp cât Hristos Iisus este Unul.

Aproape de Biserica Ador-mirii Domnului se afl ă și Căma-ra Cinei celei de Taine, cinstită de creștini ca loc în care Mântu-

itorul a mâncat cu Ucenicii Săi

ultima cină.

Această cămară se afl ă la

etajul unei case în care la par-

ter găsim și mormântul Rege-

lui David. Cămara Cinei celei

de Taină este o cameră simplă,

complet goală, în aceasta ie-

șind la vedere doar coloanele

ce îi susţin tavanul boltit și fru-

mos lucrat. Capitelurile afl ate

în capătul coloanelor sunt lu-

crate în stilul gotic - urmare a

ocupaţiei cruciate.

Mormântul lui David am reu-

șit să-l vedem cu coada ochilor,

mai aproape pe „perciunaţi”,

evrei ultrareligioși cu pălărie ce

se rugau, clătinându-se înainte

și-napoi. Eliav ne-a povestit că

gruparea ce se afl a la mormân-

tul lui David provin din Româ-

nia, mai exact din Satu-Mare, și

că sunt mai puţin moderaţi.

Am făcut o fotografi e de

grup la statuia Psalmistului Da-

vid, după care ne-am îndepăr-

tat de Muntele Sion, admirând arhitectura impresionantă a locului.

În drum spre autocar ne-a atras atenţia un munte, aproape de Grădina Ghetsimani (pe care urma să o vizităm într-o altă zi), în care se zăreau mii de mormin-te evreiești. Pe lângă zidul de răsărit al Cetăţii Ierusalimului era amplasat un cimitir arab, nu întâmplător, ne-a lămurit Eliav: Mesia evreilor trebuie să vină dinspre Răsărit, iar ca să ajun-gă în Cetate va trebui să intre prin cimitir, adică să se spurce,

incompatibil cu religia iudaică.

Anume de aceea arabii au făcut

cimitirul în partea de Răsărit a

cetăţii, ca să nu mai ajungă Me-

sia evreilor niciodată…

Obosiţi trupește ne-am în-

dreptat spre orașul Bethleem,

locul în care am fost găzduiţi

și pe care aveam să-l vizităm a

doua zi.

Va urma.

Cu dragoste,

PC preot Sergiu Aga, directorul Centrului

de Pelerinaj „Emaus”

ÎN DRUM SPRE EMAUS

Primul pelerinaj organizat de Mitropolia Basarabiei în Ţara SfântăPrimul pelerinaj organizat de Mitropolia Basarabiei în Ţara SfântăA descrie emoţiile unei drumeţii înfăptuite pe locurile unde Însuși Mântuitorul Hristos a călcat cu două milenii în urmă nu ţine de cuvinte, nici de gesturi, de nimic pământesc… Nimeni dintre cei care vizitează Ţara Sfântă nu pot transmite altora prin viu grai sau în scris ceea ce au simţit atunci când au mers pe Drumul Crucii, s-au în-chinat la Sfântul Mormânt ori s-au scufundat în Râul Iordan. De asemenea trăiri ne-am bucurat noi, pelerinii Centrului de Pelerinaj „Emaus”.

Aș vrea să creionez succint portretul unei persoane care nu s-a lăsat „îmbătată cu apă rece” în aceste vre-muri de-a dreptul tulburi pe care le tot traversăm, fără a da de vreun luminiș, per-soană care a izbutit să ofere lumii un model de gândire consecventă, exemplară în domeniul în care e meșter, în plinul sens al cuvântului, markgraf, dacă vreţi, nu s-a lăsat marcată de convulsiile unui mediu moleșit, plin de speranţa că suntem un popor care merită mai mult decât se obișnuiește, în ultimii ani, mai ales, a i se atribui.Conform DEX-ului, termenul (titlul

acestui material) se decodifi că – în transpunere liberă – ca nobil medieval german în deplină posesie a unor vaste pământuri, în deplină luciditate a exer-ciţiului drepturilor sale, adăugăm noi, și a unei constante griji purtate întregii sume de fenomene pe care îl încorpo-rează dreptul asupra unor bunuri cu tot cortegiul lui de responsabilităţi și obli-gaţii.

Nobleţea, cartea de nobleţe, con-știinţa apartenenţei tale la un neam, o castă anume, cu tot evantaiul de glorii, prestanţe și dregătorii, înseamnă oare mare lucru fără un merit al tău perso-nal, impunător, notoriu, în funcţie de capacităţi și de efortul tău nu atât în a justifi ca, bunăoară, descendenţa dintr-o

spiţă aleasă, cât în a te afi rma ca entitate puternică în linia unei opţiuni clare, fără echivoc.

Aici, la noi acasă, nu ducem lipsă de spectacole bombastice ale unor ambiţii acide, nu mereu însă, cu acoperire mo-rală sau creativă, nu ducem lipsă nici de aere grave bonapartiene, aere vestind un sine infl amat, însetat exclusiv de putere și onoruri, de avantaje și profi t – lucru, mai cu seamă, frecvent la clasa politică în exerciţiu – precum nu ducem lipsă de reprezentări asumate, spasmo-dice, cu tentă de sfârșit de lume, de me-lancolie neagră, incurabilă, de anemie funcţională a nervului creativ uman care e – are obligaţia să fi e! – nervul cen-tral al fi inţei omenești.

Proza sferei în care acţionează dom-nul Nicolae Popescu și echipa sa de tineri

arhitecţi și ingineri culminează, neîndo-ios, în poezia unei invenţii fără prece-dent. Invenţie care vine să dinamiteze, eminamente, toate canoanele vechi de construcţie a edifi ciilor, canoane ana-cronice, inerte în raport cu formula uni-că, senzaţională pe care o propune.

E vorba de Gofrajul Multifuncţional (supranumit Basarabean). Idee înregis-trată, în prezenţa academicienilor, în agenţiile pentru drepturile de autor încă pe vremea sovietică, când, de fapt, nu se prea putea umbla în asemenea instanţe cu oca mică, cu proiecte fanteziste, lipsi-te de utilitate funcţională.

Pentru a nu vă pune pe pista lungă și întortocheată a limbajului tehnic de specialitate, vom consemna câteva atu-uri capitale prin care excelează această extraordinară invenţie. Invenţie apreci-

ată în Turcia, Rusia, oriunde numai nu la

noi. Deocamdată.

Acest gofraj – modelul în miniatură

e asamblat deja și impresionează în cel

mai înalt grad – permite ridicarea a trei-

zeci de etaje într-o singură lună!

Dacă e puţin, vă spun că poate fi de-

montat și transportat în altă parte la dis-

tanţa de sute, mii de kilometri.

Calitatea executării lucrărilor este

una foarte înaltă, mergându-se, din

start, pe ideea unor standarde înalte,

ireproșabile.

Se obţine și o reducere substanţială a

pierderilor de materiale pe șantier, pre-

cum – ceea ce contează cel mai mult – și

a costurilor construcţiei.

Pe lângă toate acestea însă, care n-ar

fi puţine deloc, domnul Nicolae Popes-

cu ţine neapărat să implice în procesul

de edifi care a locuinţelor – în special! –

cât mai multe braţe de muncă autohto-

ne. Moldoveni care ar opera, ar deservi

aceste formidabile dispozitive și la noi

acasă, și pe alte meleaguri îndepărtate.

Eu zic că este o probă de patriotism

adânc, neaoș, fără reproș, în plină, gene-

roasă, productivă, nobilă și molipsitoare

posesie a înţelegerii unui lucru la fel de

fundamental ca și conștiinţa propriului

păcat: ești bun, oricât de bun, mai cu

seamă aici, acasă, unde, fi rește, para-

doxal și … logic? ești acceptat cel mai

greu!

Și dată ţii totuși morţiș, să pui să

meargă, să lucreze, să edifi ce această

idee a ta, uimitor de efi cace, aici, la tine

acasă, înseamnă că potenţialul ei se des-

chide nu doar către zona marilor perfor-

manţe tehnice, ci și în aceea a marilor

izbânzi ale spiritului.

Ghenadie POSTOLACHI

MARKGRAF

2 MARTIE 201210 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Stafi dele sunt o ex-celentă sursă de sănătate. Consumate regulat, acestea previn osteoporoza, elimină colesterolul și întăresc sistemul imunitar.

• Specialiștii nutriţioniști re-

comandă adăugarea stafi delor

în alimentaţia femeilor de 40-

50 de ani, pentru că au bor, un

mineral care previne și amelio-

rează osteoporoza;

• Stafi dele conţin și antioxi-

danţi și potasiu, care ajută la

eliminarea colesterolului și la

reglarea activităţii cardiace;

• Au proprietăţi antibacteri-

ene și întăresc sistemul imu-

nitar;

• Aceste fructe sunt bogate

în cupru și fi er, tratând cu suc-

ces și anemiile.

Fasole albă cu ceapă coaptă şi roşiiIngrediente: 2 cepe roșii medii, ulei de

măsline, 2 căţei de usturoi, tocaţi mărunt, 15g frunze de rozmarin, tocate, 300g de roșii cherry, tăiate în jumătăţi, 2 x 400g conserve de fasole albă, scursă și clătită, 4 linguri de oţet balsamic

Mod de preparare: Se încălzește cupto-rul la 180º C. Se taie în sferturi una din-tre cepe și se așază pe o tavă împreună cu roșiile cherry. Se stropesc cu 1 lingură de ulei și se lasă la cuptor 20 de minute. Se toacă mărunt cealaltă ceapă și se așa-ză într-o cratiţă împreună cu 2 linguri de ulei de măsline, usturoi, rozmarin, sare și piper. Se lasă pe foc 10 minute până când se înmoaie. Se adaugă fasolea și oţetul în cratiţă și se mai lasă puţin pe foc. Se adaugă legumele coapte, se amestecă și se servește.

Supă italiană de legumeIngrediente: 2 cepe și 2 morcovi, tocaţi,

4 tulpini de ţelină Apio, tăiate, 1 lingură ulei de măsline, 2 linguri de zahăr, 4 căţei de usturoi, zdrobiţi, 2 linguri pastă de to-mate, 2 frunze de dafi n, câteva rămurele de cimbru, 3 dovlecei, tocaţi, 400g fasole albă din conservă, scursă, 400g de roșii din conservă tăiate, 1,2 l supă de legume, 140g de paste mici, 1 legătură mică de busuioc, rupt în bucăţi

Mod de preparare: Se prăjesc cu grijă

ceapa, morcovii și ţelina Apio în ulei într-

o cratiţă mare timp de 20 de minute, până

se înmoaie. Se toarnă puţină apă dacă se

lipesc. Se adaugă zahărul, usturoiul, pi-

ureul, ierburile și dovleceii și se fi erb 4-5

minute pe foc mediu până se rumenesc

puţin. Se adaugă fasolea, roșiile și supa

și se fi erb 20 de minute. Dacă pui supa

la congelator, răcește-o acum și conge-

leaz-o. Dacă nu, se adaugă jumătate din

paste și se fi erbe 6-8 minute până când

pastele sunt gata. Se presară cu busuioc

și se servește. Dacă se pune la congelator,

se decongelează și se reîncălzește înainte

de a adăuga pastele, apoi se continuă ca

mai sus.

Orez picantIngrediente: 1 lingură ulei de fl oarea-

soarelui, 2 căţei de usturoi pisaţi, 2 lin-

guri pastă de curry de intensitate medie, 250g orez basmati, spălat, 450ml supă de legume, 400g năut din conservă, scurs și spălat, 1 mână de stafi de, 175g frunze de spanac congelat, dezgheţate, 1 mână de alune caju

Mod de preparare: Se încinge uleiul într-o tigaie mare nonaderentă, apoi se călesc usturoiul și pasta de curry la foc moderat până ce aromele sunt eliberate. Se adaugă în tigaie orezul, supa, năutul și stafi dele, apoi se amestecă cu o furculiţă pentru ca orezul să nu se lipească. Se ase-zonează cu sare și piper, se acoperă și se lasă la fi ert. Când orezul ajunge la punc-tul de fi erbere se dă la foc domol pentru 12-15 minute până ce tot lichidul a fost absorbit, iar orezul s-a înmuiat. Se stoar-ce spanacul cu mâna. Se așază spanacul în tigaia de pe foc, odată cu 2 linguri de apă fi erbinte, apoi se amestecă orezul cu o furculiţă, pentru ca spanacul să se amestece bine cu restul ingredientelor din tigaie. Se adaugă și alunele caju.

Burgeri de ciuperci şi năutIngrediente: 1 lingură ulei de măsline,

250g de ciuperci (hribi), tocate mărunt, 2 căţei de usturoi, zdrobiţi, 1 legătură de ceapă verde, tăiată în felii, 1 lingură praf de curry, sucul și coaja rasă de la ½ de lă-mâie, 400g de năut din conservă, clătit și scurs de apă, 85g de pesmet făcut în casă, din pâine integrală, 6 linguri de maioneză fi nă de post (opţional), 1 praf de chimion măcinat, 2 chifl e cu cereale, tăiate în ju-mătate și prăjite, 2 roșii, tăiate în felii, 1 mână frunze de rucola

Mod de preparare: Se încălzește o lin-gură de ulei într-o tigaie nonaderentă și se prăjesc laolaltă ciupercile, usturoiul și ceapa verde, timp de 5 minute. Se adaugă amestecând praful de curry, coaja și sucul de lămâie și se mai lasă pe foc 2 minute

până când amestecul devine uscat. Se răstoarnă pe farfurie și se lasă deoparte la răcit. Într-un bol se face năutul piure, lăsând câteva boabe întregi. Se adaugă amestecul de ciuperci, apoi pesmetul, se amestecă și se formează patru burgeri. Se prăjesc în restul de ulei 3-4 minute pe fi ecare parte până când devin rumeni și crocanţi. Se amestecă maioneza cu chimi-onul. Se așază câte o jumătate de chifl ă pe fi ecare farfurie, apoi se unge cu maio-neză. Se așază deasupra burgerii, câteva felii de roșii și câteva frunze de rucola.

Desert de post cu mere Ingrediente: Pentru aluat: 300 g făină,

200 g margarină vegetală, 6 linguri za-hăr, 1 cana apă minerală, 1 pachet praf de copt stins în zeamă de lămâie, vanilie, coaja rasă de la 2 lămâi

Pentru umplutură: 6-8 mere, 100 g mig-dale, dulceaţă de vișine, 5-6 linguri zahăr, scorţișoară, zahăr vanilat, frunzuliţe de mentă, zahăr pudră, frișcă vegetală

Mod de preparare: Se freacă margarina cu zahărul și zahărul vanilat până când devin spumoase, se adaugă coaja de lă-mâie, praful de copt stins în zeama de lămâie, apa minerală și la sfârșit făina cer-nută. Se amestecă ușor, cu un tel, în sen-sul acelor de ceasornic și se toarnă în tava tapetată cu margarină și făină. Se bagă în cuptorul bine încins și se lasă să crească 20 de minute. Separat se curăţă merele de coajă și se scot cotoarele. Merele se dau prin zahăr tos și se umplu cu migda-le măcinate amestecate cu stafi de, coajă de lămâie, iar deasupra se pun vișine din dulceaţă. Merele umplute se așază în tava cu aluatul pe jumătate crescut, se presa-ră scorţișoară și se mai lasă 20 de minute în cuptor să se rumenească. Prăjitura cu mere se servește rece, pudrată cu zahăr și ornată cu frunze de mentă și frișcă.

Capricii culinareCapricii culinare

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL ALIMENTELORPătlăgeaua roşie

Denumirea știinţifi că: Lycopersicum Denumirea știinţifi că: Lycopersicum esculentum, fam. Solanaceae.esculentum, fam. Solanaceae.

Numai fructul este comestibil. Acesta este o bacă (epicarpul este subţire, iar mezocarpul este căr-nos, zemos, în care sunt răspân-dite seminţele). Pătlăgeaua roșie, tomata sau roșia, pur și simplu, provine din America de Sud. Ea a fost adusă în Europa în secolul al XVI-lea, de către navigatori.

Iniţial era folosită doar pentru decor, deoa-rece se considera că este o plantă otrăvitoare sau în practicile oculte. Când roșiei i-au fost recunoscute calităţile gustative, ea a fost con-siderată un afrodisiac. Francezii o numeau „pomme d’amour”, adică mărul iubirii.

Acum se cultivă pe aproape fi ecare latitudi-ne geografi că, este disponibilă în sute de spe-cii, de la cele uriașe până la cele de mărimea unei frăguţe, de formă sferică, lunguiaţă, ne-regulată, cu nervuri, în formă de pară, de cu-loarea roșie, roz sau galbenă, chiar și violet.

Benefi cii:Benefi cii:* Are un conţinut bogat în: apă, caretonoi-

de (betacaroten și licopen), glucide, protide, lipide, acizi organici, oligoelemente (zinc, cupru, fi er, bor, iod) vitaminele A, B1, B2, B6, C, PP, E, K. Are proprietăţi energizante, remi-neralizante, este un foarte bun echilibrant celular și are un efi cient rol detoxifi ant și di-uretic.

* Este un bun alcalinizant al sângelui dato-rită conţinutului bogat în potasiu – ajută la scăderea tensiunii arteriale.

* Este o importantă sursă de vitamina C, vi-tamina A și acid folic.

* Cea mai importantă componentă a roșii-lor este licopenul.

S-a demonstrat legătura dintre nivelul lico-penului din organism și bolile cardiovascula-re – cu cât este mai ridicat nivelul acestuia, cu atât riscul unui infarct sau al unui atac cere-bral este mai scăzut. Licopenul este conside-rat ca instrument de protecţie împotriva can-cerului (în special, cel de prostată, de colon, de sân și de plămâni).

* Roșiile se pot găti într-un sos sau piure, ideal cu puţin ulei de măsline. Încălzirea și procesarea măresc conţinutul de licopen. To-tuși, cel mai sănătos mod de a consuma roșii-le este în stare crudă.

* Conform nutriţioniștilor, un pahar de suc de roșii consumat zilnic garantează frumuse-ţea, sănătatea și tinereţea. Este deosebit de efi cientă în curele de slăbire, dar și pentru tratarea bolilor de diabet și a celor de rinichi.

* Se folosește în salate, suc – care poate fi amestecat, în părţi egale, cu suc de ţelină.

* Uz extern contra acneei: se tamponează cu o felie de roșie, iar a doua zi cu frunze de măcriș strivite. Se lasă să acţioneze, de fi eca-re dată, timp de jumătate de oră, apoi se spa-lă cu apă rece.

*Pentru înţepăturile de insecte – se freacă locul afectat cu frunze de roșie strivite.

Fructul de avocado provenit din Chile conţine o substanţă care ar putea elimina infec-ţia cu bacteriile rezistente la antibiotice, cred cercetătorii.

Aceasta blochează înmulţirea stafi lo-cocului auriu și dezactivează abilitatea microbului de a respinge antibioticele.

Bacteria este principala responsabilă pentru infecţiile intraspitalicești. Proble-ma cu acest microb este că devine rapid rezistent la antibiotice. Tulpini care nu re-acţionează la antibioterapie au fost deja descoperite în SUA și în Grecia.

“Am descoperit o substanţă naturală în avocadoul de Chile, care, combinată cu antibioterapia, elimină infecţia cu sta-fi lococul auriu. Bacteriile rezistente au un sistem prin care elimină antibioticul din celulă. Substanţa descoperită dezac-tivează acest mecanism, ceea ce permite trata-mentului să funcţioneze“, a declarat Jes Gitz Hol-ler, doctorand la Universitatea din Copenhaga.

Holler a descoperit substanţa cu ajutorul băș-

tinașilor din Chile care foloseau cataplasmele cu

frunzele fructului pentru a vindeca rănile. Sub-

stanţa prezentă în aceste frunze, dar și în fruct,

are un potenţial uriaș și ar putea fi extrasă de

farmacologi în vederea combaterii infecţi-ei.

“În momentul de faţă, nu există astfel de substanţe pe piaţă. Vrem să îmbunătă-ţim efectul ei cu ajutorul chimiei moderne. Acest lucru va asigura o producţie efi cien-tă, protejând, în același timp, mediul încon-jurător”, a declarat savantul.

Stafi lococul auriu nu este răspunzător numai de infecţiile intraspitalicești, ci și de abcese, infecţii abdominale, endocardita și septicemie. Bacteria a început să fi e o pro-blemă gravă în spitale începând cu anul 1940. De atunci, ea a fost combătută cu ajutorul antibioticelor, dar a dezvoltat re-zistenţă la acestea de-a lungul timpului.

“Din păcate, industria farmaceutică nu investește sufi cienţi bani în descoperi-rea unor antibiotice noi. Este prea scump, comparativ cu potenţialele câștiguri. Cei mai mulţi bani se duc la cercetările pentru diabet și alte boli cronice. Din acest motiv,

bacteriile sunt la un pas să ne înfrângă. Va trebui să găsim substanţe naturale pentru a lupta cu ele“, a declarat Gitz Holler.

Bolile plantelor de apartamentLa achiziţionarea unei plante, chiar dacă aceasta vă place, arată bine estetic, nu întot-deauna este potrivită condiţiilor pe care le aveţi în casă.

Ca urmare, este necesar să solicitaţi și relaţii referitoare la factorii de mediu de care planta are nevo-ie și pe care va trebui să-i oferiţi, făcând astfel o comparaţie cu ce aveţi în locuin-ţa dumneavoastră. Tulburările provoca-te de factorii de me-diu sunt cunoscute sub denumirea de boli fi ziologice.

Nu puţine sunt ca-zurile când aspectul plantelor de apartament este alterat de o pleiadă de simptome care, dacă nu sunt luate în seamă, conduc la pierderea fl orilor. Dacă primul gând se îndreaptă spre o boală sau un dăunător, de multe ori vinovaţi sunt factorii de mediu: lumina, apa, căldura, aerul, hrana. Tulburările provocate de aceștia sunt cunoscute sub denumirea de boli fi ziologice. La aceste simptome și cauze va trebui să refl ectaţi atunci când achiziţionaţi o plantă.

Menţinerea plantelor într-un mediu conform exigenţelor lor este o condiţie esenţială pentru succesul pe care și-l dorește fi -ecare. Însăși alegerea speciilor trebuie subordonată condiţiilor pe care le putem oferi. Este foarte important să se discearnă în-tre îmbătrânirea naturală a plantei, pregătirea ei pentru repaus, simptomele atacului agenţilor dăunători și simptomele și dis-funcţiile datorate condiţiilor de mediu necorespunzătoare.

Factori negativiÎntre factorii necorespunzători care duc la moartea plantei se

pot enumera: lipsa sau insufi cienţa luminii, expunerea directă la soare a plantelor care nu suportă insolaţia, căldura excesivă, frigul și gerul, uscarea pământului din ghiveci, umezeala exce-sivă a substratului de pământ, curentul de aer, insufi cienţa și lipsa hranei.

Simptome şi cauzeCăderea bruscă a frunzelor se poate datora șocului de căldu-

ră, curentului de aer rece, trecerii bruște la intensitatea lumi-noasă, uscăciunii de la rădăcini, mutării plantelor în alt spaţiu.

Ondularea, răsucirea, căderea și îngălbenirea frunzelor poa-te fi urmarea frigului, apei în exces sau curenţilor de aer rece, în timp ce uscarea și căderea frunzelor de la baza plantelor se poate datora luminii insufi ciente, căldurii excesive și apei insu-fi ciente, iar brunifi carea vârfului și marginilor frunzelor – apei excesive sau insufi ciente, căldurii excesive sau reduse, aerului uscat sau hranei în exces.

Ofi lirea frunzelor este produsă de aeraţie uscată, lumină mul-tă, pământ uscat, apa în farfuria ghiveciului. Petele brun închis pe frunze se datorează excesului de umezeală, petele alb-găl-bui – udării cu apă rece, soarelui în exces, prezenţei stropilor de apă pe frunzele speciilor care prezintă peri, în timp ce petele brune încreţite sunt un rezultat al insufi cienţei apei.

Frunzele galbene ce se menţin pe plantă sunt produse de ex-cesul de calciu în sol și udare cu apă dură, iar cele mici, palide și înguste, de hrana și apa insufi ciente pe timpul verii și căldură, lumină puţine și pământ umed, pe timpul iernii.

Putrezirea tulpinii și a frunzelor este pro-dusă de prezenţa apei pe frunze, în special noaptea, în perioada de iarnă.

Căderea bobocilor este produsă de aer uscat, lumina și apa insufi ciente și mișca-rea plantei, ultimele cauzând și lipsa fl ori-lor, în timp ce fanarea (trecerea) fl orilor prea repede este rezultatul apei și luminii insufi ci-ente, căldurii excesive și aerului uscat.

Casamea.ro

CASA TACum să-ţi pregăteşti

locuinţa pentru primăvarăPrimăvara a bătut la ușă deja, așadar este imperios să o primești cum se cuvine. Pregătește-ţi locuinţa pentru în-tâmpinarea acesteia: îţi prezentam câteva metode prin care poţi aduce primăva-ra în locuinţa ta.

Pernele decorative repre-zintă întotdeauna o metodă accesibilă și la îndemâna oricui de a schimba aspectul unei încăperi. Pentru a aduce primăvara în interiorul locuinţei tale, folosește feţe de pernă în culori de primăvară și cu imprimeuri vesele. Pentru a anima cât mai mult spaţiul, folosește perne de dimensiuni și cu imprimeuri diferite.

Decorează-ţi locuinţa cu accesorii care fac trimitere la primă-vară. Folosește decoraţiuni în diverse forme, precum păsări, co-păcei, colivii, fl uturi. Nu uita de fl ori și, în cazul în care ai plante la ghiveci, optează pentru ghivece colorate, cu motive fl orale.

Pentru a reda cât mai bine atmosfera primăvăratică, optează pentru un mobilier cu motive fl orale, specifi ce stilului shabby chic. Îţi poţi picta mobilierul vechi sau îl poţi îmbrăca cu un au-tocolant ori cu stickere decorative.

Textilele reprezintă, de asemenea, o metodă accesibilă de a schimba aspectul locuinţei tale, cu bani puţini. Alege perdele și draperii în culori calde, pale, cu diverse imprimeuri. Totodată, poţi folosi textilele pentru a îmbrăca vechiul fotoliu sau cana-peaua.

O altă variantă de a decora în spiritul primăverii este prin intermediul corpurilor de iluminat. Abajururile din materiale textile se afl ă în tendinţe de câteva sezoane și, în momentul în care te-ai plictisit de vechea veioză sau lampă de tavan, îi poţi înlocui doar abajurul. Alege abajururi cu motive primăvăratice: păsări, fl ori, crengi etc.

Dacă dorești să aduci primăvara în locuinţa ta, atunci nu tre-buie să neglijezi bucătăria. Folosește o veselă și cutii de depozi-tare cu motive fl orale, în culori calde. De asemenea, nu uita de faţa de masă și de pernele pentru șezut.

Și, în ultimul rând, nu uita de tablouri. Acestea le poţi ampla-sa în întreaga locuinţă: în living, în dormitor, în bucătărie sau pe hol. Poţi alătura mai multe tablouri, care au aceeași temă deco-rativă, însă ai în vedere ca dimensiunile acestora să fi e proporţi-onale cu cele ale încăperii respective.

Kudika.ro

Mierea, bicarbonatul de sodiu sau rozmarinul pot fi folosite pentru îngrijirea părului și pre-venirea deteriorării sau îngrășă-rii acestuia, potrivit Mediafax.

Pentru a preveni deteriorarea părului,

este bine să vă feriţi de produsele sinte-

tice, potrivit becomegorgeous.com. Pu-

teţi avea un păr strălucitor fără a cheltui

o avere pe tot felul de produse, ci com-

binând o serie de ingrediente naturale foarte efi cace.

Mască împotriva mătreţiiMască împotriva mătreţiiMătreaţa poate afecta textura șuviţe-

lor și pielea capului. Pentru a o combate,

pregătiţi un amestec dintr-o lingură de

muștar, ulei de ricin și de cocos. Masaţi

pielea capului cu acest amestec, cu miș-

cări circulare timp de 5-6 minute. Clătiţi

apoi cu apă călduţă și spălaţi cu șampon.

Aplicaţi acest tratament de cel puţin două ori pe săptămână.

Smântână și miere Smântână și miere pentru părul cârlionţatpentru părul cârlionţat

Pentru a nu mai avea părul încâlcit, fo-

losiţi un amestec din două cești de smân-

tână și o lingură de miere. Aplicaţi ames-

tecul pe scalp și lăsaţi-l să acţioneze timp de 5 - 6 minute. Apoi spălaţi-vă pe cap și aplicaţi balsam. Părul va deveni astfel moale și strălucitor.

Rozmarin pentru părul grasRozmarin pentru părul grasFolosiţi acest tratament simplu pentru

a controla producţia de sebum a scalpului și a scăpa de aspectul neîngrijit dat de în-grășarea părului. Pregătiţi într-un castron o infuzie cu o cantitate mică de rozmarin în trei căni de apă fi erbinte. Strecuraţi după 5-6 minute pentru a elimina frun-zele de rozmarin. Spălaţi-vă pe cap cu șampon, iar la clătire folosiţi această apă. Se recomandă aplicarea tratamentului de cel puţin două ori pe săptămână.

Gel de păr din gelatină pentru părul Gel de păr din gelatină pentru părul uscat și încâlcituscat și încâlcit

Redă părului un aspect strălucitor, fo-losind un gel preparat acasă cu puţină gelatină dizolvată într-o cană de apă fi er-binte și ţinut în frigider. Folosește prepa-ratul de fi ecare dată când ai nevoie să îţi aranjezi părul.

Bicarbonat de sodiu pentru Bicarbonat de sodiu pentru a preveni deshidratarea a preveni deshidratarea

și vârfurile despicateși vârfurile despicateDacă vă spălaţi zilnic pe cap, este im-

portant să aveţi un produs delicat cu

părul și pielea capului. Este recomandat

bicarbonatul de sodiu, în locul șamponu-

lui care elimină uleiurile naturale produ-

se de pielea capului și lasă părul uscat și

aspru.

Miere pentru păr strălucitorMiere pentru păr strălucitorTurnaţi trei căni de apă fi erbinte într-un

bol în care lăsaţi să se dizolve o lingură

de miere. Clătiţi părul cu acest amestec și

lăsaţi-l să se usuce sau folosiţi uscătorul

pentru a-i da forma dorită.

CERCETĂTORII SUSŢIN:

Fructul de avocado ar putea elimina infecţia cu bacteriile rezistente la antibiotice

ŞTIAŢI CĂ…

Stafi dele te menţin sănătos

FRUMUSEŢE

Cum să ai un păr strălucitor şi mătăsos folosind ingrediente naturale

2 MARTIE 2012 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documen-tar. “Euromaxx”. 7.15

Cuvintele Credinţei. 8.00 Cinemateca uni-versală. 8.20 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 9.10 Documentar. “Lumea animalelor”. 9.35 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30 La datorie. 12.00, 1.30 Moldovenii de pretu-tindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Dorel Ţărnă. Prin ani grăbit. Spectacol jubiliar. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50 Fotbal în sală. Cupa RM. Finală. În pauză: Respiro. Program muzical. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.05, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 18.50 “Un Mărţișor pentru cei dragi”. 19.00 MESA-GER (rom.) 19.35 “Eurovision 2012”. Se-lecţia Naţională. Finală. 23.20 “Eurovision 2012”. Dezbateri. 0.30 Erudit-cafe. 1.05 TVMi. 2.15 Fii tânăr! 3.00, 4.10 Orchestra de muzică populară “Lăutarii”.

7.00 Desene animate 9.00 Film artistic 11.15 La alti-tudine. Reluare 12.30 Te pui cu blondele. Reluare 13.40 Concert 15.00 Serial.

Lale 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emi-siune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping

07:45 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Te-leshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 5) 17:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (ro-mance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Dom-niţa șoim (r) 13:00 Știrile

Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apro-poTv 14:00 Film: Vizitatorii 2: Culoarele timpului 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Pariu cu viaţa (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Joc în doi 22:30 Film: Colateral 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 ApropoTv (r) 02:00 Film: Joc în doi (r) 03:45 După 20 de ani (r) 04:30 Film: Vizitatorii 2: Culoarele timpului (r) 05:45 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 0 9 : 0 5 Т е л е к а н а л

“Доброе утро” 09:30 “Контрольная закупка” 09:55 “Жить здорово!” 10:50 “Teleshopping” 11:05 “Право на защиту” 12:00 Новости 12:20 “VIP Confiden-ţe” 13:20 “Модный приговор” 14:20 “Понять. Простить” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:25 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:55 “Народная медицина. Испытано на себе” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fi i Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămâ-nii” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Папаши”. Многосерийный фильм 23:15 “Русский берег. След Фукусимы” 00:10 “Ночные новости” 00:30 “На ночь глядя” 01:15 Джин Хэкмен в фильме “Камера” 03:00 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 03:30 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 04:10 “Папаши”. Многосерийный фильм

7.00 Pro-f e s o r u l t r ă s n i t .

7.25 Să mă aștepţi... 9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00 Telejurnal. 14.30 Ești părinte, fi i deștept! 15.00, 23.00 Zoo Show. 15.55 Tezaur fol-cloric. 17.00, 0.10 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.20, 6.15 TVR-55. 19.45 Sport. 21.00 Serial. 2.00 Ne vedem la TVR. 3.50 Universul Celibadache. 4.15 Dacă doriţi să revedeţi. 4.30 Universul Credinţei. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5 M O N D E

LE JOURNAL 5:28 360° - GÉO 6:30 A BON ENTENDEUR 6:56 LE COURT DU JOUR - CARTE POSTALE DU VALAIS 7:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 7:25 CONTINENT NOIR 7:59 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:06 FLA-SH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:14 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 RAYMOND 10:31 RAYMOND 10:38 LES DALTON 10:46 GERONIMO STILTON 11:09 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 PAROLES DE CLIP 12:10 LE CODE CHASTENAY 12:37 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUS-TIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 J’AI VU CHAN-GER LA TERRE 20:56 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JO-URNAL DE FRANCE 2 22:03 SÉRAPHIN, UN HOMME ET SON PÉCHÉ 0:12 TV5MONDE LE JOURNAL 0:22 LE JOURNAL DE LA TSR 0:50 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:05 GAMINES 2:46 KIOSQUE 3:33 TV-5MONDE LE JOURNAL 4:06 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45, 13.40

Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Documentar. “Minunea de la Prut”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.55 Film. “BASCHETUL ZBURĂTOR” (Cehia-Canada). 15.30 “Mărţișor copiilor”. Program dedicate sărbători-lor de primăvară. 17.15, 5.05 Reporterul de gar-dă. 17.40, 22.30 “O seară de neuitat cu cântece de dor și drag”. Fuego și Orchestra de muzică populară “Lăutarii” 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20 “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 0.10 Documentar. “DOMNITZA Lanitou Kavounidou”. 1.00 TVMi. 1.10 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat. 3.50 Music Mania. 5.30 Melodii cu Zinaida Julea.

7.00 Serial 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Film artistic 11.00 Mi-reasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu

16.00 Plasa de stele 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Te pui cu blondele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-

ping 07:45 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 10:15 Teles-hopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (di-vertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Film: Capra (r)

12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile ProTv 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Crimele din Midsomer - Testamente înșelătoare 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4195 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi, ep.1 21:30 Film: Joc sângeros 23:30 Știrile Pro Tv 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.1 (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:15 Film: Joc sângeros (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

0 6 : 0 0 Н о в о с т и 0 6 : 1 0 «Веселые ребята - артисты и надзиратели» 07:00 «Pri-

ma Ora” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 09:45 “Teleshopping” 10:00 Новости 10:30 Андрей Миронов, Наталья Фатеева, Евгений Жариков в фильме “Три плюс два” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:25 “Я боюсь, что меня разлюбят. Андрей Миронов” 13:20 Виталий Соломин, Нина Сазонова, Инна Макарова в фильме “Женщины” 15:00 “Prime-le știri” (rom) 15:10 Ирина Муравьева, Татьяна Васильева в комедии “Самая обаятельная и привлекательная” 16:30 “Я открою свое сердце”. Новый концерт Стаса Михайлова 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Алиса Фрейндлих, Андрей Мягков, Лия Ахеджакова, Олег Басилашвили в комедии “Служебный роман” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:00 “Две звезды”. Праздничный выпуск 23:30 “Прожекторперисхилтон” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 Премьера. Эштон Катчер в приключенческой комедии “Киллеры” 01:55 Стив Карелл в фильме “Маленькая мисс Счастье” 03:30 “Primele știri” (rom) (R) 04:00 Людмила Касаткина, Павел Кадочников в фильме “Хлеб и розы”

7.00 Tele -jurnal ma-tinal. 8.00

Zoo show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Omul și timpul. 12.15, 18.10, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 6:56 LE COURT DU JOUR - CARTE POSTALE DU VALAIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:09 À LA DI STASIO 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:32 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CROM 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:36 URGENCES VÉTO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UNE LUMIERE DANS LA NUIT 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 BOUQUET FINAL 21:13 FLASH INFO 21:16 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 GAMINES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 LES VILLES DE L’EXTRÊME 2:48 QUESTIONS À LA UNE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:03 POUR L’AMOUR DU CIEL

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.35, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului.

6.45 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Documentar. “Arts 21”. 10.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.55 Legendele muzicii. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.35 Film. “BĂIATUL ȘI MAREA” (Italia). 15.15, 5.15 Focus. Magazin TV. 15.55 Abraziv. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 22.25 “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: ȘTIRI (rus.). 23.40, 5.10 Respiro. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 1.00 TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Music Mania. 5.10 Descoperă Moldova.

7.00 Concert 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00

Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Plasa de stele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-

ping 07:45 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film se-rial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Te-leshopping 10:15 Serial: Lois

și Clark (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Capra 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4194 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Serviciul Român de Come-die 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Academia de poliţie 2 01:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 Film: Academia de poliţie 2 (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Право на защиту” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Модный приговор” 13:25 “Понять. Простить” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Папаши”. Многосерийный фильм 23:15 Премьера. “Легенды Ретро FM” 01:05 “Primele știri” (rus) 01:15 Андрей Соколов в комедии “Наш человек в Сан-Ремо” 02:55 Татьяна Доронина в фильме “Чудный характер” 04:20 “Primele știri” (rom) (R) 04:50 “Папаши”. Многосерийный фильм

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.00

Zoo show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Colum-bia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Judecă tu! 12.15, 18.10, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZO-NIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:31 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 6:56 LE COURT DU JOUR - CARTE POSTALE DU VALAIS 7:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOUR-NAL 9:38 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 ÉPICE-RIE FINE 10:38 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:04 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CROM 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 EN VOYAGE ! 13:35 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MAIGRET VOIT ROUGE 16:30 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAM-PION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 UNE LUMIERE DANS LA NUIT 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 FRANCE 2012 23:32 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 2:28 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.35, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Serial. “DORA” (Co-

lumbia, 2004). 6.45, 15.40 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.15-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Unda Bugeacului. 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 “Eurovi-sion 2012”. În drum spre Baku. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: ȘTIRI (rus.). 23.40, 5.10 Respiro. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 La curţile doru-lui. 5.25 Natura în obiectiv.

7.00 Concert 9.00 Film ar-tistic 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul

meu 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iu-bire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15

Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshop-ping 09:15 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film se-rial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film se-rial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Es-meralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doam-ne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15

Serial: Pariu cu viaţa (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă 14:30 Serial: Lois și Clark, ep.15, 16 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4193 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: New York Taxi 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Spartacus: Nisip însângerat, ep.2, anul I 00:15 Film: New York Taxi (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din Sport 03:00 Serial: Spartacus: Nisip însângerat (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Уважаемые телезри-тели! Приносим из-винения за перерыв

в вещании с 05.00 до 18.00 в связи с профилактическими работами 18:00 «Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Па-паши”. Многосерийный фильм 23:15 Валентина Терешкова. Звезда косми-ческого счастья 00:10 “Primele ştiri” (rus) 00:20 “Ночные новости” 00:40 “На ночь глядя” 01:25 Николь Кидман, Том Круз в приключенческом фильме “Далекая страна” 03:35 “Primele ştiri” (rom) (R) 04:05 “Папаши”. Многосерий-ный фильм

7 . 0 0 -14.30 Re-vizie teh-

nică. 14.30, 19.25 Serial. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Colum-bia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 17.00, 20.00 Telejurnal. 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţio-nal. 18.10, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:31 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 6:56 LE COURT DU JOUR - CARTE POSTALE DU VALAIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOUR-NAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ET SI VOUS ME DISIEZ TO-UTE LA VÉRITÉ ? 10:06 FLASH INFO 10:09 RECETTES DE CHEFS 10:35 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:04 TÉLÉTOURISME 11:32 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CROM 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 LES VILLES DE L’EXTRÊME 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 16:36 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA FILLE DU RER 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 BOUQUET FINAL 23:37 ACOUSTIC 0:03 TV5MONDE LE JOURNAL 0:13 LE JOURNAL DE LA TSR 0:41 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 THALASSA 2:47 LE POINT 3:41 TV-5MONDE LE JOURNAL 4:06 POUR L’AMOUR DU CIEL

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “JOC CU DRAGOSTEA” (SUA,

2003). 7.50 Film. “BASCHETUL ZBURĂTOR” (Cehia-Canada). 9.15 Documentar. “Des-coperirile antichităţii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 5.25 Știinţă și inovare. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Mihai Volontir. 12.00 “Un abecedary bizar”. Spectacol al Teatrului “Ginta Latină”. 13.00 Rugby. Preliminariile Campionatului European. În pauză: Respiro. 14.45 Art-Club-Afi șa (rus.) 15.10 Documentar. “Lumea animalelor”. 16.35 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii mu-zicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Erudit-cafe. 18.00, 19.25, 2.45, 4.10 Festivalul Internaţional de Muzică “Mărţișor-2012”. Concertul de închidere. Transmisiune de la Palatul Naţional. 19.10 MESAGER (rom.) 20.45 “Un Mărţișor pentru cei dragi”. 21.25, 22.15 Film. “ANNA KARENINA” (Anglia, 1948). 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.30 Dor. Program muzical. 2.15 Abraziv.

7.00 Desene animate 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00

Fără măști. Reluare 17.00 Burlacul 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stra-tan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La alti-tudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.30 Film artistic

05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film

serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 10:15 Teles-hopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Povestiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ști-rile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Legenda căutătorului, ep.1, anul II 14:00 Teleshopping 14:15 Românii au talent (r) 17:00 Film: Domniţa șoim 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Saga Amurg: Lună nouă 23:15 Film: Numărul 23 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Saga Amurg: Lună nouă (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

0 6 : 0 0 Н о в о с т и 0 6 : 1 0 Светлана Карпинская, Н и к о л а й Ры б н и к о в в

комедии “Девушка без адреса” 07:35 Ирина Алферова, Александр Абдулов в фильме “С любимыми не расставайтесь” 0 8 : 5 0 “ А р м е й с к и й м а га з и н ” 0 9 : 2 0 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 “Teles-hopping” 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 Мила Йовович, Иван Ургант, Константин Хабенский в комедии “Выкрутасы” 13:55 Татьяна Арнтгольц, Вера Алентова, Антон Хабаров, Анастасия Макеева в многосерийном фильме “И все-таки я люблю...” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 “И все-таки я люблю…” Продолжение 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:25 Премьера. Роберт Де Ниро, Бен Стиллер в комедии “Знакомство с Факерами 2” 00:10 Юрий Никулин, Андрей Миронов, Анатолий Папанов в комедии “Бриллиантовая рука” 01:55 “Клан Кеннеди” 03:15 “Primele știri” (rom) (R) 03:30 Дмитрий Щербина, Евгения Крюкова в боевике “Три дня вне закона”

7.00 Teza-ur folcloric. 9.00 - 13.25

Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.25, 19.20, 2.50, 6.15 TVR-55. 14.00, 20.00, 3.20 Te-lejurnal. 14.30 Ești părinte, fi i deștept! 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fi i milionar?” 17.00 Tema săptămânii. 18.00 Teleenciclopedia. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 21.00 - 1.10 “Eurovision 2012”. 1.10 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:29 360° - GÉO 6:30 MEDITERRA-NEO 6:56 LE COURT DU JOUR - CARTE POSTA-LE DU VALAIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:14 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 RAY-MOND 10:31 RAYMOND 10:38 LES DALTON 10:46 GERONIMO STILTON 11:09 MARSUPI-LAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:05 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:32 36,9° 14:04 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 360° - GÉO 16:13 LES ÉTOILES FILANTES 16:36 LES ÉTOILES FILANTES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:23 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 CHABADA 1:37 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:02 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.20 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 9.50 “Mai de taină ca misterul doar femeia poate fi ..”. Program muzical. 11.00 Moldova în direct. 12.05 La noi în sat. 12.45, 21.50 “Un Mărţișor pentru cei dragi”. 13.10 Svitanok. 13.40 Portrete în timp. Victor Dumbrăveanu, scriitor. 14.10 Film. “ANNA KARENINA” (Anglia, 1948). 16.30 Dor. Veronica Garștea, artistă a poporului. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Accente economice. 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 19.00 ME-SAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55 Festivalul de Muzică Populară “Maria Lătăreţu”. Gala concurenţilor din RM. 20.00 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20 “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 22.30 Fii tânăr! 23.15, 0.10 Film. “JOC CU DRAGOSTEA” (SUA, 2003). 1.05 TVMi. 3.50 La obiect. 4.10 Descoperă Moldova. 4.25 Anasta-sia Lazariuc. “Orice femeie e frumoasă..”

7.00 Concert 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 13.00 În oglin-dă. Talk-show cu Ecaterina Mitin

Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Te pui cu blondele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Produs autohton 22.00 Concert 23.00 Fără măști 23.40 Burlacul 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-

ping 07:45 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri ade-vărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se în-tâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Film: Crimele din

Midsomer - Testamente înșelătoare (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Crima din casa mea 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4196 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Românii au talent 23:00 Film: Dincolo de apa-renţe 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Film: Crima din casa mea (r) 03:15 Film: Dincolo de aparenţe (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

0 6 : 0 0 Н о в о с т и 0 6 : 1 0 «Большой куш» 07:00 «Pri-ma Ora” 09:00 “Primele știri”

(rom) 09:30 “Teleshopping” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:25 “Смак” 11:00 Премьера. “Евгений Матвеев. Всем сердцем - раз и навсегда” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:30 Евгений Матвеев, Ольга Остроумова в фильме “Чаша терпения” 14:00 “Андрей Мягков. И никакой иронии судьбы…” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Алиса Фрейндлих, Андрей Мягков, Лия Ахеджакова, Олег Басилашвили в комедии “Служебный роман” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “За кулисами Большой разницы” 19:25 Премьера. Юбилейный концерт Ирины Аллегровой в Олимпийском 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:05 Премьера. Мила Йовович, Иван Ургант, Константин Хабенский в комедии “Выкрутасы” 00:00 “Primele știri” (rus) 00:10 Премьера. “Красная звезда” 01:25 Мишель Пфайффер, Рутгер Хауэр в приключенческом фильме “Леди-ястреб” 03:20 “Primele știri” (rom) (R) 03:50 Ирина Печерникова, Иннокентий Смоктуновский в фильме “Первая любовь” 05:05 “Поле чудес” с Леонидом Якубовичем

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.00

Zoo show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Garantat 100%. 12.15, 18.10, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Colum-bia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:31 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 6:56 LE COURT DU JOUR - CARTE POSTALE DU VALAIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMA-TIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:09 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:02 SAVOURE-USES ESCAPADES LOINTAINES 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 CROM 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:37 J’AI VU CHANGER LA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BOUQUET FINAL 16:37 FLASH INFO 16:40 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CHERCHER LE COURANT 21:02 XXI E SIÈCLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 TRAUMA 1:38 TRAUMA 2:37 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agri-

col. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Documen-tar. “Transnistria: cronici”. 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu (reluare). 12.00 Vedete la bis! 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.35, 1.15 Cultura azi. 14.20 Film. “CÂNTÂND ÎN PLOAIE” (SUA, 1952). 16.05 Săptămâna sportivă. 16.35 Magazinele UEFA. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Documentar. “Euromaxx”. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 21.50 “Un Mărţișor pentru cei dragi”. 22.20 “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 22.30 Templul muzicii. 23.10, 0.10 Film. “BĂIATUL ȘI MAREA” (Italia). 1.00 TVMi. 3.50 Music Mania. 5.10 Muzică life. 5.25 Accente economice.

7.00 Concert 9.00 Film artis-tic 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic

18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film

serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 10:15 Teles-hopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Doamne de poveste (r) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisi-une cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Su-fl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (7 pecados) (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări păti-mașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Acasă în bucătărie (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile ProTv � Ce se în-tâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Film: Alaska (r)

12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă 14:30 Serviciul Român de Co-medie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4192 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.9, 10 anul II 01:00 Serial: Spartacus: Nisip însângerat, ep.1, anul I 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din Sport 03:00 Serial: Spartacus: Nisip însângerat (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Право на защиту” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Модный приговор” 13:25 “Понять. Простить” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Вера Алентова, Алексей Баталов в фильме “Москва слезам не верит” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Папаши”. Многосерийный фильм 23:15 “Первый класс” с Иваном Охлобыстиным 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Познер” 01:10 “Ночные новости” 01:25 “Городские пижоны”. “Белый воротничок” 02:05 “Pri-mele știri” (rom) (R) 02:35 Питер Фонда в приключенческом фильме “Двое” 04:10 “Папаши”. Многосерийный фильм

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.00

Zoo show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Colum-bia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Presă și putere. 12.15, 18.25, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:01 INTERNATIONALES 6:21 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 EN VOYAGE ! 10:36 LA VIE EN VERT 11:00 FLASH INFO 11:05 VISITE LIBRE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CROM 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:34 FBI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DES RACINES ET DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANETE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAM-PION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LES PETITS ME-URTRES D’AGATHA CHRISTIE 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:07 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 LES MISÉRABLES 2:22 LA DÉRIVE 2:45 ARTE REPORTAGE 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:03 360° - GÉO

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 9 MARTIE 10 MARTIE 11 MARTIE 8 MARTIE 5 MARTIE 6 MARTIE Luni 7 MARTIE

Miercuri

2 MARTIE 201212 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

HAZ DE NECAZ

Să râdem împreună!

☺ ☺ ☺La o întâlnire a președintelui interimar cu presa, un

individ din spate către unul din faţă:- Domnule, nu te dai un pic la o parte?- Da, cum să nu.După cinci minute:- Domnule, nu-ţi dai șapca jos că nu-l vad pe domnul

președinte interimar?- Poate vreţi să vă dau un binoclu?- Nu, mulţumesc, am la pușcă lunetă...

☺ ☺ ☺Se spune că atunci când a făcut lumea, Dumnezeu

a răsturnat sacul cu minuni în locul unde este acum Republica Moldova. Uimit și puţin șocat de bunăvoinţa excesivă a Stăpânului, său un înger Îl întreabă: Ce faci, Preasfi nţite, le dai prea multe! La care Dumnezeu îi răs-punde: Stai să vezi ce conducători le dau!

☺ ☺ ☺Hotărăște Lupu să-și facă statuie. După ce aceasta e

gata și este expusă în faţa Parlamentului, trece într-o dimineaţă, pe acolo, un moș. Stă moșul și se holbează la statuie.

- Ce-i, tataie, îl întreabă unul, de ce ești nelămurit?- Păi, zice moșul, are două probleme. Unu, că nu se scrie

„Lupu pentru pace”, ci „Odihnească-se în pace”.- Pai, da nu-i mort încă!- Ei, uite că asta-i a doua problemă!

☺ ☺ ☺Primul ministru Filat și ministrul de Finanţe, Veaceslav

Negruţă au ieșit, după ședinţă, din sediul Guvernului:- Slavic, zise Filat, ce zici, luăm ceva?- De la cine să mai luăm?

☺ ☺ ☺- Bulă, ce este Whisky-ul?- Whisky-ul este băutura pe care alegătorii o beau prin

reprezentanţii lor din Parlament.

☺ ☺ ☺Barak Obama: La noi, americanii când pleacă peste

hotare, beau numai vin. La voi?Lupu: La noi, moldovenii când pleacă peste hotare,

nu mai vin!

☺ ☺ ☺Filat vine în vizită la părinţii lui de la Lăpușna, vede

ecranul televizorului spart și întreabă:- Ce, tată, n-ai avut bani să-l repari?- Ba da, dar nu are rost.- De ce?- Pentru că atunci când erai mic și spuneai o prostie

îţi trăgeam una peste bot și am rămas cu obiceiul acesta!

Siesta

- Ești unul dintre reprezentan-ţii „Generaţiei 2002”, ai făcut parte din „Noua Generaţie” în perioada în care tinerii au protestat masiv împotriva unor acţiuni antinaţionale a guvernanţilor din acea peri-oadă. Te rog să ne povestești cum ai decis să te implici în această organizaţie politică de tineret?

- În iarna-primăvara anului 2002 eram student în anul II la Facultatea de Litere a Universită-ţii de Stat din Moldova (pe care am absolvit-o în 2005) și pentru mine organizaţia „Noua Genera-ţie” era o platformă de exprimare publică a dezideratului de a con-serva și a promova valorile naţio-nale și, totodată, de a manifesta public dezacordul cu tentativa de mutilare a fiinţei naţionale de către guvernanţii comuniști ai vremii. Deci, încadrarea mea în organizaţia „Noua Generaţie” s-a produs în mod fi resc, am avut ocazia, împreună cu colegii din organizaţie, să descopăr multe detalii relevante din trecutul isto-ric glorios al neamului românesc, să însușesc metodele de luptă politică, dar, totodată, să absorb cu plăcere discursurile unui ilus-tru intelectual, precum Valentin Mândâcanu, să înţeleg jertfi rea enormă a disidentului politic și a intelectualului Ion Moraru, ale cărui cărţi, pur și simplu, mi-au revelat lucruri esenţiale pentru o personalitate în formare cum eram eu.

- În prezent ești primarul co-munei Boșcana, unul dintre cei mai tineri primari din re-publică. Ce te-a făcut să te întorci în satul de baștină și să candidezi pentru primărie, când toată lumea care te cu-noaște îţi hărăzea o carieră în domeniul academic, luând

în calcul faptul că ai absolvit două facultăţi: fi lologia și ju-risprudenţa, ai grad știinţifi c și ai fost un student eminent?

- Experienţa acumulată în activităţile „Noii Generaţii” m-a determinat să mă gândesc la o carieră în viaţa publică, întrucât am fost motivat de idealul de a promova adevărul istoric și managementul modern. Atunci când făceam doctoratul la Aca-demia de Știinţe, la Institutul de Filologie, concomitent făceam masteratul și la Academia de Ad-ministrare Publică (specialitatea Drept constituţional și adminis-trativ). Domeniul fi lologiei mi-a deschis largi orizonturi intelec-tuale și mi-a oferit și un grad știinţifi c, iar domeniul juridic m-a pregătit să fi u cât mai efi cient în administraţia publică și în politi-că în genere. Când eram student făceam săptămânal naveta în sa-tul de baștină – Boșcana, și eram în curent cu problemele cu care se confruntă populaţia și lipsa de autoritate morală a administra-ţiei locale, neputincioase de a fi un garant al intereselor publice. Gândul de a fi primar al comunei mele de baștină m-a urmărit de prin anul 2009. Și în 2011, când deja depășisem cu trei ani și ceva vârsta minimă pentru a candida la funcţia de primar, mi-am depus candidatura, având în preajmă o echipă tânără de consilieri, cu viziuni absolut noi, și cu experienţă de viaţă foarte utilă și al celor mai vârstnici. Am fost 6 candidaţi, între care și doi foști primari. În primul tur am obţinut cele mai multe voturi, depășindu-i chiar și pe cei doi foști primari. În turul doi m-am confruntat cu reprezentantul PCRM (o persoană cu anteceden-te penale), pe care l-am depășit la o diferenţă considerabilă. Îmi

amintesc ce noapte feerică a fost atunci, ce bucurie pe chipul tineretului și a oamenilor cu nădejde într-un viitor mai bun pentru sat, pentru că aproape toţi angajaţii primăriei fuseseră împotriva candidaturii mele. De menţionat că, concomitent, fuse-sem ales în funcţiile de consilier local și de consilier raional, însă aceste mandate le-am depus în timpul prevăzut legal, pe motiv de incompatibilitate (din funcţia de consilier raional am contribuit la alegerea actualului președinte și vicepreședinţi ai raionului Criuleni).

- Cum s-a schimbat comuna Boșcana din copilăria ta până în prezent? Este ea atractivă ca loc de trai și de muncă și pentru alţi tineri?

- Evident, în copilărie priveam satul cu ochii acelei vârste, când locurile predilecte erau terenuri-le de joacă, pădurile, câmpurile. Am văzut cum era satul meu în anii grei de tranziţie, când mama mea, care activa ca pedagog, nu-și primea salariul cu lunile, iar tatăl meu, Dumnezeu să-l ierte, era mai mult pe câmpuri decât pe acasă. Acum deja privesc satul cu alţi ochi, cu ochii de vultur, atent la toate mișcările din perimetrul comunei. Ca loc de trai, comuna Boșcana este atractivă, se află la 25 km de capitală, unde ar prefera să se refugieze citadinii. Am 6 întovărășiri pomicole în extravilanul comunei. Undeva a treia parte din populaţia aptă de muncă lucrează la Chișinău, femei și bărbaţi, fără a lua în calcul studenţii care fac naveta în capitală.

- Cum crezi, ce îi gonește azi pe tineri din satele noastre?

- Dorinţa de a se realiza, de a-și găsi un rost acolo unde se pot manifesta și își pot face o situaţie.

- Cum te-ai acomodat mese-riei de primar? Care este cel mai important lucru pe care l-ai însușit din momentul în care ai fost învestit în func-ţie?

- De când am fost învestit în funcţia de primar am înţeles că

deja nu mai am probleme per-sonale, familia mea este întreaga comună, a cărei populaţie este de 3500 de sufl ete. Am înţeles că funcţia de primar este o jertfă neîntreruptă, pentru a îndreptăţi marea încredere a alegătorilor, și că orice cuvânt trebuie spus atent, pentru a nu fi răstălmă-cit împotriva ta de cârcotași. Comunicarea cu populaţia este foarte necesară, în ciuda faptu-lui că am și unii consilieri locali care, în afara ședinţelor, sunt nevăzuţi pentru poporul care i-a mandatat.

- Cum te-au primit boșcăne-nii, cum le-ai câștigat spri-jinul și simpatia în această funcţie?

- Prin sinceritate, prin muncă, prin comunicarea directă de la om la om și prin organizarea lu-crului în echipă. Programul meu electoral se reducea la următoa-rea teză: „ordine în sat și ordine în primărie” – asta le spuneam alegătorilor pe la porţi. Spre deosebire de alţi candidaţi, eu m-am dedicat zilnic până târziu lucrului cu alegătorii, am vizitat cele mai îndepărtate ulicioare ale comunei și, totodată, am discutat tacticos chiar și cu acei care manifestau nedorinţa de a mă susţine sau puneau întrebări provocatoare.

- Ce pasiuni are un primar? Cu ce te ocupi în timpul liber?

- Pasiunea unui primar e să re-ușească să realizeze cât mai mul-te lucruri bune într-o perioadă de 4 ani. Iar timp liber mai că nu am (vă spuneam mai sus că munca de primar este o jertfă neîntreruptă). Concomitent, sunt corist la bise-rica din satul Boșcana (apropo, tot din anul 2002), evoluez în Ansamblul de bărbaţi „Cavalerii armoniei” de la Casa de cultură Boșcana, cu care mai merg pe la diferite spectacole. În mai multe sâmbete vin la primărie ca să fac curăţenie, să amenajez spaţiile din interior și astfel am ocazia să dau exemplu și dereticătoarei cum să lucreze. Lumea asta vede și discută prin sat că omul gospo-dar se cunoaște după cum arată localul primăriei.

- Victor Hugo spunea că „ni-mic pe lume nu are o forţă mai mare decât o idee a cărei vreme a sosit”. Din punctul tău de vedere, ce anume stag-nează Republica Moldova în pragul reformelor: faptul că nu există o idee clară pentru o soluţie salvatoare sau lipsa unei forţe coerente?

- Cred că, mai degrabă, lipsa unei forţe coerente. O idee clară există: integrarea europeană, adoptarea valorilor și a stan-dardelor de viaţă europene, moderne. Bineînţeles, ca primar mă informez periodic asupra no-utăţilor politice din ţară. Uneori mă amuz, alteori mă îngândurez. Dar ca primar, foarte mult aș vrea ca totuși să fi e găsite niște soluţii de depășire a crizei politice, fără a declanșa noi alegeri parlamen-tare, deoarece altminteri activita-tea administraţiei publice intră în paralizie și trebuie să urmărești cum se perindă prin sat fel de fel de vânători de speranţe.

- Dacă la un moment dat nu vei mai fi primarul comunei Boșcana, pentru ce vei opta:

pentru activitatea didactică,

știinţifi că sau tot pentru po-

litică?

- Este evident că oamenii

valizi din punct de vedere moral

se gândesc și la momentul când

deja nu vor mai fi în fruntea

treburilor publice. De aceea, eu

vă pot spune că, în cazul în care

nu voi mai activa în funcţia de

primar, cred că mă voi regăsi în

alte structuri de management,

probabil, în cel corporativ. Sau

nu este exclusă și o activitate în

sectorul organizaţiilor neguver-

namentale sau al celor știinţifi ce.

În domeniul didactic cred că aș

prefera să lucrez în instituţiile

private.

- Îţi mulţumim că ai acceptat

invitaţia noastră și îţi dorim

mult succes și realizări fru-

moase în continuare!

- Și eu vă mulţumesc și vă

îndemn să fi ţi cu ochii pe Boș-

cana.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

BerbecViitorul pare să vină cu mai multă liniște și cu o așezare a lucrurilor care să vă permită să vă re-câștigaţi echilibrul. Săptămâna aduce însă și un potenţial de confl ict cu familia, pentru că nu fa-ceţi concesii.

TaurDeplasările sunt mai difi cile acum, din motive legate de cei cu care urmează să vă întâlniţi. Evi-taţi astfel de situaţii sau încercaţi să fi ţi atenţi, ca să nu vă amintiţi din nou de toate vechile supă-rări.

GemeniSe pot accentua grijile fi nanciare, pe fondul unor nemulţumiri, datorii sau altfel de obligaţii. Nu cădeţi în capcana pesimismului, pentru că problemele se vor accentua. Fiţi maturi în gân-dire.

RacVă puteţi lovi de refuzuri sau de reacţii dure din partea superiorilor sau a apropiaţilor. Aveţi de ales între a vă simţi respinși fără motiv sau a ac-cepta ideea că persoanele vizate sunt preocu-pate de altceva.

LeuEnergia de care dispuneţi nu e sufi cientă pentru sarcinile de la serviciu. Este o perioadă delicată pentru sănătate și ar fi bine să vă comportaţi ca atare cu propriul corp. Trebuie protejat de ori-ce exces.

FecioarăSunteţi în formă și priviţi viitorul cu încredere și cu speranţă. Cei la care apelaţi cu diverse soli-citări nu au aceeași dispoziţie. Abordaţi fi ecare situaţie în funcţie de ceea ce observaţi la faţa locului.

BalanţăO perioadă destul de complicată, în care trebuie să rămâneţi concentraţi pe efi cienţă și să vă do-zaţi eforturile în funcţie de importanţa lucrurilor. Există pericolul să vă consumaţi energia rapid.

ScorpionNemulţumirile mai vechi vă dau de gândit, în-trucât cei care le-au provocat vă ies în cale. Solu-ţia ar fi să înţelegeţi că nu puteţi schimba oame-nii, dar că puteţi adopta o atitudine nouă faţă de ei.

SăgetătorSe poate vorbi despre un punct culminant al pretenţiilor fi nanciare pe care familia le ridică faţă de voi și nu le puteţi evita. E bine să vă ve-deţi de treburile voastre și să refuzaţi dialogurile absurde.

CapricornUrmează o săptămână cu tensiuni în cuplu, ca-uzate de contradicţia dintre ce spune și ce face partenerul. Nu e prima oară când observaţi că se teme să pună în aplicare decizii luate de comun acord. Afl aţi motivele.

VărsătorCheltuiţi inteligent fi ecare bănuţ și asta vă du-blează bucuria de a vă implica în treburi admi-nistrative sau gospodărești. Încercaţi să preve-niţi complicaţiile gastrice sau o devitalizare.

PeştiSe va accentuează dorinţa voastră de a primi asigurări din partea apropiaţilor. Nevoia de si-guranţă sentimentală poate deveni o proble-mă dacă exageraţi și cereţi dovezi materiale de afecţiune.

2-9 martie2-9 martie

GENERAŢIA 2002

Anatolie Vântu: „Am fost motivat de idealul de a Anatolie Vântu: „Am fost motivat de idealul de a promova adevărul istoric şi managementul modern”promova adevărul istoric şi managementul modern”

Anatolie Vântu este unul dintre tinerii care s-au remarcat prin activitatea sa în rândurile „Noii Generaţii”, la începutul deceniului trecut. În pre-zent, Anatolie este primar al comunei Boșcana, iar experienţa pe care a acumulat-o alături de co-legii săi din „Noua Generaţie”, studiile și abilităţi-le pe care și le-a consolidat, îl ajută în continuare în activitatea pe care o desfășoară.

- De ce parlamentarii nu - De ce parlamentarii nu sunt niciodată jefuiţi de hoţi ?sunt niciodată jefuiţi de hoţi ?

- Curtoazie profesională!- Curtoazie profesională!

(Glosări răzleţe despre (Glosări răzleţe despre 1812 – 2012)1812 – 2012)

Când spui Basarabia, apare – brusc! – umbra cor-tinei de fi er. A primei cortine de fi er, pe care o insta-lase, la Prut, Rusia ţaristă, în blestematul an 1812. A doua oară, cortina de fi er a fost înstăpânită deja de URSS, declarată succesoarea de drept a nedreptului imperiu rus, precum astăzi Rusia este succesoare (de drept) a strâmbei URSS.

Această rocadă nefastă amintește mereu de cortina de fi er.

Și trebuie să ne revoltăm când, de la o vreme, sau cam de acum circa două secole, dar mai ales în ultimul timp, uneori parcă din… bune intenţii, patrioţii, totdeauna din rea intenţie – hoţii abuză, iresponsabil(i), de rocada greșită: Moldova – Basa-rabia, după care în locul reginei/ regelui pe tabla de șah a istoriei apare Basarabia care, de fapt, nu a fost gândită decât ca un simplu pion pe tabla de schimb și împilări a imperiului rus.

Numai că noi (cu și fără ghilimele, acest: noi) continuăm să perpetuăm abuzul, dându-i prioritate Basarabiei(-cal troian) în faţa Moldovei lui Ștefan.

Dacă s-ar trezi Domnitorul din mormântul său de la Mănăstirea Putna și i-ar vorbi cineva despre… Basarabia, Ștefan nu ar ști ce i se spune, la ce se face referinţă-tendinţă și – de ce! Cronicarii noștri, Ureche, Neculce, Costin, habar nu ar avea de Basa-rabia, la auzul acestui nume strângând din umeri și strângându-și dezamăgiţi penele de scris, depășiţi de atare confuzii. Domnitorul și cronicarii nu ar putea să-și imagineze că cetăţile din Est, de la Nistru, se afl ă în… Basarabia.

Și nu doar Domnitorul, nu doar cronicarii noștri, ci nici vecinii, leșii și ungurii, însăși rușii de până la 1812, nici Dimitrie și Antioh Cantemir nu ar fi price-put ce e cu această… ţară, Basarabia.

Când se spune Basarabia, această „nevinovată” noţiune înseamnă resemnare, uitare, parcă renun-ţare.

Când spui Moldova, acest nume din legenda cu Dragoș maramureșeanul se lipește indivizibil de Ţară, prelungește România spre hotarele ei fi rești, pământești și cerești.

Prin urmare, spuneţi și scrieţi Moldova, pentru că, astfel, spuneţi și scrieţi, implicit, România. Pentru că,

dacă vă imaginaţi că spuneţi întreg adevărul, ceva fundamental, – Basarabia, de fapt, de asemenea implicit, în imaginaţia istoriei (nu o singură dată – bolnavă) parcă aţi trasa, involuntar, un hotar între ce a fost până la și după primele decenii ale secolului nouăsprezece moldo-românesc. O delimitare ca o înstrăinare. De parcă partea aceasta de Moldovă ar fi avut ceva predestinat legat de ruși, „consimţind” să fi e ruptă din integritatea ei, ce tot Moldova se

numește, ajunsă, firesc și binecuvântat, parte a unităţii românești.

Să nu uităm că cel care venise cu intenţii de aliat s-a înstăpânit neamânat aici, în Moldova pruto-nis-treană, ca necruţător cuceritor.

Când spui Moldova, acest pământ, cu cealaltă jumătate a sa, de asemenea Moldova numită in integrum, este cuprins sub nimb românesc, iar când Moldovei din stânga Prutului i se spune Basarabia, parcă i se slăbesc legăturile cu Ţara.

Apoi, când se spune Basarabia, parcă nici Cernă-uţiul, Hotinul, Nordul Bucovinei nu mai au nimic cu noi, cu Moldova, cu România a căror părţi compo-nente au fost, singulare sau plurale.

Deci, să nu abuzăm de nefi reasca, totuși, noţiune Basarabia, când ea, imaginat și istoricește, e ceva supradimensionat: un clin de pământ dinspre marea (care ne-a fost și ea furată)… înclină să dea „lăbărţat” peste toate celelalte hotare naţionale, din sud și din nord, pentru ca să anihileze – cel puţin, aceasta a fost tendinţa impusă! – numele adevărat al acestor teritorii – Moldova, România.

Crede cineva, inclusiv de la București, că Basa-rabia sună mai frumos (ca să nu mai vorbim de… adevărat!) decât Moldova? Din contră, – sună nu numai neadecvat, ci și neadevărat, atunci când este „revărsat” neîntemeiat peste cuprinsul său real – ca istorie și teritoriu.

Când spui Moldova, te gândești, dar și visezi, la România. Când spui Basarabia, îţi amintești, precum e ne-cazul, de Rusia.

Plus la toate, este curios că, astăzi, rușii folosesc mai frecvent denumirea Moldova/ Moldavia, decât Basarabia. Mai frecvent decât însăși românii care ţin, greu de înţeles de ce, anume la impusa-impostoarea noţiune Basarabia. Această supralicitare „basara-beană” spune ceva despre șubrezenia conștiinţei și memoriei carpatine, nu?...

LEO BUTNARU

CÂND SPUI… MOLDOVA SAU BASARABIA (?)