sulima drept european

7/23/2019 Sulima Drept European

http://slidepdf.com/reader/full/sulima-drept-european 1/39

DEG, Note de curs 2015

Lect. Dr. Snejana SULIMA

Tema I – Prezentare generală

1. Orgnle ntegrăr euro!ene

Ideea europeană s-a dezvoltat în principal în perioada dintre cele două războaie mondiale.

Scopul era de a permite men inerea păcii în Europa i de a spori influen a europeană în lume.ț ș ț

Înainte sau după constituirea Comunită ilor europene în spa iul european au existat i alteț ț ș

organiza ii de cooperare (economică militară sau politică!.ț

În "#$# %ristide &riand propunea primul proiect european oficial în fa a Societă iiț ț

'a iunilor. upă al doilea război )ondial dificultă ile economice i amenin area unui *ăzboiț ț ș ț

rece au constituit liante puternice pentru statele europene.

+a "# septembrie "#, inston C/urc/ill primul ministru britanic pronun a un discursț

la 0niversitatea din 1uric/ în care invita ările europene să constituie Statele 0nite ale Europeiț

av2nd ca fundament reconcilierea dintre 3ran a i 4ermania.ț ș

+a 5 iunie "#,6 4eorge )ars/all secretar de stat american în acea perioadă propune la

0niversitatea 7arvard un important a8utor economic tuturor ărilor europene slăbite de război 9 ț

programul de restabilire europeană planul )ars/all. :entru coordonarea c/eltuielilor de

reconstruc ie ările europene s-au regrupat în "#,; într-o nouă organiza ie de Cooperareț ț ț

economică europeană unde deciziile erau luate cu unanimitate. <rganiza ia CEE este consideratăț

preludiul construc iei europene.ț

2. "onslul Euro!e

În "#,; la 7aga este organizat un =Congres european> sub pre edin ia lui C/urc/ill undeș ț

s-a recomandat crearea unei %dunări deliberative europene i a unui Consiliu special europeanș

av2nd sarcina de a pregăti integrarea politică i economică a ărilor europene. Se preconiza deș ț

asemenea adoptarea unei Carte a drepturilor <mului pentru controlul aplicării căreia trebuia

1



creată o Curte de ?usti ie. Congresul a8unge la înfiin areaț ț Consiliului Europei (CoE! cu sediul

permanent la Strasbourg ora mult timp disputat între 3ran a i 4ermania.ș ț ș

@ratatul de la +ondra din 5 mai "#,# prevedea crearea CoE prin regruparea statelor

europene în 8urul valorilor democratice pluraliste i a protec iei drepturilor omului. CoE trebuiaș ț

să contribuie la armonizarea drepturilor na ionale prin intermediul unui dialog politic între lideriiț

statelor membre. Cu acest titlu el favorizează emergen a unui drept regional european fondat peț

conven ii.ț

Conform :reambulului @ratatului de constituire membrii săi î i declară =ata amentul laș ș

valorile spirituale i morale care sunt patrimoniul comun al popoarelor lor i la origineaș ș

principiilor de libertate individuală libertate politică preeminen a dreptului pe care se fondeazăț

orice democra ie veritabilă>.ț

2.1. #e$eaua de organe !e care se %azează "oE

Cele zece state europene care au semnat tratatul de instituire a CoE devenind astfel state

fondatoare ale acestuia au fostA &elgia anemarca 3ranBa Irlanda Italia +uxemburg <landa

'orvegia Suedia *egatul 0nit al )arii &ritanii i al Irlandei de 'ord. În prezent organiza iaț

regrupează un număr de ,6 de state europene care respectă democra ia pluralistă statul de dreptț

precum i drepturile i libertă ile omului. <rice stat care dore te să devină membru al CoE seș ș ț ș

anga8ează să ratifice Conven ia Europeană a repturilor <mului (CE<! i să respecteț ș

minorită ile na ionale de pe teritoriul său. <rganele principale ale Consiliului examineazăț ț

calită ile statului candidat i pot impune anga8amente specialeț ș ".

:otrivit art. "" din Statutul CoE (în continuare =Statut>! sediul CoE este la Strasbourg iar

limbile oficiale sunt franceza i engleza (art. "$ din Statut!. În conformitate cu art. "D din Statutș

principalele organe ale CoE sunt Comitetul )ini trilor i %dunarea :arlamentară Consultativăș ș

organe asistate de Secretariatul CoE.

A. Comitetul de Miniştri (C)!

1De exemplu, Rusiei i-a fost sugerată aplicarea unui moratoriu privind pedeapsa cu moartea,Croația s-a angajat să respecte acordurile de la Dayton (acorduri înceiate între s!r"i, croați#i "osniaci la 1$ decem"rie 1%%& care aveau drept scop încetarea confruntărilor interetnicedin 'osnia-erțegovina)* +craina a tre"uit să-#i reviuiască Constituția Cf .autron, /ean-Claude, Droit européen, 10e dition, Dallo, 233%, p 24

2



Comitetul )ini trilor este organul de decizie al CoE compus din minitrii afacerilor ș

externe ai statelor membre sau reprezentanBii acestora (art. ", din Statut! care au reedinBa

permanentă la Strasbourg. :re edin ia C) este de inută de unul dintre statele membre pentru oș ț ț

perioadă de ase luni. Statele sunt numite la pre edin ie potrivit ordini alfabetice engleze laș ș ț

începutul fiecărei reuniuni a C).

C) ac ionează la recomandarea %dunării :arlamentare sau conform dreptului său deț

ini iativă privind realizarea scopului CoE inclusiv cu privire la =înc/eierea de conven ii iț ț ș

acorduri i adoptarea de către guverne a unei politici comune referitoare la c/estiuni specifice>ș

(art. "5 a! din Statut!. El poate face recomandări guvernelor statelor membre i drept urmareș

poate cere acestora să-i aducă la cuno tin ă măsurile luate cu privire la aceste recomandări (art.ș ț

"5 b! din Statut!.

C) poate adopta rezolu ii în func ie de importan a c/estiunilor pe care le abordează cuț ț ț

unanimitatea voturilor exprimate cu o ma8oritate calificată de două treimi din votul

reprezentan ilor sau cu votul ma8orită ii acestora (art. $D din Statut!.ț ț

C) se reune te înainte de desc/iderea sesiunilor %dunării :arlamentare sau ori de c2te oriș

va considera necesar pentru dezbateri care nu sunt publice.

B. Adunarea Parlamentară a CoE (APCE)

%dunarea Consultativă denumită de la sf2r itul anilor "#6D %dunare :arlamentară a CoEș

(%:CE! este organul deliberativ al CoE membrii căruia sunt desemnaBi de către :arlamentele

naBionale fiind compusă în prezent din "; membri i tot at2 ia supleanBi.ț

Competen ele %:CE sunt limitate av2nd în principal caracter consultativ. C/iar dacăț

%dunarea încearcă să se impună adres2nd C) recomandări pentru rezolu ii ea nu a a8uns săț

împartă puterea de decizie cu acesta.

%dunarea dispune i de o func ie electivă av2nd competen ă pentru posturi c/eie în uneleș ț ț

dintre institu iile CoE (cele de 8udecător la Curtea Europeană a repturilor <mului sau deț

secretar general al CoE!.

%:CE se reune te la Strasbourg pentru sesiuni ordinare o dată pe an iar dezbaterile suntș

în mod normal publice (art. $-5 din Statut!. %dunarea alege un Secretar 4eneral al CoE pentru

o perioadă de 5 ani. %cesta este responsabil de planificarea strategică de orientarea programului

de activităBi i de bugetul CoE. El este asistat de in Secretariat cu func ii administrative careț

0



reune te în 8ur de două mii de func ionari europeni. )isiunea principală a Secretariatului constăș ț

în pregătirea bugetului organiza iei precum i alte programe de activitate interguvernamentală.ț ș

%gen ii europeni provin din cele ,6 de state membre i î i desfă oară activitatea în principal laț ș ș ș

Strasbourg dar i în alte ora e europene.ș ș

C. Curtea Europeană a Drepturilor mului(CtED)

CtE< ste un organ instituit de CoE ca urmare a adoptării Conven iei Europene aț

repturilor <mului i are un rol deosebit de important în ar/itectura 8uridică europeană. %v2nd caș

principală competen ă interpretarea Conven iei această instan ă europeană veg/ează laț ț ț

respectarea anga8amentelor pe care i le-au asumat statele păr i prin semnarea acesteia. Curteaș ț

este în prezent un organ 8udiciar permanent care garantează tuturor persoanelor aflate sub

8urisdicBia sa drepturile înscrise în ConvenBia Europeană a repturilor <mului.

+a nivelul CoE a fost instituită de asemenea func ia deț Comi!ar pentru drepturile

omului titularul căreia are drept misiune promovarea educa iei i sensibilizarea privind drepturileț

omului precum i respectarea acestora în statele membre.ș

:e l2ngă aceste institu ii principale CoE mai găzduie te c2teva organe specializateț ș

precum Con"re!ul puterilor locale şi re"ionale , Con#erin$a or"ani%a$iilor interna$ionale

non"u&ernamentale (<I'4! Comi!ia europeană 'mpotri&a ra!i!mului i intoleran ei ș ț sau

Comitetul European pentru pre&enirea torturii (C:@!. Congresul puterilor locale i regionale

este un organ consultativ care reprezintă colectivităBile teritoriale. ConferinBa organizaBiilor

internaBionale nonguvernamentale (<I'4! numără mai mult de ,DD de <'4-uri cu care

dialog/ează CoE i cărora acesta le-a acordat statut consultativ. Comisia europeană împotriva

rasismului i intoleran ei (EC*I! este un mecanism independent cu rol de observator al situa ieiș ț ț

drepturilor omului. Ea este compusă din exper i care vin din fiecare stat membru. *olul său esteț

de a combate rasismul ostilitatea împotriva străinilor antisemitismul i intoleran a. C@: este unș ț

mecanism non-8udiciar cu caracter preventiv av2nd menirea de a prote8a persoanele private de

libertate împotriva torturii i a altor forme de rele tratamente.ș

:uterea decizională la nivelul CoE apar ine Comitetului de )ini tri. @otu i stateleț ș ș

membre î i păstrează rolul în cadrul organiza iei av2nd în vedere faptul că deciziile Comitetuluiș ț

sunt adoptate în mod normal cu unanimitate.

$



Celelalte organe statutare (%:CE Secretariatul Congresul puterilor regionale i locale!ș

precum i cele create mai ales încep2nd cu anii "##D (Comisarul pentru drepturile omuluiș

Comisia împotriva rasismului i intoleran ei! i în sf2r it organele conven ionale subsidiareș ț ș ș ț

(Comitetele de exper i create pentru a asista C) în exercitarea rolului său de garant politic alț

respectării de către statele păr i a obliga iilor lor conven ionale! nu dispun dec2t de o putereț ț ț

consultativă.

Conven iile adoptate de CoE potrivit statutului acestuia sunt ulterior ratificate de statele păr i.ț ț

0nele dintre aceste conven ii instituie organe de garantare 8urisdic ională sau Fuasi 8urisdic ionalăț ț ț

care controlează punerea lor în aplicare cum sunt de exemplu Curtea Europeană a repturilor

<mului pentru Conven ia Europeană a repturilor <mului sau Comitetul Economic i social careț ș

controlează aplicarea Cartei sociale europene.

2.2. &unc le o%ect'ele "oEț ș

e i %:CE a încercat să lanseze numeroase ini iative pentru unificarea europeană înș ț

diverse domenii (sănătate publică transporturi produc ie agricolă cooperare economică etc.!ț

recomandările evocate nu a8ung să mobilizeze statele în c/estiune. %stfel utilitatea CoE este

limitată din cauza modalită ii de conlucrare prin metoda interguvernamentală care cere acordulț

tuturor statelor membre pentru adoptarea unor decizii. :rin urmare fiecare stat membru dispune

de un drept de veto în caz de opunere.

%ctivitatea legislativă a CoE este consistentă el contribuie la elaborarea unor conven ii iț ș

tratate prin intermediul unor grupuri de exper i care ac ionează în numele Comitetului deț ț

)ini tri. +a nivelul organiza iei au fost înc/eiate mai mult de $DD de conven ii în diverse domeniiș ț ț

precumA cooperare 8udiciară imunitatea de 8urisdic ie protec ia mediului dreptul umanitarț ț

brevete drepturi civile responsabilitatea persoanelor prevenirea terorismului tratarea fiin elor ț

umane prevenirea torturii criminalitatea cibernetică lupta împotriva corup iei cooperareț

culturală. 0n alt domeniu care s-a bucurat de o aten ie deosebită din partea CoE este cel alț

drepturilor sociale a a cum sunt reglementate i prote8ate în Carta socială europeană (adoptată înș ș

"#" revizuită în "##!.

CoE are drept obiective de a promova i de a apăra principiile democra iei pluralisteș ț

preeminen a dreptului i drepturile omului. El încearcă să favorizeze contientizarea i punerea înț ș

valoare a identităBii culturale europene. %lături de statele membre i împreună cu ele Consiliulș

&



caută soluBii comune la problemele societăBilor europene precumA discriminarea minorităBilor

xenofobia intoleranBa bioetica i clona8ul terorismul traficul de fiinBe umane crima organizată

i corupBia criminalitatea cibernetică violenBa împotriva femeilor i copiilor. Sus in2nd punereaș ț

în aplicare a unor reforme politice legislative i constitu ionale în statele membre CoE spri8inăș ț

dezvoltarea stabilităBii democratice în Europa.

2.(. "omsa de la )ene aț

În "##D cele "; state membre ale CoE de atunci au creat Comisia Europeană pentru

democra ie prin drept (Comisia de la Gene ia! în calitate de organ consultativ pe l2ngă CoE cuț ț

scopul de a a8uta ările din Europa de Est să- i alinieze legisla ia la exigen ele unui stat de dreptț ș ț ț

democratic. Competen a principală a Comisiei de la Gene ia este consultan a oferită statelor cuț ț ț

privire la c/estiuni constitu ionale. )isiunea Comisiei este de a acorda avize 8uridice statelor ț

membre i mai ales de a a8uta pe cei care doresc să- i conformeze structurile 8uridice iș ș ș

institu ionale cu normele i experien a interna ionale în materia democra iei drepturilor omului iț ș ț ț ț ș

a preeminen ei dreptului. Ea contribuie de asemenea la difuzarea i dezvoltarea unui patrimoniuț ș

constitu ional comun.ț

În prezent Comisia de la Gene ia cuprinde 5# de stateA cele ,6 membre ale CoE plus alteț

"$ state (%lgeria )arocul @unisia &razilia Cili :eru Coreea de Sud Statele 0nite Israelul

Haza/stanul i H2rg/2zstanul!. Ea colaborează str2ns cu 0niunea Europeană i cu <rganiza iaș ș ț

pentru Securitate i Cooperare în Europa (<SCE!.ș

(. *lte organza euro!eneț(.1. Organza a Tratatulu *tlantculu de Nord +OT*N N*TO- sau *lan aț ț

atlantcă

<rganiza ia @ratatului %tlanticului de 'ord (<@%'! a fost instituită prin @ratatul de laț

as/ington (în continuare @ratat! semnat la , aprilie "#,#. C/iar dacă nu este o organiza ieț

specific europeană av2nd în vedere prezen a unor state din afara continentului (S0% Canada!ț

această organiza ie este inseparabilă de institu iile europene. Ea vizează mai înainte de toate săț ț

apere Europa occidentală i este desc/isă pentru adeziune în principal statelor europene. @ratatulș

de instituire a fost semnat de "$ stateA S0% Canada Italia :ortugalia Islanda 'orvegia

anemarca &elgia *egatul 0nit 3ran a <landa +uxemburg.ț

5



În prezent <@%' este o alian ă militară interguvernamentală cu sediul central la &ruxellesț

care reune te sub umbrela securită ii $; de state membre i mai multe ări partenere.ș ț ș ț

Scopul organiza iei este apărarea teritoriului ărilor membre i prote8area valorilor comune.ț ț ș

În timp de pace păr ile trebuie să men ină i să crească capacitatea lor individuală i colectivă deț ț ș ș

=rezisten ă> prin cooperare permanentă i să se consulte în caz de amenin are împotrivaț ș ț

integrită ii independen ei sau securită ii uneia dintre ele. În caz de atac armat i cu condi ia caț ț ț ș ț

acesta să fie îndreptat contra unui teritoriu al statelor membre contra for elor armate a unuiț

membru sta ionate pe teritoriul unui alt membru sau stabilite într-o zonă geografică specificată înț

tratat păr ile iau =individual i în acord cu alte păr i> măsuri de asisten ă inclusiv militară (art. 5ț ș ț ț

din @ratat!. :rin urmare modalită ile de ripostă la agresiune sunt decise de statele membre laț

momentul corespunzător i nu sunt determinate a priori.ș

<rganiza ia este structurată pe două niveleAț

- unul politic Consiliul %tlanticului de 'ord compus din ambasadorii sau reprezentan iiț

permanen i care are competen a de a se pronun a cu privire la strategia alian ei iț ț ț ț ș

- celălalt militar Comitetul militar fiind compus din efii de stat ma8or al armatelor.ș

%lian a dispune de state ma8ore interna ionale ierar/izate dar totodată compuse dinț ț

ofi eri care răm2n sub statut na ional.ț ț

(.2. Organza a !entru ecurtate "oo!erare /n Euro!a +O"E-ț ș

<riginile <SCE se regăsesc în tendin a de =dezg/e > din anii "#6D în rela iile dintreț ț ț

<ccident i Est atunci c2nd a fost creată Conferin a pentru Securitate i Cooperare în Europaș ț ș

pentru a servi dialogului i negocierii între cele două blocuri politice europene din acea perioadă.ș

+a " august "#65 în cadrul Conferin ei se a8unge la semnarea %ctului final de la 7elsiniț

document care con ine un număr de anga8amente în plan politic militar economic i cel aț ș

drepturilor omului pentru statele semnatare. %ctul cuprinde mai multe principii fundamentale

care urmau să guverneze comportamentul statelor în raport cu cetă enii lor dar i rela iile dintreț ș ț

statele în cauză.

:2nă în anul "##D CSCE a func ionat în principal sub forma unor înt2lniri i conferin eț ș ț

av2nd scopul de a dezvolta rela iile dintre state i de a dinamiza implementarea anga8amentelor ț ș

asumate de acestea.

În "##5 CSCE devine <SCE ca urmare a procesului de institu ionalizare prin deciziaț

efilor de state sau de guverne reuni i la &udapesta în decembrie "##,.ș ț

4



3unc ia principală a <SCE este de a construi un spa iu de securitate comună întreț ț

Gancouver i Gladivosto av2nd la bază diploma ia preventivă. <rganiza ia se ocupă de treiș ț ț

domenii tematiceA

i. Securitatea în Europa care se referă laA

*espectarea drepturilor fundamentale Cooperarea în limitarea armamentului i dezvoltarea încrederii i securită iiș ș ț

ii. Cooperarea în domeniul economiei tiin ei i te/nologieiș ț ș

iii. Cooperare umanitară i alte forme de cooperareș

@oate cele 56 de state membre au statut egal iar deciziile sunt luate prin consens

ac ion2nd ca o constr2ngere politică dar nu i una 8uridică. În ciuda titlului organiza ia reune teț ș ț ș

at2t state europene c2t i state din alte regiuni ale lumii unele cu statut de participante precumș

fostele state sovietice din Caucaz (4eorgia %rmenia %zerbaid8an! sau %sia (0zbeistan

@ad8iistan Haza/stan Hirg/izia @urmenistan! )ongolia altele av2nd statut de asociat (S0%Canada %ustralia ?aponia @ailanda Egipt )aroc ?ordan Israel %fganistan Coreea de Sud!.

:re edin ia <SCE este de inută pe durata unui an calendaristic de către un stat participantș ț ț

desemnat prin decizia Consiliului de )ini tri. Secretarul general are un mandat de ani.ș

<SCE e supusă unor critici iar imaginea organiza iei este asemănată cu cea aț

continentului european. Ea nu este adaptată în mod real la prevenirea conflictelor interneJ în

planul drepturilor omului este mult mai pu in eficientă dec2t CoEJ în planul securită ii ea nuț ț

dispune de for a necesară pentru a concura cu <@%'.ț

(.(. Organza a Euro!eană de "oo!erare Economcăț (<ECE!

Creată la " aprilie "#,; de către "; state <ECE este răspunsul la propunerea americană

a secretarului de stat 4eorge C. )ars/all. :lanul )ars/all de reconstruc ie europeană aț

condi ionat a8utorul american impun2nd organizarea statelor europene pentru repartizarea acestuiț

a8utor.

+a ", decembrie "#D este semnată Conven ia de la :aris pentru crearea <rganiza iei deț ț

Cooperare i de ezvoltare Economică (<CE!. :e plan 8uridic ea este continuatoarea <ECEș

integr2nd în prezent mai mult de D de state printre care ?aponia %ustralia 'oua 1eelandă

)exic 0ngaria :olonia .a. *om2nia nu face parte din această organiza ie.ș ț

)isiunile <CE sunt legate de expertiza situa iei economice a statelor men inereaț ț

rela iilor cu state mai pu in dezvoltate căutarea de solu ii pentru problemele energetice. %stfel laț ț ț

6



cererea unuia dintre statele membre organiza ia se poate sesiza privind orice c/estiune legată deț

economieA coordonarea politicilor economice a8utarea ărilor în curs de dezvoltare eliminareaț

unor bariere în sc/imburi etc. Ea exercită de asemenea activită i specifice în domeniul energieiAț

reducerea deficitului energetic al membrilor săi diversificarea resurselor etc.

(.. *soca a Euro!eană de %er cm% +*E-ț

%E+S s-a născut din e ecul negocierilor întreprinse în cadrul <ECE în vederea instituiriiș

unei zone de liber sc/imb în Europa. Îngri8orat de consecin ele creării Comunită ii Economiceț ț

Europene (CEE! la care nu aderase la origine *egatul 0nit caută să ob ină un acord între celeț

ase state membre CEE i partenerii lor din <ECE pentru a garanta libertatea sc/imburilor ș ș

comerciale. %E+S este creată în urma refuzului membrilor CEE de a renun a la avanta8ele pie eiț ț

comune.Conven ia de instituire a %E+S a fost semnată la , ianuarie "#D întreA *egatul 0nitț

%ustria anemarca 'orvegia :ortugalia Suedia i Elve ia. )ai t2rziu aderă i Islanda 3inlandaș ț ș

i +iec/tenstein.ș

În cadrul %E+S statele membre asigură o zonă de liber sc/imb limitat la produsele

industriale cu excluderea produselor agricole i de mare în care barierele vamale au fostș

eliminate. <biectivele %socia iei se referă la cre terea sc/imburilor între membri săi prinț ș

instaurarea unei zone de liber sc/imb fiind suprimate drepturile vamale.

In "##$ ările membre CE i ale %E+S au înc/eiat la :orto un tratat de asociere pentru aț ș

constitui Spa iul Economic European. Elve ia făcea parte din acord dar prin referendumul dinț ț

"##$ cantoanele au refuzat aderarea. %cordul asigură o pia ă liberă între cei doi parteneri dacăț

toate regulile pie ii unice europene sunt aplicate de statele membre %E+S.ț

În "##5 ările care aderau la 0E au părăsit %E+S (%ustria Suedia 3inlanda!. În prezentț

membre ale %E+S au rămasA Islanda +iec/tenstein 'orvegia i Elve ia.ș ț

. E'olu a ărlor dn Euro!a de Estț ț

upă al doilea război mondial ările din Europa de Est au avut o evolu ie diferită fa ă deț ț ț

ările occidentale. upă Conferin a de la Ialta din ,-6 februarie "#,5 o parte dintre ările dinț ț ț

Europa centrală i orientală a8ungeau sub influen a 0*SS. rept urmare regimurile implantate înș ț

%



aceste state cuno teau monopolul uni singur partid de tip comunist inspirate în principal deș

regimul sovietic.

În "#55 este semnat :actul de la Gar ovia de 0*SS :olonia *4 0ngaria *om2niaș

Ce/oslovacia &ulgaria i %lbania (care s-a retras în "#"!. Iugoslavia C/ina i Gietnam au avutș ș

statutul de observatori în cadrul organiza iei politico-militare creată prin acest pact. <rganiza iaț ț

pactului de la Gar ovia se dorea o reac ie la <rganiza ia @ratatului %tlanticului de 'ord înș ț ț

contextul războiului rece însă singurele opera iuni militare pe care le-a desfă urat au fost cele deț ș

reprimare a mi cărilor de contestare a regimului din ările socialisteș ț $.

În plan economic Consiliul de %8utor Economic *eciproc (C%E*! a fost creat la ini iativa luiț

Stalin în "#,# ca reac ie la planul )ars/all i răspuns la crearea <ECE. C%E* reunea ărileț ș ț

socialiste din Est precum i alte ări comuniste (Cuba )ongolia Gietnam!. %ceasta nu a datș ț

na tere unei pie e comune ci a fost o uniune economică a ărilor cu economie planificată.ș ț ț

<bliga ia de a utiliza =rubla transferabilă> în cadrul tranzac iilor între state a făcut să creascăț ț

dependen a statelor membre fa ă de 0*SS care î i consolida astfel /egemonia în raport cu ărileț ț ș ț

socialiste.

Căderea 1idului berlinez ("##D! în contextul reformelor demarate de 4orbaciov i apoiș

dezmembrarea 0*SS ("##"! au determinat ările din Europa de Est să se orientează spre oț

economie de pia ă i să tindă spre alinierea la standardele democra iei occidentale. C%E) iț ș ț ș

pactul de la Gar ovia devin caduce.ș

*usia a încercat să compenseze dezmembrarea 0*SS regrup2nd în 8urul ei fostele

republici sovietice (cu excep ia celor baltice! în cadrul Comunită ii Statelor Independente (CSI!ț ț

în decembrie "##". 3ără să dispună de personalitate 8uridică această organiza ie este incapabilă săț

se afirme în mod real pe plan interna ional i func ionează mai degrabă ca un liant simbolic întreț ș ț

*usia i celelalte foste republici sovietice.ș

27a $ noiem"rie 1%&5 are lor înă"u#irea unei insurecții îndreptate împotrivaregimului comunist din +ngaria prin intervenția armatei sovietice cu prețul vieții anumeroase victime, iar la 21 august 1%56 prin intervenția trupelor 8actului de la9ar#ovia sunt reprimate mi#cările reformiste din Ceoslovacia

0C:;< (fr) sau Comecon (en)

13



4rupul de la Gisegrad a fost constituit în februarie "##" de către 0ngaria :olonia Ce/ia

i Slovacia la care a aderat i Slovenia pentru a- i reglementa rela iile între ele dar i înș ș ș ț ș

perspectiva pregătirii aderării la 0niunea Europeană.

Încă de la începutul anilor "##D ările din Est încep să- i exprime dorin a de a adera i deț ș ț ș

a fi integrate în structurile politice economice i militare occidentale.ș Consiliul Europei a

încercat să susBină prin eforturi constante democratizarea acestor state. CoE s-a anga8at în

consilierea guvernelor nou instalate la cererea prealabilă a acestora particip2nd prin experBii săi

la elaborarea unor noi legi democratice sau expertiz2nd noua legislaBie elaborată de experBi

naBionali ai acestor state.

%derarea statelor postcomuniste la CoE a fost supusă condiBiei semnării i ratificării

Conven iei Europene a repturilor <mului i a implicat implementarea unui regim parlamentar ț

pluralist viabil i a condi iilor statului de drept. În acelai timp lărgirea CoE în beneficiul unor ș ț

state incapabile să-i respecte anga8amentele asumate prin această aderare marc/ează scăderea

standardelor CoE i ca urmare aduce atingere credibilităBii sistemului european însui.

În acela i context al sc/imbărilor ma8oritatea statelor postcomuniste aderă la <@%'.ș

@ot din anii "##D mai multe programe de a8utor comunitar în diferite domenii erau

destinate să sus ină apropierea ărilor din Est de Europa comunitară. %stfel programul :/are deț ț

care au putut beneficia mai multe ări a fost conceput ini ial pentru diverse sectoare prioritareț ț

precum agricultura restructurarea industrială energia mediul formarea în domeniul economiei

de pia ă. +a mi8locul anilor "##D programul a fost reorientat spre obiectivele aderăriiț

concentr2ndu-se asupra capacită ii administrative a candida ilor finan area investi iilor aliniereaț ț ț ț

normelor. %lte programe de a8utor în vederea integrării europene au fost Ispa i Sapard.ș

:rogramul @acis a avut ca destinatare pentru a8utor comunitar fostele ări sovietice.ț

În perspectiva aderării la 0E statele candidate sau poten ial candidate au beneficiat deț

înc/eierea unor =acorduri europene de asociere> în baza art. "D din @ratatul CE. %cordurile

cuprind c2teva domenii esen ialeA liberalizarea progresivă a sc/imburilor industriale i concesiileț ș

agricoleJ libera circula ie a lucrătorilor serviciilor i capitalurilorJ cooperarea în alte domeniiț ș

prioritare (mediu energie formare!J dialogul politic privind c/estiunile interna ionale iț ș

sus inerea reformelor interne.ț

11



5. &ormarea Euro!e comuntare

În căutarea unor forme de cooperare mai str2nsă i paralel cu instituirea i func ionareaș ș ț

Consiliul Europei statele occidentale se organizează sub forma unor comunită i care au la bazăț

criterii economice prioritare dar care nu pot func iona dec2t prin căutarea unui consens i aț ș

apropierii politice. Europa comunitară s-a format prin semnarea unor tratate consecutive sau

simultane i datorită perseveren ei =părin ilor fondatori> care au văzut în proiectul lor singuraș ț ț

cale de stabilire a păcii i cooperării în spa iul european. În ciuda crizelor pe care le-a traversatș ț

Europa comunitară a reu it să asigure de mai multe decenii ec/ilibrul politic i să contribuie laș ș

prosperitatea economică a ărilor membre.ț

În contextul începutului anilor "#5D marcat de penuriile caracteristice perioadei de după

război se nă tea =Europa celor ase> (5."!. Succesul primei comunită i determină stateleș ș ț

fondatoare să- i extindă cooperarea i în alte domenii (5.$!.ș ș

5.1. "omuntatea Euro!eană a "ăr%unelu O elulu +"E"O-ș ț

+a # mai "#5D *obert Sc/uman ministru francez al afacerilor externe propune crearea

Comunită ii Europene a Cărbunelui i < elului. Istoria va re ine această zi ca fiind data la care aț ș ț ț

fost lansată construc ia comunitară europeană. Inspirat de ?ean )onnet el enun ă ceea ce vaț ț

deveni =metoda comunitară> i propune punerea în comun a resurselor de cărbune i o el aleș ș ț

3ran ei i 4ermaniei într-o organiza ie desc/isă i altor state europene. %ceste resurse nu suntț ș ț șalese înt2mplător ele constituind bazele produc iei industriale dar i materiile prime pentruț ș

armament. %ceastă ini iativă a constituit mai înt2i de toate o m2nă întinsă 4ermaniei plasatăț

astfel pe picior de egalitate cu alte state. Sub înveli ul unei apropieri economice ini iativa vizeazăș ț

un obiectiv eminamente politic i anume reconcilierea i unificarea Europei occidentale. %v2ndș ș

în vedere implicarea lor în proiectul comunitar european ?ean )onnet *obert Sc/uman

cancelarul german Honrad %denauer omul politic belgian :aul-7enri Spaa i pre edinteleș ș

Consiliului italian %lcide de 4asperi sunt considera i =părin ii fondatori> ai Europei comunitare.ț ț

CEC< este instituită prin semnarea @ratatului de la :aris la "; aprilie "#5" de către aseș

stateA 3ran a 4ermania Italia &elgia <landa i +uxemburg (&enelux!. +a acea dată *egatulț ș

0nit refuză să adere la Comunitate recuz2nd caracterul suprana ional a acesteia.ț

Cele state au dat institu iilor comune i independente de state toate puterile în materie deț ș

cărbune i o el pentru o durată limitată la 5D de ani. @ratatul a intrat în vigoare după ratificarea luiș ț

12



de către statele membre la $ iulie "#5$ i expiră la $ iulie $DD$. :lanul Sc/uman modificăș

astfel în mod fundamental modalitatea de abordare a construc iei europene deoarece evită săț

adopte o logică politică globală i federalistă pentru care statele europene nu sunt pregătite elș

optează pentru o abordare sectorială de natură să creeze o formă de =federalism func ional>ț

(+eclerc $D",!. %stfel competen e atribuite în mod normal organelor statelor erau transmiseț

unor autorită i suprastatele în anumite sectoare bine delimitate.ț

eciziile în comunitate erau luate de Înalta %utoritate organ suprana ional de cooperare aț

căror # membri erau desemna i de către guvernele celor ase state. %u fost create în acela i cadruț ș ș

o Curte de ?usti ie o %dunare parlamentară consultativă membrii căreia erau numi i deț ț

parlamentele na ionale i un Consiliu special de mini tri. 3inan area CEC< era independentă deț ș ș ț

state. *esursele proprii proveneau din prelevarea directă de la întreprinderile de cărbune i celeș

siderurgice.@ratatul CEC< avea caracter ex/austiv cuprinz2nd o reglementare sectorială precisă iș

întinsă. Înalta %utoritate premergătoare a Comisiei este marea inova ie a părin ilor fondatori.ț ț

%ceastă institu ie era independentă de guvernele na ionale iar deciziile sale erau executorii înț ț

statele membre. %stfel pentru prima dată statele acceptau să- i delege puterile unei institu iiș ț

suprana ionale pornind de la un tratat care privilegia un model cu dominantă suprana ionalăț ț

(4autron $DD#!. ?ean )onnet a fost primul pre edinte al Înaltei %utorită i. 0n protocol anexatș ț

@ratatului de la 'isa a reglat ulterior modalită ile de dispari ie a CEC< i transferul bunurilor ț ț ș

sale la acea dată către Comunitatea europeană.

)etoda comunitară diferită de practica interguvernamentală i-a demonstrat foarteș

repede eficacitatea. În conformitatea cu eclara ia Sc/uman Înalta %utoritate suprana ională aț ț

devenit institu ia centrală a CEC<. Ea dispunea de putere decizională autonomă gestion2nd pia aț ț

comună a cărbunelui i o elului. %ceastă primă comunitate europeană a atins rapid un tripluș ț

obiectivA

- reconcilierea franco-germană

- controlul cărbunelui i o elului în scop pa nicș ț ș- punerea în mi care a unei integrări europene.ș

5.2. "omuntatea Economcă Euro!eană +"EE- "omuntatea Euro!eană aș

Energe *tomce +"EE*-

10



Experien a reu ită a CEC< i-a determinat fondatorii să prevadă extinderea cooperării iț ș ș ș

la alte sectoare. %stfel guvernele celor a8ung la semnarea concomitentă a două tratate cu un

:reambul comun la *oma la $5 martie "#56. @ratatele au întrat în vigoare la " ianuarie "#5;

pentru o durată nelimitată. Ele prevedeau crearea a două noi comunită iAț

- "omuntatea economcă euro!eană (CEE! care include în metoda comunitară alte

sectoare ale economiei. <biectivul economic era suprimarea frontierelor pentru mărfuri

servicii lucrători i capitaluri i crearea unei pie e comune.ș ș ț

- "omuntatea euro!eană a energe atomce (CEE% sau Euratom! care este transpunerea

la energie nucleară a demersului adoptat anterior pentru cărbune i o el.ș ț

Conform :reambulului @ratatului de la *oma obiectivul politic adiacent era de a crearea o

=uniune fără încetare mai strânsă între popoare>. @ratatul CEE este un tratat-cadru (&oev $D",!

care fără a stabili o reglementare detaliată se limitează la a fixa cadrul integrării economice

precum i principiile care vor face să avanseze Comunitatea în viitor. El privilegiază Consiliulș

reprezentant al guvernelor na ionale ca organ de decizie. Înalta %utoritate a fost denumită înț

continuare Comisie institu ie care reprezintă interesele Comunită ii i răm2ne independentă deț ț ș

guvernele na ionale. Comisiei îi revenea rolul de gardian al tratatelor dar i de institu ieț ș ț

însărcinată să execute deciziile delegate de Consiliu institu ie care reprezintă interesele statelor.ț

:rin urmare observăm instituirea unui model cu dominantă interguvernamentală (4autron

$DD#!. 0nanimitatea prin care statua ini ial Consiliul este înlocuită progresiv cu o ma8oritateț

calificată în ma8oritatea domeniilor de interven ie a Comunită ii. %dunarea î i păstrează rolulț ț ș

consultativ mai ales cu privire la c/estiunile legate de integrare. C/iar dacă Consiliul are obliga iaț

formală de a cere avize de la %dunare el nu este obligat să le urmeze. :rin acela i tratat Curtea deș

?usti ie î i consolidează competen ele.ț ș ț

În plan material tratatul preconizează crearea unei pie e comune av2nd caracteristicileț

unei pie e na ionale pe întreg teritoriul statelor membre. :ia a comună implica crearea unei uniuniț ț ț

vamale între statele membre care trebuia realizată pe o perioadă de tranzi ie de "$ ani ("#5;-ț

"##!. Stabilirea unei pie e comune implica libera circula ie a factorilor de produc ieA persoaneleț ț ț

bunurile serviciile i capitalurile. in perspectiva acestui tratat indivizii erau lua i în considerareș ț

doar ca factor economic alături de celelalte elemente deci un =mi8loc> pentru realizarea pie eiț

comune. @ratatul CEE interzicea ma8oritatea a8utoarelor de stat i în elegerile între întreprinderiș ț

care puteau încălca principiul liberei concuren e. @ratatul mai prevedea apropierea legisla iilor ț ț

1$



na ionale i elaborarea unor politici sectoriale comune în domenii precum agriculturaț ș

transporturile i rela iile comerciale cu ările ter e.ș ț ț ț

0niunea vamală cuprindea două elemente esen iale. :e de o parte constituirea unei zoneț

de liber sc/imb prin suprimarea drepturilor vamale i a restric iilor cantitative ceea ce permiteaș ț

oricărui produs care se găsea pe teritoriul comunitar de a circula liber. :e de altă parte tariful

vamal comun impus mărfurilor care pătrundeau pe acest teritoriu este exclus. Cu toate acestea

în realitate mai persistau unele obstacole în calea libertă ii de circula ie a mărfurilor prinț ț

aplicarea unor taxe i măsuri cu efect ec/ivalent.ș

@ratatul CEE% preconiza utilizarea energiei nucleare în scopuri pa nice i încerca săș ș

contribuie la cre terea industriei nucleare în ările membre pentru a reduce dependen a lor ș ț ț

energetică fa ă de ările ter e.ț ț ț

%dunarea parlamentară a devenit o institu ie comună pentru toate cele trei comunită iț ț

(CEC< CEE i CEE%!. in "#$ acesta î i sc/imbă denumirea în =:arlament>. 3iecare dintreș ș

structuri avea i institu ii proprii. C/iar dacă la acea vreme exista sentimentul că unitateaș ț

europeană avansează cu pa i mari pe parcursul deceniului următor construc ia europeanăș ț

cunoa te unele dificultă i politice.ș ț

:rin @ratatul de fuziune de la &ruxelles semnat la ; aprilie "#5 comitetele executive ale

celor trei Comunită i (CEC< CEE Euratom! se asociază pentru a forma =Comunită ileț ț

europene>. e la intrarea în vigoare a acestui tratat (" iulie "#6! a existat o singură Comisie iș

un singur Consiliu. enumirea de Înaltă %utoritate dispare.

Integrarea europeană a cunoscut c2teva situa ii precare mai ales atunci c2nd statele auț

insistat asupra intereselor lor na ionale. < criză ma8oră în politica franceză a lui C/arles deț

4aulle a dus la ceea ce s-a numit =politica scaunului gol>. În ciuda succesului economic de care

se bucurase CEE de 4aulle dorea reevaluarea rolului 3ran ei în Comunitate limit2nd la maximț

puterile sale suprana ionale i dezvolt2nd cooperarea interguvernamentală între statele membre.ț ș

În aceea i perioadă în fa a succesului pie ei comune *egatul 0nit care se inuse la distan ă p2năș ț ț ț ț

atunci /otără te să adere la comunită i dar tot generalul de 4aulle se opune nedorind să laseș ț

=lupul britanic în st2na comunitară>.

Criza s-a produs la sf2r itul perioadei tranzitorii i în a8unul intrării în vigoare de la "ș ș

ianuarie "# a trecerii de la votul cu unanimitate la cel cu ma8oritate calificată în cadrul

Consiliului. Gotul cu ma8oritate calificată care avea menirea să aprofundeze integrarea i săș

1&



consolideze suprana ionalitatea urma să se aplice pe l2ngă alte domenii i celui al finan ăriiț ș ț

politicii agricole comune potrivit unei ini iative a Comisiei. 3iind pe punctul de a fi pus înț

minoritate de către partenerii săi i pentru a bloca această ini iativă în "#5 de 4aulle suspendăș ț

participarea sa la institu iile comunitare ceea ce s-a tradus prin =politica scaunului gol>. :entru a-ț

i relua locul 3ran a cerea un acord politic asupra rolului Comisiei i votului cu ma8oritate înș ț ș

Consiliu. Criza ia sf2r it abia în "# prin Compromisul de la +uxemburg care permitea unui statș

membru să- i valorifice un interes na ional foarte important opun2ndu-se unei decizii ma8ore aș ț

Consiliului. Sub forma unei simple declara ii politice fără a fi vreodată integrat în tratate acestț

compromis reprezintă o lovitură adusă metodei comunitare a lui ?ean )onnet bazată pe căutarea

unui interes general i luarea deciziilor cu ma8oritate. emisia lui de 4aulle din func iile sale înș ț

"## desc/ide calea spre relansarea construc iei comunitare. 0rmătorul pre edinte francezț ș

4eorge :ompidou a fost ales în "## pe baza unui program pro-european.@ratatul de la +uxembourg din $$ aprilie "#6D acordă :arlamentului unele puteri

bugetare iar cel de la &ruxelles din $$ iulie "#65 îi dă dreptul de a respinge bugetul i de aș

descărca Comisia de sarcina de a-l executa.

Tema II – *!ar a e'olu a 3E /n tratateț ș ț

@ermenul de =0niune Europeană> apare pentru prima dată la sommet-ul , de la :aris din"#6$ unde ările membre î i puseseră drept obiectiv să transforme ansamblul rela iilor lor într-oț ș ț

0niune care trebuia sa apară la sf2r itul lunii decembrie i cu respectarea absolută a tratatelor ș ș

de8a semnate. @otu i această declara ie de inten ie nu a fost urmată imediat de o realizareș ț ț

concretă.

Construc ia comunitară europeană este o organizare de integrare spre deosebire de alteț

organiza ii interna ionale de cooperare interstatală. Integrarea europeană s-a realizat în principalț ț

prin drept (3evret $DD5!. reptul comunitar care prevalează asupra dreptului na ional al statelor ț

membre beneficiază de garan ii 8urisdic ionale prin puterea de a fi invocat direct de cătreț ț

particulari prin recurs în fa a instan elor na ionale.ț ț ț

)odificarea @ratatelor constitutive ale Comunită ilor Europene a depins întotdeauna deț

statele membre. În anii "#D-"#6D au avut loc c2teva revizuiri punctuale ale acestor tratate. :rima

$=nt!lnire la nivel înalt, între conducătorii de state

15



revizuire ma8oră are loc în "#; prin %ctul 0nic European care permite relansarea integrării

europene. %ceste modificări se înscriu în premisele apari iei 0E ("!. 0rmătorul @ratat cel de laț

)aastric/t instituie o 0niune Europeană la acea dată suprapusă peste Comunită i ($!. @oateț

celelalte tratate revizuiesc tratatele originare modific2nd totodată amena8area institu ională a 0Eț

(!.

1. Premsele a!ar e 3nun Euro!eneț

inamica europeană este relansată în "#; pe baza căr ii albe a Comisiei Europeneț

elors (pre edinte! Comunitatea decide crearea unei pie e comune interioare p2nă la " ianuarieș ț

"##.

.. Acutul Unic European

3actorii care au dat na tere acestui tratat semnat la "6 i $; februarie "#; au avutș ș

origini diverse care se regăsesc în încercările institu iilor europene Consiliul european Comisiaț

sau :arlamentul de a răspunde la dificultă ile ce ubrezeau edificiul european. %ctul 0nicț ș

European a reprezentat prima modificare importantă a tratatului CEE de la *oma. În prealabil

Consiliul European a adoptat la "# iunie "#; la Stuttgart o declara ie solemnă privind 0E. :rinț

această declara ie efii de state sau de guverne ai statelor membre i-au reafirmat dorin a de aț ș ș ț

întări i dezvolta cooperarea politică europeană de a promova o cooperare mai str2nsă în materieș

culturală de apropiere în alte domenii ale legisla iilor statelor membre de a efectua o analizăț

comună i ac iuni concerte pentru a face fa ă problemelor interna ionale de ordin publicș ț ț ț

manifestărilor de violen ă grave criminalită ii interna ionale organizate i la modul generalț ț ț ș

delicven ei interna ionale. +iderii europeni au subliniat necesitatea de a ameliora func ionareaț ț ț

institu iilor i au anun at că vor decide într-un termen de cinci ani dacă progresele realizate vor ț ș ț

trebui încorporate într-un tratat privind 0E.

in partea sa sub impulsul parlamentarului italian %ltiero Spinelli :arlamentul European

(:E! a adoptat la ", februarie "#;, un proiect de tratat care instituia o 0niune Europeană. :entru

a depă i rezisten a previzibilă a guvernelor acest proiect stipula că :arlamentele na ionale vor fiș ț ț

sesizate direct prin tratat pentru ratificarea sa i că aceasta va fi realizată dacă tratatul va fiș

aprobat de o ma8oritate a statelor reprezent2nd două treimi din popula ia comunită ii.ț ț

14



În sf2r it Comisia Europeană a publicat la ", iunie "#;5 Cartea %lbăș 5 privind reu iteleș

pie ei interioare. %ceasta sublinia că tratatul de la *oma a prevăzut stabilirea unei pie e comuneț ț

progresiv în cursul unei perioade de tranzi ie de "$ ani dar că în realitate nu exista libertate deț

sc/imburi completă i efectivă numeroase piedici subzistau traduc2ndu-se prin men inerea deș ț

frontiere sub forma lor fizică (control al persoanelor i bunurilor la vămile interioare! te/niceș

(diferite reglementări na ionale! sau fiscale (men inerea unor taxe indirecte foarte diverse careț ț

obligau la formalită i transfrontaliere lente i costisitoare!. Comisia propunea un calendar deț ș

ac iuni care vizau realizarea înainte de " decembrie "##$ a unei pie e unice mari.ț ț

:ornind de la aceste ini iative institu ionale Consiliul european reunit la )ilano în $; iț ț ș

$# iunie "#;5 acceptă principiul revizuirii tratatelor limitele căruia urmau a fi definite. Conferin aț

interguvernamentală care a a8uns la %ctul 0nic european a primit un dublu mandatA

- înc/eierea pe de o parte a unui tratat în materie de politică externă i securitate comunăș- i pe de altă parte a unui act care modifica tratatul CEE.ș

În definitiv ambele texte au fost reunite a8ung2ndu-se la titlul de %ct 0nic european

(%0E!. %0E a fost semnat la +uxemburg în data de "6 februarie "#; de către nouă state

membre i la 7aga în $; februarie "#; de către anemarca (în urma votului pozitiv de laș

referendumul organizat în acest scop! Italia i 4recia. El a intrat în vigoare la " iulie "#;6.ș

<biectivul principal al %0E răm2nea totu i desăv2r irea pie ei interioare cel mai t2rziu laș ș ț

" decembrie "##$ definită ca =spa iu fără frontiere interioare în care libera circula ie aț ț

mărfurilor persoanelor serviciilor i capitalurilor este asigurată> (art. ", din %0E!. *ealizareaș

pie ei interioare trebuia să se facă în primul r2nd prin acte adoptate cu ma8oritate calificată deț

Consiliu (peste $6D de texte în special directive ale Consiliului! în domenii precum tariful

exterior libera prestare a serviciilor transportul aerian i maritim libera circula ie a capitalurilor ș ț

i în al doilea r2nd prin armonizarea legisla iilor statelor membre.ș ț

Emergen a no iunii de =pia ă interioară> în detrimentul celei de =pia ă comună> trebuia săț ț ț ț

inducă printre altele asimilarea cu no iunea de =pia ă na ională> (&outaKeb $D"$! pentruț ț ț

facilitarea eliminării obstacolelor fizice fiscale sau te/nice de la frontierele între statele membre.%ctul a mai consacrat noi politici în principalA

- coeziunea economică i socialăș

&=Cartea %lbă> reprezintă culegere de informa ii destinate unui public determinat pentru a-l face să ia oț

decizie privind un anumit subiect. %cest document al Comisiei a constituit un stimulent adresat Consiliului pentru a reac iona în vederea introducerii reformelor necesare.ț

16



- cercetarea i dezvoltarea te/nologică iș ș

- protec ia mediului.ț

În ceea ce prive te cooperarea politică tratatul codifică practicile care s-au dezvoltat înș

afara cadrului comunitar în materie de securitate i apărare. %0E specifica posibilitateaș

cooperării pe plan politic economic i al securită ii excluz2nd apărarea.ș ț

+a nivel institu ional %0E se anga8a să recupereze deficitul democratic prin consolidareaț

puterii :arlamentului. %cesta prime te competen a de a se pronun a prin aviz conform asupraș ț ț

acordurilor de adeziune i de asociere. În aceea i perioadă Curtea de ?usti ie a Comunită ilor ș ș ț ț

Europene (C?CE! recunoa te în /otăr2rea saș Verzii c/ PE din $ aprilie "#; că at2t actele

adoptate de institu ii c2t i cele adoptate de statele membre în aplicarea tratatelor vor fi supuseț ș

controlului conformită ii. :otrivit Cur ii un recurs în anulare poate fi îndreptat împotriva actelor ț ț

:arlamentului preconizat să producă efecte 8uridice în raport cu ter ii.ț

În acela i timp %0E accentuează asocierea :E la procesul legislativ prin =ș procedura de

cooperare> care cre te simplul rol consultativ atribuit anterior acestuia prin posibilitatea deș

amendare sau respingere a pozi iei Consiliului de mini tri.ț ș

@otodată lărgirea c2mpului de aplicare a votului cu ma8oritate calificată în Consiliu aduce

declinul unanimită ii în detrimentul compromisului de la +uxembourg ("#! (vezi supra!ț

cresc2nd astfel rolul Consiliului în fa a institu iilor na ionale i corelativ revalorifică puterea deț ț ț ș

ini iativă a Comisiei.ț

%0E pune bazele creării unui @ribunal de primă instan ăț introdus efectiv prin decizie a

Consiliului din $, octombrie "#;; intrată în vigoare la " ianuarie "#;#.

.. Ac*ui!+ul Sc,en"en

+a ", iunie "#;5 a fost semnat %cordul de la Sc/engen (+uxemburg! de către &elgia

4ermania 3ran a +uxemburg i <landa. El avea drept scop diminuarea controalelor persoanelor ț ș

la frontierele statelor semnatare. În "##D acelea i state semnau Conven ia de aplicare careș ț

1%



con ine reguli administrative i te/nice pentru punerea în aplicare a %cordului Sc/engen înț ș

acquis-ul comunitar 6 .

%cFuis-ul Sc/engen a fost definit prin decizie a Consiliului 0E din $D mai "### iș

înglobează cele două documente de bază (din "#;5 i "##D! acordurile de adeziune înc/eiate cuș

alte state6 dec2t semnatarele originale deciziile i declara iile comitetului executiv a acordurilor ș ț

de la Sc/engen precum i actele adoptate de instan ele abilitate. &aza 8uridică a componentelor ș ț

acFuis-ului Sc/engen a fost stabilită prin altă ecizie a Consiliului din aceea i datăș ;. %cFuis-ul

Sc/engen face parte din dreptul derivat al 0E (vezi infra!.

2. *!ar a 3nun Euro!eneț

În iunie "#;; proiectul uniunii economice i monetare a revenit în aten ia europenilor.ș ț

?acFue elors pre edinte al Comisiei Europene la acea vreme a primit sarcina de a studia iș ș

propune etape concrete pentru crearea uniunii economice i monetare. *aportul elors propuneaș

un proces în trei etape dintre care ultimele două presupuneau o nouă revizuire a @ratatului de la

*oma.

În aceea i perioadă căderea zidului &erlinului prăbu irea regimului comunist iș ș ș

reunificarea 4ermaniei ( octombrie "##D! au dus la aplicarea unei reforme mai largi. În acest

context statele membre au decis să- i extindă cooperarea în două domenii de importan ă ma8orăAș ț

politica externă i 8usti ia i afacerile interne.ș ț ș

5@ermenul francez care se referă la corpul cumulativ al reglementărilor comunită ii europene cuprinz2ndț

obiectivele sale regulile substan iale politicile i în special legisla ia primară i cea derivată precum iț ș ț ș ș

/otăr2rile instan elor europene 9 toate parte a ordinii legale a 0E. %ceasta include toate tratateleț

regulamentele directivele institu iilor europene precum i /otăr2rile C?0E. %cest acFuis este dinamic seț ș

dezvoltă constant. @oate statele membre trebuie să îndeplinească acFuis-ul comunitar. @ermenul este celmai des utilizat în legătură cu pregătirile statelor candidate pentru aderarea la 0E. Ele trebuie să adopteimplementeze i respecte tot acFuis-ul pentru a li se permite aderarea. Ceea ce poate include modificareaș

legisla iei interne.ț

4 În prezent ările păr i suntA %ustria &elgia Ce/ia anemarca Elve ia Estonia 3inlanda 3ran aț ț ț ț

4ermania 4recia Islanda Italia +etonia +ituania +uxemburg )alta <landa 'orvegia :olonia:ortugalia Slovacia Slovenia Spania Suedia 0ngaria. C/iar dacă %ndora +iec/tenstein )onaco San)arina i Gaticanul nu au semnat acordul aceste state nu practică un control la frontierele lor. *om2niaș

&ulgaria i Croa ia sunt ări candidate la aderare la acordurile Sc/engen.ș ț ț

6 :ublicată în ?urnalul <ficial (?<! al 0E +. "6 din "D iulie "###.

23



.. -ratatul de la Maa!tric,t

ecizia de convocare a conferin elor interguvernamentale de revizuire a tratatelor a fostț

luată în Consiliul european de la ublin din $5-$ iulie "##D. 0na dintre cele două conferin eț

trebuia să- i consacre lucrările uniunii economice i monetare cealaltă 9 uniunii politice.ș ș

0niunea Europeană a fost instituită prin @ratatul de la )aastric/t (@)! semnat la 6 februarie

"##$ i completat prin "6 protocoale i de declara ii anexe. <dată cu na terea 0E s-a desc/is oș ș ț ș

nouă etapă în procesul de integrare europeană.

+a momentul negocierii tratatului structura viitoarei organiza ii a suscitat numeroaseț

dezbateri. Statele au căzut de acord să institu ionalizeze cooperarea lor în materia politiciiț

externe a 8usti iei i afacerilor interne fără a accepta în marea lor ma8oritate să apliceț ș

domeniilor în cauză =metoda comunitară> pentru a evita atingerea suveranită ii lor.ț

@ratatul de la )aastric/t consacră un concept politic nou 9 0niunea Europeană. %ceasta

urma să combine comunită ile originare i unele concepte noi într-o ar/itectură organizatoricăț ș

inedită. 0niunea s-a suprapus pe Comunită ile europene fără a se substituiacestora. 0E nu a fostț

dotată cu personalitate 8uridică proprie la acea vreme. Structura noii organiza ii se asemăna cu unț

templu grec constituit dintr-un fronton comun de principii i institu ii pe trei piloni.ș ț

- :rimul pilon cuprindea cele trei comunită i europene 9 CEC< CEE i Euratomț ș

- al doilea - :olitica externă i de securitate comună (:ESC!ș

- iar al treilea - Cooperarea în materie de 8usti ie i afaceri interne (?%I!.ț ș

iferen ele dintre cei trei piloni se regăseau la nivelul competen elor acordate institu iilor ț ț ț

europene. :rimul pilon era dominat de metoda comunitară care dădea Consiliului de mini tri iș ș

:arlamentului European o putere de decizie în procedura legislativă aplicabilă în timp ce

Comisia de inea monopolul propunerilor. %ceastă tendin ă este răsturnată în cadrul celorlal i doiț ț ț

piloni în cadrul cărora colaborarea era interguvernamentală. Consiliul de mini tri de inea putereș ț

de decizie monopolistă statu2nd cu unanimitate. Comisia i :E ambele institu ii cu caracter ș ț

extra-na ional sunt puternic marginalizate. Cadrul institu ional unic care trebuia să reprezinteț ț

baza templului grec avea totu i ni te limite. e fapt al doilea i al treilea piloni împrumutauș ș ș

institu iile Comunită ilor dar func ionau potrivit unor proceduri diferite deplas2nd centrul deț ț ț

gravitate spre Consiliu. %stfel 0E i Comunită ile europene c/iar dacă erau fondate de acelea iș ț ș

state membre i pe acelea i institu ii coexistau func ion2nd potrivit unor reguli proceduri iș ș ț ț ș

principii deferite ceea ce putea genera multiple confuzii.

21



Consiliul european este cel care define te în continuare orientările generale ale 0niuniiș

dar nu face parte din institu iile comunitare. Consiliul Comisia i :arlamentul european suntț ș

institu ii comune celor doi piloni care se bazează pe cooperareA Consiliul în domeniul cooperăriiț

interguvernamentale define te pozi iile comune i adoptă ac iuni comune cu unanimitateș ț ș ț

:arlamentul este asociat :ESC i cooperării în domeniul ?%I prin atribu ii de informareș ț

consultare recomandări Comisia dispune de putere de ini iativă limitată în aceste domeniiț

puterea sa e parta8ată cu statele membre i nu este extinsă asupra unor domenii sensibileș

(cooperarea 8udiciară penală vamală sau poli ienească! (4autron $DD#!.ț

:rin unificarea procedurilor de aderare i de revizuire pentru 0niune în ansamblul eiș

autorii tratatului a vrut să sublinieze caracterul indisociabil al acesteia. În raport cu dispozi iileț

anterioare noile dispozi ii nu con in modificări de substan ă. <biectul lor esen ial era punerea înț ț ț ț

eviden ă a faptului că 0niunea forma un tot i în special că nicio adeziune nu putea fi efectuată laț ș

unul sau altul dintre piloni lua i izolat (onK $D"D!.ț

:rin @) Comunitatea este profund transformată. CEE creată prin @* =nucleul dur> a

integrării europene a primit un nume nouA =Comunitate europeană> consecin ă a adăugării aț

numeroase competen e care nu erau economiceA cultură sănătate publică educa ie etc.ț ț

% fost introdus conceptul de cetă enie implic2nd posibilitatea unui control din parteaț

Cur ii de ?usti ie. in faptul recunoa terii unei cetă enii europene unii autori (:apazianț ț ș ț

*ambaud $D"5! deduc înt2ietatea acordată persoanei umane la nivelul 0niunii europene o

structură care promovează un mod particular de organizare 8uridică politică i socială av2ndș

individul în centrul aten iei.ț

@ratatul subliniază necesitatea convergen ei politicilor economice na ionale i consacrăț ț ș

principiul stabilirii uniunii economice i monetare preconiz2ndu-se adoptarea monedei uniceș #

p2nă cel t2rziu la " ianuarie "###.

0nele reforme institu ionale au vizat func ionarea mai eficientă a Comunită ii prinț ț ț

extinderea ma8orită ii calificate în Consiliu i mai democratic prin consolidarea roluluiț ș

:arlamentului European. % fost creat un Comitet al regiunilor organ cu rol consultativ al 0E iș

func ia deț )ediator european.

% 'umele euro a fost adoptat oficial la " decembrie"##5 iar moneda însă i a intrat pe pie ele interna ionale la ș ț ț "ianuarie "### înlocuind a a-numitaș unitate monetară europeană (EC0!. +a " ianuarie $DD$ ea a fost introdusă încircula ie înlocuind în cele din urmă monedele na ionale din 1ona euro.ț ț

22

http://ro.wikipedia.org/wiki/16_decembrie

http://ro.wikipedia.org/wiki/1995


http://ro.wikipedia.org/wiki/1_ianuarie




http://ro.wikipedia.org/wiki/ECU









http://ro.wikipedia.org/wiki/16_decembrie



*atificarea @) a fost laborioasă. 0n prim referendum negativ la $ iunie "##$ în

anemarca a făcut necesară organizarea unui al doilea referendum la "; mai "##. 3ran a aț

ob inut o victorie ubredă cu 5" D, L la referendumul organizat la $D septembrie "##$. *egatulț ș

0nit după tergiversări interminabile a ratificat totu i tratatul la $ august "##. În 4ermania aș

fost introdus un recurs în fa a @ribunalului Constitu ional care a pus condi ii precise pentruț ț ț

ratificarea tratatului. @ratatul a intrat în sf2r it în vigoare la " noiembrie "## cu o înt2rziere deș

"D luni fa ă de calendarul prevăzut.ț

(. E'olu a 3E !rn tratatele de re'zureț

@ratatele de revizuire a trataelor originare după crearea 0niunii Europene au dus la transformarea

structurilor comunitare ini iale. %stăzi suntem în prezen a unei 0niuni suprana ionale cuț ț ț

personalitate 8uridică proprie care în sens substan ial dispune de o cartă constitu ională proprie.ț ț

.. -ratatul de la Am!terdam

<riginea @ratatului de la %msterdam (@%! se regăse te în @ratatul de la )aastric/t autoriiș

căruia au convocat din oficiu în "## o nouă Conferin ă interguvernamentală la care urma să seț

examineze dacă trebuiau revizuite politicile i formele de cooperare pentru a asigura eficacitateaș

mecanismelor.

În contextul lărgirii masive spre est a 0niunii Europene preconizată în anii următori @%

trebuia să contribuie la reformarea sistemului institu ional în scopul adaptării la această lărgire.ț

Conferin a interguvernamentală precedată de un raport a unui grup de reflec ie a fost convocatăț ț

la @orino în martie "## în vederea revizuirii tratatelor. +a desc/iderea conferin ei Consiliulț

European a propus patru obiective pentru negociereA

- suprimarea ultimelor piedici în libertatea circula iei persoanelorț

- problematica locurilor de muncă i a drepturilor cetă enilorș ț

- consolidarea rolului Europei pe scena interna ionalăț

- adaptarea ar/itecturii institu ionale a 0E în vederea lărgirii.ț

@ratatul a fost adoptat la $ octombrie "##6 i a intrat în vigoare din " mai "###. 3ără aș

atinge structura 0E acest tratat a reorganizat pilonii oper2nd o =comunitarizare> par ială aț

domeniului 8usti iei i afacerilor interne pe segmentul circula ia persoanelor i migra ia. <dată cuț ș ț ș ț

@% al treilea pilon este redus la cooperarea poli ienească i 8udiciară în materie penală. @otodatăț ș

crearea unui spa iu comun al libertă ii securită ii i 8usti iei devine un nou obiectiv al 0niuniiț ț ț ș ț

20



(&oev $D",! răspunz2nd totodată a teptărilor legate de integrarea acFuis-ului Sc/engen (onKș

$D"D!.

@ratatul tinde să amelioreze func ionarea politicii exterioare i de securitate comunăț ș

cre2nd postul de Înalt reprezentant pentru politică externă i de securitate comună (:ESC!ș

atribuit Secretarului general al Consiliului precum i o 0nitate de planificare i de alertă rapidă.ș ș

În ceea ce prive te mecanismul cooperării consolidate acesta permitea unui grup de stateș

importante de a adopta diverse măsuri fără a fi împiedicate de al i parteneri i de a facilita astfelț ș

logica integrării. %stfel mecanismul instituit permitea simultan progresul logicii comunitare

agreat de unele state i concilierea acesteia cu dorin a altor state de a ac iona cu pruden ă înș ț ț ț

rela iile comunitare.ț

e asemenea @% încearcă să întărească mediul democratic al statului de drept i deș

protec ie a drepturilor omului la nivelul 0E. În contextul aderării masive a unor state din estulț

Europei cu sisteme democratice în tranzi ie i unde drepturile omului nu se bucurau încă de oț ș

protec ie conformă standardelor europene @% introduce două modificări ma8oreAț

- pe de o parte respectarea drepturilor fundamentale devine condi ie imperativă pentruț

aderarea noilor state- pe de altă parte conform noului tratat încălcarea gravă i persistentă a acestor drepturiș

poate constitui motiv de suspendare potrivit unor condi ii precise de aplicareț

îndreptate împotriva statului membru în cauză.

:rintre altele tratatul a căutat să răspundă unor a teptări a cetă enilor prin dispozi iiș ț ț

privind anga8area i sănătatea publică. %stfel în ceea ce prive te dimensiunea socială a 0Eș ș

autorii tratatul se ambi ionează să creeze o politică comunitară în planul anga8ării printr-un titluț

nou referitor la aceasta care se spri8ină pe coordonarea politicilor de anga8are a celor

cincisprezece state membre de atunci.

.. -ratatul de la /i!a

În vederea accelerării procesului de lărgire Consiliul European de la HMln a /otăr2t săconvoace o nouă Conferin ă interguvernamentală în iunie "###. rept urmare la $ februarieț

$DD" fost semnat @ratatul de la 'isa (@'!.

@' a fost un acord între statele membre ob inut după patru zile de negocieri maraton.ț

%nterior tot la 'isa Consiliul European :arlamentul Consiliul i Comisia au semnat iș ș

2$



proclamat la 6 decembrie $DDD Carta drepturilor fundamentale a 0E fără a se pronun a asupraț

for ei sale 8uridice.ț

i acest tratat a cunoscut dificultă i de ratificare cu un vot negativ la primul referendum înȘ ț

Irlanda. < declara ie privind lărgirea anexată tratatului define te pozi ia comună pe care stateleț ș ț

membre se anga8ează să o adopte la conferin ele de aderare cu statele candidate. %ceastă pozi ieț ț

se referă la repartizarea locurilor în :arlament ponderea voturilor în Consiliu componen aț

Comitetului economic i social i a Comitetului regiunilor în 0niunea cu $6 de membri.ș ș

:rintre altele @' clarifică condi iile pentru punerea în aplicare a cooperării consolidateț

care poate fi aplicată în domeniile :ESC. %stfel statele care doresc să stabilească o cooperare

consolidată sunt supuse unor condi ii stricte de fond i de procedură. *ecurgerea la acest tip deț ș

cooperare trebuie să contribuie la realizarea 0niunii respect2nd cadrul institu ional al acesteia iț ș

nu poate fi utilizată dec2t în ultimă instan ă cu respectarea acFuis-ului comunitar. Cooperareaț

consolidată trebuie să contribuie la procesul de integrare să nu afecteze pia a interioară iț ș

regimul sc/imburilor comerciale sau coeziunea economică i socială.ș

+a sf2r itul lunii decembrie în $DD" Consiliul european a adoptat declara ia de la +aeenș ț

(&elgia! afirm2nd necesitatea pentru 0niune de a =deveni mai democratică mai transparentă mai

eficace>. În acest scop declara ia de la +aeen a formato conven ie în cadrul căreiaț ț

reprezentan ii statelor membre ai :arlamentului European ai :arlamentelor na ionale i aiț ț ș

Comisiei au discutat despre viitorul 0niunii aproape "; luni.

.. -ratatul de !ta0ilire a unei Con!titu ii pentru Europaț

Conven ia asupra viitorului Europei i-a fixat ca misiune elaborarea unei Constitu ii. Înț ș ț

tendin a de recunoa tere a personalită ii 8uridice a 0niunii i dispari iei Comunită ii membriiț ș ț ș ț ț

conven iei au considerat că era oportun să înlocuiască tratatele existente cu un text unic care săț

reunească în patru păr iAț

- principiile fundamentale

- Carta drepturilor fundamentale- politicile i dispozi iile privind func ionarea 0niunii iș ț ț ș

- dispozi iile generale i finale.ț ș

%utorilor li s-a părut firesc să numească noul text =Constitu ie>. %ceastă abordare a făcutț

obiectul unui consens larg în s2nul Conven iei consider2ndu-se că tratatele Comunită iiț ț

Europene c/iar dacă au fost înc/eiate sub forma unui acord interna ional constituieț carta

2&



constitu ionalăț a unei comunită i de drept. %stfel adoptarea unei Constitu ii era resim ită ca unț ț ț

gest de natură să refondeze construc ia europeană pe baze noi. :roiectul Conven iei trimisț ț

pre edin iei italiene din "; iulie $DD a fost apoi aprobat de o Conferin ă interguvernamentalăș ț ț

care a8ungea astfel la semnarea tratatului de stabilire a unei Constitu ii pentru Europa la $#ț

octombrie $DD,.

)embrii Conven iei nu au putut anticipa corect consecin ele care puteau decurge dinț ț

alegerea termenului de =Constitu ie>. Introducerea acestui termen a făcut un număr de guverne săț

ia decizia de a ratifica tratatul printr-un referendum din cauza importan ei reformei operate.ț

%stfel s-a dovedit periculos împrumutul unui termen din registrul na ional departe de a fiț

clarificat dezbaterea pentru cetă eni termenul de =Constitu ie> i-a destabilizat în parte pentru căț ț

documentul în cauză nu semăna cu textele constitu ionale na ionale. În plus în ciuda numelui săuț ț

Constitu ia nu era o veritabilă refondare ci mai cur2nd o codificare i o clarificare a celor careț ș

existau (onK $D"D!.

@ratatul constitu ional a fost respins mai înt2i de cetă enii francezi în cadrulț ț

referendumului cu valoare obligatorie organizat la $# mai $DD5"D. upă aproximativ o lună de la

această dată la iunie $DD5 ma8oritatea cetă enilor olandezi au răspuns nu la referendumulț

organizat pentru ratificarea acestuia"". e i referendumul avea o valoare consultativă for eleș ț

politice din această ară s-au anga8at să respecte dorin a cetă enilor lor. %stfel documentul nu aț ț ț

mai fost ratificat de <landa. %bandonarea tratatului constitu ional ine cont de respingerea lui cuț ț

o ma8oritate semnificativă în cele două state fondatoare (3ran a i <landa!. În urma acestor voturiț ș

negative în alte state care au decis ratificarea tratatului prin consulta ie populară se puteaț

observa o ostilitate cresc2ndă la ratificarea acestuia.

.1. -ratatul de la Li!a0ona

*efuzul francezilor i al olandezilor de a aproba Constitu ia au generat o confuzieș ț

profundă în mediul european. C/iar dacă o declara ie ata ată @ratatului constitu ional prevedeaț ș ț

sesizarea Consiliului European dacă într-un termen de doi ani de la semnarea tratatului ,N5 dintre

13 =n defavoarea >ratatul constituțional s-au pronunțat &$? dintre cetățenii cu dreptde vot, în situația unei rate de participare de 5% ?

11 Cu o rată de participare de 53 ?, 53 ? dintre cetățenii olandei au respinstratatul constituțional

25



state l-ar fi ratificat dar unul sau mai multe state ar fi înt2lnit dificultă i în procedurile ratificăriiț

efii de state i de guverne nu au putut face mai mult după referendum dec2t să cadă de acordș ș

asupra necesită ii unei perioade de reflec ie i adaptării calendarului ratificării în statele membreț ț ș

lăs2nd libertatea statelor de a nu se pronun a (onK $D"$ &oev $D",!. Consecin a a fostț ț

îng/e area proiectului de adoptare a Constitu iei pentru Europa.ț ț

4ermania care a8ungea la pre edin ia 0E la " ianuarie $DD6 avea sarcina de explora căiș ț

posibile de renegociere a revizuirii tratatelor. Cu ocazia celei de a cincea aniversări a semnării

tratatelor de la *oma declara ia comună a efilor statelor de la &erlin se limita la a evocaț ș

obiectivul de a =a eza 0E pe baze comune reînnoite> fără nicio men ionare a Constitu iei.ș ț ț

< noua conferin ă interguvernamentală din $ iulie $DD6 avea mandatul de a demaraț

adoptarea unui nou =tratat de revizuire> a tratatelor în vigoare abandon2nd astfel proiectul unei

Constitu ii formale. %cest tratat trebuia în acela i timp să apere principiile stabilite în Constitu ieț ș ț

i să se îndepărteze de aceasta la unele puncte deosebit de controversate. %stfel s-a găsitș

compromisul pentru a reconcilia punctele de vedere i preocupările celor "; ări care ratificaserăș ț

tratatul constitu ional a celor $ state în care refuzul ratificării a fost ma8oritar i a celor 6 stateț ș

unde procesul de ratificare nici nu se înc/eiase.

efii de state sau de guverne a celor $6 reuni i la +isabona la "; octombrie i-au datȘ ț ș

acordul politic pentru un nou tratat care a fost semnat la " decembrie $DD6. El modifica tratatele

0E i CE. @ratatul 0E i-a păstrat titlul ini ial în timp ce @ratatul CE devine @ratatul privindș ș ț

func ionarea 0E (@30E!.ț

%cest tratat a luat forma unui =catalog de amendamente la tratatele anterioare> (onK p.

$$! greu de în eles fără o raportare la textele tratatelor. @ermenii de =Constitu ie> =lege> =legeț ț

cadru> i =ministru al afacerilor externe> nu mai fac parte din limba8ul noului tratat precum iș ș

referirea la simbolurile 0niunii. @extul Cartei drepturilor fundamentale a fost retras în favoarea

unei simple men ionări în articolul consacrat drepturilor fundamentale (art. @0E!. Caracterulț

interguvernamental al :ESC este eviden iat prin men inerea ansamblului regulilor specifice înț ț

noul tratat privind 0E. În sf2r it diferitele articole ale tratatelor protocoalelor i declara iilor careș ș ț

tratează despre competen ele 0niunii sunt impregnate de neîncrederea statelor membre fiindț

24



utilizate formulări negative pentru a califica aceste competen eț "$. C/iar dacă @ratatul de stabilire

a unei Constitu ii pentru Europa a suferit un e ec din cauza reticen elor exprimate de cetă eniiț ș ț ț

0niunii potrivit unor autori (&oev $D", onK $D"D ?acFuO $DD# 4autron $DD#! at2t tratatul

constitu ional c2t i cel de la +isabona se înscriu într-un proces de constitu ionalizare a 0niuniiț ș ț

care a devenit un proces unic i exclusiv care a depă it metodele tradi ionale de construc ieș ș ț ț

comunitară.

:rintre prevederile care modifică ar/itectura construc iei europene sunt cele care se referăț

la abolirea sistemului pe piloni i tergerea completă a Comunită ii europene. 0niunea dispune deș ș ț

un statut care îi permite să- i manifeste personalitatea 8uridică în mod func ional. Înainte deș ț

intrarea în vigoare a @ratatului de la +isabona doar Comunită ile europene dispuneau de oț

personalitate 8uridică (art. $;" @CE art. ";, @CEE%!. eoarece 0niunea s-a substituit i aș

succedat Comunită ii Europene (art. " (! @0E! de acum încolo ea este cea care dispune de oț

personalitate 8uridică deplină (art. ,6 @0E!. %ceastă personalitate există pentru a contribui la

realizarea obiectivilor fixate prin tratate. @otu i aceasta se limitează strict la competen eleș ț

0niunii fără a o autoriza să legifereze i să ac ioneze dincolo de aceste competen e atribuite deș ț ț

state în tratate (eclara ia nr. $, anexată @0E i @30E!.ț ș

%rt. 5 din @30E precizează că =În fiecare dintre statele membre 0niunea are cea mai

largă capacitate 8uridică recunoscută persoanelor 8uridice de către legisla iile interneJ 0niuneaț

poate în special să dob2ndească sau să înstrăineze bunuri mobile i imobile i poate sta înș ș

8usti ie. În acest scop 0niunea este reprezentată de Comisie>. %stfel constatăm că 0E dispune deț

o personalitate 8uridică proprie distinctă de cea a statelor membre de un buget autonom i de unș

patrimoniu. C/iar dacă Comisia este cea care este abilitată să ac ioneze în numele 0niuniiț

recunoa terea personalită ii sale 8uridice interne diferită de cea a institu iilor sale îi permite săș ț ț

îndeplinească toate actele necesare func ionării sale în fiecare dintre statele membreț A să

ac/izi ioneze sau să îndepărteze bunuri să înc/eie contracte să se prezinte în fa a 8usti iei etc.ț ț ț

0E dispune de o personalitate 8uridică interna ională preluată de la Comunitateaț

Europeană c/iar dacă tratatele nu fac o precizare în acest sens. C?CE" a admis că independent de

12 3ie că este vorba despre recunoa terea personalită ii 8uridice a 0niunii despre Carta drepturilorș ț

fundamentale sau despre adeziunea la CE< statele au avut gri8ă să precizeze că acestea =nu modificăcompeten ele 0niunii a a cum sunt ele definite în tratate>.ț ș

10: se vedea în acest sens C/C;, 01 martie 1%41, Comisia c@ Consiliu, caua 22@43

26



competen ele prevăzute expres în unele dispozi ii ale @ratatelor Comunitatea Europeană i înț ț ș

prezent 0niunea Europeană este competentă să înc/eie acorduri externe în toate domeniile în

care Comunitatea i deci în prezent 0niunea dispune de o competen ă internă de a realiza unș ț

obiectiv determinat de tratate sau dacă adoptarea unui anga8ament interna ional este necesară laț

realizarea acestui obiectiv",.

În structura institu ională a 0niunii Europene :arlamentul European este depozitarulț

voin ei cetă enilor europeni reprezentan ii cărora sunt ale i prin vot universal direct secret iț ț ț ș ș

liber conform principiilor electorale democratice. @ratatul de la +isabona încearcă să contribuie

la cre terea democra iei în 0E prin atribuirea unui rol mai important :arlamentului Europeanș ț

prin consolidarea rolului parlamentelor na ionale i a dreptului de ini iativă privată (art. "D @0E!.ț ș ț

@otodată =la ini iativa a cel pu in un milion de cetă eni ai 0niunii resortisan i ai unui număr ț ț ț ț

semnificativ de state membre Comisia Europeană poate fi invitată să prezinte în limiteleatribu iilor sale o propunere corespunzătoare în materii în care ace ti cetă eni consideră că esteț ș ț

necesar un act 8uridic al 0niunii în vederea aplicării tratatelor> (art. "" (,! din @0E!.

:rin @ratatul de la +isabona s-a mai făcut un salt important în domeniul protec iei 8uridiceț

a drepturilor omului. Cartei drepturilor fundamentale i se recunoa te caracterul de drept primarș

în ciuda clauzelor derogatorii ob inute de *egatul 0nit i de :oloniaț ș "5 i mai t2rziu de Ce/iaș ".

1$ : se vedea în acest sens C/C;, 25 aprilie 1%44, avis 1@45, :vis rendu en vertu delAarticle 266, paragrape 1, alina 2, du >rait C;; B 8rojet dAaccord relatif lAinstitution dAun onds europen dAimmo"ilisation de la navigation intrieure E, Rec8 4$1 * 1% martie 1%%0, avis 2@%1, :vis rendu en vertu de lAarticle 226, paragrap 1,alina 2, du >rait C;; B Convention nF 143 de lAorganisation internationale dutravail concernant la scurit dans lAutilisation des produits cimiGue au travail E,Rec 8 H-1351

1& 8rotocolul (nr 03) privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a +niunii;uropene în 8olonia #i în Regatul +nit, anexat >ratatului de la 7isa"ona, repreintămaterialiarea derogării opt-out acordată unei țări care nu dore#te să se aliee altorstate mem"re într-un anumit domeniu de cooperare comunitară, împiedic!nd astfelun "locaj general 8entru a o"ține această clauă Iecare stat a preentat argumentecare demonstreaă că aplicarea Cartei ar I avut inJuențe nefaste asupra ordinii lor

juridice =n speță, Regatul +nit susținea că atingerea ar I fost adusă drepturilorsociale a#a cum sunt ele protejate în această țară, iar 8olonia a făcut referire laprotejarea vieții private #i de familie precum #i a căsătoriei

2%



Extinderea domeniilor în care adoptarea deciziilor la nivelul Consiliului se realizează prin

vot cu ma8oritate calificată aduce un plus de dinamism mecanismului european. e asemenea

introducerea unei pre edin ii stabile pentru Consiliul European aduce mai multă eficacitateș ț

acestui mecanism.

Crearea func iei de Înalt *eprezentant al 0niunii pentru afaceri externe i politică deț ș

securitate av2nd rolul de a conduce politica externă a 0niunii Europene trebuia să determine un

plus de coeren ă ac iunii externe a acesteia. @ratatului de la +isabona reune te ac iunile înț ț ș ț

domeniul politicii externe atribuindu-le unei persoane func ii care erau anterior exercitate de doiț

demnitari europeni diferi iA Înaltul reprezentant pentru :ESC i Comisarul însărcinat cu rela iiț ș ț

externe.

Ca i în cazul tratatelor precedente @ratatul de la +isabona a intrat în vigoare cuș

dificultate. %rt. din tratat fixa o dată precisă pentru intrarea sa în vigoare pe " ianuarie $DD# înideea că =toate instrumentele de ratificare să fi fost depuse sau în caz contrar în prima zi a lunii

următoare după depunerea instrumentului de ratificare a statului semnatar care va proceda ultimul

la această formalitate>. În al i termeni @ +isabona nu con inea nicio dispozi ie care să prevadăț ț ț

solu ii posibile în caz de neratificare de către unul sau mai multe state membre. %v2nd în vedereț

e ecul suportat în ratificarea tratatului constitu ional ma8oritatea statelor au prevăzut că vor ș ț

ratifica @ratatul de la +isabona pe cale parlamentară.

@otu i în timpul referendumului de ratificare pe care autorită ile irlandeze l-au organizatș ț

în iunie $DD; îngri8orarea numero ilor comentatori care se exprimaseră în a8un se concretiza înș

cele 5,L a irlandezilor care au spus nu tratatului de la +isabona. :rincipalele motive ale acelui

vot negativ au fost lipsa de informare i de în elegere a tratatului i a mizelor sale precum iș ț ș ș

unele temeri privind protec ia identită ii irlandeze prote8area neutralită ii Irlandei protec iaț ț ț ț

regimului fiscal na ional sau pierderea =comisarului irlandez> av2nd în vedere preconizataț

modificare a componen ei Comisiei Europene.ț

Consiliul European a fost nevoit să consacre trei reuniuni găsirii unei solu ii pentruț

stimularea intrării în vigoare a @ratatului de la +isabona. +a "#-$D iunie $DD; Consiliul a exclus

implicit renegocierea tratatului de8a ratificat de parlamentarii a "# state membre. +a "$-"

decembrie $DD; el s-a anga8at să ia măsuri pentru a permite Comisiei să continue includerea unui

159ei (&0) Declarația Repu"licii Cee cu privire la Carta drepturilor fundamentale a+niunii ;uropene, anexată >ratatului de la 7isa"ona

03



na ional din fiecare stat membru. %poi la "6-"; iunie $DD# aceste preocupări au făcut obiectulț

unei =decizii a efilor de stat sau de guvern a celor $6 state membre ale 0E reunite în Consiliulș

european> a căror dispozi ii trebuiau enun ate într-un protocol la înc/eierea celui mai apropiatț ț

tratat de adeziune. 4aran iile astfel date irlandezilor au permis organizarea unui nou referendumț

ca i în $DD$. %cest referendum a avut loc la $ octombrie $DD# i de această dată 6L dintreș ș

irlandezi au răspuns pozitiv pentru ratificarea tratatului. @otu i la acel moment mai persistauș

dubii cu privire la intrarea în vigoare a acestuia din cauza reticen elor pre edintelui euroscepticț ș

ce/ Gaclav Hlaus. %cesta din urmă a cerut ob inerea acelora i clauze derogatorii ca i celeț ș ș

acordate :oloniei i *egatului 0nit în ceea ce prive te Carta drepturilor fundamentale primindș ș

această satisfac ie la Consiliul European din $#-D octombrie $DD#. *epublica ce/ă a depusț

instrumentul său de ratificare la " noiembrie $DD# i @+ a putut intra în vigoare în sf2r it la "ș ș

decembrie $DD#.

Tema III

Procesele de lărgre a 3E

1. *derarea la 3E

)embrii originari ai 0E sunt cele ări semnatare ale @ratatelor de la *oma din "#56Aț

*34 &elgia 3ran a Italia +uxemburg i <landa. @o i ceilal i membri actuali au fost admi i înț ș ț ț ș

urma unor negocieri. %dmiterea noilor membri este obiectul art. ,# @0E.

1. "ond le de admtereț

Se ine cont de condi iile fixate prin @ratat dar i de cele definite de Consiliul Europeanț ț ș

cunoscute sub numele de =criteriile de la Copen/aga>.

*. "ond le de4nte !rn T3Eț

Cf. art. ,# din @0E A =<rice stat european care respectă valorile prevăzute la articolul $ iș

care se anga8ează să le promoveze poate solicita să devină membru al 0niunii.>

01



%stfel această dispozi ie fixeazăț tre cond ț A

". Calitatea de stat în sensul dreptului interna ional.ț

$. Caracterul european din punct de vedere geografic nu are limite precise. Identitatea

europeană este mai ales una istorică i culturală. 3iind imposibilă fixarea unor limiteș

clare ale Europei aprecierea este una în esen ă politică. Singura apreciere a acesteiț

condi ii făcută p2nă în prezent a privit )arocul a cărui candidatură a fost respinsă pentruț

acest motiv în "#;6.@urcia a fost recunoscută drept candidată c/iar dacă nu are dec2t o mică parte a

teritoriului în Europa. C2t despre Cipru nicio contesta ie nu a fost ridicată a propos deț

caracterul sau european în ciuda situa iei sale geografice.ț

. *espectarea valorilor vizate la art. $ @0E i anga8amentul de a le promova. :2nă la @%ș

nicio dispozi ie nu subordona expres acceptabilitatea unei candidaturi caracteruluiț

democratic al unui stat care o depune. @+ adaugă la simpla respectare a valorilor prevăzută de @% ideea unei atitudini pozitive precum i promovarea valorilor. Includereaș

printre valori a respectării i promovării drepturilor persoanelor apar in2nd minorită ilor ș ț ț

na ionale are o importan ă deosebită.ț ț

Cf. art. $ din @0E (Galorile 0E!=0niunea se întemeiază pe valorile respectării demnită iiț

umane libertă ii democra iei egalită ii statului de drept precum i pe respectarea drepturilor ț ț ț ș

omului inclusiv a drepturilor persoanelor care apar in minorită ilor. %ceste valori sunt comuneț ț

statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism nediscriminare toleran ă 8usti ieț ț

solidaritate i egalitate între femei i bărba i>.ș ș ț

. "rterle de la "o!enaga

+a Consiliul European de la Copen/aga din iunie "## a fost emis principiul conform căruia

ările din Europa Centrală i <rientală ar putea adera la 0niune din momentul c2nd vor fi înț ș

măsură =să îndeplinească obliga iile care decurg din aceasta îndeplinind condi iile economice iț ț ș

politice cerute>. :entru aceasta ara candidată trebuie să respecteAț

". 0n criteriu politicA institu ii stabile care să garanteze democra ia înt2ietatea dreptuluiț ț

drepturile omului respectarea i prote8area minorită ilorJș ț

$. 0n criteriu economicA o economie de pia ă viabilă precum i capacitatea de a face fa ăț ș ț

presiunii concuren iale i for elor de pia ă în interiorul 0niuniiJț ș ț ț

02



. %cFuis-ul comunitarA capacitatea de a asuma obliga iile de aderare în special prinț

subscrierea la obiectivele de uniune politică economică i monetară.ș

%ceste criterii de aderare au fost confirmate prin Consiliul european de la )adrid din

decembrie "##5 care a adăugat i necesitatea unei =adaptări a structurilor administrative a ărilor ș ț

candidate pentru a crea condi iile unei integrări progresive i armonioase>.ț ș

,. )ai pu in remarcată la început o a patra condi ie a fost evocată la Consiliul European deț ț

la Copen/agaA =capacitatea 0niunii de a asimila noi membri men in2nd elanul integrăriiț

europene>. A priori nu este vorba de un criteriu aplicabil ărilor candidate ci de oț

condi ie de succes al lărgirii i de aprofundare a procesului integrării europene precum iț ș ș

responsabilitatea unei ameliorări a acestei =capacită i de integrare> care incumbă 0niuniiț

i nu ărilor candidate.ș ț

2. Procedura de aderare

În termenii art. ,# din @0E orice ară europeană care dore te să adere la 0niune adreseazăț ș

candidatura sa Consiliului. %cesta se pronun ă cu unanimitate asupra cererii după ce a consultatț

Comisia i după aprobarea :E care se pronun ă cu ma8oritatea membrilor. Condi iile de aderare iș ț ț ș

adaptările tratatelor pe care le antrenează aderările fac obiectul unui acord între statele membre iș

ara candidat. %cest acord sau tratat de aderare este supus ratificării tuturor statelor contractante.ț

< inova ie introdusă prin @+ este obliga ia de a informa despre cererea de aderare nu doar :E ciț ț

i :arlamentele na ionale.ș ț

În practică procedura aderării se derulează în mai multe etapeA

"! upă introducerea cererii de aderare prima etapă este recunoa terea statutului de statș

candidat. %ceasta va declan a =strategia de preaderare> i în special accesul statului înș ș

cauză la a8utorul de preaderare care constituie o sus inere în vederea îndepliniriiț

criteriilor de aderare.

$! upă care urmează desc/iderea propriu-zisă a negocierilor de aderare care presupuneminimum ca ara candidată să respecte criteriile politice (respectarea democra iei i aț ț ș

drepturilor omului!. <biectul esen ial al negocierilor este reluarea acFuis-ului comunitar ț

care cuprinde 5 de capitole printre careA libera circula ie a mărfurilorJ libera circula ie aț ț

lucrătorilorJ drept de stabilire i de liberă prestare a serviciilor libera circula ie aș ț

00



capitalurilor pie e publice dreptul societă ilor dreptul proprietă ii intelectuale politicaț ț ț

concuren ei . a.ț ș

! Comisia stabile te un =raport de monitorizare (screening!> pe fiecare capitol al acFuis-uluiș

i pentru fiecare ară care serve te ca bază pentru desc/iderea procesului de negociere.ș ț ș

'egociatorii supun Consiliului un proiect de pozi ie comună. Consiliul adoptă o pozi ieț ț

comună care autorizează desc/iderea capitolelor. 'egocierile au atunci loc la nivel de

mini tri sau de reprezentan i permanen i ai statelor membre i de ambasadori sauș ț ț ș

negociatori principali ai ărilor candidateJț

,! Comisia ine regulat informa i Consiliul i :E despre stadiul pregătirii ărilor candidate laț ț ș ț

aderare datorită =rapoartelor de urmărire>. *apoartele servesc de asemenea pentru

g/idarea ărilor candidate în efortul lor de pregătire.ț

5! %tunci c2nd negocierile sunt înc/eiate pe toate capitolele rezultatele sunt încorporate într-

un proiect de tratat de aderare care trebuie să fie aprobat de Consiliu i de ărileș ț

aderatoare. %cest proiect de tratat este apoi supus Comisiei pentru aviz i :E pentruș

aprobare.! upă semnarea de către toate păr ile tratatul de aderare este supus statelor membre iț ș

fiecărui stat aderator în cauză pentru ratificare.6! upă finalizarea procesului de ratificare tratatul intră în vigoare i candidatul devine statș

membru al 0E.

(. #etragerea 'oluntară dn 3E

< inova ie ma8oră a @ratatului constitu ional a fost inclusă i în @+. :2nă atunci retragereaț ț ș

voluntară din 0niune nu era expres prevăzută c/iar dacă aceasta era posibilă dpdv 8uridic i netș

preferabilă dpdv politic men inerii for ate în 0niune a unui stat care nu mai împărtă ea idealurileț ț ș

sale.

În urma modificării @0E art. 5D prevede în al. " că = Orice stat memru poate !otărî, în

conformitate cu normele sale constitu ionale, să se retra"ă #in $niuneț >. ecizia de retragere este

unilateralăA ea este luată de statul membru în cauză =conform regulilor sale constitu ionale i esteț ș

adusă la cuno tin ă Consiliului european. upă care se desc/id negocierile în vederea unui acordș ț

între 0E i statul care a decis să se retragă. %cordul este înc/eiat în numele 0niunii de Consiliuș

care statuează cu ma8oritate calificată după aprobarea :E.

0$



În baza orientărilor Consiliului European 0niunea negociază i înc/eie cu acest stat unș

acord care stabile te condi iile de retragere in2nd seama de cadrul viitoarelor sale rela ii cuș ț ț ț

0niunea.

În statul în cauză tratatele încetează să se aplice de la data intrării în vigoare a acordului

de retragere sau dacă nu există un astfel de acord după doi ani de la notificare făcută cu excep iaț

cazului în care Consiliul European în acord cu statul membru în cauză /otără te în unanimitateș

să proroge acest termen.

În sf2r it se prevede că dacă statul care s-a retras din 0niune cere să adere din nouș

cererea sa este supusă procedurii prevăzută la art. ,# @0E.

2. E6tnderea 3E

1. De la 7 la 8

Ini ial *egatul 0nit (*0! a refuzat să participe la crearea CEC<. )otivul englezilor aț

fost refuzul de a depă i cadrul unei cooperări interguvernamentale. @otu i ostilitatea *0 s-aș ș

estompat rapid în fa a unor rezultate i perspective de cre tere economică a CEE. În "#" *0 aț ș ș

cerut aderarea sa urmat de Irlanda anemarca i 'orvegia.ș

În ianuarie "# generalul de 4aulle a rupt unilateral negocierile opun2nd veto-ul său

candidaturii britanice i propun2nd o simplă asociere. *egatul 0nit a decis atunci să- i retragăș șcandidatura precum i ceilal i candida i.ș ț ț

În "#6 o a doua candidatură a acelora i state s-a lovit de acela i veto de 4aulleș ș

afirm2nd că lărgirea comunită ii i-ar sc/imba profund natura. Cererile de aderare nu au fost totu iț ș

retrase ele au rămas pe ordinea de zi a Consiliului. :lecarea lui de 4aulle i alegerea luiș

:ompidou în "## au permis o relaxare a pozi iei 3ran ei.ț ț

'egocierile cu ările candidate au dus la semnarea actelor de aderare la $$ ianuarie "#6$.ț

%derarea a devenit efectivă după ratificare încep2nd cu " ianuarie "#6. *eferendumul organizat

de 'orvegia a dat totu i 5,L de răspunsuri negative la ratificarea tratatului de aderare.ș

2. Euro!a celor 12

upă lărgirea spre nord la scurt timp s-a ivit ini iativa unei lărgiri spre sud. 4reciaț

Spania :ortugalia rămăseseră în afara Comunită ii din cauza regimurilor lor dictatoriale. upăț

0&



căderea dictaturilor în aceste ări unul dintre primele gesturi a noilor guverne democratice a fostț

formularea unei cereri de aderare în "#65 de către 4recia în "#66 de către Spania i :ortugalia.ș

Cei nouă se confruntau cu o dilemăA dpdv politic noile democra ii trebuiau sus inute iț ț ș

a8utate dpdv economic problemele acestora erau numeroase.

4recia a fost cea care a beneficiat prima de un acord pentru aderare care a fost semnat la

$; mai "#6# la %tena i a intrat în vigoare la " ianuarie "#;". osarele Spaniei i :ortugaliei auș ș

necesitat mai mult timp din cauza opozi iei *egatului 0nit. @otu i negocierile au fost reluate înț ș

iunie "#;, iar aderarea acestor două ări a devenit efectivă la " ianuarie "#;.ț

(. Euro!a celor 15

+a sf2r itul anilor "#;D s-a născut ideea creării unui Spa iu economic european (SEE!ș ț

pentru a organiza raporturile între CEE i ările %E+S. 'egocierile începute în "#;# au dus la "$ș ț

iunie "##$ la semnarea @ratatului de la :orto ratificările s-au făcut fără dificultate mai pu in înț

Elve ia din cauza voturilor negative la referendumul organizat în "##$.ț

ar foarte repede SEE i-a pierdut sensul deoarece în paralel cvasi-totalitatea statelor ș

membre %E+S i-au depus candidatura pentru ComunitateA %ustria ("#;#! Suedia ("##"!ș

3inlanda Elve ia i 'orvegia ("##$!. Candidatura Elve iei a fost îng/e ată în urma respingerii deț ș ț ț

către propriii cetă eni de la referendumul pentru SEE.ț

upă semnarea @ )aastric/t cei "$ au anun at că negocierile de aderare vor continuaț

după intrarea în vigoare a tratatului. %ctele de aderare au fost semnate la Corfu la $5 iunie "##,.

Ca i data trecută norvegienii au respins aderarea. 'oua lărgire a intrat în vigoare pentru celelalteș

state la " ianuarie "##5.

. De la 15 la 29

upă căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală i <rientalăA 0ngaria :oloniaș

("##,! *om2nia Slovacia +etonia Estonia +ituania i &ulgaria ("##5! *epublica Ce/ă ("##!ș

i-au depus candidaturile pentru aderare.ș

Candidaturile Ciprului i )altei ("##D! au fost îng/e ate din "## p2nă în "##;.ș ț

În iunie "## Consiliul European de la Copen/aga a recunoscut dreptul de aderare celor

"D state din Europa Centrală i <rientală precum i Ciprului i )altei din momentul c2nd vor ș ș ș

îndeplini criteriile necesare (de la Copen/aga vezi supra!.

05



+a Consiliul European de la +uxemburg (decembrie "##6! procesul de negociere a

aderării a fost lansat în doi timpi. +a D martie "##; negocierile au început cu state din =primul

val> (Cipru Estonia 0ngaria :olonia Ce/ia i Slovenia!. Celelalte ări din Europa de estș ț

(&ulgaria +etonia +ituania *om2nia Slovenia! i )alta au putut participa la acest val dinș

februarie $DDD c2nd s-a considerat că reformele lor progresau suficient de rapid.

+a Consiliul European de la Copen/aga din decembrie $DD$ un acord a fost găsit pentru

aderarea a "D noi membriA Cipru Ce/ia Estonia 0ngaria +etonia +ituania )alta :olonia

Slovacia Slovenia. @ratatul a fost semnat la %tena la "; aprilie $DD iar aderarea a devenit

efectivă de la " mai $DD,.

:entru *om2nia i &ulgaria procesul a fost ceva mai lung. @ratatul de adeziune a fostș

semnat la $5 aprilie $DD5 intr2nd în vigoare la " ianuarie $DD6.

5. *derarea "roa eț

Croa ia i-a depus candidatura în $DD fiindu-i oficial recunoscută în iunie $DD,.ț ș

'egocierile au început în octombrie $DD5 paralele cu cele anga8ate pentru @urcia în urma

insisten elor %ustriei. C/estiunea frontalieră întreț lo'ena "roa aș ț a înt2rziat mult timp aceste

negocieri. Înc/eierea unui acord de ar%tra: /ntre cele două !ăr ț a fost posibilă la , noiembrie

2008. 0n grup de lucru av2nd sarcina de a redacta tratatul de aderare cu *epublica Croată i-aș

început lucrările în decembrie $DD#.

upă "D ani de la începerea procesului de aderare Croa ia a putut deveni cel de-al $;-leaț

stat al 0E încep2nd de la " iulie $D".

7. Nole !ers!ect'e de aderare

-urcia

Cazul @urciei este deosebit de delicat. in "# a fost înc/eiat un acord de asociere între

@urcia i CEE urm2nd modelul din "#" cu 4recia. %cest acord includea perspectiva aderării cf.ș

art.$# >atunci cân# func ionarea acor#ului ar permite acceptarea inte"rală #in partea %urciei aț

oli"a iilor care #ecur" #in tratatul care instituie Comunitatea, păr ile contractuale &or e'aminaț ț

posiilitatea unei a#erări a %urciei la Comunitate>.

Între anii "#;D i "#; acordul de asociere a fost îng/e at în urma loviturii militare de statș ț

din @urcia. În aprilie "#;6 @urcia i-a depus candidatura oficial la Comunitate dar această cerereș

04



a fost respinsă în decembrie "#;# din cauza problemelor politice i economice pe care le-ar fiș

pus aderarea. +a Copen/aga în iunie "##$ nu se punea problema unei aderări ci doar a

negocierii unui acord de uniune vamală care a fost semnat în "##5. În "##6 Consiliul European

a confirmat eligibilitatea @urciei la 0niune dar a adăugat că =nu sunt reunite con#i iile politice iț ș

economice care ar permite #emararea unor ne"ocieri #e a#erare>.

+a Consiliul European de la 7elsini în decembrie "### 0niunea europeană =lu2nd în

calcul elementele pozitive care au marcat recent evolu ia situa iei acestei ări precum i inten iaț ț ț ș ț

@urciei de a continua reformele> a recunoscut oficial că @urcia este o ară candidată care areț

voca ia de a adera la 0niune pe baza acelora i criterii precum cele care se aplică altor ăriț ș ț

candidate.

upă mai mul i ani de ezitări au fost desc/ise oficial negocieri la octombrie $DD5 dar ț

ele au fost definite ca fiind =un proces #esc!is a căror finalizare nu este "arantată>. e atuncinegocierile au progresat lent i dificil.ș

I!landa

upă ce timp îndelungat cetă enii islandezi au fost refractari la aderare această pozi ie s-aț ț

sc/imbat odată cu criza din $DD; care a atins grav economia ării. 4uvernul islandez a depus oț

cerere de aderare la 0E la "6 iulie $DD#.

Balcanii occidentali

0E a reafirmat deplinătatea sus inerii sale la perspectiva aderării europene a ărilor dinț ț

&alcanii occidentali esen ială pentru stabilitate reconciliere i viitorul regiunii. )acedonia aț ș

cerut să adere la 0E la $$ martie $DD,. Ea a ob inut oficial statutul de candidat în decembrieț

$DD. 'egocierile de aderare s-au desc/is în $D"D.

&osnia-7er egovina i Hosovo sunt considerate candidate poten iale. )untenegru ("5ț ș ț

decembrie $DD;! i %lbania ($; aprilie $DD#! i-au depus oficial candidaturile pentru aderare.ș ș

Serbia a început negocierile de aderare din ianuarie $D",.

ările din &ecinătatea UEȚ

*epublica )oldova i 4eorgia au parafat în decembrie $D" %cordurile de %sociere cuș

0E care nu constituie o procedură de preaderare. 4uvernarea 0craineană a am2nat parafarea la

06



acea dată. Cu toate acestea la $6 iunie $D", %cordurile de %sociere ale *epublicii )oldova

4eorgiei i 0crainei cu 0E au fost semnate la &ruxelles.ș

sulima drept european

Documents