1

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE Catedra „Management”

Cu titlu de manuscris C.Z.U.: 338.48:658.17(478.9)

MIRON VIOREL

Managementul resurselor turistice în mediul rural din Republica Moldova

Specialitatea 08.00.05 – Economie şi management (în agricultură)

Autoreferat al tezei de doctor în economie

Chişinău 2006

2

Teză a fost elaborată în cadrul catedrei „Management”, Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Conducător ştiinţific: Tomiţa Petru – doctor în economie, conferenţiar universitar

Referenţi oficiali: Turcov Elena - doctor habilitat în economie, conferenţiar universitar, ASEM

Platon Nicolae - doctor în economie, ANAT

Susţinerea va avea loc la „ 3 ” noembrie 2006, ora 14.00 în şedinţa Consiliului ştiinţific specializat DH 60.08.00.05–25.12.03 din cadrul Universităţii Agrare de Stat din Moldova, pe adresa MD – 2049, Chişinău, str.Mirceşti 44, aula E 242.

Teza de doctor, lucrările ştiinţifice în baza cărora se susţine teza şi autoreferatul

pot fi consultate la biblioteca UASM, Biblioteca Naţională şi pe site-ul www.cnaa.acad.md

Autoreferatul a fost expediat la 2 octombrie 2006 Secretar ştiinţific al consiliului ştiinţific specializat, doctor în economie, conferenţiar universitar Natalia Mocanu Conducător ştiinţific, doctor în economie, conferenţiar universitar Tomiţa Petru Autor Miron Viorel

3

I. CARACTERISTICA DE BAZĂ A LUCRĂRII

Actualitatea temei. Domeniul turismului în general şi în special turismului rural este unul

prioritar pentru dezvoltarea social-economică, fapt confirmat în SCERS şi Programul naţional

“Satul moldovenesc”. Turismul constituie sub cca. 1% din PIB-ul naţional, însă această ramură

poate diversifica substanţial economia localităţilor rurale, inclusiv prin crearea de noi locuri de

muncă. În prezent în Republica Moldova fluxul turiştilor străini a scăzut substanţial până la

nivelul de 100-150 mii de persoane anual, dintre care doar cca. 20 de mii vin prin filiera

agenţiilor de turism naţionale, iar restul vin individual motivaţi de imaginea creată de Moldova

în perioada sovietică, la rude şi prieteni sau datorită întreţinerii relaţiilor de afaceri cu partenerii

autohtoni. Însă destinaţiile rurale rămân dintre cele mai solicitate deoarece: (i) oferta de excursii

ale agenţiilor de turism aproape în totalitate este orientată spre localităţile săteşti atractive, fiind

promovată în special turiştilor străini; (ii) un număr important de cazări este realizat în perioada

estivală în mediul rural; (iii) în ultimii ani, după o creştere a micii hotelării în or. Chişinău,

investiţiile sunt orientate şi spre ariile rurale.

Deşi dezvoltarea turismului rural este intens mediatizată, iar antreprenorii apreciază

această formă de turism ca una din oportunităţile de dezvoltare şi diversficare a afacerilor,

trebuie de remarcat că nu sunt nici pe departe valorificate eficient toate oportunităţile de care

dispune Republica Moldova. Oportunităţile dezvoltării turismului rural în linii generale sunt: (1)

cca 80% din toate resursele turistice din republică sunt concentrate pe teritoriul localităţilor

rurale, dar care nu sunt utilizate la justa lor valoare; (2) există structuri ale societăţii civile

(Federaţia Naţională a Fermierilor, ANTREC Moldova, ACSA, Agroinform ş.a) în teritoriu, care

promovează interesele gospodăriilor ţărăneşti, dispun de personal salarizat, oficii şi bază tehnică

de informare, parteneriate cu societăţile similare din străinătate. Astfel, este constituită o reţea la

nivel naţional care poate facilita comunicarea între potenţialii antreprenori în turismul rural şi

piaţă turistică; (3) cadrul normativ-regulatoriu existent este suficient de permisiv: standarde clare

pentru amenajarea unei pensiuni turistice, posibilitate de lansare în afacere prin patenta de

antreprenor, regulamente clare de funcţionare a zonelor de protecţie a unor arii naturale protejate,

în care sunt specificate modalităţile de antreprenoriat posibile; (4) resurse umane suficiente şi

capabile să gestioneze afaceri turistice prin antrenarea de către proprietarii afacerilor a

managerilor, care au absolvit instituţii cu catedre specializate în turism şi servicii hoteliere; (5)

conjunctura favorabilă: moda pentru turism în zone liniştite, aproapiate de natură, apropierea de

pieţele turistice europene.

Pentru impulsionarea acestui domeniu este necesar de valorificat la maximum resursele

disponibile pentru atragerea şi deservirea unui număr tot mai mare de turişti din ţară şi de peste

4

hotare. Or, starea avansată de degradare a acestora, precum şi declinul continuu în ramură,

constituie argumente clare în favoarea actualităţii problemei elaborării unui fundament teoretic şi

aplicativ pentru managementul resurselor turistice în Republica Moldova. Actualitatea şi

complexitatea problemei, metodele şi căile de creştere a eficienţei potenţialului ramurii turistice

prin valorificarea înaltă a patrimoniului existent trebuie studiate în continuare. Toate aceste

aspecte, situaţii şi probleme nesoluţionate analizate în complex au dictat alegerea temei.

Obiectivul de bază a tezei propuse pentru susţinere serveşte elaborarea unor instrumente

teoretico-practice care să poată impulsiona valorificarea potenţialului natural şi antropic pentru

sporirea eficienţei economice şi asigurarea unei dezvoltări stabile şi durabile a ramurii turistice.

Scopul cercetării constă în fundamentarea şi elaborarea bazelor teoretice şi metodice

pentru evidenţierea şi valorificarea resurselor turistice, determinarea potenţialului de creştere a

ramurii precum şi argumentarea unor propuneri de eficientizare a utilizării patrimoniului atractiv

al ţării, care să poată fi puse la bază unor măsuri strategice orientate spre diversificarea

economiei spaţiului rural.

Reieşind din scopul propus în teză, au fost formulate următoarele obiective:

• Studierea managementului resurselor turistice în mediul rural în experienţa internaţională şi

în Republica Moldova;

• Examinarea bazelor teoretice şi a metodologiei de valorificare economică a resurselor

turistice;

• Evidenţierea particularităţilor specifice de studiere şi punere în valoare a potenţialului

turistic în spaţiul rural;

• Efectuarea studiului complex a legislaţiei ce reglementează utilizarea resurselor turistice;

• Analiza comparativă a diferitor modalităţi de valorificare a potenţialului turistic naţional;

• Examinarea stării actuale a zonelor de interes turistic şi formularea măsurilor strategice de

lansare a acestora pe piaţa turistică;

• Formularea unor recomandări şi instrumente de valorificare a potenţialului zonelor turistice

din Republica Moldova.

Metodologia şi metodele de cercetare. Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al tezei

îl constituie un şir de lucrări fundamentale în domeniul sporirii eficienţei utilizării economice a

potenţialului turistic rural semnate de teoreticieni de peste hotare dar şi de savanţii autohtoni:

E.Turcov, T.Lapicus, N.Platon, R.Livandovschi, S.Lazăr ş.a. În calitate de suport metodologic a

fost utilizată legislaţia naţională cu privire la reglementarea gestionării resurselor turistice şi a

managementului bunurilor pentru impulsionarea sectorului turistic.

5

În teză au fost utilizate metoda sistemică, metoda normativă, metoda statistică, metoda de

sinteză, analiză economică, comparare, inducţia şi deducţia, econometria, analize diagnostice şi

de prognozare, precum şi alte procedee şi instrumente de cunoaştere ştiinţifică a proceselor

economice.

Suportul teoretic în lucrare l-au constituit: lucrări fundamentale, publicaţiile şi studiile

economiştilor autohtoni şi străini, anuare statistice, publicaţii periodice, legi şi baza normativ-

juridică în domeniul turismului.

Noutatea ştiinţifică a lucrării este determinată de scopul şi sarcinile cercetărilor, de

rezultatele analizei complexe a potenţialului turistic naţional, de concluziile rezultate din

cercetările efectuate în teză. Printre abordările principial noi ale autorului enumerăm:

• studierea complexă a potenţialului turistic natural şi antropic al Republicii Moldova;

• evidenţierea particularităţilor punerii în valoare a resurselor turistice;

• generalizarea experienţei mondiale şi tendinţelor în domeniul managementului potenţialului

turistic;

• delimitarea şi argumentarea sistemului de zone turistice naţionale în Republica Moldova;

• argumentarea necesităţii modificării unor reglementări legislative în domeniul

managementului turistic;

• oglindirea posibilităţilor de aplicare a unor instrumente de management a resurselor turistice.

Valoare practică a cercetărilor. Domeniul de investigare este axat pe căutarea rezervelor

care să ducă la sporirea efectului economic din managementul eficient al potenţialului turistic din

mediul rural. Importanţa practică a lucrării este determinată de: (i) propunerea şi argumentarea

constituirii unui sistem naţional de zone turistice pe teritoriul Republicii Moldova; (ii)

promovarea unor politici şi strategii de lansare a zonelor turistice pe piaţa turistică; (iii)

eficientizarea managementului resurselor turistice prin implementarea unor planificări strategice

în zonele turistice precum şi modelelor de afaceri în domeniul turismului rural; (iv) argumentarea

metodologiei de identificare şi inventariere a potenţialului turistic naţional; (v) perfecţionarea

structurii de management a sectorului turistic.

Aprobarea rezultatelor cercetărilor. Conţinutul de bază şi unele rezultate ale

investigaţiilor au fost aduse la cunoştinţă specialiştilor în cadrul conferinţelor de prezentare a

studiilor de evaluare a resurselor turistice a Republicii Moldova, studiilor efectuate în zonele

turistice Orheiul Vechi, Călăraşi şi Glodeni, la conferinţele ştiinţifice a Universităţii Agrare de

Stat din Moldova şi Universităţii „Perspectiv-Int”, conferinţelor de prezentare a rezultatelor în

cadrul proiectelor internaţionale: „Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Moldova” şi „Agenda

Locală 21” (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare), „Elaborarea planurilor strategice în

6

comunităţile rurale din Moldova” (LGRP/USAID), „Euroforum: evaluarea implementăţii

Planului de acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova” (Fundaţia Soros-Moldova), etc.

Publicaţii. Ideile, principiile şi tezele de bază ale disertaţiei au fost publicate în peste 25 de

articole de specialitate şi 10 broşuri şi cărţi.

Structura tezei. Conţinutul lucrării este expus în 147 pagini, ilustrat cu 50 tabele, 5 figuri

şi 32 anexa, bibliografia numără 96 titluri. Teza este alcătuită din introducere, trei capitole,

concluzii şi recomandări, sinteza rezultatelor obţinute, anexe.

II. CONŢINUTUL DE BAZĂ AL LUCRĂRII

În primul capitolul I, „Bazele teoretice ale managementului resurselor turistice”,

sunt examinate şi argumentate principiile zonării turistice, esenţa şi evoluţia managementului

resurselor turistice, tipologia potenţialului turistic în mediul rural, nivelurile de gestionare a

resurselor turistice în Republica Moldova, avantajele şi dezavantajele structurii existente de

management a potenţialului turistic natural şi antropic.

O atenţie separată se acordă analizei structurii de management a tuturor resurselor cu

funcţionalitate turistică din Republica Moldova, precum şi nivelurile de competenţă ale

autorităţilor publice în gestionarea eficientă a acestora.

Figura 1. Structura de management a resurselor turistice naţionale şi locale în Republica Moldova

Totodată se menţionează că resursele turistice din Republica Moldova sunt în gestiunea

diferitor structuri guvernamentale, autorităţi publice locale, antreprenori şi alţi actori sociali, fapt

Guvern

Ministerul Culturii şi Turismului

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

CS Apele Moldovei

Autorităţile publice locale II

Agenţia de Stat

Moldsilva

Direcţia raională cultură

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale

Serviciul ecologic raional

Gospodării Silvice raionale

Serviciul raional agricol

Autorităţi publice locale I

Resurse turistice

antropice

Resurse turistice naturale

Resurse turistice

forestiere

Terenuri funcţionale

pentru turism

Resurse turistice locale

Resurse turistice acvatice

7

care conduce la o structură fragmentară a resurselor, precum şi exploatarea diferită a acestora.

Implementarea conceptului de zonă turistică ar permite instituirea unei singuri structuri de

gestionare a resurselor turistice naturale şi antropice, utilizarea unei politici adecvate de

valorificare economică, iar locaţiile turistice ar obţine un caracter reglementat.

În teză se dă fundamentarea teoretică a creării zonelor turistice şi principii de gestionare a

acestora în practica internaţională. Astfel, zonarea turistică este concepută şi realizată ca un

instrument esenţial al amenajării turistice. Aceasta presupune o dirijare a fluxului turistic,

realizarea unei scheme-reţea de variate mijloace de comunicare în jurul unor zone de

amplasamente de cazare, care se suprapun cât mai perfect peste potenţialul recreativ al unei

zone. Reţeaua de zone turistice se amplasează astfel, încât centrele de emisie turistică şi

principalele căi de acces să stimuleze fluxuri turistice permanente şi să le dirijeze conştient.

Autorităţile publice centrale şi locale în practica mondială au suficiente instrumente de

dezvoltare prioritară a zonelor turistice pentru încurajarea antreprenoriatului şi fluxului de

investiţii în turism. Formele de ajutor din partea autorităţilor publice acordate investitorilor în

zonele de interes turistic în experienţa internaţională sunt: (i) reducerea cheltuielilor la investiţii

sau acordarea directă de subvenţii; (ii) reducerea cheltuielilor de exploatare; (iii) garanţii pentru

investiţii; (iii) asistenţă în dezvoltarea investiţiilor şi crearea parteneriatelor public-private.

În capitolul II, „Modalităţi de valorificare a resurselor turistice rurale din

Republica Moldova”, se analizează toate tipurile de resurse turistice din mediul rural autohton,

dotarea cu infrastructură generală şi turistică a locaţiilor atractive, precum şi oportunităţile de

valorificare a potenţialului turistic rural în economia naţională.

Investigaţiile au demonstrat că resursele turistice în Republica Moldova cuprind suprafeţe

de terenuri, arii naturale protejate de stat, precum şi o diversitate mare de monumente cultural –

istorice. Un număr important de terenuri utilizate în diverse activităţi economice au

funcţionalitate turistică, adică crează cadrul formator al peisajelor atractive pentru excursii şi

trasee scenice, concomitent creând suportul fizic al amplasării bazei materiale ale unităţilor

turistice (hoteluri, sate de vacanţă, agropensiuni, staţiuni balneare, etc). Fondul funciar al

Republicii Moldova (inclusiv teritoriile din estul ţării) constituie cca. 3,38 mln ha şi este

caracterizat de o pondere însemnată a terenurilor agricole (cca. 75 %), ocupate în special de

terenuri arabile. Acest indicator este mai înalt ca în ţările din regiune, deacea trebuie diversificată

utilizarea terenurilor, de exemplu pentru practicarea agroturismului. Legislaţia naţională nu

specifică clar termenul de funcţionalitate turistică, dar practica în domeniu desemnează un obiect

sau teren ca având funcţionalitate turistică dacă reprezintă: a) o atracţie deosebită pentru

vizitatori; b) o parte a unui traseu turistic; c) element de infrastructură ce asigură accesibilitatea

fluxului turistic; d) spaţiu pentru amplasarea structurilor de deservire a turiştilor.

8

În teză sunt analizate detaliat următoarele terenuri cu funcţionalitate turistică prioritară:

(i) terenurile zonelor verzi în raza localităţilor rurale; (ii) fondul silvic; (iii) terenurile fondului de

vânătoare; (iv) fondul apelor. Suprafeţele împădurite, sectoarele de stepă şi ariile naturale

protejate de stat acoperă în Republica Moldova cca.2% din teritoriul ţării, indice inferior mediei

din Europa Centrală şi de Est (9%) şi Europa de Vest (15%). Potrivit legii privind fondul ariilor

naturale protejate de stat în Republica Moldova sunt luate sub protecţie de stat 12 categorii de

zone naturale protejate (suprafaţa totală 66,5 mii ha), din care fac parte 178 de diverse tipuri de

rezervaţii, 130 monumente ale naturii şi 433 arbori seculari. Opt tipuri dintre ariile protejate

corespund clasificării Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii, iar patru categorii sunt de

interes naţional. O parte considerabilă a obiectivelor incluse în fondul ariilor naturale protejate

fac obiectul traseelor ecoturistice. Printre cele mai reprezentative sunt: rezervaţia ştiinţifică

“Codrii”, rezervaţia ştiinţifică “Plaiul Fagului”, rezervaţia ştiinţifică “Pădurea Domnească”,

rezervaţia ştiinţifică “Prutul de Jos”, rezervaţia peisageră “Trebujeni”, rezervaţie peisageră “Suta

de movile”, rezervaţia peisageră “Codrii Tigheci”, rezervaţia peisaşistică “Pădurea Hârbovăţ”,

rezervaţia naturală silvică “Misilindra”, rezervaţia peisageră “Grădina Turcească”, rezervaţia

peisageră “Căpriana-Scoreni”, etc.

Resurse turistice antropice în Republica Moldova sunt la fel de numeroase şi diverse ca şi

cele naturale, însă la fel de ineficient valorificate în activităţi economice. Astfel în perimetrul

localităţilor rurale din Moldova au fost atestate câteva mii de staţiuni preistorice, circa 400 selişti

tripoliene (~ 5-6 mii de ani în urmă), circa 50 grădişti fortificate antice, circa 500 selişti

medievale timpurii, numeroase cetăţi medievale din pământ, 6 cetăţi medievale din piatră, circa

200 monumente de arhitectură protejate de stat, printre acestea: şcoli, case nobiliare, biserici,

ansambluri şi complexe istorice, circa 30 mănăstiri ortodoxe, muzee, teatre, formaţiuni folclorice

etc. Concomitent cele mai reprezentative obiecte de istorie şi cultură sunt incluse în traseele

excursioniste ale agenţiile de turism. După obţinerea independenţei Republicii Moldova se

reactualizează Registrul obiectelor naţionale şi locale ocrotite de stat, care în prezent conţine cca.

15 mii de obiecte, inclusiv 5698 monumente protejate de stat. Patrimoniul cultural mobil se

păstrează în 66 de muzee (5 naţionale, 7 filiale şi 54 muzee locale), care cuprind în colecţiile lor

673141 piese de patrimoniu. O bună parte din aceste obiecte sunt recomandate de a fi incluse în

circuitul turistic naţional: 15 monumente de arheologie, 112 obiecte de arhitectură religioasă, 2

cetăţi medievale, 105 piese de arhitectură civilă, 54 monumente de istorie, 4 monumente de

arhitectură industrială rurală.

Infrastructura turistică este analizată ca o totalitate de forme sau tipuri de construcţii

necesare pentru comunicarea unei zone turistice cu alte zone, a căror existenţă este necesară

înaintea dar şi în timpul desfăşurării activităţii turistice propriu zisă. Tradiţional infrastructura

9

turistică este determinată de reţelele de: (i) trasee turistice, (ii) staţiuni turistice, (iii) zone

turistice, (iv) transport turistic specializat, (v) plaje, (vi) complexe pentru deservirea turiştilor,

etc. În Republica Moldova agenţiile de turism au elaborat un sistem de trasee turistice naţionale,

7 dintre care sunt parte a unui program naţional “Drumul vinului”, iar guvernul a instituit printr-

o hotărâre un sistem naţional de zone de agrement şi odihnă aferente bazinelor acvatice. În

prezent sunt în dezvoltare o reţea de structuri de cazare şi alimentare în mediul rural. Asemenea

sisteme de gestionare de regie o au muzeele şi parţial unităţile de organizare a evenimentelor.

Principalele trasee turistice şi excursioniste naţionale în funcţie de numărul de solicitări pot fi

grupate în următoarele: (i) tur de oraş, (ii) circuite muzeale, (iii) trasee viti-vinicole, (iv) vizite a

mănăstirilor, (v) vizite ale rezervaţiilor naturale, (vi) vizite în locuri istorice şi comemorative,

(vii) trasee de recreare în zone de odihnă, (viii) trasee combinate.

În Republica Moldova pe teritoriul raioanelor (statistica naţională nu oferă un alt

parametru pentru structurile turistice din spaţiul rural) se găsesc 78 unităţi de cazare, care au un

fond de locuri de 53,6%, în care s-au înregistrat 45,9% din numărul total de cazări. Aceste

rezultate sunt obţinute din funcţionarea unui număr mare de sate de vacanţă, baze de odihnă şi

tabere pentru copii amplasate în mediul rural. Situaţia sectorului de cazare din mediul rural din Republica Moldova în anul 2004

Tip întreprindere Număr Nr.odăi Nr.locuri Nr.pers. Nr.înnoptări Nr. pers/loc Nr. zile/turist

mediu Total structuri de cazare în RM

171 7139 22497 864450 1456388 38,4 1,7

Total structuri cazare, raioane

78 2652 12058 73910 667939 6,1 9,0

Hotele, structuri similare

63 2570 4831 489257 403782 101,3 0,8

Sanatorii 4 750 1366 58208 315252 42,6 5,4Pensiuni cu tratament

2 183 324 16205 97017 50,0 6,0

Pensiuni turistice, 4*

2 20 35 165 712 4,7 4,3

Pensiuni agroturistice, 2*

1 4 4 68 68 17,0 1,0

Sate de vacanţă 55 1876 4851 118060 N/d 24,3 N/d Baze de odihnă 57 1595 4295 110471 77608 25,7 0,7Tabere p/u copii 45 1712 11016 131177 425966 11,9 3,2Case de odihnă 4 441 1077 37711 81482 35,0 2,2Sursa: Biroul Naţional de Statistică şi calculele autorului

În teză sunt analizate mai multe oportunităţi pentru finanţarea activităţilor de gestionare a

resurselor turistice pe teritoriul Republicii Moldova: (i) investigaţiile, evidenţa, punerea în

valoare, salvarea, protejarea, conservarea şi restaurarea monumentelor se asigură de la bugetul de

stat; (ii) din bugetele autorităţilor publice locale sun susţinute lucrările de evidenţă, salvare,

protejare, conservare şi restaurare a monumentelor situate în teritoriul lor; (iii) investiţii de stat în

10

vederea regenerării resurselor şi protecţiei mediului înconjurător; (iv) plata pentru arenda

monumentelor; (v) surse din activitatea de vânătoare, turism, etc; (vi) fondurile extrabugetare.

Încurajarea antreprenoriatului şi facilităţile pentru utilizatorii de resurse este prevăzută de

legislaţia naţională sub forma: scutiri de impozite, introducerea amortizării accelerate a

fondurilor fixe, fonduri extrabugetare nu se supun impozitelor şi altor încasări, ş.a.

De regulă, în strategiile de dezvoltare a zonelor turistice se iau în considerare două

principii: (i) determinarea turismului ca domeniu de dezvoltare prioritară a economieii locale;

(ii) orientarea investiţiilor spre crearea unei destinaţii turistice competitive prin maximizarea

utilităţii de consum şi minimizarea cheltuielilor productive. Totodată este important de analizat

indicatorii activităţii turistice într-o zonă de interes pentru vizitare, astfel încât să se facă posibilă

eficientizarea utilizării potenţialului disponibil al destinaţiei turistice. Indicatorii de performanţă într-o zonă de interes turistic

Indicator Mod de calcul Explicaţie Exemplu în ZT Hârjauca

Densitatea Nr. turişti / Nr. localnici densitatea fluxului turistic 1,3 Sejur mediu Nr. cazări totale / Nr. total

turişti numărul mediu de zile petrecute 15,7 zile

Capacitate de cazare

Nr. total cazări / Nr. locuri cazare

nivelul de utilizare a capacităţii de cazare

206 zile/an

Incasări medii pe turist

It / Nr.total turişti It - incasări totale rezultate din cazări, alimentaţie, transport, agrement...

2100 lei

Ponderea turismului în bugetul local

It * coef. Impozit / Buget local

contribuţia turismului în formarea bugetului local Coeficientul impozitării reflectă nivelul de impozitare a agenţilor economici locali

Este greu de estimat în condiţiile actuale ale RM

Sursa: Statistica OMT şi calculele autorului

În teză sunt analizaţi şi o serie de bariere ce descurajează în general investiţiile, inclusiv în

domeniul turismului: (i) cadrul contradictoriu de acordare a unor facilităţi, (ii) monopolurile

ascunse şi influenţa unor grupuri de interese asupra pieţelor şi zonelor de influenţă, (iii)

dificultatea în procurarea directă sau încheierea contractelor de arendă a terenurilor aferente

activităţii de producţie, inclusiv lângă resursele turistice, (iv) nerespectarea cadrului legal

existent măreşte costurile şi riscurile aferente businessului privat, (v) în zonele rurale, cu mici

excepţii, nu există strategii investiţionale clar definite, în care să fie identificate obiectivele şi

priorităţile în atragerea şi dezvoltarea investiţiilor, (vi) majoritatea localităţilor rurale nu au un

registru accesibil de oferte de terenuri cu funcţionalitate turistică pentru potenţialii investitori,

(vii) nu există o concepţie clară a sistemului de impozite şi taxe locale stimulative dezvoltării

activităţilor turistice.

Totuşi, trebuie de constatat că, pe lângă cadrul legal suficient de permisiv pentru activităţii

de dezvoltare a unor teritorii turistice (zone turistice, staţiuni balneare, localităţi turistice, etc),

antreprenorii din Republica Moldova beneficiază de apropierea de principalele pieţe turistice, dar

11

şi de experienţa pozitivă a unor ţări din regiune, care în scurt timp au reuşit să relanseze

domeniul turistic prin dezvoltarea teritorială a acestuia(România, Turcia, Bulgaria, Ungaria,

Cehia, Muntenegru ş.a.).

În capitolul III, „Căile de eficientizare a instrumentelor manageriale în turismul

rural”, sunt expuse modele de strategii de dezvoltare a zonelor turistice în Republica Moldova,

sunt evidenţiate unele aspecte ale planurilor de management al zonei turistice rurale pe exemplul

raionului Călăraşi, sunt prezentate modele de planuri de afaceri pentru formele de antreprenoriat

în turismul rural.

Republica Moldova are o serie de avantaje comparative care pot impulsiona dezvoltarea

industriei turistice: (a) costul scăzut al forţei de muncă, (b) costul scăzut al terenurilor, (c)

existenţa de resurse turistice cu valoare naţională şi regională, (d) importante segmente de piaţă

nu sunt acoperite cu o ofertă de calitate, (e) oferta turistică nu este suficient de diversificată, (e)

în ciuda unor dificultăţi legislative şi birocratice, există un sprijin instituţional real al autorităţilor

publice centrale, (f) opţiune fermă pentru atragerea şi dezvoltarea investiţiilor în turism, (g)

promovarea la nivel naţional a unui sistem clar de calitate a serviciilor şi clasificare a unităţilor

de cazare şi alimentare a turiştilor; (h) iniţierea unui concept de dezvoltare a zonelor turistice

naţionale, (i) populaţie ospitalieră şi cunoscătoare a limbilor de circulaţie internaţională.

Analiza în lucrare a 22 de zone turistice din Republica Moldova este compartimentată pe

principii economico-geografice în patru regiuni: Nord, Centru, Sud, Sud-Est. În interiorul

fiecărei regiuni zonele turistice sunt delimitate în conformitate cu specificul celor mai importante

atracţii turistice din localităţile incluse, dotările turistice existente la moment (sectorul de cazare,

facilităţi de alimentare / agrement, muzee, trasee turistice sau excursioniste promovate de unele

agenţii de turism din Republica Moldova ş.a.), unele repere strategice pentru îmbunătăţire (în

teze se prezintă o eventuală specializare a zonei, obiective de implimentare în timp, trasee

turistice).

A. Zona economico-geografică de nord

Zona economico-geografică de nord a Republicii Moldova cuprinde 11 raioane şi

municipiul Bălţi. Industria turistică este caracterizată de 18 hoteluri şi unităţi similare, inclusiv 5

în Bălţi, cu un total de 2415 locuri. În anul 2004 acestea au deservit 24754 persoane. Taberele

pentru copii reprezintă 64 de unităţi, unde în 2004 s-au odihnit 14079 persoane. Nu sunt date

statistice privin circuitele excursioniste, însă în regiune există un număr de cca.142,3 mii elevi,

principalii consumatori a serviciilor excursioniste, iar orăşenii constituie cca. 359,7 mii persoane,

care reprezintă piaţa potenţială a activităţilor excursioniste şi de turism. Zona este caracterizată

de un potenţial turistic al 102 arii protejate de stat cu o suprafaţă totală de cca.16,6 mii ha, 2 plaje

12

de importanţă naţională (Soroca, Costeşti), 20 muzee, 178 edificii eclizeastice de importanţă

naţională şi 454 de importanţă locală. Aceste resurse implicit determină eventuala specializare a

zonelor turistice din regiune: Bălţi, Cobani – Costeşti, Criva, Edineţ, Jabca-Camenca, Rudi-

Naslavcea, Soroca, Ţaul.

B. Zona economico-geografică de centru

În zona de centru a Republicii Moldova sunt incluse 12 raioane şi municipiul Chişinău,

numărul populaţiei depăşind 1824,8 mii persoane sau 50,6% din totalul pe ţară. Industria

turistică este mai dinamică decât în restul ţării şi este alcătuită din 120 unităţi de cazare tip

hotelier cu peste 15,5 mii locuri de cazare, care au deservit 225414 turişti. În această regiune sunt

amplasate 105 tabere estivale pentru copii, care au deservit în 39210 persoane (2004). Aici sunt

926,7 mii persoane-orăşeni, iar în 670 de şcoli învaţă 265198 elevi cea ce constituie un valoros

potenţial pentru piaţa serviciilor turistice. În regiune sunt 124 arii naturale de valoare protejate

de stat cu o suprafaţă totală de 39,4 mii ha, 2 zone naţionale de odihnă (Vadul lui Vodă, Vatra),

32 muzee, 274 edificii de cult de importanţă naţională şi 27 de importanţă locală, care îi conferă

o atractivitate investiţională avantajoasă. Caracteristica resurselor tuistice determină

specializarea a 9 zone de interes turistic: Chişinău, Codrii, Criuleni-Holercani, Hârjauca,

Lăpuşna, Orhei, Plaiul Fagului, Saharna –Ţipova, Vadul lui Vodă.

C. Zona economico-geografică de sud

În zona economico-geografică de sud a Republicii Moldova sunt incluse 6 raioane şi UTA

Găgăuzia, numărul populaţiei este de 543,9 mii persoane sau 15,1% din totalul pe ţară. Industria

turistică este alcătuită din 28 unităţi de cazare tip hotelier cu 2943 locuri de cazare, care au

deservit 21606 persoane, dintre aceştea mai mult de jumătate au fost deserviţi de sanatoriul

“Nufărul alb”. În regiune sunt 19 tabere estivale care au deservit în anul 2004 peste 6,4 mii copii.

Piaţa potenţială a serviciilor turistice şi excursioniste este reprezentată de un număr de 172,5 mii

orăşeni şi 87826 de elevi. Potenţialul turistic al zonei este alcătuit de un număr de 40 arii naturale

protejate de stat pe o suprafaţă totală 6538 ha, datorat reliefului de stepă şi gradului redus de

împădurire. În localităţile din regiune sunt 11 muzee şi 37 edificii ecleziastice de importanţă

naţională şi locală. Caracterul dispers al resurselor turistice şi starea actuală a acestora determină

numărul mic de posibile zone turistice. Acestea sunt încadrate în zona oraşului Cahul, precum şi

în cele două raioane cu populaţie de etnie bulgară şi găgăuză.

D. Zona economico-geografică de sud-est

În zonă sunt incluse 2 raioane şi localităţile din partea stângă din zona Nistrului inferior,

numărul populaţiei este de 167 mii persoane sau 4,6% din totalul pe ţară (fără datele din partea

13

stângă a Nistrului). Industria turistică este alcătuită din 3 unităţi de cazare tip hotelier cu 398

locuri de cazare, care au deservit 2206 persoane. În unica tabără estivală din sud-estul ţării au

fost deserviţi 1,7 mii copii în anul 2004. Piaţa potenţială a serviciilor turistice şi excursioniste

este reprezentată de un număr de 64 mii orăşeni şi 27029 de elevi. Potenţialul turistic este

alcătuit de un număr de 16 arii naturale protejate de stat pe o suprafaţă totală 12,8 mii ha

desemnate drept elemente ale viitorului parc naţional “Nistrul inferior”. În localităţile de aici

sunt 3 muzee şi 30 edificii ecleziastice de importanţă naţională. Datorită suprafeţei mici a

regiunii dar şi a caracterului de incertitudine a situaţiei teritoriilor din partea stângă a Nistrului

aici sunt desemnate două zone turistice de perspectivă: Tighina – Căuşeni – Talmaz, Tiraspol –

Dnestrovsc.

Cercetările efectuate în raionul Călăraşi ne-a permis de a elabora Planul de dezvoltare a

turismului în perioada 2005-2010. Acesta are scopul general de relansare a sectorului turistic ca

domeniu economic în raionul Călăraşi prin consolidarea ofertei a zonelor de interes turistic şi

întărirea parteneriatelor. Prin realizarea lui se urmăresc atingerea obiectivelor: (i) creşterea

numărului de antreprenori implicaţi în deservirea turiştilor şi dezvoltarea capacităţilor de operare

pe piaţa turistică; (ii) sporirea numărului de vizitatori în raionul Călăraşi; (iii) îmbunătăţirea

calităţii atracţiilor turistice; (iv) consolidarea parteneriatelor strategice pentru promovarea

eficientă a ofertei turistice. În Plan au fost identificate 37 de acţiuni, grupate în funcţie de direcţia

strategică la care se atribuie. Fiecare acţiune are o perioadă implementare, responsabili şi

parteneri. Majoritatea acţiunilor necesită acoperire financiară. Costul total al acţiunilor a fost

estimat la aproximativ 2,8 mln. USD sau 35,2 mln. lei.

Un loc aparte în teză îl au modelele de planuri de afaceri pentru activităţile turistice private.

Planificarea afacerilor în zonele turistice este una din cheile succesului, ce permite definirea

clara a scopurilor şi activităţilor pentru atingerea acestora, precum şi gestionarea eficientă a

resurselor necesare pentru obţinerea profitului prognozat, dar şi a altor indicatori financiari

(numărul de turişti deserviţi, fluxul de mijloace băneşti, vânzările şi costurile, etc.). Necesitatea

elaborării planului de afaceri pentru activităţi economice în zone turistice este una din condiţiile

obligatorii. Cele mai solicitate forme de antreprenoriat turistic în mediul rural sunt:

agropensiunile turistice, satele de vacanţă, hotelurile rurale sau motelurile, lacurile pentru

agrement, circuitele turistice ş.a. Conceptul de afacere a întreprinderilor de deservire a turiştilor

în mediul rural analizate în teză conţine structura: descrierea afacerii, investiţia necesară, piaţa de

desfacere, serviciile, politica formării preţurilor, canalele de distribuţie, promovarea serviciilor,

personalul, analiza indicatorilor financiari. În mod special sunt analizate agropensiunile, satele

de vacanţă şi fermele reprezentative.

14

III. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

În urma studiului complex al potenţialului turistic naţional, a principiilor de management

al acestora în Republica Moldova, elementelor de infrastructură turistică în mediul rural,

practicilor de valorificare a resurselor disponibile unităţilor de deservire a turiştilor, precum şi

nivelurile de gestionare a activităţilor turistice în teritoriu pot fi formulate următoarele concluzii:

1. Republica Moldova are un variat potenţial natural şi cultural concentrat cu precădere în

mediul rural, dar care se găseşte într-o stare avansată de izolare de circuitul economic, iar

turismul rural este capabil să le facă funcţionale pe piaţă;

2. Majoritatea resurselor cu funcţionalitate turistică, deşi formal au unul sau mai mulţi

gestionari, nu sunt valorificate pentru scopuri turistice, balneare sau recreare organizată, deşi

legislaţia încurajează acest lucru;

3. Patrimoniul natural, valoros în plan european, se găseşte în faza de conservare şi în mare parte

nu este implicat în traseele turistice, care să poată suplimenta eficient resursele financiare

insuficiente de la buget necesare procesului de protecţie şi cercetare a naturii;

4. Industria turistică din Republica Moldova se găseşte în faza sa de relansare după o profundă

criză şi nu este pregătită pentru valorificarea tehnologizată nonpoluantă resurselor turistice,

iar antreprenorii nu au capacitate profesională să atragă prin valorile turistice fluxuri

importante de turişti;

5. Crearea şi dezvoltarea pe teritoriul ţării a unui număr de 22 de zone turistice în jurul

principalelor atracţii pentru vizitatori este necesară pentru instituirea unui sistem naţional

turistic echilibrat;

6. Alicarea tehnicilor TECDEV de descriere şi punere în valoare a patrimoniului naţional este

eficientă şi adaptată metodicilor de cercetare în domeniul resurselor turistice în ţările din

regiune;

7. Fiecare zonă de interes turistic, indiferent de specializarea acesteea, necesită elaborarea unui

plan de management strategic şi utilizarea în cadrul negocierilor de atragere şi valorificare a

investiţiilor locale şi străine;

8. Caracterul participativ pentru elaborarea planului strategic de dezvoltare a zonelor turistice

poate asigura buna funcţionare a administraţiei gestionare, precum şi implicarea nemijlocită a

antreprenorilor şi populaţiei în dezvoltarea prioritară pentru turism a teritoriilor cu resurse

recreative;

9. Dezvoltarea turismului în spaţiile rurale este o alternativă bună pentru gospodăriile ţărăneşti,

care paralel cu practicile agricole pot deservi un număr însemnat de turişti în agropensiuni sau

la ferme reprezentative;

15

10. Conceptul „Satului de vacanţă” este una dintre cele mai profitabile forme de antreprenoriat

pentru valorificarea potenţialului turistic aflat în extravilanul comunităţilor rurale şi în

ultimul timp cucereşte tot mai mult teren în ţările din regiune şi în Republica Moldova.

În baza concluziilor enumerate se propun următoarele recomandări:

1. Includerea resurselor turistice în circuitul economic prin dezvoltarea unei reţele naţionale de

zone turistice;

2. Aplicarea diverselor formule de instituţionalizare a resurselor turistice pentru buna lor

gestionare în scopuri economice nonpoluante;

3. Localizarea în zonele de interes turistic a unui număr mare şi divers de activităţi de deservire

a oaspeţilor pentru crearea unui flux consistent şi permanent de turişti, inclusiv în perioada de

extrasezon;

4. Încurajarea antreprenoriatului în turismul rural ca o alternativă activităţilor agricole prin

delimitarea unor teritorii locale pentru specializare prioritară turistică, elaborarea planurilor

strategice şi de management ale zonelor turistice, îmbunătăţirea instrumentelor de

management al afacerilor în apropierea resurselor cu funcţionalitate turistică;

5. Dezvoltarea parteneriatelor strategice public – privat şi local - străin pentru dezvoltarea

turismului rural în zonele cu resurse turistice importante.

IV. SINTEZA REZULTATELOR OBŢINUTE

În rezultatul investigaţiilor asupra temei „Managementul resurselor turistice în mediul

rural” au fost identificate problemele legate de identificarea, sistematizarea, caracterizarea şi

evaluarea unui număr mare de obiecte de interes turistic. Starea multora dintre acestea este

deplorabilă, iar efortul principal a fost pus pe identificarea dimensiunii economice a resurselor cu

funcţionalitate turistică. O altă problemă, care nea preocupat este delimitarea zonelor de interes

turistic pentru îmbunătăţirea exploatării echilibrate a resurselor turistice rurale, precum şi

identificarea formelor de antreprenoriat posibile în acest caz.

Studierea bibliografiei la temă a demonstrat diversitatea şi complexitatea abordării

problematicii, precum şi metode de sistematizare a materialului factologic. Acest fapt a permis

determinarea principiilor de fundamentare a rezultatelor investigaţiilor noastre. Analiza profundă

a politicilor în domeniul turismului a permis să evidenţiem priorităţile actuale şi tendinţele

managementului sectorului, dar şi să formulăm o serie de probleme ne acoperite de politicile

publice naţionale actuale, cum ar fi: (i) inventarierea resurselor turistice pe principii de

valorificare economică, (ii) delimitarea şi gestionarea zonelor turistice de nivel naţional şi local,

(iii) întărirea capacităţilor comunitare de a atrage şi menţine investiţii strategice, (iv) cooperarea

transfrontalieră în domeniul turismului, etc.

16

Astfel, în urma documentării s-au identificat ariile de interes pentru cercetare atât a

resurselor turistice în spaţiul rural cât şi modalităţile de eficientizare a exploatării economice

non-poluante pentru crearea beneficiilor comunităţii, diversificarea economiilor locale,

promovarea unor modele de succes pe piaţa turistice, implicarea antreprenorilor în activităţi

neagricole ş.a. În lucrare sunt prezentate resursele turistice şi alte oportunităţi de dezvoltare a

turismului rural drept rezerve de rezolvare a multor probleme social-economice ale satului

moldovenesc, inclusiv prin implementarea programelor naţionale şi strategiilor sectoriale.

Totodată, au fost determinate instrumentele legale de finanţare a proiectelor public-

private în domeniul turismului, aria de interes în asemenea proiecte a investitorilor din turism,

inclusiv a instrumentelor de evaluare a eficienţei plasamentelor investiţionale în mediul rural.

Metodologia de identificare şi selectare a obiectelor de interes turistic utilizată în prezent în

Republica Moldova a fost îmbunătăţită prin tehnologii de valorificare a resurselor cunoscute

(TECDEV ş.a.) în ţările cu un sector turistic performant. Acest fapt permite elaborarea unor baze

de date funcţionale şi operative cu rază mare de acoperire. La fel a fost perfecţionată

metodologia de elaborare a planurilor de afaceri pentru unităţile de deservire a turiştilor în

mediul rural. Pa parcursul lucrării a fost analizată eficienţa managementului resurselor turistice

aflate la balanţa diferitor gestionari, precum şi modalităţile de îmbunătăţire a instrumentelor

manageriale de utilizare productivă a obiectelor turistice. În mod special aceasta s-a materializat

în Planul de dezvoltare a turismului pentru raionul Călăraşi cu două zone turistice, planurile de

afaceri pentru agropensiune, satul de vacanţă şi ferma reprezentativă pentru turişti. În teză sunt

propuse mai multe modalităţi de aplicare şi perfecţionare a practicilor manageriale în ce priveşte:

(i) evaluarea şi inventarierea potenţialului turistic rural din Republica Moldova, (ii) includerea

resurselor naturale şi antropice în circuitul economic; (iii) dezvoltarea şi administrarea eficientă a

zonelor turistice rurale; (iv) elaborarea strategiilor de dezvoltare şi a planurilor de management a

zonelor turistice; (v) elaborarea şi punerea în practică a planurilor de afaceri pentru agropensiuni,

sate de vacanţă şi fermei reprezentative pentru turism ş.a. pentru extinderea activităţilor

neagricole a gospodăriilor ţărăneşti, etc.

V. LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE LA TEMA TEZEI 1. Miron, Viorel. Turismul rural în Moldova. Chid pentru autoritaţile publice locale./Viorel Mirin. -

Chişinău: Ştiinţa, 2002. - 116 p. 2. Miron, Viorel. Turismul în ariile naturale din Republica Moldova (ghidul investitorului local)./

Viorel Miron, Veaceslav Guţuţui. – Chişinău: Editura “Continental Grup”, 2005. – 124p. 3. Miron, Viorel. Afaceri în turism rural. Amenajarea şi tehnologia deservirii oaspeţilor în pensiunea

turistică./Viorel Miron, Marina Miron. - Chişinău: Tipografia centrală, 2005. – 117p. 4. Miron, Viorel. Ştefan Vodă. Ghid turistic./Viorel Miron. – Chişinău: Editura “Continental Grup”,

2003. – 24p. 5. Miron, Viorel. Cantemir. Ghid turistic./Viorel Miron. - Chişinău: Editura “Continental Grup”, 2004.

– 24p.

17

6. Miron, Viorel. Călăraşi. Ghid turistic./Viorel Miron. - Chişinău: Editura “Continental Grup”, 2004. – 24p.

7. Miron, Viorel. Orhei. Ghid turistic./Viorel Miron. – Chişinău: Editura “Continental Grup”, 2004. – 24p.

8. Miron, Viorel. Organizarea activităţii turistice. Îndrumar metodic./Viorel Miron. – Chişinău, 2004. - 32 p.

9. Miron, Viorel. Servicii turistice în Republica Moldova. Îndrumar metodic./Viorel Miron. – Chişinău, 2000. – 18 p.

10. Miron, Viorel. Obiective turistice. Îndrumar metodic./Viorel Miron. – Chişinău, 2000. – 20 p. 11. Miron, Viorel. Speoturism în Republica Moldova: istorie şi perspectivă./Viorel Miron.// Materialele

conferinţei ştiinţifice anuale a profesorilor IRI „Perspectiva”. - Chişinau, 1997-1998, P.19-25 12. Miron, Viorel. Turism în arii protejate./Viorel Miron// Materialele conferinţei ştiinţifice anuale a

profesorilor IRI „Perspectiva”. - Chişinau, 1998-1999, P.52-55 13. Miron, Viorel. Flux turistic spre Moldova./Viorel Miron// Materialele conferinţei ştiinţifice anuale a

profesorilor IRI „Perspectiva”. - Chişinau, 1999-2000, P.30 14. Miron, Viorel. Particularităţile specifice ale zonelor turistice din Moldova.Viorel Miron// Materialele

conferinţei ştiinţifice anuale a profesorilor IRI „Perspectiva”. - Chişinau, 2000-2001, P.11-12 15. Miron, Viorel. Orientarea circulaţiei turistice spre zonele rurale în Republica Moldova./Viorel

Miron// Materialele conferinţei ştiinţifice anuale a profesorilor IRI „Perspectiva”. - Chişinau, 2001-2002, P.17

16. Miron, Viorel. Resursele naturale şi antropice din mediul rural şi folosirea legală în scopul de recreare, turism şi odihnă./Viorel Miron// Agricultura Moldovei, 2006, Nr.7, P. 6-7

17. Miron, Viorel. Oportunităţile de dezvoltare a zonei turistice Hârjeuca./Viorel Miron// Economica, editura ASEM, 2006, Nr.1, P. 126-129

18. Miron, Viorel. Fenomenul turismului rural în Republica Moldova./Viorel Miron// Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Lucrări ştiinţifice: Materialele simpoz. şt. int. “Realizări şi perspective în economia sectorului agroalimentar” dedicat aniversării a 40 ani de la fondarea Fac. de Econ. – Chişinău: Centrul ed. al UASM, 2005

19. Miron, Viorel. Posibilităţile de extindere a serviciilor turistice în ariile rurale ale Republicii Moldova./Viorel Miron//Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Lucrări ştiinţifice: Materialele simpoz. şt. int. “Realizări şi perspective în economia sectorului agroalimentar” dedicat aniversării a 40 ani de la fondarea Fac. de Econ. – Chişinău: Centrul ed. al UASM, 2005

VI. CUVINTE-CHEIE: Cuvinte-cheie: agroturism, agropensiune, dezvoltare, eficienţă, fermă reprezentativă,

implementare, industrie turistică, model, potenţial turistic, profit, preţ, turism rural, resurse

turistice, sat de vacanţă, spaţiu rural, strategie, zonă turistică.

Key-words: agrotourism, agropenssion, development, efficiency, representative farm,

implementation, touristic industry, model, touristic potential, profit, price, rural tourism, touristic

resurces, holliday village, rural space, strategy, touristic area.

Ключевые слова: агротуризм, агропансион, развитие, эффективность, внедрение,

туристическая индустрия, модель, туристический потенциал, туристические ресурсы,

сельский туризм, сельская местность, цена, качество, стратегия, туристическая зона.

18

ADNOTARE

Teză pentru obţinerea titlului ştiinţific de doctor în economie la tema: „Managementul resurselor turistice în mediul rural din Republica Moldova”

Teza este consacrată cercetării unor instrumente teoretico-practice care să poată impulsiona

valorificarea potenţialului natural şi antropic pentru sporirea eficienţei economice şi asigurarea

unei dezvoltări stabile şi durabile a ramurii turistice în spaţiul rural autohton.

În acest scop, în baza investigaţiilor analizei şi istoriei problemei managementului

resurselor turistice, sunt fundamentate bazele teoretice şi metodice pentru evidenţierea şi

valorificarea resurselor turistice, determinarea potenţialului de creştere a ramurii precum şi

argumentarea unor propuneri de eficientizare a utilizării patrimoniului atractiv al ţării, care să

poată fundamenta unele măsuri strategice orientate spre diversificarea economiei mediului rural.

În baza abordării sistemice, metodelor normative şi statistice, modelelor de analiză

economico-diagnostice şi de prognozare, precum şi ale altor procedee şi instrumente de

cunoaştere ştiinţifică a proceselor economice, în teză au fost analizate şi argumentate acţiunile

strategice de formare şi dezvoltare a zonelor turistice pe teritoriul Republicii Moldova.

Un loc semnificativ îl ocupă analiza problemelor ce ţin de studierea complexă a

potenţialului turistic natural şi antropic al ţării, evidenţierea particularităţilor punerii în valoare a

resurselor turistice, generalizarea experienţei mondiale şi tendinţelor în domeniul

managementului obiectelor turistice, delimitarea şi argumentarea sistemului de zone turistice

naţionale şi locale, argumentarea necesităţii modificării unor reglementări legislative în domeniul

turistic, oglindirea posibilităţilor de aplicare a unor instrumente de management a resurselor

turistice naturale şi antropice în mediul rural al Republicii Moldova.

În teză sunt prezentate modalităţi de valorificare a resurselor autohtone şi forme de

angajare a antreprenorilor rurali în afacerile de turism, precum şi oferite modele de planuri

strategice de dezvoltare a turismului la nivelul zonelor şi raioanelor Republicii Moldova.

Datorită modelelor de planuri de afaceri pentru agropensiuni, sate de vacanţă, ferme

reprezentative, teza devine utilă în practica de diversificare a economiilor localităţilor rurale din

Republica Moldova.

Procesele economice ale agroturismului sunt examinate în mod sistematic cu o utilizare

largă a datelor statistice, indicatorilor de performanţă sintetici, făcând cercetarea complexă şi

generalizată. Concluziile şi recomandările practice elaborate prezintă interes nu numai pentru

savanţi, ci şi pentru antreprenori rurali, funcţionari ai autorităţilor publice locale, studenţi,

persoane interesate de valorile turistice din Republica Moldova.

19

ANNOTATION

Dissertation to obtain scientific title of doctor`s degree of economical science to the subject:

„ The management of the touristic resurces in the rural area in the Republic of Moldova”

This thesis is established for the research of some theoretical-practical instruments which

have to impulse the natural and antropic potential of capitalization for the efficacious economical

rise and the ensurance of a stable and durable development of touristic branch in rural space.

In this way by the analyses of management touristic resources problems, are established

the theoretical and methodical basics for the distinguishing and capitaliying the touristic

resources, by establishing of rising the branch, as and the argumentation of some efficacious

proposals of using the attractive patrimony of the state, which can sustantiate some strategic

measures directed in economical diversification of rural space.

In relieing of sistemic basics the statistic and standard methods of analysing economical-

diagnosis and prognosis models, as and for the other metods and instruments of scientific

knowledge of economical processes, in the thesis were analysed and argued the strategic acts of

fonding and developing the touristic place son the territory of the Republic of Moldova.

A significant place is occupied by a problem analyses which is held by a complex studing

of natural and antropical turistic potential of a state, to distinguish characteristics which is

capitalizing touristic resourses, by generalizing the world experience and the trends in the

touristic objects management domain, the delimitation and argumentation of the touristic rural

and national area sistem, the necessity argumentation of changing the legislative settlements in

the touristic domain, the possibility reflection of some management instruments of natural and

antropic application in rural milieu of the Republic of Moldova.

In the thesis are presented some models of capitaliyation of local resources and the hiring

of rural businessmen in the touristic affairs, as and the offered models of strategic developing

touristic plans in the areas and the department levels of the Republic of Moldova. Beacause of

the affair-plan models for the agropenssions, holliday villages, representative farms, the thesis

becomes useful in the diversification practice of rural economy places of the Republic of

Moldova.

The economy processes of the agrotourism are analyzed in sistematic type with a large

use of statistic dates, the synthetic indicators of performance, marking the researche complex

and general. The practical conclussions and recomendations presen ton interest not just for the

scientists, but and for the rural businessmen, the civil workers of the local civic authorities,

students, peaple who are interested in touristic values from the Republic of Moldova.

20

АННОТАЦИЯ

на диссертацию на соискание степени доктора экономических наук на тему: «Менеджмент туристических ресурсов в сельской местности в Республике Молдова»

Диссертация посвящена теоретико - методологическим и практическим аспектам,

позволяющим ускорить процесс оценивания природного и антропического потенциала, ради повышения экономической эффективности и обеспечения стабильного и долгосрочного развития туристической отрасли в сельской местности Республики Молдова. В этих целях, на основе исследований, анализа и истории проблемы администрирования туристического потенциала, разработаны методы и теоретические основы для выявления и использования туристических ресурсов, определения возможности роста отрасли, обоснования некоторых предложений по возможности более эффективного использования достояния страны. Эти данные могли бы аргументировать и обосновать стратегические меры, направленные на разнообразие экономики в сельской местности. На основе системного подхода, нормативного и статистического методов, экономико-диагностических моделей анализа и прогнозирования, а также и других способов и инструментов научного познания экономических процессов, в диссертации проанализированы и аргументированы стратегические действия по формированию и развитию туристических зон на территории Республики Молдова. Значительное место в работе отведено анализу проблем, связанных с комплексным изучением природного и антропического потенциала страны, выявлению особенностей использования туристических ресурсов, обобщению мировой практики и тенденций в сфере менеджмента туристических объектов, разграничению и обоснованию системы национальных и местных туристических зон, аргументации необходимости изменения некоторых законодательных актов в сфере туризма, отражению возможностей применения некоторых инструментов управления природными и антропическими туристическими ресурсами в сельской местности Республики Молдова. В диссертации представлены возможности применения ресурсов в сфере предпринимательства и формы туристических предприятий в сельской местности, а также модели стратегических планов развития туризма на уровне зон и районов Республики Молдова. Благодаря примерам бизнес-планов для сельских пансионов, сел для отдыха, туристических ферм, работа приобретает практическое значение для разнообразия экономики сельских населенных пунктов Республики Молдова. Экономические процессы в сфере агротуризма были подвергнуты систематическому изучению с широким использованием статистических данных, синтетических качественных показателей, что делает исследование комплексным и обобщенным. Выводы и практические рекомендации представляют интерес не только для ученых, но и для сельских предпринимателей, чиновников местной публичной власти, студентов, лиц, заинтересовавшихся туристическими ценностями Республики Молдова.