Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

4.04.2015

Noros, -2 11 0C

3.04.2015

Noros, 1 7 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO.............................. 19.06571 Do lar ame ri can ............. 17.62321 Leu românesc ................. 4.31801 Ru blă ru sească ............... 0.3088Maxima zilei

8 pagini Preţ contractual

Sinceritatea este forma cea mai îndrăzneaţă a curajului.

William Somerset Maugham

Cursul valutar 3.04.2015

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 3 aprilie 2015

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Cuv. Iacob Mărt.; Sf. Toma și Serapion

Cele trei chipuri ale lui JEAN PARVULESCO, văzute de ALEKSANDR DUGHIN

Fiul fostului preşedinte al Moldovei, acuzat de corupţie şi şantaj în România

Cele două roluri ale lui Iurie Leancă: de gropar al lui Filat şi de valet al Occidentului

Integrarea europeană, pe mai târziu sau de ce nu înţelege Tapiola cum se fură banii în Moldova

33

55

44

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

POLITIC

GEOPOLITIC

ANCHETĂ

ACTUAL

GPF

Fondat în 1995 Nr. 12 (985)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Noua guvernare, aceeași care a venit la putere prin acţiuni violen-te, cu „elemente ale unei tentative de lovitură de stat”, zicea Mari-an Lupu acum câţiva ani, vrea să-și asigure un mandat mai plin de confort și mai puţin stresant. Promiţând o Moldovă „fără comu-niști”, reforme cât cuprinde, transparenţă și depolitizare, ei s-au angajat să asigure și deplina libertate de expresie, încălcată grav, în opinia lor, de fostul regim comunist. Care, trebuie să recunoaș-tem, nu a închis totuși nicio instituţie de presă, așa cum a procedat noul regim democrat și proeuropean.

Un proiect de lege privind modifi carea Codului Audiovizualului, elaborat în secret de deputaţi PD și PLDM și înregistrat în grabă la Parlament, fără a fi discutat public, pare menit, mai degrabă, să închidă gura presei și să institu-ie un monopol pe piaţa media. PRO TV Chișinău atenţiona miercuri, 1 aprilie (și nu este o glumă), că proiectul a fost prezentat în comisiile parlamentare și în Guvern, urmând să fi e dezbătut în plen în regim de urgenţă.

Continuare în pag. 2

Sub pretextul luptei cu propaganda străină, se vrea instituirea cenzurii

şi monopolului pe piaţa media

Luni, 6 aprilie 2015, ora 13.00Luni, 6 aprilie 2015, ora 13.00

Lansare de carte şi sesiunea de autografe

Romii din Republica Moldova: comunitate etnosocială, multiculturală, istorico-tradiţională (1414-2014)

Dr. Ion DUMINICA, coordonator

UNIVERSITATEA POPULARĂ UNIVERSITATEA POPULARĂ

mun. Chișinău, strada A. Corobceanu, 17mun. Chișinău, strada A. Corobceanu, 17

Eveniment organizat cu ocazia

SĂPTĂMÂNII INCLUZIUNII ROMILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Parlamentul urmează să ad-opte astăzi proiectul de lege prin care să stabilească data alegerilor locale generale, care vor avea loc, cel mai probabil, în iunie 2015. Proiectul a fost inclus ieri pe ordinea de zi a Legislativului, prin decizia tuturor fracţiunilor parla-mentare. Amintim că anterior liberal-democraţii au propus amânarea scrutinului, pentru a fi realizată mai întâi reforma administrativ–teritorială.

Șeful PLDM, Vladimir Filat, a de-plâns lipsa unei înţelegeri în ches-tiunea dată, astfel că „suntem puși în situaţia să organizăm alegerile în afara acestei reforme”. Totodată, el a precizat că PLDM este pregătit pentru alegerile locale și nu are ni-ciun fel de temeri în acest sens, res-pingând „speculaţiile” că și-ar dori amânarea alegerilor din anumite considerente.

Se pare totuși că în alianţă s-a discutat în termeni mai puţin reve-renţioși la acest capitol. Astfel, șeful democraţilor Marian Lupu a declarat că doar idioţii pot crede că reforma administrației locale se poate face în

doar 3 luni. Iar aluzia este mai mult decât transparentă.

Lupu a făcut trimitere la cadrul legal, care spune explicit „când trebuie să fi e organizate alegerile locale generale”.

Și liberalii sunt de părerea că ale-gerile trebuie să aibă loc la timp, iar imediat după să înceapă reformele, inclusiv cea a administrației locale.

Nu există însă o certitudine că refor-

ma va fi înfăptuită, dacă ţinem cont de faptul că aceasta a tot fost amânată pe parcursul a cinci ani în care guver-narea a fost una majoritară.

FLUX

Alegeri locale în iunie, Alegeri locale în iunie, iar reformele pe mai târziuiar reformele pe mai târziu

(citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

3 APRILIE 201522F L U XF L U X Actual

Anul trecut, din primăvară și până în vară, am dus-o tot în veselie și în concerte, sărbătorind laolaltă și Învierea, și „fără vize în Europa”, și ziua Victoriei, și pe cea a Europei, și semnarea Acordului de Asociere, și ce a mai apărut pe parcurs. Ar-tiști în vogă se perindau prin faţa noastră într-o succesiune ameţitoa-re, politicienii abia pridideau să se mute de pe o scenă pe alta, pentru a ne felicita călduros, a ne îndemna să zâmbim cât mai larg cu putinţă, arogându-și „meritul istoric” de a ne fi dat posibilitatea să plecăm, fără vize, încotro ne-or duce ochii, după ce ţara a ajuns la cheremul clanurilor oligarhice.

Și cum alegerile parlamentare băteau la ușă, „artizanii integrării” făceau pronosticuri dintre cele mai îndrăzneţe, cum că prin 2019-2020

am avea toate șansele să aderăm la Uniunea Europeană. „O spun cu toa-tă certitudinea că vom fi membri UE cel târziu în anul 2020. Pentru asta, până în 2017 ne propunem să ob-ţinem statutul de ţară-candidat la aderare”, afi rma șeful PLDM, Vladi-mir Filat.

Fostul premier Iurie Leancă era și mai optimist, acesta declarând că Republica Moldova ar putea deveni membru al Uniunii Europene în anul 2019, când România va deţine pre-ședinţia Consiliului UE. Leancă afi r-ma că Moldova va depune o cerere de aderare în 2015.

Iată însă că aceste planuri nu par să aibă sorţi de izbândă. Cel puţin în acest an, și nici într-un proxim viitor, ţara noastră nu va depune cererea pentru obţinerea statutului de candidat. A spus-o recent chiar

ministrul de Externe, Natalia Gher-man, care a precizat că obiectivul pentru întregul mandat al actualu-lui Guvern este „pregătirea pentru lansarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE”.

„Cererea de aderare pentru a că-păta statutul de candidat nu este un scop în sine. Acesta este un instru-ment, o etapă care are drept scop să ne pregătească pentru realizarea obiectivului strategic – lansarea ur-mătoarei etape a negocierilor de aderare la UE”, a explicat Gherman în cadrul unei conferinţe de presă.

Tradus din limbaj diplomatic, spu-sele doamnei ministru ar însemna, de fapt, că poama este acră. Pentru că Uniunea Europeană nici gând nu are să înceapă tratativele de aderare cu noi și nici nu există o perspecti-vă clară în acest sens. Au spus-o mai mulţi ofi ciali europeni în ultima pe-rioadă, iar explicaţia cea mai recentă a venit chiar de la șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, care a comentat pe marginea Raportului de progres al Republicii Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecină-tate.

Astfel, potrivit diplomatului, date-le prezentate în raport demonstrea-ză că Republica Moldova nu poate depune acum o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Acest lucru va fi posibil doar după ce se vor realiza reformele și vor începe să funcţione-ze instituţiile democratice.

Raportul indică, între altele, asu-pra lipsei de progrese în reformarea justiţiei, a problemelor grave din sistemul fi nanciar și a persistenţei fenomenului corupţiei.

„Dezvoltarea politică și economi-că a Republicii Moldova este împie-dicată de corupţia sistemică și cea la nivel înalt”, se arată în document. Iar instituţiile care ar trebui să pre-vină și să combată corupţia se afl ă sub controlul politicului. „În acest sens, este foarte important ca auto-rităţile să lucreze asupra reformării Procuraturii și sectorului judiciar și să asigure independenţa deplină a Centrului Naţional Anticorupţie și a Comisiei Naţionale de Integritate”, recomandă raportorii.

Comentând pe margine jafului de miliarde din sistemul bancar, șe-ful delegaţiei UE s-a întrebat: „Cum este posibil să furi atât de mulţi bani într-o ţară atât de mică?”, precizând că răspunsul la această întrebare îl depășește.

Evident, răspunsul îl au doar po-liticienii noștri de la putere, care au ajuns experţi în astfel de furturi. Iar dezideratul lui Taplola privind aducerea vinovaților în faţa justiţiei

și recuperarea banilor are, practic, șanse nule de realizare.

Tapiola a atenţionat și asupra lip-sei de progrese în ceea ce ţine de fi nanţarea mass-media, a transpa-rentizării proprietăţii mediilor de informare.

Diplomatul european a avertizat că fără progrese în promovarea re-formelor și combaterea corupţiei vor fi tăiate tranșele din fi nanţarea promisă de UE, pentru că aceasta vrea să se asigure că banii acordaţi de contribuabilii europeni sunt uti-lizaţi pentru dezvoltarea și moderni-zarea ţării.

Duritatea acestor aprecieri, deși corectă, ar putea fi cam tardivă, în contextul în care puterea de la Chi-șinău a fost sprijinită necondiţionat de structurile europene, iar tot felul de ofi ciali occidentali le-au cântat osanale guvernanţilor noștri și au ridicat în slăvi „povestea de succes” făurită de aceștia.

Ioana FLOREA, FLUX

Integrarea europeană, pe mai târziu sau de ce nu Integrarea europeană, pe mai târziu sau de ce nu înţelege Tapiola cum se fură banii în Moldovaînţelege Tapiola cum se fură banii în Moldova

Generaţia mai în vârstă a așteptat venirea comunismu-lui, când toţi urmau să aibă de toate, muncind „după posibilităţi”. Comunismul nu a mai venit, dar pentru că oamenii trebuie să tindă mereu către ceva frumos, să aibă în faţă perspectiva luminii de la capătul tunelului, guvernarea care s-a instalat pe valul violenţelor din aprilie 2009 ne-a îndreptat năzuinţele către o nouă Nir-vana, care ar fi Uniunea Europeană. Ajunși la vârfurile puterii prin fraudă, regizorii din umbră și marii profi tori ai acelor evenimente s-au dat drept proeuropeni înfl ă-căraţi, promiţându-ne că Europa ne va salva de sărăcie, de corupţie și de guvernanţii nesimţiţi puși pe căpătu-ială, ne va face reformele, ne va asigura o justiţie corec-tă, ne va crea locuri de muncă și ne va da încredere în ziua de mâine. Nu-i vorbă, Europa o fi bună, dar nu și atunci când despre integrarea europeană trâmbiţează hoţii, corupţii și criminalii.

Urmare din pag. 1Deși formal amendarea Codului se face pen-

tru stoparea transmisiei și retransmisiei unor emisiuni analitice și politice ale posturilor de radio și TV „care nu sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, precum și în statele care au ratifi cat Convenţia Europea-nă cu privire la televiziunea transfrontalieră”, experţii, jurnaliștii afi rmă că se urmărește cu totul alt scop.

„Sub paravanul luptei cu propaganda ru-sească, se instituie un monopol pe piaţa media din Moldova, eliminând multe dintre televiziunile existente și făcând imposibilă in-trarea altor investitori”, afi rmă protv.md.

Sursa notează că legislaţia actuală oferă sufi ciente instrumente Consiliului Coordona-tor al Audiovizualului pentru a opri difuzarea oricărui program (dar nu post de televiziune) pe teritoriul Republicii Moldova, în cazul în care se constată că acestea „pun în pericol sau atentează asupra suveranităţii, integrităţii te-ritoriale, independenţei statului, securităţii naţionale (…)” etc.

Modifi cările operate la Codul Audiovizualu-lui îi permit însă CCA să închidă imediat orice post de televiziune pentru „încălcări extrem de vagi”. Respectivul post își încetează imedi-at emisia și o poate relua doar după ce Curtea Supremă de Justiţie emite o hotărâre care îi este favorabilă. Un astfel de proces poate dura 2-3 ani.

De altfel, interdicţia de retransmisie a unor posturi de televiziune nu-l va afecta pe de-mocratul Vladimir Plahotniuc, proprietarul Prime, care retransmite Pervâi Kanal. Așa cum

notează jurnal.md, postul de televiziu-ne a fost înregistrat în Uniunea Euro-peană, deci poate emite nestingherit inclusiv emisiuni informativ-analiti-ce, politice și de alt ordin.

Potrivit altei modifi cări, ra-d i o d i f u z o r i i publici nu vor avea dreptul să plaseze p u b l i c i t a t e, „cu excepţia publicităţii so-ciale și electorale”.

„În categoria radiodifuzor public se înca-drează compania Teleradio-Moldova și Telera-dio Găgăuzia”, precizează agora.md.

În cazul în care legea va fi modifi cată, pos-tul naţional de televiziune Moldova1, precum și televiziunea locală din Găgăuzia nu va mai putea plasa publicitate comercială.

Se dorește oare prin această modifi care ca-nalizarea publicităţii comerciale către anumi-te televiziuni? Răspunsul este la suprafaţă.

Dincolo de dorinţa de a monopoliza piaţa media, oligarhii de la putere, cei care au jefuit bănci, au acumulat averi ilicite, și-au subordo-nat instituţiile statului, le-au împânzit de nași, fi ni și cumetri, vor să se pună la adăpost de orice critici și acuzaţii din partea presei. Astfel,

jurnaliștii nu vor mai putea acuza pe cineva fără a prezenta dovezi, chiar dacă presa nu este o instan-ţă de judecată. Prin urmare, în cazul modifi că-rii Codului, cei care comit fra-ude, ilegalităţi, care jefuiesc bănci, vor putea sta liniștiţi.

În cadrul unor progra-me audiovi-

zuale, modera-torii vor fi obligaţi să le ceară invitaţilor să-și probeze afi rmaţiile acuzatoare, de asemenea, „să solicite dreptul la replică al persoanelor vizate”.

Totodată, noul Cod ar putea să interzică „di-fuzarea informaţiilor neofi ciale sau pe surse”. Potrivit modifi cărilor, „autorul informaţiilor răspândite prin orice mijloc de informare în masă trebuie să fi e individualizat și identifi -cabil”.

Prin urmare, jurnaliștii, mai ales cei de in-vestigaţie, ar putea fi puși în imposibilitatea de a-și desfășura activitatea, fi ind obligaţi să dezvăluie identitatea surselor. Deși Legea cu privire la libertatea de exprimare prevede expres că orice instituţie media ori persoană „care efectuează o activitate cu caracter jurna-

listic de colectare, de primire și de distribuire a informaţiei către public, precum și persoana care colaborează cu acestea, care au obţinut informaţii de la o sursă, au dreptul de a nu dezvălui identitatea sursei sau orice informa-ţii care ar putea duce la identifi carea sursei”. Mai mult decât atât, persoana care a distribuit publicului informaţia obţinută din surse con-fi denţiale „nu poate fi obligată să dezvăluie identitatea sursei în cadrul unui proces civil sau contravenţional”.

De asemenea, la dorinţa alianţei PD-PLDM, „presa nu va mai putea difuza informaţii des-pre instituţiile publice, dacă acestea nu vor fi comentate în vreun fel. Orice informaţie cu privire la activitatea unei instituţii publice va putea fi difuzată doar cu comentariul acestei autorităţi publice”.

În felul acesta, nimeni nu va putea critica autorităţile publice, nimeni nu va putea vorbi despre neregulile comise într-un minister ori altă instituţie de stat, ci doar va refl ecta punc-tul de vedere al respectivelor autorităţi.

Prin aceste „îmbunătăţiri” aduse Codului Au-diovizualului, politicienii, se pare, nu vor alt-ceva decât să-și instituie un soi de imunitate în raport cu presa și să instituie o cenzură fără precedent, așa cum au afi rmat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, și deputaţii liberali.

Astfel, de-acum încolo, jurnaliștii vor vorbi exclusiv despre cum înverzește iarba, cât de senin este cerul și cât de bună este guverna-rea, în lipsa unor probe din partea unor in-stanţe de judecată care ar atesta că aceasta este profund perversă și iremediabil coruptă.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Sub pretextul luptei cu propaganda străină, se vrea instituirea cenzurii şi monopolului pe piaţa media

3 APRILIE 2015 33 F L U XF L U XPolitic

Și deoarece regulile genului de cacealma politică, urzită de sforarii din exterior, impun selectarea unor indivizi lipsiţi de personalitate și vi-ziune pe post de exponenţi ai unei administraţii neocoloniale, tocmai ignoranţa înfi orătoare a personaju-lui respectiv în materie de econo-mie, geopolitică, construcţie statală, administrare a treburilor publice etc. l-a făcut favoritul numărul unu al centrelor de putere din afară. Că Iurie Leancă nu are niciun fel de con-vingeri, reprezentând tipul perfect de carierist aciuat prin coridoarele Externelor, o poate înţelege oricine s-ar întreba unde a fost acesta cam din 1988 încoace, de când se tot practică un fel de exerciţiu democra-tic și prin părţile noastre. L-a cunos-cut cumva cineva ca pe un bărbat de caracter, cu atitudini tranșante, cu riscuri asumate personal pentru poziţia adoptată etc.? Nu, desigur. În schimbul acestui anonimat acceptat de bună voie de către respectivul, succesiunea la guvernare din 2009 i-a oferit mult-râvnita ocazie de a ajunge, în sfârșit, în jilţul de la Exter-ne.

Și iată că după ce a tot alergat de mânuţă cu Filat prin cancelariile eu-ropene după sprijin politic pentru guvernarea lor perversă, coruptă și profund criminală, după ce a le-șinat de fericire când a ajuns să-și substituie bossul de partid în frun-tea Guvernului, dintr-o dată Leancă s-a apucat să-l sape de zor tocmai pe acesta. De altfel, gestul în sine, ticălos cum e, nu reprezintă nicio noutate în politica noastră. Dimpo-trivă, a devenit o legitate. Și nicio-dată astfel de contestări ale foștilor conducători de partid n-a urmărit alte scopuri decât interesul perso-nal, satisfacerea unor pofte de ordin politic și/sau pecuniar. Dar mai ales a orgoliului infl amat, atât de carac-teristic celor care stau în umbra șe-fului de partid.

Filat cel mazilit versus Leancă cel căftănitSurse bine informate se șușotesc

de asurzesc prostimea cum că gata, Filat nu mai e în graţiile Înaltei Porţi a noului Istanbul, Bruxellesul, și că noul favorit al sultanului este ni-meni altul decât Leancă. Pentru care merite, veţi întreba? Tocmai fi indcă un mai docil, mai credibil și mai in-conștient servant pentru pașalâcul

Uniunii Europene zis Republica Mol-dova nici că se putea găsi. Mai mult, cică vasalul pe post de cadână favo-rită în seraiul regional ar avea și fi r-man de la stăpânire, prin care s-a și hotărât deja mazilirea lui Filat și căf-tănirea lui Leancă pe post de domn. Și imediat ce vestea cea mare s-a răspândit, cohorte de șobolani de serviciu s-au și bulucit să părăsească (cu surle și ţambale) vasul naufragi-at al celui ajuns în dizgraţiile Porţii. (Cum a ajuns acest hoţ de drumul mare în graţiile ei, e o altă poveste, nu mai puţin dezonorantă.)

Așadar, recepţionând semnalul, primii care au ţinut să se afi șeze lângă noua speranţă a euro-entuzi-aștilor sunt nimeni alţii decât eternii bursieri ai fondurilor occidentale, apostolii euro-atlantismului care

călăresc televiziunile seară de seară în postura de exponenţi ai noului cler, ce propagă „religia seculară” a occidentomaniei. Și așa cum s-a au-zit că noul proiect va fi fi nanţat din abundenţă din exterior, în teritoriu a și pornit sarabanda de declaraţii încropite la repezeală de către foș-tii adepţi ai lui Filat, care s-au deza-măgit instantaneu de acesta și s-au lăsat cuprinși de o dragoste neţăr-murită faţă de Leancă. Iar pe lângă activiștii de serviciu din PLDM își mai fac loc dând din coate cete de chilipirgii din alte partide, gata și ei să defi leze în marș cadenţat pe dru-mul integrării europene.

De fapt, fugarii din PLDM-ul lui Filat spre noua ambarcaţiune politi-că a lui Leancă îl vor face, probabil, pe primul să-și amintească de felul cum își încropise el însuși partidul. Oare Filat n-a evadat în 2007 de la Diacov, părăsind Partidul Democrat din poziţia de vicepreședinte și în-cropindu-și partidul din transfugi

de la PD? Vă mai amintiţi de replica memorabilă rostită de Diacov de la tribuna centrală a Parlamentului, care a numit noua creatură „partidul trădătorilor”? Astăzi Leancă repetă cu exactitate gestul respectiv. El a plecat din funcţia de vicepreședin-te al PLDM, abandonându-și șeful de partid, la fel cum îl părăsea Filat pe Diacov acum șapte ani. Altfel zis, asistăm la ceva ce am mai văzut sau, cum s-ar exprima franţuzitul nostru protagonist, la un déjà vu.

Euromania ca mască doctrinară Acum două cuvinte despre ide-

ologia, identitatea, orientarea noii creaturi, dacă în general noţiunile respective pot fi atribuite, chiar și cu sens negativ, acestei plastografi i po-litice găunoase, acestui hoit concep-tual, vopsit pe dinafară în culorile drapelului UE. Trecem peste degra-danta operaţiune, instrumentată de Filat, de înregistrare a unei multitu-dini de titulaturi de partid în scopul de a-l împiedica pe noul impostor să-și însușească vreo denumire mai sonoră, în consens cu veleităţile de gargariseală proeuropeană a aces-tuia. Singura sintagmă care ţine loc de viziune a acestei făcături politice este „integrarea europeană”. Și așa cum megastructurile birocratice de la Bruxelles încă mai sunt dominate de Partidul Popular European, Lean-că nu s-a trudit câtuși de puţin să-și mai caute alt nume pentru „proiec-tul” său. Ceea ce arată o dată în plus

că numărul de limbi străine pe care le vorbește „tânăra speranţă” a poli-ticii moldovenești (dar mai ales a pa-tronilor săi occidentali) nu poate să confere mai multă consistenţă inte-lectuală unei minţi paralizate ireme-diabil de fascinaţia Vestului. Firește, occidentomania mai putea fi o scuză pentru ignoranţa societăţilor post-comuniste acum două decenii. Însă se pare că unor mameluci de genul celui vizat timpul nu are darul să le deschidă ochii. Ei privesc realitatea (geo)politică printr-o optică sim-plistă, colorată în alb-negru, albul imaculat revenindu-i unui Occident mitizat subtil de o uriașă campanie de propagandă, iar negrul fi indu-i rezervat defunctei URSS, confunda-tă cu Rusia de după dispariţia fostu-lui imperiu.

A-i imputa lui Leancă lipsa de vizi-une, incapacitatea de a înţelege re-alităţile geopolitice globale, esenţa capitalismului speculativ, rolul cor-poraţiilor transnaţionale în politica

internaţională, postura de periferie rezervată unor ţări ca Moldova de către arhitecţii globalismului, ar fi pe deplin justifi cat, însă totalmente inoperant. Jocul este pornit, meca-nismul este declanșat și e aproape sigur că rezultatul va fi cel plănuit de sforarii din umbră. Asta pentru că însăși esenţa democraţiei de masă determină efi cienţa campaniei de spălare a creierilor, de manipulare a vulgului prin jocuri de imagine, in-strumentate de o presă obedientă, hrănită din palmă tocmai ca să facă din niște nulităţi bărbaţi ai neamului și făuritori de istorie.

Ţara văzută ca un apendice Dramatismul situaţiei în care s-a

pomenit societatea depășește cu mult povestea unui proiect politic, tipic pentru manipulările în serie, practicate în ţări ca a noastră. Vorba e că întreaga faună politică, la fel ca și cei care o comentează, concepe Republica Moldova ca pe un apen-dice al unor entităţi statale sau su-pranaţionale. Prin urmare, șansa ei ar fi doar înglobarea până la dizol-vare în cadrul respectivilor giganţi geopolitici. Adică, potrivit acestei logici, Moldovei ar urma să-i revină rolul de parazit în relaţia de simbi-oză, de coabitare cu un partener pe post de „frate mai mare”. Iar funcţia ce i-ar reveni unei administraţii de la Chișinău reduse la starea de vasali-tate ar fi asigurarea unei loialităţi absolute faţă de centrul de coman-dă respectiv. Anume așa se explică faptul că unul ca Leancă niciodată nu va exprima interesele Chișinăului la Bruxelles sau Washington, ci inte-resele acestora în ţara noastră. Tot astfel cum un Dodon nu este în sta-re de altceva decât de afi șarea unei jubilaţii neghioabe pentru fericirea de a fi sluga preferată a administra-ţiei de la Moscova. În ţara orbilor cel cu-n ochi e împărat. Se pare că în to-pul politicii autohtone nu mai există chiar nimeni în stare să privească realitatea având ambii ochi larg des-chiși pentru a putea vedea bine ce este Occidentul și ce reprezintă Ru-

sia. Atâta timp cât va exista nevoia de lachei, de yesmeni, de roboţei fără coloană vertebrală, fără știinţă de carte și fără frică de Dumnezeu, printre politicaștrii locali se vor găsi mereu doritori să facă jocuri străine.

Un salt intelectual care să preceadă transformările Suntem într-un impas istoric fără

precedent. Sistemul constituit în ul-timii ani nu mai oferă decât naivilor speranţa unor schimbări în bine ca urmare a alegerilor sau prin simpla înlocuire a unui Filat cu un Leancă. Întreaga mașinărie de control asu-pra procesului politic deocamdată funcţionează fără greș. Infl uenţa factorului extern asupra evoluţiilor interne continuă să fi e una deter-minantă. Sprijinul politic, mediatic și fi nanciar al clientelei locale trans-formă întreaga clasă politică în două tabere beligerante de mercenari, afl aţi în slujba unor interese străine. Fiind înzestraţi de către dispozitive-le de comandă din afară cu armele și echipamentul respectiv, ciocoii prooccidentali, ca și cei proruși, au transformat Moldova într-un teren de luptă acerbă pentru graţiile mai-marilor curţilor imperiale respecti-ve. În aceste condiţii, o schimbare profundă, una de esenţă, poate surveni la nivelul politicului și, în consecinţă, a felului în care ar trebui să fi e guvernată ţara, doar în urma unui salt intelectual fără precedent, ce s-ar produce iniţial în mediul eli-tei. Atâta cât e, tot ea are obligaţia să genereze un set de idei care să articuleze adevăratele interese naţi-onale ale ţării. Doar o schimbare de paradigmă, de optică asupra realită-ţii, însoţită de apariţia unor adevă-rate caractere în prim-planul vieţii publice, ne oferă o perspectivă mai promiţătoare.

Altminteri, nimic nou. Pentru că chiar dacă se va reuși umfl area acestei bule de săpun pe nume Iu-rie Leancă, ea se va sparge mult mai repede decât se așteaptă cei care la ora actuală mizează pe el.

Iurie ROŞCA

Cele două roluri ale lui Iurie Leancă: Cele două roluri ale lui Iurie Leancă: de gropar al lui Filat şi de valet al Occidentului

Dacă tot ne e dat să vieţuim în „societatea spectacolu-lui”, în care o presă slugarnică scoate șchiopul drept campion la alergări, bâlbâitul – drept maestru al artei vorbirii, iar canalia – drept vârf al virtuţii, de ce n-am avea parte de o nouă scamatorie la scară naţională? Iată că de la o vreme încoace reprezentaţia ne e servită de un ins șters, pentru care cel mai potrivit clișeu stilis-tic ar fi „incolor, inodor și insipid”. Aţi ghicit, este vorba de Iurie Leancă, omul-umbră care și-a descoperit nitam-nisam vocaţia de lider politic și salvator al naţiunii. Dar asta doar după ce a ratat ocazia de a mai prinde o dată fotoliul de premier, tocmai bun de plimbat pe mica pe ceas la Bruxelles, de tras în poze cu diverși birocraţi europeni și de enunţat inepţii despre „parcursul euro-pean” văzut ca un alt „viitor luminos” de către societăţi-le debusolate grav după prăbușirea comunismului.

3 APRILIE 201544F L U XF L U X Anchet=

Fiul unui fost preşedinte, ajutat de ginerele unui fost preşedintePotrivit ordonanţei procurorilor

DNA, Sergiu Lucinschi, ajutat de avo-catul Radu Pricop (ginerele fostului președinte al României, Traian Băses-cu) și de procurorul Remus Tudoran Jurj, a constrâns un om de afaceri să îi dea patru milioane de euro, pentru a-și retrage o plângere formulată la DIICOT, care face obiectul unui dosar penal, pentru mai multe infracţiuni, printre care și gestiune frauduloasă.

De asemenea, inculpatul i-a promis omului de afaceri că va face demersu-rile necesare astfel încât să fi e schim-bată încadrarea juridică a tuturor faptelor în infracţiunea de „gestiune frauduloasă”, pentru care, la retrage-rea plângerii prealabile, ancheta în-cetează.

În aceeași perioadă, pentru a adă-uga presiunii un mijloc de constrân-gere și mai puternic, în concordanţă cu valoarea sumei respective, Sergiu Lucinschi i-ar fi spus că are infl uenţă, direct și indirect, asupra organelor judiciare implicate în instrumentarea unor cauze penale care îl priveau pe omul de afaceri.

„În acest sens, inculpatul i-a mai promis omului de afaceri că va de-termina organele judiciare să înde-plinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv efectuarea de demersuri pentru ridicarea unor se-chestre instituite asupra bunurilor omului de afaceri și pentru soluţiona-rea dosarelor într-o manieră favora-bilă acestuia din urmă, indiferent de probele existente”, conform DNA.

Pe data de 17 martie, pentru acest „ajutor”, Lucinschi a cerut și a primit de la omul de afaceri dreptul de cre-anţă asupra sumei de două milioane de euro, în forma unui contract fi ctiv de împrumut.

Prin acest document, omul de afa-ceri recunoștea că îi datorează lui Ser-giu Lucinschi suma de două milioane de euro, angajându-se să îi restituie până la data de 24 decembrie 2015.

Conform sursei citate, Radu Pricop l-a sprijinit în activitatea infracţională pe Sergiu Lucinschi, prin redactarea, în anul 2013, a plângerii penale care face obiectul unui dosar penal și prin formularea ulterioară a mai multor soluţii nelegale, pentru remiterea su-mei de 4.000.000 de euro către Sergiu Lucinschi, inclusiv cea privind recu-noașterea unei datorii fi ctive, care a fost acceptată de omul de afaceri, „sub imperiul constrângerilor repe-tate”.

Anchetatorii mai spun că în peri-oada ianuarie-martie 2015, Remus Tudoran Jurj, în calitate de procuror DIICOT, având în instrumentare două dosare penale care îl priveau pe ace-lași om de afaceri, l-a sprijinit în mod

constant pe Sergiu Lucinschi, prin dirijarea unor momente ale anchetei penale într-o manieră fi e favorabilă, fi e nefavorabilă omului de afaceri cercetat, în funcţie de cum decurgeau discuţiile pentru remiterea banilor.

Ofi ţerul de poliţie de la DIICOT, Constantin Comăneanu, care desfă-șura activităţi specifi ce în acel dosar, i-ar fi solicitat o sumă de bani, iniţial neprecizată, printr-un intermediar, omului de afaceri șantajat de Lucin-schi, afi rmând că poate infl uenţa mo-dul de soluţionare a cauzei.

„Mai mult, pentru a-i întări încre-derea, inculpatul Comăneanu Con-stantin, prin același intermediar, i-a transmis omului de afaceri o copie a plângerii depusă de inculpatul Lucin-schi Sergiu și i-a comunicat, totodată, că se va lua împotriva lui măsura ares-tării, lucru care s-a și întâmplat ulteri-or”, au mai precizat procurorii.

Având în vedere că informaţiile se confi rmaseră, după punerea sa în libertate, omul de afaceri a fost de acord să îi dea intermediarului suma de 30.000 de euro, din cei 50.000 de euro pretinși iniţial, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului său, susţin an-chetatorii.

În 30 martie, Comăneanu a fost prins în fl agrant, după ce a primit de la intermediar 5.000 din cei 30.000 de euro daţi de omul de afaceri.

Sergiu Lucinschi, cercetat sub control judiciarMagistrații Curții Supreme de la

București au respins, miercuri, ce-rerea de arestare preventivă a lui Sergiu Lucinschi și au dispus măsura controlului judiciar pe un termen de 60 de zile. În același timp, instanţa a aprobat arestarea preventivă a ofi ţe-rului de poliţie de la DIICOT, Constan-tin Comăneanu, în dosarul de șantaj și trafi c de infl uenţă.

În timpul controlului judiciar, Sergiu Lucinschi are interdicţie să părăsească România și să comunice cu suspecţii, denunţătorii, martorii și experţii din dosar. De asemenea, Sergiu Lucinschi va trebui să meargă la Poliţia Orașului Voluntari, judeţul Ilfov, în zilele stabi-lite prin programul de supraveghere,

să se prezinte în faţa procurorilor sau la instanţă ori de câte ori va fi chemat și să anunţe dacă își schimbă locuinţa.

Presa despre afacerile şi scandalurile legate de numele lui LucinschiReţinerea fi ului ex-președintelui

Moldovei a fost comentată pe larg în presa de la noi și de peste Prut, fi ind scoase la lumină mai multe aspecte controversate din biografi a acestu-ia. Astfel, stirileprotv.ro notează că Sergiu Lucinschi a ajuns în România în 2011, iar într-un interviu acordat acum 4 ani el afi rma că are acolo „un proiect de bussines” și că se mută cu familia „în București”.

„În România, fi ul fostului președin-te al Republicii Moldova locuiește într-o vilă luxoasă într-un cartier rezi-denţial din nordul Capitalei. Conform unui anunţ publicat pe internet, o vilă cu 6 camere într-o astfel de zonă se vinde cu aproape jumătate de milion de euro”, notează sursa.

În ţara vecină, Sergiu Lucinschi ar fi căutat companiile de succes, adi-că cele care aveau contracte mari cu statul român. Pe acest principiu, el s-a asociat cu un om de afaceri, unul din-tre cei supranumiţi „regi ai asfaltului”.

Potrivit site-ului Mold-Street.com, Sergiu Lucinschi, în vârstă de 50 de ani, a făcut studii în domeniul artelor la Moscova și chiar era cunoscut ca un bun cântăreţ. În anii 1990-2000 a de-ţinut mai multe afaceri în domeniul comerţului și construcţiilor din Rusia, inclusiv celebrul club de noapte Most (Podul) din Moscova.

În România, fi ul fostului președin-te a preluat gestiunea companiei Genesis International, controlată de familia Lucinschi prin intermediul fi r-mei Stipula Financial Inc, din Insulele Virgine, și IPA International Project Agency Establishment, din Liechten-stein. În Republica Moldova, compa-nia Genesis International a devenit cunoscută printr-o serie de contracte de reabilitare a drumurilor naţiona-le, dar și a zece străzi din Chișinău, în baza unui credit acordat de o compa-nie străină.

Publicaţia romanialibera.ro se referă la scandalurile în care a fost implicat Sergiu Lucinschi, amintind de faptul că acesta a fost acuzat că și-ar fi însușit ilegal licența pen-tru șampania “Yves-Rocher”, prin șantajarea deținătorului legal, fi rma germană ST.Leonard Weinkellerei GmbH & Co. „Săptămânalul FLUX re-lata în 1998 că fi ul fostului președinte a obținut „pe căi necinstite un certi-fi cat de la Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății Industriale a Republicii Moldova”. Firma germană a contestat acțiunea. Tot jurnaliștii de la Chișinău au arătat faptul că Sergiu Lucinschi ar fi fost capul comerțului cu alcool dintre România și Rusia”, re-latează sursa.

Totodată, România Liberă mai scrie că tatăl, Petru Lucinschi, a fost consi-derat un politician care a oscilat între Rusia și România: „Fostul președinte al Republicii Moldova a fost ultimul secretar responsabil cu ideologia din cadrul Uniunii Sovietice. El i-a înmâ-nat personal fostului președinte al Rusiei, Boris Elțin, cheia Kremlinului. De asemenea, fi gurează pe post de personaj principal în cartea „Banii negri ai Kremlinului”, care vorbește despre modul în care ar fi fost detur-nate fonduri fabuloase ce se afl au la dispoziția liderilor fostei URSS”.

Tata a făcut „combinaţia”Solicitat de prime.md, fostul

președinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, s-a declarat „șocat” de cele întâmplate și a califi cat drept „show” reținerea fi ului său de către DNA.

„Eu știu numai ceea ce cunosc. Cu-nosc că fi ul meu are un business și

eu nu înțeleg un lucru, un litigiu de business este prezentat ca la un nivel politic. Probabil că e necesar de un show, e cam puțin ce se întâmplă în România și mai este nevoie încă de unul, fi indcă s-ar părea că e un litigiu economic. Din ceea ce știu eu, feciorul meu un an și jumătate în urmă mi-a spus că el pe partenerii lui i-a dat în judecată fi indcă i-au furat businessul. (…) Apoi au vrut să se împace și ama-bil să rezolve această problemă. A tre-cut timpul, iar apoi feciorul îmi spune că gata ne-am înțeles. Ei au recunos-cut că îi sunt datori și parcă problema a decăzut, ca peste câteva săptămâni să aud această informație la televizor. Eu, pur și simplu, sunt șocat! El s-a adresat în judecată că l-au furat, ca peste un an și jumătate să se întâm-ple ceea ce s-a întâmplat acum”, a de-clarat Lucinschi seniorul.

Aceeași versiune a fost sonorizată și de fratele omului de afaceri, liberal-democratul Chiril Lucinschi, pentru Anticoruptie.md.

„Din câte cunosc, un grup de per-soane a avut datorii față de el. Frate-le meu i-a acționat în judecată, doar că cererea nu a fost examinată timp de mai mulți ani. Există documente care confi rmă acest lucru. În schimb, s-a întâmplat că a fost reținut. Nu cu-nosc mai multe detalii. Eu sunt aici, în Moldova, el acolo, în România. Nu am comunicat atât de des. E regretabil ce s-a întâmplat. Sper că lucrurile se vor clarifi ca în instanța de judecată”, a de-clarat Chiril Lucinschi.

Pe de altă parte, publicaţia inter-naţională epochtimes-romania.com scrie, cu referire la Agerpres, că Sergiu Lucinschi, acuzat de trafi c de infl uen-ţă și șantaj, s-ar fi lăudat, într-o discu-ţie cu afaceristul pe care îl șantaja, că tatăl său „a făcut toată combinaţia” pentru a interveni în dosarul instru-mentat de DIICOT care îl viza pe re-spectivul afacerist, astfel încât acesta să scape basma curată.

Potrivit referatului prin care pro-curorii DNA au cerut arestarea pre-ventivă a lui Sergiu Lucinschi, acesta l-a asigurat pe afaceristul Alexandru Horpos că va merge la Chișinău pen-tru a discuta cu tatăl său, iar apoi „îi va da semne procurorul”, procurorul fi ind Remus Jurj, care îl ancheta pe Horpos într-un dosar penal.

FLUX

Fiul fostului preşedinte al Moldovei, Fiul fostului preşedinte al Moldovei, acuzat de corupţie şi şantaj în Româniaacuzat de corupţie şi şantaj în RomâniaSergiu Lucinschi, fi ul fostului președinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, a fost reţinut luni, 30 martie, de procurorii Direc-ţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) din România, fi ind suspectat de fapte de corupţie. Omul de afaceri ar fi implicat într-o cauză de tra-fi c de infl uenţă și șantaj instrumentată de DNA. El este acuzat că ar fi pretins suma de 4 milioane de euro în perioada decembrie 2014 – martie 2015, conform Mediafax. În același dosar a fost reţinut și Constantin Comăneanu, ofi țer de poliție din cadrul DIICOT, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

3 APRILIE 2015 55 F L U XF L U XGeopolitic

Doamnelor, domnilor, dragi Doamnelor, domnilor, dragi prieteni,prieteni,

Am să vorbesc astăzi despre Jean

Parvulesco, scriitor, fi losof și meta-

fi zician francez, de origine română.

Este foarte important și simbolic

faptul că, în sfârșit, acesta se întoar-

ce, astăzi, în ţara sa natală.

În afara Franţei, cărţile sale au

fost traduse numai în limba rusă,

iar acest lucru este nedrept, întru-

cât a fost un mare gânditor, care a

iubit România. Iată de ce sunt foarte

bucuros că Jean Parvulesco începe

să fi e acum descoperit în Patria sa,

după ce în prealabil a devenit cu-

noscut în Rusia. Aici, opera sa este

deja cunoscută. Din păcate, niciuna

dintre scrierile sale nu a fost încă tra-

dusă în românește.

Aș dori să fac câteva precizări pri-

vind doctrina metafi zică a lui Jean

Parvulesco. Acesta trebuie privit ca

un bard metafi zic. L-aș compara cu

eroul celtic Taliessin, care spunea că

el există dintotdeauna, dinainte de

crearea lumii, că a fost prezent de-a

lungul istoriei poporului evreu, că

a fost contemporan cu Iisus Hristos

și că va lua parte și la Judecata de

Apoi. Taliessin este eroul celtic care

trăiește veșnic. Iar identitatea secre-tă a lui Jean Parvulesco este tocmai cea a lui Taliessin. Jean Parvulesco a existat dintotdeauna. El a descris, în romanele și în textele sale, stările preontologice de după crearea lu-mii. Această dimensiune metafi zică este extrem de importantă la Jean Parvulesco, care era expert în dome-niul teologiei apofatice.

Am vorbit cu el despre aceste chestiuni și mi-a spus că problema ne-fi inţei este problema sa intimă, fi ind pentru el foarte importantă, existenţială. El aparţinea timpului primordial, dar era, totodată, foarte ancorat în epoca modernă. Își trăia viaţa din plin, acesta fi ind unul din-tre aspectele refl ectate în întreaga sa operă. Lupta sa politică făcea par-te din latura modernă a vieţii sale. Accepta politica și participarea sa la această lume de pe o poziţie de luptă permanentă împotriva Moder-nităţii, în numele Tradiţiei. Pentru el, era o luptă în care se angajase cu în-treaga sa fi inţă.

A treia dimensiune a lui Jean Par-vulesco era cea escatologică. El sim-ţea apropierea Sfârșitului Timpului și era sigur că acest lucru va avea loc acum, și nu mai târziu. Această

mare luptă între Îngeri și Demoni va fi exprimată printr-un război al con-tinentelor. Iar în ultimul moment al acestui ciclu, toate dimensiunile se vor unifi ca. De aceea, toate romane-le scrise de Jean Parvulesco se des-fășoară pe trei nivele: cel al cerului, motiv pentru care zborul este un element central al scrierilor sale; cel terestru, care exprimă istoria omeni-rii, iar ultimul este planul subteran, infernal. Cele trei paliere ale operei sale sunt legate și de cele trei etape ale timpului: trecutul, prezentul și viitorul.

Astfel, Jean Parvulesco a depă-șit cu ușurinţă trecutul, reușind să ajungă în viitor, ca o cădere din ce-ruri în Infern și invers. Acest lucru ne demonstrează personalitatea sa excepţională, ilustrată printr-o identitate secretă. În articolele mele despre Jean Parvulesco am întrebat de fi ecare dată cine este, cu adevă-rat, acesta. Mi se pare o întrebare foarte importantă, pentru că el era, în același timp, metafi zician, fi losof, politician, scriitor, om de litere și de cultură, și un mare vizionar.

Pentru francezi, a fost foarte greu să îl înţeleagă pe Jean Parvulesco, însă pentru cultura metafi zică ro-

mânească, din care fac parte Mircea

Eliade, Nae Ionescu, Lucian Blaga,

este mult mai ușor a-l înţelege, căci

Patria sa spirituală este România

profundă, în care, în mod paradoxal,

pot fi uniţi polii opuși, punctele cele

mai înalte cu cele mai joase.

Aceasta este imaginea pe care o

păstrez despre Jean Parvulesco, ca

un om cu trei chipuri, iar misiunea

noastră, a tuturora, este de a înţele-

ge aceste trei feţe ale sale.

Vă mulţumesc.

Aleksandr DUGHIN

JEAN PARVULESCO. ÎNTOARCEREA ACASĂ

Redacţia „FLUX” continuă să publice textele luărilor de cu-vânt ale vorbitorilor în cadrul colocviului internaţional dedi-cat gânditorului mistic, geopo-liticianului și scriitorului francez

de origine română Jean Par-vulesco, reuniune ce s-a ţinut la București în zilele de 28.02 și 1.03.2015. Intervenţia prin skype a cunoscutului filozof ortodox, sociolog și geopo-

litican din Rusia, Aleksandr Dughin, a fost ascultată cu

o atenţie sporită. Asta pentru că prestigiul intelectual al acestei figuri emblematice a

gândirii conservatoare moderne este unul cu totul aparte în me-diile tradiţionaliste europene. Dughin i-a fost un prieten foarte apropiat și a împărtășit aceleași valori, profund spirituale, axate pe înţelegerea rosturilor mistice ale acestei lumi, pe respingerea radicală a tuturor formelor de Modernitate și Postmodernitate, care au alienat în mod devastator omul occidental, iar odată cu el, a atras în iureșul degradării și al destructurării întreaga umanita-te. Pentru cine vrea să înţeleagă mai bine natura relaţiei dintre cele două personalităţi de ex-cepţie din spaţiul de respiraţie

complementară eurasiatic, dăm linkul de pe youtube de la con-ferinţa de comemorare a lui Jean Parvulesco la Paris, în cadrul că-reia, în mod firesc, principalul vorbitor a fost profesorul Du-ghin: https://www.youtube.com/watch?v=vHH41bQoNAE. Amin-tim că J. Parvulesco s-a stins din viaţă în 2010.

Așa cum amintește și Dughin, din cele peste treizeci de cărţi aparţinând marelui român sta-bilit la Paris, încă niciuna n-a apărut în limba română, în timp ce în limba rusă au apărut deja două volume, și anume: „Vladi-mir Putin și imperiul eurasiatic”

și „Servitoarea portugheză”. Am-bele au fost scoase de sub tipar la editura „Amphora” din Sankt-Petersburg, fiind prefaţate de geopoliticianul de la Moscova. Aceste volume pot fi downloada-te în format PDF de pe internet. La nevoie, doritorii mă pot apela personal pentru a le pune la dis-poziţie.

Cel care a asigurat traducerea sincronizată din franceză în ro-mână a luării de cuvânt a lui Du-ghin este moderatorul recentei reuniuni de la București, Vlad Sauciuc, tot el a îngrijit și textul care apare astăzi.

Iurie ROŞCA

Cele trei chipuri ale lui JEAN PARVULESCO, văzute de ALEKSANDR DUGHINCele trei chipuri ale lui JEAN PARVULESCO, văzute de ALEKSANDR DUGHIN

Aleksandr Dughin cu portretul lui Jean ParvulescoAleksandr Dughin cu portretul lui Jean Parvulesco

Cotele de producţie

pentru lapte în Uniu-

nea Europeană au fost

eliminate începând cu

1 aprilie curent, după

ce mai bine de 30 de

ani au încercat să ţină

în echilibru industria

europeană de profi l

și să evite inunda-

rea pieţei cu lapte și

produse derivate din

statele cu agricultură

dezvoltată. Vestea

este una bună pentru

marii producători

din ţările vestice, dar

aducătoare de nori

negri pentru fermierii

din statele nou intrate

în spaţiul comunitar,

scrie rfi .ro.

Cât privește România, vii-

torul pare de-a dreptul sum-

bru, atrag atenţia asociaţiile

de producători, ei susţin că

mai mult de 60% dintre fer-

mele de vaci din România

vor dispărea, pentru că sta-

tul nu a luat din timp măsuri

de sprijin. Și oficialii de la

Bruxelles vorbesc de un po-

tenţial pericol pentru produ-

cătorii de lapte din România

și le recomandă fermierilor

să se reorienteze.

Eliminarea cotelor de lap-

te înseamnă, pentru mulţi

dintre fermierii români, sfâr-

șitul unei strădanii de mulţi

ani, spune Ștefan Muscă,

președintele Sindicatului

Naţional al Crescătorilor de

Bovine. Marile companii din

domeniul lactatelor deja

i-au anunţat pe fermieri că

nu le mai cumpără laptele,

așa că o să-l dea la porci,

afirmă Ștefan Muscă. „Se

dorește distrugerea fermi-

erilor români. De mai mulţi

ani cerem măsuri și nu s-a

făcut absolut nimic”, declară

acesta.

Investiţiile de sute de mili-

oane de euro în ferme, capa-

cităţi de stocare și material

genetic superior par acum

fără rost, pentru că laptele

românesc va fi prea scump

pentru industria prelucră-

toare. Așa că problemele vor

apărea și în fabrici, susţine

președintele APRIL (Asoci-

aţia patronală din industria

laptelui), Dorin Cojocaru:

”Cifrele îngrijorătoare arată

că România mai are 150 de

fabrici de procesare a lapte-

lui, din care 4-5 și-au cerut

deja insolvenţa în ultima pe-

rioadă, când preţul laptelui

a început să coboare, iar pia-

ţa a fost invadată de brânze-

turile blocate pe piaţa Uniu-

nii Europene de embargoul

rusesc”. Președintele APRIL

prognozează că, dacă situa-

ţia actuală se menţine, în cel

mult 3 ani industria laptelui

din România va dispărea.

Recent, un avertisment a

venit chiar de la comisarul

european pentru agricultură

Phil Hogan, care spunea, fi -

ind în vizită la București, că

„după eliminarea cotelor de

lapte, România se poate aș-

tepta la o invazie de lactate

din import”. Tradus, acest lu-

cru înseamnă sfârșitul pen-tru producătorii mici și mij-locii din România. Aceștia nu vor putea concura la preţ ma-teria primă din spaţiul comu-nitar, mai ieftină decât cea autohtonă și preferată chiar și de procesatorii români.

În aceste condiţii, ma-rii fermieri din România se gândesc la reconversia sec-torului zootehnic spre pro-ducţia de carne.

Ieri, sute de crescători de bovine și ovine au protestat la București, în faţa sediului Guvernului, dar și la Cluj.

Aceste proteste ale fermi-erilor români nu sunt singu-lare. Astfel, zeci de propri-etari ai unor ferme mici au protestat la Bruxelles, în faţa Parlamentului European, faţă de ceea ce, consideră ei, o politică de falimentare.

FLUX

Predicţii sumbre pentru producătorii români. În trei ani, industria laptelui ar putea dispărea

3 APRILIE 201566F L U XF L U X Lansare

Este foarte important că rezulta-tele știinţifi ce ale investigaţiilor pre-zentate la această manifestare nu au fost lăsate în paragină (așa cum se întâmplă în multe cazuri). Conducă-torul proiectului, dr. Ion Duminică, șeful grupului „Etnologia romilor”, a depus toate eforturile pentru ca la ora actuală să avem la dispoziţie o culegere de articole de 435 de pa-gini.

Lucrarea dată este importan-tă pentru istoriografi a naţională, aceasta cuprinzând studiile mai multor cercetători din Moldova, dar și din străinătate (Bulgaria, Rusia, Ucraina). Ţinuta academică remar-cabilă a lucrării ne oferă prilejul de a exprima o apreciere deosebită pen-tru alcătuitorul culegerii, cunoscutul romolog dr. Ion Duminică, cel care s-a manifestat cu diferite studii ce ţin de etnologia comunităţii rome, dar și a personalităţilor marcante din cadrul acestei comunităţi.

Culegerea conţine o adnotare desfășurată, care este scrisă în trei limbi (română, rusă și engleză). Ci-titorului îi sunt aduse la cunoștinţă semnifi caţiile aniversărilor sus-men-ţionate. În același timp sunt prezen-tate informaţii din mass-media naţi-onală cu privire la conferinţa care s-a desfășurat la 8 aprilie 2014. Cel mai important compartiment, Publicaţii știinţifi ce (p. 15-252), include mate-rialele a mai multor cercetători știin-ţifi ci (16 la număr). Acesta se deschi-de cu lucrarea romologilor bulgari dr. Elrna Marușiakova și dr. Veselin Popov, care prezintă informaţii noi despre comunităţile romilor din

Europa de Est. Autorii au constatat, de exemplu, că în diverse ţări, etno-nimul lor se pronunţă diferit, dar în cazul traducerii acestora în engleză se folosește cuvântul „Gypsies” (p. 15-24). Cercetătoarea din Republica Moldova, dr. Silvia Corlăteanu-Gran-ciuc, prezintă specifi cul dezvoltării ţiganilor în Moldova medievală în perioada sec. XV-XVII. La rândul său, dr. hab. Valentin Tomuleţ face o sis-tematizare a materialului arhivistic ce ţine de categoriile de ţigani din Basarabia în prima jumătate a sec. XIX (p. 41-56). Autorul scoate în evidenţă politica promovată de ad-ministraţia ţaristă faţă de romi. De asemenea, sunt prezentate datele statistice referitoare la această etnie, iar analiza lor arată o creștere nume-rică a comunităţii. Autorul se axează în principal pe categoria de ţigani ai Coroanei (foști ţigani domnești), pe care îi clasifi că în trei categorii: ţigani ursari (aceștia aveau un mod de viaţă nomad și practicau, în fond, meseria de fi erari), ţigani lingurari (trăiau pe pământuri moșierești și se ocupau cu agricultura și crește-rea vitelor, îmbinând și meseria de fi erar), ţigani lăieși (trăiau în diferite regiuni ale Basarabiei, vara în șatre, iar iarna în bordeie, se ocupau cu meșteșugăritul, muzica, comerciali-zarea cailor și cerșitul).

Un material preţios este prezen-tat de către dr. Maria Danilov, care a adus o notă știinţifi că despre ţiganii din Ţara Moldovei după o carte ne-cunoscută a lui Ange Bally (p. 57-63). Încă în sec. XIX, el exprima presupu-nerea, ce se va adeveri ulterior, po-

trivit căreia romii sunt originari din India și că ei făceau parte din mai multe categorii, precum: aurarii, ur-sarii, lingurarii, vătrarii, lăieșii și bur-cașii (ultimii, după părerea lui, erau mult mai sălbatici, mult mai barbari decât ceilalţi).

Despre căsătoriile românilor (mol-doveni) cu ţiganii în Basarabia din perioada ţaristă ne relatează dr. Alina Felea (p. 64-71). În acest sens, ea publică două documente de ar-hivă. Autoarea ajunge la concluzia că în primele decenii ale sec. XIX, în Basarabia continua să fi e aplicată legislaţia din Ţara Moldovei, potrivit căreia căsătoriile între cei aserviţi și persoanele libere erau interzise. Preoţii care ofi ciau cununii ce în-călcau această restricţie erau aspru pedepsiţi. Dr. Sergiu Bacalov a pre-zentat un episod din istoria ţiganilor șerbi ai nobililor basarabeni din fa-milia Pruncul. Acest caz este legat de confl ictul dintre fraţii Pruncul – Pa-vel, Scarlat și Constantin, și sora sa – Casandra Paladi. Ultima, în repe-tate rânduri, tortura o ţigancă care îi aparţinea, pe când ţiganca era nevo-ită să se ascundă la Pavel Pruncul (p. 72-78). Cercetătoarea Alina Știrbu vorbește despre activitatea actriţei Marica Balan, care a câștigat sim-patia publicului chișinăuian și mos-covit, lăsând amprente în fi lmele în care s-a produs, dar și imprimând un disc de excepţie, asta deși nu avea studii muzicale (p. 79-85).

Dr. Svetlana Procop își axează cer-cetarea pe imaginea romilor în litera-tura artistică rusă de la sfârșitul sec. XVIII-XIX (p. 86-127). Ea subliniază că imaginea romilor refl ectată în litera-tură depindea de atmosfera social-politică ce se crea în Rusia. Astfel, în vremurile de relativă bunăstare, când ţiganii trăiau mai bine, despre ei se vorbea în culori romantice și idealis-te, în timp ce în perioade de crize de după războaie și revoluţii, când romii erau constrânși la condiţii de viaţă mult mai vitrege, atitudinea faţă de ei devenea mult mai negativă. În ace-lași timp, dr. Ilona Mahotina și Ianuș Pancenko analizează dialectul ţigani-lor vlahi (p. 128-141). Aceștia au emi-grat din Ţările Române nu mai devre-me de sec XVII. Bărbaţii erau fi erari și meșteșugari, iar femeile – vânzătoare de produse alimentare. Istoria ţigani-lor lingurari și a așa-numiţilor chiși-năuieni din Rusia este investigată de dr. Mariana Smirnova-Seslavinskaia

(p. 142-165). După esti-maţiile ei, primul grup de ţigani a emigrat din Ba-sarabia în Sudul Rusiei în anul 1770. Aceștia erau numiţi chișinăuieni, chiar dacă nu toţi erau emi-granţi din acest oraș, ceea ce se explică prin faptul că era vorba de principalul oraș al Basarabiei – Chiși-nău, în mod fi resc cel mai cunoscut celor din afara ţinutului. Cercetătoarea din Rusia dr. hab. Natalia Kalașnikova, în articolul său „În ospeţie la baronii ţiganilor din Moldova”, publică un material des-pre rezultatele expediţiei sale din 2011 (p. 166-168). În discuţie cu Robert Ce-rari au fost atinse proble-mele păstrării tradiţiilor și apariţiei noilor obiceiuri, precum și diverse aspec-te ale relaţiilor din cadrul comunităţii rome. Dr. Natalia Cauno-va a analizat identitatea romilor prin prisma etnopsihologiei (p. 179-188). Drept obiect de studiu au servit tine-rii romi cu studii, reprezentând elita educativă etnică. Autoarea arată, între altele, că integrarea romilor în societate este legată de înţelegerea corectă a portretului etnopsihologic al acestei etnii nu numai de ei înșiși, dar și de reprezentanţii altor etnii. Irina Bucur abordează tema stereo-tipurilor legate de romi, ajungând la concluzia că în multe cazuri, ei înșiși sunt cei care, prin comportamentul lor, accentuează stereotipurile, dese-ori dezagreabile, deja existente (p. 189-192).

De o valoare notabilă pentru is-toriografi e este și stenograma se-minarului romologic internaţional „Romii în ţările ex-sovietice: istorie, etnografi e, politică”, ce s-a desfășu-rat la Chișinău în perioada 2-4 apri-lie 2013. Dr. Ion Duminică a tradus din limba rusă și a descifrat prima parte a acestui seminar (p. 199-245). Conţinutul comunicărilor arată că la acea reuniune s-au discutat subiecte legate de istoria dezvoltării romilor în cadrul imperiilor Rus și Austro-Ungar, Ţărilor Române și URSS. Un interes special pentru cercetători îl reprezintă documentul de arhivă publicat de Ion Duminică și Alina Știrbu, care descrie viaţa cotidiană și

condiţiile de trai, moravurile și ocu-paţiile romilor din regiunile Suceava și Iași în anul 1941. Sperăm că acest document va contribui la investiga-rea mai temeinică a istoriei romilor din această perioadă tragică în tre-cutul lor. Întreaga echipă de autori a efectuat o activitate considerabilă pentru a selecta, a aduna și a siste-matiza materialele apărute în presa de la noi în ultimele decenii. Cele douăzeci și două de articole sunt grupate la rubrica „Publicistica din Republica Moldova în serviciul Ro-mologiei” (p. 253-316).

Un deosebit interes îl prezintă și compartimentul ce conţine docu-mente de referinţă ale Consiliului Europei cu privire la romi (p. 317-428). Afl ăm din acestea că funcţio-narii europeni în mai multe rânduri atrăgeau atenţia societăţii asupra fe-nomenului violenţei rasiste, tratării antiumane (limitarea la serviciile ju-decătorești, educaţie, medicină ș.a.), migraţia etc. După părerea noastră, aceste documente sunt utile pen-tru statele în care locuiesc comuni-tăţi mari de romi în ceea ce privește elaborarea politicilor mai efi ciente de integrare social-economică a ro-milor. Acest compartiment poate servi drept ghid pentru autorităţile locale, de care s-ar putea conduce în comunicarea lor cu romii.

În concluzie ne exprimăm speran-ţa că această culegere își va ocupa un loc binemeritat în spaţiul acade-mic naţional, fi ind apreciată drept un aport știinţifi c substanţial în romologia din Republica Moldova. Iar în viitor problematica vizată de lucrarea recenzată își va găsi o și mai vastă refl ectare în studiile și cercetă-rile savanţilor noștri.

Ivan DUMINICA,

doctor în istorie, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞMLansarea publică a Cărţii „Romii/ţi-

ganii din Republica Moldova: comuni-tate etnosocială, multiculturală, istori-co-tradiţională (1414-2014)” va avea loc luni, 06 aprilie 2015, ora 13.00, în cadrul Universităţii Populare (mun. Chișinău, strada A. Corobceanu, 17).

Romii/ţiganii din Republica Moldova: Romii/ţiganii din Republica Moldova: Comunitate etnosocială, multiculturală, Comunitate etnosocială, multiculturală,

istorico-tradiţională (1414−2014)istorico-tradiţională (1414−2014)Anul 2014 a fost unul semnifi cativ pentru comunitatea romilor din Republica Moldova. Acest fapt se datorează celor trei mari eveni-mente: marcarea a 600 de ani de la prima atestare documentară a romilor în Ţara Moldovei (menţionată într-un hrisov al domni-torului Alexandru cel Bun emis la 2 august 1414), al doilea eveni-ment este legat de aniversarea a zece ani de la instituţionalizarea investigaţiilor în domeniul istoriei, culturii și etnologiei romilor și constituirea grupului „Etnologia romilor” (3 ianuarie 2004), iar al treilea eveniment este dedicat Zilei internaţionale a romilor, sărbătorită anual în Moldova la 8 aprilie. Firește că aceste aniver-sări nu au putut trece neobservate de către comunitatea știinţifi că de la noi. Este de remarcat faptul că încă din 2011, grupul „Etno-logia romilor” al Secţiei minorităţi etnice a Centrului de etnologie al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Știinţe a Moldovei și-a propus drept obiectiv de a sistematiza investigaţiile din ultimele secole în ceea ce privește istoria și cultura romilor. Ca rezultat, la 8 aprilie 2014 s-a desfășurat în premieră Conferinţa știinţifi că republicană cu genericul: Romii/ţiganii din Republica Moldova: comunitate etnosocială, multiculturală, istorico-tradiţio-nală (1414-2014).

„Romii/Țiganii din Republica Moldova: comunitate etnosocială, multiculturală,

istorico-tradițională (1414 – 2014)”

„Romii/Țiganii din Republica Moldova: comunitate etnosocială, multiculturală,

istorico-tradițională (1414 – 2014)”

CAMPANIE DE SENSIBILIZARE: DOSTA! / AWARENESS-RAISING CAMPAIGN: DOSTA!

CONSILIUL EUROPEI

3 APRILIE 2015 77 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 323TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

LUNI, 6 APRILIE LUNI, 6 APRILIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r)

07:00 Dezvăluiri din lumea tele-

novelelor (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30

Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Tele-

shopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic

16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4984 17:05 Serial: Las

Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului

20:15 Serial: Fugara, ep.13, 14 22:15 Serial: Dragoste de viață

23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15

Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în

bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MARŢI, 7 APRILIE MARŢI, 7 APRILIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și

neliniștit(r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Trandafirul 10:15 Teleshopping 10:30 Serial:

Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Tele-

shopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic

16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4985 17:05 Serial: Las

Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului

20:15 Serial: Fugara, ep 15, 16 22:15 Serial: Dragoste de viață

23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15

Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă la

români (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MIERCURI, 8 APRILIE MIERCURI, 8 APRILIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30

Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30

Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger

sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4986 17:05 Serial:

Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea desti-

nului 20:15 Serial: Fugara, ep.17, 18 22:15 Serial: Dragoste

de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r)

01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă

la români (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

JOI, 9 APRILIE JOI, 9 APRILIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30

Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30

Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger

sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4987 17:15 Serial:

Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea desti-

nului 20:15 Serial: Fugara, ep.19, 20 22:15 Serial: Dragoste

de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r)

01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă

la români (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

VINERI, 10 APRILIE VINERI, 10 APRILIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 08:00 Serial: Las Bravo (r) 08:00 O seară perfectă

(r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15

Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30

Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă

14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4988 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00

Serial:Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.21, 22 22:15

Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O

seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfec-

tă (r) 04:15 Acasă la români (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

SÂMBĂTĂ, 11 APRILIE SÂMBĂTĂ, 11 APRILIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă

09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15

Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial:

Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15

Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor

ep.8, an 3 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina inimilor

20:15 Serial: Fugara, ep.23, 24 22:15 Serial: Dragoste de

viață 23:00 Premios Tu Mundo - Alfombra Azul 23:50 Slujba

de Înviere (transmisiune directă) 00:15 O seară perfectă (r)

01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă

la români (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

DUMINICĂ, 12 APRILIE DUMINICĂ, 12 APRILIE 06:00 Serial: Dragoste de viață 07:00 Dezvăluiri din lumea te-

lenovelelor (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Regina inimilor (r) 11:15 Serial: Fugara (r) 13:00

PremiosT u Mundo - Alfombra Azul (r) 14:00 Premios Tu

Mundo (r) 16:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.9, an

3 17:00 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina inimilor 20:00

Cinema: Partenerul ideal 22:00 Serial: Dragoste de viață

23:00 Serial: Teen Mom, ep 208, sezon 2 00:15 Premios Tu

Mundo (r) 01:45 O seară perfectă (r) 02:45 Muzica de Acasă

05:15 O seară perfectă (r)

LUNI, 6 APRILIE LUNI, 6 APRILIE 6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună

dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 17.45, 3.50 Pur și simplu. 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vectorul European. 21.25 Portrete în timp. Nina Vodă-Mocreac. 22.05 Настоящее время. 22.40 Săptămâna sportivă. 23.25 Film. „ULTIMUL ZBOR”. Episodul 1. 0.05 Basarabia folk. Spectacol muzical. 2.15 Documentar. „Bijuterii arhitecturale”. 3.10 La noi în sat. 5.30 Natura în obiectiv.

MARŢI, 7 APRILIE MARŢI, 7 APRILIE 6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 8.35 Dom-nului să ne rugăm! Liturghia la Bunavestirea. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 10.35, 17.20 Desene animate. „Albă ca Ză-pada și cei șapte pitici”. 11.00 Accente economice. 11.30 Carta drepturilor. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15 I. Nechit. „Coridorul morții”. Spectacol al Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălți. 14.20 La noi în sat. 15.00, 1.20 Săptămâna sportivă. 15.45 Documentar. „Capcana”. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Documentar. „Shift - viața în era digitală”. 22.05 Настоящее время. 22.40 În premieră. 23.40 Film. „ULTI-MUL ZBOR”. Episodul 2. 2.05 Basarabia folk. Spectacol muzical. 3.05 Documentar. „Povestea vieții mele: Mikis Theodorakis”. 5.30 Știință și inovare.

MIERCURI, 8 APRILIE MIERCURI, 8 APRILIE 6.05 Unda Bugeacului. 6.35 Documentar. „Shift - viața în era digitală”. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Natura în obiectiv. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.05 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 O seară în familie. 15.10 Documentar. „Global 3000”. 15.40 Fii tânăr! 16.30 Русский мир. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Tot cu dansul mă mângâi. Program muzical. 22.40 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.50 Integrarea romilor în viața socială. 5.30 Accente economice.

JOI, 9 APRILIE JOI, 9 APRILIE 6.05 Русский мир. 6.35 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15, 5.30 Vectorul European. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.50 „... pe ai țării umeri dalbi”. Spectacol al Teatrului „Ion Creangă”. 15.50 Părinți și copii. 16.30 Magazinul copiilor. 19.00, 3.50 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Reporter de gardă. 22.40 Documentar. „Amazoanele din Versailles”. 23.35 Serial. „LEONE” (Italia). 1.15 Documentar. „Capcana”.

VINERI, 10 APRILIE VINERI, 10 APRILIE 6.10 Documentar. „Mănăstirea Frumoasa”. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Destine de colecție. 10.45 Legendele muzicii. 10.55, 2.55 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.05 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.25 Știri pozitive. 14.45 Erudit-cafe. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Dumitru Matcovschi. „Amarele confesiuni”. 21.25 Poves-tea generațiilor. 22.40 Fii tânăr! 23.25 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.05 Documentar. „Amazoanele din Versailles”. 5.35 Reporter de gardă.

SÂMBĂTĂ, 11 APRILIE SÂMBĂTĂ, 11 APRILIE 6.10 Documentar. „Euromaxx”. 7.15 Documentar. „Povești despre animale”. 8.00 Bună dimineața de weekend! 10.00 Ma-gazinul copiilor. 10.30 Povestea generațiilor. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.05, 13.35 Documentar. „Moldova - gură de Rai”. 13.00 ȘTIRI. 13.15 Știri pozitive. 14.45 Film. „TROI|A”. 16.15 „În jurul timpului”. Muzică corală. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 O seară în familie. 21.25, 5.30 Dor. Valentina Mihailenco, pictoriță la TV. 22.20 Documentar. „Noapte de Înviere la Putna”. 22.55 Documentar. „Hristos a înviat!”. 23.45 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Învierea Domnului. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău. 4.30 Dumitru Matcovschi. „Amarele confesiuni”.

DUMINICĂ, 12 APRILIE DUMINICĂ, 12 APRILIE 6.05 Documentar. „Noapte de Înviere la Putna”. 6.35 Tradiții și obiceiuri de Paști. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Bună dimineața de weekend! 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Cântări pascale de la „Sălcuța”. 14.00 Documentar. „Ctitoria |igănești”. 14.45 Tezaur. 15.00 „Un dar de Paști”. Maria Iliuț. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.05 MESAGER STOP CADRU. 19.40 Povestea. 19.55 „La masa de sărbătoare”. Program de Paști. 21.25 Identitate Basarabia. 22.20 „Cu cei dragi de sărbători”. Program muzical. 23.25 Campionatul RM la lupte libere, greco-romane (seniori). 0.05 Documentar. „Drumeții”. 1.00 Erudit-cafe. 1.40 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 3.20 Tezaur. 3.35 Casa mea. 4.40 O seară în familie. 5.40 Știri pozitive.

LUNI, 6 APRILIE LUNI, 6 APRILIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă,

doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La

Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Serial: Trandafi rul negru (r) 15:15 Serial:

Puterea destinului (r) 16:00 La Maruță, partea I 17:00 Știrile

ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță, partea a II a 18:00

Lecții de viață, ep.6 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.13, an 9 00:00

Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.16,

sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară

perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă

(r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

MARŢI, 7 APRILIE MARŢI, 7 APRILIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00

Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafi rul

negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:00 La Maruță,

partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La

Maruță, partea a II a 18:00 Lecții de viață, ep.7 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma

vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial:

CSI: New York ep.14, an 9 00:00 Serial: Supernatural: Aventuri

în lumea întunericului, ep.17, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina

Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

MIERCURI, 8 APRILIE MIERCURI, 8 APRILIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00

Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafi rul

negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:00 La Maruță,

partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La

Maruță, partea a II a 18:00 Lecții de viață, ep.8 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma

vedetelor 21:30 Serial: Las Fierbinți ep.9 22:30 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.15, an 9 00:00

Serial: Tanti Florica, ep.6 , sezon 1 01:00 Serial: Supernatural:

Aventuri în lumea întunericului, ep.18, sezon 7 02:00 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 O Seară perfectă (r) 03:30

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu

Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r)

JOI, 9 APRILIE JOI, 9 APRILIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00

Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafi rul

negru (r) 15:15 Film: Iisus din Nazareth, partea I 16:00 La

Maruță, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35

La Maruță, partea a II a 18:00 Lecții de viață, ep.9 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma

vedetelor 21:30 Serial: Las Fierbinți ep 10 22:30 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.16, an 9 00:00

Serial: Tanti Florica, ep.7, sezon 1 01:00 Serial: Supernatural:

Aventuri în lumea întunericului, ep.19, sezon 7 02:00 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 O Seară perfectă (r) 03:30

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu

Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r)

VINERI, 10 APRILIE VINERI, 10 APRILIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00

Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafi rul

negru (r) (r) 15:15 Film: Iisus din Nazareth, partea a II a 18:00

Lecții de viață, ep.10 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza

22:00 Film: Garda de corp 23:30 Film: Se mai întâmplă! 01:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă

(r) 02:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 03:30 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 11 APRILIE SÂMBĂTĂ, 11 APRILIE 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45

Ce se întâmplă, doctore? 11:00 Film: Jurnal de dădacă 13:00

Știrile PROTV 13:30 Teleshopping 13:45 În Profunzime cu

Lorena Bogza (r) 14:45 Film: Toate pânzele sus, ep.3 15:30

Film: Iisus din Nazareth, partea a III a 17:15 Garda de corp

(r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State

20:45 Ferma vedetelor 22:45 Film: Iisus din Nazareth, partea

a IV a 23:45 Slujba de Înviere 00:15 Știrile ProTv cu Speranța

State (r) 01:00 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile

ProTv cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 12 APRILIE DUMINICĂ, 12 APRILIE 07:00 Serial: Inapoi la ferma, ep.12, 13 07:45 Film: Jurnal de

dădacă (r) 09:45 Teleshopping 10:00 Film: Epoca de gheaţă

11:15 Film: Doctorul Dolittle 13:00 Știrile PROTV 14:00 Tele-

shopping 14:15 Film: Răzbunare cu stil 15:45 Film: Cronicile

din Narnia: Călătorie pe mare cu Zori-de-Zi 18:00 România,

te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța

State 20:30 Film: Ostatici 23:15 Film: Între două lumi 01:00

Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:45 O Seară perfectă (r)

02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară

perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

ПОНЕДЕЛЬНИК, ПОНЕДЕЛЬНИК, 6 АПРЕЛЯ 6 АПРЕЛЯ

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Жди меня” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Евгений Цыганов, Алексей Серебряков, Евгений Стычкин, Даниил Страхов в многосерийном фильме „Фарца” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:50 „Познер”

ВТОРНИК, 7 АПРЕЛЯ ВТОРНИК, 7 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Pri-mele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Фарца”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Евгений Цыганов, Алексей Серебряков, Евгений Стычкин, Даниил Страхов в многосерийном фильме „Фарца” 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:10 „Структура момента”

СРЕДА, 8 АПРЕЛЯ СРЕДА, 8 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Pri-mele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Фарца”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Евгений Цыганов, Алексей Серебряков, Евгений Стычкин, Даниил Страхов в многосерийном фильме „Фарца” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:05 „Политика”

ЧЕТВЕРГ, 9 АПРЕЛЯ ЧЕТВЕРГ, 9 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Pri-mele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Фарца”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Евгений Цыганов, Алексей Серебряков, Евгений Стычкин, Даниил Страхов в многосерийном фильме „Фарца” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:15 Премьера. „Эрнст Неизвестный. „Я доверяю своему безумству”. Фильм 1-й

ПЯТНИЦА, 10 АПРЕЛЯ ПЯТНИЦА, 10 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Pri-mele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Фарца”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „ДОстояние Республики” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 01:15 Премьера. „Эрнст Неизвестный. „Я доверяю своему безумству”. Фильм 2-й 02:10 Остросюжетный фильм „12 раундов” 03:50 Фильм „В поисках Сахарного человека” 05:10 „Пока все дома”

СУББОТА, 11 АПРЕЛЯ СУББОТА, 11 АПРЕЛЯ 06:00 Новости 06:10 „Кио. За кулисами иллюзий” 06:55 Кирилл Лавров, Ада Роговцева в фильме „Укрощение огня”. Часть 1-я 08:25 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Целитель Лука” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 Премьера. „Барахолка” 13:55 Леонид Куравлев в фильме „Афоня” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Фильм „Афоня”. Продолжение 15:40 „Красавица”. Многосерийный фильм 17:20 „Угадай мелодию” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 19:20 Коллекция Первого канала 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:55 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 Пасха Христова. Прямая трансляция богослужения из Храма Христа Спасителя 02:30 Марина Зудина, Николай Стоцкий в фильме „Валентин и Валентина” 04:00 Татьяна Конюхова, Изольда Извицкая, Лев Дуров в фильме „Доброе утро”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 12 АПРЕЛЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 12 АПРЕЛЯ 06:00 Новости 06:10 „Звезда по имени Гагарин” 07:05 Кирилл Лавров, Ада Роговцева в фильме „Укрощение огня”. Часть 2-я 08:25 „Служу Отчизне!” 08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 Премьера. К Дню космонавтики. „Земля в иллюминаторе” 13:15 Премьера. „Горько!” 14:05 „Теория заговора” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 „Леонид Быков. Будем жить!” 16:05 Коллекция Первого канала 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:35 Коллекция Первого канала. Продолжение 19:00 „Replica” 20:00 „Точь-в-точь” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:15 „Точь-в-точь”. Продолжение 01:10 „Танцуй!” 03:10 Стив Карелл в комедии „Маленькая мисс Счастье”

ПОНЕДЕЛЬНИК, 6 АПРЕЛЯ ПОНЕДЕЛЬНИК, 6 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья.

Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США

2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический

детектив. США 2011 12:15 Аватар. Фантастика. США

2009 14:00 Новости. 14:35 Аватар. Фантастика. США

2009 (продолжение) 15:25 Дело Астахова. 16:10 Кости.

Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия.

США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00

В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50

Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Cмокинг. Комедия.

США 2002 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости.

Детектив. США 2005 00:25 Cмокинг. Комедия. США 2002

02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15

Știri. 05:45 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 7 АПРЕЛЯ ВТОРНИК, 7 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья.

Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США

2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический

детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости.

14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00

Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня.

Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический

детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Ограбление по-итальянски. Боевик. США 2003 22:50

Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США

2005 00:25 Ограбление по-итальянски. Боевик. США 2003

02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15

Știri. 05:45 Дело Астахова.

СРЕДА, 8 АПРЕЛЯ СРЕДА, 8 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья.

Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США

2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический

детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости.

14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00

Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня.

Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический

детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Джек Ричер. Боевик. США 2012 22:50 Unitatea de Gar-

dă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Джек

Ричер. Боевик. США 2012 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова.

03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 9 АПРЕЛЯ ЧЕТВЕРГ, 9 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья.

Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США

2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический

детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости.

14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00

Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня.

Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический

детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Ходят слухи. Комедия. США 2005 22:50 Unitatea de

Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25

Ходят слухи. Комедия. США 2005 02:15 Știri. 02:45 Дело

Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело

Астахова.

ПЯТНИЦА, 10 АПРЕЛЯ ПЯТНИЦА, 10 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья.

Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США

2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический

детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости.

14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00

Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня.

Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический

детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Лицензия на брак. Мелодрама. США 2007 22:50 Uni-

tatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005

00:15 Дело Астахова 01:55 Știri. 02:25 Дело Астахова 03:20

Știrile dimineții. 05:05 Știri. 05:35 Дело Астахова.

СУББОТА, 11 АПРЕЛЯ СУББОТА, 11 АПРЕЛЯ 6:30 Новости. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США

1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу

Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 „Autostra-

da”. 11:00 Лицензия на брак. Мелодрама. США 2007 13:05

Друзья. Комедия. США 1996 14:00 Новости. 14:30 Друзья.

Комедия. США 1996 16:00 Обмани меня. Детектив. США

2009 17:00 Știri. 17:10 Обмани меня. Детектив. США 2009

20:00 Новости. 20:40 Мадагаскар 2. Мульт. США 2008

22:20 Элизабеттаун. Драма. США 2005 23:00 Știri. 23:30

Элизабеттаун. Драма. США 2005 (продолжение) 0:55 Știri.

1:25 „Autostrada”. 2:15 Новости. 3:00 Элизабеттаун. Драма.

США 2005 5:00 Дело Астахова.

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 12 АПРЕЛЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 12 АПРЕЛЯ 6:30 Știri. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999

8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу

Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 Magazin

UEFA Champions League. 10:30 Мадагаскар 2. Мульт. США

2008 12:20 Друзья. Комедия. США 1996 14:00 Новости.

14:30 Друзья. Комедия. США 1996 16:00 Кости. Детектив.

США 2005 17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив. США 2005

(продолжение) 20:00 Новости. 20:30 Заплати другому.

Драма. США 2000 23:00 Știri. 23:30 Язык нежности. Драма.

США 1983 1:45 Știri. 2:15 Дело Астахова. 3:00 Știri. 3:30 Дело

Астахова. 4:15 Язык нежности. Драма. США 1983

3 APRILIE 201588F L U XF L U X Cultur=

BERBECVeţi câștiga mai mulţi bani ca de obi-cei. Unii vor obţine o promovare. Dacă profesia vă obligă să plecaţi în depla-sări, veţi fi în mod constant pe dru-muri. Dacă sunteţi celibatar, veţi cu-noaște o persoană încântătoare, dar puţin mai tânără. Plăcerile vieţii vă fac să fi ţi plin de energie.

TAURDacă lucraţi în comunicare, dacă tre-buie să vă întâlniţi în mod constant cu diverși oameni, nu veţi avea nicio clipă de liniște. Iubirea pe care o oferiţi par-tenerului de cuplu este puţin ameste-cată și cu o anumită doză de posesivi-tate. Aveţi o digestie difi cilă, ce rezultă dintr-o emotivitate excesivă.

GEMENISunteţi o persoană curioasă. Nu numai că doriţi să excelaţi în profesia voastră, dar vreţi și să afl aţi, repede, absolut tot despre cei care lucrează cu voi, dar mai ales despre concurenţii voștri. Bucu-raţi-vă de viaţă, pentru că viitorul vă rezervă o sănătate bună și șanse mari de reușită.

RACSunteţi foarte abil atunci când vine vorba să favorizaţi o religie sau o ca-tegorie de persoane. Profesia voastră este solicitantă. Partenerul de cuplu ar trebui să fi e mai înţelegător. În această săptămână ar fi bine să vă luaţi pauze de masă mult mai lungi.

LEUVeţi fi mai puţin concentrat, pentru că o companie mare vă propune un loc de muncă în străinătate. În calitate de părinte, ar trebui să refl ectaţi cu aten-ţie la această propunere. Partenerul de viaţă va ezita însă să vă urmeze. Veţi fi în același timp stresat, dar și fericit.

FECIOARĂDacă faceţi parte dintre aceia care se apropie de pensionare, în calitatea voastră de persoană vioaie, orice fel de oprire este pur și simplu imposibi-lă. Aveţi un spirit viu, sunteţi atât un cugetător, cât și un om de acţiune! Sunteţi competitiv, indiferent dacă vă afl aţi la mijlocul sau la fi nalul carierei.

BALANŢĂVeţi câștiga mulţi bani. Unii vă vor acu-za că îi folosiţi într-un mod nejudicios, dar nu au nicio dovadă. V-aţi născut din Venus într-un semn de aer și, dacă puteţi să iubiţi cu ardoare, veţi rămâne mereu un om rezonabil. Odihna în fa-milie este necesară.

SCORPIONVeţi avea parte de noi obligaţii perso-nale și profesionale. Vineri veţi atinge obiectivul care v-a fost trasat și efor-turile vă vor fi recompensate. Dacă iu-biţi și sunteţi iubit, deveniţi un veritabil erou. Este însă absolut normal ca după o perioadă atât de aglomerată să vă simţiţi epuizat.

SĂGETĂTORVor apărea câteva nereguli la locul de muncă, dar nu veţi ști cine se face vino-vat de ele. Pentru a rămâne corect, în niciun caz nu trebuie să aduceţi acuza-ţii unora sau altora. Veţi avea parte de o întâlnire amoroasă cu o persoană pe care o veţi cunoaște la o petrecere. Iu-birea alungă toate durerile.

CAPRICORNDacă lucraţi în domeniul comerţu-lui, clienţii vor fi mai numeroși și mai buni cumpărători decât sunt de obicei, pentru că produsele și serviciile voas-tre sunt foarte utile. Chiar dacă sunteţi incapabil să-i spuneţi partenerului de cuplu că îl iubiţi, el vă cunoaște senti-mentele.

VĂRSĂTORNu luaţi nicio decizie în grabă atunci când vine vorba de o achiziţie. Dacă vă gândiţi să vă mutaţi economiile la o altă bancă, este imperativ să vă sfătuiţi mai întâi cu o persoană specializată în fi nanţe. Ca toată lumea, vreţi să vă îm-bogăţiţi, dar în această perioadă sun-teţi prea impulsiv.

PEŞTIÎn general, nu sunteţi un mare vorbă-reţ. În schimb, știţi să ascultaţi și, astfel, afl aţi multe lucruri despre interlocutor. În zilele următoare veţi avea însă ten-dinţa de a dezvălui unele dintre se-cretele voastre, în contextul în care ar trebui să le păstraţi pentru voi înșivă. Aveţi grijă de familia voastră.

3-10 aprilie3-10 aprilie

10.VIII.199510.VIII.1995Iar câte odată dă peste tine superstiţia aia, ca

în folclor – „când era să scriu frumos,/ mi-a că-zut condeiul jos”… Mamă, mamă, uneori te ia o leșietică intoxicaţie cu de ceea ce ţine de voinţa scrisului, cititului, trebăluirilor literare… Despre ce să scrii? Iată, mai alaltăieri, trec din nou pe lân-gă blocul nr. 1 de pe strada Igor Vieru și observ că zarzărul (caisul pentru bucureșteni) „asasin”, de care s-a spânzurat cu lesa nefericitul tânăr, a fost lichidat; zarzărul acela înclinat, pe care ai fi putut, parcă, urca în picioare, pășind pe tulpina lui ca pe o punte; zarzărul de care s-a spânzurat cu lesa câinelui nenorocitul Wether de la Ciocana Chișinăului… Nu-ţi mai vine să-ţi fi e bine între, printre cuvinte, în abstracţiuni existenţiale care să te scutească de a trăi acut mizeriile realităţii, concreteţii acestor confuzii prutonistrene.

Și totuși… Proiecte, cu editura „Du Style” a Doinei Uricariu, cu o posibilă carte de conversa-ţii cu Nicolae Breban, cu… Destulă lehamete și orânduială în toate ale noastre, însă lucrurile ar putea fi cât de cât tocmite, dacă îţi poţi impune să alungi apatia, lehametea, meditând la ce ai de făcut și cum să faci. E necesar curajul și voinţă pentru a te suporta pe tine și pentru a suporta lumea așa cum este ea.

14.VIII.199514.VIII.1995În nr. 3-4 al „Vieţii românești”, Octavian Paler a

început să-și publice „Jurnalul grecesc”, pe care, se întâmpla, și-l completa chiar sub ochii noștri, în salonul mare al navei „World Rainessance” sau printre ruinele Efesului, Pergamului, la stadionul olimpic din Delphi… După o foarte insignifi an-tă altercaţie cu maestrul Paler, după ce-i făcuse acestuia aluzie la conștiinciozitatea cu care își ţinea Jurnalul, Ioan T. Morar zise așa, pentru mai multe urechi, dar oarecum cu sfi oșenie: „Poate

scrieţi și despre noi acolo…”. Zău, mai că dăduse o abureală de roșeaţă peste obraji spiritualului meu coleg de, aproape, generaţie. Dar se va ve-dea în continuarea publicării din „VR” despre ce și despre cine (sub iniţiale) va scrie dl Paler.

În abjecta foaie, zisă „Moldova literară”, apar ca protagoniști grafomanii socialismului, visând înrăiţi la bon vieux temps.

Zarzărul înclinat de care se spânzurase cu lesa buldogului nefericitul adolescent a fost tăiat. Deasupra ţărânii greblate – doar un trunchi de vreo 10 centimetri înălţime. Flori. Și un aer de confuzie tragică. O nedumerire sâcâitoare: „De ce, de ce, prostuţule?...”.

Esinencu își serbează aniversarea de 55 de ani, ca recompensă pentru cea de 50, când el, din anumite motive sau poate… considerente, a tu-lit-o din Chișinău. Puzderie de fotografi i, în care ne regăsim și în doi (poză publicată cândva în revista „Basarabia”). Pare-se, am vorbit inspirat pentru radio: despre Esinencu ai ce spune, și din alea, și mai bune…

Nu cred ca gloata prutonistreană să fi e în sta-re să înţeleagă parabola biblică a dramaticelor întâmplări și încercări grele pe care le-au trăit is-raeliţii în timpul rătăcirii lor prin deșert, pe când Moise și cu fratele său Aaron îi scotea din robia egipteană! La un moment dat, greu suportabil în vitregiile pustiului, mulţimea bejenarilor se îmbulzește în jurul corturilor celor doi conducă-tori, văicărându-se de viaţă grea, că, vezi, Iahve, mai bine muream de mâna ta în Ţara Egiptului, însă acum stăteam acolo lângă oalele cu bucate și mâncam cât ne era pofta! Pe când Moise și cu Aaron ne-au adus în acest pustiu, unde, iată, nu mai avem mult și vom muri cu toţii.

Auzind aceste gurmande lamentaţii, aceste jalni-ce doleanţe, Moise pricepu cu sfâșietoare amărăciu-ne, cât de adânc s-a infi ltrat în fi rea conaţionalilor săi spiritul robiei (sătule!), acestora mai scumpe fi indu-le pâinea și halca de carne, decât Libertatea…

Apoi, post-biblic, a mai spus cineva: cel care schimbă libertatea pe pâine, pierde și libertatea, și pâinea.

Însă acest lucru nu este priceput de lamen-tabila și pestriţa gloată prutonistreană care se gândește la egipteana ei situaţie ex-URSSistă-rusistă…

Doar că milostivul Iahve al israeliţilor să abată și spre Prutonistrenia stoluri de prepeliţe care, slăbite de zbor îndelung, să cadă prin curţile cârcotașilor moldoveni, care să le prindă și să le pârpălească pe jarul vetrelor… Doar stolurile de prepeliţe i-ar mai putea face să uite de condiţia de rob sovietic ghiftuit cu surogate…

Apoi va cădea mana cerească, cea cu gust de pâine unsă cu miere, și vor suna optimist trâmbi-ţele de argint la începutul fi ecărei zile din cei 40 de ani necesari pentru a se izbăvi partea aceasta de popor român de robia imperială; zile în care mana va fi pâinea lui cea dată de Dumnezeul Li-bertăţii.

E mare păcat să nu accepţi libertatea, să nu știi a o suporta cu toate greutăţile provizorii pe care le presupune ea. E mare păcat. Și apostolicește vorbise cel care afi rmase că antagonismul păca-tului nu este virtutea, ci libertatea…

În concepţia lui Valili Kandinski, pictor și poet, arta ar fi rostirea (și rostuirea, adică, zic eu) tai-nei prin taine. (Acest verb, a rostui, aplică perfect defi niţia literaturii.) Rusul a fost „rudă” cu Blaga, când acesta vorbea de grija de a nu strivi corola de minuni a lumii și – direct la obiectul care ne interesează și la care se referi Kandinski: „și nu ucid/ cu mintea tainele/ (…) dar eu,/ eu cu lumi-na mea sporesc a lumii taină”.

Tandem perfect ruso-româno-germano-fran-cez (Kandinski a fost naturalizat german, apoi francez). Numai că nu știu în ce lucrare a scris acest gând pictorul-novator, în „Du spiritual dans l’art” (1911) sau în „Point et ligne par rapport à la surface” (1926). Oricum, ar fi o concomitenţă și, implicit, o interdependenţă în aceste formulări, „Poemele luminii” ale lui Lucian Blaga fi ind pu-blicate în 1919. Poate că aici se refl ectă și un prin-cipiu estetic mai general, care preocupa primele două decenii ale secolului în curs (spre fi nal).

Leo BUTNARU

LIBERTATEA – ANTAGONISMUL PĂCATULUI(Pagini de jurnal)

Colaborarea Centrului Cul-tural ARTELIT din Republica Moldova cu SHREE GURU VIDYA PEETHA, GULBARGA, INDIA, are deja o istorie de câţiva ani. Carmen Poenaru, membru al Uniunii Artiștilor Plastici fi liala Bacău, este cea care a făcut posibilă par-ticiparea reprezentanţilor ţării noastre la evenimente-le din India.

În 2011, plasticiana Elvira Cemortan-Voloșin a participat din partea Moldovei la Simpozionul Internațional de Pictură și Sculp-tură din Gulbarga, India, iar artista a ținut să colaboreze și în conti-nuare cu autoritățile și pictorii din regiune. Astfel, în anul următor, la Chișinău a avut loc o expoziție de artă postmodernă a artiștilor plas-tici din Republica Moldova și India.

Pe parcursul anilor 2013-2014, Elvira Cemortan-Voloșin a purtat

tratative rezultative pentru parti-ciparea membrilor Centrului Cul-tural ARTELIT în cadrul unor pro-iecte culturale în India.

În luna martie curent au avut loc câteva master-class-uri de neuitat în domeniul artelor plas-tice. Este vorba de ciclul de lecții oferite copiilor de la Școala Shree Guru Vidya Peetha din regiunea Gulbarga, India. Peste o sută de elevi au avut posibilitatea să ia cunoștinţă de noi tehnici de lucru, atractive pentru publicul tânăr. Profund impresionați, tinerii ar-tiști au realizat compoziții proprii, demonstrând abilități creative în lucrul cu guașa, acuarela și creioa-ne pe bază de pigmenți.

Atât evenimentul din acest an, cât și cele precedente au fost realizate grație colaborării din-tre Diggavi Basavaraj, directo-rul rețelei de școli Shree Guru Vidya Peetha din India, și Elvira

Cemortan-Voloșin, președintele Centrului Cultural ARTELIT din Republica Moldova, artist plas-tic, care, de fi ecare dată, știe să inspire copiii prin activităţi crea-tive. Calitatea deosebită de a lu-cra cu tinerii, Elvira a moștenit-o de la mama ei – Stela Cemortan, primul doctor habilitat în peda-gogie, care și-a dedicat întreaga viaţă educației copiilor de vârstă preșcolară și școlară mică. Inter-acţiunea cu publicul și traducerea a fost asigurată de Stela Voloșin.

Echipa din Moldova a fost în-tâmpinată cu ospitalitate și bu-năvoinţă de gazde. În timpul liber, tinerii plasticieni am avut posibilitatea să viziteze mai mul-te localități, printre care Maysore, Karnataka, Bangalore, Goa. Ei au rămas impresionaţi și de nume-roasele temple executate în aur

sau elemente din argint, care ofe-ră o priveliște de neuitat (Palatul Mysore, Palatul de Aur ș.a.), dar și de textilul indian deosebit de variat, mătasea pictată în tehnica batik-ului, broderia. Bogata cultu-ră a Indiei a inspirat echipa noas-tră, iar artiștii plastici cu siguranță vor realiza o serie de tablouri pă-trunse de multă emoție și culoare.

Colaborarea însă nu se va sfârși aici, pentru viitor fi ind preconiza-tă desfășurarea unui Simpozion Internațional de Artă cu partici-parea membrilor Centrului Cul-tural ARTELIT și a artiștilor din India, dar și o conferință în cadrul căreia vor fi discutate probleme-le artei contemporane și a celei tradiționale.

Natalia PROCOP, cercetător ştiinţifi c, Institutul

Patrimoniului Cultural

Artişti plastici din Moldova au oferit lecţii copiilor din India