Armistiţiu ori confuzie diplomatică?Armistiţiu ori confuzie diplomatică?Miercuri, 3 septembrie, pre-

ședinţia ucraineană a făcut

un anunţ privind încetarea

permanentă a focului în sud-

estul Ucrainei, care trebuia

să dea impresia unei înţele-

geri între Rusia și Ucraina.

După o convorbire telefonică

între președintele ucrainean

Petro Poroșenko și omolo-

gul său rus, Vladimir Putin, s-a spus că cei doi lideri au ajuns la

un acord privind un armistiţiu permanent în estul separatist al

Ucrainei, potrivit AGERPRES. (citiţi pag. 9)(citiţi pag. 9)

6.09.2014

Soare, 11 26 0C

5.09.2014

Soare, 11 27 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.57311 Do lar ame ri can ............. 14.14711 Leu românesc ................. 4.21991 Ru blă ru sească ............... 0.3827Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

În vremuri dominate de minciună universală, a spune

adevărul devine un act revoluţionar.

George Orwell

Cursul valutar 5.09.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 5 septembrie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mc. Lupu și Irineu Ep.; Cuv. Cali-nic Patriarhul (Odovania Praznicu-

lui Adormirii Maicii Domnului)

Alegeri „americane” la democraţi

De ce gazul românesc nu a trecut Prutul?

„Bătrâna doamnă” la război:NATO despre un conflict cu potenţial extrem

Eşecurile parteneriatelor public-private în sănătate. Bolnavii de cancer rămân cu promisiuni neîndeplinite

Aeronavele de luptă ale NATO vin în România

22

66

44

77

88

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

ECONOMIC

GEOPOLITIC

SOCIAL

EXTERNE

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014GPF

Fondat în 1995 Nr. 32 (957)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

OPINIE: Încercuirea Rusiei cu noi baze militare NATO determină luarea de măsuri simetrice din partea Moscovei

Intenţia NATO de a-și extinde și fortifi ca prezenţa în spaţiul ex-comunist arată fără putinţă de tăgadă că Occidentul nu consi-deră că „războiul rece” s-a încheiat odată cu dispariţia URSS, a declarat pentru News-Moldova politicianul Iurie Roșca.

Continuare în pag. 5

MOLDOVA AŞTEAPTĂ AJUTOR DE LA EUROPA

Europenii sunt sfătuiţi să mănânce mai multe

fructe şi legumeDupă apro-ximativ o lună de la aprobarea proiectului de hotărâre prin care Guvernul se angaja să compenseze pierderile suportate de agricultori în urma em-bargoului impus de Federaţia Rusă, Executivul a aprobat, în cele din urmă, Regulamentul privind modul de acordare a sprijinului fi nanciar pro-ducătorilor de fructe și legume. Regulamentul stabilește cerinţele faţă de persoanele care pot solicita acordarea sprijinului fi nanciar, categori-ile de produse pentru care se acordă sprijinul și procedura de repartizare a resurselor fi nanciare. Suma totală alocată în acest scop este de 146 de milioane de lei.

Continuare în pag. 7

Tiraspolul și-a reconfi rmat

decizia de a nu participa la

următoarea rundă de nego-

cieri în formatul „5+2” pen-

tru reglementarea situației

din Transnistria.

Negocieri ce erau programate să

aibă loc la Viena, în perioada 11-12

septembrie. Anunţul a fost făcut ieri

de așa-zisul ministru de externe al au-

toproclamatei republici transnistrene,

Nina Ștanski, la fi nalul unei întreve-

deri cu vicepremierul Eugen Carpov,

reprezentantul politic al Chișinăului în

procesul de negocieri, care a avut loc

la sediul Misiunii OSCE de la Tiraspol.

„Transnistria nu a confi rmat par-

ticiparea sa la următoarea rundă de

negocieri”, a spus Ștanski, motivând

această decizie prin „politica neprie-

tenoasă a Chișinăului, care a reluat

practica persecutării penale a ofi ci-

alilor din Transnistria”.

După cum a precizat Ștanski, doar

în acest an a fost dispusă ancheta-

rea a peste 15 „înalți funcționari”

transnistreni, „printre care șeful de

guvern, o serie de miniștri și șefi de

raion”. Ea a califi cat această „politică

a Republicii Moldova” drept una ne-

prietenoasă, menţionând că aceste

acțiuni duc la blocarea negocierilor.

Într-un comunicat al Biroului pen-

tru reintegrare se menţionează că

Chișinăul regretă această abordare,

Eugen Carpov subliniind că doar prin platformele de dialog existente pot fi soluţionate problemele procesului de reglementare transnistreană.

Anul acesta, negocierile în format 5+2 (Chișinău, Tiraspol, OSCE, Rusia, Ucraina și observatori din partea SUA și UE) au fost amânate deja de trei ori. Observatorii explică acest lucru prin pozițiile divergente ale părților.

FLUX

Tiraspolul a refuzat iarăşi să participe Tiraspolul a refuzat iarăşi să participe la negocierile în formatul 5+2 de la Vienala negocierile în formatul 5+2 de la Viena

5 SEPTEMBRIE 201422F L U XF L U X Actual

Cunoscu-tul poet, publicist și traducător Boris Marian excelează de mai mul-te decenii în literatura noastră și ca un redutabil autor satiric.

Dânsul ne-a oferit pentru numărul de astăzi o primă epigramă, care îl vizează pe un comentator politic om-niprezent în spațiul public. Sperăm că simţul umorului și spiritul autocritic să le îngăduie celor vizaţi de satirele lui Boris Marian să îi primească săge-ţile literare cu bunăvoinţă.

Iurie ROŞCA

EPIGRAMĂLui Anatol Ţăranu, fost istoric foarte sovie-

tic, rusoliub și ateu înfocat, iar actualmente ANTI – toate cele pomenite, politolog al curţii guvernatoare, în slujba căreia nu-și închide zi și noapte gura.

Nu-i canal și nu e undă,Unde el n-ar fi prezent.Bâlbâiala lui abundăDintr-o minte rea și scundă, Cu un cam străin accent.Plicticos, dar plin de sine Și de spirit antirus,Minte el la fel de bineCa și când hulea româniiȘi slujea la PCUS.

Boris MARIAN, fost deţinut politic,

1 mai 2014

Republica Mol-dova nu dispu-ne de cercuri de experţi care ar fi capabili să facă o analiză și pro-gnoză a tendin-ţelor generale în domeniul social și politic, de ge-nul think-tanku-

rilor din Occident. Însă unele tendinţe se pot observa cu ochiul liber, prin analiza datelor deschise. În câţiva ani, Republica Moldova se poate confrunta cu una dintre cele mai mari crize de sistem, care ar duce fi e la instaurarea unui regim autoritar, fi e la dispariţia statului. E vorba de delegitimarea progresivă a autori-tăţii statului și a tuturor componentelor siste-mului politic și vulnerabilizarea mecanisme-lor și instituţiilor democratice. Aici ar trebui să adăugăm și compromiterea, demoralizarea și delegitimarea structurilor de forţă, după eve-nimentele din aprilie 2009.

În primul rând, să atragem atenţia la scă-derea încrederii în instituţiile centrale și par-tidele politice, care reprezintă fundamentul modelului democraţiei liberale. Dacă e să ne conducem de datele „Barometrului Opiniei Publice” din aprilie 2014, 72% din popula-ţie nu are încredere în Guvern. În Parlament, organul legislativ și reprezentativ suprem al ţării, nu au încredere 72%. În justiţie nu au încredere 75% din populaţie. În partidele politice nu au încredere 79%. În poliţie nu au încredere 66% din populaţie. Singurele insti-tuţii care mai au o doză de credibilitate rămân

a fi : Biserica, Armata și Primăria.

În al doilea rând, să atragem atenţia la fap-tul că rata participării la scrutinele electorale s-a afl at mereu în scădere în ultimii 20 de ani. În anul 1994, la primele alegeri în Parlamentul Republicii Moldova pe liste de par-tid, au participat 79,31% din cetăţenii cu drept de vot. În 1998 – 69,12%, în 2001 – 67,52%, în 2005 – 64,84%, iar în 2009 – 57,55%. Dacă această tendinţă se va păstra, ne-am putea aștepta ca la alegerile din acest an, rata participării să fi e între 52 și 55%, iar în 2019 – 50 sau mai jos de 50%. Adică, la un moment dat, populaţia ar putea să refuze să mai participe la alegeri și să susţină vreun partid politic, făcând im-posibilă funcţionarea sistemului democraţiei parlamentare. În astfel de momente, o mai mare valoare ar avea pistolul, decât buletinul de vot.

Ce se va întâmpla peste un ciclu electoral sau două e greu de spus, însă experienţa is-torică ne spune că în condiţiile unei delegiti-mări a puterii, cele mai favorizate devin gru-pările cu mesaje și viziuni radicale. Violenţele din aprilie 2009, care au urmat unui scrutin parlamentar cu cea mai mică rată de partici-pare din istoria Republicii Moldova, reprezin-tă unul din exemplele radicalizării luptei poli-tice pe măsura apropierii ratei participării de

limita de 50%. În statul vecin, Ucraina, are loc un proces similar al delegitimării. Oarecum, acest proces ne amintește de anii 20-30 ai se-colului trecut, când în majoritatea statelor din Europa s-a resimţit criza legitimităţii sistemu-lui democraţiei liberare, care a fost urmată de venirea la putere a forţelor autoritariste.

Depolitizarea și pasivitatea maselor este însoţită de radicalizarea segmentelor care sunt nevoite să recurgă la metode mult mai radicale pentru păstrarea sau cucerirea pute-rii politice. Populaţia devine tot mai apatică la tehnicile de manipulare, iar acest lucru va determina grupările politice să intre într-o confruntare directă pentru putere, ocolind mijloacele legale și mecanismele democrati-ce. Așadar, alegerile din 30 noiembrie 2014 vor trebui să confi rme sau să infi rme această tendinţă.

Octavian RACU

Tendinţă: delegitimarea sistemului politic şi radicalizarea luptei politice

Aceste alegeri interne sunt o pre-mieră pentru Republica Moldova, dar reprezintă o metodă folosită cu succes în SUA și alte state cu demo-craţii avansate, ne lumina atunci Pla-hotniuc.

“Fiecare dintre dumneavoastră are șanse să obțină un loc eligibil pe lista PDM pentru parlamenta-re, dacă vă veți convinge colegii să vă voteze. Acei candidați care se bucură de respect între membrii și simpatizanții partidului au cele mai mari șanse să fi e votați și să obțină un loc bun pe listă”, și-a asigurat el colegii de partid.

Și minunea chiar se va produce. Despre aceasta a anunţat șeful for-maţiunii, Marian Lupu, miercuri, 3 septembrie, în cadrul unui briefi ng. Potrivit acestuia, decizia privind or-ganizarea alegerilor deschise a fost luată marți seara, prin votul unanim al Consiliului Executiv al partidului.

Premiera se anunţă a fi una de importanţă epocală, șeful democra-ţilor declarând, patetic și solemn, că acest demers va fi un pas spre reformarea sistemului politic. „Până acum, clasa politică nu a ascultat de dorința exprimată de cetățeni, care au vrut să aleagă deputați în Parla-

ment prin vot direct, fi e el uninomi-nal sau mixt. Dar noi știm foarte bine că oamenii așteaptă de la politicieni nu cuvinte, ci fapte, lucruri con-crete. Iată de ce PDM începe astăzi din interior această reformă. PDM respectă ceea ce au cerut oamenii și, așa cum este absolut corect, noi le dăm cetățenilor posibilitatea să aleagă candidații Partidului Demo-crat”, a menţionat Lupu, chemând „toți membrii, simpatizanții și prie-tenii Partidului Democrat” să parti-cipe la acest vot deschis și să aleagă candidații pentru forul legislativ.

Alegerile deschise vor avea loc pe 28 septembrie, la sediile PDM din țară, iar la ele vor putea participa toți cetățenii cu drept de vot din Repu-blica Moldova, „indiferent dacă sunt sau nu sunt membri ai Partidului De-mocrat”, a precizat Lupu. Iar pentru a fi mai convingător, el i-a asigurat pe acești cetăţeni că PDM este „un partid care ține cu oamenii, care ține cont de ceea ce aceștia doresc”.

Mai puţin impresionaţi de eveni-mentul unic care urmează să se pro-ducă în ţara noastră, comuniștii i-au suspectat pe democraţi că ar pune la cale fraudarea alegerilor, prin această iniţiativă fi ind dat startul

procesului de falsifi care a alegerilor

parlamentare.

„Partidul Democrat a anunţat că

intenţionează să-și convoace adep-

ţii la 28 septembrie sub pretextul

desemnării candidaţilor pentru

listele parlamentare, prezentând

acest pas drept o noutate politi-

că... Însă intenţia democraţilor este

simplă: crearea unor liste a poten-

ţialilor alegători ai PD, plata pentru

semnătură a câte 200-300 de lei și

promisiunea de a plăti dublu în ca-

zul în care aceștia vor vota pentru

democraţi în scrutinul parlamentar

din 30 noiembrie”, se afi rmă într-un

comunicat al staff -ului republican

al PCRM.

„Noutatea” anunţată este, de fapt,

în spiritul Partidului Democrat, a că-

rui îndeletnicire permanentă și crez

politic a fost întotdeauna „cumpă-

rarea voturilor, utilizarea resurselor

administrative și falsifi carea rezulta-

tului alegerilor”, se mai menţionează

în comunicatul formaţiunii.

PCRM acuză democraţii de faptul

că întreaga lor activitate politică ur-

mărește un singur scop – coruperea

politică: „Cumpărarea deputaţilor, a

consilierilor locali, dar și a alegăto-

rilor, sunt principalele instrumen-

te utilizate de această formaţiune.

Partidul Democrat a transformat

procesul politic într-o licitaţie, care

exclude ideile, ideologia, morala și

responsabilitatea faţă de alegător”.

Parcă pregătit pentru astfel de si-

tuaţii, Marian Lupu a declarat într-o

ediţie specială la Publika TV că nu

exclude faptul că alegerile primare

s-ar putea solda cu „multiple pro-

vocări” din partea oponenților po-

litici ai Partidului Democrat. Însă

formațiunea este decisă „să-și asu-me aceste riscuri” și este pregătită să le facă faţă și să asigure un proces electoral echitabil și transparent.

Referindu-se la acuzaţiile PCRM, centrul de presă al PDM a ripostat într-un comunicat că această reac-ţie este tipică pentru formațiunea „bazată pe  dictatura internă de partid și de la care au plecat toți cei competenți în formularea mesaje-lor.  Reacția PCRM demonstrează că acest partid a intrat în panică, pentru că mulți dintre foștii lor simpatizanți ar putea participa la alegerile des-chise, pe care PDM le organizează în 28 septembrie”.

PDM, care este „un partid serios, preocupat de lucruri importante pentru țară”, i-a cerut cu fermitate Partidului Comuniștilor „să-și re-tragă aceste insinuări” prin care i-a jignit „pe toţi oamenii din Republi-ca Moldova”, suspectându-i că ar fi „coruptibili, că sunt gata să-și vândă pentru câțiva lei demnitatea, votul și conștiința civică...”.

Acestea fi ind spuse, Partidul De-mocrat așteaptă ca PCRM să-și ceară în mod public scuze de la cetăţenii pe care i-a ofensat.

„Moldovenii vor ști cum să-și ape-re demnitatea lor de oameni onești, chiar dacă comuniștii nu-și vor lua de seamă”, au avertizat democraţii.

Rămâne să vedem dacă se vor îm-bulzi cetăţenii să dea o mână de aju-tor la întocmirea listei electorale a democraţilor. Și avem toată încrede-rea că pe această listă se vor regăsi, negreșit, fruntașii formaţiunii „care ţin cu oamenii” și se zbat pentru a le îndeplini dorinţele.

FLUX

Alegeri „americane” la democraţiAlegeri „americane” la democraţiAcum aproximativ o lună, prim-vicepreședintele demo-craţilor Vlad Plahotniuc promitea alegeri „ca în America” pe plaiul nostru mioritic. Adică, alegeri interne pentru întocmirea listei partidului la parlamentare. În cadrul ședinţei Biroului Permanent Municipal al fi lialei Chișinău, acesta anunţa că lista electorală a Partidului Democrat pentru alegerile din toamnă va fi formată în baza unei selecţii realizate de membrii formaţiunii, candidaţii la funcţia de deputat urmând să fi e aleși prin vot direct.

5 SEPTEMBRIE 2014 33 F L U XF L U XPolitic

Mai multe instituţii de presă au difuzat zilele acestea opiniile secreta-rului general al Apara-tului președintelui repu-blicii și fost ministru al Justiţiei, Ion Păduraru, cu privire la justiţia din Re-publica Moldova. Acesta pare să fi avut de curând mai multe revelaţii, inclu-siv că justiţia moldove-nească ar fi controlată de sectorul bancar.

În cadrul unei emisiuni la postul de televiziune „Noroc TV”, el a afi r-mat că sectorul privat și, în speci-al, cel bancar folosește judecătorii moldoveni, contra unor remunerări fabuloase, pentru a atinge anumite interese, potrivit IPN.

Păduraru a descris o „schemă cri-minală” de spălare a 18 miliarde de dolari proveniţi din Rusia, în care au fost folosiţi magistraţi de la judecă-toriile Căușeni și Chișinău.

Până a ne referi însă la cele relata-te de fostul ministru al Justiţiei, ţi-nem să aducem câteva secvenţe din investigaţia „Spălătoria rusească”: Moscova-Riga via Chișinău”, realiza-tă de jurnaliști din mai multe ţări și publicată de portalul www.rise.md, care dezvăluie o amplă operațiune de spălare a banilor în spațiul ex-so-vietic, inclusiv Republica Moldova.

„Cea mai mare operațiune de spă-lare de bani din Europa de Est l-a implicat pe un văr de-al lui Vladi-mir Putin, ofi țeri FSB, fi rme rusești, companii off -shore, bănci din Rusia, Letonia și Moldova, judecători mol-doveni, agenți proxy și fi guri impor-tante ale lumii interlope.

Republica Moldova, o țară prinsă între aspirațiile sale de aderare la Uniunea Europeană și istoria ei cu legături strânse cu Rusia, a fost folo-sită pentru a asigura atât protecția juridică împotriva autorităților prin sistemul judiciar al țării, cât și ca un mijloc de a injecta ilegal bani în sis-temele fi nanciare din UE.

Pe parcursul anilor 2010-2014, organizații criminale și politicienii

corupți din Rusia au transferat 20 de miliarde USD din fonduri murdare prin acest complex de „spălătorie”, format din zeci de companii off -sho-re, bănci, credite false și agenți pro-xy. Ulterior, procesul era „legalizat” de către judecători din R. Moldova, iar banii spălați erau răspândiți în în-treaga Europă”, arată jurnaliștii.

Potrivit lor, „Spălătoria de bani” care a tranzitat Moldova a avut mi-siunea de a crea iluzia unor activități de afaceri pentru a justifi ca sursa de bani, susținută de o instanță de judecată care semna ordonanțe judecătorești pentru a legaliza banii murdari.

Autorii investigaţiei afi rmă că în „spălătoria rusească” au fost implicați peste 20 de judecători de la 15 instanțe de judecată din Re-publica Moldova, care au avut rolul de legalizare a banilor, pronunțând, la solicitarea unui lanț de companii off -shore, peste 50 de ordonanțe judecătorești privind încasarea în mod solidar a unor datorii fi ctive, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde USD. „Aceasta este o sumă uimitoare pentru o țară cum este Re-publica Moldova, care a avut un PIB sub 8,5 miliarde USD în 2013”, con-stată cu stupoare autorii.

Dar să revenim la declaraţiile lui Ion Păduraru, care a precizat că ma-gistraţii moldoveni au emis decizii prin care unele întreprinderi din Fe-deraţia Rusă au fost impuse să resti-tuie unor cetăţeni moldoveni, aleși la întâmplare, sume importante de bani. „Sunt sigur că nicio întreprin-dere mare rusească nu va executa o decizie luată măcar și de zece ju-decători moldoveni privind cedarea unor sume de ordinul a milioane de dolari. Este clar că magistraţii noștri au fost folosiţi în scheme crimina-le. De asemenea, apare întrebarea, oare acești judecători nu și-au pus

întrebarea cum acești simpli mol-doveni au ajuns creditori ai unor importante întreprinderi din Rusia, de unde au luat acești oameni câte trei-patru sute de milioane de do-lari?” s-a întrebat consternat fostul ministru al Justiţiei.

Totodată, el s-a arătat indignat de faptul că acești magistraţi n-au fost cel puţin demiși, nemaivorbind de faptul că ei ar fi trebuit cercetaţi penal. Păduraru a opinat că vina în acest sens o poartă Consiliul Superi-or al Magistraturii.

Este straniu că Ion Păduraru pare scandalizat de această situaţie și de lipsa de reacţie din partea instituţi-ilor statului. Despre aceste opera-ţiuni dubioase și despre faptul că Republica Moldova a ajuns o „spă-lătorie” de bani a Rusiei se vorbește de mai mult timp. Despre schema de spălare a 18,5 miliarde de dolari relata acum câteva lini și publicaţia Kommersant, iar președintele Curții Supreme de Justiție din Republica Moldova, Mihai Poalelungi, a ex-plicat cum a ieșit această schemă la iveală. Mai mult decât atât, Pro-

curatura Anticorupție a deschis un dosar penal în acest sens. Doar că, se pare, nimeni nu a fost acuzat, de-ocamdată.

În acest context, ne mirăm de ce nu-l pune pe gânduri pe secretarul general al Apăratului președintelui Timofti lipsa de reacţie a șefului sta-tului? Mai ales că președintele vine exact din acest sistem și îi cunoaș-te dedesubturile mai bine decât oricine altul? Prin urmare, suntem în drept să ne întrebăm, ce a făcut președintele ţării, Nicolae Timofti, pentru realizarea unei reforme rea-le a sistemului judecătoresc, pentru scoaterea din sistem a magistraţilor implicaţi în tot solul de scheme ile-gale? Ce a făcut pentru ca să nu mai vorbim astăzi despre tot soiul de cazuri strigătoare la cer ca despre un fapt divers? Ce altceva, în afară de faptul că a cerut salarii mai mari pentru judecători și că i-a răsplătit cu înalte distincţii de stat, chiar și pe unii cu o reputaţie mai puţin impe-cabilă, implicaţi în cazuri scandaloa-se ori acuzaţi că au admis ilegalităţi?

Alexandru STEGARESCU, FLUX

Ion Păduraru a afl at că justiţia moldovenească este Ion Păduraru a afl at că justiţia moldovenească este controlată de sectorul bancar. Noi ştiam mai de demultcontrolată de sectorul bancar. Noi ştiam mai de demult

Schema de operare a reţelei de spălare a banilor. Foto rise.mdSchema de operare a reţelei de spălare a banilor. Foto rise.md

Gaura din bugetul

Republicii Moldova se

apropie de cifra de 8,5

miliarde de lei. Cifra

este similară celei din

2009, când actuala

guvernare a preluat

puterea, constată

fostul ministru al

Finanţelor, Veaceslav

Negruţa. Prin urmare,

nimic nu s-a schimbat

în acești ani.

„Se fac (între)văzute și re-

zultatele bugetare din 2014.

Vedem o gaură la încasarea

veniturilor, chiar dacă depre-

cierea leului a ajutat enorm

ca această gaură să fi e relativ

mică, de doar 800 de milioane

de lei. Pe de altă parte, avem

și partea de cheltuieli neexe-

cutată, conform prevederilor

pentru perioada de la începu-

tul anului, cu suma de aproa-

pe 5 miliarde de lei. Avem și

un defi cit de casă raportat de 0,9 miliarde”, scrie pe blogul său ex-ministrul.

Negruţa face o estimare în bază de angajamente buge-tare pentru 2014, descriind „adevărata situaţie la mo-ment”.

Astfel, neîncasările până la sfârșit de an, cu cele 800 de milioane până acum, vor fi de aproximativ 1,5 miliarde de lei. În mare parte din cauza modifi cărilor la politica fi sca-lă (ţigări, autoturisme, iertări de obligaţiuni fi scale) și ne-ajustarea respectivă a Legii bugetului 2014. Dar și din cauza încetinirii activităţilor economice și comerciale. O stagnare economică (creștere economică zero) este proba-bilă pentru anul 2014.

Pe de altă parte, neexecu-tarea părţii de cheltuieli va fi în creștere din cauza insufi ci-enţei de mijloace fi nanciare, atât la venituri, cât și ca sur-

se de fi nanţare a defi citului, deoarece în bugetul 2014 nu sunt estimate și indicate corect sumele angajamente-lor noi asumate (sunt subes-timate) pe parcursul anului 2014. Iar noi angajamente tot vin și vin. Fără surse de acoperire. Astfel, este mare probabilitatea unei sume de angajamente neonorate în 2014 la nivel de aproximativ 5 miliarde de lei.

Cât privește defi citul de casă al bugetului, adică cel care va avea acoperire fi nan-ciară, el nu va depăși limite-le stabilite în bugetul 2014 – aproximativ 2 miliarde de lei, estimează Veaceslav Ne-gruţa.

„Astfel, la defi citul de casă de 2 miliarde vom adăuga ga-ura la venituri de 1,5 miliarde și gaura la cheltuieli de 5 mili-arde. Ne apropiem de cifra de 8,5 miliarde de lei”, conchide ex-ministrul Finanţelor.

Totodată, fostul șef de la

Finanţe vede similitudini cu

situaţia din 2009 nu doar în

ceea ce privește gaura de 8,5

miliarde de lei din buget. În

opinia lui, la fel ca și atunci,

apar prea multe angajamen-

te fi nanciare fără surse de fi -

nanţare. Campania electorală

amplifi că această tendinţă.

În al doilea rând, sunt apli-

cate ajustări în politica fi scală

în interesul anumitor grupuri

de interese, dar în detrimen-

tul stabilităţii fi nanciare la ni-

vel macroeconomic.

De asemenea, ca și în 2009,

nu sunt întreprinși pași pen-

tru asigurarea pachetului

fi nanciar necesar a fi pus la

dispoziţia Guvernului, imedi-at după alegeri, pentru a nu admite eventuale blocaje fi -nanciare ulterior.

Toate acestea, concluzio-nează Negruţa, lasă impresia că actuala guvernare se gă-tește să plece în opoziţie.

„Din experienţa de după septembrie 2009, astfel de găuri se acoperă prin câteva intervenţii „chirurgicale”. Du-reroase. Dar ele puteau fi evi-tate. Acum, în 2014. Atunci, în 2009, erau inevitabile”, mai scrie fostul ministru.

În opinia lui, guvernarea pare să fi renunţat să mai schimbe lucrurile „și face tot ca opoziţia să transforme ziua de 30 noiembrie într-o zi în care să se pună la îndoială tot ce s-a lucrat din 2009 încoace. Exact cum a făcut guvernarea de atunci, din 2009. Un pas (greu) înainte și doi pași (ra-pizi) înapoi. Gaura crește!”.

FLUX

Negruţa: Cu o gaură de 8,5 miliarde de lei în buget, guvernarea lasă impresia că vrea să plece în opoziţie

5 SEPTEMBRIE 201444F L U XF L U X Geopolitic

În ciuda asigurărilor date în 1990 de fostul secretar de Stat american, James Baker, lui Mihail Gorbaciov în timpul negocierilor privind reunifi ca-rea Germaniei („alianţa nu va înainta niciun inch către Est”), administraţia Clinton a abandonat politica sferelor de infl uenţă în favoarea unei „stra-tegii avansate”, urmărind extinderea controlului SUA asupra statelor eu-ropene individual și a UE în general. Expansiunea NATO urma să joace un rol central în această politică reeva-luată a Americii faţă de Europa și du-cea la o nouă confruntare cu Rusia. Și astfel, la o reuniune de la Bruxelles, în ianuarie 1994, s-a hotărât ca NATO să se extindă în Est și să înglobeze ţările foste membre ale pactului de la Var-șovia. Susţinătorii acestui punct de vedere au argumentat că, în timp ce pericolul comunismului, într-adevăr, dispăruse, securitatea europeană era pândită de alte primejdii, că a apă-rut un nou „arc de instabilitate”, de la Marea Neagră, în Orientul Mijlociu. Dar nu au fost în stare să defi nească limpede care anume erau acele „alte primejdii” și nici „arcul de instabilita-te”, în fapt motivele reale pentru ex-tinderea NATO n-au avut deloc de-a face cu vreo ameninţare militară ru-sească imediată, pe termen mediu ori lung. Pentru Statele Unite, per-spectiva unui NATO lărgit le asigu-ra prezenţa și controlul continuu în Europa. Pentru noii membri ai orga-nizaţiei însemna revanșa faţă de fos-ta opresiune, prin apartenenţa la un club occidental select. Prin extindere, acoperind toate ţările estice, și-a asu-mat cumva NATO riscul de a-i proteja pe noii membri? Nici astăzi, după 20 de ani, răspunsul nu este sigur da. În cel mai bun caz, calitatea de membru al NATO avea, mai degrabă, o valoa-re psihologică, decât una militară. Totuși, intrarea în NATO și, de pildă, rezultatul alegerilor prezidenţiale de la sfârșitul anului 2004 din România au însemnat pentru această ţară ie-șirea din sfera de infl uenţă politică a

Franţei, a Europei de Vest, în general, unde începuse să graviteze încă din 1990, sub administraţia Ion Iliescu, și intrarea în cea a SUA. Rusia s-a îm-potrivit extinderii NATO în Est, dar nu a avut pe moment soluţii, ceea ce nu însemna că a acceptat-o. A reacţionat reluând și întărind alianţele cu unele din fostele sale republici, prima Bela-rus, ţări caucaziene și asiatice, a dove-dit că oricând există posibilitatea ca extinderea NATO să se confrunte cu o altă alianţă condusă de Moscova.

„Ce a produs NATO, după ce est-europenii i s-au alăturat? A produs discordie între vest- şi est-europeni”.Extinderea în continuare a NATO,

după ce Războiul Rece a luat sfârșit, a riscat să submineze pacea europea-nă. Ce a produs NATO, după ce est-europenii i s-au alăturat? A produs discordie între vest- și est-europeni. La Praga, la 22 noiembrie 2002, un emisar al Washingtonului, neocon-servatorul Bruce Jackson, a iniţiat și executat operaţiunea „Big Bang” – in-trarea în bloc a șase ţări est-europene (România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Slovacia), precum și a Slo-veniei în organizaţie și, astfel, SUA au obţinut de la ele consensul faţă de vi-itorul război din Irak, consens refuzat de aproape toată Europa Occidenta-lă. La 5 februarie 2003, același emisar a redactat personal textul declaraţiei „grupului de la Vilnius”, de sprijinire a planurilor americane în Irak, sem-nată de cele 10 state est-europene noi membre ale NATO (V-10). La vre-mea respectivă, vest-europenii au protestat faţă de încercarea Statelor Unite de a crea disensiuni între euro-peni, Vest și Est, au spus că, născut în aprilie 1949, la Washington, NATO a decedat la 5 februarie 2003 în capita-la Lituaniei. Iar alţii pur și simplu au

relevat demersul politic fără fi nalita-te al Americii în Europa Răsăriteană după 1991-1993, astfel: „În ultimele decenii, Statele Unite au investit o cantitate considerabilă de energie și de resurse pentru a promova o Eu-ropă întregită și liberă, care să poată acţiona ca un partener puternic, unit și să ajute SUA să facă faţă provocă-rilor venite de dincolo de frontierele Europei. Dacă Europa Răsăriteană se va întoarce la vechile modele de na-ţionalism și parohialism, iar procesul de integrare va eșua, o mare parte din aceste investiţii se va risipi. Este dezarmant faptul că grupul de la Vil-nius, creat în 2000 pentru a promova solidaritatea și cooperarea între vii-torii membri ai NATO, a rămas totuși un grup divers, cu tradiţii istorice și culturale diferite și cu niveluri dife-rite de dezvoltare economică, afl at sub presiunea noii ofensive econo-mice a Rusiei în ţările baltice, Polonia și Ucraina, precum și a intensifi cării cooperării germano-ruse” (Larrabee, F. Stephen, Danger and Opportu-nity in Eastern Europe, în „Foreign Aff airs”, Nov.-Dec. 2006, New York, pp.117-131). Scria și Timothy Garton Ash, directorul Centrului de Studii Europene de la Universitatea Oxford din Anglia: „În Europa estică a exis-tat, de la început, o opoziţie faţă de războiul din Irak și, chiar dacă au fost unele derapaje de tipul grupului de la Vilnius, pe măsură ce aceste ţări se vor integra mai adânc în Uniunea Eu-ropeană, popoarele lor se vor iden-tifi ca tot mai mult cu Europa, și nu cu America” (autor citat, Free World: America, Europe, and the Surprising Future of the West, Vintage Books, New York, 2005, p. 77).

„La reuniunea NATO de la Bucureşti, de la 2-4 aprilie 2008, Bush a scăpat din mâini frâiele alianţei, Germania a preluat rolul de factor decizional al organizaţiei”.Pe de altă parte, în anii 2000-08

ai administraţiei Bush jr., Europa Occidentală s-a îndepărtat și mai mult de America. Din pricina igno-rării de către Washington a agendei internaţionale existente, o serie de divergenţe mai vechi, cum au fost Protocolul de la Tokyo asupra încălzi-rii globale, Curtea Internaţională de Justiţie, tratatul pentru limitarea ra-chetelor antibalistice sau tratatul ge-neral pentru experienţele nucleare și convenţia privind armele biologice, s-au adâncit. Mai mult, la reuniunea NATO de la București, de la 2-4 aprilie 2008, Bush a scăpat din mâini frâiele alianţei, Germania a preluat rolul de factor decizional al organizaţiei. Toţi miniștrii de Externe ai statelor mari vest-europene s-au raliat în spatele Angelei Merkel, pentru a împiedica lărgirea alianţei în spaţiul ex-sovietic, iar când hotărârea lor a fost anunţa-tă, Georgia și Ucraina „portocalii” au constatat, uluite, că sprijinul Statelor Unite nu a fost sufi cient ca să le pună pe calea aderării. Apoi, alegerile pre-zidenţiale din America, din noiem-brie 2008, au oferit o oportunitate pentru un nou început în relaţiile UE-SUA, dar vest-europenii au cerut

insistent formularea unei noi politici externe americane în Europa, iar ex-perţi de peste ocean au considerat că Statele Unite nu vor mai benefi cia niciodată de solidaritatea automată a aliaţilor săi occidentali, de care s-a bucurat în vremea Războiului Rece (James Rubin, profesor la departa-mentul pentru afaceri internaţionale și publice al Universităţii Columbia, din New York). De asemenea, alţii au afi rmat că nici 11 septembrie 2001 nu a reușit să aducă o prietenie tran-satlantică reală, curând după tragicul eveniment de la turnurile gemene din New York 66% dintre vest-euro-peni, conform unui sondaj al Institu-tului Pew International din New York, au exprimat opinia că politica Ame-ricii în lume a fost o cauză majoră a atacurilor teroriste. La vestea trage-diei, europenii vestici au reacţionat cu oroare, tristeţe și simpatie, mulţi au crezut că aceștia se vor alătura Statelor Unite în războiul contra te-rorii, de fapt ei nu au împărtășit nici temerile, și nici ideea americanilor de a face grabnic ceva. Solidaritatea lor a dispărut, credeau pe atunci specia-liști de la Fundaţia Carnegie.

„NATO încearcă din nou „marea cu degetul”, Marea Neagră”.Dar născută în cel mai violent secol

din istorie, în care 188 de milioane de oameni au pierit în confl icte or-ganizate, și ajunsă la senectute într-o lume a globalizării, NATO a încercat și ea să ţină pasul cu vremurile și să se globalizeze, din Scoţia în Afganis-tan și până în Darfur, în Africa. Mai mult, la reuniunea organizaţiei de la Riga din 2006 s-a propus extinderea organizaţiei dincolo de comunitatea transatlantică, un parteneriat cu Aus-tralia, Japonia și Noua Zeelandă, s-a considerat că și alţii – Brazilia, India, Africa de Sud și Coreea de Sud – pot să contribuie la efortul de a răspunde urgenţelor globale. A încercat, apoi, în 2008, să se extindă la 400 de km de Moscova și în Caucaz, dar a cunoscut un eșec sever. Astăzi, într-un „Drang nach Osten” reșapat, cu puţine ore înaintea celui de al 27-lea summit al său, de la Newport, în Marea Britanie, încearcă din nou „marea cu degetul”, Marea Neagră, către aceeași Ucraină și aceeași Georgie, încearcă să spargă rezistenţa și frontierele Rusiei imperi-ale, vechi de peste jumătate de mile-niu. Declaraţiile și gesturile belicoase împotriva Moscovei s-au înteţit. Se-cretarul general al alianţei, danezul Anders Rasmunssen, dă neobosit târcoale Rusiei, îl invită pe Poroșenko

în Ţara Galilor, este într-o stare de agi-taţie suspectă, se mișcă eratic de la Kiev în Islanda, apoi la Oslo, de acolo o clipă acasă, la Copenhaga, înapoi la Bruxelles, de unde dă interviuri la pre-sa britanică și cere, imperativ, „o pre-zenţă NATO mai vizibilă în Est”, adică cere Washingtonului, într-un ziar din Londra, o prezenţă mai vizibilă în Do-neţk, pentru descurajarea Moscovei pe râul Narva, la frontiera cu Estonia, în vederea realinierii Berlinului cu dis-trictul Columbia și statul Virginia, de pe râul Potomac, peste Atlantic(?!) – europeanul normal la cap poate înne-buni, ce să mai spunem de americanii certaţi cu geografi a... Prim-ministrul ucrainean Iaţeniuk (Iatsy, după cum îl alintă Tori, adică sponsora lui cu 5 mi-liarde de dolari, Victoria Nuland a De-partamentului de Stat) îi ţine hangul, ba chiar plusează, că Ucraina insistă să intre în UE și NATO, minţi înfi er-bântate poloneze (sună cunoscut...) și baltice ţin și ele aproape. Traian Bă-sescu încalcă grosolan documentul constitutiv al NATO din 1949 și cere alianţei să livreze armament Ucrainei. Nimeni de la Bruxelles și Washington nu-l ceartă, se vede că toţi au luat în serios acolo faptul că nu reprezintă pe nimeni aici. Că este un președinte anulat.

În ce privește agenda anunţată a summitului, adevăratele probleme ale NATO 2014, ca și în trecut, vor fi măturate sub covorul roșu, întins în UK pentru mai-marii lumii. În acest punct, probabil vom reveni. Totuși, două fapte sunt astăzi sigure faţă de anii și summiturile trecute. Prima este că la Newport, dezbaterea se va concentra asupra unui confl ict cu potenţial extrem, un confl ict intraeu-ropean – vezi primul război mondial și al doilea război mondial. Al doilea că, după 65 de ani de înţelepciune, în care NATO a apărat pacea, iar Rusia nu a făcut război, s-ar cuveni ca ur-mătorii 65 de ani părţile să schimbe locurile, adică Rusia să apere pacea, iar NATO să nu facă război.

În sfârșit, o știre de ultimă oră. Cu ocazia apariţiei, săptămâna viitoare, a volumului „Noua Ordine” (Pengu-in Press, New York), Henry Kissinger este vedeta aplaudată a Occidentu-lui, și nu numai. El crede că soluţia lu-mii de azi este aceeași ca și a lumii de ieri: mai vechiul și verifi catul în timp “echilibru al terorii nucleare” ruso-americane. Și așa, aparent din senin, vinerea trecută, fără vreo legătură cu Ucraina sau altceva, Putin a atras atenţia ca nimeni să nu se joace cu Rusia nucleară. Cu siguranţă că el l-a omagiat pe venerabilul secretar de Stat american, cu ocazia lansării ulti-mei sale cărţi, la 91 de ani.

Radu TOMA

Sursa: cotidianul.ro

„BĂTRÂNA DOAMNĂ” LA RĂZBOI:

NATO despre un confl ict cu potenţial extremNATO despre un confl ict cu potenţial extremDupă prăbușirea comunismului, NATO a apărut în Europa Occidentală ca o anomalie. Alianţă strict defensi-vă, creată în 1949 împotriva Uniunii Sovietice și a ţărilor comuniste din Est, peste 40 de ani nu a mai cores-puns statutului și menirii sale iniţi-ale. Pericolul agresiunii dispăruse, Armata Roșie nu apucase să invade-ze Vestul, nici să restabilească „ordi-nea” în fostele ţări satelite. Mai mult,

între 1989 și 1992 s-a retras din Germania de Est, Polo-nia, Cehoslovacia și Ungaria. „Maurul” NATO își făcuse pe deplin datoria, putea să părăsească scena. Dar liderii organizaţiei au decis altceva.

5 SEPTEMBRIE 2014 55 F L U XF L U XGeopolitic

Urmare din pag. 1„Evident, încercuirea Rusiei cu noi

baze militare plasate de NATO în

proxima vecinătate cu graniţele sale

determină luarea de măsuri simetri-

ce din partea Moscovei”, a menţionat

Roșca, comentând pentru agenţie ar-

ticolul publicat de cotidianul german

„Frankfurter Allgemeine Zeitung”,

conform căruia, „NATO intenţionează

să construiască cinci baze în Europa

de Est – în Polonia, România, Lituania,

Letonia și Estonia – pentru a contra-

cara ameninţarea rusă”.

Potrivit politicianului, „în contextul

înăspririi relaţiilor dintre Rusia și Oc-

cident, o guvernare responsabilă a

Republicii Moldova ar trebui să valo-

rifi ce din plin statutul de ţară neutră a

ţării noastre”.

„Asta ar necesita un cu totul alt

tip de diplomaţie, un alt discurs pe

plan internaţional, și anume formu-larea explicită și univocă a poziţiei Moldovei de neparticipare la marile confruntări geopolitice între Vest și Moscova. Asta cu atât mai mult cu cât suntem singura ţară neutră din regi-une, prin urmare n-ar trebui să ne lă-săm atrași în strategiile NATO contra Rusiei”, a continuat Roșca.

„Dar – afi rmă politicianul – așa cum la ora actuală Republica Moldova se afl ă sub guvernare externă, centrul de comandă afl ându-se la Washin-gton și Bruxelles, iar la Chișinău fi -ind doar niște executanţi docili, ţara noastră riscă să suporte consecinţe și mai grave asupra economiei naţiona-le, dar și să supună unor riscuri majo-re unitatea teritorială a ţării”.

„Exemplul tragic al Ucrainei ar fi trebuit să impună Chișinăului o po-litică externă mult mai echilibrată și înţeleaptă, însă raportul de vasalitate

între demnitarii moldoveni și cei oc-

cidentali face imposibilă o astfel de

abordare”, a concluzionat Iurie Roșca.

Potrivit Frankfurter Allgemeine Ze-

itung, „cele cinci baze ale NATO vor fi

folosite pentru logistică, pentru misi-

uni de recunoaștere și planifi care și

vor avea personal multinaţional per-

manent cuprins între 300 și 600 de

angajaţi în fi ecare bază”.

În plus, NATO va avea o forţă de

reacţie rapidă de 4.000 de persoane,

pregătită să se mobilizeze în Est în

decurs de două până la șapte zile.

Planul va fi discutat la summitul NATO care începe joi, 4 septembrie, în Marea Britanie și la care, pentru prima dată, va participa și Republi-ca Moldova, în persoana ministrului Apărării, Valeriu Troenco.

Sursa: newsmoldova.md

Opinie: Încercuirea Rusiei cu noi baze militare NATO Opinie: Încercuirea Rusiei cu noi baze militare NATO determină luarea de măsuri simetrice din partea Moscovei determină luarea de măsuri simetrice din partea Moscovei

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat luni, 1 septembrie, că Alianța Nord-Atlantică va deveni „mai vizibilă” în statele membre din fl ancul estic prin constituirea unei forțe avan-sate care să răspundă rapid amenințărilor, dar, pentru a nu încălca actul fondator Ru-sia-NATO, nu vor fi constituite baze permanente în aceste țări, potrivit AGERPRES. Însă Rasmussen recurge, mai de-grabă, un eufemism atunci când vorbește despre „forţe avansate”.

Șeful NATO a fost mai ex-plicit la sfârșitul lunii august, declarând într-un interviu pentru The Guardian și alte cinci ziare europene că Ali-anţa va trimite forte armate în baze noi din estul Europei pentru a contracara amenin-ţările Rusiei. Rasmussen nu a dezvăluit numele ţărilor care vor găzdui bazele, dar infor-maţia vine pe fondul cererilor explicite din partea Români-ei, Poloniei și ţărilor baltice ca NATO să-și mute efectivele din Vestul Europei în Est, po-trivit HotNews.ro.

Întrebat dacă este vorba de trimiteri permanente de trupe sub „steagul” NATO în Europa de Est, Rasmussen a confi rmat. „Pe scurt răspun-sul este DA. Pentru a nu exista neînţelegeri folosim însă fra-za ”atât timp cât este nece-sar”. Aliaţii noștri din Est vor fi

mulţumiţi când vor vedea ce conţine planul de acţiune pe care îl pregătim”, a spus el.

De notat că ţări ca Franţa, Italia și Spania se opun creă-rii de noi baze NATO în estul Europei.

Planurile legate de con-solidarea și modernizarea forțelor de reacție ale NATO au suscitat îngrijorări în Ru-sia, care a privit cum Alianța Nord-Atlantică s-a apropiat gradual de granițele sale ves-tice de la debutul crizei ucrai-nene, notează RIA Novosti.

În acest context, este inte-resantă opinia unuia dintre cei mai reputaţi teoreticieni americani contemporani ai relaţiilor internaţionale, pro-fesorul John Mearsheimer de la Universitatea din Chica-go. În articolul său Why the Ukraine Crisis Is the West’s Fault, apărut recent în revis-ta Foreign Aff airs, el se referă atât la criza ucraineană, cât și la extinderea NATO către graniţele Rusiei. Mearsheimer declară frontal că, în contra-dicţie cu versiunea vehiculată de propaganda curentă din Occident, cea mai mare parte a responsabilităţii pentru criza din Ucraina revine SUA și alia-ţilor săi europeni: „the United States and its European allies share most of the responsibi-lity for the crisis”, se arată într-un material publicat de Ar-gumente și Fapte în care este citat articolul lui Mearsheimer.

Ceea ce a declanșat criza nu este „lăcomia imperială” a lui Putin, așa cum se afi rmă frecvent, ci tentativa SUA și NATO de a transforma Ucrai-na într-un cap de pod strate-gic antirusesc. Este evident că Rusia nu putea asista calm la transformarea Crimeii în bază militară și navală antiruseas-că, așa cum s-ar fi întâmplat dacă regimul virulent antiru-sesc de la Kiev, devenit aliat al NATO, ar fi putut controla complet situaţia din Crimeea.

John Mearsheimer atrage atenţia că transformarea Cri-meii în cap de pod militar an-ti-Rusia ar putea fi comparată cu transformarea Mexicului sau Canadei în cap de pod an-tiamerican. Evident, SUA n-ar accepta niciodată acest lucru și ar reacţiona violent, așa cum au reacţionat în 1962 la tentativa sovietică de a trans-forma Cuba în bază de rache-te îndreptate spre SUA, se mai spune în articol.

Mearsheimer observă că reacţia Moscovei nu este de-terminată de imperialismul putinian, ci de cerinţe geo-strategice normale pentru

orice mare putere; Rusia nu poate accepta instalarea unui focar militar inamic la grani-ţele sale, așa cum nu ar ac-cepta nici SUA un asemenea focar. Este o lecţie elementară de geopolitică aceea că orice putere încearcă să își proteje-ze vecinătatea.

Bineînţeles, Occidentul pretinde că extinderea NATO spre Est, până la graniţele Ru-siei, nu vizează anihilarea mi-litară a acesteia, nu ameninţă statul rusesc, ci urmărește alte obiective. Dar, evident, acest lucru e greu de crezut, fi ind vorba de asigurări pur verbale, de retorică, și nu de fapte, iar în cele din urmă, Ru-sia are dreptul de a defi ni ce anume constituie o amenin-ţare la graniţele sale, opinea-ză Mearsheimer. La fel ar face și SUA: dacă China ar construi baze militare în Mexic, asigu-rându-i pe americani că nu îi ameninţă pe ei, cu siguranţă că guvernul SUA nu ar sta li-niștit, bazându-se pe această asigurare „liniștitoare”.

Unul dintre cei mai celebri teoreticieni americani ai po-liticii externe a SUA, George

Kennan, a semnalat din 1998 eroarea tragică a împingerii forţei militare occidentale spre Rusia, și a prevăzut per-fect că aceasta va conduce la confl ict, amintește profesorul John Mearsheimer.

De remarcat că George Kennan, unul dintre cei mai importanţi specialiști ameri-cani în probleme rusești, in-ventatorul politicii de „îngră-dire” (containment) urmate de SUA faţă de URSS timp de decenii, spune deschis că ex-tinderea NATO spre Est a fost gratuită, deoarece nimeni nu ameninţa pe nimeni, și deci nu era obiectiv nevoie de o atare extindere.

Zadarnic se încearcă acre-ditarea ideii că Putin ar fi iraţional sau orbit de ambiţii imperiale. Cursul agresiv al politicii de extindere a NATO era de la început predestinat să provoace reacţia rușilor, așa cum Kennan a prevestit, iar această reacţie nu e deloc iraţională, ci strategic logică, spune specialistul american, citat de Argumente și Fapte.

Mearsheimer denunţă mi-tul unor vechi planuri agresi-ve putiniene: de fapt, acţiu-nea din Crimeea a fost bruscă, și a venit ca reacţie la lovitura de stat sprijinită de SUA de la Kiev (din februarie 2014), nu ca materializare a unor stra-tegii agresive anterioare ale rușilor.

El condamnă, în fond, refu-zul politicienilor occidentali de a recunoaște că politica lui Putin este dictată de inte-rese legitime de securitate. Această orbire (voită?) poate duce însă la consecinţe gra-ve. Teoreticianul american prevede că rușii nu vor ceda

nici la sancţiuni economice, nici la alte presiuni – ceea ce este perfect normal, dacă in-teresele lor de securitate sunt legitime.

Contrar actualului curs al politicii SUA și NATO, Mearsheimer propune de-tensionarea situaţiei prin ac-ceptarea Ucrainei și Georgiei ca state neutre, nici subordo-nate Moscovei, dar nici aliate ale NATO. Americanii pot să se teamă că o atare schimba-re de curs ar afecta imaginea puterii SUA, dar autorul ame-rican crede că riscurile nemo-difi cării acestui curs sunt și mai mari.

În cele din urmă, politicie-nii ucraineni care fac jocurile politicii neoconservatoare a SUA și NATO dau dovadă de o mare nepăsare faţă de inte-resele Ucrainei, atenţionează reputatul profesor de la Chi-cago.

John Mearsheimer suge-rează că sursa orientării greși-te a politicii SUA și NATO faţă de Rusia este abandonarea realismului politic și îmbrăţi-șarea unui liberalism interna-ţionalist ce aspiră la extinde-rea democraţiei în lume. Ar fi bine să fi e așa sau să fi e numai atât. Există însă indicii clare că ar fi vorba de alte cauze: pur și simplu, superputerea hege-monică și alianţa pe care ea o dirijează urmăresc să fructi-fi ce superioritatea militară și economică pe care o au. Iar această ambiţie este extrem de periculoasă: au mai avut-o și alţii, iar rezultatele (spre exemplu în sec. XX) au fost ca-tastrofale, avertizează autorii articolului din Argumente și Fapte.

FLUX

JOHN MEARSHEIMER:

Politicienii ucraineni care fac jocurile politicii neoconservatoare a SUA şi NATO dau dovadă

de o mare nepăsare faţă de interesele UcraineiSummitul NATO care se desfășoară în zilele de 4 și 5 septembrie în Marea Britanie întrunește șefi de stat și de guvern din 28 de țări membre ale Alianței Nord-Atlantice, precum și lideri din 33 de țări partenere ale Alianței și din state care participă la misiunea din Afga-nistan. Aceștia vor discuta, inclusiv, despre crearea unei noi infrastructuri de-a lungul graniței estice a Alianței.

5 SEPTEMBRIE 201466F L U XF L U X Economic

La o săptămână după inaugurarea ofi cială a gazoductului Iași-Un-gheni, „prima moleculă de gaz” din România așa și nu a intrat în sistemul de transport și distribuţie a gazelor din Republica Moldova.

Când vom primi gaze româneşti „Din România nu am primit niciun

metru cub de gaze. Doar atât vă pot spune”, ne-a declarat sec Iurie Dol-ghier, directorul Întreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz, creată special de Guvernul Republicii Moldova ca să asigure transportarea gazelor natu-rale importate prin intermediul con-ductei Iași-Ungheni.

Managerul a refuzat să dezvăluie motivele tergiversării, dar a sugerat să ne adresăm la Guvern. De acolo însă tăcere. Viceministrul Economi-ei, Valeriu Triboi, responsabil pentru sectorul energetic, nu răspunde la apelurile telefonice; Mariana Boteza-tu, șefa direcţiei generale securitate și efi cienţă energetică, este în conce-diu, iar restul persoanelor refuză să ofere detalii la acest subiect.

Potrivit unor surse din carul Gu-vernului, ar exista unele probleme tehnice și organizatorice, care în cu-

rând vor fi soluţionate și atunci se va începe importul de gaze românești. „Aveţi puţină răbdare”, ne-a cerut sur-sa, fără a preciza un termen oarecare.

Fără licenţă şi fără tarifeÎn același timp, Vestmoldtransgaz

nu are nici măcar licenţă de activi-tate pe piaţa gazelor. „La fi nele lunii august, întreprinderea a depus o ce-rere pentru eliberarea licenţei, care urmează să o examinăm în 15 zile”, a precizat Tatiana Vieru, responsabilă în Departamentul Juridic și Licenţiere din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Alexandru Mija, șeful Departamen-tului analize economice și tarife din cadrul ANRE, susţine că întreprinde-rea ar urma să solicite și stabilirea unor tarife pentru transportul ga-zelor. „Deocamdată, au fost și s-au interesat ce documente și calcule ur-mează să prezinte pentru ca Agenţia să poată stabili tariful”, a spus Alexan-dru Mija.

În același timp, Vestmoldtransgaz are de rezolvat și alte probleme. De exemplu, trebuie să facă angajări de personal, care să poată administra atât segmentul de 11 kilometri de gazoduct de pe teritoriul Moldovei, cât și staţia de măsurare. Din cauză că Guvernul a întârziat cu câteva luni cu decizia de fondare a companiei, și, mai ales, din cauza lipsei de specia-

liști, în următoarele două luni staţia de măsurare va fi gestionată de spe-cialiști din România.

În plus, nu a fost soluţionată o altă chestiune importantă, cea a accesu-lui la consumatori. Or, în raionul Un-gheni, care va benefi cia de gazele din România, consumatorii sunt deserviţi de întreprinderea Ungheni-Gaz din cadrul Moldovagaz, care, cu siguran-ţă, nu va accepta să piardă clienţii.

Este adevărat că pe 22 august 2014, Consiliul de administraţie al ANRE a aprobat Regulamentul privind pro-cedura de schimbare a furnizorului de gaze naturale de către consuma-torii fi nali. Directorul ANRE, Sergiu Ciobanu, a menţionat în mod special că aprobarea Regulamentului este importantă „din perspectiva înce-perii livrărilor de gaze din România, din data de 27 august 2014, odată cu punerea în funcţiune a gazoductului Iași-Ungheni” și creează premisele necesare asigurării concurenţei pe piaţa gazelor naturale.

Documentul, care încă nu a intrat în vigoare, prevede că consumatorul fi nal poate încheia contract de furni-zare a gazelor naturale cu orice furni-zor, inclusiv din străinătate. În același timp, Regulamentul stipulează că pentru schimbarea furnizorului, „con-sumatorul este obligat să notifi ce, în termen de 20 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru rezi-lierea contractului de furnizare a ga-zelor naturale”.

Prea mult PR stricăAltfel spus, până când se vor stabili

tarifele, până vor apărea primii con-sumatori și se vor încheia contracte va mai trece o lună-două și, practic, ajungem în prag de iarnă, fără alter-nativă la Gazprom.

Analistul Oazu Nantoi vede în toate aceste probleme încă o demonstraţie a faptului că la noi se face mult PR și mai puţină muncă. „Inaugurarea acestui gazoduct este doar prima etapă. Important este să nu ne oprim aici și să trecem rapid la realizarea ce-lei de-a doua etape: construcţia unei conducte până la Chișinău, astfel în-

cât la gazele din România să poată avea acces toată ţara”, a afi rmat Oazu Nantoi.

Economistul Alexandru Fala esti-mează că dacă va fi voinţă politică și re-surse fi nanciare, în doi-trei ani s-ar pu-tea de realizat și cea de-a doua etapă.

„Ţinând cont însă de faptul că re-alizarea proiectului de construcţie a gazoductului Iași-Ungheni a durat circa patru ani, putem presupune că a doua etapă ar putea fi realizată cel mai devreme până în anul 2020”, a precizat expertul.

Partenerii de dezvoltare ne vor ajutaVicepremierul Andrian Candu este

mult mai optimist și dă asigurări că în doi ani, gazul românesc ar putea ajunge în întreaga ţară.

„Dacă nu am trăi într-o lume mai nesigură datorită la ceea ce se întâm-plă în regiune, un astfel de proiect, o astfel de construcţie, ar fi trebuit să se facă în vreo trei-patru ani de zile. Nu-mai documentaţia tehnică, proiecte, studii de ecologie, studiile economi-ce durează în jur de un an și jumătate, după care construcţia. Noi aproape că am tăiat la jumătate toate terme-nele și oricum durează procesul. Stu-diul de prefezabilitate, probabil, este gata pe la mijlocul sau sfârșitul lunii octombrie, după aceea urmează un

studiu de fezabilitate care va dura, probabil, până în primăvara anului 2015. Și abia atunci va începe con-strucţia nemijlocită a conductei de gaz până la Chișinău sau, mai bine zis, până la nodul de la Strășeni”, a declarat ministrul Economiei într-un interviu pentru Europa Liberă.

Candu susţine că banii nu ar fi o problemă. „În primul rând, partene-rii noștri de dezvoltare ne vor ajuta. Vom găsi soluţii și pe interior, la nivel de buget”, a mai spus ofi cialul.

Se caută 220 de milioane de euroEstimările anterioare ale Ministe-

rului Economiei arătau un necesar de circa 70 de milioane de euro pentru construcţia conductei de gaz Un-gheni-Chișinău.

România însă trebuie să aloce o sumă de două ori mai mare, circa 150 de milioane de euro, conform estimă-rilor Departamentului pentru Ener-gie din cadrul Ministerului român al Economiei: 40 de milioane de euro pentru staţia de comprimare Onești și 110 milioane de euro pentru con-ducta Leţcani-Gheraești-Onești.

La începutul acestui an, Ministerul Economiei de la București estima că a doua etapă ar putea fi fi nalizată cel târziu în primul trimestru al anului 2017.

Sursa: mold-street.com

De ce gazul românesc nu a trecut Prutul?De ce gazul românesc nu a trecut Prutul?

Volumul construcţiilor de locuinţe s-a diminuat cu circa 10% în prima jumătate a acestui an. Peste 60 la sută din totalul locuinţelor date în folosinţă în Republica Moldova au fost construite în municipiul Chișinău. Dar și aici volumul a fost cu 20 la sută mai mic faţă de perioada de refe-rinţă din anul precedent.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în ianu-

arie-iunie 2014 au fost date în folosinţă 1099 de aparta-

mente noi cu suprafaţa totală de 126,5 mii m2. Compa-

rativ cu perioada respectivă a anului precedent, acest

indicator a fost în descreștere cu 9,1%.

Din contul mijloacelor proprii ale populaţiei, în ianua-

rie-iunie 2014 au fost date în folosinţă 704 case de locuit

individuale cu suprafaţa totală de 95,5 mii m2, constitu-

ind 75,5% din suprafaţa totală a locuinţelor date în folosinţă în

total pe ţară. Acest număr este în descreștere cu 21,7% faţă de

realizările din ianuarie-iunie 2013.

Distribuţia după mediul de rezidenţă arată că, din volumul to-

tal al locuinţelor, în mediul urban au fost date în folosinţă 785

de apartamente cu suprafaţa totală de 88,8 mii m² sau 70,2%

din total, fi ind în descreștere cu 7,8% faţă de nivelul înregistrat

în ianuarie-iunie 2013. Comparativ cu ianuarie-iunie 2013, cota-

parte a locuinţelor date în folosinţă în mediul rural s-a micșorat

cu un punct procentual.

Distribuţia în profi l regional arată că cel mai mare volum al

construcţiilor de locuinţe s-a înregistrat în municipiul Chișinău,

unde au fost date în folosinţă 680 de apartamente noi cu supra-

faţa totală de 79,2 mii m2 (62,6% din volumul total al locuinţelor

date în folosinţă în total pe ţară), în descreștere cu 20,5 la sută

faţă de perioada respectivă a anului precedent.

FLUX

Moldovenii şi-au construit Moldovenii şi-au construit mai puţine case în 2014mai puţine case în 2014

5 SEPTEMBRIE 2014 77 F L U XF L U XSocial

Unele au pornit greșit, iar altele se implemen-tează cu greu. Este vorba despre parteneriatele public-private, iniţiate de Ministerul Sănătăţii. Dacă două tentative au pornit cu scandal și dosa-re penale, înnoirea echi-pamentelor și serviciile inovative promise pentru bolnavii de cancer rămân promisiuni, deocamdată, neîndeplinite.

Ministerul Sănătăţii a încheiat, la sfârșitul anului trecut, un contract de asistenţă tehnică cu un consul-tant al Băncii Mondiale. Acesta urma să elaboreze lunar rapoarte strate-gice pentru implementarea parte-neriatelor public-private în Repu-blica Moldova. Consultantul a fost remunerat cu peste 8 mii de dolari, iar contractul a încetat în luna iunie a acestui an.

Totuși, despre faptul că PPP în me-dicină au pornit pe o direcţie greși-

tă vorbește și cel mai recent raport al Curţii de Conturi. În document se precizează că agentul economic care a câștigat licitaţia pentru implemen-tarea PPP în servicii de imagistică la Spitalul Clinic Republican a supor-tat cheltuieli suplimentare pentru montarea utilajului imagistic. Acest lucru s-a întâmplat din cauza reali-zării unui studiu de fezabilitate de proastă calitate, se menţionează în raport. În același timp, Corporaţia Financiară Internaţională s-a impli-cat superfi cial, adică a întocmit doar contractul și a organizat licitaţia. To-tuși, aceasta a încasat 250 de mii de dolari pentru aceste servicii. Auditul consideră că cheltuielile suplimen-tare suportate de câștigătorul licita-ţiei se vor regăsi în preţurile pe care le vor achita ulterior bolnavii.

Totodată, în raport se precizează că autorităţile nu s-au gândit la alte detalii importante atunci când au iniţiat procedura de implementare a PPP în radioterapie la Institutul Oncologic. Lucrurile bat acum pasul pe loc din cauza că n-a fost luat în calcul faptul că serviciile oncologice sunt suportate din contul statului,

de aceea surse de profi t nu există, iar agentul economic ar trebui, lo-gic, să-și recupereze cheltuielile din servicii contra plată.

Alexandru Cerbu, șeful Direcţiei Planifi care Strategică a Ministerului Sănătăţii, confi rmă că în cazul PPP în radioterapie, lucrurile se mișcă greu. „Mai avem încă foarte mult de lucru. Se lucrează la caietul de sarcini, la proiectul de contract. Este o echipă mixtă care face un volum mare de lucru, dar mai este”, a spus Cerbu, evitând să utilizeze termeni.

Într-un raport al său, Corporaţia Financiară Internaţională precizea-ză că pentru a evita blocajul venitu-rilor către agentul economic care va implementa PPP la Institutul Onco-logic s-a găsit o soluţie de compro-mis: să fi e modifi cate prin Hotărâre de Guvern tarifele, astfel „ca să fi e refl ectate corect preţurile de opera-re”. În același raport se menţionează că PPP în imagistică de la Spitalul Clinic Republican ar fi trebuit să fi e unul de succes. Astfel, CFI anunţa în raportul său că compania câști-gătoare va face investiţii în valoare de 7 milioane de dolari, iar anual va

înregistra un număr de 100 de mii de pacienţi. Din veniturile acestuia, agentul ar trebui să aloce spitalului 5 la sută, ceea ce ar constitui 50 de mii de dolari pe an.

Tarifele pentru serviciile de radio-terapie au fost într-adevăr propuse spre modifi care acum un an, când Ministerul Sănătăţii cerea ca o cură de tratament prin radioterapie, timp de șase zile, să coste 8.000 de lei,

iar o singură ședinţă cu accelerator

pentru stereotactică fracţională –

peste o mie de lei.

Experţii Curţii de Conturi reco-

mandă Ministerului Sănătăţii să so-

luţioneze situaţiile incerte care pot

duce la compromiterea PPP-ului în

sănătate.

Irina PAPUC

Sursa: e-sanatate.md

EŞECURILE PARTENERIATELOR PUBLIC-PRIVATE ÎN SĂNĂTATE

Bolnavii de cancer rămân cu promisiuni neîndeplinite

Urmare din pag. 1Deși Guvernul vorbește despre un sprijin fi -

nanciar acordat producătorilor de fructe și legu-me, în realitate, potrivit documentului, statul va oferi compensaţii doar pentru comercializarea prunelor și a merelor (soiuri de vară). Chiar dacă anterior au fost promise compensaţii și pentru producătorilor de roșii și castraveţi – câte 0,8 lei pentru kilogramul de aceste legume.

Compensaţii, doar pentru mere şi pruneÎntr-un comunicat al Executivului se menţio-

nează că volumul de producţie pentru care se va acorda ajutorul fi nanciar constituie cca 100 de mii de tone, dintre care 60 de mii de tone de mere și 40 de mii de tone de prune. Pentru com-pensarea pierderilor suportate de agricultori, statul va acorda câte 1,5 lei pentru fi ecare kilo-gram de mere comercializat, iar la prune – 1,2 lei per kilogram.

„De acest suport vor benefi cia producătorii agricoli, persoane fi zice sau juridice, care acti-vează legal în calitate de întreprinzători în do-meniu și vor prezenta acte confi rmative privind comercializarea producţiei către unităţile de pro-cesare. Se vor oferi compensații pentru prunele comercializare până la 15 septembrie 2014 și merele vândute până la 30 septembrie. Ajutorul fi nanciar va fi acordat prin intermediul Agenţiei pentru Intervenţii și Plăţi pentru Agricultură”, precizează Guvernul.

Potrivit publicaţiei ECONOMIST, regulamentul de acordare a compensaţiilor era gata la fi nele lui august. Însă suma ajutorului fi nanciar care urma să fi e acordat ajunsese deja la 194 de milioane de lei, faţă de143,2 milioane cât se preconizase iniţial.

„Se pare că suma majorată de 194 de milioane de lei nu a fost pe placul Ministerului Finanţelor, care încearcă să ţină în mâini pornirile generoase și cu iz de populism ale miniștrilor din actualul Guvern care pun presiune pe bugetul statului și așa secătuit în acest an electoral. În acest sens, ministerul condus de Anatol Arapu a avizat ne-gativ proiectul respectiv”, se afi rmă în analiza re-alizată de ECONOMIST.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, minis-trul Arapu menţiona că este o problemă difi cilă pentru Guvern identifi carea surselor și compen-sarea acestor cheltuieli care nu au fost prevăzute iniţial în bugetul de stat: „S-au făcut niște inter-

venţii în negocierile cu Banca Mondială, cu alţi donatori pentru a găsi sursele reale și nu doar niște surse interne nesigure. Probabil că vor fi surse din exterior, care ne vor ajuta să acordăm ceea ce a promis Guvernul sectorului agrar”.

Embargoul rusesc va costa Europa 5 miliarde de euro pe anÎntre timp, Guvernul a anunţat că Banca Mon-

dială ne va oferi un împrumut de 120 de mii de euro pentru dezvoltarea livezilor în cadrul Pro-iectului „Livezile Moldovei”.

De asemenea, la o recentă întrevedere cu co-misarul pentru Extindere și Politică Europeană de Vecinătate, Štefan Füle, premierul Iurie Lean-că a solicitat acordarea unor compensaţii pentru producătorii de struguri tehnici din Republica Moldova, afectaţi de embargoul rusesc. Füle a menţionat că Uniunea Europeană ar putea acor-da un nou ajutor fi nanciar agricultorilor moldo-veni.

Dup ce, de la 1 august curent, Comisia Euro-peană a dublat contingentele negociate în ca-drul Acordului de liber schimb la exportul unor fructe moldovenești pe piaţa comunitară, iar acum se vehiculează că Uniunea Europeană ar fi dispusă să dubleze, pentru a doua oară, aceste contingente.

Întrebarea este cât de multe facilităţi ar putea să le acorde Uniunea Europeană horticultorilor moldoveni și cât de generoase ar putea fi aju-toarele fi nanciare promise, din moment ce ea însăși suportă pierderi enorme în urma embar-

goului impus de Rusia asupra importurilor de alimente din Europa, ca răspuns la sancțiunile economice aplicate de UE în legătură cu situația din Ucraina. Într-un raport care le-a fost prezen-tat miercuri, la Bruxelles, comisarilor europeni, se estimează că aceste costuri s-ar putea ridi-ca pentru Uniunea Europeană la 5 miliarde de euro pe an, după cum informează Reuters, cita-tă de AGERPRES.

Marii exportatori de fructe și legume, precum Polonia și Olanda, resimt deja impactul embar-goului, și Comisia Europeană caută modalități de a-i despăgubi pe fermieri sau de a găsi noi piețe de desfacere a produselor alimentare, se menţi-onează în document.

Anterior, ministrul german al Agriculturii, Christian Schmidt, a avertizat că agricultorii eu-ropeni afectați de embargoul rusesc nu vor pu-tea fi despăgubiți în totalitate pentru produsele lor nevândute.

„Despăgubire în sensul de sprijin, da. Însă despăgubire în sensul de a plăti pentru fi ecare măr care nu este livrat Rusiei asta nu se poate”, a declarat Christian Schmidt într-un interviu acordat postului public de radio din Germania Deutschlandfunk.

Drept „soluţie”, ministrul german al Agricultu-rii le-a recomandat europenilor să mănânce mai multe fructe și legume.

De fapt, cam asta ne recomandă și nouă auto-rităţile. Însă câte fructe, legume, struguri, zahăr, conserve vom fi în stare să consumăm? Deocam-dată, hotărârea Guvernului privind compensaţii-le vizează un număr foarte restrâns de producă-tori agricoli.

Guvernul face paşi întârziaţi, fragmentari şi incoerenţiPreședintele Uniunii Asociaţiilor Producători-

lor Agricoli „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, atenţiona zilele acestea într-un interviu pentru Europa Liberă că, deși se întreprind anumite ac-ţiuni, acești pași sunt întârziaţi, fragmentari și incoerenţi: „Eu m-am așteptat că după 21 iulie, luând în consideraţie că s-a creat o situaţie extra-ordinară în ramură, mai ales în condiţiile politi-zării excesive a acestei probleme, va fi creat un staff pe lângă prim-ministru, care va coordona minim o dată în săptămână, convocând agricul-torii din asociaţii, fabricile de conserve, băncile, ca să discutăm care sunt problemele, cum se alo-că compensaţiile, cum se eliberează certifi catele de forţă majoră, cum lucrează fabricile, dacă ele nu majorează preţurile. Cu părere de rău, acest lucru nu s-a întâmplat…” .

Continuă discuţiile viticultorilor și vinifi catorilor cu autorităţile privind acordarea compensaţiilor pentru procurarea strugurilor industriali. Vinifi ca-torii afi rmă că ar putea să procure și să prelucreze mai mulţi struguri, pentru a susţine viticultorii, însă aceștia se întreabă ce vor face apoi cu produ-sul gata, în lipsa pieţei de desfacere, când stocuri-le de vinuri deja existente sunt și așa mari.

În afară de aceasta, vinifi catorii sunt dispuși să procure strugurii industriali la preţul de aproxi-mativ un leu și jumătate, pe când producătorii de struguri solicită un preţ de trei lei pentru un kilo-gram, pentru ca să-și poată acoperi cheltuielile.

Probleme serioase există și în industria zahă-rului. Chiar dacă anul acesta se așteaptă o recoltă deosebit de bogată de sfeclă de zahăr, ce permite anticiparea unei producţii de aproximativ 170 de mii de tone de zahăr, producătorii nu văd un prilej prea mare de bucurie pentru că, afi rmă ei, nu au unde să-și vândă marfa. După ce Federaţia Rusă a stabilit o taxă vamală de 340 de dolari per tonă de zahăr, acesta a devenit necompetitiv pe piaţa respectivă. Iar cota de circa 37 de mii de tone de zahăr care poate fi exportat pe piața comunitară nu rezolvă problema surplusului. De asemenea, și preţul de export al zahărului în UE este foarte mic.

Autorităţile promit să rezolve toate aceste pro-bleme, însă deocamdată, ele au doar tendinţa de a se acumula. Iar producătorii par să-și piardă deja răbdarea.

Ioana FLOREA, FLUX

MOLDOVA AŞTEAPTĂ AJUTOR DE LA EUROPA

Europenii sunt sfătuiţi să mănânce mai multe fructe şi legumeEuropenii sunt sfătuiţi să mănânce mai multe fructe şi legume

5 SEPTEMBRIE 201488F L U XF L U X Externe

OMUL CARE A SCOS POLONIA DIN COMUNISM AVERTIZEAZĂ:

Înarmarea Ucrainei riscă

să conducă la un confl ict nuclear

Rusia–NATOAcordarea unui ajutor militar european Ucrainei ar putea să conducă la un confl ict nuclear între Rusia și NATO, a apreciat marţi, 2 septembrie, laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Lech Walesa, relatează AFP.

„Asta ar putea să conducă la un război nu-clear”, le-a răspuns liderul istoric al Sindicatului polonez Solidaritatea unor jurnaliști care l-au întrebat dacă, în opinia sa, ar fi necesar ca Uni-unea Europeană (UE) să trimită arme Ucrainei pentru a se apăra împotriva rebeliunii proruse și agresiunii rusești.

„UE știe foarte bine că Rusia dispune de arme nucleare. NATO are, de asemenea (arme nucle-are). Trebuie, atunci, să se distrugă reciproc?” le-a răspuns el, la un forum economic anual al Europei Centrale și de Est, la Krynica, în sudul Poloniei.

„Din acest motiv, UE continuă să îndemne: nu mai faceţi pe nebunii! (...). Din acest motiv nu in-tervine mai puternic”, a apreciat Walesa.

Șefi i de stat și de guverne ai statelor mem-bre UE au decis sâmbătă să impună Rusiei noi sancţiuni – atât economice, cât și individuale –, în cazul în care Moscova nu-și schimbă compor-tamentul în Ucraina, în urma unor informaţii cu privire la participarea directă a unor trupe ru-sești în confruntări armate în estul Ucrainei.

Sursa: mediafax.ro

Occidentul nu reprezintă pur și simplu un reper geografi c, nici măcar o alianţă politico-militară. Este mai ales un model cultural, o formulă de raportare la existenţă, având ca elemente defi nitorii exer-ciţiul raţiunii și examenul critic, respectul pentru individualitatea umană, caracterul reprezentativ al puterii și acceptarea diversităţii, pluralismul. Individul este valorizat deoarece are capacitatea să aleagă raţional între bine și rău. Puterea reprezentativă corespunde capa-cităţii individului de a decide con-știent în legătură cu interesele sale. Pluralismul apare ca efect practic al exercitării liberului arbitru de către indivizii cu interese multiple, și, totodată, ca o garanţie a prezer-vării libertăţii împotriva conformis-mului opiniei publice, despre care avertiza cu perspicacitate Alexis de Tocqueville.

Dacă dezavuăm exclusivismul intelectual neoconservator sau constrângerile „corectitudinii poli-tice” nu o facem pentru a le opune gândirea totalitară a unei oarecare „societăţi închise”, ci spiritul critic, îndoiala metodică și discuţia me-reu deschisă. Nicio opinie nu poate fi ipostaziată ca adevăr absolut, ce exclude legitimitatea sau dreptul la exprimare al altor puncte de vedere, în maniera califului Omar în faţa Bibliotecii din Alexandria. Nu trebuie să înlocuim idolii mar-xism-leninismului cu aceia ai vul-gatei hayekiano-friedmaniene. Cu atât mai puţin dacă e vorba despre

fantoșe mediatice precum Gabriel Liiceanu, care cerea la un moment dat să nu mai apară la televizor cri-ticii intervenţiei nord-atlantice din Iugoslavia sau mai celebrul Ber-nard-Henri Lévy – cenzorul de ser-viciu al conformităţii mainstream și histrion improvizat de butaforie, care se fotografi ază în Franţa pre-tinzând că se afl ă în Kievul cuprins de febra Maidan-ului.

Atunci când respingem capita-lismul multinaţionalelor, deman-telarea statului social în Europa, intruziunile distructive ale Fondu-lui Monetar Internaţional sau con-sumerismul, nu o facem deoarece ne încearcă nostalgii colectiviste moștenite de prin stepele asiati-ce. Apreciem însă că supramunca actuală, extinsă inclusiv la nivelul „gulerelor albe” din corporaţii, con-travine tocmai afi rmării individului uman, diferit de animal prin aceea că accede la cultură și loisir. Supra-munca nu-i mai lasă timp pentru așa ceva, îl transformă în vită utilă, iar consumerismul îl reduce la con-diţia de rumegător al bunurilor de prestigiu, care înlocuiește refl ecţia proprie asupra necesarului cu me-sajul publicitar. Ce găsiţi atât de oc-cidental, sub aspectul precizării de sine a personalităţii, în atitudinea turiștilor care pozează la Cannes mașinile de lux ale șeicilor, mărturi-sindu-și astfel admiraţia pentru un mod de viaţă străin, în care autori-tatea holistă și nu omul constituie măsura lucrurilor?

Faptul că nu credem în semnifi -

caţia democratică a intervenţiilor militare occidentale din Afghanis-tan, Irak sau Libia nu înseamnă că susţinem fundamentalismul isla-mic sau dictaturile sultaniste. Con-siderăm că exercitarea arbitrară a „dreptului de ingerinţă” servește în realitate unor interese economice, că provoacă mai multe victime de-cât regimurile pe care le înlocuiește și, cel mai important aspect, că in-fi rmă însuși caracterul reprezenta-tiv al puterii, care presupune acor-dul populaţiei faţă de sistemul de guvernare. Reprezentativitatea nu se traduce obligatoriu în termeni democratici. Oricât de nedemo-cratică, puterea talibanilor era mai reprezentativă, adică mai în acord cu opţiunile afghanilor, decât con-ducerea aservită americanilor a lui Hamid Karzai. Sprijinul popular pe care-l primește mișcarea de rezis-tenţă confi rmă acest fapt. Interven-ţiile externe nu sunt excluse, însă numai în situaţii limită, cum ar fi masacrarea populaţiei pașnice, și numai în cadrul legalităţii interna-ţionale.

Există comunităţi cărora demo-craţia parlamentară nu le spune mare lucru, deoarece nu valori-zează individul și reprezentarea politică a voinţei lui; comunităţi retractile faţă de modul de via-ţă occidental, pe care și-l asumă eventual numai în componenta sa știinţifi co-tehnică, pentru a se înarma sau a rezista în competiţia economică mondială. Este, de pil-dă, cazul Chinei, în parte al Rusiei și al Turciei, ca să nu mai amintim

de ţări musulmane precum Iranul și Irakul, în care solidarităţile fami-lial-confesionale și paternalismul prevalează în raport cu individul și formula instituţională deliberativă. Nu agreăm nici statutul femeii po-trivit legii islamice, nici obișnuinţa muncii cvasiservile din Asia de sud-est, cu atât mai puţin iconoclasmul talibanilor îndreptat asupra statu-ilor lui Buddha. Credem totuși că introducerea prin forţă a modului de viaţă occidental echivalează cu încălcarea pluralismului. Accepta-rea diversităţii nu este ușoară, ea implică autolimitarea, coexistenţa tensionată cu tradiţii de neînţeles ori de-a dreptul revoltătoare pen-tru mintea occidentală, însă fi rești în alte culturi. În reciprocitate, emigranţii care aleg să trăiască în Occident sunt datori să respecte regulile de aici, fără să-și impună invaziv normele comportamentale din zonele de provenienţă.

Jihadiștii intoleranţi care atacă Occidentul procedează consec-venţi cu ei înșiși, dar occidentalii exclusiviști și care pretind unifor-mizarea lumii după chipul lor își contrazic propriile valori și identi-tatea. Îndrăznim să afi rmăm, așa-dar, că abia prin demersul critic pe care-l practicăm ne manifestăm ca occidentaliști autentici, nu susţi-nând stupid sau interesat negarea de sine a unei civilizaţii, doar pen-tru că impulsul nihilist vine din Vest.

Alexandru MAMINA

Sursa: argumentesifapte.ro

Adevăratul occidentalismAdevăratul occidentalismCelor care îndrăznim să punem la îndoială justeţea și efi cien-ţa politicii americane, care observăm anumite evoluţii nega-tive la nivelul Uniunii Europene și care se întâmplă să găsim explicaţii raţionale pentru acţiunile Rusiei, ni se aplică facil califi cativul de antioccidentali. Evident, este mai la îndemână să expediezi lucrurile printr-o etichetare decât să argumen-tezi la obiect, explicând unde greșește preopinentul. Am spune că e nota specifi că a „comentariului” de la noi. Numai că în cazul de faţă nu intervine exclusiv o eludare retorică a problemei, este vorba despre o mistifi care de fond, întrucât suntem acuzaţi nu pentru ceea ce suntem, ci de ceva ce nu suntem. De fapt, atunci când criticăm Occidentul o facem tocmai din perspectiva valorilor sale, pe care acesta nu le mai susţine sufi cient sau chiar abdică de la ele.

Președintele României,Traian Băsescu, a declarat miercuri, 3 septem-brie, că Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat prezenţa aeronavelor de luptă ale NATO pe aeroporturile din România.

Iată câteva dintre declaraţiile președintelui Băsescu:

- Am avut astăzi o ședinţă CSAT. S-a discutat despre pre-zenţa unor aeronave de luptă ale statelor NATO pe teritoriul României, prin rotaţie. Este vor-ba de aeronave care fac parte din sistemul integrat de apăra-re al NATO și care, alături de avi-aţia română, vor asigura poliţia aeriană. Dincolo de avioanele de luptă, pe teritoriul ţării vor putea staţiona și 200 de militari – piloţi, mecanici, personal de întreţinere.

- A fost adoptată această ho-tărâre în CSAT, vom comunica la NATO aprobarea noastră.

- Un alt punct a fost legat de posibila participare ca stat co-ordonator în proiectul fondului NATO de sprijin pentru Ucraina în domeniul apărării ciberneti-ce. Programul pe care dorim să ni-l asumăm e legat de apăra-rea cibernetică a Ucrainei.

- Am observat că foarte mulţi analiști militari, nemilitari, spe-cialiști în fabricarea pâinii au făcut predicții asupra a ceea ce se va întâmpla pentru România la summitul NATO.

- România, ca toate statele membre, ţine cont de două do-cumente fundamentale: CFE, armamentele convenţionale în Europa, nivelul pe care fi ecare parte și-l asumă, și trebuie să ţinem cont dacă mai vrem sau nu să avem un parteneriat cu Federaţia Rusă, NATO–Rusia. Aici e un punct de discuţie, în acest documente statele NATO se angajează să nu instaleze baze militare permanente mari la graniţa de est a NATO.

- Obiectivele noastre, gene-rate în primul rând de eveni-mentele din Ucraina și de ce a arătat președintele Putin în

acţiunea Rusiei, acţiune care a ajuns la limite care frizează iraţionalul, atâta timp cât nu respectăm acordurile internaţi-onale, graniţele statelor, nu mai putem vorbi de raţional, atunci intervine iraţionalul.

- România solicită generic consolidarea fl ancului estic al Alianţei, nu doar nord-estic, asta înseamnă și introducerea României în sistemele perma-nente de alertă, de capabilităţi de reacţie. În acest sens, dinco-lo de realizarea capabilităţilor pentru consolidarea întregu-lui fl anc estic, sunt modalităţi diverse de a se atinge aceste obiective. Poate voi vorbi mai pe larg după summit.

- În același timp, solicităm creșterea nivelului de intero-perabilitate a forţelor armate ale României cu ale altor state membre, forţele terestre, aerie-ne și navale, cu accent deosebit a forţelor navale ale României cu forţele navale ale altor state membre, având în vedere forţa deosebită a fl otei Rusiei de la Marea Neagră. Prezenţa acestei fl ote ne generează îngrijorări.

- Nu suntem dezinteresaţi, dimpotrivă, suntem interesaţi ca pe teritoriul României să existe structuri de comandă, nu la nivel mare, dar aceste struc-turi trebuie să existe.

- Punctul nostru de vedere e că fi ecare stat trebuie să aibă capacitatea de a face faţă unor astfel de provocări, dar când asupra lui se fac presiuni cu armate regulate la graniţe, un sprijin direct pentru omuleţii verzi din Ucraina, atunci inter-venţia NATO este obligatorie.

- Un stat mai mic nu poate face faţă unui război puternic generat de omuleţi verzi, să spunem, și presiuni cu armate ostentativ masate la graniţă, și care direct sau indirect con-stituie un sprijin major pentru insurgenţă.

- Speram într-o defi nire și în-ţelegere a aplicării art. 5 într-o astfel de situaţie, e un nou tip de război care e de succes în statele slabe, unde corupţia afectează fi bra funcţionării instituţiilor, care își neglijează forţele arma-te și de securitate. În statele pu-ternice nu vor reuși niciodată.

- Așteptăm ca summitul să confi rme progresele sistemului de apărare antirachetă al NATO. Deocamdată, sistemul e în baza unei înţelegeri bilaterale Ro-mânia–SUA, radarul e în Turcia. Am vrea ca la acest summit să se reconfi rme continuarea pro-cesului privind scutul antira-chetă. Așteptam de la summit consemnarea importanţei stra-tegice a Mării Negre.

- În opinia României, urmare și a evoluţiilor din Ucraina, nu se mai poate evita sublinierea importanţei strategice a Mării Negre, nu numai prin prisma cercului de foc generat de con-

fl ictele îngheţate controlate de la Moscova. E clar că Marea Neagră e înconjurată de un cerc de confl icte îngheţate care pot fi acţionate pe rând sau toate odată de la Moscova. E nevoie de obligaţia statelor NATO de a lua notă de importanţa Mării Negre.

- Am dori ca Republica Mol-dova să fi e introdusă pe lista benefi ciarilor iniţiativei de consolidare a capacităţilor de apărare. Nu înseamnă ca Mol-dova intră în NATO, dar armata Moldovei poate face exerciţii comune cu statele membre.

FLUX, după money.ro

Aeronavele de luptă ale NATO vin în România

5 SEPTEMBRIE 2014 99 F L U XF L U XExterne

Pentru prima dată, o femeie

va conduce BBCRona Fairhead, fost președinte al grupului „Financial Times”, a fost de-semnată ca viitor președinte al BBC Trust, consiliul de administrație al televiziunii publice britanice, deve-nind astfel prima femeie care va ocupa acest impor-tant post, anunță Reuters și EFE.

În vârstă de 53 de ani și cu o vastă experiență în conducerea unor multinaționale, Rona Fairhead a fost recomandată de ministrul bri-tanic al Culturi, Sajid Javid, pentru a succede lui Christopher Patten, care, la 70 de ani, s-a retras în luna mai, din motive de sănătate, de la conducerea British Broadcasting Corporation (BBC).

Confi rmarea în funcția de la BBC se va face după ce Rona Fairhead va participa, la 9 septembrie, la o audiere în Comisia parlamentară pentru Cultură, Mass-media și Sport din parlament.

„BBC este o importantă instituție britanică, plină de oameni talentați și mă simt onorată să devin președinte al BBC Trust”, a de-clarat Rona Fairhead, subliniind că este conștientă de dimensiunea ”uriașă a postului”.

Cea care a fost implicată și în conducerea băncii HSBC și a compa-niei Pepsi Cola, preia președinția BBC într-o perioadă de transformări și reduceri bugetare, doi ani înainte de expirarea acordului cu guver-nul în baza căruia fi ecare gospodărie din Marea Britanică în care se funcționează un televizor plătește o taxă anuală de 145 de lire (183 de euro), suma rezultată fi ind principala sursă de fi nanțare a BBC.

Sursa: agerpres.ro

Miercuri, 3 septembrie, președinţia ucraineană a făcut un anunţ privind încetarea permanentă a focului în sud-estul Ucrai-nei, care trebuia să dea impresia unei înţelegeri între Rusia și Ucraina. După o convorbire tele-fonică între președintele ucrainean Petro Poro-șenko, și omologul său rus, Vladimir Putin, s-a spus că cei doi lideri au ajuns la un acord privind un armistiţiu permanent în estul separatist al Ucrai-nei, potrivit AGERPRES.

În scurt timp însă, a venit o reac-ţie ofi cială din partea Kremlinului în care se afi rma că Rusia nu poate de-cide un armistiţiu în Ucraina, nefi ind implicată în confl ict.

„Putin și Poroșenko au discutat despre măsuri care ar fi favorabile unui armistiţiu între rebeli și forţe-le ucrainene. Rusia nu poate nego-cia concret un armistiţiu, deoarece nu este parte implicată în confl ict”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia RIA Novosti. El a mai menţi-onat că „punctele de vedere ale ce-lor doi președinţi privind mijloacele de ieșire din această criză gravă co-respund în mare parte”.

Ulterior, Kievul și-a „corectat” declarația despre „armistițiul per-manent” Rusia–Ucraina, arătând că există consens cu privire la pașii care trebuie făcuţi pentru rezolva-rea confl ictului militar din Est.

„Președinții Ucrainei și Rusiei au avut o convorbire telefonică în cur-sul căreia s-au înțeles asupra unui regim de încetare a focului și asupra măsurilor care pot contribui la insta-urarea păcii”, a nuanţat serviciul de presă al președinției ucrainene, citat de Interfax-Ukraina.

Ceva mai târziu, președintele rus Vladimir Putin a prezentat un plan de pace în șapte puncte, prin care ar putea fi reglementat confl ictul din estul Ucrainei, relatează BBC News Online, citat de Mediafax:

- Armata ucraineană și rebelii tre-buie să înceteze „operaţiunile ofen-sive active”;

- Trupele ucrainene trebuie să se retragă la o distanţă de la care nu mai pot bombarda zonele locuite;

- Monitorizare internaţională pri-vind respectarea armistiţiului;

- Încetarea folosirii avioanelor mi-litare împotriva civililor;

- Schimb de prizonieri fără condiţii prealabile;

- Coridor umanitar pentru refugi-aţi și livrarea de ajutoare;

- Refacerea infrastructurii distruse.Putin a mai declarat că speră ca

un „acord fi nal” între Kiev și rebelii proruși să fi e încheiat vineri (astăzi, n. red.).

„Cred că un acord fi nal între auto-

rităţile ucrainene și sud-estul Ucrai-nei ar putea fi găsit și încheiat la 5 septembrie, în cursul unei reuniuni a grupului de contact” privind re-glementarea confl ictului din fosta republică sovietică, a declarat Putin, citat de agenţia RIA Novosti.

În opinia directorului Institutu-lui de Știinţe Politice al Academiei Române, Dan Dungaciu, declaraţia părţii ucrainene privind armistiţiul ar fi fost o capcană pentru Federaţia Rusă, din care aceasta a ieșit cu abi-litate.

„Ucraina își dă seama că timpul nu trece în favoarea ei și că trebuie să găsească un mecanism de acomo-dare cu Rusia. Am senzaţia că aceste semnale le-a primit și de la unii par-teneri europeni.

Declaraţia legată de armistiţiu – diplomatic era o capcană pentru Fe-deraţia Rusă – Federaţia Rusă nu re-cunoaște că e implicată militar, deci nu poate să facă armistiţiu. Rușii nu cad în astfel de capcane. Ei le pun. Di-plomaţia lor e prea sofi sticată și teh-nicizată ca să facă asemenea gafe”, a declarat Dungaciu pentru DIGI24.

Potrivit unor surse care citează strategi NATO, raportul de forțe din-tre trupele ucrainene și separatiștii proruși este dezechilibrat în detri-mentul Kievului.

Dacă până de curând aceștia apre-ciau că forțele ucrainene și-au întărit poziția în fața separatiștilor, acum ei consideră că disputa militară din es-tul Ucrainei este decisă în favoarea separatiștilor.

Generalii Alianței Nord-Atlan-tice s-au reunit săptămâna trecu-tă pentru o analiză a situației din Ucraina. „Din punct de vedere mi-litar, confl ictul este deja pierdut de Kiev”, ar fi spus unul dintre gene-rali, potrivit Der Spiegel, citat de DC News.

În timp ce președinţia ucraineană vorbea despre un consens între Ru-sia și Ucraina în privinţa pașilor care trebuie făcuţi pentru rezolvarea confl ictului militar din Est, premie-rul Arseni Iaţeniuk declara, tot mier-curi, într-o reuniune a Guvernului de la Kiev, că Ucraina va începe con-struirea unui zid la granița cu Rusia: „Lansăm operaţiunea Zidul, care are în vedere construirea unui zid real la graniţa dintre Ucraina și Federaţia Rusă”.

Totodată, Iaţeniuk consideră că Kievul are nevoie de o nouă doctrină de apărare în care Rusia să fi e defi ni-tă drept stat-agresor care amenință integritatea teritorială a Ucrainei.

Executivul ucrainean a aprobat miercuri un proiect de lege ce pro-pune renunțarea la statutul de țară nealiniată pe care Ucraina îl are în prezent și reluarea procesului de aderare la NATO, a informat premie-rul Arseni Iațeniuk, citat de RIA No-vosti, informează AGERPRES.

Premierul Iaţeniuk a mai anunţat, de asemenea, că a decis construirea de noi reactoare în Ucraina pentru creșterea producției de electricitate prin centralele nucleare, precizând că acordurile necesare în acest sens vor fi semnate până la sfârșitul acestui an.

FLUX

Cei ce preiau cu deta-șare sau resemnare realitatea rânduielilor de tip centru-periferie din cadrul UE, încer-când a se face chiar a nu le vedea, au mai primit un pumn direct în faţă exact din par-

tea celor cărora le spun „partenerii noș-tri europeni”, pe când aceștia îi tratează ca pe niște vasali, dacă nu, pur și simplu, ca servitori.

În urma deciziei fără echivoc a corifeilor din centru, care, în ciuda disensiunilor dintre ei înșiși, se înţeleg de minune când e vorba de statutul periferiilor, Grecia a fost forţată să înceapă a-și retrage băncile (prin vânza-re sau chiar demolare) din periferiile vecine (anume de prin ţările balcanice, inclusiv România). Cu alte cuvinte, adevăraţii colonialiști din centrul UE au stabilit că nu mai pot tolera printre ei colonialiști intruși de la perife-rii, punând capăt unei rătăciri democratice de câţiva ani.

În euforia generată de extinderea spre Est a UE, gre-cii, profi tând de această euforie și folosindu-și dibăcia comercială dintotdeauna, au preluat poziţii economice în zona periferiilor limitrofe lor. Sectorul bancar a fost o piesă importantă, căci grecii în alte industrii nu prea dispuneau de pârghii. Au găsit, vorba lui Caragiale, și ei faliţii lor în acest sector, alde România, Bulgaria, Serbia. A venit însă curând așa-zisa criză și lucrurile au fost adu-se rapid pe făgașul nealterat centru-periferie. S-a spus că, în încercarea de a-și fi nanţa ieșirea de la periferie, grecii s-au îndatorat masiv. Nu te poţi însă îndatora de-cât dacă este cineva să te împrumute. De fapt, băncile private germane și franceze au împrumutat dispropor-ţionat statul grec, știind că oricum statul german și sta-tul francez le vor asigura spatele. Și, încă o dată de fapt, acesta era, în fond, scenariul! La scadenţă, statul german și statul francez, alături de alte state din centrul UE, au

intervenit! Dar nu pentru a salva statul grec, ci pentru a salva băncile proprii. Iar, în contul sumelor îndrepta-te chipurile spre Grecia, aceasta a fost obligată pentru rambursare să-și vândă mobila din casă. Neexistând prea multă mobilă, vânzările ajung, în cele din urmă, la insule. Asta-i piesa! Asta-i soarta periferiilor! Și, până la ultimele dintre insule, colonialiștii adevăraţi din UE au decis ca, înainte de toate, rătăcirea bancară colonială grecească să fi e lichidată!

Pentru un român, ideea de a apela la o bancă spre a contracta un credit este ruinătoare, deoarece băncile existente în ţara lui – cam toate străine – practică un co-lonialism cămătăresc deplin, cu cele mai mari marje de dobânzi din lume, justifi cate neobrăzat pe seama riscu-lui de ţară! Băncile grecești s-au înregimentat și ele în aceste marje de dobânzi: aceeași cămătăreală la credite-le acordate, aceeași bătaie de joc la onorarea depozite-lor! Așa că nicio pagubă că sunt alungate din România.

Aici este vorba însă de altceva. De ce băncile grecești să n-aibă dreptul de a ne cămătări și băncile austriece să aibă?! În numele căror criterii?! Când este vorba de teșchereaua lor, colonialiștii abandonează ipocrizia și își dau arama pe faţă!

Ilie ŞERBĂNESCU

Sursa: jurnalul.ro

Armistiţiu ori confuzie diplomatică?Armistiţiu ori confuzie diplomatică?

Colonialiştii „europeni” nu-i acceptă pe greci printre ei!

5 SEPTEMBRIE 20141010F L U XF L U X Spiritualitate

Din 2006 am atenţionat mereu că experimentele sociale moderne pri-vind căsătoria și familia promovate în numele “drepturilor omului” vor duce inevitabil la declinul instituţiei căsătoriei și familiei. Din nefericire, am avut dreptate. Tot mai frecven-te sunt știrile, studiile și sondaje-le de opinie care confi rmă ceea ce atât noi, cât și alţii am prezis cu ani în urmă. Începând cu 1989, societa-tea a început să experimenteze cu “parteneriatele civile”, în anul acela Danemarca legalizând pentru prima dată în istorie concubinajul hetero-sexual și homosexual. Parteneriate-le civile au dat astfel oportunitatea tinerilor să opteze pentru un cadru de convieţuire socială străin căsăto-riei, și au făcut-o. Începând cu 2002, societatea a început să experimen-teze cu “căsătoriile” unisex, Canada devenind prima ţară din lume care să le legalizeze și să le declare un “drept al omului”. Olanda a făcut la fel, Belgia la fel, Scandinavia (cu excepţia Finlandei) la fel, așa cum după ele au făcut și alte ţări europe-ne, ultimele fi ind Marea Britanie și Franța socialistă în 2013.

Și tot din 2002, oameni de bună-credinţă, organizaţii pro-familie și pro-viaţa din Europa și restul lumii au început să atenţioneze că legi-ferarea structurilor sociale parale-le căsătoriei și familiei naturale va avea consecinţe negative și de lungă durată pentru societatea occidenta-lă. Noi ne-am alăturat acestor voci în 2006. Argumentele noastre și ale altora în favoarea prudenţei au fost respinse, cei care le-au propus fi ind etichetaţi ca “bigoţi”, “intoleranţi”, “depășiţi” sau “nu în pas cu istoria”. Iată însă că tot mai multe articole și studii apar, atât în Europa occiden-tală, cât și în Statele Unite, care indi-că o tendinţă foarte îngrijorătoare: numărul persoanelor căsătorite este în scădere, numărul tinerilor care se căsătoresc e în scădere, numărul copiilor născuţi și crescuţi în familii monoparentale e în creștere, chel-tuielile publice pentru sprijinul lor sunt în creștere, și confi denţa tineri-

lor în cea mai importantă instituţie socială, familia și căsătoria, a ajuns la o limită minimă nemaîntâlnită până acuma. Despre ce e vorba?

The Guardian ne informeazăConform articolului din Guardi-

an, apatia tinerilor europeni faţă de căsătorie și familie este îngrijorător de ridicată. Majoritatea tinerilor eu-ropeni nu vor să audă de familie ori căsătorie. Articolul descrie în mod special apatia faţă de căsătorie și familie a tinerilor din Italia, Franţa, Polonia, Spania și Grecia.

În Italia anului 2013 au fost în-cheiate mai puţin de 200.000 de că-sătorii, numărul cel mai scăzut din ultimii 100 de ani. În ultimii zece ani, numărul căsătoriilor a scăzut cu 24% și cu 50% în raport cu 1965. În 2013, rata căsătoriilor italiene a fost de 3,3 la 1000 de persoane. În 2003 era de 4,6 la 1000 de persoane. Experţii ita-lieni atribuie declinul numărului no-ilor căsătoriţi schimbărilor “cultura-le” care au avut loc în Italia ultimelor decade. Tinerii au devenit mai puţin interesaţi în religie și tradiţie și mulţi preferă să trăiască în concubinaj de-cât căsătoriţi. Motivaţia economică însă e și ea prezentă, tinerii spunând că nu au o situaţie fi nanciară propice pentru formarea unei familii ori să facă copii. Din această cauză, mulţi tineri locuiesc cu părinţii lor. Statis-ticile europene arată că aproape ju-mătate dintre tinerii europeni între 18 și 30 de ani încă locuiesc cu pă-rinţii lor. Lipsa căsătoriilor înseamnă lipsa copiilor și declinul demografi c al Europei.

În Spania, vârsta medie a bărba-ţilor care încă se căsătoresc este de 37,2 ani, cu aproape 10 ani mai ridi-cată decât în anii 80. Gândirea secu-lară devine și ea tot mai infl uentă la tinerii spanioli, mulţi respingând că-sătoria pentru că e o instituţie “patri-arhală” incompatibilă cu egalitatea între sexe și libertatea sexuală.

În Franța, indică sociologii fran-cezi, un factor care a cauzat scăde-rea numărului căsătoriilor a fost

legalizarea parteneriatelor civile. Numite “pacs” (adică “pacte civil de solidarite”), ele sunt foarte populare la tinerii francezi. Au fost introduse în 1999, iar în 2013 tot la trei căsă-torii tradiţionale s-au încheiat două parteneriate civile (pacs). Doar o “fracţiune” a celor care formează “pacs” ulterior se căsătoresc. Cei care formează parteneriate civile resping căsătoria tradiţională pen-tru că nu sunt interesaţi în obliga-ţiile și responsabilităţile aferente căsătoriei tradiţionale: monogamia, viaţa de cuplu, loialitatea. Partene-riatele civile sunt sufi ciente pentru scopul principal și aproape exclusiv al partenerilor: impozitele pe cuplu sunt mai mici decât pe persoanele necăsătorite.

Situaţia e la fel de sinistră și în Grecia, informează sociologii greci. Mai mult de 60% dintre tinerii greci sunt fără slujbe, cea mai ridicată rată de șomaj în rândul tinerilor din Uniunea Europeană. O altă cauză a declinului căsătoriei este mentali-tatea nouă a tinerilor care preferă o viaţă fără obligaţii ori responsabili-tăţi pentru o altă persoană în viaţa lor, cum ar fi soţul ori soţia, ori res-ponsabilitatea de a aduce pe lume și crește copii.

Și Polonia catolică și tradițională a fost afectata de trendul european anticăsătorie. Anul trecut, numărul căsătoriilor în Polonia a fost cel mai redus din 1945 încoace. În Polonia, 43% dintre tinerii între 25 și 34 de ani încă locuiesc cu părinţii lor. Asta, remarcă un sociolog polonez, refl ec-tă atitudinea tinerilor polonezi: “in-dependenţa fără responsabilitate”. Consecinţele sunt palpabile: numă-rul copiilor născuţi de tinerele necă-sătorite e de 21% din totalul copiilor născuţi în Polonia anul trecut. Un lucru surprinzător, adaugă The Gu-ardian, considerând că 95% dintre polonezi sunt catolici. Pentru mulţi tineri polonezi, căsătoria nu mai e un “obiectiv de viaţă”.

La fel şi în AustraliaDezintegrarea familiei cauzează

pierderi economiei australiene de peste 14 miliarde de dolari anual. Acestea sunt fonduri publice aloca-te pentru cheltuielile de judecată și asistenţă socială pentru familiile dezintegrate. Anual, statul australi-an plătește, în medie, 1.100 de dolari fi ecărei familii în criză. Suma aceasta

implică consiliere ori plata chiriilor. Recent, statul australian a anunţat că va demara o politică socială de prevenire a crizelor în familii ori a dezintegrării lor, inclusiv strategii pentru diminuarea ratei divorţului. Fiecare divorţ cauzează o pierdere de 100.000 de dolari, o sumă care crește exponenţial considerând că anual 50.000 de australieni divor-ţează. În plus, statul australian in-tenţionează să emită bonuri de 200 de dolari anual pentru consiliere premaritală fi ecărui cuplu care in-tenţionează să se căsătorească.

Declinul căsătoriilor în AmericaIronic, tot pe 25 iulie, revista ame-

ricană Time a publicat și ea un dosar privind declinul căsătoriilor în Ame-rica, în special în rândul tinerilor. Un sondaj de opinie efectuat la 1000 de tineri născuţi după 1980 refl ectă confuzia privind căsătoria și viaţa de familie, pe de o parte, cât și măsura în care au fost afectaţi în gândirea lor privind căsătoria de teoriile “mo-derne” privind instituţia căsătoriei pe care le învaţă în școală. 43% din-tre ei cred că e potrivit ca înainte de căsătorie cuplul să primească o li-cenţă de “convieţuire” de 2 ani, după care să decidă dacă vor sau nu să se căsătorească. 33% cred că e potrivit ca licenţele de căsătorie să fi e emise pe perioade specifi ce de timp, și li-mitate în timp, asemenea împrumu-turilor din bancă: pe 5, 7, 10 sau 30 de ani, după care termenii căsătoriei pot fi “renegociaţi”. 21% cred că so-luţia ar fi ca după 8 ani, soţilor să li se permită să-și aleagă un nou soţ, fără consecinţe. 10% cred că societatea

ar trebui să le acorde dreptul la “par-teneri multipli” pe durata căsătoriei. În fi ne, 40% cred că e oportună abo-lirea căsătoriilor “pe viaţă”.

ConsecinţeOare știu acești tineri ce pericole

îi așteaptă? Ori consecinţele acestor idei dacă sunt puse în aplicare? Fără îndoială, evoluţiile recente în doc-trina și gândirea socială a Europei și Americii sunt, în primul rând, de blamat pentru declinul căsătoriei în Europa și America. Este lucrul acesta unul bun? Nicio persoană raţională nu poate spune că este. Fără familii și căsătorie, o societate degenerea-ză, mai devreme sau mai târziu, în haos social. Instituţia familiei cre-ează și menţine ordinea socială în societate.

De ani de zile suntem, pur și sim-plu, bombardaţi cu noţiunea de fa-milii multiple, adică că există “mai multe și variate forme de familie”. Ideea asta poate fi fl uturată fără sfârșit, dar realitatea nu poate fi ignorată, pentru că e doar una: nu toate “formele de familie” sunt, în realitate, egale și nu toate au ace-lași impact social. Căsătoriile între persoane de același sex nu au nicio utilitate socială. La fel parteneriatele civile. Nici căsătoriile homosexuale, nici parteneriatele civile nu duc la coeziunea socială generată de că-sătoria tradiţională. Singura “formă de familie” dovedită utilă societăţii de-a lungul mileniilor a fost, este și va rămâne familia naturală consti-tuită dintr-un bărbat și o femeie și copii.

Alianţa Familiilor din România

Sursa: frontpres.ro

Declinul FAMILIEI, declinul EUROPEIDeclinul FAMILIEI, declinul EUROPEITema de azi ne-a fost inspirată de un dosar publicat în luna iulie în ziarul britanic The Guardian: “Marriage falls out of favor for young Europeans as austerity and apathy bite” (“Căsătoria scade în popu-laritate la tinerii europeni afectaţi de austeritate și apatie”). Îl puteţi citi aici. Subtitlul e la fel de sumbru: experţii pun vina pe schimbările economice și culturale pentru numărul scăzut al nunţilor (“Experts blame economic and cultural changes for decline în weddings”).

Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri:• traininguri • seminare• mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente

corporative etc.• zile de naştere

Servicii suplimentare:• Asigurarea suportului tehnic (sonorizare,

proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport fl ipchart, pupitru etc.).

• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje:• Amplasarea sediului UP – centrul municipiului

Chişinău• Preţuri accesibile• Posibilitatea de negociere• Locuri de parcare

Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/ziTarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.Reduceri pentru arenda de lungă durată.Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

Universitatea Populară oferă:Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe

Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17

5 SEPTEMBRIE 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Clădirea fostei Conduceri guberniale

Sediul fostei Cârmuiri Guberniale a Basara-biei și a Prezenţei funcţionarilor guvernului, situat în strada Mihail Kogălniceanu, 63 A, B, C (colţ cu str. Pușkin), este un monument de arhitectură, artă și istorie de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe.

În 1903, secţia de Construcţii a Cârmuirii Guber-niale a confi rmat proiectul și devizul de cheltuieli pentru construcţia propriului sediu, care avea din partea străzii Kogălniceanu trei etaje cu subsol, iar din partea străzii Pușkin – două etaje cu subsol. Pro-iectul a fost prezentat de subcolonelul V. Ivaniţky, supravegherea tehnică a fost realizată de arhitectul orașului Mitrofan Elladi, construcţia – de căpitanul Petru Gheidenrih. Din partea străzii Pușkin, la clădire era alipită o atenansă în două niveluri. Construcţia a fost fi nisată în 1904.

În anii interbelici, în clădire s-a afl at imprimeria Chișinăului, în 1940 în clădire s-a afl at Inspectoratul Urban de Poliţie. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, clădirea a fost puternic deteriorată, fi ind reconstruită în primii ani de după război. Structura spaţială s-a păstrat doar în linii generale, arhitectu-ra faţadelor clădirii fi ind modifi cată, cu introducerea simbolurilor comuniste și statale în relief în interva-lele dintre ferestrele de la etajul trei pe faţada prin-cipală. Actualmente este sediul Institutului de cerce-tări știinţifi ce și proiectări tehnologice în industria alimentară.

Clădirea este amplasată la colţul cartierului, măr-ginit de străzile str. M. Kogălniceanu și str. A. Pușkin, are un plan unghiular, cu colţul orientat spre inter-secţia străzilor sub forma unui rezalit. Intrarea de onoare este dinspre strada Pușkin, iar în curte – din strada M. Kogălniceanu, printr-un gang. Compoziţia planimetrică este supusă dominaţiei culoarului cen-tral, care străbate în lungime aripa de-a lungul străzii Pușkin, de o partea și alta a căruia se afl ă cabinete. Circulaţia verticală are loc pe o singură scară, ampla-sată în axa intrării, mărginită de baluștri scunzi și ma-sivi, construiţi din beton, ca și bara care le acoperă. Tavanul este cu chesoane, corespunzătoare sistemu-lui de acoperire din plite de beton armat.

Paramentul faţadelor este din zidărie aparentă, căptușită cu piatră de calcar. Faţada orientată spre strada Pușkin are trei rezalite, două laterale și unul central, prin care are loc intrarea, soluţionată sub forma unui portic cu patru coloane, deasupra căruia era amenajat un balcon. Rezalitele laterale sunt încu-nunate de frontoane triunghiulare, pe fundalul unor atice plate. În partea superioară a pereţilor, o corni-șă masivă, susţinută de modilioane, era dominată de un parapet din piatră, format din baluștri și ati-ce deasupra rezalitelor, toate de factură neoclasică. Faţada orientată spre strada Reni (M. Kogălniceanu) are aceeași compoziţie arhitecturală, ritmată de rez-alite, cu excepţia rezalitului central, în locul căruia a fost plasată o pereche de ferestre înguste. Rezalitul, orientat spre intersecţia străzilor, era dominat de o cupolă parabolică (dispărută), care împodobea silu-eta clădirii și servea drept accent urbanistic.

Sursa: monument.sit.md

26.IV.199426.IV.1994Ce-am mai văzut la București? Vizită de co-

laborare la editura „Junior”, branșă deviată/ derivată din editura „Ion Creangă”. Director – dna Margareta Nicolau-Plămădeală, nepoata Preasfi nţiei Sale Antonie Plămădeală. Doamnă delicată, prevenitoare. Tratăm condiţiile unor coeditări, prima din ele fi ind un basm al cele-brei Aristid Lindgren.

8.IV.19948.IV.1994Mă caută Arcadie Suceveanu. Motivul: do-

rește să mă vadă dl Gabriel Bacovia. Ne întâl-nim. Fiul marelui George Bacovia a venit la editura „Hyperion” în eventualitatea semnării unui contract pentru un volum selectiv din creaţia părintelui său. Unde e cazat? „În familia dumneaei…” Dumneaei, însoţitoarea lui, este cineva care, acum câţiva ani, ocupase forţat apartamentul care ne fusese repartizat nouă. Ţâu ne-a ajutat să evităm procesul judiciar, portărelul etc., dându-i dispoziţie dlui Iacob să ne repartizeze un alt spaţiu locativ, la alegere (amplasamentul blocului; la Ciocana). Oricum, deja aveam ordin de repartiţie în acel aparta-ment de pe Șoseaua Poltava (actualmente Bal-canică); iese că Gabriel e găzduit și… de noi.

În troleibuz mă întâlnesc cu Vlad Ciobanu de la care afl u că, de fapt, eventualitatea con-tractului e necesară pentru aplanarea unui tărăboi, pe care Bacovia-junior l-a ridicat din cauza că „Hyperion” editase acum un timp o se-lecţie din creaţia tatălui său, dar fără a-i fi plătit fi ului drepturile de moștenitor. Ce să-i faci?... Pentru că la noi, la „EUS”, am publicat placheta „O ţară tristă, plină de humor”, în colecţia „Po-ezii de duminică”, dar, deocamdată, nu suntem pipăiţi la buzunarele contabilicești…

Apropo, cu Ioan Mânăscurtă facem vizite pe la unele bănci, căutând înţelegere și susţinere, fi rește – fi nanciară. La „Moldindconbank”, cu-noscutul meu, dl director Anatol Ţurcanu. Tra-tăm și cu cine mai credeţi? – cu dna Olga, soţia colegului nostru Nicolae Bileţchi.

Ieri, la „Agroindbank”, cu alţi domni de is-pravă, care ne avansează bani pentru unele comenzi, inclusiv – pentru benzile de împache-tat… bancnote! Cu toate că în circulaţie, deo-camdată, sunt doar bancnote de 1-10-20 de lei, noi am tipărit și benzi pentru bancnote de 50 și 100 de lei. He, he! devalorizarea are a se dezvă-lui de aici încolo, iar noi, întristaţi, suntem prin-tre primii care cunosc această taină.

Aseară, la „Actualităţi” TVR, s-a dat reporta-jul despre inaugurarea la sediul USR, Casa Ver-nescu, a unui club de bridge. Și la ceremonia deschiderii, și la masa de joc îl văd pe prietenul Laurenţiu Ulici. La partidă – cam încruntat, ve-de-se că îi mergea cam prost. Azi îi telefonez, mă interesez și de zvonul dacă pleacă, precum se spune, atașat cultural la Paris. Nu, nu pleacă. Ce face revista „Luceafărul”? Poate că în zece zile reapare. Să dea Domnul…

Ti, ti, ti… O reminiscenţă, sunt sigur – in-voluntară, la Ioanid Romanesu din Attilio Ber-tolucci. Italianul scrisese în „Portamicon te” (Ia-mă cu tine): „pe șoldul tău de femeie ce pășește/ cum ar face dragoste” („Poeţi italieni din secolul XX”, antologie de M. Mincu, p. 236), iar Romanescu zice: „femeia trece pe stradă mișcându-se ca în actul sexual” (așa ceva). Dar poate că nu e nicio reminiscenţă, ci doar… o evidenţă-coincidenţă de… viziune…

24.IV.199424.IV.1994Pe 13 aprilie, după-amiază, pornim cu Ioan

Mânăscurtă spre București. Transportul de carte pentru „Uranus” – „Ciuma albă” de Frank Herbert și ghidul „Engleza de-a gata”, plus „Spunerea de sine” a subsemnatului (2 250 de exemplare) și 2,5 tone de hârtie pentru Călin Husar. Noi, cu limuzina, – înainte, TIR-ul urmea-ză să vină ceva mai târziu. Pe la ora 20 ajungem la Focșani și decidem să mânem aici. Un telefon lui Traian Olteanu. Ne cazăm la hotelul „Unirea”, unde peste puţin timp vine colegul Florin Mus-calu, apoi, la intervale de timp, sosesc Dumitru Pricop, Cristea și Soreanu-Șoricău. Deschideri de inimi și vase cu vin sau tărie de Vrancea. Dis-

cuţii prelungite hăt până în zori. A doua zi, pe 14, după o ciorbă de burtă, pe la ora ce avea și ea cifra zilei în care ne afl am, pornim spre București. Cazare la hotelul „Turist”. Cam trist. Celălalt hotel din imediata apropiere, „Parc”, fusese asaltat de participanţi la fel de fel de simpozioane. Iar Ioncică, directorul de la „Ura-nus”, s-a arătat a fi perfi d, primind marfa, însă în loc să achite suma de bani, prezintă o noti-fi care mincinoasă, adusă prin fi lieră dubioasă, din care reiese că „Ciuma albă” deja a inundat piaţa de carte bucureșteană. Ce să-i faci – bu-cureștenii, unii – cu har de coţcar…

Vizite, vreo 2-3, la Ministerul Culturii. Ne primește și Mihai Ungheanu, care, orice s-ar spune, creează o impresie agreabilă. Pe când un Văduva-Poenaru, un Anghel Dumbrăvea-nu, un Florin Costinescu etc. te duc cu gândul la deșertăciune și la imitarea unei munci oare-care, în fond asta nefi ind altceva decât leneșă mișcare în gol… Bugetul încă nu a fost apro-bat. Ajutor pentru cultura din stânga Prutului? Ei, fraţilor, vedeţi și voi în ce situaţie suntem și noi… Unde mai pui că nu ne sunt clare tâmpe-niile politice comise la Chișinău… Așa, un fel de a se spăla pe mâini…

La Văduva-Poenaru în birou (fosta casă „Scânteia”) se afl ă mobila care îi aparţinuse lui Brătianu. Masivă, în relief dur, neagră… Prin Văduva-Poenaru ajungem și la „Arcadia”, unde îl întâlnim pe dl Iordache, pictor, caricaturist, dar, de 3 săptămâni, afl at în postul de locţiitor de director. Ins plictisit, cu înjurătură birjăreas-că, neîncrezător în niciun fel de „Arcadie”. Chiar când eram la el în birou, îi telefonează cineva dintre creditori, bucurându-l cu vestea că mas-todontul „Arcadia” se afl ă pe lista de faliment a guvernului. Pe când noi speram că difuzarea de carte produsă la Chișinău prin această fi lieră bucureșteană, guvernamentală, va rezolva… va… Ca și Ministerul Culturii, nici ăștia nu sunt în stare barem să-ţi ofere o diurnă leșinată. Până la urmă, apare și dl director al „Acadiei”, Bârnea. Impresie de birocrat – școală însușită perfect pe timpul odiosului – vorbăreţ, pozeur, vânturător de aproximaţii de orice fel, care nu-mai fapte concrete nu pot ajunge.

Și totuși, la această moară a deșertăciunilor, „Arcadia”, cea cu depozitele ticsite de cărţi și foarte îndatorată editorilor, avem a-l cunoaș-te pe un domn de toată isprava – Aurel Liviu Neţoiu, directorul general al editurii „Colosse-um”, care în adevăr pare a fi colosală, dat fi ind că lansează lunar cam 156 de titluri de carte. Inginer de formaţie, dl Neţoiu, la numai 31 de ani ai săi, ajunge a fi (aproape) un magnat al cărţii. Mai conduce alte 5 edituri. Are investiţii și în Franţa. Ne ivită la editură – un apartament desul de spaţios, procurat recent, situat pe Ca-lea Moșilor, 113 C, nu departe de kilometru 0, adică – chiar în centrul Bucureștilor, pe lângă hotelul „Modern”, unde – cum să uit?! – am lo-cuit în timpul primei mele călătorii în Ţară, în august-septembrie 1987. Când intrăm într-o cameră din stânga, 2-3 bărbaţi sunt preocu-paţi cu punerea în ordine a unor numeroase pachete de bani. Pe biroul dlui Neţoiu – volu-me tipărite în Occident, dintre care urmează să fi e selectate cele pe care le va traduce editura „Colosseum”. Lunar, dl Neţoiu ne-ar putea oferi pentru tipărire 3-4 cărţi. Deocamdată, nu știm dacă vom fi în stare să facem faţă comenzilor. În harababura chișinăuiană nu e sigur că poţi respecta caietele de sarcini – calitate, termen de predare etc.

Invitaţi de dl director, prânzim la restauran-tul „Pescarul”, vizavi de Teatrul Naţional. Gene-ros, patronul-editor ne invită într-un magazin, pe al cărui zid, remarc, se afl ă placa memorială ce spune că aici, circa 40 de ani, până în 1935, a locuit celebrul om de teatru Nottara. Primesc cadou o cravată și un ac de cravată care costă – pardon – mai mult decât un salariu mediu în R. Moldova.

Un caz hazliu. Sâmbătă, 16 aprilie, diminea-ţa, mergeam spre editura „Știinţa și tehnica”, la dl Albescu, să tratăm problemele eventualei colaborări. La colţul aripei stângi a Casei Presei Libere, un domn ni se adresează – foarte ama-bil – să-l ajutăm să-și scoată mașina ce nimerise cu roţile într-un șănţuleţ. A parcat-o nefericit și iată că nu o poate scoate doar cu forţa moto-rului, fi ind necesari și vreo doi bărbaţi-putere. De, eu și cu Ioan, fl ăcăi săritori la nevoie, ne în-

dreptăm spre domn și mașină. Însă în faţă, cu vădită agresivitate, ne sare o căţea destul de grasă și burduhănoasă, cu niște colţi barosani, mai cât ţâţele sale umfl ate înainte de fătare. Noi credem că e vreo javră de pripas, dintre care întâlnești foarte multe prin parcurile bu-cureștene, încercând s-o punem pe fugă. Ba să iau un bulgăre, ba bat din picior, ba mătăhăiesc din mâini, ba strig – dar, aiurea! Javra insistă, dă spre picioarele noastre. Ce să faci, domnule? A-ha! Iată și dezlegarea: bietul conducător auto căzut la ananghie ne informează: „Așa este ea, nu lasă pe nimeni să se apropie de mașină”. Cum, stimabile? E căţeaua dumitale? Și dacă ea nu lasă pe nimeni să se apropie de nenoroci-ta-ţi mașină pe care a-i parcat-o atât de tâmpit, încât n-o poţi readuce pe calea cea bună, dacă javra nu lasă pe nimeni să se apropie, cum ai vrea dumneata să-ţi împingem tomobilul? Noi să împingem, iar javra să ne înhaţe, periodic, de buci, ca să avem spor la izbitură?!

Ciudate fi inţe, și șoferul, și căţeaua lui col-ţoasă. Îi lăsăm în plata Domnului, el mătăhăind dintr-o lesă în care nicidecum nu vrea să-și vâre capul urâţenia aia grasă și colţoasă…

Serile, pe așezate, la „Lăptăria lui Enache”, local amenajat de Călin Husar, la etajul 3-4, în holul-mansardă al Teatrului Naţional. Afl uenţă de public pestriţ, dar neexaltat. Se cântă jazz. În una din seri, un specimen destul de bun – Fainberg. Duminică seara însă, un aproape eșec, oarecum neprevăzut: John Răducanu nu pare să încânte publicul. Destul de desuet deja, vetust, pare a-și consuma ultimele acadele ale legendei sale de cândva. Orchestră din câţiva tineri disparaţi; dezacorduri, gafe pe care le poate sesiza chiar și un profan în ale jazzului. Mimică deocheată până la maimuţăreală. Ple-căm și noi odată cu primele retrageri de public. Nu știm cât a rezistat Răducanu.

La „Lăptărie…” îl cunosc pe Mihai Oroveanu, artist foto de prestigiu, actualmente directorul ofi ciului naţional pentru documentare și expo-ziţii de artă, afl at în aceeași clădire cu TNB. De fapt, spaţiul „Lăptăriei…” este închiriat de la respectivul ofi ciu. Chiria – circa 2 milioane de lei lunar. Amabil, dl Oroveanu ne face o excur-sie prin domeniile sale. Ne oferă cataloage, ca-lendare, seturi de reproduceri ale operelor de artă. Un birou în care ţine fi șiere Dora, consoar-ta/ văduva lui Nichita Stănescu, – am văzut-o și pe ea la „Lăptărie…” pe durata unei seri-dimi-neţi în compania a doi bărbaţi, unul dintre ei – destul de aburit, debitând licenţiozităţi. Dora însă avea o ţinută decentă.

Pe 21 aprilie, la librăria „Luceafărul” de la parterul USM a avut loc lansarea antologiei de poezie basarabeană în limba macedoneană „Zlatna lajiţa” (Linguriţa de aur), apărută la edi-tura „Cultura” din Skopje. Prezenţi – Dumitru M. Ion, Dimitar Bașevski, directorul editurii, Branko Ţvetkovski, Kata Romenova și încă un poet macedonean, al cărui nume îmi scapă. Lipsă de civilizaţie și bădărănie: abia sosiţi la USM, în ajun, oaspeţii se pomenesc încolţiţi de Mihail Ion Ciubotaru și de Ion Vieru – că cine, adică, a alcătuit antologia? De ce nu sunt pre-zenţi și dânșii în ea? Că cine e autorul cutare sau cutare? Ce stupoare…

În „Dacia literară” nr. 12 (1/ 1994), Constan-tin Ciopraga recenzează „Iluzia necesară” și „Arhivele Golgotei” sub genericul „Poeţi basa-rabeni: Leo Butnaru – Arcadie Suceveanu”. Zice despre transferul fi inţei mele în cuvânt: „Dacă e să găsim nota defi nitorie a poetului, acesta, un imaginativ rafi nat, trebuie invocată îndată mobilitatea, sceneria dezinvoltă, convertirea savuroasă a cotidianului în aventură intelectu-ală”; „O anumită fugă de istoricitate, ca la Bla-ga, o reculegere de carte răsăriteană – acestea stimulează la Leo Butnaru starea de crono-re-verie”, etc., etc.

Iar în „Jurnal de Vrancea” nr. 20/ 1994, rău-voitorii mei vor găsi câteva cuvinte, care le vor spori cantitatea de fi ere și dimensiunea pie-trelor din rinichi: „…este de departe un glas inconfundabil al creaţiei poetice românești. Este greu de crezut că se va putea vorbi despre actul creator de pe ambele maluri ale Prutului fără Leo Butnaru”. Se mai spune acolo și despre metaforele „cu care Leo Butnaru vine să între-gească zestrea culturală românească”.

Leo BUTNARU

CARTEA, EDITURA ŞI CĂŢEAUA(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

5 SEPTEMBRIE 20141212F L U XF L U X Magazin

MOMENT ISTORIC: Premiul „LEUL DE AUR”

a fost acordat pentru prima dată unui DOCUMENTARIST

Părintele documentarului modern, Frederick

Wiseman, a primit premiul „Leul de Aur” pentru

întreaga sa carieră în cadrul celei de-a 71-a ediţii a

Festivalului de la Veneţia. Wiseman va rămâne în

istorie și drept primul documentarist căruia i s-a

acordat acest premiu.

Vinerea trecută, Festivalul de la Veneţia s-a afl at la a 71-a ediţie, iar

marele premiu „Leu de Aur” a fost acordat documentaristului Frede-

rick Wiseman, autor al unor titluri precum „Titicut Follies” (1967), „Wel-

fare” (1975) și „Public Housing” (1997).

Regizorul american, în vârstă de 84 de ani, mai deţine patru premii

Emmy, a regizat „The Last Letter”, după romanul „Viaţă și destin” al lui

Vasili Grossman, și cea mai recentă creaţie a sa este „National Gallery”

(2014), pe care a prezentat-o la ultima ediţie a Festivalul de la Cannes.

„Totdeauna am încercat să fac fi lme cu o structură dramatică, apli-

când modelul fi lmului de fi cţiune documentarului”, a explicat Wise-

man.

Producător și distribuitor al creaţiei sale, Wiseman și-a motivat op-

ţiunea spunând că „este cel mai bun mod pentru a nu fi păcălit” și a

apreciat că acum, datorită internetului, totul este mai ușor.

„Leul de Aur” pentru întreaga carieră este premiul „Expoziţiei In-

ternaţionale de Artă cinematografi că de la Veneţia” destinat acelor

personalităţi din domeniul cinematografi ei care s-au distins în mod

deosebit în DOMENIUL LOR DE ACTIVITATE.

Sursa: ziuanews.ro

Peste 24 de ani de muncă și 12.000 de pagini împărţite în 61 de volume au fost necesare pentru a termina biografi a defunctului împă-rat nipon Hirohito. Primele exemplare vor fi disponibile în librăriile din Japonia în 2015, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Lucrarea, realizată de Agen-ţia Casei Imperiale, trece în revistă domnia lui Hirohito (1901-1989), cunoscut pos-tum drept împăratul Showa, și include episoade istorice delica-te, precum intrarea ţării în cel de-al Doilea Război Mondial sau perioada postbelică. Suveranii actuali, Akihi-

to și Michiko, au participat la revizu-irea lucrării și au completat ultimele capitole, după cum a informat re-prezentantul agenţiei menţionate, Noriyuki Kazaoka.

Rezultatele şcolare, subiect tabuCompilarea de informaţii nece-

sare pentru redactarea biografi ei a început în 1990 și urma să se în-cheie în termen de 16 ani, dar acest termen limită a trebuit amânat de două ori. Lucrarea se bazează pe principiul «transparenţei», potrivit Agenţiei Palatului Imperial, care a dorit să facă uitate criticile pe care le-a primit la publicarea bio-grafi ei predecesorului lui Hirohi-to, împăratul Taisho (1879-1926), care a fost cenzurată pe alocuri. Și totuși, agenţia imperială a decis să nu includă în biografi a lui Hirohito informaţiile despre rezultatele sale școlare sau despre istoricul său me-dical.

În alcătuirea biografi ei au fost consultate nu mai puţin de 3.000 de surse, printre care și jurnale ţinute de asistenţi ai împăratului, docu-mente despre vizitele lui Hirohito în

alte ţări și interviuri cu 50 de anga-

jaţi de la Palatul Imperial.

112 oameni au muncit peste 24 de aniCirca 112 angajaţi ai agenţiei au

lucrat la compilarea informaţiilor și

la redactarea lucrării, a cărei elabo-

rare a costat 200 de milioane de yeni

(1,46 milioane de euro), fără a pune

la socoteală costurile de personal.

Agenţia Palatului Imperial inten-

ţionează să publice primul volum al

biografi ei în martie 2015, iar celelal-

te volume vor fi publicate pe parcur-

sul a cinci ani.

Sursa: evz.ro

BIOGRAFIE IMPERIALĂ:

Cartea despre viaţa împăratului Hirohito are Cartea despre viaţa împăratului Hirohito are 12.000 de pagini şi a fost scrisă în 24 de ani 12.000 de pagini şi a fost scrisă în 24 de ani

1. Ofi cial, cu o lungime

de 44 de litere, cel mai lung

cuvânt din limba română se

afl ă pe locul 3 în topul celor

mai lungi cuvinte din Euro-

pa. Pe primul loc se afl ă un

cuvânt german cu o lungime

de 79 de litere, iar pe locul 2

un cuvânt turcesc cu o lun-

gime de 70 de litere, ambe-

le fi ind cuvinte compuse, în

timp ce cuvântul românesc

este unul tehnic). Neofi cial

mai există alte două cuvinte

mai lungi (un cuvânt în islan-

deză, cu o lungime de 64 de

litere, și un cuvânt fi nlandez, cu o lungime de 61 de litere),

însă acestea nu sunt incluse în dicționare, fi ind, mai de-

grabă, glume lingvistice.

2. Limba română este singura limbă europeană în care

se poate face o propoziție completă, formată din 5 cuvin-

te care conțin doar vocale: “Oaia aia e a ei”.

3. Cel mai lung cuvânt care conține doar vocale: uiuiu.

4. Cel mai lung cuvânt care conține o singură consoană: acioaiei.

5. Cel mai lung cuvânt care începe și se termină cu o voca-lă și în rest conține doar con-soane: înspre.

6. Cel mai lung cuvânt care denumește o localitate din Ro-mânia: Streisângeorgiu.

7. Cel mai scurt cuvânt care denumește o localitate: Ip.

Și, în fi nal, câteva palindro-muri amuzante (grupuri de cuvinte sau cuvinte care pot fi

citite de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga fără să-și piardă sensul):

Ele ne seduc cu desenele;

Era sa pozez o pasare;

Elisa va lasa Toyota sa la Vasile;

Era o tipa rapitoare.Sursa: webcultura.ro

Cu toţii suntem cumva miraţi când descoperim că în scrierea arabică și cea ebraică se scrie și se citește de la dreapta la stânga. Cu toate acestea, și în limbile și alfabetele altor culturi și civilizaţii se folosește același fel de scriere. În limbile și scrierile etruscă, pahlavi, avesta, feniciană, siriacă, li-diană, aramaică sau în vechile limbi turcice se scria și se citea la fel. În to-tal 28 de limbi și alfabete din prezent folosesc aceeași ordine a scrisului și cititului. Care să fi e cauzele?

Atât alfabetul ebraic, cât și cel arab provin din străvechile forme de scriere proto-canaanite, în care se scria de la dreapta la stânga. Limbile proto-canaanite erau scrise uneori într-o formă hibridă, denumită Bous-trophedon, în care paragrafele scrise de la dreapta la stânga alternau cu

cele scrise de la stânga la dreapta. Se pare că acest lucru era mai ușor pen-tru scribul care le scria și care astfel își putea odih-ni mai bine mâna, dar nu era la fel de ușor pentru cel care urma să citească.

Scrierea de la dreap-ta la stânga s-a edifi cat și a ajuns să fi e singura formă de scriere în pe-rioada de cristalizare și omogenizare a poporului evreu în perioada Antichităţii și are probabil legătură cu poruncile din Tora care fac diferenţă clară între folosirea mâi-nii stângi pentru activităţi „necurate” și a celei drepte pentru cele „curate”. Ori scrierea textelor sacre era o activi-tate cum nu se poate mai importantă.

Cum cultura, scrierea și religia ara-bă sunt strâns înrudite și provin parţial din cele ebraice, Islamul fi ind în esenţa ei tot o religie abrahamică, alfabetul și scrierea arabă au moștenit încă din ve-chime de la cel ebraic, obiceiul scrierii și citirii de la dreapta la stânga.

Sursa: descopera.ro

Şapte curiozităţi ale limbii române

De ce în alfabetul ebraic şi cel arab se scrie de la dreapta la stânga?

5 SEPTEMBRIE 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.45 ȘTIRI.

6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10,

8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00 Ediţie

specială. Rolul justiţiei constituţionale în protecţia valorilor

statului de drept. Transmisiune în direct. 11.00 Bună seara!

Talk-show. 12.00 Reporter de gardă. 12.30, 17.15 Desene

animate. „Frumoasa adormită”. 13.10, 17.45, 1.10 Cine vine la

noi? Program de divertisment. 14.25 Desene animate. „Legenda

lui Zorro”. 15.20 „1989”. 16.20 Săptămâna sportivă. 17.00 ȘTIRI

(рус). 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente

economice. 20.25 Portrete în timp. Alexei Leahu. 21.35 Fotbal.

Moldova - Muntenegru. În pauză: ȘTIRI (рус). 23.30 Aniversări.

Ion Druţă. 0.55 Cinemateca universală. 4.30 La noi în sat. 5.15

Tezaur. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market

9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market

9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00

Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.

md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile

Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Seri-

al: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r)

14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30

Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial:

Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial:

Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor

02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r)

04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Film: Tipul cel nou (r) 13:00

Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4790 15:00 Film: Ce n-a văzut Parisul!

17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00

În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile PROTV 23:05 Film:

Terra Nova, ep 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:30 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:30 „Сегодня вечером” с Андреем

Малаховым 14:10 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Брак по завещанию.

Танцы на углях”. Многосерийный фильм 16:25 Премьера.

„Время покажет” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55

„Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30

Премьера. „Учителя”. Многосерийный фильм 00:30 „Primele

știri” (rus) 00:45 Ночные новости 01:00 Комедия „Приятели

из Беверли Хиллз” 02:30 „Prima Oră” (R) 04:05 „В наше время”

06:00 Новости. 06:15 Program

de divertisment. 07:00 Любовь

и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00

Новости. 08:50 Новый старый дом. Комедия. Россия 2013

1 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив.

Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45

Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40

Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым.

17:15 Понять простить. 18:15 Новый старый дом. Комедия.

Россия 2013 1 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00

Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25

„Autostrada”. 23:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама.

Россия 2010 23:55 Час суда с Павлом Астаховым. 00:40 Știri.

01:05 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME

5:59 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JO-

URNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38

AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 CURIEUX BÉGIN 10:34

LE JARDIN EXTRAORDINAIRE 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE

! EXPRESS 11:16 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:33 LES P’TITS PLATS DE

BABETTE 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS

BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11 DESTINATION WEEK-END

13:38 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 14:30 LE JOUR-

NAL DE LA RTBF 15:02 LES CARNETS DE JULIE GRAND FORMAT

16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE

EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:29 L’INVITÉ 19:44 BOULEVARD DU PALAIS 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:00 ÉCHAPPÉES BELLES 0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 DE

GUERRE LASSE 3:00 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TEMPS PRÉSENT

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10 ȘTIRI.

6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15,

1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00

ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.40, 17.15 Desene

animate. „Frumoasa adormită”. 10.10, 3.10 Documentar. „Ba-

lada pădurii: munţii Tinlin”. 11.00 Accente economice. 11.30

Baștina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10, 17.45, 0.20

Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.20 Documentar.

„New York. Confi denţial”. 15.05 Documentar. „360 grade GEO:

Ultimii cow-boy din Toscana”. 16.00, 5.30 Dor. Ion Surceanu și

Yan Raiburg. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40

Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”.

22.20 Dialog social. 22.40 În premieră. 3.10 „1989”.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55

Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare

14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Te-

leshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market

9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00

Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV.

Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15

Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial:

Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Cu-

lorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial:

Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante (r) 16:30 Videoclipuri

17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru

că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături

riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30

Serial: Casa de alături (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30

Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Film: Ce n-a văzut Parisul

(r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping

14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4791 15:00 Film: A 19-a soție

17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45

Film: Războiul minţii 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05

Film: Terra Nova ep.6 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r)

00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:30

Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Учителя”. Многосерийный

фильм 14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Брак по завещанию.

Танцы на углях”. Многосерийный фильм 16:25 Премьера.

„Время покажет” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55

„Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время”

22:30 Премьера. „Учителя”. Многосерийный фильм 00:30

„Primele știri” (rus) 00:45 „Вечерний Ургант” 01:20 Ночные

новости 01:35 Дмитрий Певцов в боевике „Мафия

бессмертна” 03:05 „Prima Oră” (R)

06:00 Știri. 06:25 Program de

divertisment. 07:00 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50

Новый старый дом. Комедия. Россия 2013 2 серия 09:50

Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00

Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный

разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять

простить. 18:15 Новый старый дом. Комедия. Россия 2013

2 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь

и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час

суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de

divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:23 LES VINGT CHEFS-

D’OEUVRE DE LA NATURE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-

ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:34 VISITE

LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 LES ESCAPADES

DE PETITRENAUD 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41

PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11 CHRONIQUES D’EN HAUT

13:38 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02

BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUES-

TIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:42 DOCUMENTAIRE 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:00 APPARENCES 22:46 APPARENCES 23:31 ACOUSTIC

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 0:59 FAUT PAS RÊVER 2:53 LE POINT 3:45 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:10 PÊCHE MON PETIT PONEY

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI.

6.15, 3.30 Gagauz ogea. 6.45 Legendele

muzicii. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45,

17.15 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 10.15 Videoteca

copiilor. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45, 0.40 Cine vine la

noi? Program de divertisment. 14.20 Constantin Moscovici.

Melodiile sufl etului. 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor.

16.30 Русский мир. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”.

22.20 Film. „REGĂSIREA”. 0.10 În ritm de dans. 5.30 Accente

economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30

Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30

Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30

Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15

Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară per-

fectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial:

Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Cu-

lorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial:

Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de

închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile

iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 22:00 Serial: Legături

riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30

Serial: Casa de alături (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30

Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Film: A 19-a soție (r) 13:00

Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Se-

rial: Tânăr și neliniștit, ep.4792 15:00 Film: Blestemul din Las

Vegas 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 Film: 12 încercări 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:00 Film: Terra Nova ep.7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iu-

besc! (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Учителя”. Многосерийный

фильм 14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Брак по завещанию.

Танцы на углях”. Многосерийный фильм 16:25 Премьера.

„Время покажет” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55

„Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30

Премьера. „Учителя”. Многосерийный фильм 00:30 „Primele

știri” (rus) 00:45 „Вечерний Ургант” 01:20 Ночные новости

01:35 Армен Джигарханян, Вячеслав Невинный, Тамара

Акулова в фильме „Трое на шоссе” 03:00 „Prima Oră” (R)

06:00 Știri. 06:25 Program de

divertisment. 07:00 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50

Прощание. Мелодрама. Россия 2013 1 серия 09:50 Понять

простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости.

14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости.

Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор.

16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить.

18:15 Прощание. Мелодрама. Россия 2013 1 серия 19:10

След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След.

Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом

Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:24 CHRONIQUES

D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMA-

TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:35 UNE

BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LES VINGT

CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 11:30 CURIEUX BÉGIN 11:57

FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE

13:07 FLASH INFO 13:11 MAGAZINE 13:37 ARTISANS DU CHAN-

GEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BEL-

LES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA

SUITE / MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:41

15 JOURS AILLEURS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

DANS L’ENFER DU PÔLE, BABOUCHKA 0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00

LA FAMILLE KATZ 1:43 LA FAMILLE KATZ 2:37 TEMPS PRÉSENT

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 LES LIMIERS

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI.

6.15 Русский мир. 6.45 Profi l de savant.

7.10, 1.20 Bună dimineaţa! 8.15 Domnu-

lui să ne rugăm! Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Dom-

nului” din Chișinău. 10.00 Serial. „AGRODOLCE”. 10.30 Accente

economice. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie.

13.10, 17.45, 0.10 Cine vine la noi? Program de divertisment.

14.20 Festivalul „La izvorul Osoiencelor”. Partea III. 15.10 Erudit-

cafe. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Documentar. „Elena Erușevschi.

Floare tristă”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Desene animate. „Fru-

moasa adormită”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55,

4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial.

„AGRODOLCE”. 22.20 Reporter de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă”

cu Ilona Spătaru. 23.05 Chișinău Youth Orchestra și A.Conunov.

Program muzical. 2.15 Film. „REGĂSIREA”. 5.30 Русский мир.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La

altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film

indian 16.10Film artistic 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30

Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film

artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30

Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00

Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15

Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial:

Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri

17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru

că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături

riscante 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de ală-

turi 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial:

Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Dincolo

de poveștiri (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Film: Blestemul din Las Vegas

(r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping

14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4793 15:00 Film: Zborul 93

17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45

Film: Ăla micu’ 22:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja 23:05 Film:

Terra Nova ep.8 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Mol-

dova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:30 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Учителя”. Многосерийный

фильм 14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Брак по завещанию.

Танцы на углях”. Многосерийный фильм 16:25 Премьера.

„Время покажет” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55

„Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30

Премьера. „Учителя”. Многосерийный фильм 00:30 „Primele

știri” (rus) 00:45 „Вечерний Ургант” 01:20 Ночные новости 01:35

Анастасия Заворотнюк, Сергей Астахов в фильме „Жених по

объявлению” 03:15 „Prima Oră” (R)

06:00 Știri. 06:25 Program de

divertisment. 07:00 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50

Прощание. Мелодрама. Россия 2013 2 серия 09:50 Понять

простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости.

14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости.

Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30

Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15

Прощание. Мелодрама. Россия 2013 2 серия 19:10 След.

Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив.

Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости.

Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым.

00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 UNE BRIQUE DANS LE

VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ

7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANA-

DA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH

INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:34 JARDINS & LOISIRS

11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:32 L’ÉPICERIE

11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA

VIE 13:05 FLASH INFO 13:07 HEP TAXI ! 13:37 CRIMES D’AMOUR À

KABOUL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 FORTIER 15:50 FORTIER

16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAM-

PION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE

LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:40 MAGAZINE 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MY LITTLE PRINCESS 23:44 À PEU

DE CHOSE PRÈS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:51 200

MILLIONS DE CRITIQUES 2:46 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE / MISE AU

POINT 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 LES LIMIERS

8 SEPTEMBRIE 9 SEPTEMBRIE 10 SEPTEMBRIE 11 SEPTEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

5 SEPTEMBRIE 20141414F L U XF L U X Cultur=

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecViața ta amoroasă este plină de suișuri și coborâșuri pentru că, deși ești dispus(ă) să faci compromisuri, accepți foarte greu rutina. Te chinui să faci un efort suplimentar, dar frus-trarea nu întârzie să apară.

TaurA venit momentul să îți reevalu-ezi propria viață. Simți nevoia să îți plănuiești viitorul, să te gândești la ceea ce îți poate aduce ziua de mâine și, mai ales, dorești să îți redefi nești prioritățile.

GemeniTe simți mai încrezător. Nimic nu te poate opri să îți dorești, nimic nu te poate opri să acționezi. La serviciu, taskurile pe care le ai de îndeplinit sunt destul de ușoare. Deși săptă-mâna nu începe tocmai bine, se va termina excelent.

RacÎn sfârșit reușești să dai la o parte personalitatea ta rezervată și să fi i mult mai receptiv(ă) la tot ceea ce este în jurul tău. Ești în căutare de emoții puternice! Toate acțiunile tale sunt pozitive și constructive.

LeuAi parte de unele emoții foarte pu-ternice. Relația în care ești are parte de un mare impuls și simți din nou că trăiești. La serviciu este de prefe-rat să accepți atât opiniile pro, cât și cele contra, deoarece pot aduce noi schimbări.

FecioarăToate privirile sunt îndreptate că-tre tine și cei din jur vor să petrea-că cât mai mult timp în compania ta. Deții controlul asupra propriei vieți și acest lucru te face să te simți împlinit(ă).

BalanţăSimți că îți trăiești viața din plin și dorești să împarți acest sentiment cu jumătatea ta. Armonia și stabilita-tea sunt două lucruri care sunt pre-zente mai mult ca oricând.

ScorpionEști persoana care nu se mulțumește cu puțin și de aceea o să devii ușor fi losofi c(ă). Vei reuși să ignori proble-mele pe care le ai și să te axezi pe tot ceea ce este frumos în viața ta.

SăgetătorRealizezi ca reacțiile tale sunt des-tul de exagerate. Încearcă să inițiezi o discuție serioasă cu partenerul de viață pentru a reuși să îți faci o idee mai exactă despre ceea ce se întâm-pla între voi.

CapricornSimți că meriți tot ceea ce este mai bun. Cu toate acestea ai grijă la în-crederea în sine, pentru că la birou poate fi interpretat ca fi ind, de fapt, arogant(ă). Ai mare grijă la ceea ce transmiți celor din jur.

VărsătorAi o dispoziție excelentă. Simți ar-monia care te înconjoară, armonia din relația pe care o ai. La serviciu ești absolut genial(ă). Inspirația, cre-ativitatea și imaginația nu lipsesc din meniul tău.

PeştiCauți noi metode pentru a sparge rutina pe care o resimți. Chiar dacă și la serviciu lucrurile parcă par a fi blocate, reușești să detensionezi at-mosfera datorită abilității tale de a comunica. O să faci orice pentru ca dispoziția ta să fi e una pozitivă.

5-12 septembrie5-12 septembrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 932TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.05 ȘTIRI.

6.15 Documentar. „Elena Erușevschi. Floare

tristă”. 6.45 Tezaur. 7.10, 1.20, 2.25 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”.

9.45, 17.15 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 10.40 „Un sfert de

vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Destine de

colecţie. 12.30 Moldovenii de pretutindeni. 13.10, 17.45, 1.15 Cine

vine la noi? Program de divertisment. 14.20 Festivalul „La izvorul

Osoiencelor”. Partea IV. 15.30 Ne distrăm cu „Do-re-mi”. 16.30 Stil

nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk-

show. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Fii tânăr! 23.15 Festivalul

Internaţional de Operă și Balet „Maria Bieșu”. Opera „Don Quijote” de

L.Minkus. 5.30 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00

Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian

16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără

măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film

artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără

măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial:

Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț

de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30

Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat

19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00

Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30

Serial: Casa de alături (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30 Serial:

Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 11:00 Film: Zborul 93 (r) 13:00 Știrile PROTV

14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4794 15:00 Film: Crescandu-l pe Waylon 17:00 Știrile ProTV cu Ani-

șoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Legiunea 22:45 Film: Gamer - Jocul

supravieţuirii 00:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 În Profunzime cu Lorena Bogza

(r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 Trăiește-ți vara

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:30 „Учителя”. Многосерийный фильм 14:25 „Добрый день”

15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Брак

по завещанию. Танцы на углях”. Многосерийный фильм 16:25

Премьера. „Время покажет” 17:10 „Жди меня” 18:00 „Primele știri”

(rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Человек и

закон” с Алексеем Пимановым 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele

știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 „ДОстояние Республики” 00:55 „Pri-

mele știri” (rus) 01:10 „Вечерний Ургант” 02:00 „Городские пижоны”.

„Айртон Сенна” 03:40 Полина Кутепова в фильме „Настя” 05:05

„Игорь Костолевский. И это все о нем”

06:00 Știri. 06:25 Program de diver-

tisment. 07:00 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 След. Детектив.

Россия 2012 10:30 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия

2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор.

16:35 Час суда с Павлом Астаховым. 17:20 Понять простить.

18:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След.

Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости.

Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05

Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:25 EN VOYAGE ! EXPRESS

5:39 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30

TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE

PETITRENAUD 10:33 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:02

DESTINATION WEEK-END 11:32 À LA DI STASIO 11:57 FLASH INFO

11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH

INFO 13:10 À LA VIE, À LA MODE 13:38 LE JARDIN, UNE ÉCOLE DE LA

VIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA FAMILLE KATZ 15:49 LA

FAMILLE KATZ 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:39 ÉPICERIE FINE 20:06 LES CARNETS

DE JULIE 21:03 ACOUSTIC 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

BOULEVARD DU PALAIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 UNE CIBLE DANS LE DOS 2:38

QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:00 LES LIMIERS

6.05, 21.00, 0.50 ȘTIRI. 6.15 Documen-

tar. „Euromaxx”. 7.10 „Nora”. Spectacol

al Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălţi.

8.00 „Ploaia de stele”. Concurs municipal al tinerilor talente.

9.05 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00 Știinţă și

inovare. 10.30 În ritm de dans. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou.

12.00 În premieră. 13.30, 2.30 Acorduri majore pentru Europa.

Program muzical. 15.00 „1989”. Rolul evenimentelor din 1989

din istoria Europei și RM. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30

Documentar. „Arts 21” 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club

(рус). 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. 19.00,

4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25

Dor. Ion Surucean la 65 de ani. 22.20 Festivalul Internaţional de

Operă și Balet „Maria Bieșu”. Opera „Balul mascat” de G.Verdi.

1.00 Fii tânăr! 4.30 Bună seara! Talk-show. 5.30 Moldovenii

de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă for-

mula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs

autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film

indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial

20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică

21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic

00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15

Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară per-

fectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial:

Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Cu-

lorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial:

Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante (sfârșitul serialului) 17:30

Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru

că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături

riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30

Serial: Casa de alături (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30

Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Toate

pânzele sus, ep 7 11:15 Videoclipuri 11:30 În

Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Stirile

PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Doamna Winterbourne

15:00 Film: Julie și Julia 17:15 Film: Confl ict în familie 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja 20:45 Film:

Parker 23:00 Film: Prieteni cu copii 01:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune mu-

zicală 03:00 Film: Prieteni cu copii (r) 05:00 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 Николай Мерзликин

в детективе „Суровые километры” 07:40

Фильм „Друг мой, Колька!” 09:05 „Играй,

гармонь любимая!” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости

10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Владимир

Спиваков. Жизнь на кончиках пальцев” 12:00 Новости

(с субтитрами) 12:15 „Идеальный ремонт” 13:00 „В наше

время” 14:20 Евгений Стычкин, Павел Майков, Сергей

Газаров в приключенческом фильме „Золото „Глории” 18:00

Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Золото „Глории”.

Продолжение 18:30 Премьера сезона. „Ледниковый

период” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00

„Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:45 „Что? Где?

Когда?” 01:00 Комедия Владимира Меньшова „Ширли-

мырли” 03:15 Сигурни Уивер в триллере „Свидетель” 04:50

Нина Сазонова в фильме „Моя улица”

6:00 Știri. 6:30 Program de diver-

tisment. 7:00 Știri. 7:30 Program

de divertisment. 8:00 Știri. 8:25 Program de divertisment. 9:40

Понять простить. 10:40 Невидимки. Детектив. Россия 2010

13:45 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:15

Большая разница. 21:15 Невидимки. Детектив. Россия 2010

0:00 Новости. 0:15 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:26 LE BEAU VÉLO DE RAVEL 5:54 C DANS L’AIR 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 OUTRE+Zapping 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À

L’ÉCOLE 10:14 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:21 BRICO CLUB 10:33

LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 YAKARI 10:53 YAKARI

11:05 MARCELINO 11:30 HELVETICUS 11:35 ARTZOOKA ! 12:03

7 JOURS SUR LA PLANETE 12:30 TOUT LE MONDE DEHORS

13:00 FLASH INFO 13:02 FALÒ 13:30 ÉPICERIE FINE 13:59 À LA

VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 MIDI EN

FRANCE 16:04 DESCENTE EN CUISINE 17:00 TARATATA 17:30

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 200

MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS -

1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:39 THALASSA

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’ÉTÉ INDIEN 0:00 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 0:59 SIGNATURE 1:55 SIGNATURE 2:55 D6BELS ON

STAGE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 LE POINT

6.05, 21.00, 1.20 ȘTIRI. 6.15 Documentar.

„360 grade GEO: Galicia, pescarii în

pericol”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00

Portrete în timp. 8.40 Dialog social. 9.00 Un pas spre sănătate.

9.30 Documentar. „Valeria Dascăl. Între două pasiuni”. 10.00 Ring

Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00

Focus. Magazin TV. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar.

„New York. Confi denţial”. 13.45 Profi l de savant. 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 „Cântecul e toată viaţa mea”.

Diana Văluţă. Spectacol muzical. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15

Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru

Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Retros-

pectiva Festivalului Internaţional de Operă și Balet „Maria Bieșu”.

21.20 Fotbal non-stop. 22.20 Festivalul Intenaţional de Operă și

Balet „Maria Bieșu”. Opera „Dama de pică” de P. Ceaikovski. 1.30

Erudit-cafe. 2.15 Constantin Moscovici. Melodiile sufl etului. 3.00

Focus. Magazin TV. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30

Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping

11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film

indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic

17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial

20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic

22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00

Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial:

Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Dezvăluiri din

lumea telenovelelor 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închi-

riat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii

22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul

sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Dincolo de poveștiri

(r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Toate pânzele

sus, ep.8 11:15 Film: Doamna Winterbourne (r)

13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20

Film: Julie și Julia (r) 15:00 Film: Confl ict în familie (r) 17:15 Film:

John Tucker trebuie să moară 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja 20:45 Film: X-men de la Origini: Wolverine

22:45 Film: Bilet de răscumpărare 00:30 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:30 Știrile PROTV (r) 02:30 Film: Bilet de răscumpă-

rare (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Дмитрий Харатьян.

„По воле рока так случилось…” 07:00

Дмитрий Харатьян в фильме „Розыгрыш”

08:35 „Служу Отчизне!” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости

10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием

Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости

(с субтитрами) 12:15 Премьера. „Ирина Роднина. Женщина

с характером” 13:15 „Среда обитания” 14:10 „Точь-в-точь”

16:40 Премьера. „Большие гонки” 17:55 Премьера сезона.

„Черно-белое” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis”

21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”.

Информационно-аналитическая программа 23:20 „Клуб

Веселых и Находчивых”. Летний кубок в Сочи 01:40 „Политика”

02:35 Фильм Карена Шахназарова „Белый тигр”

6:00 Новости. 6:15 Program de

divertisment. 7:00 Новости. 7:15

Program de divertisment. 8:00 Новости. 8:20 Понять простить.

9:30 Magazin UEFA Champions League. 10:00 „Autostrada”.

10:30 Большая разница. 11:25 Невидимки. Детектив. Россия

2010 14:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:15

Невидимки. Детектив. Россия 2010 23:00 Большая разница.

0:00 Новости. 0:15 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 MYSTÈRES MARITIMES,

AFFAIRES CLASSÉES 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:10 L›INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:25 WARI 7:54 REFLETS

SUD 8:46 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN

10:05 FLASH INFO 10:07 T›CHOUPI À L›ÉCOLE 10:14 T›CHOUPI À

L݃COLE 10:21 BRICO CLUB 10:33 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS

10:41 YAKARI 10:53 YAKARI 11:07 MARCELINO 11:30 HELVETICUS

11:34 TACTIK 12:00 PAROLES DE CLIP 12:09 JOUR DE RUGBY 13:00

FLASH INFO 13:10 INTERNATIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA

MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT

DIMANCHE 16:45 UN AIR DE FAMILLE 17:30 MAGHREB-ORIENT

EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64› LE MONDE

EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JOURNAL DES NOUVELLES

TECHNOS 19:29 L›INVITÉ 19:38 AFRIQUE, LE DEFI VERT 20:37

360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RIENS DU TOUT

23:35 L›ARGENT DES AUTRES 23:47 LE PETIT SAC À L›AUBE 0:00 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L›INVITÉ 1:00 MY LITTLE PRINCESS 2:43 BOWLING KILLERS 2:53

FOOT! 3:22 FOOT! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

12 SEPTEMBRIE 13 SEPTEMBRIE 14 SEPTEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

5 SEPTEMBRIE 2014 1515 F L U XF L U X

Creierul uman poate fi antrenat să prefere o dietă bazată pe alimente sănătoase, sărace în calo-rii, în detrimentul mân-cărurilor de tip fast-food, conform unui studiu al cercetătorilor britanici, informează dailymail.co.uk.

Cercetătorii cred că este posibi-lă crearea unei diete care să poată anula dependenţa de alimente ne-sănătoase și să crească preferinţa pentru o hrană sănătoasă. Anterior, specialiștii considerau că efectele unei alimentaţii nesănătoase pre-lungite asupra creierului, în termeni de dependenţă, sunt foarte greu de anulat.

«Nu ne începem viaţa cu o poftă de cartofi prăjiţi și respingând din prima alimente precum pastele din făină integrală», a spus autoarea studiului, Susan Roberts, profesor la Universitatea Tufts din Marea Brita-nie. «Aceste preferinţe se instalează în timp, ca răspuns la alimentaţia

constantă nesănătoasă», a explicat Roberts.

Oamenii de știinţă au bănuit de mult timp că, odată create, circuitele cerebrale responsabile de depen-denţa de alimentaţia nesănătoasă pot fi foarte greu sau imposibil de in-versat, ceea ce le face pe persoanele cu probleme de greutate să ducă o viaţă în care se luptă să reziste tenta-ţiilor alimentare nesănătoase.

Studiul, publicat în revista Nu-trition & Diabetes, a fost realizat folosind sesiuni de rezonanţă mag-netică nucleară asupra creierului, în special asupra zonei asociate cu mecanismul recompenselor, în cazul a 13 femei și bărbaţi obezi și supra-ponderali. Opt dintre participanţi erau incluși și într-un program de scădere în greutate, conceput de cercetătorii de la Universitatea Tu-fts, iar ceilalţi cinci au fost folosiţi drept grup de control. Tuturor le-a fost scanat creierul prin rezonanţă magnetică nucleară, la începutul și la sfârșitul perioadei de șase luni cât a durat studiul.

După cele șase luni, creierul ce-lor implicaţi în programul de slăbire

a prezentat schimbări în regiunile

unde se afl ă centrul recompenselor,

asociat cu învăţarea și cu dependen-

ţele. Zona cerebrală în cauză a de-

venit mult mai sensibilă când venea

vorba despre alimente sănătoase,

sărace în calorii, în timp ce sensibi-

litatea la alimentele nesănătoase a

scăzut.

«Programul de slăbire (creat de

Universitatea Tufts, n.r.) este conce-

put special pentru a schimba mo-

dul în care oamenii reacţionează la

diferite alimente, iar studiul nostru

arată că voluntarii care au partici-pat la acest program au prezentat o dorinţă crescândă pentru o dietă sănătoasă și o scădere a apetitului pentru alimente nesănătoase. Com-binarea acestor două efecte este, probabil, cheia menţinerii greutăţii sub control. Din tot ce știm noi, este pentru prima dată când se demon-strează existenţa acestui mecanism reversibil», a declarat Sai Krupa Das, profesor la Universitatea Tufts, im-plicat în cercetare.

Mediafax.ro

Diverse

STUDIU

Creierul poate fi antrenat să prefere o dietă sănătoasăCreierul poate fi antrenat să prefere o dietă sănătoasăFARMACIA NATURII

Benefi ciile uimitoare ale strugurilor

Se pare că resveratrolul, care se găsește din belșug în sortimentele de culoare roșie, cu efect antioxidant, declanșează producerea unui hormon numit adipo-nectină, care protejează va-sele de sânge împotriva in-fl amaţiilor, crește toleranţa la glucoză, îmbunătăţește funcţia de producere a insu-linei și împiedică instalarea sindromului metabolic și a afecţiunilor cardiace.

Strugurii sunt, după portoca-le, cele mai cultivate fructe de pe pământ. Nici nu e de mirare, în-trucât benefi ciile lor sunt imense! Atât pentru sănătate, cât și pen-tru frumuseţe, strugurii sunt niș-te fructe cu adevărat remarcabile!

Problemele digestive, Problemele digestive, soluţionatesoluţionate

Strugurii sunt foarte bogaţi în fi bre și minerale, drept pen-tru care sunt un veritabil laxativ. Datorită acestui lucru, ei au pro-prietăţi puternic purifi catoare, diuretice și depurative, fi ind re-comandaţi în special persoanelor care suferă de constipaţie și balo-nare sau celor care vor să urmeze o cură de detoxifi ere.

Energie cât încapeEnergie cât încapeStrugurii fac parte din catego-

ria celor mai energetice fructe, având un aport de 72 kcal/100g, aproape cât smochinele, dar mai puţin decât bananele. Conţinutul bogat în glucide este foarte bine asimilat de organism, mulţumi-tă prezenţei vitaminei B, ceea ce duce la o funcţionare corectă a sistemului muscular și nervos. Strugurii sunt așadar un furnizor important de tonus, având mari adepţi printre copii și sportivi.

Buni pentru inimă și fi catBuni pentru inimă și fi catStrugurii stimulează funcţio-

narea fi catului și, totodată, sunt buni și pentru inimă. Mulţumită polifenolilor, strugurii negri pro-tejează inima și previn formarea cheagurilor de sânge.

Așa că, dacă treci printr-o peri-oadă de surmenaj, dacă vrei să îţi detoxifi ci organismul, dacă vrei să îţi întărești sistemul imunitar, dacă ai nevoie de un randament fi zic și intelectual mai bun, în caz de astenie, convalescenţă, poţi apela cu încredere la o cură de struguri!

O precizare importantă: stru-gurii trebuie consumaţi cu tot cu coajă pentru a avea efectele te-rapeutice scontate. Oricât vi s-ar părea de amăruie, înecăcioasă ori neplăcută la gust, acceptaţi ide-ea că trebuie să mestecaţi bine și să înghiţiţi această coajă. De ce? Pentru că în coajă și în micul strat gelatinos dintre ea și pulpa fruc-tului se afl ă cele mai valoroase substanţe sub aspect terapeutic.

Csid.ro

FRUMUSEŢEMâinile tale. Cum să le

transformi dacă nu prea eşti mulţumită de ele

Mâinile se numără printre cele mai ignorate părţi ale corpului tău. Așa apare îmbătrânirea prematură, pielea ridată și crăpată, venele proeminente și unghiile casante. Dacă te-ai hotărât totuși să le oferi atenţia pe care o merită, iată cum îţi poţi îngriji mâinile ca la carte pentru a le reda tinereţea!

Spală-te pe mâini frecvent, dar cu capSpală-te pe mâini frecvent, dar cu capPentru a te feri de probleme de sănătate, este esenţial să îţi

speli mâinile cât mai des cu putinţă. Însă nu oricum, ci cu apă cel mult călduţă, cât și cu săpunuri atent alese care nu îţi usucă pielea, favorizând îmbătrânirea sa accelerată.

Apa excesiv de fi erbinte înlătură uleiurile naturale secretate de piele care îţi hidratează mâinile și le menţin elasticitatea. La fel se întâmplă și cu săpunurile dure, care, pe lângă stratul de celule moarte și impurităţile acumulate la suprafaţa pielii, înde-părtează și stratul de uleiuri hidratante.

În aceeași idee, uită de spălatul vaselor cu mâinile goale – pentru a nu lăsa apa fi erbinte să îţi usuce pielea, folosește întot-deauna mănuși protectoare.

Aplică frecvent creme hidratanteAplică frecvent creme hidratanteCremele hidratante sunt cele mai bune prietene ale mâinilor

sănătoase, tinere și suple. Ţine mereu la îndemână produse cu un conţinut mare de glicerină, spre exemplu, renumită pentru proprietăţile sale hidratante, dar și cu SPF ridicat, de cel puţin 30. În timpul verii, dar nu doar atunci, cremele cu SPF te vor proteja atât de boli periculoase, precum cancerul de piele, cât și de îm-bătrânirea prematură, favorizată de expunerea la soare.

Oferă-le mâinilor tale un tratament regescOferă-le mâinilor tale un tratament regescPe lângă aplicarea constantă de creme hidratante, special con-

cepute pentru pielea delicată a mâinilor, nu uita să le oferi acesto-ra, periodic, un tratament regesc cu uleiuri. Spre exemplu, uleiul de măsline călduţ este excelent ca tratament pentru unghii, dar, în același timp, poate hrăni în profunzime și pielea mâinilor.

Nu în ultimul rând, ar trebui să știi că și gomajul este mai mult decât indicat pentru a asigura tinereţea mâinilor tale. Tot ce tre-buie să faci este să îţi masezi mâinile ușor cu zahăr, tărâţe sau orice produs destinat exfolierii pe care îl ai la îndemână, după care să aplici un strat generos fi e de cremă hidratantă, fi e de ulei de corp. Înfășoară-ţi mâinile într-o folie de plastic (precum cele alimentare) și lasă crema/uleiul să acţioneze cel puţin 5-10 minu-te. Rezultatul? Mâini fi ne și catifelate!

Eva.ro

Adevărul este că există o fascinaţie continuă ce planează în jurul animal print-ului. Indiferent de sezon, indiferent de stil, indiferent de cu-loare, acesta a devenit o constantă a ultimilor ani, fi ind prezent mereu în propunerile sezoniere.

Sezonul ce tocmai debutează, toamnă/iarnă 2014-2015 nu face excepţie de la regu-lă și vine în forţă cu propuneri inedite ce au în centru piese animal print. Cele mai adora-te imprimeuri inspirate din lumea animalelor vin în această perioadă într-o bogată diversi-tate cromatică, cu diferite dimensiuni, dar și combinaţii de texturi, astfel încât să îţi poţi alege piesa perfectă pentru tine.

În mod evident sălbatic, cu un aer jucăuș și pe alocuri insinuant, animal print-ul face o declaraţie de stil în toamna aceasta. Nu vei da greș nici dacă optezi pentru o piesă state-ment, nici dacă alegi un outfi l integral în ani-mal print, cum ar fi un costum cu pantaloni și sacou sau o rochie mixată cu niște pantofi în aceeași notă.

În sezonul actual vei benefi cia de abso-lut orice piesă vestimentară sau accesoriu în varianta animal print. Imprimeu leopard, ze-bră, snake-skin, toate sunt disponibile, atât în cromatica lor tradiţională, cât și derivate în alte nuanţe, neobișnuite.

Sacoul animal print este un item recoman-dabil. Îndrăzneţ, este combinaţia perfectă între sobru, prin croiala jachetei, și inedit. O ţinută all-black în rest, compusă dintr-o pe-reche de pantaloni ţigaretă, un t-shirt negru lejer și o pereche de stiletto din piele întoar-

să neagră sunt completarea ideală pentru o apariţie cu stil.

O pereche de pantaloni la dungă, până la gleznă, sunt la fel de efi cienţi, mai ales dacă îi porţi cu o pereche de sandale înalte – cât vremea încă îţi permite – și cu item-uri nude în rest. Sunt chic, nonconformiști și foarte trendy.

Dacă însă un trench animal print, o ja-chetă sau o salopetă îţi par prea mult, nu îţi rămâne decât varianta optimă a unei perechi uber cool de pantofi – niște slipperși animal print din velur sunt ideali – sau o poșetă. În-trucât animal print-ul este considerat deja un clasic, daca îl folosești ca detaliu, ţinuta ta poate fi foarte originală: poţi opta pentru culori vii (roșu, verde) sau pentru completări din alte print-uri, cel fl oral fi ind cel mai la în-demână.

One.ro

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STILTotul despre animal print-ul de toamnă

S-a demonstrat că tărâţe-le de grâu conţin substanţe care atacă alimentele ajun-se în stomac, făcând astfel digestia rapidă și ușoară.

Acestea se vor lua în cantitate cât mai mare, dar numai măcinate foarte fi n cu râșniţa de cafea. Este indicat să nu se pună în ali-mente care au temperaturi mai mari ca temperatura corpului. Se vor putea lua însă cu apă, lapte, ceai sau

ca atare. Se pot lua înainte de masă sau după, indife-rent în ce perioada a zilei. Cel mai bine însă este să se ia de mai multe ori pe zi, în 5-6 prize.

Dacă se consumă sufi -ciente tărâţe de grâu, bine măcinate, organismului nu-i mai lipsește decât cal-ciul, care se poate lua din iaurt și câteva legume și fructe crude.

Tărâţele de grâu conţin

vitamine: beta-carotene, B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, E (al-fa-tocoferol, beta-tocoferol); aminoacizi, aminoacizi grași esenţiali, carbohidraţi și mi-nerale.

Proprietăţi medicinale: antimicrobian, antiinfl ama-tor, reglează digestia, emoli-ent în special pentru stomac și intestine, laxativ, nutritiv, reconfortant, reminerali-zant, tonic general.

Jurnalul.ro

Tărâţele de grâu – un LEAC MIRACULOS și IEFTIN pentru zeci de boli

5 SEPTEMBRIE 20141616F L U XF L U X Interviu

- Maria, ești unul dintre tinerii promițători ai Republicii Mol-dova. Studiezi la Liceul Teore-tic „Mircea Eliade” și, pe lângă asta, ai mai multe activități extrașcolare. Care este mobilul tău interior? - De mic copil, părinții mei au

încercat să mă stimuleze și să mă convingă de faptul că trebuie să-mi petrec timpul cât mai util. Tot dato-rită părinților am înțeles că trebu-ie să mă dezvolt mereu, să nu mă opresc din creștere, să îmi propun noi obiective pe care, mai apoi, să le ating. Astfel, încă de la vârsta de șase ani, am început să învăț limba engle-ză și să studiez vioara la Școala de muzică „Eugen Doga”. În toți acești ani de studii am avut multe activități extrașcolare care, cred eu, au fost un bun exercițiu pentru dezvoltarea capacităților mele. Am încheiat stu-diile la școala de muzică prin clasa a șaptea, însă după aceasta am stu-diat într-o clasă cu profi l muzical-coral până în clasa a noua. Paralel, studiam și la școala de matematică „Icar”, unde, în fi ecare sâmbătă, timp de 3 ore, învățam ceva diferit decât la lecțiile de matematică din școală. Această activitate mi-a permis să-

mi dezvolt gândirea logică și să mă pregătesc de următoarele olimpia-de. Sunt pasionată de pictură și de croșetare. Am urmat și astfel de cur-suri. În tot acest timp, am încercat să am grijă de sănătatea și de starea mea fi zică. Fac și sport, am luat lecții de tenis și am fost membră a unui club de volei. Am urmat și o școală de modeling „World model book”, unde am învățat ce înseamnă un mod de viață sănătos.

- Acum ești în Germania. Ce faci acolo? - În Germania voi sta un an.

Aici voi absolvi clasa a 11-a, voi trai într-o familie germană și mă voi încadra în stilul de viață ger-man. Sunt aici de o săptămână deja. Particip la câteva traininguri ce mă vor ajuta să cunosc stilul de viață german.

- Ai putea să ne spui mai multe despre oportunitatea de a stu-dia în Germania? - Am obținut această oportuni-

tate datorită organizației YFU (Yo-uth for understanding). Scopul acesteia este să le ofere elevilor din clasele liceale șansa de a studia,

timp de un an, într-o altă țară. Elevii care doresc să obțină o astfel de experiență urmează să fi e examinați, iar cei care corespund cerințelor și demonstrează că dețin capacitățile necesare, au aceas-tă șansă. Acești elevi pot să obțină o ast-fel de experiență nu doar în Germania, dar și în multe alte țări din Europa, Asia, America de Sud și de Nord.

- Care sunt criteriile pentru a can-dida? - Un elev poate să studieze într-

o altă țară doar în clasa a 10-a sau a

11-a. Pe lângă aceasta, el trebuie să

obțină rezultate destul de bune la

școală. Elevul trebuie să demonstre-

ze că este activ, prietenos, creativ,

perspicace, pregătit psihic pentru

o astfel de schimbare. El trebuie să

fi e descurcăreț și să dea dovadă de o

bună educație.

- Ai văzut deja liceul, colegii de cla-să? Este un grup multinațional?

- Acum elevii sunt încă în vacanță,

așa că nu am avut ocazia să-i cu-

nosc. Nu știu dacă voi avea colegi

de naționalități diferite, dar, ţinând

cont de faptul că am cunoscut mulți

tineri aici, a căror țară natală nu e

Germania, mă aștept să cunosc și un

grup de elevi multinațional. Am vizi-

tat însă școala unde voi învăţa și pot

să spun că este o școală modernă, ce

oferă elevilor toate posibilitățile de

a se dezvolta.

- Cum crezi că va infl uența aceas-tă mobilitate asupra studiilor pe care îți dorești să le faci? - Eu consider că acest pas este cel

mai mare pe care l-am făcut până

acum. Acest an în care voi fi departe

de casă și de familia mea mă va face să văd tot ce se întâmplă în jurul meu dintr-o altă perspectivă. Voi acumula mult mai multe cunoștințe, voi de-veni mai independentă, mai matură, voi învăța să-mi rezolv problemele de una singură și voi deveni mai organizată. Consider că toată munca pe care o voi depune aici mă va face să avansez mult mai repede decât aș face-o în Moldova. Pe lângă toa-

te, la fi nele anului, voi vorbi limba germană mult mai bine.

- În ceea ce privește limba lui Goethe. Se zice că o viață e prea scurtă pentru a învăța germana. În cazul tău cum a fost? La ce nivel ești?

- Limba germană nu este ușor de însușit. Dar nici imposibil. Gra-matica, deși pare complicată, este foarte logică. De aceea, necesită mai mult efort la început. Ceea ce generează mai multe difi cultăți la învățarea limbii este însușirea vocabularului foarte bogat. Eu învăț germana de 3 ani deja. Am învățat-o doar la cursurile de limbi străine din Chișinău. Și chiar

dacă în ultimul an am urmat cursuri intensive, întâmpin difi cultăți seri-oase atunci când doresc să mă ex-prim. În plus, aici lumea vorbește foarte repede și, uneori, mă afl u în situația când îl rog pe interlocutorul meu neamț să repete ce a spus, însă mai rar.

- Studiile universitare tot în Ger-mania îți propui să le urmezi? - Încă nu sunt sigură ce vreau să

studiez. Știu că vreau să urmez o universitate cât mai bună, care să-mi ofere condiții bune de a învăța, dar și posibilitatea de a aplica aceste cunoștințe. Eu consider că în Germa-nia pot găsi, cu siguranță, universi-tatea potrivită pentru mine.

- Prin ce crezi că se deosebește sis-temul de învățământ german de cel de la noi? - Încă nu am reușit să cunosc

aceste diferențe dintre sistemul de

învățământ de la noi și cel german.

Din cele auzite, sistemul german de

învățământ oferă mai multe șanse

elevilor să studieze anume discipli-

nele care îi interesează și este încu-

rajat învățământul vocațional. De

asemenea, ei se bazează mai mult

pe învățarea practică, decât pe cea

teoretică.

- Ce i-ai sfătui pe tinerii din Mol-dova? - I-aș sfătui să profi te de timpul pe

care îl au, de energia ce o dețin și să

o investească în ceva util. Să nu fi e

pasivi, să își propună un scop și să

tindă să și-l împlinească.

- Maria, îți mulțumim și așteptăm să ne împărtășești din experiența ta. - Și eu vă mulțumesc și vă do-

resc mult succes în munca care o

depuneți.

Lucia CUJBĂ, pentru FLUX

MARIA TULGARA:

În Germania voi găsi universitatea potrivită pentru mineÎn Germania voi găsi universitatea potrivită pentru mineMaria Tulgara este o tânără perseverentă și permanent în mișcare. Caută mereu să înveţe, să-și dezvolte capacităţile și abilităţile. Acum ea este în Germania, prin intermediul unui program de mobilitate pentru liceeni. A ales această țară pentru că își dorește să facă studii de calitate.

Manuscrisul Voyni-ch, descris ca cel mai misterios ma-nuscript, datează din secolul al XV-lea și a fost scris, probabil, în nordul Italiei. Este numit astfel după Wilfrid Michael Voynich, cel care l-a cumpă-rat în 1912. Manus-crisul are forma unei cărți ilustrate cu 232 de pagini, iar textul este scris cu litere și cuvinte neidentifi cate, însă fără corecturi sau tăieri.

În schimb, desenele sunt executate cu mai puțină stră-danie. Ele reprezintă plante, animale, oameni și teme as-tronomice.

Cu toate eforturile depuse pentru descifrarea sa, manus-crisul nu a putut fi înțeles nici până în ziua de astăzi. Manus-crisul se păstrează în biblio-teca Beinecke Rare Book and Manuscript Library de la Yale University din New Haven. Nu degeaba a fost declarat cel mai misterios manuscris. Este scris într-un alfabet necunos-cut, conține desene ale unor plante necunoscute, semne zodiacale complexe, siluete feminine scăldându-se în ba-zine diforme.

Voynich a descoperit ma-nuscrisul într-un castel din sudul Romei. Între paginile manuscrisului s-a găsit o scri-

soare, la fel de misterioasă, datată Praga 19 august 1666, scrisă de Johannes Marcus Marci și adresată lui Athana-sisus Kircher. Marci susținea că documentul ar fi aparținut regelui Rudolf al II-lea de Habsburg (1552-1612), care îl achiziționase în speranța că ar obține misterul transfor-mării plumbului sau a oricărui alt metal în aur.

În scrisoare se menționează că manuscrisul ar fi putut fi opera lui Robert Bacon, renumit fi losof și al-chimist. Însemnările de la cur-tea regelui confi rmă faptul că regele a achiziționat un astfel de document de la un vânză-tor necunoscut. Imaginile din manuscris lasă impresia că documentul este unul cu scop farmaceutic, servind probabil ca scop în medicina timpurie.

Poate fi luată în conside-rare și varianta alchimiei, deoarece s-a considerat că informațiile oferite în manus-cris duc la transformarea me-talelor în aur sau la descoperi-rea Pietrei Filosofale.

Mulți cred că documentul conține instrucțiuni lăsate de civilizații extraterestre. Docu-mentul este asigurat astăzi pentru un milion de dolari.

Andeas Schinner susține că manuscrisul a fost generat printr-un proces aleator de silabe decât prin codifi carea cuvintelor. În 2009, în urma radiodatării cu carbon s-a confi rmat că manuscrisul da-tează din anii 1404-1438.

S-au efectuat studii sta-tistice asupra frecvenței șabloanelor silabelor în ma-nuscris. Poate mai mult sau mai puțin surprinzător, aces-

tea erau poziționate într-o or-

dine complet aleatorie, suge-

rând tot mai mult ipoteza că

acele cuvinte nu înseamnă ni-

mic, neavând nimic în comun

cu nicio limbă vorbită.

Schinner a folosit o analiză

software și a arătat că textul

a fost produs printr-o meto-

dă complet stocastică, una

în care silabele au fost alese

pentru a da aparența unui

limbaj.

Sursa: efemeride.ro

Misterul cărţii pe care nu o poate citi nimeni