REALIZAREA UNIUNII ECONOMICE ™I MONETARE

™I NECESITATEA CONVERGENfiEI

Institutul European din Rom‚nia

Bd. Regina Elisabeta nr. 7-9 Bucure∫ti, sector 3, Rom‚nia

Tel: (+4021) 314 26 97Fax: (+4021) 314 26 66

E-mail:ier@ier.roWeb site: www.ier.ro

Editor:Mihai Moia

ISSN: 1582-4993

© Institutul European din Rom‚nia, 2006

Opiniile prezentate aici apar˛in autorilor ∫i nu implic„ Ón niciun felinstitu˛iile pe care ace∫tia le reprezint„.

Institutul European din Rom‚nia

Realizarea Uniunii Economice ∫i Monetare ∫i necesitatea convergen˛ei

Autori:Lect. univ. dr. Mihai SEBEA - Capitolele 1, 2, 3 ∫i 4

Universitatea Rom‚no-American„

Lect. univ. dr. Alexandru IONESCU - Capitolul 5Universitatea Rom‚no-American„

Bucure∫ti, octombrie 2006 Colec˛ia de studii IER, nr. 18

Cuprins

Introducere ................................................................................................... 71. Teoria zonelor monetare optime – criterii pentru o uniune monetar„benefic„ ......................................................................................................... 82. Uniunea Economic„ ∫i Monetar„ – etape ∫i condi˛ii ........................... 11

2.1 Momente importante Ón procesul de integrare monetar„ ............... 112.2 Realizarea Pie˛ei Unice - condi˛ie necesar„ cre„rii Uniunii Economice

∫i Monetare ..................................................................................... 172.3 Tratatul de la Maastricht – etape ∫i condi˛ii pentru realizarea Uniunii

Economice ∫i Monetare .................................................................. 183. Lansarea stadiului de Uniune Economic„ ∫i Monetar„ ...................... 23

3.1 Repere privind componentele celei de-a treia etape a UEM ......... 233.2 Aspecte tehnice ale lans„rii euro.................................................... 273.3 Introducerea bancnotelor ∫i monedelor euro.................................. 283.4 Caracteristici ale etapiz„rii pentru noii membrii............................ 30

4. Convergen˛a nominal„ – mai important„ dec‚t convergen˛a real„ .... 324.1 Justificarea criteriilor de la Maastricht........................................... 324.2 Convergen˛a Ón practic„.................................................................. 374.3 O evaluare a convergen˛ei nominale pentru statele din Europa

Central„ ∫i de Est............................................................................ 425. Convergen˛a real„ ∫i importan˛a instrumentelor structurale .............. 45Concluzii ............................................................................................................................. 52Lista abrevierilor ................................................................................................................ 54Bibliografie ......................................................................................................................... 55 .

5

La 1 ianuarie 1999 moneda unic„european„ a devenit un fapt Ómplinit, marc‚ndmomentul cel mai important al secolului, dup„Ónfiin˛area Sistemului Monetar de la BrettonWoods.

Procesul de unificare monetar„ a fost ∫ieste Óns„ un proces dificil, pres„rat cu perioadede cump„n„, cu proiecte e∫uate, ∫i cu uneleincertitudini legate de succesul s„u. Laaproape jum„tate de secol de la Ónceputurileintegr„rii economice Ón Europa de Vest,Óncerc„m s„ g„sim r„spunsuri la uneleÓntreb„ri: procesul de unificare monetar„ esteinfluen˛at Ón principal de factori de natur„economic„ sau de factori politici? Care suntcosturile ∫i beneficiile uniunii monetare ∫i caresunt condi˛iile pentru ca beneficiile s„primeze? Care sunt pa∫ii necesari pentru aatinge uniunea monetar„? Ce lec˛ii pot Ónv„˛anoile state membre din experien˛a celor 12 ˛„ricare fac parte Ón prezent din zona euro?

Cele dou„ componente ale acestuistadiu, respectiv uniunea economic„ pe de oparte ∫i uniunea monetar„ pe de alt„ parte, nupot fi separate, chiar dac„ se poate realiza oanaliza pentru fiecare. Œn cazul UE, uniuneamonetar„ precede uniunea politic„ DAR ARENEVOIE DE UNIUNE ECONOMIC√,afl‚ndu-ne astfel Ón fa˛„ unui proces unic, cutotul diferit de alte experien˛e istorice. Œn timpce Ón cazul altor monede putem spune c„ auap„rut spontan, introducerea euro reprezint„ ocrea˛ie a omului, printr-o formul„ ambi˛ioas„,care dup„ cum se ∫tie s-a sprijinit pe existen˛aini˛ial„ a monedei doar Ón form„ electronic„.

Lucrarea de fa˛„ analizeaz„ etapele ∫icondi˛iile de realizarea a stadiului de Uniune

Economic„ ∫i Monetar„, av‚nd ca scopclarificarea problematicii, pe fondul ader„riiRom‚niei la Uniunea European„.

Analiza prezent„ pleac„ de la aspecteleteoretice care fundamenteaz„ unificareamonetar„ (teoria zonelor monetare optime),continu„ cu drumul parcurs de UniuneaEuropean„ spre stadiul de Uniune Economic„∫i Monetar„, ∫i se Óncheie Ón ultimele dou„capitole cu prezentarea celor dou„ tipuri deconvergen˛„, nominal„ ∫i real„, condi˛iiprincipale pentru a realiza o uniune monetar„benefic„.

Este o certitudine c„ de la 1 ianuarie2007 Rom‚nia va deveni membru cu drepturidepline al Uniunii Europene. De la acelmoment este atins„ practic ∫i prima etap„ aparticip„rii la Uniunea Economic„ ∫iMonetar„, Rom‚nia av‚nd obliga˛ia de a sepreg„ti pentru etapa a treia a acestui stadiu deintegrare economic„, ∫i anume introducereamonedei unice ca moned„ legal„ de plat„.

Chiar dac„ la momentul actualdezbaterile cele mai intense se realizeaz„ Ónjurul unor subiecte fierbin˛i precumcapacitatea de absorb˛ie a fondurilorcomunitare, sau insuficienta preg„tire aagriculturii, consider„m c„ este necesar s„ sedezbat„ din ce Ón ce mai serios problemaposibilei ader„ri a Rom‚niei la zona euro. Dealtfel cele dou„ subiecte amintite mai sus au oleg„tur„ foarte important„ cu trecerea la etapaa treia a UEM: utilizarea eficient„ ainstrumentelor structurale ∫i modernizareaagriculturii pot fi Ón m„sur„ s„ diminuezecosturile trecerii la euro ∫i s„ m„reasc„beneficiile unei asemenea transform„ri.

7

Introducere

Din punct de vedere teoretic realizareauniunii monetare este fundamentat„ pe bazateoriei Zonelor Monetare Optime.

Teoria are la baz„ contribu˛ia lui RobertMundell (1961) problema fiind reluat„ de al˛ieconomi∫ti, R. Mc Kinnon (1963), Kenen(1969) etc. Mundell, a analizat criteriile carestau la baza unei bune func˛ion„ri a uniuniimonetare, Ón momentul Ón care UniuneaMonetar„ European„ era Ón stadiu de proiect(pe baza Raportului Werner, care nu a fost pusÓn practic„). La momentul actual putem afirmac„ judec„˛ile din etapa de pionierat a teorieiZMO au intuit foarte bine provoc„rile Ón fa˛ac„rora se afl„ ˛„rile care doresc s„ formeze ouniune monetar„, cu toate c„ pe parcurs teoriaa evoluat.

Teoria studiaz„ costurile ∫i beneficiileasociate adopt„rii unei monede unice, dar seaxeaz„ Ón principal pe componenta costuri, ac„ror minimizare depinde de anumite condi˛iicaracteristice economiilor ˛„rilor participante.Sintetiz‚nd problema, beneficiile care suntsituate Ón majoriate la nivel microeconomic, serefer„ Ón principal la c‚∫tigurile ob˛inute dineliminarea costurilor asociate schimbuluivalutar, ∫i la importul de credibilitate a b„nciicentrale a uniunii, care reduce expecta˛iileinfla˛ioniste ∫i implicit nivelul infla˛iei. C‚tprive∫te costurile, manifestate Ón primul r‚ndla nivel macroeconomic, acestea sunt legate deefectele negative ale renun˛„rii la politicamonetar„ independent„ ∫i la mecanismulcursului de schimb, ca instrumente de ajustarea ∫ocurilor care sunt asimetrice Óntre poten˛ialiimembri ai uniunii monetare. Cu c‚t nevoia deefectua ajust„ri ale ratei nominale este maimic„, cu at‚t costurile particip„rii la uniuneamonetar„ se diminueaz„, iar acest stadiu deintegrare poate fi benefic pentru participan˛i.

Ca urmare, cum putem defini o zon„monetar„ optim„˛

Mundell afirma c„ zona monetar„optim„ îreprezint„ un set de regiuni undetendin˛a de migra˛ie este suficient mare pentrua asigura ocuparea deplin„ atunci c‚nd unadin regiuni cunoa∫te un ∫oc“. Mc Kinnon(1963) a ad„ugat la propriet„˛ile ZMO gradulde deschidere economic„, iar Kenen (1969) aar„tat c„ diversificarea produc˛iei ∫iconsumului poate reprezenta de asemenea ocaracteristic„ a zonelor monetare optime.

O alt„ defini˛ie este cea a lui Frankel(1999) care afirm„ c„ o zon„ monetar„ optim„este îo regiune pentru care este optim s„existe o moned„ unic„ ∫i o politic„ monetar„unic„“.

Mai recent, Mongelli (2002) prezint„urm„toarea defini˛ie: îO zon„ monetar„optim„ este definit„ ca spa˛iul geografic optimal unei monede unice, sau al unui grup de ˛„ri,care au fixat irevocabil ratele de schimb ∫iurmeaz„ s„ se unifice“. Pentru a clarificadefini˛ia sunt necesare urm„toarele explica˛ii:(1) moneda unic„ sau monedele care au cursfix fluctueaz„ Ómpreun„ fa˛„ de modele altor˛„ri; (2) spa˛iul ZMO este dat de state suveranecare au adoptat moneda unic„ sau au stabilitcursuri fixe; (3) optimalitatea este definit„ Ónsensul unor propriet„˛i (condi˛ii, criterii) caretrebuie Óntrunite pentru ca integrarea monetar„s„ fie benefic„.

Pelkmans (2003) a definit mai simpluzona monetar„ optim„ – îca acea zon„pentru care costul renun˛„rii la rate de schimbflexibile sau la op˛iunea de realiniere este maisc„zut dec‚t beneficiile unei monede unice“.

Œn concluzie, zona monetar„ optim„ afost definit„ ca o zon„ ce prezint„ anumite

8

1.Teoria zonelor monetare optime – criterii pentru o uniune monetar„ benefic„

propriet„˛i care fac ca ∫ocurile asimetrice s„fie absorbite f„r„ a fi necesar„ utilizareacursului de schimb sau a instrumentelorpoliticii monetare. Aceste propriet„˛i au fostdenumite îprecondi˛ii“, îcaracteristici“ sauîcriterii“ ∫i sunt repere utile pentru a evaluacosturile ∫i beneficiile unui aranjamentmonetar1.

Rolul acestei teorii este s„ arate dac„,sau mai bine spus c‚nd este benefic pentrudou„ sau mai multe state s„ creeze o uniunemonetar„. Sarcina teoriei ZMO este de aasigura r„spunsuri pentru m„surile care trebuieluate pentru a Ómbun„t„˛i situa˛ia ∫i de a faceposibil„ uniunea monetar„.

fiin‚nd cont de faptul c„ pentru a formao uniune monetar„ trebuie s„ existe o decizie,iar aceasta se bazeaz„ Ón parte pe teoria ZMO,propriet„˛ile Ón cauz„ trebuie analizate ex –ante. De fapt trebuie s„ ∫tim dac„ la momentullans„rii stadiului de uniune monetar„ acesteavor fi Óndeplinite, sau dac„ exist„ premisepentru ca dup„ lansarea acestui stadiu, stateleÓn cauz„ s„ se apropie mai mult de statutul deZMO.

A∫adar teoria clasic„ a zonelor monetareoptime ofer„ justificarea economic„ a realiz„riizonelor monetare. Evolu˛iile recente aduc Óns„Ón prim plan critici Ón cre∫tere la teoriaclasic„ a ZMO.

Cea mai important„ critic„, ce arevolu˛ionat Ón opinia noastr„ percep˛ia teorieiZMO, este c„ teoria clasic„ nu a consideratnatura endogen„ ∫i dinamic„ a criteriilor,economi∫tii aplic‚ndu-le pe baza unei abord„ristatice, Ón care evolu˛iile pozitive ulterioare nusunt relevante. Œn opinia noastr„, teoria clasic„ZMO a ignorat Critica lui Lucas, ∫i nu a luat Ón

calcul discontinuitatea provocat„ deschimbarea major„ de regim.2

Frankel ∫i Rose (1998) au sus˛inutcaracterul endogen al criteriilor ZMO ∫i auafirmat c„ accentuarea integr„rii datorit„unific„rii monetare, va duce la sincronizareamai bun„ a ciclurilor economice ∫i laapropierea de statutul de zon„ monetar„optim„. Aceast„ schimbare apare datorit„discontinuit„˛ii Ón comportamentul agen˛iloreconomici Ón sensul c„ ace∫tia Ó∫i adapteaz„comportamentul Ón interesul UniuniiEconomice ∫i Monetare.

Œn acest sens, o ˛ar„ care nu satisfacecriteriile poate participa la o uniunemonetar„, ob˛in‚nd astfel avantaje nete dineliminarea riscurilor de schimb ∫i a costurilorde tranzac˛ie. Reducerea costurilor duce lacre∫terea gradului de integrare, care Óncontinuare stimuleaz„ corelarea cicluriloreconomice, fiind astfel demonstrate limiteleaplic„rii statice a teoriei. Abordarea aceastane face s„ Ón˛elegem c„ ceea ce neintereseaz„ este s„ se ob˛in„ beneficii Ónspecial pe termen lung, deci nu imediatdup„ unificarea monetar„.

Abordarea endogen„ complic„ Óns„ ∫imai mult o analiz„ tip costuri-beneficii, dararat„ c„ o uniune monetar„ se poate realizachiar dac„ nu sunt Óndeplinite toatecondi˛iile, cele mai importante dintre acesteaput‚nd fi atinse dup„ unificare.

Aceast„ abordare reprezint„ una dinparadigmele teoriei zonelor monetare optime,care este Ómp„rt„∫it„ ∫i de Comisia European„.

Œn alt„ ordine de idei trebuie s„ ˛inemcont ∫i de a doua paradigm„ a teoriei, care esteopus„ celei promovate de Frankel & Rose, ∫i

9

1 Costuri ∫i beneficii strict ca sens economic, deoarece exist„ ∫i motiva˛i politice pentru unificarea monetar„.2 O alt„ critic„ îacuz„“ literatura ZMO c„ nu a acordat suficient„ aten˛ie rolului cresc‚nd al pie˛elor financiareinterna˛ionale ∫i a mobilit„˛ii capitalului la nivel interna˛ional.

care afirm„ c„ de fapt integrarea comercial„ arputea duce la specializare ∫i la o corela˛ie maislab„ a ciclurilor economice, fiind sus˛inut„ deKrugman.

Pe baza modelului SUA, Krugman asus˛inut c„ integrarea sporit„ duce la ospecializare mai strict„ ∫i accentueaz„posibilitatea apari˛iei ∫ocurilor asimetrice.Totu∫i, chiar dac„ Ón ce prive∫te industria potapare concentr„ri economice Ón anumite zone,este pu˛in probabil ca acest fenomen s„ duc„ laaccentuarea asimetriilor. Pe de o parte pentruc„ odat„ cu cre∫terea gradului de integrareapare ∫i posibilitatea unor concentr„ri Ón zonetransfrontaliere, iar pe de alt„ parte este redus„probabilitatea ca aceste concentr„ri s„ apar„ Ónsectorul serviciilor. Deoarece acest sectorreprezint„ 60-70% din PIB-ul statelor membreUE, el va conta Ón ecua˛ia costuri-beneficiipoate mai mult dec‚t sectorul industrial.Oricum studiile empirice sus˛in opiniaComisiei.

Œn concluzie teoria a evoluat odat„ cuintegrarea economic„, economi∫tii Óncerc‚nds„ afle dac„ UE formeaz„ o zon„ monetar„optim„. Imposibilitatea unui r„spuns clar laaceast„ Óntrebare a Óndemnat unii autori s„utilizeze no˛iuni alternative cum ar fi: îzon„monetar„ fezabil„“ (Corden 1972), îzon„monetar„ avantajoas„“, îzon„ monetar„viabil„“.

De asemenea apreciem c„ poate fifolosit ∫i termenul îzon„ monetar„func˛ional„“ care define∫te un grup de ˛„ri cepot trece la uniunea monetar„, chiar dac„ nureprezint„ o zon„ monetar„ optim„ a∫a cum afost definit„ de teoria clasic„, pe bazaexisten˛ei unor condi˛ii minime ce permitfunc˛ionarea stadiului de uniune monetar„.

Criteriile prezentate Ón continuare suntcaracteristice teoriei clasice a zonelormonetare optime, cu excep˛ia celui din urm„,

similaritatea ∫ocurilor care a ap„rut Ón perioadade redefinire a acestei teorii, fiind consideratun criteriu complex.

Astfel, pentru a clarifica problemapropriet„˛ilor zonelor monetare optime, sepoate folosi urm„toarea clasificare careexprim„ o viziune proprie referitor laimportan˛a acestor condi˛ii.

1. Propriet„˛i legate de manifestarea∫ocurilor asimetrice (aceste propriet„˛ipresupun existen˛a convergen˛ei structurale aeconomiilor ce compun zona analizat„). Œnprezen˛a acestor propriet„˛i rata de schimb repre-zint„ un instrument de ajustare mai pu˛in util:

a. Structura produc˛iei ∫i consumului

b. Gradul de deschidere a economiei

c. Similaritatea ratelor infla˛iei

2. Propriet„˛i care pot asigura ajust„ri alepie˛ei Ón cazul lipsei ratei de schimb cainstrument de politic„ economic„ (flexibilitatea pie˛elor):

a. Flexibilitatea pre˛urilor ∫i a salariilor

b. Mobilitatea capitalului

c. Mobilitatea for˛ei de munc„

d. Integrarea financiar„

3. Propriet„˛i care asigur„ ajustarea prininterven˛ia autorit„˛ilor (flexibilitate prinp‚rghii ale autorit„˛ilor)

a. Integrarea fiscal„ (pentru a asiguratransferuri fiscale)

b. Uniune politic„

4. Propriet„˛i complexe

a. Similaritatea ∫ocurilor cererii

b. Similaritatea ∫ocurilor ofertei

10

Am putea spune c„ istoria procesului decooperare monetar„ european„ Óncepe cuÓnfiin˛area Uniunii Europene de Pl„˛i, la 1 iulie1950, structur„ care a func˛ionat ca o camer„de compensa˛ie pentru ˛„rile europene. La acelmoment, UEP cuprindea o zon„ care derulacirca 70% din comer˛ul mondial. Din acestmotiv se poate considera c„ acest aranjament afost mai mult dec‚t unul regional.3

Œn anii 1957-1958, UEP ∫i-a doveditÓns„ limitele, iar la finele anului 1958 ˛„rileparticipante au hot„r‚t trecerea monedelor lorla convertibilitate deplin„. Œn termeni formaliUEP a fost Ónlocuit„ prin AranjamentulMonetar European (EMA), negociat Ón scopulmen˛inerii unei zone de stabilitate monetar„ ÓnEuropa. Chiar dac„ acest aranjament trebuia s„ofere stabilitate ∫i siguran˛„ financiar„participan˛ilor, Ón realitate autoritatea de aimpune politici structurale ∫i de a stabilicondi˛ii pentru ob˛inerea de Ómprumuturi eratransferat„ Comitetului Director al FMI.

Analiz‚nd importan˛a UEP se poateafirma c„ desfiin˛area acesteia a reprezentat unpas Ónapoi pentru integrarea monetar„european„. Cu toate acestea, evenimentul maiimportant pentru procesul de integrareeuropean„, este semnarea ∫i ratificareaTratatelor de la Roma. Tratatul asupra CEEprevedea Ónfiin˛area unei uniuni vamale ∫i apoia unei pie˛e unice, stadii ale integr„rii cetrebuiau urmate logic de unificarea monetar„.

Un alt moment important pentruintegrarea monetar„ este reprezentat de planulWerner.

Œn condi˛iile instabilit„˛ii monetare, lasf‚r∫itul anului 1969 s-a decis crearea unui

grup de exper˛i prezidat de Pierre Werner(primul ministru luxemburghez) care s„Óntocmeasc„ un raport detaliat consacrat cre„riiunei uniuni monetare complete Óntreeconomiile europene.

Raportul a confirmat necesitateacooper„rii monetare, dar a ∫i sugerat Ón modexplicit c„ este posibil„ crearea unei monedeunice europene pentru 1980.

Chiar dac„ Planul Werner nu a fostniciodat„ implementat, se remarc„ din acestproiect similitudinea cu proiectul UniuniiEconomice ∫i Monetare de ast„zi, multe dinprevederile ∫i experien˛ele sale fiind preluatepeste aproape 20 de ani Ón Raportul Delors.

Statele europene au c„utat Ón continuareo solu˛ie pentru problema instabilit„˛ii monetare.Solu˛ia de moment pentru devalorizareadolarului ∫i pr„bu∫irea Sistemului MonetarInterna˛ional a fost reprezentat„ de crearea∫arpelui monetar. Œn urma AcorduluiSmithsonian din decembrie 1971, marjele defluctua˛ie a monedelor europene fa˛„ de dolarau fost l„rgite de la +/- 1% la +/- 2,25% aceastapresupun‚nd c„ dou„ ˛„ri europene pot avea omarj„ de fluctua˛ie a monedelor de 9% (+/- 4,5%).O asemenea band„ de fluctua˛ie eraconsiderat„ prea larg„ ∫i incompatibil„ cufunc˛ionarea pie˛ei comune ∫i Óndeosebi cu ceaa Politicii Agricole Comune. Ca urmare, cele∫ase ˛„ri membre CEE (apoi Danemarca,Marea Britanie, Irlanda ∫i Norvegia) au redusla jum„tate, marja maximal„ de fluctua˛ie amonedelor lor, adic„ 4,5% ( +/- 2,25% fat„ dedolar ∫i tot +/- 2,25% Óntre ele). Datorit„acestei constr‚ngeri suplimetare, aranjamentula fost numit î∫arpele Ón tunel“.

11

3 Miron (2001).

2. Uniunea Economic„ ∫i Monetar„ – etape ∫i condi˛ii

2.1 Momente importante Ón procesul de integrare monetar„

Totu∫i istoria ∫arpelui nu este marcat„de succes Ón domeniul stabilit„˛ii, deoarecepolitica SUA nu era compatibil„ cu men˛inereaparit„˛ilor fixe, iar dolarul a continuat s„ sedeprecieze. Imediat dup„ aplicarea sistemului,Marea Britanie ∫i Irlanda p„r„sesc ∫arpele, Óniunie 1972, urmate de Italia Ón februarie 1973.

Datorit„ deficitului comercial americancontinu„ ie∫irile de dolari din economiaamerican„, Germania ∫i celelalte ˛„ri europenelas„ monedele lor s„ varieze Ón raport cudolarul, iar Ón final SUA ∫i ˛„rile europene iaudecizia unei fluctua˛ii generalizate4, marc‚ndastfel sf‚r∫itul sistemului de la Bretton-Woods∫i bineÓn˛eles al tunelului.

Unul din momentele decisive aleintegr„rii monetare este reprezenatat decrearea SME ca form„ de integrare monetar„incomplet„.

Œnfiin˛area Sistemului Monetar Europeana fost negociat„ Ón cursul anului 1978, la aceavreme consider‚ndu-se ca a avut mai degrab„determinan˛i politici5.

Esen˛a ∫i obiectivele SME, clar anun˛atede Consiliul European cu diverse ocazii Ónperioada negocierii acestui aranjament, erau:

• crearea unei zone de stabilitatemonetar„ Ón Europa Ón primul r‚nd printr-ocooperare monetar„ mai str‚ns„;

• asigurarea unei baze solide pentrucoordonarea politicilor cursului de schimb fa˛„de ˛„rile neparticipante la sistem.

Œn planul ini˛ial se prevedea ca înu mait‚rziu de doi ani de la lansarea Sistemului“ s„fie creat un Fond Monetar European ∫i omoned„ co∫ îEuropean Currency Unit – ECU“ca activ de rezerv„ ∫i mijloc de decontare.

Din anumite motive, Fondul MonetarEuropean nu a mai fost Ónfiin˛at6. SistemulMonetar European a fost creat astfel Ón urmaConsiliului European de la Bremen (iulie1978), el Óncep‚nd s„ func˛ioneze efectiv de la13 martie 1979.

Œn primi ani de via˛„, SME a func˛ionatca un sistem de cursuri fixe, dar ajustabile,realinierile monetare accentu‚ndresponsabilitatea comun„ a ˛„rilor participante∫i oferind totodat„ posibilitatea realiz„riiechilibrului monetar ∫i economic.

Œn cursul anilor ‘80 SME s-atransformat, trec‚nd de la un sistem de cursurifixe dar ajustabile, la un sistem de cursuri fixede natur„ rigid„.

Dup„ realinierea din martie 1983, SMEa intrat Óntr-o perioad„ mai stabil„. Dac„ Ónprimii ani ai func˛ion„rii SME exista orealiniere Ón medie la opt luni, Óntre 1983 ∫i1986 realinierile se efectueaz„ Ón medie la 12luni, Óntre 1987 ∫i 1992 nemaiexist‚ndrealinieri.

Aceast„ evolu˛ie a SME arat„ c„stabilitatea ratei de schimb era o prioritatepentru ˛„rile membre, acestea f„c‚nd eforturiimportante Ón direc˛ia sus˛inerii convergen˛einominale ∫i a coordon„rii politicilor monetare.Ca rezultat, chiar Ón condi˛iile vulnerabilit„˛iidolarului american, stabilitatea cursurilor deschimb Ón cadrul SME a putut fi asigurat„.

Totu∫i Ón acea perioad„ se aprecia c„SME reprezenta de fapt o zon„ a m„rcii. Lamijlocul anilor ‘80, ˛„rile cu infla˛ie mai maredec‚t Germania nu au mai utilizatdevaloriz„rile pentru a recuperacompetitivitatea.

12

4 Œn martie 1973.5 Vezi ∫i Miron (2001).6 Explica˛iile sunt reg„site Ón Miron (2001).

Deoarece monedele acestor ˛„ri aveau orat„ de schimb fix„ fa˛„ de marca german„,autorit„˛ile au decis ca Ón continuare s„ ˛in„ subcontrol pre˛urile pentru a nu-∫i pierdecompetitivitatea (care nu mai poate ficompensat„ prin sc„deri ale cursului). Fran˛a ∫iItalia sunt ˛„ri care au adoptat aceast„ strategie.Ele au preferat convergen˛a spre o rat„ german„a infla˛iei ∫i au renun˛at la autonomie Ón ceea ceprive∫te politica monetar„. Œn acest moment s-aconsiderat c„ SME a devenit o zon„ a m„rcii.

Œn principiu, ˛„rile care doresc s„p„streze independen˛a Ón materie de politic„monetar„ pot realiza acest lucru prin controlulschimburilor. O ˛ar„ cu o rat„ a infla˛iei maimare dec‚t a Germaniei poate am‚na odevalorizare fiind protejat„ Ómpotrivaspeculatorilor prin controlul schimburilor.

Perspectiva realiz„rii Pie˛ei UniceEuropene (Ón urma implement„rii Actului UnicVest European) a constr‚ns Óns„ ˛„rile membres„ pun„ Ón practic„ libera circula˛ie acapitalurilor. Œncep‚nd cu 1 iulie 1990, are locliberalizarea fluxurilor de capital, iar de la 1ianuarie 1993 este asigurat„ func˛ionareaPie˛ei Unice Interne prin libera circula˛ie abunurilor, persoanelor ∫i serviciilor.

Œn situa˛ia absen˛ei controlului mi∫c„rilorde capital, speculatorii pot for˛a m‚na b„ncilorcentrale, deoarece rezervele valutare aleacestora sunt mici Ón compara˛ie cu sumeledisponibile pe pie˛ele valutare. Ca exemplu, Ónmomentul crizei speculative din 1992, RegatulUnit, cu rat„ a infla˛iei mai mare dec‚t cea aGermaniei, ∫i-a epuizat jum„tate din rezerve Ónc‚teva ore Ónainte de a p„r„si sistemul.

Œn concluzie, o ˛ar„ nu poate aveasimultan o politic„ monetar„ autonom„, o rat„de schimb fix„ ∫i libertatea circula˛ieicapitalurilor. Aceast„ regul„ este denumit„îtriunghiul incompatibilit„˛ilor“ sau îtrinitateaimposibil„”7 ∫i a fost demonstrat„ de Mundell

∫i Fleming. Modelul care poart„ numele celordoi arat„ c„ este imposibil s„ se men˛in„ Ónacela∫i timp libertatea mi∫c„rilor de capital,stabilitatea cursului de schimb ∫i independen˛apoliticii monetare.

Œn condi˛iile Ón care monedele ˛„rilormembre SME erau legate de marc„, iarcircula˛ia capitalurilor liberalizat„, acestea nuputeau avea o politic„ monetar„ diferit„ de ceaa Germaniei. Germania, Óns„, putea duce opolitic„ monetar„ independent„ deoarecestabilitatea ratei de schimb Ón cadrul SME eraasigurat„ de celelalte ˛„ri europene caredepunea eforturi sus˛inute Ón acest sens.

Œns„ perioada care a consacratstabilitatea Ón cadrul SME este situat„ Óntre anii1987 ∫i 1992. Dup„ realinierea din 1987, dup„cum spuneam, autorit„˛ile monetare nu au maiprocedat la nici o realiniere a parit„˛ilorcentrale. Datorit„ convergen˛ei ridicate aratelor infla˛iei, realinierile puteau fi mici ∫ineuniforme. Nici o persoan„ oficial„ implicat„Ón probleme monetare nu credea Ón 1987 c„sistemul poate fi men˛inut f„r„ nici o realinieretimp de peste cinci ani.8

Care au fost factorii care au asiguratstabilitatea monetar„ Ón Europa Ón aceast„perioad„? Œn primul r‚nd nivelul ridicat alconvergen˛ei macroeconomice. Œn al doilear‚nd concentrarea eforturilor Ón direc˛iacoordon„rii mai str‚nse a politicilor monetare∫i utilizarea unor instrumente diverse pentrusus˛inerea cursurilor de schimb. Œn al treilear‚nd voin˛a politic„ de a consolida SistemulMonetar European (ca obiectiv al Actului UnicVest European) ∫i dorin˛a realiz„rii UniuniiEconomice ∫i Monetare (Raportul Delors ∫iTratatul de la Maastricht).

SME ∫i-a dovedit Óns„ limitele ∫i riscurile,ar„t‚nd c„ o form„ de integrare incomplet„ carea asigurat un anumit grad de stabilitatemonetar„, poate provoca o criz„ major„.

13

7 Dac„ se adaug„ ∫i libera circula˛ie a m„rfurilor se ob˛ine cvartetul sau patrulaterul imposibil (sau incompatibil).8 Miron (2001).

Anumite tensiuni manifestate chiar dup„anul 1987, au devenit evidente atunci c‚ndPortugalia a anun˛at, Ón aprilie 1992, inten˛iade a intra Ón sistem. Vulnerabilitatea SME s-aaccentuat ∫i mai mult ca urmare a m„suriloradoptate de Norvegia, Finlanda ∫i Suedia de a-∫i lega monedele de ECU pe m„sur„ cedepuneau cererile de aderare la Comunitate,aceste ˛„ri fiind percepute de operatoriifinanciari ca av‚nd probleme decompetitivitate Ón noile condi˛ii economice.

La Ónceputul anilor 1990, recesiuneaeconomic„ face s„ creasc„ rata ∫omajului ÓnEuropa, iar Óndoielile asupra Tratatului de laMaastricht completeaz„ acest contextnefavorabil SME.

Danemarca este prima ˛ar„ care lanseaz„procedura de ratificare, dar la referendumuldin 2 iunie 1992 Tratatul este respins. Fran˛aaprob„ Tratatul f„r„ prea mult„ hot„r‚re, iarCamera Comunelor din Marea Britanie am‚n„procesul de ratificare cu 13 luni. Chiar ∫i ÓnGermania au existat unele dificult„˛i, deoarecemai multe cercuri de interese credeau c„ UEMva submina stabilitatea monetar„ ∫i considerauc„ Tratatul Óncalc„ unele prevedericonstitu˛ionale. Cu toate acestea, CurteaConstitu˛ional„ ∫i-a dat avizul asupraTratatului de la Maastricht Ón octombrie 1993.

Pe fondul unor asemenea dificult„˛i, Ónurma Consiliului Ministerial din 31 iulie - 1august 1993, s-a luat decizia l„rgirii marjelorde varia˛ie la +/- 15%, ratele centraler„m‚n‚nd neschimbate. L„rgirea marjelor devaria˛ie presupunea c„ regulile de baz„ aleSME deveneau irelevante, operarea Ón cadrulacestor marje indic‚nd faptul c„ SME seÓndep„rta de obiectivele sale, ∫i se Óndreptaspre un sistem de cursuri flotante.

Œn urma acestor evenimente se puneaserios problema dac„ ˛„rile care nu au pututsus˛ine un sistem al cursurilor de schimb fixe

vor fi capabile s„ participe la o uniunemonetar„. Cu toate c„ fundamentele SME s-aumen˛inut, lipsa de consens Ón fa˛a unorevenimente ca cele din 1992-1993 punea subsemnul Óntreb„rii ∫ansele de realizare a uneiUniuni Economice ∫i Monetare.

Dac„ analiz„m ast„zi perioada de criz„din anii 1992-1993, observ„m c„ decizia del„rgire a marjelor de varia˛ie de la 1 august1993 a avut un rol decisiv pentru salvareaSME.

Œn perioada urm„toare, monedele careau fost Ón centrul crizei (francul francez,coroana danez„ ∫i francul belgian) au oscilat Óncadrul marjei extinse dar Óntr-un intervalrelativ scurt. Varia˛iile cursurilor s-au redusodat„ cu sc„derea ratelor dob‚nzii Ón toate˛„rile membre SME. Aceast„ evolu˛ie pozitiv„a fost sprijinit„ de conjunctura economic„favorabil„ (reluarea cre∫terii economice), derec‚∫tigarea Óncrederii Ón mecanismele SME ∫inu Ón ultimul r‚nd de politica dus„ deBundesbank. Practic din 1994 marjele defluctua˛ie au revenit Ón limitele stabilite Ónaintede criza SME.

Œn ianuarie 1995, Suedia, Finlanda ∫iAustria ader„ la UE, dar singura ˛ar„ caredecide s„ participe ∫i la SME este Austria. Œnacela∫i an, SME cunoa∫te o perioad„tensionat„, sl„birea francului francez ∫i a altormonede europene, duc‚nd la o serie de evolu˛iinefavorabile, accentuate de depreciereadolarului american. Mai mult Ón condi˛iile unorpreviziuni pesimiste referitoare la cre∫tereaeconomic„, situa˛ia se agraveaz„ accentu‚ndu-se neÓncrederea Ón ∫ansele de realizare a UEM(prev„zut„ Ón Tratatul de la Maastricht).

La 6 martie 1995 are loc o nou„redefinire a parit„˛ilor, ultima de data aceasta,prin devalorizarea cu 7% a pesetei spaniole ∫icu 3,5% a escudo-ului portughez, dup„ acesteevenimente oscila˛iile fiind moderate.

14

La 14 octombrie 1996 intr„ ∫i Finlanda ÓnSME, iar la 5 noiembrie Italia revine Ón SMEpentru a satisface unul din criteriile deconvergen˛„ prev„zut Ón Tratatul de la Maastricht,Ón vederea accesului la etapa final„ a UEM.

De asemenea, Grecia, care nu aparticipat la SME niciodat„, intr„ Ón sistem Ónmartie 1998, tot din dorin˛a de a respectaperioada de 2 ani premerg„toare accesului laetapa final„ Uniunea Economic„ ∫i Monetar„.

15

Caseta 2.1 Evolu˛ia SME

13.03.1979 Lansarea SME

24.09.1979 Revalorizarea DEM cu 2%

Devalorizarea DKK cu 3%

30.11.1979 Devalorizarea DKK cu 5%

23.03.1981 Devalorizarea ITL cu 6%

05.10.1981 Revalorizarea DEM cu 5,5%

Revalorizarea NLG cu 5,5%

Devalorizarea FRF cu 3%

Devalorizarea ITL cu 3%

22.02.1982 Revalorizarea BEF, LUF, DKK, DEM, FRF, IEP, ∫i NLG cu 2%

Devalorizarea Lirei italiene cu 6%

07.04.1986 Revalorizarea DEM ∫i NLG cu 3%

Revalorizarea BEF, LUF ∫i DKK cu 6%

Devalorizarea FRF cu 3%

04.08.1986 Devalorizarea IEP cu 8%

12.01.1987 Revalorizarea DEM ∫i NLG cu 3%

Revalorizarea BEF ∫i LUF cu 2%

19.06.1989 Spania intr„ Ón SME (ESP Ón Mecanismul Cursului de Schimb)

21.09.1989 Modificarea co∫ului ECU – ESP ∫i PTE intr„ Ón co∫ul ECU

08.01.1990 Devalorizare tehnic„ a ITL cu 4%. Limitele de fluctua˛ie seÓngusteaz„ de la +/- 6% la +/- 2,25%

08.10.1990 Regatul Unit intr„ Ón SME, marje de fluctua˛ie +/-6%

06.04.1992 Portugalia intr„ Ón SME – PTE Ón Mecanismul Ratei de Schimb(MRS – ERM)

14.09.1992 ITL se devalorizeaz„ cu 3,5%

17.09.1992 Lira sterlin„ iese din SME

Lira italian„ iese din SME

ESP se devalorizeaz„ cu 5%

23.11.1992 ESP ∫i PTE se devalorizeaz„ cu 6%

01.02.1993 IEP se devalorizeaz„ cu 10%

14.05.1993 ESP se devalorizeaz„ cu 8%

PTE se devalorizeaz„ cu 6,5%

02.08.1993 L„rgirea marjelor de fluctua˛ie la +/- 15%

09.01.1995 Austria intr„ Ón SME (ATS Ón MRS)

06.03.1995 ESP se devalorizeaz„ cu 7%

PTE se devalorizeaz„ cu 3,5%

12.10.1996 Finlanda intr„ Ón SME (FIM Ón MRS)

24.11.1996 ITL revine Ón SME

03.19989 Grecia intr„ Ón SME (GRD Ón MRS)

Surse: ABN AMRO, EMU and the Euro – 1997, Economics Department, IMF Occasional Paper nr.66/1989, Miron (2001), European Commission (1998)

16

9 European Commission (1998)

Drumul Europei c„tre uniunea monetar„trece a∫a cum propune ∫i teoria zonelormonetare optime, prin pia˛a unic„. Practicteoria zonelor monetare optime, propune unelepropriet„˛i pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„ ouniune monetar„ pentru a func˛iona cubeneficii: integrare comercial„ (str‚ns legat„bineÓn˛eles de liberalizarea circula˛ieibunurilor), libera circula˛ie a capitalurilor ∫iintegrare financiar„, ∫i libera circula˛ie a for˛eide munc„, acesta fiind dup„ cum se ∫tiecriteriul propus de Mundell, îp„rinte“ alteoriei. Ideea pe care o Ónt„rim aici, este c„flexibilitatea asigurat„ prin crearea pie˛ei uniceeste cea ce poate Ónlocui pierdereainstrumentelor monetare ca mijloace deajustare economic„ Ón cazul unor ∫ocuriasimetrice.

Chiar dac„ teoretic vorbim de patrulibert„˛i de circula˛ie, Ón practic„ acestea suntgreu de delimitat, de multe ori exist‚ndsuprapuneri Óntre libera circula˛ie a bunurilor ∫iserviciilor, Óntre libera circula˛ie a serviciilor ∫icea a for˛ei de munc„, sau Óntre libera circula˛iea serviciilor ∫i cea a capitalurilor. Ceea ce esteimportant nu ˛ine de delimitarea oficial„ saulegal„, acestea fiind aspecte tehnice, ci derealitatea c„ cele patru libert„˛i se poten˛eaz„una pe alta.

De exemplu nu se poate asigura olibertate total„ de circula˛ie a bunurilor dac„unele servicii legate de comer˛ul cu bunuri nusunt liberalizate. De asemenea nu trebuie s„omitem c„ pia˛a for˛ei de munc„ la niveleuropean trebuie s„ fie completat„ de o pia˛„flexibil„ la nivelul serviciilor prestate deindependen˛i sau liber profesioni∫ti. Œn fine,pentru integrarea financiar„ european„, pel‚ng„ realizarea liberei circula˛ie a

capitalurilor, este nevoie ∫i de liberalizareacircula˛iei serviciilor financiare ∫i de investi˛ii.

Cert este c„ experien˛a UniuniiEuropene d„ un r„spuns la Óntrebarea: cetrebuie urm„rit Ónt‚i, realizarea pie˛ei unice sauuniunea monetar„? Acum ∫tim c„ uniuneamonetar„ nu poate fi benefic„ Ón lipsa unorm„suri de integrarea specifice pie˛ei unice. Œnacela∫i timp o pia˛„ unic„ nu poate func˛ionabine dec‚t cu stabilitatea cursurilor deschimb. Cel mai bun mod de a atinge aceast„stabilitate Ón final Ól reprezint„ uniuneamonetar„. Œn continuare uniunea monetar„determin„ o mai bun„ integrare a pie˛elorduc‚nd practic la definitivarea pie˛ei unice,ceea ce face din Uniunea Economic„ ∫iMonetar„ o construc˛ie cu beneficii nete10.

Putem conchide c„, pe baza acestorra˛ionamente, p‚n„ la discu˛iile legate deUEM, liderii europeni au f„cut eforturi pentruaccelerarea form„rii pie˛ei unice interne,consider‚nd efectele benefice ale acesteia ∫inecesitatea preg„tirii pentru o moned„ unic„.

Œn acest sens, Ón cursul anilor ’80, Óncadrul CEE s-a pus problema reformei, dardezbaterile pe aceast„ tem„ au scos la iveal„puternice divergen˛e de interese Óntre ˛„rilemembre. Œn cele din urm„, Ón iulie 1985 a fostadoptat„ a∫a numita îCarte Alb„“ careprevedea des„v‚r∫irea pie˛ei unice interne aCEE p‚n„ la finele anului 1992 prinimplementarea a nu mai pu˛in de 282 dem„suri.

Discu˛iile cu privire la reforma CEE aucontinuat materializ‚ndu-se, de data aceastaprin documentul denumit îActul Unic VestEuropean“, intrat Ón vigoare, dup„ ratificare,la 1 iulie 1987. Documentul prevedea printre

17

10 Vezi ∫i analiza empiric„ din Bayoumi & Eichengreen (1993), (1996).

2.2 Realizarea Pie˛ei Unice – condi˛ie necesar„ cre„rii Uniunii Economice ∫i Monetare

altele realizarea pie˛ei unice, cre∫tereacompeten˛elor CEE Ón domeniul monetar ∫ifinanciar ∫i realizarea unei Uniuni Economice∫i Monetare pe baza SME ∫i a ECU.

Pia˛a unic„ Ónseamn„ de fapt Ónceputulrealiz„rii Uniunii Economice ∫i Monetare.Obiectivul acesteia consta din asigurareacondi˛iilor pentru ca, la finele anului 1992, s„circule liber Ón cadrul CEE bunurile, serviciile,persoanele ∫i capitalurile. Œn termeni generalipia˛a unic„ intern„ a Ónceput s„ func˛ionezeefectiv de la 1 ianuarie 1993, cu liberacircula˛ie a capitalurilor ca o component„realizat„ integral.

Œn acest context, moneda unic„european„ a fost v„zut„ ca un element necesarpentru completarea Pie˛ei Unice Interne. F„r„

o moned„ unic„, fluctua˛iile cursurilor deschimb, costurile ∫i ineficien˛a ce rezult„ dincomer˛ul cu valute diferite ar fi putut barieremajore Ón calea investi˛iilor ∫i a comer˛uluiintern ∫i extern al UE. ImplementareaîActului Unic Vest European“ Ón 1987 a dato nou„ for˛„ credin˛ei c„ un ansamblu deeconomii puternic integrate ar avea de c‚∫tigatde pe urma unific„rii monetare.

Œn concluzie, experien˛a UniuniiEuropene sus˛ine argumentul c„ drumul c„tre ostructur„ integra˛ionist„ func˛ional„ estereprezentat de m„suri care s„ stimuleze at‚tintegrarea pie˛elor c‚t ∫i stabilitatea monetar„,cre‚ndu-se astfel un cerc virtuos din carerezult„ o Uniune Economic„ ∫i Monetar„ desucces.

18

2.3 Tratatul de la Maastricht – etape ∫i condi˛ii pentru realizarea Uniunii Economice ∫i Monetare

Tratatul de la Maastricht, denumitoficial Tratatul asupra Uniunii Europenereprezint„ o revizuire major„ a Tratatului CEE.Œn ceea ce ne prive∫te ne vom concentra pe ceamai important„ noutate a Tratatului, legat„ deobiectivul realiz„rii UEM, f„r„ a minimalizacelelalte modific„ri substan˛iale cum ar fiintroducerea denumirii de Uniunii European„(bazat„ pe cei trei piloni din care ComunitateaEuropean„ este cel mai important), sauintroducerea unor principii ca subsidiaritatea,codecizia, sau cel legat de p„strarea ∫idezvoltarea aquis-ului comunitar, precum ∫iconceptul de cet„˛enie european„.

A∫adar, momentul de referin˛„ caremarcheaz„ punctul de plecare pentru atingereastadiului de Uniunea Economic„ ∫i Monetar„(etap„ superioar„ a integr„rii economiceinterstatale Ón Uniunea European„) estereprezentat de semnarea Tratatului de laMaastricht.

Cum s-a ajuns aici? Œn condi˛iileperceperii limitelor ∫i fragilit„˛ii SME,Consiliul Ministerial i-a cerut lui Jaques Delorss„ prezideze un comitet care s„ propun„ unîtraseu“ spre o uniune economic„ ∫i monetar„.

Raportul Delors a fost finalizat Ón aprilie1989 ∫i a considerat uniunea economic„ ∫iuniunea monetar„ ca p„r˛i ale unui Óntreg ce vafi realizat Ón trei etape cu m„suri simultanepentru cele dou„ componente.

Œn cadrul primei etape se prevedeaÓnt„rirea convergen˛ei politicilor economice ∫iÓnl„turarea controalelor schimburilor pentruasigurarea liberei circula˛ii a capitalurilor ÓnComunitatea European„.

A doua etap„ presupune Ónceputulcre„rii Sistemului European al B„ncilorCentrale ∫i definitivarea convergen˛eipoliticilor economice ∫i monetare.

A treia etap„ implic„ Ónlocuirea b„ncilorcentrale na˛ionale cu SEBC, stabilireairevocabil„ a parit„˛ilor ∫i introducereamonedei unice.

Tratatul de la Maastricht semnat pe 7februarie 1992, contureaz„ o strategie derealizare a UEM axat„ pe dou„ aspecte. Œnprimul r‚nd stabile∫te etapele pe care trebuies„ le urmeze statele membre pentru a participala Uniunea Economic„ ∫i Monetar„, iar Ón aldoilea r‚nd precizeaz„ condi˛iile (criteriile)pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„participan˛ii. Continu‚nd linia lansat„ deRaportul Delors, Tratatul prevede tot treietape de realizare a uniunii monetare dar spredeosebire de acesta, fixeaz„ un calendarriguros pentru realizarea UEM, ∫i stabile∫tedou„ date de referin˛„ pentru introducereamonedei unice: 1 ianuarie 1997 cel maidevreme ∫i 1 ianuarie 1999 cel mai t‚rziu.

Astfel strategia de la Maastricht estebazat„ pe gradualism ∫i condi˛ionalitate(prin convergen˛„), ∫i trebuie analizat„ atent,mai ales Ón contextul Ón care va fi aplicat„ ∫icelorlal˛i membri ai UE care nu particip„ lazona euro, precum ∫i Rom‚niei, ca ˛ar„ Ón cursde aderare.

Exist„ Óns„ ∫i strategii alternative pentrurealizarea unei uniuni economice ∫i monetare?R„spunsul Ól poate da recenta experien˛„german„. Una din caracteristicile unific„riimonetare germane este relevat„ de rapiditateacu care a avut loc (f„r„ etapizare) ∫i de lipsacondi˛iilor de convergen˛„. Practic decizia deunificare monetar„ a fost luat„ cam Ón aceea∫iperioad„ Ón care liderii Comunit„˛ii Europeneau con∫tientizat c„ au nevoie de o moned„unic„, dar unificarea monetar„ german„ a avutloc dup„ ∫ase luni, iar cea european„ dup„ zeceani. Ceea ce ne arat„ unificarea german„ estec„ uniunea monetar„ se poate realiza rapid ∫if„r„ condi˛ii de participare.

Œn opinia noastr„ acest model estevalabil Óns„ numai atunci c‚nd uniunea politic„Ónso˛e∫te uniunea monetar„. Aceast„ condi˛ienu a fost Óntrunit„ Ón cazul UE, modelulgerman nefiind astfel un exemplu de urmat.

Etapele realiz„rii UEM

Prima etap„ a Ónceput la jum„tateaanului 1990 prin liberalizarea fluxurilor decapital Óntre membrii Comunit„˛ii Europene ∫is-a Óncheiat Ón octombrie 1993 prindefinitivarea Pie˛ei Interne Unice (Practicaceast„ etap„ s-a Óncheiat la 1 ianuarie 1993,conform prevederilor Actului Unic, adic„Ónainte ca Tratatul s„ intre Ón vigoare)

A doua etap„ a Ónceput Ón noiembrie1993 (odat„ cu intrarea Ón vigoare a Tratatului)∫i s-a Óncheiat Ón decembrie 1998. Œn cadrulacestei etape a fost Ónfiin˛at Institutul MonetarEuropean av‚nd ca principal rol coordonareaeforturile de respectare a criteriilor deconvergen˛„ precum ∫i realizarea preg„tirilorde creare a B„ncii Centrale Europene.

Œn cadrul etapei a II a au fost Ónt„riteprocedurile pentru coordonarea politiciloreconomice, statele membre Óncerc‚nd s„combat„ îdeficitele excesive“ pentru aÓndeplini criteriile de convergen˛„.

Totu∫i Ón aceast„ etap„ nu este foarteclar ce m„suri trebuie luate, Ón opinia measingura certitudine a acestei etape fiind creareaIME. Tot Ón etapa a doua (1 iunie 1998) aÓnceput s„ func˛ioneze BCE pentru a preg„tipractic momentul lans„rii etapei finale a UEM,introducerea monedei unice.

A∫adar Ón cadrul etapei a treia s-aurm„rit fixarea irevocabil„ a parit„˛ilor dintremoneda unic„ ∫i monedele ˛„rilor participante,∫i introducerea efectiv„ a monedei unice.Aceast„ etap„ presupunea ini˛ial dou„ termenede realizare: dac„ majoritatea ˛„rilor membre

19

satisf„ceau criteriile de convergen˛„ Ón 1996,trecerea la aceast„ etap„ s-ar fi f„cut Óncep‚ndcu 1997, iar Ón caz contrar etapa a treia urma s„Ónceap„ la 1 ianuarie 1999. (Art. 121 (4):îDac„ p‚n„ la sf‚r∫itul lui 1997 nu a fostfixat„ data de Ónceput a celei de-a treia etape,aceasta Óncepe la 1 ianuarie 1999“).

Aceasta este ∫i faza final„ a UEM, lacare pot participa doar ˛„rile ce Óndeplinesccriteriile de convergen˛„ (pentru primul termen31 decembrie 1996 era necesar„ Óndeplinireaacestor criterii de majoritatea statelor membreUE).

Condi˛ii de participare sau criteriilede convergen˛„ (de la Maastricht)

Condi˛iile de participare la etapa final„ aUEM sunt stipulate Ón articolul 121 (ex 109j) ∫idetaliate Ón Protocolul privind criteriile deconvergen˛„. O importan˛„ aparte o prezint„articolul 104 (ex 104c) cu privire la deficiteleexcesive, precum ∫i Protocolul privindprocedura Ón cazul deficitelor excesive.

Tratatul prevede c„ numai ˛„rile caredovedesc atingerea unei convergen˛e durabilepot participa la etapa final„ a UniuniiEconomice ∫i Monetare, ∫i define∫teconvergen˛a prin urm„toarele criterii:

1. Stabilitatea pre˛urilor: infla˛ia dinstatele membre s„ nu dep„∫easc„ cumai mult de 1,5 puncte procentuale deratelor infla˛iei din trei ˛„ri cu infla˛iacea mai mic„. Metodologia Ón acestcaz se bazeaz„ pe rata medie anual„ ainfla˛iei ca indicator de calcul;

2. Convergen˛a ratelor dob‚nzii:caracterul durabil al convergen˛eiatinse de Statul Membru este

demonstrat prin faptul c„ ratadob‚nzii pe termen lung nu dep„∫e∫tecu mai mult de dou„ puncteprocentuale media ratelor dob‚nziiale acelora∫i trei ˛„ri de la criteriulanterior. Indicatorul utilizat pentrufiecare ˛ar„ este rata dob‚nzii latitlurile pe zece ani, conformtranzac˛iilor de pe o pia˛„ lichid„ ∫ifunc˛ional„;

3. Stabilitatea ratei de schimb:respectarea marjelor normale defluctua˛ie prev„zute prin mecanismulde schimb al SME pentru o perioad„de cel pu˛in doi ani Ónainteaexamin„rii, f„r„ devalorizareamonedei Ón raport cu cea a altui statmembru;

4. Pozi˛ie fiscal„ s„n„toas„: pozi˛iafiscal„ s„n„toas„ rezult„ dintr-ositua˛ie bugetar„ care nu estecaracterizat„ de un deficit publicexcesiv Ón sensul articolului 104 (ex104c). Practic statul Ón cauz„ nutrebuie s„ fac„ obiectul unei decizii aConsiliului cu privire la existen˛adeficitului excesiv; Ón protocol suntprezentate limitele: deficitul bugetars„ nu dep„∫easc„ 3% din PIB-ulfiec„rei ˛„ri, iar datoria public„ a ˛„riirespective s„ nu fie mai mare de 60%din PIB-ul acesteia;11

Pe l‚ng„ aceste criterii statele caredoresc s„ participe la UEM trebuie s„ maiÓndeplineasc„ ∫i cerin˛a legislativ„, Ón sensul c„legisla˛ia na˛ional„ s„ fie compatibil„ cuarticolele 108 (ex 107 - independen˛a BCE ∫i ab„ncilor centrale na˛ionale) ∫i 10912 (ex 108)din Tratat.

20

11 Existen˛a acestor dou„ valori de referin˛e ramific„ pozi˛ia fiscal„ Ón dou„ criterii, ceea ce face ca unii autori s„eviden˛ieze existen˛a a cinci criterii de convergen˛„.12 îCel t‚rziu la data instituirii SEBC fiecare stat membru asigur„ compatibilitatea legisla˛iei na˛ionale, inclusiv astatutului b„ncii centrale, cu prezentul Tratat ∫i cu statutul SEBC“.

Œn plus rapoartele de convergen˛„ voranaliza ∫i al˛i indicatori cum ar fi: gradul deintegrare al pie˛elor financiare, evolu˛iilebalan˛ei de pl„˛i sau evolu˛ia costurilorsalariale.

Œn continuare vom Óncerca s„ clarific„manumite aspecte legate de aceste criterii ∫ianume: problema deficitelor publiceexcesive, durabilitatea convergen˛ei ∫iprocedura de stabilire a ˛„rilor carerespect„ criteriile.

Œncepem cu criteriile fiscale, care arat„c„ statele trebuie s„ evite deficitele publiceexcesive. Practic Comisia supravegheaz„respectarea celor dou„ criterii astfel:

• dac„ raportul Óntre deficitul publicplanificat sau cel efectiv ∫i ProdusulIntern Brut dep„∫e∫te valoarea dereferin˛„, mai pu˛in Ón cazul Ón care:

1. raportul a fost diminuat Ón modsubstan˛ial ∫i constant ∫i atinge unnivel apropiat de valoarea dereferin˛„;

2. dep„∫irea valorii de referin˛„ poate ficonsiderat„ excep˛ional„ ∫itemporar„, iar raportul r„m‚neapropiat de valoarea de referin˛„;

• dac„ raportul dintre datoria public„ ∫iPIB dep„∫e∫te valoarea de referin˛„, maipu˛in atunci c‚nd scade suficient c‚t sepoate considera c„ se apropie Óntr-unritm satisf„c„tor de valoarea de referin˛„.

Astfel Ón cazul Ón care un stat membrunu respect„ unul din aceste criterii, Comisiaelaboreaz„ un raport ∫i transmite Consiliuluiun aviz, iar acesta decide cu majoritatecalificat„ dac„ exist„ sau nu deficit excesiv.Dac„ exist„ decizie de deficit excesiv,

Consiliul poate adresa recomand„ri statului Óncauz„ iar dac„ acesta nu se conformeaz„, poatehot„rÓ s„ aplice una din urm„toarele m„suri: s„pretind„ un depozit f„r„ dob‚nd„, s„ impun„amenzi, s„ oblige statul Ón cauz„ ca Ónainte dea emite titluri s„ publice informa˛iisuplimentare stabilite de Consiliu, sau s„solicite B„ncii Europene de Investi˛ii s„-∫imodifice politica de finan˛are pentru statul Óncauz„;

Œn cadrul procedurii de evaluare agradului de convergen˛„, un loc important, pecare trebuie s„ Ól eviden˛iem, Ól aredurabilitatea convergen˛ei. A∫a cum arat„ ∫iprevederile Tratatului, rapoartele Comisiei ∫iBCE trebuie s„ analizeze ∫i dinamicaindicatorilor, chiar dac„ valorile de referin˛„sunt cele observate cu un an Ónainteaexamenului. Œn acest sens sunt urm„rite valoriale indicatorilor de referin˛„ pe o perioad„ de4-5 ani (Ón special Ón ce prive∫te dob‚nzile ∫irata infla˛iei).

De aceea este clar c„ o ˛ar„ caredemonstreaz„ discontinuitate Ón atingereaconvergen˛ei nominale, ar putea fi ˛inut„ Ónafara uniunii monetare. ™i Ón acest cazconteaz„ pozi˛ia Comisiei Europene ∫i deciziaConsiliului dup„ cum vom vedea Ón cele ceurmeaz„.

Dac„ am l„murit care sunt criteriile, ceprocedur„ se folose∫te pentru a stabili care sunt˛„rile care le Óndeplinesc?

Procedura de decizie presupune Ónprimul r‚nd o evaluare realizat„ de ComisiaEuropean„ ∫i BCE13. Acestea adreseaz„ unraport Consiliului cu privire la progreselef„cute de statele membre Ón respectareaobliga˛iilor necesare particip„rii la UEM, iarpe baza acestui raport Consiliul ECOFINhot„r„∫te cu majoritate calificat„, pentrufiecare stat membru, dac„ Óndepline∫te

21

13 P‚n„ la Ónfiin˛area BCE rapoartele au fost realizate de IME.

criteriile necesare adopt„rii monedei unice, ∫itransmite concluziile sale Consiliului reunit lanivel de ∫efi de stat ∫i de guvern. Dup„consultarea ∫i avizul Parlamentului European,Consiliul reunit la nivel de ∫efi de stat sau deguvern, confirm„ care sunt statele membre ceÓndeplinesc condi˛iile necesare pentruadoptarea monedei unice14.

Fiind con∫tien˛i de importan˛aeconomic„ ∫i politic„ a celei de-a treia etape aUEM, liderii UE au anexat Tratatului unîProtocol cu privire la trecerea la cea de-atreia faz„ a Uniunii Economice ∫i Monetare“.Deoarece con˛inutul acestuia este edificatorîÓn ceea ce prive∫te voin˛a Œnaltelor P„r˛iContractante“ de a trece la moneda unic„, Ólvom reda integral:

Œnaltele P„r˛i Contractante,

îAfirm„ c„ semnarea noilor dispozi˛iiale Tratatului referitoare la UniuneaEconomic„ ∫i Monetar„ confer„ treceriiComunit„˛ii la cea de-a treia faz„ a UEM uncaracter ireversibil.

Œn consecin˛„, toate statele membre,chiar dac„ nu Óndeplinesc condi˛iile necesare

adopt„rii monedei unice, trebuie s„ respectevoin˛a Comunit„˛ii de a trece c‚t mai repede lacea de-a treia faz„; de asemenea, nici un statmembru nu trebuie s„ Ómpiedice intrarea Óncea de-a treia faz„ .

Dac„ la sf‚r∫itul anului 1997 nu a fostfixat„ data Ónceperii celei de-a treia faze,statele membre respective, institu˛iilecomunitare ∫i alte organisme implicate trebuies„ efectueze cu diligen˛„ toate preg„tirile Óncursul anului 1998, pentru a permiteComunit„˛ii s„ treac„ Ón mod irevocabil la ceade-a treia faz„, la 1 ianuarie 1999 ∫i pentru apermite BCE ∫i SEBC s„ Ónceap„ s„-∫i exercitetoate func˛iile de la aceast„ dat„. Prezentulprotocol este anexat Tratatului instituindComunitatea European„“.

Tratatul de la Maastricht a intrat Ónvigoare, dup„ ratificarea sa, la 1 noiembrie1993. Marea Britanie a semnat Tratatul Ón1992 dar a negociat dreptul de a opta pentruparticiparea la UEM, put‚nd s„ r„m‚n„ Óncontinuare membr„ a UE. De asemenea,Danemarca a ob˛inut dreptul de a participa laUEM numai dup„ rezultatul pozitiv al unuireferendum15.

22

14 Pentru etapa a treia a UEM Consiliul reunite la nivel de ∫efi de stat sau de guvern a mai trebuit s„ decid„, curespectarea procedurii prezentate urm„toarele:

• Dac„ o majoritate a statelor Óndepline∫te condi˛iile prev„zute pentru adoptarea monedei unice• Dac„ este oportun pentru Comunitate s„ intre Ón etapa a treia• Care este data de Ónceput a celei de-a treia etape

15 Aceast„ op˛iune a fost ob˛inut„ Ón condi˛iile Ón care primul referendum consacrat ratific„rii Tratatului de laMaastricht a fost respins de electorat.

A treia etap„ a Uniunii Economice ∫iMonetare este reprezentat„ de lansareamonedei unice, ceea ce Ónseamn„ de faptatingerea stadiului de Uniune Economic„ ∫iMonetar„. Deoarece ini˛ial, euro a circulatdoar ca moned„ scriptural„, avem de-a face cuo perioad„ de tranzi˛ie, care a durat de la 4ianuarie 1999 p‚n„ la 31 decembrie 2001.

Aceasta a fost Ón acela∫i timp o perioad„de prob„ pentru euro Ón ce prive∫tecredibilitatea, unii economi∫ti apreciind c„exist„ riscuri de colaps at‚t timp c‚t euro nueste o moned„ efectiv„, pe care operatorii s„ opoat„ folosi Ón opera˛iuni cu numerar. Pe l‚ng„dificult„˛ile unui proces de unificare pentrucare nu exist„ precedent, o provocare pentruBCE a fost s„ realizeze c‚t mai bineintroducerea numerarului euro. Vom urm„ri Óncontinuare momentele de referin˛„ ale acesteiperioade de tranzi˛ie.

Pe baza scenariului de la Madrid, la 25martie 1998, Comisia European„ a propus ca laultima etap„ de realizare a UEM s„ participe 11state. Reamintim c„ din cele 15 state membreale UE, Marea Britanie, Suedia ∫i Danemarcanu au dorit s„ participe la UEM iar Grecia nu aÓndeplinit la acel moment condi˛iile, fiindacceptat„ Óns„ de la 1 ianuarie 2001.

Pe baza propunerii Comisiei, Consiliul adecis Ón luna mai ca cele 11 state s„ participe lafaza final„ a UEM. Tot Ón luna mai a fostsolu˛ionat„ disputa privind numele viitoruluipre∫edinte al BCE, disput„ care a opus Fran˛acelorlalte ˛„ri ale UE. Œn cele din urm„, lideriiUE au ajuns la o solu˛ie de compromis, func˛iafiind Óncredin˛at„ olandezului WillemDuisenberg (64 de ani), pre∫edintele IME. S-astabilit Óns„ ca la jum„tatea mandatului de 8ani acesta s„ demisioneze pentru a l„sa locullui Jean Claude Trichet, la momentul respectivguvernatorul B„ncii Centrale a Fran˛ei.

Mini∫trii de finan˛e ai ˛„rilor UE auadoptat, de asemenea, îDeclara˛ia destabilitate bugetar„“, care reafirm„ necesitateamen˛inerii rigorii bugetare dup„ lansarea euro.Propus„ de Germania, declara˛ia cere îeforturispeciale“ din partea statelor deficitare lacriteriul datoriei publice ∫i prevede c„ p‚n„ lasf‚r∫itul anului 1998 fiecare ˛ar„ participant„ laeuro trebuie s„-∫i precizeze programul destabilitate ∫i convergen˛„.

Œn ceea ce prive∫te valoarea euro,mini∫trii de finan˛e, Óntruni˛i la 2 mai laBruxelles, au stabilit doar ratele de schimbbilaterale Óntre monedele din zona euro carevor fi aplicate de la 1 ianuarie 1999.

23

3 Lansarea stadiului de Uniune Economic„ ∫i Monetar„

3.1 Repere privind componentele celei de-a treia etape a UEM

24

Caseta 3.1 Scenariul privind introducerea monedei unice (Scenariul de la Madrid)

Etapa a treia a UEM a fost atins„ pe baza strategiei de la Maastricht completat„ dehot„r‚rile luate cu ocazia reuniunii la nivel Ónalt de la Madrid, din 15-18 decembrie 1995. Œnprimul r‚nd a fost schimbat„ denumirea monedei unice – aceasta va fi euro, f„r„ conota˛ii cuspecific na˛ional. Mini∫trii de finan˛e au stabilit c„ vor fi puse Ón circula˛ie bancnote, Óncep‚ndcu 5 euro ∫i termin‚nd cu 500 ∫i monede Óntre 0,01 ∫i 2 euro. Scenariul tehnic al tranzi˛iei,adoptat la Madrid, prevedea urm„toarele etape:

Etapa A: Lansarea Uniunii Economice ∫i Monetare

La Ónceputul anului 1998, ∫efii de state sau guverne ai celor 15 ˛„ri membre, Óntruni˛i Óncadrul Consiliului European, vor selec˛iona ˛„rile participante la moneda unic„, Ón bazarespect„rii celor cinci criterii de convergen˛„ stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Imediatdup„ desemnarea acestor state, va lua fiin˛„ Banca Central„ European„. Vor fi stabilitecondi˛iile Ómprumut„rii politicii monedei unice ∫i a ratelor de schimb, iar producereabancnotelor ∫i monedelor euro poate Óncepe.

Œn cursul acestei perioade se fac preg„tiri Ón ˛„rile participante, Ón special Ónadministra˛ie, b„nci ∫i institu˛ii financiare. Economia Ón ansamblu va continua s„ func˛ionezeca ∫i Ónainte, cu alte cuvinte pe baza monedelor na˛ionale.

Etapa B: Demararea efectiv„ a UEM

La 1 ianuarie 1999 cursurile de schimb ale monedelor ˛„rilor participante sunt fixateirevocabil de c„tre Consiliul European. Moneda comunitar„ Ónceteaz„ a mai fi definit„ pe bazaunui co∫ de monede na˛ionale ∫i devine o moned„ de sine st„t„toare, comun„, func˛ion‚nd Ónparalel cu monedele na˛ionale, Ón baza parit„˛ilor irevocabile. Moneda unic„ circul„ la Ónceput,sub form„ scriptural„, pl„˛ile cash, Ón intervalul 1999-2002, continu‚nd s„ se fac„ Ón monedena˛ionale. Œn schimb, datoria public„ a ˛„rilor participante, precum ∫i noile emisiuni deobliga˛iuni guvernamentale (titluri de stat, bonuri de trezorerie etc.) sunt exprimate Ón euro.

Œn cadrul acestei etape devine opera˛ional Sistemul European al B„ncilor Centrale(SEBC), care este format din Banca Central„ European„ ∫i B„ncile Centrale Na˛ionaleparticipante. El este responsabil de conceperea ∫i implementarea politicii unice monetare ∫i aratelor de schimb ale euro.

Etapa C: Trecerea definitiv„ la euro

Nu mai t‚rziu de 1 ianuarie 2002 noile bancnote ∫i monede euro vor fi puse Ón circula˛ie.Pe o perioad„ scurt„ de timp (nu mai mult de 6 luni) acestea vor circula Ón paralel cu monedelena˛ionale. De la 1 iulie 2002, euro va fi singurul mijloc de plat„ legal, monedele na˛ionale fiindretrase din circula˛ie.

Conform calendarului, Euro a circulatsub form„ de moned„ de cont p‚n„ la 1ianuarie 2002, firmele ∫i persoanele fizicetrec‚nd la utilizarea acesteia pe baza reguliiînici o obliga˛ie, nici o interdic˛ie“. De laaceast„ dat„ au fost puse Ón circula˛ie pentruprima dat„ bancnotele ∫i monedele euro careau coexistat cel mult 2 luni cu monedelena˛ionale. Œn ultima zi a acestei perioade (28februarie 2002)16 monedele na˛ionale Óncetats„ mai fie acceptate ca mijloace legale de plat„.

Ratele de schimb irevocabile ale euro aufost adoptate de Consiliul UE pe bazapropunerilor Ónaintate de Comisie ∫i dup„consultarea BCE, la 31 decembrie 1998; ele s-auaplicat odat„ cu Ónlocuirea de c„tre euro amonedelor na˛ionale la 1 ianuarie 199917.Dup„ cum am mai spus, mini∫trii statelormembre euro, guvernatorii b„ncilor centralena˛ionale ale acestor state, Comisia European„∫i Institutul Monetar European au emis dou„comunicate referitoare la stabilirea ∫i

adoptarea ratelor de schimb irevocabile aleeuro la 3 mai, respectiv 26 septembrie 1998.

La 31 decembrie 1998, cursul de schimbfinal oficial al ECU a fost calculat ∫i adoptat deConsiliul UE ca fiind cursul de schimbirevocabil al euro Ón prima zi a Stadiului Treial UEM, adic„ la 1 ianuarie 1999. Œncep‚nd cuaceast„ dat„, euro a Ónlocuit ECU Ón propor˛iede 1/1, cursurile fa˛„ de monedele celor 11state fiind stabilite Ón func˛ie de valoarea ECUÓn dolari americani ∫i cota˛iile dolarului fa˛„ decele 11 monede la 31 decembrie 1998.

Dup„ stabilirea cursurilor oficiale ∫iirevocabile, euro a devenit unica moned„ acelor 11 state, monedele na˛ionale fiindconsiderate subdiviziuni ale acesteia.

Œn anex„ sunt prezentate ratele oficialeale euro fat„ de cele 11 monede, la care seadaug„ drahma greceasc„, Grecia ader‚nd laUEM de la 1 ianuarie 2001, dup„ eforturisus˛inute pentru respectarea criteriilor deconvergen˛„.

25

16 Data stabilit„ la Madrid era îcel mai t‚rziu 1 iulie 2002“. Durata perioadei duale a fost Óns„ scurtat„ de la 6 luni la2 luni.17 Practic prima zi de existen˛„ a euro pe pie˛ele financiare a fost 4 ianuarie 1999.

26

Caseta 3.2 Calendarul introducerii monedei unice

1 ianuarie 1999

• Euro devine moneda oficial„ a celor 11 state membre (Germania, Fran˛a, Belgia,Italia, Luxemburg, Olanda, Irlanda, Spania, Austria, Portugalia ∫i Finlanda)

• Monedele na˛ionale devin subunit„˛i nezecimale ale Euro; ratele de conversie dintreacestea ∫i euro sunt fixate irevocabil.

• Euro r„m‚ne, Óns„, moned„ scriptural„ (nu exist„ Ónc„ monede ∫i bancnote).• Se aplic„ politica monetar„ comun„ Ón îzona euro“.• Intr„ Ón vigoare prevederile legislative referitoare la moneda unic„.• Datoria guvernamental„ este emis„ Ón euro, pie˛ele financiare Óncep‚nd s„ utilizeze

euro (pie˛ele valutare, pie˛ele de ac˛iuni ∫i obliga˛iuni).

01.01.1999 – 31.12.2001

• Perioada de tranzi˛ie; trecerea la euro Ón Óntreaga economie a UEM.

19.06.2000

• Prin decizia Consiliului (427/2000) se hot„r„∫te adoptarea monedei unice de c„treGrecia. Reglementarea Consiliului nr.1478/2000 stabile∫te rata de conversie Óntreeuro ∫i drahma greac„ la 340,750 drahme pentru 1 euro.

1 ianuarie 2001

• Grecia adopt„ moneda unic„ (Decizia Consiliului din 19.06.2000).

Cursul anului 2001

• Campanie de informare privind elementele de siguran˛„ ale bancnotelor euro.

Sf‚r∫itul lui 2001

• B„ncile ∫i marii detaili∫ti pot fi îaproviziona˛i“ cu bancnote ∫i monede euro.

1 ianuarie 2002

• Intr„ Ón circula˛ie bancnotele ∫i monedele euro.• Bancnotele ∫i monedele na˛ionale Óncep s„ fie retrase: este perioada de circula˛ie dual„

a Ónsemnelor monetare.• Toate tranzac˛iile scripturale trebuie nominalizate Ón euro.

28 februarie 2002

• Bancnotele ∫i monedele na˛ionale sunt retrase complet din circula˛ie adic„ are locsf‚r∫itul perioadei de circula˛ie dual„. Dup„ aceast„ dat„, monedele ∫i bancnotele auputut fi schimbate o scurt„ perioad„ la b„ncile comerciale (Ón func˛ie de planurilena˛ionale) dup„ care schimbul se poate face numai la b„ncile centrale (termenelelimit„ fiind stabilite de la ˛ar„ la ˛ar„).

Am ar„tat c„ din punct de vedere tehnic,euro îs-a n„scut“ la 31 decembrie 1998, c‚ndliderii UE au stabilit ratele irevocabile deconversie fa˛„ de monedele ˛„rilor participantela UEM.

Conform prevederilor ConsiliuluiEuropean de la Madrid, euro a Ónlocuit ECU lao rat„ de 1:1, valoarea sa fiind stabilit„ Ónfunc˛ie de compozi˛ia co∫ului ECU ∫i de ratelede schimb din data de 31 decembrie 1998.Cursurile de conversie trebuiau sa fie egaledeci cu cursurile de pe pia˛„ la 31 decembrie1998.

Aceste premize ar fi putut conduce lami∫c„ri speculative ale cursurilor de schimbÓnainte de data limit„, pentru c„, din momentce autorit„˛ile anun˛aser„ c„ ratele de schimbde pe pia˛„ din ultima zi a anului 1998 urmaus„ devin„ Ón ziua urm„toare cursurile deconversie (fixate pentru totdeauna), oricemodificare de ultim moment s-ar fi confirmatpe 1 ianuarie.

Dac„, de exemplu, dac„ un operatorimportant ar fi speculat pentru a cre∫tevaloarea m„rcii germane fa˛„ de franculfrancez, acest curs de schimb, mai ridicat, ar fifost fixat irevocabil a doua zi.

Pentru ca etapa a treia s„ nu demarezecu cursuri de schimb incorecte, conform c„roraunele monede ar fi fost supraevaluate, iar altelesubevaluate Ón permanen˛„, un astfel deeveniment trebuia evitat. Pentru a realiza acestdeziderat a fost adoptat„ solu˛ia anun˛„riiparit„˛ilor bilaterale de conversie Ónainte demomentul cheie, Ón ideea c„, dac„ anun˛urilesunt credibile, pia˛a va îduce“ cursurile deschimb spre ratele preanun˛ate18 Ón mai 1998.

Aceast„ solu˛ie a func˛ionat ∫i reprezint„un element important al succesului etapei atreia. Drept cursuri de conversie au fost aleseratele centrale din cadrul SME. Credibilitatea afost asigurat„ de alte dou„ anun˛uri, prin careb„ncile centrale ale ˛„rilor candidate s-auangajat s„ coopereze Óndeaproape Ón stabilireapoliticilor monetare ∫i s„ intervin„ pe pia˛„oric‚t de mult ar fi fost nevoie pentru a seasigura c„ ratele de schimb sunt îÓmpinse“spre ratele de conversie pre-anun˛ate.

Interven˛iile necesare au fost, de fapt,minime, pentru c„ participan˛ii la pia˛„ au fostconvin∫i ca ratele anun˛ate vor fi Óntr-adev„rcele de conversie. Astfel, specula˛ia a devenitstabilizatoare, iar pe m„sura ce cursurile de pepia˛„ se apropiau de valorile anun˛ate,variabilitatea lor s-a redus.

Lipsa de complica˛ii a Óntregului proceseste cu at‚t mai admirabil„ cu c‚t, Ón aceea∫iperioad„ (a doua jum„tate a anului 1998),unele zone ale lumii (Asia de Sud-est, Rusia)se confruntau cu crize financiare majore.

Œn concluzie, chiar dac„ unii anali∫ti s-auar„tat Óngrijora˛i de posibilitatea apari˛iei unordiferen˛e Óntre ratele preanun˛ate ∫i ratelepie˛ei, ∫i de asemenea, datorit„ complexit„˛iiopera˛iunilor ∫i a problemelor tehnice legate detranzac˛ionarea monedelor, euroscepticii auconsiderat c„ perioada r„mas„ Óntre momentulfix„rii ratelor ∫i momentul deschiderii pie˛elor(4 ianuarie 1999) este prea scurt„ pentruasigurarea unei lans„ri f„r„ dificult„˛i a euro,lansarea noii monede a reprezentat un succesremarcabil, tranzac˛iile realiz‚ndu-se cuu∫urin˛„.

27

18 Trebuie spus c„ autorit„˛ile nu au putut anun˛a dinainte cursurile de conversie ale monedelor na˛ionale direct Ón euro,pentru ca acesta era legat de ECU, care cuprindea si alte monede UE dec‚t cele participante la UEM.

3.2 Aspecte tehnice ale lans„rii euro

Dup„ cum se ∫tie, de la 1 martie 2002euro a devenit singura moned„ legal„ Ón cele12 ˛„ri membre UEM, p‚n„ la 28 februarierealiz‚ndu-se tranzi˛ia fizic„ de la monedelena˛ionale (denumite monede îIN“) la euro.Introducerea bancnotelor ∫i monedelordenominate Ón euro a fost efectuat„ cu succes,at‚t Ón ce prive∫te atitudinea popula˛iei zonei,c‚t ∫i din punct de vedere logistic, cu toate c„existau multe temeri legate de acest procesChiar dac„ s-au Ónregistrat unele incidenteizolate acestea au fost dep„∫ite, Ón mare partedatorit„ atitudinii favorabile a cet„˛enilor dinzona euro, care au primit cu entuziasm nouamoned„. Conform unui îeurobarometru“realizat de Comisia European„ Ón luna martie2002, peste 80% din cet„˛enii din zona euroconsiderau c„ Ónlocuirea numerarului a avutsucces, 70% dintre ei declar‚ndu-se ferici˛i c„euro este moneda lor.

Spre sf‚r∫itul lunii ianuarie, la mai pu˛inde o lun„ de la lansarea bancnotelor ∫imonedelor, preschimbarea numerarului eraaproape complet„ Ón r‚ndul consumatorilor,popula˛ia adopt‚nd rapid noile Ónsemnemonetare. La dou„ s„pt„m‚ni de la lansarefuseser„ puse Ón circula˛ie bancnote ∫i monedeÓn valoare de peste 150 miliarde euro, la 26februarie fiind atins nivelul de 242 miliardeeuro, Ón contextul Ón care valoarea monedelorna˛ionale aflate Ón circula˛ie a sc„zut continuu,de la 270 miliarde euro la 1 ianuarie la numai42 miliarde euro la 26 februarie.

Œn spatele succesului se afl„ bineÓn˛elespreg„tirea minu˛ioas„ a acestei opera˛iunicomplexe ∫i f„r„ precedent. Care sunt decifactorii care au asigurat buna desf„∫urare aprocesului de Ónlocuire a numerarului?

Œn primul r‚nd trebuie spus c„ au fostluate m„suri de retragere timpurie abancnotelor ∫i monedelor na˛ionale. Ca

exemplu se poate men˛iona campania deinformare care a avut ca scop Óncurajareapopula˛iei de a depune la b„nci surplusul debancnote ∫i monede îvechi“, p‚n„ la sf‚r∫itulanului 2001. Œn acest context num„rulbancnotelor Ón circula˛ie a sc„zut cu o treime Óncursul anului amintit.

Œn al doilea r‚nd pre-distribuireanumerarului a avut o contribu˛ie important„pentru asigurarea unei tranzi˛ii f„r„ probleme,Ón ultimele patru luni ale anului 2001 fiindaprovizionate cu bancnote ∫i monede b„ncilecomerciale ∫i alte entit„˛i. Œn total au fostdistribuite de c„tre b„ncile centrale din zonaeuro, p‚n„ la 31 decembrie 2001, 6 milioanede bancnote ∫i 38 milioane de monede. Pentrua avea o imagine real„ a acestei opera˛iuni,putem remarca faptul c„ 80% din bancnote ∫iaproape toate monedele au fost distribuite Ónaceast„ perioad„.

Œn al treilea r‚nd necesitatea de a folosiautomatele bancare pentru distribuireanumerarului, a impus adaptarea rapid„ aacestora la noile condi˛ii. Pe ansamblu au fostmodificate mai mult de 200.000 de ATM-uri,opera˛iune realizat„ p‚n„ la 4 ianuarie 2002.

Œn fine un alt factor care a contribuit laderularea f„r„ dificult„˛i a procesului deÓnlocuire a numerarului, Ól reprezint„angajamentul b„ncilor comerciale de aaproviziona economia cu cantit„˛i mari decupiuri cu valoare mic„ (p‚n„ la 20 de euro),din primele zile ale anului 2002. Œn acela∫i senss-a Ónscris ∫i m„sura ca, Ón ˛„rile Ón careajutorul social se acord„ preponderent Ónnumerar, aceasta s„ se fac„ Ón bancnote cuvaloare mic„. Œn consecin˛„, la Ónceputul anuluibancnotele cu valoare mic„ reprezentau 80%din num„rul bancnotelor euro Ón circula˛ie ∫i40% din valoarea lor, propor˛iile respectivefiind Ón mod clar mai mari dec‚t cele normale.

28

3.3 Introducerea bancnotelor ∫i monedelor euro

Important de semnalat este num„rulredus al incidentelor de contrafacere ∫icalitatea foarte slab„ a acestora (motiv pentrucare au fost imediat depistate), ceea cedemonstreaz„ gradul Ónalt de securizare abancnotelor. De altfel, preocuparea B„nciiCentrale Europene pentru securitatea noilorÓnsemne monetare nu s-a limitat la includereaÓn designul acestora a multiple elemente desiguran˛„, ci a vizat ∫i crearea unei baze de datecare s„ stocheze informa˛iile referitoare laincidentele de contrafacere, precum ∫i a unuicentru de analiz„ a falsurilor.

Œn perioada de circula˛ie paralel„, Ónnumerar, a celor dou„ tipuri de moned„ (euro∫i monedele -IN), s-au remarcat cre∫tereanumerarului, rezultat al influxurilor mari demoned„ nou„, ∫i necesitatea comercian˛ilor cuam„nuntul de a avea Ón permanen˛„ un stoc dinambele tipuri de monede. Pe m„sur„ cemonedele IN au fost retrase, intensitateaprocesului s-a atenuat ∫i numerarul Óncircula˛ie a revenit pe un trend normal. Dup„dou„ luni de la lansare, Ón toate cele 12 ˛„riparticipante la Uniunea Monetar„, 95 la sut„din volumul pl„˛ilor cash se derula Ón euro,procente mai mari Ónregistr‚ndu-se Ón Irlanda,Luxemburg ∫i Finlanda.

Introducerea numerarului euro a generatunele temeri legate de posibilitatea produceriiunui puseu infla˛ionist ca urmare a rotunjiriloraplicate la conversia pre˛urilor din monedelena˛ionale Ón euro. Argumentele cel mai desinvocate vizau includerea Ón pre˛uri acheltuielilor logistice ∫i Ónclina˛ia unorcomercian˛i de a ob˛ine profituri conjuncturaleprin invocarea principiului de marketingreferitor la pre˛ul psihologic.

Riscul infla˛ionist a fost Óns„ limitat deanumi˛i factori sau m„suri, prezentate mai jos:

• cre∫terea transparen˛ei pre˛urilor Ónzona euro, prin simplificareacomparabilit„˛ii pre˛urilor Óntrediferitele ˛„ri membre, cu efect directasupra climatului concuren˛ial;

• afi∫area permanent„ a pre˛urilor Óneuro ∫i Ón fosta moned„ na˛ional„ peparcursul perioadei de circula˛ie dual„;

• verificarea ∫i monitorizarea unuinum„r important de pre˛uri (ÓnGermania, de exemplu, au fost supuseunui astfel de proces 18000 depre˛uri);

• existen˛a unor acorduri de Ónghe˛aretemporar„ a unor categorii de pre˛uri(de pild„ Ón Fran˛a, Ón primul trimestru2002).

Speciali∫tii apreciaz„ c„ ratele mairidicate ale infla˛iei Ónregistrate Ón lunileianuarie ∫i februarie (2,7 ∫i respectiv 2,5%comparativ cu 2% Ón decembrie 2001) au fostdeterminate, Ón principal, de majorareaimpozitelor Ón Germania, a tarifelor publice ÓnItalia ∫i a pre˛urilor la fructe ∫i legume Ón unele˛„ri ale zonei euro ca urmare a condi˛iilormeteorologice nefavorabile. De altfel, WillemDuisenberg, pre∫edintele B„ncii CentraleEuropene, aprecia c„ infla˛ia zonei euro vareveni dup„ aceast„ perioad„ la valori de 1,5-1,6 la sut„. Œn ceea ce prive∫te introducereanoii monede, estim„rile publicate de Eurostatatribuite acestui proces maximum 0,16 puncteprocentuale din cre∫terea de 0,5 la sut„consemnat„ Ón luna ianuarie 2002.

29

Ca ∫i Ón cazul celor 15, ∫i noile statemembre vor trebui s„ respecte acelea∫i etape ∫icondi˛ii pentru realizarea Uniunijii Economice∫i Monetare.

Prima etap„ a UEM a fost atins„ de noilestate membre Ón momentul Ón care au aderat laUniunea European„.

Œn a doua etap„ noile state membreimplementeaz„ programe de convergen˛„, ∫itrebuie s„ Ó∫i coordoneze politicile economicecu celelalte state pe baza liniilor directoaretrasate de Comisie.

Deoarece noile state nu beneficiaz„ de oderogare permanent„19, acestea ader„ Ón etapaa II a ∫i la MRS 2, etap„ intermediar„ aintegr„rii monetare, care presupune legareamonedei na˛ionale de euro, ∫i angajamentul dea men˛ine evolu˛ia cursului de schimb Óntr-oanume band„ de fluctua˛ie. Imediat dup„aderare trebuie respectat„ rezolu˛ia privindMRS 2, urm‚nd ca b„ncile centrale ale statelorÓn cauz„ s„ semneze un acord cu BCE, privindparticiparea la acest mecanism. Totu∫i, chiardac„ Ón Tratat se prevede participarea la MRS2 cu doi ani Ónainte de aderarea la UEMaceasta este o problem„ discutabil„. DeciziaConsiliului ca Italia ∫i Finlanda s„ participe laetapa final„ a UEM, f„r„ o participare de doiani la SME, este o experien˛„ util„ deciden˛ilordin statele candidate.

La momentul actual doar 7 dintre noiimembri particip„ la acest mecanism Estonia,Lituania ∫i Slovenia (toate trei de la data de 28iunie 2004), Cipru, Letonia ∫i Malta (de la 2mai 2005) ∫i Slovacia (de la 28 noiembrie2005). Cehia, Polonia ∫i Ungaria care au

economiile cele mai complexe au r„masdeocamdat„ Ón afara MRS 2.20

Œnc„ de la aderarea la UniuneaEuropean„ b„ncile centrale ale noilor membriisunt membre ale SEBC f„r„ drept de vot ÓnConsiliul de Guvernare. Conform prevederilorTratatului CE, un stat membru al UE care nuÓndepline∫te criteriile de aderare pentruadoptarea monedei unice, este tratat ca stat cuderogare potrivit articolului 122 (ex 109k) dinTratatul CE, ∫i este exonerat de prevederileprivind func˛ionarea Eurosistemului. Œncalitatea sa de stat membru UE, Rom‚nia va ficonsiderat„ ˛ar„ cu derogare de la adoptareamonedei unice, conform Art. 122 din Tratat.

Tot Ón cadrul celei de-a doua etape,statele membre fac eforturi pentru atingereaconvergen˛ei nominale.

Œn fine participarea la etapa final„ aUEM, introducerea euro, presupunerespectarea criteriilor de convergen˛„ ∫i, de lamomentul adeziuniii, renun˛area laindependen˛a politicii monetare, precum ∫i lamecanismul cursului de schimb ca mijloc deajustare a dezechilibrelor economice. Dup„aderarea la UEM statele vor trebui s„ respectePactul de Stabilitate ∫i Cre∫tere ∫i vor elaboraprograme de stabilitate.

At‚t pentru noii membri, c‚t ∫i pentruRom‚nia, odat„ cu derularea procesului deaderare la Uniunea European„ ∫i cu apropiereade momentul 1 ianuarie 2007, vor fi necesareanalize riguroase de ˛ar„ referitoare laparticiparea la UEM care s„ r„spund„ la c‚tevaÓntreb„ri. Cum trebuie preg„tit„ aderarea laUEM? Ce condi˛ii trebuie Óndeplinite atunci,pentru ca ˛„rile din Est s„ participe f„r„ riscuri,

30

19 Sau op˛iunea de men˛inere Ón afara UEM (clauz„ de îopt-out“).20 http://ec.europa.eu/economy_finance/euro/world/euro_world_6_en.htm

3.4 Caracteristici ale etapiz„rii pentru noii membrii

sau cel pu˛in cu riscuri minime la UniuneaMonetar„?

Trebuie re˛inut de la bun Ónceput, c„adoptarea unilateral„ a euro (denumit„euroizare-îeuroisation“) de c„tre statemembre sau candidate, este considerat„incompatibil„ cu cadrul de realizare a UEM

∫i ca atare neacceptat„ de UE. Toate statelecandidate trebuie s„ urmeze procedura deintegrare bazat„ pe cele trei etape prev„zuteÓn Tratat.

Pentru Rom‚nia etapele ader„rii laUEM sunt sintetizate Ón caseta 3.3.

31

Caseta 3.3 Etapele integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea Economic„ ∫i Monetar„

1. 1 ianuarie 2007 aderarea la Uniunea European„

P‚n„ la aceast„ dat„ au avut loc:

• Preg„tirea pentru aderarea la Uniunea European„, (criteriile de la Copenhaga) inclusivliberalizarea circula˛iei capitalurilor;

• 03 martie 2003 - trecerea la referin˛a euro;

• Sf‚r∫itul anului 2004 - legea care modific„ statutul BNR;

• August 2005 - trecerea la strategia de politic„ monetar„ bazat„ pe ˛intirea infla˛iei

2. Dup„ aderarea la UE participarea la MRS 2, eforturi pentru respectareacriteriile de la Maastricht (programe de convergen˛„)

3. Œncep‚nd cu 2010, dar cel mai probabil 2012-2014 adoptarea euro (cu stabilireatuturor detaliilor tehnice, inclusiv fixarea perioadei de circula˛ie duale)

Œn Óncheierea acestui capitol trebuie s„eviden˛iem un eveniment important ∫i anumec„ prima extindere spre est a va avea loc de la1 ianuarie 2007 prin aderarea Sloveniei.

Realiz‚nd progrese Ón domeniulconvergen˛ei nominale, Slovenia a solicitatrealizarea rapoartelor de convergena˛„. Œn mai2006, Comisia European„ ∫i BCE au f„cutpublice rapoartele de convergen˛„ prin carerecomandau aderarea Sloveniei la zona euro pebaza respect„rii criteriilor de la Maastricht. Pe16 mai Comisia a transmis un comunicat princare ar„ta c„ Slovenia a realizat un nivel ridicatal convergen˛ei durabile cu celelalte statemembre, ∫i c„ indepline∫te condi˛iile necesarepentru adoptarea euro. Pe baza raportului de

convergen˛„, Comisia a propus Consiliului caSlovenia s„ adopte euro de la 1 ianuarie 2007

Dup„ consultarea Parlamentului ∫idiscu˛iile purtate Ón cadrul ÓntruniriiConsiliului European, la 11 iulie 2006,ECOFIN a adoptat decizia de particiapre aSloveniei la etapa final„ a UEM Óncep‚nd cu 1ianuarie, ∫i a stabilit rata irevocabil„ dintreeuro ∫i tolarul Sloven la nivelul de 239,64tolari pentru un euro.

™i Lituania a solicitat evaluarea privindrespectarea criteriilor de convergen˛„, Ón cazulacesteia Comisia ∫i BCE consider‚nd c„Lituania nu este Ónc„ preg„tit„ pentru euro.

A fost preferat„ aceast„ denumire acapitolului deoarece Tratatul de la Maastricht aacordat o mai mare importan˛„ convergen˛einominale dec‚t celei reale.

Œn literatura economic„ s-au instalat doitermeni uzuali pentru a desemna convergen˛aeconomiilor UE (convergen˛a real„ ∫iconvergen˛a nominal„). Convergen˛anominal„ se refer„ la faptul c„ ˛„rile care aspir„la UEM trebuie s„ Óndeplineasc„ cele patrucriterii de convergen˛„ stabilite prin Tratatul dela Maastricht.

Œn ce prive∫te convergen˛a real„,termenul este folosit cu mai multe Ón˛elesuri,

uneori Ón˛eleg‚ndu-se modul de Óndeplinire apropriet„˛ilor ZMO, care din punctul nostru devedere ar trebui Óncadrate la convergen˛astructural„.

Apreciem c„ prin convergen˛„ real„ sepoate Ón˛elege convergen˛a variabilelor reale,adic„ PIB/locuitor, salarii ∫i pre˛uri. Cea maiimportant„ este bineÓn˛eles convergen˛aProdusului Intern Brut pe locuitor, dezideratcare presupune o cre∫tere mai rapid„ a acestuiindicator Ón ˛„rile mai pu˛in dezvoltate. Vomanaliza Ón continuare aceste dou„ tipuri deconvergen˛„.

32

4. Convergen˛a nominal„ - mai important„ dec‚t convergen˛a real„

4.1 Justificarea criteriilor de la Maastricht

Introducerea acestor criterii deconvergen˛„ a iscat discu˛ii ample Ón lumeaacademic„, axate pe necesitatea unor asemeneacondi˛ii, precum ∫i pe leg„tura dintre astfel decriterii de convergen˛„ macroeconomic„ ∫icriteriile sau propriet„˛ile zonelor monetareoptime. Œn continuare vom Óncerca s„ g„simr„spunsuri la urm„toarele Óntreb„ri: Care suntmotivele introducerii acestor criterii? Celeg„tur„ au cu teoria zonelor monetare optime?

S„ urm„rim Ón continuare motiveleintroducerii acestor criterii, pe baza uneistructur„rii pe dou„ componente majore:criterii monetare (stabilitatea pre˛urilor,convergen˛a ratelor dob‚nzii pe termen lung ∫istabilitatea cursului de schimb) ∫i criteriifiscale (lipsa deciziei de deficit excesiv prinanaliza ponderii datoriei publice ∫i a deficituluibugetar Ón Produsul Intern Brut).

Criteriile monetare

Stabilitatea pre˛urilor. Criteriulprivind stabilitatea pre˛urilor este elementulcentral al condi˛iilor de participare la UEM. Cutoate c„ Ól reg„sim ∫i Ón literatura teorieizonelor monetare optime, importan˛a acordat„este redus„21.

Motiva˛ia principal„ a introduceriiacestui criteriu este legat„ de dorin˛a cauniunea monetar„ s„ se concentreze pestabilitatea pre˛urilor ca obiectiv economicprincipal, iar ˛„rile aspirante s„ aib„ preferin˛easem„n„toare pentru acest obiectiv. Ce s-arÓnt‚mpla practic atunci c‚nd ˛„ri cu rate diferiteale infla˛iei ar dori s„ realizeze o uniunemonetare? Putem presupune c„ atunci c‚ndprerogativele politicii monetare sunt cedateunei autorit„˛i comune Ón care reprezentan˛ii

21 Teoria ZMO acord„ importan˛„ major„ urm„toarelor criterii: flexibilitatea salariilor, mobilitatea for˛ei de munc„ ∫ia capitalului, integrarea pie˛elor financiare, deschiderea economic„, diversificarea economiei ∫i consumului. Totu∫iIshiyama sus˛ine c„ similaritatea ratelor infla˛iei este printre cele mai importante criterii.

fiec„rei ˛„ri decid, ar putea fi urm„rit„ ca ˛int„infla˛ia medie. Acest lucru ar Ónsemna practico pierdere pentru ˛ara cu infla˛ie redus„ caretrebuie s„ accepte, dup„ unificarea monetar„ orat„ a infla˛iei mai ridicat„. BineÓn˛eles c„aceasta se adaug„ la costurile ∫i riscurile careplaneaz„ asupra uniunii monetare.

Œn cazul Uniunii Economice ∫i MonetareEuropene ˛ara cu infla˛ie mic„ a fost Germania,adic„ principala putere economic„ european„,˛ara cu cea mai mare stabilitate a pre˛urilor ∫i˛ara care a livrat moneda central„ a SistemuluiMonetar European. Œn acest context, putemÓn˛elege c„ Germania a dorit s„ condi˛ionezeintrarea Ón uniunea monetar„ de existen˛apreferin˛elor pentru infla˛ie redus„. Oricum,˛„rile care doresc s„ renun˛e la moneda proprieÓn favoarea unei monede comune trebuie s„Ón˛eleag„ c„ nu pot intra Ón uniunea monetar„cu o infla˛ie ridicat„ deoarece riscurilepierderilor de competitivitate sunt mari.

Convergen˛a ratelor dob‚nzii petermen lung este un criteriu care ar putea fianalizat prin dou„ abord„ri: pe baza rateianticipate a infla˛iei ∫i pe baza ratei dob‚nziipe termen lung determinat„ de pia˛„.

Rata dob‚nzii include, conformformulei lui Fischer, rata real„ a dob‚nzii ∫irata infla˛iei. Atunci c‚nd ne referim ladob‚nzi pe termen lung investitori suntinteresa˛i de rata anticipat„ a infla˛iei. Dac„ignor„m prima de risc ∫i consider„m c„investitorii din dou„ ˛„ri accept„ aceea∫i rat„real„ a dob‚nzii atunci diferen˛a dintre dob‚nziva fi dat„ de rata anticipat„ a infla˛iei. Putemafirma cu convingere, c„ at‚t timp c‚t rataanticipat„ a infla˛iei este inclus„ Ón ratadob‚nzii, de fapt convergen˛a dob‚nzilor petermen lung Ónseamn„ convergen˛a rateloranticipate ale infla˛iei.

Revenim astfel la problema de lacriteriul anterior ∫i anume: ˛„rile care doresc s„

intre Ón uniunea monetar„ trebuie s„dovedeasc„ politici monetare credibile care s„minimalizeze expecta˛iile infla˛ioniste.

C‚t prive∫te a doua abordare, adic„analiza ratei nominale a dob‚nzii ∫i diferen˛ece ar putea avea alte cauze dec‚t infla˛iaanticipat„, apare problema distorsion„riipie˛elor financiare, dac„ anterior cre„rii UEMratele dob‚nzii nu sunt apropiate. Deoareceunificarea monetar„ elimin„ riscul valutar,orice diferen˛„ de dob‚nd„ va duce la arbitrajÓntre titluri denominate Ón diverse monede, lami∫carea ratelor dob‚nzii, ∫i Ón final la pierderifinanciare pentru unii ∫i c‚∫tiguri pentru al˛ii.De aceea pentru a elimina aceste posibiledistorsiuni este necesar„ realizareaconvergen˛ei dob‚nzilor anterior unific„riimonetare.

Cu toate acestea putem afirma c„ for˛elepie˛ei pot determina realizarea rapid„ aconvergen˛ei dob‚nzilor, Ónainte de realizareaUEM, eveniment constatat ∫i Ón cazul ˛„rilordespre care se ∫tia c„ vor trece la euro.

Stabilitatea ratei de schimb, ca ∫icriteriu de convergen˛„ pentru participarea launiunea monetar„ are semnifica˛ii legate deimplica˛iile devaloriz„rii monedei.

Œn primul r‚nd demonstreaz„ capacitateastatului Ón cauz„ de a gestiona economia f„r„ aapela la devalorizarea monedei ca instrumentde ajustare.

Œn al doilea r‚nd, prin introducereaacestei condi˛ii este redus„ posibilitatea ca o˛ar„ s„ intre Ón UEM cu moneda depreciat„,adic„ cu avantaje din punct de vedere alcompetitivit„˛ii. Cu toate acestea, trebuieprecizat c„ nimic nu Ómpiedic„ statele s„efectueze o ultim„ ajustare Ónainte de a intra ÓnMRS.

Œn al treilea r‚nd imposibilitateadevaloriz„rii for˛eaz„ statul Ón cauz„ s„

33

controleze infla˛ia pentru a-∫i men˛inecompetitivitatea. Astfel constat„m o leg„tur„puternic„ a acestui criteriu cu cel al stabilit„˛iipre˛urilor.

Nu trebuie s„ uit„m Óns„ c„ marjele defluctua˛ie s-au modificat fa˛„ de momentulsemn„rii Tratatului de la Maastricht de la +/-2,25% la +/-15%, ceea ce ofer„ posibilitateaunor ajust„ri semnificative. Ceea ce uneori seignor„ Óns„ Ón unele cercuri ∫i dezbateri dinRom‚nia, este c„ Rapoartele de convergen˛„ale Comisiei ∫i BCE22 analizeaz„ stabilitatearatei de schimb Ón marja Óngust„, chiar dac„marja oficial„ este de +/-15%23.

Criteriile fiscale

Dac„ am ar„tat c„ principala motiva˛ie aintroducerii criteriilor anterioare ˛ine de teamade infla˛ie, ∫i criteriile bugetare sunt legateÓntr-un fel tot de acest aspect. Practic datoriepublic„ ridicat„ poate Ónsemna tendin˛e deproducere a infla˛iei surpriz„, pentru reducereacostului datoriei, iar deficit bugetar ridicatpresupune at‚t presiuni asupra datoriei publicec‚t ∫i posibile presiuni infla˛ioniste datoratecererii agregate.

Totu∫i, accept‚nd c„ sunt clare ra˛iunilecriteriilor bugetare este mai greu s„ explic„mcifrele de 60% sau 3%, opinia economi∫tilorfiind c„ aceste rate au fost alese arbitrar.

Care din cele dou„ criterii este maiimportant, datoria public„ sau deficitulbugetar? S„ plec„m Ónt‚i de la nivelul datorieipublice. Dac„ acesta a fost stabilit la 60%,estim‚nd o cre∫tere nominal„ a PIB de 5%,matematic este necesar un deficit de 3% pentrua stabiliza nivelul datoriei.

Rela˛ia care demonstreaz„ acest lucrueste redat„ Ón continuare. Pentru acesta pornim

de la prima egalitate care const„ Ón faptul c„datoria din anul curent (D) este egal„ cudatoria din anul precedent (Dt-1) la care seadaug„ deficitul suplimentar (d) din anulcurent:

D = Dt-1 + d (ecua˛ia 4.1)

Pentru c„ ne intereseaz„ valorile relativla PIB, Ómp„r˛im ecua˛ia la PIB din anul curent(Y) ∫i ˛inem cont de faptul c„ PIB din anulcurent este egal cu PIB din anul precedentajustat cu cre∫terea economic„ (y’):

∫i

Combin‚nd cele dou„ egalit„˛i ob˛inem:

(ecua˛ia 4.2)

unde D’ ∫i d’ reprezint„ raportul dintredatorie respectiv deficit ∫i PIB, pentru anul Óncauz„. Ecua˛ia (2.2) poate fi rescris„ astfel,dup„ ce Ónmul˛im cu 1+y’

D’ + D’y’ - D’t-1 = d’(1 + y’)

Œn cazul Ón care se dore∫te stabilizareadatoriei la acela∫i nivel, D’ este egal D’t-1 (cutoate c„ Ón valoare absolut„ datoriile sunt diferite,c‚nd le raport„m la PIB acestea pot fi egale).

Rezultatul este redat prin ecua˛ia (4.3).

(ecua ia 4.3)� � 'y'1

'' dyD�

� sau � � '

y'1

1'*' dyD �

�

sau � � ''1

''

1 dy

DD t ��

� �

� � Yd

yYD

YD

t

t ��

��

�

'1*1

1

� �'1*1

yYY t �� �Yd

YD

YD t �� �1

34

22 Se pot analiza rapoartele 1998, 2000, 2002 ∫i 2004.23 Experien˛a SME dup„ criza din 1992 arat„ c„ monedele participante au reu∫it s„ revin„ de facto Ón marja ini˛ial„,chiar dac„ marja oficial„ a fost destul de permisiv„.

Œn literatura de specialitate rela˛iautilizat„ este D’ y’ = d’ (ecua˛ia 4.3’) termenul1/(1 + y’), consider‚ndu-se neglijabil.

Astfel Ón cazul convergen˛ei bugetarestabilit„ prin criteriile de la Maastricht,pentru o datorie public„ stabilizat„ la 60%din PIB ∫i o cre∫tere economic„ nominal„de 5% pe an, nivelul deficitului bugetar este

conform ecua˛iei 4.3, sau

conform ecua˛iei 2.3’.

Credem c„ rela˛ia corect„ e redat„ deecua˛ia 4.3, datoria stabiliz‚ndu-se la 60% cu ocre∫tere economic„ de 5%, ∫i un nivel aldeficitului bugetar de 2,86%. Chiar dac„diferen˛a de calcul nu este mare, eareprezent‚nd Ón cazul deficitului bugetaraproximativ 0,14 puncte procentuale, Ónanumite cazuri ea ar putea s„ creeze probleme.

Dac„ am apreciat c„ aceste calculepleac„ de la nivelul dorit al datoriei publice,are Óns„ cifra de 60% vreo semnifica˛ie? Lasf‚r∫itul anilor ‘80, inclusiv Ón momentulsemn„rii Tratatului de la Maastricht, aceastaera media raportului dintre datoria public„ ∫iPIB Ón Comunitatea European„. Œn schimb Ónce prive∫te deficitul bugetar de 3% din PIB,

media ˛„rilor membre era superioar„ acesteivalori. Poate fi doar o Ónt‚mplare c„ Germaniaavea Ón anii 80 acest nivel al deficitului? Nueste u∫or de r„spuns.

Œn aceste condi˛ii oricine ar putea s„-∫ipun„ Óntrebarea: dac„ deficitele bugetare aufost mai mari, nu cumva este prea strict„cerin˛a de 3%? O variant„ a criteriilor ar fiputut fi foarte bine un nivel al datoriei de 75%care ar fi fost stabilizat cu un deficit bugetar de3,75%, sau alte combina˛ii.

Oricum trebuie s„ men˛ion„m ∫i faptulc„ stabilizarea datoriei la 60% este realizat„pentru a rat„ de cre∫tere de 5%, iar dac„aceasta este mai mic„ deficitul necesarstabiliz„rii va fi ∫i el mai mic24.

Œn concluzie, Uniunea European„ a creataceste criterii pentru a se asigura c„ ˛„rile careintr„ Ón UEM sunt responsabile din punct devedere fiscal ∫i c„ sunt suficient deconvergente pentru a garanta o politic„monetar„ comun„. Mai mult, includerea unei˛„ri cu infla˛ie ridicat„, cu rate de schimb alemonedei sale oscilante, cu rate foarte mari aledob‚nzilor sau cu un deficit bugetar mare ar fiputut alerta pie˛ele financiare c„ euro este unproiect riscant ∫i instabil.

Cu toate c„ aceste criterii au fost ˛inta anumeroase critici, mul˛i lideri ai UniuniiEuropene consider„ c„ ele reprezint„ un pre?corect pentru admiterea Ón uniunea monetar„25.

3%)(sau 0,030,05*0,6' ��d c

2,86%)(sau 0,028571,05

0,05*0,6' ��d

35

24 De exemplu Ón cazul unei cre∫teri a PIB nominal de 4% deficitul necesar stabiliz„rii este de 2,4% din PIB (calculatpe baza rela˛iei 4.3’) sau 2,3% din PIB calculat pe baza ecua˛iei 2.3.25 Aceast„ afirma˛ie este sus˛inut„ de realitatea c„ p‚n„ Ón prezent 13 ˛„ri au putut Óndeplini aceste criterii. De asemeneaSuedia, Danemarca ∫i Marea Britanie le Óndeplinesc, ceea ce demonstreaz„ c„ nu sunt chiar a∫a dure cum p„reau laÓnceputul anilor 90.

Compara˛ia criteriilor de la Maastrichtcu propriet„˛ile ZMO

De multe ori s-a apreciat c„ Ón Tratatulde la Maastricht nu este men˛ionat„ nici oprevedere inspirat„ din teoria zonelormonetare optime. Cu toate acestea facem dou„preciz„ri.

Œn primul r‚nd am observat c„ de celemai multe ori se compar„ doar criteriile deconvergen˛„ cu propriet„˛ile zonelor monetareoptime. Din aceste punct de vedere nu estecorect s„ elimin„m condi˛iile din primele dou„etape ale UEM, care sunt legate de mobilitateacapitalurilor ∫i coordonarea politiciloreconomice. Este clar c„ procesul de unificaremonetar„ din Europa nu se bazeaz„ numai pecriteriile de la Maastricht, deci nu trebuie s„ lecompar„m numai pe acestea cu propriet„˛ileZMO. Criteriile de convergen˛„ nominal„reprezint„ o component„, e adev„ratprincipal„, care a asigurat preg„tirea pentrustadiul de Uniune Economic„ ∫i Monetar„. Se∫tie Óns„ c„ prima etap„ a UEM a constat Ónliberalizarea circula˛iei capitalurilor, ∫i Óngeneral Ón Óndeplinirea condi˛iilor de pia˛„unic„, inclusiv reglement„ri pentru liberacircula˛ie a for˛ei de munc„26.

Œn al doilea r‚nd, criteriile deconvergen˛„ sunt inspirate Óntr-un fel tot dinteoria ZMO, criteriul de stabilitate a pre˛urilor,adic„ rate similare ale infla˛iei, fiind Ón centru,cu celelalte gravit‚nd Ón jurul lui. Œn ceea ceprive∫te criteriul men˛inerii ratei de schimb Ónmarja de fluctua˛ie f„r„ devalorizare, dinperspectiva teoriei ZMO aceasta ne spune c„ Óncondi˛iile Ón care cursurile dintre monedelepoten˛ialilor parteneri nu au cunoscut tensiuni,Ónseamn„ c„ economiile lor sunt compatibilepentru a realiza uniunea monetar„, adic„ sunt

Óntrunite anumite condi˛ii de simetrie ∫iflexibilitate.

Criteriile fiscale de la Maastricht pot fiinterpretate ca fiind legate de criteriul privindintegrarea ∫i disciplina fiscal„. Prevederile dinSGP care se refer„ la bugete echilibrate Ónscopul posibilit„˛ii utiliz„rii stabilizatorilorfiscali Ón perioade de recesiune, reprezint„ Óntr-un fel o preocupare pentru eventualemecanisme de ajustare utilizate Ón cazuldescentraliz„rii fiscale, cu toate c„ Ón realitateSGP las„ pu˛ine posibilit„˛i de utilizare abugetelor na˛ionale pentru a sus˛ineflexibilitatea pie˛elor. Reforma SGP, vapermite unele ajust„ri prin instrumentelepoliticii fiscale.

Œns„ calitatea criteriilor de la Maastrichteste dat„ de claritatea ∫i posibilitatea decomensurare a lor, atribute care au contatfoarte mult, ∫i au u∫urat sarcina deciden˛ilor.Ne putem Ónchipui ce s-ar fi Ónt‚mplat Ón cazulÓn care printre criteriile de la Maastricht ar fiap„rut mobilitatea for˛ei de munc„,similaritatea ciclurilor economice,flexibilitatea salariilor sau diversificareaproduc˛iei.

Dac„ Óncheiem cu una din primelepropriet„˛i ZMO, flexibilitatea pie˛ei for˛ei demunc„, trebuie s„ recunoa∫tem c„ Óntr-adev„rr„m‚n multe probleme de rezolvat. Chiar dac„exist„ Ón unele recomand„ri ale Comisiei,m„surile care pot face pie˛ele for˛ei de munc„mai flexibile nu figureaz„ Ón Tratatul de laMaastricht. Œn timp ce convergen˛a nominal„are ca scop preg„tirea pentru moneda unic„,fiind apreciat„ ca un minim necesar, Ón ceea ceprive∫te flexibilitatea pie˛ei muncii nu s-a f„cutmai nimic.

36

26 Practic deciden˛ii UE au Óncercat Óndeplinirea acestor criterii dar nu au condi˛ionat participarea de anumite nivelelimit„, datorit„ dificult„˛ilor de m„surare.

Dac„ p‚n„ acum am urm„rit posibileexplica˛ii legate de alegerea criteriilor de laMaastricht, Ón cele ce urmeaz„ vom analizamodul Ón care aceste criterii au fost Óndeplinitede statele membre, ∫i mai ales modul Ón care aufost interpretate Ón practic„ de ComisiaEuropean„ ∫i IME (respectiv BCE)27.

Trebuie s„ eviden˛iem Ónainte de orice,c„ Ón momentul semn„rii Tratatului de la

Maastricht, doar Fran˛a ∫i LuxemburgÓndeplineau criteriile de convergen˛„. Œn 1995∫i 1996 doar Luxemburg se Óncadreaz„ Ónprevederile convergen˛ei nominale, situa˛iapentru celelalte state put‚nd fi observat„ Óntabelele 4.1 ∫i 4.2. Practic, primul termenposibil pentru lansarea etapei a treia a UEM nua putut fi respectat din lipsa acelei îjum„t„˛iplus unu“ din statele care respect„ criteriile.

37

27 Pot fi consultate Rapoartele de convergen˛„ ale Comisiei (1998, 2000, 2002, 2004, 2006) raportul IME (1998) ∫irapoartele BCE (2000, 2002, 2004, 2006).

4.2 Convergen˛a Ón practic„

Tabel 4.1 Îndeplinirea criteriilor de convergen în 1995

Criteriu/

ara

Infla ie Deficit

public (%

din PIB)

Datorie public

(% din PIB)

Rata dobânzii pe

termen lung

Participare

la SME

Preg tit

pt. UEM

Valoarea de

referin

3,1 3 60 9,7

Germania 1,8 3,5 85,1 6,9 DA NU

Austria 2,2 6,2 69,4 6,5 ar NU

Belgia 1,5 4,4 133,5 7,4 DA NU

Danemarca 2,1 1,8 72,0 8,3 DA NU

Spania 4,7 6,2 65,7 11,3 dr NU

Finlanda 1,0 5,6 59,5 7,9 ar NU

Fran a 1,7 5,0 52,4 13,3 DA NU

Grecia 9,3 9,2 111,5 8,3 NU NU

Irlanda 2,5 2,4 86,3 11,8 DA NU

Italia 5,4 7,2 124,7 6,1 rr NU

Luxemburg 1,9 -0,3 7,4 6,9 DA DA

Olanda 1,9 3,3 79,1 14,9 DA NU

Portugalia 4,1 5,1 70,7 8,2 dr NU

Marea

Britanie

3,4 5,7 54,0 10,2 SUSP. NU

Suedia 2,9 8,1 79,9 NU NU

Sursa: Brociner (1999), preluat din OCDE, Perspective economice, nr.59, iunie 1996

ar - aderare recent ; dr - devalorizare recent , rr - revenire recent

Dar s„ analiz„m modul Ón careinstitu˛iile comunitare au interpretat criteriile,pentru a clarifica procedura de stabilire a˛„rilor care pot participa la etapa final„ a UEM.Analiza pleac„ de la ideea c„ aceste criterii nusunt rigide. Ceea ce am dorit s„ demonstr„meste c„ ele pot fi interpretate at‚t flexibil,pentru a facilita accesul unor state, c‚t ∫i strict,eventual pentru a bloca accesul statelor ce nusunt suficient preg„tite.

Pe de o parte, criteriile sunt nuan˛atepentru a lua Ón considerare faptul c„ anumite˛„ri sunt îpe calea cea bun„“, Tratatul l„s‚ndloc interpret„rilor. Criteriile pot fi deciinterpretate Ón sens flexibil pentru a permiteunor ˛„ri nepreg„tite suficient s„ participe laUEM, pe considerente politice. Pe de alt„ partenu trebuie s„ omitem ∫i posibilitateainterpret„rii stricte cu scopul de a bloca accesulunor ˛„ri. Chiar dac„ experien˛a de p‚n„ acuma ar„tat o interpretare flexibil„, extinderea spre

est a UE aduce Ón discu˛ie ∫i perspectiva uneiinterpret„ri mai stricte a criteriilor.

S„ le lu„m pe r‚nd ∫i s„ vedem c‚t derigid„ (strict„) sau c‚t de flexibil„ esteinterpretarea acestor criterii.

Œn primul r‚nd criteriul stabilit„˛iipre˛urilor ∫i cel al convergen˛ei dob‚nzilor petermen lung nu las„ posibilit„˛i de interpretarerelaxat„. Aici am putea discuta doar de uneledificult„˛i de calcul. De exemplu Ón cazulindicelui pre˛urilor existau ∫i mai exist„ Ónc„diferen˛e Ón modul de calcul, Ón special legat decompozi˛ia co∫ului de produse ∫i servicii. Œnsens contrar aceste criterii pot fi interpretatemai strict deoarece Tratatul con˛ine termenulîdurabil“ pentru convergen˛„ Ón general ∫ireferitor la criteriul dob‚nzilor Ón special.

Œn al doilea r‚nd, anumite neclarit„˛i deinterpretare exist„ Ón ceea ce prive∫te criteriul

38

Tabel 4.2 Situa ia rilor CE fa de criteriile de convergen în 1996

Sursa: ABN – AMRO Economic Department, EMU and the EURO, 1997

Criteriu/ ara Infla ie Deficit

public (%

din PIB)

Datorie public

(% din PIB)

Rata

dobânzii

Participare la

SME

Preg tit

pt. UEM

Valoarea de

referin

2,6 3 60 8,8

Germania 1,2 3,4 60,7 6,2 DA NU

Austria 1,8 4,5 71,5 6,3 DA NU

Belgia 1,8 3,2 127,4 6,5 DA NU

Danemarca 1,9 1,6 70,0 7,2 DA NU

Spania 3,6 4,4 67,8 8,7 DA NU

Finlanda 1,5 2,6 59,5 7,1 DA DA

Fran a 2,1 4,1 56,5 6,3 DA NU

Grecia 7,9 7,6 108,4 14,8 DA NU

Irlanda 1,7 0,9 67,0 7,3 DA NU

Italia 4,0 6,8 124,3 9,4 DA NU

Luxemburg 1,2 -0,5 6,0 6,3 DA DA

Olanda 1,5 2,3 77,2 6,2 DA NU

Portugalia 2,9 4,0 69,4 8,6 DA NU

Marea Britanie 2,5 4,3 55,5 7,9 NU NU

Suedia 0,8 2,5 78,0 8,0 NU NU

stabilit„˛ii ratei de schimb. Dac„ referitor laobliga˛ia de a nu devaloriza moneda lucrurilesunt mai clare, nu acela∫i lucru Ól putem spune∫i despre marja de fluctua˛ie sau de durataparticip„rii la MRS. Œn acest sens, cu toate c„marja oficial„ de fluctua˛ie stabilit„ dup„ crizadin 1992 a fost de +/- 15% rapoartele deconvergen˛„ arat„ c„ monedele ˛„rilor care auparticipat la SME Ón 1997 au men˛inut fluctua˛iaÓn marja de +/- 2,25%, ceea ce ne spune c„ s-aurm„rit ex-post un grad ridicat de stabilitate aratei de schimb28. C‚t prive∫te durataparticip„rii, experien˛a a ar„tat c„ ˛„ri ale c„rormonede au participat la MRS mai pu˛in de doiani de la data examin„rii, au fost catalogate ca˛„ri care Óndeplinesc acest criteriu29.

Œn al treilea r‚nd putem aprecia c„ oanumit„ flexibilitate o au criteriile fiscale, cutoate c„ sunt considerate cele mai dure. Chiardac„ valorile de referin˛„ sunt clar enun˛ate,procedura de stabilire a existen˛ei deficitelorexcesive30 las„ un anumit spa˛iu de manevr„Consiliului care decide din acest punct devedere. Dup„ cum am v„zut exist„ anumitecircumstan˛e Ón care dep„∫irea valorilor dereferin˛„, nu duce automat la decizia privindexisten˛a unui deficit excesiv.

Oricum, pe baza recomand„rilorComisiei31 ∫i cu avizul Parlamentului, laÓnceputul lunii mai (1-2 mai) a anului 1998,Consiliul reunit la nivel de ∫efi de stat sau deguvern, a nominalizat cele 11 ˛„ri care potparticipa la ultima etap„ a UEM (Germania,Fran˛a, Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg,Irlanda, Spania, Portugalia, Austria, Finlanda).˛„rile care nu s-au Óncadrat Ón prevederilecondi˛iilor de la Maastricht au fost Grecia ∫iSuedia, cea din urm„ nedorind s„ participe.Grecia a fost evaluat„ din nou Ón 200032, deaceast„ dat„ Óndeplinind condi˛iile.

Decizia s-a bazat a∫adar pe rapoartele deconvergen˛„. Œn martie 1998, au fost analizatecele cinci criterii (sau patru dac„ unific„mcriteriile fiscale), calculele Comisiei ar„t‚ndun nivel de referin˛„ pentru rata infla˛iei de2,7% ∫i un nivel de referin˛„ pentru ratadob‚nzii pe termen lung de 7,8%33. Ratadob‚nzii a fost calculat„ pentru obliga˛iunilepe zece ani, ca medie a ratelor din ultimeledou„sprezece luni. Œn ce prive∫te pozi˛iafiscal„, Comisia a recomandat abrogarea unorhot„r‚ri anterioare le Consiliului privindexisten˛a deficitelor excesive34.

De∫i aceste ˛„ri au dob‚ndit un grad deconvergen˛„ suficient pentru a putea adopta omoned„ comun„, unele rapoarte au identificato serie de puncte de divergen˛„ care, dac„ nu arfi fost solu˛ionate, ar fi putut pune Ón pericolsuccesul UEM. Spre deosebire de raportulComisiei, raportul IME dat publicit„˛ii Ónaceea∫i zi ridic„ semne de Óntrebare Ón ceea ceprive∫te capacitatea anumitor state de a sus˛inegradul de convergen˛„ convenit. Raportulatrage aten˛ia Ón mod distinct asupra cotelorÓnalte ale datoriei publice din Italia ∫i Belgia,care au reprezentat Ón 1997, 121,6%, respectiv122,2% din PIB.

At‚t raportul IME c‚t ∫i cel alBundesbank arat„ c„ unele ˛„ri au reu∫it odiminuare spectaculoas„ a deficitelor bugetarepe 1997 datorit„ unor m„suri temporare. Cutoate acestea, dovedind c„ uneori voin˛a politic„este mai puternic„ dec‚t realit„˛ile economice,s-a hot„r‚t ca toate cele 11 ˛„ri recomandate deComisie s„ participe la îzona euro“.

Concluzia este c„ voin˛a politic„ de afinaliza construc˛ia european„ permiteinterpretarea mai pu˛in strict„ a criteriilor, carenu ar fi putut fi Óndeplinite Ónainte de datalimit„ de realizare a UEM.

39

28 Aceasta este o problem„ cauzat„ de faptul c„ Ón momentul semn„rii Tratatului marja de fluctua˛ie era Óngust„, iarComisia ∫i BCE tind s„ utilizeze aceast„ marj„ neoficial„.29 Criteriul spune c„ monedele trebuie s„ participe la MRS cu cel pu˛in doi ani Ónainte de data examenului. Italia ∫iFinlanda au intrat Ón SME Ón noiembrie respectiv octombrie 1996, iar evaluarea a avut loc Ón martie 1998.30 Procedura este reg„sit„ Ón articolul 104 al Tratatului.31 Tabelul 4.3 reprezint„ datele pe care s-a bazat Comisia Ón recomand„rile sale.32 Suedia a Óndeplinit toate criteriile cu excep˛ia particip„rii la MRS, ceea ce arat„ c„ ˛„rile se pot folosi de acest criteriupentru a nu participa la UEM dac„ nu doresc.33 fi„rile care au fost folosite pentru stabilirea valorilor de referin˛„ au fost Fran˛a (infla˛ie 1,2%), Irlanda (1,2%) ∫iAustria (1,1%).34 Se reg„sesc Ón tabelul 4.3.

40

Sursa: European Commission,(1998)

1) Decizii ale Consiliului

2) Abrogare recomandat„ de Comisie

3) Un semn negativ indic„ un excedent

4) M„surat„ prin HICP (engl.) – Indicele Armonizat al Pre˛urilor de Consum

5) Din noiembrie 1996

6) Din octombrie 1996

Tabel 4.3 Îndeplinirea criteriilor de convergen în 1997

Criteriu/Tara Infla ie4

Situa ia finan elor publice Rata de schimb Rata

dobânzii

pe termen

lung

Ian. 98 Existen a

unui

deficit1

Deficit

(% din PIB)3

Datorie (% din PIB) Participare la

mecanismul de

schimb

1997 1997 Varia ia raportului

fa de anul

precedent

Mar. 98 Ian. 98

1997 1996 1995

Valoare de

referin

2,7 3 60 7,8

Belgia 1,4 DA2

2,1 122,2 -4,7 -4,3 -2,2 DA 5,7

Danemarca 1,9 NU -0,7 65,1 -5,5 -2,7 -4,9 DA 6,2

Germania 1,4 DA2

2,7 61,3 0,8 2,4 7,8 DA 5,6

Grecia 5,2 DA 4 108,7 -2,9 1,5 0,7 DA 9,8

Spania 1,8 DA2 2,6 68,8 -1,3 4,6 2,9 DA 6,3

Fran a 1,2 DA2 3,0 58,0 2,4 2,9 4,2 DA 5,5

Irlanda 1,2 NU -0,9 66,3 16,4 -9,6 -6,8 DA 6,2

Italia 1,8 DA2

2,7 121,6 -2,4 0,2 -0,7 DA5

6,7

Luxemburg 1,4 NU -1,7 6,7 0,1 0,7 0,2 DA 5,6

Olanda 1,8 NU 1,4 72,1 -5,0 -1,9 1,2 DA 5,5

Austria 1,1 DA2 2,5 66,1 -3,4 0,3 3,8 DA 5,6

Portugalia 1,8 DA2 2,5 62 -3,0 -0,9 2,1 DA 6,2

Finlanda 1,3 NU 0,9 55,8 -1,8 -0,4 -1,5 DA6

5,9

Suedia 1,9 DA2 0,8 76,6 -0,1 -0,9 -1,4 NU 6,5

Marea Britanie 1,8 DA2 1,9 53,4 -1,3 0,8 3,5 NU 7,0

UE 1,6 2,4 72,1 -0,9 2,0 3,0 6,1

41

Experien˛a Greciei Ón realizareaconvergen˛ei nominale

Œncep‚nd cu 1 ianuarie 2001, Grecia adevenit al doisprezecelea membru al zoneieuro, fiind singura ˛ar„ din UE care nu aÓndeplinit criteriile de convergen˛„ lamomentul lans„rii euro. Œns„, Ón condi˛iile uneicre∫teri peste media zonei euro (din 1997),Grecia a f„cut progrese remarcabile Óndomeniul convergen˛ei nominale, ceea ce adeterminat Consiliul s„ accepte cerereaacesteia de a participa la UEM (Ón iunie 2000).

Œndeplinirea criteriilor de la Maastricht afost posibil„ datorit„ continuit„˛ii politiciieconomice orientat„ spre stabilitate, aplicat„Ónc„ de la Ónceputul anilor ’90. Aceast„ politic„a fost consolidat„ prin revizuirea planuluiguvernamental de convergen˛„ (decembrie1997), care a permis Greciei s„ intre Ón UEMla 1 ianuarie 2001.

Politica fiscal„ restrictiv„, realizat„ pebaza reducerii cheltuielilor ∫i pe m„suri decre∫tere a veniturilor bugetare, a fost sus˛inut„de efectele economice asupra veniturilor neteale statului. Astfel, deficitul bugetar anun˛atoficial s-a redus considerabil de la 4,6% Ón1997 la 1,6% din PIB Ón 1999. Œn aceea∫iperioad„, nivelul datoriei publice s-a redus dela 108,3% la 103,9% din PIB. Chiar acest niveleste Óns„ mult mai mare dec‚t cel stabilit laMaastricht (60% din PIB)35, a contat trenduldescresc„tor, criteriul consider‚ndu-seÓndeplinit.

Politica monetar„ relativ strict„ acontribuit la reducerea ratei infla˛iei de la 5,4%Ón 1997 la 2,9% Ón 2000, cu doar 0,5 puncteprocentuale peste media zonei euro. Unimportant rol Ón reducerea infla˛iei l-a jucat ∫ipolitica salarial„, care, din 1998, a asiguratevolu˛ia moderat„ a salariilor at‚t Ón sectorulpublic c‚t ∫i Ón cel privat.

De la Ónceputul anilor 1990, BancaGreciei a folosit rata de schimb fa˛„ de ECU cao ancor„ nominal„ pentru limitarea infla˛iei.Dar politica îdrahmei puternice“ a provocatdificult„˛i dup„ 1996, c‚nd cre∫terea rapid„ asalariilor a dus la aprecierea real„ a drahmei ∫ila pierderea competitivit„˛ii externe. Deasemenea, pentru a reduce infla˛ia Óntr-operioad„ scurt„, Guvernul a redus impoziteleindirecte Ón ultimele luni ale anului 1998 ∫i Ón1999, av‚nd ca rezultat pre˛uri cu am„nuntulmai mici ∫i, bineÓn˛eles, reducerea rateiinfla˛iei Ón 1999 ∫i 2000.

M„surile de reducere a infla˛iei prinintermediul politicii veniturilor au fostmotivate ∫i de necesitatea de a Óndepliniicriteriul ratei de schimb, respectiv stabilitateadrahmei Ón cadrul MRS. Din martie 1998,drahma a intrat Ón acest mecanism, iar de laÓnceputul anului 1999 a participat la noulmecanism denumit MRS 2.

Aderarea Greciei la UEM aduceavantaje importante pentru aceast„ ˛ar„reprezent‚nd totodat„ o mare provocare. Œnceea ce prive∫te impactul asupra zonei euro, eleste redus, Ón 1999 Grecia reprezent‚nd 1,9%din totalul zonei. Cu toate acestea Grecia estereprezentat„ Ón Consiliul Guvernator BCE ca ∫icelelalte state considerate mici din punct devedere economic.

Analiz‚nd statele care au o pondereredus„ Ón PIB-ul zonei observ„m c„ exist„ 7asemenea state cu o pondere total„ de aprox.14,1%, care de˛in 7 din cele 18 locuri dinConsiliul Guvernator, ceea ce reprezint„aproape 40% din total.

Experien˛a Greciei poate reprezenta unmodel demn de luat Ón seam„ de multe dinstatele aspirante la euro, ∫i Óntr-un viitor maimult sau mai pu˛in Óndep„rtat ∫i de Rom‚nia.Trebuie analizate cu echilibru at‚t aspectelepozitive, c‚t ∫i cele negative.

35 Dar mai mic dec‚t al Belgiei sau Italiei Ón 1997.

42

A∫a cum am ar„tat, criteriile departicipare la etapa final„ a UEM au foststabilite prin Tratatul de la Maastricht ∫iÓnt„rite prin Pactul de Stabilitate ∫i Cre∫tere(SGP)36. Œn Tratat articolele 104 (ex 104c) ∫i121 (ex 109j) prezint„ criteriile deconvergen˛„, care sunt detaliate Ón Protocoaleleanexate. ™i Tratatul Constitu˛ional con˛ineacelea∫i criterii de convergen˛„, urm‚nd liniatrasat„ la Maastricht.

Reamintim Óns„ c„ aceste criterii nusunt Óns„ precondi˛ii pentru aderarea laUniunea European„.

Este important s„ re˛inem c„ Óncontextul Ón care aceste criterii au fost relativgreu de Óndeplinit de unele ˛„ri, mai mul˛iautori au demonstrat c„ respectarea lor nuasigur„ convergen˛a economic„ necesar„ buneifunc˛ion„ri a unei uniuni monetare37.

A∫adar, noii membri vor trebuie s„respecte acelea∫i criterii care au fost valabile ∫ipentru actualii membri ai zonei euro. Totu∫ieste util s„ clarific„m anumite aspecte,deoarece exist„ caracteristici aparte Ón cazul˛„rilor din Europa Central„ ∫i Est. Primulaspect se refer„ la utilizarea valorilor dereferin˛„ privind infla˛ia ∫i rata dob‚nzii dintrei state membre UE, al doilea se refer„ laincertitudinile criteriului ce presupuneparticiparea la MRS 2, iar al treilea are Ónvedere sensul de îconvergen˛„ durabil„“.

Œn primul caz, Ón anii ce urmeaz„ statelemembre UE vor adera la o uniune monetar„deja existent„, nu vor crea o nou„ uniune.Aceasta Ónseamn„ c„ economiile acestora vor

trebui s„ fie convergente cu zona euro. Œnacest sens putem aprecia criteriul stabilit„˛iipre˛urilor (∫i legat de acesta cel al convergen˛eidob‚nzilor) ca fiind nepotrivit, deoarecevaloarea de referin˛„ este stabilit„ Ón func˛ie deevolu˛ia pre˛urilor Ón statele membre UE careau Ónregistrat cea mai mare stabilitate apre˛urilor, ∫i nu Ón func˛ie de infla˛ia din zonaeuro. La momentul martie 1998 s-a folosit careferin˛„ infla˛ia din trei ˛„ri cu cel mai redusnivel, ∫i era justificat„ aceast„ procedur„, daratunci fiecare ˛ar„ avea o moned„ ∫i o politic„monetar„ proprie.

Nu credem c„ Ón prezent acest criteriu artrebui utilizat pe acelea∫i coordonate, deoareceexist„ o politic„ monetar„ unic„, iar utilizarearatelor infla˛iei din trei ˛„ri din zona euro arÓnsemna utilizarea unor indicatori regionali,ceea ce nu este normal. Mai mult criteriul serefer„ la trei ˛„ri membre UE, ceea ce arÓnsemna s„ intre Ón calcul ˛„ri din UE care nufac parte din zona euro38. Œn condi˛iile l„rgiriiUE referin˛a se poate calcula Ón func˛ie deinfla˛ia din ˛„ri mici ∫i nereprezentative pentruUniunea European„. Se pune Óntrebarea, Óncazul Ón care unele ˛„ri Ónregistreaz„ defla˛ieacestea vor fi utilizate pentru stabilirea valoriide referin˛„? Œntr-un fel, cele mai recenterapoarte de convergen˛„ (2004 ∫i 2006 ), dauun r„spuns la aceast„ problem„, dar nu elimin„unele posibilit„˛i de interpretare.

Mai corect ar fi ca referin˛a s„ se bazezepe rata infla˛iei Ón zona euro, evit‚ndu-se astfel∫i posibilitatea ca Ón calculul referin˛ei s„ intreo ˛ar„ care Ónregistreaz„ defla˛ie. Realitateaarat„ Óns„ c„ Ón evalu„rile din 2000 c‚nd a avut

36 Pentru a nu se confunda cu prescurtarea pentru îprograme de stabilitate ∫i cre∫tere“ se va folosi acronimul conformdenumirii Ón englez„.37 Ne referim la autorii care au aplicat teoria zonelor monetare optime la UE.38 Pare ciudat ca Suedia, sau Marea Britanie de exemplu s„ adere la zona euro Ón func˛ie de rata infla˛iei din Poloniasau Cehia, ˛„ri care Ón 2003 au consemnat cea mai mare stabilitate a pre˛urilor

4.3 O evaluare a convergen˛ei nominale pentru statele din Europa Central„ ∫i de Est

loc analiza gradului de convergen˛„ nominal„atins de Suedia ∫i Grecia, din 2002 c‚nd a avutloc evaluarea Suediei, ∫i din 2004 (c‚nd au fostevaluate pentru prima oar„ ˛„ri din est) s-afolosit criteriul a∫a cum este prev„zut ÓnTratatul de la Maastricht.

Este interesant c„ Ón raportul din 2004,valoarea de referin˛„ a fost calculat„ pe bazaratelor infla˛iei din Finlanda, Suedia ∫iDanemarca, Ón condi˛iile Ón care doar Finlandaeste membr„ a UEM, iar ponderea ei Ón PIBzonei este destul de mic„ (1,97%).

De aceea, Ónt„rim acest argument: o ˛ar„care dore∫te s„ intre Ón zona euro, trebuie s„ fieconvergent„ cu principalele economii dinzon„, nu cu Finlanda, sau mai exagerat cuSuedia ∫i Danemarca!

Œn al doilea caz, trebuie s„ nu uit„m c„ s-au modificat condi˛iile de func˛ionare ale MRS2. Œn momentul semn„rii Tratatul de laMaastricht marjele de fluctua˛ie erau de +/-2,25, fiind Óns„ l„rgite dup„ criza din 1992. Œnprezent noul mecanism MRS 2, func˛ioneaz„pe baza marjelor de +/- 15%, dar Ón rapoarteleasupra convergen˛ei marja analizat„ este foarteÓngust„. Se pare c„ op˛iunea aleas„ pentruanaliz„ este cea utilizat„ p‚n„ acum Ónevaluarea convergen˛ei: oficial marjele suntlargi, dar vor fi urm„rite fluctua˛ii reduse alecursurilor nominale, îapropiate de ratacentral„”39.

Œn al treilea caz, statele aspirante la eurotrebuie s„ Ón˛eleag„ c„ nu este important numaicriteriul din perioada de referin˛„ (un anÓnaintea examenului), ci conteaz„ ∫i dinamicaacestor criterii, ceea ce presupune urm„rirealor pe o perioad„ de 4-5 ani. Tot din acestpunct de vedere, ∫tim c„ se urm„re∫te evolu˛iadob‚nzilor pe un termen de 4-5 ani Ónainteaexamenului, Ón func˛ie de lichiditatea pie˛ei.Din acest punct de vedere ˛„rile din Est nu stau

prea bine, deoarece cu un nivel redus aldatoriei publice, care Ón mare parte este datorieextern„, nu se poate forma prea repede o pia˛„a titlurilor de capital suficient de lichid„. Maimult Ón unele ˛„ri ponderea titlurilor cumaturitate de 10 ani, denominate Ón moned„na˛ional„, este destul de redus„.

Putem spune c„ percep˛ia corect„ acondi˛iilor de participare la UEM va fi decisiv„Ón preg„tirea programelor de convergen˛„pentru statele care doresc s„ adere la zonaeuro.

Oricum Ón Óndeplinirea criteriilor deconvergen˛„, statele candidate se vor afla Ónfa˛a unor provoc„ri. De exemplu Óndeplinireacriteriului de stabilitate a pre˛urilor, ar putea lamomentul actual s„ fie Ón conflict cumodific„rile structurale asociate convergen˛eireale.

Œn cazul criteriilor fiscale, necesitatea dea realiza cheltuieli mai mari va trebui s„ fiecorelat„ cu posibilitatea ob˛inerii unor veniturimai mici, ca urmare a procesului de tranzi˛ie ∫iaderare, f„r„ a compromite progresele dejaob˛inute Ón consolidarea fiscal„.

Fiind Ón str‚ns„ leg„tur„ cu stabilitateapre˛urilor, regimul cursului orientat c„tre eurova fi Ón concordan˛„ cu integrarea economic„ ∫ifinanciar„ cu zona euro, fiind necesar„men˛inerea competitivit„˛ii externe, ∫i cre∫teride productivitate peste media UE. Mai multexperien˛a a ar„tat limitele formelorincomplete de integrare monetar„, cum ar fiMRS 2. Œn plus, condi˛iile actuale ale uneieconomii mondiale, aflat„ Ón proces deglobalizare m„resc riscurile particip„rii la unastfel de sistem.

Œn fine convergen˛a dob‚nzilor petermen lung duce ∫i ea la o dilem„: diferen˛e derate ale dob‚nzii cu zona euro s-ar putea

43

39 Problema este explicat„ pe larg Ón Rapoartele de convergen˛„ ale BCE ∫i ale Comisiei

44

traduce Ón atragerea de capital, Ón contextulaprecierii reale si a dob‚nzilor real pozitive.Ratele Ónalte ale dob‚nzii trebuie men˛inuteÓns„, pentru a fr‚na infla˛ia ∫i a Óncurajaeconomisirea, dar combinate cu apreciereareal„ atrag capitaluri speculative care presupunexpunerea la presiuni pe cursul valutar, ∫i la

riscul invers„rii fluxurilor. Rate reduse aledob‚nzii creeaz„ Óns„ presiuni infla˛ioniste40.

Œn tabelul urm„tor sunt prezentate datesintetice privind situa˛ia fa˛„ de criteriile deconvergen˛„ Ón cazul ˛„rilor din Europacentral„ ∫i de Est.

40 Aceast„ problem„ este intitulat„ dilema To˛ovsk˛, dup„ numele guvernatorului B„ncii Na˛ionale a Cehiei

Tabel 4.4 Situa ia rilor din est fa de criterii de la Maastricht în 2005

Infla ia Rata

dobânzii1

Deficit

public2

Datoria

public

Curs de

schimb3

(medie

l

10 ani % din % din (

anual ) PIB PIB

Val. de

referin

2,5 5,3 -3,0 60,0 +/-15%

Cehia 1,6 3,5 -4,0 37,0 -7,3

Estonia 4,1 4,0 0,3 5,3 -0,1

Ungaria 3,5 6,6 -7,4 59,0 -5,7

Letonia 6,9 3,9 -1,5 14,9 -3,9

Lituania 2,7 3,7 -2,0 19,6 -0,2

Polonia 2,2 5,2 -3,2 46,3 -14

Slovacia 2,8 3,5 -4,7 33,4 -2,4

Slovenia 2,5 3,8 -1,7 29,6 -6,5

Bulgaria 5,0 3,8 2,0 32,0 -6,1

Croa ia 3,3 3,9 -4,2 56,1 7,4

România 9,1 6,5 -0,8 32,1 -16,5

referin

Surse: DB Research, Eurostat, BNR1 Pentru statele care nu sunt Ónc„ membre au fost utilizate rate pentru scaden˛e mai mici 2 Pe baza datelor din statisticile na˛ionale. 3 Deviere fa˛„ de media ratei de schimb Ón ultimii 3 ani. Valori maxime

Datele din tabel arat„ Ón primul r‚nd, c„statele Ón cauz„ au performan˛e foarte bune lacriteriile care au fost cel mai greu de Óndeplinitde c„tre actualii membrii ai zonei euro,respectiv cele fiscale. Probleme cu deficitulbugetar au Ungaria, Polonia, Cehia ∫i Slovacia,care de altfel au ∫i fost avertizate de ComisiaEuropean„, imediat dup„ aderarea la UE.

C‚t prive∫te criteriul convergen˛eiratelor dob‚nzilor, acesta este corelat cu cel alstabilit„˛ii pre˛urilor. Dac„ ˛„rile Ón cauz„continu„ procesul de dezinfla˛ie, ambelecriterii vor putea fi Óndeplinite.

45

Œn cele ce urmeaz„ avem Ón discu˛ieproblema convergen˛ei reale, Ón˛eleg‚nd prinacesta convergen˛a variabilelor reale,comensurat„ Ón primul r‚nd prin utilizarea PIBpe locuitor.

Tot Ón sensul analizei convergen˛ei realese vor face c‚teva aprecieri legate de ∫omaj,deoarece divergen˛ele de dezvoltare regional„pot Ónsemna divergen˛e Ón domeniul ocup„rii.Chiar dac„ Ón unele lucr„ri se face referire laconvergen˛a real„ prin analiza activit„˛ilorsectoriale, apreciem c„ o analiz„ a structuriieconomice a ˛„rilor UE ˛ine Ón mod evident deconceptul de convergen˛„ structural„, a∫a cumeste transmis de teoria zonelor monetareoptime.

Œn continuare, cea mai mare aten˛ie va fiacordat„ convergen˛ei venitului na˛ional pelocuitor m„surat pe baza metodei Parit„˛iiPuterii de Cump„rare, ∫i mecanismelor princare se pot estompa diferen˛ele de dezvoltare.

Dar de ce este important„ convergen˛areal„ pentru UEM? Œn contextul atingeriiconvergen˛ei reale Ón cadrul UEM, este dea∫teptat ca ˛„rile mai s„race s„ aib„ rate decre∫tere superioare zonei euro pe ansamblu,p‚n„ c‚nd nivelul productivit„˛ii ∫i al pre˛urilornu vor mai fi substan˛ial diferite. Datorit„pie˛elor competitive acest proces va continua,p‚n„ c‚nd PIB-ul pe locuitor va fi acela∫i Óntoat„ zona euro.

Œnainte de 1999, exista opinia c„ ouniune monetar„ l„rgit„ care s„ includ„Portugalia, Spania, Italia ∫i Grecia, va provocadificult„˛i BCE Ón implementarea unei politicimonetare restrictive. Experien˛a a ar„tat c„˛„rile îmai s„race“ au cre∫teri mai mari dec‚t˛„rile cele mai puternice, Fran˛a ∫i Germania.

Œn plus procesul de convergen˛„ real„ Ón caresunt implicate ˛„rile îmai s„race“ presupune ∫icre∫teri mai mari ale pre˛urilor, deci rate maimari ale infla˛iei. Astfel aceste ˛„ri ar prefera opolitic„ monetar„ mai dur„ dec‚t cea actual„ aBCE, care vizeaz„ interesele zonei euro peansamblu.

La momentul actual, chiar o realizarerapid„ a convergen˛ei Portugaliei, Spaniei sauGreciei, se pare c„ nu va pune problemeEurosistemului Ón atingerea obiectivului deinfla˛ie. Aceste ˛„ri sunt totu∫i relativ apropiatede media UE, iar ponderea lor Ón indicelearmonizat al pre˛urilor de consum pentru zonaeuro este ∫i va r„m‚ne redus„41.

Œn condi˛iile extinderii UE lucrurile secomplic„, deoarece o cre∫tere a popula˛ieiUniunii cu aproximativ 170 milioane, vacomplica atingerea obiectivului de stabilitate apre˛urilor BCE. Viteza procesului deconvergen˛„ este important„ deci pentru toatep„r˛ile implicate.

Chiar dac„ noii membrii vor Ónregistracre∫teri mai mari dec‚t media UE, nivelulPIB/locuitor va continua s„ fie substan˛ial maimic fa˛„ de cel al Uniunii la momentul treceriila euro, c‚nd vor avea drept de vot Ón Consiliulde Guvernare al BCE. Dac„ experien˛aSpaniei, Greciei ∫i Portugaliei se va repeta,cre∫terea economic„ se va accelera Ón aceste˛„ri, ridic‚nd media de cre∫tere a zonei euro.

Aceasta Ónseamn„ c„ zona euro l„rgit„va fi mai dinamic„ ∫i va trebui s„ sus˛in„ ratemai Ónalte ale dob‚nzii. Vor fi Óns„ acestea Óninteresul zonei? Cum se va Ónclina balan˛avoturilor Óntr-un Eurosistem care va include,probabil Ón c‚˛iva ani, 10 membri noi? C‚t deimportante vor fi evolu˛iile infla˛ioniste din

41 Ponderea Spaniei ∫i Portugaliei reprezint„ 1,8 respectiv 9,1 ceea ce Ónseamn„ c„ ∫i Ón cazul unei infla˛ii explozivede 10% Ón aceste ˛„ri, obiectivul zonei poate fi atins dac„ Ón celelalte ˛„ri infla˛ia este sub 1%. Oricum aceast„ situa˛iear putea avea efecte negative datorit„ afect„rii competitivit„˛ii acestor economii.

5. Convergen˛a real„ ∫i importan˛a instrumentelor structurale

aceste ˛„ri pentru infla˛ia pe ansamblul zonei?Acestea sunt c‚teva provoc„ri la care trebuies„ r„spund„ at‚t membri actuali ai UEM c‚t ∫istatele candidate, probleme care arat„ complexi-tatea procesului de extindere a zonei euro.

Ce putem spune despre realizareaconvergen˛ei reale? Dac„ am face ocompara˛ie Óntre convergen˛a nominal„ ∫iconvergen˛a real„ am observa c„ Ón ce oprive∫te pe cea din urm„ s-au f„cut mai pu˛ineprogrese. C‚teva ˛„ri ca Germania, Fran˛a ∫iLuxemburg au un PIB pe locuitor multsuperior mediei, Ón timp ce Grecia ∫i Portugaliar„m‚n mult Ón urm„, iar Ón materie de ∫omajexist„ mari diferen˛e nu numai Óntre ˛„ri, ci ∫iÓn interiorul aceleia∫i ˛ari Ón special ÓnGermania, Italia ∫i Marea Britanie.

Astfel este clar c„ Tratatul de laMaastricht nu ˛ine cont, Ón mod explicit, decriterii de convergen˛„ ale variabilelor reale42,importante pentru cre∫terea nivelului de trai ∫ia locurilor de munc„, dar aduce un îsuflu“ noupoliticii de coeziune, aceasta fiind implementat„∫i in interesul unific„rii monetare.

Dac„ analiz„m convergen˛a real„ prinprisma PIB pe locuitor observ„m c„ aceasta aprogresat constant dar lent. Potrivit luiPelkmans (2003) care citeaz„ pe Fuente ∫iVives, Ón perioada 1950-1980 s-a manifestattendin˛a de reducere a dispersiei PIB pelocuitor. Dup„ 1980 se constat„ oprireaconvergen˛ei, proces reluat Ón 1986 at‚t pentruregiuni c‚t ∫i pentru ˛„ri.

C‚t prive∫te ∫omajul tendin˛ele sunt maipu˛in favorabile, cre∫terile ∫omajului Ón uneleregiuni r„mase Ón urm„ fiind dramatice. Œncondi˛iile unei rate de 10% Ón UE Ón 1998, seconstat„ c„ Ón cele 25 de regiuni cu cele maisc„zut ∫omaj s-a Ónregistrat o rat„ constant„ de4% Ón timp ce regiunile cele mai afectate aucunoscut rate ale ∫omajului Óntre 20 ∫i 24%.

Practic Óntr-o uniune monetar„asemenea probleme nu mai pot fi rezolvateprin instrumente monetare, una din solu˛iifiind transferurile financiare. Tratatul de laRoma a dus la Ónfiin˛area B„ncii Europene deInvesti˛ii, cu scopul de a facilita dezvoltareaeconomic„ a regiunilor Ónapoiate dinComunitate, ∫i la crearea Fondului SocialEuropean (FSE) care ini˛ial nu s-a concentratpe regiunile r„mase Ón urm„. De asemenea Ón1968 a fost Ónfiin˛at Fondul Structural Agricol(sec˛iunea Orientare a FEOGA), Ón 1975 a fostcreat Fondul de Dezvoltare Regional„, iar FSEs-a orientat spre formarea profesional„ Ónregiunile cu probleme.

Œn domeniul dezvolt„rii regionale Óns„,schimb„rile majore sunt de dat„ recent„. ActulUnic este cel care a introdus conceptul deîcoeziune economic„ ∫i social„“, artizaniiacestuia Ón˛eleg‚nd c„ nu se poate realizaconvergen˛a real„ numai prin integrarea pie˛ei.

Practic politica de îcoeziune economic„∫i social„“ este realizat„ prin intermediulinstrumentelor structurale. Acestea suntgestionate de Comisia European„ iardezvoltarea regiunilor, reconversia zonelorafectate de declin industrial, combaterea∫omajului de lung„ durat„, dezvoltareaprofesional„ a tinerilor sau promovareadezvolt„rii rurale sunt numai c‚teva din ˛intelevizate.

Uniunea European„ a investit Ónregiunile mai slab dezvoltate, din 1988 p‚n„ Ónprezent, nu mai pu˛in de 480 milarde Euro, dincare aproximativ 70% Ón zonele unde niveluivenitului pe cap de locuitor se situeaz„ sub75% din media la nivel comunitar. Diferen˛eleÓn termeni de dezvoltare economic„ ∫i social„dintre regiuni, care ar fi putut afecta uniuneaeconomic„ ∫i monetar„, au fost astfel redusesemnificativ. Probleme mai ridic„ Ón special,

46

42 Este important s„ not„m c„ ad„ugarea altor criterii Óns„ nu ar fi f„cut dec‚t s„ Óndep„rteze ∫i mai mult statele UE demoneda unic„.

noile ∫i viitoarele ˛„ri membre, pentru carereformele structurale sunt Ónc„ Ón derulare.

Œn prezent, Uniunea European„ arenevoie mai mult ca niciodat„ de o Politic„ deCoeziune foarte bine implementat„, cu reguli∫i priorit„˛i care s„ fac„ fa˛„ noilor solicit„ri,ap„rute ca urmare a celor dou„ valuri de noi˛„ri membre.

Realitatea a consemnat o dublare aInstrumentelor Structurale Óntre 1988 ∫i 1993,acestea devenind un instrument principalpentru realizarea coeziunii. Mai mult, a∫a cumam ar„tat, Tratatul de la Maastricht a Ónt„ritrolul transferurilor Ón realizarea coeziunii princrearea Fondului de Coeziune. Pentru acestFond spre deosebire de Fondurile Structuralesunt eligibile ˛„rile (Spania, Portugalia, Irlanda∫i Grecia), nu regiunile. Cele patru ˛„ri decoeziune au primit transferuri reale Ón 1999 deaproape patru ori mai mari dec‚t Ón 1988,acestea ridic‚ndu-se la un total de 33 miliardeeuro.43

Perspectivele arat„ c„ FondurileStructurale Ó∫i vor pierde din importan˛„pentru membri UE-15, iar Fondul de Coeziuneva disp„rea probabil pentru cele patru. Chiardac„ actualii beneficiari se tem de acesteevolu˛ii, Ón condi˛iile ader„rii statelor din Est,problema nu ar trebui exacerbat„. Aceastadeoarece ˛„rile respective fac parte din zonaeuro ∫i beneficiaz„ de stabilitate ∫icredibilitate sporit„, iar fondurile vorcontinua s„ provoace efecte pozitive.

Mai mult, este evident c„ o cre∫terena˛ional„ puternic„ (reg„sit„ Ón Spania,Portugalia sau Irlanda) ajut„ la cre∫terea mairapid„ a regiunilor s„race. Grecia, deasemenea, a atins macrostabilizareaeconomic„, ∫i a revenit la o cre∫tere mairidicat„, ceea ce ar putea asigura mai multebeneficii de pe urma pie˛ei unice.

Plec‚nd de la situa˛ia ˛„rilor decoeziune, putem spune c„ statele din EuropaCentral„ ∫i de Est au multe de Ónv„˛at, mai alesÓn contextul Ón care sunt percepute ca ∫iconcuren˛i. Autorit„˛ile dintr-un nou statmembru, sau un stat Ón curs de aderare, au ladispozi˛ie o experien˛„ bogat„, demn„ de luatÓn seam„, Ón domeniul convergen˛ei reale, decare depinde succesul economic ∫i integrareaÓn Uniunea Economic„ ∫i Monetar„.

Un exemplu de bun„ practic„ este cel alIrlandei care arat„ c„ o combina˛ie optim„Óntre efortul propriu, Investi˛ii Str„ine Directe∫i Instrumente Structurale pot duce la orecuperare rapid„ a diferen˛elor cu efectepozitive asupra ∫omajului.

Planul na˛ional de dezvoltare pentruperioada 2000-2006 a fost de departe cel maiambi˛ios plan de investi˛ii al Irlandei. De-alungul unei perioade de ∫apte ani, Irlanda aurm„rit realizarea unor investi˛ii de circa 57miliarde Euro, Ón scopul preg„tirii for˛ei demunc„, a cre∫terii competitivit„˛ii economice∫i nu Ón ultimul r‚nd Ón distribuirea maiechitabil„ a resurselor economice Óntre regiuni.Este de apreciat capacitatea Irlandei Ón ceea ceprive∫te cooptarea de surse de cofinan˛are dinsectorul public ∫i privat, altele dac‚t celeprovenite din Fondurile Structurale ale UniuniiEuropene. Astfel, Irlanda a reu∫it ca aproape90% din fondurile investi˛ionale prev„zuteÓn Planul Na˛ional de Dezvoltare pentruperioada 2000-2006 s„ aib„ ca surs„ fonduriprovenite din sectorul public ∫i privat.

Din punct de vedere administrativ,Irlanda este Ómp„r˛it„ Ón dou„ regiuni – Border,Midland ∫i Western (BMW) ∫i Southern andEastern (S&E). Programul Na˛ional deDezvoltare cuprinde dou„ programe regionale,trei inter-regionale ∫i un program de pace dup„cum urmeaz„:

47

43 Vezi ∫i Pelkmans (2003).

48

Sursa: prelucr„ri proprii pe baza datelor oficiale

Tabel 5.1 Finan area programelor opera ionale în Irlanda

Programe Cost Total

(mil.Euro)

Contrubu ia UE

(mil.Euro i %)

Programe Regionale

Southern & Eastren Regional. 5380 572 10.63

%

Border, Midland & Western. 4094 400 9.77%

Programe Inter-Regionale

Ocupare i Dezvoltarea Resurselor

Umane.

14200 901 6.34%

Sectorul Productiv. 7340 282 3.84%

Infrastructura Economic i Social 26020 1491 5.73%

Programe de Pace

Programul Peace II

(2000-2004)

141 106 75.17%

Asisten Tehnic 10 5 50%

Sursa: http://ec.europa.eu/regional_policy

Grafic 5.1 Ponderea programelor în finan area total

16%

45%

13%

25%

1%

PROGRAME REGIONALE

SECTORUL PRODUCTIV

INFRASTRUCTURA ECONOMICA SI SOCIALA

RESURSE UMANE

PROGRAM DE PACE

Principalele obiective ale programelorprezentate sunt: promovarea dezvolt„rii ∫ireformelor structurale Ón zonele mai slabdezvoltate, regiuni Ón care nivelul PIB/locuitoreste cu mult sub 75% din media UniuniiEuropene, conversia economic„ ∫i social„ Ónzonele defavorizate ∫i sus˛inerea reformeisistemului de Ónv„˛„m‚nt ∫i preg„tire a for˛eide munc„.

Spre deosebire de Grecia, Irlanda aÓnregistrat progrese deosebite Ón atingereadezideratului principal – coeziunea economic„∫i social„ – fapt datorat at‚t instrumentelorstructurale alocate, c‚t mai ales capacit„˛ii degestionare a fondurilor ∫i de cooptare a altorsurse investi˛ionale din sectorul public ∫iprivat, at‚t intern c‚t ∫i extern.

Œn acela∫i sens, interesant este ∫iexemplul Portugaliei, care pentru noi prezint„un interes aparte prin comparabilitatea cueconomia rom‚neasc„. Lazea (2002)analizeaz„ comparativ cele dou„ economii ∫iarat„ c„ Ón condi˛iile Ón care ISD au fostmodeste Ón Portugalia Ónainte de aderare, iarefortul bugetar a fost semnificativ Ón aceast„˛ar„, explicarea succesului economic portughezs-a datorat Ón principal urm„torilor trei factori:sporirea veniturilor din transferurile fiscalef„cute de muncitorii portughezi din str„in„tate,dezvoltarea turismului ∫i nu Ón cele din urm„aderarea la Uniunea European„.

Œn privin˛a celui din urm„ bineÓn˛eles c„o importan˛„ deosebit„ a avut-o capacitatea deabsorb˛ie a fondurilor comunitare, unele dintreacestea dinamiz‚nd activitatea turistic„.Autorul precizeaz„ Ón acela∫i timp c„ aderareaPortugaliei s-a realizat Ón condi˛ii mai relaxatedec‚t este cazul Rom‚niei.

Œn cazul Portugaliei este eviden˛iat c„reformele au fost sus˛inute prin sprijinfinanciar comunitar, Portugalia primind de labugetul UE, Ón 2000, sume nete Ón valoare de1,9% din PIB. Pentru exerci˛iul financiar2000-2006, Portugalia are prev„zute fonduristructurale de circa 25 miliarde euro, Ón timpce pentru perioada 2000-2007 va primi circa17% din fondul de coeziune.

Dac„ exemplele Irlandei ∫i Portugalieisunt unele pozitive care poate fi utilizate care˛ete de succes, cazul Grecie este unul contrar.

A∫a cum se ∫tie, Consiliul European dela Berlin (1999) a hot„r‚t ca UniuneaEuropean„ s„-∫i men˛in„ nivelul de implicareÓn scopul atingerii dezideratului cu privire lacoeziunea economic„ ∫i social„.

Ca urmare, Grecia a beneficiat de un bugetde 25 miliarde Euro pentru 2000–2006, fa˛„ deperioada anterioar„ (1994-1999), c‚nd bugetulalocat s-a ridicat la numai 19,271 miliarde Euro.

Bugetul total alocat Greciei estedisponibil pentru cele patru componente aleFondurilor Structurale: Fondul European deDezvoltare Regional„ (FEDER); FondulEuropean de Orientare ∫i Garan˛ie Agricol„(FEOGA); Fondul Social European (FSE) ∫iInstrumentul Financiar de Orientare aPescuitului (IFOP), astfel:

– Obiectivul 1 asisten˛„ – proiectat s„sus˛in„ dezvoltarea ∫i restructurarea zonelormai slab dezvoltate. Œn perioada 2000–2006,toate regiunile vizate Ón cadrul primuluiobiectiv au beneficiat de un buget de 21miliarde Euro, fa˛„ de 15,236 miliarde Ón1995-1999. Toate regiunile vizate din Greciaau intrat sub inciden˛a primului obiectiv alFondurilor Structurale, nesemnal‚ndu-sesolicit„ri pentru Obiectivele 2 ∫i 3.

– Fondul de coeziune – Œn perioada2000-2006, Grecia a beneficiat Ón cadrulacestei componte de un buget de 3.320milioane Euro, cu 484 milioane Euro mai multdec‚t Ón perioada 1994-1999.

– Politica de Dezvoltare Rural„ – cuun buget anual de 131 milioane Euro, sum„ cereprezint„ doar 3% din fondurile alocate deUniunea European„ Ón acest domeniu.

Comisia European„ a aprobatProgramul Opera˛ional îCompetitivitate“,program principal de dezvoltare pe perioada2000–2006. Programul implic„ sus˛inerecomunitar„ Ón vederea dezvolt„rii regiunilormai slab dezvoltate, Ón sum„ de 2.055 milioaneEuro, ∫i a reu∫it s„ mobilizeze fonduri publice∫i private Ón valoare de peste 3.300 milioaneEuro. Costul total al proiectelor aprobate s-aridicat la suma de 6.667 milioane Euro.

Deoarece Ón Grecia principaleleprobleme sunt de ordin structural, mediul deafaceri fiind definit prin îdezordine“, acestprogram opera˛ional avea ca dezideratcre∫terea competitivit„˛ii ∫i dezvoltarea

49

50

durabil„ Ón special Ón sectoarele: industrie,cercetare ∫i tehnologie, turism ∫i energie. Œnconformitate cu prevederile Comisiei,aproximativ 80% din asisten˛a a fost canalizat„spre dezvoltarea Óntreprinderilor mici.

Programul ˛inte∫te urm„toarele obiective:crearea de noi afaceri, cre∫terea competitivit„˛iiagen˛ilor economici interni pe pia˛a mondial„,integrarea lor ∫i sporirea calit„˛ii serviciilorpentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii.

Alte dou„ programe aprobate de ComisiaEuropean„ s-au dezvoltat Ón domeniultransportului: îC„i ferate, aeroporturi ∫itransport urban“ ∫i îDrumuri, Porturi ∫iDezvoltare Urban„“. Programele implicaufonduri de la bugetul comunitar de 1.468milioane Euro ∫i de 3.303 milioane Euro.Primul proiect se baza ∫i pe atragerea a 250milioane Euro din mediul de afaceri. Cel de-aldoilea beneficiaz„ de Ónc„ 2,85 milioane dinpartea autorit„˛ilor ∫i de 3,43 milioane finan˛areprin scheme de perteneriat public-privat.

Tabel 4.3 Finan area politicii de coeziune în Grecia

Alte programe aprobate în vederea atingerii coeziunii economice i sociale în Grecia:

Programe Cost Total

(mil.Euro)

Contrubu ia UE

(mil.Euro i %)

Cofinan are (sector

public i privat)

(mil.Euro)

Societatea

Informa ional

2839.00 1702.00 8% 1137.00

Cultur 605.00 414.30 68% 190.70

Mediu 449.20 321.00 71.5% 128.20

Programe regionale

Attica 1534.00 1119.96 73% 414.04

Peloponnese 698.69 457.19 241.50

Western Grecce 781.43 478.45 65% 303.08

Continental

Greece

873.11 532.62 61% 340.49

Thessaly 928.66 563.38 365.28

Epirus 680.01 435.98 64% 244.03

Crete 739.31 467.74 64% 271.57

Northen Aegean 547.90 361.59 66% 186.31

South Aegean 609.51 372.21 62% 237.30

Ionian Island 375.14 244.68 65% 130.46

Eastern

Macedonia

1100.00 733.40 66% 366.60

West Macedonia 581.00 372.00 64% 209.00

Central

Macedonia

1460.00 903.40 62% 556.60

Ini iative Comunitare

Interreg III 1442.48 926.21 64% 771.21*

Urban II 23.993 15.95 66.5% 8.043

Sursa: http://ec.europa.eu/regional_policy/country/overmap/gr/grec_en.htm*lipsesc sumele suportate de Bulgaria (120 mil. Euro) ∫i Turcia (35 mil.Euro)

51

Din analiza datelor oficiale rezult„ odiferen˛„ de circa 7,893 miliarde Euro, fonduristructurale pe care Grecia nu a reu∫it s„ leutilizeze datorit„ proastei gestion„ri aprogramelor mai sus men˛ionate. De asemenease observ„ o pondere destul de mare afondurilor structurale Ón cadrul proiecteloraprobate, Ón medie circa 65%, ceea ce denot„ oatractivitate redus„ a proiectelor Ón sectorulpublic ∫i privat.

Œn concluzie, putem afirma c„ Grecia nudispune Ónc„ capacitatea necesar„ at‚t Ón ceeace prive∫te utilizarea complet„ ∫i eficient„ afondurilor structurale, c‚t ∫i Ón cooptarea defonduri din sectorul public ∫i privat Ón scopuldezvolt„rii.

Oprindu-ne la compara˛ia dintre Grecia∫i Irlanda este lesne de Ón˛eles c„ mixul optimde politici ∫i finan˛„ri a dus la o cre∫tereeconomic„ rapid„ Ón Irlanda recuper‚ndu-sedecalajele de cre∫tere economic„, ∫i cre‚ndu-

se practic un cadru favorabil pentru aderareaIrlandei la etapa final„ a UEM, spre deosebirede Grecia care nu a fost preg„tit„ nici din punctde vedere al convergen˛ei nominale, nici dinpunct de vedere al convergen˛ei reale.

Pentru ˛„rile din Europa Central„ ∫i Estcare au mult de recuperat devine evident c„eficien˛a implement„rii Planurilor Na˛ionalede Dezvoltarea (cofinan˛ate din fondurieuropene) poate reprezenta cheia succesului Ónatingerea convergen˛ei reale, at‚t ca scop Ónsine c‚t ∫i ca element ce poate asigura ointegrare Ón zona euro care s„ aduc„ peansamblu mai multe beneficii.

Œn Óncheiere amintim doar c„ Ón cadrulperioadei de programare 2007-2013, PlanulNa˛ional de Dezvoltare a Rom‚niei prevedeinvesti˛ii totale de 58,67 miliarde euro din careaproximativ 25,27 miliarde (sau 43%)reprezint„ contribu˛ia UE, ∫i aproximativ 5,1miliarde contribu˛ia sectorului privat.

52

La aproape jum„tate de secol de lalansarea procesului de integrare economic„,Óncep‚nd cu 1 ianuarie 1999, 12 din cele 15state membre UE au ajuns s„ foloseasc„aceea∫i moned„, marc‚nd un moment unic Ónistorie. Mai mult de la 1 ianuarie 2007 se vaal„tura zonei euro primul stat din Est.

Introducerea monedei unice, etap„final„ a unui proces ambi˛ios a c„rui sorgintese reg„se∫te undeva Ón anii ’60, a fostperceput„ ca un simbol al unific„rii europene,care poate sus˛ine formarea identit„˛ii comunea cet„˛enilor Europei ∫i Ón acela∫i timp, ca uncatalizator al continu„rii integr„rii economice∫i politice Ón Uniunea European„.

Œn acest sens euro reprezint„ mai multdec‚t func˛ii b„ne∫ti, este o necesitate care poateasigura progresul integr„rii europene, acestaspect fiind Ón concordan˛„ cu tradi˛ia Uniuniide a se integra Ón principal pe plan economic.

Care sunt Óns„ fundamentele economiceale UEM? La Ónceputul anilor ’60, RobertMundell punea bazele teoriei zonelor monetareoptime, ce permite o analiz„ a costurilor ∫ibeneficiilor economice ale uniunii monetare,pe baza unor propriet„˛i specifice statelor ceurm„resc acest deziderat. Teoria nu a putut daun r„spuns clar privind gradul de optimalitate aUE ca zon„ monetar„, rezultatele studiilor fiindmai degrab„ pesimiste. Aceasta poate ∫i dinmotivul c„ teoria clasic„ nu a evaluat ∫i efectulschimb„rilor care au loc dup„ realizarea uniuniimonetare, Ón sensul c„ discontinuitateaprovocat„ de schimbarea major„ de regimpoate ac˛iona Ón interesul grup„rii, Ón sensul dea o face optim„ dup„ unificare.

Ca evolu˛ie istoric„, am observat c„ Óncondi˛iile renun˛„rii la planul optimist alechipei coordonate de Pierre Werner, pentru

scopul integr„rii monetare ˛„rile europene auales un regim al cursurilor fixe dar ajustabile,prin instituirea SME. Cu toate c„ are multemerite pentru stabilitatea ratelor de schimb ∫icoordonarea politicilor economice Ón UE,aceast„ form„ de integrarea monetar„ ∫i-adovedit limitele. Una din caracteristiciledominante ale acestui tip regim monetar estec„ mai devreme sau mai t‚rziu este lovit deatacuri speculative, c„rora cel mai des leurmeaz„ colapsul. Toate acestea se Ónt‚mpl„Óns„ Ón lipsa cooper„rii. Mai mult, pe m„suracre∫terii gradului de integrare, prin cre∫tereafluxurilor comerciale ∫i de capital, cre∫te ∫ifragilitatea regimurilor de cursuri fixe.

Œn aceste condi˛ii statele urm„resc alteop˛iuni situate la extreme: flexibilitatea ratelorde schimb sau uniune monetar„. Pentru c„flexibilitatea monetar„ nu era o op˛iune care s„coincid„ cu obiectivele UE, statele membreUE au ales calea uniunii monetare, gr„bindÓntr-un fel unificarea. Apreciem c„ unul dinmotivele îacceler„rii“ este ∫i faptul c„ stateleeuropene au realizat c„ nu mai pot men˛inecursuri fixe pentru monedele lor Ón cadrulSME. Lec˛ia principal„ a SME este c„ un astfelde regim nu poate func˛iona dec‚t ca regim detranzit c„tre uniunea monetar„.

Puteam afirma, pe baza experien˛eiSistemului Monetar European, c„ Ón cazul Óncare se consider„ c„ o problem„ poate firezolvat„ mai bine prin eforturi ∫i deciziicomune, dar cooperarea este deficitar„, solu˛iaeste cedarea prerogativelor la un nivelsuprana˛ional.

Ca urmare s-a stabilit un programconcret, inspirat de planul Delors ∫i preluatprin Tratatul asupra Uniunii Europene, bazatpe gradualism ∫i condi˛ionalitate, adic„ pe oanumit„ etapizare ∫i cerin˛e pentru

Concluzii

53

convergen˛a nominal„. Ceea ce este poate maiimportant Ón procesul de realizarea a UEMconst„ Ón respectarea calendarului ∫im„surilor stabilite la Maastricht. Aceasta maiales Ón contextul Ón care la c‚teva luni de lasemnarea Tratatului, SME a fost marcat de ceamai mare criz„ care a generat, printre altele,neÓncrederea Ón posibilitatea realiz„rii UniuniiEconomice ∫i Monetare.

Dar tocmai pentru c„ accesul era permisnumai ˛„rilor care respectau criteriile deconvergen˛„: stabilitate a pre˛urilor, stabilitatefinanciar„ ∫i a cursului de schimb, respectivdeficite reduse, procesul a fost conceput s„asigure coordonarea politicilor macroeco-nomice ∫i o convergen˛„ minim„ a economiiloreuropene la momentul cre„rii euro.

Oprindu-ne acum la problemaconvergen˛ei, trebuie s„ ar„t„m c„ din punct devedere oficial, deciden˛ii europeni au acordat omai mare importan˛„ convergen˛ei nominaledec‚t celei reale. Despre realizareaconvergen˛ei nominale putem trage dou„concluzii importante:

1. Œntr-o anumit„ m„sur„ criteriile suntinterpretabile Ón ambele sensuri: at‚tposibilitatea interpret„rii rigide, c‚t ∫iposibilitatea interpret„rii relaxate(vezi cazul termenului de participarela MRS 2, c‚t ∫i problema datorieipublice);

2. Statele aspirante la euro trebuie s„Ón˛eleag„ c„ nu este important numaicriteriul din perioada de referin˛„ (unan Ónaintea examenului), ci conteaz„∫i dinamica acestor criterii, ceea cepresupune urm„rirea lor pe o perioad„

de 4-5 ani, precum ∫i alte condi˛iicum ar fi func˛ionarea corespunz„toarea pie˛ei capitalurilor pe termen lung.De aceea evaluarea corect„ acondi˛iilor de participare la UEM vafi decisiv„ Ón preg„tirea programelorde convergen˛„ pentru statele caredoresc s„ adere la zona euro.

Prin prisma convergen˛ei reale,exprimat„ Ón primul r‚nd prin nivelulPIB/locuitor, situa˛ia este mai complicat„, maiales dac„ privim spre noile state membre.Problema este cu at‚t mai arz„toare cu c‚tm„surile economice necesare elimin„riidecalajelor economice sunt uneori Ón conflictcu cele necesare atingerii convergen˛einominale pentru ob˛inerea îbiletului deintrare“ Ón zona euro. Statele din Est au Óns„multe de Ónv„˛at din experien˛a Irlandei carearat„ c„ o combina˛ie optim„ Óntre efortulpropriu, Investi˛ii Str„ine Directe ∫iInstrumente Structurale pot duce la orecuperare rapid„ a diferen˛elor de dezvoltare.

Œn ceea ce ne prive∫te, credem cu t„rie c„realizarea obiectivelor stabilite prin PlanulNa˛ional de Dezvoltare, pe baza utiliz„riieficiente a fondurilor, Ón mare parte cucofinan˛are de la bugetul comunitar, poatereprezenta cheia succesului rom‚nesc, prinaceasta fiind asigurat„ ∫i convergen˛a real„ ∫istructural„ a Rom‚niei cu zona euro, astfelÓnc‚t s„ putem beneficia de avantajele treceriila euro Ón orizontul anilor 2012 – 2014. Dealtfel acest termen estimat de autorit„˛icoincide cu Óncheierea primei perioade deprogramare prin care Rom‚nia va beneficia deinstrumentele structurale alocate de UniuneaEuropean„.

54

AELS. Asocia˛ia European„ a Liberului Schimb

BCE (engl. ECB) Banca Central„ European„ (engl. European Central Bank)

BCN B„ncile Centrale Na˛ionale (ale statelor membre UE)

BEI (EIB) Banca European„ de Investi˛ii

BRI (BIS) Banca Reglementelor Interna˛ionale

CECO Comunitatea European„ a C„rbunelui ∫i O˛elului

CEE Comunitatea Economic„ European„

ECOFIN Consiliul Ministerial al UE la nivel de mini∫trii ai economiei∫i finan˛elor

ECU (din engl.) Unitatea European„ de Cont

EDP (din engl.) Procedura pentru deficite excesive (ExcessiveDeficit Procedure)

EMA (din engl.)Aranjamentul Monetar European

EURATOM Comunitatea European„ a Energiei Atomice

FECOM. Fondul European de Cooperare Monetar„

FMI (IMF) Fondul Monetar Interna˛ional

HICP (engl.) Harmonized Index of Consumer Prices (Indicele armonizat alPre˛urilor de Consum)

IME (EMI) Institutul Monetar European

MRS (engl ERM) Mecanismul Ratei (Cursului) de Schimb (Exchange RateMechanism)

PUI Pia˛a Unic„ Intern„ (a Uniunii Europene)

SMI Sistemul Monetar Interna˛ional

UE Uniunea European„

UEM Uniunea Economic„ ∫i Monetar„

UEP Uniunea European„ de Pl„˛i

ZMO Zon„ Monetar„ Optim„

SGP Stability and Growth Pact (eng.) Pactul de Stabilitate ∫i Cre∫tere

Lista abrevierilor

55

Aglietta, Michel (2001) Macroeconomie financiar„, Ed. C.N.I. îCoresi“Bucure∫ti

Babetski, J. (2003) EU Enlargement and Endogeneity of OCA Criteria:Evidence from the CEECs, CERGE-EI CharlesUniversity, March

Bayoumi, T. & Eichengreen, B. (1992) Shocking aspects of European monetary unification,NEBR, Working Paper, No. 3949, January

Bayoumi, T. and Eichengreen, B. (1996) Ever Closer to Heaven? An Optimum-Currency-Area Index for European Countries, CEPR, august1996

BEI (1997) Cahiers Papers vol.2

Bini-Smaghi, L. & Vori, S. (1993) Rating the EC as an optimal currency area, Temi didiscussioni, nr. 250 Roma, Banca d’Italia

Corden, W. M (1972). Monetary Integration, Essays in InternationalFinance, Princeton University, InternationalFinance Section no.93,

Deutsche Bank Research EU Monitor, nr. 33/ 3 Aprilie 2006

ECB Convergence Report, 2000, 2002, 2004, 2006

European Commission (1998b) European Economy, no. 65/1998, DirectorateGeneral for Economic and Financial Affairs

European Commission (2000) European Economy, no. 70/2000, DirectorateGeneral for Economic and Financial Affairs

European Commission (2002) Convergence Report 2002, Sweden, Bruxelles 22May, disponibil pe http://europa.eu.int

European Commission (2004) EMU after 5 years, Directorate-General forEconomic and Financial Affairs, 15 july 2004

Frankel, J. and Rose, A. (1998) The Endogeneity of the Optimum Currency AreaCriteria, Economic Journal 108, July

Kenen, Peter (1969) The Optimum Currency Area: An Eclectic View,University of Chicago Press

Bibliografie

56

Lazea, Valentin (2003) Drumul spre euro; Prezentare disponibil„ pewww.bnro.ro

Lazea, Valentin. (2002) Rolul Uniunii Europene ca Factor StabilizatorPentru Economie ∫i pentru Sistemul Bancar: UNStudiu Comparativ Rom‚nia Portugalia,Simpozionul de istorie ∫i civiliza˛ie bancar„, îCristianPopi∫teanu“, îPrimul deceniu al reformei bancare dinRom‚nia“, Bucure∫ti 22-23 noiembrie 2002, vol. 1

Mc Kinnon, R. (1963) Optimum Currency Areas American EconomicReview, Vol. 53

Miron, Dumitru (2001) Economia integr„rii europene, Editura ASE Bucure∫ti

Miron, Dumitru (2002) Economia Uniunii Europene, Ed. Luceaf„rul

Mongelli, Francesco P. (2002) îNew“ views on the optimum currency area theory:what is EMU telling us?, ECB working paper no. 138

Mundell, Robert (1961) A Theory of Optimum Currency Areas, AmericanEconomic Review, vol. 51

Pelkmans, Jaques (2003) Integrare european„: metode ∫i analiz„ economic„,Bucure∫ti: Institutul european din Rom‚nia

Sebea Mihai (2005) Stabilitate, convergen˛„ ∫i discontinuitate Ónprocesul de realizare a Uniunii Economice ∫iMonetare, Tez„ de doctorat nepublicat„, ASE, iulie2005

Planul Na˛ional de Dezvoltare, http://discutii.mfinante.ro/static/10/pnd/documente/pnd/PND_2007 2013.pdf