Serviciul Sanitar al Federației Ruse a trecut de la ameninţări la fapte. Miercuri, 11 septem-brie, Rospotrebnadzorul şi-a anunţat decizia de a suspenda importul de produse vinicole din Republica Moldova, decizie în iminenţa căreia autorităţile de la noi nu au dorit să creadă până în ultima clipă. În timp ce medicul sanitar-şef al Rusiei, Ghenadie Onişcenko, făcea declaraţii despre „restricţiile draconice” pe care intenţiona să le impună, afirmând că se va merge chiar până la interzice-rea completă a importurilor de vinuri moldoveneşti, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, întors dintr-o vizită inopinată la Moscova, ne spunea, plin de optimism, că în capitala rusă nu se discută despre embargo şi că va face „totul ce depinde de noi pentru a nu avea proble-me”. Până la urmă, „de noi”, din păcate, a depins foarte puţin.

Onişcenko a avertizat că restric-ţiile vor fi menţinute până la reali-zarea unor măsuri concrete privind soluţionarea problemei. După cum s-a comunicat anterior, experţii ruşi

au depistat în băuturile produse de combinatele „Cricova”, „Vinăria Purcari” şi „Aroma” o substanţă pe-riculoasă – dibutil ftalat, în cantităţi exagerat de mari, care depăşesc

norma admisibilă de 80-90 de ori. Acest fapt ar indica asupra unor în-călcări ale tehnologiei de procesare şi depozitare a producţiei vinicole. Deşi, până în august curent, Fede-

raţia Rusă nu a înaintat niciun fel de pretenţii şi nu a avut obiecţii referi-tor la sistemul de verificare a calităţii vinurilor din ţara noastră.

Continuare în pag. 2

14.09.2013

Noros, 12 15 0C

13.09.2013

Noros, 11 21 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

1 EURO..............................17.13171 Do lar ame ri can ............. 12.88441 Leu românesc ................. 3.82031 Ru blă ru sească ............... 0.3936Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

“Mania de a întrerupe pe cineva când vorbeşte este unul dintre semnele cele mai evidente ale

unei educaţii deficitare”. John Locke

Cursul valutar 13.09.2013STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 13 septembrie 2013BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Aşezarea în raclă a Brâului Maicii Domnului.

) Cuv. Ioan de la Prislop

Nunţi cu risc sporit

Obama şi Putin joacă poker cu dosarul sirian

Vizita Patriarhului Kiril. Câteva precizări de principiu

Ministerul Sănătăţii propune majorarea preţului pentru poliţa de asigurare până la 4 mii de lei în 2014

4

7

8

5

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ALARMANT

EXTERNE

FiatLUX

SOCIAL

(citiţi pag. 5)

CMYK

CMYK

GPF

Fondat în 1995 Nr. 33 (910)

EDI|IA DE VINERI

FLUXSPECIAL

(citiţi pag. 9)

“O lume fără rădăcini

este o lume fără morală”

Vor renunţa ruşii la embargo sau vor bea europenii mai mult?

(citiţi pag. 3)

Cum se debarasează americanii de copiii adoptaţi, folosindu-se de Internet. O investigaţie cutremurătoare Reuters / NBC News

Întreprinderile termoenergetice, gestionate ineficient şi pline de datorii

(citiţi pag. 6)

A fost dat startul marilor

privatizări. În interesul cui?

13 SEPTEMBRIE 20132F L U X Actual

Serviciul sanitar rus Rospotrebnadzor a anunţat oficial Chişinăul că va sista, începând de miercuri, 11 septembrie, importul de produse vinicole din Repu-blica Moldova. Ultima picătură ar fi fost depistarea unor abateri de la normele sanitare în producţia companiilor Vină-ria Purcari, Cricova şi Aroma. Cum vor face faţă companiile autohtone embar-goului şi care vor fi efectele acestuia asupra industriei vinicole?

Potrivit medicului sanitar-şef al Rusiei, Ghe-nadi Onişcenko, interdicţia va fi valabilă până când partea rusă se va convinge că Guvernul Moldovei va soluţiona această problemă şi nu va lăsa lucrurile în voia sorţii.

Rospotrebnadzor: Sistemul moldovenesc de verificare a vinurilor, ineficientLipsa unui sistem eficient de verificare a cali-

tăţii băuturilor alcoolice în Republica Moldova împiedică normalizarea importului acestora în Federaţia Rusă. Cel puţin aşa se afirmă într-un comunicat al Rospotrebnadzor. Mai mult, serviciul rusesc de control consideră că Minis-terul Agriculturii de la Chişinău nu întreprin-de nimic pentru crearea unui sistem eficient de control al producţiei alcoolice, chiar dacă acest lucru a fost o condiţie pentru revenirea vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusească. În aceste condiţii, serviciul rusesc de control se arată dispus să revină la experienţa anterioară de conlucrare directă cu asociaţiile de produ-cători şi cu furnizorii.

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii, Va-sile Bumacov, susţine că laboratorul de care dispunem este dotat cu cel mai performant utilaj. „Am pregătit cadre bune care activează acolo. Și calitatea vinului moldovenesc s-a îm-bunătăţit vizibil faţă de ceea am avut cândva. Nu cred că sunt probleme, dar vom verifica”, a spus ministrul.

Potrivit Ministerului Agriculturii, circa 80% din întreprinderile vinicole moldoveneşti ex-portatoare au implementat sisteme de ma-nagement al calităţii producţiei (ISO 9001 şi 22000), iar laboratoarele acestora au fost recent atestate şi acreditate de către Centrul Naţional de Acreditare.

Fără alternativă la piaţa rusă?Introducerea embargoului la vinurile mol-

doveneşti ar crea multe probleme producăto-rilor, din moment ce Rusia rămâne principalul partener comercial al Moldovei. Anul trecut, pe piaţa rusească a fost livrat 29 % din volu-mul total de produse alcoolice autohtone, cu 2,1 p.p. mai mult decât în anul precedent. În 2013, în Federaţia Rusă au fost livrate 3901 de loturi de producţie vinicolă, cu volumul de aproape 25,14 mil. litri.

Următorii în topul importatorilor de pro-duse alcoolice moldoveneşti sunt Belarus – aproximativ 22 %, Ucraina – aproape 14 %, şi Kazahstan – 9,3 %. Per total, peste 75% din bă-uturile alcoolice au fost vândute, anul trecut, ţărilor CSI.

Astfel, s-ar părea că piaţa rusească este de neînlocuit pentru vinificatorii moldoveni. O al-ternativă este însă piaţa europeană. Anul tre-cut ţara noastră a exportat în statele UE 15% din produsele alcoolice, vinurile moldoveneşti fiind tot mai solicitate în Polonia, Cehia şi Ro-mânia.

Impactul embargoului va fi mai mic decât în 2006Embargoul din 2006 a avut efecte negative

asupra producătorilor autohtoni. În urma sis-tării exportului de vinuri pe piaţa rusească, bugetul ţării noastre a înregistrat lunar pier-deri de 4 mil. de dolari. Combinatele de vinuri şi-au redus capacitatea de producţie, în unele cazuri, cu 90 %, iar zeci de companii au fali-mentat.

Livrările au fost reluate parţial în 2007 şi în totalitate în 2009. Cu toate acestea, Moldova a reuşit să recapete o cotă de piaţă de doar 10 %, în timp ce până în 2006, aceasta era de 60 %.

Potrivit lui Gheorghe Arpentin, preşedinte-le Uniunii oenologilor, acum vinificatorii mol-doveni sunt mai bine pregătiţi de un eventual embargo. „În comparaţie cu situaţia din 2006, sectorul vitivinicol a făcut multe eforturi pen-tru a diversifica pieţele de desfacere. Și cu toa-te că în prezent, piaţa Rusiei şi pieţele ţărilor CSI rămân predominante, totuşi am reuşit să reorientăm o bună parte din exporturi spre Europa Centrală, dar şi spre alte ţări. Impactul va fi foarte negativ, pentru că pieţele din est

rămân dominante, dar nu atât de sever ca în 2006”, a spus Arpentin într-un interviu pentru Europa Liberă.

Totuşi, deşi din 2006 importanţa vinului în PIB s-a redus până la 20%, Moldova riscă să piardă în jur de 80 mil. de dolari în cazul sistă-rii livrărilor către Rusia. Acesta ar putea fi im-pactul asupra comerţului extern al Moldovei, afirmă Arpentin.

Vinul a devenit o problemă politicăDupă cum afirmă Arpentin, vinul a devenit

o problemă politică. „E clar lucru că nu mai e o problemă sanitară, precum este tratată de la Moscova. Este o problemă politică şi, cu cât mai mult Moldova se va ataşa de vectorul eu-ropean, cu atât mai mult vor creşte presiunile din partea autorităţii sanitare, ca să ne dea de înţeles că dacă nu suntem de acord, iată cu ce putem să ne alegem”.

După ultimele verificări, Rospotrebnadzor afirmă că vinurile moldoveneşti depăşesc de 80-90 de ori concentraţia de dibutilftalat. Pe de altă parte, preşedintele Uniunii oenologilor din Moldova spune că vinurile moldoveneşti sunt de calitate şi că, potrivit datelor prezen-

tate de Rospotrebnadzor, acestea ar trebui să fie otravă. „În comunicat, Rospotrebnadzor a menţionat că aceste vinuri depăşesc de 80-90 de ori concentraţia de dibutilftalat. Dacă e aşa, aceasta e ca o otravă. Rospotrebnazot n-a prezentat niciodată un raport detaliat privind loturile pe care le verifică “, afirmă Arpentin. El susţine că vinurile moldoveneşti sunt de cali-tate, iar ameninţările Rospotrebnadzor au la bază chestiuni politice. „Moldova trebuie să se orienteze spre pieţele sigure. Mai bine ne con-centrăm pe ţările din Europa Centrală şi cele din Europa de Nord, unde oamenii apreciază calitatea vinurilor noastre. Eu cunosc foarte bine situaţia. Este un argument politic şi nu are nimic cu calitatea vinului”, accentuează preşedintele Uniunii oenologilor.

Cât priveşte atitudinea producătorilor din sector, aceştia sunt lipsiţi de entuziasm. „Am văzut multe companii care nu mai prelucrează struguri anul acesta. Strugurii, deşi se progno-za că se vor scumpi, dimpotrivă s-au ieftinit, pentru că multe fabrici se dezic de prelucra-rea lor, se dezic de a face investiţii în materie primă. Pentru că nu se ştie cu ce se va termina toată afacerea aceasta, toate luptele acestea, războiul acesta cu vinul”, spune Arpentin.

Sursa: eco.md

Embargoul la vinuri s-a materializat. Suntem pregătiţi să facem faţă?

Urmare din pag. 1De ce au fost „depistaţi” plastifi-

anţii acum şi nu mai devreme, este o altă întrebare. Ultimele evoluţii în relaţiile moldo-ruse indicau anume un astfel de scenariu. Și, fără îndo-ială, Rospotrebnadzorul a fost fo-losit iarăşi pe post de bâtă, ca şi în alte situaţii similare cu care ne-am confruntat anterior, ca şi în „războiul bomboanelor” cu Ucraina.

Ar fi de remarcat că până şi unii comentatori de limbă rusă de la noi califică acţiunile Kremlinului drept lipsite de logică, pentru că, dacă se intenţionează apropierea Republicii Moldova de Rusia şi menţinerea ei în raza intereselor sale, astfel de acţi-uni nu pot avea decât un efect invers şi nu au cum să sporească numărul celor care-şi îndreaptă speranţele către Est. Pentru o apropiere reală, Federaţia Rusă ar trebui să demon-streze că este un partener atractiv şi loial. Asemenea acţiuni, care submi-nează economia ţării, sunt îndrepta-te exclusiv împotriva businessului şi a populaţiei, nicidecum a funcţiona-rilor, opinează aceştia.

Reacţia autorităţilor de la Chişinău a fost una „pe măsură”. Preşedintele Nicolae Timofti a căzut în sentimen-talism, arătându-se nedumerit de

gestul „necreştinesc” şi „nefrăţesc” (sic!) al „fratelui” de la răsărit.

Premierul Iurie Leancă a calificat decizia Federaţiei Ruse de interzicere a importurilor de vinuri moldoveneşti drept „regretabilă”, dar a promis să nu se limiteze doar la regrete, ci să solicite iniţierea unor consultări cu autorităţi-le de la Moscova, ”în vederea dezvol-tării unui sistem de livrare a băuturilor alcoolice conform normelor Acordului de comerţ liber în cadrul CSI”.

Vicepremierul Valeriu Lazăr a de-clarat ieri că aceste consultări vor

începe, cel mai probabil, chiar săptă-mâna viitoare.

Decizia autorităţilor de la Mosco-va a cam estompat bucuria vinifica-torilor, care şi-au pus mari speranţe în recolta bogată de struguri, de foarte bună calitate, din acest an. Totuşi, aceştia încearcă să-şi păstre-ze optimismul şi afirmă că vor depu-ne eforturi şi se vor reorienta către piaţa europeană, menţionând că vinurile moldoveneşti sunt de bună calitate, iar decizia serviciului sani-tar rus are un subtext politic.

Această reorientare nu va fi însă prea facilă, din moment ce aproxi-mativ o treime din totalul exporturi-le de băuturi alcoolice sunt destina-te pieţei din Rusia.

Promisiunile preşedintelui român Traian Băsescu privind majorarea substanțială a importului de vinuri din Republica Moldova ar fi frumoa-se, dacă nu ar fi şi uşor populiste. El a menționat că va recomanda Guver-nului şi societăților comerciale spe-cializate să importe mai multe vinuri de la noi. Doar că aceste societăţi comerciale importă, probabil, atâta vin din ţara noastră cât pot realiza. În cazul acesta, ar trebui îndemnată şi populaţia din România să bea mai mult.

Pe de altă parte, ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Matthias Meyer, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că piaţa Uniunii Europene nu-şi poate des-chide prea larg uşile pentru vinu-rile moldoveneşti, după restricţiile impuse de Rusia. Chiar dacă oficiali de acolo au îndemnat zilele acestea europenii să consume vinuri moldo-veneşti.

Meyer, citat de BASA-press, a afir-mat că UE va încerca să ajute Moldo-va, dar asta nu înseamnă că produ-sele moldoveneşti nu vor fi verificate

înainte de a ajunge în Europa: “Piaţa europeană este complexă şi compli-cată. Noi nu putem spune că vom deschide uşile, dar vom depune eforturi ca provizoriu produsele să poată fi introduse în UE. Bineînţeles că acestea vor fi verificate. În calitate de ambasador al Germaniei nu pot să vă dau un răspuns afirmativ”.

După embargoul impus în mar-tie 2006, vinurile moldoveneşti au pierdut drastic terenul pe piaţa rusă, acesta fiind ocupat neîntârziat de producătorii vinicoli din alte ţări. Dacă anterior interdicţiilor, aproxi-mativ jumătate din vinurile de pe piaţa rusă erau importate din Mol-dova, după revenirea din 2007, cota de piaţă este de doar aproximativ 10 la sută. Ponderea livrărilor de bă-uturi alcoolice către Federaţia Rusă s-a redus de la circa 75 la sută până la aproximativ 30 la sută.

Embargoul din 2006 a avut şi latura sa pozitivă, producătorii în-cercând să identifice noi pieţe de desfacere, dar şi sporind treptat cali-tatea producţiei vinicole. Cum se va schimba situaţia după actuala criză mai rămâne de văzut.

Ioana FLOREA, FLUX

Vor renunţa ruşii la embargo sau vor bea europenii mai mult?

13 SEPTEMBRIE 2013 3 F L U XPolitic

Pentru cei care declară că statul este prost administrator al afa-cerilor: Domnilor administratori, dacă nu puteţi, cedaţi/permiteţi societăţii civile să administreze, ca să vă convingeţi cât de efici-ent pot fi administrate întreprin-derile de stat.

Nouă ni se spune că statul este un prost ad-ministrator al întreprinderilor de stat. Să fa-cem puţină lumină asupra acestor constatări, pe care le auzim de la demnitari de stat, mi-niştri etc. Dacă statul este un prost administra-tor, atunci să vedem cine este acest stat şi cine conduce aceste întreprinderi.

Întrebare: Cine administrează aceste între-prinderi?

Răspuns: Consiliile de administraţie.Întrebare: Cine se află în componenţa consi-

liilor de administraţie?Răspuns: Miniştri, viceminiştri, şefi de ser-

vicii, directori ai structurilor şi instituţiilor de stat etc., adică toţi sunt din conducerea ţării, de la primul eşalon în jos.

Lăsăm ca cetăţenii să-şi facă mai departe concluziile despre cine sunt cei care adminis-trează întreprinderile de stat, dacă ei singuri se numesc aşa, adică proşti administratori.

Însă apare o altă întrebare: administrează ei prost, ei sunt proşti administratori fiindcă trebuie să fie aşa sau poate că aşa este mai co-mod?

Răspunsul la această întrebare îl găsim în analiza de mai jos, care demonstrează că toate cele întâmplate cu Banca de Economii şi Aero-portul Internaţional Chişinău nu sunt altceva decât un început frontal de atac raider asupra averii statului, adică asupra noastră, a tuturor cetăţenilor.

Acest atac va continua până când se vor ter-mina de împărţit toate bunurile statului. Pe urmă va începe războiul între ei.

Aeroportul Internaţional ChişinăuTaxa minimală pentru fiecare pasager este

de aproximativ 20 de euro. Aceasta nu include alte taxe şi servicii de prelucrare a bagajului pe peron sau pentru transfer, transport etc. După cum arată costurile taxelor aeroportu-are la cumpărarea biletelor de avion, acestea pot ajunge până la 120 de euro per pasager. Dacă în anul 2000, numărul pasagerilor ae-rieni a constituit 220,9 mii, atunci la sfârşitul anului 2012, acest număr a atins cifra de 1 220 496 de pasageri. Numai în prima jumătate a anului 2013, numărul pasagerilor aerieni a fost de peste 700 de mii, adică a înregistrat o creştere de 11,7%, în comparaţie cu prima ju-mătate a anului 2012.

Datele privind rapoartele financiare ale Aeroportului Internaţional Chişinău nu sunt publicate nicăieri. Exact aşa nu pot fi găsite ni-căieri date despre cheltuielile şi consumurile acestei întreprinderi.

Un simplu calcul ne arată că numai de la taxele aeroportuare pentru pasageri, Aero-portul Internaţional Chişinău, în anul 2012, trebuia să obţină aproximativ 24,410 milioane de euro, al cărui echivalent în lei MD ar consti-tui 402,673 de milioane. De la acordarea altor servicii, inclusiv venitul de la deservirea trans-portului de marfă, aeroportul trebuia să obţi-nă minimum încă de două ori mai mult. Deci, Aeroportul Internaţional Chişinău nicidecum nu putea să înregistreze pierderi de zeci de mi-lioane de lei în prima jumătate a anului 2013.

ATENȚIE:Taxele, tarifele şi costurile aeroportuare

acoperă toate cheltuielile şi conţin rentabilita-te curată de minimum 15% (profit curat).

Întrebare: Unde pleacă aceste profituri?În concluzie, putem constata că Aeroportul

Internaţional Chişinău nu poate fi ineficient, în condiţiile în care ar fi gestionat după toate normele, şi nu în mod dubios. Iar concesiona-rea lui nu este altceva decât una dintre moda-lităţile de redistribuire a zonelor de influenţă economico-financiare între clanurile politico-oligarhice.

Concluzie: Nu există motive ca Aeroportul Internaţional Chişinău să fie cedat.

Banca de EconomiiBanca de Economii a fost cedată raiderului

în schimbul altor bunuri care, presupun, sunt redistribuite între clanurile politico-oligar-hice. În cel mai apropiat timp vom fi martorii

altor tâlhării ale actualilor guvernanţi, legate de redistribuirea celor mai profitabile între-prinderi de stat.

Banca de Economii este foarte profitabilă şi cu o perspectivă foarte promiţătoare. Con-form calculelor preventive, chiar şi în condiţi-ile actuale, dacă ar fi gestionată profesional, BEM poate obţine anual un profit net nu mai mic de aproximativ 100 de milioane de lei. Și asta în condiţiile în care creditele neperfor-mante au fost moştenite de la fosta adminis-traţie. Dar în condiţii optime, această bancă ar obţine nu mai puţin de 145 de milioane de lei anual.

ATENȚIE:Cum poate ceda statul asemenea surse, de

mare perspectivă, de obţinere a veniturilor bugetare?

Sursa: costandachi.eu

Atacul raider asupra statului Moldova a început

În lista bunurilor care urmează a fi deetatizate au fost incluse mai mul-te întreprinderi cu capital de stat şi societăţi pe acţiuni în care statul deţine cota majoritară, între care Tu-tun-CTC, „Moldtelecom”, „Carmez”, „Air Moldova”, CTC-Nord, RED Nord şi RED Nord-Vest, „Floare-Carpet”, „Aroma”, Fabrica de sticlă din Chi-şinău, Magazinul Universal Central UNIC, Fabrica de zahăr din Cupcini, Întreprinderea „Farmaco”, „EuroCre-ditBank” şi altele.

Guvernul a mai aprobat şi priva-tizarea unor imobile, cu terenurile aferente de câteva hectare, situate pe bdul Ștefan cel Mare, unde sunt amplasate Spitalul Clinic de Boli In-fecţioase „Toma Ciorbă“ şi Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortope-die. Această ofertă pare să fie una deosebit de atractivă pentru even-tualii cumpărători. După cum men-ţionează ziarul „Adevărul”, „valoarea de bilanţ a acestor active nu este nici măcar specificată în proiect, dar cea de piaţă ar putea fi de zeci de milioa-ne de euro”. Bănuim însă că acestea ar putea fi vândute la un cu totul alt preţ decât cel de piaţă.

De asemenea, statul intenţionea-ză să privatizeze mai multe edificii nefinalizate, de menire social-cul-turală, dar şi obiective care au fost scoase la privatizare ceva mai de-mult, fără a-şi găsi cumpărătorul în cadrul licitaţiilor.

Mai mulţi experţi economici, care nu neagă necesitatea privatizării în sine, consideră că procesul ar trebui să fie mai transparent, iar contextul actual nu este unul tocmai potrivit. Dacă, evident, se are în vedere obţi-

nerea unor profituri cât mai mari din aceste privatizări. În situaţia actuală, sunt de părere unii, se intenţionea-ză, mai degrabă, deposedarea sta-tului de nişte bunuri, în beneficiul unor persoane sau grupuri, care le vor acapara la preţuri derizorii.

Dumitru Budeanschi, de exemplu, consideră că la noi întreprinderile publice deseori servesc pentru acor-darea de favoruri unor grupuri de interese sau pentru a face tranzacții prin companiile căpuşă. „În cazul privatizărilor propuse, consider că era nevoie, probabil, de o analiză mai amănunțită la fiecare întreprin-dere în parte pentru a justifica pri-vatizarea din punct de vedere eco-nomic”, a precizat expertul pentru portalul NOI.md.

Expertul economic Ion Tornea este de părerea că privatizarea nu trebuie făcută „la pachet”, iar în une-le întreprinderi, acolo unde există monopoluri, statul ar trebui să-şi păstreze controlul.

„Practica privatizărilor de până acum arată că se fac mai mult în in-teresul unor anumite grupări. Decât aşa privatizări, mai bine să nu se facă deocamdată. De exemplu, aeropor-tul este singura companie aeriană din republică şi eu am dubii față de oportunitatea privatizării acestuia la moment”, a declarat Tornea pen-tru acelaşi portal informaţional.

Amintim că majoritatea parla-mentară a adoptat, la ultima şedinţă a Legislativului din sesiunea de pri-măvară-vară, legea privind deetati-zarea proprietăţii publice, mai mul-te întreprinderi de stat fiind scoase din lista celor nepasibile privatizării.

Menţionam şi atunci că toate guver-nările de la noi s-au dedat la privati-zări pe ultima sută de metri de aflare la putere. Chiar dacă, atunci când sunt în opoziţie, politicienii critică drastic astfel de operaţiuni de în-străinare a bunurilor publice.

„Statul nu este cel mai bun ad-ministrator al activelor, de aceea trebuie să-i oferim mediului privat posibilitatea să le gestioneze”, a de-clarat vicepremierul Valeriu Lazăr. El explică necesitatea privatizărilor inclusiv prin faptul că mai multe în-treprinderi înregistrează rezultate financiare negative, iar o parte din-tre ele degradează. Și îi dăm drep-tate, însă doar parţial. Pentru că, de departe, nu este vorba întotdeauna de bunuri ale statului care generea-ză pierderi ori riscă să degradeze şi

să se devalorizeze. Dimpotrivă, une-le aduc profituri substanţiale care, în cazul privatizării, vor ajunge în bu-zunarele unor persoane private.

Anume aceste întreprinderi au ajuns obiectul unor jocuri de culi-se, ţinta unor atacuri şi speculaţii, al unor campanii mediatice, al căror scop, în opinia unor analişti, ar fi de-valorizarea lor şi privatizarea ulteri-oară la preţuri cât mai mici.

Ministrul Lazăr ne linişteşte şi pre-cizează că votarea listei întreprinde-rilor care urmează a fi privatizat, „nu înseamnă că mâine începem proce-sul”. El a explicat că deetatizarea ma-rilor companii ar putea dura şi până la doi ani, iar unele poate chiar vor fi privatizate în baza unor planuri in-dividuale.

„Privatizarea în societate se asoci-

ază cu ceva neplăcut, dar noi ne vom strădui să dăm absolut altă caracte-ristică acestui proces”, a mai menţi-onat Lazăr, promiţând transparenţă, eficienţă, dar şi beneficii pentru oa-meni.

Dacă ne amintim bine, vicepremi-erul promitea, cu mai bine de doi ani în urmă, când se discuta tot despre posibilitatea „marilor privatizări”, că se va veni, „în timpul cel mai apro-piat”, cu o viziune clară în privinţa privatizării întreprinderilor în cauză. Unde este această „viziune clară”? Sau este preferabilă, totuşi, o pri-vatizare mai pe orbecăite? Și cât de lungă va fi calea de la „votarea listei” până la privatizarea propriu-zisă? Bănuim că, în unele cazuri, ar putea fi destul de scurtă.

Ioana FLOREA, FLUX

A fost dat startul marilor privatizări. În interesul cui?Guvernul a decis, în şedinţa de miercuri, 11 septembrie, să propună spre privatizare aproximativ 200 de întreprinderi şi alte proprietăţi publice, între care şi unele de importan-ţă strategică, cum ar fi cele din sectorul energetic, bancar, de transport etc. Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, a declarat că statul speră să obţină în jur de un miliard de lei în urma acestor privatizări.

13 SEPTEMBRIE 20134F L U X Opinii

Mitropolitul Visarion Puiu: Viaţa şi opera sa bisericeascăCuvânt de răspuns la recenzie

În numărul de luni, 2 septembrie 2013, al ziarului” Lumina” şi pe pa-gina electronică a acestuia a fost publicată de către Adrian Nicolae Petcu o recenzie la cartea mea, ”Mi-tropolitul Visarion Puiu: Viaţa şi ope-ra sa bisericească” , apărută în 2010 la Chişinău, la Editura „Labirint”. În recenzia dată, intitulată „O biografie a mitropolitului Visarion Puiu”, au-torul aduce un şir de critici lucrării mele, fapt pentru care îi mulţumesc. Însă şi recenzia elaborată de domnia sa poate fi supusă unei critici, pen-tru că am observat în aceasta sufi-ciente neajunsuri şi chiar afirmaţii nefondate.

Lucrarea mea a fost elaborată por-nind de la fondul documentar şi de carte pe care îl găsim în Republica Moldova, unde personalitatea Mi-tropolitului Visarion este extrem de

puţin cunoscută în afara mediului istoricilor. Am adus o serie de date privind activitatea mitropolitului în anumite perioade despre care nu există referiri în arhivele din Repu-blica Moldova, încercând să le fac cunoscute publicului larg. În ceea ce priveşte activitatea ierarhului în Basarabia, am avut la dispoziţie un material documentar foarte bogat. În legătură cu acest capitol al lucrării mele, domnul Petcu face o afirmaţie care loveşte nu doar în imaginea lu-crării mele, ci şi în a mea personal. El afirmă următoarele: ”…autorul preia o serie de trimiteri la arhive, unele chiar în mod greşit, despre care nu are cunoştinţă”. Țin să îi comunic domnului Petcu faptul că toate do-cumentele de arhivă la care am făcut trimitere au fost văzute şi studiate temeinic de mine! În lumina docu-mentelor şi a altor materiale pe care le-am avut la dispoziţie, consider că am făcut un lucru bun. Este regreta-

bil că un istoric face asemenea afir-maţii nefondate, fără a prezenta şi probele necesare.

Dumnealui mai spune următoare-le: „…o parcurgere atentă a publica-ţiilor bisericeşti din perioada inter-belică din Basarabia, Vechiul Regat şi Bucovina ar fi adus un plus de in-formaţie atât de necesar în cunoaş-terea activităţii ierarhului Visarion Puiu”. Această afirmaţie a fost făcu-tă fără a lua în calcul faptul că eu am cercetat un număr destul de mare de ediţii periodice din întreaga Ro-mânie interbelică precum: Arhivele Basarabiei; Luminătorul; Buletinul Episcopal Episcopia Hotinului; Bule-tin oficial BOR; Revista Societăţii Is-torico-Arheologice Bisericeşti. Toate aceste au fost cercetate de mine cu cea mai mare atenţie.

În recenzie se mai afirmă şi ur-mătoarele: „Sunt minimalizate sau chiar eludate unele secvenţe, pre-cum ajutoarele acordate de Visari-on Puiu celor care treceau Nistrul în încercarea de a scăpa de stăpânirea sovietică…”.

În lucrarea mea am atins proble-ma refugiaţilor transnistreni şi chiar am folosit şi materiale documentare arhivistice inedite, contrar spuselor domniei sale.

Adrian Nicolae Petcu mai afirmă, de asemenea, că eu nu aş fi relatat în carte nimic despre „...sprijinul acordat comunităţilor româneşti de peste hotare în perioada activităţii ierarhului în Bucovina”. La o lectură mai atentă a lucrării mele, domnul Petcu poate găsi referiri şi la acest subiect.

O afirmaţie inexactă a autorului recenziei este şi aceea precum că eu aş fi lansat o confuzie în legătură cu „… delegarea mitropolitului de că-tre patriarhul Nicodim sau Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Româ-

ne”. În lucrare nu există confuzii şi nici eludări în legătură cu delegarea Mitropolitului Visarion la Zagreb, la care, probabil, se referă domnul Pet-cu. Nu poate fi vorba de nicio confu-zie, întrucât între patriarh şi sinod nu pot exista divergenţe la luarea hotărârilor.

Consider că în istoriografie orice critică este binevenită, însă în re-cenzia sa domnul Petcu a făcut niş-te afirmaţii, unele chiar greşite, cu privire la conţinutul lucrării mele, la unele secvenţe ale lucrării… despre care nu are cunoştinţă.

Cu respect, pr. Ioan LISNIC

Controverse privind biografia Mitropolitului Visarion PuiuÎn anul 2010, protoiereul Ioan Lisnic a publicat o lucrare consacrată vieţii şi activităţii Mitropolitului Visarion Puiu, prin care s-a străduit, aşa cum spune autorul, să pună în valoare „faptele ierarhului, în special din peri-oada activităţii sale „în această latură de ţară”. La tim-pul respectiv, redacţia noastră a publicat şi o recenzie la volumul apărut la Editura „Labirint” din Chişinău. Re-cent, şi ziarul „Lumina” s-a referit la cartea respectivă. Autorul articolului, Adrian Nicolae Petcu, a venit cu mai multe opinii critice la adresa autorului, pe care l-a acu-zat, în temei, de documentare insuficientă şi de mini-malizarea sau chiar eludarea unor aspecte importante din biografia marelui ierarh Visarion Puiu. La rugămin-tea preotului Ioan Lisnic, publicăm în cele ce urmează un răspuns la aceste opinii critice, „pentru respectarea pluralismului de opinie şi a dreptului meu la replică”, fără a încerca să ne implicăm însă în dispută şi fără a da aprecieri conţinutului şi argumentelor prezentate în cele două materiale.

Incertitudine în legătură cu reducerea taxelor consulare

pentru cetăţenia română

Guvernul de la Bucureşti a redus, de marţi, 10 septembrie, taxele consulare pentru re-dobândirea cetăţeniei. Însă, potrivit site-ului Publika.md, cetăţenii moldoveni care au mers la Consulatul României de la Chişinău au avut parte de o surpriză neplăcută, fiind nevoiţi să achite 60 de euro, ca până acum.

„Am plătit 60 de euro. Am întrebat şi au spus că 45 de euro numai în România”, a spus o fe-meie citată de Pulika.md.

Într-un comunicat, Ambasada României la Chişinău afirmă că măsura reducerii taxelor se aplică doar pe teritoriul României. „Ambasada României informează că Ordonanţa Guvernu-lui nr. 25/2013 modifică şi completează Ordo-nanţa Guvernului nr. 24/1992, care va purta astfel denumirea «Ordonanţă privind stabili-rea anumitor servicii publice şi a taxelor per-cepute pentru prestarea acestora pe teritoriul României»”, subliniază comunicatul.

Sursa: mediafax.ro

Proprietarul restau-rantului Golden Nica, Nicolae Rusu, unde s-au intoxicat mai multe persoane care au par-ticipat la nunţile care s-au desfăşurat acolo, a fost reţinut pentru 72 de ore, după ce a fost audiat de procurori. Acesta se consideră ne-vinovat şi afirmă că to-tul ar fi fost pus la cale de concurenţi. Şi avoca-tul lui Rusu susţine că nu sunt probe care l-ar inculpa pe clientul său.

Procurorii au iniţiat cauza pe-nală după decesul bărbatului de 39 de ani din Ungheni, care au consumat bucate prepara-te în localul respectiv, la nunta care a avut loc aici pe data de 7 septembrie. Potrivit datelor prezentate de Centrul Naţional de Sănătate Publică, alte apro-ximativ 100 de persoane, între care şi câţiva copii, s-au intoxicat şi au avut nevoie de îngrijiri me-dicale, acestea fiind internate în spitale din Chişinău, Ungheni şi Străşeni.

Întâmplarea nu este una sin-gulară. Pe data de 31 august, în acelaşi local au avut loc alte două ceremonii care s-au soldat cu intoxicarea a 46 de nuntaşi, una dintre victime fiind chiar ministrul Educaţiei, Maia Sandu. Doar că atunci consecinţele nu au fost atât de tragice. De vină ar fi fost, potrivit reprezentan-ţilor Centrului pentru Sănătate Publică Chişinău, carnea de pui infestată cu salmonela, importa-tă din Ucraina fără certificat de calitate.

Aceştia au mai afirmat că, în urma respectivului incident, acti-vitatea localului a fost suspenda-tă, dar proprietarul a ignorat pre-scripţia, nunţile din 6 septembrie fiind organizate pe răspunderea acestuia.

Pe de altă parte, şeful Direcţi-ei Sănătate din cadrul Primăriei Chişinău, Mihai Moldovanu, a opinat că este posibil să fi fost o înţelegere între proprietar şi re-prezentanţii Centrului, de genul, „de data asta vă iertăm”.

Moldovan a mai menţionat în cadrul unui interviu pentru postul de radio Europa Liberă că funcţionarii de la Centrul munici-pal de sănătate publică trebuiau să fie mai insistenţi, iar în cazul

în care au făcut o prescripţie, erau datori să urmărească dacă aceasta este îndeplinită, pentru ca localul să nu mai funcţioneze până la clarificarea tuturor cir-cumstanţelor. Iar dacă această hotărâre a fost ignorată, trebuia să intervină poliţia sau alte orga-ne în drept să o facă.

Mai mult decât atât, şeful Di-recţiei Sănătate a mai afirmat că proprietarul a solicitat la Minis-terul Sănătăţii permisiunea de reluare a activităţii, pentru că aveau contracte încheiate deja pentru următoarea săptămână.

„Din câte cunosc, au avut această permisiune cu titlul de excepţie”, a menţionat Moldovanu. Fără să fi fost înlăturat factorul acestor intoxicaţii, a mai precizat el.

Reprezentantul Ministerului Sănătăţii, solicitat de „Ziarul de Gardă”, a respins acuzaţiile, afir-mând că Ministerul nu-şi putea da acordul, pentru că nu are ast-fel de atribuţii.

Deocamdată, încă nu au pre-zentat rezultatele analizelor de laborator, care ar stabili cauza intoxicaţiilor.

FLUX

Nunţi cu risc sporit

13 SEPTEMBRIE 2013 5 F L U XAlarmant

“Aş fi dat-o şi unui criminal în serie!”“Aş fi încredinţat-o şi unui criminal

în serie, atât de mult mă scotea din minţi, nu o mai suportam”. Aceste cu-vinte care dau fiori îi aparţin unei cas-nice care încerca să se debaraseze de fiica ei adoptivă. Povestea ei este doar o părticică dintr-o remarcabilă muncă de investigaţie jurnalistică realizată de jurnalista Megan Twohey, de la agenţia de presă Reuters, timp de un an şi jumătate, care a scos la iveală o piaţă neagră a copiilor în SUA. Jurna-lista îşi prezintă ancheta structurată pe mai multe secţiuni, pe un site dedi-cat, însoţit de infografii şi de înregis-trări video (http://www.reuters.com/investigates/adoption/îarticle/part1).

Înspăimântător de simpluPrincipiul este înspăimântător de

simplu: părinţii adoptivi postează un anunţ în care descriu copilul pe un site anume (“toate detaliile des-pre starea de sănătate a copilului vor fi oferite într-un mesaj privat”), intră în legătură cu potenţialii dori-tori de adopţie, îşi dau întâlnire, iar palma se bate pe loc. Și asta pentru că în Statele Unite este relativ sim-plu pentru părinţi să desemneze tutori, care, ulterior, vor deveni noii deţinători ai autorităţii parentale, explică jurnaliştii de la Le Figaro.

Este nevoie apoi de semnarea unui document în prezenţa unui notar. Cel mai adesea, cuplurile pre-

zentate de jurnalistă nu se jenează deloc de prezenţa unei persoane oficiale, ci semnează formularul, în calitate de “primitor”.

Destine zdrobite de nebunia adulţilorFiecare poveste a unui copil adop-

tat şi apoi abandonat este cea a unui destin zdrobit de nebunia adulţilor.

Quita, o tânără din Liberia, care povesteşte cât de fericită a fost că a ajuns în Statele Unite, a fost încre-dinţată de părinţii ei adoptivi unui cuplu care era considerat caz social în SUA: familia Eason. Soţia este o psihotică, căreia i-au fost luaţi de că-tre serviciile sociale copiii biologici, aceasta fiind acuzată de maltratări grave. Bărbatul a fost acuzat deja de abuz sexual. Nicole Eason neagă că i-ar fi fost luaţi copiii biologici de către cei de la serviciile sociale, afir-mând că aceştia încă locuiesc cu ea, dar autorităţile dezmint categoric acest lucru, scrie Daily Mail.

În pat cu doi străini goi-puşcăÎncă din prima sa seară petrecută

în familia Eason, tânăra din Liberia povesteşte că, în caravana sărăcă-cioasă în care trăia familia, a fost ne-voită să doarmă în pat între cei doi soţi. Aceştia erau goi-puşcă!

La două zile după ce a fost “adop-tată”, s-a trezit că familia a dispărut, fără a lăsa vreo adresă la care ar fi putut fi găsită. Descoperită de poli-ţie, după câteva zile, tânăra a fost în cele din urmă încredinţată primilor părinţi adoptivi, cei care au încredin-ţat-o cuplului infernal despre care tocmai am relatat!

Cazul Quitei este doar unul dintre multele descoperite de Reuters şi NBC News în cadrul investigaţiei lor despre ceea ce au numit „fenomenul de private re-homing”, adică un fel de „relocare”. „Termenul se referea până acum la deţinătorii de animale de companie care căutau alte cămi-ne pentru animalele lor, dar acum fenomenul s-a extins şi la fiinţe umane, dată fiind asemănarea din-tre ofertele postate online în acest scop. Numai că oamenii nu sunt ani-male...”, comentează Daily Mail.

Peste 200 de copii „donaţi” pe Internet, în cinci aniAnna, o frumoasă tânără, blondă,

originară din Rusia, azi în vârstă de 18 ani, povesteşte cum a fost plim-bată din familie în familie, „ca un câi-ne”. Între 14 şi 16 ani, tânăra a fost încredinţată unui număr de trei cu-pluri diferite, printre care şi celebrul de acum Eason, care şi cu aceasta dormea tot în varianta de goi-puşcă şi în acelaşi pat cu fata.

De altfel, cei doi soţi Eason revin deseori în ancheta realizată de jur-nalista de la Reuters, pentru că, gra-ţie acestui sistem, cei doi au putut „adopta” nu mai puţin de şase copii. Anna povesteşte că le-a cerut celor doi soţi, după ce a descoperit foto-grafia celor doi copii ai lor, de 5 şi 7 ani, să explice ce s-a întâmplat cu aceştia. „Uneori, copiii mai şi mor”, i-au răspuns ei, fără a oferi detalii.

Din „iubire” pentru copiiÎn 2006, Nicole Eason şi un alt băr-

bat, Randy Winslow, au adoptat on-line un băiat de 10 ani. Ulterior, Win-slow a fost arestat pentru trimiterea şi primirea de documente pornogra-fice şi în prezent execută o pedeap-să de 20 de ani de închisoare într-un centru federal de detenţie.

Winslow, care se autointitula „lo-vethemcute”, avea 41 de ani, era chel şi grăsan. Făcea schimb de fotografii cu copii dezbrăcaţi şi îşi petrecea tim-pul pe chat-ul „baby&toddlerlove”, unde se descria pe sine ca pe un iubi-

tor de copii, după cum reiese din do-cumentele prezentate în instanţă. Pe chat, explica cum se molestează copi-ii şi mai ales cum trebuie să le explici acestora să ascundă un abuz: ”Pur şi simplu trebuie să-i creşti în aşa fel în-cât să creadă că este totul normal şi în regulă, şi să nu spună nimănui. Ce se întâmplă în familie, trebuie să ră-mână în familie”, scria el pe chat. Nu-mai că nu ştia că i se confesează unui agent federal sub acoperire...

Băiatul de 10 ani a fost trimis să lo-cuiască în plasament la o familie, iar recent a împlinit 18 ani. Cei în grija cărora se află nu au fost de acord să-l lase să ofere vreun interviu presei, scrie Daily Mail.

Oferta: copii din străinătate, de 6-14 aniReuters a contabilizat un număr

de 261 de copii „oferiţi” într-o peri-oadă de cinci ani pe teritoriul State-lor Unite ale Americii, majoritatea copiilor fiind străini şi având vârste cuprinse între 6 şi 14 ani.

Munca titanică a jurnalistei de in-vestigaţii de la Reuters a făcut com-pania Yahoo! să reacţioneze. Com-pania a decis să lichideze paginile pe care se organizau „donaţiile” de copii. Dar nu la fel a reacţionat com-pania Facebook, care, potrivit măr-turiilor date publicităţii de jurnalista de la Reuters, apreciază că „Interne-tul este o reflectare a societăţii, pe care oamenii o utilizează pentru tot soiul de comunicări şi pentru rezol-varea a tot soiul de probleme”.

Sursa: jurnalul.ro

Cum se debarasează americanii de copiii adoptaţi, folosindu-se de Internet. O investigaţie cutremurătoare Reuters / NBC NewsÎn Statele Unite, părinţi care s-au săturat de copiii pe care i-au adoptat au găsit soluţia de a se debarasa de aceştia: apelează la forumuri pe Yahoo şi pagini de Fa-cebook. O practică ilegală, care face oficiu de rezervor pentru pedofili, comentează cotidianul francez Le Figa-ro, care publică un articol despre o campanie de presă remarcabilă marca agenţia de presă Reuters, în cola-borare cu postul de televiziune NBC News. “Oamenii nu sunt animale, iar plasarea lor dintr-o parte în alta, alături de persoane care le sunt total străine, prezintă riscul de a le încredinţa unora care comit abuzuri”, no-tează, la rândul lor, jurnaliştii britanici de la Daily Mail, care au relatat despre investigaţia realizata de Reuters.

În 2014, costul poliței de asi-gurare ar putea creşte până la 4 mii de lei – cu 750 de lei mai mult decât costă acum. Acest lucru este prevăzut în proiectul amendamentelor legislative elaborat de Minis-terul Sănătății. Potrivit acestor modificări, patronul şi angaja-torul vor achita lunar câte 4% din salariu.

Potrivit datelor prezentate de serviciul de presă al Agenției Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), acest lucru a fost generat de transferul unor programe la finanțare de

stat, în special, este vorba despre preveni-rea hepatitelor B şi C, profilaxia diabetului şi transplanturile.

Surse din cadrul serviciului de presă al instituției au comunicat pentru Agenția ”IN-FOTAG” că un argument pentru necesitatea majorării prețului poliței de asigurare este şi scumpirea echipamentelor şi materialelor medicale pe care Moldova le achiziționează de peste hotare.

Volumul şi spectrul serviciilor medicale incluse în Programul unic al asigurării obli-gatorii de asistenţă medicală este în creştere constantă, iar persoanele asigurate solicită tot mai multe servicii ca urmare a îmbătrâ-nirii demografice. Aceasta este situaţia ates-tată în rapoartele OMS, BNS, Ministerului Sănătăţii, CNAM pentru ultimii trei ani, care

relevă necesitatea majorării graduale a chel-tuielilor publice pentru sănătate.

Factorii responsabili menționează că în comparație cu sistemele similare de finanţa-re din lume, alocaţiile pentru fiecare cetăţean al Republicii Moldova atestă un nivel scăzut raportat la salariu. Pentru fiecare persoană, din fondurile publice pentru sănătate, se alo-că doar 176 de dolari, vizavi de cheltuielile statelor din regiune: Bulgaria - 589 de dolari, România - 723 de dolari, Estonia – 1 053 de dolari, Slovenia – 1 834 de dolari. În ultimii cinci ani, cota primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în Republica Moldova a rămas la acelaşi nivel de 7%, în timp ce în Bulgaria este de 13%, în România – 11%, Es-tonia – 13%, Slovenia – 13%.

Sursa: infotag.md

Ministerul Sănătăţii propune majorarea preţului pentru poliţa de asigurare până la 4 mii de lei în 2014

13 SEPTEMBRIE 20136F L U X Economic

Potrivit raportului, indicatorii de producere ai CET-urilor în anii 2007-2011 au înregistrat un nivel redus al utilizării capacităților depline ale acestora: capacitatea de producere a energiei electrice a fost utiliza-tă, în mediu, în proporţie de 12,1% - 38,3% şi a energiei termice - de 9,7% - 26,1%, ca urmare a descreş-terii nivelului de solicitare a energiei termice. Totuşi, în perioada verifica-tă, S.A. „CET-1” şi S.A. „CET-2” au asi-gurat cu agent termic circa 76% din necesitățile consumatorilor din mu-nicipiul Chişinău, iar S.A. „CET-Nord” - 95% din municipiul Bălți.

Auditorii au constatat că până în anul 2010 nu a existat o Strategie de dezvoltare şi funcționare pe termen mediu şi lung a serviciilor de termo-ficare la nivel local. Din acest motiv, întreprinderile verificate nu au fost capabile să asigure obținerea indi-catorilor de performanță, inclusiv extinderea capacităților de produ-cere şi, respectiv, obținerea unui avantaj economic corespunzător din activitatea de bază.

Astfel, la aceste entități nu au fost întreprinse măsuri de optimizare a cheltuielilor şi aducerea acestora în concordanță cu volumul de energie produs. Sursa principală de acumu-lare a veniturilor în perioada verifi-cată a fost activitatea operațională, fiind dependentă de tarifele la ener-gia electrică şi termică. La rândul lor, tarifele au fost influențate, în majo-ritate, de variația costului gazelor naturale.

Raportorii au constatat că veni-turile din activitatea operațională a societăţilor verificate au crescut în anul 2011, comparativ cu anul 2007. La „CET-2” şi „CET-Nord” cheltuielile au depăşit veniturile doar în anul 2007, însă la „CET-1” situaţia a fost similară şi în anul 2011. Potrivit au-

ditorilor, situația creată în anul 2007 a fost determinată de ajustarea în-târziată a tarifelor la energia elec-trică şi termică, iar rezultatul pozitiv pe care l-au înregistrat societăţile din activitatea economico-financi-ară s-a datorat exclusiv amnistiei fiscale prin care au fost anulate da-toriile - la „CET-1”, în valoare de 39,3 milioane de lei, la „CET-2” - de 151,9 milioane şi „CET-Nord „ - de 1,9 mili-oane de lei.

Patrimoniul statului nu este în siguranţăMisiunea de audit a constatat că

gestionarea patrimoniului public s-a făcut cu unele abateri de la normele legale. Astfel, cele trei întreprinderi termoenergetice verificate nu au înregistrat regulamentar la organe-le cadastrale drepturile asupra a 24 de imobile în valoare totală de 12 milioane de lei. Au fost depistate mai multe nereguli privind autenti-ficarea drepturilor asupra terenuri-lor deţinute, evaluarea terenurilor aferente clădirilor şi construcțiilor, reflectarea în evidența contabilă a terenurilor etc. Nu au fost înregistra-te în evidența contabilă 47 de rețele termice cu valoarea de circa 3,9 mili-oane de lei (S.A.„CET-Nord”).

Auditul a mai constatat că imobi-lele aflate în gestiunea economică a întreprinderilor termoenergetice auditate nu se regăsesc în Lista bu-nurilor imobile proprietate publică a statului, aprobată prin hotărâre de Guvern.

Toate aceste nereguli indică asu-pra faptului că nu este asigurată plenitudinea şi integritatea patri-moniului statului, persistând riscul de pierdere a unor bunuri în valoare totală de aproximativ 17 milioane de lei, acestea având o pondere de

9 la sută din valoarea bunurilor înre-gistrate în evidența entităților supu-se auditului.

Datorii de peste 2,2 miliarde de leiÎn cadrul verificării activelor

societăților s-a constatat că, în pe-rioada verificată, acestea au înre-gistrat o creştere esențială datorită majorării valorii mijloacelor fixe, inclusiv în urma reevaluării acesto-ra, efectuării investițiilor şi formării soldurilor de bunuri materiale şi creanțelor pe termen scurt.

După reevaluare, societățile au ra-portat o valoare eronată a patrimo-niului şi uzurii acestuia, din cauza aplicării coeficienților diferiți către valoarea inițială şi uzura mijloacelor fixe, neindexarea uzurii, precum şi contabilizării neconforme a rezulta-telor reevaluării.

Nerecuperarea creanțelor, care sunt un element al activelor, a avut drept consecință neacumularea mij-loacelor financiare şi formarea unor datorii enorme, de peste 2,2 miliar-de de lei, în mare parte, față de fur-nizorii de gaze naturale şi cu termen de prescripție expirat. În situația deficitului de mijloace băneşti, „CET-1” şi „CET-2” au contractat cre-dite în sumă de 30 şi, respectiv, 70 de milioane de lei, înregistrând chel-tuieli suplimentare aferente dobân-zilor bancare.

Achiziţii de bunuri şi servicii, netransparente şi la preţuri exagerateAuditul a constatat nereguli şi la

achiziţionarea bunurilor, lucrări-lor şi serviciilor. Potrivit raportului, achiziționarea de bunuri, lucrări şi servicii s-a efectuat de către societăți în perioada verificată în mod ne-transparent şi ineficient, fiind gene-rate cheltuieli suplimentare în sumă de 94,1 milioane de lei. Aceasta din cauza că bunurile au fost achiziţi-onate în lipsa unui concurs, prin intermediari, la prețuri exagerate comparativ cu cele ale producătoru-lui, de majorarea de către antrepre-nori a costului lucrărilor etc. Aceste cheltuieli depăşesc, per total, suma de 94 de milioane de lei.

Sporuri, premii şi suplimente, pentru „muncă intensă”Au fost depistate unele abateri

şi iregularități admise în proce-sul de remunerare a angajaților societăților şi persoanelor cu funcții reprezentative, ceea ce a generat cheltuieli nejustificate în sumă tota-lă de 17,4 milioane de lei.

Astfel, personalului administrativ şi de conducere i-au fost achitate sporuri, premii şi suplimente, pen-tru muncă intensă, în lipsa unor in-dicatori de performanță sau pentru indicatori, care țin de atribuțiile di-recte ale funcției deținute.

Totodată, auditul menționează că entitățile în perioada verificată nu au respectat întotdeauna limita va-lorii fondului de salarizare aprobată în tarife de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, ceea ce a dus la neacoperirea aces-tor cheltuieli.

De exemplu, la „CET-1” fondul de salarizare efectiv a crescut în anul 2011, comparativ cu anul 2007, de 1,4 ori, în situația în care cheltuieli-le totale au crescut doar de 1,1 ori, iar volumul de producere a energiei electrice şi termice s-a diminuat de 2,2 ori şi, respectiv, de 1,6 ori.

La „CET-2”, fondul de remunerare a muncii a crescut de 1,6 ori, pe când cheltuielile totale au crescut de 2,2 ori, volumul de producere a energiei electrice s-a micşorat de 1,1 ori, iar a energiei termice a rămas la acelaşi nivel.

La S.A. „CET-Nord”, fondul de sa-larizare a crescut de 1,6 ori, cheltu-ielile totale crescând de 2,2 ori, iar volumul de producere a energiei electrice şi termice rămânând, prac-tic, constant.

Carenţe în politicile tarifareAuditul a relevat şi existența unor

carențe în politicile tarifare, pre-cum şi în procesul de elaborare şi aprobare a tarifelor, determinate de includerea în structura lor a unor elemente ce nu stimulează produ-cătorii în optimizarea consumurilor şi cheltuielilor, în diminuarea pier-derilor, precum şi în obținerea altor indicatori de performanță. Moda-litatea existentă de determinare a profitului nu stimulează entitățile în optimizarea consumurilor şi chel-tuielilor deoarece societățile pot obține un profit mai mare odată cu creşterea consumurilor şi cheltuie-lilor.

Ar mai fi de spus că cele trei în-treprinderi termoenergetice au fost incluse în lista de peste 200 de pro-prietăţi ale statului care urmează să fie supuse privatizării. Unii experţi economici consideră că perioada actuală nu este tocmai favorabilă privatizării unor întreprinderi de importanţă strategică, iar înstrăina-rea acestora se va face pentru sume derizorii. În plus, privatizarea va ge-nera, cel mai probabil, creşterea tari-felor pentru consumatori.

FLUX

Întreprinderile termoenergetice, gestionate ineficient şi pline de datorii

Curtea de Conturi a examinat recent raportul de audit privind gestionarea patrimoniului public şi formarea tarifelor la societățile pe acțiuni „Centrala Electrică cu Termoficare nr.1”, ,,Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2” şi „Centrala Electrică cu Termoficare-Nord”, în perioa-da anilor 2007-2011. Aceste societăți produc şi livrează energie electrică şi termică consumatorilor din muni-cipiile Chişinău şi Bălți, producţia de energie electrică fiind direct dependentă de volumul de energie termică produs conform cererii pieței.

Eu unul sunt foarte sceptic în ceea ce pri-veşte primeni-rea patriei. Nu că nu aş admi-te aşa ceva, dar

îmi dau seama că transformările sunt foarte anevoioase, ba chiar inexistente. S-a strigat mult, s-a făcut mai nimic.

Despre câinii vagabonzi şi despre salariile în plic, două probleme veşnice, am vorbit deunăzi. Azi revin la o problemă mai micuţă parcă, dar la fel de eternă. E vorba de mişmaşul practicat ani de zile de casieriţele Gării de Nord din Chişinău.

Despre ce e vorba? Păi, am tot vorbit despre

asta şi acum doi ani, şi acum cinci ani. E o poveste pe care o urmăresc din anul 2000 încoace. Casie-riţele nu vor să dea restul de 30-40-50 de bani. Bunăoară, eu am cerut deunăzi un bilet până la Tătărăuca Veche. Casieriţa îmi zice să-i dau 71 de lei. Îi dau, mi se oferă biletul fără niciun rest, deşi preţul biletului e de 70 de lei şi 70 de bani. Iese că acea casieriţă şi-a lăsat 30 de bani. Cineva poate şi se întoarce la casă să ceară restul, dar cei mai mulţi nu se mai obosesc să facă asta.

Repet, aşa ceva mi se întâmplă la Gara de Nord vreo 13 ani. Ori de câte ori mă duc să cer un bilet, casieriţele se fac a nu observa că trebuie să-mi dea restul de 30-40 de bani. E un soi de jecmă-neală dizgraţioasă. Le-am ameninţat de multe ori, am vorbit o dată cu un şef al Gării de Nord. Zadarnic efort! Câinii latră, caravana mişmaşului se mişcă. Și ce ar trebui să fac acum? Să mă duc la Centrul Anticorupţie?

Cineva ar putea să spună că nu merită să fac

gălăgie pentru nişte bănuţi. Eu cred că merită. Mişmaşul acesta, fie şi micuţ, e ca o cangrenă care distruge societatea. Și-apoi s-ar putea să fie vorba de o sumă mai mare. Iei 40 de bani de la un pasager, de la 10 pasageri iei 4 lei, de la 100 – 40 de lei. Și câţi oameni trec zilnic prin Gara de Nord? Dar într-un an de zile?

În final, aş avea o rugăminte la Ministerul

Transporturilor. Faceţi, vă rog, aşa ca preţul bile-telor să nu mai conţină în el bănuţi. Să fie 71 de lei, dar nu 70 şi 70 de bani. Mă gândesc că absen-ţa bănuţilor din preţ le-ar pune niţel în dificultate pe casieriţele şmechere...

Iulian CIOCAN

Sursa: europalibera.org

Gara de Nord: acelaşi mişmaş

13 SEPTEMBRIE 2013 7 F L U XExterne

CONSULTAŢII JURIDICERadu Buşilă

preşedinte al Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi

078 488 488or. Chişinău, str. N. Iorga, 8

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ E M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

M O L D O V A Iaşul şi Cetatea Neamţ, Acasă la Ion Creangă / pentru copii (vârsta 7-12 ani)

14-15 septembrie 2013 (2 zile/1 nopţi) Grup 18/7 pers Preţ 70/80 euro/pers Plecarea Sâmbătă, 14 septembrie, ora 7. Sosirea Duminică, ora 22. IAŞI: Catedrala Mitropoliei: Moaştele Sf.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, Palatul Culturii, Statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Măn. Sfinţii Trei Ierarhi: Mormintele Domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandu Ioan Cuza, Grădina Botanică sau Grădina Publică "Anastasie Fătu" din Copou, Teiul şi Bustul lui Mihai Eminescu, Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău, Mormântul lui Ion Creangă din Cimitirul "Eternitate", Esplanada Domnitorilor. Târgu Neamţ: Măn.Neamţ, Catedrala Sf. Ioan Iacob, Crescătoria de zimbri "Dragoş Vodă", Humuleşti - acasă la Ion Creangă, Cetatea Neamţ, Munţii Carpaţi şi râul Moldova.

U C R A I N A  UCRAINA > Pelerinaj la Lavra Pecersk (Circuit ortodox Kiev-Cernigov)

21–23 septembrie 2013 (3 zile/3 nopţi) Grup: 7/18 pers Preţ: 125/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 20 septembrie, ora 19. Sosirea: Luni, 23 septembrie, ora 22. Traseu: Chisinau – Kiev – Cernigov – Kiev – Chisinau Mănăstiri: Sf.Treime, Sf.Muc.Flor, Pocrov, Vovidenia, Lavra Pecersk, Catedrale> Sf.Sofia, Adormirea Maicii Domnului, Sf.Vladimir. Muzee> Cernobal, Miniaturilor. Oraşe: Kiev, Cernigov.

M U N T E N I A, A R D E A L ş i M O L D O V A Circuit ortodox în Munţii Carpaţi / Acasă la domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt

21–23 septembrie 2013 (3 zile/3 nopţi) Grup 7/18 pers Preţ 110/100 eur/per Plecare Vineri, 20 septembrie, ora 19 Sosirea Luni, 23 septembrie, ora 22. Mănăstiri: Sinaia, Caraiman, Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus, Berivoi, Dejani, Şinca Veche, Bucium. Catedrala Patriarahala din Bucuresti. Castele: Peleş şi Pelişor. Cetăţi: Râşnov şi Făgăraş a lui Mihai Viteazu. Oraşe: Braşov, Făgăraş, Sinaia, Bran, Poiana Braşov, Buşteni: Urcare cu telecabina în Munţii Bucegi (1600 m.alt), Urcare pe jos în Munţii Făgăraş, Izvorul părintelui Arsenie Boca, BRAŞOV: Biserica Sf. Nicolae, Muzeul Prima Şcoală Românească, Piaţa Sfatului, Biserica Neagră, BORZEŞTI: Acasă la ŞTEFAN cel Mare şi Sfânt.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216, 60.234.955 www.emaus.md office@emaus.md

La fel de repede au reacţionat – pozitiv – şi unele capitale occiden-tale, ceea ce demonstrează că şi ele erau serios incomodate de acest marş spre război, un marş care era deja destul de complicat. Dincolo de toate, a devenit limpede că pro-punerea rusească ar putea salva faţa preşedintelui american, care a părut mereu reticent în faţa ideii de a-şi lansa rachetele Tomahawks, evitând, totodată, un vot în Congres care se anunţa dificil. Acum, analiştii se întreabă dacă propunerea Rusiei a venit pe neaşteptate sau Kremli-nul şi Casa Albă au conlucrat strâns pentru a ajunge la o soluţie conve-nabilă ambelor părţi. Ultima idee pare plauzibilă şi există suficiente semne într-o atare direcţie. Mai în-tâi, Obama a tergiversat lansarea intervenţiei armate, cerând aproba-rea Congresului, iar ulterior a spus că se va adresa şi Consiliului de Se-curitate. Totodată, secretarul de Stat american John Kerry şi omologul său rus, Serghei Lavrov, au avut mai multe convorbiri telefonice – ultima, luni seara –, în care au discutat toate detaliile tranzacţiei. În fine, vineri, la finalul reuniunii G20 din Sankt Pe-tersburg, despre care unii susţin că a pus oficial capăt unipolarismului mondial, Putin şi Obama s-au retras într-un colţ al sălii, unde au discutat

în voie peste 40 de minute, în care, cum susţin surse din ambele părţi, au căzut de acord asupra formulei găsite.

Cum s-a ajuns la ea în al 13-lea ceas? În primul rând, Obama era vi-zibil incomodat de cel puţin două mari probleme: el, care a venit cu un discurs pacifist la Casa Albă şi a criticat virulent intervenţiile declan-şate de Bush în Irak şi Afganistan, se găsea acum în faţa perspectivei de a declanşa al 5-lea război în Ori-entul Mijlociu în ultimii 20 de ani. În al doilea rând, cele două războaie amintite sunt încă vii în conştiinţa americanilor şi a celei europene, unde procentul celor ce dezaprobă o intervenţie armată în Siria este co-vârşitor majoritar. Din această per-spectivă, ziarul „Le Monde” semnala ostilitatea masivă a popoarelor oc-cidentale faţă de o atare intervenţie militară. Este vorba de o schimbare radicală de poziţie în comparaţie cu acţiunile similare anterioare, care, în noul context, reprezintă o com-ponentă esenţială a ecuaţiei siriene şi ar fi complicat considerabil misi-unea pe care doreau să şi-o asume unii lideri favorabili folosirii forţei pe plan internaţional.

Ce spun, aşadar, institutele de sondare a opiniei publice? Institutul de Cercetări asupra Relaţiilor Tran-

satlantice German Marchal Fund arată că în 11 ţări studiate (SUA plus 10 state europene) există o creştere unanimă a opoziţiei faţă de o inter-venţie armată în Siria, în comparaţie cu 2012. Astfel, ea a ajuns de la 63% la 75% în Germania; de la 59% la 70% în Marea Britanie; de la 50% la 65% în Franţa şi de la 55% la 63% în SUA, după ce, în august, procentul era de 53%! În Turcia, unde premierul Er-dogan se pronunţă pentru răsturna-rea regimului Assad şi chiar pentru lichidarea fizică a acestuia, 72% din populaţie este împotriva intervenţi-ei. Un sondaj IFOP publicat de „Le Fi-garo” arată că numărul francezilor ce dezaprobă o atare acţiune militară a crescut de la o zi la alta. În august, 55% dintre ei erau favorabili, la ora actuală procentul acestora este de 36%! Comparând procentele cu cele din timpul intervenţiei în Kosovo sau de la începutul războiului din Af-ganistan, se constată că, atunci, acţi-unile coaliţiilor aliate erau „înţelese şi aprobate de opinia publică” occi-dentală. Explicând aceste mutaţii, analiştii arată că forţele armate ale acelor ţări au fost angajate în con-flicte fără final clar şi satisfăcător. La acestea se adaugă datele complexe ale conflictului intern sirian, în care divizările din rândul rebelilor sunt evidente, pe lângă Fraţii Musulmani apar jihadişti, al-qaidişti sau merce-nari plătiţi de diferite ţări din zonă – Arabia Saudită şi Qatar în primul rând – ori europene. Cele de mai sus sunt completate tutelar de fiascoul irakian, care, la 10 ani de la declan-şarea invaziei anglo-americane, este din ce în ce mai mare şi mai greu de înţeles de opinia publică din cele 11 ţări, şi nu numai de acolo.

În cazul dosarului sirian, specialiş-tii susţin că TOATE OPŢIUNILE MILI-TARE SUNT LA FEL DE PROASTE, opi-nie ce pare că a împărtăşit-o până la urmă şi Obama! A înarma rebelii ar însemna asumarea riscului de a

întări islamiştii radicali, care câştigă teren zilnic şi se revendică în mare parte din Al-Qaida. Faptul ar condu-ce la haos şi la un lung război civil. A provoca o cădere a regimului Assad printr-o campanie aeriană susţinută – vezi cazul Libiei lui Kadhafi – nu va însemna că Siria va fi protejată de aceleaşi sinistre efecte, dat fiind că politica „schimbării regimului” nu a avut rezultate pozitive în Irak, Afga-nistan şi Libia, exceptând „tortul pe-trolier” irakian şi libian din care s-au înfruptat copios holdingurile occi-dentale. În atare condiţii, cum ideea invadării Siriei s-a exclus de la înce-put, rămânea formula loviturilor ae-riene punitive limitate în timp care să vizeze obiective civile. Din aceas-tă perspectivă există destule exem-ple care NU AU FOST ÎNCUNUNATE DE SUCCES! În 1983, nave americane din Mediterana au bombardat forţe-le siriene de la sud de Beirut. Li s-a răspuns, în octombrie, prin atentate comise de kamikaze, care au costat viaţa a 58 de paraşutişti francezi şi a 241 de soldaţi americani. În 1988, pentru a răzbuna viaţa celor căzuţi în atentatele ce au vizat ambasade-le americane din Kenya şi Tanzania, SUA au bombardat tabere teroriste din Afganistan şi Sudan. În septem-brie 2001, Bin Laden a răspuns cu atentatele din SUA. În aprilie 1986,

din ordinul preşedintelui Reagan a fost bombardată Libia, care spri-jinea terorismul mondial. Au fost ucişi civili cu duiumul, rachetele şi-au ratat uneori ţintele, Kadhafi a su-pravieţuit 25 de ani, până în vara lui 2011, iar ţara sa a continuat să ajute teroriştii.

În fine, dar nu în ultimul rând, tre-buie discutat despre complexitatea raporturilor de forţe din zonă, influ-enţată de numeroase puteri precum Iran, Israel şi, mai ales, Rusia, temă care face ca analiştii să se teamă de o degradare a situaţiei regiona-le şi nu doar acolo. Datele arată că Mediterana e plină acum de nave de război, iar, potrivit presei mos-covite, Flota rusă a trimis acolo cele mai mari forţe de după destrămarea URSS. Aşadar, pentru prima oară după 1990, Rusia pare că se implică direct într-un conflict din Orientul Mijlociu. Până la urmă, în faţa unei perspective terifiante, Obama şi Pu-tin au jucat o bună partidă de poker cu dosarul sirian, iar în final au ajuns la o formulă care va stârni multe co-mentarii, şi pe care şeful Casei Albe urma s-o prezinte în Congres, în cur-sul serii de marţi (miercuri în zori, în Europa). Deocamdată, lumea răsuflă uşurată.

Dumitru CONSTANTIN

Sursa: cotidianul.ro

Aproximativ 25 de milioane de europeni riscă să ajungă sub pragul sărăciei până în 2025 dacă liderii lor menţin actualele politici de austeritate, a avertizat ieri Oxfam, cu o zi înaintea unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe din Uniunea Euro-peană, transmite AFP.

Modelul european „este în prezent direct contestat de politicile de austeritate prost concepute”, se arată într-un raport al organizaţiei nonguvernamentale pentru lupta împotriva sărăciei.

Directoarea biroului european al Oxfam, Natalia Alon-so, acuză declinul drepturilor sociale, „tăierile radicale din bugetele securităţii sociale, sănătăţii şi educaţiei, reducerea drepturilor angajaţilor şi fiscalitatea inechi-tabilă”, principii de bază în ultimii trei ani ale măsurilor economice adoptate în scopul redresării finanţelor pu-blice în Europa.

„În 2011, în cadrul Uniunii Europene 120 de milioane de persoane trăiau sub pragul sărăciei” (mai puţin de 60% din venitul mediu), iar „numărul acestora ar putea creşte cu 15 până la 25 de milioane dacă măsurile de austeritate vor continua”, ridicând la peste un sfert din totalul popu-laţiei numărul celor ameninţaţi de sărăcie, inclusiv dacă au un loc de muncă, este de părere ONG-ul amintit.

Oxfam neagă eficienţa măsurilor „excesive de reduce-re a datoriei” care au afectat creşterea economică şi au dus la noi recorduri ale ratei şomajului şi a căror opor-

tunitate face în prezent obiectul dezbaterilor în rândul iniţiatorilor acestora.

Intitulat „Capcana austerităţii”, raportul subliniază, de asemenea, adâncirea inegalităţilor, în favoarea „a 10% dintre cei mai bogaţi europeni”.

Ţările care au aplicat un regim de austeritate, Grecia şi Portugalia, în schimbul unui ajutor financiar din par-tea UE-FMI, dar şi Spania, şi Marea Britanie, „se vor situa în curând printre ţările cele mai inechitabile din lume”, dacă nu îşi modifică politicile, a mai menţionat Natalia Alonso.

După ce atrage atenţia asupra concluziilor trase în urma experienţelor similare din America Latină şi Asia de Sud-Est din anii 1980 şi 1990, Oxfam cere „statelor membre ale UE să apere un nou model economic şi soci-al”, bazat pe o fiscalitate echitabilă şi investiţii publice în servicii şi inovaţie.

Sursa: agerpres.ro

Obama şi Putin joacă poker cu dosarul sirianLovitură de teatru în cazul mult trâmbiţatelor atacuri aeriene împotriva Siriei după ce, luni, 9 septembrie, înainte ca în Congresul SUA să fie prezentată cererea preşedintelui Barack Obama de a se autoriza o inter-venţie militară, Rusia pare să fi dat o mare lovitură prin propunerea, aprobată iniţial de regimul Assad, ca arsenalul chimic al Damascului să fie plasat sub control internaţional. La Washington, şeful Casei Albe a reacţi-onat imediat: „Este posibil, dacă este adevărat”, a spus el, răsuflând uşurat, acordând apoi nu mai puţin de şase interviuri televizate (ceea ce pare un adevărat re-cord!) în care a comentat sugestia Moscovei, ce nu pare să-l fi prins pe picior greşit.

Europenii, ameninţaţi de sărăcie din cauza austerităţii (raport Oxfam)

13 SEPTEMBRIE 20138F L U X FiatLUX

CMYK

Apelul la pace al Patriarhului KirilAşa cum îi stă bine unei feţe bi-

sericeşti, Înaltul Ierarh a chemat la pace: ”Pentru a stăvili confruntări-le, conflictele, să păşim împreună spre viitor, pornind de la temelia spirituală comună”.

Aluzia Patriarhului Kiril Aşa cum era şi de aşteptat, Patri-

arhul Kiril a chemat autorităţile să nu se dedea la acţiuni ce contravin moralei şi credinţei creştine, care este împărtăşită de majoritatea absolută a populaţiei Republicii Moldova. Din cuvintele spuse de patriarh, se întrevede o aluzie fină la legile adoptate de clasa politică guvernantă de la Chişinău privind promovarea homosexualităţii în societate ca pe o normalitate. „Aş vrea ca în viaţa Moldovei, acel pi-lon spiritual care este format din credinţa profundă a poporului moldav să-şi găsească întruchipa-rea şi expresia în practica politică”, a spus înaltul oaspete.

Patriarhul, venerat Am văzut cu toţii că moldovenii

îl venerează pe patriarh. Este ade-vărat că oamenii s-au îmbulzit, mai

că nu s-au călcat în picioare ca să fie mai aproape de patriarh, ca să primească în dar o iconiţă de la el, ca să smulgă o floare din decorul lângă care a stat oaspetele. Co-mentariile răutăcioase nu au întâr-ziat să apară. Unii patroni de presă au ţinut neapărat să-i prezinte pe credincioşi drept nişte sălbatici fă-ţarnici care, pe de o parte, vorbesc de dragostea faţă de aproapele lor, iar, de pe altă parte, se îmbrân-cesc chiar în faţa patriarhului. O fi, nu zic, o carenţă de cultură. Totuşi, nivelul lor de cultură, de moralita-te, de civilizaţie, dacă vreţi, nu e de comparat cu al celor care participă la manifestaţiile dezgustătoare ale homosexualilor. Patronii de presă nu găsesc nimic amoral şi incult atunci când promovează relaţiile sexuale dintre un bărbat şi un alt bărbat, atunci totul este în albia normalităţii, iată însă când se îm-bulzesc creştinii – e grav.

Dreptul moral al patriarhului Spuneam că moldovenii îl vene-

rează pe patriarh. Și, dincolo de faptul dacă asta ne place sau nu, numărul celor care îl venerează este atât de mare, încât, chiar şi după legile democraţiei liberale, nimeni nu are dreptul moral să-i

reproşeze că a venit în Republica Moldova. Aici sunt credincioşii lui şi Kiril este în drept să vină şi să mai vină, după cum a promis.

Elementele marginale Cei care l-au criticat, de diminea-

ţă până seara, pe tot parcursul vizi-tei, şi chiar l-au huiduit pe patriarh sunt nişte elemente marginale, de la periferia urât mirositoare a so-cietăţii moldoveneşti. M-a mirat faptul că în această categorie s-au înrolat şi nişte clerici.

Patriarhul Kiril şi separatismul Patriarhul a mers în vizită şi la

Tiraspol. Este evident că el nu putea să nu meargă acolo. Chiar dacă unii au interpretat gestul ca pe un sprijin acordat separatismu-lui transnistrean. Dar el a mers la Episcopia de Dubăsari şi Tiraspol ca parte a Mitropoliei Moldovei. Și episcopul Sava a remarcat acest lucru după plecarea patriarhului. Bine, să admitem că patriarhul susţine separatismul transnis-trean prin faptul că a efectuat o vizită de o zi la Tiraspol. Dar cine sunt atunci americanii, nemţii şi alţii care importă anual mărfuri de sute de milioane de dolari din Transnistria, susţinând economic, în felul acesta, regimul separatist de acolo? Ăştia nu-i sprijină pe se-paratişti?

Greşeala patriarhului În opinia noastră, prestaţia Pa-

triarhului Kiril în Republica Mol-dova a fost aproape ireproşabilă. Aproape, pentru că totuşi a avut un cusur. Reproducem un frag-ment din discursul patriarhului privind înfiinţarea Eparhiei de Chi-şinău şi Hotin: „Un eveniment cu o vechime de 200 de ani. Dar el a în-semnat un nou început în dezvol-tarea Ortodoxiei pe acest pământ vechi. Decenii de dezorganizare. Pierderea chiar şi a structurii bise-riceşti, fără a mai vorbi de faptul că nu existau şcoli, alte instituţii cul-turale necesare, care sunt impor-tante pentru popor, pentru viaţa lui culturală şi spirituală. Această situaţie era determinată de anii

de ocupaţie, de dominaţie străină şi, desigur, de condiţiile istorice ingrate de atunci. Înfiinţarea Epar-hiei de Chişinău a fost consecinţa dorinţei fierbinţi a moldovenilor, inclusiv de a fi în unitate cu po-poarele Sfintei Rusii, care, umăr la umăr, împreună cu poporul Mol-dovei, erau gata să apere viaţa po-porului şi credinţa ortodoxă. Și au făcut asta fără a-şi cruţa viaţa”.

Din cele afirmate de patriarh ar reieşi că ocupaţia rusă a fost una mult mai umană decât cea otoma-nă. E o chestiune discutabilă, chiar foarte discutabilă. Dar patriarhul evident greşeşte atunci când pre-zintă includerea moldovenilor, împreună cu Biserica lor, în cadrul Bisericii Ruse ca pe o „consecinţă a

dorinţei fierbinţi a moldovenilor”. Nu, moldovenii s-au pomenit în braţele Bisericii Ruse ca urmare a ocupaţiei ruseşti de la 1812. Și ocupaţia rusească a fost un eve-niment tragic, care a lăsat amintiri dureroase, care mai sângerează şi astăzi. Și poate că nu era cazul să fie răscolite. Mai ales că încer-cările zilei de astăzi sunt altele decât cele de acum 200 de ani. Și întrebarea de la care s-a aşteptat un răspuns din partea patriarhu-lui era cum vor înfrunta creştinii aceste noi provocări, şi nu cum interpretăm anumite etape ale trecutului nostru istoric comun, extrem de dureros şi, pe alocuri, contradictoriu.

FLUX

Vizita Patriarhului Kiril. Câteva precizări de principiu În ciuda profeţiilor făcute de unii băgători de seamă de profesie şi de unii politicieni de carton, precum că vizita Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril, de săptămâna trecută, în Republica Moldova, ar fi o acţiune eminamente politică, tre-buie să remarcăm că discursul clericului rus a fost unul echilibrat, fără excese de limbaj şi derapaje politice. Adică, mai că „politic corect”. „Ne-am adunat astăzi, aici, nu pentru a lansa idei politice, nu pentru a apăra drepturile cuiva, nu pentru a ne opune cuiva şi nu pentru a triumfa împotri-va altora. Ne-am adunat nu din curiozitate, nu pentru distracţii, dar pentru a înconjura acest loc dumnezeiesc, unde s-a oficiat Sfânta Liturghie”, a declarat capul Bisericii Ortodoxe Ruse, în predica pe care a ţinut-o pe 10 septembrie, după slujba oficiată în scuarul Catedralei din Chişinău.

13 SEPTEMBRIE 2013 9 F L U XInterviu

CMYK

- Stimată doamnă academician, ce credeţi dumneavoastră des-pre propria persoană? Cum o vede Zoe Dumitrescu-Buşulenga pe... Zoe Dumitrescu-Buşulenga? - Pe total nu m-am gândit nici-

odată la mine. Nu m-am socotit o persoană atât de importantă în-cât să mă privesc ca pe un obiect demn de contemplat. M-am văzut pe bucăţi. Iar opiniile pe bucăţi erau foarte diverse, raportat la funcţia pe care o îndeplinea frag-mentul acela din mine. Când eram copil, eram foarte timidă. După pă-rerea mea eram şi foarte cuminte. Mă socoteam puţin nedreptăţită. În jurul meu erau copii foarte fru-moşi – verişoarele mele – care-mi dădeau complexe încă de atunci. Cu vremea mi-au mai trecut com-plexele. De toate nu am scăpat însă nici până azi. De cel mai grav, de timiditate, mai ales de timidita-tea în public, nu m-am vindecat. În întreaga mea carieră universitară făceam puls peste 90 la fiecare curs şi la fiecare seminar – ori de câte ori le vorbeam studenţilor. Și aveam până la şase ore pe zi. Eram încleştată, crispată, de fiecare dată. Pe măsură ce vorbeam, sub înrâuri-rea ideilor care se succedau în min-tea mea, această stare se risipea. Tot din pricina concepţiilor mele despre ce ar trebui să fie nobleţea unui fizic nu m-am dus la mare de-cât după 50 de ani, când am zis că nu mai sunt femeie, sunt un obiect, deci mă pot expune. Am avut însă şansa (consolarea, mai degrabă) că studenţii mei se ataşau foarte mult de mine. Asta era un medicament pentru complexele mele.

„Înaintea sfârşitului trebuie să recitesc marile cărţi ale literaturii universale” - La ce lucraţi acum? - Încă mă mai ocup de literatu-

rile străine, de arte. Am început să reiau marile cărţi, pe care am zis că trebuie să le citesc înaintea sfârşitului. Am început cu Goethe şi Dante.

- Şi Sofocle? Cândva eraţi îndră-gostită de Sofocle... - El vine la rând acum. Împreună

cu Eschil, nu se poate altfel. De câ-teva zile citesc Leonardo Da Vinci.

- Aveţi mulţi prieteni? - Da, reuşesc să stabilesc foar-

te uşor punţi de comunicare cu oamenii. Vin încă la mine oameni foarte tineri. Unii au legătură cu filologia, cei mai mulţi nu. Am le-gături foarte strânse cu Asociaţia Studenţilor Creştini-Ortodocşi. În ultimii 4-5 ani aproape că m-am stabilit la Mânăstirea Văratec. Stau acolo cel puţin opt luni pe an. Res-pir în acel loc sacralitate. Vin tineri, şi de la Teologie, şi călugări şi mă vizitează. Preocupările mele au în-cetat să mai fie exclusiv literare, au devenit şi legături spirituale.

„Îl caut pe Dumnezeu”- Care este relaţia dvs. cu Dum-nezeu? - Este o întrebare foarte persona-

lă. Pot să vă spun atâta: că-L caut. Cei care mă vizitează acum Îl cau-tă şi ei. Unii, dintre călugării mai vârstnici, dintre preoţi, L-au şi gă-sit. Sunt pe calea unei nădejdi. Aşa şi reuşesc să ies din contingent. Altfel n-aş putea să trăiesc cu uşu-rinţă în atmosfera actuală.

- De ce? - Pentru că formaţia mea este de

umanist, de carte, de cultură, aşa cum o înţelegeam pe vremuri noi, intelectualii. Aveam nişte modele, pe care am încercat să le urmăm. Scara de valori era cumva fixată. Trăiam într-o lume sigură, în măsu-ra în care cultul valorilor stabile îţi poate da ţie sensul unei stabilităţi. Azi, pentru mine personal, pentru cei puţini rămaşi din generaţia mea spectacolul lumii contemporane este dezarmant. Mă simt într-o mare nesiguranţă, pentru că toată tabla de valori în care am crezut s-a zguduit. N-aş vrea să spun că s-a şi prăbuşit. Suntem însă neliniştiţi, puţin nedumeriţi, suntem şi trişti; ceea ce se petrece pe planetă nu-ţi dă senzaţia unei liniştiri iminen-te. Ce se întâmplă acum seamănă cu perioada prăbuşirii Imperiului Roman, dar acele zguduiri erau provocate de venirea lui Iisus – era înlocuită o pseudospiritualitate cu spiritualitatea adevărată. Dar cine vine la noi astăzi? Ai zice că, mai degrabă, vine Antichristul, nu Mântuitorul. Nădăjduiesc ca ome-nirea să-şi revină din această clipă de orbire, care cam durează.

„Opere care nu se mai citesc, lucrări muzicale care nu se mai cântă”- Există şi o criză a culturii? - Da. Mă uit la programele uni-

versităţilor. Nu mai găsesc nici urmă de greacă, de latină. Respec-tul pentru clasici nu mai există. Nu ne interesează trecutul, numai pre-zentul. Iar asta ne taie rădăcinile. O lume fără rădăcini este o lume fără morală. Se vorbeşte puţin şi despre intelectualii dintre cele două răz-boaie mondiale. Sunt nume care nu se mai pronunţă, opere care nu se mai citesc, lucrări muzicale care nu se mai cântă. Există un fel de indiferenţă faţă de trecut. Lumea a început să uite să vorbească, pen-tru că nu mai citeşte.

- Ce puteţi spune despre literatu-ra zilelor noastre? Se mai scrie li-teratură de calitate în România? - Din fericire mai sunt câţiva

scriitori din cei vechi. Nu ştiu în ce măsură mai sunt ei productivi. Primesc foarte multe cărţi, mai cu seamă poezie. Sunt autori noi, foarte tineri. Mă întreb însă de ce nu mai scriu cei vechi – D.R. Po-pescu, Breban, Bălăiţă. Acum apar nume noi. Se fac tot felul de ciu-dăţenii în numele postmodernis-mului. Am încercat să aflu ce este postmodernismul. I-am întrebat pe ei. N-au fost în stare să-mi răs-pundă. E o artă din cioburi – totul este fărâmiţat. Spiritul are o facul-tate: aceea de integrare, de a face din fragmente o totalitate. Asta au făcut clasicii. Azi am senzaţia că trăim procesul invers – ne disemi-năm, ne risipim.

- Susţineţi, deci, că postmoder-nismul nu e artă? - Eu nu înţeleg un lucru: când e

atâta frumuseţe întreagă pe lume, cum pot să mă duc să mă uit la fărâmituri, când eu am bucuria in-tegrală a frumuseţii? Și, dacă fărâ-miţăm frumuseţea, cum vom mai putea face drumul invers? Credeţi că de la manele ne vom mai putea întoarce la Johan Sebastian Bach?

„Sexul în locul capului” - Ce părere aveţi despre profera-rea unor trivialităţi despre care apoi se pretinde că sunt poezie? Consideraţi că aceasta poate fi poezie? - Nu. Eu cred că e expresia unei

anomalii – nu ştiu dacă intelectua-le. Mă tem că e mai grav. De la Fre-ud încoace s-a produs o mutaţie: s-a pus sexul în locul capului. Asta e tristeţea cea mai mare. Vedeţi, la noi, la români exista o cuviinţă. Anumite cuvinte nu se pronunţau – nu erau nişte tabu-uri, dar exista o pudoare. Acum „cuviinţă”, cuvân-tul acesta, a dispărut din dicţionar. Nu am prejudecăţi de niciun soi, dar felul în care ne purtăm ucide frumuseţea. „Trupul este cortul lui Dumnezeu”, a spus Pavel. Ce facem noi cu el? Îl expunem, ca pe o bu-cată oarecare de carne. E cumplit. Cumplit e şi ceea ce s-a întâmplat

cu relaţiile dintre femei şi bărbaţi. După părerea mea, aici s-a săvâr-şit o crimă. Fiorul primei întâlniri, dragostea, aşteptarea căsătoriei, toate astea au dispărut. Ce se în-tâmplă cu noi? Eram un popor de ţărani cu frica lui Dumnezeu. La sat încă s-au mai păstrat bunele obiceiuri. Oamenii nu sunt bântu-iţi de patima cărnii care se expune. Nu se vorbeşte urât, şi asta e bine. Mântuitorul este în noi, e lumina necreată şi noi îl pironim cu fiecare cuvânt al nostru, rău sau murdar.

„Arghezi ar fi trebuit să fie propus la Nobel”- Revenind la poezie, doamnă Buşulenga, aţi putea să ne daţi o definiţie, să ne spuneţi ce este poezia? - Pentru mine marea poezie a

fost întotdeauna baia de frumuse-ţe în care m-am cufundat când am avut nevoie de intrarea în altă di-mensiune. Poezia ţine, după păre-rea mea, de partea cea mai ascun-să, cea mai intimă a fiinţei noastre. Poezia echivalează aproape cu o rugăciune. În poezie te cufunzi pentru a te întoarce cu frumuseţe. În rugăciune intri pentru a te inte-gra absolutului.

De ce noi, românii, nu avem ni-ciun Premiu Nobel pentru literatu-ră? Se spune că, la un moment dat, Blaga ar fi fost propus la premiu. Se pare că nu a fost aşa. Am să vă po-vestesc însă altceva. În octombrie 1964, în Italia, la Veneţia, marea eminescoloagă Rosa Del Conte, îm-preună cu preşedintele Academiei dei Lincei, Angelo Monteverdi, au organizat un colocviu în cinstea lui Eminescu. S-au strâns atunci, la un loc, românii de acasă şi românii din diasporă. La sfârşit, în seara închiderii, Angelo Monteverdi şi Rosa Del Conte au prezentat o pro-punere de Premiu Nobel pentru Arghezi. Toată lumea a fost entuzi-asmată. A rămas stabilit ca a doua zi această scrisoare de propunere să fie redactată şi apoi semnată de toţi participanţii la colocviu. Toa-tă lumea a fost de acord, inclusiv Bazil Munteanu, care se afla acolo. A doua zi însă, când propunerea fusese redactată, Bazil Munteanu s-a ridicat şi a spus: „Eu sunt con-tra. Nu e cazul să se dea un premiu

unui poet care a pactizat cu roşii”. Ne-am despărţit cu cele mai du-reroase sentimente. Noi, românii, nici n-am ştiut să ne facem relaţii. Grecii au ştiut şi au avut o mulţime de premii Nobel. Cioran ar fi putut să primească un Nobel. Și Mircea Eliade, şi Eugen Ionesco.

- De ce şi-au pierdut oamenii do-rinţa de a citi? - Pentru că intrăm în zona com-

puterului. Eu sunt un cetăţean al Galaxiei Guttenberg. Umanismul culturii se sprijină pe lectură, nu pe imagini fugitive. Lectura îţi lasă popasurile necesare pentru reflec-ţie, pentru meditaţie. Pierderea obişnuinţei lecturii este pericolul cel mai mare care ameninţă pla-neta, pentru că slăbeşte intelectul, puterea de gândire şi te face să uiţi limba. Chiar şi eu, după ce am stat cinci ani în Italia, la întoarcere a trebuit să pun mâna pe Eminescu şi pe Sadoveanu, ca să-mi refac limba.

„Trecerea în lumea celor vii” - O ultimă întrebare: cine a fost iubirea vieţii dvs., doamnă Buşu-lenga? - Marile mele iubiri au fost Emi-

nescu şi Enescu. Bărbatul vieţii mele a fost soţul meu, Apostol Bu-şulenga. Un om admirabil. Un om de o cultură clasică admirabilă. Cu-noştea latina şi greaca. Poate asta m-a şi atras la el. Am fost căsătoriţi 45 de ani. Pe verigheta mea este gravat numele lui. Pe verigheta lui era gravat numele meu. Am dat-o la Catedrala Sfântul Ioan din Su-ceava, să se aurească obiecte de cult. Pe a mea o s-o dau la Văratec.

- Încă o întrebare – vă promit că aceasta este chiar ultima: ce în-seamnă moartea pentru dvs.? - Eliberarea de acest trup. Trece-

rea în lumea celor vii. Lepădarea acestui trup vremelnic şi trecerea în lumea celor vii. Nădăjduiesc. Dacă merit. Asta numai Mântuito-rul ştie.

P.S. Zoe Dumitrescu Buşulenga s-a stins din viaţă în data de 5 mai, 2006, la mănăstirea Văratec.

Mihaela ONOFREI

Sursa: agero-stuttgart.de

“O lume fără rădăcini este o lume fără morală” Un interviu actual şi astăzi, cu academicianul Zoe DUMITRESCU-BUŞULENGA

13 SEPTEMBRIE 201310F L U X Cultur=

De Ziua Independenţei Republicii Moldova, la 27 august 2013, Muzeul Naţional de Istorie a Mol-dovei a vernisat expoziţia tematică "Arheologia Republicii Moldova la 22 de ani".Prin materialele de valoare deo-

sebită, etalate în vitrinele expoziţiei, s-a încercat să se demonstreze că în cele peste două decenii de inde-pendenţă, arheologia din Republica Moldova a dat dovadă de o nouă şi consistentă sclipire.

Investigaţiile arheologice siste-matice, cercetările de salvare sau perieghetice au adus la lumina zilei sute de noi situri, anterior necunos-cute. În câteva zeci dintre ele, cu-prinzând perioade de la paleolitic şi până în evul mediu tardiv şi peri-oada premodernă, au fost efectuate săpături arheologice. Materialele descoperite în procesul cercetărilor au permis evidenţierea în spaţiul pruto-nistrean a unor noi culturi ar-heologice, cum ar fi cultura neolitică Criş, cultura dacilor liberi etc.

Cele mai importante materiale, rezultate din cercetările întreprin-se în aceşti ani de către echipele de arheologi (Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM; Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei; Universitatea de Stat din Moldova; Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă»; Agenţia Naţională Arheologică de pe lângă Ministerul Culturii al Repu-blicii Moldova), au fost expuse în ex-poziţia de bază a muzeului, altele au fost etalate în cadrul numeroaselor expoziţii tematice ale instituţiei.

De rând cu expoziţiile naţionale, materialele arheologice descoperite în siturile din Republica Moldova au fost incluse în cadrul unor expoziţii internaţionale, organizate în centre ştiinţifice şi muzee din România, SUA, Germania, Marea Britanie, Ita-lia, Grecia etc., fiind înalt apreciate de comunitatea ştiinţifică şi de către oamenii de cultură, bucurându-se de evaluări elogioase.

În această perioadă de timp a fost elaborată o legislaţie nouă şi reglementări ce ţin de cercetarea şi protecţia patrimoniului arheologic. Au apărut noi direcţii de cercetare, anterior nevalorificate: arheologia bisericească şi arheologia urbană.

Despre importanţa vestigiilor ar-heologice descoperite în aceşti ani în Republica Moldova mărturisesc şi numeroasele proiecte internaţio-nale, cu participarea unor specialişti

notorii de la instituţii de cercetare din Europa şi SUA, pentru elucidarea multiplelor aspecte ce ţin de evo-luţia şi dezvoltarea comunităţilor umane din perioada preistorică şi antică. Rezultatele acestor cercetări pluridisciplinare au fost incluse în circuitul ştiinţific şi cultural prin pu-blicarea unui număr impresionant de lucrări de sinteză academică, en-ciclopedii, lucrări monografice, stu-dii şi articole, care au văzut lumina în ţară şi peste hotare. Unele dintre ele au fost distinse cu importante premii naţionale şi internaţionale.

Dacă în tumultul sărbătorilor na-ţionale şi manifestărilor cultural-ar-tistice care se desfăşoară tradiţional la sfârşit de august şi începutul lunii septembrie aţi trecut cu vederea acest eveniment, mai puteţi vizita expoziţia până la 16 septembrie 2013.

SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTEFuego, un premiu pentru iniţiativă

Un volum de carte cu titlul „Testament”, care reflectă perioada de colaborare dintre interpretul Fuego şi poetul Grigore Vieru, a fost premiat în cadrul „Salonului Inter-naţional de Carte 2013”, ediţia a XXII-a, care a avut loc la Chişinău.

Lucrarea a fost distinsă cu premiul „Arta cărţii”, acesta fiindu-i acordat lui Fuego pentru iniţiativă, precum şi Asociaţiei Culturale „Regal D’art” pentru conceptul unic, prezentare, calitatea execuţiei, conţinut şi aspect. Potrivit juriului, cartea s-a bucurat de apreciere înaltă, fiind în competiţie cu alte lucrări speciale din cele 18 ţări participante.

Diploma a fost ridicată de scriitoarea Lucia Olaru Nenati, prietenă a re-gretatului poet Grigore Vieru, precum şi a lui Fuego. Ea a rostit un discurs în care a vorbit despre relaţia dintre cei doi şi despre întreaga operă a lui Grigore Vieru.

Manualul de poezie “Testament” cuprinde opera lui Grigore Vieru, scri-să în ultimii trei ani de viaţă pentru interpretul Fuego. Cartea a fost pre-zentată pentru prima dată publicului anul trecut, în cadrul manifestării de decernare a Titlului de Artist al Poporului Republicii Moldova lui Fue-go. Atunci, interpretul i-a oferit cartea Preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti.

„Sunt onorat să primesc un astfel de premiu, cu atât mai mult cu cât el este destinat unui volum de cinste pentru memoria şi opera mentorului meu, nenea Grig, o lucrare de artă înnobilată cu poeme de lumină, un cântec pentru cei nesinguri, dezvăluind „Taina care mă apără”, poezia mu-zicii şi muzica poeziei. Meritele nu îmi aparţin, ele îndreptându-se către cei ce au realizat cartea, în schimb sunt fericit să ştiu că misiunea mea, aceea de a promova în continuare idealul şi gândurile maestrului, are ecouri puternice”, a spus Fuego.

El a anunţat că va realiza un spectacol de muzică şi poezie, denumit sugestiv „Testament”, în Sala Mică a Teatrului „Alexandru Davila” din Pi-teşti, în care opera lui Grigore Vieru va fi readusă pe locul pe care îl merită.

EXPOZIŢIE

„Arheologia Republicii Moldova la 22 de ani”

Scriitorul japonez Haruki Mu-rakami este favoritul caselor de pariuri britanice la câştigarea Premiului Nobel pentru Literatu-ră din acest an.Potrivit casei Ladbrokes, celebrul scriitor

nipon este marele favorit din acest an în cur-sa pentru câştigarea Premiului Nobel pentru Literatură, cu o cotă de 3 la 1, informează theguardian.co.uk.

Printre ceilalţi scriitori care se bucură de statutul de favoriţi se află autoarea ameri-cană Joyce Carol Oates (cotă de 6 la 1), ma-ghiarul Peter Nádas (cotă de 7 la 1), poetul japonez Ko Un (cotă de 10 la 1) şi scriitoarea canadiană de proză scurtă Alice Munro (cotă de 12 la 1).

Calcularea cotelor ţine, mai degrabă, de domeniul intuiţiei şi al ghicitului, întrucât nominalizările şi voturile exprimate de mem-brii Comitetului Nobel pentru Literatură sunt păstrate în mare secret de Academia Suede-ză, fiind dezvăluite publicului larg abia după 50 de ani de la luarea deciziei şi anunţarea câştigătorului.

Al şaselea favorit este poetul sirian Ado-

nis, cu o cotă de 14 la 1, care era con-siderat marele fa-vorit în 2011, după Primăvara arabă, însă acesta a pier-dut Nobelul pentru literatură în faţa unui alt poet, sue-dezul Tomas Tran-strömer, al doilea pe lista favoriţilor din acel an.

Haruki Mu-rakami s-a aflat de fiecare dată pe lis-ta marilor favoriţi în ultimii 10 ani. Includerea sa, din nou, pe lista favoriţilor din acest an intervine în contextul în care cel mai recent roman al său - al cărui titlu în engleză este «Colourless Tsukuru Tazaki and His Years of Pilgrimage» - este tradus în această perioadă în limba engleză şi va fi publicat în 2014.

Deşi Academia Suedeză se mândreşte cu faptul că deciziile Comitetului Nobel nu pot fi anticipate, instituţia a lăsat «să îi scape» câteva informaţii în acest an. În luna mai, secretarul permanent al Academiei Suede-

ze a declarat într-un mesaj postat pe Twitter că „cinci candidaţi au fost selectaţi pentru Premiul Nobel pentru Literatură din 2013”, declanşând un val de speculaţii în mediile literare din lumea întreagă, potrivit cărora câştigătorul din acest an ar putea să fie un scriitor american - Philip Roth sau Don De-Lillo.

Casa de pariuri Ladbrokes a decis că fa-voritul ei din acest an este scriitorul nipon Haruki Murakami, însă această companie privată britanică s-a înşelat de mai multe ori

în trecut. În 2011, casa Ladbrokes a decis să scadă cota lui Bob Dylan de la 100 la 1 la 10 la 1, cu doar 24 de ore înainte de anunţarea câş-tigătorului. În acel an, Adonis era marele fa-vorit, cu o cotă de 6 la 1, urmat de Murakami (8 la 1) şi de câştigătorul anunţat în cele din urmă, suedezul Tranströmer (10 la 1).

În 2012, Premiul Nobel pentru Literatură a fost acordat scriitorului Mo Yan, care avea o cotă de 9 la 1 şi a devenit primul romancier chinez recompensat cu acest premiu presti-gios. Începând din 1901, un total de 109 scri-itori au câştigat Premiul Nobel pentru Litera-tură, iar 12 dintre ei au fost femei.

Premiul Nobel pentru literatură este acor-dat în fiecare an la începutul lunii octombrie, în concordanţă cu dorinţele exprimate de industriaşul suedez Alfred Nobel în testa-mentul său, «acelei persoane care a produs în domeniul literaturii cea mai proeminentă operă, într-o direcţie ideală». Data exactă a decernării premiului este ţinută în secret până în ultima clipă. Joi, site-ul oficial al pre-miilor Nobel precizează că premiul va fi de-cernat în acest an cel mai devreme peste 28 de zile. Premiul Nobel pentru Literatură din 2013 va fi însoţit de un cec în valoare de 8 milioane coroane suedeze (920.000 de euro).

NOBEL 2013

Haruki Murakami, favoritul caselor de pariuri britanice la Premiul Nobel pentru Literatură 2013

13 SEPTEMBRIE 2013 11 F L U XCultur=

12–20.XI.1991În drum spre Novosibirsk, de unde vroia să-

şi aducă la Chişinău biblioteca; în genere, cu gând de a reveni acasă, aici, în Moldova, cărtu-rarul Gheorghe Bogaci decedează pe undeva la Moscova: atac de cord. Îl înmormântăm exact o săptămână după Ion Gheorghiţă, în vecinătatea mormintelor acestuia şi celui al lui Alexandru Lipcan din cimitirul din strada Armenească. De altfel, pentru a obţine aprobări pentru locuri de înmormântare pe acest petic de pământ înstrăi-nat, am fost, împreună cu Cimpoi şi Rusu, la pri-mărie. Da, să mai rămână şi ai noştri pe aproape, să nu fie duşi în pustietatea „Doinei”…

S-a destrămat blocul V.– L.– M.– D. … Pen-tru mine nu e o surpriză; prevăzusem neones-ta vremelnicie a acestei alianţe orgolioase, fă-cusem nişte aluzii la viitorul ei; mai bine zis, la ne-viitor… „Glasul naţiunii” a publicat o listă a scriitorilor care au scris elogios despre Lenin. Cu toate că nu este vizat, Gr. Vieru se revoltă în „Lit. şi arta”. Matcovschi, care, din câte mi-a spus N. Roibu, a fost „cruţat”, adică – eliminat din lis-tă, se revoltă şi el. Venise mai deunăzi să ni se plângă de faptul că nedespărţitul său amic de mai ieri-alaltăieri a angajat la serviciu şoferul derbedeu pe care el, Matcovschi, îl dăduse afară de la revista „Basarabia”. Am aflat că îl trimisese pe Valeriu Babanschi să trateze problema, astfel că, la două zile de la ordinul de încorporare în colectiv a rotitorului de volan, este emis un altul – de eliberare a acestuia din funcţie…

O frumoasă călătorie la Bacău, la festivalul de poezie „Bacovia”. Premii – Gr. Vieru şi M. Cimpoi. Întâmplător – şi V. M. care, în timpul campaniei sale antiprezidenţiale, a fost fluierat şi dat jos de la tribună undeva în circumscripţia care îl alese-se deputat. Burac îmi spune că ştie de la Vata-manu că alegătorii lui M. şi Dr. vor să le retragă acestora mandatele de deputat. Marele patriot Dr. ar trebui să se retragă el însuşi: „Curierul de seară” a dat în vileag denunţurile sale la adre-sa lui Şoltoianu şi altora. Mărturii nimicitoare… Ruşine şi oprobriu, ba chiar blestem: din cauza lonzincomanului Dr. oamenii aleşi ai acestui pă-mânt au făcut puşcărie…

Deci, la Bacău… Printre evenimentele im-portante nu doar pentru mine, cred, este inter-viul pe care l-am realizat cu Andrei Pleşu. Minte clară, spirit ales, trezorier al marilor înţelepciuni, protagonist abil al înaltelor speculaţii filosofice.

Vizită la „Anticariatul” din Bacău unde, îm-preună cu Vieru, Cimpoi, Caţaveică, alegem cărţi excepţionale, la preţuri de până la sălbati-cele majorări. Găsesc şi vreo 20 de numere de „Secolul 20” care îmi lipseau din colecţie (am mereu cu mine fişa cu ceea ce… am).

Gabriel Bacovia, fiul sexagenar al marelui poet, prezent şi el la jubileul de 110 ani din ziua naşterii ilustrului său părinte. Pare a confirma ipoteza că oamenii mari sau nu au progenituri, sau de le au, acestea se arată modest înzestrate spiritualiceşte, dacă nu chiar mediocre.

În drum spre Chişinău, trecem pe la Bârlad. Cunoştinţe mai vechi, oameni excepţionali. În aceeaşi zi (7 decembrie) am avut unele explicaţii care, sper, au mai spulberat din suspiciunile pe care le-au urzit anumiţi inşi între Vieru şi mine.

17.XII.1991În „Livada cu vişini” protagonista, Ranevska-

ia, se umileşte în faţa patriei, Rusiei, lăcrimând de emoţia revederii meleagurilor natale, dând-o în sentimentalism fals-lacrimogen, pentru ca, brusc, să constate, cu snobism şi impasibilitate: „Totuşi, trebuie să-mi beau cafeaua”, procedeu prin care Cehov ne dezvăluie într-o clipită ca-

racterul, felul de a fi al moşieresei superficiale şi ridicole la ale ei… Vroiam să spun că procedeul ca atare sau unul asemănător a fost folosit încă de Homer. Astfel, după ce-şi văd cei şase compa-nioni sfâşiaţi de Scila, Odiseu şi camarazii săi ar fi cazul să se pună pe căinat, pe bocit. Însă, până a se deda jelirii, ei se aşază de-şi prepară cina, şi nu oarecum, ci migălos, fără grabă, gospodă-reşte. Abia după ce-şi pun burta la cale, dânşii trec la îndeplinirea ritualului deplângerii jertfe-lor, timp în care câte vreunul picură de somn, ba chiar doarme în toată legea. Pot apropia aceste optici, ale lui Homer şi Cehov, tratându-le efec-tul ca modalitate de a înfăţişa inconsistenţa solemnităţii sau acel pas ce desparte tragicul de ridicol. Cu toate că Aldous Huxley interpre-tează oarecum altfel cazul homeric, iar eu nu ţin să susţin că distinsul autor britanic nu ar avea dreptate: „Homer însă, preferă să spună Ade-vărul Total. El ştie că şi oamenii crunt îndureraţi trebuie să mănânce; ştie că foamea e un tiran mai aprig decât durerea şi că nevoia de a o po-toli trece înaintea lacrimilor”.

Cred însă, că Huxley o cam ia spre fiziologic, pe când, se vede, Homer se gândi la eticism, la situaţia neobişnuită ce apare în urma amestecu-lui de sentimente măreţe cu altele, hai să zicem, cotidiene, ordinare, „de duzină”.

18.XII.1991Într-o poezie de Mariana Marin citesc despre

„firişorul de păr câinesc crescut pe vârful nasu-lui” şi versul acesta deocheat îmi aminteşte de primul spectacol al unui teatru de marionete văzut în viaţa mea de copil. Nu ştiu nici cum se intitula piesa, nici despre ce era subiectul. Nu-mi amintesc nici câţi ani aveam pe atunci. Ştiu doar că spectacolul se dădea sub cerul liber, la Grajd, în faţa clădirii cârmuirii colhozului. O păpuşă barosană – doar asta mi se re-arată distinct – tot striga hazliu (ce mai hohoteam!): „Într-o noapte-ntunecoasă mi-a crescut un păr pe nas, nas, nas!”. După această replică „celebră” din copilăria mea cineva ar putea spune despre ce spectacol era vorba.

Noapte de vară. Lume multă la spectacol. Noi, picii, în faţa tuturor, aşezaţi la pământ, pri-vind vrăjiţi în sus, spre paravanul de după care apăreau păpuşile, una dintre care striga obsesiv şi caraghios: „Într-o noapte-ntunecoasă mi-a crescut un păr pe nas, nas, nas!” Nu un fir de păr, ci „un păr”, în spiritul frazelor şchioape din acele vremuri de trecere de la I-D-ciobănism la o nor-malitate a expresiei româneşti…

Vremuri grele. De aia şi intru pe la D. Popo-vici, adjunctul ministrului comerţului. Într-o speranţă oarecare. Pe când mă aflu în biroul său, îi telefonează cineva şi, după exclamativ-sugestivul „Doamne fereşte!” al lui Mitică, îmi dau seama că e vorba de un caz penibil. După ce încheie discuţia telefonică, Popovici îmi spune că cineva, prin intermediul unui copil, îi telefo-nează soţiei lui Vasile Vâşcu, spunându-i că i-a decedat soacra. Biata femeie se gândeşte cum să facă: să-i dea telegramă soţului ce se află la puşcărie? Dar, până să găsească soluţia defini-tivă, comandă un taxi, apoi cumpără două co-roane pentru înmormântare, pleacă spre satul soacrei… Noroc că o întâlneşte pe sora soţului, care se miră la văzul accesoriilor funerare, între-bându-şi cumnata ce e la mijloc, dar ea, în sinea sa, zicându-şi că acolo, în Rusia puşcăriilor, i-o fi decedat fratele Vasile. Biata femeie cu coroane-le în mână îi spune ce şi cum, aflând însă de la cumnată că mama soacră e bine, sănătoasă, şi hai, ambele, să ascundă întristătoarele, înfrico-şătoarele cununi…

Cineva făcuse gestul cu un scop perfid: să ducă sau mama, sau fiul la vreun atac de cord. Se vorbeşte că Vâşcu se întoarce curând şi ştie el ce ştie, unii pot avea neplăceri. Popovici zice că, în mafie, e amestecat inclusiv Bob., actualul şef la comerţ. De ce nu? Deja au fost publicate documente despre turnătoriile bob.-eşti la se-curitate…

Vremuri grele… De la ministerul debandadei comerciale intru alături, la magazinul de fructe şi legume „Vara”. Sora lui Liviu Damian e aici, dar se face a nu mă vedea, dându-mi de înţeles că ar fi bine să nu-i acord nici eu atenţie; nici barem

să o salut. Fiindcă-s vremuri grele. Marfă puţină şi necalitativă. De aia dumneaei, sora mândru-lui poet, a desfăcut două pachete de plastic cu mere şi din unul alege fructele ce i se par mai puţin arătoase, mai puţin calitative, punându-le în locul altora, frumoase, pe care le „sustrage” din celălalt pachet. Stă cu spatele paravan spre vânzătoare, să nu fie zăpsită, să nu fie somată. Pentru că vremurile sunt cu adevărat grele. Un kilogram de mere ajunge la 5 ruble – şi cum să duci tu acasă aceste fructe nearătoase, necalita-tive?

Vremuri grele. Şi sora poetului nu merită ni-cidecum să fie suspectată, „acuzată” pentru ges-tul ei lipsit oarecum de demnitate… Dar parcă numai al ei?...

Pe aceasta de sus am văzut-o cu ochii mei, iar cea care urmează am auzit-o.

Cică, un şofer de autobuz de pe ruta 23 se vorbise cu o cunoştinţă de a sa în felul următor: „Doamnă, vin-o în fiecare dimineaţă şi cam o oră şi jumătate, două fă-o pe taxatoarea în au-tobuzul pe care-l conduc. Compostatoarelor le pui un hap de hârtie în cioc, să vadă călătorii că ele nu funcţionează, şi prinzi a strânge câte 15 copeici de căciulă, de broboadă. Le dai şi bilete, pentru că, printr-un om de-al meu, am făcut la tipografie un număr bun de bilete. Deci, în vreo 2 ore, eu iau, cu suitul-coborâtul, cam la o mie de inşi. Iese, adică, la 150 de ruble. Le împărţim în trei: dumitale, mie şi tipografului. Iei 50 de ruble şi – la revedere, până mâine dimineaţă! Chiar dacă vrei să vii doar 20 de zile, 10 din lună odihnindu-te, tot faci la o mie de ruble. Şi face, doamnă, zău că face, pentru că un kilogram de carne e cam 60-70 de ruble. Şi nimeni nu-ţi dă mai ieftin. Aşa că, până trec ei, legiuitorii, la eco-nomia de piaţă, noi, ceilalţi, trebuie să ne des-curcăm cumva, nu? Astfel că, stimată, doamnă, caută-ţi o geantă de taxatoare şi – la muncă! Timpurile şi preţurile ne aşteaptă!”

20-26.XII.1991Imprimăm o teleemisiune poezie-muzică.

Participă Gr. Vieru, D. Matcovschi, Iu. Filip, al-ţii. În clădirea fostei societăţi de prietenie cu ţările de peste hotare (acum nu mai ştiu cum se numeşte; posibil, într-un mod general-de-mocratic sau chiar afişat-democratic, însă este diriguită în continuare tot de învederata, acum câtva timp, antinaţionalistă, prosovietica Scal... Asta e, s-a reorientat şi a fost acceptată în noul cerc strâmt de cei cărora le-a organizat călătorii gratis în străinătate, le-a prestat diverse servicii dubioase…

La librăria „Luceafărul” – o dubioasă lansare de carte sau pseudocarte a bravului, cu adevă-rat, gospodar al podgoriilor din împrejurimile Huşilor – Ioan Neamţu. Specialist în viticultură ce are şi patima versului, susţinută de relaţiile pe care le poate întreţine un vin precum „Busu-ioaca de Bohotin” sau „Zghihara”. În drum spre Bucureşti sau invers, au făcut popas la dl Neam-ţu şi Vi., şi Tocuşor, care, de altfel, l-au şi elogi-at la premiera cărţii, a 13-a, precum remarcă autorul care nu pare a fi superstiţios: rezervele materiale ale dânsului îi permit să fie optimist în tranşarea relaţiilor cu editurile…

Ieri, în zi de Crăciun, pe care clericii „noştri” rusofili nu o acceptă încă oficial, ţinându-se de absurdul 7 ianuarie – Crăcuin după Anul Nou! – ne vizitează la US un grup de literaţi din Slatina. Cei mai interesanţi – pentru că au avut şi un reci-tal – mi s-au părut poetul Paul Aretzu şi prozato-rul Fulga. O prea sentimentală fiinţă Cluceru… O ceată de 30 de persoane din Reşiţa.

Es. şi-a băgat în cap că e un tip de excepţie, batjocorindu-i pe toţi ceilalţi şi etalându-şi or-goliul de clovn şi pigmeu. Pe mulţi i-a jignit, pu-ţini i-au ripostat. Cu mine însă, treburile îi merg ceva mai greu. Alaltăieri, i-am făcut pălăria… zburătoare. Cimpoi, Suceveanu, care au fost martorii întâmplării, fac haz pe seama pălăriei ce primi un şut în fund (are şi pălăria fund, nu?), escaladând biroul preşedintelui Uniunii.

Ieri seară, Gorbaciov îşi anunţă demisia. Ia-nus privi înseninat cu chipul său bifrons în urmă şi în viitor. Ne recunosc independenţa statală SUA şi Canada. Cele mai multe însă, vor depinde numai şi numai de noi.

CALEIDOSCOP

13 septembrie Evenimente1745: A fost elaborat primul „Atlas geografic al Rusiei”

– prima culegere de hărți ale întregului teritoriu rusesc.

1759: În Războiul de Șapte Ani, o armată britanică a învins una franceză în bătălia de la Câmpul lui Abraham, lângă Quebec City.

1788: Orașul New York devine prima capitală a Statelor Unite.

1791: Regele Ludovic al XVI-lea al Franței acceptă noua constituție.

1848: O companie românească de pompieri a încercat o ultimă tentativă de apărare a revoluției de la 1848 din Țara Românească împotriva intervenției otomane în bătălia din Dealul Spirii.

1850: Prima ascensiune a Piz Bernina, cel mai înalt vârf din Alpii Retici, de către topograful elvețian Johann Coaz și asistențiiu săi, frații Jon și Lorenz Ragut Tscharner.

1922: La Al’Aziziyah, în Libia, se înregistrează recordul absolut de temperatură la umbră: 57,7 °C.

1939: Al Doilea Război Mondial: Canada intră în război.1940: Al Doilea Război Mondial: Italia invadează Egiptul.1968: Albania părăsește Pactul de la Varșovia.1993: După mai multe runde de negocieri desfășurate

în secret în Norvegia, primul ministru al Israelu-lui, Itzhak Rabin, și liderul OEP, Yasser Arafat, au semnat acordurile de la Oslo.

1997: Alegeri municipale organizate de OSCE. Aceste alegeri încheiau procesul de creare a instituțiilor legale din Bosnia și Herțegovina, după alegerile generale din 14 septembrie 1996.

Nașteri1475: Cesare Borgia, politician și cardinal italian (d. 1507)1601: Jan Brueghel cel Tânăr, pictor flamand (d. 1678)1676: Élisabeth Charlotte de Orléans, ducesă de Lorena,

Bar și de Teschen (d. 1741)1819: Clara Schumann, pianistă și compozitoare ger-

mană (d. 1896)1830: Marie von Ebner-Eschenbach, scriitoare austriacă

de origine cehă (d. 1916)1860: John Pershing, general american (d. 1948)1874: Arnold Schonberg, compozitor și teoretician muzi-

cal austriac (d. 1951)1876: Sherwood Anderson, scriitor, unul dintre creatorii

prozei americane moderne (d. 1941)1881: Matila Ghyka, scriitor și diplomat român1882: Ramón Grau, politician cubanez, al 6-lea

președinte al Cubei (d. 1969)1886: Sir Robert Robinson, chimist britanic, laureat al

Premiului Nobel pentru Chimie (1947) (d. 1975)1892: Prințesa Victoria Luise a Prusiei, ducesă de

Brunswick (d. 1980)1899: Corneliu Zelea Codreanu, liderul Gărzii de Fier (d.

1938)1903: Claudette Colbert, actriță americană, laureată

Oscar (d. 1996)1908: Edgar Papu, specialist român în literatură compa-

rată și filosof al culturii (d. 1993)1924: Maurice Jarre, compozitor francez (d. 2009)1940 Oscar Arias Sánchez, președintele Republicii Costa

Rica, laureat al Premiului Nobel1941: Ahmet Necdet Sezer, politician turc, al 10-lea

președinte al Turciei1944: Jacqueline Bisset, actriță franceză1956: Ilie Balaci, fotbalist român1971: Goran Ivanišević, tenisman croat1973: Abbath Doom Occulta, muzician norvegian

Decese1592: Michel de Montaigne, scriitor și moralist francez

(n. 1533)1598: Regele Filip al II-lea al Spaniei (n. 1527)1847: Nicolas Oudinot, mareșal francez (n. 1767)1872: Ludwig Feuerbach, filosof german (n. 1804)1912: Joseph Furphy, romancier australian (n. 1843)1913: Aurel Vlaicu, pionier al aviației române (n. 1882)1949: August Krogh, medic și zoolog danez, laureat al

Premiului Nobel pentru Medicină (n. 1874)1977: Leopold Stokowski, dirijor american de origine

poloneză (n. 1882)1996: Tupac Shakur, interpret american (n. 1971)2005: Julio César Turbay Ayala, politician columbian, al

33-lea președinte al Columbiei (n. 1916)2010: Anton Șuteu, compozitor român (n. 1947)

Leo BUTNARU

VREMURI GRELE, TELEGRAME FALSE…(Pagini de jurnal)

13 SEPTEMBRIE 201312F L U X

Tortilla

Ingrediente:5 ouă3 cartofi1 ceapăsare, piper ierburi aromatice (cimbru, rozma-

rin, oregano, busuioc etc.)Curăţăm şi spălăm cartofii, apoi îi

tăiem rondele, cât mai subţire posibil (putem folosi o răzătoare care feliază). Tocăm ceapa mărunt şi o călim în ulei de măsline, iar când s-a înmuiat adă-ugăm şi cartofii. Punem capacul şi lă-săm să se coacă 10 minute.

Amestecăm cartofii şi îi lăsăm să se mai prăjească aproximativ 10 minute la foc mic, amestecându-i periodic.

Batem ouăle ca pentru omletă, adăugăm sare, piper şi ierburile aro-matice, apoi luăm cartofii şi-i ameste-căm cu ouăle.

Într-o tigaie încingem o lingură de ulei de măsline şi turnăm amestecul de ouă şi cartofi. Coacem omleta 4-5 minute pe fiecare parte.

Aceasta este reţeta de bază pentru tortilla, dar putem încerca şi diverse combinaţii, adăugând măsline, ardei dulce, brânză şi ce ar mai putea pofti papilele noastre gustative.

Gazpacho este o supă rece de roşii, ce provine din regiunea Andalucia, din sudul Spaniei. Reţeta tradiţională con-ţine, pe lângă roşii, usturoi şi alte in-grediente specifice, oţet de vin şi pâi-

ne. Eu vă propun să modificăm uşor reţeta, eliminând anumite ingrediente şi adăugând altele, pentru un plus de savoare.

GazpachoIngrediente:

6 roşii1 cană de apă rece2 căţei de usturoi3 linguri de ulei de măsline1 prazsare, piper, ierburi aromaticeDecojim roşiile (le scufundăm îna-

inte în apă fierbinte) şi le tăiem în 4, curăţăm şi tocăm ceapa, curăţăm us-turoiul şi le mărunţim cu ajutorul unui blender. Când devin ca o pastă mai groasă, amestecăm cu apa, uleiul de măsline şi punem sare piper şi ierburi aromatice după gust.

O putem servi şi aşa, dar eu vă pro-pun să tocăm mărunt un praz şi să-l călim în ulei de măsline sau unt, iar după ce se răceşte să-l adăugăm la supa noastră. Vă asigur că-i va da un gust delicios.

Paella, cu toate că e un preparat emblematic pentru bucătăria spanio-lă, îşi trage originile din Levant, fiind introdusă de cotropitorii arabi ce se instalaseră aici. Denumirea provine de la tigaia în care se prepară: "paellera". Este o mâncare gătită în special dumi-nica, atunci când se reuneşte întreaga familie la masă.

Paella

Ingrediente:2 căni de orez4 căni de apă200 g creveţi 3 roşii1 ceapă3 căţei de usturoi1 ardei iute80 g vin albpraf de chili sau paprikasos de roşii picant, de exemplu ta-

basco (opţional, dacă ne place mai picant)

şofran (opţional, pentru e cam greu de găsit pe la noi şi costă destul de mult)

sare, piperSpălăm orezul în 2-3 ape, apoi îl

lăsăm pentru 10 minute în apă rece. Îl scurgem şi-l punem într-o tigaie mai mare, cu apă, la fiert. Adăugăm sarea, piperul, praful de chili, şofranul şi amestecăm. Lăsăm la foc mare până începe să fiarbă, apoi punem capacul şi dăm focul la minim.

Între timp, spălăm creveţii şi-i cu-răţăm. Tocăm mărunt ceapa, ardeiul şi usturoiul şi călim totul în 4 linguri de ulei de măsline, adăugăm apoi roşiile tăiate cubuleţe mărunte, sosul picant şi ţinem 6-7 minute la foc mare. Adău-găm creveţii şi mai coacem 2-3 minu-te, apoi turnăm vinul, mai lăsând încă 2 minute.

Stingem focul şi adăugăm compo-ziţia peste orezul din cealaltă tigaie, amestecând uşor ingredientele. Le lă-

săm la foc mic, fără capac, câteva mi-nute, să ia orezul toate aromele.

De cele mai multe ori, la pella se adaugă şi o mână de mazăre verde, dar eu nu sunt o mare amatoare, aşa că am decis să mă lipsesc. Vouă însă, dacă vă place, vă sugerez s-o adăugaţi, pentru un gust cât mai autentic.

Cu toate că pe ţărmurile iberice car-nea de vită nu este consumată la fel de des ca peştele, carnea de pasăre sau porcul, eu am "răscolit" prin reţetele spaniole şi am găsit un fel de mâncare din viţel, foarte savuros, pe care vă în-demn să-l gătim împreună. Acesta se prepară, în special, în nordul Spaniei, în regiunea Asturia.

Vită Asturia

Ingrediente:500 g de carne de viţel2 cepe mari4 căţei de usturoi4 morcovi1 rădăcină de pătrunjel sau păstâr-

nac2 frunze de dafin2 căni de vin (alb sau roşu, sec)2 căni de apăsare, piperSpălăm carnea şi o tocăm cubuleţe

(de aprox. 1cm). Într-o tigaie încingem uleiul şi adăugăm carnea pe care o prăjim până devine maronie. Scoatem carnea şi călim în acelaşi ulei legume-le, timp de 5 minute, adăugăm carnea şi restul de ingrediente, punem capac şi dăm la cuptor pentru 2 ore.

Acesta e felul meu preferat de a găti carnea de vită, iar la masă vă invit să servim şi un pahar de vin roşu.

Pentru desert am ales Crema Cata-lana, care, în mod tradiţional, se pre-găteşte pe 19 martie, când este săr-bătorit Sf. Iosif în Spania, de aceea i se mai zice şi Crema Sfântului Iosif. Aces-ta este considerat unul dintre cele mai vechi deserturi, fiind declarat de către Institutul Catalan de Culinărie drept desertul naţional al regiunii Catalane.

Crema Catalana

Ingrediente:4 gălbenuşuri de ou½ cană de zahăr1 lingură de amidon500 ml laptecoaja rasa de la o lămâie1 baton de scorţişoarăÎncălzim laptele într-o crăticioară,

împreună cu coaja de lămâie şi scorţi-şoara. Amestecăm bine gălbenuşurile cu zahărul şi amidonul, până capătă o culoare mai albicioasă. Laptele fiert îl turnăm peste compoziţie şi-l ameste-căm bine, apoi îl trecem printr-o sită

şi-l punem din nou la foc mic, ameste-când constant până se îngroaşă.

Când s-a îngroşat compoziţia o tur-năm în vase mici, acoperim cu folie alimentară şi dăm la frigider pentru câteva ore.

Sangria este o băutură alcoolică răcoritoare, cu aromă de fructe ce-şi are originile în Spania, dar care este răspândită în multe ţări de pe mapa-mond. Aceasta are o istorie îndelun-gată, de aproape 2000 de ani, când romanii ce cuceriseră pământurile spaniole au plantat aici viţa-de-vie. Deoarece apa în acele vremuri era considerată nesigură pentru consum, ea se amesteca cu vin şi diverse condi-mente, în încercarea de a ucide bacte-riile. Iar numele de sangria provine de la „sangre”, care înseamnă sânge şi se datorează culorii întunecate pe care o are băutura.

SangriaIngrediente:

1 litru de vin roşu sec2 căni de apă minerală2 portocale1 lămâie3 linguri de zahăr (brun sau alb)50 g de coniac (opţional)Spălăm citricele şi stoarcem sucul

de la o portocală şi jumătate de lămâ-ie. Zahărul îl amestecăm cu sucul şi coniacul până se dizolvă. Turnăm pes-te vin sucul, iar apoi adăugăm şi apa minerală rece.

Restul citricelor le tăiem cubuleţe şi le adăugăm în băutură. Opţional, pu-tem pune şi gheaţă.

Sangria e o băutură ce cunoaşte multe variaţii, aşa că putem da frâu liber imaginaţiei, înlocuind vinul roşu

cu alb, adăugând fructe de pădure sau alte fructe care ne plac.

Dieta mediteraneană este reco-mandată deopotrivă de nutriţionişti şi doctori ca fiind benefică pentru or-ganismul nostru, aceasta bazându-se pe ulei de măsline, fructe şi legume proaspete, fructe de mare, carne de pasăre, lactate, plante aromatice şi un pahar de vin roşu ce se bea la masă în compania prietenilor şi a familiei. Elementele-cheie a unei diete medi-teraneene o reprezintă alimentaţia cât mai variată, produsele proaspete şi porţii de mâncare moderate, ast-fel mâncatul fiind o reală desfătare a simţurilor şi un mod de a ne menţine sănătoşi. Pentru a gusta cu adevărat din stilul de viaţă mediteranean, masa nu trebuie considerată doar o necesi-tate, ci un bun prilej de socializare, de bucurie, de relaxare, fiind însoţită de zâmbete şi bună dispoziţie.

Prin urmare, vă urez nu doar Buen apettito, ci şi sănătate, până la o nouă călătorie pe Mapamondul Culinar.

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Magazin

Sunteţi pregătiţi să pornim într-un nou periplu cu-linar? De această dată vom explora o nouă savuroasă gastronomie mediteraneană. Vom descoperi Spania, ţara care ne-a dat una dintre cele mai apreciate şi mai diverse bucătării din lume. Aceasta a fost influenţată atât de climatul mediteranean, cât şi de poziţia geo-grafică, fiind o poartă între Europa şi Africa, îndelung disputată, cotropită, pe rând, de greci, celţi, romani, de arabii din nordul Africii, toate aceste naţiuni lăsân-du-şi amprenta asupra gastronomiei zonei.

Mai apoi, Spania a fost una dintre primele ţări ce a descoperit comorile Lumii Noi, exploratorii aducând cu ei din călătoriile peste Oceanul Atlantic alimente exotice pentru Europa din acea perioadă (sfârşitul se-colului XV): roşii, cartofi, porumb, fasole, ardei, cacao, vanilie, integrându-le treptat în tradiţiile sale culinare.

Bucătăria mediteraneană promovează, în general, un stil alimentar sănătos, variat, bogat în arome, dar şi foarte gustos, apreciată în toată lumea datorită pros-peţimii şi savorii ingredientelor, recomandată tuturor celor ce vor să adopte un stil de viaţă echilibrat, fiind, totodată, gurmanzi din fire.

Şi acum "înarmaţi" cu multă bună dispoziţie, spirit de aventură şi curiozitate, vom intra în oraşul arhicu-noscutului arhitect catalan Antonio Gaudi – Barcelona. Probabil, unul dintre cele mai colorate, captivante şi originale oraşe din lume.

Aflat pe coasta mediterană, Barcelona este în topul destinaţiilor turistice din lume, datorită arhitecturii originale, plajelor şi munţilor ce formează peisaje exo-tice, dar şi stilului de viaţă vibrant, ce creează senzaţia unei fiesta continue. Barcelona se regăseşte, în acelaşi timp, în topul oraşelor ce atrag gurmanzii în căutare de noi experienţe culinare.

Iar noi, ca nişte adevăraţi gurmanzi şi turişti însetaţi de frumos ce suntem, nu putem rata această destinaţie plină de culori, miresme şi non-conformism.

Începem călătoria în faţa celei mai importante ope-re a lui Gaudi: La Sagrada Familia, catedrala grandi-

oasă, nefinisată (Gaudi a lucrat la ea peste 40 de ani, dedicându-i ultimii 15 ani din viaţă în exclusivitate, iar lucrările mai continuă şi acum) ce se vede din orice colţ al Barcelonei, aceasta atrăgând anual milioane de tu-rişti însetaţi de frumos, la fel ca noi.

De aici vom merge către parcul ce acoperă un deal întreg, ce pare a fi făcut din turtă dulce: Parcul Guell, apoi prinşi în acest vis copilăresc vom ajunge la parcul de distracţii Tibidabo. Ne vom mai plimba şi pe faimo-sul bulevard pietonal La Rambla, care ne va purta că-tre însoritele plaje ale Barcelonei.

O altă destinaţie pe care nu o vom rata este muze-ul dedicat în totalitate celebrului pictor Pablo Picasso, unde ne vom delecta privirile cu tablourile sale.

Ameţiţi de atâtea culori şi de exotic, încărcaţi de impresii, ajungem pe înserate şi la Fontana Magica, unde ne va surprinde un spectacol de apă, fântâna "dansând" în ritmurile muzicii, vrăjindu-ne cu melodii-le, culorile şi formele ei, de care ne desprindem cu greu privirile.

Odată cu apusul soarelui, simţim cum ne învăluie uşor foamea şi ne lăsăm purtaţi către cartierele înde-părtate de tumultul turistic, pentru a savura o seară tipic spaniolă, cu tapas, sangria, paella, oameni gălă-gioşi şi prietenoşi, pe ritmuri de flamenco.

Întorcându-ne pe la casele noastre, vom încerca să reconstituim această fiestă plină de delicii, gătind îm-preună în stil spaniol.

Cel mai cunoscut şi apreciat preparat din bucătăria spaniolă e "tortilla", care nu este, cum am fi tentaţi să credem, asemănătoare cu tortilla mexicană, adică o pită. Tortilla spaniolă este, de fapt, o omletă cu car-tofi, săţioasă şi gustoasă, care se prepară foarte rapid. Reţeta de omletă se presupune că provine din Persia, unde se numea "kookoo sabzi", având la bază ouă şi diverse verdeţuri, de aici călătorind către alte ţări,l în Turcia devenind, astfel, kaygana, în Italia evoluând în frittata, în Franţa devenind omletă, iar în Spania - Española Tortilla sau Tortilla de patata.

MAPAMOND CULINAR„Toate călătoriile au destinaţii secrete de

care călătorul nu este conştient”.

Martin Buber O fiestă culinară în Spania

13 SEPTEMBRIE 2013 13 F L U X

SĂNĂTATE

Indicii preţioase despre sănătatea ta

Unele probleme cu care se confruntă tenul, părul sau unghiile tale pot trage câteva semnale de alarmă în privinţa sănătăţii tale...

Acnee severăÎn ciuda ritualului de îngrijire corect, co-

şurile îşi continuă ofensiva în grup? Poate fi vorba de dereglări hormonale (mai ales dacă frecvenţa este mai mare pe frunte şi mandibulă), alergii alimentare, probleme la ficat sau... consumul insuficient de apă!

Unghii îngălbenite şi crăpateNu doar abuzul de lacuri de unghii, dizolvante sau accesorii agresive pot duce la de-

gradarea unghiilor. Carenţa de fier sau proteine poate avea astfel de efect asupra unghi-ilor. Analizele de bază îţi pot rezolva dilema, pentru ca apoi să iei măsurile de redresare!

Căderea masivă a păruluiDacă observi că numărul firelor de păr de pe podeaua băii e mai numeros decât de

obicei, ar putea fi vina unei alimentaţii nepotrivite (exces de proteine, junk food). Toto-dată, avertizează medicii, pilulele anticoncepţionale sunt deseori responsabile pentru căderea masivă a părului, ca, de altfel, şi antidepresivele.

Cosmopolitan.ro

O soluţie simplă pentru mâini mai frumoase

Pentru că sunt primele care trădează vârsta şi atenţia pe care le-ai acordat-o de-a lungul timpului, îţi spunem cum îţi poţi transforma aspectul mâinilor.

Majoritatea femeilor, după un anotimp în care mâinile au fost expuse constant la vânt, umezea-lă, oscilaţii de temperatură şi/sau soare, ajung la stadiul în care ori-ce produs emolient li se pare in-eficient. Pielea este aspră, lipsită de luminozitate şi ternă.

Rezolvarea? Aşa cum obişnu-ieşti să îţi îngrijeşti tenul zi de zi, trebuie să ţii cont şi de aspectul mâinilor. Hidratarea este ne-cesară de cel puţin două ori pe zi, exfolierea trebuie să fie săp-tămânală (poţi folosi chiar exfoliantul pentru faţă), protecţia solară constantă şi, de ce nu, foloseşte ocazional o mască hră-nitoare. Pentru pielea cu adevărat uscată, care nu dă semne să se lase înduplecată uşor, apelează la o măsură care nu dă greş. Aplică un strat generos de cremă emolientă (sau un unt bogat în substanţe nutritive) pe dosul palmei şi las-o să acţioneze pe parcursul nopţii sub o pereche de mănuşi din bumbac. Dimi-neaţa ai să te trezeşti cu mâinile perfect catifelate.

Glamourmagazine.ro

Diverse

Aranjamente pentru masa de toamnă

Ţinând cont de scăderile bruşte de temperatură, toamna ne bate la uşă mai devreme decât ne aştep-tam. Pe de o parte, suntem nostal-gici deoarece vara este anotimpul nostru preferat, pe de altă parte, toamna are farmecul ei, culorile fi-ind punctul ei forte, cel puţin când vine vorba de amenajări interioare.

Ne-am propus să vorbim despre arta aranjării mesei pentru toam-na ce nu întârzie să apară. Vă pre-zentăm câteva decoruri minunate, „protagoniştii” fiind dovlecii. Aces-te fructe au diferite forme, dimen-siuni şi culori şi pot fi integrate cu succes în amenajarea locuinţei. În plus, sunt foarte rezistenţi în timp, dar şi foarte uşor de „decupat” pen-tru a obtine alte „figuri”.

Masa este cea mai bună „scenă” pentru ca dovlecii să îşi pună în va-loare frumuseţea ca piese centrale ale aranjamentelor. Pentru început trebuie să ţineţi cont de cromatică, deoarece aceasta reprezintă punc-tul de plecare. Orange-ul este pri-ma alegere când vine vorba de un decor tomnatic. Aşadar, alegeţi tex-tile portocalii în combinaţie cu alte culori pământii precum maroul. Sunt nuanţe calde, plăcute şi foar-te uşor de asortat cu elemente din natură precum dovleci, frunze sau spice de grâu.

Ca şi idei concrete, puteţi folosi dovlecii pe post de vază, curăţân-du-i la interior şi apoi aducând cele mai frumoase flori de sezon sau chiar şi plante uscate. Pe masă îşi mai pot găsi locul şi crenguţe de co-pac, conuri de brad sau aranjamen-te rustice cu porumb şi alte roade ale recoltei de toamnă. Lumânările joacă şi ele un rol important, ele ajutând, totodată, la crearea unei atmosfere romantice. Mai mult, puteţi decora chiar şi corpurile de iluminat de deasupra mesei, însă atenţie la greutatea pe care o pu-neţi acolo.

Casamea.ro

Fiindcă se găsesc din belşug, e indi-cat să ţinem o cură cu prune de cel puţin trei zile sau, dacă suntem mai conştiincioşi, de două săptămâni.Nu e deloc dificilă, iar în timpul curei se vor

consuma prune proaspete cu o jumătate de oră înaintea meselor. Elimină toxinele și menţin ficatul sănătos

Prunele sunt bogate în vitaminele A, B1, B2 şi C, minerale (sodiu, potasiu, calciu şi fier), precum şi în acizi organici, protide şi celuloză. Acestea ajută la eliminarea toxinelor, purificarea ficatului şi energizarea întregului organism. Bogăţia de fi-bre pe care le conţin accelerează tranzitul intes-tinal, aceasta făcând din prune unele dintre cele mai eficiente şi igienice laxative naturale.

Cei care nu pot ţine cura şi suferă de colon irita-bil pot mânca 5-10 prune dimineaţa, pe stomacul

gol, sau cu 30 de minute înainte de masă. De reţi-nut faptul că o mai mare saţietate se obţine dacă, pe lângă prune, se consumă şi o felie de pâine cu tărâţe.

La iarnă, când nu veţi mai avea prune proaspe-te, puteţi apela la cele uscate. În caz de constipa-ţie, acestea se înmoaie în prealabil în apă, timp de şase-opt ore, apoi se consumă.

Previn ateroscleroza și scad colesterolulE bine de ştiut că prunele ajută inima să func-

ţioneze corect şi întăresc pereţii vaselor sangvi-ne, ferindu-ne astfel de formarea periculoaselor cheaguri de sânge, de arteroscleroză, embolii pulmonare ori de anevrisme cerebrale.

Alungă oboseala și nervozitateaCura cu prune, de trei zile sau de două săptă-

mâni, alungă oboseala şi tratează stările de ner-vozitate, creşte eficienţa memoriei şi a capacităţii de concentrare.

Menţin sănătatea ochilorPrunele sunt bogate în vitamine care prote-

jează ochii: betacaroten (precursorul vitaminei A), vitamina E (previne cataracta şi glaucomul), vitamina C.

Doctorulzilei.ro

SERVICII POLIGRAFICE1. Servicii de xerox, printer, scanner şi copertare a cărţilor;2. Executarea cărţilor de vizită;3. Tipărirea de pliante, fluturaşi, foi cu antet, formulare,

cărţi, broşuri, calendare, formulare, etichete, certifica-te, plicuri etc.;

4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare;5. Servicii de laminare;6. Imprimare foto de înaltă calitate;7. Înregistrare şi imprimare pe CD şi DVD.

Executăm rapid şi calitativ!Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău;

telefon: 079 502 402; 067 440 556e-mail: rodionservice@gmail.com

Xerox – 25 bani/pagină

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină

Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF şi JPG)Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 leiLaminare – de la 3 lei/pag.

Prunele sunt ideale pentru detoxifierea organismului şi sprijină buna funcţionare a inimii

TENDINŢE Gulerul alb – din nou în tendinţe

Tendinţele pre-fall anunţă deja o revenire spectaculoasă a pieselor vestimentare cu guler alb, fie că este vorba despre un top cu mânecă scur-tă sau o rochie pix elegantă.

Eşti, probabil, obişnuită deja să porţi că-măşi office cu gulerul de obicei alb, cu un aspect formal. În sezonul următor însă, vari-etatea item-urilor se diversifică, oferindu-ţi o multitudine de posibilităţi de asortare.

Cu un look şcolăresc în stilul „preppy” – de-rivat de la uniformele din şcoliile preparatorii americane în anii ‘40 – gulerele albe reapar în moda sezonului toamnă/iarnă 2013-2014, fiind incluse în colecţiile Moschino, Victoria Beckham sau Carolina Herrera.

Cel mai frecvent model este gulerul „Peter Pan”, o versiune clasică a gulerului feminin, plat şi cu colţurile rotunjite, ce se va regăsi atât aplicat pe piese business, cât şi pe trico-uri sau top-uri casual. Îl poţi purta deopotrivă în versiunea sa detaşabila clasică, sub forma unui guler – colier sau fixat pur şi simplu pe haină.

Pentru un look fresh, estival, poartă o ro-chie scurtă, dintr-un material fluid, cu impri-meu floral, adorat în vara asta. Adaugă un guler alb acestei ţinute şi completează cu o pereche de slippers sau de mocasini într-o cu-loare complementară rochiei.

Pentru zilele petrecute la birou, cel mai simplu mod de a adapta gulerul alb este ală-turi de o rochie pix. Dacă modelul de rochie are şi mânecile întoarse, din acelaşi material ca gulerul, vei obţine un efect maxim.

În cazul în care te gândeşti la o ţinută casu-al, poţi alege o pereche de jeans skinny deasu-pra gleznei sau scurţi, în funcţie de preferinţe-le tale, cu un top fără mâneci, cu gulerul alb.

One.ro

Consumul moderat de vin di-minuează riscul instalării depre-siei, potrivit unui studiu spaniol, dat publicităţii de cotidianul fran-cez Le Figaro.

Pentru a ajunge la această constatare, cercetătorii au urmărit 5.500 de persoane, bărbaţi şi femei, în vârste de la 55 la 80 de ani. Aceste persoane nu aveau antecedente de depresie, nici de alcoolism înaintea efectuării acestui studiu.

Rezultatul? Cei care beau între două şi şapte pahare de vin săptămânal sunt mai puţin expuşi depresiei decât nebăutorii.

“Rezultatele arată o relaţie inversată între consumul moderat de alcool şi noile cazuri de depresie”, afirmă Miguel Angel Marti-nez-Gonzalez, autorul studiului.

Concluziile sale au apărut prima dată la 30 august în revista BMC Medicine, precizează Le Figaro.

Jurnalul.ro

Vinul diminuează riscul instalării depresiei

13 SEPTEMBRIE 201314F L U X Programe

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.20 - ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00

- ŞTIRI (рус). 9.10 Documentar. „Drumul mătăsii”. 9.40, 17.15 Docu-mentar. „Cele mai frumoase insule”. 10.35 Reporter de gardă. 11.00 Documentar. „O zi perfectă pe pământ”. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Ştiinţă şi inovare. 13.10 „La poarta pământului”. Geta Burlacu. 14.10 Tezaur. 14.30 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 16.00 Magazinele FIFA. 16.25 Săptămâna sportivă. 18.15 Evolution party. Lexter (Spania). 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Documentar. „Arts 21”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia, 2001). Episodul 1. 22.20 Portrete în timp. Vasile Iovu, Artist al Poporului din RM. 22.50 Cultura azi. 23.35 Film. „ULTIMUL ZBOR”. Episodul 1. 3.10 Documentar. „Unde se nasc fluturii”. 4.30 La noi în sat. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.55 Market Imobile 13.00 Con-cert 14.00 Market Imobile 14.05 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.35 Market Imobile 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00

Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare

07:00 Doctorul casei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Te-leshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz

(r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Tele-shopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Suflet de gheaţă (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei (r) 16:30 Video-clipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Casa Ibacka (r) 04:30 Reţeta de acasă(r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Tele-shopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10

Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. „В наше время” 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Мать-и-мачеха”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele ştiri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-ma Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. „В наше время” 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Pri-mele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Мать-и-мачеха”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele ştiri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 4.40 Te-lejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25,

0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.55, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10, 18.00, 2.50 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 2.20 Maşini, teste şi verdicte. 3.40 Exclusiv în România. 4.25 Sport. 6.20 Tezaur folcloric.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTER-

NATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 VOYAGE DANS LE POTAGE 10:35 LE DESIGN EST PARTOUT 11:00 FLASH INFO 11:05 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:20 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:30 L’HISTOIRE DU MONDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE PIÈGE BLANC 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 MAIN COURANTE 20:27 MAIN COURANTE 21:19 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 22:55 DOCUMENTAIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 LES GRANDES CHALEURS 2:42 LES CARNETS DE JULIE 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LE POISON, LE CRIME DE MARACON

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.20 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI

(рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia, 2001). Episodul 1. 9.40, 17.15 Documentar. „Cele mai frumoase insule”. 10.35 Alex Calancea Band şi C.Pintilie. Recital 11.00 Accente economice. 11.30 Baştina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10 „Zdob şi Zdub”. Recital. 14.15 Cinemateca universală. 14.30, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.15 Documentar. „Pictorul din Xinjiang”. 15.45, 4.30 In memoriam. Pavel Boţu. 16.30 Unda Bugeacului. 18.15 Evo-lution party. Fragma. Germania. 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia, 2001). 22.20 Dialog social. 22.45 Documentar. „Simple confidenţe. Gorbaciov”. 23.40 Film. „ULTIMUL ZBOR”. Episodul 2. 5.20 Evolution party. Lexter (Spania).

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market Imobile 13.00 Fără măşti. Reluare 14.00 Market Imobile 14.05 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Market Imobile 16.05 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market Imobile 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele? 20.30 Ştirile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz

(r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Tele-shopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveştiri 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Dincolo de povestiri (r) 04:30 Reţeta de acasă(r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Tele-shopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10

Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. „В наше время” 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Мать-и-мачеха”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele ştiri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-ma Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. „В наше время” 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Мать-и-мачеха”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele ştiri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00,

5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 2.00, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10, 18.00 Biziday. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 21.35 Fotbal. Champi-ons League. „Galatasaray” - „Real Madrid”. 2.20 Sărbătoarea Naţională de la Țebea. 4.20 Sport. 4.35 Interes general. 6.20 Tezaur folcloric.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 LES PLUS BELLES PLAGES DU LITTO-

RAL FRANÇAIS 5:44 LES VILLAGES DE FRANCE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34 ÉCHO-LOGIS 10:47 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 LES HIMBAS FONT LEUR CINÉMA ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 MAIN COURANTE 15:56 MAIN COURANTE 16:47 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRESENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LE SECRET DE L’ENFANT FOURMI 21:22 LE TAXIDERMISTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 JE VOUS AI COMPRIS 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:39 LE POINT 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 POUR MON PÈRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ŞTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Medalion muzical. Rodica Druţă-Hămuraru. 7.10, 8.15, 1.30 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia, 2001). 9.40, 17.15 Documentar. „Cele mai frumoase insule”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10 Cântec, Dor şi Omenie. Program muzical. 13.35 Documen-tar. „Simple confidenţe. Gorbaciov”. 14.30, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.15 Fii tânăr! 16.00 In-Grid. Recital. 16.30 Свiтанок. 18.10 Documentar. „Paul Goma revine acasă”. 18.15 Evolution party. Michel. (Marea Britanie). 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia, 2001). 22.20 Festivalul naţional de muzică uşoară „Armonii de vară”. Selecţiuni. 23.20 Documentar. „La drum”. 0.00 Săptămâna sportivă. 0.35 Magazinele FIFA. 1.00 Unda Bugeacului. 5.30 Accente economice.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 12.55 Market Imobile 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Market Imobile 14.05 Mireasă pentru fiul meu

16.00 Market Imobile 16.05 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market Imobile 18.30 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.30 Film artistic 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r)

11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Chelsea Settles (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25

„Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. „В наше время” 18:00 „Pri-mele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Мать-и-мачеха”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele ştiri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор”

12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. „В наше время” 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Мать-и-мачеха”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele ştiri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Te-lejurnal. 9.00, 13.10, 18.00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu.

10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Tele-shopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 2.15, 5.30, 6.20 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 14.35, 20.30 Seriale. 16.45, 17.50, 6.45 Teleenciclope-dia. 21.35 Fotbal. Champions League. „Schalke 04” - „Steaua Bucureşti”. 2.35 Garantat 100%. 3.30 În grădina Danei. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 L’ÉPICERIE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LES PLUS BELLES PLAGES DU LITTORAL FRANÇAIS 11:17 LES VILLAGES DE FRANCE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 VOYAGE DANS LE POTAGE 13:30 LA ROUTE DES OLIVIERS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LES BOYS 16:54 MERCI D’ÉTEINDRE EN PARTANT 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 L’ÉPERVIER 20:24 L’ÉPERVIER 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 MAIN COURANTE 1:51 MAIN COURANTE 2:43 TEMPS PRESENT 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 RÊVER LE FRANÇAIS

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45 Tezaur. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI

(рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia, 2001). 9.40, 17.15 Documentar. „Cele mai frumoase insule”. 10.30 Documentar. „Global 3000”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10 Parada fanfarelor militare. Program muzical. 13.55 Focus. Magazin TV. 14.30, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.15 Erudit-cafe. Concurs. 16.30 Părinţi şi copii. 16.30 Sub acelaşi cer. 18.10 Documentar. „Paul Goma revine acasă”. 18.15 În ritm de dans. Campionatul de dans „German Open 2013”. Partea I. 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia, 2001). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spă-taru. 23.10 Art club (рус). 23.40 Documentar. „Arts 21”. 0.20 Legendele muzicii. 0.30 World stories - lumea în reportaje. 5.30 Ştiinţă şi inovare.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 12.55 Mar-ket Imobile 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 14.00 Market Imobile 14.05 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Market Imobile 16.05 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00

Ştirile Euro TV 18.25 Market Imobile 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV.Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r)

11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Chelsea Settles (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25

„Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. „В наше время” 18:00 „Pri-mele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Мать-и-мачеха”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele ştiri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор”

12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. „В наше время” 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Мать-и-мачеха”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele ştiri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Tele-jurnal. 9.00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 10.00, 17.20,

19.25, 23.55, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 5.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.30 Festivalul folcloric „Cântecele munţilor”. 13.10, 18.00 Biziday. 14.35, 20.30 Seriale. 16.45, 17.50, 3.15, 6.20 Teleenciclopedia. 3.30 Zestrea românilor. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 PEUPLES DU MONDE 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:30 OGM : VERS UNE ALERTE MONDIALE ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 L’ÉPERVIER 15:53 L’ÉPERVIER 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOUR-NAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 JE VOUS AI COMPRIS 21:00 FLASH INFO 21:03 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 UN ENFANT DE TOI 0:18 TV5MONDE LE JOURNAL 0:28 LE JOURNAL DE LA RTS 0:56 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:12 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:17 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:17 ART SOUS ENQUÊTE 2:42 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 RÊVER LE FRANÇAIS

16 SEPTEMBRIE 17 SEPTEMBRIE 18 SEPTEMBRIE 19 SEPTEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

13 SEPTEMBRIE 2013 15 F L U XPrograme

GRU­PUL­DE­PRESĂ­FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecTensiunile acumulate zilele acestea încep să își arate roa-dele otrăvite, deși credeai că urmează o perioadă calmă. Se recomandă să fii atent și sincer mereu.

TaurÎţi pui prea multe speranţe în anumite proiecte în care altă-dată nici nu credeai prea mult. E un refugiu util, pe termen scurt, dar periculos pe termen lung.

GemeniSituaţia se destinde, iar peri-oada ce urmează aduce inclu-siv senzaţia că problemele au dispărut, luând cu ele impresii-le negative. Și aceasta e doar o impresie care va trece.

RacAlegi să nu auzi solicitările ce-lor dragi, zicând că așa nu vei putea fi acuzat că nu le-ai ono-rat. Ar trebui, cel puţin, să îţi respecţi promisiunile făcute până acum.

LeuAi curajul de a tăia din rădăci-nă unele probleme, dar nu de asta e nevoie acum. Nu poţi elimina din viaţa ta persoane doar pentru că îţi fac neplăceri uneori.

FecioarăTe refugiezi din demersurile pe care nu le mai poţi susţine pentru că implică un număr prea mare de persoane pe care nu le poţi influenţa.

BalanţăAi vorbele la tine, te descurci de minune dacă e nevoie să convingi pe cineva, dar pierzi din vedere un lucru important, faptul că lupţi contra propriilor interese.

ScorpionTe orientezi către chestiunile fi-nanciare, zicând că așa vei fi fe-rit de alte complicaţii. Dar toa-te sunt în legătură și nu le vei putea evita.

SăgetătorBlochezi un proces de comu-nicare ce oricum nu funcţiona așa cum trebuie. Refuzul tău se va vedea prin faptul că lucruri-le vor merge prost.

CapricornEste o perioadă a discreţiei, dar nu a pasivităţii, așa că nu ai motive de revoltă. Acţiunea înseamnă astăzi să spui ade-vărul, oricât de dureros ar fi, în orice situaţie.

VărsătorPrivești cu suspiciune orice in-vitaţie care implică o investi-ţie din partea ta și poţi pierde ocazii bune din acest motiv. Problemele financiare se vor rezolva.

PeştiUrmează o săptămână compli-cată, dar la finalul ei vei consi-dera că a fost bună, profitabi-lă, pentru că vei ieși în avantaj. Imaginea publică e importan-tă, e capitalul tău principal.

13-20 septembrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@flux.mdAdre sa in ter net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Sub acelaşi cer. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI

(рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia, 2001). 9.40, 17.15 Documentar. „Cele mai frumoase insule”. 10.35 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Dor. Anatol Rudei, cantautor. 12.30 Poftiţi la masă. 13.10 Film. „TROIȚA” („Telefilm-Chişinău”). 14.45, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 18.10 Docu-mentar. „Paul Goma revine acasă”. 18.15 În ritm de dans. Campionatul de dans „German Open 2013”. Partea II. 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk-show. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia, 2001). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). Episodul 1. 0.10 Ştiri pozi-tive. 0.30 Natura în obiectiv. 1.00 Sub acelaşi cer. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 12.55 Market Imobile 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Market Imobile 14.05 Mireasă pentru fiul meu 16.00

Market Imobile 16.05 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market Imobile 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măşti 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măşti. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45

Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Video-clipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Suflet de gheaţă 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 03:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная

закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера. „За и против”. Ток-шоу 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Вышка” 00:15 „Вечерний Ургант” 01:10 „Primele ştiri” (rus) 01:25 „Городские пижоны”. Премьера. Стивен Спилберг и Стивен Кинг представляют: „Под куполом” 02:10 „Prima Oră” (R) 04:00 Фильм „Драконий жемчуг: Эволюция” 05:15 „Пока все дома”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00

„Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера. „За и против”. Ток-шоу 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Вышка” 00:15 „Вечерний Ургант” 01:10 „Primele ştiri” (rus) 01:25 „Городские пижоны”. Премьера. Стивен Спилберг и Стивен Кинг представляют: „Под куполом” 02:10 „Prima Oră” (R) 04:00 Фильм „Драконий жемчуг: Эволюция” 05:15 „Пока все дома”

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejur-nal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 23.55, 5.05,

5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.05, 6.20 Reporter. 11.10 Festivalul folcloric „Cântecele munţi-lor”. 13.10, 18.00 Ora de business. 16.45, 17.50, 6.45 Teleenciclopedia. 2.30 Maşini, teste şi verdicte. 3.05 Europa mea. 3.30 Zestrea românilor. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS

5:47 EN VOYAGE ! EXPRESS 6:01 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:06 FLASH INFO 10:36 SILENCE ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:04 ALLER SIMPLE 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 NATURE INVISIBLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 JE VOUS AI COMPRIS 16:31 FLASH INFO 16:35 ART SOUS ENQUÊTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:26 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 MAIN COURANTE 22:53 MAIN COURANTE 0:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 LES HÉRITIÈRES 2:36 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:18 GEOPOLITIS 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 RÊVER LE FRANÇAIS

6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. „Euromaxx”. 6.45 Film. „PRINȚUL SĂRII” (Cehia). 8.10 Medalion muzical. M.Tudoreanu. 8.30

Domnului să ne rugăm! Transmisiune de la Catedrala „Naşterea Domnului” din Chişinău. 9.30 Serail în desen animat. „Andersen povestitorul”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi şi copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). Episodul 1. 13.00 Ştiri pozitive. 13.20 Documentar. „O zi perfectă pe pământ”. 14.15 Constantin Moscovici. „Melodiile sufletului”. 15.00 „Ultima şansă”. Spectacol. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Documentar. „La drum”. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Chişinăul de ieri şi de azi. 18.10 Documentar. „Paul Goma revine acasă”. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Destine de colecţie. 22.20 „Milenium” la 15 ani. Spectacol muzical. Partea I. 0.10 Fii tânăr! 1.00 Festivalul naţional de muzică uşoară „Armonii de vară”. Selecţiuni. 2.00 Portrete în timp. 2.30 În ritm de dans. 3.50 Legendele muzicii. 4.30 Bună seara! Talk show. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market Imobile 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măşti. Reluare 17.00

Market Imobile 17.05 Divertisment. Te pui cu blondele? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market Imobile 20.45Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market Imobile 22.35 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r)

11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Suflet de gheaţă (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 Serial: Que bonito amor 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Suflet de gheaţă 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 03:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

06:00 Новости 06:10 Вячеслав Невинный, Леонид Куравлeв в фильме „Ау-у!” 07:20 Наталья Гундарева, Армен Джигарханян в комедии Георгия Данелии „Паспорт” 09:00 „Играй, гармонь любимая!” 09:40

„Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Шипы белых роз” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:15 Детективный сериал „Королевский сорняк” 17:00 „Свадебный переполох” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Премьера. „Куб” 19:20 „Угадай мелодию” 19:50 Премьера. „Минута славы. Дорога на Олимп!” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 Премьера сезона. „Успеть до полуночи” 00:30 Премьера. Софи Марсо в романтической комедии „Любовь с препятствиями” 02:25 Комедия „Наверное, боги сошли с ума” 04:10 Комедия „Один дома 3”

06:00 Новости 06:10 Вячеслав Невинный, Леонид Куравлeв в фильме „Ау-у!” 07:20 Наталья Гундарева, Армен Джигарханян в комедии

Георгия Данелии „Паспорт” 09:00 „Играй, гармонь любимая!” 09:40 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Шипы белых роз” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:15 Детективный сериал „Королевский сорняк” 17:00 „Свадебный переполох” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Премьера. „Куб” 19:20 „Угадай мелодию” 19:50 Премьера. „Минута славы. Дорога на Олимп!” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 Премьера сезона. „Успеть до полуночи” 00:30 Премьера. Софи Марсо в романтической комедии „Любовь с препятствиями” 02:25 Комедия „Наверное, боги сошли с ума” 04:10 Комедия „Один дома 3”

7.00, 14.30, 0.00, 2.20, 6.10 Divertisment. 8.00, 19.25 „100 de moldoveni au zis”. Show TV.

9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00 Telejurnal. 15.10, 0.40 Maşini, teste şi verdicte. 15.50, 1.10 Sărbătoarea Naţională de la Țebea. 19.00, 6.35 Reporter. 3.05 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 3.55 Sport. 4.10 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 MEDITER-

RANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 MOUK 10:20 MOUK 10:21 LULU VROUMETTE 10:34 LABO GENIUS 10:35 LABO GENIUS 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:56 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:09 LE RANCH 11:35 C’EST PAS SORCIER 12:04 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS LA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:30 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MAGAZINE 16:00 À BON ENTENDEUR 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:07 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 MARRAKECH DU RIRE 2013 23:33 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 LES CHANSONS D’ABORD 1:46 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. „O zi perfectă pe pământ”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Portrete în timp. Vasile Iovu, Artist al Po-

porului din RM. 8.30 Medalion muzical. M.Dobzeu. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. „Descoperă Europa ta”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 „Motanul încălţat”. Spectacol pentru copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „Turul lumii cu aerostatul”. 14.00 Baştina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Film. „PRINȚUL SĂRII” (Cehia). 16.30 World stories - lu-mea în reportaje. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 18.50 Documentar. „Paul Goma revine acasă”. 19.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 „O, Libertate, Sfântă Libertate”. Selecţiuni din concert. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 „Milenium” la 15 ani. Spectacol muzical. Partea II. 23.45 Cinemateca uni-versală. 0.10 Erudit-cafe. Concurs. 1.00 „Ultima şansă”. Spectacol. 2.00 „La poarta pământului”. Geta Burlacu. 2.55 Focus. Magazin TV. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecţie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La alti-tudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market Imobile 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market Imobile 18.00 Zoo cu Ana

Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market Imobile 20.30 Film artistic 22.00 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r)

11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de povestiri (r) 13:45 Serial: Suflet de gheaţă (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Suflet de gheaţă 21:30 Bingo România 23:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 02:00 Bingo România (r) 03:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

05:50 Нарисованное кино. „Как приручить дракона” 06:00 Новости 06:10 Нарисованное кино. „Как приручить дракона”. Продолжение 07:25 Леонид Куравлев, Татьяна Пельтцер в фильме „Не было

печали…” 08:35 „Армейский магазин” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дм. Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Брюс Уиллис в приключенческом фильме „Крепкий орешек: Возмездие” 14:35 Светлана Светличная в комедии „Стряпуха” 15:55 „Есть только миг…” В гостях у Олега Анофриева 17:55 Премьера. „Ванга” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 Премьера сезона. „Ледниковый период” 01:50 Премьера. „ДОстояние РЕспублики: Ирина Аллегрова” 03:40 Сериал „Замороженная планета” 04:30 „Контрольная закупка”

05:50 Нарисованное кино. „Как приручить дракона” 06:00 Новости 06:10 Нарисованное кино. „Как приручить дракона”. Продолжение 07:25

Леонид Куравлев, Татьяна Пельтцер в фильме „Не было печали…” 08:35 „Армейский магазин” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Tele-shopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дм. Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Брюс Уиллис в приключенческом фильме „Крепкий орешек: Возмездие” 14:35 Светлана Светличная в комедии „Стряпуха” 15:55 „Есть только миг…” В гостях у Олега Анофриева 17:55 Премьера. „Ванга” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 Премьера сезона. „Ледниковый период” 01:50 Премьера. „ДОстояние РЕспублики: Ирина Аллегрова” 03:40 Сериал „Замороженная планета” 04:30 „Контрольная закупка”

7.00, 19.00, 6.30 Reporter. 7.25 Să mă aştepţi... 8.20, 2.30 Dimineaţa zurli. 9.10, 13.45,

14.30 Teleshopping. 9.25 Festivalul folcloric „Cântecele munţilor”. 11.25, 0.20 Sărbătoarea Naţională de la Țebea. 14.00, 20.00, 3.50 Telejurnal. 14.45, 6.20 Teleenciclopedia. 15.00, 19.25, 23.30 Divertisment. 16.00 Scenart. 16.30, 2.20 Exclusiv în România. 17.10, 21.00 Seriale. 3.05 Descoperă Europa ta! 3.35 Sport. 4.40 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À

BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:26 WARI 7:53 REFLETS SUD 8:43 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 LE CODE CHASTENAY 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 MOUK 10:20 MOUK 10:21 LULU VRO-UMETTE 10:34 LABO GENIUS 10:35 SAMSON ET NÉON 10:42 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:55 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:07 LE RANCH 11:33 TACTIK 12:05 JOUR DE RUGBY 12:46 SAUVETEURS DES MERS 13:00 FLASH INFO 13:10 INTERNATIONALES 14:03 L’ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:34 LES CHANSONS D’ABORD 17:29 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:23 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 19:49 LA PLUS GRANDE FORÊT DU MONDE 20:42 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 ÉMISSION SPÉCI-ALE ÉLECTIONS ALLEMANDES 23:32 ART SOUS ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 FOOT ! 1:32 FOOT ! 1:44 UN ENFANT DE TOI 4:02 TV5MONDE LE JOURNAL 4:27 DOCUMENTAIRE

20 SEPTEMBRIE 21 SEPTEMBRIE 22 SEPTEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografia “PRAG-3”Comanda nr. 1498TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

13 SEPTEMBRIE 201316F L U X Interviu

CMYK

CMYK

- Recent, ați vizitat pentru a treia oară Republica Moldova cu scopul de a ține câteva seminare pentru ti-nerii lideri politici. Ce impresii aveți despre țara noastră? - După părerea mea, Moldova

este o țară minunată, cu foarte mult potențial de dezvoltare. De fiecare dată când vin, încerc să descopăr câte ceva interesant: peisaje frumoase, orăşele drăguțe, mănăstiri, podgorii şi tot felul de locuri pe care în Olanda nu le prea vezi. E un alt specific. Ultima dată am vizitat Rezina şi Saharna. Aco-lo am avut prilejul să iau masa cu pri-etenii mei moldoveni pe malul râului Nistru. M-am simțit bine, a fost „un fel de acasă”. De asemenea, discuțiile in-citante despre politică şi despre viitor cu foarte mulți oameni interesanți mă fac să revin, de fiecare dată, cu mult drag în țara dumneavoastră.

- Lucrați în calitate de jurnalist. Care este situația jurnalismului în Olanda? - Da, lucrez în deplină libertate, în

calitate de jurnalist sau, mai degrabă, în calitate de corespondent netitular. Nu este o meserie permanentă. Scriu doar atunci când am subiecte, când nu am – nu scriu. Este un pic diferit de munca celorlalți jurnalişti din Olanda.

Dacă mă întrebați de situația jur-nalismului în țara mea, atunci pot să vă spun că acum e mai complicat să faci bani profesând în acest dome-niu. Avem mulți, poate prea mulți jurnalişti. Şi mulți dintre ei îşi pierd serviciul, aceasta observându-se mai bine în ultimii doi ani. Multe dintre ziare cumpără materialele de presă de la agențiile de ştiri şi, pur şi simplu, le copiază. Jurnaliştii scriu doar edito-riale şi alte articole de opinie. Şi, din acest motiv, ziarele nu mai au aceeaşi popularitate.

Ceea ce vreau să subliniez este importanța faptului că jurnalistul tre-buie să-şi scrie propriile articole. Nu doar să le copieze de la agențiile de ştiri. El e formator de conținut. Dacă

este jurnalist bun şi nu se teme să-şi exprime propria viziune, atunci s-o facă în materialele de presă. Consider că un gazetar întotdeauna trebuie să țină cont atunci când scrie de prezen-tarea obiectivă a evenimentelor, de influența şi de impactul pe care-l poa-te produce prin scrierea unui material bun.

- Cum este să fii jurnalist în Olan-da? Care este opinia dumneavoas-tră vizavi de media și de domeniul informațional de astăzi? - Voi răspunde în mod generaliza-

tor despre rolul mass-media şi despre rolul jurnalistului sau al bloggerului. În Olanda, ca, de altfel, în majoritatea țărilor occidentale, presa este mai mult sau mai puțin liberală. Media de stat pretinde că este neutră, însă realitatea este alta. Un lucru este cert: media e seculară. Da, avem câteva ziare cu ori-entare creştină (foarte puține) şi câte-va televiziuni creştine, dar n-aş spune că sunt total independente. Aceasta se întâmplă şi din cauza că media de pri-mă importanță influențează toate ce-lelalte surse, negând violent ideea că trecutul nostru are rădăcini creştine.

Acum noi avem o societate com-plexă, cu o minoritate de creştini şi de musulmani şi cu o majoritate care se autocalifică „atei” sau „laici”. Da, pentru ei nu este logic şi moral să recunoşti că valorile biblice sunt ex-trem de necesare. Pentru ei „valorile” liberale au devenit o dogmă, chiar o nouă religie. Aşa că, atunci când începi să scrii despre avorturi, situația devine foarte, foarte tensionată. Imediat ci-neva dintre jurnalişti vine cu o replică violentă şi te amenință că nu respecți drepturile omului şi că e antidemocra-tic ceea ce spui şi propagi. Anual „sunt omorâți” prin avort 30.000 de copii, dintre care aproximativ 1000 de cazuri de avort sunt provocate de viol. Cu re-gret, politicienii stau liniştiți şi declară că „violul nu este o problemă mare pentru statul nostru”.

Acelaşi lucru se întâmplă şi atunci când se vorbeşte despre alte teme

etice. Media imediat face mare deban-dadă, afirmând că „creştinii radicali” tensionează societatea, aducând tot felul de argumente că încă din „întu-necatul” ev mediu creştinii nu mai au ce căuta în politică.

Totuşi, în pofida celor spuse mai sus, în ultimii ani eu văd mai mult spațiu pentru vocile alternative. Asta ne dă curaj.

- Cât de mulți jurnaliști utilizează rețelele sociale? - Foarte mulți jurnalişti sunt

conectați la Twitter, Facebook. Mulți dintre ei postează ştiri importante. Dacă ai, de exemplu, twitter-ul des-chis, nu ai cum să ratezi cele mai im-portante ştiri. Şi, în plus, e o metodă bună de informare şi de promovare.

De asemenea, la cele mai impor-tante emisiuni, de exemplu la dezba-terile televizate, aproape întotdeauna poți pune întrebări prin intermediul rețelelor de socializare. Nu ştiu care este situația în Moldova, dar în Olanda media şi rețelele sociale sunt într-o co-nexiune evidentă.

- Știu că acum aveți un proiect foar-te interesant. Puteți să ne spuneți mai multe despre acesta?

- Bineînțeles. Planificăm să cre-ăm un ziar european creştin, şi, în acelaşi timp, ne propunem ca acesta să fie o comunitate pentru jurnaliştii şi bloggerii din toată Europa.

În Olanda deja avem un astfel de site: Novini.nl. Portalul este, deocam-dată, în olandeză şi scriem despre ceea ce alți jurnalişti „liberi” nu scriu. Am realizat că o mulțime dintre eve-nimentele despre creştini nu sunt re-flectate în mass-media. De exemplu, în Belarus au avut loc o serie de represi-uni împotriva creştinilor care au vrut să se unească într-un partid politic. Nimeni nu a reflectat asta în media. Eu zic că e de datoria noastră să scriem, să facem cunoscut evenimentul, să sensi-bilizăm publicul.

Vrem să extindem ideea aceasta într-un format mai mare, aşa încât jurnaliştii creştini să spună şi să scrie despre ceea ce se întâmplă în propriile țări, să se împărtăşească cu informație într-un ziar global: Novini World Affairs. Acesta trebuie să conțină ştiri, opinii şi editoriale. Vom avea mai mul-te grupuri de editori: din Europa de Vest, Europa de Est, Rusia, zona bal-canică, Statele Unite, China şi Asia de Sud-Est, zona mediteraneană, Africa, țările arabe, Orientul Mijlociu şi Israel.

Avem şi câteva categorii de articole definite deja: ştiri, opinii, editoriale, cultură şi călătorii.

De asemenea, acum mai lucrez asupra unui proiect pentru a crea un ghid de călătorii online. Nu vor fi doar informații despre principalele destinații turistice, cunoscute de toa-tă lumea, ci şi despre spațiile rurale, oraşe mici, despre oameni şi despre cultura țărilor.

- Mulți spun că ziarele trebuie să-și încarce conținuturile pe site-urile web. Din mai multe motive. Pentru a face economii, pentru că e mai practic, pentru că foarte puțini mai citesc versiunea printată a ziarelor. Se observă deja că viitorul jurna-lismului „printat” este unul neclar. Care este situația în Olanda? - Da, e adevărat. Decesul presei scri-

se pare mai real ca oricând. În Olanda, multe surse media nu

percep taxă pentru conținutul web. Sunt utilizate diverse strategii. Unele ziare (ca, de exemplu, Reformed Daily, un ziar creştin) încarcă totul gratuit on-line. Informația e accesibilă pentru toa-tă lumea, fără a plăti pentru aceasta.

Altele postează doar ştiri online şi păstrează restul informațiilor pentru varianta printată.

Dar când este vorba despre ştiri, cele mai multe ziare le copiază de la agențiile de presă. Aşa că ar fi straniu să plăteşti pentru a le citi, când le poți găsi, cu acelaşi succes, online, absolut gratuit.

Şi, să fiu onest, nu ai nevoie de un ziar doar pentru a citi ştiri. Cititorii aşteaptă altceva. Aşa deci, ziarele ti-părite mor pentru că ele nu pot exis-ta prin prezentarea ştirilor cotidiene. Informațiile pot fi accesate online. Mulți dintre cititori nu mai citesc aşa de mult ca înainte. Şi asta pentru că, după mine, calitatea unei opinii bune şi a unor editoriale serioase este în scădere. Asta dezamăgeşte cititorii.

Aşadar, dacă mă întrebați despre viitorul ziarelor, vă voi spune că une-le vor supraviețui datorită articolelor polemice, editorialelor. Ziarele cu un grup-țintă specific vor avea o situație mai bună decât ziarele ce se declară „neutre”. Şi majoritatea dintre ele vor fi difuzate online. Sunt sigur de asta.

- Mulțumim. Mult succes. - Mulțumesc şi eu.

Lucia CUJBĂ, FLUX

GEERT KRAAIJEVELD:

„Decesul presei scrise pare mai real ca oricând”

Documentarul «Sacro GRA», al italianului Gi-anfranco Rosi, care prezintă viaţa oamenilor care trăiesc la periferia Romei, lângă şoseaua de centură, a câştigat Leul de Aur la cea de-a 70-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia.De altfel, la ediţia din acest an a Festivalului de la Veneţia a fost

pentru prima dată când două documentare au intrat în competi-ţie: «The Unknown Known», de americanul Errol Morris, conceput sub forma unui lung interviu cu fostul ministru al Apărării ameri-can, Donald Rumsfeld, şi «Sacro GRA», de italianul Gianfranco Rosi.

Totodată, «Sacro GRA» este prima peliculă italiană care câştigă în ultimii 15 ani cea mai înaltă distincţie la Festivalul de la Veneţia, cel mai vechi festival de film din lume, potrivit Reuters.

Italia nu a mai câştigat un Leu de Aur la Veneţia din 1998, când trofeul i-a revenit lui Gianni Amelio, pentru pelicula «The Way We Laughed».

Juriul ediţiei din acest an a evenimentului a fost prezidat de re-gizorul italian Bernardo Bertolucci, în vârstă de 73 de ani, secon-dat mai ales de regizoarea şi scriitoarea britanică Andrea Arnold,

actriţa franceză Virginie Ledoyen, regizorul de imagine franco-el-veţian Renato Berta şi actriţa germană Martina Gedeck.

În ciuda marilor diferenţe între opiniile criticilor şi ale publicu-lui cu privire la cele 20 de filme aflate în competiţia pentru Leul de Aur, Bernardo Bertolucci a spus că niciunul dintre membrii juriului nu s-a opus ca trofeul să fie acordat documentarului „Sacro GRA”, în regia lui Gianfranco Rosi.

Anul trecut, Leul de Aur a fost câştigat de filmul sud-coreean «Pieta» de Kim ki-Duk.

Pe de altă parte, potrivit Variety, printre câştigătorii ediţiei din acest an a festivalului s-a numărat şi drama «Miss Violence», a re-gizorului grec Alexandros Avranas, care a primit Leul de Argint pentru cel mai bun regizor. Themis Panou, protagonistul filmului «Miss Violence», a primit distincţia pentru cel mai bun actor.

Marele premiu al juriului a fost acordat regizorului Tsai Ming-liang pentru filmul său experimental «Stray Dogs», în timp ce pre-miul special al juriului a mers la «The Police Officer’s Wife», regizat de germanul Philip Groening.

Premiul pentru cel mai bun scenariu a fost acordat filmului «Philomena» de Steven Frears, fiind împărţit de scenariştii pelicu-lei, Steve Coogan şi Jeff Pope.

Premiul pentru cea mai bună actriţă a mers la Elena Cotta, pen-

tru rolul său din pelicula italiană «A Street in Palermo», în timp ce premiul Marcello Mastoianni, acordat unui tânăr actor, i-a revenit lui Tye Sheridan («Joe», de David Gordon Green, SUA).

Printre peliculele care au plecat cu mâna goală de la festival s-au numărat «Under the Skin», de Jonathan Glazer, un film în care Scarlett Johansson interpretează o extraterestră sexy, «Parkland», un opus despre asasinarea preşedintelui american John Fitzgerald Kennedy, dar şi filmul lui James Franco - «Child of God», adaptarea cinematografică a romanului omonim scris de Cormac McCarty.

PREMIERĂ ÎN ISTORIA FESTIVALULUI DE LA VENEŢIA

Un documentar a câştigat Leul de Aur

Mor sau nu ziarele când vor computerele? Se anunță, într-adevăr, vremuri complicate pentru presa tipărită? Despre aceste subiecte, dar şi despre situația jurnalismului din țara lalelelor am discutat cu Geert Kraaijeveld, jurnalist la Novini.nl, o inițiativă ce se doreşte să capete proporții în Europa, dar şi dincolo de hotarele ei.Traducere liberă din limba engleză.