Parlamentul European2019-2024

Document de ședință

A9-0218/2020

13.11.2020

RAPORTprivind recomandarea Consiliului privind numirea unui membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene(N9-0055/2020 – C9-0331/2020 – 2020/0805(NLE))

Comisia pentru afaceri economice și monetare

Raportoare: Irene Tinagli

RR\1218136RO.docx PE659.084v02-00

RO Unită în diversitate RO

PR_NLE_MembersECB

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN.........................................3

ANEXA 1: CURRICULUM VITAE AL LUI FRANK ELDERSON.......................................5

ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI FRANK ELDERSON LA ÎNTREBĂRILE COMISIEI.. .8

PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE............................................................................55

PE659.084v02-00 2/55 RR\1218136RO.docx

RO

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind recomandarea Consiliului privind numirea unui membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene(N9-0055/2020 – C9-0331/2020 – 2020/0805(NLE))

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

– având în vedere recomandarea Consiliului din 9 octombrie 2020 (N9-0055/2020)1,

– având în vedere articolul 283 alineatul (2) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliul European (C9-0331/2020),

având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la echilibrul de gen în numirile pentru funcții în domeniul economic și monetar la nivelul UE2,

având în vedere decizia sa din 17 septembrie 2019 privind recomandarea Consiliului privind numirea președintei Băncii Centrale Europene3,

având în vedere deciziile sale din 17 decembrie 2019, referitoare la recomandările Consiliului privind numirile a doi membri ai Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene4,

– având în vedere articolul 130 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0218/2020),

A. întrucât, prin scrisoarea din 14 octombrie 2020, Consiliul European s-a consultat cu Parlamentul European cu privire la numirea lui Frank Elderson ca membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene pentru un mandat de opt ani începând de la 15 decembrie 2020;

B. întrucât Comisia sa pentru afaceri economice și monetare a evaluat calificările candidatului propus, în special în ceea ce privește condițiile prevăzute la articolul 283 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și, astfel cum decurge din articolul 130 din tratat, imperativul independenței totale a BCE; întrucât, în cadrul acestei evaluări, comisia a primit din partea candidatului un curriculum vitae, precum și răspunsurile sale la întrebările scrise care i-au fost adresate;

C. întrucât comisia a organizat apoi, la 9 noiembrie 2020, o audiere a candidatului, în timpul căreia acesta a făcut o declarație introductivă și apoi a răspuns la întrebările adresate de membrii comisiei;

1 JO C ... / Nepublicată încă în Jurnalul Oficial.2 Texte adoptate, P8_TA(2019)0211.3 Texte adoptate, P9_TA(2019)0008. 4 Texte adoptate, P9_TA(2019)0093 și texte adoptate, P9_TA(2019)0094.

RR\1218136RO.docx 3/55 PE659.084v02-00

RO

D. întrucât Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene este constituit din membrii Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene și din cei 19 guvernatori ai băncilor centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro; întrucât, în prezent, toți guvernatorii sunt bărbați;

E. întrucât Parlamentul și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de procedura de numire a membrilor Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene și a cerut ca procedurile să fie îmbunătățite în această privință; întrucât Parlamentul a cerut să i se transmită, cu promptitudine, o listă scurtă de cel puțin două nume care să cuprindă și femei;

F. întrucât, la 17 septembrie 2019, Parlamentul a emis un aviz favorabil față de recomandarea Consiliului de a o numi pe Christine Lagarde în funcția de președintă a Băncii Centrale Europene, prima femeie care ocupă această funcție;

G. întrucât, la 17 decembrie 2019, Parlamentul a emis avize favorabile privind recomandările Consiliului de a-i numi pe Fabio Panetta și pe Isabel Schnabel ca membri ai Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene;

H. întrucât femeile sunt în continuare subreprezentate în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene; întrucât Parlamentul este regretă că statele membre nu au luat în serios această solicitare și întrucât solicită instituțiilor naționale și ale UE să se străduiască mai mult să asigure echilibrul de gen la următoarele numiri;

I. întrucât toate instituțiile și organismele naționale și ale UE ar trebui să pună în aplicare măsuri concrete pentru a asigura echilibrul de gen,

1. emite un aviz favorabil privind recomandarea Consiliului de a-l numi pe Frank Elderson ca membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene;

2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului European, Consiliului, precum și guvernelor statelor membre.

PE659.084v02-00 4/55 RR\1218136RO.docx

RO

ANEXA 1: CURRICULUM VITAE AL LUI FRANK ELDERSON

Date personale

Nume: Frank EldersonData nașterii: 18 mai 1970Starea civilă: Căsătorit cu María Pilar Nosti Escanilla (2 copii)

Educație

■ Facultatea de Drept a Universității Columbia, LL.M. (Master în drept) (New York, SUA) (1994 -1995)

■ Universidad de Zaragoza (Universitatea din Zaragoza, Spania) (1993-1994)■ Universitatea din Amsterdam, Dreptul olandez (Amsterdam, Țările de Jos) (1990-1994)■ Liceul Waltrip (Houston, USA) (1988-1989)■ Christelijk Gymnasium (Utrecht, Țările de Jos) (1982-1988)

Experiența profesională

■ De Nederlandsche Bank NV– Membru al Comitetului executiv (din iulie 2011) și, din iulie 2018, Director

executiv de supraveghere responsabil de supravegherea băncilor, a funcțiilor orizontale și a integrității și de afacerile juridice

– Avocat șef (2008-2011)– Servicii juridice, Director de divizie (2007-2011)– Supraveghere bancară, șef de departament pentru ABN AMRO (2006-2007)– Servicii juridice, șef de departament (2004-2006)– Servicii juridice, șef adjunct de departament (2001-2004)

■ Banca Centrală Europeană– Divizia de drept instituțional, expert juridic principal (2003)

■ De Nederlandsche Bank NV– Servicii juridice, expert juridic (1999-2000) și expert juridic principal (2000-2001)

■ Houthoff Advocaten & Notarissen, Amsterdam– Avocat (1995-1999)Publicații

O serie de articole și contribuții la mai multe cărți

Funcții conexe

■ Copreședinte al Grupului de lucru pentru riscurile legate de climă (TFCR) al Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) (2020)

■ Membru al Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) (2018)

RR\1218136RO.docx 5/55 PE659.084v02-00

RO

■ Membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Centrale Europene (BCE), Frankfurt (2018)

■ Președinte al Rețelei de bănci centrale și autorități de supraveghere pentru un sistem financiar mai favorabil mediului (NGFS) (2018)

■ Președinte al Platformei de finanțare sustenabilă a Țărilor de Jos (2016)■ Președinte al Consiliului FEC (2016, vicepreședinte 2014-2016)

Funcții secundare

■ Membru al Sustainable Markets Council (Consiliul pentru piețe sustenabile) (SMC) (2019)

■ Membru al Consiliului de reflecție al Parchetului public din Țările de Jos (2019)■ Membru al Grupului de experți la nivel înalt al UE privind finanțarea tranziției sustenabile

(2019)■ Membru al Comitetului consultativ al „Platformei Erasmus pentru crearea de

valori sustenabile”, Școala de Management din Rotterdam, Universitatea Erasmus din Rotterdam (2017)

■ Membru al Comitetului consultativ pentru programul de Master avansat în Drept și Finanțe (Advanced LL.M. in Law & Finance, Centrul de drept financiar Hazelhoff, Universitatea din Leiden) (2016)

■ Membru al Consiliului de supraveghere al Vereniging Hendrick de Keyser (2015)■ Președinte al consiliului de administrație al fundației Stichting Nederlands Vioolconcours

(2016, membru al Consiliului din 2013)

Funcții conexe și secundare anterioare

■ Observator al Grupului de experți la nivel înalt al UE privind finanțele sustenabile (2017-2019)

■ Director executiv al Autorității Naționale de Rezoluție (ANR) (2015-2018)■ Membru al Comitetului Unic de Rezoluție (SRB) (2015-2018)■ Membru al Comitetului de Rezoluție (ResCo) al Autorității Bancare Europene (ABE)

(2015-2018)■ Președinte al Forumului național privind sistemul de plăți (NFPS) (2011-2014)■ Membru al Comitetului juridic al Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC)

(2000-2011, cu excepția perioadei 2006-2007)■ Membru al Consiliului guvernatorilor al catedrei sponsorizate de Comportament de

lectură, Vrije Universiteit Amsterdam (2015-2020)■ Președinte al Consiliului de supraveghere al Fundației olandeze pentru lectură (2017-

2020)■ Președinte al Consiliului de administrație al Fundației olandeze pentru lectură (2015-2017)■ Membru al Instituției de investiții din Țările de Jos (Platforma NLII) (2015-2018)■ Membru al Societății de studiu pentru politici economice (SEP) (2016-2018)■ Membru al Comitetului consultativ al programului de Master în Drept și Economie,

Facultatea de Drept a Universității Utrecht (2011-2015)

PE659.084v02-00 6/55 RR\1218136RO.docx

RO

■ Membru al Consiliului de supraveghere al Catedrei de infrastructură financiară și risc sistemic, Universitatea Tilburg (2012-2014)

Membru al Consiliului de supraveghere al fundației Stichting Geld- en Bankmuseum (2012-2014)

RR\1218136RO.docx 7/55 PE659.084v02-00

RO

ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI FRANK ELDERSON LA ÎNTREBĂRILE COMISIEI

A. Experiența personală și profesională

1. Vă rugăm să subliniați principalele aspecte ale competențelor dumneavoastră profesionale în chestiuni monetare, financiare și de afaceri și principalele aspecte ale experienței dumneavoastră europene și internaționale.

Avocat de profesie (Universitatea din Amsterdam, Universitatea din Zaragoza și Universitatea Columbia), m-am alăturat în 1999 Băncii centrale olandeze (De Nederlandsche Bank - DNB), după ce am profesat patru ani ca avocat, specializându-mă în dreptul european al concurenței. Înainte de a fi numit, în 2011, membru al Comitetului executiv al DNB, am ocupat diferite funcții de conducere în supraveghere bancară și afaceri juridice (inclusiv în calitate de avocat șef al DNB). Am fost membru al Comitetului juridic al BCE timp de aproape un deceniu. În calitate de membru al Comitetului executiv al DNB, responsabilitățile mele au inclus rezoluția bancară, sistemele de plăți și bancnotele, supravegherea fondului de pensii, TIC și resursele umane. În prezent, sunt responsabil de supravegherea prudențială a băncilor, supravegherea combaterii spălării banilor/combaterii finanțării terorismului și afacerile juridice și reprezint Țările de Jos în Consiliul de supraveghere al BCE.

În calitate de membru al (i) Comitetului executiv al DNB de peste nouă ani, (ii) al Consiliului de supraveghere al BCE, (iii) al Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară și, anterior, al (iv) Comitetului Unic de Rezoluție, am acumulat experiență și cunoștințe într-o gamă largă de domenii esențiale pentru BCE. În aceste roluri, am asistat și am contribuit la formularea răspunsurilor politice la mai multe crize, cum ar fi marea criză financiară, criza datoriei europene și acum, desigur, criza provocată de COVID-19.

În calitate de cofondator și președinte al Rețelei de bănci centrale și autorități de supraveghere pentru un sistem financiar mai favorabil mediului (NGFS), am ajutat NGFS să devină o inițiativă cu adevărat globală, având ca membri 75 de bănci centrale și autorități de supraveghere prudențială, inclusiv BCE, și 13 observatori, printre care FMI, Banca Mondială și Banca Reglementelor Internaționale. Realizările recente ale NGFS sunt publicații privind analiza scenariilor climatice pentru bănci centrale și autorități de supraveghere și un ghid pentru autoritățile de supraveghere privind modul de integrare a riscurilor legate de climă și de mediu în supravegherea prudențială. De asemenea, sunt copreședinte al Grupului de lucru privind riscurile financiare legate de climă (TFCR) al Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară.

PE659.084v02-00 8/55 RR\1218136RO.docx

RO

2. Aveți activități comerciale sau participații financiare sau alte angajamente care ar putea intra în conflict cu viitoarele dvs. atribuții și există alți factori relevanți de ordin personal sau de altă natură de care Parlamentul trebuie să țină seama atunci când analizează candidatura dvs.?

Nu, astfel cum se subliniază în declarația mea de interese, care, în conformitate cu cerințele Codului unic de conduită al BCE, este publicată pe site-ul web privind supravegherea bancară a BCE.

3. Care ar fi obiectivele principale pe care le veți avea în vedere pe parcursul mandatului dvs. la Banca Centrală Europeană?

Este important ca toate instituțiile europene, inclusiv BCE – în conformitate cu propriul său mandat – să depună eforturi pentru a oferi stabilitate și prosperitate în întreaga Europă. În îndeplinirea mandatului său, BCE are un rol central în sprijinirea succesului uniunii economice și monetare în Europa. Primul meu obiectiv ar fi să mă asigur că BCE își îndeplinește mandatul, așa cum se prevede în tratatele UE. Pe termen scurt, scopul meu ar fi să mă asigur că BCE face tot ce poate, atât timp cât este necesar, în cadrul mandatului său de menținere a stabilității prețurilor pentru a depăși actuala criză provocată de COVID-19. Al doilea obiectiv ar fi să mă asigur că provocările pe termen lung, precum schimbările climatice, digitalizarea și inovarea, sunt abordate în mod adecvat și în timp util. Al treilea obiectiv ar fi să promovez în mod activ beneficiile monedei euro și să pledez pentru o uniune economică și monetară mai completă. Aceasta include, în special, completarea uniunii bancare cu un sistem european de asigurare a depozitelor și încurajarea unei uniuni autentice a piețelor de capital. Ultimul meu obiectiv ar fi să contribui la comunicarea clară a alegerilor de politică ale BCE și la un dialog cât mai deschis cu părțile interesate.

B. Politica monetară a BCE

4. În opinia dvs., care ar trebui să fie politica monetară a BCE în condițiile macroeconomice actuale? În ce măsură credeți că și-a îndeplinit BCE obiectivul principal de menținere a stabilității prețurilor?

Stabilitatea prețurilor este înscrisă explicit în tratat, ca fiind mandatul principal al BCE. Tratatul nu conține, însă, o definiție precisă a ceea ce se înțelege prin stabilitatea prețurilor. În 1998, Consiliul guvernatorilor al BCE a definit stabilitatea prețurilor ca fiind o creștere mai mică de 2 % de la an la an a indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) pentru zona euro. În urma unei revizuiri a strategiei sale în 2003, Consiliul guvernatorilor a clarificat faptul că își propune să mențină ratele inflației sub, dar aproape de 2 % pe termen mediu.

BCE a reușit să își atingă obiectivul privind stabilitatea prețurilor și, începând din 1999, inflația medie a IAPC a variat, în linii mari, în conformitate cu obiectivul inflaționar al Consiliului guvernatorilor. Totodată, inflația s-a menținut scăzută în ultimul deceniu,

RR\1218136RO.docx 9/55 PE659.084v02-00

RO

evoluția sa înregistrându-se în mod persistent sub obiectivul Consiliului guvernatorilor. În acest context, în angajamentul Consiliului guvernatorilor de simetrie a obiectivului său privind inflația, a fost important să se clarifice că o inflație prea mică poate fi la fel de îngrijorătoare pentru factorii de decizie politică monetară ca și o inflație prea mare. Izbucnirea crizei provocate de COVID-19 reprezintă o problemă suplimentară, iar BCE a avut un rol decisiv prin adoptarea promptă de măsuri de politică monetară care să atenueze consecințele economice ale crizei și riscurile acesteia pentru stabilitatea prețurilor.

În opinia mea, măsurile de politică monetară aplicate în prezent, în special pachetul de măsuri luate începând din martie ca răspuns la pandemia de COVID-19, au reușit să mențină condiții de finanțare favorabile pentru toate sectoarele și jurisdicțiile din zona euro, oferind un sprijin crucial pentru redresarea economică și pentru protejarea stabilității prețurilor pe termen mediu. Măsurile introduse începând din martie au contribuit la stabilizarea cu succes a piețelor financiare și la relaxarea orientării politicii monetare, ajutând la contracararea degradării substanțiale a perspectivei inflaționiste, cauzată de pandemie. Se asigură, astfel, că toate sectoarele, inclusiv firmele, gospodăriile și guvernele pot beneficia în continuare de condiții financiare acomodative în aceste circumstanțe dificile.

În cele din urmă, aș dori să remarc faptul că revizuirea strategiei BCE este în desfășurare și va evalua, printre multe alte aspecte, definiția stabilității prețurilor și obiectivul Consiliului guvernatorilor privind inflația și instrumentele pot sprijini acest obiectiv în timp. O analiză și discuții aprofundate privind diferitele instrumente pe care BCE le-a implementat până în prezent sunt esențiale pentru a se asigura că BCE își îndeplinește mandatul în mod optim. Acest lucru implică, în special, evaluarea efectelor lor, atât intenționate, cât și neintenționate.

5. La modul mai general, cum apreciați felul în care au fost luate deciziile de politică monetară în trecut? Considerați că ar trebui luate altfel? Dacă da, cum? Care credeți că sunt riscurile și provocările cele mai importante cu care se confruntă BCE?

Deciziile de politică monetară ale Consiliului guvernatorilor se bazează pe date macroeconomice, monetare și financiare și pe analize aprofundate efectuate de personalul BCE și al Eurosistemului. Proiecțiile trimestriale pregătite de personalul BCE și al Eurosistemului reprezintă un element principal al procesului decizional. Ele oferă o evaluare solidă a perspectivelor de creștere și ale inflației și a riscurilor la care sunt supuse aceste perspective.

Combinația dintre analiza cantitativă și utilizarea modelelor economice este crucială în evaluarea diferitelor opțiuni de politică. Acest proces bazat pe date permite, de asemenea, Consiliului guvernatorilor să ia decizii care sunt bine înțelese și de participanții la piață. Consiliul guvernatorilor ar trebui să continue această practică, asigurându-se în același timp că setul său de instrumente analitice rămâne adecvat scopului într-un mediu macroeconomic și un peisaj financiar în continuă schimbare. În același timp, este important să recunoaștem că provocările de mâine pot fi diferite de provocările cu care ne confruntăm astăzi. Prin urmare, susțin ca revizuirea curentă a strategiei să includă, printre alte subiecte de interes, o evaluare a lipsurilor de cunoștințe în principalele modele utilizate pentru luarea deciziilor de

PE659.084v02-00 10/55 RR\1218136RO.docx

RO

politică monetară cu scopul de a îmbunătăți înțelegerea funcționării economiei în sprijinul mandatului BCE. Acestea fiind spuse, având în vedere complexitatea economiilor noastre moderne, perspectivele de creștere și ale inflației vor continua întotdeauna să fie supuse unor incertitudini considerabile și nu pot fi orientate cu precizie de factorii de decizie politică economică, inclusiv de băncile centrale.

În acest context, este cel puțin la fel de important ca deciziile pe care Consiliul guvernatorilor le ia să fie bine înțelese de publicul mai larg al cetățenilor europeni. Acesta ar trebui să sublinieze în continuare cu atenție modul în care diferite considerente sunt integrate în deciziile sale de politică monetară și în evaluarea proporționalității sale pentru aplicarea unui set specific de instrumente de politică monetară. Este esențial ca BCE să continue să evalueze în permanență modul în care măsurile sale de politică monetară își ating scopul propus, sunt proporționale cu riscul pentru obiectivul de stabilitate a prețurilor și în punerea lor în aplicare. În cele din urmă, pentru a-și îmbogăți deliberările privind politica monetară, Consiliul guvernatorilor ar trebui să includă în continuare în evaluarea sa considerente de ordin economic și preocupările semnalate de cetățeni, de exemplu la evenimente în care se oferă feedback, cum ar fi cele care au loc acum în contextul revizuirii strategiei.

Actuala pandemie de COVID-19 și repercusiunile sale macroeconomice reprezintă o provocare continuă pentru BCE și pentru Uniunea Europeană în ansamblu. BCE ar trebui să utilizeze în continuare toate instrumentele pe care le deține pentru a asigura menținerea unor condiții de finanțare favorabile care să sprijine redresarea economică și să contracareze impactul negativ al pandemiei asupra trendului proiectat al inflației.

În același timp, BCE se confruntă și cu provocări pe termen mediu și lung, care variază de la conceperea politicii monetare și a monedei digitale emise de banca centrală până la schimbările climatice. Acestea sunt câteva dintre subiectele care țin de revizuirea curentă a strategiei și aș dori să particip la aceste discuții.

6. Cum apreciați efectele ratelor scăzute ale dobânzii?

Ratele scăzute ale dobânzii trebuie evaluate în contextul schimbărilor demografice susținute, al excesului de economii la nivel global și al creșterii încetinite a productivității. Aceste evoluții au contribuit la un declin al echilibrului ratei dobânzii în ultimele decenii în economiile avansate. Politica monetară reflectă această evoluție și, în ultimii ani, a oferit un sprijin substanțial economiei prin politicile sale pentru a se asigura că inflația converge puternic către obiectivul BCE.

Un mediu caracterizat în mod persistent de o rată scăzută a dobânzii, în combinație cu aplicarea unor instrumente de politică monetară atipice, a stârnit, de asemenea, îngrijorare cu privire la efectele secundare adverse ale politicii monetare. Efectele secundare menționate sunt legate de potențiala scădere a recurgerii la intermediari pe piețele financiare, de dependența excesivă de finanțarea furnizată de băncile centrale, de o compresie a marjelor ratei dobânzii cu implicații potențiale pentru profitabilitatea sectorului bancar, de asumarea de riscuri excesive, de alocarea necorespunzătoare a resurselor și de efectele de distribuție.

RR\1218136RO.docx 11/55 PE659.084v02-00

RO

Multe dintre aceste efecte secundare sunt asociate și cu utilizarea prelungită a politicii de dobândă standard expansionistă. Însă din cauza intervenției directe pe piețele financiare și a impactului creșterii masei monetare de către băncile centrale, efectele secundare ale instrumentelor de politică monetară atipice ar putea fi, în realitate, mai importante decât cele asociate politicii monetare convenționale.

În general, există dovezi clare că cetățenii din zona euro continuă să beneficieze de rate scăzute ale dobânzii. Măsurile de politică monetară luate de BCE începând din 2014 au avut un impact substanțial asupra activității economice. Acest lucru a dus la creșterea numărului de locuri de muncă și la salarii mai mari, sporind veniturile gospodăriilor. Ratele mai scăzute ale dobânzii pot duce la venituri mai scăzute din dobânzi și la un fond mai mic de pensii. În același timp, gospodăriile nu sunt doar deponenți, ci și debitori și investitori și, în această calitate, vor beneficia de o scădere a cheltuielilor cu dobânzile (la creditele de consum și creditele ipotecare) și de o creștere a nivelului de bunăstare a gospodăriilor, datorită creșterii prețurilor activelor, inclusiv a prețurilor la locuințe. Există dovezi substanțiale că beneficiile mediului caracterizat de o rată scăzută a dobânzii vor continua să depășească efectele secundare negative. Dar chiar și atunci când soldul agregat al beneficiilor și costurilor politicii monetare se dovedește a fi pozitiv, acest lucru nu scutește BCE de obligația de a continua să monitorizeze îndeaproape impactul măsurilor sale de politică monetară prin canale și sectoare de transmisie specifice. Principiul proporționalității impune ca BCE, în exercitarea mandatului său, să opteze pentru setul de instrumente care îi permite să își îndeplinească mandatul, producând în același timp cât mai puține efecte secundare. Deoarece eficacitatea și efectele secundare ale măsurilor se pot schimba în timp, ele trebuie evaluate în mod continuu.

Deciziile din septembrie 2019 au demonstrat că Consiliul guvernatorilor este atent la potențialele efecte secundare și că este pregătit să răspundă atunci când este necesar. Pentru a atenua efectele secundare ale politicii de rată negativă a dobânzii aplicate de BCE pe fondul unor niveluri ridicate ale excesului de lichiditate, Consiliul guvernatorilor a adoptat un sistem dualist în sprijinul eficacității politicii sale monetare.

7. Ce părere aveți despre răspunsul în materie de politică monetară al BCE la criza provocată de COVID-19? În opinia dvs., programul de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (PEPP) ar trebui să aibă un caracter mai permanent?

Deși instrumentul principal de atenuare a impactului economic al crizei provocate de COVID-19 este politica fiscală, măsurile de politică monetară luate de BCE începând din martie au jucat un rol esențial în stabilizarea piețelor, protejarea accesului la credite și sprijinirea redresării. Se protejează, astfel, stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în conformitate cu mandatul BCE.

Impactul măsurilor BCE asupra condițiilor de finanțare în economie are un efect stabilizator asupra evoluțiilor macroeconomice: nivelul investițiilor scade mai puțin și locurile de muncă sunt păstrate. Fără aceste măsuri care să completeze măsurile adoptate de guvernele naționale și alte instituții europene, zona euro ar avea de înfruntat perspective de creștere

PE659.084v02-00 12/55 RR\1218136RO.docx

RO

economică și a inflației mult mai rele, supuse unor riscuri extreme.

Când pandemia a lovit economia zonei euro la începutul anului, BCE a lansat programul de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (PEPP) cu scopul de a stabiliza piețele și a sprijini economia zonei euro în aceste vremuri dificile. PEPP este un instrument temporar, direcționat și proporțional al cărui obiectiv este de a stabiliza piețele și de a susține economia zonei euro în această perioadă de încercare. Pentru a-și îndeplini obiectivele ca instrument de urgență, PEPP a fost conceput ca având o mai mare flexibilitate în timp, pe piețe și în diverse jurisdicțiile, în comparație cu programul de achiziționare de active (AAP) actual al BCE. Flexibilitatea PEPP a fost esențială în stabilizarea piețelor financiare pe fondul pandemiei.

Caracterul său temporar se reflectă în orizontul achizițiilor de active nete în cadrul PEPP, care vor continua cel puțin până când Consiliul guvernatorilor consideră că faza de criză provocată de coronavirus s-a încheiat. Mai mult, PEPP a fost conceput pentru a aborda țintit șocul specific și riscurile asociate cu care se confruntă zona euro în timpul pandemiei. Prin urmare, calibrarea PEPP este direct legată de evoluția pandemiei și de consecințele acesteia asupra efectelor politicii monetare și a perspectivelor economice, așa cum a declarat Consiliul guvernatorilor.

8. Cum vedeți evoluția politicii monetare la limita inferioară zero?

Coordonarea politicii monetare atunci când ratele nominale principale sunt aproape de limita inferioară efectivă este cu siguranță mai dificilă. Cu toate acestea, după ce ratele de politică monetară au atins niveluri apropiate de zero în urma crizei financiare, BCE a reușit să ofere mai multe stimulente prin politici privind masa monetară, comunicări privind intențiile viitoare ale politicii monetare și politici de dobândă negativă. Aceste instrumente au fost considerate neconvenționale, deoarece băncile centrale nu aveau experiență în aplicarea lor, dar s-au dovedit a fi eficiente în adaptarea politicilor la nevoile economiei.

Deși BCE a acumulat o experiență substanțială cu instrumentele necesare pentru a oferi o politică acomodativă în apropierea limitei inferioare efective, acestea rămân supuse unui grad mai mare de incertitudine decât politica convențională a ratei dobânzii. Mă refer, de exemplu, la faptul că impactul acestor instrumente depinde de circumstanțele macroeconomice și financiare predominante și, prin urmare, poate varia în timp, atât din punct de vedere al eficienței lor, cât și din punctul de vedere al potențialelor efecte secundare. Se impune deci o monitorizare atentă și o actualizare continuă a măsurii în care intervenția prin politica monetară rămâne proporțională. În acest context, consider că experiențele și lecțiile învățate cu instrumentele de politică monetară atipice sunt un element important al revizuirii strategiei.

9. Care sunt, în opinia dvs., impactul și efectele secundare ale achizițiilor de active? Care credeți că sunt riscurile și beneficiile asociate programului de achiziționare de obligațiuni emise de sectorul corporativ (CSPP)? Cum veți asigura transparența în implementarea programului de achiziționare de active (AAP)?

RR\1218136RO.docx 13/55 PE659.084v02-00

RO

Programele de achiziționare de active ale BCE, printre care AAP și PEPP, s-au dovedit a fi extrem de eficiente în relaxarea condițiilor financiare. Prin efectul lor asupra acestora din urmă, achizițiile de active au avut un impact pozitiv substanțial asupra economiei și a pieței muncii. În plus, analizele BCE sugerează că inflația este mai mare decât ar fi fost în absența achizițiilor de active, chiar dacă inflația este încă mai mică decât obiectivul Consiliului guvernatorilor.

Măsurile de politică monetară pot avea și efecte secundare, în special asupra prețurilor activelor financiare, asupra băncilor, a altor instituții financiare, a dependenței de finanțarea furnizată de băncile centrale, a alocării resurselor, a piețelor imobiliare și a pozițiilor financiare ale gospodăriilor. Astfel de efecte secundare pot deveni mai pronunțate cu cât măsurile sunt aplicate pe o perioadă mai lungă și cu cât sunt administrate mai intens. Prin urmare, este important să monitorizăm în continuare evoluția unor astfel de efecte secundare posibile și să ne asigurăm că ele nu depășesc impactul pozitiv al măsurilor BCE asupra economiei.

Politica monetară acomodativă stimulează, în general, investitorii financiari și intermediarii să favorizeze active mai riscante, oferind totodată gospodăriilor și firmelor un acces sporit la creditare. Acesta este un efect intenționat al politicii monetare (denumit adesea canalul de reechilibrare a portofoliului), deoarece implică faptul că stimulentul monetar este transferat sectoarelor care nu dețin sau nu emit titluri eligibile și, prin urmare, nu beneficiază direct de programele de achiziționare. Însă dacă asumarea de riscuri devine excesivă, acest lucru poate contribui la acumularea de riscuri pentru stabilitatea financiară. Politica monetară, și în special achizițiile de active, ar putea afecta și funcționarea pieței prin denaturarea formării prețurilor la obligațiuni (condițiile macro aplicabile) și prin afectarea condițiilor de lichiditate din unele segmente de piață. Până în prezent, analizele sugerează că formarea prețurilor pe piețele de obligațiuni suverane din zona euro a rămas în mare parte intactă și că achizițiile au susținut, de fapt, funcționarea pieței în perioade de tensiune extremă.

În ceea ce privește CSPP, un beneficiu clar este sprijinul pe care aceste achiziții l-au oferit costurilor de finanțare corporativă și, prin urmare, investițiilor corporative și economiei reale. De asemenea, a avut efecte de domino pozitive asupra condițiilor de finanțare pentru toate întreprinderile din zona euro, inclusiv cele care nu se bazează pe piețele de capital pentru finanțare, cum ar fi întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

Totodată, este important să se monitorizeze foarte atent și continuu riscurile asociate programelor de achiziționare a activelor. Riscurile ar trebui gestionate pentru a le menține la niveluri care nu amenință bilanțul BCE, protejându-și astfel capacitatea de a-și îndeplini mandatul.

În cele din urmă, transparența a jucat un rol central în AAP și PEPP, permițând participanților la piață să înțeleagă mai bine modul în care sunt implementate programele. Prin urmare, comunicarea regulată a informațiilor privind achiziționările AAP și PEPP și participările pe site-ul web al BCE este esențială.

PE659.084v02-00 14/55 RR\1218136RO.docx

RO

10. La ce vă așteptați cel mai mult de la revizuirea cadrului de politică monetară al BCE? Care sunt principalele provocări pentru revizuire? Ar trebui BCE să își redefinească definiția cantitativă a obiectivului de stabilitate a prețurilor și în ce mod? Ce părere aveți despre decizia Fed din august 2020 în această privință?

Revizuirea strategiei monetare a BCE, care a fost întârziată în mod neașteptat din cauza pandemiei de COVID-19, a fost reluată și va reprezenta un punct de interes important în anul următor. Preconizez o discuție amplă și deschisă, care să includă și modul în care considerente precum stabilitatea financiară și schimbările climatice pot afecta stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

Procesul de revizuire este împărțit într-o serie de dezbateri în cadrul Consiliului guvernatorilor, susținute de seminarii pregătite de personalul Eurosistemului, luând în considerare opiniile adunate de la alte părți interesate. În această privință, cred că Parlamentul European aduce o contribuție deosebit de relevantă și o felicit pe președinta BCE pentru intenția de a colabora mai strâns în contextul revizuirii strategiei BCE și de a asigura un rol esențial pentru dialogurile periodice dintre BCE și Parlamentul European.

Seminariile Consiliului guvernatorilor vor fi susținute de lucrări pregătitoare aprofundate efectuate de zece fluxuri de lucru dedicate ale Eurosistemului. Fluxurile de lucru acoperă o gamă largă de subiecte: măsurarea inflației, obiectivul BCE de stabilitate a prețurilor, modelarea Eurosistemului, globalizarea, digitalizarea, schimbările climatice, stabilitatea financiară și politicile macroprudențiale, intermedierea financiară nebancară, comunicarea și interacțiunea dintre politica monetară și politicile fiscale.

Scopul revizuirii este să asigure că strategia BCE de politică monetară este robustă și adecvată, atât în prezent, cât și în viitor.

Definirea precisă a obiectivului nostru principal va fi un element central în revizuirea strategiei. O formulare clară a obiectivelor Consiliului guvernatorilor este imperativă în asigurarea stabilității prețurilor. Acest lucru crește și transparența și asumarea răspunderii pentru deciziile de politică monetară deja luate.

Revizuirea strategiei fiind în curs, ar fi prematur să tragem deja concluzii.

Referitor la declarația recent revizuită a băncii centrale americane („Fed”) privind obiectivele pe termen lung și strategia sa de politică monetară, aceasta conturează un nou cadru strategic cu modificări importante ale ambelor obiective ale mandatului Fed - o ocupare optimă a forței de muncă și stabilitatea prețurilor. Am luat act cu mare interes de noua strategie și aș dori să mă implic în revizuirea strategiei BCE. Trebuie să menționez că, în cadrul mandatului său, BCE își desfășoară propria analiză independentă, iar revizuirile strategiilor altor bănci centrale (inclusiv Fed) nu ar trebui considerate ca având implicații directe pentru strategia BCE.

11. Cum evaluați înțelegerea actuală a dinamicii inflației și a principalilor factori care

RR\1218136RO.docx 15/55 PE659.084v02-00

RO

determină evoluția inflației în ultimii ani? Considerați că inflația este subestimată în zona euro din cauza cotei inadecvate a costurilor pentru locuințe în coșul IAPC? Ați solicita o reajustare a coșului?

Înțelegerea dinamicii inflației, precum și a principalelor cauze ale inflației și a modului în care evoluează în timp, este esențială pentru BCE. Pentru factorii de decizie politică monetară, înțelegerea deplină a dinamicii inflației s-a dovedit a fi o provocare mai mare decât în trecut deoarece, pe lângă politica monetară, există mulți alți factori care influențează simultan inflația. În acest sens, BCE trebuie să fie deschisă la diferitele explicații pentru inflația scăzută, importante deopotrivă, dar care ar putea necesita politici diferite.

Permiteți-mi să mă refer, de exemplu, la Raportul privind inflația scăzută, publicat în 2016. Acesta evidențiază două tipuri de forțe care modelează dinamica inflației. În primul rând, factorii structurali care schimbă modul în care funcționează economia noastră pot explica tendințele pe termen lung ale inflației. În special, aceștia includ globalizarea, scăderea puterii de negociere a forței de muncă, progresul tehnologic și tendințele demografice. În al doilea rând, șocurile – fie din partea ofertei, fie din partea cererii – pot influența dinamica inflației prin diferite canale.În prezent, provocarea în înțelegerea inflației este de a evalua impactul pe termen mai scurt și mai lung pe care îl are pandemia asupra inflației și, în special, asupra inflației de bază.

Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) întocmit de Eurostat asigură o metodologie unică pentru toate țările din Uniunea Europeană. Inflația IAPC reprezintă un indice de înaltă calitate al prețurilor, care a funcționat bine în multe cazuri, dar nu este perfect. Acesta este motivul pentru care salut introducerea mai multor îmbunătățiri în metodologia de calcul al IAPC de-a lungul anilor și faptul că revizuirea strategiei BCE va analiza și problema măsurării inflației. Includerea locuințelor ocupate de proprietari în calculul indicelui IAPC pentru a acoperi toate cheltuielile de consum legate de locuință ar putea fi o îmbunătățire importantă, care să corespundă mai bine cu modul în care cetățenii europeni resimt inflația în viața obișnuită.

Dar există probleme de natură tehnică în integrarea locuințelor ocupate de proprietari în calculul indicelui și nu există încă o soluție perfectă. Aștept cu interes să particip la revizuirea strategiei pentru a face schimb de idei privind eventuale soluții.

În practică, așa cum sugerează calculele preliminare bazate pe un indicator experimental al locuințelor ocupate de proprietari, încorporarea acestuia în IAPC ar avea doar un impact limitat asupra inflației medii.

12. Ce părere aveți despre eterogenitatea condițiilor monetare și accesul la credite în zona euro și impactul său asupra politicii monetare unitare a BCE, în special în urma tendințelor de divergență economică induse de pandemia de COVID-19?

Deși vor exista întotdeauna diferențe în condițiile de finanțare între statele membre din zona

PE659.084v02-00 16/55 RR\1218136RO.docx

RO

euro, care reflectă diferențele structurale și diferențele de perspectivă economică, după ce criza provocată de COVID-19 a lovit economia zonei euro a existat un risc clar de fragmentare care ar crește divergența într-o asemenea măsură, încât nu ar mai permite implementarea neproblematică a politicii monetare acomodative a BCE în toate sectoarele și jurisdicțiile.

Măsurile introduse începând din martie, în special PEPP și TLTRO III, au fost concepute în acest sens. Estimările indică faptul că PEPP, împreună cu pachetul AAP suplimentar de 120 de miliarde EUR anunțat în martie, au avut un impact semnificativ în reducerea profitabilității pe termen lung în randamentul mediu al obligațiunilor suverane din zona euro pe 10 ani, care este o componentă importantă a ratelor dobânzii pe termen lung, în general. Impactul a variat în funcție de țări, cu o scădere net mai puternică pentru acele țări care au fost cel mai grav afectate de pandemie.

Incidența operațiunilor TLTRO III din iunie și septembrie (cumulat - aproape 1 500 de miliarde EUR) a fost neașteptat de mare și răspândită. Conform Sondajului privind împrumuturile bancare (BLS) în zona euro din octombrie 2020, băncile au indicat că lichiditatea TLTRO III sprijină puternic împrumuturile lor, în special pentru firme. Băncile au indicat și că TLTRO au un impact pozitiv asupra poziției lor de lichiditate și a condițiilor de finanțare pe piață, precum și un impact acomodativ asupra termenilor și condițiilor de creditare oferite debitorilor. Operațiunile TLTRO au contribuit astfel la o implementare mai uniformă a politicii monetare a BCE.

O redresare mai uniformă în urma crizei ar sprijini eficacitatea politicii monetare în zona euro. Consiliul guvernatorilor își adaptează deciziile de politică monetară în funcție de evoluțiile economiei zonei euro în ansamblu, dar trebuie și să se asigure că politica sa monetară are impact în toate sectoarele economiei și jurisdicțiile, în îndeplinirea mandatului său privind stabilitatea prețurilor.

Politica bugetară este esențială în realizarea unei redresări mai uniforme. De exemplu, planul de redresare Next Generation EU al Comisiei Europene va juca un rol important în încercarea de a restabili condiții de concurență echitabile și de a-i sprijini pe cei care au fost cel mai grav afectați de pandemie.

Prin urmare, salut cu entuziasm acest plan, care va consolida piața unică și va asigura o redresare durabilă și prosperă, sprijinind în același timp prioritățile ecologice și digitale ale UE.

13. În opinia dumneavoastră, cum poate BCE să contribuie la creșterea economică, la tranziția ecologică și la ocuparea optimă a forței de muncă respectând totodată obiectivul său principal de a menține stabilitatea prețurilor? S-ar putea lua, după părerea dumneavoastră, măsuri de politică monetară suplimentare care să potențeze efectele pozitive asupra economiei reale?

Principalul obiectiv al SEBC este de a menține stabilitatea prețurilor, astfel cum este

RR\1218136RO.docx 17/55 PE659.084v02-00

RO

consacrat în tratat. Cu toate acestea, „fără a aduce atingere obiectivului de stabilitate a prețurilor, SEBC va susține politicile economice generale din Comunitate cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor Comunității definite la articolul 2.” Deci, în mod clar, politica monetară poate juca un rol crucial în sprijinirea economiei reale. De fapt, în mediul actual, în care cererea este slabă și inflația este sub nivelul vizat de Consiliul guvernatorilor, politica monetară este esențială atât în sprijinirea creșterii economice, cât și a inflației.

Stimularea consumului gospodăriilor și a investițiilor ferme este un element de mare importanță pentru ca politica monetară să își atingă obiectivul de stabilitate a prețurilor. Există numeroase dovezi că măsurile de politică monetară luate după mijlocul anului 2014 au avut un impact substanțial asupra ocupării forței de muncă, a veniturilor și a creșterii.

Mai mult, măsurile luate începând din martie 2020 privind achizițiile de active și parametrii TLTRO vor sprijini în mod semnificativ redresarea economică și au permis evitarea scenariilor catastrofale.

Revizuirea în curs a strategiei BCE va oferi oportunitatea de a înțelege mai bine modul în care tendințele pe termen lung ar putea afecta variabilele pe care le monitorizăm regulat și pe care încercăm, într-o anumită măsură, să le controlăm. Printre aceste tendințe, evoluția demografică, schimbările tehnologice perturbatoare și încălzirea globală ocupă, cu siguranță, un loc proeminent.

14. În ce măsură considerați că abordarea schimbărilor climatice și a altor probleme de sustenabilitate face parte din mandatul BCE? Ce credeți despre efectele politicii BCE asupra schimbărilor climatice? Credeți că BCE ar trebui să alinieze achiziționarea de active la obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și la Acordul de la Paris privind schimbările climatice? Programele de achiziționare de active ale BCE ar trebui să fie aliniate la cadrul taxonomic al UE? Care ar fi rolul BCE în cadrul Rețelei pentru un sistem financiar mai favorabil mediului (NGFS)? Cum pot fi puse în practică de BCE recomandările cheie din raportul cuprinzător al NGFS „Apel la acțiune: schimbările climatice ca sursă de risc financiar”, care sunt direcționate către băncile centrale? În opinia dvs., în ce măsură obligațiunile ecologice contribuie la decarbonizare și cum evaluați cercetările recente efectuate de Banca Reglementelor Internaționale în acest sens? (https://www.bis.org/publ/qtrpdf/r_qt2009c.pdf)?

Pentru a accelera tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, este crucial ca guvernele, băncile centrale, autoritățile de supraveghere și instituțiile financiare să ia măsuri ferme și hotărâte. Fiecare dintre aceste entități are propriul rol. Deoarece economia încă depinde în mare măsură de combustibilii fosili, este necesară o reorientare fundamentală. Prin politicile lor privind clima, guvernele sunt forța motrice a acestei reorientări. Europa este deja în prim-plan în materie de climă. Prin semnarea Acordului de la Paris, guvernele europene s-au angajat să intensifice politicile și investițiile necesare pentru un viitor sustenabil cu emisii scăzute de carbon. UE a lansat Pactul verde și a desfășurat o activitate excelentă prin introducerea taxonomiei pentru activități sustenabile care să îmbunătățească tranziția. În cele din urmă, UE a întreprins schimbări structurale

PE659.084v02-00 18/55 RR\1218136RO.docx

RO

hotărâtoare pentru a restabili funcționarea eficientă a pieței prin introducerea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii și a directivei privind prezentarea de informații nefinanciare.

Deși laud munca depusă de UE până acum, aș dori să subliniez că mai sunt multe de făcut. Pentru a atinge obiectivele stabilite la Paris, este esențial să ne îndreptăm către o economie globală sustenabilă mult mai rapid decât o facem în prezent. Doi factori cheie care încetinesc în prezent tranziția sunt, în primul rând, faptul că întreprinderile încă nu se bucură de suficiente stimulente financiare pentru a-și reduce emisiile și, în al doilea rând, că intermediarii financiari nu dispun de date suficiente pentru a lua în considerare în mod optim schimbările climatice în deciziile de investiții.

Dacă crearea condițiilor pentru tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon este, în primul rând, o atribuție a guvernelor alese în mod democratic (iar prețul emisiilor rămâne instrumentul principal în acest sens), toate entitățile de reglementare au un rol specific în tranziția energetică, chiar și BCE. Sarcinile de supraveghere ale BCE vizează preponderent gestionarea riscurilor. Autoritățile de supraveghere au recunoscut deja că atât tranziția energetică, cât și schimbările climatice sunt surse de riscuri financiare, care trebuie abordate și gestionate. Acest lucru nu se aplică doar riscurilor legate de tranziție și de climă, ci și celor sociale și de mediu în ansamblu.

Misiunea monetară a BCE este obiectivul său de stabilitate a prețurilor. „Fără a aduce atingere obiectivului principal de stabilitate a prețurilor”, BCE susține politicile economice generale din Uniune. Aceste politici includ o protecție la nivel înalt și îmbunătățirea calității mediului și a priorităților politice subliniate de UE, inclusiv Pactul verde. Având în vedere ambițiile și angajamentele UE, BCE are datoria de a sprijini aceste politici, cu condiția să o poată face fără a aduce atingere obiectivului său privind stabilitatea prețurilor. Desigur că BCE trebuie să acționeze și în acest context în conformitate cu principiile proporționalității și ale echilibrului instituțional. În acest context, cred că există cel puțin trei unghiuri din care schimbările climatice sunt relevante pentru politica monetară.

În primul rând, schimbările climatice și atenuarea acestora vor afecta din ce în ce mai mult variabilele macroeconomice cheie pentru desfășurarea politicii monetare. Mai mult, schimbările climatice ar putea afecta canalele de transmisie a politicii monetare. Acest lucru poate impune ca băncile centrale, inclusiv BCE, să își actualizeze setul de instrumente analitice prin adăugarea riscurilor climatice la modelele lor macroeconomice, instrumentele de prognoză și operațiunile lor.

În al doilea rând, având în vedere prezența crescută a BCE pe piețele financiare, BCE ar trebui să evalueze cu atenție impactul măsurilor sale neconvenționale asupra ambiției UE de a trece la o economie cu emisii reduse de carbon. Conceperea operațiunilor TLTRO și a programelor de achiziționare a activelor au implicații importante asupra distribuirii capitalului în economie și este important ca aceste politici să fie adaptate evoluțiilor viitoare, fără a compromite eficacitatea politicii monetare în atingerea obiectivului principal.

RR\1218136RO.docx 19/55 PE659.084v02-00

RO

Ar fi un pas important să recunoaștem că a acționa în conformitate cu principiul unei economii de piață deschise nu implică neapărat faptul că BCE ar trebui, în toate cazurile, să adere strict la principiul intervenției neutre pe piață, în special date fiind diversele eșecuri ale pieței, concept recent evidențiat de Isabel Schnabel, membră a Comitetului executiv al BCE. BCE ar putea chiar analiza, în cadru mandatului ce-i revine, conceperea de instrumente de deblocare a investițiilor în sprijinul tranziției către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon. Actualele politici ale UE, precum Directiva privind prezentarea de informații nefinanciare și taxonomia pentru activități sustenabile, pot fi luate ca punct de plecare în acest sens.

În al treilea rând, cadrele BCE de atenuare a riscurilor ar trebui să reflecte în mod adecvat riscurile legate de climă, iar BCE ar trebui să dea dovadă de transparență în ceea ce privește expunerile sale – așa cum recomandă NGFS. Pentru portofoliile monetare, BCE se bazează în mare măsură pe opiniile agențiilor de rating de credit cu privire la modul de evaluare a riscului de credit. Prin urmare, BCE trebuie să coopereze cu acestea pentru a vedea dacă riscurile legate de schimbările climatice sunt bine reflectate în evaluarea lor. Dacă BCE și băncile centrale naționale realizează evaluări proprii ale riscului de credit, trebuie să integreze și riscurile legate de schimbările climatice. Având în vedere activitățile largi ale BCE, sunt foarte conștient de faptul că disponibilitatea datelor este esențială, dar dificilă. Acest lucru subliniază totodată importanța Directivei privind prezentarea de informații nefinanciare. În măsura în care lipsesc datele relevante, BCE poate analiza dacă ar putea promova publicarea de date referitoare la climă de către partenerii săi, de exemplu, impunându-le acestora să publice astfel de date, ca cerință pentru implicarea în operațiuni de politică monetară. În această privință, permiteți-mi să reiterez un aspect subliniat atât de NGFS, cât și de Eurosistem: o taxonomie ecologică, adică o taxonomie a activităților sustenabile prin referire la schimbările climatice, biodiversitate și celelalte obiective de mediu, precum cea adoptată recent și dezvoltată în UE, este esențială pentru a preveni dezinformarea ecologică și pentru a asigura că produse precum obligațiunile ecologice contribuie în mod efectiv la obiectivele de mediu. În acest sens, lucrările curente ale Comisiei privind dezvoltarea unui standard de obligațiuni ecologice prin referire la taxonomia UE sunt și ele fundamentale. Dar pentru a evalua în mod corespunzător expunerea la riscurile legate de climă, o taxonomie a activităților cel mai expuse la tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon are probabil o relevanță și mai mare pentru băncile centrale și autoritățile de supraveghere. Aici aș dori să laud recentul studiu al Băncii Reglementelor Internaționale care introduce un cadru pentru ratingurile ecologice.

În concluzie, sunt foarte mulțumit de faptul că acest subiect face parte integrantă din revizuirea în curs a strategiei BCE la care consider că pot contribui.

15. Ce rol credeți că ar trebui să joace BCE în ceea ce privește monedele virtuale? După părerea dumneavoastră, care sunt oportunitățile și riscurile în ceea ce privește activele virtuale? Ce părere aveți despre monedele digitale emise de băncile centrale și despre riscurile și beneficiile asociate? Cum credeți că ar trebui să arate un cadru de reglementare adecvat pentru monedele virtuale (și în special pentru „criptomonedele stabile”)? În opinia

PE659.084v02-00 20/55 RR\1218136RO.docx

RO

dumneavoastră, BCE ar trebui să lanseze o monedă euro digitală? Dacă da, cum ar trebui să arate și cum ați aborda riscurile care ar putea apărea cu o astfel de monedă, inclusiv riscurile posibile de retrageri masive (de depozite) și problemele legate de confidențialitate?

Criptoactivele0 care nu reprezintă o creanță asupra unei entități sunt volatile în mod inerent și nu posedă caracteristicile banilor. Deși aceste criptoactive prezintă riscuri pentru investitori și pot fi utilizate pentru activități ilicite, în prezent ele nu prezintă un risc semnificativ pentru sistemul financiar sau stabilitatea monetară ale UE. BCE ar trebui să monitorizeze în continuare criptoactivele pentru a menține la zi această evaluare a riscurilor în funcție de evoluțiile pieței.

Criptoactivele care pretind să mențină o valoare stabilă, prin referire (i) la o monedă fiduciară sau (ii) la mai multe monede fiduciare sau la una sau mai multe mărfuri sau unul sau mai multe criptoactive, sau la o combinație de astfel de active, cunoscute sub numele de tokenuri asimilate monedelor electronice și, respectiv, de tokenuri asociate activelor, în conformitate cu propunerea Comisiei Europene de regulament privind piețele de criptoactive, ar putea fi folosite, teoretic, ca mijloace de plată și chiar ca rezervă de valoare. Mai mult, o serie de astfel de inițiative de emitere de tokenuri ar putea atinge rapid o prezență la nivel global prin recurgerea cu succes la bazele de utilizatori existente.

Tokenurile asimilate monedelor electronice și tokenurile asociate activelor care capătă importanță, în cadrul Uniunii sau la nivel global, prezintă atât oportunități, cât și provocări. Acestea ar putea contribui la depășirea deficiențelor în ceea ce privește viteza și costurile plăților transfrontaliere la nivel global. Dar ele pot și amenința stabilitatea și suveranitatea monetară și financiară, pot afecta siguranța și eficiența sistemelor de plăți, și pot pune o serie de alte probleme legate, printre altele, de spălarea banilor/finanțarea terorismului, concurență, protecția datelor și protecția consumatorului.

În ceea ce o privește, BCE ar trebui să asigure că tokenurile sistemice asimilate monedelor electronice și asociate activelor nu subminează autonomia strategică a zonei euro și reziliența sistemului de plăți. În calitate de autoritate de supraveghere a sistemului de plăți, BCE ar trebui să aplice, împreună cu băncile centrale din zona euro, cadrele relevante de supraveghere ale Eurosistemului pentru sistemele de plăți, schemele și aranjamentele de plată pentru a atenua riscurile pe care le prezintă tokenurile asimilate monedelor electronice și asociate activelor. Mai mult, BCE ar trebui să coopereze cu ABE și cu autoritățile competente și să participe la dezbaterile privind toate aceste tokenuri.

Un cadru de reglementare adecvat ar trebui să fie inspirat de principiul „aceeași afacere, aceleași riscuri, aceleași reguli”. Acest cadru ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile prin aplicarea de cerințe echivalente tuturor tokenurilor asimilate monedelor electronice și asociate activelor, care au potențialul de a fi utilizate ca instrumente de plată cu scop general. În plus, acest cadru ar trebui să atenueze orice riscuri pe care le prezintă astfel de tokenuri pentru stabilitatea financiară, politica și suveranitatea monetară, protecția 0 O reprezentare digitală a valorii sau a drepturilor care pot fi transferate și stocate electronic, utilizând un registru distribuit sau o tehnologie similară.

RR\1218136RO.docx 21/55 PE659.084v02-00

RO

consumatorilor ș.a. Regulamentul privind piețele de criptoactive este un prim pas în reglementarea criptoactivelor, inclusiv a criptomonedelor stabile, care nu sunt deja vizate de legislația UE în vigoare, de exemplu deoarece nu se califică ca instrument financiar conform MiFID II sau ca monedă electronică conform EMD. Acest cadru va contribui și la evitarea practicilor de identificare a jurisdicției celei mai favorabile din UE. Trebuie menționat că BCE tocmai a publicat, spre consultare publică, noul său cadru pentru supravegherea instrumentelor, a schemelor și a aranjamentelor de plată electronică, așa-numitul cadru de supraveghere PISA. Noul cadru urmărește și aplicarea principiului „aceeași afacere, aceleași riscuri, aceleași reguli” într-o manieră proporțională și vizează inclusiv toate aceste tokenuri.

Așa cum s-a discutat și în recentul raport privind moneda euro digitală, pregătit de Grupul de lucru la nivel înalt al Eurosistemului pentru monedele digitale emise de băncile centrale, acest nou tip de monedă este un instrument puternic folosit de băncile centrale pentru a face față unor provocări și nevoi care apar în contextul digitalizării societăților și a economiilor noastre. Mai exact: i) pe măsură ce apar noi nevoi de plată, o monedă euro digitală ar oferi un activ digital fără riscuri care să satisfacă aceste nevoi; ii) în cazul unei scăderi semnificative a utilizării numerarului ca mijloc de plată, o monedă euro digitală ar oferi un echivalent digital la bancnotele de euro, completând rolul numerarului; iii) având în vedere creșterea posibilă a monedelor digitale publice private sau străine, o monedă euro digitală ar contribui la păstrarea stabilității și suveranității monetare și financiare. Este important să subliniem faptul că o eventuală monedă euro digitală ar fi introdusă alături de numerar, iar nu ca înlocuitor. Totodată, ar necesita un temei juridic solid.

În ceea ce privește riscurile asociate cu posibila emitere a unei monede euro digitale, consider că ele depind foarte mult de modul în care aceasta va fi concepută: anume astfel încât să se evite transferul excesiv al depozitelor din băncile comerciale în portofolii de monedă euro digitală, atât ca fenomen structural, cât și în timpul crizelor financiare. Totodată, o monedă euro digitală nu ar trebui să elimine inițiativele private care pot aduce beneficii pentru inovarea și integrarea sectorului european de plăți de mică valoare. Ar trebui să se țină seama și de implicațiile intervalutare ale unei monede euro digitale, inclusiv în cadrul Uniunii.

În ceea ce privește confidențialitatea, există limite clare între dreptul cetățenilor de a-și proteja datele cu caracter personal și obligația statului de a combate activitățile ilicite (cum ar fi spălarea banilor). Echilibrul corect între aceste două principii fundamentale va trebui găsit în cooperare cu autoritatea legislativă.

Nu sunt în măsură să judec în această etapă dacă BCE ar trebui să emită o monedă euro digitală. Cred că acest subiect este complex și necesită o analiză atentă și implicarea tuturor părților interesate. Prin urmare, mă bucur să văd că BCE abordează analiza unei monede euro digitale cu atenția cuvenită – de exemplu prin implicarea opiniei publice printr-o consultare deschisă și inițiind experimente practice cu privire la posibile modele împreună cu mai multe bănci centrale naționale ale Eurosistemului – și mai ales prin cooperarea cu Parlamentul European și comisiile sale relevante.

PE659.084v02-00 22/55 RR\1218136RO.docx

RO

16. Care credeți că va fi viitorul tranzacțiilor în numerar în raport cu tranzacțiile digitale?

Numerarul este încă folosit în majoritatea tranzacțiilor din zona euro, însă ponderea sa în tranzacțiile fizice și între persoane este în scădere. În ceea ce privește volumul tranzacțiilor totale, acesta a scăzut de la 79 % în 2016 la 73 % în 2019. Extinderea paralelă a tranzacțiilor fără numerar a fost în mare parte determinată de plățile cu cardul, care au crescut ca volum de la 19 la 24 %. Tendința către plăți fără numerar a fost accelerată de pandemia de COVID-19, în timpul căreia s-a înregistrat o creștere a plăților online efectuate de către gospodării și o evoluție către plăți fără contact direct în magazine. Trebuie însă subliniat că numerarul răspunde unor nevoi importante ale cetățenilor. De exemplu, numerarul este în continuare singura formă de bani emisă de băncile centrale disponibilă publicului (în ciuda unui posibil rol viitor al monedei digitale emise de băncile centrale), numerarul poate funcționa ca o opțiune alternativă în cazul unei perturbări grave a plăților electronice și este o necesitate pentru mulți oameni aflați în poziții vulnerabile (cum ar fi anumiți cetățeni în vârstă, persoanele cu dizabilități și persoanele analfabete) în a avea acces la servicii financiare și a putea să își gestioneze afacerile financiare în mod independent. Eurosistemul trebuie să se asigure că, pe măsură ce tranzacțiile digitale cresc, consumatorii au acces la soluții integrate de plată digitală paneuropene care răspund nevoilor lor. Acest lucru nu este valabil în prezent, iar Europa este dominată de un număr mic de actori din afara UE. Această concentrare ar putea fi exacerbată de capacitatea firmelor de tehnologie globale – așa-numitele „mari firme de tehnologie” – de a oferi și servicii de plată, lucru pe care îl și fac la o scară din ce în ce mai mare.

Eurosistemul a răspuns acestor provocări prin reînnoirea strategiei sale pentru plățile de mică valoare pentru a încuraja și a facilita dezvoltarea soluțiilor europene de plată digitală. Comisia a publicat recent o strategie pentru plățile de mică valoare, cu scopul de a dezvolta în continuare sectorul paneuropean de plăți. Prin urmare, salut Inițiativa europeană privind plățile, care este înființată de o serie de bănci europene pentru a dezvolta produse de plată paneuropene și alte inițiative private care încearcă să ofere soluții de plată paneuropene.

În concluzie, numerarul este utilizat în continuare în majoritatea tranzacțiilor din zona euro și ar trebui să ne asigurăm în continuare că toți cetățenii UE au acces la numerar în orice moment. Tranzacțiile digitale sunt o completare și nu un substitut al numerarului. Împreună, ele susțin incluziunea financiară și oferă consumatorilor posibilitatea unei alegeri. Acest lucru este în conformitate cu politica Eurosistemului de a respecta preferințele consumatorilor atunci când vine vorba de mijloacele de plată.

17. Mai multe state membre ale UE se pregătesc să adere la zona euro și două state membre s-au alăturat MCS II în iulie 2020. Cum credeți că s-ar putea evita noi divergențe între statele membre din zona euro în următorii zece ani, având în vedere condițiile economice din statele candidate? Care este scenariul economic preferat pentru extinderea zonei euro?

Permiteți-mi să încep prin a spune că eu consider că moneda euro este cel mai tangibil semn

RR\1218136RO.docx 23/55 PE659.084v02-00

RO

al integrării europene. În prezent, ea este moneda oficială în 19 state membre ale UE. Astfel cum se prevede în tratat, toate statele membre ale UE care nu beneficiază de clauza de exceptare sau de neparticipare – în special șapte țări din afara zonei euro, cu excepția Danemarcei – ar trebui să adopte moneda unică la un moment dat.

Cred că imaginea diferențelor economice în creștere din UEM în ultimul deceniu este mai nuanțată decât ar putea părea la prima vedere. De exemplu, țările cu venituri mici din Europa Centrală și de Est care au adoptat moneda euro, în special țările baltice și Slovacia, recuperează decalajul față de economiile cu venituri mai ridicate. Și, mai important, mai multe studii au ajuns la concluzia că, pentru a înțelege cu adevărat disparitățile în creștere din Europa, ar trebui să ne concentrăm mai degrabă pe alți factori decât UEM - de exemplu, șocurile tehnologice și ale globalizării, impactul crizei financiare globale, precum și pe punctele slabe structurale specifice fiecărei țări. Dacă ne uităm la dispersia ciclică între economiile zonei euro, de exemplu, aceasta a scăzut în realitate. Acest lucru a permis atingerea unui grad ridicat de simetrie în ciclurile economice și financiare ale membrilor zonei euro, element hotărâtor pentru o politică monetară unică de succes. Însă impactul pandemiei actuale de COVID-19 asupra condițiilor economice ale economiilor din interiorul și din afara zonei euro trebuie încă evaluat.

În opinia mea, scenariul economic preferat pentru extinderea zonei euro ar trebui să fie adaptat fiecărui stat membru în parte. Orice țară care dorește să adere la zona euro ar trebui să adopte măsurile și reformele necesare, precum și parcursul, modalitățile și calendarul propriu. Calendarul depinde, în ultimă instanță, de trei factori principali: voința politică reflectată și în strategiile naționale de adoptare a monedei euro; asumarea proiectului de către populație; precum și pregătirea economică.

BCE și Comisia Europeană evaluează în mod regulat progresele realizate de fiecare stat membru care nu face parte din zona euro în vederea îndeplinirii criteriilor din tratat necesare adoptării monedei euro, astfel cum sunt articulate în rapoartele de convergență. Conform rapoartelor de convergență din 2020 ale BCE și ale Comisiei Europene, publicate la 10 iunie, niciuna dintre țările supuse examinării nu a îndeplinit toate criteriile de la Maastricht. În special, niciuna dintre cele șapte țări nu a respectat criteriul cursului de schimb, care necesită participarea unui stat membru timp de cel puțin doi ani la mecanismul cursului de schimb, MCS II, fără a devaloriza deviza proprie față de moneda euro.

În urma deciziei luate de comun acord de miniștrii de finanțe din țările din zona euro, președintele BCE și miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din Danemarca, Bulgaria și Croația, leva bulgară și kuna croată au fost incluse în MCS II la 10 iulie 2020. Participarea la MCS II trebuie privită ca o etapă importantă în pregătirea pentru adoptarea monedei euro. Prin urmare, rapoartele de convergență ale BCE și ale Comisiei Europene din 2022 vor oferi o evaluare a disponibilității ambelor state membre de a adopta moneda euro.

18. Ce rol vedeți pentru Fondul de redresare? Cum poate sprijini acesta cel mai bine reziliența zonei euro? Considerați că zona euro are nevoie de un activ sigur european nu doar pentru a ajuta la stabilizarea piețelor financiare și pentru a le permite băncilor să își

PE659.084v02-00 24/55 RR\1218136RO.docx

RO

reducă expunerea la datoria națională, dar și pentru a facilita buna transmisie a politicii monetare?

Noul val de coronavirus a accentuat incertitudinile și impune acordarea unui sprijin bugetar pentru a evita „efectele în cascadă disproporționate” și a ajuta la readucerea economiilor noastre pe drumul cel bun. Prin urmare, este extrem de important ca pachetul Next Generation EU (NGEU) de 750 de miliarde EUR să devină operațional fără întârziere. Acest pachet de redresare are potențialul de a sprijini în mod semnificativ țările cel mai afectate de pandemie, de a consolida piața unică și de a realiza o redresare durabilă și prosperă.

Impactul NGEU – și al programului său central, Mecanismul de redresare și reziliență – va depinde de cât de repede sunt vărsate fondurile și de cât de eficient sunt direcționate către utilizări productive. Prin urmare, este important ca toți factorii de decizie să ajungă la un acord cu privire la ultimele detalii ale pachetului până la sfârșitul anului și ca statele membre să ia măsurile adecvate pentru a permite buna executare a fondurilor de redresare. Astfel cum a subliniat Consiliul guvernatorilor după reuniunea sa recentă pe tema politicii monetare, NGEU va contribui la o redresare mai rapidă, mai accentuată și mai uniformă în zona euro, sprijinind în același timp ambițiile ecologice și digitale ale UE, cu condiția ca fondurile să fie destinate cheltuielilor publice productive și să fie însoțite de reforme de creștere a productivității.

Chiar dacă trăim vremuri dificile, BCE a reușit să transmită în mod eficient politica monetară de la izbucnirea crizei provocate de COVID. Acestea fiind spuse, emisiunea de titluri de creanțe în cadrul NGEU va lua forma unor obligațiuni la nivelul UE cu date de scadență diferite în perioada 2028 - 2058 și poate contribui, cu siguranță, la dezvoltarea unei structuri europene pe termen lung. O astfel de structură ar putea servi drept indice de referință pentru piețele de capital din UE, facilitând integrarea ulterioară a pieței de capital și, prin urmare, partajarea riscurilor. Obligațiunile NGEU ar putea contribui și la diversificarea expunerilor suverane ale băncilor, reducând astfel legătura între bănci și entități suverane.

19. Ce părere aveți despre legătura în creștere dintre politica fiscal-bugetară și cea monetară în urma crizei provocate de COVID-19? Care este riscul apariției dominanței politicii fiscal-bugetare în zona euro? Cum poate fi protejată independența BCE într-o situație în care apare o estompare a limitelor între politica fiscal-bugetară și cea monetară?

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede în mod clar că obiectivul principal al BCE este de a urmări stabilitatea prețurilor. Acesta prevede, de asemenea, garanții puternice pentru a proteja și a asigura independența operațională, financiară, instituțională și politică a BCE.

În pofida acestor garanții instituționale puternice, economiștii apreciază din ce în ce mai mult relevanța interacțiunilor dintre politica monetară și cea fiscal-bugetară. În circumstanțele macroeconomice actuale, ambele domenii de politică se completează reciproc în ceea ce privește furnizarea de sprijin indispensabil economiei zonei euro, ca răspuns la criză. În urma pandemiei, este posibil să apară alte întrebări, inclusiv cum se poate stabili politica monetară

RR\1218136RO.docx 25/55 PE659.084v02-00

RO

într-o lume cu niveluri mereu în creștere ale datoriei publice.

De la reluarea revizuirii strategiei, Consiliul guvernatorilor a stabilit un nou flux de lucru cu privire la interacțiunile monetare-fiscale care ține seama de peisajul politicii fiscal-bugetare din zona euro și evaluează implicațiile pentru politica monetară.

20. Ce părere aveți despre criticile exprimate, potrivit cărora cadrul de norme al BCE privind garanțiile nu este suficient de progresiv și se bazează prea mult pe agenții externe de rating? Ce credeți despre măsurile temporare de relaxare a garanțiilor adoptate de BCE în contextul crizei provocate de COVID-19? Cum ar trebui BCE să își folosească, pe viitor, autoritatea discreționară în temeiul articolului 18 din Statut cu privire la definirea eligibilității garanțiilor?

În conformitate cu statutul său, Eurosistemul acordă credite numai cu garanții adecvate. Acesta acceptă o gamă largă de active diferite ca garanție, aplicând marje de ajustare adaptate în mod corespunzător în funcție de diferențele dintre scadențe, categorii de lichidități și calitatea creditului. Pentru a evalua calitatea creditului activelor eligibile, Eurosistemul se bazează pe mai multe surse. Printre acestea se numără agențiile de rating de credit, precum și sistemele interne în care evaluarea de credit este realizată de către băncile centrale naționale și pe sistemele interne de rating ale contrapărților. Toate sursele sunt supuse unei monitorizări periodice a performanței pentru a se asigura că îndeplinesc cerințe ridicate de reglementare, operaționale și de informare. Măsurile recente de reducere a garanțiilor au arătat că Eurosistemul nu se bazează mecanic pe agențiile externe de rating de credit, ci poate să își adapteze cadrul pentru a scădea prociclicitatea și a evita efectele în cascadă disproporționate.

Măsurile privind garanțiile trebuie analizate în raport cu celelalte măsuri de politică ca răspuns la situația de urgență provocată de coronavirus, inclusiv programul de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (PEPP), operațiunile de refinanțare pe termen mai lung în regim de urgență în caz de pandemie (PELTRO) și o reducere a condițiilor pentru operațiunile de refinanțare pe termen mai lung direcționate (TLTRO III). Măsurile de reducere a garanțiilor reprezintă o componentă crucială, deoarece asigură disponibilitatea garanțiilor eligibile pentru ca toate contrapărțile eligibile ale Eurosistemului să participe la aceste operațiuni de furnizare de lichidități. Prin urmare, aceste măsuri privind garanțiile sprijină în cele din urmă acordarea de credite bancare către economia reală.

Eurosistemul ar trebui să continue să își definească cadrul de garanții într-un mod care să asigure un acces eficient la lichiditățile Eurosistemului în schimbul unor garanții adecvate. Unele dintre măsurile recente de reducere a garanțiilor asigură – în mod temporar – flexibilitate pentru ca băncile centrale individuale să accepte tipuri suplimentare de garanții cu scopul de a răspunde condițiilor de piață specifice fiecărei țări, în timp ce rămâne aplicabil un set cuprinzător de criterii de eligibilitate și măsuri de control al riscurilor. De asemenea, în viitor, acceptarea garanțiilor ar trebui, în orice caz, să se bazeze pe un set strict de reguli transparente, care sunt în conformitate cu toleranța la risc a Eurosistemului.

PE659.084v02-00 26/55 RR\1218136RO.docx

RO

21. Cum apreciați recenta evoluție a cursului de schimb EUR/USD? În ce măsură ar trebui să se acorde importanță considerentelor comerciale în derularea politicii monetare și în comunicarea privind orientările viitoare ale politicii monetare?

Răspândirea pandemiei de coronavirus a stârnit mișcări puternice pe piețele financiare globale, inclusiv pe piețele valutare, moneda euro scăzând într-o primă fază și apoi consolidându-se apreciabil de-a lungul verii.

Deși cursul de schimb al monedei euro nu este un obiectiv de politică aș BCE – și, prin urmare, nu voi comenta cu privire la nivelul acestuia – este clar că valoarea pe piețele internaționale a monedei euro este un factor important în stabilirea cursului în zona euro.

Orice modificare semnificativă a cursului de schimb al monedei euro va avea probabil un impact semnificativ asupra perspectivei inflației în zona euro.

Prin urmare, este important să se evalueze evoluția cursului de schimb în ceea ce privește implicațiile acesteia pentru perspectiva inflației pe termen mediu și, în consecință, pentru îndeplinirea mandatului BCE.

În mod similar, comerțul global este un factor important care determină cererea externă de bunuri și servicii în zona euro și, prin urmare, joacă un rol esențial în evoluția creșterii și a inflației în zona euro. Comerțul global este, în mod clar, o parte integrantă a analizei economice a BCE, care influențează evaluarea Consiliului guvernatorilor asupra perspectivelor economice și a echilibrului riscurilor. Prin urmare, în măsura în care evoluția comerțului global afectează perspectivele pe termen mediu asupra inflației, se ține seama și de aceasta la luarea deciziilor de politică monetară.

22. Ar trebui BCE să ia măsuri concrete pentru a întări poziția internațională a monedei euro? Dacă da, care sunt măsurile pe care le propuneți? Cum evaluați interacțiunea achizițiilor de active de către sectorul public ale BCE și disponibilitatea activelor sigure din zona euro pentru investitorii străini din sectorul public și privat?

Un rol internațional mai mare pentru moneda euro ar fi, în cele din urmă, rezultatul unui proces determinat de cerere și ar fi o reflectare a încrederii sporite în Uniune, care ar putea permite o autonomie financiară și economică mai mare. Ca atare, ea poate fi sprijinită de Uniune în diferite moduri care cresc reziliența infrastructurii financiare europene, având ca rezultat o monedă euro mai atractivă și în afara propriilor granițe. BCE poate sprijini în continuare acest proces în măsura în care este în concordanță cu mandatul său și cu obiectivele mai largi ale UE.

În primul rând, rolul internațional al monedei euro va fi susținut de o uniune economică și monetară mai profundă și mai completă, inclusiv o uniune completă a piețelor de capital. În mod similar, punerea în aplicare cu succes a Instrumentului de redresare Next Generation EU poate și ea contribui la insuflarea încrederii investitorilor în moneda euro. Urmărirea unor politici economice solide în zona euro este de dorit în sine, și este și un factor crucial

RR\1218136RO.docx 27/55 PE659.084v02-00

RO

pentru atractivitatea globală a monedei euro.

În mod similar, interesul pentru moneda euro ar putea fi stimulat prin dezvoltarea în continuare a unor domenii financiare în care UE are un avans, cum ar fi finanțarea sustenabilă. Euro este deja moneda preferată pe piețele globale de obligațiuni ecologice. În 2019, euro a fost principala moneda pentru emiterea de obligațiuni ecologice la nivel mondial.

În sfârșit, și mai direct legat de BCE, rolul internațional al monedei euro este susținut în continuare de sisteme de plăți eficiente și fără probleme și ar putea fi, de asemenea, potențial consolidat printr-o monedă euro digitală. Prin facilitarea utilizării eficiente a unei forme de monedă euro în tranzacțiile transfrontaliere, o monedă euro digitală ar putea crește rolul monedei noastre unice în sistemul monetar internațional.

23. Care considerați că sunt principalele provocări și oportunități pentru strategiile de comunicare ale băncilor centrale în perioada următoare? Cât de important considerați că este ca membrii Consiliului guvernatorilor să vorbească cu „o singură voce” în urma deciziilor de politică monetară?

O dezbatere deschisă este esențială, iar diferența de opinii este normală și sănătoasă în cadrul oricărei organizații. Amploarea opiniilor membrilor Consiliului guvernatorilor se reflectă în raportul reuniunilor de politică monetară, publicat de BCE începând din 2015. BCE se străduiește să ia decizii prin consens, iar colegialitatea este importantă. Când vine vorba de comunicarea rezultatului deliberărilor în materie de politici, explicarea raționamentului cu o singură voce, recunoscând în același timp gama largă a tuturor considerentelor și preocupărilor, întărește mesajul.

Mai mult, este important ca BCE să continue să depună eforturi pentru a-și îmbunătăți comunicarea și capacitatea de a ajunge la toți cetățenii zonei euro. Aș saluta astfel concentrarea pe mesaje clare și simple cu privire la perspectivele și previziunile economice mai largi, vizând mai mult decât, de exemplu, deciziile de politică și previziunile în materie de inflație. Aici doresc să îmi exprim aprecierea pentru recenta inițiativă „BCE ascultă”. Acest eveniment virtual, care a reunit o serie de organizații ale societății civile la nivel european, a oferit BCE posibilitatea de a asculta opiniile cetățenilor cu privire la impactul politicii monetare și al comunicării orientărilor în domeniu și la provocările viitoare de la nivel global.

În cele din urmă, cred că Parlamentul European poate juca un rol cheie atunci când vine vorba de comunicarea politicilor băncilor centrale. PE poate pune mai bine în legătură BCE cu cetățenii zonei euro, și poate ajuta BCE să înțeleagă care sunt nevoile lor și, în același timp, să facă mai bine înțelese politicile BCE de către publicul larg. La rândul său, acest lucru va consolida încrederea cetățenilor în BCE și în eficacitatea politicilor sale.

24. Cum apreciați efectele de contagiune ale politicii monetare, mai ales ale celei derulate de SUA, pentru derularea politicii monetare în zona euro?

PE659.084v02-00 28/55 RR\1218136RO.docx

RO

Fiecare bancă centrală își derulează politica monetară în conformitate cu propriul mandat și în beneficiul propriei jurisdicții.

Măsurile de politică monetară luate de Sistemul de Rezerve Federale afectează dinamica inflației în zona euro prin numeroase canale, de exemplu o economie puternică a SUA favorizează cererea globală, lucru care este indirect benefic pentru economia zonei euro. Mai mult, politica monetară americană afectează și condițiile financiare globale care sunt un factor determinant important pentru stabilirea cursului în zona euro.

Prin urmare, este important să se monitorizeze evoluțiile din mediul global cu privire la posibilele implicații ale acestora asupra perspectivei inflației în zona euro.

C. Stabilitatea și supravegherea financiară

25. Ce părere aveți despre necesitatea de a separa strict politica monetară de supravegherea bancară și care sunt, în opinia dumneavoastră, reformele care ar accentua și ar favoriza o astfel de separare? Unde vedeți un potențial pentru a spori eficiența și eficacitatea supravegherii prin intermediul mecanismului unic de supraveghere (MUS)?

Subscriu pe deplin la principiul separării între politica monetară și sarcinile de supraveghere bancară în cadrul BCE. Acest lucru are efecte bune în practică în ceea ce privește funcționarea MUS. În același timp, există în mod evident câștiguri importante pentru autoritățile de supraveghere și funcționarii băncilor centrale care fac parte din aceeași organizație. Pe de o parte, expunerea la expertiza macroeconomică a personalului bancar central al BCE ajută autoritățile de supraveghere să evalueze riscurile de credit; pe de altă parte, analiza datelor bancare agregate îi ajută pe funcționarii responsabili de politica monetară să înțeleagă mai bine canalul de transmisie financiară.

Consider că recentele schimbări organizaționale în supravegherea bancară a BCE sunt valoroase, deoarece ele au trei obiective: (i) să intensifice cooperarea între echipele de supraveghere tematice și cele specifice băncii, (ii) să asigure coerența rezultatelor în materie de supraveghere prin consolidarea strategiei de supraveghere și a funcțiilor de risc și (iii) să stimuleze transparența și predictibilitatea acțiunilor de supraveghere. Prin îndeplinirea acestor obiective, MUS își va îmbunătăți și mai mult performanța și își va spori eficacitatea.

26. Ce părere aveți despre structura instituțională actuală a CERS sub acoperișul BCE în raport cu realizările sale concrete în domeniul supravegherii macroprudențiale?

În principiu, susțin menținerea nivelului actual de proximitate între CERS și BCE și nu văd niciun conflict semnificativ de interese între evaluarea stabilității financiare a CERS și misiunea politicii monetare a BCE. Cele două funcții sunt, mai degrabă, complementare. Politicile macroprudențiale reduc riscurile pentru stabilitatea financiară la nivel național și la nivelul întregii zone, oferind politicii monetare libertate deplină pentru a-și urmări propriul obiectiv distinct, și anume menținerea stabilității prețurilor. În plus, având în vedere expertiza personalului BCE, există avantaje în ceea ce privește costurile și eficiența

RR\1218136RO.docx 29/55 PE659.084v02-00

RO

cooperării și colaborării dintre secretariatul CERS și BCE. În același timp, procedurile și organele de decizie ale CERS (Consiliul general) și ale BCE (Consiliul guvernatorilor) sunt clar separate prin legislația UE.

Acestea fiind spuse, recunosc că CERS a fost pus sub acoperișul BCE înainte ca BCE să-i fie atribuită sarcina de supraveghere bancară microprudențială. Deși, până acum, responsabilitățile pentru supravegherea microprudențială și macroprudențială nu au interferat, cunosc literatură de specialitate în care se susține separarea lor.

27. Cum apreciați dezvoltarea calității activelor băncilor în contextul pandemiei de COVID-19? Cum se poate aborda problema creditelor neperformante? Cum evaluați problema creditelor neperformante în bilanțurile instituțiilor de credit medii și mici? Care considerați că este rolul BCE/MUS în gestionarea acestei probleme? Cum evaluați nivelurile dinaintea crizei ale ratelor de adecvare a capitalului și ale indicatorilor efectului de levier stabilite de băncile europene?

Băncile au intrat în această criză cu bilanțuri, capital, lichiditate și indicatori ai efectului de levier mult mai robuști decât în 2008, datorită eforturilor de reformă post-criză și consolidării cadrului de reglementare și de supraveghere. Privind în perspectivă, este important ca băncile să se pregătească pentru deteriorarea probabilă a calității activelor băncilor ca urmare a șocului economic declanșat de pandemia de COVID-19.

De la instituirea MUS, volumul creditelor neperformante a scăzut de la peste 1 000 de miliarde EUR în 2014 la puțin peste 500 de miliarde EUR în 2020. Acest lucru se datorează, de asemenea, efortului enorm al MUS, care a făcut din abordarea problemei creditelor neperformante prioritatea sa principală. Autoritățile de reglementare și de supraveghere au dezvoltat un set extins de instrumente în ultimii ani, iar acum este momentul să îl folosească, pentru a se asigura că băncile recunosc și abordează problema creditelor neperformante cât mai curând. Pentru mine, aceasta este una dintre lecțiile-cheie din trecut.

Este încă și mai important ca băncile să se pregătească acum, în mod activ, pentru deteriorarea probabilă a calității activelor, cât timp se mai aplică măsurile de sprijin precum moratoriile de plată și garanțiile de stat. Băncile ar trebui să își îmbunătățească politicile de identificare și măsurare a riscului de credit, să își dezvolte suficiente capacități operaționale pentru a gestiona o creștere a creditelor neperformante, dar, de asemenea, să mărească nivelurile de provizionare acolo unde este necesar. Dacă acționează acum, ele pot evita mai târziu, când măsurile de sprijin public vor expira, posibile efecte în cascadă disproporționate. Rolul BCE ca autoritate de supraveghere va fi de a monitoriza îndeaproape practicile băncilor în acest sens, pentru a se asigura că sunt pregătite corespunzător să facă față unui val foarte probabil de credite neperformante.   

În ceea ce privește impactul asupra modelelor de afaceri specifice, natura acestei crize implică faptul că băncile expuse sectoarelor vulnerabile, precum turismul, transportul sau divertismentul, vor fi mai afectate decât celelalte. După cum arată analiza vulnerabilității efectuată de BCE, impactul pierderilor din credite este probabil cel mai puternic pentru

PE659.084v02-00 30/55 RR\1218136RO.docx

RO

creditorii diversificați. În timp ce băncile de importanță sistemică și băncile universale își pot compensa parțial pierderile din credite prin venituri din exploatare mai mari, creditorii mici interni și cei care oferă credite adresate persoanelor fizice tind să aibă dobânzi nete și venituri nete din taxe/comisioane sub medie și, prin urmare, nu pot compensa aceste pierderi.

28. Ce părere aveți despre rolul BCE/MUS în atenuarea efectelor economice ale pandemiei de COVID-19? Actualul cadru de supraveghere oferă instrumente suficiente mecanismului unic de supraveghere (MUS) pentru a face față unei astfel de crize?

Supravegherea bancară a BCE a publicat primul său set de măsuri de atenuare la 12 martie, în aceeași zi în care, de exemplu, Țările de Jos au anunțat introducerea de măsuri restrictive pentru adunările și evenimentele publice. Având în vedere că aceste măsuri de supraveghere se aplică în 19 state membre diferite, cred că aceasta este o realizare remarcabilă, care arată cât de departe am ajuns în doar șase ani de la înființarea uniunii bancare. Un răspuns european în materie de supraveghere atât de puternic și de unit ar fi fost de neimaginat înainte.

Scopul măsurilor de supraveghere a fost dublu: de a contribui la menținerea fluxului de credite către economia reală și de a conserva capitalul în sistem. În special, în faza inițială a crizei, a fost important să se evite o criză bruscă a creditelor și efectele prociclice. Din acest motiv, băncile au fost sprijinite prin mai multe măsuri de salvare. Dacă băncile ar fi încetat brusc să acorde credite întreprinderilor viabile și gospodăriilor, acest lucru ar fi afectat extrem de mult economia europeană. Astfel, primul obiectiv a fost de a pune băncile într-o poziție care le-a permis să își îndeplinească în continuare funcția vitală de finanțare a economiei. În al doilea rând, pentru a păstra capitalul în sistem, BCE a solicitat, de asemenea, băncilor și acționarilor acestora să nu plătească dividende sau să nu răscumpere acțiuni în timpul pandemiei și să fie extrem de moderați în plata bonusurilor. În cele din urmă, este important de menționat faptul că BCE încurajează în permanență băncile să mențină practici adecvate de identificare, de evaluare și de gestionare a riscurilor, pentru a evita cât mai mult posibil acumularea de credite neperformante ulterior.

Cred că este prea devreme pentru a trage concluzii certe în ceea ce privește lecțiile pentru un cadru mai larg de supraveghere și de reglementare. Cu toate acestea, părerea mea preliminară este mai mult una pozitivă. Soluția pe termen scurt a Comisiei a adus câteva ajustări binevenite la Regulamentul privind cerințele de capital pentru a crește capacitatea sistemului bancar de a sprijini redresarea, păstrând în același timp elementele-cheie ale cadrului prudențial. Privind în perspectivă, nicio altă ajustare nu ar trebui să modifice în mod fundamental cadrul prudențial, ci să continue să respecte standardele convenite la Basel și să evite fragmentarea cadrului european unic de reglementare.

29. Cum evaluați ponderea ridicată a activelor de nivelul 2 și nivelul 3 în bilanțul multor bănci? Se ține cont în mod corespunzător de aceste active în actualul cadru de supraveghere?

Activele de nivelul 2 sau de nivelul 3 sunt active măsurate la valoarea justă (adică prețul pe

RR\1218136RO.docx 31/55 PE659.084v02-00

RO

care un cumpărător interesat l-ar plăti în mod teoretic) în bilanțul unei bănci, dar pentru care nu există niciun preț cotat direct pe o piață activă. Acestea sunt evaluate fie folosind date observabile, altele decât prețurile cotate direct, cum ar fi curbele ratei dobânzii publicate utilizate pentru a evalua swapurile (nivelul 2) sau folosind modele în care intrările semnificative nu se bazează pe date observabile (nivelul 3).  În special pentru activele de nivelul 3, absența punctelor de date de piață duce la o mai mare incertitudine a evaluării și, prin urmare, la riscul ca activele să fie supraevaluate și/sau pasivele subevaluate în bilanțul unei bănci.

Potrivit CERS, băncile europene dețineau active financiare în valoare de aproximativ 7 279 de miliarde EUR măsurate la valoarea justă în decembrie 2018 (reprezentând aproximativ 25 % din activele totale), cu active de nivelul 1 în valoare de 2 379 de miliarde EUR, active de nivelul 2 în valoare de 4 600 de miliarde EUR și active de nivelul 3 în valoare de 300 de miliarde EUR. Pot exista diverse motive pentru care băncile dețin astfel de active, de exemplu în scopuri de acoperire a riscurilor, ceea ce explică de ce multe bănci care se angajează în activități de tranzacționare dețin astfel de active. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că volumul activelor și al pasivelor la valoarea justă a scăzut semnificativ pentru băncile din zona euro în ultimii ani.

În timp ce cadrul contabil oferă principiile pentru clasificarea contabilă a acestor active în categoriile de nivelul 2/nivelul 3, acesta lasă, de asemenea, loc de interpretare, care poate duce la rezultate diferite între bănci. Prin urmare, există un risc inerent ca astfel de active să fie supraevaluate și să aibă o valoare mai mică decât se aștepta, în special în condiții de piață dificile. Riscul de tranzacționare și evaluarea activelor au reprezentat o prioritate în materie de supraveghere pentru MUS în anii 2019 și 2020. Aceasta înseamnă că au fost și vor fi efectuate misiuni specifice la fața locului la bănci expuse la instrumente complexe evaluate la valoarea justă. Scopul acestor misiuni este de a evalua temeinicia și eficacitatea cadrului de evaluare al băncii, guvernanța și controalele la care este supus și, de asemenea, de a verifica clasificarea corectă a pozițiilor - de exemplu de nivel 2 sau nivel 3 - și testarea acestui lucru pentru tranzacții specifice. Aceste misiuni efectuate la fața locului sunt completate de cercetări aprofundate și analize concentrate.

30. Cum apreciați provocările în materie de supraveghere pentru BCE/MUS generate de inovarea tehnologică în sectorul financiar? Ce părere aveți despre tratamentul prudențial al criptoactivelor? Se ține cont în mod corespunzător de riscul pe care îl prezintă criptoactivele în actualul cadru de supraveghere?

Inovarea tehnologică prezintă atât oportunități, cât și riscuri pentru instituțiile înființate și noi, precum și pentru sectorul financiar în ansamblul său. De exemplu, inovarea poate crește eficiența și diversitatea prin stimularea concurenței în sectorul financiar. Pe de altă parte, noile tehnologii ar putea genera provocări neașteptate la adresa stabilității sistemelor informatice ale instituțiilor financiare, în timp ce intensificarea concurenței pune presiune pe câștiguri. În special atunci când inovarea merge mână în mână cu luarea automată a deciziilor, etica și tratamentul corect ale clienților devin elemente importante pe care

PE659.084v02-00 32/55 RR\1218136RO.docx

RO

autoritățile de supraveghere trebuie să le evalueze. Aceste elemente-cheie se încadrează în mandatele autorităților de supraveghere separate, astfel încât o bună cooperare între aceste autorități este esențială pentru o supraveghere adecvată. Mai mult, pe măsură ce instituțiile financiare devin mai digitalizate, potențialele riscuri operaționale care decurg din sistemele informatice și dependențele de furnizorii terți digitali se intensifică. Consecințele problemelor de natură operațională, mai ales atunci când apar la instituțiile sistemice, pot fi enorme. Prin urmare, salut propunerea legislativă a Comisiei de regulament privind reziliența operațională digitală în sectorul financiar. Aceasta înseamnă, de asemenea, că BCE/MUS ar trebui să aibă suficiente capacități pentru a face față riscurilor IT din sectorul financiar.

Indiferent de natura impactului, inovarea tehnologică este una dintre cele mai influente evoluții care vor afecta sectorul financiar în viitorul apropiat.

Acest lucru implică faptul că autoritățile de supraveghere, inclusiv BCE/MUS, trebuie să își intensifice eforturile și să își realinieze abordarea în materie de supraveghere, după caz. Ele pot realiza acest lucru, de exemplu, prin discuții în cadrul grupurilor de experți ale BCE/MUS și prin cooperarea internațională cu autoritățile din alte jurisdicții. Înseamnă, de asemenea, că autoritățile de supraveghere trebuie să inițieze un dialog timpuriu cu instituțiile aflate sub supraveghere, deoarece evoluțiile tehnologice pot progresa mult mai repede decât o schimbare a unor reglementări la nivel înalt. Prin urmare, BCE a organizat un prim dialog cu industria de tehnologie financiară în 2019. Atât înțelegerea, cât și utilizarea tehnologiei în rândul autorităților de supraveghere ale MUS trebuie să crească. BCE/MUS explorează în mod activ utilizarea tehnologiilor pentru modernizarea practicilor de supraveghere, așa-numita „SupTech” (tehnologie în domeniul supravegherii). Deoarece tehnologia este neutră din punct de vedere sectorial, există, din nou, o nevoie crescută de cooperare cu alte agenții de supraveghere, de ex. cu autoritatea de supraveghere a asigurării, pentru a învăța din alte experiențe și a rămâne eficace și eficient.

Rolul societăților de tehnologie nefinanciară, în special al celor cu o largă bază de clienți stabilită (adică marile societăți din domeniul tehnologiei informației), ar trebui, de asemenea, luat în considerare. În ultimii ani, marile societăți din domeniul tehnologiei informației au cooperat din ce în ce mai mult cu instituțiile financiare existente, variind de la furnizarea anumitor servicii informatice critice până la oferirea eficientă de servicii financiare, cum ar fi plăți, bazate în principal pe infrastructura unei instituții financiare existente. După cum am văzut în alte sectoare, aceste mari societăți din domeniul tehnologiei informației pot, în scurt timp, să se dezvolte și să se extindă exponențial și în serviciile financiare. Pentru sectorul financiar, acest lucru ar putea însemna că respectivele mari societăți din domeniul tehnologiei informației pot deveni critice din punct de vedere sistemic pentru stabilitatea financiară, precum și pentru siguranța și soliditatea instituțiilor financiare individuale. BCE/MUS ar trebui să urmărească riscurile care ar putea apărea din aceste evoluții și să interacționeze cu alte autorități de supraveghere și alți legiuitori atunci când este nevoie de mai multe acțiuni pentru a reduce aceste riscuri.

Împărtășesc părerea că, în prezent, criptoactivele nu prezintă, în general, un risc semnificativ

RR\1218136RO.docx 33/55 PE659.084v02-00

RO

pentru stabilitatea financiară a sistemului financiar al UE. Cu toate acestea, BCE ar trebui să monitorizeze în continuare riscurile criptoactivelor. De asemenea, se desfășoară activități la nivel internațional pentru stabilirea unui tratament prudențial riguros al expunerii băncilor la criptoactive. Așa-numitele criptomonede stabile (globale) ar putea avea potențialul mai iminent de a submina stabilitatea financiară, cu excepția cazului în care sunt instituite garanții adecvate. În această privință, propunerea recentă a Comisiei de regulament privind piețele de criptoactive este un pas important, deoarece își propune să impună furnizorilor de produse noi respectarea acelorași standarde ca în cazul produselor existente echivalente din punct de vedere funcțional. Mai mult, un cadru armonizat la nivelul UE este esențial pentru a preveni fragmentarea pe piața unică.

Deoarece aceste evoluții au potențialul de a afecta multe aspecte ale activității BCE, sunt necesare o monitorizare atentă a evoluțiilor și o analiză a implicațiilor pentru stabilitatea financiară și politica monetară. Noua tehnologie joacă un rol important aici, făcând posibilă monitorizarea și analizele „în timp real” ale acestor evoluții. Acest lucru ne va permite să acționăm în timp util în cazul oricărei evoluții adverse.

31. Considerați că riscurile pentru climă și mediu ar trebui integrate - și dacă da, cum ar trebui integrate - de BCE/MUS în supravegherea bancară? Se ține cont în mod corespunzător de aceste riscuri în actualul cadru de supraveghere?

Riscurile pentru climă și mediu sunt o sursă de risc financiar și, prin urmare, intră direct în mandatul BCE să se asigure că sistemul financiar este rezilient în fața acestor riscuri.

Deși metodologiile pentru estimarea amplorii riscurilor pentru climă și mediu pentru bănci sunt încă în stadiu incipient, estimările disponibile sugerează că impactul acestor riscuri ar putea fi semnificativ. O simulare de criză privind riscurile de tranziție efectuată în 2018 în Țările de Jos a arătat că rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază (CET1) a sectorului bancar ar putea scădea cu peste 4 puncte procentuale într-un scenariu de tranziție defavorabil, dar plauzibil. Concluzii similare au fost, de asemenea, obținute în cercetarea preliminară a BCE în raportul de evaluare a stabilității financiare din mai 2020 privind sensibilitatea băncilor din zona euro la decarbonizarea întreprinderilor: într-un scenariu defavorabil, se estimează că pierderile sistemului bancar vor crește cu până la 60 %, ceea ce ar putea duce la instabilitate financiară. Numărul catastrofelor cauzate de pericolele naturale este deja în tendință ascendentă începând din anii 1980, la fel și pierderile economice care rezultă.

Identificarea și evaluarea riscurilor cu care se confruntă băncile supravegheate sunt, prin urmare, cruciale atât pentru supravegherea bancară, cât și pentru monitorizarea stabilității financiare. Așa cum s-a susținut în publicațiile NGFS, riscurile pentru climă și mediu ar trebui incluse în supravegherea microprudențială de zi cu zi, precum și evaluate pentru sistemul financiar în ansamblu, prin analiza cantitativă a riscurilor și simularea de criză.

În acest sens, BCE și băncile centrale naționale din cadrul MUS au fost în fruntea eforturilor de integrare în practica lor a riscurilor pentru climă și mediu. Supravegherea bancară a BCE a publicat recent pentru consultare Ghidul privind riscurile pentru climă și mediu („Guide on

PE659.084v02-00 34/55 RR\1218136RO.docx

RO

climate-related and environmental risks”): acesta explică în detaliu modul în care BCE se așteaptă ca instituțiile să ia în considerare riscurile pentru climă și mediu în strategia lor de afaceri și în cadrele lor de guvernanță și de gestionare a riscurilor. De asemenea, explică modul în care BCE se așteaptă ca instituțiile să devină mai transparente prin intensificarea prezentării de informații legate de climă și de mediu. Toate aceste așteptări se încadrează deja în cadrul de supraveghere actual, Directiva privind cerințele de capital, Regulamentul privind cerințele de capital și orientările ABE. Înțeleg că ghidul va fi aplicat în dialogul de supraveghere deja din 2021, cerând băncilor să respecte sau să explice eventualele divergențe existente în practicile instituțiilor. În plus, atât BCE, cât și eu susținem cu tărie mandatele care au fost acordate ABE în cadrul CRD V – CRR II, care permit cercetări și analize suplimentare privind modul de integrare a riscurilor ESG în cadrul de riscuri prudențiale.

Ghidul BCE este o etapă importantă, dar ar trebui înțeles mai degrabă ca începutul unei călătorii, decât ca o concluzie. Mai sunt multe de făcut pentru a înțelege mai bine riscurile pentru climă și mediu, impactul lor potențial asupra stabilității financiare și, cel mai important, pentru a se asigura că instituțiile financiare iau măsurile corecte pentru a fi pregătite pentru tranziția inevitabilă către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon și sustenabilă.

32. Care este opinia dumneavoastră cu privire la reglementarea entităților din sistemul bancar paralel? Ați detectat lacune de reglementare și de supraveghere de care legiuitorii ar trebui să se ocupe pe termen scurt?

Chiar și înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, au existat preocupări cu privire la riscurile în creștere din sectorul financiar nebancar (denumit anterior sectorul bancar paralel) și instrumentele politice insuficiente pentru a gestiona aceste riscuri.

Deficitele de lichiditate, utilizarea efectului de levier și interconectarea în cadrul sectorului financiar nebancar, precum și interconexiunile cu sectorul bancar și, în special, cu sectorul de gestionare a activelor, sunt vulnerabilități importante care trebuie abordate. În ultimii ani, au fost dezvoltate instrumente de gestionare a lichidității care au fost utilizate de administratorii de fonduri pentru a face față solicitărilor de lichidități în luna martie. Există totuși riscuri.

În perioada tensionată recentă a pandemiei de COVID-19, s-au concretizat o serie de riscuri, de exemplu, anumite fonduri de piață monetară și alte fonduri de investiții au suferit un grad ridicat de retrageri de numerar în mijlocul volatilității pieței la începutul pandemiei. Întrucât fondurile de piață monetară (FPM) sunt cruciale pentru asigurarea lichidității pe termen scurt, aceasta a fost o evoluție tulburătoare care a scos în evidență importanța consolidării rezilienței sectorului financiar nebancar. În plus, o atenție deosebită a fost acordată recent rolului apelurilor în marjă ale contrapărților centrale și ale membrilor compensatori în cadrul reuniunilor nebancare de intermediere financiară, concentrându-se pe modalități de abordare a naturii prociclice a cerințelor globale de marjă.

Pentru a gestiona riscurile din sector într-o manieră preventivă și, de asemenea, având în

RR\1218136RO.docx 35/55 PE659.084v02-00

RO

vedere incertitudinea ridicată cu privire la evoluțiile ulterioare ale pandemiei de COVID-19, trebuie îmbunătățit cadrul de reglementare pentru sectorul financiar nebancar. Acest lucru necesită elaborarea unei abordări macroprudențiale cuprinzătoare pentru instituțiile nebancare, care ar putea asigura faptul că sectorul financiar nebancar este mai în măsură să absoarbă șocurile în viitor, mai degrabă decât să se bazeze pe intervențiile băncii centrale pentru a stabiliza sistemul.

Lacunele de reglementare ar putea fi eliminate prin asigurarea unei coerențe suplimentare a cadrelor de reglementare, de exemplu în ceea ce privește cerințele de fond propriu pentru activitățile MiFID ale societăților de administrare a fondurilor.

Cred că acest lucru este deosebit de important, având în vedere rolul în creștere al instituțiilor financiare nebancare în finanțarea economiei reale și legăturile acestora cu restul sistemului financiar.

33. Evaluările în materie de competență și onorabilitate sunt un instrument important în setul de instrumente de supraveghere. Cum ar putea BCE să dezvolte în continuare și să aplice acest instrument?

Evaluările în materie de competență și onorabilitate sunt piatra de temelie a bunei guvernanțe în cadrul băncilor. Cu toate acestea, cadrul european de supraveghere ar beneficia de o mai mare armonizare. Aș dori să subliniez câteva puncte-cheie.

În primul rând, cerințele CRD permit, în prezent, evaluările ex post în materie de competență și onorabilitate. Pentru evaluările ex-post, o persoană numită ocupă un post și numai atunci este supusă unei evaluări în materie de competență și onorabilitate. În cazul în care rezultatul evaluării este negativ, persoana numită trebuie să fie îndepărtată din postul ocupat. Acest lucru este diferit pentru țările care au un sistem ex-ante și este necesară aprobarea înainte de începerea funcțiilor. Experiențele mele cu evaluările ex-ante au fost în mare măsură pozitive, dar, mai presus de toate, cred că este necesară o mai mare armonizare a cadrului de reglementare pentru a asigura condiții de concurență reale.

În al doilea rând, putem dezvolta în continuare evaluări în materie de competență și onorabilitate prin îmbunătățirea comunicărilor privind așteptările de supraveghere. Transparența sporită ajută la asigurarea faptului că rezultatul evaluărilor adecvării este mai previzibil pentru bănci.

În sfârșit, cred că autoritatea de supraveghere ar trebui să utilizeze evaluări în materie de competență și onorabilitate ca instrument de supraveghere pentru a asigura o gestionare eficientă, o guvernanță solidă și un proces echilibrat de luare a deciziilor de către membrii consiliului. Mai exact, BCE i-ar putea supune unui control mai intens pe membrii consiliului care ocupau postul respectiv în momentul în care a avut loc un eveniment semnificativ în cadrul băncii – de exemplu, dacă banca a încălcat o cerință de reglementare. În acest sens, atât responsabilitatea individuală, cât și cea colectivă sunt importante și indispensabile pentru a preveni luarea unor decizii necorespunzătoare și a gestiona în timp util eșecurile

PE659.084v02-00 36/55 RR\1218136RO.docx

RO

importante.

34. Cum apreciați punerea în aplicare a mecanismului de rezoluție bancară în UE? Ce măsuri specifice ați lua pentru a acoperi lacunele existente? Ce părere aveți despre instituțiile „prea mari sau prea interconectate pentru a da faliment”, despre băncile de economii și cooperatiste, precum și despre problema generală a rentabilității sectorului bancar din UE și care credeți că este arhitectura cea mai potrivită a acestui sector pentru a răspunde nevoilor economiei reale și finanțării pe termen lung? În cazul în care pandemia ar avea ca rezultat o criză bancară europeană, care ar putea fi, în opinia dumneavoastră, sursa de capital pentru recapitalizarea și/sau restructurarea băncilor? Ar putea fi înființată o „bancă rea” a UE, ar putea fi utilizat MES sau infuziile ar fi realizate la nivel național?

Un nou cadru de rezoluție bancară a fost creat în Europa după criza financiară globală din 2008. Am avut onoarea de a fi membru al Comitetului Unic de Rezoluție (SRB) încă de la înființarea sa. Cadrul de rezoluție menționat este crucial pentru a asigura o gestionare ordonată a crizelor bancare și pentru a evita costurile pentru contribuabili. Atribuirea către MES a sarcinii de asigurare a mecanismului comun de sprijin bugetar al Fondului unic de rezoluție va spori și mai mult eficacitatea și încrederea în cadrul de rezoluție.

Noul regim s-a dovedit a fi o îmbunătățire semnificativă. Cu toate acestea, ar putea fi luate în considerare alte îmbunătățiri ale cadrului de rezoluție. În plus, autoritatea de rezoluție ar trebui să dispună de un set de instrumente adecvat pentru a face față falimentului instituțiilor de credit mai mici și mijlocii, care sunt în principal finanțate prin depozite, deoarece aceste bănci se confruntă cu provocări în ceea ce privește creșterea nivelurilor adecvate ale MREL. Un posibil instrument nou ar fi finanțarea acțiunilor de rezoluție limitată cu resurse din sistemul național de asigurare a depozitelor pentru a permite un transfer al depozitelor. Acest lucru ar putea fi realizat prin clarificarea și mai mult a cadrului existent în Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare și Directiva privind schemele de garantare a depozitelor, așa cum a propus Comisia Europeană în programul său de lucru pentru 2021. Mai mult, cred că ar fi necesar să se aducă îmbunătățiri regimurilor de lichidare pentru a asigura o lichidare eficientă a băncilor falimentare care nu se încadrează în rezoluție.

Pe lângă provocările ciclice care rezultă din pandemia de COVID-19, băncile se confruntă și cu provocări structurale semnificative care au un impact negativ asupra rentabilității. În timp ce schimbarea structurală este necesară ca răspuns la aceste provocări structurale, nu există o soluție „unică pentru toți” pentru bănci, pentru a se asigura că pot îndeplini în mod optim nevoile economiei reale. Multe bănci vor trebui să își regândească modelele de afaceri pentru a deveni profitabile. Mai mult, băncile vor trebui să găsească modalități de reducere a costurilor, de exemplu prin simplificarea canalelor de distribuție, reducerea cheltuielilor și îmbunătățirea sistemelor informatice, precum și măsuri care vizează extinderea fluxurilor de venituri bazate pe taxe. Consolidarea suplimentară ar putea elimina un impediment structural pentru rentabilitatea unor părți ale sectorului bancar din zona euro, deoarece acest lucru ar remedia excesul de capacitate și fragmentarea pe linii naționale. Creșterea furnizării transfrontaliere de servicii cu fuziuni și achiziții în zona euro, însoțită de reduceri, împreună

RR\1218136RO.docx 37/55 PE659.084v02-00

RO

cu o consolidare suplimentară a uniunii bancare, sunt condiții importante pentru consolidarea sectorului bancar. Cu toate acestea, propunerile de consolidare ar trebui evaluate în funcție de meritele lor individuale, ținând seama, de asemenea, de dezavantajele potențiale, cum ar fi sinergiile supraevaluate, posibilitatea de rezoluție scăzută și riscurile pentru stabilitatea financiară. Prin urmare, este important să se aplice o abordare „de la caz la caz” în ceea ce privește potențialele fuziuni și achiziții din sectorul bancar. În acest context, salut ghidul publicat recent de BCE privind consolidarea pentru a-și clarifica modul de abordare.

Pentru a asigura un răspuns eficient la impactul pandemiei de COVID-19, autoritățile de supraveghere ar trebui să exploreze diferite opțiuni de politică. În primul rând, depinde de bănci să ia măsurile adecvate, iar autoritățile de supraveghere pot juca un rol important în a stimula băncile să urmeze cele mai bune practici în acest caz. De exemplu, băncile mari s-au abținut de la distribuirea dividendelor, în conformitate cu recomandările BCE. De asemenea, autoritățile de supraveghere dispun de un set de instrumente pentru a permite băncilor să sprijine finanțarea economiei reale, de exemplu prin măsuri temporare de ajutor în regimul de capital. Totuși, în cazul în care băncile se dovedesc incapabile să gestioneze acest moment dificil, avem cadrul de rezoluție în vigoare. În al treilea rând, la rezoluția băncilor ar trebui să privim dincolo de strategia recapitalizării prin recapitalizare internă. De exemplu, societățile de administrare a activelor ar putea fi una dintre soluțiile potențiale. De asemenea, la nivel național, au fost create în trecut în unele țări societăți de administrare a activelor care au o experiență dovedită în ceea ce privește contribuția semnificativă la reabilitarea sectoarelor bancare. Bineînțeles, acestea nu reprezintă o soluție atotcuprinzătoare la toate problemele de calitate a activelor și ar fi o soluție adecvată numai dacă sunt stabilite în conformitate cu cele mai bune practici internaționale.

35. Care este părerea dumneavoastră privind punerea în aplicare a asistenței pentru acoperirea nevoii de lichiditate în situații de urgență (ELA)? Ce îmbunătățiri se pot aduce la procesul de luare a deciziilor privind acordarea ELA, în special prevăzând un rol mai important pentru BCE?

Responsabilitatea pentru provizionarea ELA, inclusiv costurile și riscurile asociate acestei provizionări, le revine în prezent băncilor centrale naționale care acționează pe baza legislației naționale relevante. Articolul 14.4 din Statutul SEBC conferă BCE un posibil drept de veto pentru a se asigura că o provizionare a ELA nu interferează cu sarcinile și obiectivele SEBC (în special cu punerea în aplicare a politicii monetare în zona euro).

Pe viitor, cred că guvernanța ELA ar trebui să se dezvolte în conformitate cu progresele realizate în finalizarea uniunii bancare, eventual convergând către o abordare mai unificată de a decide privind ELA.

36. Ce părere aveți de etapele în direcția finalizării uniunii bancare, cu un sistem european de garantare a depozitelor și un mecanism de sprijin bugetar, inclusiv punerea în aplicare necesară a legislației în vigoare privind uniunea bancară? Ce măsuri complementare ați lua pentru a reduce fragmentarea pieței, pentru a reduce oportunitățile de arbitraj de reglementare și de supraveghere, pentru a menține condiții de concurență

PE659.084v02-00 38/55 RR\1218136RO.docx

RO

echitabile și pentru a aborda delimitarea în special în sectorul bancar?

Înființarea uniunii bancare a fost un pas crucial pentru uniunea noastră economică și monetară și integritatea monedei unice.

Importanța proiectului a fost demonstrată încă o dată de răspunsul rapid, decisiv și coordonat în materie de supraveghere la criza actuală provocată de COVID-19.

În același timp, uniunea bancară nu este încă completă și sunt necesare progrese pentru a valorifica beneficiile unei uniuni bancare complete.

Angajamentul de a institui mecanismul comun de sprijin bugetar al Fondului unic de rezoluție cel târziu în 2024 este un pas în direcția corectă. Lucrările la un sistem european comun de asigurare a depozitelor (EDIS) ar trebui să rămână una dintre prioritățile noastre principale. Pornirea de la așa-numitul „model hibrid” pentru EDIS ar fi deja o îmbunătățire majoră, dar trebuie să avem în vedere obiectivul final. Protecția uniformă a deponenților în uniunea bancară ar spori încrederea în sistemul bancar. Dacă este bine conceput, acesta va păstra stabilitatea financiară și va rupe și mai mult legătura dintre bănci și entitățile suverane.

Delimitarea capitalului și a lichidității în cadrul filialelor grupurilor bancare din cadrul uniunii bancare reduce beneficiile pe care le putem obține din uniunea bancară în ceea ce privește integrarea financiară. Salut propunerea președintelui Consiliului de supraveghere de a explora opțiunile din cadrul juridic actual care ne-ar permite să facem progrese în această privință. Cu toate acestea, pentru a continua să facem pași mai substanțiali înainte, ar fi esențială aplicarea unor măsuri legislative care să reducă fragmentarea, oferind în același timp statelor membre garanțiile necesare pentru a facilita un compromis.

37. Care considerați că sunt riscurile legate de produsele de securitizare și creditele cu efect de levier pentru stabilitatea financiară și cum ar trebui să fie gestionate de BCE/MUS?

La fel ca multe alte clase de active, piețele globale de credite cu efect de levier au fost supuse unor turbulențe semnificative în timpul crizei pieței legate de COVID-19 din martie 2020. Riscurile sistemice generate de piețele de credite cu efect de levier sunt potențial ridicate, din cauza: sumelor restante, întrucât piața a crescut considerabil în ultimii ani, în special în Europa; a efectului de levier relativ ridicat și a calității scăzute a creditului firmelor emitente, ceea ce face ca aceste firme să fie vulnerabile la șocuri adverse; a tendinței de scădere a protecției investitorilor în virtutea popularității creditelor standard relaxate; precum și a gradului ridicat de interconectare între investitori.

Prin urmare, este important să se monitorizeze îndeaproape evoluțiile de pe piețele de credite cu efect de levier și să se evalueze riscurile potențiale care decurg din expunerea directă și indirectă în diferite scenarii. BCE a publicat în 2017 un ghid privind tranzacțiile cu efect de levier, care conține așteptări importante în materie de supraveghere față de bănci. Exercițiile de analiză comparativă, precum și supravegherea la fața locului și cea bazată pe raportări prudențiale, au scos la iveală deficiențe în cadrul de gestionare a riscurilor al băncilor.

RR\1218136RO.docx 39/55 PE659.084v02-00

RO

Aceste deficiențe au fost luate în considerare în procesul de supraveghere și evaluare din 2019 (SREP). Este important să se acorde o atenție deosebită tranzacțiilor cu cel mai mare efect de levier, pentru a evalua conformitatea acestora cu orientările.

În general, este necesar să se continue evaluarea activă a situației, pentru a se asigura că băncile dispun de un cadru adecvat de gestionare a riscurilor. În același timp, este important să se contribuie la activitatea desfășurată în forurile internaționale pentru a dezvolta o viziune cuprinzătoare asupra tendințelor și riscurilor piețelor globale de credite cu efect de levier. Datorită interconectării acestei piețe și, prin urmare, a potențialelor riscuri indirecte pentru bănci, o mai bună înțelegere a expunerilor la credite cu efect levier de către instituțiile financiare nebancare ar contribui, de asemenea, la o evaluare cuprinzătoare a riscurilor.

Expunerea băncilor la securitizarea creditelor cu efect de levier, așa-numitele obligațiuni garantate cu portofoliul de credite (CLO), este relativ mică și se crede că se limitează la tranșe cu o calitate a creditului mai ridicată. Cu toate acestea, deteriorarea calității creditului a tranșelor de împrumut subiacente necesită o evaluare atentă a riscurilor. De asemenea, din cauza expunerii mai mari a entităților nebancare la CLO, există riscuri de contraparte și indirecte pentru bănci.

Privind acum dincolo de CLO și, în general, la toate formele de securitizare, noul regulament al UE privind securitizarea (finalizat în 2017) a abordat punctele slabe și excesele care au contribuit la criza financiară din 2008, dar nu s-a dovedit pe deplin eficient în revigorarea piețelor UE. Modificările specifice aduse cadrului de securitizare al UE propuse recent de Comisie pot sprijini redresarea prin facilitarea împrumuturilor către economia reală. Cu toate acestea, o revizuire de sine stătătoare ar trebui efectuată până în ianuarie 2022 pentru a explora modul în care normele existente ar putea fi îmbunătățite, astfel încât să revigoreze cu adevărat piețele UE. În același timp, așa cum se menționează în avizul BCE publicat în septembrie, trebuie remarcat că BCE este responsabilă de asigurarea faptului că băncile semnificative își ajustează cerințele de capital într-un mod care să fie proporțional cu riscul de credit transferat efectiv investitorilor terți.

38. Ce rol atribuiți disciplinei pe piața financiară la stabilirea prețurilor pentru datoriile suverane? Cu ce provocări credeți că s-ar confrunta BCE în cazul în care Mecanismul european de stabilitate (MES) ar urma să fie transformat într-un Fond Monetar European (FME)?

Piețele financiare au avut tendința de a se comporta într-un mod prociclic în perioada UEM, marjele fiind extrem de scăzute în perioada anterioară anului 2008, pentru a crește brusc și perturbator după marea criză financiară.

Au fost prezentate mai multe explicații care nu se exclud reciproc pentru lipsa efectului disciplinar pe piețele financiare: (i) lipsa de credibilitate a clauzei „no-bail out” și ambiguitatea, precum și mai multe surprize de-a lungul timpului cauzate de anunțuri politice privind abordarea zonei euro în ceea ce privește restructurarea datoriilor suverane, (ii) ambiguitatea cu privire la rolul și misiunea politicii monetare ca împrumutător de ultim

PE659.084v02-00 40/55 RR\1218136RO.docx

RO

recurs și (iii) tendințele inerente în comportamentul participanților la piața financiară, cum ar fi comportamentul de masă.

BCE poate beneficia foarte mult de consolidarea cadrului instituțional al Uniunii Economice și Monetare (UEM). Discuțiile referitoare la reforma MES au evoluat de la posibila înființare a unui „Fond Monetar European”, propusă de Comisia Europeană în 2017, la o reformă a Tratatului MES axată pe modificări specifice, convenite în principiu în 2019.

Privind înapoi la propunerea de FME, aș fi salutat introducerea MES în cadrul Uniunii. Apreciez însă foarte mult reforma Tratatului MES convenită în principiu anul trecut și sper că va fi posibil să se continue în curând cu aprobarea politică finală și cu procesul de ratificare.

Aș dori să subliniez că, printre alte câteva îmbunătățiri importante aduse cadrului MES, modificările specifice convenite în principiu în 2019 includ o prevedere care a făcut, de asemenea, parte din propunerea de FME în 2017: atribuirea MES a rolului de mecanism comun de sprijin bugetar al Fondului unic de rezoluție. Acesta este un element-cheie pentru finalizarea uniunii bancare, în special pentru a consolida credibilitatea și încrederea în cadrul de rezoluție bancară.

39. Cum s-ar putea aborda mai eficient, în cadrul uniunii bancare, fenomenele de spălare a banilor, evitare a obligațiilor fiscale și finanțare a terorismului? Care considerați că este rolul BCE/MUS în combaterea spălării banilor? Cum ar trebui să se țină seama de riscurile de spălare a banilor atunci când BCE evaluează stabilitatea financiară a băncilor? Care ar trebui să fie rolul unei agenții europene centralizate de combatere a spălării banilor (CSB)?

În primul rând, permiteți-mi să reiterez faptul că sarcinile de supraveghere ale BCE exclud supravegherea CSB/CFT la nivelul băncilor și că BCE nu are nicio competență în ceea ce privește evitarea obligațiilor fiscale. Cu toate acestea, salut faptul că BCE ia foarte în serios implicațiile prudențiale ale riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în cadrul mandatului său de supraveghere. Aceasta înseamnă că BCE, în calitate de autoritate de supraveghere prudențială, poate lua în considerare impactul riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului asupra profilului prudențial al băncilor. Pentru ca BCE să poată face acest lucru, este esențial un schimb adecvat de informații cu autoritățile de supraveghere a CSB/CFT. Acordul încheiat între BCE și autoritățile naționale de supraveghere a CSB/CFT privind schimbul de informații despre CSB/CFT prevede un astfel de schimb de informații. Evaluarea informațiilor primite de la autoritățile responsabile de CSB/CFT poate determina BCE să impună măsuri prudențiale, dacă este necesar, de exemplu prin utilizarea competențelor sale din Pilonul 2 în cadrul procesului anual de supraveghere și evaluare (SREP). BCE contribuie la elaborarea continuă a unor documente importante de orientare a ABE care urmăresc să consolideze și mai mult cooperarea cu autoritățile de supraveghere a CSB/CFT și să asigure o luare în considerare consecventă a aspectelor privind CSB/CFT în SREP în întreaga uniune bancară. Mai mult, se prevede că BCE va participa în calitate de observator la colegiile de supraveghere a CSB/CFT care sunt înființate în prezent de

RR\1218136RO.docx 41/55 PE659.084v02-00

RO

autoritățile naționale de supraveghere a CSB/CFT pentru toate băncile care operează peste granițe în cadrul UE.

Cu toate acestea, atât timp cât reglementarea și supravegherea CSB/CFT rămân preponderent organizate la nivel național, determinând implementarea și aplicarea în mod diferit a normelor privind CSB/CFT în întreaga UE, vor exista limite serioase la ceea ce ne putem aștepta să realizăm doar printr-o mai bună cooperare. Spălarea banilor și finanțarea terorismului sunt adesea de natură transfrontalieră, iar problemele transfrontaliere necesită instrumente transfrontaliere. Prin urmare, cred cu tărie că este necesară o abordare europeană mai robustă pentru a aborda riscurile pe care aceste infracțiuni le reprezintă pentru sustenabilitatea și stabilitatea sectorului bancar al UE. Ar trebui luată în considerare o armonizare suplimentară a cadrului de reglementare a CSB/CFT, precum și reducerea fragmentării supravegherii prin conferirea sarcinilor de supraveghere a CSB/CFT unei autorități UE existente sau noi. Efectuarea evaluărilor și propunerilor necesare în acest sens este, desigur, în primul rând de competența Comisiei Europene. Comisia a publicat recent planul de acțiune pentru o politică cuprinzătoare a Uniunii privind prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului și intenționează să prezinte propuneri legislative relevante la începutul anului viitor.

Este deosebit de important ca o viitoare autoritate de supraveghere a CSB/CFT la nivelul UE să își poată concentra în primul rând resursele pe supravegherea CSB/CFT în cadrul acelor bănci particulare care expun sectorul financiar al UE la cele mai mari riscuri de abuz de către infractori și prejudicii asupra reputației și pentru care o abordare europeană în materie de supraveghere are cea mai mare valoare adăugată (de exemplu, băncile care operează peste granițe în cadrul UE, gestionează tranzacții pentru clienți care prezintă riscuri crescute de SB/FT și desfășoară activități în țări terțe cu standarde scăzute privind CSB/CFT). Dacă și când se stabilește supravegherea CSB/CFT a UE asupra băncilor, pot fi create sinergii puternice cu activitatea BCE. În același timp, cooperarea dintre BCE și autoritățile naționale de supraveghere a CSB/CFT va rămâne crucială într-o astfel de arhitectură de supraveghere revizuită, întrucât ar fi de așteptat ca nu toate băncile din uniunea bancară să intre sub incidența unei autorități europene responsabile de CSB/CFT. Acest lucru demonstrează relevanța și importanța continuă a inițiativelor actuale de intensificare a acestei cooperări pe care am menționat-o anterior. Mai mult, trebuie reținut faptul că există multe tipuri diferite de întreprinderi și servicii care pot fi utilizate în mod abuziv în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului. Prin urmare, pe termen mai lung, o autoritate centralizată responsabilă de CSB/CFT a UE ar putea acoperi o gamă mai largă de sectoare financiare și nefinanciare decât sectorul bancar – sectoare pentru care BCE nu are niciun mandat și niciun rol de jucat. În cele din urmă, având în vedere tipul de riscuri care sunt în joc, este important ca o agenție centralizată responsabilă de CSB a UE să dispună de instrumente adecvate pentru a coopera nu numai cu autoritățile de supraveghere prudențială, ci și cu unitățile de informații financiare și cu autoritățile de aplicare a legii, ceea ce este foarte important.

40. Credeți că BCE ar trebui să aplice standardele din directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii pe plan intern?

PE659.084v02-00 42/55 RR\1218136RO.docx

RO

Recent, BCE și-a îmbunătățit semnificativ politica internă privind avertizarea în interes public; această nouă politică pare să respecte pe deplin principiile de bază ale directivei relevante a UE. Ea completează mecanismul de raportare a încălcărilor existent și bine testat pentru chestiunile de supraveghere și permite oricui să raporteze încălcări în mod anonim. Politica stabilește, de asemenea, un set puternic de reguli și procese conexe pentru a proteja în mod eficient personalul care raportează încălcările împotriva represaliilor. Sunt conștient de aceste evoluții, deoarece Consiliul guvernatorilor a decis în mod expres să extindă domeniul de aplicare al noii politici pentru a acoperi, de asemenea, toți membrii Consiliului guvernatorilor și ai Consiliului de supraveghere.

Consider că această nouă politică este o îmbunătățire semnificativă, demonstrând în mod clar angajamentul conducerii BCE față de cele mai bune standarde de etică și guvernanță. Cu toate acestea, o politică privind avertizarea în interes public care funcționează bine nu este doar o chestiune ce ține de norme adecvate; politica și instrumentele de sprijin trebuie să fie completate și stimulate printr-o cultură adecvată de etică și valori – ceva ce nu poate fi prescris, dar care trebuie trăit și construit în timp pentru a fi sustenabil.

Acestea sunt teme la care pot adera cu ușurință, deoarece le consider esențiale pentru realizarea și menținerea încrederii părților interesate. Sunt un puternic avocat pentru probleme de bună conduită și bună guvernanță și, dacă voi fi confirmat în rolul de membru al Comitetului executiv, voi încerca să îmbunătățesc în continuare politicile BCE, dacă și după cum este necesar.

41. Care sunt riscurile legate de Brexit pentru stabilitatea financiară? Cum vedeți rolul BCE în abordarea acestor riscuri?

Rezultatul procesului Brexit este încă extrem de incert. O trecere bruscă la normele comerciale ale Organizației Mondiale a Comerțului pentru comerțul UE-Regatul Unit după perioada de tranziție de la sfârșitul anului ar reprezenta un risc suplimentar pentru economia zonei euro. Impactul ar fi, probabil, limitat, deși nu neglijabil. În plus, riscurile macrofinanciare actuale ar putea fi intensificate dacă un scenariu Brexit fără acord interacționează cu șocul economic global actual legat de pandemie. Cu toate acestea, impactul ar fi mai mare pentru Regatul Unit decât pentru zona euro. Un scenariu fără acord ar declanșa probabil, de asemenea, o volatilitate substanțială a pieței financiare și o creștere a primelor de risc. Acest lucru ar putea deveni o sursă de îngrijorare înainte de sfârșitul anului, pe măsură ce piețele financiare încep să ia în considerare la stabilirea prețurilor cel mai probabil rezultat al negocierilor dintre Regatul Unit și UE.

Alte riscuri pentru stabilitatea financiară legate de un posibil Brexit fără acord la sfârșitul anului sunt în mare parte limitate, iar UE și autoritățile naționale s-au pregătit pentru acest scenariu. Riscurile în cascadă disproporționate în domeniul instrumentelor financiare derivate compensate central au fost abordate prin decizia de echivalență limitată în timp a Comisiei Europene pentru contrapărțile centrale din Regatul Unit. În plus, sectorul privat are la dispoziție mijloace pentru a atenua riscurile în curs legate de sfârșitul perioadei de tranziție într-o serie de alte domenii, cum ar fi continuitatea contractelor de instrumente

RR\1218136RO.docx 43/55 PE659.084v02-00

RO

financiare derivate neautorizate.

Rolul BCE ar trebui să fie acela de a se asigura că băncile sunt pregătite pentru toate rezultatele posibile de la sfârșitul perioadei de tranziție, precum și de a monitoriza îndeaproape riscurile din sectorul macro și financiar, pe măsură ce se apropie termenul prevăzut pentru sfârșitul anului. În acest sens, MUS a intensificat recent dialogul de supraveghere despre pregătirile pentru Brexit cu băncile (atât cu instituțiile care pleacă, cât și cu cele care vin). O atenție considerabilă în materie de supraveghere este, de asemenea, acordată pentru a se asigura că băncile supravegheate își ating modelele operaționale țintă (TOM) în stadiul final în termenele convenite anterior.

42. Credeți că statele membre care nu fac parte din zona euro ar trebui să îndeplinească niște condiții suplimentare înainte de a deveni membre ale zonei euro și implicit ale uniunii bancare ca, de pildă, să controleze în mod eficace riscurile de spălare a banilor, să demonstreze o stabilitate comparabilă a piețelor imobiliare, să controleze în mod eficient corupția?

Fiecare țară care intenționează să adopte moneda euro trebuie să respecte cele patru criterii de convergență economică stabilite prin tratat (care include, de exemplu, aderarea la mecanismul cursului de schimb II pe o perioadă de doi ani fără dificultăți) și să își alinieze legislația națională la cadrul juridic al UE. Nu consider necesară adăugarea formală a unui alt criteriu de convergență la cele patru criterii menționate mai sus, care sunt evaluate periodic de BCE și de Comisia Europeană. Mai mult, în cel mai recent raport de convergență al ambelor instituții ale UE, o serie de condiții structurale necesare pentru o participare fără probleme la uniunea bancară sunt monitorizate în funcție de „alți factori relevanți”. Deși BCE și Comisia Europeană analizează independent, ambele se concentrează pe calitatea și guvernanța instituționale, precum și pe rezultatul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice care vizează prevenirea dezechilibrelor macroeconomice și macrofinanciare.

În același timp, cred că noile state membre trebuie să se pregătească pentru adoptarea monedei euro tot atât cât trebuie să se pregătească și pentru aderarea la uniunea bancară și, prin urmare, să participe la Mecanismul unic de supraveghere și la Mecanismul unic de rezoluție. În acest context, salut participarea Bulgariei și Croației în strânsă cooperare de supraveghere cu BCE. Ca parte a procesului de cooperare strânsă, supravegherea bancară a BCE a efectuat evaluarea cuprinzătoare necesară a băncilor țărilor. În urma unei decizii pozitive a Consiliului guvernatorilor, Bulgaria și Croația au intrat simultan, la începutul acestui an, în uniunea bancară și MCS II.

În plus, Bulgaria și Croația și-au asumat o serie de angajamente specifice acestor țări înainte de a intra în MCS II, care au inclus, de asemenea, politici macroprudențiale și structurale, cum ar fi riscurile de spălare a banilor. În plus, ambele țări s-au angajat să pună în aplicare mai multe angajamente ulterioare specifice fiecărei țări legate de politicile structurale care vizează asigurarea convergenței economice sustenabile când cele două țări vor adopta moneda euro. BCE și Comisia Europeană vor monitoriza cu atenție punerea în aplicare a

PE659.084v02-00 44/55 RR\1218136RO.docx

RO

angajamentelor.

43. Este o integrare financiară aprofundată întotdeauna în armonie cu obiectivul stabilității financiare? Credeți că potențialele fuziuni transfrontaliere între bănci ar agrava problema entităților „prea mari pentru a da faliment”? Care ar trebui să fie strategia MUS față de viitorul sectorului bancar european în ceea ce privește fuziunile și achizițiile, consolidarea și „campionii naționali”? Ce scopuri ar trebui să urmărească uniunea piețelor de capital?

„Trilema financiară” afirmă că stabilitatea financiară, integrarea financiară și politicile financiare naționale sunt incompatibile. Doar două din trei obiective pot fi alese, în timp ce al treilea trebuie abandonat.

Acest lucru implică faptul că integrarea financiară mai profundă și stabilitatea financiară merg mână în mână atunci când sunt combinate cu un cadru comun de reglementare și supraveghere și cu o bancă centrală care este capabilă să acționeze în sprijinul stabilității financiare în timpul episoadelor de criză.

În acest sens, trebuie stimulată și mai mult ambiția pe termen lung de a crea o piață unică europeană de capital autentică, care este profund integrată și foarte dezvoltată. Aceasta va mobiliza resursele necesare pentru repornirea economiei zonei euro, va ajuta la abordarea provocărilor precum Brexit pentru a contribui la rezistența la șoc a UEM și va accelera tranziția către o economie digitală și cu emisii reduse de carbon.

În ceea ce privește fuziunile transfrontaliere între bănci, ar trebui să avem în vedere că „prea mare pentru a da faliment” la nivel european nu este același lucru cu „prea mare pentru a da faliment” la nivelul statelor membre. Integrarea pieței bancare europene este o modalitate de atenuare a acestei preocupări, fără a pierde din vedere potențialele probleme de stabilitate financiară.

În opinia mea, autoritățile de supraveghere ar trebui să evalueze proiectele de consolidare bazându-se strict pe rațiuni prudențiale. Rolul lor nu este nici să forțeze o consolidare specială, nici să le stea în cale, nici să favorizeze un model de afaceri specific în defavoarea altuia. Este un proces care trebuie promovat și inițiat de piață.

În acest context, salut publicarea de către BCE a unui ghid privind consolidarea pentru a-și clarifica abordarea. O mai mare transparență face ca acțiunile de supraveghere să fie mai previzibile și evită percepțiile greșite asupra așteptărilor în materie de supraveghere.

44. O serie de obligațiuni importante din sectorul privat și cel public din Europa sunt caracterizate de un randament negativ. Are acest lucru implicații asupra stabilității financiare și, dacă da, cum ar trebui ele abordate?

Având în vedere portofoliile lor mari de obligațiuni corporative și suverane, veniturile din investiții ale instituțiilor financiare, în general, și ale fondurilor de investiții, precum și ale societăților de asigurări și ale fondurilor de pensii, în special, ar putea scădea în continuare în

RR\1218136RO.docx 45/55 PE659.084v02-00

RO

cazul unui număr tot mai mare de titluri de creanță cu randament negativ.

În consecință, aceste instituții financiare nebancare pot „încerca să obțină randament” și pot continua să își asume mai multe riscuri de credit, durată și lichiditate în bilanțurile lor.

Un exemplu evident în acest sens este acumularea expunerii la produsele financiare cu efect de levier din ultimii ani, cum ar fi creditele cu efect de levier, obligațiunile garantate cu portofoliul de credite și obligațiunile cu randament ridicat. Aceste riscuri în creștere necesită introducerea unui cadru macroprudențial consolidat și pentru sectorul financiar nebancar, iar opțiunile pentru acest cadru sunt în prezent discutate în cadrul instituțiilor globale (CSF) și ale UE (CERS, BCE).

45. Ce părere aveți despre politicile actuale ale BCE de prevenire a conflictelor de interese în cadrul instituției? Sunt necesare schimbări?

Cadrul etic al BCE acoperă gestionarea conflictelor de interese reale, potențiale și percepute într-un mod eficient și proporțional. Mai mult, acesta prevede nu numai restricții în timpul angajării în cadrul BCE, ci și pentru faza anterioară și ulterioară angajării. Aceste restricții sunt ferme, dar sunt și corecte. Consider că prevenirea conflictelor de interese, chiar percepute, este foarte importantă având în vedere responsabilitatea angajaților BCE și a funcționarilor la nivel înalt ai BCE față de cetățenii UE. De exemplu, perioadele stricte de întrerupere pentru membrii personalului care părăsesc BCE pentru noi misiuni profesionale - conexe sau conflictuale - ajută la evitarea percepției unui conflict de interese. BCE monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a acestor reguli și are la dispoziție proceduri și mecanisme adecvate de atenuare pentru o urmărire adecvată. Astfel, în opinia mea, nu sunt necesare îmbunătățiri majore ale acestui cadru, deoarece este atât eficient, cât și proporțional.

Codul unic de conduită al BCE pentru funcționarii la nivel înalt (2019) se aplică Consiliului guvernatorilor, Consiliului executiv și membrilor Consiliului de supraveghere. Toți membrii trebuie să respecte același cod – aceasta este o realizare semnificativă. Conducerea are o funcție exemplară în această chestiune. Regulile pentru funcționarii la nivel înalt sunt mai stricte în anumite domenii decât pentru angajați, de exemplu. Acest lucru contribuie, de asemenea, la construirea unei culturi etice. Cred că orientările și normele actuale de conformitate în acest domeniu sunt ferme, dar proporționale.

Codul gestionează conflictele de interese prin introducerea unor reguli specifice pentru activitățile post-angajare (perioada de întrerupere), tranzacțiile financiare private și relațiile cu grupurile de interese. De asemenea, prevede publicarea declarațiilor de interes și a calendarelor lunare și include măsuri pentru urmărirea cazurilor de nerespectare.

În urma recomandărilor Parlamentului European, declarațiile anuale de interes ale oficialilor la nivel înalt ai BCE sunt publicate pe site-ul BCE. Cred că transparența este crucială pentru evitarea conflictelor de interese potențiale sau percepute.

Articolul 11 din Cod prevede că funcționarii la nivel înalt trebuie să își îndeplinească

PE659.084v02-00 46/55 RR\1218136RO.docx

RO

atribuțiile evitând orice apariție a conflictelor de interese. Așa cum se menționează în Cod, aceasta nu include doar cercul familial apropiat, ci este mult mai amplu. Potențialele conflicte de interese trebuie raportate în scris atât președintelui Consiliului de supraveghere, cât și și președintelui comitetului de etică independent, care oferă consiliere în aceste chestiuni.

Pe lângă transparență și un cod de conduită, cred că este important ca angajații să aibă acces la conducerea BCE. Acest lucru stimulează și contribuie la o cultură etică cu angajați cărora nu le este frică să raporteze preocupări și, prin urmare, consolidează guvernanța instituției, precum și reziliența și sustenabilitatea sa.

D. Funcționarea BCE și responsabilitatea democratică și transparența

46. Cum credeți că ar putea fi consolidată responsabilitatea BCE față de Parlamentul European, ținând seama în special de amploarea și complexitatea sporite a politicii monetare în urma crizelor recente?

Rolul mai important al băncilor centrale, în general, și al BCE, în special, în timpul crizei recente a stimulat creșterea interesului public față de băncile centrale. Acest lucru a dus la o dezbatere publică intensificată cu privire la rolul și acțiunile BCE, concentrându-se în special pe complexitatea crescândă a măsurilor sale, precum și pe asumarea unor sarcini suplimentare de către BCE după criza financiară globală.

Prin urmare, este foarte oportun că mecanismele BCE de răspundere față de Parlamentul European s-au dezvoltat semnificativ de-a lungul anilor. Foarte important, frecvența interacțiunilor a crescut (mai multe audieri, mai multe întrebări și răspunsuri scrise) și s-au făcut inovații cu privire la format (publicarea feedbackului scris al BCE la raportul anual al BCE). Mai mult, în urma solicitărilor Parlamentului European, în 2015, BCE a început să publice rapoartele reuniunilor de politică monetară ale Consiliului guvernatorilor.

Practicile de responsabilitate depășesc cerințele stabilite în tratat și sunt comparabile cu cele ale altor bănci centrale majore, cum ar fi Fed din SUA sau BoE din Regatul Unit.

Pe viitor, ar fi important să păstrăm un grad suficient de flexibilitate în relația de responsabilitate, astfel încât să putem răspunde cel mai bine cererilor de control.

Schimburile ad hoc recente cu președintele BCE și membrii Comitetului executiv al BCE cu privire la probleme de actualitate, inclusiv cu privire la evoluția situației economice și la răspunsul inițial al BCE la criză, precum și rolul internațional al monedei euro și activitatea BCE privind moneda digitală emisă de băncile centrale, sunt un bun exemplu de responsabilitate eficientă și ar trebui să fie utilizate în continuare.

Un alt aspect în care interacțiunile strânse cu Parlamentul European vor fi importante este revizuirea strategiei. În calitate de reprezentanți ai cetățenilor zonei euro, deputații în Parlamentul European aduc contribuții valoroase la discuții. Salut faptul că președintele BCE a anunțat că Parlamentul European va juca un rol central și că a citit cu mare interes contribuțiile pe care Parlamentul European le-a adus la revizuire până acum, făcând din

RR\1218136RO.docx 47/55 PE659.084v02-00

RO

revizuire un subiect al audierilor ECON și comandând rapoarte ale experților pe subiecte tratate în revizuire.

În cele din urmă, cred că BCE ar trebui să își consolideze în continuare procesul de comunicare. O comunicare mai clară și mai transparentă este esențială pentru o responsabilitate eficientă și pentru a spori încrederea cetățenilor din zona euro în BCE și politicile sale.

47. Cum apreciați evoluția interacțiunii dintre BCE și parlamentele naționale?

În tratat se prevede faptul că BCE răspunde, în primul rând, în fața Parlamentului European, în calitatea acestuia de reprezentant al cetățenilor UE.

Când vine vorba de interacțiunea cu parlamentele naționale, este important să se facă distincția între sarcinile de supraveghere și cele de altă natură ale BCE.

În ceea ce privește acestea din urmă, BCE s-a angajat de-a lungul anilor în schimburi cu comisiile parlamentare naționale și cu deputații din parlamentele naționale. Așa cum BCE a comunicat în mod constant, acest lucru a fost realizat în mod voluntar și sub forma unui „schimb de opinii”, respectând astfel pe deplin independența BCE și rolul exclusiv al Parlamentului European.

Aceste apariții publice în parlamentele naționale au contribuit la aducerea argumentelor BCE în dezbatere la nivel național și la transmiterea opiniei politice și publice olandeze către BCE. Acesta a fost cu siguranță cazul când dl Draghi a vizitat comisia de finanțe a parlamentului olandez pentru un schimb de opinii cu privire la politica monetară a BCE. Acest lucru a declanșat o dezbatere activă – deși provocatoare – în Țările de Jos cu privire la acțiunile BCE.

Mai mult, membrii Comitetului executiv au participat în mod regulat la Săptămâna parlamentară europeană (SPE). Această configurație este deosebit de importantă, deoarece oferă un forum transnațional pentru schimburi pe tema politicii monetare a BCE și încurajează o înțelegere comună asupra diferitelor perspective naționale.

În ceea ce privește acțiunile de supraveghere ale BCE, Regulamentul MUS include o dispoziție specifică privind relațiile MUS cu parlamentele naționale. Deși este clar că BCE ar trebui să răspundă, în primul rând, în fața Parlamentului European pentru exercitarea sarcinilor sale de supraveghere asupra unor bănci semnificative, supravegherea bancară a BCE ar putea fi, de asemenea, supusă raportării ad hoc către parlamentele naționale, în plus față de prezentarea raportului său anual către acestea.

Abordarea urmată până acum de supravegherea bancară a BCE atinge un echilibru bun având în vedere impactul potențial pe care îl pot avea măsurile europene de supraveghere asupra finanțelor publice, asupra instituțiilor de credit, clienților și angajaților acestora și asupra piețelor din statele membre participante.

PE659.084v02-00 48/55 RR\1218136RO.docx

RO

48. Ce părere aveți despre hotărârea Curții Constituționale Federale a Germaniei din 5 mai 2020 privind PSPP și decizia ulterioară a BCE de a divulga documente nepublice referitoare la programul de achiziționare de către sectorul public (PSPP) către Bundestag prin Bundesbank?

BCE este supusă exclusiv jurisdicției Curții de Justiție a Uniunii Europene (Curtea de Justiție) și nu instanțelor naționale din statele membre. Mai mult, în domeniul politicii monetare, BCE este responsabilă față de Parlamentul European în limitele stabilite în tratate și nu față de parlamentele naționale ale statelor membre.

În decembrie 2018, Curtea de Justiție s-a pronunțat fără ambiguități și definitiv cu privire la legalitatea programului de achiziționare din sectorul public (PSPP) al BCE. Aceasta a constatat că PSPP se încadrează în mandatul de politică monetară al BCE și respectă atât principiul proporționalității, cât și interdicția de finanțare monetară. În special, Curtea de Justiție a considerat că BCE a furnizat suficiente considerente privind proporționalitatea.

Așa cum reiese nu doar din formularea actelor juridice, ci și din diferite documente publicate de BCE, în special din rapoartele publicate ale reuniunilor de politică monetară ale Consiliului guvernatorilor, BCE evaluează în mod constant potențialele efecte secundare ale instrumentelor sale de politică monetară, inclusiv ale PSPP. Este un exercițiu esențial și sănătos.

Pe baza prerogativelor sale de responsabilitate, Parlamentul European a întrebat deseori BCE cu privire la evaluarea proporționalității deciziilor sale în timpul audierilor trimestriale regulate, în întrebările scrise transmise BCE și în rezoluțiile sale privind rapoartele anuale ale BCE. Aceasta este o activitate sănătoasă, deoarece oferă BCE posibilitatea de a explica mai bine modul în care se desfășoară evaluarea proporționalității.

În acest context, salut faptul că acțiunile întreprinse în urma hotărârii Curții Constituționale Federale Germane au fost în concordanță cu independența BCE și a Deutsche Bundesbank, cu faptul că Deutsche Bundesbank este o parte integrantă a Eurosistemului și cu întâietatea dreptului UE și caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții de Justiție.

Consider că este deosebit de important ca BCE să fie foarte transparentă față de Parlamentul European, față de care este exclusiv răspunzătoare, și față de publicul larg, cu privire la decizia sa de a accepta cererea Deutsche Bundesbank de autorizare a divulgării documentelor nepublice, ceea ce arată modul în care BCE și-a efectuat evaluarea proporționalității. Acest proces este în conformitate cu principiul cooperării sincere stabilit în tratate.

49. Cum priviți faptul că, în trecut, Consiliul a ignorat o dată avizul Parlamentului European referitor la numirea unui membru al Comitetului executiv al BCE? Veți accepta numirea dumneavoastră în calitate de membru al Comitetului executiv în cazul în care Parlamentul European ar vota împotrivă?

RR\1218136RO.docx 49/55 PE659.084v02-00

RO

Rolurile și competențele respective ale Consiliului și ale Parlamentului în procesul de numire au fost stabilite în Tratatele UE și nu sunt în măsură să le discut. Cu toate acestea, sper cu adevărat că cele două instituții vor ajunge la un acord care să fie în interesul Uniunii Europene și al cetățenilor săi.  

Relația de responsabilitate dintre Parlamentul European și BCE este centrală pentru legitimitatea și independența BCE. Apreciez profund rolul Parlamentului European și, în special, al Comisiei ECON în acest proces și consider că acest chestionar și audierea mea viitoare sunt elemente-cheie ale evaluării Parlamentului European privind îndeplinirea cerinței din tratat de a fi o persoană ale cărei autoritate și experiență profesională în domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute. Sper din toată inima că mă veți lua în considerare pe baza calificărilor mele.

50. Ce va face BCE în mod concret pentru ca pe viitor să aibă liste scurte echilibrate din punctul de vedere al genului pentru pozițiile de vârf din BCE și pentru a crește în general diversitatea de gen în cadrul BCE, având în vedere că, în prezent, doar doi din cei 25 de membri ai Consiliului guvernatorilor BCE sunt femei? Cum intenționați personal să îmbunătățiți echilibrul de gen în cadrul BCE? Când preconizați că vor apărea primele rezultate ale acțiunilor întreprinse de dumneavoastră în acest sens?

Împărtășesc pe deplin preocupările dumneavoastră cu privire la dezechilibrul de gen din cadrul Consiliului guvernatorilor al BCE.

BCE joacă în sine un rol foarte mic în numirea membrilor Comitetului executiv. Acest rol se limitează la consultarea Consiliului guvernatorilor cu privire la calificările profesionale ale candidatului propus.

În ceea ce privește ceilalți membri ai Consiliului guvernatorilor, ei sunt numiți de guvernele lor naționale respective, iar numirile lor se află astfel în afara sferei de influență a BCE sau a Consiliului guvernatorilor.

BCE și-a actualizat recent strategia de gen și, în acest context, și-a extins obiectivele de gen la personalul neadministrativ. Obiectivul este ca cel puțin jumătate din posturile noi și libere să fie ocupate de femei la toate nivelurile și de a crește ponderea femeilor la diferite niveluri la 40 %-51 % până în 2026. Scopul este și trebuie să fie egalitatea de gen.

Personal, m-am angajat să promovez diversitatea de gen la DNB, de exemplu, în calitate de sponsor al Comitetului executiv al rețelei DNB privind diversitatea, DiverseDNB. În prezent, cele mai relevante procente sunt: Consiliul de supraveghere al DNB: 57 % femei, Comitetul executiv: 40 % femei, total DNB: 40,4 % femei, total posturi de conducere: 36,1 % femei, programul Talente în conducere: 50 %, Stagiu: 50 % și programul Talente în domeniul tehnologiei și al datelor: 50%. DNB urmărește obținerea parității de gen. Dacă voi fi confirmat în rolul de membru al Comitetului executiv, intenționez să susțin în continuare în mod activ promovarea talentelor feminine și a obiectivelor ambițioase de gen în cadrul BCE. Instituțiile publice au nu doar un rol de conducere, ci și o obligație de a promova egalitatea

PE659.084v02-00 50/55 RR\1218136RO.docx

RO

de gen și susțin că BCE – și Eurosistemul în acest sens – ar trebui să urmărească echilibrul de gen în toate categoriile sale de salarii.

51. Raportul ABE (2020) privind analiza comparativă a practicilor în materie de diversitate la nivelul UE în temeiul articolului 91 alineatul (11) din Directiva privind cerințele de capital (ABE/REP/2020/05) a constatat, printre altele, că două treimi (66,95 %) din instituțiile de credit și firmele de investiții de la care ABE a colectat informații au directori executivi de un singur gen. Vedeți modalități prin care BCE, prin grupul său de supraveghere, ar putea contribui la o diversitate mai mare (de gen) în organismele de conducere ale băncilor aflate sub supravegherea sa?

Diversitatea este o dimensiune-cheie a unei guvernanțe eficiente. Ca parte a acestui lucru, încurajarea echilibrului de gen în consiliile de administrație ale băncilor se află pe agenda autorităților de supraveghere de ceva timp.

Cadrul juridic existent, datorită și eforturilor depuse de Parlamentul European, impune băncilor să aibă în vigoare o politică privind diversitatea atât pentru organele de conducere, cât și pentru personal în general.

Mai concret, în temeiul articolului 91 alineatul (10) din Directiva privind cerințele de capital și Orientările ABE/ESMA privind evaluarea adecvării membrilor organului de conducere, instituțiile aflate sub supravegherea BCE trebuie să aibă o politică privind diversitatea, inclusiv în ceea ce privește diversitatea de gen.

În prezent, acest temei juridic este consolidat și mai mult, de exemplu, prin integrarea de către ABE a diversității de gen într-o serie de orientări. De asemenea, susțin pe deplin principiul politicilor și practicilor de remunerare neutre din punctul de vedere al genului, care au fost introduse de CRD V.

Deși BCE ia deja în considerare genul drept unul dintre aspectele de diversitate în supravegherea sa, sunt convins că pot fi și ar trebui să fie luate măsuri suplimentare. BCE poate contribui la creșterea diversității (de gen) în organele de conducere ale băncilor aflate sub supravegherea sa prin evaluările în materie de competență și onorabilitate ale membrilor consiliului și ale deținătorilor de funcții-cheie. În prezent, ori de câte ori este cazul, deciziile privind adecvarea fac trimitere la orice concluzii privind lipsa diversității de gen în evaluările guvernanței bancare. Ori de câte ori implementarea legală națională a normelor privind diversitatea de gen o permite, BCE face o recomandare sau impune o obligație entităților supravegheate de a respecta cotele de gen stabilite pentru membrii organelor de conducere la numirile curente sau viitoare. Mai mult, în coordonare cu echipele comune de supraveghere, importanța diversității de gen este adusă la cunoștința entităților supravegheate aflate sub supraveghere continuă.

RR\1218136RO.docx 51/55 PE659.084v02-00

RO

Cu toate acestea, după cum arată raportul de analiză comparativă al ABE la care se face referire în întrebare, din septembrie 2018, încă multe instituții, 41,61 % din 834, nu au adoptat o politică privind diversitatea. Reprezentarea femeilor în organele de conducere este încă în general foarte scăzută și două treimi din instituții nu au un consiliu divers din perspectiva genului.

Așadar, sunt convins că se poate și ar trebui făcute mai multe, de asemenea, sub supravegherea noastră. BCE, prin grupul său de supraveghere, ar putea contribui la o diversitate mai mare (de gen) în organele de conducere ale băncilor aflate sub supravegherea sa. Prin urmare, aș încerca să vizez următoarele măsuri, dacă sunt numit:

Aș susține efectuarea unei revizuiri tematice, cu scopul de a evalua calitatea politicilor privind diversitatea de gen și implementarea lor efectivă. Acest lucru ar putea fi realizat examinând punerea în practică a politicii, în special în recrutare și planificarea continuității. Rezultatele acestei revizuiri tematice ar putea fi analizate împreună cu instituția în contextul supravegherii continue a guvernanței. Acestea ar putea fi, de asemenea, integrate în evaluări în materie de competență și onorabilitate, unde adecvarea colectivă este unul dintre aspectele luate în considerare. Rezultatele acestei revizuiri ar putea fi publicate ca parte a promovării unui dialog social privind diversitatea de gen.

Parțial pe baza rezultatelor revizuirii tematice, aș lucra la publicarea așteptărilor în materie de supraveghere cu privire la diversitatea de gen. Acestea ar stabili așteptări cu privire la implementarea de către instituții a cerințelor de luat în considerare, cum ar fi aspectul diversității de gen pentru componența organelor de conducere, pentru a stabili politici și pentru a stabili și a atinge ținte pentru genul subreprezentat. Pe lângă manifestarea unui angajament real din partea BCE, astfel de așteptări în materie de supraveghere ar oferi și un punct de referință concret în supravegherea noastră a băncilor.

În ultimii ani au început să se facă pași pentru a integra diversitatea de gen în procesul de supraveghere și evaluare (SREP). Aș încerca să pornesc de aici. Mai precis, secțiunea 105 din Orientările ABE/ESMA privind evaluarea adecvării membrilor conducerii impune instituțiilor să aibă o politică privind diversitatea care să includă o țintă cantitativă pentru reprezentarea genului subreprezentat în organul de conducere. De asemenea, solicită instituțiilor să specifice un interval de timp adecvat în care să fie atinsă ținta și cum va fi atinsă. Ar trebui să aplicăm această bază legală mai activ în supravegherea noastră. De asemenea, accentul din evaluarea SREP nu ar trebui să fie pus doar pe diversitatea în organele de conducere, ci pe personal în general.

O parte din atenția noastră ar trebui să fie, de asemenea, centrată pe egalitatea de remunerare în sector. Datele furnizate de Eurostat arată că industria serviciilor financiare are cele mai slabe rezultate în ceea ce privește egalitatea de remunerare între bărbați și femei. Cadrul juridic oferă o bază pentru a încorpora, de asemenea, acest lucru în practica noastră de supraveghere (articolul 74 alineatul (1) din CRD V).

PE659.084v02-00 52/55 RR\1218136RO.docx

RO

În același timp, BCE ar trebui să își stabilească un standard de calitate la fel de înalt pe cât îl stabilește pentru instituțiile aflate sub supravegherea sa. Îmbrățișez pe deplin obiectivele pe care BCE și le-a propus de a crește ponderea femeilor în personalul său. Dacă voi fi numit, voi lucra activ pentru a asigura îndeplinirea acestor obiective.

În plus, recunoscând că numirile la băncile centrale și autoritățile naționale se fac la nivel național, politic, aș explora în continuare cu ceilalți membri ai Comitetului executiv, ai Consiliului guvernatorilor și ai Consiliului de supraveghere modalități prin care am putea promova colectiv publicarea, aplicarea și monitorizarea politicilor privind diversitatea la BCE, băncile centrale naționale și autoritățile naționale competente.

În cele din urmă, aș dori să subliniez că, deși este foarte important, accentul pe diversitate nu se limitează la diversitatea de gen. Susțin pe deplin organele de conducere diverse și organizațiile diverse în general, în sensul cel mai larg posibil al cuvântului.

52. Cum credeți că poate fi îmbunătățită răspunderea BCE față de Curtea de Conturi Europeană (CCE) din punctul de vedere al eficienței sale operaționale? Unde considerați că se termină mandatul CCE?

Eficiența operațională a conducerii BCE este un factor-cheie pentru a se asigura că BCE își îndeplinește mandatul într-un mod eficient. Rolul acordat de tratatele UE Curții de Conturi Europene de a evalua în mod independent și de a oferi recomandări în acest sens este, așadar, foarte binevenit.

Înțeleg că BCE a ajuns la acorduri semnificative cu CCE, angajându-se să ofere acces la toate informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale, astfel cum sunt definite în tratat. BCE ar trebui să continue să facă acest lucru și să ia măsuri în urma efectuării auditurilor care acoperă eficiența operațională a conducerii BCE, după caz.

În același timp, ar trebui respectată și independența BCE consacrată în tratate. Aceasta înseamnă că CCE poate aprecia dacă un obiectiv stabilit a fost atins cu cele mai puține resurse, dar nu dacă obiectivul stabilit a fost adecvat sau legal.

Când vine vorba de supravegherea bancară a BCE, salut faptul că în 2019 a fost semnat un memorandum de înțelegere cu CCE. Acest memorandum este un semn important al bunăvoinței dintre ambele părți. De asemenea, le va permite celor două să coopereze fără probleme în contextul auditurilor CCE privind supravegherea bancară a BCE, datorită canalelor stabilite pentru schimbul de informații. Acest nou sistem de schimb de informații respectă atât nevoia CCE de a accesa informațiile relevante pentru îndeplinirea sarcinilor sale, cât și necesitatea de a proteja informațiile sensibile specifice băncii.

În sfârșit, permiteți-mi să amintesc, de asemenea, că Parlamentul European, în calitate de instituție în fața căreia BCE răspunde, are, de asemenea, un rol important de jucat. Concluziile rapoartelor CCE pot informa discuțiile dintre BCE și PE, ducând astfel la o îmbunătățire a operațiunilor BCE.

RR\1218136RO.docx 53/55 PE659.084v02-00

RO

53. Cum veți aborda dialogul social la BCE?

Dialogul social este un element important în a asigura buna funcționare a oricărei instituții și mai ales a uneia care depinde în mod crucial de personalul său în calitate de bancă centrală. De asemenea, cred că angajamentul și discuțiile aprofundate cu reprezentanții personalului pentru a ne asigura că opiniile sunt pe deplin ascultate și înțelese sunt un element important în construirea unui mediu de lucru sustenabil și satisfăcător.

În ultimii ani, înțeleg că BCE a înregistrat progrese semnificative în domenii precum volumul de muncă, timpul de lucru și flexibilitatea, în special prin introducerea unui regim de timp de lucru flexibil în 2018. De asemenea, bazându-mă pe experiența de la DNB unde aveam și noi aranjamente flexibile privind timpul de lucru, consider aceste măsuri cruciale pentru a atrage și păstra talentele, pentru a asigura echilibrul dintre viața profesională și viața personală și pentru a sprijini bunăstarea pe termen lung a personalului.

Echilibrul dintre viața profesională și cea personală este, de asemenea, un punct important în circumstanțele actuale cauzate de pandemia de coronavirus. Mai mult, pandemia generează o serie de provocări noi în ceea ce privește comunicarea cu personalul care trebuie avute în vedere, inclusiv modul în care personalul poate fi sprijinit cel mai bine în aceste perioade potențial dificile din punct de vedere psihologic și cum se poate asigura că opiniile personalului continuă să fie ascultate într-un mediu de lucru virtual. În acest sens, apreciez comunicarea clară și deschisă cu angajații. Consider că sondajele periodice privind condițiile de muncă la distanță, așa cum am înțeles că au fost efectuate la BCE în ultimul semestru, sunt esențiale pentru a înțelege mai bine situațiile angajaților și a rămâne în legătură cu preocupările lor.

PE659.084v02-00 54/55 RR\1218136RO.docx

RO

PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

Titlu Numirea unui membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene

Referințe N9-0055/2020 – C9-0331/2020 – 2020/0805(NLE)

Data sesizării 14.10.2020

Comisie competentă       Data anunțului în plen

ECON19.10.2020

Raportori       Data numirii

Irene Tinagli14.10.2020

Examinare în comisie 9.11.2020

Data adoptării 10.11.2020

Rezultatul votului final +:–:0:

33213

Membri titulari prezenți la votul final Gunnar Beck, Marek Belka, Isabel Benjumea Benjumea, Stefan Berger, Gilles Boyer, Francesca Donato, Derk Jan Eppink, Engin Eroglu, Markus Ferber, Jonás Fernández, Raffaele Fitto, Frances Fitzgerald, José Manuel García-Margallo y Marfil, Sven Giegold, Valentino Grant, Claude Gruffat, José Gusmão, Enikő Győri, Eero Heinäluoma, Danuta Maria Hübner, Stasys Jakeliūnas, Othmar Karas, Billy Kelleher, Ondřej Kovařík, Georgios Kyrtsos, Aurore Lalucq, Philippe Lamberts, Aušra Maldeikienė, Pedro Marques, Costas Mavrides, Jörg Meuthen, Csaba Molnár, Siegfried Mureşan, Caroline Nagtegaal, Luděk Niedermayer, Lefteris Nikolaou-Alavanos, Piernicola Pedicini, Lídia Pereira, Kira Marie Peter-Hansen, Sirpa Pietikäinen, Dragoș Pîslaru, Evelyn Regner, Antonio Maria Rinaldi, Alfred Sant, Ralf Seekatz, Pedro Silva Pereira, Paul Tang, Cristian Terheş, Irene Tinagli, Ernest Urtasun, Inese Vaidere, Johan Van Overtveldt, Stéphanie Yon-Courtin, Marco Zanni, Roberts Zīle

Membri supleanți prezenți la votul final Gerolf Annemans, Mick Wallace

Data depunerii 13.11.2020

RR\1218136RO.docx 55/55 PE659.084v02-00

RO