Filat, supărat pe sinistraţii din Hânceşti

1 EURO..............................16.40761 Do lar ame ri can ............. 12.02681 Leu românesc ................ 3.84661 Ru blă ru sească ............... 0.4096

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„Credeţi, luptaţi, fi ţi solidari și veţi birui!”

Onisifor GHIBU

Cursul valutar 11.02.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 11 februarie 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

11.02.2011

Noros, 2 5 0C

12.02.2011

Noros, -3 4 0C

Aduc. moașt. Sf. Mc. Ignatie Teoforul

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana CiofuDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru PascaruIN GI NER COM PU TER:

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

„Visul” european al moldovenilor

Marele nostru noroc de a-l avea pe Valentin Mândâcanu

Oamenii de afaceri, anexaţi de partidele politice

Guvernul României, contra proiectului de lege pentru comemorarea deportaţilor basarabeni şi bucovineni

66

99

22

55

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ECONOMIC

CULTURĂ

ACTUAL

OPINII

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 239TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 5 (785)

EDI|IA DE VINERI

Ghimpu, Ghimpu, deplasat, deplasat, dar nu dar nu ştie unde ştie unde

Nea Mihai, la Băile HolercaniNea Mihai, la Băile Holercani

O televiziune rusească a relatat zi-lele acestea despre un măgar care a făcut infarct miocardic și a murit. Cu ceva timp în urmă, dintr-un capriciu al iresponsabilului stăpân al măgarului, aceasta a planat cu parașuta deasupra Mării Azov, în scopuri publicitare. Spe-cialiștii zic că zborul i-a fost fatal anima-lului, inima acestuia nerezistând prea-plinului emoţiilor. Și acum stau și mă întreb, cine a fost mai măgar în situaţia respectivă?

Coincidenţă sau nu, dar în aceeași pe-rioadă, sursele media de la noi au tira-jat de zor o informaţie despre stăpânul unui alt măgar, care, deși nu a zburat niciodată sau, cel puţin, istoria nu ne oferă asemenea detalii, s-a făcut, în schimb, remarcat pentru vederile sale anticomuniste (am în vedere măgarul). Cu ceva timp în urmă, atât măgarul, cât și stăpânul acestuia, au devenit cunos-cuţi pentru faptul că au colindat ţara, însoţiţi de alai de jurnaliști, protestând împotriva nelegiuirilor regimului comu-nist. Nu știm care este acum soarta mă-garului (sperăm să fi e bine), în schimb

stăpânul acestuia continuă să proteste-ze, în ciuda schimbării regimului. Ana-tol Mătăsaru, pe care artizanii micii răs-turnări de palat de la 7 aprilie l-au făcut erou al revoluţiei, acum nu le mai este de nici un folos și pare să fi intrat iarăși în dizgraţia autorităţilor, deși acestea, s-ar zice, că nu mai sunt comuniste.

Victima regimului comunist (Mătăsa-ru, nu măgarul, care se poate considera victimă politică a lui Mătăsaru) astăzi nu se mai bucură de un regim prefe-renţial din partea mai-marilor zilei. El a fost amendat cu 900 de lei, după ce a protestat iarăși în faţa Procuraturii Generale, fără măgăriţa Natașa, dar tot deghizat în porc, chiar în ajunul zilei profesionale a lucrătorilor instituţiei respective. Anatol Mătăsaru a lăsat la Biroul de Audienţe un sac cu inscripţia „heroină” și un „keks” din plastic în for-mă de excremente.

Dar, ce era bun pentru comuniști, nu mai satisface gustul elevat al demo-craţilor. Acum, gestul excentric al lui Mătăsaru nu mai este act de curaj, ci de huliganism, iar guvernarea se sim-

te deja ofensată, agasată și plictisită.

Bravul luptător pare să nu înţeleagă

de ce i se întâmplă asta. Că doar atunci

când proiecta ditamai pietroaie în gea-

murile Președinţiei și înjura de mama

focului operatorii de televiziune, a fost

considerat luptător neînfricat cu co-

munismul și victimă a odiosului regim

Voronin. E și de mirare că nu a primit

distincţii de stat de la Ghimpu. Sau a

primit? Ei bine, dar acum lucrurile s-au

schimbat, acum „ai noștri” sunt la pu-

tere. Da' Mătăsaru-i tot pe drumuri, cu

porcul și alte animale domestice.

Stând și meditând un pic, retrași „în-tr-o zonă de refl ecţii”, ajungem la ur-mătoarea concluzie logică: dacă Mătă-saru este iarăși în stradă, înseamnă că în justiţie, lucrurile au rămas pe vechi. Astfel că, într-un viitor apropiat, am pu-tea să vedem iarăși măgarul în stradă, cu lozinci antiregim pe părţile mai pro-eminente ale corpului. Sau poate con-curenţii politici ai lui Lupu și Plahotniuc l-au trimis pe Mătăsaru să le terorizeze procurorul?

Bine, bine, dar ce vină are măgarul?

Ioana FLOREA, FLUX

Nu lăsaţi măgarii să zboare

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

Marian Lupu a bătut la porţile Răsăritului. Şi nu i s-a deschis

Lupu se gudură pe lângă Patriarhia Moscovei

„Candidatul fatal” sau sindromul candidatului perpetuu„Candidatul fatal” sau sindromul candidatului perpetuuMarian Lupu, “cel mai sărac demnitar”, cu proprietăţi de milioane pe Insulele Virgine Britanice şi litoralul bulgăresc

(citiţi pag. 3-4-5)(citiţi pag. 3-4-5)

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

Mircea Geoană, Patriarhia Moscovei şi un botez nevalid

Tatăl lui Ilie CAZAC:

Victor Osipov ne-a amăgit luni întregi, ca şi toţi ceilalţi

“Nu mai rezist, nu pot să trăiesc știind că fi ul meu de 25 de ani va sta închis 14 ani în întuneric, din cauza unor bandiţi. Guvernul nostru n-a ridicat un deget ca să-l ajute pe băiatul nostru. Așa cum Victor Osipov ne-a amăgit luni întregi, așa au procedat și ceilalţi! O singură speranţă, mică de tot, ne-a mai rămas la fostul șef al Misiunii OSCE, Filip Remler, care ne-a pro-mis că se va implica. În caz contrar, nu-mi rămâne decât să mă ung cu benzină și să ies în faţa Guvernului să-mi dau foc”, a spus, pentru StireaZilei.md, Alexandru Viniţchi, tatăl lui Ilie Cazac, condamnat miercuri, 9 fe-bruarie, de o instanţă a separatiștilor de la Tiraspol, la 14 ani de închisoare pen-tru „înaltă trădare de patrie și spionaj în favoarea Republicii Moldova”.

Ilie Cazac, în vârstă de 25 de ani, este fost angajat al Inspectoratului Fiscal din Tighina, a fost reţinut în martie 2010, de către reprezentanţii așa-numitului „Minister al Securităţii Statului” (MGB) de la Tiraspol, când se întorcea acasă de la muncă. Acest caz este similar cu cel al jurnalistului Ernest Vardanian, de ase-menea condamnat, „pentru trădare de patrie”, la 15 ani privaţiune de libertate.

11 FEBRUARIE 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

După ce a lipsit mai bine de o lună de pe fi rmamentul vieţii politice moldovenești gigantul gândirii politice liberale și părintele democraţiei moldovenești, adică președintele Parti-dului Liberal, Mihai Ghimpu, a reapărut subit lunea trecută, 7 februarie 2011, în ac-tualitatea politică și mondenă a capitalei. Moderatoarea talk show-ului „În Profun-zime” de la Pro TV Chișinău, Lorena Bog-za, preocupată, cum e și fi resc, de creșterea audienţei, l-a invi-tat pe nea Mihai în studio, la taclale. Și, putem afi rma cu cer-titudine, domnișoara Bogza nu a greșit: Ghimpu a făcut spec-tacol, mai ceva decât o făcea în perioada interimatului. Bâlciul devine tot mai ani-mat, iar clovnul – tot mai excentric.

Ghimpu are mintea înceţoşată, nu mai ţine minte la care băi a fost de sărbătoriSe pare că acest Mihai

Ghimpu a cam luat-o razna rău de tot după ce, în alegerile din 28 noiembrie 2010, PL a înregistrat un scor mai mult decât modest și care i-au spulberat toate pla-nurile lui politice megalomane. Iar alegerea lui Lupu în funcţia de spicher, Ghimpu ajungând un simplu deputat, i-a tulburat sufl etul și mai tare. Nu-i aducem nici o ofensă înţeleptului lider PL atunci când afi rmăm că acesta a luat-o razna rău de tot. Doar constatăm o realitate. Dacă nu ar fi așa, adică dacă Ghimpu nu ar fi luat-o razna rău de tot, el ar fi găsit un alt răspuns decât cel pe care l-a dat la întrebarea moderatoarei unde a dispărut în perioada respectivă. Iată ce răs-punde capul liberalilor: „Am fost la Băile Holercani”. Brrr!!! Care Băi Holercani, nene? Ori a fost la renumitele Băi Herculane din România, ori a fost la luxoasele vile de protocol ale guvernan-ţilor moldoveni de la Holercani. „Băile Holercani” nu există. Dar dacă mai stai să asculţi și explica-ţia lui privind scopul deplasării la „Băile Holercani”, înţelegi cât de mult i-a tulburat facultăţile min-tale înfrângerea din alegeri. El a răspuns că a făcut „ceva aproape de tratament, niște băi, ca să te mai spele de păcate, să-ţi mai dea energie”. Totodată, a mai spus că acum se simte mai bine și că le mulţumește „celor de acolo”, adică celor care i-au făcut baie. Judecând după compor-

tamentul lui, n-ai spune că „se simte mai bine”. Ba dimpotrivă, se simte rău de tot și mai bine făcea tratament pe bune, ci nu „ceva aproape de tratament”. Este incredibil să-l auzi spunând pe cel care a ocupat mai bine de un an cele mai importante func-ţii în stat că s-a spălat de păcate făcând băi într-o staţiune balne-ară, indiferent că este vorba de Băile Herculane sau de Holercani. Probabil, a făcut băi de nămol și acum este curat și inocent ca un îngeraș.

Comunismul n-a murit, doar un pic a aţipit şi nici Ghimpu nu s-a-nţelepţit, ci mai tare s-a prostit Într-o altă erupţie de înţelep-

ciune, Mihai Ghimpu s-a apucat să le dea jurnaliștilor lecţii de deontologie. Mihai Ghimpu s-a supărat pe unii gazetari care l-au criticat. Din câte am înţeles noi (căci, în general, este greu să urmărești profunzimea gândi-rii lui nea Mihai), este vorba de directorul de la „Timpul”, Con-stantin Tănase. Liderul PL s-a mai plâns încă o dată că „nu pentru o astfel de presă el a luptat”. Mai lipsea ca Ghimpu să pretindă că a vărsat și sânge pe câmpul de luptă în războiul pentru apărarea libertăţii presei. Dar să-l cităm cu exactitate pe titanul gândirii democratice și liberale:

„Noi criticăm, dar nu doar că criticăm, dar chiar dur batem câteodată în comuniști, pentru că ei practică politica veche comunistă, totalitaristă, de manipulare a oamenilor. Așa e? Și noi criticăm pe alţii, dar nu vedem câteodată ce facem noi, că ne asemănăm sau suntem chiar ei, aceeași comuniști. De aceea, eu am spus într-o emi-siune la Moldova 1 că Ghimpu nu pentru astfel de presă liberă a luptat. Presă – asta înseamnă când informezi cetăţeanul, dar nu manipulezi cu el. De exem-plu, nu spui că Ghimpu iarăși a dat medalii, dar spui că pre-ședintele a decorat cu medalii instituţia cutare, omul cutare pentru cutare și cutare. Și atât. Asta înseamnă presă liberă”. După care Ghimpu a tras o con-cluzie fără drept de apel, făcând și o mină sentenţioasă: „Presa nu trebuie să depășească (pauză kilomeeeeeeetrică, căci Ghimpu gândește profund!) Codul deon-tologic”.

„Suntem chiar ei, aceeaşi comunişti…”Vedem că anume Ghimpu, cel

mai mare luptător anticomunist din toate timpurile, este totuși foarte comunist la cap. El nu are nici măcar o idee aproximativă despre libertatea presei. Pentru că situaţia este exact inversă. În condiţiile în care interimarul Ghimpu acorda câteva duzini (uneori sute!) de medalii pe săptămână, un jurnalist „liber” și „deontologic” nu putea scrie că „președintele a decorat cu medalii instituţia cutare, omul

cutare pentru cutare și cutare”. Cei care au relatat în felul acesta, în care pretinde Ghimpu, au manipulat, de fapt, publicul, pentru că au denaturat realita-tea. Adevărul e că interimarul acorda în permanenţă medalii și formula indicată, în spiritul unei informări libere și deon-tologice, este „Ghimpu iarăși a dat medalii”. Ghimpu înţelege absolut greșit ce e aia libertatea presei, o vede cu josul în sus. Acest caz ne demonstrează încă o dată că, în pofi da retoricilor lui anticomuniste, Ghimpu este în esenţă omul vechii menta-lităţi. Da, comunismul trăiește în Ghimpu, ba chiar în cea mai proastă și mai rudimentară dintre formele sale.

Ghimpu ne spune cu cine se culcă La un moment dat, nitam-

nisam, Mihai Ghimpu a trecut într-o zonă a sincerităţilor nup-ţiale, vorbind despre cine și cu cine se culcă, despre ce se întâmplă cu femeia pe care băr-batul n-o ţine aproape. „Eu mă culc cu principiile mele, și el (se pare că iarăși este vorba de Constantin Tănase) – cu ale lui și

au să treacă anii și o să vedem care din noi o să doarmă mai liniștit”, a spus Mihai Ghimpu. Aici nu comentăm, nici nu vrem să știm cu cine doarme Ghimpu mai liniștit, nu ne băgăm în viaţa lui personală și de familie.

Pe cine a ţinut Ghimpu aproape sau Partidul Democrat ca femeia-n pat Moderatoarea emisiunii s-a

referit și la relaţiile PL-PD, între-bându-l pe Mihai Ghimpu de ce PD s-a întors cu spatele la PL, de ce cele două componente ale alianţei de guvernământ nu mai merg mână-n mănă? Aici Ghimpu a răspuns fi loso-fi c, ca un înţelept biblic ce vor-bește în pilde: „Noi nu am mers niciodată mână în mână cu PD. Să facem o comparaţie, cunoscută foarte bine de toţi: femeia care n-o ţii aproape ce face? Pleacă! Pleacă, dacă n-o îmbrăţișezi, n-o ţii aproape!”. La care moderatoarea Lorena Bogza n-a rezistat și a întrebat: „PD e femeia?”.

Asta e chestiunea: PL a ţinut PD-ul aproape, mână-n mână, șold la șold, și l-a îmbrăţișat păti-maș ca nu cumva să plece cu comuniștii, iar acum PD i-a întors spatele PL. Dar nici cu comuniș-tii nu s-a dus. Și acum PL plânge gelos. Vai, ce dramă! În politica moldovenească e ca și în dra-goste, mai bine zis, ca într-o tele-novelă mexicană.

Pe Ghimpu l-a luat gura pe dinainte După aceste dezvăluiri din

culisele vieţii politice cu iz de așternut, Mihai Ghimpu, purtat de întrebările moderatoarei, a ajuns să afi rme, fără ca să-și dea seama, niște lucruri extrem de grave. Prin declaraţiile făcute la Pro TV, Ghimpu a confi rmat, de fapt, că actualul regim AIE este unul corupt, concrescut cu structurile mafi ote și criminale, iar omul simplu din Republica Moldova nu e decât o victimă sau potenţială victimă, pentru că în ţara asta nu există Justiţie, este doar injustiţie.

În primul rând, Mihai Ghimpu a lăsat să se înţeleagă că totuși este adevărat că în fosta legisla-tură, AMN i-ar fi vândut PD-ului

funcţia de procuror general, funcţie în care a fost instalat Valeriu Zubco. „Eu, care am prezentat procurorul general în Parlament, am prezentat procurorul general ca candi-datul AIE. Ce au avut ei între ei (AMN și PD – n.n.) – e treaba lor, dar i-a revenit AMN”, a declarat Mihai Ghimpu.

Ghimpu spune că trebuie să fi e procuror general pentru că este născut să lupte cu răul În continuare, din discuţia

celor doi, înţelegem că Mihai Ghimpu nu s-a născut așa, pur și simplu, ci având de împlinit un destin măreţ, aproape apocalip-tic: să lupte cu răul. Fiind între-bat dacă ar fi vrut să fi e procuror, Ghimpu a răspuns: „Am avut și acest gând. Pentru că am văzut că lucrurile se mișcă greu la noi. Dacă (ne-n.n.) revenea Procu-ratura Generală nouă, atunci poate că și se întâmpla acest lucru. Pentru mine nu contează funcţia. Nu funcţia m-a făcut pe mine. Pe mine m-a născut mama. Eu nu sunt născut pentru funcţie, dar pentru a trăi normal, în relaţii bune cu oamenii și împotriva răului. Dar odată ce nu ne-a revenit, ce să mai discut?”, a spus gigantul Ghimpu, supărat.

Foarte frumos a vorbit Ghimpu, ca un veritabil răz-boinic al luminii și vrednic lup-tător împotriva răului. Doar un singur lucru nu e de înţeles: pe unde se plimba spiritul său războinic pentru dreptate și împotriva răului atunci când el, dimpreună cu ceilalţi lideri ai AIE, a consimţit (prin vot, prin ridicare mandatului în Parla-ment) târgului dintre PD și AMN la alegerea lui Zubco în funcţia de procuror general? Sau poate Ghimpu crede că PD a cumpă-rat de la AMN funcţia de pro-curor general (lumea spune că Vladimir Plahotniuc i-ar fi plătit lui Serafi m Urechean vreo

2 milioane de euro) tot ca să lupte împotriva răului?

Se vede că Mihai Ghimpu și-a pierdut cu totul simţul orientării dacă, pe de o parte, ne spune că maică-sa l-a născut pentru ca el să lupte cu răul, iar pe de altă parte, când e vorba despre târgul cu funcţia de procuror general, spune că asta e „treaba lor”, a celor care au vândut și cumpărat respectiva demnitate în stat, iar pe războinicul lumi-nii asta nu-l privește. Și culmea, tot în acea emisiune, Ghimpu ne demonstrează cu spune la gură cât de rea este Procuratura. Păi, domnule Ghimpu, cum să fi e bună, dacă funcţia de procuror general a fost scoasă de vânzare și prin complicitatea dumnea-voastră?

„La noi, Justiţia este la pământ. Ce să mai vorbim!”Dar să revenim la discuţiile

din studio. Iată ce declară Mihai Ghimpu fi ind întrebat dacă este nemulţumit de activitatea Procu-raturii: „Nu numai de activitatea Procuraturii. În general, la noi, Justiţia este la pământ. Ce să mai vorbim! Iată mă sună astăzi de dimineaţă, de la Ungheni, un domn. Îmi spune că a împrumu-tat bani la niște poliţiști și aceia nu vor să îi întoarcă. Și încă i-au spus că dacă insistă, au să tri-mită pe cineva la el să-l asasi-neze. O domnișoară mă sună că are un magazin de bijuterii, are toate licenţele, toate actele, dar o terorizează poliţia din secto-rul Centru al capitalei. Pot să vă aduc mobilul să citiţi mesajele ei. La noi omul este neapărat”. Vai ce descoperire a făcut nea Mihai! Dar să vezi vrăjeală, deși Ghimpu guvernează de aproape de 2 ani împreună cu tovarășii lui din AIE, iar în această perioadă el a deţinut cele mai importante funcţii în stat, totuși nenișorul nu-și asumă nici o responsabili-tate. Tot Voronin e de vină: „Doi ani, care doi ani? Noi am avut un an foarte greu. Am avut un an electoral, un an și ceva. Să fi m serioși, cu structuri, cu

oameni încă din guvernarea lui Voronin. Noi avem nevoie de stabilitate politică. Nu poţi să ai o economie liberă, să distrugi monopolul pe care l-a instalat Voronin, nu poţi să ai o justiţie independentă dacă permanent ești în alegeri și ești în instabili-tate. Fiecare se gândește, iar pe dânșii îi interesează alegerile. Sau așteaptă să vadă cine o să fi e la putere. Iată dacă alegem președintele și avem patru ani de stabilitate, atunci peste patru ani putem vorbi”, declară cu nonșalanţă gigantul gândirii liberale cu cap de comunist.

Deci, vrăbioiul, așa cum este el, bătrân, ramolit și marazmatic, visează nu mălai, cum i-ar fi pro-priu unui vrăbioi senil, ci la un mandat de 4 ani. Nu îi e de ajuns că în doi ani nu a făcut nimic, cu excepţia acordării câtorva mii de medalii și ordine și a emite-rii unui șir lung-lung de inepţii. Nenica vrea să mai guverneze încă tocmai 4 ani. Să transforme toată ţară într-un bâlci care se va numi Băile Holercani. Și nu doar că vrea să mai guverneze 4 ani, ci chiar e supărat pe electorat că nu l-a votat masiv la 28 noiem-brie 2010. „PL a venit cu lozinca „Schimbarea până la capăt”. Și ce schimbare au făcut cetăţe-nii noștri, până la urmă, la vot? Mă scuzaţi”, ne reproșează cu dojană-n voce căpetenia liberală.

Șirul inepţiilor emise de Mihai Ghimpu în emisiunea Lorenei Bogza este mult mai mare decât ceea ce am reprodus noi aici. Dar și așa e prea mult pentru o pagină de ziar. Punem punct aici, fără a trage linia, cu promisiunea că în ediţia viitoare vom reveni la subiect. Și vă asigurăm că nu va fi mai puţin interesant. Veţi afl a ce crede Ghimpu despre supermar-keturile din secolul XIX și despre strămoșii noștri daci. Nu uitaţi că Ghimpu este cel care, coborât din cabina unui avion de vână-toare rusesc „MIG-29”, susţinea că dacii cultivau porumb. Fiţi cu ochii pe noi ca să-l redescoperiţi pe gigantul gândirii politice libe-rale și părintele democraţiei mol-dovenești – nea Mihai Ghimpu. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Ghimpu, deplasat, dar nu ştie unde Ghimpu, deplasat, dar nu ştie unde

Nea Mihai, la Băile HolercaniNea Mihai, la Băile Holercani

Când la stânga, când la dreaptaIaca-aşa se joacă fata

Premierul Vladimir Filat și-a reluat vizi-tele în zona afectată de inundaţiile din vara trecută, semn clar că se apropie alegerile. Și poate nu doar locale, ci și parlamentare anticipate. Pare tot mai verosimilă ipoteza că, mai mult chiar decât Vladimir Voronin, alegeri anticipate și-ar dori anume Vladimir Filat. Partajarea puterii, care i-a fost impu-să acestuia de către Vladimir Plahotniuc, nu pare să fi intrat în calculul electoral al liderului PLDM și este greu de presupus că se va împăca acesta cu ideea de dualitate a puterii. Iar activismul exagerat al nou-ivitului politician și om de stat, apucăturile acestuia de „nacealnic”, care face ordine și dă indicaţii, par să nu fi e tocmai pe placul premierului care, până acum, a fost singurul care „a lucrat”.

Nu încape nici o îndoială că între cei doi există rivalitate, iar lupta pentru sufl etele electorilor se anunţă a fi dură, fără scrupule, dar și spectaculoasă. Astfel, Filat și-a reluat cu o nouă amploare munca de edifi care a partidului-stat și s-ar putea ca în scurt timp toată populaţia ţării să aibă acte în regulă, adică bilete de partid în buzunar, pentru că altfel nu vor avea nici o șansă de afi rmare profesională.

De dragul adevărului istoric, vom reme-mora succint principalele etape de edifi care a falnicului partid. Marea înregimentare în rândurile PLDM și-a luat startul încă în vară, când rectorii unor importante insti-tuţii de învăţământ superior din republică au aderat cu toată dragostea și din toată inima la formaţiunea premierului Filat. Apoi sportivii de performanţă au înţeles că fără PLDM nu mai au șanse să obţină victorii, medicii și-au dat seama că nu-și mai pot trata efi cient pacienţii, dacă nu au și calita-tea de membri într-un anume partid, artiștii nu mai puteau cânta, iar agricultorilor nu le creștea roada la hectar.

Filat nu a avut, deocamdată, la chere-

mul partidului său oamenii de afaceri, mai exact, i-a avut doar pe unii. Acum greșeala a fost reparată. De curând, formaţiunea premierului și-a lansat Asociaţia Manageri-lor și Oamenilor de Afaceri ai PLDM. Acum businessul nu va mai fi doar un important factor economic, ci și unul implicat în edi-fi carea statului de drept, crede Filat. Ce se urmărește, în realitate, prin îngemănarea economicului cu politicul nu este greu de presupus, iar benefi ciile acestei împreunări vor fi resimţite nu atât de către stat, cât de partidul cu pricina.

Respectivul eveniment, dincolo de conotaţiile lui electorale, se vrea o replică simetrică dată omului de afaceri, convertit recent în persoană publică, Vladimir Pla-hotniuc, care și-a lansat, la 7 octombrie, cu mult fast și invitaţi de marcă, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova. Printre fondatorii acesteia se afl ă reprezentanţi ai „Moldtelecom”, „VictoriaBank”, ai hotelului „Codru”, ai Agenţiei „Casa Media” și ai altor companii.

Cei doi oameni de stat ar putea intra într-o concurenţă acerbă pentru înregimentarea cât mai multor adepţi aducători de foloase în cele două asociaţii ale lor. În această situaţie, oamenii de afaceri ar putea fi puși în faţa unei alegeri dure: ori cu premierul, ori cu prim-vicepreședintele Parlamentului (dar poate chiar viitor președinte). Și cum să alegi ca să nu greșești? Cum să ghicești cui îi va aparţine, până la urmă, supremaţia puterii? Fără îndoială, acești reprezentanţi ai businessului vor avea sarcina onorabilă de a contribui la bunăstarea și haznaua partidelor respective. Dar cât de mari vor fi favorurile pe care le vor primi în schimb? Aceste asociaţii ale oamenilor de afaceri constituie, de fapt, expresia, esenţa celor două partide oligarhice care luptă acum pentru acapararea întregii puteri, eco-nomice, politice, fi nanciare în Republica

Moldova. Și, cu siguranţă, din această luptă populaţia chiar nu va avea nimic de câștigat.

Dar să ne gândim și la o variantă mai op-timistă: democraţia va triumfa, vom rămâne totuși la pluripartitism sau, mai exact, la bipartitism. Pe Ghimpu nu-l punem în calcul pentru că, în următoarea perioadă, acestuia i s-a dat voie să reformeze SIS-ul. Filat va ad-ministra cum știe el mai bine Serviciul Vamal și va guverna, prin cumul, ţara. În Partidul Democrat va fi o repartizare foarte efi cientă a muncii: Lupu își va continua activitatea

de edifi care a sa în calitate de președinte al ţării, Plahotniuc, între timp, va aduna tot ce mișcă (și aduce profi t) sub aripa sa ocro-titoare, iar Diacov va fi lăsat în continuare la trasul sforilor, ca să le meargă bine celor doi. Ce-i drept, cel mai iscusit sforar, fostul președinte Lucinschi, va trage exact aceleași sfori, ca să-i fi e mai bine lui Filat. Dar cum să faci să-i fi e bine și lui Plahotniuc, și lui Filat? Imposibilă misiune. Așa că, oricum ai da-o, tot la alegeri anticipate ajungem.

Ioana FLOREA, FLUX

Oamenii de afaceri, anexaţi de partidele politiceOamenii de afaceri, anexaţi de partidele politice

Senatorul republican Ri-

chard Lugar va propune Co-

misiei senatoriale de politică

externă ridicarea restricţiilor

comerciale, care afectează

încă Republica Moldova din

perioada sovietică. Este vorba

de amendamentul Jackson Va-nik, din 1975, prin care Uniunii Sovietice (implicit și Moldovei) i se ridica posibilitatea de a be-nefi cia de clauza naţiunii celei mai favorizate. Amendamentul a fost impus ca reacţie la încăl-cările dreptului omului.

Propunerea lui Lugar tre-buie mai întâi aprobată de Comisia de politică externă și de plenul Senatului pentru a deveni lege.

În Comisia pentru relaţii externe din Senatul american Richard Lugar va prezenta și un raport despre conflictul transnistrean. Cu titlul „Va pune Rusia capăt ultimului confl ict îngheţat din Europa de est?”, ra-portul republicanului Richard Lugar îi cere administraţiei

președintelui Barack Obama să sprijine mai intens eforturile actualei guvernări de la Chiși-nău pentru a rezolva problema transnistreană. Se cere, de ase-menea, Washingtonului să facă presiuni asupra Rusiei să își retragă armamentul și trupele din regiunea transnistreană.

Senatorul Lugar recoman-dă să fi e sprijinite eforturilor europene și propunerea fran-co-germană pentru rezolvarea acestui conflict, „sprijinind astfel aspiraţiile euroatlantice ale Moldovei”.

Mai mult, Lugar îndeamnă Statele Unite să nu cedeze „infl uenţa într-o regiune de o importanţă deosebită pentru politica externă americană”.

Sursa: Europa liberă

Irina Vardanian, soţia jurnalistului Ernest Vardanian, condamnat de regimul de la Tiraspol la 15 ani de pușcărie pentru „spionaj” și „înaltă trădare”, consideră că situaţia lui Ilie Cazac este similară cu cea a soţului său. Ilie Cazac, fost angajat al FISC, a primit ieri 14 ani de detenţie, după un proces de tip stalinist.

„Este exact același scenariu ca al soţului meu, nu e nicio diferenţă. Judecata a avut loc cu ușile închise, fără avocat”, afi rmă Irina Vardanian.

Femeia spune că regimul foarte strict de de-tenţie nu-i permite să-l viziteze pe Ernest.

„Ultima dată l-am văzut în urmă cu două săp-tămâni. Era foarte deprimat și supărat. Îl hrănesc foarte rău, de aceea încercăm să-i transmitem o

dată pe lună câte un colet cu mâncare”, poves-

tește femeia.

Irina Vardanian susţine că în ultima jumătate

de an nu a primit niciun ajutor material din

partea Guvernului moldovean și se descurcă

doar cu salariul ei de traducător, în valoare de

200 de euro.

„Nu mai puţini vinovaţi decât transnistrenii

sunt autorităţile Republicii Moldova. Ei sunt

adevăraţii trădători, pentru neimplicare și tăce-

re. Aproape de un an fac doar declaraţii goale,

dar nu vedem niciun rezultat. Soţul meu este în

continuare închis”, spune Irina Vardanian.

Sursa: adevărul.md

Soţia lui Ernest Vardanian,

jurnalistul condamnat la Tiraspol:

„Republica Moldova ne-a trădat”

Diferendul transnistrean, în atenţia

Senatului american

11 FEBRUARIE 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Întrucât presa de la Chișinău a acordat o atenţie scăzută acestui fapt, publicul cititor necunoscând, practic, ce fel de corespondenţă poartă suc-cesorul lui Mihai Ghimpu la interimat, să vedem textul respectivei scrisori: „Sanctitatea Voastră! Mult stimaţi participanţi ai Sinodului Arhieresc! În numele cetăţenilor Republicii Moldova și în numele meu personal salut între-gul episcopat al Bisericii Ortodoxe și toţi credincioșii în legătură cu începu-tul lucrărilor Sinodului Arhieresc. De veacuri este apreciată activitatea Bise-ricii Ortodoxe, care a fost și este o for-tăreaţă a păcii, liniștei și moralităţii. Și astăzi contribuţia ei este inestimabilă întru menţinerea armoniei interetnice și interconfesionale. Iată de ce Soborul Arhieresc este de-a dreptul unul impor-tant, un forum de anvergură, deciziile căruia au o implicare majoră în viaţa social-culturală a ţărilor ortodoxe. Sunt convins că deciziile luate vor contribui la soluţionarea diverselor probleme actuale din lumea creștină – prevenirea extremismului etnic și religios, educaţia morală a tineretului, întărirea relaţii-lor de bună vecinătate, a toleranţei și umanismului. Doresc din inimă tutu-ror participanţilor la acest sobor multă sănătate, înţelepciune și decizii viabile, precum și succese în slujirea spre binele popoarelor noastre, pace și bunăvo-inţă”.

Există voci care susţin că această scrisoare a fost una organizată, cerută de la Moscova. Noi nu am fi chiar atât de siguri de asta. Trebuie să observăm în context că nici unul dintre preșe-dinţii Republicii Moldova nu au mai trimis asemenea scrisori „în legătură cu începutul lucrărilor Sinodului”. Nu a făcut-o nici chiar președintele Vla-dimir Voronin, cunoscut ca un adept fervent al Bisericii ruse, pe durata mandatului său de 8 ani. Este de pre-supus că motivele reale ale trimiterii mesajului interimarului nostru sunt altele. Ele ţin, mai degrabă, de o stra-tagemă, de dorinţa lui Marian Lupu de a se pune bine pe lângă factorii de

putere de la Moscova, de a se linguși, dacă vreţi, pentru a câștiga graţiile și binecuvântările de rigoare, atât de necesare din perspectiva alegerilor prezidenţiale din Legislativul de la Chișinău. Acest fapt a devenit și mai limpede odată cu plecarea interima-rului, la numai câteva zile, în urma scrisorii sale, în capitala rusă.

Pagina electronică a mitropoliei Chișinăului și „a întregii” Moldove ne-a anunţat că pe agenda Sinodului arhie-

resc salutat de Marian Lupu au existat mai multe subiecte privind realităţile politice și sociale din Republica Mol-dova. Astfel, patriarhul Moscovei, Kiril, a declarat în debutul lucrărilor Sino-dului că Biserica rusă „vrea relaţii bune cu toate cercurile politice, căutând să-și unească eforturile pentru a servi popo-rul din Republica Moldova – un stat cu puternice tradiţii ortodoxe”.

„Timp de mai mulţi ani Biserica Orto-doxă din Moldova rămâne instituţia în care cetăţenii ţării au cea mai mare încredere. Acest lucru este confi rmat de sondaje de opinie. Cu toate acestea, evenimentele care au avut loc după alegerile parlamentare din 2009 au afectat relaţiile Bisericii cu diferite forţe politice. Fosta conducere a Republicii Moldova periodic și-a exprimat nemul-ţumirea faţă de Biserica Ortodoxă. Astfel, în septembrie 2010, Președintele interimar de atunci a criticat Mitropolia

Moldovei afi rmând că aceasta nu este independentă, dar este doar o „fi lială a Bisericii Ortodoxe Ruse”. Este evident că o atare retorică necesită o replică adec-vată și competentă din partea Bisericii”, a continuat patriarhul Moscovei.

Nu vrem să polemizăm de dragul polemicii cu Prealuminata Sa Sancti-tate. Totuși, câteva precizări se impun. Pe cât de nemulţumită a fost „fosta conducere a Republicii Moldova” de Biserica Ortodoxă se poate judeca din desele și foarte mediatizatele vizite ale fostului interimar Mihai Ghimpu, ale fostului și actualului premier Vla-dimir Filat, ale primarului general al capitalei, Dorin Chirtoacă, pe la sluj-bele ofi ciate de mitropolitul Vladimir, subliniind cât de bune și de strânse sunt relaţiile lor cu mitropolia Chiși-năului „și a întregii Moldove”. Iar cât privește statutul de „fi lială a Bisericii Ortodoxe Ruse”, faptul este confi rmat de statutul înregistrat al mitropoliei și chiar de declaraţiile Sanctităţii Sale, care ne asigura recent, urbis et orbis, că mitropolia în cauză „este o parte inseparabilă a Bisericii Ortodoxe Ruse”. În același timp, vom aminti, de dragul adevărului, că mitropolia Chiși-năului „și a întregii Moldove” (Patriar-hia Moscovei) și Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română) au în sondajele de opinie publică aproximativ același grad de încredere din partea popula-ţiei din ţara noastă, diferenţa fi ind una nesemnifi cativă, de doar 4-5 puncte procentuale.

„Astăzi, după alegerile parlamen-tare, a început formarea unei noi conduceri de stat, cu care autorităţile bisericești au stabilit un dialog încu-rajator”, a mai spus Patriarhul Kiril în intervenţia sa în faţa Sinodului felici-tat de Marian Lupu. Și aici ar fi de pre-cizat câteva lucruri, fără a deschide o polemică sterilă cu Prealuminatul și bine informatul întâistătător al Biseri-cii ruse asupra „noii conduceri de stat” din Republica Moldova. „Noul guvern” de la Chișinău este, de fapt „vechiul guvern”, întrucât guvernul Filat I a fost înlocuit cu guvernul Filat II. Iar componenţa „noului guvern” diferă de cea a „vechiului guvern”, în princi-pal, prin faptul că miniștrii din partea AMN-ului lui Serafi m Urechean au fost înlocuiţi cu alţi miniștri din partea PLDM-ului lui Vladimir Filat și a PD-ului lui Lupu-Diacov-Plahotniuc. PL-ul lui Mihai Ghimpu și-a păstrat exact aceiași miniștri pe care i-a avut și în „fostul guvern”.

Capul Bisericii ruse, care vara trecută îl binecuvânta pe unul ca Valeriu Pasat și primea vizita ofi cială a „președin-telui RMN”, a mai declarat: „Ne rugăm pentru stabilizarea situaţiei politice din Moldova. Starea generală din ţară s-a răsfrânt, bineînţeles, și asupra situaţiei autoadministrabilei Biserici Ortodoxe a Moldovei. Dezbinarea din societare este agravată de acţiunile „Mitropoliei Basa-rabiei”, necanonic proclamate”. Hmmm, ce să spunem… Atitudinea Patriarhiei Moscovei faţă de Mitropolia Basarabiei este de mult cunoscută. Mai grav este că în condiţiile în care credincioșii și preoţii din cele două mitropolii orto-doxe din Republica Moldova colabo-rează între ei, iar regimul separatist de la Tiraspol în frunte cu Igor Smirnov dezbină societatea și ţara noastră, Patriarhia Moscovei are doar cuvinte de laudă pentru Smirnov, îl decorează repetat, îl felicită și-i urează „succes în activitate”, iar capul relelor și mama factorului de dezbinare a societăţii noastre este, evident, „mitropolia Basa-rabiei” (între ghilimele patriarhale!) și „acţiunile ei” de „agravare”! Prealu-minatul cap al Bisericii ruse a uitat să ne aducă și exemple de „acţiuni” ale Mitropoliei Basarabiei de „agravare” a „dezbinării” din societatea noastră.

În fi ne, trebuie să aducem la cunoștinţa cititorilor noștri că Sino-dul arhieresc de la Moscova a adop-tat o Declaraţie fi nală, în al cărei punct 9 se referă în mod expres la „situaţia socială și politică” din Repu-blica Moldova. Să vedem textul: „9. Membrii Sfântului Sinod arhieresc își exprimă speranţa într-o stabilizare în continuare a situaţiei sociale și poli-tice din Republica Moldova, într-o dezvoltare în ţară a înţelegerii reci-proce și a interacţiunii dintre Biserică și stat. Sinodul confi rmă necesitatea reglementării problemei legate de activitatea „mitropoliei Basarabiei” necanonic proclamate, activitate care prejudiciază în mod serios unitatea bisericească”. Trecerea de la „situaţia socială” la cea „politică” se produce aproape instantaneu. Faptul că Bise-rica rusă este preocupată de situaţia politică din ţara noastră nu consti-tuie o noutate. Am adus de-a lungul timpului multiple exemple de impli-care politică a Patriarhiei Moscovei și a structurii ei locale din Republica Moldova în competiţia politică și jocurile pentru putere. Acest fapt tră-dează însă scopuri seculare care nu au nimic în comun cu natura sfântă a Bisericii.

Cât despre „necesitatea reglemen-tării problemei legate de activitatea mitropoliei Basarabiei”, s-ar putea înţelege că Sinodul de la Moscova nu ar mai fi deranjat atât de Mitropolia Basarabiei în sine, cât de „activită-ţile” ei. Aici facem precizarea că orice observator atent al „activităţii mitro-poliei Basarabiei” trebuie să recu-noască faptul că aceste activităţi emi-namente bisericești sunt străine de competiţia politică și se înscriu perfect în limitele legislaţiei Republicii Mol-dova despre culte. Că Biserica rusă nu este de acord cu existenţa Mitropoliei Basarabiei, care prin simpla sa slujire în Republica Moldova lezează orgo-liul imperial al vechii metropole, nu e un secret pentru nimeni. Dar asta este o altă poveste, la care nu e nici locul, nici timpul să ne oprim acum.

Oricum, vrând să se pună bine cu factorii de putere (inclusiv bise-ricească) de la Moscova, interimarul Marian Lupu nici nu știe că a urat succes unei reuniuni care, prin docu-mentele și deciziile sale, nu face decât să ostilizeze inutil situaţia din Repu-blica Moldova pentru niște scopuri care nu au nimic în comun nici cu libertatea, nici cu Hristos.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Săptămâna trecută, la Moscova, a avut loc ședinţa ordinară a Sinodului arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse. Marian Lupu, președinte al Parlamentului și președinte interimar al Republicii Moldova, a trimis, întâmplător sau nu, pe adresa Sinodului, o scrisoare de felicitare. Scrisori similare au trimis și președintele bielorus Aleksandr Lukașenko și cel ucrainean Victor Ianukovici.

Lupu a supralicitat şi a câştigat graţiile ruşilorNimeni, nici chiar rușii înșiși,

nu cred să-și facă iluzii în privin-ţa sincerităţii sentimentelor de iubire ale lui Marian Lupu. Dar acesta a fost acceptat și chiar apropiat, în cele din urmă, de puterea de la Kremlin datorită râvnei cu care Lupu „s-a oferit” în calitate de partener loial, dacă nu chiar obedient, și previzibil. Iar Federaţia Rusă are nevoie de un asemenea partener prin intermediul căruia să-și pro-moveze interesele în această zonă. Marian Lupu este cum nu se poate mai potrivit pentru asta și datorită posturii sale „interesante” de permanent și invariabil candidat la Președin-ţie, iar dorinţa lui mistuitoare de a ajunge președinte cu orice preţ, inclusiv cu sprijin rusesc, îl face și vulnerabil, și ridicol în același timp.

Și în fosta alianţă de guver-nământ, Lupu s-a dorit a fi sin-gurul care să gestioneze relaţia cu Federaţia Rusă, arătându-se oripilat de gesturile mai puţin reverenţioase ale interimarului de atunci, Mihai Ghimpu, la adresa marelui frate și demon-strându-și ostentativ apropierea faţă de partidul de guvernământ al lui Vladimir Putin. De altfel, proaspătul spicher și președinte interimar a lansat deja acuze subtile în adresa predecesorului său care a cam deteriorat relaţia cu Rusia.

În toată perioada de existen-ţă a fostei coaliţii de guvernă-mânt, Marian Lupu a întreprins numeroase vizite la Moscova, a intrat și pe uși, și pe ferestre în cabinetele ofi cialilor de acolo, până când, în cele din urmă, pasiunea acestuia pentru ma-rele și atotputernicul partid-stat din Rusia a fost observată și apreciată. Astfel, la sfârșitul lunii martie 2010, după o întâl-nire mult mediatizată a șefului PD cu președintele Partidului „Edinnaia Rossia”, premierul rus Vladimir Putin, și cu pre-ședintele Consiliului Suprem al formaţiunii și președinte al Dumei de Stat, Boris Grâzlov, a fost anunţată iminenta semna-re a unui acord de colaborare dintre PDM și „Edinnaia Rossia”. Evenimentul epocal s-a produs la 16 septembrie, la Moscova. Mai mult ca atât – după semna-rea acordului, Lupu a anunţat triumfal că, graţie acestuia, vor fi deblocate exporturile de vinuri moldovenești către Federaţia Rusă, pentru că partidul de gu-vernământ al lui Putin va inter-veni pentru soluţionarea acestei probleme. Astfel, aspirantul la fotoliul de președinte trebuia să-și demonstreze capacităţile incontestabile de șef de stat în măsură să rezolve toate proble-mele Republicii Moldova.

Dar să ne amintim că înainte de acest eveniment, prin luna august, premierul Vladimir Fi-lat a lăsat să se înţeleagă că, în opinia lui, problema vinurilor a fost creată artifi cial și cu bună știinţă, pentru ca o anumită persoană să declare că o poate

soluţiona. El a sugerat că ar fi vorba de acţiuni cu tentă elec-torală în favoarea liderului PD, coordonate de ofi cialii ruși cu acesta. Astfel, anume Lupu s-ar fi făcut vinovat de impasul grav în care ajunseseră exporturile de vinuri moldovenești. Ar mai fi de amintit că evenimentele re-spective se derulau în contextul în care liderii alianţei se vedeau deja concurenţi electorali într-un ipotetic scrutin prezidenţial. De altfel, între cei doi șefi de partide a existat întotdeauna un soi de gelozie și rivalitate în ceea ce privește întâietatea în relaţia cu partidul lui Putin, or, Filat este un fan declarat și un imitator consecvent al premierului rus.

Cât de neimplicaţi au fost ruşii în constituirea coaliţie de guvernământ?Imediat după preluarea func-

ţiei de președinte al Parlamentu-lui și de șef interimar al statului, Lupu a dat clar de înţeles că po-litica Republicii Moldova faţă de Federaţia Rusă, dialogul cu Mos-cova va suporta modifi cări car-dinale, iar promotorul acestor noi relaţii politice și economice va fi Partidul Democrat. Și dacă până la alegerile din 28 noiem-brie miza retoricii prorusești a democraţilor era atragerea unei anumite categorii de cetăţeni din electoratul comuniștilor, acum este vorba inclusiv de instalarea lui Marian Lupu în fotoliul mult râvnit de preșe-dinte al statului, cu sprijinul și binecuvântarea autorităţilor de la Moscova. Deși, Lupu afi rmă că nu la funcţii, ci numai la nevoile ţării îi sunt gândurile acum.

Liderul democrat și-a an-ticipat demersul cu declaraţii laudative la adresa emisarilor ruși care au întreprins „vizite de agrement” în ţara noastră, în perioada pre și postelectorală și nu s-au amestecat deloc în negocierile pentru formarea coaliţiei de guvernământ în decembrie 2010. Astfel că, șeful PD nu a avut decât să admi-re „comportamentul excelent al reprezentanţilor Federaţiei Ruse”. Cât privește afirmaţiile unor reprezentanţi ai Partidu-lui Comuniștilor cu privire la implicarea directă a ofi cialilor

ruși în procesul de negocieri pentru constituirea unei alianţe de centru-stânga, acesta a spus că nu sunt decât vorbele „unor oameni” care vor să-i facă rău Federaţiei Ruse.

O fi și așa cum zice Lupu, dar parcă tot ne vine greu să credem că un ditamai sef al administraţiei prezidenţiale ruse, cum este Na-râșkin, s-a cărat la Chișinău doar pentru a lua ceaiul în hotelul lui Plahotniuc. Unul dintre liderii PCRM, Vadim Mișin, povestea recent, la un post de televiziune, că Partidul Democrat stabilise deja ora semnării Acordului de creare a coaliţiei de centru-stân-ga și își anunţase despre aceasta partenerii din Federaţia Rusă. Judecând după optimismul și si-guranţa afi șată a comuniștilor în ajunul zilei respective, lucrurile par să se fi derulat anume așa. Mișin a vorbit și despre marea supărare a rușilor, care nu s-au așteptat să fi e duși de nas în ase-menea hal de „potlogarul politic” Marian Lupu.

Acum Lupu încearcă să ne convingă de faptul că nici vorbă de implicare rusească în borșul nostru moldovenesc. Iar emisa-rii de la Moscova au venit doar să-i încurajeze pe politicieni în luarea unor decizii libere și independente.

O vizită în clarobscur a dublului demnitar de statAm putea să nu dăm crezare

afi rmaţiilor comuniștilor despre faptul că Marian Lupu și-a cam șifonat imaginea în faţa parte-nerilor săi de la Kremlin pe care, vorba lui Lupu, „i-a avut” cum a vrut el. Dar dacă este așa, atunci cum se explică postura de „rudă săracă” în care a compărut aces-ta în cadrul ultimei sale vizite la Moscova, unde nu i s-a permis nici măcar să facă anticameră, ci doar să-și bage capul pe ușa din dos. Actualul nostru spicher și interimar a avut parte de mai multe onoruri și consideraţie în perioada când nu avea altă calitate decât cea de candidat (singur și irepetabil) al alianţei, calitate pe care i-o confirma, periodic și cu multă convingere, interimarul Mihai Ghimpu.

Vizita liderului PD, anunţată cu surle și trâmbiţe cu mult înainte de a se produce, s-a

consumat în condiţii mai mult decât obscure. Dincolo de re-torica greu de pătruns cu care ne-a obișnuit Lupu, despre nu știu ce potenţial care ar exista în „contextul retrospectivei cadrului relaţional bilateral”, dublul demnitar s-a dus de-geaba la Moscova. Poate că a încercat președintele nostru de vocaţie să discute cumva cu reprezentanţii partidului afl at la guvernare în Rusia condiţii mai avantajoase de livrare a gazelor către Republica Moldova? Sau totuși a plecat cu niște nevoi mai personale, odată ce, la impresio-nanta lui statură (fi zică) a reușit incredibila performanţă de a întreprinde o „vizită de lucru” în Federaţia Rusă fără a fi observat de nimeni. Nici tu de presă, nici tu de persoane din conducerea partidului-prieten sau a Legisla-tivului rus, nici tu un comunicat oficial de două rânduri, că a ajuns cutare și cutare, cu traista-n băţ pe la noi și a vrut cutare și cutare lucru, da nu i s-a dat nici una, nici cealaltă.

Ceea ce cunoaștem astăzi, se rezumă la ce ne-a povestit alambicatul și sofi sticatul interi-mar: că chiar a ajuns în mândra capitală, că chiar a vorbit cu omologul său din Duma rusă, și că, chipurile, are de gând să-i intermedieze și lui Filat o vizită către aceeași destinaţie. Mai știm că nu a discutat despre altceva cu Grâzlov, decât despre relaţiile bilaterale la nivel parla-mentar. Pentru că sub domnia lui Ghimpu s-au cam stricat aceste relaţii, iar Lupu a încer-cat să le repare. Dar mai este o problemă – Ghimpu ar putea să ajungă iar șef de Parlament și atunci, Domnul cu mila… Cât despre susţinerea candidaturii sale la funcţia de șef al statului nici nu s-a pus problema, pentru că, vezi bine, este „afacerea su-verană a ţării noastre.

Moscova nu doreşte să-l mai creadă pe Lupu?Nimeni dintre partenerii Re-

publicii Moldova nu poate (sau poate, dar nu vrea?) să susţină un candidat la funcţia de șef al statului, nici fi zic, nici psihologic, nici moral, a spus Lupu la întoar-cere. Nici un fel de ingerinţe în afacerile interne ale statului nostru nu sunt posibile, ne-a

liniștit interimarul. Ei bine, și pentru a afl a atâta lucru, trebuia să bată un drum până la Mos-cova? Sau totuși a mai sperat să-și convingă partenerii de la răsărit să pledeze pentru cauza vieţii sale.

Deși Marian Lupu a povestit, în modul cel mai clar de care a fost în stare, unde a fost și ce a făcut, analiștii de la noi se fac că nu aud și se întreabă cu încăpă-ţânare unde a fost totuși Lupu. Pentru că ceea ce numește el vizită de lucru nici nu adie a așa ceva, deoarece nu au fost res-pectate nici cele mai elementare reguli care se impun în aseme-nea situaţii. Despre aceasta scrie și ziarul „Kommersant”, potrivit căruia, după întâlnire, Marian Lupu a părăsit biroul lui Grâzlov fără a fi însoţit de cineva, cum nu a fost însoţit nici atunci când a părăsit capitala rusă, contrar tuturor uzanţelor diplomatice. Site-ul ofi cial al Dumei de Stat nici nu a pomenit despre aceas-tă întâlnire, mai menţionează publicaţia. Această situaţie

amintește oarecum de o mai ve-che întâlnire învăluită în mister a lui Vladimir Filat cu omologul său rus, Vladimir Putin, care vi-zită, din spusele lui Filat, parcă a avut loc, numai că nimeni nu a băgat de seamă.

Publicaţia „Kommersant” a confi rmat indirect și cele spuse de comunistul Vadim Mișin, potrivit căruia Lupu a încetat să mai contacteze cu reprezentan-ţii Moscovei doar atunci când a decis să constituie alianţa de centru-dreapta, infi rmând astfel poveștile despre neimplicarea rușilor în negocieri.

În acest context, par cel puţin exagerate aprecierile cu privire la rolul crucial al lui Lupu în ma-rea operă de constituire a AIE-2, de parcă toţi ar fi uitat de ce a negociat cu atâta sârg acesta și cu comuniștii, și cu liberalii. Lui Lupu nu i-a păsat nici o clipă de coloratura politică a alianţei pe care o va face. Dacă este nevoie, Marian Lupu este de stânga, dacă interesul o cere – este de dreapta. De aceea s-a și pos-

tat mai pe centru, ca să poată ajunge pe calea cea mai scurtă la ceea ce urmărește să obţină. Iar scopul negocierilor presante și prelungite de constituire a alianţei a fost extragerea unui profi t personal maxim, din cele 12 la sută de voturi obţinute la alegeri. Tactica respectivă a fost promovată cu consecvenţă și abilitate de onorabilul preșe-dinte PD, Dumitru Diacov, care întotdeauna a obţinut ceea ce a dorit, pentru sine și pentru an-turajul său, nu pentru că ar l-ar fi susţinut alegătorii, ci exclusiv prin șantajul politic al colegilor din Parlament.

Revenind însă, la călătoria lui Lupu și la declaraţiile acestuia, s-ar părea că omologul rus al acestuia a pus accentele clar și fără echivoc. Pentru că, întors de la Moscova, Lupu s-a declarat, luminat și plin de înţelepciune, dispus să renunţe la funcţia de șef al statului. Zău, domnule interimar, chiar că ne-ar părea rău!

Ioana FLOREA, FLUX

Reac\ii

Lupu se gudură pe lângă Patriarhia Moscovei

Încă de la preluarea funcţiei de șef al Partidului Democrat, Marian Lupu a dorit să ocupe o poziţie dominantă printre așa-zișii (cei mai buni) prieteni ai Rusiei, chiar și atunci când pe segmentul respectiv era o înghesuială ceva mai mare decât acum. Nu l-a descurajat nici experienţa dezolantă a fostului său coleg de guvernare comunistă, Vasile Tarlev, cel care a stat în fruntea unei organizaţii neguvernamentale numite „Prietenii Rusiei în Moldova” și căruia acest titlu de bun prieten al rușilor nu i-a adus vreun câștig electoral. Că acest „club pe interese” a fost înfi inţat dintr-un calcul electoral, nu încape nici o îndoială, pentru că, odată cu pierderea alegerilor, Tarlev a pierdut și interesul pentru bunii săi prieteni. Calculul electoral al mai noului democrat era să pescuiască votanţi de prin fostul său partid de sufl et (în care a intrat, de bună voie și nesilit de nimeni, cam pe la apusul carierei sale de spicher și apropiat al părinte-lui său spiritual, Voronin).

Marian Lupu a bătut la porţile Răsăritului. Şi nu i s-a deschisMarian Lupu a bătut la porţile Răsăritului. Şi nu i s-a deschis

11 FEBRUARIE 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Marian Lupu, cel mai sărac dintre demnitari şi cel mai demnitar dintre săraci Surprinzător este faptul că o

parte bună a presei, controlată de un faimos oligarh, devenit recent și mare bărbat de stat, a lansat pe piaţa de informaţii o consta-tare, cel puţin, stranie, legată de averile pe care le deţin mai-marii zilei de la Chișinău. Și anume, respectiva parte a presei a pre-tins că proaspătul președinte al Legislativului și președinte inte-rimar al ţării, Marian Lupu, ar fi cel mai sărac dintre demnitarii care ocupă cele mai importante funcţii în stat. Ideea este că Marian Lupu ar fi „cel mai sărac dintre toţi demnitarii”, respec-tiv cel mai puţin corupt, cel mai puţin hoţ, cel mai puţin necinstit

și tot așa mai departe … (Aici fac o paranteză ca să nu fi u, Doamne ferește, înţeles greșit. Spun așa nu pentru că aș admite, nici prin gând nu-mi trece, că Marian Lupu ar putea fi corupt, hoţ sau necinstit. Nu. Spun asta pornind de la percepţia generală a popu-laţiei că demnitarii noștri sunt hoţi, corupţi și necinstiţi, asta o demonstrează toate sondajele de opinie. De aici eu deduc că cel mai sărac dintre demnitarii noștri este cel mai puţin corupt, hoţ și necinstit.) Deci, ideea că Marian Lupu ar fi „cel mai sărac dintre toţi demnitarii” a fost lansată chiar înainte de expirarea termenului până la care demnitarii trebu-iau să-și facă publice declaraţiile privind veniturile și averile ago-nisite pe parcursul anului 2010, adică înainte de 31 ianuarie 2011. Iată, spre exemplu, ce transmitea Publika TV pe 3 decembrie 2010, la doar câteva zile după alegerile parlamentare anticipate din anul trecut: „Dintre politicienii care aspiră la cele mai importante funcţii în stat, cel mai înstărit este președintele PLDM, Vlad

Filat. La polul opus este liderul democraţilor, Marian Lupu. Cel puţin așa arată declaraţiile de avere, depuse de politicieni la Comisia Electorală Centrală”. Jurnaliștii de la Publika aveau, într-un fel, dreptate: judecând după declaraţia de avere, Marian Lupu este sărac lipit pământu-lui. În declaraţia depusă la CEC în 2010, Lupu arăta că în ultimii doi ani a înregistrat un venit de doar 340 000 de lei din salariu și că deţine în proprietate un singur apartament în Chișinău. Am ridi-cat și declaraţia pe care a depus-o interimarul pe 28 ianuarie 2011 la Comisia centrală de control al declaraţiilor cu privire la venituri și proprietate și așa e – Marian Lupu este o persoană săracă vai de ea. Nici nu știm cum își mai ţine zilele. Vedeţi și dumneavoastră: pe parcursul anului trecut, Lupu a încasat din salariu un venit de aproape 140 de mii de lei. Toto-

dată, el deţine în proprietate pri-vată în Chișinău un apartament cu o suprafaţă de 136 de metri pătraţi, care valorează 1 milion 224 de mii de lei, plus un garaj, a cărui valoare a fost estimată la 70 de mii de lei. O nimica toată.

Am spus mai sus că nouă ni se pare deocheată constatarea făcută de unii jurnaliști cu pri-vire la sărăcia materială în care se bălăcește Marian Lupu, cel mai sărac dintre demnitarii noștri. Autorii concluziei privind averile lui Lupu s-au făcut a uita despre ceea ce au relatat confraţii noștri de condei din România și, mai ales, din Rusia privind proprietă-ţile pe care le deţine Marian Lupu. Pe care le deţine, dar pe care nu le declară.

Vântu, partenerul lui Lupu Amintim că, pe 7 septembrie

2010, prestigiosul portal de știri rusesc „Agenţia Naţională de Știri” (www.annews.ru) a publicat o investigaţie privind proprietă-ţile deţinute de Marian Lupu în străinătate. Materialul purta titlul

„Businessul off shore al liderului Partidului Democrat din Moldova” (Оффшорный бизнес лидера демократической партии Молдовы). Nu vom reproduce integral acest material, ci doar vom reaminti anumite constatări pe cale le-au făcut autorii lui.

Așadar, încă în septembrie anul trecut, jurnaliștii de la „Agen-ţia Naţională de Știri” anunţau că în mâinile lor au ajuns niște documente ce demonstrează că Marian Lupu deţine afaceri și proprietăţi imobiliare importante în Europa Occidentală. În primul rând, este vorba de o companie off shore moldo-română, care acti-vează în domeniul imobilelor și a comerţului, care se numește „Ali-anţa moldo-română Solidaritatea Limited” și pe care Lupu o deţine în condiţii de paritate, împreună cu media-magnatul român Sorin Ovidiu Vântu. Jurnaliștii de la www.annews.ru au prezentat în foto-copie actele de constituire a companiei, precizând că Lupu și Vântu au înregistrat-o în 2006, în paradisul fi scal Insulele Virgine Britanice. Potrivit lor, off shorul

„Alianţa moldo-română Solida-ritatea Limited” controlează mai multe companii specializate în producţia de vinuri din Moldova, dar și societăţi imobiliare din Europa de Est, având relaţii de afaceri și în România. În 2009, fi rma a avut o cifră de afaceri de tocmai 300 milioane de dolari.

12 hectare de paradis lupesc la poalele munţilor Pirin Jurnaliștii ruși au mai relatat

în investigaţia lor și despre o altă proprietate pe care Lupu o deţine în Bulgaria. Este vorba despre fi rma „Mirela Real Estate SRL”, care are un sediu în cunoscuta staţiune balneoclimaterică bulgărească Sandanski, str. Vassil Kunchev nr. 4. Potrivit annews.ru, Lupu deţine la poalele munţilor Pirin 12 hec-tare de teren în valoare de, cel puţin, 6 milioane de euro.

După cum vedem, Marian Lupu nu este chiar așa de sărac precum vrea el să se creadă. Drept

dovadă este și faptul că interima-rul nostru nu a dezminţit sub nici o formă afi rmaţiile apărute pe www.annews.ru, nu a spus nicio-dată că acestea nu ar fi adevărate, că ar fi o invenţie. Ba dimpotrivă. Marian Lupu a refuzat să formu-leze o opinie în legătură cu dezvă-luirile făcute de presa rusă privind proprietăţile sale din străinătate. A refuzat să facă acest lucru chiar dacă noi am insistat.

Imediat după apariţia pe www.annews.ru a investigaţiei „Busi-nessul off shore al liderului Par-tidului Democrat din Moldova”, cotidianul Curentul din Româ-nia a publicat și el o investigaţie despre averile lui Lupu, continu-ând subiectul abordat în premi-eră de jurnaliștii ruși. Ziarul FLUX a preluat atunci materialul de pe cotidianul.ro, care se numea „SOV și președintele PDM, Marian Lupu, sabotează interesele R. Moldova”, plasând la fi nalul lui un Post-Scriptum prin care ne arătam dispuși să publicăm și replica lui Marian Lupu. Iată ce scriam în acel Post-Scriptum: „Redacţia FLUX a solicitat

punctul de vedere al Partidului Democrat din Moldova în legă-tură cu serialul de materiale la acest subiect apărute în Româ-nia (curentul.ro), Rusia (annews.ru, kompromat.ru) și Republica Moldova (jurnal.md și omg.md). Responsabilii din cadrul Cen-trului informaţional-analitic al Partidului Democrat ne-au spus că liderii acestei formaţiuni nu au formulat, deocamdată, nici o declaraţie sau replică vizavi de subiectul abordat în presa de la București, Moscova și Chișinău. Totodată, ni s-au dat asigurări că ni se va expedia la redacţie un Comunicat de presă în cazul în care liderii PD vor găsi opor-tun să-și formuleze un punct de vedere ofi cial. Redacţia FLUX își exprimă disponibilitatea să publice eventualele explicaţii ale conducerii PD sau ale omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu din București”.

Cât nu ar fi de straniu, dar nici Marian Lupu, nici Centrul infor-maţional-analitic al Partidului Democrat și nici Sorin Ovidiu Vântu nu ne-au mai contactat

și nu ne-au oferit nici un fel de explicaţii, deși au trecut deja aproape 5 luni de zile. Tăcerea lui Marian Lupu înseamnă, de fapt, că totul ce au scris jurnaliștii ruși, români și moldoveni privind afacerile și proprietăţile lui din străinătate este adevărat. Altfel, Marian Lupu nu ar fi ezitat nici o secundă să infi rme aceste infor-maţii ce-i șifonează imaginea de lider de partid responsabil și integru. Nu a făcut lucrul acesta nici acum după ce a fost ales pre-

ședinte al Legislativului și, prin consecinţă, președinte interimar al ţării, devenind prima persoană în stat. Nu a dezminţit pentru că nu a avut cum, ar fi fost contra-zis de jurnaliștii care au efectuat investigaţiile respective, de pro-bele prezentate de aceștia, dar nici nu a avut curajul să-și treacă toate proprietăţile în declaraţia de venit pentru 2010.

Asta e tot. Celelalte concluzii să le facă cititorii.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Scandal

Marian Lupu, “cel mai sărac demnitar”, cu proprietăţi de Marian Lupu, “cel mai sărac demnitar”, cu proprietăţi de milioane pe Insulele Virgine Britanice şi litoralul bulgărescmilioane pe Insulele Virgine Britanice şi litoralul bulgăresc

La 31 ianuarie a expi-rat termenul până la care care demnitarii erau obligaţi să depu-nă declaraţiile cu privi-re la venituri și propri-etăţi. Să remarcăm că nu toţi demnitarii s-au grăbit să-și facă publi-ce averile și veniturile. Potrivit informaţiilor

prezentate de Comisia centrală de control al declaraţiilor cu privire la venituri și proprietate, și-au făcut publice averile doar o treime dintre cei 4 000 de demnitari și funcţionari obligaţi să o facă. Dar asta nu ne surprinde. Nu e pen-tru prima dată când legea este brutal încălcată în Republica Moldova când este vorba despre demnitari, funcţionari și averile acestora.

Marian Lupu: Totuși, eu sunt un mare patriot. Deși deţin 12 hectare de paradis la poalele munţilor Pirin și alte proprietăţi pe Insulele Virgine Britanice, Marian Lupu: Totuși, eu sunt un mare patriot. Deși deţin 12 hectare de paradis la poalele munţilor Pirin și alte proprietăţi pe Insulele Virgine Britanice,

îmi irosesc viaţa în infernul de la Chișinău, într-un apartament de doar 136 de metri pătraţi. Mă jertfesc acceptând să fi u președinte interimar și de Parlament îmi irosesc viaţa în infernul de la Chișinău, într-un apartament de doar 136 de metri pătraţi. Mă jertfesc acceptând să fi u președinte interimar și de Parlament

al celei mai sărace ţări din Europa, să fi u sluga unui popor ingrat. Da, munţii Pirin și Insulele Virgine Britanice nu ţi-s Valea Morilor, al celei mai sărace ţări din Europa, să fi u sluga unui popor ingrat. Da, munţii Pirin și Insulele Virgine Britanice nu ţi-s Valea Morilor,

Podul de la Albișoara, nămolul de la Bubuieci sau gunoiștea de la Ţânţăreni. Sunt nu doar patriot, ci chiar martir! Podul de la Albișoara, nămolul de la Bubuieci sau gunoiștea de la Ţânţăreni. Sunt nu doar patriot, ci chiar martir!

Insulele Virgine Britanice Nămolul de la Bubuieci

11 FEBRUARIE 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Opinii

Începutul a fost spectaculosCând Lupu a devenit ministru

al Economiei și a apărut la tribu-na Parlamentului, toată lumea l-a întâmpinat cu admiraţie: înalt, chipeș, impozant, instruit, într-un cuvânt – un drăguţ.

Și a venit anul 2005. Nou-in-stalatul președinte al Parlamen-tului și-a intrat repede în rol. Sever, scump la vorbă, îmbrăcat la patru ace și, pe deasupra, mai poartă și ochelari. Ce mai, un adevărat intelectual și om de stat! Cum deschide gura, erudi-ţia curge gârlă. Un politician glu-meţ zicea așa: „Marian niciodată nu vorbește, el cuvântează.”

La toate evenimentele el e mereu în preajma Președinte-lui. Doar la o jumate de pas în spatele acestuia. Iar dacă e zi cu soare, el își ascunde privirea în dosul ochelarilor întunecaţi. La început lumea a crezut că „tătu-ca” are o nouă gardă de corp. Dar în curând poporul s-a obișnuit cu gândul că nu e chiar așa, că, de fapt, este vorba de spicherul Parlamentului în persoană.

Părintele politic al lui Marian, Voronin, a comis aceeași greșea-lă fatală ca și părinţii lui natu-rali – și-a lăudat peste măsură propria creatură, insuflându-i acestuia așteptări exagerate. Azi așa, mâine așa, până când eroul nostru s-a obișnuit cu gândul că el și numai el e singurul și legiti-mul succesor al lui „tata”.

Dar iată că s-a abătut peste noi nefastul an 2009. Anume atunci s-a stârnit acel iureș nă-prasnic, aici s-au și încurcat rău

de tot lucrurile. Contrar aștep-tărilor poporului și a „prinţului moștenitor” însuși, comuniștii au propus-o drept candidat la funcţia de Președinte pe Zinai-da Greceanâi. Bine-bine, dar nici chiar așa să sfâșii sufl etul omului.

Mutarea cu Greceanâi n-a mers: până la urmă, cărpăno-șii de democraţi nu le-au mai dat comuniștilor mult râvnitul „vot de aur”. Anume atunci s-a întâmplat evadarea subită a lui Marian. Bătrânul vulpoi Diacov l-a prins din zbor și, aburcându-se pe ghebul acestuia, a intrat în plină viteză în noul Parlament. Încălecarea a reușit, cel călărit proclamându-și călăreţul „pre-ședinte de onoare”. Atâta doar că atunci aproape nimeni n-a observat că fugarii, în realita-te, sunt doi, nu unu. Amândoi transfugii fi ind, de fapt, paraziţii hrăniţi din palmă de Voronin. Doar în ajunul noilor alegeri anticipate s-a văzut clar că din tabăra lui „tata” a fugit și marele „anonim”, „regele economiei te-nebroase”, Vladimir Plahotniuc. Respectivul personaj până în acel moment era necunoscut pentru popor. Am putea spune că poporul încă nu-și cunoștea toţi eroii. Astfel, doi prieteni, doi răsfăţaţi ai fostului Preșe-dinte l-au părăsit pe acesta, trădându-și pentru prima dată „Stăpânul”. Întreaga statură po-litică a lui Lupu, ca și grandoarea fi nanciară a lui Plahotniuc sunt rodul concubinajului lor cu Voronin. Acești giganţi ai clipei au devenit, în regim de urgenţă și concomitent, „salvatori ai

naţiunii” și „părinţi-fondatori ai democraţiei moldovenești”.

Calea de la postura de candidat la Preşedinţie la cea de candidat etern Ceea ce a ieșit, până la urmă,

arată destul de amuzant. Fostul comunist numărul doi și oligar-hul numărul unu au devenit dintr-o dată de „stânga”. Așa a luat naștere treimea răului – Diacov-Plahotniuc-Lupu. Iar partidul acestora ar fi nu doar de stânga, ci chiar de factură social-democrată, dacă e să ne luăm doar după denumire, nu și după averile (imense, am putea zice) ale capilor acestei grupări. Și discursul public este unul pe măsură – lupta pentru drepturile poporului truditor. Ei și ce dacă sunt oligarhi. Ce dacă și-au adunat averile într-un mod îndoielnic. Învingătorii nu sunt judecaţi.

A urmat anul 2010, cu tot cu acel referendum prostesc și cu nu mai puţin stupidele alegeri anticipate. Și iarăși n-au picat bine cărţile. A început nebunia „maratonului” tratativelor care au zdruncinat întreaga societa-te. „Troica democrată”, căreia i s-a atașat și Valeriu Lazăr, a ţinut societatea într-o încordare per-manentă. Ca niște trișori profesi-oniști, ca niște șnapani ordinari, și-au făcut vânt democraţii către ambele tabere, ţintind cu toată ardoarea un singur scop, „visul roz” care trebuia realizat cu orice preţ – funcţia de Președinte. Iar tot acest târg ieftin și urât miro-sitor a fost ambalat în retorica afectată a „eternului candidat” despre „principii și valori”.

Toată lumea, de la mic la mare, a încremenit cu nasul lipit de televizoare, așteptând de la Moș Crăciun un singur dar – un Președinte pentru Republica Moldova. Marian Ilici chiar a apucat să felicite poporul cu ocazia Anului Nou, însă doar din postura de interimar. Totodată, acesta și-a probozit foștii colegi comuniști: adicătelea, de ce, mă rog, atâta fandoseală! Cum ar veni, haideţi, fraţilor, nu vă mai frăsuiţi, votaţi-mă, nu de alta, dar și eu sunt de-al vostru. Iar aceia o ţin una și bună – nu votăm și gata! Și cum să-i pui să voteze pentru cel care a reușit incredibila performanţă de a-i trăda de două ori: prima dată în 2009, păcătuind cu Diacov, iar apoi în 2010, când i-a lăsat pe comuniști cu ochii în soare toc-mai când acestora le era lumea mai dragă.

Și iată că nici atacurile medi-atice, nici înduplecările de taină nu au clintit inima lui Voronin. (Trebuie să-i fi fost greu de tot să-și vadă progeniturile alinta-te peste măsură în braţele lui Diacov, iar apoi și în cele ale lui Ghimpu și Filat. Ce-i drept, în privinţa adevăratelor intenţii ale lui Filat părerile sunt împărţite.) Nu i-au fost de mare folos lui Lupu nici maniera cochetă de a comunica public, nici rostogoli-rea teatrală a ochilor peste cap, nici aerele de bărbat de stat, nici chiar maniera de a vorbi rusa în grai moscovit, iar româna – cu un pretins accent bucureștean. Adicătelea, cum ar veni, vedeţi dumneavoastră, oameni buni, nu la propria piele mă gândesc, ci numai și numai la popor, dra-gul de el, grija faţă de el mi-a furat somnul.

Lupu ni se înfăţoșează seară de seară în televizoare ba în chip de „nălucă a tatălui lui Hamlet”, ba în cel enigmatic al Comando-rului, bolborosind la nesfârșit despre soarta oropsitului de popor și despre sine, mult-pă-timitul, pe care comuniștii nu-l lasă să salveze acest popor. Atât de tare vrea să-l salveze încât nu mai poate, îi crapă răbdăul! Iar poporul plescăie din limbă și se tot minunează: că rău mai e și acest Voronin. Asta e chiar prea din cale-afară. Căci cum vine una ca asta? Omul a tot așteptat, a tras nădejde, și cu ce s-a ales, până la urmă? Toate visele, speranţele și năzuinţele dintr-o dată – popâc! – și s-au făcut ţăndări. Iar răuvoitorii se tot șușotesc pe la colţuri: „Bine i-a făcut, așa-i trebuie, a primit-o după merit cu vârf și îndesat!”

Experienţa lui Diacov ca forţă motrice a lui LupuDar să vedem cine i-a pus

la cale pe „fi ii rătăcitori” ai lui Voronin, Lupu și Plahotniuc, să adopte „tactica bâţâitului”, a cântatului „la patru mâini” și a negoţului de funcţii? E limpede cine – Diacov. Căci, slavă Dom-nului, o astfel de experienţă bă-trânul vulpoi are cât îţi poftește inima. Există și un precedent de toată frumuseţea – anul 1998. Atunci Diacov, care a fost cres-cut în braţele celui de-al doilea președinte, Lucinschi, n-a ezitat o clipă să-l păcălească pe tătu-cul său spiritual chiar la prima cotitură, șlefuindu-și până la perfecţiune tactica jocului la două capete. Amintim că atunci partidul lui Diacov, Mișcarea pentru o Moldovă Democra-tă și Prosperă (viitorul Partid Democrat), a avut o singură

cerinţă: Diacov – președinte de Parlament și basta. (La acel moment, funcţia de președinte al republicii era deja ocupată de Lucinschi.) Condiţia era una extrem de simplă: ori alianţă cu Voronin, ori cu Snegur, Roșca și Matei. „Ordinea priorităţilor poate fi și inversată, - afirma Diacov, - dar, întâi de toate, daţi-mi funcţia!” În felul acesta a ajuns Diacov președinte de Parlament și astfel a luat naștere Alianţa pentru Democraţie și Re-forme. Însă chiar a doua zi după alegerea sa în funcţie, Diacov, care și-a consolidat poziţiile cu două treimi din voturi, a început să voteze când cu stânga, când cu dreapta, în funcţie de intere-sele pe care le urmărea. Dacă, de exemplu, trebuie numit un procuror de buzunar – votăm cu comuniștii. Dacă trebuie împinsă vreo reformă „liberală” pentru propriul interes – votăm cu democraţii.

Probabil, aceasta a fost o lecţie bună și pentru Voronin. Deși, la drept vorbind, a fost cumva surprinzător să vezi cum Voronin, un politician cu expe-rienţă, se lasă luat cu fofârlica de promisiunile lui Diacov, care s-a bâţâit mereu dintr-o parte în alta și care l-a trădat deja o dată cu Lupu și Plahotniuc, este pe cale să-i dea crezare acestuia în privinţa unei posibile „alianţe de centru-stânga”. Deși, dacă e să stăm strâmb și să judecăm drept, nici nu a prea avut din ce alege. Dar poate că nu-i rău fără bine. Pentru că nu încape îndoială, dacă ar fi ieșit, până la urmă, nu o alianţă de dreapta, ci una de stânga și ar fi ajuns Lupu Președinte, acesta n-ar fi ezitat o secundă să-l trădeze și pentru a treia oară pe Voronin. Iar apoi, sub conducerea înţeleaptă a lui Diacov și Plahotniuc, ar fi „re-formatat” după bunul său plac și majoritatea parlamentară, și configuraţia Guvernului. Evi-dent, nu doar în defavoarea lui Voronin, ci și a lui Filat. Cât des-pre Ghimpu, despre acesta nici nu mai este cazul să pomenim.

Banii, Puterea şi Gloria – cele trei izvoare şi cele trei componente ale comportamentului lui PlahotniucȘi totuși, ce e cu acest Pla-

hotniuc – se întreabă poporul? Lui, de fapt, de ce i-a trebuit să iasă la suprafaţă din adâncurile tulburi ale „businessului ne-gru”? La ce i-a folosit să scoată la lumina zilei „chipul hidos al

capitalismului oligarhic? Putea să stea liniștit în umbră și să-și învârtă miliardele, împingând când e nevoie cui trebuie și cât trebuie și să trăiască fără griji și nevoi. Ei, dar parcă se poate! L-au apucat pe om mâncărimea, și-a dorit cu tot dinadinsul să se arunce în vâltoarea vieţii publi-ce: să se arate pe sine în toată splendoarea, dar și să privească lumea de la înălţimea unei func-ţii de stat.

Să rebobinăm șirul eveni-mentelor. La început, după lungi așteptări și zarvă prin mass-media, Plahotniuc a ajuns pe poziţia a doua în lista elec-torală a Partidului Democrat. Apoi, după alegeri, a apărut pe post de negociator, împreună cu Diacov. Și asta, probabil, pentru ca nu cumva să-l sufl e vântul pe Lupu într-o direcţie nedorită. Dar și pentru a arăta cine-i, până la urmă, stăpân la gospodărie. Mai departe, totul s-a produs cu o iuţeală de fulger: cât ai clipi din ochi, a ajuns vicepreședinte al partidului, cât ai bate din palme – prim-vicepreședinte al Parlamentului (de fapt, cine și cui îi este șef și cine e valetul se vede de la o poștă). Însă tocmai când îi părea lumea mai dragă, dintr-o dată și pe neprins de veste, s-a stârnit un tărăboi și o nevoie de să te crucești, nu alta. Ba că proaspătul bărbat de stat are mai multe identităţi decât s-ar cuveni, ba că are o groază de conturi în băncile elveţiene... Mai pe scurt, numai bătăi de cap și necazuri. Așa stând lucrurile, s-ar putea ca, în cele din urmă, să

nu-l mai poată salva nici zâmbe-tul larg, nici suportul mediatic, nici chiar feleșagul lui de om încrezut în sine peste măsură.

Dar cât de frumos începuseră toate!Iar motivele tuturor aces-

tor neplăceri se reduc la unul, vechi de când lumea: păcatele, bată-le să le bată. Căci anume ele, arză-le-ar focul, l-au atras pe sărmanul om în această tărășenie, în vârtejul ameţitor al vieţii publice! Iar numele acestor păcate sunt: Banii, Pu-terea și Gloria. Bani a avut omul cu nemiluita. Dar i-a întunecat necuratul minţile – a dorit să-și facă hatârul și să-și împlinească din plin semeţia, gustând din toate bucuriile pământești. Și l-a cuprins o sete de Putere și Glorie de i s-a întunecat în faţa ochilor! Și uite așa a ajuns eroul nostru politician și news maker, adică erou central al știrilor. Vă imaginaţi cum este să apuci de coadă, dintr-o singură lovitură, și Puterea, și Gloria? Iată așa a și ars voinicul nostru, mistuit de focul setei nepotolite de cele trei păcate-gemene. Și chiar dacă, deocamdată, încă nu a ars de tot, înţelepciunea populară ne învaţă că anume într-acolo merge treaba. Dar poate va da Dumnezeu și, după această cădere, omul se va dezmetici și chiar va ajunge să se pocăiască – să ridice o mănăstire, să mai dea ici-colo câte o pomană. Dar asta deja fără camere de luat vederi și fără trucuri de PR, ci numai

pentru sufl etul lui, sperând că

nu va fi trecut cu vederea de

Tatăl Ceresc și i se va mai ierta

din păcate. Căci omul se întoarce

cu faţa spre credinţă mai ales

atunci când îi e greu, nu atunci

când i se pare că toată lumea e

la picioarele lui.

Epilog în stilul „science fi ction” Anticipând ușor lucrurile, ne

bate gândul că „visul roz” al lui

Marian Lupu de a ajunge preșe-

dinte ar putea să nu se mai reali-

zeze. Iar poporul s-ar putea chiar

să-și dea seama că nu-i sfârșitul

lumii și nu-i nimic rău în asta. Ba

dimpotrivă, ar putea să-și zică,

scărpinându-și ceafa: și cam la

ce bun ne-a mai trebuit și nouă

acest candidat fără astâmpăr?

Și cum de ne-am lăsat loviţi de

această zăpăceală colectivă?

Iar Marian, neajungând, până

la urmă, „moștenitor al tronu-

lui”, va părăsi scârbit această

ocupaţie murdară, politica, plin

de ură și supărare atât faţă de

oponenţi, cât și faţă de aliaţi.

Într-un sfârșit întreaga poves-

te se va încheia ca într-un vechi

banc din perioada sovietică:

Unul îi zice altuia, oftând din

greu: „Știi, dragă, pe mine iarăși

mă trage la Paris!” Iar celălalt,

îl întreabă mirat: „Dar tu ai mai

fost la Paris?” – „Nu, - unde face

primul cu tristeţe, - dar odată am

mai vrut să merg acolo.”

Iurie ROŞCAP.S.: Am urcat pe-o șa și v-am

spus povestea așa…

„Candidatul fatal” sau sindromul candidatului perpetuu„Candidatul fatal” sau sindromul candidatului perpetuuPovestea voinicelului care şi-a confundat propria statură cu importanţa politică

De la măreţ la ridicol nu este decât un singur pas, zice un vechi adevăr. Iar pasul aces-ta a fost făcut deja, și nu o singură dată, de eroul nostru.

De doi ani încoace, ţara este zguduită de insta-bilitate politică. Numele acestei instabilităţi este Marian Lupu. Există un

soi de copii alintaţi care au fost lăudaţi peste măsură în copilărie. De regulă, aceștia sunt „băieţii mamei”, mereu eminenţi,

care își papă la timp tartina din ghiozdan, iar părinţii le repetă, zi și noapte, că ei sunt cei mai fără de seamăn. Se pare ca Marian Ilici să fi avut parte anume de o astfel de copilărie. I s-a bă-gat în cap încă de când era puști că este cel mai frumos și cel mai deștept și iată că omul își tră-iește întreaga viaţă, fi ind marcat de ideea fi xă a propriei importanţe și suferind cumplit de răul lumii oarbe, care nu-i apreciază singularitatea.

Mai multe publicaţii și agen-ţii de presă de la Chișinău și București s-au grăbit să ne anunţe zilele acestea că vom avea în România o zi a come-morării victimelor ocupaţiei sovietice. La afl area veștii ne-am bucurat sincer. Numai că înariparea noastră sufl e-tească s-a potolit repede, de îndată ce ne-am interesat mai îndeaproape de iniţiati-va în cauză. Și ne-am gândit să scriem despre acest su-biect, pe care îl aducem mai cu seamă în atenţia acelor cetăţeni ai Republicii Moldo-va care și-au redobândit (cu mult greu) cetăţenia română și, din patru în patru ani, sunt chemaţi la urne să se pronunţe asupra aleșilor lor din Parlamentul de la Bucu-rești. Este bine ca alegătorii să-și cunoască aleșii.Care este, de fapt, povestea?

În luna mai anul trecut, deputatul Tudor Panţîru de la București (PSD, circumscripţia electorală nr. 43 Di-aspora, colegiul uninominal nr. 2) a iniţiat o propunere legislativă (PI-x nr. 796/2010) intitulată „Lege pentru instituirea Zilei naţionale în memoria românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale de-portărilor și ale Foametei organizate de regimul totalitar sovietic în nordul Bucovinei și întreaga Basarabie”. Pro-iectul cuprinde trei articole și spune următoarele: „1. Se instituie ziua de 1 aprilie ca Zi naţională în memoria românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale de-portărilor și ale Foametei organizate de regimul totalitar sovietic în nordul

Bucovinei și întreaga Basarabie. 2. Cu prilejul Zilei naţionale în memoria românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale de-portărilor și ale Foametei organizate de regimul totalitar sovietic în nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, se organizează comemorări oficiale, depuneri de coroane și alte activităţi menite să cinstească memoria aces-tor români. 3. În perioada 31 martie – 2 aprilie, Societatea Română de Ra-diodifuziune, Societatea Română de Televiziune și Agenţia Naţională de Presă AGERPRES vor difuza, cu prio-ritate, emisiuni despre perioada ocu-paţiei sovietice din nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa și Basarabia, tratând evenimentele tragice menţionate la art. 1.” O expunere de motive a însoţit propunerea legislativă. Deputatul Panţîru face trimitere, între altele, la Rezoluţia nr. 1723 din 28 aprilie 2010 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, prin care aceasta califică foametea organizată de regimul sta-linist și soldată cu moartea a milioane de oameni nevinovaţi, inclusiv în Republica Moldova, ca fi ind o crimă împotriva umanităţii. Atât.

Itinerarul acestui proiect de lege a fost destul de sinuos. El a fost semnat la 11 mai 2010. Peste trei zile, la 14 mai, el este prezentat în Biroul Perma-nent al Camerei Deputaţilor (Preșe-dinte Roberta Alma Anăstase – PD-L) și înaintat la Senat (Președinte Mircea Dan Geoană – PSD). La 24 noiembrie 2010 Senatul a respins această pro-punere legislativă. Totuși, urmând procedurile în vigoare, vicepreșe-dintele Senatului, Teodor Meleșcanu (PNL), a trimis, la 25 noiembrie 2010, propunerea legislativă, spre dezba-tere, în Camera Deputaţilor.

Acum, soarta proiectului de lege depinde exclusiv de voinţa deputa-ţilor din Cameră. Aceștia, aparţinând

diverselor grupuri politice, vor ţine

cont de avizele comisiilor sesizate,

iar majoritatea parlamentară (PD-L -

UDMR) – de avizul guvernului instalat

de ea. Să vedem care este situaţia la

capitolul avize.

Așadar, Consiliul Legislativ a emis,

la 16 iunie 2010, un aviz pozitiv. Avi-

zul Consiliului Legislativ este unul

formal, nu se referă la fondul iniţiati-

vei deputatului Tudor Panţîru, ci doar

la faptul că aceasta se încadrează în

categoria legilor ordinare. Comisia

pentru Drepturile Omului, Culte și

Problemele Minorităţilor Naţionale,

convocată în ședinţă la 15 decembrie

2010, în urma dezbaterilor, a hotărât

cu unanimitate de voturi să îi acorde

aviz negativ. Din respectiva comisie

parlamentară fac parte 9 membri,

dintre care 5 aparţin majorităţii de

guvernământ (Marius Cristinel Dugu-

lescu – PD-L, Florin Postolachi – PD-L,

Mircea Lubanovici – PD-L, Lucian

Riviș-Tipei – PD-L și Attila Varga –

UDMR), iar alţii 4 aparţin opoziţiei

(Nicolae Păun – minoritatea ţigăneas-

că, Gigel-Sorinel Știrbu – PNL, Virgil

Pop – PNL și Sergiu Andon – PSD). La

8 februarie 2011, Comisia juridică, de

disciplină și imunităţi a adoptat un

aviz pozitiv.

Soarta proiectului de lege rămâne

însă incertă dat fi ind avizul negativ

al Guvernului. Un punct de vedere

oficial al Guvernului, semnat de

premierul Emil Boc (PD-L), a fost for-

mulat la 20 august 2010. Premierul

Emil Boc opinează: „Considerăm că

propunerea legislativă menţionată

trebuie analizată plecând de la rea-

litatea că evenimentele la care face

trimitere s-au produs în teritorii care

fac parte astăzi din alte state, respec-

tiv Republica Moldova și Ucraina.

Acestea sunt deja comemorate în

statele respective, în cadru mai mult

sau mai puţin ofi cial. După lansarea

Raportului Comisiei din Republica Moldova (se are în vedere Comisia Co-jocaru – nota noastră), masacrul de la Fântâna Albă, deportările și foametea ce au urmat ocupaţiei sovietice vor fi , cu siguranţă, elemente centrale ale efortului comemorativ ofi cial al sta-tului vecin”. Aici se impune precizarea că localitatea Fântâna Albă nu se afl ă în Republica Moldova și nici în Basa-rabia istorică, ci în nordul Bucovinei. Premierul PD-L – UDMR continuă: „În acest moment, nu există o zi de come-morare a victimelor comunismului din România. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a propus instituirea zilei de 23 august ca „Zi de comemorare a victimelor fascismului și comunismului” și a celei de 21 august ca „Zi de comemorare a vic-timelor comunismului din România”. Astfel, considerăm că este nepotrivit ca statul român să stabilească o zi de comemorare pentru anumite episoa-de legate de istoria comunismului din zona geografică ce cuprinde România, înaintea stabilirii celor două zile comemorative menţionate anterior”. Arătând, în plus, că iniţiato-rul proiectului de lege „nu precizează sursele fi nanciare necesare aplicării măsurilor propuse, încălcându-se astfel dispoziţia art. 138, alin. (5) din Constituţia României”, premierul Emil Boc anunţă Parlamentul că, „având în vedere considerentele menţionate, Guvernul nu susţine adoptarea aces-tei propuneri legislative”.

Cunoscând acum toate acestea, în-ţelegem că șansele de a fi adoptat ale proiectului de lege iniţiat de deputa-tul Tudor Panţîru sunt cât se poate de incerte. Dacă ţinem cont de confi gu-raţia politică a Camerei Deputaţilor de la București, am putea spune chiar că aceste șanse sunt, practic, nule. De ce? Pentru că Guvernul Boc se

opune, iar guvernul înseamnă PD-L

și UDMR și pentru că cele mai mari

partide din opoziţie (PSD și PNL) fac

în această chestiune front comun cu

guvernarea. Minorităţile (altele decât

cea maghiară), în special numeroasa

minoritate ţigănească (zisă rromă),

prin reprezentantul său Nicolae Păun,

de asemenea, se opun. Să fi e oare

acesta un motiv pentru care iniţiati-

va deputatului Panţîru nu a mai fost

semnată de nici un alt deputat sau

senator, nici măcar dintre colegii săi

de partid?

Să reţinem că nu mai demult

decât la 24 noiembrie 2010, Senatul

României a respins, cu o zdrobitoare

majoritate de voturi, un alt proiect de

lege, și anume, propunerea legislati-

vă privind interzicerea organizaţiilor,

simbolurilor, precum și a doctrinei co-

muniste care a avut la bază lupta de

clasă. Și atunci, ca și acum, Guvernul

Boc s-a opus și a dat un aviz negativ,

iar senatorii aleși în Diaspora au votat

împotriva adoptării lui. Doar 5 parla-

mentari au susţinut atunci respecti-

vul proiect, pe când 98 au fost contra.

Comunismul nu a murit în România,

el a luat alte forme și s-a drapat în

alte culori. Vorba cântecului: comu-

nismul n-a murit, doar o ţâr-a aţipit!

Anticomunismul de faţadă al clasei

politice de la București și specularea

subiectului, fără întreprinderea unor

acţiuni practice de decomunizare a

„inimilor și spiritelor”, a devenit o

afacere profi tabilă, al cărei scop este

menţinerea la putere tocmai a foștilor

comuniști de dincolo de Prut.

Numai o minune mai poate schim-

ba soarta proiectului de lege despre

care am vorbit aici. Atâta că nu-mi

prea amintesc când s-a produs ultima

minune în politica românească.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Guvernul României, contra proiectului de lege pentru comemorarea deportaţilor basarabeni şi bucovineni

11 FEBRUARIE 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

„Visul” european al moldovenilor„Visul” european al moldovenilor

O situaţie similară s-a atestat și în ciclurile electorale care au urmat. În fi nal, ideea integrării europene a Republicii Moldova a devenit una dintre priorităţile majore ale politicii externe a ţării, fi gurând ca domeniu aparte, începând cu anul 2005, în ti-tulatura ministerului de profi l. Astfel, privită în termeni generali, ideea de integrare europeană a ţării este unica speranţă și, în acest sens, singura soluţie oferită în prezent de clasa politică din Republica Moldova, în vederea asigurării dezvoltării socio-economice a ţării. Formal, această idee s-a transformat într-un veritabil model de dezvoltare economică și, la drept vorbind, nu doar pentru Repu-blica Moldova. Dar este oare această abordare una corectă?

Pentru a răspunde la această în-trebare, ar fi cazul să revenim asupra unor noţiuni care, din motivul că sunt des întrebuinţate, și-au pierdut sau, cel puţin în percepţia majorităţii populaţiei, și-au denaturat adevărata lor semnificaţie. Ce este Uniunea Europeană?

UE – o comuniune bazată pe cooperarea avantajoasăBazele UE au fost puse prin tra-

tatul de la Roma, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, care a instituit o comunitate economică reprezen-tată printr-o uniune vamală dintre Franţa, Germania de Vest, Olanda, Italia, Belgia și Luxemburg. Scopul tratatului de la Roma a fost crearea unei pieţe comune, menite să asigure prosperitatea economică a unui grup de state-semnatare a documentului, care, la acea vreme, dispuneau de un nivel comparabil de dezvoltare eco-nomică. Cu timpul, odată cu atinge-rea obiectivului iniţial de dezvoltare economică, UE și-a extins eforturile către alte domenii, cu scopul consoli-

dării drepturilor sociale și promovării valorilor democratice. În momentul de faţă, UE reprezintă o entitate poli-tică formată din 27 de state membre, dar și-a păstrat trăsăturile iniţiale de uniune vamală și piaţă comună care își stabilește de comun acord politica tarifară în raport cu statele terţe, în timp ce comerţul intern de bunuri și servicii dintre statele membre UE este complet liberalizat. În concluzie, UE reprezintă o comunitate de state cu un nivel înalt de dezvoltare eco-nomică (fapt care nu mai este întru totul valabil în prezent) capabile să asigure o cooperare economică reci-proc avantajoasă, dar și menţinerea și propagarea principiilor democratice de organizare politică a societăţii.

Comerţul liberalizat este favorabil statelor avansate economicDe ce este important ca statele

care decid să formeze o uniune vamală și piaţă comună de bunuri și servicii, să dispună de un nivel comparabil de dezvoltare econo-mică? Pentru a răspunde la această întrebare, ar trebui lămurite câteva aspecte. Conceptul de bază care explică, în teoria economică clasică, comerţul internaţional de bunuri și servicii este cel al avantajelor com-parative. În conformitate cu acest concept, statele antrenate în comer-ţul internaţional se vor specializa în producerea acelor bunuri și servicii care înregistrează pentru fiecare stat în parte cele mai mici costuri de oportunitate. Termenul de cost de oportunitate defi nește valoarea celei mai bune dintre șansele la care se renunţă atunci când se face o alegere oarecare. Astfel, dacă pentru statul A, dată fi ind structura economică a acestuia, producerea grâului are un cost de oportunitate mai mic decât producerea de autoturisme, în raport

cu situaţia din statul B, în rezultatul comerţului exterior statul A se va specializa în producerea grâului, iar statul B – în producerea autoturisme-lor. În fi nal, drept urmare a creșterii efi cienţei utilizării resurselor interne, volumul global al bunurilor produse se va majora și, în consecinţă, va crește în ansamblu nivelul general de bunăstare a populaţiei ambelor state. Aspectul care nu este luat în calcul este modul de distribuire a surplusului de valoare adăugată creat și efectul în timp asupra statelor antrenate în activitatea de comerţ exterior. Astfel, statul A, în urma comerţului internaţional neîngrădit, va rămâne fără sectorul industrial, din exemplul nostru de producere a autoturismelor, pe când statul B își va dezvolta și mai mult capacităţile sale în acest domeniu și va diminua ponderea populaţiei sale antrenate în agricultură. Consecinţa imediată a acestei „evoluţii” este sărăcirea și degradarea socială a populaţiei ţării A, deoarece nivelul de salarizare, dar și competenţele cerute în industria auto sunt mult mai favorabile dez-voltării socioeconomice decât cele din sectorul agricol. Astfel, comerţul internaţional liberalizat, în special cu economiile slab dezvoltate, este favorabil statelor avansate economic, deoarece acesta aduce o rată de creș-tere economică superioară celei natu-rale (a se compara cu supraprofi turile realizate în cadrul unor activităţi de monopol) care depășește valoarea adăugată rezultată din cooperarea reciprocă, benefi că ambelor state, și reprezintă supravaloarea rezultată

din contul dezindustrializării statelor cu o structură economică slabă, afl ată în formare.

Economiile slabe – anexe ale unor economii dezvoltate?În contextul celor descrise se

desprinde următoarea observaţie. Cadrul instituţional actual de orga-nizare a economiei mondiale, în care statele ce dispun de o structură eco-nomică slabă sunt forţate să concu-reze pe picior de egalitate cu statele dezvoltate economic, reprezintă în realitate o modalitate indirectă de luptă împotriva concurenţei și care, în ultimă instanţă, se opune principiului de liberalism economic. Astfel, expu-nerea prematură sau, privită la gene-ral, expunerea directă a economiilor slab dezvoltate în competiţia acerbă de pe pieţele globale, contribuie de facto la menţinerea unui statu-quo a economiei mondiale, favorabil sta-telor care în prezent sunt dezvoltate economic. Astfel se asigură aplicarea unor condiţii „aride” de dezvoltare economică a statelor slab dezvoltate, în vederea limitării la maximum a capacităţilor acestora de a dezvolta entităţi economice independente, care ar face concurenţă liderilor eco-nomici de moment. Astfel, economi-ile slabe sunt sortite unei existenţe la limita supravieţuirii sau, în cel mai bun caz, să fi e anexe ale unor econo-mii dezvoltate. Care este răspunsul elitei politice autohtone la aceste provocări… este oare conștientizată și abordată în termeni reali această problemă în Moldova?

UE nu este o agenţie de ajutor social care ne va rezolva problemele

Dacă descrierea teoretică de mai sus nu pare a fi verosimilă, cei care

au dubii să analizeze evoluţia economică din ultimii 10-15 ani

a Republicii Moldova. În această perioadă, drept urmare a unei

deschideri premature a econo-miei, Republica Moldova a rămas aproape în totalitate fără sectorul său industrial. Astfel, în prezent, în comerţul intern majoritatea bunu-

rilor sunt cele de import. Moldova a ajuns un stat care cu greu de mai exportă ceva, iar cea mai importantă sursă de intrări de valută a ţării o re-prezintă exportul forţei de muncă, cu toate aspectele inerente unei astfel de „structuri economice”, care sunt trafi cul de fi inţe umane, prostituţia, trafi cul de organe umane.

Rezumând cele menţionate și fără a diminua rolul UE în calitatea sa de promotor, unul efi cient, de altfel, a unor valori general umane, principii și reguli de organizare modernă a societăţi, este important pentru elita politică din Republica Moldova să vizualizeze și celălalt aspect în care se manifestă UE, și anume, de competi-tor al Moldovei în cadrul unui sistem economic capitalist. Este cunoscut faptul că capitalismul nu se bazează pe ajutor reciproc, ci pe concurenţă, iar în fi nal reușește cel care este mai efi cient. În acest context, UE nu este o agenţie de ajutor social care, la un simplu apel, va rezolva problemele cu care se confruntă Republica Moldova, ci, mai degrabă, un club al statelor care au reușit în plan economic, întrunite în vederea augmentării și asigurării unei dezvoltări prospere în continuare.

Raţionamentul care ghidează coope-rarea UE cu Republica Moldova, chiar și sub aspectul ce ţine de fondurile nerambursabile alocate ţării, este, în primul rând, cel al asigurării propriei prosperităţii sociale și economice. În acest context, apropierea economică de UE, de exemplu în cadrul unui acord de liber schimb, ar putea să prejudicieze, mai mult decât să ajute, economia fi ravă a Moldovei.

Este prea puţin să vrem în Europa, dacă nu avem şi soluţii de ordin economicVisul de integrare europeană al

Republicii Moldova, care, în termeni reali, defi nește obiectivul construirii unei societăţi echitabile și prospere în Republica Moldova, pentru a deveni realitate, ar trebui axat, în primul rând, pe reușite în plan economic. Așa cum s-a menţionat deja, pentru a obţine statutul de stat membru UE, o condiţie esenţială este să dispui de o economie de piaţă matură, capabilă să facă faţă concurenţei internaţiona-le. În acest context, statutul de ţară membră UE reprezintă o confi rmare, dar nu neapărat și un mijloc pentru realizarea acestei condiţii. Republica Moldova, în momentul de faţă, fără a fi încorsetată în cadrul unor acorduri comunitare, așa cum este cazul state-lor membre UE, are, de jure, libertatea promovării unei politici tarifare, co-merciale, fi nanciare, bugetar-fi scale și monetare independente – de care ar fi trebuit să dispună pe deplin. Experienţa unor state afl ate la pe-riferia geografi că, dar și economică a UE, care au trecut recent printr-o perioadă de turbulenţe economice,

demonstrează riscurile care pot sur-veni atunci când politica economică a unui stat nu este adaptată condiţiilor sociale și economice ale acestuia.

Astfel, pentru asigurarea prospe-rităţii în Republica Moldova, axarea exclusivă pe dezideratul integrării europene a ţării nu este sufi cientă. În paralel, clasa politică din ţară trebuie să ofere soluţii efi ciente și coordonate în plan economic, menite să contribuie la formarea unei economii indepen-dente, moderne și puternice, care să dispună inclusiv de un sector industrial puternic. Exemplele demne de urmat în acest sens sunt cele din experienţa postbelică a Finlandei sau a statelor din regiunea Asiei de Sud-Est.

În aspectul ce ţine de cooperarea în plan economic cu statele avansa-te din punct de vedere economic, inclusiv UE, care poate ascunde ris-curi semnifi cative pentru Republica Moldova așa cum s-a menţionat deja, este oportună stipularea în acordurile bilaterale de liber schimb a necesităţii asigurării unei dezvoltări echilibrate a comerţului exterior reciproc, care să evite defi citul balanţei de comerţ ex-terior a oricărei dintre părţi. În acest context, este cazul să ne amintim de propunerile înaintate de renumitul economist John M. Keynes pentru construirea sistemului fi nanciar in-ternaţional de după cel de al Doilea Război Mondial, în ajunul fondării instituţiilor Bretton Woods. Ca ele-ment destabilizator pentru sistemul fi nanciar internaţional Keynes vedea nu doar defi citul, dar și excedentul balanţei de comerţ exterior al statelor participante în sistem.

Viorel GÎRBU, consilier al preşedintelui AŞM în probleme economice şi de inovare

Ideea integrării europe-ne a Republicii Moldova a apărut și a devenit una populară odată cu deschiderea ţării faţă de Occident. Un rol impor-tant în acest sens l-a jucat, în special, creșterea masivă a numărului de cetăţeni plecaţi temporar la muncă peste hotarele ţării, care s-a produs mai bine de un deceniu în urmă, o bună parte dintre aceștia alegând ca des-tinaţie statele membre UE. Clasa politică naţio-

nală a înţeles care sunt doleanţele majorităţii populaţiei ţării. Astfel, începând cu cea de-a 4 competiţie electorală pentru alegerile parlamentare din anul 2005, mesajul de integrare europeană a Republici Moldova a fost și rămâne unul comun pentru toţi concurenţii electorali importanţi. Acest mesaj a fi gurat în programele electorale ale tuturor celor trei formaţiuni politice care au intrat, în anul 2005, în Parlament, inclusiv în programul electoral al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova – învingătorul de atunci al competiţiei electorale.

Economic

Jurnaliștii de la L’Express au realizat un reportaj la vama Ungheni, despre care Franţa a spus că este poroasă și acesta este, în opinia sa, unul dintre mo-tivele pentru care Româ-nia nu este pregătită să adere acum la Schengen, potrivit NewsIn.

Reportajul se intitulează, ușor ironic, “România, noua frontieră a spaţiului Schengen”, fi ind ilus-trat cu o fotografi e în care este prezentată o bătrână în baston la vama Ungheni.

Jurnaliștii au vorbit cu un membru al forţelor de ordine, “Gigi”, care le-a povestit că, în general, la acest punct de trecere sunt confi scate ţigări, care sunt de cinci ori mai ieftine în R. Moldova, sau medicamente. „O dată am găsit dolari falși, în mod clar pro-venind din Rusia, și chiar un baton de dinamită”, a enumerat el. “Voi păzi frontiera externă a Schengen așa cum păzesc astăzi frontiera externă a UE”, a subliniat el.

Reportajul amintește opozi-ţia Franţei și Germaniei faţă de aderarea României și Bulgariei la Schengen în martie. Secretarul francez pe Afaceri Europene,

Laurent Wauquiez, a subliniat săptămâna trecută că există două probleme. “Una vizează gestiona-rea fl uxului de migraţie: 75% din imigraţia ilegală în Europa trece prin această parte de sud-est a UE. Cealaltă vizează crima organizată: trafi cul cu droguri și fi inţe umane”, a explicat el.

L’Express notează că un miliard de euro au fost cheltuiţi deja de România pentru securitatea celor 2.000 de kilometri de frontieră externă de care trebuie să se ocu-pe ţara.

“România a scăzut cu 40% salariile vameșilor, nu este cel mai bun mod de a garanta că ei sunt total incoruptibili”, a spus Wauquiez. Însă omologul său ro-mân, Bogdan Aurescu, a replicat: “Această scădere a salariilor este generală și afectează toate nivele administraţiei române. Salariul meu a scăzut cu 25%, oare acest lucru mă face coruptibil?”, a între-bat el. “Wauquiez pare să fi uitat prezumţia de nevinovăţie, când vorbește despre vameșii români. Dacă se vorbește despre corupţie în general, trebuie să se facă o di-ferenţă între percepţie și realitate”, a subliniat Aurescu.

L’Express notează că, săptămâ-

na trecută, au fost arestaţi circa 60 de poliţiști și vameși pentru că au luat mită și au “constituit un grup infracţional organizat” la punctul de frontieră de lângă Ucraina.

În decembrie, autorităţile eu-ropene se temeau de un “val de imigranţi moldoveni”, în condi-ţiile în care România le permite acestora să “recupereze” cetăţenia română și deci să circule mai liber în UE, amintește cotidianul. Și mai ușor ar fi după aderarea României la Schengen. Răspunsul român: 91.000 de dosare au fost depuse

în 2010, iar cererile cresc. Însă

procesul este de durată, 9-12 luni,

iar probele ce trebuie aduse sunt

numeroase. Dacă 1.500 de dosare

au fost acceptate în 2008, numărul

a fost 2.500 în 2009, 5.000 în 2010.

Foarte departe de promisiunea

președintelui Traian Băsescu, care

dorea naturalizarea a “10.000 de

cetăţeni moldoveni pe lună”, în

primăvara lui 2009, într-o tentati-

vă de a calma criza dintre cei doi

vecini, comentează L’Express.

Sursa: Romanialibera.ro

Vama Ungheni, unul dintre motivele neacceptării României în Schengen

Jurnalistul Mihail Lupaşco şi-a lansat cartea „A fost odată

în Moldova”Fostul prezentator de la Televiziunea Naţională, jurnalis-tul Mihail Lupașco, și-a lansat, zilele trecute, o carte editată de curând, intitulată „A fost odată în Moldova” (rus. – Однажды в Молдове). Cartea reprezintă o cule-gere de povestioare și istorioare hazlii, scrise de autor pe parcursul ultimilor 12-15 ani. O parte

dintre acestea au fost publicate anterior în ziarul „Nezavisimaia Moldova”.

Culegerea lui Mihail Lupașco impresionează prin faptul că rămân actuale și în momentul de faţă, consideră Boris Marian, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și din Fe-deraţia Rusă, care semnează prefaţa cărţii. „Literatura de expresie rusă din Republica Moldova a câștigat un nou prozator și umorist talentat, în persoana lui Mihail Lupașco”, a declarat Boris Marian, în cadrul lansării de carte.

„Oamenii au specifi cul de a visa. Când visurile cuiva se îndeplinesc, cei care îl înconjoară – prieteni și vecini – încep să creadă în povești. Însă poveștile rareori devin realitate, deși unii cred că s-au născut pentru a dovedi contrariul. Noi ne deosebim de alţii prin faptul că nu credem în povești, noi le inventăm, pur și simplu”, consideră autorul cărţii „A fost odată în Moldova”.

Mihail Lupașco este cu-noscut opiniei publice mai mult ca fost prezentator al buletinului de știri în limba rusă „Mesager” de la postul public de televiziune. În afară de faptul că este jurnalist de limbă rusă, Mihail Lupașco este și un cunoscut exponent al societăţii civile. El este organizator și promotor al unui șir întreg de mese rotunde și dezbateri publice care au în vizor cele mai diverse probleme, de la cele ale comba-terii corupţiei, la cele de ordin sportiv și religios.

ELENA BĂSESCU: Ţiganii fac parte

din viitorul României

Președintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a îndemnat UE să recunoască ofi cial ge-nocidul petrecut împotriva populaţiei rrome în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Deputat italian: E mai uşor să educi un câine decât un ţigan român Declaraţia președintelui Jerzy Buzek a fost urmată de inter-

venţii ale membrilor grupurilor politice. Într-o declaraţie scrisă depusă la Parlamentul European, Elena Băsescu a spus că ţiganii fac parte din viitorul României și că ei sunt cea mai oprimată minoritate etnică.

“Rromii reprezintă cea mai mare minoritate etnică din UE la ora actuală, dar și cea mai oprimată de-a lungul timpului. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, sute de mii de rromi au fost uciși și persecutaţi. Din păcate, doar unele state membre au recunoscut faptul că exterminarea rromilor a fost, de fapt, un genocid.

Pentru a cinsti memoria victimelor și în semn de profund res-pect pentru supravieţuitorii rromi ai Holocaustului, președintele României a recunoscut, în 2007, atrocităţile suferite de rromi și a conferit Crucea Naţională „Serviciul Credincios” clasa a III-a celor trei rromi care au supravieţuit genocidului.

Rromii fac parte din viitorul României, al unei Românii euro-pene. Tragedia Holocaustului este de acum parte a memoriei noastre colective. Salut cu această ocazie una dintre priorităţile Președinţiei Ungariei, și anume Strategia de integrare a rromi-lor. Cea mai bună comemorare este cea orientată către viitor. În fi ecare stat membru trebuie să analizăm secolele de istorie din care fac parte rromii și să consolidăm această iniţiativă pentru rromi astăzi. Ei sunt cetăţeni liberi, egali europeni.

Ar trebui, de asemenea, să creăm precondiţiile necesare liberei circulaţii a rromilor, fără ca aceștia să fi e din nou expulzaţi. Avem nevoie de o comunitate care să fi e perfect integrată în societatea contemporană”, este declaraţia depusă de europarlamentarul Elena Băsescu.

Parlamentul European a declarat că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, zeci de mii de persoane aparţinând populaţiei de origine rromă au fost omorâte în teritoriile estice ocupate și alte mii au murit în lagărele de concentrare ale regi-mului nazist.

Sursa: adevarul.ro

Aproximativ 1.000 de poliţiști de la mai multe secţii din București, ofi ţeri și procurori anticorupţie și „mascaţi” din trupele speciale ale Jandarmeriei au descins, în dimineaţa zilei de marţi, 8 februarie, în jurul orei 6.00, la punctele de trecere a frontierei Stamora Moraviţa, Deta și Cruceni (Timiș) și Naidăș și Oraviţa (Caraș Severin), dar și în mai multe localităţi din zece judeţe și din Capitală, la locuinţele celor vizaţi de anchetă (100 de politiști de frontieră, 30 de vameși și aproximativ 20 de contrabandiști de ţigări). Potrivit unor surse judiciare, în urma acţiuni-lor întreprinse au fost reţinute aproximativ 100 de persoane din judeţele Timiș, Caraș Severin și Arad.

De fapt, ancheta procurorilor și ofi ţerilor anticorupţie vizează - potrivit surselor citate - aproximativ 150 de persoane, dintre care

100 de poliţiști de frontieră, 30 de vameși și circa 20 de contrabandiști de ţigări.

În total, doar la locuinţele celor care au adus în România ţigări de contrabandă prin cele cinci vămi, se derulează peste 70 de percheziţii, anchetatorii intrând simultan în locaţii din București și din zece judeţe (Argeș, Galaţi, Olt, Ilfov, Maramureș, Sucea-

va, Dolj, Timiș și Dâmboviţa), au explicat sursele citate, potrivit cărora, până la ora 7.30 fuseseră reţinute deja 30 de persoane care ar urma să fi e audiate la sediul central al DNA din Capitală, dar și la Parchetul Curţii de Apel Argeș. De fapt, în Argeș, vor fi audiaţi doar cei care aduceau ţigările în România, ancheta în cazul lor fiind coordonată de procurorii argeșeni.

Surse judiciare au subliniat că, spre deosebire de Vama Siret, prin punctele de frontieră vizate acum de percheziţii, contrabanda se făcea nu doar cu cărăuși, în ţară fi ind introduse TIR-uri întregi de ţigări. Iar sumele pe care poliţiștii de frontieră și vameșii cercetaţi le-ar fi primit drept mită se ridică la câteva sute de milioane de lei vechi pe o singură tură.

Sursa: EVZ.ro

100 de poliţişti şi vameşi, reţinuţi de DNA la Moraviţa, Naidăş şi Oraviţa

11 FEBRUARIE 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Social

Dacă în perioada preelec-torală și electorală fostul și actualul premier Vladi-mir Filat își petrecea mai tot timpul în satele sinis-trate din raionul Hâncești, promiţându-le oamenilor marea și sarea, imediat după închiderea urnelor de vot și anunţarea rezul-tatelor alegerilor din 28 noiembrie, interesul pre-mierului faţă de nevoile sinistraţilor a scăzut brusc din intensitate.

Abia după aproape trei luni de la alegeri și la circa două luni de la investirea Guvernului Filat II, problema sinistraţilor din Hâncești a fost, în sfârșit, abordată de către reprezentanţii noului Cabinet de Miniștri. Dar culmea!!! Ceea ce le-a avut de reproșat Filat subordonaţilor săi responsabili de construcţia locu-inţelor pentru familiile afectate de inundaţii a fost (atenţie!) că ar fi fost cazul ca aceștia să-l anun-ţe că oamenii nu vor să treacă în case noi, astfel încât Guvernul să nu fi e nevoit să grăbească proce-sul de construcţie a locuinţelor. Supărarea premierului a fost de-terminată de afi rmaţiile vicemi-nistrului Dezvoltării Regionale și Construcţiilor, Anatolie Zolotco, care a subliniat în raportul său că oamenii nu doresc, chipurile, să treacă în noile case decât la primăvară și că, în această pri-vinţă, toţi sunt solidari.

„Era bine de știut din timp că oamenii nu vor să treacă cu traiul în noile case, pentru că astfel nu grăbeam (?!) procesul de construcţie”, și-a mustrat Filat subalternii.

Iată, deci, că Filat nu pare a fi deranjat de faptul că și-a încălcat grosolan promisiunile făcute cu mare vâlvă în campania electora-lă, când îi asigura pe sinistraţi că vor avea case noi, cel târziu, până la Crăciun. Singurul lucru care îl supără astăzi este că o parte dintre familiile (foarte puţine, de altfel) care au avut totuși norocul să-și primească locuinţa promisă nu s-au mutat încă cu traiul în noua casă. Păi cum să se mute, dacă acolo nu există nimic, începând cu

drumurile, care se afl ă abia în con-strucţie, și terminând cu un pră-pădit de magazin? Nemaivorbind de școală, grădiniţă, primărie, alte obiective de infrastructură indispensabile pentru o localitate. În afară de asta, nou-apărutele sate nu au fost asigurate cu apă potabilă, nu există transport cu care oamenii să se poată deplasa din localitate.

De asemenea, Filat și ceilalţi de la Guvern se fac a uita că, la ţară, oamenii pe lângă casă mai au animale, rezerve de alimen-te, pe care le păstrează prin beciuri, precum și alte bunuri prin gospodărie. Or, casele care

deja au fost date în exploatare nu au nici măcar un gard care să împrejmuiască ograda, ne-maivorbind de beci, ocoale și alte construcţii de pe lângă casă, care le-ar permite oamenilor să se transfere, cu tot cu bunuri, în noua locuinţă.

Autorităţile locale, vinovate de situaţia sinistraţilor? Mai mult. Culmea e că, în

cadrul respectivei ședinţe de Guvern, au fost proferate noi

învinuiri în adresa reprezen-tanţilor administraţiilor locale, care, vezi Doamne, nu asigură o bună comunicare cu cei de la Chișinău. Or, dacă e să ne adu-cem aminte, astă-toamnă, cei de la Guvern se deplasau în satele sinistrate, însoţiţi de jurnaliști, și le promiteau oamenilor vrute și nevrute, în faţa camerelor de luat vederi, după care plecau la Chișinău. În schimb, primarii și reprezentanţii consiliilor raiona-le erau luaţi cu asalt de oamenii dezlănţuiţi, care îi acuzau că se opun să execute dispoziţiile autorităţilor de la Chișinău. Iată

ce ne declara atunci primarul comunei Cotul Morii, Mihai Mer-zâncu: „La noi, în Cotul Morii, oamenii discută cu miniștrii de parcă ar fi prieteni de o viaţă. Aceștia (miniștrii – n.n.) vin în sat, se întâlnesc cu localnicii, le promit marea și sarea și pleacă. După asta lumea vine la mine și îmi cere să îndeplinesc ce le-a promis ministrul. Eu însă n-am cum să îndeplinesc toate aceste promisiuni, pentru că nu există astfel de posibilităţi și, mai mult decât atât, nu ţin de competenţa primăriei. Cum însă să le explici oamenilor că atunci când li se promite ceva trebuie să ceară să fi e îndeplinită promisiunea de la cel care le-a promis?”, ni s-a plâns atunci primarul Mihai Mer-zâncu, rugându-ne insistent să nu-i facem publice declaraţiile.

Pe de altă parte, constatăm că cei de la Guvern i-au minţit nu doar pe sinistraţi. Duși de nas au fost și muncitorii de pe șantierele de construcţii. Nu mai este un secret pentru nimeni, darămite pentru cei de la Gu-vern, că majoritatea dintre cei care au fost angajaţi să constru-iască locuinţele pentru sinistraţi muncesc la negru, deși fi rmele de construcţii care s-au angajat, contra unor sume consistente, de altfel, să efectueze lucrările de construcţie, au fost selecta-te direct de către Executiv. De exemplu, cu muncitorii care construiau case pentru sinistra-ţii de la Cotul Morii, angajaţi de o fi rmă apropiată unor oameni importanţi din Guvern, nu au fost încheiate contracte de mun-că. Mai mult decât atât, aceștia își primeau salariile cu o lungă întârziere, iar unii dintre ei nu primeau, în genere, nimic, fi ind nevoiţi să abandoneze șantie-rele de construcţii și să-și caute altceva de lucru. Or, cam acesta ar fi , de fapt, motivul adevărat pentru criza de forţă de muncă pe care o atestau cu îngrijorare reprezentanţii Guvernului.

La care Paşti vor fi totuşi gata casele pentru sinistraţi?...Zilele trecute, autorităţile

au fi xat (pentru a câta oară?!) o nouă dată-limită pentru darea în exploatare a noilor locuinţe. Potrivit lor, de această dată,

casele vor fi gata la Paști, adică până pe 25 aprilie 2011. Noua dată-limită, stabilită de guver-nanţi, a stârnit un val de glume printre jurnaliști, cărora le-a și venit în minte o veche vorbă populară, „Paștele cailor”, care are semnificaţia de „nicicând” sau „la Sfântul Așteaptă”, cum se mai spune în popor.

Ceea ce ar mai fi de remarcat este că pentru construirea noilor case destinate celor afectaţi de inundaţii, Guvernul a stabilit suma de 400 de milioane de lei (33,67 milioane de dolari). În ace-lași timp, valoarea materialelor de construcţii pentru edifi carea acestor case a fost estimată de partea română la circa 9,1 mili-oane de dolari sau de doar 27% din așa-zisul „cost” al caselor – bani care le-au fost transmiși cu titlu de ajutor umanitar au-torităţilor de la Chișinău, atât din partea donatorilor externi, cât și în urma campaniilor naţionale, prin care s-a reușit, datorită bu-năvoinţei populaţiei, colectarea unor sume importante de bani. Or, în mod fi resc, materialele de construcţie reprezintă cel puţin 50% din cota cheltuielilor pentru locuinţă. Prin urmare, un semn mare de întrebare prezintă me-todologia de estimare utilizată de guvernanţi.

În plus, Guvernul Republicii Moldova a stabilit valoarea pagubelor provocate de inun-daţiile din vara trecută la 65 de milioane de dolari. Comparativ, valoarea pagubelor produse în urma inundaţiilor din 2008 a fost estimată de Guvernul precedent la doar 1 milion de dolari. Ar tre-bui să înţelegem, prin urmare, că inundaţiile din vara lui 2010 au fost de cel puţin 65 de ori mai di-structive decât cele din 2008. Și asta în condiţiile în care, potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, cantitatea de precipitaţii și viitura din anul 2008 au fost cu mult mai mari decât anul trecut (2 norme lunare comparativ cu 100 de milimetri). Să fi e vorba, în acest caz, de un mod mai pro-fesionist de a face evaluări sau, mai simplu, a fost vorba de o tentativă de spălare de bani sub „înaltul patronaj” al Executivului de la Chișinău?

Dar aceasta este o altă pro-blemă care necesită o abordare separată.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Case noi, dar fără drumComplexul locativ de pe stra-

da Prigoreni a fost construit de către Serviciul Naţional Locu-inţă, fi ind destinat angajaţilor din sfera bugetară. Este vorba de șase blocuri locative, a câte șase etaje fi ecare (270 de apar-tamente). Noile locuinţe au fost date în exploatare în luna

august a anului 2008, iar până în momentul de faţă, mai bine de jumătate dintre proprietari s-au mutat cu traiul în noile apartamente procurate. Însă, deși în proiectul de construcţie era prevăzută și amenajarea teritoriului adiacent, inclusiv construcţia unui drum de acces către noile blocuri, după darea în exploatare a locuinţelor, lu-crările au fost sistate, iar locatarii

abandonaţi de către autorităţi. Astfel, la scurt timp, stradela, care fusese doar nivelată și pie-truită formal, s-a transformat în niște gropi imense, care, la cea mai mică ploaie, se umplu cu apă, blocând accesul locatarilor către propriile locuinţe.

Autorităţile, surde şi mute la necazul oamenilorDe circa doi ani de zile, locatarii

din această zonă fac demersuri către autorităţile municipale, so-licitând soluţionarea problemei în cauză. Până acum însă, reprezen-tanţii Primăriei capitalei au oferit doar răspunsuri formale, pasând problema de la un funcţionar la altul, fără însă ca cineva să miște vreun deget pentru a o soluţiona. Între timp, gropile au devenit din ce în ce mai adânci, iar oamenii au ajuns la limita răbdării.

„Ne rămâne o singură soluţie – să protestăm”Într-o scrisoare deschisă, adre-

sată primarului general al Chișină-

ului, Dorin Chirtoacă, președinte-

lui Consiliului municipal Chișinău,

Ghenadie Dumanschi, și minis-

trului Construcţiilor și Dezvoltării Teritoriului, Marcel Răducan (vezi textul atașat), locatarii anunţă că vor recurge la acţiuni de protest, în cazul în care nu li se va oferi un răspuns exact, din care să rezulte clar cine este responsabil de efec-tuarea lucrărilor, sursa mijloacelor fi nanciare necesare și termenul de executare al acestora. „Sperăm ca această adresare să fi e înţeleasă corect de cei vizaţi, iar propune-rea noastră să fie acceptată. În cazul în care solicitările noastre vor fi iarăși ignorate, iar problema noastră va rămâne nesoluţio-nată, ne rezervăm dreptul legal de a protesta în faţa instituţiilor responsabile, pentru indiferenţa cu care suntem trataţi de către autorităţile municipale și centrale de mai bine de doi ani”, se menţi-onează în scrisoare.

Deocamdată însă, nimeni din-tre cei vizaţi nu a formulat un răspuns la adresarea oamenilor.

Vom reveni.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Din reportajele difuzate de mai multe posturi de televiziune se vede clar că vajnicul secretar eparhi-al, ditamai protopopul mitrofor Vadim Cheibaș, a schimbat formula canonică a botezului (Se botează robul lui Dumnezeu (numele celui botezat) în numele Tatălui, Amin! Al Fiului, Amin! Și al Sfântului Duh, Amin!). Această formulă este singura valabilă în Bi-serica Ortodoxă și, în sine, este, în condiţii extreme, sufi cientă pentru ca cel botezat astfel, chiar și de către un mirean, bărbat sau femeie, major sau minor, să fi e considerat creștin, membru al Bisericii lui Hristos.

În condiţii extreme botezul se poate face și în afara bisericii, nu neapărat prin scufundare în apă, ci chiar și prin presurare cu nisip (în pustiu) sau cu ţărână. Dacă cel botezat supravieţuiește, atunci când se ivește ocazia, slujba botezului este dusă până la capăt de către un preot, dar fără ca formula botezului (În numele Tatălui, Amin! Al Fiului, Amin! Și al Sfântului Duh, Amin!) să mai fi e repetată. Botezul repetat este considerat un păcat împotriva Duhului Sfânt și, spun sfi ntele canoane bisericești, dacă se va găsi un preot să repete aceas-tă taină bisericească, respectivul se va caterisi sau chiar va fi îndepărtat de la Biserică (excomunicat). Dacă însă formula botezului nu a fost respectată, aceasta trebuie reluată corect de către un preot canonic, respectând cu stricteţe ordinea dogmatică a persoanelor Sfi ntei Treimi.

Ce a făcut marele secretar filomoscovit? L-a „botezat” pe micuţul Alexandru Trăistariu, fi nul lui Mircea Geoană, astfel: „Se botează robul lui Dumnezeu, Alexandru, în numele Tatălui, Amin! Și al Sfântului Duh, Amin!” Abia după ce parohul catedralei Teodor Bortă, i-a șoptit cu îndreptăţit re-proș: „Și al Fiului”, secretarul promoscovit a bolmojit printre dinţi, vizibil stânjenit, de parcă ar fi făcut o concesie: „și al Fiului!”. Faptul se vede limpede la vizionarea înregistrării botezului.

Preotul respectiv a inversat ordinea celei de a doua și celei de a treia persoane din Sfânta Treime, ceea ce constituie o încălcare fl agrantă a dogmei Sfi ntei Treimi. Numele Fiului, adică al Mântuitorului Hristos, nu poate fi invocat la sfârșitul formulei, după cum nici numele Tatălui nu poate fi invocat altfel decât înaintea celorlalte două ipostasuri ale Dumnezeirii.

De ce ne-a atras atenţia acest mod ciudat de schimbare a ordinii persoanelor din Sfânta Treime de către secretarul mitropolitului Vladimir? Pentru că formula rostită de preotul Vadim Cheibaș la bote-zul fi nului lui Mircea Geoană este una necanonică, sectară, și anume inochentistă.

După cum bine se cunoaște, înţelegerea ino-chentistă a Sfi ntei Treimi este următoarea: Dumne-zeul Tatăl, Dumnezeu Duhul Sfânt, care șade de-a dreapta Tatălui, și Dumnezeu Fiul, care șade de-a stânga Tatălui. Acest fapt este lesne observabil în iconografi a inochentistă. Întrucât membrii acestei secte românești transnistreano-basarabene de ori-gine ortodoxă îl consideră pe Inochentie Levigioară (Levizor) drept întrupare a Duhului Sfânt, acesta are întâietate, în accepţia lor, faţă de persoana Mântuitorului Hristos. În acatistele pe care mem-brii grupării de la Balta și le-au scris ei singuri, veţi întâlni invariabila cântare: „Bucură-te Sfi nte Părinte Inochentie, Duhule Sfi nte!”

Ca să înţelegem mai bine esenţa acestei rătă-ciri vom apela la cuvintele părintelui arhimandrit

Paulin Lecca din lucrarea sa „Inochentismul: între Ortodoxie și erezie”: „Erezia inochentistă însă, începe să se manifeste activ când se ajunge la per-soana ieromonahului Inochentie. Aceștia în unison îl mărturisesc pe părintele ieromonah Inochentie de la Balta ca fiind a treia persoană din Sfânta Treime: „El se numește a treia faţă Dumnezeiască, pentru că într-însul s-au întrupat a treia faţă, Duhul adivărului, carili din Tatăl au purces. „Porumbul cel mare” s-au întrupat într-însul, precum mai sus s-au arătat. Îl mărturisim toţi ucenicii Lui, că este Dumnezeu, pentru că este scris pe Dânsul numili lui Dumnezeu. Iară Duhul adevărului, carili de la Tatăl purcede de care au zis: „Acela va mărturisi de Mine”, apui acela s-au întrupat în părintili Inochenti, ș-au venit ș-au mărturisit pe Mântuitoriul”. Această gravă deviere dogmatică în sânul inochentiștilor s-a conturat încă pe când ieromonahul Inochentie era în viaţă, fi ind,de fapt, singura abatere serioasă de la Ortodoxie.”

Acum este clar ca bună ziua că formula botezului folosită de către secretarul eparhial Vadim Cheibaș constituie o gravă eroare dogmatică. Dacă acest caz al botezului fi nului domnului Mircea Geoană nu ar fi fost atât de mediatizat, probabil că nici nu am fi afl at despre el. Așa însă, grava eroare dogmatică este pe faţă.

Nu putem ști acum dacă acest caz este unul izo-lat sau constituie o practică constantă a preotului Cheibaș. Chiar dacă am avea de a face cu un caz aparte, preotul vinovat de comiterea acestei gra-ve erori trebuie cercetat, spun canoanele Bisericii Ortodoxe, pentru superfi cialitate în exercitarea actului sacramental al botezului.

Un asemenea caz ar trebui cercetat de la nivelul consistoriului eparhial până la nivelul Sfântului Sinod al Patriarhiei de care ţine preotul respectiv, în cazul de faţă al Patriarhiei Moscovei. Va prelua Mitropolia Chișinăului „și a întregii Moldovei” sau Patriarhia Moscovei cazul în cercetare? Judecând după superfi cialitate și ușurinţa cu care Sinodul Rus obișnuiește să-i oprească de a sluji cele sfi nte pe clerici și chiar pe ierarhi, fără temei canonic și fără a-i cerceta în prealabil, este de presupus că preotul Vadim Cheibaș ar putea fi pus sub interdicţie de superiorii săi de la Moscova. Dacă acest fapt nu se va întâmpla, vom avea pe faţă (pentru a câta oară!) un exemplu al dublelor standarde practicate de ierarhia rusă.

Preoţii cu care am discutat subiectul, atât din Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română), cât și din Mitropolia Chișinăului (Patriarhia Moscovei), au regretat cazul și au fost unanimi în părerea că o rectifi care a gravei greșeli dogmatice este strict necesară. În acest caz, vina este numai și numai a preotului care a ofi ciat botezul și nicidecum a prun-cului botezat, a părinţilor sau a nașilor acestuia.

În toată această poveste este loc, din păcate, și pentru un alt regret. Regretul că președintele Sena-tului României, implicat în activitatea sacramentală a structurii locale a Patriarhiei Moscovei din Repu-blica Moldova, nu a avut minima bunăvoinţă de a-și îndruma fi nii de cununie să-și boteze pruncul într-o biserică a Mitropoliei Basarabiei, de a cărei soartă, afl at la Chișinău, înaltul ofi cial român nu a catadicsit barem să se intereseze, ca și cum, pentru domnia sa, Mitropolia Basarabiei nici nu ar exista.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Mircea Geoană, Patriarhia

Moscovei şi un botez nevalidMircea Geoană, președintele Senatului României, a participat, la 29 ianuarie, în catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău, ca naș, la slujba botezului fi nului său, Alexandru Trăistariu, ofi ciată de către secretarul structurii locale a Patriar-hiei Moscovei, Vadim Cheibaș. O armată întreagă de jurnaliști de la Chișinău și București s-au grăbit să relateze despre eveniment, la cronica mondenă.

Și cum armata despre care vorbim nu prea este mearsă la biserică decât poate cu ocazii mondene, nimeni nu a observat un detaliu esenţial: botezul ofi ciat de preotul fi lomoscovit nu este valid.

Locatarii de pe str. Prigoreni, nevoiţi să înoate ca să ajungă acasăSCRISOARE DESCHISĂ

Primarului general al mun. Chișinău, Dlui Dorin Chirtoacă Primarului general al mun. Chișinău, Dlui Dorin Chirtoacă

Președintelui CMC, Dlui Ghenadie Dumanschi Președintelui CMC, Dlui Ghenadie Dumanschi

Ministrului Construcţiilor și Dezvoltării Teritoriului al R.M., Ministrului Construcţiilor și Dezvoltării Teritoriului al R.M., Dlui Marcel Răducan Dlui Marcel Răducan

Stimaţi domni,Locuitorii de pe str. Prigoreni, mun. Chișinău, aduc la cunoștinţa Dvs. că, începând cu data

de 19.08.2008, când au fost semnate actele de recepţie fi nală a blocurilor locative 3 și 3/1, 5 și 5/1, 7 și 7/1 (270 de apartamente) de către domnul Nistor Grozavu, președinte al comisiei și viceprimar al mun. Chișinău, domnul Gheorghe Răileanu, vicepreședinte al comisiei și șef al DCRU, domnul Vlad Modârcă, membru al comisiei și arhitect-șef al municipiului Chișinău, și domnul Vladimir Bolgari, benefi ciar și director general adjunct al Serviciului Naţional Lo-cuinţă, singurul drum public de acces spre locuinţele noastre nu a fost asfaltat până astăzi, ci a fost lăsat în voia sorţii.

La nenumăratele adresări, suntem mereu pasaţi de la o instituţie la alta și invers sau primim niște răspunsuri evazive, fără ca responsabilii să ţină cont că acest drum, la cea mai mică ploaie, se transformă într-un lac de circa 300 de metri pătraţi, ce împiedică accesul cetăţenilor spre locuinţele proprii. Astfel, oamenii sunt nevoiţi să meargă prin apa care le ajunge până la genunchi ca să ajungă acasă, la magazin, la serviciu sau la scoală. Mai mult decât atât, apa se revarsă și-n gospodăriile de la sol, pricinuind pagube considerabile, iar proprietarii, impuși de situaţie, fi ind nevoiţi să facă baricade cu saci de nisip, ca să nu le fi e inundate casele. De asemenea, când afară este uscat, locuinţele, din cauza mașinilor care circulă pe porţiunea de drum respectivă, ridică nori imenși de praf, pe care sunt nevoiţi să-l respire copiii ale căror terenuri de joacă sunt amplasate lângă această stradă, conform planului general de construcţie.

Ţinând cont de cele expuse mai sus și de faptul că lucrul la proiectul de execuţie a fost fi nalizat, proiectul verifi cat și expertizat de mai bine de 30 de zile de către serviciile de stat abi-litate, responsabilii din cadrul Primăriei Chișinău, cât și cei din de la Ministerul Construcţiilor și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova continuă să paseze responsabilităţile privind reabilitarea străzii de la unii la alţii, fără a ţine cont de problemele cu care ne confruntăm.

În acest context, solicităm să fi e creată cât mai urgent o comisie comună de lucru în care să intre și un reprezentant al locatarilor, comisie care să stabilească clar cine este respon-sabil de efectuarea lucrărilor de reabilitare a acestei străzi, să stabilească sursa mijloacelor fi nanciare necesare și termenii de execuţie a lucrărilor.

Sperăm ca această adresare să fi e înţeleasă corect de cei vizaţi, iar propunerea noastră acceptată. În cazul în care solicitările noastre vor fi iarăși ignorate, iar problema noastră va rămâne nesoluţionată, ne rezervăm dreptul legal de a protesta în faţa instituţiilor respon-sabile pentru indiferenţa cu care suntem trataţi de autorităţile municipale și centrale de mai bine de doi ani.

Locuitorii unor blocuri de locuit de pe strada Prigoreni, din sectorul Botanica al capitalei, ameninţă cu proteste, în cazul în care autorităţile municipale nu vor soluţiona problema drumului spre locuinţele lor. Ei reclamă faptul că, deși com-plexul locativ de pe strada Prigoreni este unul nou, dat în exploatare în luna august 2008, până în momentul de faţă, singurul drum de acces spre casele respective așa și nu a fost fi nalizat, iar atunci când plouă sau se topește zăpada, stra-dela se transforme într-un lac, în adevăratul sens al cuvân-tului. În pofi da numeroaselor demersuri adresate de către asociaţiile de locatari din această zonă reprezentanţilor autorităţilor municipale din domeniu, problema oamenilor pare să nu-și mai găsească soluţionare.

Filat, supărat pe sinistraţii Filat, supărat pe sinistraţii din Hânceştidin Hânceşti

11 FEBRUARIE 20118 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

- De ce tinerii care studiază la Aca-demia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, la o facultate de artă unde sunt învăţaţi să creeze sau să se încreadă în potenţialul lor creator, ajung cusători sau croitori și nu de-signeri vestimentari, cum visau la început?

- Pentru că încă nu exis-tă condiţii ca acest dome-niu să ia amploare, ca noi să ne punem în aplicare cunoștinţele și ideile. Noi, cei care studiem la Faculta-tea de design vestimentar, facem parte din Catedra de Artă decorativă și mulţi dintre cei care absolvesc, nu se mai ocupă de modă, preferând să facă arte plas-tice. În majoritatea cazuri-lor, colegii care absolvesc această facultate trebuie să aleagă: să plece peste hotare sau să se reprofi le-ze. Sunt mulţi absolvenţi care, după patru sau cinci ani de facultate, nu mai știu în care parte s-o ia. Foarte puţini sunt cei care ajung să lucreze în dome-niu sau să se angajeze pe lângă vreo casă de modă. Sunt două sau trei persoa-ne de la noi care au avut norocul să se angajeze peste hotare la case de modă cu renume. Ceilalţi, chiar dacă sunt luaţi la lucru la o casă cu renume, nu fac design vestimentar, ci strâng ace de pe jos sau efectuează alte munci, pentru că nu li se dă po-sibilitatea să facă ceva mai mult, în pofi da faptului că nu sunt cu nimic mai prejos decât designerii pentru care lucrează. Pentru cei care vor să ia ceva din această activitate, lucrând la o casă de modă peste hotare, trebuie să ţineţi cont de un adevăr vechi și banal: meseria se fură! Fiţi cu ochii în patru la tot ce vedeţi, la tot ce auziţi și aplicaţi aceste lucruri în practică. Acesta este tot secretul.

- În ritmul și în condiţiile astea, nu vom dezvolta niciodată o industrie a modei la Chișinău.

- În orice ţară dezvoltată există o casă de modă cunoscută pe plan mondial, noi însă nu avem așa ceva. Dar lucrurile nu se pot rezolva într-un an sau doi. Acest domeniu este strâns legat de situaţia politică și socioeco-nomică a ţării. De exemplu, în Franţa, președintele și persoanele din condu-cerea de vârf a ţării se îmbracă de la o casă de modă franceză, de la un brand anume. Din spirit patriotic și pentru a da exemplu și altora, politicienii lumii se străduie să promoveze, prin propria imagine, și creaţiile caselor de modă din ţara lor. Și mai există un paradox, într-o ţară care nu apare pe harta mondială a modei, cum este Republica Moldova, foarte mulţi designeri vestimentari moldoveni se întorc de la competiţii internaţionale cu premii, pe când creatori din ţările care sunt recunoscute ca fruntașe în domeniul modei nu se evidenţiază prin nimic. Și ce folos? Problema e că noi ne putem manifesta talentul doar în cadrul acestor competiţii, nu și în ţara noastră. Acum câţiva ani am participat, împreună cu un grup de colegi, la un concurs de modă din Har-kov și niște designeri de la Moscova au rămas uimiţi de lucrările noastre, chiar s-au apropiat să afl e de unde suntem, unde ne-am făcut studiile și au rămas foarte miraţi să afl e că sun-tem moldoveni și că există și la noi o facultate la care se studiază designul vestimentar. La acea competiţie, în care vestimentaţia a fost prezentată ca obiect de artă, noi am luat premiul I, iar ei – premiul III. În același timp, ne mai confruntăm și cu o problemă de percepţie: unii colegi de-ai mei au obţinut medalii de aur în străinătate, dar care aici nu valorează nimic. Când îi întreabă cineva: „tu cine ești?” și ei răspund: „designer vestimentar”, știţi cum reacţionează societatea? Toţi dau din cap: „aaa, ești croitor!”

- Și totuși, ce motive am avea să ne mândrim că purtăm hainele unui producător autohton?

- Există și aici nuanţe, dacă vă refe-riţi la produsele fabricilor de confecţii, atunci ele lucrează mai mult pentru export, iar ceea ce se vinde aici sunt obiecte vestimentare realizate în foarte multe exemplare, producţie în masă, și, în asemenea caz, modelul trebuie să fi e

simplu și ușor de realizat. La noi există meșteri particulari care realizează în-călţăminte foarte bună, originală și de calitate, comparabilă cu cea pe care o lansează marile branduri în domeniu, sau artiști care realizează bijuterii, accesorii care pot fi considerate obiec-te de artă. Dar aceștia sunt meșteri răzleţi. O casă de modă presupune toţi acești meșteri și creaţia lor reunite sub un nume, sub o egidă. Din păcate, noi ducem lipsă de meșteri care confecţio-nează pălării. Pe timpuri, la „Ionel” era o hală unde se confecţionau pălării, care a fost închisă sau vândută, și a rămas o singură doamnă care mai cunoaște meseria asta și cu care mai colaborăm pentru proiecte teatrale, dar ea nu este foarte cooperantă, probabil, îi este frică de ceva. Pentru această îndeletnicire este nevoie de o tehnică specială, dar și de utilaj, însă cred că orice investiţie s-ar recupera, deoarece sunt sigur că ar exista mulţi doritori să poarte pălării și, de ce nu, pălării realizate la comandă?

- Nu te-ai gândit să dezvolţi o afa-cere în domeniul modei?

- Am urmărit un interviu în care un politician era întrebat de ce are nevoie un tânăr de 23-24 de ani care vrea să deschidă o afacere în Republica Mol-dova. El a răspuns că, în primul rând, nu e nevoie de bani, ci de cunoștinţe, curaj și abia după asta îi trebuie un mic capital. Deci, el consideră că nu banii sunt principalul.

- Și tu de ce ai avea nevoie?

- După atâtea încercări și experienţă cred că am nevoie de bani. Restul am încercat și cred că se poate rezolva dacă aș dispune de capital. Lucrez de zece ani în acest domeniu și i-am simţit avantajele și dezavantajele meseriei pe propria piele.

„Reducerile sunt o vrăjeală” - Aș vrea să ne mai referim la un

aspect, chiar dacă ţine de un domeniu mai pragmatic. Încă din perioada sărbătorilor de iarnă, luându-ne după informaţiile pe care ni le oferă maga-zinele și centrele comerciale, ne-am pomenit într-o cursă a reducerilor. Se creează impresia că toate mărcile comerciale prezente la Chișinău se întrec în a ne oferi solduri. Ce sunt, de fapt, reducerile și câtă încredere putem avea în ele?

- Reducerile sunt, după părerea mea, o vrăjeală. Produsul real, cum-părat de la producător, are un preţ minim. Cel care îl cumpără și îl vinde mai departe, pune un suprapreţ care uneori ajunge la câteva sute de pro-cente, acesta depinde de magazin și de locul în care este amplasat. Fiecare pune un preţ mai mare ca să câștige mai mult. În mediu, un produs care în magazin este vândut la preţ de 1000 de lei, în realitate nu depășește suma

de 250 de lei. Anunţurile despre redu-ceri sunt doar o publicitate, astfel de anunţuri vând marfa, produsul rămâne să coste la fel, un vânzător nu va vinde niciodată un produs mai ieftin decât l-a cumpărat.

„Colecţiile care dau tonul modei în Europa, nu ajung la noi”- Iar dacă ar fi să ne referim la co-lecţiile pe care ni le propun magazi-nele, o să te rugăm să ne spui dacă aceste haine și accesorii fac parte, într-adevăr, din colecţiile noi?

- Evident, luând în calcul faptul că lucrez pentru diferite emisiuni televi-zate, videoclipuri, ședinţe foto pentru reviste sau spectacole, eu trebuie să fi u la curent cu tot ce se poate găsi în ma-gazinele noastre, iată de ce, periodic, cutreier centrele comerciale pentru a mă documenta, pentru a face, așa cum spune o prietenă de-a mea, „fashion spionaj”. Ceea ce ni se oferă în maga-zinele noastre la reduceri sunt haine care au mai rămas din stocurile vechi, se scot în vânzare haine și accesorii din anii precedenţi, pentru că nimeni niciodată nu va returna produsele de unde le-a luat, nimeni nici nu o să le primească înapoi. Multe colecţii care ajung în magazinele noastre și sunt prezentate drept colecţii noi nu sunt, de fapt, noi. În același timp, în maga-zinele din Europa, aceste produse se vând la preţ de 10 euro. Mulţi dintre cunoscuţii mei, care lucrează sau învaţă în străinătate, mi-au spus de nenumă-

rate ori că în Europa, ei cumpără haine la preţ de 100, 200 de lei, iar în același timp, aceleași haine, la Chișinău sunt puse în vânzare la preţul de 1000 de lei. În plus, magazinele care oferă produse scumpe aici nu angajează stiliști care au studii în domeniu. De obicei, aceste magazine aparţin unor persoane care sunt, ca pregătire, contabili, econo-miști. Colecţiile care dau tonul modei în Europa, nu ajung la noi sau pot fi aduse doar câteva obiecte și niciodată colecţii întregi.

- Totuși, reducerile sunt o modalita-te de a ne îmbogăţi garderoba, mai cu seamă că nu toţi avem ocazia să facem cumpărături în Europa. Ce ne-ai recomanda să cumpărăm la reduceri, fără riscul de a o da în bară? Ce haine nu se demodează sau pot fi adaptate și altor tendinţe ale modei?

- În primul rând, cumpăraţi haine cla-sice. Blugii, la fel, nu-și pierd niciodată actualitatea și, indiferent de tendinţe, întotdeauna putem aplica ceva nou sau, dimpotrivă, se poate renunţa la anumite aplicaţii. Obiecte vestimentare care aparţin stilului country sunt, de asemenea, binevenite. Acestea pot fi combinate cu blugii. Cumpăraţi acceso-rii la reduceri: veste, centuri, genţi, pălă-rii - produse adiacente vestimentaţiei de bază, pentru că în garderoba fi ecăruia există haine care, cu accesorii noi, pot fi purtate și în noul sezon. Nu cumpăraţi paltoane sau haine de blană, pentru că ele, de obicei, sunt produse în multe exemplare și riscaţi să ieșiţi în stradă și să vedeţi că toţi sunt îmbrăcaţi la fel și nu cred că v-ar produce multă plăcere într-un oraș mic cum este al nostru. Haine de iarnă, cum ar fi paltoanele, cojoacele sau hainele de blană este bine să le coaseţi la comandă, să vă alegeţi singuri modelul și stofa potrivită.

„Mulţi dintre interpreţii cu care am colaborat nu au curajul să se deosebească”- Suntem în perioada când toată lu-mea vorbește despre Eurovision și abia așteaptă ziua de 26 februarie, ca să afl e ce vestimentaţie vor ale-ge vedetele noastre pentru show-ul cu care pretind să ne reprezinte la primăvară în Germania. Au învăţat vedetele noastre să asculte de sfa-turile specialiștilor?

- Din păcate, chiar dacă apelează la serviciile unor specialiști, nu toţi cântă-reţii noștri știu să asculte sfaturile lor.

Mulţi dintre interpreţii cu care am cola-borat pentru videoclipuri, concerte sau ședinţe foto, pictoriale pentru reviste, nu au curajul să se deosebească, să fi e inovatori în ceea ce ţine de vestimenta-ţia scenică. Din acest motiv, la concerte,

cântăreţele noastre apar în rochii de seară sau cocktail, ţinute pe care le puteţi întâlni când mer-geţi la o zi de naștere, la restaurant sau la nuntă. Au fost cazuri când mi-am permis să refuz unele colaborări, numai din cauză că nu am vrut să accept un compromis cu unii cântăreţi și m-am gândit că, poate, princi-pialitatea mea îi va face să-și revadă atitudinea. Altă tendinţă periculoasă și chiar catastrofală pen-tru vestimentaţia scenică a vedetelor noastre o re-prezintă „casele de modă” sau „afacerile cu moda”, iniţiate de unele inter-prete care aduc rochii de seară sau de cocktail, de calitate îndoielnică, din Dubai sau din Turcia. Le vând aici la preţuri foarte ridicate, prezentându-le drept haine de o calitate

înaltă, când ele sunt, de fapt, haine de duzină și în Turcia, de exemplu, ele sunt vândute la un preţ derizoriu.

„O tendinţă periculoasă pentru vestimentaţia scenică a vedetelor noastre o reprezintă „afacerile cu moda”, iniţiate de unele interprete care aduc rochii de seară sau de cocktail, de calitate îndoielnică, din Dubai sau din Turcia”Multe cântăreţe se laudă că pentru

evenimentul cutare a îmbrăcat sau va îmbrăca o ţinută procurată de la cuta-re vedetă, care, brusc, devine un guru al modei, fapt ce nu le face onoare. Dar o rochie de seară, de asta are și o denumire specifi că, pentru că este pentru a fi purtată la o cină romantică, la o nuntă, la un eveniment potrivit. Pe scenă este recomandată o ţinută creată pentru o persoană anume, care corespunde stilului și persona-lităţii interpretului. S-a întâmplat să mi se adreseze interprete care să-mi comande o rochie de seară pentru un videoclip, ceea ce este inadmisibil. Dar cui să explici asta? Ţinutele potrivite pentru videoclip fac parte din stilul ca-sual, de obicei. Din păcate, la capitolul vestimentaţie, când realizează un vi-deoclip, de cele mai dese ori dictează interpreta, convinsă fi ind că gusturile ei sunt mai bune, că ea știe mai bine ce i se potrivește și nu se încrede în gusturile regizorului. Păcat, din acest motiv, în cele mai dese cazuri, la noi este greu să deosebești o cântăreaţă de o nuntașă sau chiar de o femeie de pe stradă. Simţul pentru modă, gustul estetic este ceva care se educă în timp și în prezent avem foarte multe surse de informare la dispoziţie, deci, acestea ne oferă și posibilităţi de a ne crea propriul stil. Iar o vedetă trebuie să știe că nu doar vocea și talentul o fac să se deosebească, ci și stilul, care trebuie să fi e unic, inconfundabil și, totodată, un exemplu pentru alţii.

- Îţi mulţumim pentru preţioasele sfaturi și îţi dorim succes în conti-nuare.

- Și eu vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Cultur=

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

1892. Cât privește comporta-mentul ierarhilor ruși trimiși la Chișinău, acţiunile episcopului Pavel Lebedev sunt emblematice în acest sens, căci Sfi nţia Sa o iarnă întreagă s-a încălzit arzând cărţi românești…

ÎPS PETRU, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basa-rabiei și Exarh al Plaiurilor. „Flux”, 7 dec. 2007

1893. Procesul de rusificare în Basarabia s-a accentuat în secolul al XIX-lea, în chip deosebit sub arhiepiscopul Pavel Lebedev (1871-1882), reprezentant tipic al naţiona-lismului rusesc, din dispoziţia căruia au fost distruse multe din cărţile de cult românești. Rusifi carea se făcea mai ales prin școlile îndrumate de Biserică…

Mircea PĂCURARIU. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Chi-șinău, 1993

1894. Cu ce sufl et va fi citit Mitro-politul Gavriil Bănulescu-Bodoni jal-be ca aceasta, a preotului Dimitrie din Râșcani, care se jeluiește „pentru marea usturime ce am tras de la niște ofiţeri ruși primiţi la cvartir în casa mea” și care „m-au apucat de plete și m-au bătut (…) până ce am rămas cu puţin sufl et, și nu știu, milostive stăpâne, pentru ce”.

Boris BUZILĂ. Istoria vieţii bi-sericești din Basarabia. București-Chișinău, 1996

1895. Lui Pavel i s-au adus cele mai grave învinuiri. S-a spus că el a oprit pe moldoveni de a se ruga lui Dumnezeu în limba lor, iar când aceștia au încetat de a se mai duce la biserică, el a închis 340 de biserici în Basarabia, a adunat din parohi-ile moldovenești mii de cărţi de rit, tipărite în l. moldovenească, și le-a ars în palatul episcopal, că perse-cută crunt pe clericii basarabeni (…) și că pe mulţi dintre ei chiar i-a expulzat din Basarabia etc. Aceste învinuiri au apărut în presa rusă de pe vremea lui Pavel, (…) au ajuns și în presa românească, unde, și până astăzi, Pavel a rămas cu renumele de „românofag”.

Atitudinea ostilă și dură a arhi-episcopului Pavel Lebedev faţă de populaţia băștinașă necunoscătoa-re de limba rusă și impunerea celei de-a doua strane în Biserică, adică a citirii cărţilor și rugăciunilor și în limba rusă, chiar în bisericile curat moldovenești, a născut cu timpul le-genda despre atotputernicul arhie-piscop Pavel care „a lovit de moarte în românismul basarabean”.

(…) Ca orișicare rusificator,

arhiep. Pavel avea nevoie de trei condiţii principale. Primo-legi care să-i îngăduie orice manevră în vederea implementării ideilor sale. Le-a obţinut!...

Iurie COLESNIC, în cartea „Ba-sarabia necunoscută”

1896. Toată această politică pă-guboasă de rusifi care prin Biserică a durat până prin 1989 cu prelatul rus Serapion și s-a terminat cu cărăbănirea acestuia în Rusia lui mamă. Sunt interesante notele făcute de cuviosul părinte Ioan Ciuntu în cartea sa „Mărturisiri în alb și negru” (Chișinău, 2003):

Mitropolitul Serapion (în popor i se zicea Scorpion – n.n.) avea mare chef de vizite pe la parohiile în serbare, vai și amar de capul cleru-lui-gazdă, care se putea aștepta la orice trăsnaie din partea oaspetelui nedorit.

(…)Mitropolitul Serapion a plecat

de pe meleagurile noastre pe furiș, în dricul nopţii, cu un imens convoi de bunuri fără de preţ, lăsându-ne în curtea Episcopiei un berbec cu papion la gât… Gestul urma să ne demonstreze ce am fost noi pentru el…

1897. Credeţi, luptaţi, fi ţi solidari și veţi birui!

Onisifor GHIBU

1898. Hristos a fost Cel care a apărat neamul românesc de pretutindeni și neamul creștinesc în general, și orice îndepărtare de Hristos înseamnă îndepărtare de casă, de lumină, de adevărata semnifi caţie a vieţii.

ÎPS TEOFAN, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, în „Flux”, 19 decembrie 2008

1899. Cuvântul nou de înviora-re a magnetizat energiile tuturor clericilor și progresul realizărilor pe toate terenurile ar fi fost conside-rabil dacă puterile iadului de peste Nistru nu s-ar fi lăsat ca o perdea de moarte peste scumpa noastră Basarabie…

ÎPS Efrem ENĂCHESCU, chi-riarhul care l-a succedat pe Mitropolitul Gurie în 1944

Notă. Am precizat undeva că „puterile iadului” au pus capăt efortului modernizator al burghe-ziei și al elitei politice nu numai în Basarabia, ci și în întreaga Românie…

1900. Elogiile părtinitoare și exa-gerate moleșesc și slăbesc talentul.

Ivan KRÂLOV, fabulist rus (1769-1884)

Valentin Mândâcanu

EUGEN REABENCHI:EUGEN REABENCHI:

„Noi ne putem manifesta talentul doar în „Noi ne putem manifesta talentul doar în cadrul unor competiţii, nu şi în ţara noastră”cadrul unor competiţii, nu şi în ţara noastră”

Moda este unul dintre cele mai spectaculoase domenii ale artei, dar, din păcate, în ţara noastră acest tărâm este unul virtual, chiar dacă există o facultate care pregătește specialiști în domeniu, iar absolvenţii acesteia câștigă premii la competiţiile de peste hotare, ei nu își pot apli-ca cunoștinţele și talentul în Republica Moldova. Și, ca un paradox, într-o ţară în care majoritatea designerilor vestimentari sunt șomeri, în fi ecare subsol sau pieţișoară dăm de saloane de modă și cea mai mare parte a aface-rilor lansate pe piaţa noastră ţin tot de acest domeniu. Atât doar că ceea ce ni se prezintă a fi modă în magazi-nele care arendează spaţii pentru care plătesc o chirie cosmică în centrul capitalei, nu are nimic în comun cu domeniul fashion. E vorba, în cele mai dese cazuri, mai mare parte, de niște impostori, care ambalează restanţe-le caselor de modă din Europa în promoţii ademenitoare, pe care ni le vând nouă la preţuri exorbitante.

Aceste, dar și alte aspecte, am încercat să le elucidăm cu designerul vestimentar Eugen Reabenchi, fashion editor, al cărui vis este să lanseze la Chișinău o colecţie prêt-à-porter și să ne ajute să facem alegerea corectă atunci când vine vorba de vestimentaţie.

STIL, RAFINAMENT ŞI IMAGINAŢIE

Poeta care face din bijuteria artizanat obiecte

de artăAccesorii lucrate de

mână, confecţionate din obiecte vechi, agrafe de cravată sau bucăţi decupa-te din faţa de masă, astfel pot fi descrise piesele din colecţiile Lorinei Băltea-nu, pe care la început, la Chișinău, au avut curajul să le poarte doar câteva femei nonconformiste, „doamnele bine” considerându-le niște „divagaţii lirice”, pentru că nu conţin aur, plati-nă, diamante sau alte materiale preţioase cu care sunt ele obișnuite.

Putem afi rma cu certitudine că Lorina este artista care a ridicat la noi bijuteria hand made la nivel de artă și a lansat acest trend la Chișinău, unde mai apoi a fost preluat și de alţi artiști. Ulterior, în 2005, Lorina Bălteanu își lansa o linie proprie de bijuterii la Paris (unde are un magazin până în prezent) și acasă interesul pentru creaţiile ei a sporit considerabil, atât doar că artista poate fi văzută mai rar pe la Chișinău în prezent, chiar dacă are aici un atelier de confecţii.

Înainte însă să-și lanseze noile colecţii și la București, poeta, prozatoarea și creatoarea de bi-

juterii a lansat în Japonia colecţia „L’ORINA – În numele trandafi rului”. Recent, această colecţie a devenit accesibilă și femeilor din România, iar imaginea bijuteriilor create de Lorina Bălteanu este o altă vedetă din Republica Moldova, care activează și în România, Natalia Barbu. De altfel, la București mai există o basarabeancă pasionată de aceste bijuterii, este vorba de îndrăgita actriţă Stela Popescu, care este și nașa de botez a Smarandei, fi ica Lorinei Bălteanu.

Așteptăm și la Chișinău o nouă colecţie de bijuterii create de Lorina Bălteanu și sperăm că acest lucru se va întâmpla curând.

Liliana POPUŞOI, FLUX

VERNISAJ

„Motive româneşţi şi motive spaniole în afi şul polonez”La 17 februarie, la Muzeul Naţional de Artă din Chișinău va fi

vernisată o expoziţie inedită - „Motive româneșţi și motive spaniole în afi șul polonez”. Consumatorii de cultură sunt invitaţi să admire această expoziţie până la 27 martie 2011. Organizatorii evenimentului sunt Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Ambasada Poloniei în Republica Moldova, Institutul Cultural Polonez, București, și Muzeul Naţional de Artă al Moldovei.

CALEIDOSCOP

11 februarieEvenimenteEvenimente

1809: Inginerul american Robert Fulton a inventat vaporul cu aburi

1866: Alexandru Ioan Cuza, domnitorul României, este silit să abdice, ca urmare a conjuraţiei pregătite de coaliţia dintre conservatori și liberal–radicali (“monstruoasa coaliţie”)

1942: Întâlnirea mareșalului Ion An-tonescu cu Hitler la Cartierul general al acestuia din Prusia orientală. Conducătorului român i s–au dat asigurări că Germa-nia nu va permite Ungariei și Bulgariei să atace România și i s–a cerut sporirea contribuţiei de război

1970: Japonia a devenit cel de-al patru-lea stat din lume care a lansat un satelit pe orbita Pământului

1971: A fost semnat Tratatul cu privire la interzicerea amplasării arme-lor nucleare și a altor arme de distrugere în masă pe fundul mărilor și al oceanelor și în sub-solul acestora

1979: Victoria revoluţiei islamice în Republica Islamică Iran. Ziua naţională

1990: Liderul sud-african Nelson Man-dela a fost eliberat din închi-soare, după 27 de ani petrecuţi în arest

1991: Înfi inţarea, la Haga, a Organi-zaţiei Naţiunilor și Popoarelor Nereprezentate (UNPO) - un fel de “Naţiuni Unite alternative”, cu scopul de a ajuta popoarele și naţiunile nereprezentate în ca-drul ONU să-și facă auzită vocea în organizaţiile internaţionale

1998: Licitaţia manuscrisului melodiei “Candle in the wind”, rescrisă special de Elton John și de texti-erul său, Bernie Taupin, pentru funeraliile prinţesei Diana

NașteriNașteri

1466: Elisabeta de York, soţia regelui Henric al VII-lea al Angliei (d. 1503)

1535: Papa Grigore al XIV-lea (d. 1591)

1745: Tadataka Inō, cartograf japonez (d. 1818)

1847: Thomas Alva Edison, inventator și cercetător în domeniul elec-tricităţii, a realizat telegraful, fonograful și microtelefonul, lampa cu incandescenţă etc. (d. 1931)

1900: Hans-Georg Gadamer, filosof german (d. 2002)

1926: Leslie Nielsen, actor canadian (d. 2010)

1936: Burt Reynolds, actor american1962: Sheryl Crow, cântăreaţă ame-

ricană1969: Jennifer Aniston, actriţă ame-

ricană1981: Kelly Rowland, cantâreaţă ame-

ricană

DeceseDecese

731: Papa Grigore al II-lea824: Papa Pascal I1503: Elisabeta de York, soţia regelui

Henric al VII-lea al Angliei (n. 1466)

1650: René Descartes, fi losof francez (“Discurs asupra metodei”, “Me-ditaţii metafi zice”) (n. 1596)

1868: Leon Foucault, fizician fran-cez, cel ce a demonstrat, graţie pendulei, mișcarea de rotaţie a pământului (n. 1819)

1886: Maria Burada, prima femeie din Moldova care a tradus piese de teatru (n. 1812)

1948: Serghei Mihailovici Eisenstein, regizor rus (“Crucișătorul Pote-mkin”, “Ivan cel Groaznic”) (n. 1898)

1963: Sylvia Plath, poetă, eseistă ame-ricană (n. 1932)

1973: Johannes Hans Daniel Jensen, fi zician german, laureat al Pre-miului Nobel (n. 1907)

11 FEBRUARIE 2011 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Cultur=

În vacanţa intersemestrială acest act de colaborare a început să-și arate efectele. Astfel, o delegaţie impresionantă de profesori de la șco-lile și liceele din Chișinău, însumând 45 de persoane, a sosit la Botoșani, unde, între 2 și 6 februarie 2011, s-a desfășurat un amplu curs special de consiliere și orientare în carieră.

La deschiderea festivă a cursu-lui, directorul Gică Manole, un bun cunoscător al culturii ruse, dar și al efectelor expansionismului sovietic asupra învăţământului desfășurat între Prut și Nistru, a avut cuvinte de apreciere despre munca jertfelnică, întotdeauna insufi cient răsplătită, a dascălului basarabean. A dorit să-și asigure oaspeţii că, prin astfel de acti-vităţi, va fi stimulată și redimensiona-tă vocaţia europeană a intelectualită-ţii basarabene, care a dat atâtea valori de prim rang în patrimoniul culturii naţionale și universale și vor fi create bazele unei comuniuni profesionale benefi ce pentru ambele părţi.

Faptul că dincolo de Prut se vor-bește o limbă română de o deosebită frumuseţe, cu un parfum inconfunda-bil, se datorează muncii anonime, în condiţiile diverselor presiuni, inclu-siv de ordin cultural, a miilor de cadre didactice din această regiune, care au

făcut să pătrundă pentru totdeauna în sufl etele elevilor mesajul creaţiilor eminesciene și amintirea faptelor lui Ștefan cel Mare.

Profesorul de istorie Daniel Bo-tezatu, inspector general adjunct la Inspectoratul Școlar Judeţean Boto-șani, a rostit un discurs emoţionant în care a elogiat cadrele didactice din Republica Moldova, care au reu-șit să păstreze cultura și identitatea etnică în condiţiile ruperii de spaţiul etnocultural naţional. A spus că dăscălimea basarabeană a fost un

factor important în anumite momen-te istorice. Atitudinea curajoasă și spiritul de sacrifi ciu i-au caracterizat pe acești intelectuali cu care poporul nostru se mândrește, dar despre care, în contextul unei vieţi profesionale extrem de dense și agitate, avem foarte puţine ocazii să ne arătăm recunoștinţa. Aducându-și aminte de perioada studenţiei, a arătat o maximă apreciere asupra seriozităţii dovedite la studiu de către colegii săi din Republica Moldova, care aveau o deosebită pasiune pentru istoria reală a poporului nostru în dorinţa de a o reda elevilor în lumina adevărului. În fi nal, a dorit să asigure oaspeţii de întregul sprijin al Inspectoratului Școlar Judeţean Botoșani pentru desfășurarea unor asemenea acţiuni necesare și așteptate pe ambele maluri ale Prutului.

Doamna directoare Eugenia Stârcea de la Centrul Municipal de Informare și Orientare Pro-fesională Chișinău a reliefat importanţa colaborării profe-sionale între cadrele didactice care aparţin unui popor cu spiritualitate și cultură identice. Cursul de consiliere și orientare este binevenit, deoarece în Republica Moldova nu există un curs de formare în aseme-nea domeniu. Domnia sa a mai adăugat: „Este important schimbul de practici, de idei, iar programul cultural ce in-clude vizitarea caselor memo-riale ale lui Eminescu, Enescu și Iorga, precum și a muzeelor, a bisericilor și mănăstirilor de importanţă istorică de la Boto-șani, Popăuţi, Vorona, Dorohoi face extrem de atrăgătoare oferta Casei Corpului Didactic Botoșani pentru a desfășura în viitor și alte acţiuni profesi-

onale comune. Între profesorii din Republica Moldova și colegii lor din Botoșani există o afi nitate deosebită reliefată prin pasiunea comună a slujirii tinerei generaţii în limba și în spiritul lui Eminescu”. Doamna Euge-nia Stârcea i-a mulţumit directorului Manole pentru eforturile depuse în realizarea acestei activităţi de forma-re profesională, arătând importanţa majoră a faptului că botoșănenii au fost primii din România ce au stabilit relaţii de colaborare profesională la acest nivel cu instituţia similară din Republica Moldova.

Profesorul Valerian Ţopa, condu-cătorul cursului, autor a 24 de cărţi de literatură beletristică sau peda-gogică, i-a asigurat pe cei prezenţi că echipa pe care o conduce se va stră-

dui să-i facă pe cursanţi să privească mai mult spre fereastra deschisă de performanţele învăţământului occidental. Apoi a venit rândul celor două doamne formatoare, profesor doctor Cristina Manolache și profe-soara metodistă Isabella Cantemir să lucreze cu participanţii la curs vreme de mai multe ore zilnic la mo-dulele „Autocunoaștere și dezvoltare personală”, „Comunicare și abilităţi sociale”, „Managementul informaţii-lor și inovării”, „Planifi carea carierei” și „Calitatea stilului de viaţă”, toate acestea fi ind însoţite de seminarii, activităţi practice și evaluări.

În pauzele dintre orele de studiu i-am invitat pe câţiva cursanţi să-și exprime opiniile:

„Este o atmosferă caldă, binevoi-toare. Profesorii for-matori sunt cu inima deschisă către noi. Există și lucruri pe care le cunoaștem, însă aflăm și multe noutăţi în domeniul pedagogiei și psi-hologiei aplicate în mediul școlar.” (prof. Larisa Rogovschi, Liceul „Mihai Emi-nescu”, Chișinău);

„Este un schimb de experienţă ex-trem de util. Sunt oameni interesaţi de pedagogie și foarte sinceri în relaţiile cu noi. Mulţumim Casei Corpului Didactic Bo-toșani pentru acest curs de pregătire profesională.”(prof. Anastasia Băluţă, Liceul „Mihai Emi-nescu, Chișinău);

„Suntem foarte

mulţumiţi de căldura sufl etească cu care suntem înconjuraţi și de tehni-cile învăţate pentru dirijarea elevilor în adoptarea deciziilor corecte de alegere a profesiei. De asemenea, apreciem modul în care am dobândit informaţii pentru a realiza curricula la dirigenţie. Ni s-au deschis noi ori-zonturi în descoperirea unor relaţii de colaborare efi cientă între familie-profesor-elev.” (prof. Angela Ţurcanu, Liceul „Vasile Alecsandri”, Chișinău);

„Un curs deosebit de interesant. El ne ajută foarte mult, întrucât la noi nu există literatură de specialitate și posibilităţi de informare în domeniul activităţii de consiliere și orientare. Deoarece suntem la început de drum, ajutorul metodiștilor din Botoșani este binevenit.”(prof. Nina Sterpu, Liceul „Mircea Eliade”, Nisporeni);

„Era nevoie de acest curs de for-mare pentru profesorii din Chișinău pentru ca, la rândul nostru, să de-venim formatori în domeniul con-silierii și orientării în carieră pentru alte cadre didactice din Republica Moldova. În felul acesta, copiii vor reuși să ia decizii corecte în privinţa

viitorului lor profesional și să nu fi e infl uenţaţi de factorii ce le-ar putea împiedica o dezvoltare așteptată de familie și societate.” (prof. metodist Iulia Bătrânac, Centrul Municipal de Informare și Orientare Profesională Chișinău).

Pe lângă schimbul de experienţă în domeniul orientării și consilierii în carieră, parteneriatul dintre cele două instituţii de formare a perso-nalului didactic din România și Re-publica Moldova include și activităţi de stimulare a activităţii creative cul-tural-știinţifi ce a cadrelor didactice, instruirea profesorilor din Republica Moldova pentru accesarea fondurilor europene transfrontaliere, realizarea unor proiecte comune în benefi ciul învăţământului din ambele state. Debutul promiţător al activităţilor desfășurate conform acordului ce se va fi naliza în decembrie 2013 dă speranţe tuturor celor implicaţi într-o evoluţie pozitivă comună a școlii de pe ambele maluri ale Prutului.

Iuliu Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

La 25 noiembrie 2010 a fost semnat, la Chișinău, Acordul de parteneriat între Casa Corpului Didactic Boto-șani, reprezentată de către direc-torul acestei instituţii, profesorul de istorie Gică Manole, și Direcţia Generală pentru Educaţie, Tineret și Sport și Centrul Municipal de Informare și Orientare Profesiona-lă Chișinău, reprezentate de către

doamna directoare Eugenia Stârcea.

Mă refer, în primul rând, la cultivarea limbii materne. Este cunoscut faptul că o habă, destul de îndelungată, în U.R.S.S. nici nu se punea problema cultivării limbilor naţionale: se bucura de acest privilegiu doar rusa, pe când celelalte idiomuri trebuiau să vegeteze la umbra colosului lingvistic rusesc. Abia prin anii ’60 ai sec. XX, când demago-gia „bilingvismului armonios” cauza fi suri tot mai alarmante, Moscova a permis lingviștilor „minoritari”, din republicile zise unionale, ba chiar și din cele autonome, să se mai ocupe și de evoluţiile din cadrul limbilor naţionale vorbite în respectivele spaţii etnogeografi ce. Aspectul cel mai delicat – cel mai difi cil! – al problemei consta în faptul că a cultiva / a corecta exprimarea, scrierea, în republicile nerusești, însemna, în primul rând, a le feri de influenţa masivă, devasta-toare a limbii ruse. Or, aceasta contravenea flagrant politicii ofi ciale, potrivit căreia „marea și viguroasa” limbă rusă („veliki i moguci”, în terminologia impe-rială) nu putea să aibă o înrâurire decât benefi că asupra „limbilor-surori” („mai mici”, „mai puţin dezvoltate” etc. asemenea).

Totuși, cum spuneam, în deceniul al șaptelea „gheaţa s-a spart”... Atunci, în 1967, a văzut lumina tiparului, la Chișinău, și îndreptarul Exprimarea corectă, de V. Mândâcanu. A fost acea carte, pentru noi, basarabenii ajunși la marginea disperării (rusificării, deznaţionalizării), un fel de bombă... cu efect în-târziat. Relativ întârziat, pentru că, în 1975, „bomba” apare în forma unei ediţii completate, amplificate și cu un titlu mai inspirat: Cuvântul potrivit – la locul potrivit, retipărită în 1987. La impactul – și acesta, cu regret, cam întârziat – al valorosului îndreptar ne vom referi ceva mai la vale.

Încet-încet, tot pe atunci, sub auspiciile Institutului de limbă și literatură al A.Ș.M., a prins a apărea și serialul de fascicule Cultivarea limbii, dar, desigur, astea nu puteau rezista vreunei comparaţii cu lucrarea lui V. Mândâcanu. Cum, de altfel, nu puteau rezista comparaţiei nici

scrierile, studiile, îndreptarele similare editate în alte republici ex-sovietice, inclusiv în cele în care demnitatea naţională era mai puţin terfelită decât la noi. Și unde nici dragostea pentru limba maternă nu se atrofi ase în halul în care se ajunsese în R.S.S.M.; dimpotrivă, se înregis-tra acolo o remarcabilă acuitate a simţului limbii corecte, ferită de infl uenţe „binefăcătoare”: în Republicile Baltice, în Georgia, Armenia sau Azerbaidjan, par-ţial în Ucraina sau chiar în unele republici autonome, din cadrul Rusiei, precum Tataria, Bașkiria, Tuva... Conform observaţiilor mele, cel mai mult au perseve-rat, în acest sens, lituanienii: ei au scos de sub tipar în anii ’60-’80 numeroase, ample, dense, solide îndreptare de exprimare corectă. La modul practic însă, aceste minunate scrieri lingvis-tice păleau în faţa cărţilor lui V. Mândâcanu, fi ind lipsite de accesibilitate și de comoditate, atât de necesare în tendinţa, aspiraţia sau chiar necesitatea cărţilor de a deveni maximum utile unui număr cât mai mare de benefi ciari. Astfel încât pu-tem spune că V. Mândâcanu nu a avut concurenţi în întreg spaţiul plurilingvistic, în genere infectat, al „imperiului relelor”. La drept vorbind, nu a avut dânsul concurenţi nici la noi, în Basarabia... Numai să nu fi e cu supărare altor lingviști și fi lologi, pur și simplu intelectuali, sincer și în cunoștinţă de cauză preocu-paţi de destinul limbii române aici, în stânga Nistrului, care au muncit cu pasiune la ocrotirea și îndreptarea felului cum vorbim și cum scriem. Pur și simplu, cred că nimeni nu ar mai fi putut face ceva similar Cuvântului potrivit... Nu obligatoriu pentru că nu i-ar fi dus capul, dar, mai ales, pentru că asemenea cărţi se scriu de către oameni cu solide, adânci cunoștinţe în materie, însă care deţin și un simţ aparte al limbii materne, având și o trăire vi-brantă a existenţei prin limbă a naţiunii din care se trag. Unii lingviști sau fi lologi, chiar dacă au și au avut buna intenţie sau poate că s-au și apucat să facă ceva similar, s-au oprit, pe la mijloc de cale, fără a duce la bun

sfârșit opera: care din lene, care din teamă, care din lașitate, care din comoditate...

De fapt, ce a însemnat – ce mai înseamnă încă – pentru noi îndreptarul de exprimare corec-tă al lui V. Mândâcanu Cuvântul potrivit – la locul potrivit? Cu siguranţă:

a) un model de „gestionare” (depistare, grupare, explicare / comentare etc.) a greșelilor de limbă; un instrument desăvârșit de combatere, prin formularea de soluţii judicioase, limpezi, dar și intransigente, iar în ultimă instanţă – salvatoare de vorbire / scriere corectă;

b) o garanţie – pentru cei care îl citesc, îl studiază, desigur – că își vor corecta la maximum vor-birea și scrierea, debarasându-se de o serie de greșeli tipice provinciei noastre basarabene, în primul rând, de numeroase calchieri din rusă;

c) o șansă unică de a contra-pune un limbaj îngrijit, frumos, elegant, nuanţat urâţeniei vor-birii „de mahala”, „macaronice”, neglijente, prin această contra-punere oferind beneficiarilor bucuria de a re-descoperi splen-doarea limbii literare;

d) un memento că „străini-smele”, în cazul nostru – ru-sismele, nu pot decât să ne „infecteze”, să ne „strice”, să ne urâţească limba, iar mai larg – să ne dezvolte o lenevie a spiritului, o lehamite în a căuta cuvintele necesare (și existente), mulţumindu-ne cu un jargon ruso-român, în loc să căutăm formele corecte, soluţiile fi rești de exprimare, diamantele limbii române;

e) o dovadă în plus că o limbă poate funcţiona nestingherit, respectiv, poate fi utilizată fără a te rușina cum / că o vorbești numai dacă ea (această limbă) evoluează fără abateri de la norme, de la un standard, care, în cazul basarabenilor, nu poate fi decât limba română literară, exemplară.

Din păcate, îndreptarul lui V. Mândâcanu rămâne extrem de actual și după câteva decenii de la apariţie. Spun „din păcate”, pentru că, dacă noi eram ceva mai atenţi, mai sensibili la sfa-turile autorului, un șir – poate chiar șiruri întregi! – de greșeli etalate, lămurite, combătute în cartea cu pricina ar fi trebuit de mult și defi nitiv să dispară din uzul nostru. Cu regret însă, nu e așa: există în vorbirea (dar și în scrisul) basarabenilor greșeli care persistă fatal, diabolic în limbajul nostru – numai acest ridicol „se primește” (în sensul de „îmi / îţi / ne / vă reușește, izbutește, iese”) cât face! Avem, desigur, în această ordine de idei, și partea noastră, mare, de vină, de lenevie, de indiferenţă... Pe deasupra însă, la mijloc sunt și impactul nefast al ruperii noastre de la matca româneas-că, efectele ocupaţiei rusești, apoi sovietice, cu un total de două secole. Tocmai de aceea considerăm că îndreptarul lui V. Mândâcanu ar trebui reeditat (cu un tiraj sufi cient pentru fi ece casă de intelectual, de gospodar, în orice familie cu copii – din întreg spaţiul nistro-prutean și est-nistrean) și să ajungă încă unei generaţii, cel puţin. Cineva

poate insista că, între timp, vor-birea românească din Basarabia s-a mai îndreptat... Iar altul că, între timp, au apărut noi, poate și mai perfi de greșeli, calchieri... Dând dreptate ambelor părţi, menţionăm că în Cuvântul po-trivit... oricum se conţine „prin-cipala bază de greșeli / abateri / anomalii” din limbajul românilor basarabeni și, în acest sens, revenim la gândul amintit mai sus – cartea lui V. Mândâcanu nu are concurenţi...

Veșmântul fi inţei noastre este acel eseu al lui V. Mândâcanu care a bulversat societatea ro-mânească din Basarabia, poate la fel cum a putut să o facă re-apariţia, aici, în partea stân-gă a Prutului, a Tricolorului, a alfabetului latin, a imnului Deșteaptă-te române!... Este cu adevărat memorabil acel aprilie 1988, când revista Nistru, sub redacţia lui Dumitru Matcovschi, a inserat incendiarul manifest, care este, pe lângă multe altele, o lucrare frumoasă, elegantă, perfect construită și... dureros de adevărată. În linii majore, în Veșmântul fi inţei noastre, V. Mândâcanu „nu a făcut decât” să enunţe, să expună o axiomă bine cunoscută, dar care era tabuiza-tă în anii de ocupaţie străină: că așa-zisa limbă „moldovenească” este, de fapt, româna, scrisă (forţat, prin „ukaz”) cu litere ruse și cu mici concesii făcute gra-iului moldovenesc, vorbit și în dreapta Prutului, de altfel. Ne-a amintit autorul acestui manifest de anvergură pașoptistă că în ceea ce privește limba noastră totul a început nu de la poeta-șii din Transnistria și nici de la felul cum se vorbește la Ocniţa, la Bășcălia sau la Poșta Veche. Totul a început de la diaconul Coresi, muntean din Târgoviște, care a trăit și a activat la Brașov, în Transilvania, editând primele cărţi românești. Aceste cărţi erau niște traduceri, realizate în toate trei provinciile istorice românești: Muntenia, Moldova, Transilvania și, tipărindu-le, Coresi a selectat ce era mai bun din fi ecare, astfel punând bazele limbii noastre literare unice, așezând temeiurile „tripartite” ale limbii române. Ideea de uni-tate lingvistică este esenţială în acest splendid eseu cum este, de altminteri, primordială unitatea și pentru dăinuirea însăși a lim-bii române. Respectarea normei unice stă la baza evoluţiei fi rești a fiecărei limbi; orice abatere de la normă conduce la apariţia unor deosebiri inutile, nedorite, adeseori și „deocheate”, în ultimă instanţă sfi darea normei având consecinţe fatale: chiar dacă nu asigură nașterea, formarea, afi rmarea unei limbi noi (cum și-au dorit-o ocupanţii și acoliţii lor), cu certitudine contribuie la mutilarea limbajului celor care, dintr-un motiv sau altul, nu respectă, se îndepărtează de la normele limbii literare unice, sau exemplare, cum spunea celebrul nostru conaţional Eu-geniu Coșeriu (și, întâmplător sau nu, consăteanul lui Valentin Mândâcanu [din comuna Mihăi-leni, judeţul Bălţi]).

Nu știu alţi ocupanţi decât rușii („ajutaţi” de unii dezră-dăcinaţi „de pe loc”) care să fi denigrat mai intens, mai penibil,

mai bădărănește, mai criminal Marea noastră Unire cu Ţara, perioada aflării Basarabiei în componenţa României (1918-1940; 1941-1944). Scopul aces-tor „critici” devine explicabil dacă ne amintim că ţările care și-au re-dobândit independen-ţa – Polonia, Finlanda, Lituania, Letonia, Estonia – au izbutit să o facă și graţie tăriei nostalgiilor pe care le aveau pentru perioa-da când au trăit fără „fratele mai mare” de la Răsărit. Desigur, s-a falsifi cat în sensul denigrării anilor de independenţă și acolo, dar la noi, am impresia, s-a întrecut orice măsură. Din fericire, cărţile, stu-diile, articolele care au prins a apărea la Chișinău după 1989 au putut contraca-ra valul de minciu-ni, falsuri, insulte privind recentul nostru trecut ro-mânesc – da, în măsura posibili-tăţilor oferite de timp și de pregă-tirea autorilor. În acest sens, V. Mândâcanu se poate mândri cu un obol admirabil, pe cât de consistent, documentat, convin-gător, pe atât și de tulburător: eseul numit Elogiu interbelicului românesc. Mulţi, foarte mulţi in-telectuali și gospodari de frunte din Basarabia interbelică – și nu numai localnici, români, dar și de origine etnică străină – au benefi ciat din plin de avantajele acelor ani interbelici; nimeni însă nu a scris ceva la cota re-cunoștinţei la care s-a ridicat V. Mândâcanu prin scrierea eseului amintit. Datorită acestei lucrări, credem, s-a mai șters din rușinea ce se adunase pe capul nostru, acumulând, decenii la rând, și suportând în tăcere atâta agre-sivitate, porcoasă, a veneticilor și a mancurţilor locali.

Nu știu de ce mi se pare că publicul nostru cititor, chiar dacă nu este răsfăţat de o presă de limbă română prea bogată, nu are o impresie clară despre cele mai recente scrieri ale lui V. Mândâcanu. Mă refer la serialul Surse de lumină, pe care dânsul le publică, număr de număr, săp-tămânal, într-un colţ de pagină al gazetei „Flux”. E o selecţie – ex-trem de riguroasă – de cugetări, declaraţii, crâmpeie din memo-rii, referinţe și aprecieri ale unor înaintași ai românimii, dar și ale unor contemporani. Gândurile culese sunt judicios comentate, adeseori îţi vine greu să apreci-ezi ce are mai multă pondere: spusa „pescuită”, pentru noi, de V. Mândâcanu, sau comentariul făcut de antologator? Căci, din aceste comentarii, dincolo de impresii personale – din care răzbate multă admiraţie, uneori durere, alteori și revoltă, găsim multe precizări de ordin istoric, filologic, lingvistic, etic, civic, literar-artistic etc. Un timp, la noi, în Basarabia sub ocupaţie sovietică, a fost subapreciată, se pare, specia cugetării, a afo-rismului. Poate era la mijloc și o reducere intenţionată a ariei tematice a maximelor, gânduri-lor, refl ecţiilor date publicităţii, punându-se accentul pe cele ideologizate, de care lumea se

săturase. (Spre deose-bire de alte ţări, fi e ele și comuniste: bunăoară, în România anilor ’60-’80, s-a editat cu un constant succes colecţia „Cogito”, inserând exclusiv cărţi-

culegeri de aforisme.) În 2005, Editura Prometeu din Chișinău a reeditat Cugetări de N. Iorga, surescitând un viu interes faţă de acest compartiment al cre-aţiei marelui nostru cărturar și, în genere, al literaturii române și universale. Cum am notat în-tr-o recenzie, s-a produs la noi, după acest eveniment editorial, o adevărată „nicolae-iorgizare” a multor emisiuni radiofonice, televizate, a unor scrieri publi-cistice din presă, care au prins a promova energic, ca motouri sau „suduri”, cele mai diferite „laturi ale scânteierii” uriașei minţi a lui N. Iorga. Menţionăm, în context, că celebrul nostru cărturar și mare mucenic nu numai a scris Cugetări, considerate de specia-liști veritabile capodopere, puse alături de poeziile lui Eminescu, poveștile lui Creangă, comediile lui Caragiale etc. Nicolae Iorga a și cules, a colecţionat cugetări, gânduri, maxime, aforisme ale unor autori notorii. Nu știu dacă, iniţiind rubrica Surse de lumină, V. Mândâcanu „a mers pe urmele lui Iorga”; cert este că această superbă colecţie, pe care ne-o propune (deocamdată, numai) în ziarul Flux, are avantajul de a fi , după cum am mai menţionat, norocos completată de comen-tariile și precizările autorului nostru. Sunt niște comentarii și precizări atât de importante într-o epocă prea de tot grăbi-tă, când mulţi, tinerii mai ales, găsesc timp pentru cele mai diverse îndeletniciri, dar cel mai puţin găsesc vreme pentru a citi, pentru a se documenta... Din acest unghi de vedere, Surse de lumină ar fi o minunată carte de învăţătură pentru toţi basa-rabenii noștri, atât de necăjiţi și de nedreptăţiţi, inclusiv la ca-pitolul „parte de carte”, dar mai ales pentru minţile și sufl etele tinerilor noștri ar fi acest volum ca o adevărată mană cerească. Și ar mai fi niște superbe lecţii de românism, pe care nu toţi tinerii noștri au șansa de a le primi, atât de generos și atât de limpede prezentate, nici măcar dacă ar urma câteva facultăţi...

Deși a tipărit în ultimul de-ceniu câteva cărţi, cu carac-

ter memorialistic, mai ales, V. Mândâcanu nici pe departe nu este un răsfăţat al editurilor. Or, cărţile Domniei Sale – și mă refer, în primul rând, la Cuvântul potrivit – la locul potrivit, Elogiu interbelicului românesc și Surse de lumină – se cer a fi editate sau reeditate. Știu – o știm cu toţii! – în epoca aceasta a ne-sfârșitei noastre călătorii spre economia de piaţă intervin probleme de ordin fi nanciar... La fel de bine e cunoscut faptul că fi nanţele, la noi, se afl ă mai mult la discreţia străinilor care nici de cultura proprie nu le pasă, nu că de a noastră. Da, avem și noi unii businessmeni... Însă cam ciudaţi sunt oamenii aceștia, unii – ciudaţi de tot, căci, în cazul sponsorizării acţiunilor culturale cu subliniat caracter naţional, par a se ţine de sucita optică a „patrioţilor” ceia cehi, din romanul cu bravul soldat Švejk, al lui Jaroslav Hašek: „Da, suntem cehi, și ne iubim naţiu-nea, dar totul rămâne înde noi; despre aceasta mai bine să nu știe și alţii...”. Însă chiar să fi secat izvorul generozităţii, sensibili-tăţii puţinilor businessmeni cu simţire românească? Admit că oamenii de afaceri, cei care știu poate cel mai bine cât de greu se face banul, nu sponsorizea-ză chiar orice carte, expoziţie, spectacol. Dar când e vorba de Valentin Mândâcanu... cred că maestrul ar trebui să fi e rugat să i se publice scrierile, nu dânsul să aștepte predispoziţia sau mila nu știu cărui (com)patriot!

Unde mai pui că, mai cu o nouă scriere, mai cu o vorbă de spirit la o manifestare publică, familială sau colegială, iată că maestrul Valentin Mândâcanu a ajuns și la cea de-a optzecea aniversare... Trecerea tot mai grăbită și mai agitată a anilor nu i-au putut schimba nici tăria leonină a fi rii, nici sclipitoarea inteligenţă, nici din bogăţia memoriei nu au fost în stare să-i știrbească ceva, cu atât mai puţin să-i atingă inepuizabilul izvor cu vorbe de duh. Despre limba română, despre înălţarea și dramele Neamului, despre românism în genere vorbește cu

același elan și cu aceeași căldură. Zbuciumul, necazurile se fac simţite în sufl etul Domniei Sale mai ales când se referă la corec-titudinea limbii vorbite și scrise la noi, și ieri, și azi... „Chiar mai deunăzi am auzit la un post de televiziune spunând cineva: „S-a născut în cămașă...”. De parcă nu ar fi auzit de această frază atât de simplă, atât de fi rească: „E un norocos...”. Dacă însă cineva ţine cu tot dinadinsul să se exprime mai „sofisticat”, în asemenea caz, nu are decât să zică: „S-a născut într-o zodie norocoasă” ori chiar: „S-a născut cu tichia în cap...”. Unii jurnaliști confun-dă substantivele „pomeneală” și „pomină”, scriind, de pildă: „Nici pomină de democraţie la noi!”, respectiv, „S-a făcut de pomeneală...”, când folosirea amintitelor paronime ar trebui să fi e tocmai inversă: „Nici po-meneală (nici vorbă, nici adiere) de democraţie...”; „S-a făcut (a ajuns) de pomină, adică de râsul găinilor...””. După o pauză, se mai înviorează: „A propos, un gospodar din zona Codrilor se lăuda la televizor cu o colecţie de ouă, de cele mai diferite pă-sări, inclusiv, pretindea omul, că ar avea în colecţie și un ou de... curcan! Iar cu nevoia aceasta de inundaţii, am afl at, iată, la un post de radio, că un nenorocit s-a înecat în... „fl uviul Bâc...”. Și asta în condiţiile când Dunărea nu e numită decât „râu”!”.

„Fluviul” Valentin Mândâ-canu, ceva mai domol, oricum își poartă în continuare apele limpezi, purtătoare de vlagă, prin grădinile conaţionalilor săi din stânga Prutului.

Deși au trecut de atunci două decenii și ceva, îmi stăruie în memorie o spusă a distinsei lingviste de la București, Mioara Avram: „Destinul limbii române din Basarabia, evoluţia ei în bine, depinde foarte mult de faptul câţi vor înţelege ce mult a făcut Valentin Mândâcanu pentru voi, pentru ocrotirea limbii române din acest spaţiu, afl at, vorba cronicarilor, în calea relelor...”.

Vlad POHILĂ, sursa: Moldova.ORG

Nu este la mijloc nicio exagerare... – puţine naţiuni s-ar putea mândri cu șansa de a avea un lingvist de talia lui V. Mân-dâcanu. În fond, dânsul reprezintă un fenomen în lingvistica naţio-nală și, studiind existenţa / lipsa acestui fenomen într-un spaţiu istoricește (poli-ticește) familiar, apropiat nouă, am

constatat, surprins, că în niciuna dintre cele 15 foste republici sovietice nu a existat ceva simi-lar: o muncă, o pasiune, un impact asemănătoa-re celor dăruite nouă de lingvistul-practician, de intelectualul și patriotul Valentin Mândâcanu.

Marele nostru noroc de a-l avea pe Valentin MândâcanuMarele nostru noroc de a-l avea pe Valentin Mândâcanu

Colaborare profesională între dascălii din Chişinău şi Botoşani

11 FEBRUARIE 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

DesertDesert

Diverse

Prăjitură cu migdale și miereIngrediente: 150 gr migdale prăjite,

1 plic de praf de copt, un vârf de cuțit de sare, 260 gr făină de prăjituri, 150 gr zahăr tos, 2 ouă mari, 75 gr unt de masă, 1 linguriță de esență de migdale, 3 mere decojite și feliate foarte subțire, scorțișoară.

Mod de preparare: Se încălzesc bine migdalele prăjite, apoi se fărâmițează cu ajutorul unei râșnițe sau blender cu cuțit. Se bat bine ouăle cu esență de vanilie, scorțișoară și esență de migda-le. Într-un bol adânc se amestecă făina, zahărul, praful de copt și vârful de cuțit de sare. Se adaugă amestecul de ouă și esențe, apoi migdalele sfărâmate, ames-tecând bine. Se pune amestecul într-o tavă unsă cu unt topit și tapetată apoi cu făină, la cuptor, iar feliile de mere ca-ramelizate în prealabil se așază deasu-pra. Se dă prăjitura la cuptor, circa 35-40 de minute. Se servește rece, cu ceai de fructe sau punch.

Tartă cu mereIngrediente: 1 pachet aluat franțuzesc

congelat, 5 mere acrișoare potrivite ca

mărime, 1 ou întreg, 1 gălbenuș, 100 g zahăr pudră, 1 pliculeț zahăr vanilat, 100 g fulgi de migdale, o fi olă esență de rom, 90 g unt, 2 linguri zahăr brun, 2 lin-guri cafea măcinată cu scorțișoară.

Mod de preparare: Se bate oul întreg, gălbenușul, zahărul și zahărul vanilat până ce amestecul se albește. Adaugă 50 grame de fulgi de migdale, romul, 50 grame de unt topit. Se amestecă până la omogenizare. Încălzește cuptorul la 180 de grade. Într-o tavă rotundă, unsă cu unt și tapetată cu făină, întinde alua-tul (decongelat la temperatura camerei) și înțeapă-l de câteva ori cu o furculiță. Presară restul de 50 grame fulgi de mig-dale. Curăță merele, taie-le în două și scoate-le semințele, apoi taie-le în felii subțiri. Așază-le peste aluat. Topește re-stul de 40 grame unt rămas. Unge mere-le cu untul topit cu ajutorul unei pensule pentru bucătărie. Zahărul brun și cafea-ua cu scorțișoara se amestecă într-un bol și se presară apoi peste mere. Se dă la cuptor pentru 35 de minute. Presară zahăr pudră și stafi de.

Struguri în ciocolatăIngrediente: boabe de struguri albi, de

masă, 200 grame de ciocolată neagră sau cu lapte.

Mod de preparare: Se rupe ciocolata în bucăți mai mici, se topește aproximativ 5 minute. Se oprește focul și se ameste-că. Între timp se spală strugurii, se usucă bine cu ajutorul unor șervețele de hâr-tie. Se tăvălesc prin ciocolata călduță, până sunt acoperiți complet. Se scot cu grijă din ciocolată, se pun pe o bucată de pergament și se lasă la frigider până se usucă ciocolata, circa o oră. Se pot orna cu fi rișoare de ciocolată.

Brioșe de cacao cu cremă de ciocolatăIngrediente: 2 tablete mari de ciocola-

tă amăruie cu mentă, 2,5 cești făină albă de grâu, 1 ceașcă de zahăr tos, 1 lingură de praf de copt, 1 linguriță de sare, 1 pa-chet de unt de masă, 2 ouă, 1 ceașcă de

lapte dulce, 1 lingură de cacao, un praf de sare, 1 linguriță de esență de mentă.

Mod de preparare: Se amestecă cio-colata tăiată pătrățele cu jumătate de ceașcă de făină. Restul de făină se ames-tecă cu bicarbonatul, sarea, praful de cacao și zahărul și după omogenizare se amestecă și cu untul. Într-un castron se amestecă ouăle, esența de mentă și laptele, apoi se pun peste ingredientele de mai sus și după omogenizare și peste ciocolata amestecată cu făină. Aluatul se pune în forme de brioșe (se umplu formele doar trei sferturi) și se pun în cuptor 20-30 de minute până devin au-rii. Se servesc ornate cu cremă de cioco-lată topită și turnată deasupra și fl ori de zahăr tos.

Ruladă cu ceai verdeIngrediente: 6 ouă, 2 cești de zahăr

pudră, 1 lingură de esență de migdale, 1 lingură pudră-extract de ceai verde, 1 ceașcă de făină, 2 linguri de ulei de măs-line, 12 linguri de unt nesărat, topit, 6 lin-guri cremă de brânză nesărată, 1 ceașcă lapte condensat, 1 ceașcă miez de nucă prăjit, 1 praf de copt, frișcă, sare.

Mod de preparare: Se separă gălbenușurile de albușuri și se amestecă

bine cu zahărul pudră, apoi cu esența de migdale. Se amestecă bine făina cu praful de copt, apoi se pun peste gălbenușuri, se adaugă untul topit și extractul-pudră de ceai verde. Albușurile se bat cu puțin zahăr până devin tari și se adaugă în compoziție. Se pune compoziția într-o tavă tapetată, la cuptor, 6-7 minute la foc iute și încă 6-7 minute la foc mediu. După ce s-a răcit se taie pe din două și se unge cu un amestec format din cremă de brânză, lapte condensat și frișcă, apoi se rulează și se bagă la frigider 2 ore. Se îmbracă în frișcă și se ornează cu miez de nucă prăjit. Se servește rece.

Rulada de ciocolatăIngrediente: 4 albușuri, 80 de grame de

zahăr pudră, 4 gălbenușuri, 1/4 linguriță de esență de vanilie, 100 de grame de făină, 1/2 linguriță praf de copt, 40 gra-me de ulei, 100 grame cremă Nutella sau Finetti, zahăr fi n pentru decor.

Mod de preparare: Se bat bine

albușurile, se adaugă apoi treptat za-hărul pudră, gălbenușurile unul câte unul, amestecându-se încă 3 minute. Se amestecă în făină praful de copt și se adaugă în compoziție, se pune ule-iul și se toarnă într-o tavă de 25/35cm, apoi se coace 10 minute, la 200 grade Celsius. Se scoate foaia pe o folie de aluminiu pudrată cu zahăr și se unge cu crema de ciocolată, apoi se rulează strâns. Se lasă 45 de minute rulată la rece, în frigider, apoi se scoate din folia de aluminiu. Se feliază și se servește. Se ornează cu zahăr.

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIE

Când te pregătești pentru un interviu de angajare te concentrezi foarte mult asupra răspunsurilor pe care le vei da.

În ciuda eforturilor tale, ai toate șansele ca interviul să devină plictisi-tor. Dacă nu faci ceva să întorci lucru-rile în favoarea ta, s-ar putea să pierzi jobul dorit. Și ce metodă ar putea fi mai efi cientă în încercarea de a salva un interviu aproape ratat decât să pui chiar tu câteva întrebări pertinente?

Întrebările nu ar trebui formulate doar de dragul conversației. Ele trebu-ie să demonstreze angajatorului că ești interesat de postul respectiv și de com-pania sa. În plus, cu cât vei demonstra mai multă seriozitate și inteligență, cu atât vei impresiona mai mult. Așadar, iată o listă cu cele mai importante șapte întrebări pe care să i le adresezi intervievatorului, indiferent dacă ești într-o situație difi cilă sau nu.

Care sunt rezultatele imediate pe care le așteptați de la mine?

Asta te ajută să îți faci o idee des-pre ce te așteaptă imediat după ce vei fi angajat. În plus, vei ști asupra căror aspecte să te concentrezi pentru a obține rezultatele în funcție de care vei fi evaluat.

Mă puteți percepe ca pe o persoană care va contribui la dezvoltarea companiei?

Este o întrebare deschisă, iar angajatorului îi va fi foarte greu să evite un răspuns. Te va ajuta să anulezi orice eventuală impresie negativă ce și-a făcut-o intervievatorul până atunci.

Ce posibilități de dezvoltare profesională îmi oferă compania dumneavoastră?

În felul acesta îi transmiți faptul că ești stă-până pe tine și că îți cunoști valoarea. În plus, evidențiază faptul că ești interesată să evoluezi, că nu vrei doar un loc călduț de unde să ieși la pensie. În general, managerii caută persoane ambițioase, dornice să progreseze. Exact cum ești tu.

Care sunt criteriile de evaluare? Iată o altă întrebare directă de pe urma că-

reia vei afl a cum îți va fi evaluată activitatea pe viitor. Răspunsul te ajută să îți plănuiești “ascensiunea” în cadrul companiei. În plus, vei putea să îți faci o idee cu privire la structura organizațională a fi rmei.

Mai există și alte responsabilități care nu au fost menționate în anunțul de angajare?

Răspunsul la această întrebare te poate ajuta să te pregătești pentru momentul în care îți vei negocia salariul. Dacă nu întrebi asta, te lași descoperită. Cunoașterea tuturor

responsabilităților nu doar că îți pregătește drumul către un salariu bun, dar te scapă și de eventualele frustrări care pot apărea pe viitor legate de această temă.

Îmi va asigura compania training-uri de spe-cialitate?

Răspunsul lor te va ajuta să îți faci o idee cu privire la cât de capabili sunt să se adapteze la noile tendințe de pe piața muncii investind în capitalul uman. Companiile în care profesiona-lismul este cuvântul de ordine răspund afi rma-tiv la această întrebare. Dacă însă nu se arată dispuși să îți asigure training-ul necesar, poate ar trebui să te gândești de două ori înainte de a accepta jobul.

Cât va dura până îmi veți da un răspuns fi -nal?

Trebuie să întrebi asta și pentru a-ți demon-stra interesul pentru job, dar și pentru a le transmite că ai și alte perspective. Nu-i lăsa im-presia că este singurul care îți oferă un job. Asta îți va limita libertatea de a negocia. În plus, le transmiți că își permit cât timp de gândire vor pentru că tu oricum nu pleci nicăieri.

Nu este greu să pui întrebări, important este modul în care întrebi. Fii sufi cient de matur în-cât să demonstrezi că ai clasă și selectează între-bările în așa fel, încât să le arăți că au de-a face cu un profesionist. Nu folosi întrebările pentru a “te da mare”, folosește-le pentru a obține informații pe baza cărora să îți faci o idee des-pre modul în care funcționează compania.

Întrebări pe care să le pui la interviul de angajare

Urechea este organul auzului și al echili-brului, iar traumele și îngrijirea incorectă pot duce la pierderea parţială sau totală a acestor simţuri. De aceea, igiena corectă a urechii este importantă nu doar pentru un as-pect îngrijit, ci și pentru sănătate. Dacă întrebi pe cineva cum își curăţă urechile, îţi va răspun-de simplu: cu beţișoare cu vată. Așa am învăţat cu toţii de mici și nu ne-am pus niciodată problema dacă această modalitate de curăţare este bună sau nu pen-tru urechile noastre. În afara de spălatul cu apă, e singura metodă pe care o știm. Urechile însă au nevoie de în-grijire pentru a rămâne sănătoase, de aceea, tocmai din acest motiv ar trebui să ne schim-băm obiceiurile. De ce? Pentru că este periculos să introducem corpi străini în ureche, iar cerumenul are un rol foarte important.Ceea ce face destul de difi cilă

îngrijirea urechilor este structu-ra lor complexă. Urechea este alcătuită din trei părţi: urechea externă, medie și internă, cu roluri importante în captarea, transmisia și procesarea sune-telor.

Urechea externă este for-mată din pavilionul urechii și conductul auditiv extern, care direcţionează sunetele spre urechea medie. Pielea sau epiderma urechii reprezintă o barieră importantă de apărare care menţine un pH acid. Pielea urechii este asemănătoare celei de pe toată suprafaţa corpului nostru, dar mai subţire și cu o

particularitate: are o secreţie numită ceară sau cerumen, cu rol de protecţie locală a tegu-mentului. Totodată, epiderma conductului auditiv prezintă și peri, cu rol de protecţie.

Conductul auditiv extern este conceput să fi e deschis în mod natural, astfel încât aerul să pătrundă în conductul auditiv, pentru un auz perfect și pentru ca pielea ce acoperă pereţii conductului auditiv extern să fi e sănătoasă. De aceea, urechile nu trebuie astupate cu vată sau alte obiecte.

Urechea medie este compusă din membrana timpanică, un lanţ de trei oscioare și trompa lui Eustachio, care face legătura cu faringele, și urechea internă din labirint osos care, la rândul său, conţine un labirint mem-branos. Informaţia recepţionată (sunetul) este transformată în influx nervos și prin interme-diul nervului auditiv, ajunge la scoarţa cerebrală din lobul temporal, unde se creează sen-zaţia de auz.

Ce este cerumenul?Cerumenul rezultă din acu-

mularea secreţiei glandelor ceruminoase situate în porţi-unea anterioară a conductului auditiv extern. Din punct de vedere chimic, cerumenul este un amestec de glicopeptide, lipide, acid hialuronic, enzime și imunoglobuline. Cerumenul normal este de culoare galben arămie și nu este solubil în apă. În timp, cerumenul se oxidează și capătă o culoare mai întuneca-tă, cafeniu-roșietică. Cerumenul, acumulându-se în cantităţi mai mari se elimină, în mod normal, în procesul de masticaţie, mi-grând dinspre porţiunea internă a canalului auditiv spre pavilio-nul urechii.

CERUMENUL – prieten sau duşman?Mulţi cred că cerumenul este

o secreţie neplăcută și inutilă, însă nu este așa. Cerumenul are rol antibacterian și de menţinere a unui pH adecvat în interiorul

urechii, astfel prevenind infec-ţiile la nivelul urechii (otitele). Ceara produsă de ureche are și rol de curăţare mecanică a urechii, odată cu scurgerea ei se elimină și celulele moarte rezultate din procesul de re-generare a pielii. Cerumenul lubrifiază pielea conductului auditiv și menţine elasticitatea ei, protejând urechea internă de agenţii patogeni. Cerumenul împinge particulele străine spre exteriorul urechii și facilitează trecerea undelor sonore.

Când secreţia este norma-lă, cerumenul se găsește ca o peliculă pe faţa interioară a conductului auditiv. Atunci când această secreţie dispare, pielea din interiorul conductului se usucă și se descuamează și apar otitele externe.

Hiposecreţia de cerumen poate fi provocată și de schim-bările hormonale, care duc la scăderea secreţiilor din orga-nism.

Cel mai deranjant însă este cerumenul în exces, care se poate forma din diverse moti-ve. Acumulându-se, cerumenul formează așa-zisele dopuri de cerumen. Aproximativ 10% din consultaţiile la serviciile de urgenţă ORL sunt determinate de „durerile” provocate de acu-mularea de cerumen.

Odată cu vârsta, au loc schimbări în dinamica urechii și mișcările de îndepărtare a cerumenului scad în intensita-te, ceea ce duce la acumularea cerumenului, care este greu de

îndepărtat. Aproximativ 30% dintre persoanele în vârstă au probleme de auz, datorită acu-mulării excesive de cerumen. Persoanele cu proteze auditive au, de asemenea, probleme cu formarea dopurilor de ceru-men. Unele persoane, în special bărbaţii, se plâng de excesul de peri din conductul auditiv, care obstrucţionează eliminarea cerumenului. Un alt factor care declanșează hipersecreţia de cerumen și provoacă formarea dopurilor de cerumen este ex-punerea prelungită în medii unde există mult praf sau expu-nerea excesivă la apă, în cazul înotătorilor. Tinerii pot provoca crearea dopurilor de cerumen din cauza căștilor de telefon, player-elor și altor obiecte, cum ar fi hands-free-urile. Copiii mici prezintă, de asemenea, hiper-secreţie de cerumen, inclusiv sugarii de 6-8 săptămâni.

În unele cazuri, după cum am menţionat mai sus, dopurile de cerumen sunt cauza unor defecte anatomice sau fizio-patologice, însă, de cele mai dese ori, noi înșine participăm la formarea acestor dopuri de cerumen prin folosirea în exces a beţișoarelor.

Beţişoarele – pericol de leziune a timpanuluiCând sunt bune beţișoare-

le? Aproape niciodată, sunt de părere specialiștii. De fapt, beţișoarele de urechi nu sunt eficiente decât pentru cură-

ţarea părţii externe a urechii: pavilionul și intrarea în canalul auditiv. În situaţia în care be-ţișorul pătrunde mai adânc în ureche, riscurile nu sunt deloc de ignorat. În primul rând, exis-tă riscul ca vârful beţișorului să atingă timpanul și, prin urmare, să afecteze auzul. Totodată, beţișoarele nu fac altceva de-cât să împingă cerumenul spre interiorul urechii și să ducă la acumularea lui la nivelul timpa-nului, de aceea și apare senzaţia de pierdere a auzului și dureri la nivelul timpanului.

Chiar dacă beţișorul nu este introdus atât de adânc încât să atingă structurile interne ale urechii, tot nu este indicată uti-lizarea frecventă a beţișoarelor de urechi, deoarece acestea pot duce la un efect opus celui dorit: în loc să cureţe cerumenul, îl împinge în interiorul canalului auditiv, favorizând formarea dopurilor de ceară. În plus, este

stimulată secreţia de cerumen, ca reacţie de autoapărare.

În plus, beţișoarele de urechi nu sunt sterile și, chiar dacă sunt sterile, când deschidem prima dată cutiuţa, deja le contami-năm. De aici pot apărea o serie de boli la nivelul conductului auditiv, dintre care cea mai frec-ventă este micoza (ciuperca). Aceasta necesită tratament timp îndelungat, la care se adaugă disconfortul de a nu mai auzi, din cauza obstrucţiei prin in-fl amaţie și durerii provocată de micoză.

Beţișoarele sunt interzise copiilor, pentru că pot afecta structurile interne ale urechii și să provoace otite. Conform datelor statistice, aproximativ 70% din otitele externe la copii sunt cauzate de utilizarea beţi-șoarelor.

Cum se poate îndepărta cerumenul?Dopurile de cerumen ori

cerumenul în exces poate fi în-depărtat atât de către medicul ORL-ist, cât și în condiţii de casă. De obicei, la ORL-ist ajungem atunci când ne pierdem auzul ori simţim dureri provocate de dopul de cerumen. Medicii în-depărtează dopul de cerumen utilizând o ansă ori irigând ca-nalul auditiv cu o seringă cu apă caldă, ser fi ziologic ori peroxid de hidrogen. Aceste manevre pot fi dureroase și chiar destul de periculoase, întrucât pot

provoca rupturi ori perforări ale timpanului, de aceea tre-buie executate doar de medicii specialiști în condiţii de maximă atenţie. Uneori, dopurile nu pot fi îndepărtate de la prima consultaţie și este nevoie să fi e înmuiat mai întâi cu ajutorul unei substanţe speciale.

În condiţii casnice, dopul de cerumen poate fi înlăturat cu ajutorul conurilor de ceară, ulei de parafină, spray-uri ori picături speciale. Conurile sunt o tehnică veche utilizată în America de Nord și Indonezia. Această tehnică la fel trebuie utilizată cu multă precauţie, în camere bine aerisite. Totodată, este nevoie de o persoană care să supravegheze manevra. Atât conurile, cât și uleiul de parafi nă solubilizează parţial dopul de cerumen.

Igiena corectă a urechiiCum se face igiena corectă a

urechii? Cel mai important este să nu introduceţi nimic pe cana-lul auditiv (beţișoare, scobitori, agrafe, unghia etc.)

Pavilionul urechii trebuie spălat cu apă și săpun, apoi se șterge bine cu un prosop. În caz de necesitate, se curată și intrarea în canalul auditiv, dar cu buricul degetului, nu cu unghia.

Pentru spălarea conductului auditiv extern folosiţi soluţia specială de curăţare a urechii, „A-cerumen”. Aceasta poate fi procurată din farmacie fără prescripţie medicală. „A-ce-rumenul” este un amestec de

substanţe tensioactive care acţionează asupra dopului de cerumen exact ca un detergent. La început, substanţele aderă la suprafaţa cerumenului, îl descompune în particule foarte mici, îl fl uidizează, iar ulterior, acesta se scurge din ureche.

O fi olă de „A-cerumen” este indicată pentru o singură folo-sire, fi ind dozată exact pentru ambele urechi. La început, fi ola de „A-cerumen” trebuie încălzită în palme ori într-un pahar cu apă călduţă astfel încât să fie de temperatura corpului. Apoi se picură 1 ml (jumătate din conţinutul unei doze) în fi ecare ureche, se lasă să acţioneze timp de 1-2 minute, capul trebuie să fi e înclinat pe o parte, pentru a evita scurgerea soluţiei. După aceea, capul se apleacă pe cea-laltă parte pentru a permite scurgerea cerumenului lichefi at. Procedura se repetă și pentru cealaltă ureche. După curăţare este recomandabilă clătirea ca-nalului auditiv cu ser fi ziologic. Foarte comode sunt fi olele „Phy-siodose”, care eliberează serul sub presiune exact ca o seringă. Clătirea va permite înlăturarea tuturor reziduurilor. Curăţarea urechii cu scop igienic se poate face 1-2 ori pe săptămână. În cazul unui dop de cerumen pro-cedura trebuie repetată 3-4 zile consecutiv, dimineaţa și seara.

În cazul în care simţiţi dureri acute însoţite de febră, evitaţi orice tehnici de curăţare a ure-chii, deoarece ar putea să fi e vor-ba de o infecţie, cum ar fi otita. În acest caz adresaţi-vă la medicul ORL pentru o consultaţie.

SĂNĂTATE cu Victoria CUŞNIR fl ux.sanatate@gmail.com

Despre igiena corectă a urechii sau de ce nu sunt bune beţişoarele tradiţionale

11 FEBRUARIE 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate

9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep.14,15 11.00

Telecinemateca. Yes man. Comedie. SUA

2008. Dosarele X. The X fi les. Sez.9 Ep.13,14

20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate

22.00Telecinemateca. Mumia 1. The mummy. Aventuri. SUA 1999

00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 06:30 - Teleshopping

07:00 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:15 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping

09:45 - Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 10:45 Teles-

hopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15

- Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance)

13:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 15:30 Film serial:

Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial:

Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Doamne de poveste 18:30 Film

serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa

(AP) (romance) 20:30 - Cinema ACASĂ: Micul ei secret (“Her Minor

Thing”) (12) (comedie) 22:30 La naiba, să poveștim! (emisiunea nr 3)

(12) (divertisment) 23:30 - Film serial: Demon și înger (AP) (romance)

00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Film serial: Gheaţă

de foc (AP) (romance) 02:15 - Doamne de poveste (r) 03:00 La naiba

să poveștim! (r) (12) (divertisment) 03:45 Poveștiri de noapte (reluare

de joi, 16 februarie) (12) (divertisment) 04:30 - Poveștiri de noapte

(reluare de joi, 17 februarie) (12) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping

10:15 Film: Top Gun (r) 12:15 Serial: Legenda

Căutătorului (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 -

Teleshopping 13:20 Film: Cowboy și idioţi

15:00 - Teleshopping 15:15 Film: Formidabilul 17:00 Film: O dădacă

musculoasă 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș

20:30 Film: Pe jumătate mort 22:30 Film: Pasiune și destin 00:30 -

Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Pe jumătate mort (r) 02:30 Film:

Pasiune și destin (r) 04:30 Film: Cowboy și idioţi (r) 06:00 Ce se

întâmplă, doctore? (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Picături de “Dor”.

6.20 Film. “LUCEA-

FĂRUL” (“Telefilm-

Chișinău”, 1986). Episodul 2. 8.00 O seară în familie. 9.00 Documentar.

“Învățăceii la Opera dn Beijing”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical.

11.10 La datorie. 11.30, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.00 “Mai

în glumă, mai în serios” cu Gheorghe Urschi. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Fotbal.

Campionatul RM. “Zimbru” - “Academia UTM”. Transmisiune în direct.

14.55 Respiro. 15.00 Baștina. Magazin agricol. 15.30 La mulți ani!

Dedicații muzicale. 16.00, 2.30 Cu noi la teatru. 16.30 Documentar.

“Arts 21”. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Festivalul violoniștilor “Filip Toderașcu

2010”. Secțiuinea copii. 18.00 La noi în sat. 18.40 Povestea de seară.

19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Vedete la bis. 20.30 Legendele muzicii.

20.40, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...” 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER.

21.35 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Arsenie

Botnaru la 60 de ani. Spectacol jubiliar. 1.00 Programul zilei. Ca-

lendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 3.00 O seară în familie. 4.30

“M-ai făcut, maică, să cânt...” Program muzical. 5.25 Respiro. 5.50

Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40

Валентина Титова в фильме “Личные счеты”

8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.20 “Здоровье” 10.00

Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием

Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00

Новости 12.10 “КВН. 50 виртуальных игр” 13.05 “Ален Делон.

Мужчина на все времена” 14.00 “Апостол”. Многосерийный

фильм. Заключительные серии 17.15 Премьера. “Ни минуты

покоя...” Юбилейный концерт Вячеслава Добрынина 19.15

Премьера. Юрий Степанов, Владимир Ильин, Евгений Стычкин

в лирической комедии “Не надо печалиться” 21.00 Воскресное

“Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00

“Большая разница” 23.00 Премьера. “Шоу ни бе ни ме нехило”

23.30 “Познер” 0.25 Итоги Берлинского кинофестиваля в

программе Сергея Шолохова “Тихий дом” 0.55 Клинт Иствуд в

фильме “Сыграй мне “Туманно” 2.40 Борис Химичев в детективе

“Мышеловка” 4.05 “Пока все дома”

7:10 Universul cre-

dinţei . 9:00 Ca la

carte. Moderator

C r i s t i a n Ta b ă r ă

10:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 2 episoade 10:55

Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod 11:00

Europa mea. Moderator Gabriel Giurgiu 11:30 Viaţa satului Prezintă

George Robu 13,00 Ultima ediţie. Moderator Ramona Avramescu

14:00 Telejurnal Sport (criptat)Meteo 14:20 Vedeta familiei Prezintă

Mihai Răzuș 15:20 Tezaur folcloric 16:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket

de divertisment Prima parte. (R) Ediţie veche 17:00 Dănutz S.R.L. –

Supermarket de divertisment Partea a doua(R) 18:00 50 de minute

cu Pleșu și Liiceanu 19:00 Lozul cel mare. Prezintă Liza Sabău și

Leonard Miron 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor

Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 Tema zilei Meteo 21:10

Film Răzbunându-l pe Angelo (AVENGING ANGELO- SUA, 2002) 22:55

Garantat 100%. Moderator Cătălin Ștefănescu (R) Ediţie veche 23:55

O carte pe săptămână (R)Ediţie veche 0:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu

Mircea Radu (I)(R) 1:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II)(R)

2:20 Tezaur folcloric (R) 3:00 Iubiri dincolo de ecran (RED CARPET

ROMANCE, SUA, 2009) Episodul 16(R) 3:15 Telejurnal (R) 3:50

Tema zilei Meteo (R) 4:10 Europa mea. (R) Producător tv. Gabriel

Giurgiu 4:35 Universul credinţei (R) Producător tv. Paula Tăbîrcă

6:15 Imnul României

5:00 T V5MONDE

LE JOURNAL 5:25

DOCUMENTAIRE 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VERITE? 8:00

REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH 10:05 TiVi-

5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM

10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35

TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE

PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE

- LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:35

TiVi5MONDE - TACTIK 12:05 LE CODE CHASTENAY 12:30 LA VIE

EN VERT 13:00 FLASH 13:05 JOUR DE RUGBY 13:50 SUR MESURES

Designer / Céramiste 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LA PETITE VIE

/ Fiction Musique plus 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30

ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:10 INTERNATIONALES

20:00 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres

& des Hommes” Réinventer le « vivre ensemble » 21:00 COUP DE

POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

RUMBA / Cinéma 23:15 AUX TIMIDES ANONYMES / Court métrage

23:40 UN HOMME DE MAIN / Court métrage 0:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:30 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:50 ECOUTE VOIR… / Cinéma 2:50 KIOSQUE

3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 LA HAUTE ROUTE CHAMONIX-

ZERMATT / Documentaire Episode 3/5 : La montagne, ça les gagne

! 4:35 LA HAUTE ROUTE CHAMONIX-ZERMATT / Documentaire

Episode 4/5 : Plus dure sera la chute

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate

7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep.18,19 9.00 Serial.

24 hours. Sez.8 Ep.22,23 10.30 Telecinemateca.

Supraveţuitorii. Alive. Dramă. SUA 1993 12.00

Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic. Reluare 18.00 Serial.

Luna. Ep.105 19.00 Serial. Dosarele X. The X fi les. Sez.9 Ep.10,11 20.30

Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca.

Dragostea costă. Intolerable cruetly. Comedie. SUA 2003 23.10 Teleci-

nemateca. Comoara din spatele carţilor 3. The librarian 3. Acţiune.SUA

8 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 06:30 – Teleshopping

07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP)

(romance) 08:00 - Teleshopping 08:30

Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 - Film

serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30

Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45

- Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping

14:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r)

(AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea

de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri

adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film

serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată

full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 - Film serial: Căutând-o pe

Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30

Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406

(AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și

onoare (r) (AP) (romance) 02:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ

03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă

românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore?

� Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Film: Pe urmele vinovatului (r) 12:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 -

Teleshopping 14:00 Film: Călătoria spre familie 16:00 - Teleshopping 16:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3931 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene

17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:25 Profi t 19:30 - Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa 20:00 Fotbal Europa League: Napoli Villarreal (Direct) 22:00

- Fotbal Europa League: Sparta Praga Liverpool (Direct) 23:55 - Profi t 00:00

- Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 - Moștenirea, ep.56 01:15 Rezumat

Europa League 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 - Fotbal

Europa League: Sparta Praga Liverpool (r) 04:15 - Moștenirea, ep.56 (r)

05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar. “Stop

mafi ei”. 7.00, 8.00, 9.00

ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună

dimineața! 9.10 Documentar. “Civilizația chineză”. 10.00 Documentar.

“Scrisoare către un tînăr cineast”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova

în direct. 12.00 La datorie. 12.20 Legendele muzicii. 12.30 Svitanok. 13.00

ȘTIRI. 13.10 Bună dimineața! (reluare). 14.50 Respiro. 15.00 Focus TV. 15.30

Portrete în timp. 16.00 Fii tînăr! 16.45 Documentar. “Palate remarcabile.

Lauzun”. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Documentar. “Veșmintele lumii”. 18.00, 1.20

Vector european. 18.40 Povestea. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00

Moldova în direct. 20.40, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...” 20.50 Super

loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să cîștigi bani

cu “Moldinconbank”. Noutăți bancare. 21.45, 2.30 Reporter de gardă.

22.05, 23.25, 4.30 Melodii de neuitat. Spectacol muzical. 23.10 ȘTIRI.

0.20 Documentar. “Euromaxx”. 0.50, 5.30 Respiro. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 2.50

Music Mania. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00

“ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор”

13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить”

15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом

Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм

16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами)

18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с

Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Золотой

капкан”. Многосерийный фильм 22.25 “Человек и закон” с Алексеем

Пимановым 23.20 Ночные новости 23.40 “Судите сами” с Максимом

Шевченко 0.30 Аль Пачино, Мишель Пфайффер в фильме “Лицо

со шрамом” 3.15 Вячеслав Тихонов, Леонид Куравлев в фильме

“Мичман Панин”

7:00 Telejurnal ma-

tinal Sport (criptat)

Meteo (I) 8:00 Tele-

jurnal matinal Sport

(criptat)Meteo (II) 9:00 Vedeta familiei (R) Prezintă Mihai Răzuș 10:00 50

de minute cu Pleșu și Liiceanu (R) din 13 februarie 11:10 Nocturne (R)

11:15 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu(R)din 6 februarie 12:10 Papucul

doamnei (R)din 14 februarie 12:50 Serial(R)Legendele palatului:prinţul

Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 62

14:00 Telejurnal Sport (criptat) Meteo 14:45 Istorii de buzunar (R) 14:50

Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 ÎnTRE-

CEREA ANILOR (Reluare) cu Mircea Radu (I) 16:00 ÎnTRECEREA ANILOR

(Reluare) cu Mircea Radu (II) 17:00 Interes general Moderator Sorin Burtea

17:30 O carte pe săptămână (R) din 13 februarie 17:45 Tragerile Joker, Loto

5 /40, Loto 6/49 și Noroc 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele

palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007

)Episodul 63 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker,

Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00

Judecă tu ! Moderator Rodica Culcer 22:00 Serial CSI-Crime și investigaţii

(CSI- SUA, 2005) Sezonul X Episodul 12 22:55 Eurovision 2011 23:10 Film

Sacrifi ciul suprem (TO END ALL WARS- SUA, 2004) 1:15 Profesioniștii... cu

Eugenia Vodă (R) din 12 februarie 2:05 Interes general (R) 2:35 Călător

pe viaţă (R) din 12 februarie 3:00 Curier TV. (R) din 15 februarie 3:25

Telejurnal (R) 4:00 Tema zilei Meteo (R) 4:20 50 de minute cu Pleșu și

Liiceanu (Reluare) 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA

DAMA-Argentina, 2008) Episodul 114 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks

– Australia, 2007) 2 episoade(R) 6:15 Imnul României VINERI

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:30 LE

PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH 10:05 DESTINATIONS GOÛTS

10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN

HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET

FILLE / Fiction Escalier de secours 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction

Episode 1008 13:00 FLASH 13:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES

13:30 EN CAMPAGNE - BUNUS / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:05 LA COMMANDERIE / Fiction L’arrivée du duc d’Anjou

16:00 LA COMMANDERIE / Fiction L’imposteur 17:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 UNE

HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ

19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 MONSIEUR JOSEPH / Fiction 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ECOUTE VOIR… / Cinéma 0:00 TV-

5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 HUMBERT

BALSAN, PRODUCTEUR REBELLE / Documentaire 2:45 QUESTIONS

À LA UNE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 LES JARDINS DE BALI /

Documentaire Les jardins de la déesse Dewi Sri 4:35 LES JARDINS DE

BALI / Documentaire L’île des dieux

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate

7.30 Serial. Star Trek. Sez. 13 Ep.17,18 9.00

Serial. 24 hours. Sez.8 Ep.21,22 10.30 Telecine-

mateca. Apocalypto. Acţiune. SUA 2006 12.00

Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez. 6 Ep.7,8

18.00 Serial. Luna. Ep.104 19.00 Serial. Dosarele X. The X fi les. Sez.9

Ep.9,10 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10

DEX juridic 22.10 Telecinemateca. Supraveţuitorii. Alive. Dramă. SUA

1993 0.00 Închiderea staţiei

05:30 - Film serial: Dragoste nebună

(“Locura de Amor”), primul episod

(AP) (romance) 06:30 – Teleshopping

07:00 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:30 - Film serial: Esmeralda

(r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 Film serial: Paradisul

blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial:

Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 - Film

serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 - Teleshopping

14:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare

(r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 -

Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30

- Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (ro-

mance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă

românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film

serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte

(12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance)

00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă

românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30

- Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte

(r) (12) (divertisment) 04:00 Prima telenovelă românească fi lmată full

HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore?

� Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:45

Serial: Om sărac, om bogat, ep.115, 116 12:15

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping

14:00 Film: Pe urmele vinovatului 16:00 - Teleshopping 16:15 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.3930 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene

17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 - Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Dispariţia 22:25 - Profi t 22:30 - Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.55 00:00 Serial:

Flashpoint, ep.15, anul I 01:00 Film: Dispariţia (r) 02:30 Știrile Pro Tv

din Sport 02:45 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 - Serial:

Moștenirea, ep.55 (r) 04:00 - Știrile Pro Tv (r) 05:00 - Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar.

“Veșmintele lumii”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI.

7.10, 8.15 Bună dimineața! 9.10 Documentar. “Mallaca: strÎmtoarea

tuturor pericolelor”. 10.00 Respiro. Program muzical. 10.30 Ghidul

sănătății tale. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol.

12.30 Unda Bugiacului. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineața! (reluare).

14.50 Desene animate. 15.00 Magazinul copiilor. 15.30 Miracolul

dansului. 16.00 Mai în glumă, mai în serios. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Docu-

mentar. “Arthur H, show time”. 18.00 Svitanok. 18.30 Respiro. Tot cu

dansul mă mîngîi... Ansamblul Academic de Dansuri Populare “Joc”.

18.40 Povestea. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct.

20.40, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...” 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER.

21.35 Fotbal. Liga UEFA. “AC Roma” - “Șahtior” (Donețk). În pauză:

ȘTIRI. 23.35 Documentar. “Palate remarcabile. Avaray”. 23.50 Fotbal.

Rezumatele meciurilor. 0.30 Documentar. “Scrisoare către un tînăr

cineast”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum.

Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligență. 2.30 Dor. Program

muzical. 4.30 Melodii de neuitat. Spectacol muzical. 5.30 Respiro.

5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25

“Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу

знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”.

Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00

Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай

поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00

“Время” 21.30 Премьера. “Золотой капкан”. Многосерийный

фильм 22.25 Среда обитания. “Дорогая аллергия” 23.20 Ночные

новости 23.40 “Обмани меня”. Новые серии 0.30 Брюс Уиллис

в остросюжетном фильме “Восход Меркурия” 2.15 Людмила

Чурсина в фильме “По Руси” 3.50 “Хочу знать” с Михаилом

Ширвиндтом 4.10 “Давай поженимся!”

7 : 0 0 Te l e j u r n a l

matinal Sport (crip-

tat) Meteo (I) 8:00

Telejurnal matinal Sport (criptat) Meteo (II) 9:00 Teleenciclopedia

10:00 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (R) din 5 februarie 11:00 Pur

și simplu delicios (R) 11:15 Tezaur folcloric (R) din 13 februarie 12:00

Meseria brăţară de aur (R) din 11 februarie 12:50 Serial(R)Legendele

palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Core-

ea, 2007 )Episodul 61 14:00 Telejurnal Sport (criptat) Meteo 14:45

Istorii de buzunar (R) Producător tv. Mihaela Brumă 14:50 Amintiri

din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 50 de

minute cu Pleșu și Liiceanu (R) 16:00 Viitorul Planetei albastre (R)

17:00 Generaţia contra Moderator Luciana Giurea 17:30 ONG Blitz.

Prezintă Laura Lăcătuș 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele

palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea,

2007 )Episodul 62 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter”

buletin informational 21:05 FABRICA DE STARURI 1 (R) 23:35 Viitorul

Planetei albastre (R) 0:50 Film Dante 01 (DANTE-Franţa, 2001) 2:15

Generaţia contra (R) 3:15 Istorii de buzunar (R) 3:25 Telejurnal (R)

4:00 Tema zilei Meteo (R) 4:15 Teleenciclopedia 5:10 Serial Don Juan

îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul

113 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade

(R) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:30 CHRO-

NIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30

TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH

10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05

LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET

FILLE / Fiction Montecristo 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode

1007 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 BIENVENUE

DANS LE NANOMONDE / Documentaire Des nanos autour de nous 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 L’ICEBERG / Cinéma 16:30 T’EMBRASSER

UNE DERNIÈRE FOIS / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 QUESTIONS À LA UNE

19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE

L’ECO 19:35 LA COMMANDERIE / Fiction L’arrivée du duc d’Anjou 20:30

LA COMMANDERIE / Fiction L’imposteur 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE

2 22:00 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE

JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 MARION

MAZZANO / Fiction L’homme aux deux visages 1:45 MARION MAZZANO

/ Fiction Le défi 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00

LES ORPHELINS DE LA MÉDECINE / Documentaire

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate

7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep 16,17 9.00

Serial. 24 hours. Sez.8 Ep.20,21 10.30 Teleci-

nemateca. Cum să scapi de un tip în 10 zile.

How to lose a guy in 10 days. Comedie. 2003 12.00 Film indian 15.30

Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.6 Ep.6,7 18.00 Serial. Luna.

Ep.103 19.00 Serial. Dosarele X. The X fi les. Sez.9 Ep.8,9 20.30 Desene

animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Apo-

calypto. Acţiune. SUA 2006 0.00 Închiderea staţiei

05:30 - Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 06:30 Teleshopping

07:00 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping

10:00 Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 - Teles-

hopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30

Teleshopping 12:45 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance)

13:45 - Teleshopping 14:30 Prima telenovelă românească fi lmată

full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase

406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial:

Esmeralda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30 Film

serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa

(AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD:

Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 - Film serial: Căutând-o pe

Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment)

23:30 - Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film se-

rial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească

fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 - Poveștiri

adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12)

(divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD:

Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore?

� Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshop-

ping 10:15 Serviţi, vă rog! (r) 12:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45

- Teleshopping 14:00 Film: În mijlocul furtunii 16:00 - Teleshopping

16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3929 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia

Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00

- Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Sunt spion 22:25 - Profi t

22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 - AutoExpert cu Andrei

Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.54 00:15 Serial: Flashpoint,

ep.14, anul I 01:00 Film: Sunt spion (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport

02:45 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea,

ep.54 (r) 04:00 - Știrile Pro Tv (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

(r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar.

“Bivoli în misiune”.

7.00, 8.00 ȘTIRI. 7.10,

8.15 Bună dimineața! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la

Întîmpinarea Domnului. Transmisiune În direct de la Catedrala

Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.30 Respiro. 9.40

Documentar. “Gaza - Sderot”. 10.30 SăptămÎna economică. 11.00

Moldova În direct. 12.00 Magazinele UEFA. 12.30 Documentar.

“Veșmintele lumii. California”. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineața!

(reluare). 14.20 Respiro. 14.30 Documentar. “Berlusconi, afacerea

Mondadori”. 15.30 Săptămâna sportivă. 16.00 Evantai folcloric.

16.40 Documentar. “Palate remarcabile. Avaray”. 17.00 ȘTIRI. 17.10

Documentar. “Mallaca: strâmtoarea tuturor pericolelor”. 18.00 Unda

Bugiacului. 18.35 Respiro. 18.40 Povestea. 19.00 MESAGER (rus.).

19.40, 3.00 Moldova în direct. 20.40, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...”

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga UEFA. “Milan” - “Tot-

tenham”. În pauză: ȘTIRI. 23.35 Respiro. 23.50 Fotbal. Rezumatele

meciurilor. 0.30 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.10 Vedete la bis. 2.30

Ghidul sănătății tale. 4.30 ARTelier. 5.00 La curțile dorului. 5.10

Miracolul dansului. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20

“Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить”

15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом

Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный

фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с

субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть

говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера.

“Золотой капкан”. Многосерийный фильм 22.25 “Кладоискатели”

23.20 Ночные новости 23.40 “На ночь глядя” 0.30 Мел Гибсон в

фильме “Река” 2.30 Жанна Прохоренко в фильме “А если это

любовь?” 4.10 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal ma-

tinal Sport (criptat)

Meteo (I) 8:00 Tele-

jurnal matinal Sport (criptat) Me-

teo (II) 9:00 O dată’n viaţă . Partea a doua (Reluare) 10:00 Ca la carte

(R) din 13 februarie 11:00 Pur și simplu delicios (R) 11:15 Spune-mi

ce te doare (R) 11:45 Bebe magia (R)din 12 februarie 12:15 Desene

animate Povești cu lipici pentru cei mici ( AUSTRALIA, 2005) 3 epi-

soade 12:50 Serial(R)Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG,

PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 60 14:00 Telejurnal

Sport (criptat) Meteo 14:45 Istorii de buzunar (R) 14:50 Amintiri din

istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 “Жди меня”

17:00 Atunci și acum Moderator Marian Voicu 17:30 Curier TV . Pre-

zintă Angela Avram 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele

palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Core-

ea, 2007 )Episodul 61 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter”

buletin informational 21:05 FABRICA DE STARURI 1 (R) 23:35 Vip

confi dente - Invitat Igor Chistol 0:40 Film Camera obscură (CAMERA

OBSCURA- SUA, 2000) 2:20 Ca la carte (R) din 13 februarie 3:25

Telejurnal (R) 4:00 Tema zilei Meteo (R) 4:20 Teleenciclopedia 5:10

Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina,

2008) Episodul 112 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia,

2007) 2 episoade (R) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 5:30

LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30

ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VERITE? 10:00 FLASH 10:05

MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 PASSION MAISONS

11:00 FLASH 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA

COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Origami 12:30

PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1006 13:00 FLASH 13:05 LES

ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 ABDOU DIOUF, UN DESTIN

FRANCOPHONE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:05 MARION MAZZANO / Fiction L’homme aux deux visages

15:55 MARION MAZZANO / Fiction Le défi 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS

PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE

JOURNAL DE L’ECO 19:35 GÉNÉALOGIES D’UN CRIME / Cinéma

21:25 CLIK CLAK / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE

2 22:00 MONSIEUR JOSEPH / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 1:00 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:00 PARADIS EN SURSIS / Documentaire Tuvalu, les

nouveaux réfugiés

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate

9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep. 13,14 11.00

Telecinemateca. Strania poveste a lui Benjamin

Button. The curious case of Benjamin Button.

Dramă. 2008 13.50 Film indian 16.00 Telecinemateca. În pielea

altcuiva. It’s a boy girl thing. Comedie. 2006 18.30 Serial. Dosarele X.

The X fi les. Sez.9 Ep.12,13 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale

21.00 Desene animate 22.15 Telecinemateca. Yes man. Comedie.

SUA 2008 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 06:30 - Teleshopping

07:00 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:15 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping

09:45 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 10:45 - Teles-

hopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15

Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance)

13:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 15:30 Film serial:

Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial:

Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial:

O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP)

(romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Pedeapsa printesei arabe (“Death

of a Princess”) (12) (dramă) 23:15 Film serial: Demon și înger (AP)

(romance) 00:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Film

serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 02:45 - Poveștiri adevărate (r)

Vremea de ACASĂ 03:45 Poveștiri de noapte (reluare de luni, 14

februarie) (12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de

marţi, 15 februarie) (12) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

10:00 - Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă,

doctore? 11:00 - AutoExpert cu Andrei

Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena

Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 - Teleshopping 13:20 Rezumat

Europa League (r) 14:00 Film: Legenda Căutătorului, ep.21 15:00 -

Teleshopping 15:15 Film: Top Gun 17:15 Românii au talent (r) 19:00

Știrile Pro Tv 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Iron Man

Omul de oţel 23:00 Film: Lupta cu înălţimile 01:00 - Știrile Pro Tv din

Sport 01:15 Film: Iron Man Omul de oţel (r) 03:30 Romania, te iubesc

(r) 04:30 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 - În Profunzime cu

Lorena Bogza (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Documentar.

“Cuba, odisee afri-

c a n ă”. 7 . 0 0 Fi l m .

“LUCEAFĂRUL” (“Telefi lm-Chișinău”, 1986). Episodul 1. 8.25 Film.

“MOARA” (“Telefi lm-Chișinău”, 1990). 9.35 Film în desen animat.

“Sandocan”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 5.10 Natura în obiectiv.

11.00, 4.30 Știința. 11.30 Casa mea. 12.00 Documentar. “Stop mafi ei”.

13.00 ȘTIRI. 13.15 Lumina adevărului. 14.00 Respiro. Program muzi-

cal. 14.30 ARTelir. 15.00 La mulți ani! Dedicații muzicale. 15.30, 2.30

“Roua veșniciei”. Program muzical. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Fotbal de sală.

Campionatul RM. “JLC” - “Eldorado”. Transmisiune din sala “Olimpus”.

18.15 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 O seară în familie.

20.40, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...” 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER.

21.40 Cum să cîștigi bani cu “Moldinconbank”. Noutăți bancare.

21.45 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 23.20 ȘTIRI. 23.35 Handbal.

Campionatul RM “USEFS” - “UTM”. Sala “Olimpus”. 0.45 Cinemateca

universală. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum.

Știri. 1.15 Din fondul TV Moldova-1. “A fost odată un actor. Dumitru

Caraciobanu”. 5.00 Respiro. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Алла

Ларионова, Владимир Самойлов в фильме

“Дикий мед” 8.05 “Dimineaţa pe Prime” 9.15

“Умницы и умники” 10.00 Новости 10.15

“Смак” 10.50 “Вкус жизни” 12.00 Новости 12.10 Среда обитания.

“Пельмень с сюрпризом” 13.05 Премьера. “Олег Митяев.

Фантазии завтрашнего дня” 14.00 Владислав Галкин, Александр

Балуев, Алексей Гуськов в многосерийном фильме “По ту

сторону волков” 17.25 “Первая любовь” 18.20 Премьера.

“Джон Ф. Кеннеди. Убийство в прямом эфире” 19.55 “Минута

славы” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Продолжение 22.00

“Прожекторперисхилтон” 22.30 “Детектор лжи” 23.30 Джеймс

Вудс, Майкл Дж. Фокс в остросюжетном фильме “Напролом” 1.25

Триллер “Прекрасные создания” 2.45 Елена Дробышева, Олег

Шкловский в фильме “Любовь французская и русская” 4.00 Алла

Демидова, Алексей Баталов в фильме “Время отдыха с субботы

до понедельника” 5.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

7:00 Cafeaua (KO-

F F E E - D E R W E G

VOM ORIENT IN

DEN OK ZIDENT,

Austria 2008) 7:55 Eurovision 2011 8:00 Semne 8:30 Arca lui Noe

.Prezintă Dan Helciug 9:00 Bebe magia Prezintă Camelia Csiki 9:30

Serial Hannah Montana(HANNAH MONTANA-SUA, 2006)Sez.II.

Episodul 13 10:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 2 episoade

10:55 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod

11:00 Bebe magia (R) 11:30 Iubiri dincolo de ecran (RED CARPET

ROMANCE, SUA, 2009)Episoadele 15,16 12:00 Vizor monden cu

Liviu și Ela (R) 12:30 Pro patria. 13:00 Fără frontiere. Moderator

Luca Niculescu 14:00 Telejurnal Sport (criptat)Meteo 14:20 Călător

pe viaţă 14:45 Circ internaţional 15:15 Ne vedem la TVR (R) 16:40

O dată’n viaţă. Prima parte (R) 17:40 O dată’n viaţă. Partea a doua

(R) 18:40 Teleenciclopedia Albrecht Dürer. Poveștile dansurilor

.Catedrala din Reims. 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 Tema zilei

Meteo 21:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) 22:20 ÎnTRE-

CEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) 23:20 Campania Ovidiu Rom

23:25 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (R)Ediţie veche 0:25 Filme

șoc Camarazii (COMRADES- Marea Britanie, 1986) 3:20 Telejurnal (R)

3:55 Tema zilei Meteo (R) 4:15 Iubiri dincolo de ecran (RED CARPET

ROMANCE, SUA, 2009) Episodul 15(R) 4:30 Semne (R)Producător

tv.Dan Micu 4:55 Viaţa satului (R) din 6 februarie 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:25 DO-

CUMENTAIRE 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-

CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH 10:05

TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM

10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35

TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE

PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MON-

DE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30

TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE

12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9° 13:55 COUP

DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Jamais sans

ma Jeep 16:05 ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:45 NOUVO

17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAM-

PION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:35 THALASSA 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:50 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS

/ DOCUMENTAIRE 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00

LA HAUTE ROUTE CHAMONIX-ZERMATT / Documentaire Episode

1/5 : C’est encore loin Zermatt ? 4:25 LA HAUTE ROUTE CHAMONIX-

ZERMATT / Documentaire Episode 2/5 : Grosse fatigue

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate

7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep 19,20 9.00

Serial. 24 hours. Sez.8 Ep.23,24 10.30 Teleci-

nemateca. Dragostea costă. Intolerable cruetly.

Comedie. SUA 2003 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00

Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Ep.106 19.00 Serial.

Dosarele X. The X fi les. Sez.9 Ep.11,12 20.30 Desene animate 21.00

Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Strania poveste a

lui Benjamin Button. The curious case of Benjamin Button. Dramă.

2008 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 06:30 – Teleshopping

07:00 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:30 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping

10:00 - Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 11:00 - Te-

leshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance)

12:30 Teleshopping 12:45 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP)

(romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Prima telenovelă românească

fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial:

Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial:

Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial:

O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Teresa (AP)

(romance) 20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30

Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase

406 (AP) (romance) 01:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance)

03:45 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 04:30 Doamne de

poveste (reluare din 13 februarie)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore?

� Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-

ping 10:15 Film: Călătoria spre familie (r)

12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile

Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Fotbal Europa League: Napoli

Villarreal (r) 16:00 - Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.3932 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour

19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa

20:30 Românii au talent 22:15 Film: Resident Evil: Dispariţia 00:15

Știrile Pro Tv (r) 01:15 - Știrile Pro Tv din Sport 01:30 - Știrile Pro Tv cu

Natalia Cheptene (r) 02:00 Film: Resident Evil: Dispariţia (r) 03:30 - Ce

se întâmplă, doctore? (r) 04:00 Românii au talent (r) 05:30 - Happy

Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar.

“Învățăceii la Opera

dn Beijing”. 7.00, 8.00,

9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineața! 9.10 Documentar. “Arthur H,

show time”. 10.00 Abraziv. 10.30 Documentar. “Drumeții”. 11.00

Moldova în direct. 12.00 Casa mea. 12.30 Studio “Art plus” (rus.)

13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineața! (reluare). 14.50 Respiro. 15.00

Documentar. “Album de familie”. 15.30 Dor. Program muzical. 16.00

Vedete la bis! 16.50 Documentar. “Palate remarcabile. Lauzun”. 17.00

ȘTIRI. 17.10 Documentar. “Civilizația chineză”. 18.00, 5.10 SăptămÎna

economică. 18.30 Respiro. 18.40 Povestea. 19.00 MESAGER (rus.).

19.40, 1.15 Focus. Magazin TV. 20.25 Respiro. Program muzical.

20.40, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...” 20.50 Joker plus. 21.00, 2.00,

4.00 MESAGER. 21.40 Cum să cîștigi bani cu “Moldinconbank”.

Noutăți bancare. 21.45 Fii tÎnăr! 22.30 Pro-percuție. Program de

muzică jazz. 23.30 ȘTIRI. 23.45 Documentar. “Cuba, odisee africană”.

0.45, 5.10 Respiro. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici

și acum. Știri. 2.30 Documentar. “Vatra strămoșească. Maria Cebo-

tari”. 2.55 “Un blues pentru doi”. Spectacol al Teatrului “Luceafărul”.

4.50 Portrete în timp. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25

“Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу

знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”.

Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00

Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.05 “Давай

поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00

“Время” 21.30 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 23.30

Закрытый показ. Премьера. Наталья Негода в фильме “Бубен,

барабан” 2.15 Шер в фильме Франко Дзеффирелли “Чай с

Муссолини” 4.05 Олег Даль, Маргарита Терехова в фильме

“Расписание на послезавтра” 5.30 “Хочу знать” с Михаилом

Ширвиндтом

7:00 Telejurnal ma-

tinal Sport (crip-

tat) Meteo (I) 8:00

Telejurnal matinal

Sport (criptat) Meteo (II) 9:00 Viitorul Planetei albastre. (Future

Earth, Marea Britanie, 2009) (Reluare) 10:10 ÎnTRECEREA ANILOR

cu Mircea Radu (I) (R) din 12 februarie 11:20 ÎnTRECEREA ANILOR

cu Mircea Radu (II) (R) din 12 februarie 12:50 Serial(R)Legendele

palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Co-

reea, 2007 )Episodul 63 14:00 Telejurnal Sport (criptat) Meteo 14:45

Istorii de buzunar (R) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Austra-

lia, 2007) 2 episoade 15:00 Ca la carte. (Reluare) 16:30 Europa mea.

Moderator Gabriel Giurgiu (R) din 13 februarie 17:00 Meseria brăţară

de aur (R)Ediţie veche 17:30 Vizor monden cu Liviu și Ela (R)Ediţie ve-

che 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul

Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul

64 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informatio-

nal 21:00 O dată’n viaţă . Prima parte 22:00 O dată’n viaţă. Partea a

doua 23:10 Film Cititorul (THE READER- SUA, 2008) 1:15 Eurovision

2011 1:20 Tezaur folcloric (R) Ediţie veche 2:10 Meseria brăţară de

aur (R) 2:35 Vizor monden cu Liviu și Ela (R) 3:00 ONG Blitz (R)din 16

februarie 3:25 Telejurnal (R) 4:00 Tema zilei Meteo (R) 4:20 Viitorul

Planetei albastre. (Future Earth, Marea Britanie, 2009) (Reluare) 5:10

Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina,

2008) Episodul 115 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia,

2007) 2 episoade (R) 6:15 Imnul României

5:00 T V5MONDE

LE JOURNAL 5:30

DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30

COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PE-

TITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND

MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 CHABOTTE ET FILLE

/ Fiction Clandestins 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1009

13:00 FLASH 13:05 EN VOYAGE 13:30 ARTISANS DU CHANGEMENT

/ Documentaire “Des Terres & des Hommes” Changer la ville 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MONSIEUR JOSEPH / Fiction 16:35

TERRES D’ECHANGES / Documentaire Suède 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS,

LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30

LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MARION MAZZANO / Fiction

L’homme aux deux visages 22:55 MARION MAZZANO / Fiction Le

défi 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA COMMANDERIE / Fiction

L’arrivée du duc d’Anjou 1:45 LA COMMANDERIE / Fiction L’imposteur

2:35 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00

NANGADEF / Documentaire

6.59 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate

7.30 Serial. Star Trek. Sez. 13 Ep.15,16 9.00 Serial.

24 hours. Sez.8 Ep.19, 20 10.30 Telecinemateca.

Jurnalul lui Bridget Jones. Bridget Jones diary.

Comedie. SUA 2002 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial.

MASH. Sez. 6 Ep.5,6 18.00 Hristos pentru Moldova 18.30 Documentar.

Mapamond creștin 19.00 Serial. Dosarele X. The X fi les. Sez.9 Ep.7,8 20.30

Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca.

Cum să scapi de un tip în 10 zile. How to lose a guy in 10 days. Comedie.

2003 23.00 Telecinemateca. Și daca e adevărat. Just like heaven. Comedie

2005 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Dragoste nebună (AP)

(romance) 06:30 Teleshopping 07:00

Film serial: Dragoste nebună (AP) (ro-

mance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film

serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 Film serial:

Paradisul blestemat (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial:

Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial:

O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 - Teleshopping 14:30 Doamne

de poveste (r) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea

de Acasă 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri

adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film

serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată

full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 - Film serial: Căutând-o pe

Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30

Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP)

(romance) 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și

onoare (r) (AP) (romance) 02:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ

03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă

românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro TV � Ce se întâmplă, doctore?

� Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping

10:15 Serviţi, vă rog! (r) 12:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshop-

ping 14:00 Film: Într-un sufl et (r) 16:00 - Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.3928 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy

Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa

21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 - Profi t 22:30 - Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.53 00:00 Serial: Flashpoint,

ep.13, anul I 01:00 Film: Lunetistul 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45

- Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 - Serial: Moștenirea, ep.53

(r) 04:00 - Știrile Pro Tv (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30

- Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6 . 0 0 D o c u m e n t a r.

“Berlusconi, afacerea

Mondadori”. 7.00, 8.00,

9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineața! 9.10, 1.15 Evantai folcloric. 9.50

Reporter de gardă. 10.15 Vector european. 11.00 “Eu și fl oarea lui albas-

tră”. Spectacol de divertisment dedicat Zilei Îndrăgostiților. 13.00 ȘTIRI.

13.10 Bună dimineața! (reluare). 14.50 Desene animate. 15.05 ARTelier. In

memoriam. Grigore Vieru. 15.35 Erudit-cafe. 16.20 Templul muzicii. 17.00

ȘTIRI. 17.10 Documentar. “Gaza - Sderot”. 18.00 Petalo romano. 18.30,

5.00 Respiro. 18.40 Povestea. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova

În direct. 20.40, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...” 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER.

21.40 Cum să cîștigi bani cu “Moldinconbank”. Noutăți bancare. 21.45

Din culisele “Eurovision-2011”. 21.50, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.20

Magazinele UEFA. 22.45, 23.25 Film. “BANII” (Franța). 23.10 ȘTIRI. 0.20 Do-

cumentar. “Veșmintele lumii. California”. 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 La datorie. 2.50 Music Mania. 5.10

Baștina. Magazin agricol. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00

“ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор”

13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить”

15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом

Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм

16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами)

18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Жди меня” 21.00

“Время” 21.30 Премьера. “Золотой капкан”. Многосерийный фильм

22.25 Спецрасследование. “Профессия - вымогатель” 23.20 Ночные

новости 23.45 “На ночь глядя” 0.35 Дэниэл Дэй-Льюис в фильме

“Боксер” 2.25 Брендан Фрэйзер, Сара Джессика Паркер в комедии

“Правильный Дадли” 3.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

4.00 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal ma-

tinal Sport (criptat)

Meteo(I) 8:00 Tele-

jurnal matinal Sport

(criptat) Meteo(II) 9:00 O dată’n viaţă. Prima parte (Reluare) 10:00 Dănutz

S.R.L.– Supermarket de divertisment. Prima parte (R) din 6 februarie

11:00 Pur și simplu delicios (R) 11:15 Dănutz S.R.L. – Supermarket de

divertisment. Partea a doua(R)din 6 februarie 12:50 Serial(R) Legendele

palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea,

2007 )Episodul 59 14:00 Telejurnal Sport (criptat) Meteo 14:45 Istorii

de buzunar (R) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007)

2 episoade 15:00 Viaţa satului Prezintă George Robu (Reluare) 16:30

Bebe magia (Reluare) Prezintă Camelia Csiki 17:00 Spune-mi ce te

doare . Moderator Irina Reisler (R) Ediţie veche 17:30 Papucul doamnei

Prezintă Laura Nureldin 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele

palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea,

2007 )Episodul 60 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” bu-

letin informational 21:00 Prim plan Moderator Livia Dilă 22:00 Serial

Anatomia lui Grey (GREY’ S ANATOMY 6-SUA, 2008-2009) Sezonul VI.

Episodul 14 22:55 Eurovision 2011 23:10 Film Cântec de iubire (A LONG

SONG FOR BOBBY LONG -SUA , 2000) 1:00 Nocturne. Moderator Marina

Constantinescu 2:00 Ne vedem la TVR (R) din 5 februarie 3:15 Istorii de

buzunar (R) 3:20 Telejurnal (R) 3:55 Tema zilei Meteo (R) 4:10 Nocturne.

Moderator Marina Constantinescu (Reluare) 5:10 Serial Don Juan

îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul

111 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade

(R) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 5:30

TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:20 QUOI DE NEUF DOC ? 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH

10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00

FLASH 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:30 NEC PLUS ULTRA

LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Une petite

enveloppe jaune 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1005

13:00 FLASH 13:05 DESTINATIONS GOÛTS 13:30 HISTOIRE DU

LOOK / Documentaire Libertés en s’habillant 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:05 UN OEIL SUR LA PLANETE 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT

19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL

DE L’ECO 19:35 MARION MAZZANO / Fiction L’homme aux deux

visages 20:25 MARION MAZZANO / Fiction Le défi 21:30 LE JOUR-

NAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documentaire

Irlande, célibataire cherche amoureuse 0:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:55 TOTO LE HEROS / Cinéma 2:20 LE PÈRE DE MON

PÈRE NE S’APPELAIT PAS JIMMY CONNORS / Court métrage 2:50

ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PARADIS

EN SURSIS / Documentaire Tchad, le lac perdu

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 18 FEBRUARIE 19 FEBRUARIE 20 FEBRUARIE 17 FEBRUARIE 14 FEBRUARIE 15 FEBRUARIE Luni 16 FEBRUARIE

Miercuri

ÎCS “VOKAMTRANS” SRL angajează șoferi

pentru rute

internaţionale,

cunoașterea limbilor

engleză și franceză

este obligatorie.

CV pe e-mail:

hotinat2@gmail.com

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRUPUBLICITATEA SOCIALĂ

Stimaţi clienţi, începând cu 1 noiembrie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publi-citate cu caracter social va fi de doar 3 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 50 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publici-tate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imba-tabilă: o reducere de 60 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 2,4 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: Informaţii suplimentare la tel.:

079707440 079707440

sau e-mail: publicitate@fl ux.md.sau e-mail: publicitate@fl ux.md.

TRANSPORT DE MĂRFURITRANSPORT DE MĂRFURI

GSM: 069350050GSM: 069350050Până la Până la 3,5 3,5 tonetone

calitativcalitativrapidrapid

ieftinieftin

Publicăm gratuit anunţuri de mică publicitate. Puteţi trimite anunţurile dumneavoastră pe adresa electronică:

publicitate@fl ux.md. Telefoane de contact:

235091, 079707440.Departamentul publicitate

MICA PUBLICITATE

Apartamente şi case în Palma de Mallorca

Firmă spaniolă scoate de vânzare 5 apartamente noi, la cheie, în Palma de Mallorca.

Un apartament reprezintă un duplex cu 1 salon (sufragerie), o bu-cătărie echipată complet (aragaz, mașină de spălat, hotă, chiuvetă, totul încorporat în mobilier) și o baie completă (chiuvetă, duș) și, la etaj, 3 dormitoare și 2 băi.

Celelalte 4 apartamente, a câte 130 m2 fi ecare, cuprinde 1 salon, o bucătărie completă, 3 dormitoare și 2 băi.

Apartamentele sunt un singur edifi ciu, cu priveliște deosebită, se afl ă la 5 minute distanţă de terenurile de golf, 20 de minute de aero-port, 25 de minute de capitală, în nordul insulei Palma de Mallorca, perla Mării Mediterane.

Avantaje pentru cumpărători: cine deţine o proprietate în spaţiul UE, obţine automat drept de ședere în ţara în care are proprietatea, Spania.

Deţinem terenuri în toată insula Mallorca și, la comandă, putem construi orice fel de edifi ciu, vile cu piscină, apartamente, duplex-uri etc., totul la PREŢ DE CONSTRUCTOR.

Relaţii în Chișinău la numărul de telefon 078846024, începând de luni, 7 februarie.

11 FEBRUARIE 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

BerbecSăptămâna care urmează vă aduce hărnicie și ori-entare către propria bunăstare. Pot apărea vești care vă îndreptăţesc să speraţi că situaţia fi nan-ciară s-ar putea îmbunătăţi și vă renaște în sufl et speranţa.

TaurVă simţiţi în formă, calmi și încrezători în propria șansă. E un optimism rezervat, dar aveţi nevoie de această orientare benefi că. Chiar ar fi bine să nu luaţi în seamă zvonurile negative care circulă acum.

GemeniDeveniţi mai realiști, vă organizaţi mai bine și vă ocupaţi cu spor de responsabilităţi. Scopul efor-turilor e legat de bani și de alte benefi cii pe care le puteţi obţine cu ajutorul familiei sau al partene-rului de cuplu.

RacUn prieten vă ajută să înţelegeţi cererile partene-rului sau să priviţi cu îngăduinţă tensiunile din re-laţie. Bunăvoinţa ar putea să nu fi e sufi cientă pen-tru a readuce armonia, dar în timp va conta mult.

LeuDeveniţi brusc vizibili pentru mai multă lume, fi e pentru că vorbiţi în public, fi e pentru că aveţi o ini-ţiativă. Vă bucuraţi mult, deoarece superiorii do-vedesc realism și avantajează astfel întregul grup.

FecioarăDacă sunteţi atenţi la ce spuneţi, puteţi benefi -cia de o zi cu momente de împlinire. Cei dragi vă apreciază puterea de a înfrunta greutăţile și de a-i susţine cu o vorbă bună sau cu argumente inte-ligente.

BalanţăO perioadă de echilibru între benefi cii și sacrifi -cii. Apropiaţii vă ajută, iar voi le arătaţi apreciere pentru ce fac ei. Echilibrul s-ar putea strica dacă nu vă abţineţi și scăpaţi vreo replică acidă, cu im-pact negativ.

ScorpionPuteţi repara relaţiile cu unii dintre apropiaţi, cu rude sau cu prieteni. S-ar putea rezolva în acest fel și anumite probleme concrete care au stat în așteptare din cauza lipsei de comunicare cu aces-te persoane.

SăgetătorAveţi multe sarcini și acasă, și la serviciu, majorita-tea monotone, care necesită însă răbdare. E bine să vă ocupaţi de aceste treburi, chiar dacă sunteţi nevoiţi să adoptaţi un ritm mai lent. Veţi fi recom-pensaţi.

CapricornSunt recomandate preocupările care vă aduc in-spiraţie sau cele legate de cei dragi. Sunt accen-tuate tandreţea și legăturile sufl etești cu familia, prin gesturi frumoase și prin timpul petrecut îm-preună.

VărsătorPuteţi dedica mai mult timp casei, aspectului ei sau confortului. Aveţi spor în tot ce ţine de locuinţă și puteţi relua relaţia cu rudele de care v-aţi îndepăr-tat. Se vindecă ceva în sufl etul vostru și simţiţi asta.

PeştiO săptămână bună pentru afaceri și pentru întâl-nirile legate de un proiect sau de semnarea unor documente. Puteţi primi o aprobare din partea unei instituţii sau găsiţi înţelegere și sprijin la an-gajaţii respectivi.

11-18 februarie11-18 februarie

- Concursul Eurovision este unul de interes general și pentru că te-ai înscris și tu în competiţie, o să te rugăm să ne spui ce părere ai despre acest concurs, pentru că, înainte de preselecţia pentru etapa naţională, am citit mai multe reacţii ale unor interpreţi de la noi care spuneau că acest concurs și-a pierdut pentru ei din importanţă. Pe tine te regăsim printre concurenţi al doilea an consecutiv.- Consider că este un concurs seri-

os, o competiţie care îl întărește și îl

dezvoltă pe un artist, pentru că orice

competiţie ne face mai buni. Pe an

ce trece piesele sunt mai frumoase,

iar participanţii au o atitudine mai

responsabilă faţă de acest concurs.

Puteam să mă dezamăgesc și eu anul

trecut că nu am fost admisă în fi nală,

dar m-am ambiţionat să vin anul

acesta cu un material mai bun...

- Anul trecut au existat multe speculaţii în legătură cu faptul că ești iubita lui Vitalie Cojocaru, unul dintre organizatorii concur-sului...- Dar aceste speculaţii nu au fost

întemeiate. piesa mea nu a fost ad-

misă în fi nala concursului, aceasta

a fost decizia unui juriu format din

mai multe persoane. Eu personal

consider că juriul a fost obiectiv.

Chiar dacă unii interpreţi se declară

dezamăgiţi de acest concurs, eu nu

m-am dezamăgit, consider doar

că anul trecut am avut ghinion, de

aceea am hotărât ca în acest an

să-mi încerc puterile cu o altă pie-

să, realizată în alt stil, o piesă mai

ritmată, mai dansantă și iată că am

fost admisă în fi nală. Pentru mine

Eurovision este un concurs bun, care

îţi oferă și o posibilitate de promo-

vare. Toată lumea vorbește despre

el, pentru că este cel mai mediatizat

concurs din cele care se fac la noi, se

implică toate televiziunile, posturile

de radio, ziarele, este, într-adevăr, un

subiect de interes general.

„Îmi pare rău că au ieşit din concurs”- Cu toate acestea, patru concu-renţi au acuzat juriul de incom-petenţă anul acesta.- Mie îmi pare rău că s-a întâm-

plat așa, printre ei sunt și interpreţi cu care sunt în relaţii de prietenie, care au voci bune, dar așa e într-un concurs – nu pot câștiga toţi, este o competiţie din care unii se aleg doar cu experienţa, revin la ceea ce mi s-a întâmplat mie anul trecut, eu nu cred că am fost sabotată, consider că am avut ghinion și că trebuie să mă am-biţionez mai departe. Nu aș vrea să comentez foarte mult, dar îmi pare rău că au ieșit din concurs.

- Anul trecut ai realizat primul videoclip de imagine – „Say I’m Sorry”. Ce a însemnat pentru tine această experienţă și care a fost impactul acestei realizări?- Videoclipul la această piesă, pe

care, printre altele, am prezentat-o la ediţia de anul trecut a concur-sului Eurovision, este unul dintre cele mai reușite videoclipuri pe care le-am făcut până în prezent, mă refer la calitate, dar și la impact. Elocvent în acest sens este și faptul că videoclipul a fost preluat de mai multe posturi de televiziune și unele persoane și-au creat o impresie mai bună vizavi de mine, ca interpretă. Am primit multe aprecieri frumoa-se și din partea colegilor, dar și a admiratorilor. Acum știu că mai jos de nivelul acesta nu am voie să cobor. Am înţeles ce înseamnă să colaborezi cu o echipă de specialiști în domeniu, unde fiecare își face profesionist munca, iar rezultatul este cel scontat.

- Te-ai gândit deja la un alt vide-oclip?- Intenţionez, dar rămâne la nivel

de intenţie, deocamdată, pentru că acum sunt ocupată cu pregătirile pentru etapa finală a concursului Eurovision și mă preocupă, în special,

coregrafi a, regia scenică. Mă gândesc la vestimentaţie, la back vocals, care sunt foarte importanţi și este difi cil să găsești pe cineva potrivit.

- În afară de faptul că ești acapa-rată de pregătirile pentru Eurovi-sion, ce alte noutăţi mai ai?- Săptămâna trecută am fi nisat o

piesă nouă, este vorba de un duet realizat împreună cu dramaturgul și umoristul Gheorghe Urschi. Este o colaborare inedită, e vorba de o piesă de sufl et, compusă de Gheorghe Ur-schi, care are un motiv social. Această piesă este un dialog între tată și fi ică, care refl ectă o temă frecventă în soci-etatea noastră: despre mamele care pleacă peste hotare și uită să se mai întoarcă, își fac familii în străinătate, își aranjează viaţa departe de casă, iar taţii rămân să crească copiii. Sunt multe cazuri din astea și Gheorghe Urschi a decis să realizeze o piesă muzicală la acest subiect. Cântecul se numește „Mama la străini muncește” și cei care au reușit s-o asculte au rămas impresionaţi de ea.

„90 la sută dintre interpreţii noştri trăiesc din petreceri”- Când te măriţi?- La capitolul ăsta nu pot să-ţi dau

un răspuns exact, dar am o relaţie de durată, stabilă, frumoasă, bazată pe încredere reciprocă. Eu sunt fericită în această relaţie. Dar clopote de nuntă încă nu bat, nu ne grăbim.

- Se discută mult dacă e bine sau nu ca vedetele noastre să cânte la nunţi și la petreceri, tu de ce părere ești?- Nu văd nimic jenant în asta, atâta

timp cât îţi câștigi banii cinstit. Și apoi, piaţa noastră muzicală nu ne prea oferă alte oportunităţi, show-biz-ul nostru nu este dezvoltat, sunt puţine spectacole și nici acolo nu poţi câștiga sufi cient, ca să poţi trăi

din asta. Petrecerile și nunţile sunt pentru noi o sursă sigură de venit. Eu cred că 90 la sută dintre interpreţii noștri trăiesc din petreceri. Ceilalţi au sponsori sau afaceri proprii. Asta este societatea noastră și realitatea cu care ne confruntăm.

- Noi îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră și îţi dorim mult succes în continuare.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

MARIANA MIHĂILĂ

„Orice competiţie ne face mai buni”„Orice competiţie ne face mai buni”Invitata noastră de astăzi este interpreta Mariana Mihăilă

Cleopatra Stratan ocupă locul 4 în topul copiilor geniali ai lumii, fi ind cea mai tânără artistă care a cântat live timp de două ore în faţa unui public numeros, cea mai bine plătită artistă și cea mai tânără artistă care a primit un premiu MTV.

Cleopatra Stratan a mai primit pentru vânzări re-cord și două discuri de aur și trei discuri de diamant, trofee acordate pentru prima dată în România. Me-lodiile ei au fost traduse în limbile engleză, spaniolă și rusă. Albumul “La vârsta de 3 ani” a fost lansat ofi cial în cinci ţări: Japonia, Taiwan, Coreea, Spania și Mexic. Din 2006 până în 2009, Cleopatra Stratan a lansat 3 albume, 7 videoclipuri și o păpușă care-i poartă numele.

Iată topul 10 al copiilor geniali ai lumii:

1. Kim Ung-Yong Pe primul loc al topului, realizat de site-ul odee.

com, se afl ă Kim Ung-Yong, considerat cel mai inteli-gent om de pe planetă, cu cel mai mare IQ înregistrat până acum: 210.

Coreeanul știa la numai patru ani să citească în limba maternă, japoneză, germană și engleză. De la 3 la 6 ani a studiat fi zica la Universitatea Hanyang, la 15 ani și-a luat doctoratul în fi zică la Universitatea din Colorado, iar între 12 și 16 ani a lucrat pentru NASA.

2. Gregory Smith La doi ani știa să citească, la opt ani se înscria

la universitate și este cel mai tânăr câștigător al Premiului Nobel pentru Pace, promovând pacea și înţelegerea între tinerii din toată lumea prin fundaţia sa “International Youth Advocates”.

3. Akrit Jaswal A operat cu succes, la numai 7 ani, o fetiţă care

suferise o arsură gravă la nivelul mâinii, cu toate că nu avea pregătire medicală și niciun fel de ex-perienţă în chirurgie. La 12 ani a anunţat că este pe cale să descopere un leac pentru vindecarea cancerului.

4. Cleopatra Stratan

5. Aelita Andre Este ultracunoscută pentru picturile sale abs-

tracte realizate la vârsta de 2 ani, care sunt expuse în celebra galerie de pe strada Brunswick, din Fitzroy, și care sunt vândute la un preţ deosebit de mare.

6. Saul Aaron Kripke Este cel mai tânăr fi losof în viaţă și cel mai tânăr

profesor de la Harvard. A primit Premiul Schock, echivalentul în fi losofi e a Premiului Nobel.

7. Michael Kevin Kearney A început să citească de la 10 luni, la zece ani a

absolvit facultatea, luându-și diploma în antropo-logie, la 17 ani a devenit profesor universitar, iar la 24 a câștigat un milion de dolari în cadrul show-ului “Cine vrea să devină milionar?”.

8. Fabiano Luigi Caruana A devenit maestru al șahului la 14 ani.

9. William Joseph Mosconi A devenit jucător profesionist de biliard la numai

6 ani. La 11 ani era campion de biliard la juniori. Este inventatorul unor lovituri spectaculoase și un om al recordului în acest joc.

10. Elaina Smith Este cea mai tânără realizatoare a unei emisiuni

de radio, la numai șapte ani oferind ascultătorilor sfaturi și soluţii pentru rezolvarea problemelor din dragoste.

Juriul naţional al concursului Eurovision consideră că acuzaţiile celor patru inter-preţi și a compozitorului Alex Brașovea-nu, care au fost expuse pe 3 februarie, în cadrul unei conferinţe de presă, nu sunt întemeiate.

După ce au examinat și înregistrările video, membrii juriului au decis că nu există motive care să pună la îndoială decizia de excludere a celor patru interpreţi.

Concurenţii susţin că s-au prezentat foarte bine live, dar nu înţeleg de ce juriul le-a dat note mici.

Încă un motiv de încălcare invocat a fost și faptul că interpreta pe nume Katrina a acces în fi nală cu piesa „Solo por tu amor”, lansată pe 20 mai 2010. De asemenea, contestatarii susţin că experţii au încălcat regulamentul când au accep-tat participarea lui Odry, care încă nu a împlinit 16 ani.

Juriul și-a revăzut atitudinea în cazul Katrinei și „Solo por tu amor” a fost descalifi cată, pentru că, într-adevăr, a fost încălcat regulamentul care pre-vede ca piesele să nu fi e mai vechi de 1 septembrie 2010. Au fost prezentate probe care atestă publi-carea piesei pe 20 mai 2010. Piesa a fost retrasă din concurs și admisă o nouă jurizare pentru următorii doi concurenţi care au acumulat același punctaj: Dumitru Socican și Alexandru Belenki. În urma rezultatului votării, Dumitru Socican a obţinut șase voturi, iar Alexandru Belenki – trei.

Republica Moldova va participa pentru al șap-telea an consecutiv la Eurovision Song Contest și încă nici o etapă naţională a concursului nu s-a trecut fără acuzaţii de plagiat sau atitudine subiectivă faţă de unii concurenţi din partea unor membri ai juriului. Luând în calcul precedentele, ediţia din acest an nu putea fi o excepţie și se pare că șirul acuzaţiilor abia începe.

L.P., FLUX

CLASAMENTUL COPIILOR GENIALI AI LUMII

Cleopatra Stratan ocupă locul patru

PE LÂNGĂ BLOC, PE LÂNGĂ BLOG

Dorin Chirtoacă, certat cu propriul stilAcest titlu, care ni-l prezintă într-o imagine nu tocmai potrivită pe unul dintre cei mai „doriţi burlaci de la noi”, cum mai este numit primarul general al capitalei de unele reviste mondene, a apărut marţi, 8 februarie, pe un site de divertisment din Chișinău.

„Primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, știe să facă din orice apariţie a sa eveniment de presă sau, făcând referinţă la ter-menii folosiţi de unchiul său, Mihai Ghimpu, are întotdeauna un as în mânecă. Un singur lucru este însă regretabil: în pofi da faptului că a făcut și școală la Sorbona, și a lucrat câţiva ani în echipă cu Andreea Marin la emisiunea „Surprize, surprize!”, Dorin Chirtoacă rămâne în continuare campionul prostului gust la capitolul stil. Nu zic, mai ţine el cont de părerile critice care se strecoară spre urechile lui și a renunţat să mai poarte pantalonii la dungă răsufl ecaţi, iar de curând și-a vopsit chiar și părul, pentru a-i conferi culoare și luciu, dar și pentru a-l aranja mai bine, însă primarul „născut sub o stea no-rocoasă”, cum ni-l prezenta recent revista „VIP magazin”, asimilează tare greu tot ce ţine de modă, tendinţe, stil vestimentar. În tempoul acesta, s-ar putea ca Dorin Chirtoacă să înveţe a se îmbrăca adecvat statutului său abia dacă peste vreo patru decenii.

Înţelegem, să ai grija unui întreg municipiu, grija capitalei, nu e deloc ușor. Pentru Dorin primează interesele cetăţenilor, dar amin-tiţi-vă, coborât printre oameni, pe Dorin Chirtoacă nu-l deosebești de un agent de pază de la supermarketul nr.1 din centrul Chișinăului, spre exemplu. Costumele și cămășile pe care le îmbracă primarul nostru par a fi uniforme dizgraţioase.

Iată încă un motiv în plus pentru care Dorin ar trebui să angajeze un consilier de imagine. Ieri (luni seara, 7 februarie), am urmărit la Publika tv o transmisiune în direct cu primarul general al Chișinău-lui. Și aici, dacă opreai sonorul televizorului, primarul capitalei părea un tocilar din clasa a noua, din provincie, convins că profesoara îi va da nota zece.

Alt episod, care s-a consumat pe data de 4 februarie la Clubul de Presă din Chișinău, îi mai acordă o bilă neagră primarului capitalei la capitolul imagine. Primarul s-a afi șat în faţa presei cu faţa plină de coșuri stoarse. Se vede că fusese în ziua aceea sau cu o zi înainte la un cabinet cosmetic. Și cum participarea lui la Clubul Naţional de Presă fusese un eveniment planifi cat din timp, Dorin trebuia să-și amâne vizita la cabinetul cosmetic (cu siguranţă, specialistul l-a prevenit că rănile de pe faţă vor fi vizibile câteva zile, până la 3, de obicei), sau, nu era nimic rușinos dacă recurgea la serviciile unui make-up artist, care avea să camufl eze urmele cu un strat de fond de ten și o pudră aleasă în funcţie de culoarea pielii (truc la care recurgea uneori, înainte de întâlnirile importante ex-președintele Vladimir Voronin, care avea o reacţie alergică violentă la wisky).

Domnule primar, electoratul știe că sunteţi un tânăr inteligent, carismatic și curajos, dar în cazul dvs., interiorul chiar nu are nimic în comun cu exteriorul. Iar atitudinea pe care o aveţi faţă de ima-ginea pe care o afi șaţi denotă atitudinea dvs. faţă de electorat și faţă de chișinăuieni și, fără supărare, nu este o atitudine tocmai fl atantă pentru noi.

Sursa: hairs.md

Mai sunt 15 zile până juriul naţional și tele-spectatorii vor vota pentru cel/cea/cei care merită să ne reprezinte ţara la Eurovision Song Contest. Pe ultima sută de metri, concurenţii admiși în fi nală încear-că prin orice modalitate să atragă atenţia asu-pra lor, să ne facă să-i alegem anume pe ei.

În această ordine de idei, Ka-rizma a filmat un videoclip plin de culoare și foarte primăvăratic pentru piesa „Whel Life is Grey”,

cu care vedeta a fost admisă în competiţie. „Să adăugăm culoare vieţii”, este mesajul principal al piesei scrise de compozitorul și producătorul român John Puzzle pentru Karizma.

Alt concurent care știe cu ce se mănâncă Euroviosinul este trupa Zdob și Zdub, care ne-a reprezen-tat ţara, în 2005, la acest concurs și care, până în prezent, a adus cel mai mare punctaj ţării noastre, situându-se pe locul șase. Zdubii vor să ne convingă să le acordăm și în acest an votul, mai cu seamă că această ediţie a Eurovisionului se desfășoară în Germania, unde trupa a susţinut numeroase turnee și are mulţi admiratori. Pentru a ne motiva să-i votăm să meargă la Dusseldorf, zdubii au „retușat”

zilele astea piesa „So Lucky”, cu care participă în concurs. Varianta revăzută a piesei o puteţi asculta pe site-ul ofi cial al formaţiei.

Cu siguranţă, în următoarele zile, acestor informaţii vor urma alte știri, ale căror protagoniști vor fi ceilalţi concurenţi, care, asemeni celor prezentaţi astăzi, își doresc să ajungă în luna mai pe cea mai spectaculoasă scenă de concert din Europa. Și pentru că doar unul dintre ei va fi alesul, noi ne bucu-răm că Eurovision aduce puţină mișcare, intrigă și noutate pe piaţa muzicală locală.

L.P., FLUX

JURIUL EUROVISION CONTRAATACĂ

„Contestaţiile sunt neîntemeiate”EUROVISION 2011

Concurenţii pregătesc artileria grea