1 sisteme monetare nationale

7/24/2019 1 Sisteme Monetare Nationale

1/38

SISTEME MONETARE NATIONALE

1. Sistemul monetar: definire; continut; rol

2. Clasificarea sistemelor monetare

2.1. Sisteme monetare metaliste

2.2. Sisteme monetare nemetaliste

3.Reglementareaemisiunii de moneda

3.1. Emisiunea monedei de hartie

3.2. Emisiunea monedei divizionare

3.3. Emisiunea monedei scripturale

4. Convertibilitatea monetara si cursul de schimb

4.1. Forme ale convertibilitatii monetare

4.2. Cursul de schimb

5. Momente importante in evolutia Sistemului monetar national

al Romaniei

. !est de autoevaluare

"iblio#rafie

$biective propuse:

cunoasterea elementelor componente ale unui sistem monetar;


2/38

intelegerea rolului aurului monetar in evolutia sistemelor monetare;

intelegerea caracteristicilor sistemelor monetare actuale si a rolului etalonului putere de

cumparare in cadrul acestora;

insusirea aspectelor esentiale referitoare la emisiunea diferitelor tipuri de moneda;

cunoasterea formelor convertibilitatii monetare si a mecanismului cursului de schimb

precum si a perspectivelor Romaniei in acest domeniu;

dobandirea de informatii cu privire la principalele momente in evolutia sistemului monetar

national al Romaniei;

realizarea de aplicatii practice cu privire la cursul real, indicele puterii de cumparare,

multiplicatorul creditului.

1. Sistemul monetar: definire% continut% rol

In literatura de specialitate, sistemul monetar este definit ca un anumit mod deor#ani&are sire#lementare a circulatiei monetare dintr'o tara% pe ba&a unor le#i speciale ale statului

respectiv.

Cu aceeasi semnificatie este utilizata definitia data de academicianul Costin Kiritescu dupa caresistemul monetar national reprezinta (ansamblul normelor le#ale si al institutiilorcarere#lementea&a% or#ani&ea&a si suprave#hea&a relatiile banesti dintr'un stat).

paritia sistemelor monetare poate fi plasata, conform aprecierilor istoricilor monetari, atat inperioada antichitatii cat si a Evului mediu, insa toate sistemele monetare respective s!au caracterizatprin"

faramitare

simplitate

deteriorarea monedei.

Faramitarea, ca trasatura esentiala, rezulta din descentralizarea baterii monedei si din

lipsa de unitate a circulatiei monetare #fiecare monetarie situata in fiecare oras al $reciei antice, dee%emplu, batea proprie moneda&.

Simplitatea sistemului monetar rezulta din numarul insuficient de elemente ale acestuia #unitatemonetara, paritatea respectiva, titlul metalului pe care il reprezinta&.

'eteriorarea monedei consta in uzura acesteia si posibilitatile de falsificare #prin reducereacontinutului de metal pretios din care erau confectionate monedele&.


3/38

(data cu formarea statelor, acestea si!au asumat roluri monetare, respectiv rolul de a crea moneda,de a defini unitatea monetara, de a stabili paritatea metalica. )olitica monetara a fiecarui stat,determinata de conditiile generale de dezvoltare ale acestuia, necesita e%istenta unui sistemmonetar unic, cu scopul de a asigura stabilitatea si elasticitatea sistemelor monetare.

stfel, sistemele monetare prezinta trasaturi comune, generale, dar se particularizeaza in functie de

specificul national si al perioadei.

*lementele unui sistem monetarrezulta din reglementarile monetare ale statuluirespectiv, dinmodul de organizare al circulatiei monetare, si trebuie sa raspunda urmatoarelor probleme"

baza sistemului monetar;

circulatia monetara;

creatia monetara;

dimensionarea cantitatii de bani necesara circulatiei;

organizarea relatiilor monetare ale unei tari cu strainatatea;

asigurarea stabilitatii sistemului monetar.

stfel, la modul general, se considera ca un sistem monetar cuprinde urmatoarele elemente"

a& metalul monetar;

b& unitatea monetara;

c& baterea si circulatia monedei;

d& emisiunea si circulatia bancnotelor;

e& emisiunea si circulatia monedei scripturale.

a& Metalul monetarconstituie baza a sistemului monetar, in sensul ca reprezinta metalul din caresunt confectionate monedele care circula in interiorul granitelor unui stat, putand fi reprezentat deaur, argint sau de ambele metale.

Sistemele monetare bazate pe aceste metale monetare se numesc sisteme metaliste, in cadrul carora

se disting" sisteme monometaliste #bazate pe un singur metal monetar& si sisteme bimetaliste

#bazate pe doua metale monetare&.

b& +nitatea monetaraeste strans legata de metalul folosit pentru baterea monedei si se

caracterizeaza in urmatoareleelemente definitorii" ! valoare paritara! paritate monetara.


4/38

,aloarea paritarareprezinta cantitatea de metal pretios care se atribuie, prin lege, unei unitatimonetare.

In anul *+, de e%emplu, un - era definit printr!o cantitate de *,/01 gr aur, iar in anul *+0, undolar reprezenta /,22213* gr aur. 4nitatea monetara nationala a Romaniei, leul, a fost definita in*213 printr!un, continut de 5+/ miligrame aur, iar din *+5+ prin + miligrame aur.

In functie de evolutia etalonului monetar, valoarea paritara a fost definita fie in aur, fie printr!o altamoneda #in perioada etalonului aur!devize&.

(data cu infiintarea monedei cos 'S6, prevazuta in statutul #F7I din *+1+&, a e%istat posibilitateadefinirii valorii paritare, prin raportarea unei monede la 'S6 #* 'S6 8 *,1 - sau * - 8 /,330'S6&.

-aritatea monetarareprezinta raportul valoric dintre doua unitati monetare. 'aca inanul *+12, lirasterlina era definita prin * 8 5,*52* gr aur, iar dolarul reprezenta * - 8 /,22213* gr aur, atunciparitatea monetara era data de raportul"

5 , *52* gr aur9

= 5 , + -9

/,22213* gr aur9-

stfel, unitatea monetara, confera banilor dintr!o tara, caracter national, respectiv :uniformanationala pe care o imbraca acestia.

c& "aterea si circulatia monedeica element al sistemului monetar cuprinde baterea" monedelor

cu valoare intrinseca #confectionate din aur si argint& cat si a celor fara valoaredeplina#confectionate din alia


5/38

moneda reprezentativa #fiduciara&.

In concluzie, desi sistemele monetare nationale contemporane nu se mai confrunta cu

probleme specifice monedelor din metale pretioase sau bancnotelor convertibile in aur, sunt necesaretotusi reglementari prin care sa fie stabilite instrumentele de interventie in domeniul monetar si

modul de utilizare al acestora de catre institutiile monetare.

e& *misiunea si circulatia banilor de hartieprezinta importanta in cadrul unui sistem monetar prinfaptul ca de!a lungul timpului, statele au recurs la inlocuirea monedelor cu valoare integrala si abancnotelor convertibile cu bani de hartie, neconvertibili, reprezentativi. =a baza acestei inlocuiri astat ideea egalitatii intre cantitatea de metal pretios si banii de hartie

reprezentativi, orice neconcordanta intre aceste doua marimi reprezentand, in fond, o forma demanifestare a inflatiei.

2. Clasificarea sistemelor monetare

In functie de elementele componente ale sistemelor monetare, s!au putut identifica, de!a lungulevolutiei lor urmatoarele tipuri"

5.*. > sisteme metaliste5.5.sisteme nemetaliste.

2.1. Sistemele monetare metalisteau la baza metalul monetar, in functie de care se poate realizadistinctia intre bimetalism si monometalism.

2.1.1. "imetalismul

Fundamental, pentru functionarea acestui sistem, era baterea monedelor din doua metale"

aur si argint, intre care e%ista un raport legal, fi%.

In functie de e%istenta efectiva in circulatie a monedelor din cele doua metale, se poate

face distinctia intre" bimetalism inte#ral si bimetalism partial.

In prima varianta, moneda se putea bate liber, atat in aur cat si in argint., cu un raport

legal de *9*, #o cantitate de aur valora de *, ori o cantitate egala de argint&.

In cadrul bimetalismuluipartial, monedele erau confectionate numai din aur; moneda se

batea in mod nelimitat din acest metal, iar puterea liberatorie a monedelor era deplina.?imetalismul a fost adoptat in nglia in *3*1 si a fost mentinut un secol, in Franta in

*2/ si a fost mentinut pana in *231, iar in Romania in *213 fiind mentinut pana in *2+/.


6/38

Dificultatile de functionare ale sistemului'ificultatea esentiala a bimetalismului

provenea din faptul ca pe piata libera nu era

obligatorie respectarea egalitatii 1 #ram aur / 15%5 #rame ar#int.

Initial, raportul legal corespundea cu raportul stabilit pe piata, insa datorita fluctuatiilor

care interveneau in cantitatile de aur si argint disponibile, se produceau modificari in nivelulpreturilor celor doua metale. 'aca, de e%emplu, ca urmare a unei productii sporite, argintul deveneamai abundent pe piata, atunci pretul sau in raport cu al aurului se diminua. Raportul comercialdiferea atunci de raportul legal, putand inregistra, de e%emplu nivelul" * gram aur 8 *3, grameargint.

In aceasta situatie, detinatorii de aur nu aveau interesul de a!l utiliza ca moneda, fiind mai rentabilsa!l cedeze pe piata, primind in schimb cantitatea echivalenta de argint. stfel, prin vanzarea unui @gde aur se putea obtine o cantitate de argint cu doua @g in plus fata de raportul legal. )retul argintuluiin aur devenea inferior pretului legal, iar aurul manifesta tendinta de a parasi circulatia monetara.

Fenomenul este cunoscut sub denumirea de legea lui 0resham#dupa numele unui financiar englezdin secolul al ABI!lea, care a fost fondatorul ?ursei din =ondra&, lege formulata astfel (moneda reascoate din circulatie moneda buna).

In decursul primei


7/38

fost denumit (silver standard), iar in cazul folosirii aurului ca metal monetar denumirea sistemuluia fost, (#old standard) acesta fiind cel mai raspandit sistem monometalist. u e%istat si incercaride a folosi, ca baza a sistemului monetar, platina, dar datorita raritatii si a valorii ridicate s!a renuntatla acest metal .

Indiferent de formele pe care le!a cunoscut, monometalismul aura prezentat o serie de

inconveniente evidentiate inca la vremea respectiva #=eon Dalras, Etudes deconomie politiueappliueG& in literatura de specialitate. 'intre acestea se remarca urmatoarele aspecte"

cantitatea de aur disponibil are caracter limitat, comparativ cu necesitatile de moneda

aleeconomiei. 4tilizarea aurului in calitate de marfa antreneaza efecte asupra nivelului

rezervelor, si conduce la scaderea continua a pretului acestuia;

cresterea valorii monedei, care se traduce prin scaderea preturilor, modifica echilibrul

dineconomie; agentii economici beneficiaza de scaderea preturilor, intrucat puterea lor de

cumparare sporeste;

monometalismul bazat pe aur nu este apt de a garanta stabilitatea monetara, datorita faptului

ca antreneaza o scadere a preturilor, care perturba activitatea economica. 'atorita raritatiiaurului in cadrul acestui sistem, se poate opta pentru argint, care e%istand in cantitati importantepermite evitarea scaderii preturilor.

Sistemele monetare bazate pe aur au cunoscut urmatoarele forme"

sisteme monetare cu etalon aur moneda #$old specie

standard&; sisteme monetare cu etalon aur lin#ouri #$old bullion

standard&;

sisteme monetare cu acoperire mi%ta #aur si devize& denumite #old

echan#estandard.

Caracteristicile acestor forme ale monometalismului aur sunt evidentiate in continuare"

a Sisteme ba&ate pe etalonul aur moneda se diferentiaza de celelalte sisteme prinurmatoareleaspecte"

reprezinta forma clasica a etalonului aur;

aurul circula, in interiorul tarii, sub forma de monede precum si in relatiile cu alte

state;

baterea monedelor, de aur, in cadrul acestui sistem, este nelimitata;

in circulatie e%ista bancnote liber convertibile in aur, la pretul stabilit de catre

stat; masa monetara se adapta la necesitatile economiei prin baterea monedelor de aur si


8/38

tezaurizarea lor.

Sistemul monetar bazat pe acest etalon era rigid si presupunea e%istenta unor stocuri de

aur, implicand si cheltuieli de circulatie importante.

Insuficienta cantitatii de aur comparativ cu dimensiunile productiei au condus la

renuntarea la acest etalon, in anii premergatori primului razboi mondial, cu e%ceptia S4 unde s!amentinut pana in anul *+5.

b Sisteme ba&ate pe etalonul aur lin#ourise caracterizeaza prin urmatoarele"

in circulatie se afla bancnote convertibile in lingouri #* lingou 8 0// uncii aur 8

*5,00 @g aur&;

convertibilitatea era limitata #sunt convertibile numai sumele care au valoarea cel

putin egala cu un lingou&;

aurul era folosit in relatiile de plata internationale;

bancile de emisiune incep sa concentreze cantitati importante de aur monetar;

rolul bancilor centrale consta in interventiile prin care se urmarea echilibrarea masei

monetare, in functie de variatia stocului de aur. In perioada crizelor economice, sistemul

monetar s!a caracterizat printr!o instabilitate accentuata;

bancnotele convertibile aveau acoperire in aur monetar, numai in proportie de /H

!0/H.

cest sistem a fost considerat un etalon (aristocratic)care a avanta


9/38

convertibile in aur, deci nu se mai manifesta o legatura directa intre cantitatea de monedaaflata in circulatie si cantitatea de aur monetar detinut de banca centrala;

o astfel de organizare a generat o stare de dependenta a sistemelor din tarile mai

putindezvoltate fata de cele dezvoltate, prin faptul ca acoperirea in aur a monedei unei

tari reprezenta si acoperirea in aur a valutei altei tari;

institutionalizarea acestui etalon monetar s!a realizat in cadrul Conferintei

7onetaresi Financiare Internationale de la ?retton Doods, din *+00, ocazie cu care s!au

pus bazele Sistemului 7onetar International.

'intre principiile care au stat la baza S7I retin atentia urmatoarele aspecte, strict legate defunctionarea etalonului aur > devize"

! convertibilitatea diferitelor valute in dolari si a acestora in aur;

! intre valutele diferitelor tari este admisa o oscilatie de ma%im *H fata de paritate.

Sistemul monetar bazat pe etalonul aur > devize a functionat, potrivit principiilor stabilite, pana laaparitia fenomenelor de criza ale dolarului #care se depreciaza puternic in raport cu aurul&, cuincepere din anul *+1/. Evenimentele monetare petrecute in anii 3/, referitoare la renuntarea la

convertibilitatea dolarului in aur, la largirea mar devize.

2.2. Sistemele monetare nemetalisteprezinta caracteristica eliminarii aurului din definireaunitatiimonetare, respectiv definirea monedelor se realizeaza fata de valuta altei tari sau fata de o monedacos #'S6&, dupa cum F7I recomanda tarilor membre, si constituie caracteristica sistemelor

monetare actuale.

'efinitoriu pentru sistemele monetare actuale este etalonul putere de cumparare.7anifestarea puterii de cumparare, in calitate de etalon monetar, rezulta din contributia

diferita a bunurilor si serviciilor, din cadrul unei economii nationale sub forma de corespondent almonedelor aflate in circulatie.

Cuantificarea acestui etalon este posibil de realizat prin determinarea puterii de cumparare amonedelor, pe baza indicilor de pret, si ulterior a cursurilor de schimb intre monedele diferitelor tari.

'e asemenea, sistemele monetare actuale sunt mai comple%e decat cele bazate pe

etalonul aur si prezinta mai mare elasticitate comparativ cu acestea iar folosirea unor cursurifluctuante reflecta realitatea obiectiva in care se afla moneda nationala pe pietele valutare.

2.2.1. ndicele puterii de cumpararese determina ca raport invers al indicelui

preturilor de consum, si permite cuantificarea cantitatii de bunuri si servicii care pot fi achizitionatecu o unitate monetara. Indicele preturilor de consum reprezinta valoarea unui cos de bunuri si


10/38

servicii specifice populatiei #diferentiata pe grupe, in functie de mediu& si reflecta preferintele decumparare ale acesteia. Indicele reprezinta, potrivit relatiei de calcul, raportul dintre valoarea:cosului de bunuri si servicii e%primate in preturile anului curent si valoarea acelorasi bunuri siservicii din :cos e%primate in preturile anului de baza.

n

a i p i

/ *

I = i = n , in aceasta relatie semnificatia notatiilor fiind

urmatoarea"

p n

a i p i

/ /

i = *

i 8 cantitatea de bunuri si servicii din componenta cosului;

/

p i , p i 8 preturile curente si ale anului de baza.

/ /

naliza unei serii de date referitoare la indicii preturilor permite determinarea gradului de aprecieresau depreciere a monedei, prin stabilireaindicelui puterii de cumparare, ca invers al indicelui

preturilor" I pc = *

Ip

Daca, de exemplu, in anul n indicele preturilor de consum inregistreaza nivelul de 130% fata deanul precedent n-1, atunci indicele puterii de cumparare reprezinta 43%, (respectiv

*

= / , 0 ) ceea ce evidentiaza ca unitatea monetara permite

cumpararea unei cantitati

* + */ H

mai reduse de unuri si servicii fata de anul precedent, reprezentand doar o fractiune din cantitateainitiala!


11/38

Daca analiza se extinde si asupra anului n " 1 cand indicele preturilor de consum atinge nivelul de#0%, atunci indicele puterii de cumparare reprezinta, fata de anul n-1$

* * *

Ipc = = = = 50 , * H

# * + */ H * + 2/ H& 5 ,

* , 2 0 , *0

nterpretarea rezultatului arata ca la finele celui de al doilea an, o unitate monetara valoreaza doar&4,1'% din valoarea initiala a acesteia!

tunci cand indicii preturilor de consum calculati la nivelul unei tari, se compara cu

indicii altor tari, este posibila determinarea paritatii puterii de cumparare, care prezinta deosebitaimportanta teoretica si practica, intrucat permite determinarea nivelului orientativ al cursului de

schimb dintre monedele tarilor analizate.

De exemplu, daca indicele preturilor de consum in * este in anul n de 1'0%, iar in +ranta&10%, atunci paritatea puterii de cumparare calculata prin raportul 1'0&10 este egala cu 0,1 siindica un ritm diferit de evolutie a preturilor in tarile respective si o scadere a puterii

de cumparare a monedei franceze fata de . pana la 0,1! n conformitate cu teoria paritatii puteriide cumparare, cursul de sc/im dintre cele doua monede ar treui sa se modifice in acelasi sens siin aceeasi proportie!

*stfel, daca inainte de momentul analizei, anul n 1, cursul de sc/im dintre cele doua

monede era dat de raportul 1. ',' ++, atunci in anul urmator pentru, ca in nivelul cursului desc/im sa se regaseasca modificarile produse in nivelul preturilor din cele doua economii, aceastaar treui sa devina$ 1 . ,41 ++!

In realitate, insa, nivelul cursului de schimb este influentat de un ansamblu de factori

ale caror efecte sunt comple%e si in continua interconditionare" politica monetara, balanta de plati,deficitul bugetar, preturile practicate la e%port si import, ceea ce e%plica variabilitatea diferita acursului de schimb dintre monedele a doua tari, pe de o parte, si cea a nivelului preturilor deconsum, pe de alta parte.

2.2.2. Cursul de schimbal unei monede fata de alta poate fi interpretat ca putere de cumparareeternaa monedei.

'in punct de vedere al elementelor luate in calcul pentru determinarea cursurilor de schimb, poate fistabilita distinctia intre cursul nominal si cursul real, semnificatia acestora fiind urmatoarea"

cursul nominal e%prima pretul unei monede fata de o alta moneda si are importanta


12/38

din punct de vedere monetar, intrucat masoara preturile relative pentru doua monedenationale;

cursul real e%prima pretul monedelor nationale ca relatie dintre preturile marfurilor

comercializate in diferite tari.

2entru determinarea cursului real al unei monede fata de o alta moneda propunem un exemplucare evidentiaza$

produsele comercializate in cele doua tari5

preturile produselor exprimate in moneda fiecareia dintre tari5

stailirea unui curs de sc/im pentru fiecare produs, ca raport al preturilor din cele

doua tari (curs de revenire)5

determinarea cursului de sc/im, ca medie a cursurilor de revenire a produselor

comercializate ponderat cu participarea acestora in totalul tranzactiilor!

6ursul real al monedei fata de moneda

2retul produselor 2retul produselor 6urs de revenire 2onderea fiecarui produs 7edieponderata

2roduse comercializate = )ret A

exprimate in moneda exprimate in moneda )ret Jin total tranzactii

1 1'0 10#0 1,4 30% 1,4'x30%0,43'

& #00 11'0 0,89 1#% 0,89x1#%0,1&4

3 3&0 1#0 1, &0% 1,x&0%0,3'4

4 890 930 0,4 14% 0,4x14%0,103

' 1&00 80 1,' 10% 1,'x10%0,1'

8 &'00 190 1,&8 #% 1,&8x #%0,100

x x x 100% a 1,&3

Rezultatul e%prima pretul monedei A fata de moneda J, respectiv o unitate monetara din tara Avaloreaza *,53 unitati monetare din tara J.

3. Re#lementarea emisiunii de moneda


13/38

3.1. Emisiunea monedei de artie

Rolul monedei de hartie in evolutia sistemelor monetare nationale este legat de e%istenta, de!alungul unei perioade indelungate de timp, din antichitate pana in Evul 7ediu, a anumitor inscrisurisi certificate care atestau e%istenta unei cantitati de aur si argint bine determinate. )rin trecereacertificatului de la o persoana la alta se producea transferul cantitatii de metal monetar de la un

detinator la altul.

paritia biletelor de banca

In anul *1/+, ?anca din msterdam a adoptat o initiativa prin care s!a procedat la emisiunea debilete de banca in schimbul pieselor metalice care se aflau in circulatie. ceste bilete se deosebeaude vechile certificate, intrucat nu corespundeau unei cantitati individualizate de metal.

In raport cu piesele pe care le inlocuiau, biletele de banca prezentau avanta


14/38

*ctive imoilizate$ '0 mil! 6apital propriu$ '0 mil!

2ortofoliu deefecte comerciale$ 400 mil!

Depozite la vedere$ 400mil!

;unga la scadenta si sa fie recuperate fondurile5

functionarea ancii, in noile conditii, conduce la urmatoare forma a ilantului!

:ilant :anca

ctiv2asiv

moilizari '0 mil! 6apital propriu '0 mil!

2iese metalice 400 mil! Depozite la vedere400mil!

2ortofoliu de efecte comerciale '00 mil! :ilete in circulatie'00mil!

;


15/38

metalica, creata cu ocazia operatiilor de creditare, si a caror emisiune nu implica decat retragereaunei cantitati echivalente de piese metalice. ?ancnotele astfel emise, caracterizate princonvertibilitate monetara, nu inlocuiau in totalitate moneda metalica, ci se adaugau acesteiaindeplinind impreuna functiile specifice monedei.

Re#lementarea emisiunii bancnotelor

Referitor la acest aspect s!au conturat doua pozitii #curente& monetare, concretizate in doua scoli acaror denumire reflecta esenta modului de reglementare a emisiunii si circulatiei biletelor de banca"

scoala circulatiei monetare#Currenc school& care contesta

natura monetara a biletului de banca si considera ca acesta reprezinta un substituent al aurului;

scoala bancara#?an@ing school& care considera ca biletul de

banca este un instrument de credit al economiei, iar emisiunea acestuia depinde de con


16/38

prezinta o anumita stabilitate, care rezulta din" ! acoperirea bancnotei;

! convertibilitatea bancnotei;

! prevenirea si eliminarea actiunilor defalsificare a bancnotei.

coperirea bancnoteirezulta din obligatia emitentului de a detine un stoc de metal

pretios sau, alte valori, care sa stea la baza emisiunii. In functie de evolutia in timp si particularitatilereglementarilor din fiecare tara, pot fi identificate urmatoarele forme de acoperire"

acoperire metalica;

acoperire in devize sau mi


17/38

Scopul monedei divizionare este de a facilita tranzactiile din economie. Cu anumite ocazii, acesteapot fi tezaurizate de catre colectionari, daca sunt confectionate din metale pretioase, sau atunci candcirculatia acestora este dificila. In fapt este o manifestare a =egii lui $resham, potrivit careiamoneda rea scoate din circulatie moneda buna.

3.3. Emisiunea monedei scri#turale

7oneda scripturala sau moneda emisa de banci este constituita din depozitele bancilor comerciale,respectiv din soldurile creditoare ale agentilor nebancari care sunt transmise de la un agent la altulprin intermediul cecurilor si al viramentelor.

Soldurile creditoare pot fi considerate precum o moneda autonoma, distincta de biletele de banca side moneda divizionara.

atura monetara a depo&itelorpoate fi evidentiata prin realizarea unei diferentieri intre

urmatoarele tipuri de moneda"

moneda centralaeste reprezentata de moneda emisa de ?anca Centrala, si consta in biletele

emise si in soldurile creditoare inscrise la aceasta banca in numele bancilor comerciale;

moneda emisa de banci, in sens restrans, este reprezentata de inscrierile in conturile curente

ale bancilor comerciale.

)rima forma de moneda este singura moneda legala, acceptata de toti participantii si in

care toate celelalte forme de moneda sunt convertibile la cererea detinatorilor. )e de alta parte,moneda inregistrata in conturile bancilor comerciale reprezinta, de asemenea o forma de monedareala, nu constituie un substituent al monedei centrale, iar emisiunea acesteia este posibila intreanumite limite.

Emisiunea de moneda scripturala poate fi evidentiata pornind de la urmatorul rationament"

e considera o anca ?*@ care detine '00 mil! u!m! de moneda centrala, posiil de

rezultat din urmatoarele situatii$

depuneri realizate in conturile ancii de catre populatie si agentii economici

detinatori de moneda emisa de anca centrala5

modificari ale nivelului rezervei minime oligatorii in sensul diminuarii, ceea

ce semnifica faptul ca o proportie din disponiilitatile ancii comerciale suntdelocate de anca centrala, devenind disponiile pentru activitatea de creditare5


18/38

sume exprimate in valuta sau devize, rezultat al operatiunilor de export, al

ramursarii unor imprumuturi acordate sau al doanzilor incasate in valuta!

ndiferent de sursa de provenienta a acestor sume, se poate aprecia ca anca dispune

de un su#liment de moneda centralape care nu il va conserva neproductiv, decat intr-o anumitaproportie! *stfel, in activitatea practica, ancile utilizeaza o parte din moneda centrala disponiilapentru acordarea de credite agentilor economici si populatiei, restul fiind utilizata pentruconstituirea rezervelor oligatorii, ori pentru a face fata eventualelor solicitari de ramursare dinpartea deponentilor!

Daca se admite ca &0% din sumele exprimate in moneda centrala sunt conservate de catre anca,iar restul de #0% sunt disponiilizate prin acordarea de credite, atunci ilantul se poate prezentaastfel$

:ilant :anca *

*ctiv 2asiv

7oneda centrala$ 100 mil! Depozite$ '00 mil!

6redite acordate$ 400 mil!

Datorita actiunii ancii comerciale, o cantitate noua de moneda este creata si

incorporata in economie, respectiv suma de 400 mil!

'aca, in continuare, se analizeaza destinatia sumelor la beneficiarii creditelor, se poate

constata ca acestia le vor utiliza pentru plata achizitiilor de materiale, a salariilor, a furnizorilor

de materii prime. Banzatorii acestor produse incaseaza sumele si de depun in totalitate in conturi labanci diverse. stfel, in cadrul sistemului bancar apar noi depozite e%primate in moneda centrala,egale cu suma creditelor acordate de banca initiala, deci egale cu 0// mil.

'in punct de vedere teoretic, se incearca stabilirea unei diferente intre depozitul initial

#rezultat dintr!un debloca< operat de banca centrala, o intrare de devize sau o preluare a biletelor in

circulatie& si depozitele rezultate din creditele acordate de banca initiala. In practica, insa, esteimposibila realizarea unei separatii intre cele doua forme.

Fiecare dintre celelalte banci detinatoare ale unor sume e%primate in moneda centrala,

vor actiona in mod similar bancii initiale, in sensul ca vor retine 5/H pentru acoperirea rezerveiobligatorii si vor utiliza restul de 2/H pentru acordarea de noi credite.


19/38

)e baza creditului acordat de banca :, in sistemul bancar, a rezultat un nivel al

depozitelor de 0// mil., ceea ce, din punct de vedere al bilantului consolidat al ansamblului bancilor,se poate reda astfel.

:ilant consolidat al sistemului ancar

*ctiv 2asiv

7oneda centrala$ &0% 400#0 mil! Depozite constituite$ 400 mil!

6redite acordate$ #0% 4003&0 mil!

4n astfel de fenomen isi sporeste dimensiunile.

'aca diferitele banci ale unei tari acorda credite in continuare, dupa aceeasi schema, iar beneficiariiacestora au acelasi comportament, rezulta, la nivelul intregului sistem bancar, o multiplicare a

nivelului creditelor acordate economiei.

)entru cuantificarea multiplicatorului, care arata pana la ce nivel sporesc

dimensiunile monedei scripturale, pe baza unui depozit initial, in literatura de specialitate seutilizeaza doua relatii"

1

a& m 6 i

R

in care m > reprezinta multiplicatorul creditului; R >reprezinta proportia rezervei obligatorii;

'i> depozit initial.

ceasta relatie evidentiaza faptul ca daca o banca nu ar retine din moneda disponibila rezerva delichiditate, atunci marimea multiplicatorului ar tinde catre infinit, intrucat depozitele constituite suntacordate in totalitate sub forma de credit.

' i

b& m =

R + L R L

in care"R > proportia rezervei obligatorii;


20/38

L > proportia platilor in numerar in totalul masei monetare; 'i> depozitinitial.

ceasta relatie este mai realista, intrucat ia in considerare si utilizarea disponibilitatilor sub forma denumerar #L&.

)entru intelegerea aplicabilitatii acestor formule sunt necesare urmatoarele precizari"

a& pentru ca mecanismul descris sa functioneze, trebuie admisa ipoteza conform careia

bancile al caror volum de credite se ma


21/38

a n depozite a n credite acordate i = *

i = * i = *

7ultiplicatorul creditului are valoarea$

1

m = '00 mil! = &!'00 mil!

&0%

Daca se considera ca titularii de credite solicita o parte a disponiilitatilor su forma

de numerar, reprezentand un procent de 1'%, atunci nivelul multiplicatorului depozitului initialdevine$

'00 mil! '00 mil!

m = = = 1'8&,' mil!

&0% + 1'% - &0% 1'% 0,3' -

0,03

Rezultatul indica o diminuare considerabila a nivelului multiplicatorului, ca urmare a luarii in calcula coeficientului platilor in numerar #numit si coeficient de fuga&.

In realitate, fenomenul multiplicarii creditului prezinta anumite limite, care decurg din urmatoareleaspecte"

in economie se utilizeaza in proportie sporita moneda sub forma de numerar;

pentru ca bancile sa detina depozite de moneda centrala, generatoare de alte depozite,este necesar ca acestea sa fie obtinute pe calea refinantarii de la banca centrala;

acordarea creditelor in economie nu reprezinta un proces desfasurat intamplator, ci seafla in permanenta sub controlul autoritatilor monetare, datorita dezechilibrelor inflationistecare pot fi generate.

4. Convertibilitatea monetara si cursul de schimb

$.1. %orme ale con!erti&ilitatii monetare

In sens larg, prin convertibilitatese intelege dreptul rezidentilor si al nerezidentilor de a schimbamoneda nationala cu alta moneda straina, prin vanzare > cumparare pe piata, fara nici o


22/38

restrictie din punct de vedere al sumei schimbate, al scopului si al calitatii celui care efectueazaoperatiunea.

Statutul Fondului 7onetar International grupeaza monedele statelor membre in trei categorii"convertibile% neconvertibile siliber utili&abile.

Includerea intr!una din aceste trei grupe este corelata cu respectarea de catre tara emitenta aanumitor obligatii"

evitarea restrictiilor asupra platilor si transferurilor internationale curente;

evitarea practicilor valutare discriminatorii;

schimbarea soldurilor in moneda nationala detinute in strainatate, in valuta tarii care

solicita preschimbarea, sau in 'S6;

colaborarea in domeniul politicilor monetare referitoare la activele de rezerva.

In anul *++1, un numar de *5+ tari acceptasera sa respecte obligatiile prevazute in statutul F7I,avand moneda convertibila, chiar daca, uneori, din motive con


23/38

si cea eterna. tunci cand se manifesta simultan cele doua forme ale convertibilitatii, potrivitterminologiei internationale, convertibilitatea este #enerala.

Convertibilitatea internaeste definita ca reprezentand insusirea legala pe care o are o

moneda de a se preschimba pe o alta moneda pe un teritoriu delimitat, al tarii de origine. ceasta

convertibilitate poate fi limitata numai pentru anumite operatii sau poate functiona in limita unorplafoane. )entru a desemna acest concept se utilizeaza si terminologia de :convertibilitate de contcurent, specifica tarilor din Europa Centrala si de Est si statelor fostei 4RSS, ceea ce evidentiaza ostare de tranzitie catre convertibilitatea e%terna.

)entru e%primarea continutului convertibilitatii eterne, se utilizeaza, intr!un limba< simplificat,termenul valuta convertibila.

Convertibilitatea se bazeaza pe definirea reala a cursului unei monede nationale in raport cu celelaltevalute, respectiv pe analiza puterii de cumparare a monedelor.

)entru dobandirea statutului de moneda convertibila, potrivit prevederilor articolului

BIII din statutul F7I este necesara indeplinirea unor conditii" economice, financiare, organizatoricede catre tarile care se anga


24/38

Importanta rezervei de aur rezulta din utilitatea acesteia, astfel" atunci cand se manifesta solicitari devaluta pentru acoperirea cererilor de preschimbare a monedei, se poate proceda la vanzarea uneiparti din stocul de aur; in alte cazuri, stocul de aur constituie o garantie pentru autoritatile monetaredin tara respectiva, ca vor face fata unor situati neprevazute.

( premisa pentru trecerea la convertibilitate este reprezentata de adaptarea nivelului

productivitatii muncii la cel e%istent pe plan mondial, cu scopul stabilirii unei corespondente realeintre nivelurile preturilor interne si cele ale preturilor mondiale. Starea de echilibru economicgeneral, liberalizarea preturilor si eliminarea subventiilor, constituie, de asemenea, factori carepermit crearea conditiilor pentru trecerea la convertibilitate si pentru stabilirea unui curs +, 1/H in Estonia, /Hin =ituania si H in =etonia.

6arile est europene practica, in prezent, convertibilitatea interna limitata la operatiuni

de cont curent, iar din punct de vedere al criteriilor si conditiilor necesare unei convertibilitatie%terne, )olonia se remarca atat din punct de vedere al rezervei valutare, al nivelului inflatiei, cat sial competitivitatii economiei.

$.2. 'ursul de scim&

Indiferent de forma convertibilitatii, interna sau e%terna, elementul esential al acesteia il constituiecursul de schimb. Regimul cursului de schimb confera un grad mai mare sau mai redus decredibilitate unui sistem monetar national.

naliza cursurilor de schimb conduce la stabilirea distinctiei intre tipuri de regim de curs valutar,

astfel"

cursul de schimb fiat#pegged e%change rate& se caracterizeaza prin aceea ca se

pastreaza constant fata de o valuta de rezerva #numita valuta ancora&. Lu trebuie confundat cu uncurs de schimb fi%.


25/38

cursul de schimb fieste mentinut o perioada indelungata de timp" poate fi modificat

doar in cazuri e%treme;

cursul de schimb flotantse caracterizeaza prin fle%ibilitate, in functie de cererea si

oferta pentru valuta de rezerva.

'istinctia este operabila in cazul valutelor cu convertibilitate deplina, insa este mai putin

evidenta in situatia valutelor neconvertibile si a celor cu convertibilitate limitata.

4n nou tip de curs este cel practicat de 4ngaria si )olonia denumit (cro7lin# pe#)si

care reprezinta aprecierea sau deprecierea monedei cu pas fi%, conform unei planificari

anume. Fiecare din aceste tipuri de curs de schimb prezinta avanta


26/38

cursurile :croMling peg prezinta avanta


27/38

In literatura de specialitate, pentru a se desemna Consiliul valutar ca si componenta a sistemuluimonetar, se utilizeaza conceptul de Consiliu monetar. )entru a evidentia avanta


28/38

pentru bancile comerciale; bancile comerciale;

nu reglementeaza activitatea bancilor stabileste si modifica reglementarile

privind

comerciale; activitatea bancilor comerciale;

prezinta o transparenta sporita; ofera moneda atat in numerar cat si sub

forma de depozite;

ofera moneda sub forma de bancnote sipoate alimenta fenomenul inflationist;

moneda metalica;

nu genereaza inflatie; poate finanta cheltuielile guvernamentale;

nu finanteaza cheltuieli guvernamentale; practica o politica monetara discretionara;

obtine profituri din dobanzi; este puternic supusa presiunilor politice;

utilizeaza un numar restrans de personal.

utilizeaza un numar mare de personal.

=a intrebarea daca este Consiliul monetar oportun pentru Romania5, argumentele indica

faptul ca aceasta nu ar putea fi o solutie pentru problemele cu care se confrunta economia nationala.

'aca se analizeaza oportunitatea Consiliului 7onetar din punct de vedere al volumului

rezervelor disponibile, studiile au indicat ca anul *+++ nu ar fi reprezentat un moment bine ales.ceasta datorita serviciului datoriei e%terne si inchiderii pietelor internationale de capital.

'in perspectiva convertibilitatii totale a monedei, adoptarea Consiliului monetar poate

antrena o iesire masiva de capitaluri din Romania. )entru a!si prote


29/38

)rivit din punct de vedere al volatilitatii dobanzilor, alegerea momentului adoptarii

Consiliului monetar necesita aducerea in discutie a structurii cheltuielilor bugetare. In conditiile uneiinflatii in crestere, determinata de intrarile de capital, bugetul public va avea inflatia incorporata,respectiv cheltuieli mari cu dobanzile, ceea ce antreneaza o crestere semnificativa a deficitului.

Starea sistemului bancar este o problema care face ca in Romania adoptarea Consiliului

monetar sa fie imposibil de adoptat in viitorul imediat. Starea precara a sistemului bancar esteevidentiata prin ponderea sporita a creditelor neperformante #peste 3/H credite riscante in ++ fatade +0&.

* Claudiu 'oltu > )olitici monetare si convertibilitate, teza de doctorat, *++1, ?ucuresti

5 =ucian Croitoru > Caiete de studii, ?LR, *++2, nr.3

Concluzia desprinsa, in urma analizei perspectivelor unui Consiliu monetar in Romania indica faptulca pentru stabilizarea macroeconomica si disciplina in sistemul monetar, trebuie gasita solutiautilizarii tuturor instrumentelor politicii economice si monetare, nee%istand conditiile oportune uneiasemenea institutii monetare ca alternativa la ?anca Centrala.

5. Momente importante in evolutia Sistemului monetar national al

Romaniei

)rin legea din *213, in Romania se instituie primul sistem monetar national,

caracterizat prin urmatoarele elemente"

a fost un sistem bimetalist, in cadrul caruia moneda era definita in functie de aur si

argint, raportul de valoare dintre cele doua metale fiind de *9*0,2;

moneda nationala, leul, era impartita in *// subdiviziuni, numite bani;

pe teritoriul Romaniei erau acceptate, in circulatie, monedele de aur si argint ale tarilor

4niunii 7onetare =atine #Franta, ?elgia, Italia, $recia, Elvetia&, avand atributele unei monedelegale. )ana la infiintarea ?ancii Lationale a Romaniei, in anul *22/, circulatia monetara s!a definitprin circulatia monedelor metalice romanesti, din arama si argint, a monedelor 4niunii 7onetare=atine si a rublelor rusesti din argint, dupa Razboiul de Independenta.

7oneda de hartie s!a concretizat in bilete ipotecare emise de catre statul roman pentru acoperireacheltuielilor generate de razboi. ceste bilete ipotecare nu reprezentau bancnote propriu!zise,


30/38

intrucat emisiunea lor era garantata cu valoarea bunurilor si proprietatilor statului iar retragerea dincirculatie urma a se realiza prin contracararea unor imprumuturi interne.

Infiintarea, in anul *22/, a ?LR antreneaza o serie de efecte favorabile functionarii

sistemului monetar national.

Conform rolului de institutie de emisiune, ?LR a emis primele bancnote, pentru care s!a

practicat acoperirea in aur si argint #in primii ani de activitate, ?LR a emis peste *// milioane leibancnote O / milioane lei in monede de argint&.

6recerea la monometalismul aur #prin =egea din *22+& are drept efect trecerea leului la

convertibilitatea deplina si nelimitata in aur. =eul este definit numai in aur" * leu 8 /,551 grame cutitlu +// .

Functionarea acestui sistem a asigurat stabilitatea monetara si reglarea spontana a cantitatii de baniin circulatie.

In perioada primului razboi mondial, au fost emise bancnote pentru acoperirea

cheltuielilor statului, garantate cu bonuri de tezaur, urmand ca la incheierea acestuia, Romania sa seconfrunte atat cu fenomene inflationiste specifice si celorlalte tari, cat si cu probleme imediate duparazboi.

Intre *+*2 > *+5 inflatia s!a concretizat intr!o crestere de aproape 2/// ori a indicelui general alpreturilor ca si in deteriorarea ratelor de schimb intre leu si valutele internationale #in *+50, * - 8

52/& lei, fara a se inregistra valorile din tarile vecine.

Ca rezultat al unificarii din *+*2, monedele ce apartineau teritoriilor istorice, precum

rublele Romanov si coroanele austro > ungare trebuiau retrase din circulatie, prin schimbareapropriu!zisa a acestora cu bancnote ale ?LR. )entru solutionarea problemei a fost propusaunificarea monetara aplicata cu incepere din anul *+5/, operatiune prin care au fost retrase dincirculatie monedele amintite, precum si :leii emisi de catre $ermania in timpul ocupatiei sigarantati cu un depozit fictiv #la o banca din ?erlin&. In cadrul procesului de unificare s!a realizat oemisiune suplimentara de bancnote de 3, miliarde lei.

4n alt moment important in evolutia si functionarea sistemului monetar national il

reprezinta incercarea de solutionare a inflatiei din anul *+5, masura adoptata fiind aceea arevalorizarii monedei nationale. ceasta incercare nu a condus la rezultatele scontate si nu a pututopri procesul de depreciere a leului.

Reforma monetara din anul *+5+ si!a propus, ca scop, rezolvarea problemei inflatiei,


31/38

prin stabili&are monetara. In cadrul acestei reforme, continutul in aur al leului era stabilit la */ mgaur #de 5,51 ori mai putin fata de ultima definire din anul *+*0&, iar convertibilitatea bancnotei estelimitata si opereaza potrivit sistemului etalon aur > devize.

In circulatie raman numai bancnotele si monedele din metale obisnuite, fiind eliminate monedele deaur si argint.

?LR a realizat, in aceasta perioada operatiuni de :open mar@et prin care au fost tranzactionatebonuri de casa. 'e asemenea, in anul *+5+, ?LR a ma *+ si in cea urmatoare, s!au manifestat efecte puternice

care au afectat reforma din *+5+; leul se depreciaza accentuat" cererile de devize pentru nevoilestatului nu mai pot fi acoperite, preturile inregistreaza cresteri considerabile, procentul de crestere alacestora situandu!se la nivelul de 0,1H comparativ cu cel de sporire al masei monetare #/1H&.

Cel de!al doilea Razboi 7ondial antreneaza cheltuieli guvernamentale considerabile #+

miliarde lei in *+0/; + miliarde lei in *+00&, ceea ce


32/38

'intre evenimentele care au marcat evolutia sistemului monetar national al Romaniei

retin atentia cele referitoare la reforma sistemului bancar care a demarat in anul *++/. )ana in acestmoment pot fi identificate doua perioade principale dupa momentul *+0, astfel"

perioada anilor P1/ si P3/, concretizata prin stabilitatea monedei si mentinerea constanta

a puterii de cumparare;

perioada anilor P2/ in decursul careia se manifesta procese inflationiste :mascate, ca

premise ale inflatiei specifice anilor dupa *++/.

In conte%tul reformei sistemului financiar bancar, demarata dupa anul *+2+ retin atentia

coordonatele procesului de macro!stabilizare" reducerea ratei inflatiei; stoparea demonetizariieconomiei si a procesului de dolarizare, imbunatatirea nivelului de rezerve internationale in cadrul

sistemului bancar; liberalizarea cursului de schimb.

Cel mai important domeniu care a fost supus procesului de reforma si restructurare il reprezintasistemul bancar. 'e asemenea, ca autoritate monetara, ?anca Lationala a Romaniei care formuleazasi conduce obiectivele politicii monetare, urmarind stabilitatea monedei nationale, a parcursmomente importante, cu efecte asupra functionarii sistemului monetar national.

In acest sens se remarca urmatoarele"

mai *++*" promulgarea legilor bancare" legea nr. 9*++*, cu privire la activitatea

bancara si =egea nr. 09*++* cu privire la statutul ?LR;

august *++*" liberalizarea ratelor dobanzii in sistemul bancar;

septembrie *++*" adoptarea primelor norme cu privire la refinantare #linie de credit;

credit de lombard&;

noiembrie *++*" se declara convertibilitatea limitata a leului. Cursul de schimb

incepe a se stabili zilnic de catre ?LR;

martie *++5" se adopta masuri cu privire la rata rezervei minime obligatorii;

iunie *++" 6rezoreria Statului isi deschide cont la ?anca Centrala;martie *++0"

se adopta masuri referitoare la liberalizarea cursului de schimb;

aprilie *++0" ?anca Lationala adopta =egea cu privire la cambie si normele

referitoare la cec, bilet de ordin si ordin de plata;


33/38

septembrie *++0" bancile sunt licentiate ca dealeri pe pietele valutare;

aprilie *++" piata interbancara devine oficiala. ?.L.R. publica zilnic nivelul ratelor

de referinta pentru depozite #?4?I'& si pentru plasamente #?4?(R&;

februarie *++3" piata valutara devine libera, prin reautorizarea de catre ?LR, in

calitate de dealeri primari, a tuturor bancilor romane si straine;

martie!iunie *++2" instituirea unui nou cadru legal, prin adoptarea urmatoarelor legi"

=egea bancara 29*++2, legea nr. */*9*++2 privind statutul ?.L.R., =egea 29*++2 aFalimentului ?ancar;

martie!august *+++" adoptarea de masuri pentru imbunatatirea activitatii sectorului

bancar #Fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar&;operatiuni de

restructurare financiara a unor banci din sistemul bancar #infiintarea gentiei deBalorificare a ctivelor ?ancare si preluarea de catre aceasta a unui volum insemnat deactive neperformante ale ?ancore%&.

;oate aceste masuri adoptate in ultimii ani au contriuit la crearea cadrului legal pe aza caruia sederuleaza relatiile monetare la nivelul intregii economii!

Reveniri asupra unor momente mai importante ale sistemului monetar national dupa *++/, seregasesc si in cadrul capitolelor urmatoare din aceasta lucrare.

. ntrebari recapitulative

1. In cadrul bimetalismului, functionarea sistemului s!a bazat pe urmatoarele reguli"

*&monedele aflate in circulatie erau batute atat din aur cat si din argint, intre care se

stabilea un raport variabil, dat de pretul pe piata al celor doua metale;

5&daca se manifesta o sporire a cantitatii de argint, atunci se produce fenomenul

cunoscut sub denumirea de :=egea lui $resham;

&raportul fi% dintre cele doua metale a fost stabilit la *9*,; 0& in circulatie e%istau numai monede confectionate din aur;

&bancnotele sunt deplin convertibile in aur si se utilizeaza in relatiile dintre state.

Este valabila combinatia" a&* O 5;


34/38

b 2 8 3;

c& 0 O ; d&* O ;

e& 5 O 0.

2. Sistemul monetar aur > lingouri #gold bullion standard& se caracteriza prin urmatoarele"

a&in circulatie se afla bancnote convertibile in aur > lingouri, convertibilitatea fiind

limitata din punct de vedere al sumei admise la schimb;

b#radul de acoperire in metal monetar al bancnotelor in circulatie este de 199;

c&bancile centrale, detinatoare a unor importante stocuri de aur intervin pe piata pentruechilibrarea masei monetare;

d&bancnotele aflate in circulatie sunt convertibile si au acoperire in aur in proportie de/H > 0/H;

e&aurul se foloseste in relatiile de plati internationale, ca alternativa la platile in devize.

4nul dintre enunturi nu este valabil.

Indicele puterii de cumparare, ca element esential al sistemelor monetare bazate pe etalonul puterede cumparare, are urmatoarele semnificatii" 3.

a

repre&inta valoarea unui cos de bunuri si servicii consumate de populatie;

b&se determina ca raport invers al indicelui preturilor de consum;

c&permite determinarea cantitatii de bunuri si servicii care pot fi achizitionate cu o

unitate monetara;

d&permite stabilirea gradului de apreciere sau depreciere a monedei intr!o anumita

perioada de timp;

e&permite realizarea de comparatii intre moneda nationala si monede straine prin

stabilirea paritatii puterii de cumparare.

Lu este corect unul dintre enunturi.

4. ?iletele de banca prezinta urmatoarele caracteristici"


35/38

a&emisiunea biletelor de banca este o atributie care revine 7onetariei Statului;

brepre&inta re&ultat al procesului de creditare a economiei si impune din partea

emitentului o acoperire in metal monetar sau portofoliu de efecte;

c& reprezinta o moneda emisa de bancile comerciale, inscrisa in conturile curente ale

acestora;

d& contribuie la multiplicarea volumului creditelor in economie;

e& reprezinta certificate care atesta e%istenta, in depozitele bancii, a unei cantitati determinatede aur si argint.

Este valabil doar unul dintre enunturi.

5. Convertibilitatea de :cont curent reprezinta" a&o forma a convertibilitatii metalice"

b&este caracteristica monedelor :liber utilizabile;

ceste o convertibilitate% limitata pentru anumite operatii si specifica tarilor din

*uropa Centrala si de *st;

d&o convertibilitate integrala;

e&o forma a convertibilitatii e%terne.

. Regimul valutar bazat pe cursul de schimb flotant consta intr!un mecanism caracterizat

astfel"

a&aprecierea sau deprecierea monedei se realizeaza cu pas fi%, conform unei planificarianume;

b&cursul se mentine neschimbat o perioada indelungata de timp; c&cursul monedei se pastreaza constant fata de o valuta ancora;

dcursul se caracteri&ea&a prin fleibilitate in functie de cererea si oferta pentru o

anumita valuta;

e&cursul monedei este legat de evolutia unui cos de monede.

In evolutia sistemului monetar national al Romaniei, principalele momente pot fi enumerate astfel".

a1


36/38

1=2= stabili&area monetara prin reforma monetara;

1 adoptarea bimetalismului;*22 > infiintarea ?LR; *+*2 >

trecerea la monometalism;

*+5+ si *+0 > stabilizari monetare;

c&*22/ > emisiunea primelor bancnote de catre ?LR;

*+*2 > retragerea din circulatie a bancnotelor specifice teritoriilor istorice;*+5+ > realizarea de operatiuni de :open > mar@et de catre ?LR;

d&*+5/ > emisiunea suplimentara de bancnote pentru realizarea unificarii monetare;*+5+ > modificarea ta%ei scontului de catre ?LR si reglementari ale ratei dobanzii;

*+03 si *+0 > redefinirea continutului in aur al monedei nationale.

Lumai una dintre aceste enumerari este completa.

Sa se determine indicele puterii de cumparare al monedei tarii :A pentru fiecare an cunoscand ca lasfarsitul anilor *, 5 si nivelul indicilor preturilor de consum au inregistrat urmatoarele valori" 0H,25H si **/H


37/38

c=.43%< mil.;

d&*./// mil.; e&1/./// mil.

19. Sa se determine cursul de schimb real al monedei fata de moneda ?, cunoscand ca in cele

doua tari, principalele produse comercializate au urmatoarele preturi si ponderi"

)roduse tranzactionate )onderea fiecarui produs )ret e%primat in moneda : )rete%primat in moneda :?

* 0/H */ u.m. 03/ u.m.

5 5H ** u.m. *2/ u.m.

*H 3 u.m. *0 u.m.

0 5/H 1/ u.m. 52/ u.m.

a&*,+;

b9%=2;

c&/,00; d&*,/++;

e&/,/33.


38/38

"iblio#rafie

*. ?ran )aul Relatii financiare si monetare internationale, Ed. Economica, ?ucuresti, *++

5. ?asno Cezar, 'ardac Licolae, 7oneda, credit, banci,E'), *++0

Floricel Constantin

. Cerna Silviu Sistemul monetar si politica monetara, Ed. Enciclopedica, ?ucuresti, *++1

0. 'oltu Claudiu )olitici monetare si convertibilitate, 6eza de doctorat, SE, ?ucuresti, *++1

. Kiritescu Costin Sistemul banesc al leului si precursorii lui, Ed. cademiei, *+10

1. 7archal ean, 'urand Nuguette 7onnaie et Credit; Ed. Cu *++2, ?LR

1 sisteme monetare nationale

Documents