implementarea politicii monetare ®n zona euro

IMPLEMENTAREA POLITICII MONETARE ÎN ZONA EUROPOLITIC MONETAR ALE EUROSISTEMULUI
IMPLEMENTAREA POLITICII MONETARE ÎN ZONA EURO
Numai legislaia Uniunii Europene publicat pe suport de hârtie în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene este considerat autentic
II
(reformare)
(BCE/2011/14)
(2011/817/UE)
având în vedere Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene, în special articolul 127 alineatul (2) prima liniu,
având în vedere Statutul Sistemului European al Bncilor Centrale i al Bncii Centrale Europene, în special articolul 3.1 prima liniu, articolele 12.1, 14.3 i 18.2 i articolul 20 primul paragraf,
întrucât:
(1) Orientarea BCE/2000/7 din 31 august 2000 privind instrumentele i procedurile de politic monetar ale Eurosistemului ( 1 ) a fost modificat substanial de mai multe ori ( 2 ). Deoarece urmeaz s fie adoptate modificri suplimentare, aceasta ar trebui reformat în vederea asigurrii claritii.
(2) Realizarea unei politici monetare unice implic definirea instrumentelor i a procedurilor utilizate de Eurosistem pentru punerea în aplicare a acestei politici în mod uniform în statele membre a cror moned este euro.
(3) Obligaia de verificare ar trebui s se aplice doar cu privire la dispoziiile care reprezint o modificare de fond în raport cu Orientarea BCE/2000/7,
ADOPT PREZENTA ORIENTARE:
Principii, instrumente, proceduri i criterii pentru punerea în aplicare a politicii monetare unice a Eurosistemului
Politica monetar unic se pune în aplicare în conformitate cu principiile, instrumentele, procedurile i criteriile prevzute în anexele I i II la prezenta orientare. Bncile centrale naionale (BCN) adopt toate msurile corespunztoare pentru a desfura operaiunile de politic monetar în conformitate cu principiile, instrumentele, procedurile i criteriile prevzute în anexele I i II la prezenta orientare.
Articolul 2
Verificare
BCN transmit Bncii Centrale Europene (BCE) pân cel târziu la 11 octombrie 2011 informaii detaliate cu privire la textele i mijloacele prin intermediul crora intenioneaz s asigure respectarea acelor dispoziii din prezenta orientare care reprezint modificri de fond fa de Orientarea BCE/2000/7.
Articolul 3
(1) Orientarea BCE/2000/7 se abrog de la 1 ianuarie 2012.
(2) Trimiterile la orientarea abrogat se interpreteaz ca trimiteri la prezenta orientare.
Articolul 4
Dispoziii finale
(1) Prezenta orientare intr în vigoare la dou zile de la data adoptrii.
RO 14.12.2011 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 331/1
( 1 ) JO L 310, 11.12.2000, p. 1. ( 2 ) A se vedea anexa III.
(2) Prezenta orientare se aplic de la 1 ianuarie 2012.
Articolul 5
Adoptat la Frankfurt pe Main, 20 septembrie 2011.
Pentru Consiliul guvernatorilor BCE Preedintele BCE
Jean-Claude TRICHET
ANEXA I
CUPRINS
INTRODUCERE
1.1. Sistemul European al Bncilor Centrale
1.2. Obiectivele Eurosistemului
1.3.1. Operaiuni de pia monetar
1.3.2. Faciliti permanente
CAPITOLUL 2 — CONTRAPRI ELIGIBILE
2.2. Selectarea contraprilor pentru licitaii rapide i operaiuni bilaterale
2.3. Sanciuni în cazul nerespectrii de ctre contrapri a obligaiilor ce le revin
2.4. Msuri posibile întemeiate pe motive de pruden sau pe neîndeplinirea obligaiilor
2.4.1. Msuri întemeiate pe motive de pruden
2.4.2. Msuri întemeiate pe neîndeplinirea obligaiilor
2.4.3. Aplicarea proporional i nediscriminatorie a msurilor discreionare
CAPITOLUL 3 — OPERAIUNI DE PIA MONETAR
3.1. Tranzacii reversibile
3.1.1. Consideraii generale
3.1.3. Operaiuni de refinanare pe termen mai lung
3.1.4. Operaiuni de reglaj fin sub form de tranzacii reversibile
3.1.5. Operaiuni structurale sub form de tranzacii reversibile
3.2. Tranzacii simple
3.2.1. Tipul instrumentului
3.2.2. Natura juridic
3.2.4. Alte caracteristici operaionale
4.1.5. Suspendarea facilitii
CAPITOLUL 5 — PROCEDURI
RO L 331/4 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.12.2011
5.1.4. Pregtirea i transmiterea ofertelor de participare la licitaie de ctre contrapri
5.1.5. Proceduri de alocare în cadrul licitaiei
5.1.6. Anunarea rezultatelor licitaiei
5.2.2. Contactul direct cu contraprile
5.2.3. Operaiuni efectuate prin intermediul burselor de valori i al agenilor de pia
5.2.4. Anunarea operaiunilor bilaterale
5.3. Proceduri de decontare
CAPITOLUL 6 — ACTIVE ELIGIBILE
6.2.1. Criteriile de eligibilitate pentru activele tranzacionabile
6.2.2. Criteriile de eligibilitate pentru activele netranzacionabile
6.2.3. Cerine suplimentare pentru utilizarea activelor eligibile
6.3. Mecanismul Eurosistemului de evaluare a creditului
6.3.1. Domeniu de aplicare i elemente
6.3.2. Stabilirea standardelor înalte de creditare pentru activele tranzacionabile
6.3.3. Stabilirea standardelor înalte de creditare pentru activele netranzacionabile
6.3.4. Criteriile de acceptare pentru sistemele de evaluare a creditului
6.3.5. Monitorizarea performanelor sistemelor de evaluare a creditului
6.4. Msuri de control al riscurilor
6.4.1. Principii generale
6.5. Principii de evaluare a activelor-garanie
6.5.1. Active tranzacionabile
6.5.2. Active netranzacionabile
6.6.1. Modelul bncilor centrale corespondente
6.6.2. Legturi între sistemele de decontare a operaiunilor cu valori mobiliare
6.7. Acceptarea colateralului exprimat în alte monede decât euro în cazul unor evenimente neprevzute
CAPITOLUL 7 — REZERVE MINIME OBLIGATORII
7.1. Consideraii generale
7.2. Instituii supuse obligaiei de constituire a rezervelor minime obligatorii
7.3. Determinarea rezervelor minime obligatorii
7.3.1. Baza de calcul a rezervelor i ratele rezervelor
7.3.2. Calcularea obligaiei de constituire a rezervelor minime obligatorii
7.4. Constituirea rezervelor minime obligatorii
7.4.1. Perioada de aplicare
7.5. Raportarea, confirmarea i verificarea bazei de calcul a rezervelor
7.6. Nerespectarea obligaiilor privind rezervele minime obligatorii
APENDICELE 1 — Exemple de operaiuni i proceduri de politic monetar
APENDICELE 2 — Glosar
APENDICELE 3 — Selectarea contraprilor pentru operaiuni de intervenie pe piaa valutar i pentru operaiuni de swap valutar în scopuri de politic monetar
APENDICELE 4 — Mecanismul Bncii Centrale Europene de raportare a statisticilor în domeniile monetar i bancar
APENDICELE 5 — Website-urile Eurosistemului
APENDICELE 6 — Proceduri i sanciuni care se aplic în cazul nerespectrii de ctre contrapri a obligaiilor ce le revin
APENDICELE 7 — Constituirea de garanii valide asupra creanelor private
Abrevieri
CET ora Europei Centrale (Central European Time)
IC instituii de credit
CE Comunitatea European
BCE Banca Central European
SEE Spaiul Economic European
CEE Comunitatea Economic European
SEBC Sistemul European al Bncilor Centrale
UE Uniunea European
IRB sistem intern de rating
ISIN numr internaional de identificare a valorilor mobiliare (International Securities Identification Number)
IFM instituie financiar monetar
BCN banc central naional
PSE organism din sectorul public
RMBD instrument de crean garantat cu creane ipotecare asupra persoanelor private (retail mortgage-backed debt instrument)
RL restul lumii
SSS sistem de decontare a operaiunilor cu valori mobiliare
TARGET sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe baz brut în timp real, astfel cum este definit în Orientarea BCE/2005/16
TARGET2 sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe baz brut în timp real, astfel cum este definit în Orientarea BCE/2007/2
OPCVM organism de plasament colectiv în valori mobiliare
Introducere
Prezentul document stabilete cadrul operaional ales de Eurosistem pentru politica monetar unic din zona euro. Documentul, care face parte din cadrul juridic al Eurosistemului pentru instrumentele i procedurile de politic monetar, constituie „Documentaia general” privind instrumentele i procedurile de politic monetar din Eurosistem i are în special scopul de a furniza contraprilor informaiile de care au nevoie cu privire la cadrul politicii monetare a Eurosistemului.
Documentaia general în sine nu confer drepturi i nu impune obligaii contraprilor. Raportul juridic dintre Euro sistem i contraprile sale este prevzut de dispoziii contractuale sau reglementri corespunztoare.
Prezentul document este împrit în apte capitole: capitolul 1 cuprinde o prezentare general a cadrului operaional al politicii monetare a Eurosistemului. În capitolul 2 sunt precizate criteriile de eligibilitate pentru contraprile care iau parte la operaiunile de politic monetar din Eurosistem. Capitolul 3 descrie operaiunile de pia monetar, iar capitolul 4 prezint facilitile permanente aflate la dispoziia contraprilor. Capitolul 5 precizeaz procedurile aplicate pentru efectuarea operaiunilor de politic monetar. În capitolul 6 sunt definite criteriile de eligibilitate pentru activele- garanie folosite în cadrul operaiunilor de politic monetar. Capitolul 7 prezint sistemul rezervelor minime obligatorii din Eurosistem.
Apendicele conin exemple de operaiuni de politic monetar, un glosar, criteriile de selectare a contraprilor pentru operaiunile Eurosistemului de intervenie pe piaa valutar, o prezentare a mecanismului Bncii Centrale Europene de raportare a statisticilor în domeniile monetar i bancar, o list a website-urilor Eurosistemului, o descriere a procedurilor i sanciunilor care se aplic în caz de nerespectare de ctre contrapri a obligaiilor ce le revin i cerinele juridice suplimentare pentru constituirea unei garanii valide asupra creanelor private atunci când acestea sunt utilizate drept colateral în Eurosistem.
CAPITOLUL 1
PREZENTARE GENERAL A CADRULUI POLITICII MONETARE
1.1. Sistemul European al Bncilor Centrale
Sistemul European al Bncilor Centrale (SEBC) este format din Banca Central European (BCE) i bncile centrale ale statelor membre ale UE ( 1 ). Activitile SEBC se desfoar în conformitate cu Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene i cu Statutul Sistemului European al Bncilor Centrale i al Bncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”). SEBC este condus de organele de decizie ale BCE. În acest sens, Consiliul guvernatorilor BCE este responsabil de formularea politicii monetare, în timp ce Comitetul executiv este împu ternicit s pun în aplicare politica monetar în conformitate cu deciziile i orientrile adoptate de Consiliul guvernatorilor. În msura în care este posibil i adecvat i în vederea asigurrii eficienei operaionale, BCE poate apela la BCN ( 2 ) pentru a efectua operaiunile pe care le implic misiunile Eurosistemului. În cazul în care este necesar pentru punerea în aplicare a politicii monetare, BCN pot face schimburi de informaii individuale, ca de exemplu de date operaionale, între membrii Eurosistemului, cu privire la contraprile care particip la operaiunile Eurosistemului ( 3 ). Operaiunile de politic monetar din Eurosistem se efectueaz în termeni i condiii uniforme în toate statele membre ( 4 ).
1.2. Obiectivele Eurosistemului
Obiectivul principal al Eurosistemului este meninerea stabilitii preurilor, astfel cum este acesta prevzut la articolul 127 alineatul (1) din tratat. Fr a aduce atingere obiectivului principal privind stabilitatea preurilor, Eurosistemul trebuie s susin politicile economice generale din Uniune. În vederea îndeplinirii obiectivelor sale, Eurosistemul trebuie s acioneze în conformitate cu principiul unei economii de pia deschise, în care concurena este liber i care favorizeaz alocarea eficient a resurselor.
1.3. Instrumentele de politic monetar din Eurosistem
Pentru a-i atinge obiectivele, Eurosistemul are la dispoziie un set de instrumente de politic monetar: Euro sistemul desfoar operaiuni de pia monetar, ofer faciliti permanente i impune instituiilor de credit obligaia de a constitui rezerve minime obligatorii în conturi deschise în cadrul Eurosistemului.
1.3.1. Operaiuni de pia monetar
Operaiunile de pia monetar dein un rol important în politica monetar a Eurosistemului, în sensul direcionrii ratelor dobânzilor, gestionrii situaiei lichiditii de pe pia i indicrii orientrii politicii monetare. Eurosistemul dispune de cinci tipuri de instrumente pentru desfurarea operaiunilor de pia monetar. Cel mai important instrument este tranzacia reversibil (aplicabil pe baza contractelor de report sau a creditelor colateralizate). Eurosistemul poate recurge i la tranzacii simple, emisiunea de certificate de crean ale BCE, operaiunile de swap valutar i atragerea de depozite la termen. Operaiunile de pia monetar sunt iniiate de BCE, aceasta stabilind i instrumentul care urmeaz a fi utilizat, precum i termenii i condiiile de efectuare a acestor operaiuni. Acestea pot fi efectuate pe baza unor licitaii standard, a unor licitaii rapide sau a unor proceduri bilaterale ( 5 ). În funcie de obiectivele, periodicitatea i procedurile lor, operaiunile de pia monetar din Eurosistem pot fi împrite în urmtoarele patru categorii (a se vedea i tabelul 1):
(a) operaiunile principale de refinanare sunt tranzacii reversibile, periodice, de furnizare de lichiditate, cu frecven sptmânal i o scaden obinuit la o sptmân. Aceste operaiuni se efectueaz de BCN pe baza licitaiilor standard. Operaiunile principale de refinanare dein un rol fundamental în realizarea obiectivelor operaiunilor de pia monetar din Eurosistem;
(b) operaiunile de refinanare pe termen mai lung sunt tranzacii reversibile de furnizare de lichiditate, cu frecven lunar i o scaden obinuit la trei luni. Aceste operaiuni au scopul de a oferi contraprilor refinanri suplimentare pe termen mai lung i se efectueaz de BCN pe baza licitaiilor standard. De regul, Euro sistemul nu folosete aceste operaiuni pentru a transmite semnale pieei i accept, prin urmare, ratele care îi sunt propuse;
(c) operaiunile de reglaj fin se execut ad-hoc pentru gestionarea situaiei lichiditii de pe pia i pentru direcionarea ratelor dobânzilor, în special pentru atenuarea efectelor fluctuaiilor neateptate ale lichiditii de pe pia asupra ratelor dobânzilor. Aceste operaiuni pot fi efectuate în ultima zi a unei perioade de aplicare a rezervelor minime obligatorii, pentru contracararea dezechilibrelor de lichiditate acumulate de la
( 1 ) Trebuie menionat c bncile centrale ale statelor membre ale UE a cror moned nu este euro în conformitate cu Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene îi pstreaz competenele în domeniul politicii monetare în conformitate cu dreptul naional i, astfel, nu sunt implicate în desfurarea politicii monetare unice.
( 2 ) În cadrul acestui document, termenul „BCN” se refer la bncile centrale naionale ale statelor membre a cror moned este euro în conformitate cu Tratatul.
( 3 ) Aceste informaii fac obiectul cerinei privind pstrarea secretului profesional prevzute la articolul 37 din Statutul SEBC. ( 4 ) In cadrul prezentului document, termenul „stat membru” se refer la un stat membru a crui moned este euro în conformitate cu
Tratatul. ( 5 ) Diferitele proceduri pentru efectuarea operaiunilor de pia monetar din Eurosistem, i anume licitaiile standard, licitaiile rapide i
procedurile bilaterale, sunt descrise în capitolul 5. Pentru licitaiile standard intervalul de timp dintre momentul anunrii licitaiei i cel al confirmrii rezultatului alocrii este de maximum 24 ore. Toate contraprile care îndeplinesc criteriile generale de eligibilitate prevzute la punctul 2.1 pot participa la licitaii standard. Licitaiile rapide se desfoar, în mod obinuit, într-un interval de 90 de minute. Eurosistemul poate selecta un numr limitat de contrapri care s participe la licitaii rapide. Sintagma „proceduri bilaterale” desemneaz orice situaie în care Eurosistemul efectueaz o tranzacie cu una sau mai multe contrapri fr a utiliza proceduri de licitaie. Procedurile bilaterale includ operaiuni îndeplinite prin intermediul burselor de valori sau al agenilor de pia.
alocarea din cadrul ultimei operaiuni principale de refinanare. Operaiunile de reglaj fin se deruleaz, în principal, sub form de tranzacii reversibile, dar pot lua i forma operaiunilor de swap valutar sau de atragere de depozite la termen. Instrumentele i procedurile aplicate în efectuarea operaiunilor de reglaj fin sunt adaptate tipurilor de tranzacii i obiectivelor specifice urmrite în cadrul acestor operaiuni. Operaiunile de reglaj fin sunt efectuate în mod normal de BCN prin licitaii rapide sau proceduri bilaterale. Consiliul guvernatorilor BCE poate decide c, în cazuri excepionale, operaiunile bilaterale de reglaj fin pot fi efectuate chiar de BCE;
(d) în plus, Eurosistemul poate efectua operaiuni structurale prin emiterea de certificate de crean ale BCE, tranzacii reversibile i tranzacii simple. Aceste operaiuni sunt efectuate atunci când BCE vizeaz ajustarea poziiei structurale a Eurosistemului în ceea ce privete sectorul financiar (periodic sau ocazional). Operaiunile structurale sub form de tranzacii reversibile i emiterea de instrumente de crean sunt efectuate de BCN prin intermediul licitaiilor standard. Operaiunile structurale sub form de tranzacii simple sunt efectuate în mod normal de BCN prin proceduri bilaterale. Consiliul guvernatorilor BCE poate decide c, în cazuri excepionale, operaiunile structurale pot fi efectuate chiar de BCE.
1.3.2. Faciliti permanente
Scopul facilitilor permanente este de a furniza i de a absorbi lichiditate overnight, de a indica orientarea general a politicii monetare i de a limita ratele dobânzilor overnight de pe pia. Contraprile eligibile pot dispune, din proprie iniiativ, de dou faciliti permanente, sub rezerva respectrii anumitor condiii de acces de ordin operaional (a se vedea i tabelul 1):
(a) contraprile pot folosi facilitatea de creditare marginal pentru a obine lichiditate overnight de la BCN în schimbul unor active eligibile. În condiii normale, nu exist limite de creditare sau alte restricii privind accesul contraprilor la aceast facilitate, cu excepia cerinei de a prezenta suficiente active-garanie. Rata dobânzii aferent facilitii de creditare marginal constituie, de regul, limita superioar a ratei dobânzii overnight pe pia;
(b) contraprile pot folosi facilitatea de depozit pentru a plasa depozite overnight la BCN. În condiii normale, nu exist limite de depozit sau alte restricii privind accesul contraprilor la aceast facilitate. Rata dobânzii pentru facilitatea de depozit constituie, de regul, limita inferioar a ratei dobânzii overnight pe pia.
Facilitile permanente sunt administrate în mod descentralizat de BCN.
1.3.3. Rezerve minime obligatorii
Sistemul rezervelor minime obligatorii din Eurosistem se aplic instituiilor de credit din zona euro i are ca scop principal stabilizarea ratelor dobânzilor pe piaa monetar i crearea (sau accentuarea) unui deficit structural de lichiditate. Obligaia de constituire a rezervelor minime obligatorii pentru fiecare instituie se determin în funcie de elementele din bilanul acesteia. În vederea îndeplinirii obiectivului de stabilizare a ratelor dobânzilor, sistemul rezervelor minime obligatorii din cadrul Eurosistemului permite instituiilor s foloseasc aa-numitul mecanism de determinare a valorii medii. Îndeplinirea obligaiei de constituire a rezervelor minime obligatorii se apreciaz pe baza mediei zilnice a rezervelor minime obligatorii constituite de instituia respectiv pe durata perioadei de aplicare. Rezervele minime obligatorii constituite de o instituie se remunereaz la rata dobânzii aferent operaiunilor principale de refinanare din Eurosistem.
Tabelul 1
Operaiuni de politic monetar
lichiditate Absorbie de
Tranzacii reversibile
Operaiuni de refinanare pe termen mai lung
Tranzacii reversibile
Operaiuni de reglaj fin
Tranzacii reversibile Swapuri valutare
Nestandardizat Neregulat Licitaii rapide Proceduri bilaterale
Operaiuni de politic monetar
lichiditate Absorbie de
Standardizat/ Nestandardizat
Faciliti permanente
Facilitatea de depozit
1.4. Contrapri
Cadrul de politic monetar al Eurosistemului este definit astfel încât s asigure participarea unei game largi de contrapri. Instituiile care fac obiectul obligaiei de constituire a rezervelor minime obligatorii în conformitate cu articolul 19.1 din Statutul SEBC pot avea acces la facilitile permanente i pot participa la operaiunile de pia monetar prin intermediul licitaiilor standard, precum i al tranzaciilor simple. Eurosistemul poate selecta un numr limitat de contrapri pentru a participa la operaiunile de reglaj fin. Pentru operaiunile de swap valutar efectuate în cadrul politicii monetare sunt utilizai participanii activi pe piaa valutar. Setul de contrapri pentru aceste operaiuni este limitat la instituiile alese pentru operaiunile Eurosistemului de intervenie pe piaa valutar i care au sediul în zona euro.
Se consider c contraprile cunosc i respect toate obligaiile care le revin în temeiul legislaiei privind prevenirea splrii banilor i finanarea terorismului.
1.5. Active-garanie
În temeiul articolului 18.1 din Statutul SEBC, toate operaiunile de creditare din cadrul Eurosistemului (adic operaiuni de politic monetar de furnizare de lichiditate i de credit pe parcursul zilei) trebuie s se bazeze pe un colateral adecvat. Eurosistemul accept o gam larg de active pentru garantarea operaiunile sale. Euro sistemul a dezvoltat un cadru unic pentru colateralul eligibil care este comun tuturor operaiunilor de creditare din Eurosistem (denumit i „Lista unic”). La 1 ianuarie 2007, acest cadru unic a înlocuit sistemul bazat pe dou categorii de active care a funcionat de la începutul celei de-a treia etape a Uniunii economice i monetare. Cadrul unic cuprinde activele tranzacionabile i netranzacionabile care îndeplinesc criteriile de eligibilitate uniforme aplicabile în întreaga zon euro specificate de Eurosistem. Cu excepia faptului c activele netranzacionabile nu sunt utilizate de Eurosistem în tranzaciile simple, în ceea ce privete calitatea activelor i eligibilitatea acestora pentru diferitele tipuri de operaiuni de politic monetar din Eurosistem nu se face distincie între activele tranzacionabile i cele netranzacionabile. Toate activele eligibile pot fi utilizate pentru operaiuni transfrontaliere prin intermediul modelului bncilor centrale corespondente (MBCC) i, în cazul activelor tranzacionabile, prin intermediul legturilor eligibile între sistemele de decontare a operaiunilor cu valori mobiliare (SSS) din Uniune.
1.6. Modificri ale cadrului politicii monetare
Consiliul guvernatorilor BCE poate schimba, în orice moment, instrumentele, condiiile, criteriile i procedurile de efectuare a operaiunilor de politic monetar din Eurosistemului.
CAPITOLUL 2
CONTRAPRI ELIGIBILE
2.1. Criterii generale de eligibilitate
Contraprile în cadrul operaiunilor de politic monetar din Eurosistem trebuie s îndeplineasc anumite criterii de eligibilitate ( 6 ). Aceste criterii sunt definite astfel încât s se permit accesul unei game largi de instituii la operaiunile de politic monetar din Eurosistem, consolidând aplicarea tratamentului egal în ceea ce privete instituiile din zona euro i asigurând respectarea de ctre contrapri a anumitor cerine operaionale i prudeniale:
( 6 ) În cazul tranzaciilor simple, sfera contraprilor nu este limitat a priori.
(a) numai instituiile supuse regimului rezervelor minime obligatorii din Eurosistem în conformitate cu articolul 19.1 din Statutul SEBC sunt eligibile s devin contrapri. Instituiile care sunt scutite de obligaiile lor în cadrul regimului rezervelor minime obligatorii din Eurosistem (a se vedea punctul 7.2) nu sunt eligibile pentru a fi contrapri pentru facilitile permanente i operaiunile de pia monetar din Eurosistem;
(b) contraprile trebuie s aib o situaie financiar solid. Acestea ar trebui s fie supuse cel puin unei forme de supraveghere armonizat la nivelul Uniunii/SEE, supraveghere efectuat de ctre autoritile naionale ( 7 ). Având în vedere natura instituional specific a acestora în temeiul dreptului Uniunii, instituiile cu o situaie financiar solid în sensul articolului 123 alineatul (2) din tratat, care sunt supuse unei supravegheri de un nivel comparabil cu supravegherea efectuat de ctre autoritile naionale competente, pot fi acceptate în calitate de contrapri. Instituiile cu o situaie financiar solid care sunt supuse unei supravegheri nearmo nizate efectuate de ctre autoritile naionale competente i al crei nivel este comparabil cu supravegherea armonizat la nivelul Uniunii/SEE pot fi, de asemenea, acceptate în calitate de contrapri, de exemplu, sucursalele cu sediul în zona euro ale instituiilor al cror sediu social se afl în afara SEE;
(c) contraprile trebuie s îndeplineasc toate criteriile operaionale specificate în dispoziiile contractuale sau reglementrile relevante aplicate de BCN în cauz (sau de BCE), astfel încât s se asigure desfurarea eficient a operaiunilor de politic monetar din Eurosistem.
Aceste criterii generale de eligibilitate sunt uniforme în zona euro. Instituiile care îndeplinesc criteriile generale de eligibilitate pot:
(a) s aib acces la facilitile permanente din Eurosistem; i
(b) s participe la operaiunile de pia monetar din Eurosistem prin intermediul licitaiilor standard.
O instituie poate avea acces la facilitile permanente din Eurosistem i la operaiunile de pia monetar pe baz de licitaii standard numai prin intermediul BCN a statului membru în care aceast instituie îi are sediul social. În cazul în care o instituie are uniti (sediu central sau sucursale) în mai multe state membre, fiecare unitate are acces la aceste operaiuni prin intermediul BCN a statului membru în care este situat, dar ofertele de participare la licitaie ale unei instituii pot fi depuse în fiecare stat membru doar de o singur unitate (fie sediul central, fie o sucursal desemnat).
2.2. Selectarea contraprilor pentru licitaii rapide i operaiuni bilaterale
În cazul tranzaciilor simple, sfera contraprilor nu este limitat a priori.
În cazul operaiunilor de swap valutar efectuate în scopuri de politic monetar, contraprile trebuie s fie în msur s desfoare în mod eficient operaiuni de schimb valutar de mare volum, indiferent de condiiile de pia monetar. Sfera contraprilor eligibile pentru operaiunile de swap valutar corespunde contraprilor cu sediul în zona euro care sunt selectate pentru operaiunile din Eurosistem de intervenie pe piaa valutar. Criteriile i procedurile aplicate pentru selectarea contraprilor la operaiunile de intervenie pe piaa valutar sunt prezentate în apendicele 3.
Pentru alte operaiuni efectuate prin intermediul licitaiilor rapide i al procedurilor bilaterale (operaiuni de reglaj fin sub form de tranzacii reversibile i atragerea de depozite la termen), fiecare BCN selecteaz un grup de contrapri dintre instituiile stabilite în statul membru în cauz i care îndeplinesc criteriile generale de eligibi litate privind contraprile. În acest sens, criteriul principal de selecie este activitatea de pe piaa monetar. Alte criterii care pot fi luate în considerare sunt, de exemplu, eficiena biroului de tranzacionare i potenialul de licitare.
În cazul licitaiilor rapide i al operaiunilor bilaterale, BCN trateaz cu contraprile incluse pe listele lor de contrapri selectate pentru operaiunile de reglaj fin. Licitaiile rapide i operaiunile bilaterale pot fi, de asemenea, efectuate cu o sfer mai larg de contrapri.
Consiliul guvernatorilor BCE poate decide c, în situaii excepionale, operaiunile bilaterale de reglaj fin pot fi efectuate chiar de BCE. În cazul în care BCE ar efectua operaiuni bilaterale, contraprile ar fi selectate de BCE dintre contraprile din zona euro care sunt eligibile pentru licitaii rapide i operaiuni bilaterale, conform unui sistem de rotaie care s asigure un acces echitabil.
2.3. Sanciuni în cazul nerespectrii de ctre contrapri a obligaiilor ce le revin
BCE impune sanciuni, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2532/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 cu privire la atribuiile Bncii Centrale Europene în materie de sanciuni ( 8 ), Regulamentul (CE) nr. 2157/1999 al Bncii Centrale Europene din 23 septembrie 1999 privind competena Bncii Centrale Europene de a impune sanciuni (BCE/1999/4) ( 9 ), Regulamentul (CE) nr. 2531/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind aplicarea rezervelor obligatorii de ctre Banca Central European ( 10 ), precum i Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 al Bncii Centrale Europene din 12 septembrie 2003 privind aplicarea rezervelor minime obligatorii
( 7 ) Supravegherea armonizat a instituiilor de credit se întemeiaz pe Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 14 iunie 2006 privind iniierea i exercitarea activitii instituiilor de credit (JO L 177, 30.6.2006, p. 1).
( 8 ) JO L 318, 27.11.1998, p. 4. ( 9 ) JO L 264, 12.10.1999, p. 21.
( 10 ) JO L 318, 27.11.1998, p. 1.
(BCE/2003/9) ( 11 ), instituiilor care nu îi îndeplinesc obligaiile ce decurg din regulamentele i deciziile BCE privind aplicarea rezervelor minime obligatorii. Sanciunile relevante i normele procedurale de aplicare a acestora sunt prevzute de regulamentele menionate anterior. În plus, în cazul unor înclcri grave ale obligaiei privind rezervele minime obligatorii, Eurosistemul poate suspenda participarea contraprilor la operaiunile de pia monetar.
În conformitate cu dispoziiile contractuale sau reglementrile aplicate de BCN în cauz (sau de BCE), Euro sistemul poate impune i impune penaliti financiare contraprilor sau poate suspenda participarea acestora la operaiunile de pia monetar, în cazul în care contraprile nu îndeplinesc obligaiile care le revin în temeiul contractelor încheiate sau reglementrilor aplicate de BCN (sau de BCE), dup cum se prevede în continuare.
Astfel de situaii se refer la cazurile în care sunt înclcate: (a) normele privind licitaiile, în cazul în care o contraparte nu reuete s transfere un volum suficient de active-garanie sau de numerar ( 12 ) pentru a efectua decontarea (la data decontrii) sau pentru a colateraliza, pân la scadena operaiunii prin intermediul apelurilor în marj corespunztoare, volumul de lichiditate care i-a fost alocat printr-o operaiune de furnizare de lichiditate sau nu reuete s transfere o sum de bani suficient pentru a deconta suma care i-a fost alocat într-o operaiune de absorbie de lichiditate; i (b) normele privind tranzaciile bilaterale, în cazul în care o contraparte nu reuete s transfere un volum suficient de active-garanie eligibile sau de numerar pentru a deconta suma stabilit în tranzaciile bilaterale, sau nu reuete s colateralizeze o tranzacie bilateral în curs în orice moment pân la scaden prin intermediul apelurilor în marj corespunztoare.
Totodat, astfel de situaii se refer i la cazurile în care o contraparte nu respect: (a) normele de utilizare a activelor-garanie (dac o contraparte folosete active care nu sunt eligibile sau au devenit neeligibile sau care nu pot fi utilizate de ctre contrapartea în cauz, de exemplu, din cauza existenei unor legturi strânse între emitent/garant i contraparte sau în cazul în care exist identitate între acetia); i (b) regulile aplicabile proce durilor de la închiderea zilei i condiiile de acces la facilitatea de creditare marginal (în cazul în care o contraparte al crei cont de decontare are un sold negativ la închiderea zilei nu îndeplinete condiiile de acces la facilitatea de creditare marginal).
În plus, msura suspendrii luat fa de o contraparte care nu respect reglementrile poate fi aplicat sucur salelor aceleiai instituii din alte state membre. Atunci când, în mod excepional, aceast msur se impune din cauza gravitii unui caz de nerespectare a reglementrilor, astfel cum este evideniat, de exemplu, de frecvena sau durata acestei situaii, accesul unei contrapri la toate operaiunile viitoare de politic monetar poate fi suspendat pentru o perioad de timp determinat.
Penalitile financiare impuse de BCN în caz de nerespectare a obligaiilor în legtur cu înclcarea normelor referitoare la licitaii, tranzacii bilaterale, active-garanie, proceduri de la închiderea zilei sau condiii de acces la facilitatea de creditare marginal se calculeaz la o rat de penalizare predeterminat (în conformitate cu apendicele 6).
2.4. Msuri posibile întemeiate pe motive de pruden sau pe neîndeplinirea obligaiilor
2.4.1. Msuri întemeiate pe motive de pruden
Eurosistemul poate lua urmtoarele msuri din motive de pruden:
(a) în conformitate cu dispoziiile contractuale sau reglementrile aplicate de BCN în cauz sau de BCE, Euro sistemul poate suspenda, limita sau exclude accesul individual al unei contrapri la instrumentele de politic monetar;
(b) Eurosistemul poate respinge, limita utilizarea sau poate aplica marje de ajustare suplimentare activelor depuse de anumite contrapri drept colateral în operaiunile de creditare din Eurosistem.
2.4.2. Msuri întemeiate pe neîndeplinirea obligaiilor
Eurosistemul poate suspenda, limita sau exclude accesul la operaiunile de politic monetar pentru contraprile care nu i-au îndeplinit obligaiile ce le revin în conformitate cu orice contracte sau reglementri aplicate de BCN.
2.4.3. Aplicarea proporional i nediscriminatorie a msurilor discreionare
Toate msurile discreionare necesare pentru a asigura gestionarea prudent a riscurilor sunt aplicate i calibrate de Eurosistem în mod proporional i nediscriminatoriu. Orice msur discreionar luat fa de o anumit contraparte va fi justificat în mod corespunztor.
CAPITOLUL 3
OPERAIUNI DE PIA MONETAR
Operaiunile de pia monetar joac un rol important în politica monetar a Eurosistemului. Acestea sunt folosite pentru direcionarea ratelor dobânzii, gestionarea situaiei lichiditii de pe pia i indicarea orientrii politicii monetare. În funcie de obiective, periodicitate i proceduri, operaiunile de pia monetar din Eurosistem pot fi împrite în patru categorii: operaiuni principale de refinanare, operaiuni de refinanare pe termen mai lung, operaiuni de reglaj fin i
( 11 ) JO L 250, 2.10.2003, p. 10. ( 12 ) Dup caz, cu privire la apelurile în marj.
operaiuni structurale. În ceea ce privete instrumentele folosite, tranzaciile reversibile reprezint principalul instrument de pia monetar din Eurosistem, putând fi utilizate în toate cele patru categorii de operaiuni, pe când certificatele de crean ale BCE pot fi folosite în operaiunile structurale de absorbie de lichiditate. Operaiunile structurale pot fi efectuate, totodat, prin intermediul tranzaciilor simple, i anume cumprri i vânzri. În plus, Eurosistemul are la dispoziie alte dou instrumente pentru efectuarea operaiunilor de reglaj fin: swapul valutar i atragerea de depozite la termen. În continuare sunt prezentate în detaliu caracteristicile specifice ale diferitelor tipuri de instrumente de pia monetar folosite de Eurosistem.
3.1. Tranzacii reversibile
3.1.1.1. T i p u l i n s t r u m e n t u l u i
Tranzaciile reversibile se refer la operaiunile prin care Eurosistemul cumpr sau vinde active eligibile în cadrul unor contracte de report sau efectueaz operaiuni de creditare colateralizate cu active eligibile. Tranzaciile reversibile se utilizeaz pentru operaiunile principale de refinanare i pentru operaiunile de refinanare pe termen mai lung. În plus, Eurosistemul poate folosi tranzaciile reversibile pentru operaiunile structurale i pentru operaiunile de reglaj fin.
3.1.1.2. N a t u r a j u r i d i c
BCN pot efectua tranzacii reversibile fie sub form de contracte de report (adic proprietatea asupra activului este transferat creditorului, prile convenind în acelai timp s efectueze operaiunea invers prin retransferarea activului ctre debitor la o dat ulterioar), fie sub form de credite colateralizate (adic se constituie un drept de garanie opozabil, dar, întrucât se pornete de la premisa executrii obligaiei de rambursare a datoriei, activul rmâne în proprietatea debitorului). Dispoziiile contractuale aplicate de BCN în cauz (sau de BCE) conin prevederi suplimentare privind tranzaciile reversibile sub form de contracte de report. Dispoziiile privind tranzaciile reversibile bazate pe credite colateralizate in seama de diferitele proceduri i formaliti necesare pentru a permite constituirea i valorificarea ulterioar a colateralului (de exemplu, un gaj, o cesiune sau sarcin) care se aplic în diferite jurisdicii.
3.1.1.3. C o n d i i i p r i v i n d d o b â n d a
Diferena dintre preul de cumprare i preul de rscumprare în cadrul unui contract de report corespunde dobânzii aferente sumei de bani date sau luate cu împrumut pe perioada pân la scadena operaiunii, adic preul de rscumprare include dobânda datorat la scaden. Rata dobânzii pentru o tranzacie reversibil sub forma unui credit colateralizat se determin prin aplicarea ratei dobânzii specificate la valoarea creditului pentru perioada pân la scadena operaiunii. Rata dobânzii care se aplic operaiunilor de pia monetar reversibile din Eurosistem este o rat a dobânzii simple, cu convenia privind numrul de zile „numr de zile/360”.
3.1.2. Operaiuni principale de refinanare
Operaiunile principale de refinanare sunt cele mai importante operaiuni de pia monetar din Eurosistem i joac un rol central în realizarea obiectivelor de direcionare a ratelor dobânzilor, de gestionare a situaiei lichiditii de pe pia i de indicare a orientrii politicii monetare.
Caracteristicile operaionale ale operaiunilor principale de refinanare se pot rezuma dup cum urmeaz:
(a) sunt operaiuni reversibile de furnizare de lichiditate;
(b) sunt efectuate cu o frecven sptmânal ( 13 );
(c) în general, au scadena la o sptmân ( 14 );
(d) sunt efectuate în mod descentralizat de ctre BCN;
(e) sunt efectuate prin intermediul licitaiilor standard (în conformitate cu punctul 5.1);
(f) toate contraprile care îndeplinesc criteriile generale de eligibilitate (prevzute la punctul 2.1) pot depune oferte de participare la licitaie pentru operaiunile principale de refinanare; i
(g) activele tranzacionabile i cele netranzacionabile (în conformitate cu capitolul 6) sunt eligibile ca active- garanie pentru operaiunile principale de refinanare.
3.1.3. Operaiuni de refinanare pe termen mai lung
Eurosistemul efectueaz, de asemenea, în mod regulat, operaiuni de refinanare având, în general, scadena la trei luni, care vizeaz furnizarea de refinanare suplimentar pe termen mai lung sectorului financiar. De regul, Eurosistemul nu folosete aceste operaiuni pentru a transmite semnale pieei i, prin urmare, de obicei accept
( 13 ) Operaiunile principale de refinanare i operaiunile de refinanare pe termen mai lung se execut în conformitate cu calendarul anunat în prealabil privind operaiunile de licitaii din cadrul Eurosistemului (a se vedea i punctul 5.1.2), care poate fi gsit pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu, precum i pe website-urile Eurosistemului (a se vedea apendicele 5).
( 14 ) Scadena operaiunilor principale de refinanare i a operaiunilor de refinanare pe termen mai lung poate fi diferit, în anumite cazuri, printre altele, în funcie de zilele bancare nelucrtoare din statele membre.
Caracteristicile operaionale ale operaiunilor de refinanare pe termen mai lung pot fi rezumate dup cum urmeaz:
(a) sunt operaiuni reversibile de furnizare de lichiditate;
(b) sunt efectuate cu o frecven lunar ( 15 );
(c) în general, au scadena la trei luni ( 16 );
(d) sunt efectuate în mod descentralizat de BCN;
(e) sunt efectuate prin intermediul licitaiilor standard (în conformitate cu punctul 5.1);
(f) toate contraprile care îndeplinesc criteriile generale de eligibilitate (prevzute la punctul 2.1) pot depune oferte de participare la licitaie pentru operaiunile de refinanare pe termen mai lung; i
(g) activele tranzacionabile i cele netranzacionabile (în conformitate cu capitolul 6) sunt eligibile ca active- garanie pentru operaiunile de refinanare pe termen mai lung.
3.1.4. Operaiuni de reglaj fin sub form de tranzacii reversibile
Eurosistemul poate efectua operaiuni de reglaj fin sub form de tranzacii de pia monetar reversibile. Operaiunile de reglaj fin vizeaz gestionarea situaiei lichiditii pe pia i direcionarea ratelor dobânzilor, în special în vederea atenurii efectelor asupra ratelor dobânzilor determinate de fluctuaii neateptate ale lichiditii pe pia. Operaiunile de reglaj fin pot fi efectuate în ultima zi dintr-o perioad de aplicare a rezervelor minime obligatorii, pentru a contracara dezechilibrele de lichiditate care s-au acumulat de la alocarea din cadrul ultimei operaiuni principale de refinanare. Având în vedere necesitatea de a aciona rapid în cazul unor evoluii neateptate pe pia, se recomand meninerea unui nivel înalt de flexibilitate în ceea ce privete alegerea procedurilor i caracteristicilor operaionale în realizarea acestor operaiuni.
Caracteristicile operaionale ale operaiunilor de reglaj fin sub form de tranzacii reversibile se pot rezuma dup cum urmeaz:
(a) pot lua forma operaiunilor de furnizare sau de absorbie de lichiditate;
(b) frecvena acestora nu este standardizat;
(c) scadena acestora nu este standardizat;
(d) operaiunile de reglaj fin sub form de tranzacii reversibile de furnizare de lichiditate se efectueaz, în mod normal, prin intermediul licitaiilor rapide, dei nu se exclude posibilitatea utilizrii procedurilor bilaterale (a se vedea capitolul 5);
(e) operaiunile de reglaj fin sub form de tranzacii reversibile de absorbie de lichiditate se efectueaz, în mod normal, prin intermediul procedurilor bilaterale (în conformitate cu punctul 5.2);
(f) în mod normal, sunt efectuate în mod descentralizat de BCN (Consiliul guvernatorilor BCE poate decide c, în situaii excepionale, operaiunile bilaterale de reglaj fin sub form de tranzacii reversibile pot fi efectuate de BCE);
(g) Eurosistemul poate selecta, în conformitate cu criteriile menionate la punctul 2.2, un numr limitat de contrapri care s participe la operaiunile de reglaj fin sub form de tranzacii reversibile; i
(h) activele tranzacionabile i cele netranzacionabile (în conformitate cu capitolul 6) sunt eligibile ca active- garanie pentru operaiunile de reglaj fin sub form de tranzacii reversibile.
3.1.5. Operaiuni structurale sub form de tranzacii reversibile
Eurosistemul poate efectua operaiuni structurale sub form de tranzacii de pia monetar reversibile în vederea ajustrii poziiei structurale a Eurosistemului în raport cu sectorul financiar.
Caracteristicile operaionale ale acestor operaiuni se pot rezuma dup cum urmeaz:
(a) sunt operaiuni de furnizare de lichiditate;
(b) frecvena acestora poate fi regulat sau neregulat;
( 15 ) Operaiunile principale de refinanare i operaiunile de refinanare pe termen mai lung se execut în conformitate cu calendarul anunat în prealabil privind operaiunile de licitaii din cadrul Eurosistemului (a se vedea i punctul 5.1.2), care poate fi gsit pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu, precum i pe website-urile Eurosistemului (a se vedea apendicele 5).
( 16 ) Scadena operaiunilor principale de refinanare i a operaiunilor de refinanare pe termen mai lung poate fi diferit, în anumite cazuri, printre altele, în funcie de zilele bancare nelucrtoare din statele membre.
(d) sunt efectuate prin intermediul licitaiilor standard (în conformitate cu punctul 5.1);
(e) sunt efectuate în mod descentralizat de ctre BCN;
(f) toate contraprile care îndeplinesc criteriile generale de eligibilitate (în conformitate cu punctul 2.1) pot depune oferte de participare la licitaie pentru operaiunile structurale sub form de tranzacii reversibile; i
(g) activele tranzacionabile i cele netranzacionabile (în conformitate cu capitolul 6) sunt eligibile ca active- garanie pentru operaiunile structurale sub form de tranzacii reversibile.
3.2. Tranzacii simple
Tranzaciile simple de pia monetar se refer la operaiunile prin care Eurosistemul cumpr sau vinde definitiv active eligibile pe pia. Aceste operaiuni se efectueaz numai în scopuri structurale.
O tranzacie simpl presupune transferul complet al proprietii de la vânztor la cumprtor, fr a implica o retrocesiune a proprietii. Tranzaciile se efectueaz în conformitate cu conveniile de pia privind instrumentul de crean folosit în tranzacie.
3.2.3. Condiii privind preurile
În calcularea preurilor, Eurosistemul acioneaz în conformitate cu convenia de pia cel mai larg acceptat pentru instrumentele de crean folosite în tranzacie.
Caracteristicile operaionale ale tranzaciilor simple din Eurosistem se pot rezuma dup cum urmeaz:
(a) pot lua forma unor operaiuni de furnizare de lichiditate (cumprri simple) sau de absorbie de lichiditate (vânzri simple);
(c) sunt efectuate prin intermediul procedurilor bilaterale (în conformitate cu punctul 5.2);
(d) în mod normal, sunt efectuate în mod descentralizat de BCN (Consiliul guvernatorilor BCE poate decide c, în situaii excepionale, operaiunile simple pot fi efectuate de BCE);
(e) sfera contraprilor nu este limitat a priori pentru tranzaciile simple; i
(f) se folosesc numai active tranzacionabile (în conformitate cu capitolul 6) ca active-garanie în tranzaciile simple.
3.3. Emiterea de certificate de crean ale BCE
BCE poate emite certificate de crean în vederea ajustrii poziiei structurale a Eurosistemului în raport cu sectorul financiar, astfel încât s creeze (sau s accentueze) un deficit de lichiditate pe pia.
Certificatele de crean ale BCE reprezint o datorie a BCE fa de deintorul certificatului în cauz. Certificatele sunt emise i pstrate în form dematerializat prin înregistrare în cont la depozitarii de valori mobiliare din zona euro. BCE nu impune nicio restricie cu privire la transferabilitatea certificatelor. Termenii i condiiile privind certificatele de crean ale BCE vor conine dispoziii suplimentare privind acestea.
3.3.3. Condiii privind dobânda
Certificatele de crean ale BCE sunt emise cu discont, adic sunt emise la o valoare mai mic decât cea nominal i sunt rscumprate la scaden la valoarea nominal. Diferena dintre valoarea de emisiune cu discont i valoarea de rscumprare este egal cu dobânda acumulat aferent valorii de emisiune cu discont, pentru perioada pân la scadena certificatului, la o rat a dobânzii convenit. Rata dobânzii aplicat este o rat a dobânzii simple, calculat pe baza conveniei privind numrul de zile „numr de zile/360”. Modul de calculare a valorii de emisiune cu discont este indicat în caseta 1.
CASETA 1
Valoarea de emisiune cu discont este:
P T ¼ N Ü 1
1 þ r I Ü D 36 000
unde:
r I = rata dobânzii (în procente)
D = scadena certificatului de crean al BCE (în zile)
P T = valoarea de emisiune cu discont a certificatului de crean al BCE
Caracteristicile operaionale ale emiterii de certificate de crean ale BCE se pot rezuma dup cum urmeaz:
(a) certificatele sunt emise pentru a absorbi lichiditate de pe pia;
(b) certificatele pot fi emise în mod regulat sau neregulat;
(c) certificatele au scadena la mai puin de 12 luni;
(d) certificatele sunt emise prin intermediul licitaiilor standard (în conformitate cu punctul 5.1);
(e) certificatele sunt atribuite prin licitaie i decontate în mod descentralizat de ctre BCN; i
(f) toate contraprile care îndeplinesc criteriile generale de eligibilitate (prevzute la punctul 2.1) pot prezenta oferte de participare la licitaie pentru subscrierea certificatelor de crean ale BCE.
3.4. Operaiuni de swap valutar
Operaiunile de swap valutar efectuate în scopuri de politic monetar constau în tranzacii simultane la vedere i la termen efectuate cu euro în schimbul unei monede strine. Aceste operaiuni se utilizeaz în scopuri de reglaj fin, în special pentru a gestiona situaia lichiditii de pe pia i pentru a direciona ratele dobânzii.
Operaiunile de swap valutar efectuate în scopuri de politic monetar se refer la operaiunile prin care Eurosistemul cumpr (sau vinde) euro la vedere în schimbul unei monede strine i, în acelai timp, o revinde (sau rscumpr) la termen, la o dat de rscumprare determinat. Dispoziiile contractuale aplicate de BCN în cauz (sau de BCE) conin prevederi suplimentare privind operaiunile de swap valutar.
3.4.3. Valute i condiii privind cursul de schimb
În general, Eurosistemul opereaz numai cu monede strine folosite în mod frecvent în tranzacii i în confor mitate cu practicile standard de pe pia. La fiecare operaiune de swap valutar, Eurosistemul i contraprile convin cu privire la punctele swap aferente tranzaciei în cauz. Punctele swap reprezint diferena dintre cursul de schimb al tranzaciei la termen i cursul de schimb al tranzaciei la vedere. Punctele swap ale euro în raport cu monedele strine sunt determinate în conformitate cu conveniile generale de pe pia. Condiiile privind cursul de schimb pentru operaiunile de swap valutar sunt definite în caseta 2.
Caracteristicile operaionale ale operaiunilor de swap valutar se pot rezuma dup cum urmeaz:
(a) pot lua forma operaiunilor de furnizare sau de absorbie de lichiditate;
(c) scadena acestora nu este standardizat;
(d) sunt efectuate prin intermediul licitaiilor rapide sau al procedurilor bilaterale (a se vedea capitolul 5);
(e) în mod normal, sunt efectuate în mod descentralizat de BCN (Consiliul guvernatorilor BCE poate decide c, în situaii excepionale, operaiunile bilaterale de swap valutar pot fi efectuate de BCE); i
(f) Eurosistemul poate selecta, în conformitate cu criteriile menionate la punctul 2.2 i apendicele 3, un numr limitat de contrapri care s participe la operaiunile de swap valutar.
CASETA 2
Operaiuni de swap valutar
S = cursul de schimb la vedere (la data tranzaciei aferent operaiunii de swap valutar) dintre euro (EUR) i moneda strin ABC
S ¼ x Ü ABC 1 Ü EUR
FM = cursul de schimb la termen dintre euro i valuta extern ABC la data rscumprrii din cadrul operaiunii de swap (M)
F M ¼ y Ü ABC 1 Ü EUR
ΔΜ = punctele la termen dintre euro i ABC la data rscumprrii din cadrul operaiunii de swap (M)
Δ M = F M – S
N(.) = valoarea la vedere a valutei; N(.) M este valoarea la termen a valutei:
N (ABC) = N (EUR) × S sau N ðEURÞ ¼ N ðABCÞ
S
N (ABC) M = N (EUR) M × F M sau NðEURÞ M ¼ N ðABCÞ M
F M
Eurosistemul poate invita contraprile s constituie depozite la termen remunerate la BCN a statului membru în care este stabilit contrapartea. Atragerea de depozite la termen este prevzut numai în scopuri de reglaj fin în vederea absorbiei de lichiditate de pe pia.
Depozitele acceptate de la contrapri sunt la termen i au o rat fix a dobânzii. BCN nu acord colateral în schimbul depozitelor.
3.5.3. Condiii privind dobânda
Rata dobânzii aplicat depozitului este o rat a dobânzii simple, calculat pe baza conveniei privind numrul de zile „numr de zile/360”. Dobânda se pltete la scadena depozitului.
Caracteristicile operaionale ale atragerii de depozite la termen se pot rezuma dup cum urmeaz:
(a) depozitele sunt atrase în vederea absorbiei de lichiditate;
(b) frecvena cu care sunt atrase depozitele nu este standardizat;
(c) scadena depozitelor nu este standardizat;
(d) atragerea de depozite se efectueaz în mod normal prin intermediul licitaiilor rapide, dei nu se exclude posibilitatea folosirii procedurilor bilaterale (a se vedea capitolul 5);
(e) atragerea de depozite se efectueaz, în mod normal, în mod descentralizat de BCN (Consiliul guvernatorilor BCE poate decide c, în situaii excepionale, atragerea bilateral de depozite la termen ( 17 ) poate fi efectuat de BCE); i
(f) Eurosistemul poate selecta, în conformitate cu criteriile menionate la punctul 2.2, un numr limitat de contrapri pentru atragerea de depozite la termen.
CAPITOLUL 4
FACILITI PERMANENTE
Contraprile pot folosi facilitatea de creditare marginal pentru a obine lichiditate overnight de la BCN, la o rat a dobânzii predeterminat, în schimbul unor active eligibile (în conformitate cu capitolul 6). Facilitatea este
( 17 ) Depozitele la termen se pstreaz în conturi deschise la BCN; se procedeaz la fel chiar dac aceste operaiuni se efectueaz în mod centralizat de ctre BCE.
destinat s rspund nevoilor temporare de lichiditate ale contraprilor. În condiii normale, rata dobânzii aplicabil acestei faciliti constituie o limit superioar pentru rata dobânzii overnight pe pia. Termenii i condiiile aplicabile acestei faciliti sunt identice în zona euro.
BCN pot furniza lichiditate în cadrul facilitii de creditare marginal fie sub form de contracte de report overnight (adic proprietatea asupra activului este transferat creditorului, iar prile convin totodat s efectueze tranzacia invers prin retrocesiunea activului ctre debitor în urmtoarea zi lucrtoare), fie sub form de credite colateralizate overnight (adic se constituie un drept de garanie opozabil, dar, întrucât se pornete de la premisa executrii obligaiei de rambursare a datoriei, activul rmâne în proprietatea debitorului). Dispoziiile contractuale aplicate de BCN în cauz conin prevederi suplimentare privind contractele de report. La furnizarea de lichiditate sub form de credite colateralizate se ine seama de diferitele proceduri i formaliti necesare pentru a permite constituirea i valorificarea ulterioar a colateralului (un gaj, o cesiune sau sarcin) care se aplic în diferitele jurisdicii.
4.1.3. Condiii de acces
Instituiile care îndeplinesc criteriile generale de eligibilitate pentru contrapri prevzute la punctul 2.1 au acces la facilitatea de creditare marginal. Accesul la facilitatea de creditare marginal se acord prin intermediul BCN din statul membru în care este stabilit instituia. Accesul la facilitatea de creditare marginal se acord numai în zilele în care TARGET2 ( 18 ) este operaional ( 19 ). În zilele în care sistemele SSS nu sunt operaionale, accesul la facilitile de creditare marginal se acord pe baza activelor-garanie care au fost anterior depuse la BCN.
La închiderea fiecrei zile lucrtoare, poziiile debitoare din contul de decontare al contraprilor deschis la BCN sunt considerate automat ca fiind o cerere de acces la facilitatea de creditare marginal. Procedurile la închiderea zilei în vederea accesului la facilitatea de creditare marginal sunt menionate la punctul 5.3.3.
De asemenea, o contraparte poate avea acces la facilitatea de creditare marginal în cazul în care trimite o cerere la BCN a statului membru în care este stabilit contrapartea. Pentru ca BCN s prelucreze cererea în aceeai zi în TARGET2, cererea trebuie s fie primit de BCN cel târziu la 15 minute de la momentul închiderii TARGET2 ( 20 ), ( 21 ). În general, momentul închiderii TARGET2 este ora 18.00, ora BCE (CET). Termenul-limit pentru solicitarea accesului la facilitatea de creditare marginal este amânat cu înc 15 minute în ultima zi lucrtoare pentru Eurosistem dintr-o perioad de aplicare a rezervelor minime obligatorii. În cerere trebuie s se precizeze valoarea creditului i, în cazul în care activele-garanie pentru tranzacie nu au fost deja depuse la BCN, trebuie s se precizeze i activele-garanie pentru tranzacie ce urmeaz s fie livrate.
În afar de obligaia de a prezenta suficiente active-garanie eligibile, nu exist nicio limit cu privire la valoarea fondurilor care pot fi acordate în cadrul facilitii de creditare marginal.
4.1.4. Scadena i condiiile privind dobânda
Scadena creditului acordat în cadrul facilitii de creditare marginal este overnight. Pentru contraprile care particip direct la TARGET2, creditul se ramburseaz în ziua urmtoare în care: (i) TARGET2; i (ii) sistemele SSS în cauz sunt operaionale, în momentul deschiderii acestor sisteme.
Rata dobânzii este anunat în prealabil de ctre Eurosistem i se calculeaz ca rat a dobânzii simple, pe baza conveniei privind numrul de zile „numr de zile/360”. BCE poate modifica rata dobânzii în orice moment, respectiva modificare intrând în vigoare, cel mai devreme, în urmtoarea zi lucrtoare pentru Eurosistem ( 22 ), ( 23 ). Dobânda generat în cadrul facilitii se pltete la rambursarea creditului.
Accesul la facilitate se acord numai în conformitate cu obiectivele i considerentele generale de politic monetar ale BCE. BCE poate adapta condiiile aplicabile facilitii sau o poate suspenda în orice moment.
( 18 ) Începând cu 19 mai 2008, infrastructura tehnic descentralizat a TARGET a fost înlocuit cu TARGET2. TARGET2 const într-o platform comun unic (prin intermediul creia toate ordinele de plat sunt introduse i procesate i plile sunt primite prin aceleai metode tehnice) i, cât vreme este aplicabil, în sistemele de contabilitate deinute i utilizate pe plan intern de BCN.
( 19 ) În plus, accesul la facilitatea de creditare marginal este acordat doar contraprilor care au acces la un cont deschis la BCN la care se poate deconta operaiunea, de exemplu în cadrul platformei comune unice din TARGET2.
( 20 ) În unele state membre, este posibil ca banca central naional sau unele sucursale ale acesteia s nu fie deschise în scopul efecturii operaiunilor de politic monetar în unele zile lucrtoare pentru Eurosistem, din cauza zilelor bancare nelucrtoare naionale sau regionale. În aceste cazuri, BCN este responsabil cu informarea prealabil a contraprilor cu privire la msurile ce trebuie luate în vederea asigurrii accesului la facilitatea de creditare marginal pe perioada zilelor bancare nelucrtoare.
( 21 ) Zilele în care TARGET2 este închis sunt anunate pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu, precum i pe website-urile Eurosistemului (a se vedea apendicele 5).
( 22 ) În prezentul document, termenul „zi lucrtoare pentru Eurosistem” se refer la orice zi în care BCE i cel puin o banc central naional sunt deschise în scopul de a efectua operaiuni de politic monetar din Eurosistem.
( 23 ) Consiliul guvernatorilor adopt, în general, deciziile cu privire la modificrile ratei dobânzii atunci când acesta evalueaz orientarea politicii monetare la prima reuniune a acestuia din lun. Aceste decizii intr în vigoare, în general, numai la începutul urmtoarei perioade de aplicare a rezervelor minime obligatorii.
Contraprile pot folosi facilitatea de depozit pentru a plasa depozite overnight la BCN. Depozitele se remu nereaz la o rat predeterminat a dobânzii. În condiii normale, rata dobânzii la facilitate constituie o limit inferioar pentru rata dobânzii overnight de pe pia. Termenii i condiiile privind facilitatea de depozit sunt identice în zona euro ( 24 ).
Depozitele overnight acceptate de la contrapri se remunereaz la o rat fix a dobânzii. Contraprile nu primesc colateral în schimbul depozitelor.
4.2.3. Condiii de acces ( 25 )
Instituiile care îndeplinesc criteriile generale de eligibilitate pentru contrapri menionate la punctul 2.1 au acces la facilitatea de depozit. Accesul la facilitatea de depozit se acord prin intermediul BCN a statului membru în care este stabilit instituia. Accesul la facilitatea de depozit se acord numai în zilele în care TARGET2 este deschis ( 26 ).
Pentru a avea acces la facilitatea de depozit, contrapartea trebuie s trimit o cerere la BCN a statului membru în care este stabilit contrapartea. Pentru ca BCN s prelucreze cererea în aceeai zi în TARGET2, cererea trebuie s fie primit de BCN cel târziu la 15 minute de la momentul închiderii TARGET2, care este, în general, ora 18.00, ora BCE (CET) ( 27 ), ( 28 ). Termenul-limit pentru solicitarea accesului la facilitatea de depozit este amânat cu înc 15 minute în ultima zi lucrtoare pentru Eurosistem dintr-o perioad de aplicare a rezervelor minime obligatorii. În cerere trebuie precizat valoarea depozitat în cadrul facilitii.
Nu exist nicio limit cu privire la suma pe care o contraparte o poate depune în cadrul facilitii.
4.2.4. Scadena i condiiile privind dobânda
Scadena depozitelor constituite în cadrul facilitii de depozit este overnight. Pentru contraprile care particip direct la TARGET2, depozitele deinute în cadrul facilitii sunt scadente în ziua urmtoare în care TARGET2 este operaional, în momentul deschiderii acestuia.
Rata dobânzii este anunat în prealabil de ctre Eurosistem i se calculeaz ca rat a dobânzii simple, pe baza conveniei privind numrul de zile „numr de zile/360”. BCE poate modifica rata dobânzii în orice moment, respectiva modificare intrând în vigoare cel mai devreme în urmtoarea zi lucrtoare pentru Eurosistem ( 29 ). Dobânda generat de depozite se pltete la scadena depozitului.
Accesul la facilitate se acord numai în conformitate cu obiectivele i considerentele generale de politic monetar ale BCE. BCE poate adapta condiiile aplicabile facilitii sau o poate suspenda în orice moment.
CAPITOLUL 5
Operaiunile de pia monetar din Eurosistem se efectueaz, în mod normal, prin intermediul licitaiilor. Procedurile de licitaie din Eurosistem se desfoar în ase etape operaionale, prezentate în caseta 3.
Eurosistemul face distincie între dou tipuri diferite de licitaii: licitaii standard i licitaii rapide. Procedurile pentru licitaiile standard i licitaiile rapide sunt identice, cu excepia intervalului de timp i a sferei contraprilor.
( 24 ) În rile din zona euro se pot întâlni diferene operaionale determinate de existena unor structuri contabile diferite ale bncilor centrale naionale.
( 25 ) Din cauza existenei unor structuri contabile diferite ale bncilor centrale naionale, BCE poate permite bncilor centrale naionale s aplice condiii de acces uor diferite de cele menionate aici. Bncile centrale naionale vor furniza informaiile referitoare la orice astfel de deviere de la condiiile de acces descrise în prezentul document.
( 26 ) În plus, accesul la facilitatea de depozit este acordat doar contraprilor care au acces la un cont deschis la BCN la care se poate deconta operaiunea, de exemplu în cadrul platformei comune unice din TARGET2.
( 27 ) În plus, accesul la facilitatea de creditare marginal este acordat doar contraprilor care au acces la un cont deschis la BCN la care se poate deconta operaiunea, de exemplu în cadrul platformei comune unice din TARGET2.
( 28 ) În prezentul document, termenul „zi lucrtoare pentru Eurosistem” se refer la orice zi în care BCE i cel puin o banc central naional sunt deschise în scopul de a efectua operaiuni de politic monetar din Eurosistem.
( 29 ) Consiliul guvernatorilor adopt, în general, deciziile cu privire la modificrile ratei dobânzii atunci când acesta evalueaz orientarea politicii monetare la prima reuniune a acestuia din lun. Aceste decizii intr în vigoare, în general, numai la începutul urmtoarei perioade de aplicare a rezervelor minime obligatorii.
5.1.1.1. L i c i t a i i s t a n d a r d
În cazul licitaiile standard, intervalul de timp maxim dintre momentul anunrii licitaiei i cel al certificrii rezultatului alocrii este de 24 de ore (intervalul de timp dintre termenul de depunere a ofertelor i anunarea rezultatului alocrii este de aproximativ dou ore). Graficul 1 prezint o imagine de ansamblu a cronologiei uzuale a etapelor operaionale ale licitaiilor standard. BCE poate decide s adapteze aceast cronologie pentru operaiuni individuale, dac este necesar.
Operaiunile principale de refinanare, operaiunile de refinanare pe termen mai lung i operaiunile structurale (cu excepia tranzaciilor simple) se efectueaz întotdeauna prin intermediul licitaiilor standard. Contraprile care îndeplinesc criteriile generale de eligibilitate menionate la punctul 2.1 pot participa la licitaii standard.
5.1.1.2. L i c i t a i i r a p i d e
Licitaiile rapide se desfoar, în mod normal, într-un interval de timp de 90 de minute de la momentul anunrii licitaiei, certificarea având loc imediat dup anunarea rezultatelor alocrii. Cronologie uzual a etapelor operaionale ale licitaiilor rapide este prezentat în graficul 2. BCE poate decide s adapteze aceast cronologie pentru operaiuni individuale, dac este necesar. Licitaiile rapide se utilizeaz numai la efectuarea operaiunilor de reglaj fin. Eurosistemul poate selecta, în conformitate cu criteriile i procedurile menionate la punctul 2.2, un numr limitat de contrapri care s participe la licitaii rapide.
5.1.1.3. L i c i t a i i l a r a t f i x i l a r a t v a r i a b i l
Eurosistemul are opiunea de a realiza fie licitaii la rat fix (de volum), fie licitaii la rat variabil (de dobând). În cazul unei licitaii la rat fix, BCE determin, în prealabil, rata dobânzii, iar contraprile participante liciteaz suma pe care doresc s o tranzacioneze la rata fix a dobânzii. ( 30 ) În cazul unei licitaii la rat variabil, contraprile liciteaz sumele de bani i ratele dobânzii la care doresc s efectueze tranzacii cu BCN ( 31 ).
CASETA 3
Etapa 1 Anunarea licitaiei
(a) Anunarea de ctre BCE prin intermediul reelelor publice de informare i pe website-ul BCE
(b) Anunarea de ctre BCN prin intermediul reelelor naionale de informare i în mod direct prin transmiterea ctre contrapri individuale (dac este apreciat necesar)
Etapa 2 Pregtirea i depunerea ofertelor de ctre contrapri
Etapa 3 Prelucrarea ofertelor de ctre Eurosistem
Etapa 4 Alocarea i anunarea rezultatelor licitaiei
(a) Decizia BCE privind alocarea
(b) Anunarea rezultatelor alocrii prin intermediul reelelor publice de informare i pe website-ul BCE
Etapa 5 Certificarea rezultatelor individuale ale alocrii
Etapa 6 Decontarea tranzaciilor (a se vedea punctul 5.3)
5.1.2. Calendarul licitaiilor
5.1.2.1. O p e r a i u n i p r i n c i p a l e d e r e f i n a n a r e i o p e r a i u n i d e r e f i n a n a r e p e t e r m e n m a i l u n g
Operaiunile principale de refinanare i operaiunile de refinanare pe termen mai lung se efectueaz în confor mitate cu un calendar orientativ publicat de Eurosistem ( 32 ). Calendarul se public cu cel puin trei luni înainte de începutul anului pentru care este valabil. Zilele uzuale de tranzacionare pentru operaiunile principale de refinanare i cele de refinanare pe termen mai lung sunt menionate în tabelul 2. BCE dorete s ofere contraprilor din toate statele membre posibilitatea de a participa la operaiunile principale de refinanare i la operaiunile de refinanare pe termen mai lung. Prin urmare, atunci când stabilete calendarul pentru respec tivele operaiuni, BCE efectueaz adaptrile necesare în programul normal pentru a ine seama de zilele bancare nelucrtoare din fiecare stat membru.
( 30 ) În cadrul licitaiilor la rat fix pentru operaiunile de swap valutar, BCE stabilete punctele swap aferente operaiunii, iar contraprile fac oferte privind suma determinat de moned strin pe care doresc s o vând (i s o rscumpere) sau s o cumpere (i s o revând) în condiiile respective.
( 31 ) În cadrul licitaiilor la rat variabil pentru operaiunile de swap valutar, contraprile fac oferte privind suma determinat de moned strin i punctele swap la care doresc s efectueze tranzacii.
( 32 ) Calendarul licitaiilor Eurosistemului se poate gsi pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu, precum i pe website-urile Eurosistemului (a se vedea apendicele 5).
Operaiunile structurale efectuate prin licitaii standard nu sunt efectuate în conformitate cu un calendar pres tabilit. Totui, operaiunile respective se desfoar i se deconteaz, în mod normal, numai în zilele care sunt zile lucrtoare pentru BCN ( 33 ) în toate statele membre.
5.1.2.3. O p e r a i u n i d e r e g l a j f i n
Operaiunile de reglaj fin nu sunt efectuate în conformitate cu un calendar prestabilit. BCE poate decide efectuarea operaiunilor de reglaj fin în orice zi lucrtoare pentru Eurosistem. La aceste operaiuni particip numai BCN ale statelor membre în care ziua tranzaciei, ziua decontrii i ziua rambursrii sunt zile lucrtoare pentru BCN.
Graficul 1
[orele sunt menionate conform orei BCE (CET)]
Not: Cifrele se refer la etapele operaionale definite în caseta 3.
Graficul 2
Cronologia uzual a etapelor operaionale în cadrul licitaiilor rapide
Not: Cifrele se refer la etapele operaionale definite în caseta 3.
Tabelul 2
Zile uzuale de tranzacionare pentru operaiunile principale de refinanare i operaiunile de refinanare pe termen mai lung
Tipul operaiunii Zi uzual de tranzacionare (Z)
Operaiuni principale de refinanare Fiecare zi de mari
Operaiuni de refinanare pe termen mai lung Ultima zi de miercuri a fiecrei luni calendaristice ( 1 )
( 1 ) Ca urmare a perioadei srbtorii Crciunului, operaiunea din decembrie este devansat, în general, cu o sptmân, adic în ziua de miercuri precedent din aceeai lun.
( 33 ) În prezentul document, termenul „zi lucrtoare pentru BCN” se refer la orice zi în care banca central naional a unui anumit stat membru este deschis în scopul efecturii operaiunilor de politic monetar din Eurosistem. În unele state membre, sucursale ale bncii centrale naionale pot fi închise în zile lucrtoare pentru BCN din cauza zilelor nelucrtoare locale sau regionale. În aceste cazuri, banca central naional în cauz este responsabil de informarea prealabil a contraprilor cu privire la msurile care trebuie luate în cazul tranzaciilor ce implic sucursalele respective.
5.1.3. Anunarea licitaiei
Licitaiile standard din Eurosistem se anun în mod public, prin intermediul reelelor de informare i al website- ului BCE. În plus, operaiunea de licitaie poate fi anunat de BCN direct contraprilor care nu au acces la reelele de informare. Mesajul public de anunare a licitaiei conine, de regul, urmtoarele informaii:
(a) numrul de referin al licitaiei;
(b) data licitaiei;
(c) tipul operaiunii (furnizare sau absorbie de lichiditate i tipul instrumentului de politic monetar care urmeaz s fie folosit);
(d) scadena operaiunii;
(e) tipul licitaiei (licitaie la rat fix sau la rat variabil);
(f) metoda de alocare (licitaie de tip olandez sau licitaie de tip american, astfel cum sunt definite la punctul 5.1.5);
(g) volumul prevzut pentru operaiune (de regul, numai în cazul operaiunilor de refinanare pe termen mai lung);
(h) rata dobânzii/preul/punctele swap determinate (în cazul licitaiei la rat fix);
(i) minimul/maximul acceptat al ratei dobânzii/preului/punctelor swap (dac este cazul);
(j) data începerii operaiunii i data scadenei acesteia (dac este cazul) sau data valutei i data scadenei instrumentului (în cazul emiterii de certificate de crean ale BCE);
(k) valutele implicate i valuta a crei sum este determinat (în cazul operaiunilor de swap valutar);
(l) cursul de schimb de referin la vedere care trebuie folosit la calcularea ofertelor (în cazul operaiunilor de swap valutar);
(m) limita maxim a ofertei (dac este cazul);
(n) suma minim alocat fiecrei contrapri (dac este cazul);
(o) procentul minim de alocare (dac este cazul);
(p) orarul de prezentare a ofertelor;
(q) valoarea nominal a certificatelor (în cazul emiterii de certificate de crean ale BCE); i
(r) codul ISIN al emisiunii (în cazul emiterii de certificate de crean ale BCE).
În vederea îmbuntirii transparenei în cazul operaiunilor de reglaj fin, Eurosistemul anun licitaiile rapide, de regul, în mod public i în avans. Totui, în situaii excepionale, BCE poate decide s nu anune public, în avans, licitaiile rapide. Anunarea licitaiilor rapide se face conform procedurilor prevzute pentru licitaiile standard. În cazul unei licitaii rapide care nu se anun public în avans, contraprile selectate sunt contactate în mod direct de BCN. În cazul unei licitaii rapide care se anun public, BCN poate contacta în mod direct contraprile selectate.
5.1.4. Pregtirea i transmiterea ofertelor de participare la licitaie de ctre contrapri
Ofertele contraprilor trebuie s corespund modelului oferit de BCN pentru operaiunea în cauz. Ofertele trebuie transmise BCN a unui stat membru în care se afl o unitate a instituiei respective (sediu central sau sucursal). În fiecare stat membru ofertele unei instituii pot fi prezentate numai de o singur unitate (fie de sediul central, fie de o sucursal).
În cazul licitaiilor la rat fix, contraprile trebuie s precizeze în ofertele lor suma pe care doresc s o tranzacioneze cu BCN ( 34 ).
În cazul licitaiilor la rat variabil, contraprile pot depune pân la 10 oferte diferite din punct de vedere al nivelurilor ratei dobânzii/preului/punctelor swap. În situaii excepionale Eurosistemul poate impune pentru licitaiile la rat variabil o limit a numrului de oferte care pot fi depuse. În fiecare ofert contraprile trebuie s indice suma pe care doresc s o tranzacioneze cu BCN i rata relevant a dobânzii ( 35 ), ( 36 ). Ofertele privind rata dobânzii trebuie s fie exprimate ca multipli de 0,01 puncte procentuale. În cazul unei licitaii la rat variabil pentru operaiuni de swap valutar, punctele swap trebuie determinate în conformitate cu conveniile standard de pe pia, iar ofertele trebuie exprimate ca multipli de 0,01 puncte swap.
( 34 ) La operaiunile de swap valutar la rat fix, trebuie s se indice suma determinat de moned strin pe care contrapartea dorete s o tranzacioneze cu Eurosistemul.
( 35 ) În ceea ce privete emiterea de certificate de crean ale BCE, BCE poate decide c ofertele trebuie exprimate sub form de preuri i nu ca o rat a dobânzii. În asemenea cazuri preurile trebuie indicate ca procente din valoarea nominal.
( 36 ) În operaiunile de swap valutar la rat variabil, trebuie s se indice suma determinat de moned strin pe care contrapartea dorete s o tranzacioneze cu Eurosistemul i nivelul relevant al punctelor swap.
În cazul operaiunilor principale de refinanare, valoarea minim a ofertei este de 1 000 000 EUR. Ofertele care depesc aceast valoare trebuie exprimate ca multipli de 100 000 EUR. Aceeai valoare minim a ofertelor i aceiai multipli se aplic i în cazul operaiunilor de reglaj fin i al operaiunilor structurale. Valoarea minim a ofertei se aplic pentru fiecare nivel al ratei dobânzii/preului/punctelor swap.
Pentru operaiunile de refinanare pe termen mai lung, fiecare BCN definete o valoare minim a ofertei cuprins între 10 000 EUR i 1 000 000 EUR. Ofertele care depesc valoarea minim definit a ofertei trebuie exprimate ca multipli de 10 000 EUR. Valoarea minim a ofertei se aplic pentru fiecare nivel al ratei dobânzii.
BCE poate impune o limit maxim a ofertei pentru a evita ofertele cu o valoare disproporionat de mare. O astfel de limit maxim a ofertei se indic întotdeauna în mesajul public de anunare a licitaiei.
Contraprile trebuie s aib permanent posibilitatea de a acoperi sumele care le sunt alocate cu o cantitate suficient de active-garanie eligibile ( 37 ). Prevederile contractuale sau reglementrile aplicate de BCN relevant permit aplicarea de penalizri în cazul în care o contraparte nu transfer o cantitate suficient de active-garanie sau de lichiditate pentru a deconta valoarea care i-a fost alocat în cadrul unei licitaii.
Ofertele pot fi revocate pân la termenul de depunere a acestora. Ofertele transmise dup termenul specificat în mesajul de anunare a licitaiei nu sunt valabile. BCN hotrsc dac termenul a fost respectat. BCN exclud toate ofertele unei contrapri în cazul în care valoarea total a ofertelor depete limita maxim a ofertei stabilit de BCE. De asemenea, BCN exclud orice ofert cu o valoare mai mic decât valoarea minim a ofertei sau care este mai mic decât minimul sau mai mare decât maximul acceptat pentru rata dobânzii/preul/punctele swap. În plus, BCN pot exclude ofertele incomplete sau care nu respect modelul furnizat. În cazul excluderii unei oferte, BCN în cauz informeaz contrapartea cu privire la decizia sa de excludere înainte de alocarea sumelor în cadrul licitaiei.
5.1.5. Proceduri de alocare în cadrul licitaiei
5.1.5.1. L i c i t a i e l a r a t f i x
Alocarea în cadrul unei licitaii la rat fix presupune adunarea ofertelor primite de la contrapri. În cazul în care valoarea agregat a ofertelor depete suma total a lichiditii care urmeaz s fie alocat, ofertele depuse se onoreaz în mod proporional, în funcie de raportul dintre suma de alocat i valoarea agregat a ofertelor (a se vedea caseta 4). Suma alocat fiecrei contrapri este rotunjit la cel mai apropiat euro. Cu toate acestea, BCE poate hotrî s aloce o sum minim sau un procent minim fiecrui ofertant în cazul licitaiilor la rat fix.
CASETA 4
Procentul de alocare este:
Suma alocat celei de-a i-a contrapri este:
all i = all % × (a i )
unde:
a i = valoarea ofertei celei de-a i-a contrapri
all% = procentul alocat
all i = suma total alocat celei de-a i-a contrapri
5.1.5.2. L i c i t a i i l a r a t v a r i a b i l î n e u r o
Alocarea în cadrul licitaiilor la rat variabil în euro de furnizare de lichiditate presupune gruparea ofertelor în ordinea descresctoare a ratelor dobânzilor oferite. Ofertele cu nivelurile cele mai ridicate ale ratei dobânzii au prioritate, iar ofertele cu rate ale dobânzii mai sczute sunt acceptate în ordine descresctoare pân la epuizarea cantitii totale de lichiditate de alocat. În cazul în care, la nivelul cel mai sczut acceptat al ratei dobânzii (adic rata dobânzii marginale), valoarea agregat a ofertelor depete suma rmas pentru alocare, suma rmas este alocat ofertelor în proporia cuvenit în funcie de raportul dintre suma de alocat i valoarea agregat a ofertelor la rata dobânzii marginale (a se vedea caseta 5). Suma alocat fiecrei contrapri este rotunjit la cel mai apropiat euro.
( 37 ) Sau s deconteze suma în numerar în cazul operaiunilor de absorbie de lichiditate.
În alocarea în cadrul licitaiilor la rat variabil de absorbie de lichiditate (care pot fi folosite pentru emiterea de certificate de crean ale BCE i pentru atragerea de depozite la termen) ofertele sunt grupate în ordinea cresctoare a ratelor dobânzilor oferite (sau în ordinea descresctoare a preurilor oferite). Ofertele cu nivelul cel mai sczut al ratei dobânzii (preul cel mai ridicat) sunt cele dintâi onorate, iar ofertele cu ratele dobânzii mai ridicate (oferte cu preuri mai sczute) sunt acceptate în ordine succesiv pân la atingerea nivelului de lichiditate de absorbit. În cazul în care, la nivelul cel mai ridicat acceptat al ratei dobânzii (preul cel mai mic) (adic rata dobânzii marginale/preul marginal), valoarea agregat a ofertelor depete suma rmas pentru alocare, suma respectiv este alocat ofertelor în mod proporional, în conformitate cu raportul dintre suma rmas de alocat i valoarea agregat a ofertelor la rata dobânzii marginale/preul marginal (a se vedea caseta 5). Pentru emiterea de certificate de crean ale BCE, suma alocat fiecrei contrapri este rotunjit pân la cel mai apropiat multiplu al valorii nominale a certificatelor de crean ale BCE. Pentru alte operaiuni de absorbie de lichiditate, suma alocat fiecrei contrapri este rotunjit la cel mai apropiat euro.
BCE poate decide s aloce o sum minim fiecrui ofertant câtigtor în cadrul licitaiilor la rat variabil.
CASETA 5
(exemplul se refer la ofertele privind ratele dobânzilor)
Procentul de alocare la rata dobânzii marginale este:
all% ðr m Þ ¼
A – X m – 1
aðr m Þ
Suma alocat celei de-a i-a contrapri la rata dobânzii marginale este:
all (r m ) i = all%(r m ) × a(r m ) i
Suma total alocat celei de-a i-a contrapri este:
all i ¼ X m – 1
s ¼ 1 aðr s Þ i þ allðr m Þ i
unde:
A = suma total alocat
r s = a s-a ofert de rat a dobânzii prezentat de contraparte
n = numrul total al contraprilor
a(r s ) i = valoarea ofertei la a s-a rat a dobânzii (r s ) prezentat de a i-a contraparte
a(r s ) = valoarea agregat a ofertelor la a s-a rat a dobânzii (r s )
aðr s Þ ¼ X n
i ¼ 1 aðr s Þ i
r m = rata dobânzii marginale:
r 1 ≥ r s ≥ r m în cazul unei licitaii de furnizare de lichiditate
r m ≥ r s ≥ r 1 în cazul unei licitaii de absorbie de lichiditate
r m–1 = rata dobânzii înainte de rata dobânzii marginale (ultima rat a dobânzii la care ofertele se onoreaz în totalitate):
r m–1 > r m în cazul unei licitaii de furnizare de lichiditate
r m > r m–1 în cazul unei licitaii de absorbie de lichiditate
all%(r m ) = procentul de alocare la rata dobânzii marginale
all(r s ) i = suma alocat celei de-a i-a contrapri la a s-a rat a dobânzii
all i = suma total alocat celei de-a i-a contrapri
5.1.5.3. L i c i t a i i l a r a t v a r i a b i l a v â n d c a o b i e c t o p e r a i u n i d e s w a p v a l u t a r
Alocarea în cadrul licitaiilor la rat variabil având ca obiect operaiuni de swap valutar de furnizare de lichiditate presupune gruparea ofertelor în ordinea cresctoare a punctelor swap ( 38 ). Ofertele cu nivelul cel mai sczut al punctelor swap au prioritate, urmând ca ofertele cu niveluri mai ridicate s fie acceptate în ordine cresctoare pân la epuizarea sumei totale determinate a valutei de alocat. În cazul în care, la cel mai ridicat nivel acceptat al punctelor swap (adic punctele swap marginale), valoarea agregat a ofertelor depete suma rmas pentru alocare, suma rmas este alocat ofertelor în mod proporional, în funcie de raportul dintre suma de alocat i valoarea agregat a ofertelor la punctele swap marginale (a se vedea caseta 6). Suma alocat fiecrei contrapri este rotunjit la cel mai apropiat euro.
Alocarea în cadru

implementarea politicii monetare ®n zona euro

Documents