INTRODUCERE ÎN ARHITECTURA PALEOCREŞTINĂC1

ISTORIA ARHITECTURII UNIVERSALE

Villa Fallet, La

Chaux-des

fonds, 1905

Le

Corbusier

SintezăInterpretare

ANTICHITATEA CLASICA

CIVILIZATIILE PREHELENICE CIVILIZATIA ETRUSCA

CIVILIZATIA GRECIEI ANTICE CIVILIZATIA ROMEI ANTICE

• PERIOADA HOMERICA

Sec. X – sec. VIII i.e.n.

CIVILIZATIILE PREHELENICE

GRECIA

• PERIOADA ARHAICA

Sec. VII – 480 i.e.n.

• PERIOADA CLASICA

480 – 323 i.e.n.

• PERIOADA ELENISTICA

323 - 146 i.e.n.

CIVILIZATIA ETRUSCA

Sec. VIII – sec. V i.e.n.• PERIOADA MONARHICA

753 - 509 i.e.n.

• PERIOADA IMPERIALA

31 i.e.n. - 476 e.n.

• PERIOADA

REPUBLICANA

509 – 31 i.e.n.

ROMA

CIVILIZATIA ROMANA ANTICA

DEBUTURILE PLASATE LA

INTEMEIEREA ROMEI

(cca. 753 I.E.N., cf. traditiei)

CIVILIZATIA ROMANA ANTICA

DEBUTURILE PLASATE LA

INTEMEIEREA ROMEI

(cca. 753 I.E.N., cf. traditiei)

ORAŞUL ROMAN- INSPIRAT DIN CEL ETRUSC

• RELIGIA POLITEISTA ANTROPOMORFA GREACA

• RELIGIA POLITEISTA ANTROPOMORFA

ESTRUSCA

• RELIGIA POLITEISTA ANTROPOMORFA

ROMANA

• ANIMISMUL ROMAN TIMPURIU

(spiritele domestice numina)

RELIGIA ROMANA

DIRECTIA CONSERVATOARE – PONTIFI

DIRECTIA NOVATOARE - QUINDECEMVIRI

TRIADA DIVINA CAPITOLINA (JUPITER, JUNONA SI MINERVA)

CIVILIZATIA ETRUSCA

TEMPLUL (RECONSTITUIRE DUPA DESCRIEREA LUI VITRUVIUS)

CIVILIZATIA ETRUSCA

TEMPLUL

• Reprezentare votiva

• Ara della Regina (Tarquinia)

• Templul etrusc din Orvieto (sec. V i.e.n.)

Templul

ORDINUL DE ARHITECTURA

DORICUL GRECESC / DORICUL ROMAN

ORDINUL DE ARHITECTURA

IONICUL GRECESC / IONICUL ROMAN

ORDINUL DE ARHITECTURA

CORINTICUL GRECESC / CORINTICUL ROMAN

ROMA – ORDINUL DE ARHITECTURA

ORDINUL TOSCAN

RECONSTITUIRE DUPA VIGNOLA (SEC. XVI)

UTILIZAREA ORDINULUI DE ARHITECTURA

COLOSSEUM, ROMA PALATL LUI DIOCLETIAN, SPLIT VILLA LUI HADRIAN, TIVOLI

Apeduct – Pont

du Gard

EUROPA RASARITEANA

CIVILIZATIA BIZANTINA(330) c.500 - 1453

EUROPA APUSEANA

CIVILIZATIA OCCIDENTALAc.500 - c.1550

PERIOADA PREROMANICAcca. 500 - 1000

PERIOADA ROMANICAcca. 1000-1150

PERIOADA GOTICAcca. 1150-1500

PERIOADA TIMPURIE c. 500 – 843

PERIOADA MEDIE / MATURA 843 – 1204

PERIOADA TARZIE 1261 – 1453

ARHITECTURA PALEOCRESTINA(SEC. I – 313 / 313 – c. 500)

ARHITECTURA PALEOCRESTINA(SEC. I – 313 / 313 – c. 500)

ARHITECTURA PALEOCRESTINAETAPA I (Sec. I – Sec. IV e.n.)

CASA DE RUGACIUNE CRESTINĂ,DURA EUROPOS, SIRIA (231/232)

CATACOMBE

• combinând influenţele provenite de la popoarele din zonă, în special de la etrusci, creştinii au trecut la ritualul de înhumare a morţilor (spre deosebire de romanii care practicau incinerarea)

• primele morminte utilizate sunt cele săpate înrocă vulcanică moale, aşa numitele catacombeîn care aveau loc şi întâlniri în lipsa lăcaşelorde cult propriu-zise

• înhumarea se făcea în nişele din pereţi

• aceste nişe puteau fi: rectangulare (numiteloculus) sau arcuite la partea superioară(numite arcosolium)

• camerele mormintelor poartă denumirea de cubicule

• interiorul acestora era decorat într-o manierăasemănătoare tradiţiei romane cu mozaic şifrescă

ETAPA I (Sec. I – Sec. IV e.n.)

CATACOMBELE ROMANE (sec. II – III)

Catacomba lui Calixtus

ETAPA I (Sec. I – Sec. IV e.n.)

CATACOMBELE ROMANE (sec. II – III)

Catacomba Priscilla si Catacomba Commodilla

BAZILICA

• templul roman - casă dedicatăzeilor

• nu se potrivea nevoilor cultuluicreştin, care presupuneaadunarea unui număr mare de oameni

• modelul găsit e basilica romană, o clădire cu rolurimultiple în societatea romană: tribunal, loc de tranzacţiicomerciale etc.

• acest model a fost modificatconform interesului cultuluicreştin

BAZILICA ULPIA, FORUL LUI TRAIAN, ROMA

(inceputul sec. II e.n.)

CARACTERISTICI

BAZILICĂ ROMANĂ:

• plan rectangular

alcătuit din mai multe

nave: una principală

şi două sau mai multe

colaterale

• exedră pe latura

lungă (spaţiu ieşit din

planul unui perete şi

dezvoltat după o

formă semicirculară)

• intrare pe latura

lungă

• coloane pe toate

laturile

Bazilica Ulpia Traiana din Roma

ARHITECTURA PALEOCREŞTINĂ

CASA DE RUGĂCIUNE

BAZILICA

TEMPLUL

Caracteristici bazilică paleocreştină:

• plan rectangular alcătuit din mai multe

nave: una principală şi două sau mai

multe colaterale

• absida de formă semicirculară se

mută pe latura scurtă

• planul se axează est-vest

• la intrare se interpune un spaţiu numit

nartex sau pronaos uneori împărţit

printr-un şir de coloane - transversal

faţă de axul longitudinal al bazilicii în

exonartex spre exterior şi endonartex

spre interior

• deasupra colateralelor, se găseşte un

spaţiu denumit tribună, matroneu sau

gineceu

• deasupra altarului apare deseori un

baldachin denumit ciborium

ARHITECTURA PALEOCRESTINA

ETAPA II (Sec. IV – Sec. VI d.Hr)

ARHITECTURA ROMANA

TIPURI COMPOZITIONALE – FORMULE SPATIALE

- TIPUL LONGITUDINAL – FORMULA BAZILICALA (FUNCTIE LAICA)

- TIPUL CENTRALIZAT – FORMULA “THOLOS” (FUNCTIE RELIGIOASA/FUNERARA)

ARHITECTURA PALEOCRESTINA

TIPURI COMPOZITIONALE – FORMULE SPATIALE SPATIALE:

- TIPUL LONGITUDINAL – FORMULA BAZILICALA (F. RELIGIOASA / FUNERARA)

- TIPUL CENTRALIZAT – FORMULA “THOLOS” (F. RELIGIOASA / FUNERARA)

TIPUL LONGITUDINAL – FORMULA BAZILICALASAN GIOVANNI IN LATERANO (cca. 313 - 324)

SPATIUL DE TIP BAZILICAL

BAZILICA ST. PIETRO, ROMA (cca. 320-330 E.N.)

BAZILICA ST. PIETRO, ROMA (cca. 320-330 E.N.)

• 5 nave: nava principală mai

lată şi patru 4 colaterale

• nava centrală este supraînaltă

pentru a asigura lumină

• transept: spaţiu transversal

faţă de nave, situat la capătul

dinspre răsărit al bisericii, la

terminarea şirului de coloane,

dincolo de care este amplasată

obsida altarului

• transeptul poate să fie mai

extins , mai redus sau poate

chiar să dispară

• lungime: 112 m

• bazilica paleocreştină prezintă

un plan în forma literei T

SPATIUL DE TIP BAZILICAL

SAN GIOVANNI EVANGELISTA, RAVENNA (424-434)

SPATIUL DE TIP BAZILICAL

BAZILICA CIMITERIALA ST. AGNESE, ROMA (SEC. IV)

BAZILICA SAN PAOLO FUORI LE MURA, ROMA 385d.Hr

• refăcută în mare

măsură în secolul

al XIX-lea după un

incendiu, în forma

sa originală

• primele bazilici

asociau coloana

cu grinda

(arhitrava)

• la San Paolo

Fuori le Mura apare

pentru prima dată

asocierea

coloanelor cu

arcele pentru

separarea

colateralelor

BISERICA SAN GIOVANNI IN LATERANO, ROMA 313

d.Hr.

BAZILICA SANTA MARIA MAGGIORE, Roma 432-440 d. Hr.

BAZILICA SAN LORENZO FUORI LE MURA, ROMA, SEC. IV

BISERICA NATIVITĂŢII, BETLEEM 326- 333 D.HR.

SANTA SABINA, ROMA, 422-423

BISERICA SAN APOLLINARE

NUOVO, RAVENA, SEC. VI

BISERICA SAN APOLLINARE IN CLASSE, RAVENNA, SEC. VI