eduard buisteanu abstract

25
Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Drept Cu titlu de manuscris CZU 349.22 (478) EDUARD BOIŞTEANU ASPECTELE TEORETICO-PRACTICE PRIVIND ÎNCETAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ AUTOREFERAT la teza de doctor în drept Specialitatea: 12.00.03 – Dreptul privat (Dreptul muncii) Chişinău – 2005

Upload: sasa2004

Post on 26-Jun-2015

432 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: Eduard Buisteanu Abstract

Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Cu titlu de manuscris CZU 349.22 (478)

EDUARD BOIŞTEANU

ASPECTELE TEORETICO-PRACTICE PRIVIND ÎNCETAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ

AUTOREFERAT

la teza de doctor în drept

Specialitatea: 12.00.03 – Dreptul privat (Dreptul muncii)

Chişinău – 2005

Page 2: Eduard Buisteanu Abstract

2

Teza de doctorat a fost elaborată la Universitatea de Stat din Moldova (Facultatea de Drept, Catedra de Drept procesual civil) Conducător ştiinţific: Nicolae Romandaş, doctor în drept, conferenţiar universitar (Universitatea de Stat din Moldova) Referenţi oficiali: 1. Alexandru Ţiclea, doctor în drept, profesor universitar; (Universitatea Ecologică din Bucureşti) 2. Evlampie Donos, doctor în drept, conferenţiar universitar. (Universitatea de Stat din Moldova)

Susţinerea tezei va avea loc la ______________ 2005, ora ________ în şedinţa Consiliului Ştiinţific Specializat ___________________ din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (MD 2009, Republica Moldova, mun. Chişinău, str. Mateevici, 60, bloc 4, sala de conferinţe 222).

Teza de doctorat şi autoreferatul pot fi consultate pe pagina de WEB a C.S.A. (http:

//www.acad.csa.md/teze), la Biblioteca Universităţii de Stat din Moldova şi la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.

Autoreferatul a fost expediat la ____________________________ 2005. Secretarul ştiinţific al Consiliului ştiinţific specializat, Doctor în drept, conferenţiar universitar: Sergiu Băieşu Autorul: Eduard Boişteanu

Page 3: Eduard Buisteanu Abstract

3

I. CARACTERISTICA GENERALĂ A TEZEI

La 28 martie 2003 Parlamentul Republicii Modova a adoptat noul Cod al

muncii în care sunt incluse norme juridice cu un conţinut nou ce reflectă pe

deplin relaţiile de muncă în condiţiile economiei de piaţă.

Un compartiment aparte în Codul muncii al RM a fost rezervat

subinstituţiei încetării contractului indibidual de muncă. Reglementarea impera-

tivă şi expresă a tuturor aspectelor, ce ţin de realizarea operaţiunii tehnico-juri-

dice de încetare a contractului individual de muncă, constituie o garanţie în plus

pentru asigurarea respectării libertăţii de a muncii.

Libertatea muncii nu trebuie interpretată ca un drept absolut, iar

neîngrădirea dreptului la muncă al salariatului nu poate duce la interdicţia

încetării contractului din iniţiativa angajatorului. Din aceste considerente,

legiuitorul urmează să ţină cont atît de drepturile şi interesele salariaţilor, cît şi de

cele ale angajatorilor, în contextul în care mecanismele economiei de piaţă

produc inevitabil efecte şi asupra raporturilor juridice de muncă.

În teza de doctorat „Aspectele teoretico-practice privind încetarea

contractului individual de muncă” au fost abordate totalitatea problemelor

juridice ce ţin de încetarea contractului individual de muncă în Republica

Moldova şi de armonizarea legislaţiei muncii a Republicii Moldova cu legislaţiile

ţărilor Uniunii Europene.

Actualitatea cercetării şi gradul de investigare a problemei. Procla-

mînd la 27 august 1991 independenţa sa, Republica Moldova a devenit unul

dintre primele state suverane de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, astfel expri-

mînd cu fermitate intenţia de încadrare în societatea internaţională.

O preocupare principală a Republicii Moldova rezidă în promovarea şi

protejarea drepturilor fundamentale ale omului. În acest sens, trebuie menţionat

Page 4: Eduard Buisteanu Abstract

4

că, potrivit prevederilor art. 1 alin. 3 din Constituţia Republicii Moldova,

Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului,

drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi

pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.

Dreptul la muncă este unul din drepturile fundamentale ale omului a

cărui exercitare este asigurată deopotrivă prin instrumente internaţionale elabo-

rate în cadrul Naţiunilor Unite şi de instrumente elaborate sub auspiciile

Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Din prima categorie de documente face

parte Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale,

care, în art. 6, dispune:

„1. Statele părţi la prezentul Pact recunosc dreptul la muncă ce cuprinde

dreptul pe care îl are orice persoană de a obţine posibilitatea să-şi cîştige

existenţa printr-o muncă liber aleasă sau acceptată şi vor lua măsuri potrivite

pentru garantarea acestui drept.

2. Măsurile pe care fiecare stat parte la prezentul Pact le va lua spre a

asigura deplina exercitare a acestui drept trebuie să includă orientarea şi pregă-

tirea tehnică şi profesională, elaborarea de programe, de măsuri şi de tehnici

potrivite pentru a asigura o dezvoltare economică, socială şi culturală constantă şi

o deplină întrebuinţare productivă a braţelor de muncă în condiţiile care garan-

tează indivizilor folosinţa libertăţilor politice şi economice fundamentale”.

Celelalte instrumente, elaborate fie sub auspiciile Naţiunilor Unite, fie

ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii, reglementează aspecte particulare ale

dreptului la muncă. De exemplu, Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii

nr. 142 „Privind orientarea profesională şi pregătirea profesională în domeniul

valorificării resurselor umane” pune accentul pe obligaţia statelor de a-şi dezvolta

treptat sistemele sale de orientare profesională şi sistemele de informare perma-

Page 5: Eduard Buisteanu Abstract

5

nentă cu privire la utilizarea forţei de muncă cu scopul de a asigura ca informaţia

multilaterală şi de cea mai largă orientare să devină accesibilă copiilor, tinerilor

şi adulţilor, incluzînd programe corespunzătoare pentru persoanele cu handicap

fizic şi mintal.

Datorită faptului că dreptul la muncă se raportează la categoria

drepturilor fundamentale ale omului, consfinţite în Constituţia RM, imple-

mentarea mecanismelor eficiente de apărare a drepturilor şi intereselor legitime

ale titularilor acestui drept constituie un obiectiv stringent în Republica Moldova.

Un factor important al asigurării dreptului fiecăruia la muncă îl formează

reglementările imperative, ce ţin de temeiurile şi procedura operării încetării

contractului individual de muncă.

Apărarea dreptului constituţional al cetăţenilor la muncă presupune, deci,

nu numai asigurarea egalităţii de tratament a salariaţilor în domeniul raporturilor

juridice de muncă, dar şi asigurarea protecţiei acestora împotriva încetării

arbitrare sau intempestive a contractului individual de muncă.

Domeniul protecţiei salariaţilor contra concedierii fără motive valabile a

constituit obiectul preocupărilor al Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Ca

urmare, această materie a făcut obiectul mai multor acte ale Organizaţiei

Internaţionale a Muncii şi anume: Convenţia OIM nr. 158/1982 „Cu privire la

încetarea raporturilor de muncă” şi Recomandarea nr. 166/1982 „Asupra încetării

relaţiilor de muncă la iniţiativa angajatorului”.

Convenţia OIM nr. 158/1982 este o convenţie modernă, ce conţine atît

norme de aplicabilitate generală, cît şi norme particulare relative la concedierea

pentru motive economice, tehnologice, structurale şi altele asemenea.

Pentru ca să aibă loc o concediere legală, Convenţia în cauză solicită ca

aceasta să fie justificată de un motiv valabil, legat de capacitatea sau conduita

Page 6: Eduard Buisteanu Abstract

6

lucrătorului sau bazat pe cerinţele operaţionale ale întreprinderii, instituţiei sau

serviciului.

În ceea ce priveşte Recomandarea OIM nr. 166/1982, menţionăm faptul

că aceasta enumeră la concret motivele ce nu pot justifica o concediere

(efectuarea serviciului militar obligatoriu, afilierea sindicală sau participarea la

activităţi sindicale şi altele) şi relevă anumite aspecte ce ţin de căile de recurs

contra concedierii (sarcina probei, achitarea indemnizaţiilor adecvate în cazul

operării unei concedieri nelegitime).

Litigiile de muncă, care apar ca urmare a încetării contractului individual

de muncă, constituie aşa-numite conflicte de drept, adică conflicte ce apar în

legătură cu interpretarea şi aplicarea normelor dreptului muncii. Din aceste

considerente, prezenta teză are drept scop analiza normelor juridice ce

reglementează procedura şi temeiurile încetării contractului individual de muncă,

precum şi a normelor juridice ce stabilesc anumite garanţii pentru salariaţi

împotriva încălcării nelegitime a dreptului constituţional la muncă.

Încetarea contractului individual de muncă prezintă o importanţă

deosebită, atît din punct de vedere teoretic, cît mai ales din punct de vedere

practic. Deşi tema în discuţie a fost supusă unor analize, nu există încă o lucrare

care să abordeze într-un mod unitar problemele pe care le ridică elucidarea şi

aplicarea normelor privind încetarea contractului individual de muncă. Mai mult

ca atît, punctele de vedere exprimate în literatura juridică de specialitate deseori

diferă, iar practica judiciară din domeniul enunţat nu are un caracter uniform.

Caracterul complex al problematicii încetării contractului de muncă,

multitudinea aspectelor pe care aceasta le învederează, opiniile controversate ale

doctrinei, neuniformitatea practicii judiciare şi reglementarea diferită dată de

Codul muncii al Republicii Moldova unor cazuri de încetare a contractului de

Page 7: Eduard Buisteanu Abstract

7

muncă creează tot atîtea dificultăţi pe care le-am întîmpinat în încercarea de a

prezenta subinstituţia încetării contractului individual de muncă.

Scopul şi obiectivele lucrării. Actualitatea stringentă a problemelor

legate de încetarea contractului individual de muncă, ne-a obligat să facem o

analiză pertinentă a tuturor problemelor apărute în legătură cu realizarea acestei

operaţiuni tehnico-juridice complexe.

Pentru realizarea acestui scop au fost conturate următoarele obiective:

- a supune cercetării conceptul de încetare a contractului individual de

muncă şi a stabili semnele definitorii ale acesteia;

- a elucida aspectele de bază ce guvernează materia încetării contractului

individual de muncă;

- a cerceta şi a clasifica cazurile de încetare a contractului individual de

muncă;

- a analiza legislaţia în vigoare a Republicii Moldova privind încetarea

contractului individual de muncă şi a scoate la iveală imperfecţiunile

(neajunsurile) legislative din domeniul enunţat;

- a studia practica judiciară în domeniul încetării contractului individual de

muncă;

- a formula propuneri de „lege ferenda” în materia încetării contractului

individual de muncă;

- a examina, sub aspect comparativ, legislaţiile ţărilor străine ce vizează

domeniul nominalizat mai sus.

Baza teoretico-ştiinţifică şi metodologică a cercetărilor. Cercetările

întreprinse s-au bazat pe studierea doctrinei, legislaţiei şi practicii existente în

domeniul dat. Ca metode de cercetare au fost folosite metoda logică (analiza şi

sinteza), metoda istorică şi sistematică, precum şi metoda juridică comparativă.

Page 8: Eduard Buisteanu Abstract

8

În investigaţiile noastre drept punct de reper legal a servit Codul muncii

al Republicii Moldova, Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi

legislaţia Uniunii Europene. Au fost analizate, de asemenea, legi ce regle-

mentează subinstituţia dată în alte ţări, precum şi alte acte normative care au fost

relevante temei tezei date.

Baza teoretico-ştiinţifică a cercetărilor a constituit lucrările savanţilor

autohtoni, români şi ruşi, care au abordat tematica temeiurilor încetării

contractului individual de muncă, cum sunt: Nicolae Romandaş, Nicolae

Sadovei, Boris Sosna, Tudor Negru, Paşcov Alexei, Dumitru Macovei,

Alexandru Ţiclea, Sanda Ghimpu, Gheorghe Filip, Andrei Popescu, Nicolai

Voiculescu, Stavţeva A.I., Nurtdinova A.F., Golovanova E.A. ş.a.

Noutatea ştiinţifică şi principalele rezultate ale cercetărilor. Noutatea

ştiinţifică a lucrării, importanţa ei teoretică şi practică este determinată, mai întîi

de toate, de noutatea şi importanţa subinstituţiei încetării contractului individual

de muncă. În studiul efectuat au fost sintetizate cele mai noi opinii şi concepţii

expuse în doctrină.

Considerăm că prezenta teză este prima lucrare ştiinţifică din Republica

Moldova, în care este făcută o cercetare ştiinţifică, pragmatică şi comparativă a

principalelor probleme juridice ce ţin de încetarea raporturilor juridice de muncă.

Noutatea lucrării se manifestă şi prin faptul că este o lucrare ştiinţifică de

referinţă în domeniul încetării contractului individual de muncă. Noi considerăm

că va servi, cu siguranţă, ca bază de pornire în cercetare şi pentru alţi specialişti

din domeniul dreptului muncii şi nu numai.

În teza dată s-a încercat să se dea răspuns la unele din problemele ce ar

putea apărea la aplicarea subinstituţiei încetării contractului individual de muncă

şi au fost propuse modificări ale legislaţiei. De asemenea, sunt trasate direcţii

Page 9: Eduard Buisteanu Abstract

9

prioritare de monitorizare şi, eventual, modificare a legislaţiei în urma aplicării

acestei subinstituţii.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării este determi-

nată de faptul că în teză, pentru prima dată în Republica Moldova, se supun

examinării aspectele teoretico-practice ale încetării contractului individual de

muncă.

Prezenta teză ar putea fi folosită ca bază pentru realizarea unor lucrări

ştiinţifice mai profunde despre încetarea raporturilor juridice de muncă.

Materialul expus, concluziile şi recomandările pot fi utilizate pentru perfec-

ţionarea legislaţiei muncii a Republicii Moldova. În acest sens, este demn de a fi

menţionat faptul că comisiile parlamentare au preluat o serie de propuneri de lege

ferenda, formulate în urma cercetărilor ştiinţifice întreprinse la elaborarea

prezentei teze de doctorat.

Teza de doctorat ar putea fi utilizată şi în cadrul procesului didactic din

învăţămîntul universitar juridic în scopul formării deprinderilor studenţilor de a

putea efectua o interpretare corectă a normelor juridice cuprinse în Codul muncii

al Republicii Moldova şi în alte acte legislative.

Page 10: Eduard Buisteanu Abstract

10

II. CONŢINUTUL TEZEI

Teza de doctorat este structurată în trei capitole, divizate în paragrafe şi

puncte. Ea are la bază analiza teoretică a noţiunilor şi prevederilor legale, a

practicii de aplicare, a prevederilor legale privind încetarea contractului indivi-

dual de muncă.

Capitolul I, intitulat „Consideraţii generale cu privire la încetarea

contractului individual de muncă”, prezintă o abordare conceptuală a încetării

contractului individual de muncă. Studiul ştiinţific se începe cu examinarea

contractului individual de muncă ca temei de apariţie a raporturilor juridice de

muncă. În acest context, autorul a analizat conţinutul contractului individual de

muncă şi a relevat trăsăturile catacteristice ale acestuia. Se acordă o atenţie

deosebită cazurilor în care se admite încheierea contractelor de muncă pe o

perioadă determinată, întrucît această modalitate a contractului de muncă

influenţează esenţial asupra statutului juridic al salariaţilor.

De asemenea, în acest Capitol, se examinează mai mulţi termeni care

desemnează modul în care ia sfîrşit contractul individual de muncă (încetarea

contractului de muncă, demisia salariatului, desfacerea contractului, concedierea

salariatului şi nulitatea contractului).

Pentru a realiza o analiză uniformă a instituţiei juridice respective,

autorul recurge la clasificarea cazurilor de încetare a contractului individual de

muncă. În ceea ce priveşte concedierea salariatului, se cere de a fi menţionat

faptul că aceasta poate fi clasificată în două categorii: - concedierea salariatului

pentru motive care ţin de persoana salariatului; - concedierea salariatului care nu

ţin de persoana salariatului.

În vederea realizării unei abordări exhaustive şi multiaspectuale a

încetării contractului individual de muncă, în primul capitol al tezei de doctorat

Page 11: Eduard Buisteanu Abstract

11

se recurge, de asemenea, la elucidarea motivelor şi cazurilor ce pot conduce la

încetarea contractului de muncă.

Capitolul II, intitulat „Încetarea contractului individual de muncă în

circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor şi din iniţiativa salariatului”,

este rezervat cercetării situaţiilor în care operează încetarea contractului indivi-

dual de muncă în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor. În situaţiile

expuse în art.art. 82, 305 şi 310 din CM RM, legiuitorul a căutat să acopere

juridic încetarea contractului individual de muncă, survenită ca urmare a imposi-

bilităţii obiective (sau legale) a desfăşurării raporturilor juridice de muncă.

Încetarea contractului individual de muncă în circumstanţe ce nu depind

de voinţa părţilor intervine prin simplul efect al legii, fără a fi necesară

intervenţia salariatului sau a angajatorului. Deci, după cum se afirmă în teză de

doctorat, încetarea contractului individual de muncă în temeiul art. 82 din CM al

RM operează în mod automat, exceptînd cazul expirării termenului contractului

individual de muncă pe durată determinată. În ultima situaţie, contractul indi-

vidual de muncă încetează dacă acest lucru solicită cel puţin una din părţile

contractante.

De asemenea, în acelaşi capitol, autorul efectuează analiza procedurii de

demisie a salariatului, care este o aplicaţiune a principiului libertăţii muncii. Se

examinează preavizul (condiţia de bază pentru operarea demisiei) şi efectele

juridice ale demisiei.

În Capitolul III, intitulat „Încetarea contractului individual de muncă

la iniţiativa angajatorului”, sunt reflectare efectele generale şi speciale ale

încetării contractului individual de muncă din inţiativa angajatorului. Se

examinează cazurile concedierii pentru motive care ţin de persoana salariatului

(concedierea disciplinară, transferul salariatului la o altă unitate etc.), precum şi

Page 12: Eduard Buisteanu Abstract

12

cele care nu ţin de persoana acestuia (lichidarea unităţii, reducerea statelor de

personal etc.). Se relevă procedura de concediere a salariatului, precum şi modul

de contestare a concedierii nelegitime a salariatului.

Teza de doctorat se încheie cu lista lucrărilor ştiinţifice de specialitate

care au fost consultate şi cu trei rezumate în limbile română, engleză şi rusă.

Aprobarea rezultatelor lucrării. Momentele de bază ale lucrării au fost

dezbătute la şedinţele catedrei „Drept privat” a Universităţii de Stat „Alecu

Russo” şi la cele ale catedrei „Drept procesual civil” a Universităţii de Stat a

Moldovei. Ulterior, prezenta teză a fost prezentată la şedinţa Seminarului Spe-

cializat.

Unele din elemente componente ale prezentei teze au fost discutate la

Conferinţa Naţională cu tema: „Noul Cod al muncii – garanţie în realizarea

dreptului la muncă al cetăţenilor”, organizată şi desfăşurată în mun. Bălţi, la 28

aprilie 2003, precum şi la Conferinţa Internaţională cu genericul: „Procesul de

codificare în ţările Europei de Sud-Est”, care a avut loc în mun. Bălţi, la 18

octombrie 2005.

Sinteza rezultatelor obţinute. Teza de doctorat se prezintă ca o lucrare

în care nu numai că se evidenţiază principalele probleme ce privesc încetarea

contractului de muncă (sau concedierea salariatului), dar şi s-au oferit soluţii şi

recomandări care ar putea fi utile în activitatea de aplicare a dispoziţiilor legale şi

de perfecţionare a cadrului legislativ. Autorul efectuează o analiză teoretico-

practică a naturii juridice a încetării contractului individual de muncă, pentru care

a trebuit să procedeze, în prealabil, la cercetarea amănunţită a contractului

individual de muncă (privit în calitate de fapt juridic ce conduce la apariţia

raporturilor juridice de muncă).

Page 13: Eduard Buisteanu Abstract

13

Pentru a realiza un studiu exhaustiv şi complex, autorul recurge şi la

examinarea aspectelor procesuale ce ţin de intentarea şi modul de examinare a

acţiunilor civile referitoare la restabilirea în funcţia anterior deţinută.

Materialul expus în prezenta teză va contribui la crearea unui sistem

adecvat de protecţie a salariaţilor, la aprofundarea cunoştinţelor juridice în

domeniu şi va servi o bună bază teoretică pentru alte cercetări.

Concluzii şi recomandări. Din prezenta temă de investigaţii se desprind

următoarele recomandări şi concluzii.

1. Pentru prima dată Codul muncii al Republicii Moldova regle-

mentează în art. 82 o serie de situaţii în care se dispune încetarea contractului

individual de muncă în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor. În opinia

nostră, lista acestor circumstanţe trebuie să fie supusă completării. Aşadar,

legiuitorul trebuie să includă încă două împrejurări care ar conduce la încetarea

contractului de muncă – retragerea acordului părinţilor sau a reprezentanţilor

legali, în cazul salariaţilor cu vîrsta cuprinsă între 15-16 ani, şi privarea de

libertate a salariatului în baza sentinţei judecătoreşti definitive.

De asemenea, considerăm că legiuitorul nostru urmează să includă

temeiul de concediere a salariatului – lichidarea unităţii sau încetarea activităţii

angajatorului persoană fizică – prevăzut în art. 86 alin. 1 lit. b) din CM RM, în

lista temeiurilor pentru încetarea contractului individual de muncă în

circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor.

2. În cazul în care autoritatea competentă a retras autorizaţia (licenţa)

de activitate a unităţii, contractele individuale de muncă încheiate cu salariaţii

acesteia încetează în conformitate cu art. 82 lit. d) din CM RM.

Este regretabil faptul că legislaţia noastră nu prevede acordarea pentru

salariat a unei indemnizaţii de eliberare din serviciu, dacă încetarea contractului

Page 14: Eduard Buisteanu Abstract

14

individual de muncă a intervenit ca urmare a retragerii volitive (la solicitarea

unităţii) a autorizaţiei sau licenţei de activitate a unităţii.

3. Din analiza prevederilor Codului muncii, ajungem la concluzie că

materia normativă a încetării contractului individual de muncă nu este guvernată

de principiul libertăţii actelor juridice. Această constatare se întemeiază pe faptul

că Codul muncii din 28 martie 2003 nu prevede manifestarea acordului de voinţă

a părţilor în calitate de temei pentru încetarea contractului individual de muncă.

Această inadvertenţă, comisă de legiuitorului nostru, urmează a fi reme-

diată, deoarece contractul individual de muncă se încheie prin mutuus consensus,

tot astfel, lui trebuie să i se permită a pune capăt prin mutuus disensus.

4. Lista temeiurilor pentru concedierea salariatului, prevăzută în art. 86

din CM RM, nu poartă un caracter exhaustiv, ceea ce înseamnă că contractul

individual de muncă poate fi desfăcut din iniţiativa angajatorului şi în alte cazuri.

Considerăm că, pentru protejarea salariatului de eventualele abuzuri ale angaja-

torului şi garantarea drepturilor sale, legiuitorul trebuie să stabilească o listă

expresă şi limitativă a situaţiilor în care poate fi dispusă concedierea salariatului.

5. Comunicarea în scris a dispoziţiei (ordinului, deciziei) angajatorului

cu privire la concedierea salariatului reprezintă o garanţie în plus pentru ocrotirea

drepturilor salariaţilor şi nu poate fi înlocuită cu alte probe, din саrе, eventual, s-

ar deduce că persoana interesată a aflat de existenţa dispoziţiei respective.

Deşi prezintă o importanţă deosebită pentru realizarea operaţiunii

juridice de concediere, problematica formei şi conţinutului dispoziţiei (ordinului)

de preavizare şi concediere este reglementată doar prin două texte (art. 88 alin. 1

şi art. 210 alin. 1-3 din CM RM).

Se cere intervenţia legiuitorului în vederea reglementării tuturor aspecte-

lor ce ţin de modul revocării şi anulării dispoziţiei (ordinului) de concediere.

Page 15: Eduard Buisteanu Abstract

15

6. După cum se ştie, drepturile salariale ale angajaţilor nu sunt

protejate, într-un mod eficient, pe calea unui privilegiu, în cazul declarării

insolvabilităţii unităţii. Din aceste considerente, recomandăm instituirea unor

instituţii de garanţii în vederea protecţiei creanţelor salariaţilor. Acest tip de

protecţie este consfinţit în Convenţia OIM nr. 173/1992 „Privind protecţia

creanţelor lucrătorilor în caz de insolvabilitate a celui care angajează” şi utilizat,

pe larg, în Comunitatea Europeană în corespundere cu Directiva Consiliului

80/987/CEE din 20 octombrie 1980.

7. În corespundere cu prevederile art. 88 alin. 1 lit. i) din CM RM,

criteriile vizînd reducerea în masă a locurilor de muncă se stabilesc prin

convenţiile colective. Dar, din analiza conţinutului acestora, se desprinde conclu-

zia că părţile parteneriatului social nu se preocupă de stabilirea aceste criterii.

Aşadar, este necesar de a introduce în Codul muncii prevederile speciale ce ar

reglementa concedierea colectivă a salariaţilor. Pentru început este necesar de a

stipula criteriile (cantitative şi/sau calitative) de calificare a unei concedieri ca

una colectivă.

Referindu-ne, în continuare, asupra concedierii salariatului conform art.

86 alin. 1 lit. c) din CM RM, menţionăm că art. 88 CM RM trebuie să fie

completat cu următoarea prevedere: „Locul de muncă redus nu poate fi inclus în

statele de personal timp de un an de zile de la data concedierii salariatului care l-a

ocupat, deci statele de personal nu pot fi majorate pe parcursul unui an de zile, ca

excepţie se permite dacă salariaţii concediaţi vor fi reangajaţi din nou la unitatea

respectivă”.

Este regretabil faptul că Codul muncii din 28 martie 2003 nu consfinţeşte

competenţa reprezentanţilor salariaţilor ca, în cazul concedierilor colective, să

cenzureze deciziile angajatorului şi să propună măsuri în scopul evitării

Page 16: Eduard Buisteanu Abstract

16

concedierilor în masă. Dar, acest lucru este absolut necesar şi, în acelaşi timp,

compatibil cu prevederile instrumentelor europene. Astfel, reieşind din prevede-

rile art. 29 din Carta socială europeană revizuită, în scopul asigurării efective a

dreptului reprezentanţilor lucrătorilor de a fi informaţi şi consultaţi în cazul

concedierilor colective, părţile se angajează să asigure ca patronii să informeze şi

să consulte reprezentanţii lucrătorilor în timp util, înaintea acestor concedieri

colective, asupra posibilităţilor de a evita concedierile colective sau de a limita

numărul şi de a atenua consecinţele acestora, recurgînd, de exemplu, la măsuri

sociale care vizează, în special, ajutorul pentru redistribuirea sau recalificarea

lucrătorilor respectivi.

8. Codul muncii operează cu mai multe noţiuni ce par ambigue. Astfel,

în art. 86 alin. 1 lit. f) din CM RM se indică posibilitatea concedierii unor

salariaţi (conducătorul unităţii, adjuncţii acestuia, contabilul-şef) în legătură cu

schimbarea proprietarului unităţii. Observăm că legislaţia muncii operează cu

noţiunea de schimbare a proprietarului unităţii (întreprinderii, instituţiei sau

organizaţiei), care practic nu-şi găseşte aplicaţie în legislaţia civilă. Pentru a

asigura aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei muncii, legiuitorul trebuie să

creeze un aparat terminologic perfect.

9. În temeiul articolului 86 alin. 1 lit. u) din CM al RM poate fi

concediat salariatul transferat, cu acordul lui şi al ambilor angajatori, la o altă

unitate. Însă, observăm că articolul 74 din CM reglementează transferul

salariatului la o muncă permanentă la o altă unitate.

Prevederile art. 74 din CM intră în conflict cu dispoziţiile art. 86 alin. 1

lit. u) din CM, deoarece, conform prevederilor art. 74 alin. 3 din CM, în caz de

transfer al salariatului la o altă unitate, părţile vor opera modificările necesare în

contractul individual de muncă, în temeiul ordinului emis de angajator. În

Page 17: Eduard Buisteanu Abstract

17

concluzie, dispoziţiile art. 74 din CM prescriu părţilor contractante să modifice

conţinutul contractului de muncă (datele de identificare ale angajatorului), fără ca

să fie necesară luarea măsurii desfacerii acestuia.

Pentru a elimina această inadvertenţă şi a asigura un tratament unitar şi

uniform al problematicii instituţiei contractului individual de muncă, este

necesară modificarea conţinutului art. 74 alin. 3 din CM RM.

10. Considerăm drept oportună excluderea din lista temeiurilor pentru

concedierea salariatului, prevăzută în art. 86 din Codul muncii, a cazului de

semnare de către conducătorul unităţii (adjuncţii săi sau contabilul-şef) a unui act

juridic nefondat care a cauzat prejudicii materiale unităţii, precum şi a cazului de

restabilire la locul de muncă, conform hotărîrii judecătoreşti, a persoanei care a

îndeplinit anterior munca respectivă.

11. Este necesară consfinţirea, pe cale legislativă, a posibilităţii de

iniţiere a procedurii de mediere în cazul contestării de către salariat a ordinului

(dispoziţiei) angajatorului de concediere. Aceste instrumente de mediere prezintă

o serie de avantaje faţă de recurgerea directă a salariatului la intentarea acţiunii

civile: medierea ghidează pe angajator şi petiţionar în ceea ce priveşte găsirea în

comun a unei soluţii valabile pentru ambele părţi; sesiunile de mediere prezintă

un caracter confidenţial; ele nu implică multe cheltuieli materiale şi nu durează

mult în timp.

12. Reieşind din prevederile art. 355 alin. 1 lit. a) din CM RM, cererea

privind reintegrarea în funcţie şi repararea prejudiciului moral şi material cauzate

ca urmare a privării ilegale de a munci se depune în instanţa de judecată în

termen de un an de la data cînd salariatul a aflat sau trebuia să afle despre

concedierea sa. Considerăm că termenul de prescripţie de un an este exagerat de

mare. De aceea, recomandăm micşorarea termenului de prescripţie pînă la 3 luni,

Page 18: Eduard Buisteanu Abstract

18

iar în litigiile de muncă al căror obiect constă în plata unor drepturi salariale sau

de altă natură – un an.

13. Cu privire la demisia salariatului, se cere menţionat faptul că aceasta

poate fi operată doar în cazul în care cu salariatul a fost încheiat un contract

individual de muncă pe durată nedeterminată.

Pentru încetarea contractului individual de muncă pe durată determinată

înainte de termenul specificat în acesta, se cere, potrivit prevederilor art. 83 alin.

2 din CM RM, numai acordul scris al părţilor.

Prevederile art. 83 din CM al RM intră în conflict cu prevederile art. 43

din Constituţia RM şi cu tezele principale ale managementului de resurse umane,

fiindcă salariatul, саге nu are dorinţă de a-şi continua activitatea la unitatea

concretă, prestează munca într-un mod ineficient. Din aceste considerente,

propunem următoarea soluţie - în cazul cînd salariatul intenţionează, în mod

unilateral şi neîntemeiat, să desfacă contractul individual de muncă încheiat pe

termen (deci, acţiunile salariatului pot fi calificate ca abuz de drept), angajatorul

are dreptul să solicite, ca urmare a desfacerii intempestive a contractului de

muncă pe durată determinată din iniţiativa salariatului, recuperarea prejudiciilor

cauzate din contul salariatului respectiv, dar cuantumul despăgubirilor nu trebuie

să depăşească 2 salarii medii lunare ale acestuia.

Recomandările noastre şi propunerile de lege ferenda decurg din incon-

secvenţa legiuitorului în aprecierea unor situaţii economico-sociale, dar şi din

dorinţa de aliniere a legislaţiei Republicii Moldova legislaţiei europene.

Page 19: Eduard Buisteanu Abstract

19

PUBLICAŢII LA TEMA TEZEI

1. Eduard Boişteanu, Procedura de concediere a lucrătorului, Bălţi, Presa

universitară bălţeană, 2001.

2. Eduard Boişteanu, Încetarea contractului individual de muncă,

Chişinău, Editura Pontos, 2002.

3. Eduard Boişteanu, Dreptul colectiv al muncii (monografie), Bălţi,

Tipografia Universităţii de Stat din Bălţi „Alecu Russo”, 2003.

4. Eduard Boişteanu, Dreptul colectiv şi individual al muncii, Chişinău,

2003, (în coautorat).

5. Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Partea generală, Chişinău, Editura

Pontos, 2005.

6. Eduard Boişteanu, Libertatea de asociere: îndrumar pentru sindicalişti

(monografie), Chişinău, Centrul Editorial al USM, 2005, (în

coautorat).

7. Eduard Boişteanu, Dreptul la grevă – un drept fundamental al

cetăţenilor // Materiale ale Conferinţei Ştiinţifice internaţionale din

11.12.2003 organizate în Academia de administrare publică.

8. Eduard Boişteanu, Concedierea salariatului ca urmare a reducerii

numărului sau a statelor de personal // Revista ştiinţifico-practică

„Avocatul poporului”, nr. 11 din 2004.

9. Eduard Boişteanu, Unele aspecte ce ţin de examinarea judiciară a

pricinilor civile referitoare la reintegrarea în funcţie a salariatului //

Revista ştiinţifico-practică „Avocatul poporului”, nr. 12 din 2004.

10. Eduard Boişteanu, Unele consideraţii privind protecţia datelor

personale ale salariatului prin prisma Codului muncii al Republicii

Page 20: Eduard Buisteanu Abstract

20

Moldova // Revista ştiinţifico-practică „Avocatul poporului”, nr. 4,

2005.

11. Eduard Boişteanu, Unele aspecte ce ţin de concedierea salariatului ca

urmare a prezentării acestuia la lucru în stare de ebrietate alcoolică,

narcotică sau toxică // Revista ştiinţifico-practică „Avocatul popo-

rului”, nr. 9, 2005.

Page 21: Eduard Buisteanu Abstract

21

SUMMARY

The first chapter, under the heading “General considerations regarding

the ceasing of the individual labour contract” offers a conceptual approach of the

ceasing of the individual labour contract. The scientific research begins with the

examination of the individual labour contract as a ground for the appearance of

labour juridical relations. Also, a whole list of terms are examined which reveal

the ways an individual labour contract ceases (the ceasing of a labour contract,

the resignation of a worker, dismissing the employee, detaching the contract and

the nullity of the contract).

The second chapter entitled “The ceasing of an individual labour contract

in cases when it doesn’t depend on the will of the parts and on the employee’s

own initiative“ discloses investigations in operating cases of the ceasing of the

individual labour contract when it doesn’t depend on the will of the parts.

In the situations exposed in the articles 82, 305 and 310 from the Labour

Code of RM, the legislative body attempted to cover juridically the ceasing of the

individual labour contract, supervened as a result of a legal impossibility to

unfold labour juridical relations.

In this chapter takes under analysis the dismissal of the employee which

is an application of the principle of the free labour. It is thouroughly examined

the notice (the basic condition for the resignation operation) and the juridical

effects of the resignation.

The third chapter entitled “The ceasing of the individual labour contract

on the employer’s own initiative“ is centered round the general and special

effects of the ceasing of the individual labour contract on the employer’s own

initiative. Cases of dismissing the employee on different personal reasons

(disciplinary discharging, transfereing the employee to another unity, etc.). There

Page 22: Eduard Buisteanu Abstract

22

are also cases which have nothing to do with the person himself (liquidating the

unity, reducing the personnel staff, etc). It is revealed the procedure of dismissing

an employee and the way of contesting the unfair dismissal of the employee.

Page 23: Eduard Buisteanu Abstract

23

РЕЗЮМЕ

Теоретико-практические аспекты прекращения индивидуального трудового договора

В данной работе рассматриваются теоретико-практические аспекты

прекращения индивидуального трудового договора в Республике Молдова.

В первой главе автор осуществляет концептуальное исследование

подинститута прекращения индивидуального трудового договора. Также,

осуществляется анализ и разграничение основных понятий, обозначающих

прекращение трудовых правоотношений (прекращение трудового договора,

отставка работника, расторжение трудового договора, увольнение

работника и т.д.). Кроме того, автор производит классификацию случаев

прекращения индивидуального трудового договора.

Во второй главе вышеуказанной работы, автор рассматривает

случаи прекращения индивидуального трудового договора по обстоя-

тельствам, не зависящим от воли сторон. Исходя из содержания ст.ст. 82,

305 и 310 Трудового Кодекса РМ, можно констатировать, что законодатель

обосновал, в правовом плане, прекращение трудового договора, которое

наступает вследствие объективной невозможности существования (разви-

тия) трудовых правоотношений. Также, во второй главе рассматривается

отставка работника в качестве одной из форм выражения правового

принципа свободы труда. Автор определил основные условия по реалии-

зации отставки работника, а также осуществил анализ основных юриди-

ческих эффектов прекращения трудового договора по инициативе

работника.

В третье главе автор выделяет и рассматривает общие и особенные

последствия прекращения индивидуального трудового договора по

Page 24: Eduard Buisteanu Abstract

24

инициативе работодателя. Также, подлежат анализу случаи увольнения

работника в соответствии с основаниями, касающимися личности данного

работника (дисциплинарное увольнение работника и др.), а также по

основаниям носящим объективный или производственный характер

(ликвидация предприятия, сокращение численности персонала предприятия

и др.). В этой же главе, автор исследует порядок увольнения работника, а

также способы обжалования незаконного увольнения работника.

Page 25: Eduard Buisteanu Abstract

25

EDUARD BOIŞTEANU

Aspectele teoretico-practice privind încetarea contractului individual de muncă

Autoreferat la teza de doctor în drept

______________________________________ Bun de tipar ................ Comanda .......

Coli de tipar 1,0. Tirajul 50 ex.

Centrul Editorial-poligrafic al USM Str. Al. Mateevici, 60, Chişinău, MD 2009