drept social european (2)

Academia de Studii Economice din MoldovaAcademia de Studii Economice din Moldova

Drept social europeanDrept social europeanîn 222 de tabeleîn 222 de tabele

Chişinău, 2006Chişinău, 2006

Conf. Univ., Dr. Evlampie Donos

Academia de Studii Economice din MoldovaAcademia de Studii Economice din Moldova

Evlampie DonosEvlampie Donos

ConferenConferenţiar universitar, Doctorţiar universitar, Doctor

Noţiuni generaleNorme O.I.M.

Cartea I

Norme de drept Norme de drept social europeansocial european

Drept Social

European

Dreptul muncii

comunitar

Dreptul internaţional

al muncii

Dreptul comunitar

individual al muncii

Dreptcomunitar al muncii

Dreptul Uniunii Europene

Drept social europeanDrept social european

→→ totalitatea normelor juridice adoptate totalitatea normelor juridice adoptate de OIM, de OIM,

CE, CECO, CEEA şi CE, CECO, CEEA şi UUE;E;

→ → reglementează raporturile juridice:reglementează raporturile juridice:

-- individuale şi colective de muncă; individuale şi colective de muncă;

-- securitatea socială; securitatea socială;

-- mijloacele juridice instituţionalizate mijloacele juridice instituţionalizate de protecţie şi integrare socială de protecţie şi integrare socială a lucrătorilor din Europa.a lucrătorilor din Europa.

Drept social european – etape de formare:

Înfiinţarea OIM în 1919.

Adoptarea Proiectului de Statut a Uniunii Politice Europene pe 2 noiembrie 1961

Adoptarea Declaraţiei solemne asupra U. E.de Consiliul Europei la Stuttgart în iunie 1983

Proclamarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene la 07.12.2000

Emiterea Actului Unic European la 14.09.1984 (în vigoare la 01.07.1987)

Obiectul dreptului Obiectul dreptului social europeansocial european

Reglementări referitoare la: - prestarea muncii, - salarizare, - securitate socială, - negocieri colective, - pregătire profesională.

Competenţele instituţiilor europene

în domeniul jurisdicţional

Cauza dreptului social Cauza dreptului social europeaneuropean

scopul sau motivul încheierii scopul sau motivul încheierii raportului juridic individual de raportului juridic individual de muncă;muncă;

scopul sau motivul încheierii scopul sau motivul încheierii raportului juridic colectiv de raportului juridic colectiv de muncă;muncă;

obiectul şi cauza se realizează obiectul şi cauza se realizează în timp.în timp.

Organizaţia Naţiunilor Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU)Unite (ONU)

Fondată în anul 1945 după al Fondată în anul 1945 după al ddoilea Război Mondial;oilea Război Mondial;

Are misiunea de a asigura:Are misiunea de a asigura:- pacea mondială;pacea mondială;- respectarea drepturilor omului;respectarea drepturilor omului;- cooperarea internaţională;cooperarea internaţională;- respectarea dreptului respectarea dreptului

internaţional.internaţional.

Structura ONUStructura ONU Adunarea Generală;Adunarea Generală; Consiliul de Securitate: 15 membri, Consiliul de Securitate: 15 membri,

din care 5 permanenţi (China, din care 5 permanenţi (China, Rusia, Franţa, Regatul Unit şi SUA);Rusia, Franţa, Regatul Unit şi SUA);

ConConsiliul Economic şi Social (îi sunt siliul Economic şi Social (îi sunt subordonate multe din organizaţiile subordonate multe din organizaţiile sociale);sociale);

Curtea Curtea IInternaţională de Justiţie nternaţională de Justiţie decide asupra disputelor decide asupra disputelor internaţionale (se află la Haga);internaţionale (se află la Haga);

Secretariatul Naţiunilor Unite.Secretariatul Naţiunilor Unite.

Consiliul Economic şi Consiliul Economic şi Social (ECOSOC)Social (ECOSOC)

Organ de coordonare pe probleme Organ de coordonare pe probleme economice şi sociale;economice şi sociale;

54 membri:54 membri:- 14 state africane,14 state africane,- 11 state asiatice,11 state asiatice,- 10 state din America Latină,10 state din America Latină,- 13 state din Europa de Vest13 state din Europa de Vest- 6 state din Europa de 6 state din Europa de EEst.st.

Declaraţia Universală a Declaraţia Universală a Drepturilor OmuluiDrepturilor Omului

(adoptată de Adunarea generală (adoptată de Adunarea generală ONUONU,, 1948) 1948)

Libertatea de întrunire şi de asociere Libertatea de întrunire şi de asociere (art. 20);(art. 20);

Dreptul la securitate socială Dreptul la securitate socială (art. 22);(art. 22); Dreptul la muncă Dreptul la muncă (art. 23);(art. 23); Dreptul la odihnă Dreptul la odihnă (art. 24);(art. 24); Dreptul la un nivel de trai care va Dreptul la un nivel de trai care va

asigura sănătatea şi bunăstarea asigura sănătatea şi bunăstarea persoanei şi familiei sale persoanei şi familiei sale (art. 25).(art. 25).

Pactul internaţional cu privire Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, la drepturile economice,

sociale şi culturalesociale şi culturale(adoptat de ONU la 16 decembrie (adoptat de ONU la 16 decembrie

1966)1966) Dreptul la muncă Dreptul la muncă (art.(art.6)6);; Dreptul la orientare şi pregătire Dreptul la orientare şi pregătire

tehnică şi profesională tehnică şi profesională (art.(art.6)6);; Condiţii de muncă juste şi prielnice Condiţii de muncă juste şi prielnice

(art. 7);(art. 7); Dreptul la asociere Dreptul la asociere (art. 8);(art. 8); Dreptul la ocrotire şi asistenţă Dreptul la ocrotire şi asistenţă (art. (art.

10).10).

I. Organizaţia internaţională

a muncii (O.I.M.)

Istoricul O.I.M.Istoricul O.I.M.

O.I.M. a luat fiinţă în anul 1919 O.I.M. a luat fiinţă în anul 1919 prin tratatul de la Versailles;prin tratatul de la Versailles;

Ideea fundamentală înscrisă în Ideea fundamentală înscrisă în Constituţia sa conform căreia o Constituţia sa conform căreia o pace universală şi durabilă nu pace universală şi durabilă nu se poate stabili decât pe baza se poate stabili decât pe baza justiţiei sociale.justiţiei sociale.

Justiţia socialăJustiţia socială

Aspectuldrepturilor

omului

Un nivel de viaţa decent

Condiţii de muncă

umane

Perspective pozitive pentru

ocuparea forţei de muncă

Securitateaeconomică

Scopurile şi principiile Scopurile şi principiile O.I.M.O.I.M.

(Declaraţia de la Philadelphia din (Declaraţia de la Philadelphia din 1944)1944)1)1) Munca nu este o marfă; Munca nu este o marfă;

2)2) Libertatea de expresie şi de asociere este o Libertatea de expresie şi de asociere este o condiţie indispensabilă a unui progres condiţie indispensabilă a unui progres susţinut;susţinut;

3)3) Sărăcia oriunde ea există, constituie un Sărăcia oriunde ea există, constituie un pericol pentru prosperitatea tuturor;pericol pentru prosperitatea tuturor;

4)4) Toate fiinţele umane, fără deosebire de Toate fiinţele umane, fără deosebire de rasă, credinţă sau sex, au dreptul de a-şi rasă, credinţă sau sex, au dreptul de a-şi urmări progresul lor material şi dezvoltarea urmări progresul lor material şi dezvoltarea lor spirituală în libertate şi demnitate, în lor spirituală în libertate şi demnitate, în securitate economică şi cu şanse egale.securitate economică şi cu şanse egale.

Domenii de activitate ale Domenii de activitate ale O.I.M.:O.I.M.:

Elaborarea de politici şi de programe internaţionale Elaborarea de politici şi de programe internaţionale ce vizează promovarea drepturilor fundamentale ale ce vizează promovarea drepturilor fundamentale ale omului, ameliorarea condiţiilor de viaţă şi de muncă omului, ameliorarea condiţiilor de viaţă şi de muncă şi dezvoltarea posibilităţilor de angajare în muncă;şi dezvoltarea posibilităţilor de angajare în muncă;

Stabilirea normelor internaţionale de muncă în Stabilirea normelor internaţionale de muncă în paralel cu structurarea unui sistem de control al paralel cu structurarea unui sistem de control al aplicării normelor, destinat să orienteze acţiunea aplicării normelor, destinat să orienteze acţiunea naţională în sensul aplicării acestor principii;naţională în sensul aplicării acestor principii;

Organizarea unui vast program de cooperare tehnică Organizarea unui vast program de cooperare tehnică pe plan internaţional, definit şi pus în aplicare în pe plan internaţional, definit şi pus în aplicare în cadrul unui parteneriat activ menit să ajute ţările să cadrul unui parteneriat activ menit să ajute ţările să aplice în mod concret aceste principii;aplice în mod concret aceste principii;

Derularea de programe de formare, de învăţământ, Derularea de programe de formare, de învăţământ, de cercetare şi publicaţii ce vin în sprijinul celorlalte de cercetare şi publicaţii ce vin în sprijinul celorlalte forme de activitate.forme de activitate.

Structura O.I.M.

ConferinţaInternaţională

a Muncii

Consiliul de Administraţie

Biroul Internaţional

al Muncii

Delegaţia naţională:

• 2 reprezentanţi din partea Guvernului;• 1 reprezentant al Patro- natului;• 1 reprezentant al sindicatelor.

• 28 membri din partea guvernelor; •14 membri din partea organizaţiilor patronale;•14 membri din partea sindicatelor.

Director general:

• 3 directori generali adjuncţi;• 7 subdirectori generali.

Convenţiile O.I.M.Convenţiile O.I.M.:: instrumente juridice ce reglementează instrumente juridice ce reglementează

aspectele administrării forţei de muncă, a aspectele administrării forţei de muncă, a bunăstării sociale sau a drepturilor şi bunăstării sociale sau a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;libertăţilor fundamentale ale omului;

ratificarea unei convenţii implică o dublă ratificarea unei convenţii implică o dublă obligaţie din partea unui stat membru: ea obligaţie din partea unui stat membru: ea este un angajament de a aplica prevederile este un angajament de a aplica prevederile convenţiei respective şi, în acelaşi timp, convenţiei respective şi, în acelaşi timp, indică disponibilitatea statului ratificant de a indică disponibilitatea statului ratificant de a accepta măsurile de supraveghere accepta măsurile de supraveghere internaţională specifice organizaţiei;internaţională specifice organizaţiei;

se aprobă cu o majoritate de 2/3 din numărul se aprobă cu o majoritate de 2/3 din numărul voturilor exprimate.voturilor exprimate.

Convenţii esenţiale:

Convenţia nr. 29 din anul 1930 privind munca forţată;

Convenţia nr. 87 din anul 1948 privind libertatea sindicală şi protecţia dreptului individual;

Convenţia nr. 98 din anul 1949 privind dreptul de organizare şi negociere colectivă;

Convenţia nr. 100 din anul 1951 privind egalitatea de remunerare;

Convenţia nr. 105 din anul 1957 privind abolirea muncii forţate;

Convenţia nr. 111 din anul 1958 privind discriminarea (în muncă şi profesie);

Convenţia nr. 138 din anul 1973 privind vârsta minimă.

Recomandările O.I.M.Recomandările O.I.M. instrumente juridice similare convenţiilor instrumente juridice similare convenţiilor

care nu sunt supuse ratificării şi cuprind care nu sunt supuse ratificării şi cuprind orientări, idealuri sau preferinţe adresate orientări, idealuri sau preferinţe adresate statelor;statelor;

de regulă o recomandare însoţeşte o de regulă o recomandare însoţeşte o convenţie;convenţie;

până în anul 2004 au fost adoptate 195 de până în anul 2004 au fost adoptate 195 de recomandări;recomandări;

recomandarea nu creează obligaţii pentru recomandarea nu creează obligaţii pentru statele membre;statele membre;

se aprobă cu o majoritate de 2/3 din se aprobă cu o majoritate de 2/3 din numărul voturilor exprimate.numărul voturilor exprimate.

Codul internaţional al muncii

Convenţii Domenii Recomandări

1.1. Drepturile fundamentale Drepturile fundamentale ale Omuluiale Omului

2.2. OcupareOcupare

3.3. Politica socialăPolitica socială

4.4. Administrarea munciiAdministrarea muncii

a.a. Libertatea Sindicală;Libertatea Sindicală;b.b. Interzicerea muncii forţate;Interzicerea muncii forţate;c.c. Egalitatea de şanse şi Egalitatea de şanse şi

tratament.tratament.

a.a. Politici de ocupare;Politici de ocupare;b.b. Serviciul de angajare;Serviciul de angajare;c.c. Orientare şi formare Orientare şi formare

profesională;profesională;d.d. Readaptarea şi angajarea Readaptarea şi angajarea

persoanelor handicapate;persoanelor handicapate;e.e. Securitatea angajării.Securitatea angajării.

a.a. Inspecţia muncii;Inspecţia muncii;b.b. Statistici;Statistici;c.c. Consultări tripartite;Consultări tripartite;

Domenii

5.5. Relaţii profesionaleRelaţii profesionale

6.6. Condiţii de muncăCondiţii de muncă

7.7. Securitatea socialăSecuritatea socială8.8. Munca femeilorMunca femeilor9.9. Munca copiilor şi Munca copiilor şi

adolescenţiloradolescenţilor10.10. Alte categorii de Alte categorii de

muncitorimuncitori. .

a.a. Negociere colectivă, conciliere Negociere colectivă, conciliere şi arbitraj voluntar, consultare şi arbitraj voluntar, consultare şi colaborare;şi colaborare;

b.b. Comunicaţii în interiorul Comunicaţii în interiorul întreprinderii, analiza întreprinderii, analiza reclamaţiilor.reclamaţiilor.

a.a. Salarii; Salarii;

b.b. Durata muncii, munca de Durata muncii, munca de noapte şi concedii;noapte şi concedii;

c.c. Securitatea şi sănătatea la Securitatea şi sănătatea la locul de muncă;locul de muncă;

d.d. Servicii sociale, locuinţe, timp Servicii sociale, locuinţe, timp liber.liber.

Domeniicontinuare

I. Drepturile fundamentale ale I. Drepturile fundamentale ale omuluiomului

a) Libertatea sindicalăa) Libertatea sindicală

Convenţia nr. 87 privind libertatea

sindicală şi protecţia dreptului

sindical (1948).

Dreptul muncitorilor si patronilor, fără nici o deosebire şi fără autorizare prealabilă de a constitui organizaţii la

alegerea lor, precum şi să se afilieze la aceste organizaţii cu singura condiţie de a se conforma statutelor acestora din

urmă (art. 2).

Abţinerea autorităţilor publice de la orice intervenţie de naturăsă limiteze acest drept sau să-i împiedice exercitarea

legală (art. 3).

Convenţia stabileşte garanţii menite să permită organizaţiilor sindicale să-şi desfăşoare activitatea în deplină independenţă.

a) Libertatea sindicalăa) Libertatea sindicalăcontinuarecontinuare

Convenţia nr. 98 privind dreptul

la organizareşi negociere

colectivă (1949).

Dreptul muncitorilor de a beneficia de o protecţie adecvată împotriva oricăror acte de discriminare care tind să

prejudicieze libertatea sindicală în materie de angajare (art. 1).

Dreptul organizaţiilor de muncitori şi de patroni de a beneficiade o protecţie adecvată împotriva oricăror acte de

ingerinţă ale unora faţă de celelalte, fie direct, fie prin agenţiisau membrii lor, în formarea, funcţionarea şi administrarea

lor (art. 2).

Adoptarea unor măsuri corespunzătoare condiţiilor naţionaleorientate spre încurajarea şi promovarea dezvoltării şi

folosirii cît mai largi a procedurilor de negociere voluntară a contractelor colective (art. 4).

I. Drepturile fundamentale I. Drepturile fundamentale ale omuluiale omului

b) Interzicerea muncii forţateb) Interzicerea muncii forţate

Convenţia nr. 29 privind munca forţată sau

obligatorie, 1930

„Munca forţată sau obligatorie” înseamnă orice muncă sau orice serviciu pretins unui individ sub ameninţarea unei pedepse oricare, şi pentru care numitul individ nu s-a oferit de bună voie (art. 2 alin 1)

Excepţii: - munca sau serviciul pretins în virtutea legilor privind serviciul militar, obligatoriu şi destinat unor lucrări cu caracter pur militar;-orice muncă sau serviciu făcând parte din obligaţiile civile normale ale cetăţenilor unei ţări pe deplin independente;- orice muncă sau serviciu pretins unui individ ca urmare a uneicondamnări pronunţate printr-o hotărâre judecătorească;-orice muncă sau serviciu pretins în cazurile de forţă majoră;-muncile mărunte de la sat executate direct în interiorul colectivităţii art. 2 alin 2);

Munca forţată sau obligatorie va trebui să fie remunerată.


b) Interzicerea muncii forţateb) Interzicerea muncii forţatecontinuarecontinuare

Convenţia nr. 105

privind abolirea muncii forţate

(1957)

Statele, care ratifică Convenţia, se obligă să abolească şi să nu folosească munca forţată sau obligatorie sub orice formă: - ca mijloc de influenţă politică sau educaţională sau în calitate de măsură de pedeapsă pentru susţinerea sau exprimarea opiniilor politice sau convingerilor opuse celor stabilite de sistemul politic, social şi economic. - ca metodă de mobilizare şi folosire a forţei de muncă în scopurile dezvoltării economice; - ca mijloc de menţinere a disciplinei de muncă; - ca pedeapsă pentru participarea la greve; - ca mijloc de discriminare pe motive de apartenenţă rasială, socială, naţională sau religioasă (art. 1).


c)c) Egalitatea de şanse şi tratamentEgalitatea de şanse şi tratament

Convenţia nr. 111 privind

discriminarea în domeniul forţei

de muncă şi exercitării profesiei

(1958)

Prin termenul “discriminare” se înţelege: - orice diferenţiere, excludere sau preferinţă întemeiate pe rasă, culoare, sex, religie, convingeri politice, ascendenţă naţională sau origine socială care are ca efect să suprime sau să ştirbească egalitatea de posibilităţi sau de tratament în materie de ocupare a forţei de muncă şi de exercitare a profesiei; - orice altă diferenţiere, excludere sau preferinţă având ca efect suprimarea sau ştirbirea egalităţii de posibilităţi sau de tratament în materie de ocupare a forţei de muncă şi de exercitare a profesiei care ar putea fi specificată de către statul membru după consultarea organizaţiilor reprezentative ale celor care angajează şi organizaţiilor lucrătorilor dacă acestea există precum şi a altor organisme competente (art. 1).

Necesitatea urmăririi promovării, prin metode adaptate condiţiilor şi uzanţelor naţionale, a egalităţii de posibilităţi şi de tratament în materie de ocupare a forţei de muncă şi exercitare a profesiei, în scopul eliminării oricăror discriminări (art. 2).

II. OcupareII. Ocuparea) Politica de ocuparea) Politica de ocupare

Convenţia nr. 122 privind politica de ocupare a

forţei de munca (1964)

Formularea şi aplicarea ca obiectiv esenţial a unei politici active orientate spre promovarea ocupării depline a forţei de muncă în scop productiv şi în condiţii de liberă alegere a muncii (art. 1).

Politica menţionată trebuie să tindă a garanta: - că va fi de lucru pentru toate persoanele disponibile şi în căutare de muncă; - că această măsură va fi pe cît posibil productivă; - că va exista libera alegere a muncii, şi că fiecare lucrător va avea toate posibilităţile de a dobîndi calităţile necesare pentru a ocupa un serviciu care să-i convină şi de a folosi în această muncă calificările, precum şi aptitudinile sale, fără deosebire de rasă, culoare, sex, religie, opinie poltică, ascendenţă naţională sau origine socială (art. 1).

II. OcupareII. Ocuparea) a) Politica de ocuparePolitica de ocupare

continuarecontinuare

Convenţia nr. 168 privind promovarea

angajării şi protecţia contra şomajului (1988)

Stabileşte în sarcina statelor ratificante obligaţia coordonării sistemelor de protecţie contra

şomajului cu politicile de ocupare.

Convenţia nr. 175 privind munca cu timp

parţial (1994) şi Convenţia nr. 177 privind lucrul

la domiciliu (1996)

Convenţia concretizează principiul timpului de muncă elastic ce caracterizează o politică de

ocupare modernă.

II. OcupareII. Ocupare

b) Serviciul de angajareb) Serviciul de angajare

Convenţia nr. 88 privind organizarea

activităţii de folosire a forţei de muncă.

Statul trebuie să instituie servicii publice şi gratuite de angajare.

Sistemul de folosire a forţei de muncă trebuie să asigure eficacitatea recrutării şi plasării lucrătorilor, inclusiv: - sprijinirea lucrătorilor în găsirea unui loc de muncă convenabil; - obţinerea de la angajatori a informaţiei privind locurile de muncă vacante; - îndrumarea către locurile de muncă a candidaţilor care posedă aptitudini profesionale etc.

II. OcupareII. Ocupareb) Serviciul de angajareb) Serviciul de angajare

continuarecontinuareConvenţia nr. 96

privind birourile de plasare cu plată (1949)

Prevede suprimarea progresivă a birourilor de plasare cu plată.

Convenţia nr. 181 cu privire la agenţiile

private de ocupare (1997)

Agenţiile nu încasează de la lucrători, direct sau indirect, total sau parţial, nici un fel de onorarii sau alte taxe (art. 7).

Adoptarea de stat a unor măsuri necesare şi cuvenite pentru interzicerea şi reprimarea practicii neetice în activitatea agenţiilor private de ocupare.

Lupta contra practicii publicitare de rea-credinţă şi a anunţurilor greşite.


c) Orientarec) Orientare şşi i formareformare profesionalăprofesională

Convenţia nr. 142 privind orientarea

profesională şi pregătirea profesională în domeniul valorificării resurselor

umane (1975).

Stimularea întreprinderilor în vederea asumării responsabilităţii pentru pregătirea în producţie a lucrătorilor.

Adoptarea şi dezvoltarea de statele membre a unor politici şi programe complete de orientare şi formare profesională, prin stabilirea, în special datorită serviciilor de angajare, a unei relaţii strânse între orientarea şi formarea profesională pe de o parte şi ocuparea forţei de muncă pe de altă parte (art. 1).


d) Readaptarea şi angajarea d) Readaptarea şi angajarea persoanelor handicapatepersoanelor handicapate

Convenţia nr. 159 privind readaptarea şi angajarea persoanelor

handicapate (1983).

Asigurarea persoanelor handicapate, în deplinăegalitate, cu loc de muncă convenabil ca şi inserţia lor socială.

II. OcupareII. Ocuparee) e) Securitatea angajăriiSecuritatea angajării

Convenţia nr. 158 cu privire la

încetarea raporturilor de muncă din

iniţiativa patronului (1982).

Raporturile de muncă pot înceta, dacă există un motiv valabillegat de capacitatea sau conduita lucrătorului sau bazat pe cerinţele operaţionale ale întreprinderii sau serviciului (art. 4).

Dreptul lucrătorului de a declara apel împotriva măsurii de concediere la un organ imparţial cum este instanţa de judecată.

Consultarea reprezentanţilor lucrătorilor în caz de încetare a raporturilor de muncă din motive economice, tehnologice, de structură sau alte motive similare (art. 18).

Plata unei compensaţii corespunzătoare (art. 10).

Constituirea unui fond din contribuţiile patronilor pentru plata salariilor (art. 12).

III. PoliticaIII. Politica social socialăăConvenţia nr. 117 privind obiectivele şi

normele de bază ale politicii sociale (1962)

Orice politică trebuie să urmărească în primul rând bunăstarea şi dezvoltarea populaţiei precum şi încurajarea aspiraţiilor acesteia către progresul social (art. 1).

Îmbunătăţirea nivelului de trai va fi considerată ca obiectivul principal al planurilor de dezvoltare economică (art. 2).

Îmbunătăţirea nivelului de trai: - studierea atentă a cauzelor şi efectelor mişcării migratorii; - prevenirea şi eliminarea aglomerării în zonele urbane; - îmbunătăţirea condiţiilor de trai în zonele rurale; - creşterea capacităţii de producţie şi îmbunătăţirea nivelului de trai a producătorilor agricoli; - la stabilirea nivelului minim de trai trebuie să ţină cont de nevoile familiale esenţiale ale lucrătorilor (art. 2-5).

III. PoliticaIII. Politica social socialăăcontinuare

Lucrătorii migranţi: - Atunci când împrejurările în care sunt folosiţi în muncă lucrătorii cer ca ei să locuiască în afara căminelor proprii, condiţiile în care aceştia sunt folosiţi vor trebui să ţină seama de nevoile lor familiale normale (art. 6).

Remunerarea lucrătorilor: - Încurajarea stabilirii nivelurilor salariilor minime pe cale de acorduri colective (art. 10).

Nedescriminarea în materie de rasă, culoare, sex, credinţă, apartenenţă la o grupare tradiţională sau de afiliere sindicală (art. 14).

Educarea şi pregătirea profesională (art. 15).

IV. Administraţia munciiIV. Administraţia muncii

a) Inspecţia munciia) Inspecţia muncii

Convenţia nr. 81 privind inspecţia

muncii în industrie şi comerţ

(1947).

Fiecare membru O.I.M. care aplică Convenţia trebuie să posede un sistem de inspecţie a muncii în întreprinderile industriale (art. 1) şi comerciale (art. 22).

Sistemul de inspecţie a muncii în întreprinderi se va aplica tuturor întreprinderilor pentru care inspectorii de muncă au sarcina să asigure aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la condiţiile de muncă şi la protecţia lucrătorilor în exercitarea profesiei lor (art. 2).

IV. Administraţia munciiIV. Administraţia munciiaa) ) Inspecţia munciiInspecţia muncii


Convenţia nr. 129 privind inspecţia

muncii în agricultură

(1969)

Statul care ratifică Convenţia are obligaţia să extindă sistemul săude inspecţie a muncii din agricultură la una sau mai multe dintre categoriile următoare ale persoanelor care lucrează în întreprinderile agricole: - fermierii care nu folosesc mâna de lucru din afară, dijmaşi sau alte categorii asemănătoare de lucrători agricoli; - persoane asociate la administrarea unei întreprinderi colective, cum sunt membrii unei cooperative; - membrii familiei celui care exploatează pământul, aşa cum sunt definiţi de legislaţia naţională (art. 5).

IV. Administraţia munciiIV. Administraţia munciib) Statisticib) Statistici

Convenţia nr. 160 privind statisticile de

muncă (1985).

Statele ratificante se obligă să aplice periodic statistici de bază într-o serie de domenii expres prevăzute de Convenţie.

În situaţia elaborării sau revizuirii conceptelor, definiţiilor metodologiilor utilizate în acest scop, acestea trebuie să ia în considerare normele şi directivele cele mai recente stabilite sub auspiciile O.I.M.

IV. Administraţia munciiIV. Administraţia munciic) Consultăric) Consultări tripartite tripartite

Convenţia nr. 144 privind

consultările tripartite destinate

să promoveze aplicarea normelor

internaţionale amuncii (1976)

Statele ratificante se angajează să pună în practică procedurile care asigură consultări eficace între reprezentanţii guvernului, ai celor ce angajează şi ai muncitorilor asupra problemelor privind activităţile O.I.M., enunţate la art. 5 par. I din Convenţie: - răspunsurile guvernelor la chestionare referitoare la punctele înscrise pe ordinea de zi a Conferinţei internaţionale a muncii şi comentariile guvernelor asupra proiectelor textelor; - propunerile ce urmează a fi prezentate autorităţii sau autorită-ţilor competente în legătură cu convenţiile şi recomandările care trebuie să le fie supuse, conform art. 19 al Constituţiei O.I.M.; - reexaminării la intervale rezonabile, a convenţiilor neratificate şi a recomandărilor care încă nu s-au pus în aplicare; - problemelor pe care le pot pune rapoartele ce urmează a fi prezentate BIM; - propunerilor referitoare la denunţarea convenţiilor ratificate.

V. Relaţii profesionaleV. Relaţii profesionalea) Negociere colectivăa) Negociere colectivă

Convenţia nr. 154 privind promovareanegocierii colective

(1981)

Convenţia promovează negocierea colectivă liberă şi voluntară în toate domeniile de activitate economică, cu excepţia forţelor armate şi poliţiei care pot fi exceptate. În ce priveşte funcţia publică prin legislaţie sau practica naţională pot fi fixate modalităţi speciale de aplicare (art. 1).

Negocierea colectivă se aplică tuturor negocierilor care au loc între o persoană care angajează, un grup de persoane care angajează sau una ori mai multe organizaţii ale celor care angajează, pe de o parte, şi una sau mai multe organizaţii ale lucrătorilor, pe de altă parte, în vederea: a) fixării condiţiilor de muncă şi angajării, şi / sau b) reglementării relaţiilor de muncă între cei care angajează lucrători, şi / sauc) reglementării relaţiilor între cei care angajează sau organizaţiile lor şi una sau mai multe organizaţii ale lucrătorilor.

V. Relaţii profesionaleV. Relaţii profesionaleb)b) Comunicaţii în interiorul Comunicaţii în interiorul

întreprinderii, analiza întreprinderii, analiza reclamaţiilorreclamaţiilor

Recomandarea nr. 129 privind

comunicaţiile în interiorul

întreprinderii (1967)

Necesitatea consultărilor cu reprezentanţii salariaţilor, fără a atenta la dreptul de asociere.

Necesitatea difuzării operative a informaţiei complete şi obiective privind diverse aspecte despre întreprindere şi condiţiile sociale ale lucrătorilor.

Recomandarea nr. 130 privind

examinarea petiţiilor

(1967)

Examinarea se va efectua conform legislaţiei naţionale, contractelor colective, regulamentelor de ordine interioară.

VI. Condiţii de muncăVI. Condiţii de muncăa) Salariia) Salarii

Convenţia nr. 131 privind fixarea

salariilor minime, în special în ce priveşte ţările în

curs de dezvoltare (1970)

Statul ratificant se angajează să stabilească un sistem de salarii minime care sa protejeze toate grupurile de salariaţi (art. 1).

La determinarea salariilor minime se iau în consideraţie următoarele elemente: - nevoile lucrătorilor şi a familiilor lor faţă de nivelul general al salariilor în ţară, costul vieţii, prestaţiile de securitate socială şi nivelurile de trai ale altor grupuri sociale; - factorii de ordin economic, inclusiv cerinţele dezvoltării economice, productivitatea şi interesul care există pentru a realiză şi a menţine un înalt nivel de folosire a forţei de muncă (art.3).

VI. Condiţii de muncăVI. Condiţii de muncăa) Salariia) Salarii


Convenţia nr. 95 privind protecţia salariului (1949)

Salariile plătibile în bani vor fi achitate exclusiv în monedă,având curs legal (art. 3).

În cazurile în care este permisă plata parţială în natură a salariului, vor fi luate măsuri corespunzătoare, pentru ca: - prestaţiile în natură să folosească personal lucrătorului şi familiei sale, şi să fie conforme cu interesele acestora; - valoarea acestor prestaţii să fie justă şi rezonabilă (art. 4).

VI. Condiţii de muncăVI. Condiţii de muncăb) Durata muncii, munca de noapte şi b) Durata muncii, munca de noapte şi

concediiconcediiConvenţia nr. 1 privind durata muncii (1919)

Durata maximă, calculată de numărul de săptămâni, hotărât prin tablou, nu va putea în nici un caz să depăşească 48 de ore pe săptămână (art. 5). Mai târziu , prin recomandarea nr. 116 din 1962 se încuraja adoptarea principiului săptămânii de 40 de ore fără reducerea salariului.

Statele ratificante îşi declară acordul în legătură cu principiul săptămânii de patruzeci de ore aplicat astfel să nu reducă nivelul de trai şi facilitarea măsurilor corespunzătoare în vederea realizăriiacestui scop (art. 1).

Convenţia nr. 47 cu privire la redu-

cerea timpului de muncă până la patruzeci de ore

pe săptămână (1935)

Convenţia nr. 14 privind repausul săptămânal în industrie (1921)

Persoanele trebuie să se bucure, în cursul fiecărei perioade de 7 zile de un repaus cuprinzând cel puţin 24 de ore consecutive (art. 2).

Convenţia nr. 132 privind concediile

Concediul în nici un caz nu poate fi mai mic de trei săptămânilucrătoare pentru un an de muncă (art. 3).

VI. Condiţii de muncăVI. Condiţii de muncăc) Securitatea şi sănătatea la locul c) Securitatea şi sănătatea la locul

de muncăde muncăConvenţia nr. 155

referitoare la securitatea şi igiena muncii şi mediul de muncă (1981)

Orice Membru va trebui, în lumina condiţiilor şi practicii naţionale şi în consultarea cu organizaţiile de patroni şi muncitori cele mai reprezentative, să definească, să pună în aplicare şi să reexamineze periodic o politică naţională coerentă în domeniul securităţii, igienei muncii şi mediului de muncă. Această politică va avea ca obiectiv prevenirea Accidentelor şi afecţiunilor aduse sănătăţii, care rezultă din muncă, sunt legate de muncă sau survin în cursul muncii, reducând la minimum cauzele riscurilor inerente în mediul de muncă (art. 4).

-Convenţia nr. 172 privind condiţiile de muncă în hoteluri şi restaurante (1991);-Convenţia nr. 174 asupra prevenirii acci-dentelor industriale majore (1993); - Convenţia nr. 176 privind securitatea şi sănătatea în mine (1995)

Examinarea se va efectua conform legislaţiei naţionale, contractelor colective, regulamentelor de ordine interioară.

VI. Condiţii de muncăVI. Condiţii de muncăd) d) Servicii sociale, locuinţe,Servicii sociale, locuinţe,

timp libertimp liber Recomandarea nr. 21 Recomandarea nr. 21

referitor la utilizarea referitor la utilizarea timpului liber (1924);timpului liber (1924);

Recomandarea nr. Recomandarea nr. 102 privind serviciile 102 privind serviciile sociale (1956);sociale (1956);

Recomandarea nr. Recomandarea nr. 115 referitor la 115 referitor la construcţia locativă construcţia locativă pentru muncitori pentru muncitori (1961).(1961).

Recomandările Recomandările stabilesc norme în stabilesc norme în sectoarele sectoarele respective respective complementare complementare prestării muncii prestării muncii propriu-zise.propriu-zise.

VII. VII. Munca femeilorMunca femeilorConvenţia nr. 100 privind egalitatea de re-munerare a mâinii de lucru masculine şi a mâinii de lucru femini-ne, pentru o muncă de valoare egală (1951).

Statul ratificant este obligat prin mijloacele şi metodele în vigoare pentru fixarea cuantumului de remuneraţie, să încurajeze şi în măsura în care acesta este compatibil cu metodele amintite, să asigure aplicarea pentru toţi muncitorii a principiului egalităţii de remunerare a mâinii de lucru masculine şi a mâinii de lucru feminine, pentru o muncă de valoare egală (art. 2).

Convenţia nr. 89 privind munca de noap-te a femeilor care lucrează în industrie (revizuită în 1948).

Femeile, fără deosebire de vârstă, nu vor putea fi folosite în timpul nopţii în nici o întreprindere industrială, publică sau particulară şi în nici o unitate a acestor întreprinderi cu excepţia întreprinderilor unde sunt folosiţi membrii aceleaşi familii (art. 3).

Convenţia nr. 103 cu privire la protecţia maternităţii (1952); Convenţia nr. 183/2000.

Femeia are dreptul la un concediu de maternitate cu o durată de cel puţin douăsprezece săptămâni şi va include o perioada de concediu obligatoriu postnatal. Durata concediului postnatal nu va fi mai mică decât 6 săptămâni.

Convenţia nr. 45/1935 Interzice munca femeilor în muncile subterane.

VII. MuncaVII. Munca copiilor şi copiilor şi adolescenţilor adolescenţilor

Convenţia nr. 138 privind vârsta

minimă de încadrare în

muncă (1973)

Vârsta minima de încadrare nu va putea fi inferioară vârstei la care încetează şcolarizarea obligatorie şi în nici un caz vârstei de 15 ani (art. 2).

Vârsta minimă de încadrare în orice fel de funcţie sau de folosire în orice fel de muncă ce prin natura sa, sau prin condiţiile în care se exercită, este susceptibilă de a dauna sănătăţii, securităţii sau moralităţii adolescenţilor nu trebuiesă fie sub 18 ani. Ca excepţie de la regula dată, legislaţia naţională poate prevedea încadrarea în funcţie sau folosirea în munca a adolescenţilor începând cu vârsta de 16 ani, cu condiţia că sănătatea, securitatea şi moralitatea lor să fie pe deplin garantate şi să primească pentru ramura respectivă de activitate, o instruire corespunzătoare sau şcolarizare profesională.

VII. Munca copiilor şi VII. Munca copiilor şi adolescenţiloradolescenţilorcontinuarecontinuare

Convenţia nr. 79 referitor la munca în timpul nopţii a adolescenţilor la muncile neindustriale (1946);Convenţia nr. 90 referitor la munca adolescenţilor în timpul nopţii la întreprinderile industriale (revizuită) (1948).

Adolescenţii sub 18 ani nu pot fi folosiţi în munci de noapte.

Convenţia nr. 77 referitor la examenul medical al adolescenţilor în industrie (1946).Convenţia nr. 124 referitor la examenul medical al adolescenţilor la munci subterane (1965).

Copii şi adolescenţii sub 18 ani se angajează numai după examenul medical detaliat.

Convenţia nr. 182 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor şi acţiunea imediată în vederea eliminării lor (1999).

Convenţia este orientată spre evitarea exploatării muncii copiilor.

Alte categorii de muncitori:

Muncitorii vârstnici

Muncitorii migranţi

Marinarii

Pescarii

Muncitori agricoli

Docheri

Personal infirmier

Muncitori indigeni. Muncitorii din teritoriile nemetropolitane, popoare indigene şi tribale.

VIII. Securitatea socialăVIII. Securitatea socialăConvenţia nr. 102Convenţia nr. 102

privind privind securitateasecuritatea

socială (normesocială (normeminime) (1952)minime) (1952)

Convenţia a instituit Convenţia a instituit niveluriniveluri

minime de prestaţii în 9minime de prestaţii în 9ramuri ale securităţii ramuri ale securităţii

sociale,sociale,considerate ca fiind considerate ca fiind

esenţiale:esenţiale: îngrijiri medicale;îngrijiri medicale; indemnizaţii de boală;indemnizaţii de boală; prestaţii de şomaj;prestaţii de şomaj; prestaţii de bătrâneţe;prestaţii de bătrâneţe; prestaţii în cazul prestaţii în cazul

accidentelor de muncă şi a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;bolilor profesionale;

prestaţii familiale;prestaţii familiale; prestaţii de maternitate;prestaţii de maternitate; prestaţii de invaliditate;prestaţii de invaliditate; prestaţii de urmaşi.prestaţii de urmaşi.

Mecanisme de control

Controlul regulatProceduri specialeProtecţia libertăţii

sindicale şi a drepturilor sindicale

Rapoartele guvernelor

Comisia de experţi pentru

aplicarea convenţiilor şi recoman-

dărilor compusă

din 20 personalităţi

indipendente.

Comisia de aplicare a convenţiilor şi recoman-dărilor.

Reclamaţie înaintată în baza art. 24

şi 15 ale Constituţiei

O.I.M. de orice

Organizaţie patronală

sau Sindicală.

Plângere depusă deun stat

contra altui stat în

legătură cu neasigurarea

în mod satisfăcător a aplicării

unei Convenţii.

Comisia de investigare

şi conceliere în materia libertăţii sindicale.

Comitetul libertăţii sindicale

al consiliului

de Adminis-

traţie

Republica Moldova şi Organizaţia Internaţională

a Muncii Declaraţia de aderare din 1992;Declaraţia de aderare din 1992; Consultanţă în elaborarea Consultanţă în elaborarea

proiectelor de legi;proiectelor de legi; Ratificarea convenţiilor;Ratificarea convenţiilor; Desfăşurarea unor programe de Desfăşurarea unor programe de

cooperare tehnică, etc.cooperare tehnică, etc.

Convenţii OIM ratificate de Convenţii OIM ratificate de Republica MoldovaRepublica Moldova

1.1. Convenţia nr. 11/1921 relativă la drepturile de asociere şi de coaliţie Convenţia nr. 11/1921 relativă la drepturile de asociere şi de coaliţie ale muncitorilor agricoli;ale muncitorilor agricoli;

2.2. Convenţia nr. 29/1930 privind munca forţată sau obligatorie;Convenţia nr. 29/1930 privind munca forţată sau obligatorie;3.3. Convenţia nr. 47/1935 cu privire la reducerea timpului de muncă până Convenţia nr. 47/1935 cu privire la reducerea timpului de muncă până

la patruzeci de ore pe săptămână;la patruzeci de ore pe săptămână;4.4. Convenţia nr. 81/1947 asupra inspecţiei muncii în industrie şi comerţ;Convenţia nr. 81/1947 asupra inspecţiei muncii în industrie şi comerţ;5.5. Convenţia nr. 87/1948 privind libertatea asocierii şi protecţiei Convenţia nr. 87/1948 privind libertatea asocierii şi protecţiei

dreptului la organizaţie;dreptului la organizaţie;6.6. Convenţia nr. 88/1948 privind organizarea activităţii de folosire a Convenţia nr. 88/1948 privind organizarea activităţii de folosire a

forţei de muncă;forţei de muncă;7.7. Convenţia nr. 92/1949 privind cazarea echipajelor la bordul navei Convenţia nr. 92/1949 privind cazarea echipajelor la bordul navei

(revizuită);(revizuită);8.8. Convenţia nr. 95/1949 asupra protecţiei salariului;Convenţia nr. 95/1949 asupra protecţiei salariului;9.9. Convenţia nr. 97/1949 privind migraţia în scop de angajare (revizuită);Convenţia nr. 97/1949 privind migraţia în scop de angajare (revizuită);10.10. Convenţia nr. 98/1949 privind aplicarea principiilor dreptului la Convenţia nr. 98/1949 privind aplicarea principiilor dreptului la

organizaţie şi de purtare a tratativelor colective;organizaţie şi de purtare a tratativelor colective;11.11. Convenţia nr. 99/1951 privind procedura de stabilire a salariului Convenţia nr. 99/1951 privind procedura de stabilire a salariului

minim în agricultură;minim în agricultură;12.12. Convenţia nr. 100/1951 privind egalitatea de remunerare a mâinii de Convenţia nr. 100/1951 privind egalitatea de remunerare a mâinii de

lucru masculine şi a mânii de lucru femlucru masculine şi a mânii de lucru femeenine, pentru o muncă de nine, pentru o muncă de valoare egală;valoare egală;

13.13. Convenţia nr. 101/1952 privind concediile remunerate în agricultură;Convenţia nr. 101/1952 privind concediile remunerate în agricultură;14.14. Convenţia nr. 103/1952 cu privire la protecţia maternităţii;Convenţia nr. 103/1952 cu privire la protecţia maternităţii;15.15. Convenţia nr. 105/1957 privind abolirea muncii forţate;Convenţia nr. 105/1957 privind abolirea muncii forţate;

16.16. Convenţia nr. 108/1958 privind actele de identitate pentru personalul Convenţia nr. 108/1958 privind actele de identitate pentru personalul navigant;navigant;

17.17. Convenţia nr. 111/1958 privind discriminarea în domeniul ocupării Convenţia nr. 111/1958 privind discriminarea în domeniul ocupării forţei de muncă şi exercitării profesiei;forţei de muncă şi exercitării profesiei;

18.18. Convenţia nr. 117/1962 privind obiectivele şi normele de bază ale Convenţia nr. 117/1962 privind obiectivele şi normele de bază ale politicii sociale;politicii sociale;

19.19. Convenţia nr. 119/1963 privind dotarea maşinilor cu dispozitive de Convenţia nr. 119/1963 privind dotarea maşinilor cu dispozitive de protecţie;protecţie;

20.20. Convenţia nr. 122/1964 privind politica de ocupare a forţei de muncă;Convenţia nr. 122/1964 privind politica de ocupare a forţei de muncă;21.21. Convenţia nr. 127/1967 cu privire la greutatea maximă a Convenţia nr. 127/1967 cu privire la greutatea maximă a

încărcăturilor care pot fi transportate de un singur lucrător;încărcăturilor care pot fi transportate de un singur lucrător;22.22. Convenţia nr. 129/1969 privind inspecţia muncii în agricultură;Convenţia nr. 129/1969 privind inspecţia muncii în agricultură;23.23. Convenţia nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime în special în Convenţia nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime în special în

ce priveşte ţările în curs de dezvoltare;ce priveşte ţările în curs de dezvoltare;24.24. Convenţia nr. 132/1970 privind concediile anuale plătite (revizuită);Convenţia nr. 132/1970 privind concediile anuale plătite (revizuită);25.25. Convenţia nr. 133/1970 privind cazarea echipajelor la bordul navei Convenţia nr. 133/1970 privind cazarea echipajelor la bordul navei

(dispoziţii complementare);(dispoziţii complementare);26.26. Convenţia nr. 135/1971 cu privire la protecţia drepturilor Convenţia nr. 135/1971 cu privire la protecţia drepturilor

reprezentanţilor lucrătorilor la întreprinderi;reprezentanţilor lucrătorilor la întreprinderi;27.27. Convenţia nr. 138/1973 privind vârsta minimă de încadrare în muncă;Convenţia nr. 138/1973 privind vârsta minimă de încadrare în muncă;28.28. Convenţia nr. 141/1975 privind organizaţiile de lucrători rurali şi Convenţia nr. 141/1975 privind organizaţiile de lucrători rurali şi

rolul lor în dezvoltarea economică şi socială;rolul lor în dezvoltarea economică şi socială;


29.29. Convenţia nr. 142/1975 privind orientarea profesională în Convenţia nr. 142/1975 privind orientarea profesională în domeniul valorificării resurselor umane;domeniul valorificării resurselor umane;

30.30. Convenţia nr. 144/1976 asupra consultărilor tripartite relative la Convenţia nr. 144/1976 asupra consultărilor tripartite relative la normele internaţionale a muncii;normele internaţionale a muncii;

31.31. Convenţia nr. 151/1978 privind protecţia dreptului de organizare Convenţia nr. 151/1978 privind protecţia dreptului de organizare şi procedurile de determinare a condiţiilor de ocupare în funcţia şi procedurile de determinare a condiţiilor de ocupare în funcţia publică;publică;

32.32. Convenţia nr. 154/1981 privind promovarea negocierilor colective;Convenţia nr. 154/1981 privind promovarea negocierilor colective;33.33. Convenţia nr. 155/1981 referitoare la securitatea şi igiena muncii Convenţia nr. 155/1981 referitoare la securitatea şi igiena muncii

şi mediului de muncă;şi mediului de muncă;34.34. Convenţia nr. 158/1982 cu privire la încetarea raporturilor de Convenţia nr. 158/1982 cu privire la încetarea raporturilor de

muncă din iniţiativa patronului;muncă din iniţiativa patronului;35.35. Protocolul OIM la Convenţia din 1947 privind inspecţia muncii;Protocolul OIM la Convenţia din 1947 privind inspecţia muncii;36.36. Convenţia nr. 181/1997 cu privire la agenţiile private de ocupare;Convenţia nr. 181/1997 cu privire la agenţiile private de ocupare;37.37. Convenţia nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme Convenţia nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme

ale muncii copiilor şi acţiunea imediată în vederea eliminării lor;ale muncii copiilor şi acţiunea imediată în vederea eliminării lor;38.38. Convenţia nr. 183/1952 privind revizuirea Convenţie (revizuite) Convenţia nr. 183/1952 privind revizuirea Convenţie (revizuite)

asupra protecţiei maternităţii din 1952;asupra protecţiei maternităţii din 1952;39.39. Convenţia nr. 184/2001 privind securitatea şi igiena muncii în Convenţia nr. 184/2001 privind securitatea şi igiena muncii în

agricultură;agricultură;40.40. Convenţia nr. 185/2003 privind actele de identitate ale Convenţia nr. 185/2003 privind actele de identitate ale

personalului navigant (revizuită).personalului navigant (revizuită).


CONSILIUL EUROPEI

COUNCIL OF EUROPE

Cartea II

Consiliul EuropeiConsiliul Europei

Creat la 5 mai 1949;Creat la 5 mai 1949; Bugetul pentru anul 2006 – Bugetul pentru anul 2006 –

190148800 euro;190148800 euro; 46 de state membre;46 de state membre; Ţări candidate la aderare – Ţări candidate la aderare –

Belarus, a depus cerere la 12 Belarus, a depus cerere la 12 martie 1993;martie 1993;

Statutul de observator: Canada, Statutul de observator: Canada, Vatican, Japonia, SUA şi Mexic.Vatican, Japonia, SUA şi Mexic.

Obiectivele Consiliului Obiectivele Consiliului EuropeiEuropei Protecţia drepturilor omului, a

democraţiei şi a supremaţiei dreptului; Favorizarea conştientizării şi încurajarea dezvoltării identităţii şi diversităţii culturale ale Europei;

Căutarea unor soluţii pentru problemele cu care se confruntă societăţile europene (discriminarea minorităţilor, xenofobia, intoleranţa, protecţia mediului, clonarea umană, SIDA, drogurile, crima organizată, etc.)

Dezvoltarea stabilităţii democratice în Europa prin susţinerea reformelor politice, legislative şi constituţionale.

Structura Consiliului Structura Consiliului EuropeiEuropei

Comitetul Miniştrilor(organ de decizie)

Adunarea Parlamentară(organ consultativ)

Comitete de experţi

guvernamentali

Conferinţele miniştrilor din ţările europene

Grupuri politice

Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale

Activitatea Activitatea normativănormativă

Convenţii Acorduri europene

RecomandăriConvenţiile şi acordurile sunt deschise spre ratificare. Până în anul 2005 au fost adoptate 196 de convenţii şi acorduri europene.Recomandările stabilesc orientări în diverse probleme.

Notă:

Convenţia Europeană a Drepturilor Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (1950)Omului (1950)

Plângeri individuale Dispariţii şi asasinate Tortură şi tratament inuman pentru deţinuţi Privarea arbitrară de libertate Lipsa accesului la un tribunal Lipsa unui proces echitabil într-un timp rezonabil Ascultarea telefoanelor Deportarea şi extrădarea

Discriminarea homosexualilor

Libertatea presei

Drepturile părinţilor copiilor plasaţi în instituţii

Dreptul de proprietate

Dizolvarea partidelor politice

Convenţia Europeană a Convenţia Europeană a Drepturilor Omului Drepturilor Omului

(1950)(1950)

Curtea europeană

a drepturilor omului

Comitet din 3 judecători

Camera din 7 judecători

Camera Mare din17 judecători

Carta Socială Europeană

(1961)

19 drepturi sociale

Protocolul adiţional

din 5 mai 1988, prin care se

garantează noi drepturi

grupate în patru articole.

Protocolul adiţional

din 21 octombrie

1991, prin care se restructu-

rează procedurile de control.

Protocolul adiţional din 9 noiembrie 1995, care stabileşte

procedura de reclamaţii colective.

Carta Socială Europeană Carta Socială Europeană revizuită (1996)revizuită (1996)1.1. Dreptul la muncă.Dreptul la muncă.

2.2. Dreptul la condiţii de muncă echitabile.Dreptul la condiţii de muncă echitabile.3.3. Dreptul la securitate şi igienă în muncă.Dreptul la securitate şi igienă în muncă.4.4. Dreptul la salarizare echitabilă.Dreptul la salarizare echitabilă.5.5. Dreptul sindical.Dreptul sindical.6.6. Dreptul la negociere colectivă.Dreptul la negociere colectivă.7.7. Dreptul copiilor şi tinerilor la protecţieDreptul copiilor şi tinerilor la protecţie8.8. Dreptul lucrătoDreptul lucrătoaarreelor la protecţia maternităţii.lor la protecţia maternităţii.9.9. Dreptul la orientare profesională.Dreptul la orientare profesională.10.10. Dreptul la formare profesională.Dreptul la formare profesională.11.11. Dreptul la protecţia sănătăţii.Dreptul la protecţia sănătăţii.12.12. Dreptul la securitate socială.Dreptul la securitate socială.13.13. Dreptul la asistenţă socială şi medicală Dreptul la asistenţă socială şi medicală 14.14. Dreptul de a beneficia de servicii sociale.Dreptul de a beneficia de servicii sociale.15.15. Dreptul persoanelor handicapate la autonomie, la Dreptul persoanelor handicapate la autonomie, la

integrare socială şi la participare în viaţa comunităţii.integrare socială şi la participare în viaţa comunităţii.16.16. Dreptul familiei la protecţia socială, juridică şi Dreptul familiei la protecţia socială, juridică şi

economică.economică.17.17. Dreptul copiilor şi adolescenţilor la protecţie socială, Dreptul copiilor şi adolescenţilor la protecţie socială,

juridică şi economică.juridică şi economică.

Carta Socială Europeană Carta Socială Europeană revizuită(1996)revizuită(1996)

continuarecontinuare18.18. Dreptul la exercitarea unei activităţi pe teritoriul Dreptul la exercitarea unei activităţi pe teritoriul celorlalte părţi.celorlalte părţi.

19.19. Dreptul lucrătorilor migranţi şi al familiei lor la protecţie Dreptul lucrătorilor migranţi şi al familiei lor la protecţie şi asistenţă.şi asistenţă.

20.20. Dreptul la egalitate de şanse şi de tratament în materie Dreptul la egalitate de şanse şi de tratament în materie de angajare şi profesie, fără discriminare în funcţie de de angajare şi profesie, fără discriminare în funcţie de sex.sex.

21.21. Dreptul la informare şi consultare.Dreptul la informare şi consultare.22.22. Dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea Dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea

condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă.condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă.23.23. Dreptul persoanelor vârstnice la protecţie socială.Dreptul persoanelor vârstnice la protecţie socială.24.24. Dreptul la protecţie în caz de concediere.Dreptul la protecţie în caz de concediere.25.25. Dreptul lucrătorilor la protecţie în caz de insolvabilitate a Dreptul lucrătorilor la protecţie în caz de insolvabilitate a

patronului acestora.patronului acestora.26.26. Dreptul la demnitate în muncă.Dreptul la demnitate în muncă.27.27. Dreptul lucrătorilor având responsabilităţi familiale la Dreptul lucrătorilor având responsabilităţi familiale la

egalitate de şanse şi tratament.egalitate de şanse şi tratament.28.28. Dreptul reprezentanţilor lucrătorilor la protecţie în Dreptul reprezentanţilor lucrătorilor la protecţie în

întreprindere şi facilităţile acordate acestora.întreprindere şi facilităţile acordate acestora.29.29. Dreptul la informare şi consultare în procedurile de Dreptul la informare şi consultare în procedurile de

concediere colectivă.concediere colectivă.30.30. Dreptul la protecţie împotriva sărăciei şi a excluderii Dreptul la protecţie împotriva sărăciei şi a excluderii

sociale.sociale.31.31. Dreptul la locuinţă.Dreptul la locuinţă.

Carta Socială Europeană Carta Socială Europeană (revizuită)(revizuită)

(Articole esenţiale – nucleul dur)(Articole esenţiale – nucleul dur)Art. 1 Dreptul la muncă;Art. 1 Dreptul la muncă;Art. 5 Dreptul sindical;Art. 5 Dreptul sindical;Art. 6 Dreptul la negociere colectivă;Art. 6 Dreptul la negociere colectivă;Art. 7 Dreptul copiilor şi tinerilor la protecţie;Art. 7 Dreptul copiilor şi tinerilor la protecţie;Art. 12 Dreptul la securitate socială;Art. 12 Dreptul la securitate socială;Art. 13 Dreptul la asistenţă socială şi medicală;Art. 13 Dreptul la asistenţă socială şi medicală;Art. 16 Dreptul familiei la protecţie socială, Art. 16 Dreptul familiei la protecţie socială,

juridică şi economică;juridică şi economică;Art. 19 Dreptul lucrătorilor migranţi şi al familiilor Art. 19 Dreptul lucrătorilor migranţi şi al familiilor

lor la protecţie lor la protecţie socială;socială;Art. 20 Dreptul la egalitate de şanse şi de Art. 20 Dreptul la egalitate de şanse şi de

tratament în materie de tratament în materie de angajare şi profesie, fără discriminare în angajare şi profesie, fără discriminare în

funcţie de sex.funcţie de sex.

1. 1. Dreptul la muncăDreptul la muncă

Utilizarea deplină a forţei de Utilizarea deplină a forţei de muncă;muncă;

Dreptul de a-şi câştiga existenţa Dreptul de a-şi câştiga existenţa printr-o muncă întreprinsă în mod printr-o muncă întreprinsă în mod liber;liber;

Servicii gratuite pentru ocuparea Servicii gratuite pentru ocuparea forţei de muncă;forţei de muncă;

Orientarea, formarea şi Orientarea, formarea şi readaptarea profesională.readaptarea profesională.

2. Dreptul la condiţii de 2. Dreptul la condiţii de muncă echitabilemuncă echitabile

Durata rezonabilă a muncii zilnice Durata rezonabilă a muncii zilnice şi săptămânale;şi săptămânale;

Zile de sărbătoare plătite;Zile de sărbătoare plătite; Concediul anual plătit;Concediul anual plătit; Reducerea duratei de muncă sau Reducerea duratei de muncă sau

concedii plătite suplimentar concedii plătite suplimentar pentru muncitorii angajaţi în pentru muncitorii angajaţi în activităţi periculoase sau activităţi periculoase sau insalubre;insalubre;

Perioada de odihnă săptămânală.Perioada de odihnă săptămânală.

3. Dreptul la securitate şi 3. Dreptul la securitate şi igienă în muncăigienă în muncă

Adoptarea de reglementări Adoptarea de reglementări referitoare la securitate şi igienă;referitoare la securitate şi igienă;

Controlul aplicării reglementărilor Controlul aplicării reglementărilor de securitate şi de igienă;de securitate şi de igienă;

Consultarea organizaţiilor Consultarea organizaţiilor patronale şi ale muncitorilor în patronale şi ale muncitorilor în materie de securitate şi de igienă.materie de securitate şi de igienă.

4. Dreptul la o 4. Dreptul la o remuneraţie echitabilăremuneraţie echitabilă

Remuneraţie echitabilă;Remuneraţie echitabilă; Remuneraţie majorată pentru Remuneraţie majorată pentru

orele de lucru suplimentare;orele de lucru suplimentare; Egalitatea remuneraţiei pentru Egalitatea remuneraţiei pentru

femei şi bărbaţi;femei şi bărbaţi; Termenul de preaviz rezonabil Termenul de preaviz rezonabil

în caz de încetare a angajării.în caz de încetare a angajării.

5. Dreptul sindical5. Dreptul sindical

Dreptul de a constitui sindicate;Dreptul de a constitui sindicate; Dreptul de a adera sau nu la Dreptul de a adera sau nu la

sindicate;sindicate; Activităţi sindicale;Activităţi sindicale; Persoane protejate de articolul Persoane protejate de articolul

5 (câmp de aplicare 5 (câmp de aplicare ratione ratione personaepersonae) .) .

6. Dreptul la negociere 6. Dreptul la negociere colectivăcolectivă

Consultări comune;Consultări comune; Negociere voluntară;Negociere voluntară; Conciliere şi arbitraj;Conciliere şi arbitraj; Acţiuni colective.Acţiuni colective.

7. Drepturile copiilor – 7. Drepturile copiilor – protecţia tineretuluiprotecţia tineretului

Interdicţia muncii copiilor;Interdicţia muncii copiilor; Vârsta minimă de muncă prea ridicată pentru anumite Vârsta minimă de muncă prea ridicată pentru anumite

profesii;profesii; Dreptul la avantajul deplin al învăţământului Dreptul la avantajul deplin al învăţământului

obligatoriu;obligatoriu; Durata muncii pentru tinerii sub şaisprezece ani;Durata muncii pentru tinerii sub şaisprezece ani; Remuneraţie echitabilă pentru tinerii muncitori şi Remuneraţie echitabilă pentru tinerii muncitori şi

ucenici;ucenici; Integrarea în timpul de lucru a perioadei de pregătire Integrarea în timpul de lucru a perioadei de pregătire

profesională;profesională; Concedii anuale plătite tinerilor în vârstă de sub Concedii anuale plătite tinerilor în vârstă de sub

optsprezece ani;optsprezece ani; Interzicerea utilizării tinerilor sub optsprezece ani la Interzicerea utilizării tinerilor sub optsprezece ani la

munci de noapte;munci de noapte; Controlul medical periodic pentru tinerii sub Controlul medical periodic pentru tinerii sub

optsprezece ani;optsprezece ani; Protecţia specială a copiilor şi a adolescenţilor Protecţia specială a copiilor şi a adolescenţilor

împotriva pericolelor fizice şi morale la care sunt expuşi.împotriva pericolelor fizice şi morale la care sunt expuşi.

8. Drepturi referitoare la 8. Drepturi referitoare la maternitate – maternitate –

ccondiţiile de angajare ondiţiile de angajare a femeilora femeilor

Dreptul salariatelor la concedii Dreptul salariatelor la concedii de maternitate;de maternitate;

Interzicerea concedierii;Interzicerea concedierii; Pauze pentru alăptare;Pauze pentru alăptare; Reglementarea muncii de Reglementarea muncii de

noapte şi interzicerea muncilor noapte şi interzicerea muncilor periculoase, insalubre sau periculoase, insalubre sau obositoare.obositoare.

9. Dreptul la orientare 9. Dreptul la orientare profesionalăprofesională

Promovarea serviciilor care să ajute toate Promovarea serviciilor care să ajute toate persoanele, inclusiv pe cele cu handicap, persoanele, inclusiv pe cele cu handicap, să rezolve problemele legate de alegerea să rezolve problemele legate de alegerea unei profesii sau avansarea profesională;unei profesii sau avansarea profesională;

Respectarea acestui articol este strâns Respectarea acestui articol este strâns legată de respectarea art. 1 – dreptul la legată de respectarea art. 1 – dreptul la muncă;muncă;

Gratuitatea serviciilor de orientare Gratuitatea serviciilor de orientare profesională;profesională;

Egalitatea şanselor pentru membrii Egalitatea şanselor pentru membrii societăţilor.societăţilor.

10. Dreptul la formare 10. Dreptul la formare profesionalăprofesională

Formarea tehnică şi profesională – Formarea tehnică şi profesională – Accesul la învăţământul tehnic Accesul la învăţământul tehnic superior şi la învăţământul superior şi la învăţământul universitar;universitar;

Ucenicia şi alte sisteme de Ucenicia şi alte sisteme de formare pentru tineri;formare pentru tineri;

Formarea şi recalificarea Formarea şi recalificarea profesională a adulţilor;profesională a adulţilor;

Măsuri specifice în favoarea Măsuri specifice în favoarea formării profesionale.formării profesionale.

11. Dreptul la sănătate11. Dreptul la sănătate

Eliminarea cauzelor unei Eliminarea cauzelor unei sănătăţi deficiente;sănătăţi deficiente;

Servicii de consultaţii şi de Servicii de consultaţii şi de educaţie;educaţie;

Prevenirea maladiilor.Prevenirea maladiilor.

12. Dreptul la securitate 12. Dreptul la securitate socialăsocială

Stabilirea sau menţinerea unui sistem Stabilirea sau menţinerea unui sistem de securitate socială;de securitate socială;

Menţinerea regimului de securitate Menţinerea regimului de securitate socială la un nivel satisfăcător cel socială la un nivel satisfăcător cel puţin egal celui necesar pentru puţin egal celui necesar pentru ratificarea Cratificarea Codului European de odului European de Securitate SocialSecuritate Socială;ă;

Îmbunătăţirea progresivă a sistemului Îmbunătăţirea progresivă a sistemului de securitate socială;de securitate socială;

Egalitatea de tratament a cetăţenilor Egalitatea de tratament a cetăţenilor altor Părţi contractante în ceea ce altor Părţi contractante în ceea ce priveşte securitatea socială.priveşte securitatea socială.

13. Dreptul la asistenţă 13. Dreptul la asistenţă socială şi medicalăsocială şi medicală

Dreptul persoanelor fără resurse la o Dreptul persoanelor fără resurse la o asistenţă socială şi medicală adecvată;asistenţă socială şi medicală adecvată;

Interzicerea diminuării drepturilor Interzicerea diminuării drepturilor politice sau sociale ale persoanelor care politice sau sociale ale persoanelor care beneficiază de asistenţă socială sau beneficiază de asistenţă socială sau medicală;medicală;

Dreptul la servicii eficiente pentru a Dreptul la servicii eficiente pentru a preveni, înlătura sau a atenua nevoile de preveni, înlătura sau a atenua nevoile de ordin personal sau familial;ordin personal sau familial;

Dreptul resortisanţilor altor Părţi Dreptul resortisanţilor altor Părţi contractante care se află legal pe contractante care se află legal pe teritoriul statului interesat fără a fi teritoriul statului interesat fără a fi rezidenţi, la asistenţă socială şi medicală.rezidenţi, la asistenţă socială şi medicală.

14. Dreptul de a beneficia 14. Dreptul de a beneficia de servicii socialede servicii sociale

Obligaţia de a asigura servicii Obligaţia de a asigura servicii sociale;sociale;

Încurajarea societăţii civile Încurajarea societăţii civile să participe la crearea şi să participe la crearea şi menţinerea serviciilor menţinerea serviciilor sociale.sociale.

15. Dreptul persoanelor cu 15. Dreptul persoanelor cu handicap la formarea handicap la formarea

profesională şi la profesională şi la readaptarea profesională readaptarea profesională

şi socialăşi socială

Dreptul persoanelor cu Dreptul persoanelor cu handicap la formare handicap la formare profesională;profesională;

Dreptul persoanelor cu Dreptul persoanelor cu handicap la un loc de muncă.handicap la un loc de muncă.

16. Dreptul familiei la 16. Dreptul familiei la protecţie socială, protecţie socială,

juridică şi economicăjuridică şi economică

Egalitatea drepturilor Egalitatea drepturilor familiilor;familiilor;

Egalitatea drepturilor soţilor Egalitatea drepturilor soţilor şi copiilor;şi copiilor;

Politica familială şi protecţia Politica familială şi protecţia legăturii sociale.legăturii sociale.

17. Dreptul mamei şi a 17. Dreptul mamei şi a copilului la protecţie copilului la protecţie socială şi economicăsocială şi economică

Protecţia mamelor;Protecţia mamelor; Protecţia copiilor;Protecţia copiilor; Protecţia tinerilor în general.Protecţia tinerilor în general.

18. Dreptul la exercitarea 18. Dreptul la exercitarea unei activităţi pe unei activităţi pe

teritoriul celorlalte teritoriul celorlalte părţipărţi

Aplicarea reglementărilor Aplicarea reglementărilor existente într-un spirit liberal;existente într-un spirit liberal;

Simplificarea formalităţilor şi Simplificarea formalităţilor şi reducerea impozitelor şi taxelor;reducerea impozitelor şi taxelor;

Liberalizarea reglementărilor;Liberalizarea reglementărilor; Dreptul cetăţenilor de a părăsi Dreptul cetăţenilor de a părăsi

ţara.ţara.

19. Dreptul lucrătorilor 19. Dreptul lucrătorilor migranţi şi al familiei lor migranţi şi al familiei lor la protecţie şi asistenţăla protecţie şi asistenţă Servicii gratuite de ajutor şi de informare; măsuri Servicii gratuite de ajutor şi de informare; măsuri

împotriva propagandei înşelătoare privind emigraţia şi împotriva propagandei înşelătoare privind emigraţia şi imigraţia;imigraţia;

Asistenţă pentru a facilita plecarea, călătoria şi primirea Asistenţă pentru a facilita plecarea, călătoria şi primirea muncitorilor migranţi şi a familiilor lor;muncitorilor migranţi şi a familiilor lor;

Colaborarea între serviciile sociale ale ţărilor de emigraţie Colaborarea între serviciile sociale ale ţărilor de emigraţie şi de imigraţie;şi de imigraţie;

Egalitatea de tratament a imigranţilor în ceea ce priveşte Egalitatea de tratament a imigranţilor în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, afilierea la sindicate şi obţinerea de condiţiile de muncă, afilierea la sindicate şi obţinerea de locuinţe;locuinţe;

Egalitatea de tratament a imigranţilor în privinţa Egalitatea de tratament a imigranţilor în privinţa impozitelor, taxelor şi contribuţiilor aferente la locul de impozitelor, taxelor şi contribuţiilor aferente la locul de muncă;muncă;

Reîntregirea familiei;Reîntregirea familiei; Egalitatea de tratament a imigranţilor pentru acţiuni în Egalitatea de tratament a imigranţilor pentru acţiuni în

justiţie;justiţie; Garanţia împotriva expulzării;Garanţia împotriva expulzării; Transferul câştigurilor şi al economiilor;Transferul câştigurilor şi al economiilor; Extinderea protecţiei şi a asistenţei asigurate muncitorilor Extinderea protecţiei şi a asistenţei asigurate muncitorilor

migranţi independenţi.migranţi independenţi.

20. Dreptul la egalitate de 20. Dreptul la egalitate de şanse şi de tratament în şanse şi de tratament în materie de angajare şi materie de angajare şi

profesie, fără discriminare profesie, fără discriminare în funcţie de sexîn funcţie de sex

Accesul la angajare, protecţia Accesul la angajare, protecţia împotriva concedierii şi reintegrarea împotriva concedierii şi reintegrarea profesională;profesională;

Orientarea, formarea, recalificarea şi Orientarea, formarea, recalificarea şi reintegrarea profesională;reintegrarea profesională;

Condiţiile de angajare şi de muncă;Condiţiile de angajare şi de muncă; Evoluţia carierei, inclusiv Evoluţia carierei, inclusiv

promovarea.promovarea.

21. Dreptul la informare şi 21. Dreptul la informare şi consultareconsultare

Informarea periodică sau la Informarea periodică sau la momentul oportun despre momentul oportun despre situaţia economică şi situaţia economică şi financiară a întreprinderii;financiară a întreprinderii;

Consultarea în timp util asupra Consultarea în timp util asupra deciziilor propuse în vederea deciziilor propuse în vederea neafectării lucrătorilor.neafectării lucrătorilor.

22. Dreptul de a participa la 22. Dreptul de a participa la determinarea şi determinarea şi

ameliorarea condiţiilor de ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă şi a mediului de

muncămuncăAsigurarea dreptului lucrătorilor de a lua Asigurarea dreptului lucrătorilor de a lua

parte la :parte la : Determinarea şi ameliorarea condiţiilor Determinarea şi ameliorarea condiţiilor

de muncă şi de organizare a muncii;de muncă şi de organizare a muncii; Protecţia sănătăţii şi a securităţii în Protecţia sănătăţii şi a securităţii în

cadrul întreprinderii;cadrul întreprinderii; Organizarea serviciilor şi facilităţilor Organizarea serviciilor şi facilităţilor

sociale;sociale; Controlul respectării reglementărilor.Controlul respectării reglementărilor.

23. Dreptul persoanelor 23. Dreptul persoanelor vârstnice la protecţievârstnice la protecţie

Dreptul persoanelor vârstnice Dreptul persoanelor vârstnice de a rămâne membri deplini de a rămâne membri deplini ai societăţii;ai societăţii;

Instituţiile de asistenţă şi Instituţiile de asistenţă şi participarea la determinarea participarea la determinarea condiţiilor de viaţă în condiţiilor de viaţă în instituţii.instituţii.

24. Dreptul la 24. Dreptul la protecprotecţie în ţie în caz de concedierecaz de concediere

Existenţa motivelor întemeiate Existenţa motivelor întemeiate legate de aptitudini şi legate de aptitudini şi conduită;conduită;

Indemnizaţii adecvate sau altă Indemnizaţii adecvate sau altă reparaţie corespunzătoare reparaţie corespunzătoare pentru lucrătorii concediaţi pentru lucrătorii concediaţi fără motiv întemeiat.fără motiv întemeiat.

25. Dreptul lucrătorilor la 25. Dreptul lucrătorilor la protecţie în caz de protecţie în caz de

insolvabilitate a patronului insolvabilitate a patronului

Garantarea creanţelor Garantarea creanţelor lucrătorilor care rezultă din lucrătorilor care rezultă din contracte de muncă de către:contracte de muncă de către:

- o instituţie de asigurare;- o instituţie de asigurare;

- orice alta formă efectivă de - orice alta formă efectivă de protecţie.protecţie.

26. Dreptul la demnitate 26. Dreptul la demnitate în muncăîn muncă

Prevenirea hărţuirii sexuale;Prevenirea hărţuirii sexuale; Dreptul la protecţia Dreptul la protecţia

demnităţii.demnităţii.

27. Dreptul lucrătorilor cu 27. Dreptul lucrătorilor cu responsabilităţi familiale responsabilităţi familiale la egalitate de şanse şi la egalitate de şanse şi

tratamenttratament Orientarea şi formarea Orientarea şi formarea

profesională;profesională; Condiţii de angajare şi securitate Condiţii de angajare şi securitate

socială;socială; Promovarea serviciilor publice Promovarea serviciilor publice

sau private;sau private; Concedii parentale pentru Concedii parentale pentru

îngrijirea copiilor.îngrijirea copiilor.

28. Dreptul 28. Dreptul reprezentanţilor reprezentanţilor

lucrătorilor la protecţielucrătorilor la protecţie

Dreptul la protecţie efectivă Dreptul la protecţie efectivă împotriva actelor care pot împotriva actelor care pot aduce prejudicii;aduce prejudicii;

Dreptul la facilităţi.Dreptul la facilităţi.

29. Dreptul la informare şi 29. Dreptul la informare şi consultare în consultare în

procedurile de procedurile de concediere colectivăconcediere colectivă

Informarea şi consultarea Informarea şi consultarea reprezentanţilor lucrătorilor;reprezentanţilor lucrătorilor;

Ajutoare pentru redistribuirea Ajutoare pentru redistribuirea şi recalificarea lucrătorilor.şi recalificarea lucrătorilor.

30. Dreptul la protecţie 30. Dreptul la protecţie împotriva sărăciei şi a împotriva sărăciei şi a

excluderii socialeexcluderii sociale

Acces efectiv la angajare, Acces efectiv la angajare, locuinţă, formare, locuinţă, formare, învăţământ, cultură, învăţământ, cultură, asistenţă socială şi medicală.asistenţă socială şi medicală.

31. Dreptul la locuinţă31. Dreptul la locuinţă

Favorizarea accesului la Favorizarea accesului la locuinţă;locuinţă;

Cost accesibil la locuinţe Cost accesibil la locuinţe pentru persoanele care nu pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente.dispun de resurse suficiente.

Mecanismul de controlMecanismul de control Două tipuri principale de metode Două tipuri principale de metode

privind supravegherea aplicării privind supravegherea aplicării convenţiilor:convenţiilor:

- plângerile;- plângerile; - analiza rapoartelor.- analiza rapoartelor. Procedura de control – Procedura de control –

intervenţia a trei organe:intervenţia a trei organe: - Comitetul european al - Comitetul european al

drepturilor sociale,drepturilor sociale, - Comitetul guvernamental,- Comitetul guvernamental, - Comitetul Miniştrilor.- Comitetul Miniştrilor.

Republica Moldova – stat ratificantRepublica Moldova – stat ratificanta Cărţii Sociale Europene revizuitea Cărţii Sociale Europene revizuite

(obligaţii)(obligaţii)

Adoptarea măsurilor necesare în vederea executării reale a

prevederilor ratificate

Întocmirea Rapoartelor

Naţionale referitor la aplicarea Cartei

Participarea la şedinţele

Comitetului guvernamental

Prevederi ale Cartei Sociale Prevederi ale Cartei Sociale Europene revizuite ratificate de Europene revizuite ratificate de

Republica MoldovaRepublica MoldovaArticole integrale:Articole integrale:

1, 2, 5, 6, 8, 9, 11, 12, 16, 17, 20, 21, 24, 26, 28, 29 1, 2, 5, 6, 8, 9, 11, 12, 16, 17, 20, 21, 24, 26, 28, 29 (Republica Moldova a selectat 6 articole din cele 9 (Republica Moldova a selectat 6 articole din cele 9 articole considerate esenţiale, condiţie impusă de articole considerate esenţiale, condiţie impusă de Cartă).Cartă).

Articole parţiale:Articole parţiale:Art. 3 (par. 1-3); art. 4 (par. 3-5); art. 7 (par. 1-4, 7-Art. 3 (par. 1-3); art. 4 (par. 3-5); art. 7 (par. 1-4, 7-

10); art. 13 (par. 1-3); art. 15 (par. 1, 2), art. 18 10); art. 13 (par. 1-3); art. 15 (par. 1, 2), art. 18 (par. 3, 4), art. 19 (par. 7, 8), art. 27 (par. 2).(par. 3, 4), art. 19 (par. 7, 8), art. 27 (par. 2).

Notă:Notă: Pentru ratificare statul trebuie să se considere Pentru ratificare statul trebuie să se considere legat de cel puţin 16 articole (inclusiv cele 6 legat de cel puţin 16 articole (inclusiv cele 6 considerate esenţiale sau 63 paragrafe). Republica considerate esenţiale sau 63 paragrafe). Republica Moldova a ratificat minimul de 16 articole sau 64 Moldova a ratificat minimul de 16 articole sau 64 paragrafe.paragrafe.

Codul European de Codul European de Securitate Socială (revizuit)Securitate Socială (revizuit)

Deschis spre semnare la 6 Deschis spre semnare la 6 noiembrie 1990;noiembrie 1990;

9 ramuri tradiţionale ale 9 ramuri tradiţionale ale securităţii sociale;securităţii sociale;

Sistemul de control al Codului.Sistemul de control al Codului.

ELEMENTE ELEMENTE COMPARATIVE ALE COMPARATIVE ALE

SISTEMULUI DE SISTEMULUI DE ASIGURĂRI SOCIALE DIN ASIGURĂRI SOCIALE DIN

REPUBLICA MOLDOVA REPUBLICA MOLDOVA CU CONVENŢIA O.I.M. CU CONVENŢIA O.I.M.

102/1952 ŞI CODUL 102/1952 ŞI CODUL EUROPEAN DE EUROPEAN DE

SECURITATE SOCIALĂSECURITATE SOCIALĂ

I. I. Îngrijiri medicaleÎngrijiri medicale

1.1. Riscul acoperit

Art. 8 din Convenţia 102/1952

- stările morbide,

indiferent de cauză;

- graviditatea, naşterea şi urmările acestora.

Art. 8 din Codul European de Securitate

Socială

- cazurile in care sînt necesare

îngrijiri medicale cu caracter

curativ;- îngrijiri

medicale cu caracter

preventiv în condiţiile prescrise.

Legea nr. 1585-XIII din 27.02.98

- finanţarea asistenţei medicale necesare persoanei asigurate

în volumul şi de calitatea prevăzută în

Programul unic;- acordarea asistenţei

medicale în cazul încheierii

contractului de asigurare obligatorie

de asistenţă medicală.

1.2. Persoane protejate


- fie categorii prescrise de salariaţi, reprezentând în total cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor precum si consorţii si copiii salariaţilor din aceste categorii;- fie categorii prescrise ale populaţiei active, reprezentând in total cel puţin 20% din ansamblul rezidenţilor , precum si consorţii si copiii membrilor acestor categorii;- fie categorii prescrise de rezidenţi , reprezentând in total cel puţin 50% din ansamblul rezidenţilor; - fie daca s-a întocmit o declaraţie in aplicarea art.3 din Convenţie (economia nu dispune de resurse suficiente), categorii prescrise de salariaţi, reprezentând in total cel puţin 50% din ansamblul care lucrează in întreprinderi industriale cu cel puţin 20 de angajaţi precum si consorţii si copiii salariaţilor din aceste categorii.


Socială

- fie toţi salariaţii, inclusiv ucenicii ca si soţii (şotiile) aflate in întreţinere si copiii lor;- fie toate persoanele active din punct de vedere economic ca si toţi soţii / soţiile aflaţi in întreţinere si copiii lor; - toţi rezidenţii. Dreptul de a exclude.- fie 5% din totalul salariaţilor;- fie 10% din ansamblul populatei active;- fie până la 10% din ansamblul rezidenţilor;Derogări: fie 80% din ansamblul salariaţilor , fie 75% din ansamblul populaţiei active din punct de vedere economic, sau 70% din ansamblul rezidenţilor daca legislaţia naţională prevede garantarea îngrijirilor medicale.

Legea 1585-XIII din

27.02.1998

-art.1 prevede garantarea îngrijirilor medicale;- persoane

asigurate pot fi atât cetăţenii

Republicii Moldova cît si cetăţenii sau

apatrizii aflaţi în Republica Moldova în

interesul cărora au fost plătite

prime de asigurare

obligatorie.

1.3. Prestaţii de îngrijiri medicale


a)în caz de stare morbidă:- îngrijiri din partea medicilor de medicină generală, inclusiv vizitele la domiciliu;- îngrijiri din partea medicilor specialişti date în spitale persoanelor spitalizate sau nespitalizate si îngrijiri din partea medicilor specialişti date în afara spitalelor;- furnizarea de produse farmaceutice esenţiale prescrise de către medic sau de alt practician calificat;- spitalizarea, atunci când aceasta este necesară.b) în caz de graviditate , naştere sau urmări ale acestora:- îngrijiri prenatale , îngrijiri pe durata naşterii si îngrijiri postnatale date fie de către un medic, fie de către o moaşă calificată;- spitalizare, atunci când aceasta este necesară .Prin derogare beneficiarul sau susţinătorul familiei acestuia poate fi obligat sa participe la cheltuielile de îngrijiri medicale in caz de stare morbidă.

Art. 10 din Codul European de Securitate Socială

a) îngrijirile acordate de medicii generalişti sau specialişti persoanelor spitalizate sau nespitalizate inclusiv diagnosticele si controalele necesare, ca şi vizitele la domiciliu;b) îngrijirile acordate de un practician al unei profesii recunoscute legal drept conexă profesiei medicale, sub supravegherea unui medic sau a altui practician calificat;c) furnizarea produselor farmaceutice necesare, pe baza reţetei unui medic sau a altui practician calificat;d) întreţinerea într-un spital sau în orice altă instituţie medicală;e) îngrijire dentară, inclusiv protezele dentare necesare;f) readaptarea medicală ,inclusiv furnizarea, întreţinerea si înlocuirea aparatelor de ortopedie şi a protezelor;g) transportarea bolnavului conform celor prescrise. Prin derogare legislaţia poate prevedea ca beneficiarul sau susţinătorul să participe la cheltuielile de îngrijire medicală.

Art. 18 din Legea 1585-XIII din

27.02.1998

- volumul îngrijirilor

medicale este prevăzut de

Programul unic.

II. Indemnizaţii de boalăII. Indemnizaţii de boală



- incapacitatea de muncă care rezultă

dintr-o stare morbidă si antrenează suspendarea câştigurilor.

Art. 13 din Codul European de

Securitate Socială

- incapacitatea de muncă cauzată de o

boală sau un accident si antrenează

suspendarea câştigurilor.

Art. 5 din Legea nr.289-XV din

22.07.2004

- incapacitatea temporară de muncă

cauzată de boli obişnuite sau de

accidente care nu sunt legate de

muncă si antrenează suspendarea câştigurilor.



- fie categorii prescrise de salariaţi reprezentând în total

50% din ansamblul salariaţilor;

- fie categorii prescrise ale populaţiei active,

reprezentând in total cel puţin 20% din ansamblul

rezidenţilor;- fie toţi rezidenţii ale căror

resurse pe durata riscului nu depăşeşte limitele prescrise conform dispoziţiilor art.67

din Convenţie.- fie, daca s-a făcut o

declaraţie in aplicarea art.3 din Convenţie (economia nu a

ajuns un grad suficient de dezvoltare), categorii prescrise de salariaţi,

reprezentând in total cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor din întreprinderile industriale cu cel puţin 20% din angajaţi.


Socială.

- fie toate categoriile de salariaţi , inclusiv ucenicii;- fie categoriile prescrise de populaţie activă din

punct de vedere economic constituind, in total cel

puţin 80% din ansamblul populaţiei active din punct

de vedere economic. Prin derogare orice Parte poate exclude o parte din categoriile de salariaţi,

formând in total cel mult 10% din ansamblul

salariaţilor.

Art. 2 din Legea nr. 289-

XV din 22.07.2004

- persoanele asigurate cu domiciliul in Republica Moldova si

şomerii cu drept la ajutor de

şomaj.

2.3. Indemnizaţii de boală


- prestaţia care constă dintr-o plată periodică calculată

conform dispoziţiilor fie ale art.65, fie ale art.66 din Convenţie.

Art. 15 din Codul European se

Securitate Socială

- indemnizaţiile de boală trebuie sa fie

vărsate sub formă de plăti periodice

calculate conform dispoziţiilor art.71sau

ale art.72 din Cod. Plăţile periodice pot varia cu condiţia că

suma lor medie sa fie in conformitate cu aceste dispoziţii.


22.07.2004

Cuantumul lunar al indemnizaţiei se stabileşte

diferenţiat in funcţie de durata stagiului de cotizare:

-60% din baza de calcul stabilită conform art.7 din

Lege-în cazul unui stagiu de cotizare de până la 5 ani;-70% din baza de calcul

stabilită conform art.7 din Lege-în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între 5 şi 8

ani;-100% din baza de calcul stabilită conform art.7 din

Lege-în cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani.

Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate

temporară de muncă cauzată de

tuberculoză ,SIDA sau de cancer de orice tip este de 100% din baza de calcul

stabilită conform art.7 din Lege.

2.4. Perioada de acordare a indemnizaţiei de boală


- indemnizaţia se acorda pe întreaga

durata a riscului, sub rezerva ca durata

prestaţiei sa poată fi limitată la 26 de

săptămâni in caz de boală, cu posibilitatea

de a nu acorda prestaţia pe durata primelor 3 zile de la

suspendarea câştigului.

Art. 17 din Codul European al

Securităţii Sociale

- indemnizaţia se acordă pe întreaga

durată a riscului sau până la acordarea în lichid a ajutoarelor de bătrâneţe, invaliditate

sau readaptare - durata acordării

acestor indemnizaţii poate fi limitată la 52 de săptămâni pentru fiecare caz de boală

sau de 78 de săptămâni în decursul

unei perioade de 3 ani consecutive, conform celor

prescrise.


22.07.2004

- indemnizaţia pentru incapacitate

temporară de muncă se acorda pe o durată

de cel mult 180 de zile în cursul unui an

calendaristic si începe sa curgă din prima zi de concediu medical;- indemnizaţia pentru

incapacitate temporară de muncă începând cu a 120 zi se plăteşte in cazul

prelungirii concediului medical, avizat de Consiliul de Expertiza Medicală a

Vitalităţii.

III. Ajutoare de şomajIII. Ajutoare de şomaj



- suspendarea câştigului în

rezultatul imposibilităţii

obţinerii unui loc de muncă

convenabil în cazul unei persoane protejate, capabilă si

disponibilă pentru muncă.

Art. 19 din Codul European al Securităţii Sociale

- şomajul complet, definit drept absenţă a câştigurilor datorită imposibilităţii de a obţine un serviciu convenabil de o persoană protejată capabilă sa muncească, disponibilă să facă şi aflată efectiv în căutarea unui loc de muncă;- altfel de şomaj decât cel complet, definit drept pierderea câştigurilor datorită uneia dintre următoarele situaţii sau ambelor: reducerea duratei de lucru faţă de cea normală sau legală, reducerea nemotivată de starea de sănătate sau de acordul personal al lucrătorului , fără întrerupere a relaţiei de muncă; imposibilitatea obţinerii unui serviciu convenabil cu normă întreagă, pentru un şomer care deşi a acceptat un serviciu fără normă întreagă de lucru este capabil sa muncească cu normă întreagă, este disponibil s-o facă şi se află efectiv in căutarea unui serviciu cu normă întreagă de lucru.

Art. 2 din Legea 102-XV din 13.03.2003

- suspendarea câştigului în

rezultatul imposibilităţii obţinerii unui

loc de muncă si nedesfăşurării activităţii in

scopul obţinerii de venituri.


Art. 21 din Convenţia nr.102/1952

- fie categorii prescrise

de salariaţi , reprezentând in total cel

puţin 50% din ansamblul salariaţilor;- fie toţi rezidenţii ale

căror resurse pe durata riscului nu depăşesc limitele prescrise de art.67 din Convenţie;

- fie dacă a fost făcută o declaraţie in aplicarea

art.3 din Convenţie (grad insuficient de

dezvoltare), categorii prescrise de salariaţi

reprezentând in total cel puţin 50% din

ansamblul salariaţilor care lucrează la

întreprinderi industriale cu cel puţin 20 de

angajaţi.

Art. 20 din Codul European al Securităţii Sociale

- fie toţi salariaţii inclusiv ucenicii;- fie toate categoriile prescrise de populaţie activă din punct de vedere economic ,formând in total cel puţin 70% din ansamblul populaţiei active din punct economic. Prin derogare orice Parte poate exclude o parte din categoriile de salariaţi care formează în total cel puţin 15% din ansamblul salariaţilor . In plus, persoanele protejate trebuie sa includă în condiţiile prescrise cel puţin două dintre următoarele opt categorii de persoane: - tinerii care si-au terminat pregătirea profesională; - tinerii care şi-au terminat studiile; - tinerii eliberaţi din serviciul militar obligatoriu; - părinţii aflaţi la sfârşitul unei perioade consacrate educaţiei unui copil după terminarea concediului de maternitate; - persoanele ale căror consort a decedat; - persoanele divorţate ; - deţinuţii eliberaţi; - invalizii care şi-au terminat perioada de readaptare profesională; Orice parte poate exclude funcţionarii publici care beneficiază de garanţiile prescrise cu privire la stabilitatea serviciului.

Art. 5 si 30 din Legea 102-XV din 13.03.2003

- persoanele aflate in căutarea unui loc de muncă; al cârei contract a fost desfăcut din motive economice; expirarea termenului contractului individual de muncă; desfacerea contractului de muncă din propria iniţiativă din motivul stării sănătăţii, transferarea sediului unităţii in altă localitate sau transferului soţului (soţiei) la lucru în altă localitate; care a încetat să lucreze renunţând la licenţa (autorizaţie) pentru desfăşurarea unei activităţi de întreprinzător sau pe bază de patentă; care a încetat sa muncească peste hotare în condiţiile încheierii anticipate a unui contract de asigurări medicale de stat.

3.3. Calcularea ajutoarelor de şomaj


- ajutoarele constau din plăţi periodice, calculate conform dispoziţiilor art.65 sau ale art.66 din

Convenţie; – în cazul protejării tuturor rezidenţilor ale căror resurse nu

depăşesc limitele prescrise, ajutorul va consta dintr-o plată periodică, calculată

conform prevederilor art.67 din Convenţie.

Art. 21 din Codul European al

Securităţii Sociale

- în cazul şomajului complet, ajutoarele trebuie să fie plătite sub formă de plăţi periodice conform

dispoziţiilor art.71 sau 72 din Cod;

- în caz de şomaj, altul decât cel complet, ajutoarele trebuie plătite în condiţiile prescrise sub formă

de plăţi periodice care să compenseze în mod echitabil pierderea de

câştiguri datorate şomajului.


- ajutoarele se stabilesc în funcţie de stagiul de

cotizare , după cum urmează:

- 50% din salariul mediu pe economie din anul precedent în cazul unui stagiu de cotizare

de până la 5 ani; -55% din salariul mediu pe economie din anul precedent, în cazul unui stagiu de cotizare

cuprins între 5 şi 10 ani; -60% din salariul mediu pe economie din anul precedent, în cazul unui stagiu de cotizare

de peste 10 ani.

3.4. Perioada de plată a ajutorului de şomaj


- ajutoarele se acordă pe întreaga perioadă a riscului, exceptând cazurile de limitare a

ei, inclusiv: când sânt

protejate categorii de salariaţi la 13

săptămâni în cursul unei perioade de 12

luni; când sânt protejaţi toţi

rezidenţii ale căror resurse nu depăşesc limitele prescrise la 26 de săptămâni în

cursul unei perioade de 12 luni.


Securitate Socială

- ajutoarele se acordă pe întreaga perioadă sau până la acordarea ajutorului în lichidităţi

a ajutoarelor de bătrâneţe, invaliditate

sau readaptare profesională;

- durata de acordare a ajutoarelor poate fi limitată fie la 39 de

săptămâni în decursul unei perioade de 24 de luni, fie la 39 de săptămâni pentru

fiecare caz de şomaj.


- ajutoarele se acordă diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare, după cum urmează:

- 6 luni calendaristice, în

cazul unui stagiu de cotizare de până la 5 ani, dar nu mai puţin

de 1 an; - 9 luni

calendaristice, în cazul unui stagiu de

cotizare cuprins între 5 şi 10 ani; -12 luni

calendaristice, în cazul unui stagiu de cotizare de peste 10

ani.

IV. Pensia de bătrâneţeIV. Pensia de bătrâneţe4.1. Riscul acoperit


- supravieţuirea peste o vârstă prescrisă;

- vârsta prescrisă nu va trebui să depăşească 65

de ani;- o vârstă mai mare de 65 de ani va putea fi fixată avându-se în

vedere capacitatea de muncă a persoanelor din

ţara respectivă;- legislaţia naţională va

putea suspenda prestaţiile dacă persoana

care ar avea dreptul la aceasta exercită anumite activităţi prescrise sau

va putea reduce prestaţiile contributive atunci când câştigurile beneficiarului, celelalte resurse ale acestuia sau

cele două acumulate depăşesc o anumită

sumă.


- riscul acoperit este supravieţuirea dincolo de o vârstă prescrisă ;- vârsta prescrisă nu poate depăşi 65 de ani decât dacă criterii demografice, economice şi sociale adecvate le justifică; Dacă vârsta prescrisă este egală sau superioară vârstei de 65 de ani, aceasta trebuie să fie menţionată, în condiţiile prescrise conform dispoziţiilor a cel puţin una dintre următoarele condiţii:- când cel interesant a îndeplinit munci considerate de legislaţia sau practica naţională ca munci grele sau insalubre, în scopul atribuirii pensiei de bătrâneţe;- datorită incapacităţii de a munci în măsura prescrisă si la vârsta prescrisă;- în caz de şomaj total de o durată de cel puţin un an după o vârstă prescrisă;- după o perioadă prescrisă de cotizare, de activitate profesională sau de rezidenţă superioară duratei perioadelor prevăzute în art. 29 din Cod; Orice parte se poate deroga de la dispoziţiile expuse mai sus atunci când legislaţia sa prevede modalităţi de variaţie a vârstei de pensionare în conformitate cu următoarele dispoziţii: a) persoanele care solicită ca, în condiţiile precise să beneficieze mai devreme de pensie, sub rezerva reducerilor posibile, în funcţie de durata perioadei de anticipare, faţă de suma normală pe care ar fi primit-o la această vârstă pentru o perioadă de cotizare , de activitate profesională sau de rezidenţă, inclusiv orice perioadă asimilată,, corespunzătoare celei pe care a efectuat-o efectiv; b) persoanele care o solicită trebuie să aibă posibilitatea de a amâna cererea de pensie dincolo de vârstă prescrisă , pentru a putea fie să efectueze perioade adiţionale de stagiu ce le sânt necesare pentru îndeplinirea condiţiilor cerute, fie să beneficieze de o pensie mai mare , în funcţie de perioada de amânare sau , dacă e cazul, a perioadelor adiţionale de cotizare, inclusiv orice perioadă asimilată .

Art. 41 din Legea 156-XIV din 14.10.1998

- începând cu 1 ianuarie 1999 , vârstele de pensionare se stabilesc la 60 de ani şi 6 luni pentru bărbaţi şi la 55 de ani 6 luni pentru femei.- în fiecare an ulterior, vârstele de pensionare se majorează cu 6 luni;- începând cu 1 ianuarie 2003 se stabilesc vârstele de pensionare necesare obţinerii dreptului de pensie pentru limită de vârstă de 62 de ani pentru bărbaţi şi de 57 de ani pentru femei.- cuantumul integral al pensiei se determină din calculul a 1.2% din venitul asigurat specificat la art.8 din Lege.


Art.27 din Convenţia 102/1952

- fie categorii prescrise de salariaţi, reprezentând în

total cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor;


reprezentând în total cel puţin 20% din ansamblul

rezidenţilor;- fie toţi rezidenţii ale

căror resurse pe durata riscului nu depăşesc

limite prescrise conform dispoziţiilor art.67 din

Convenţie;- fie, dacă a fost făcută o declaraţie în aplicarea

art.3 din Convenţie, categorii prescrise de

salariaţi , reprezentând în total cel 50% din

ansamblul salariaţilor care lucrează în întreprinderi

industriale cu cel puţin 20 de angajaţi.

Art. 28 din Codul European al Securităţii

Sociale

- toţi salariaţii, inclusiv, în condiţiile prescrise,

ucenicii;- categorii prescrise de

populaţie activă din punct de vedere economic,

formând în total cel puţin 80% din ansamblul

populaţiei active din punct de vedere economic;

- toţi rezidenţii; Părţile pot exclude din

categoriile menţionate mai sus:

categorii de salariaţi formând în total cel mult

10% din ansamblul salariaţilor;

categorii de rezidenţi formând în total cel mult

10% din ansamblul rezidenţilor.

Art. 2 din Legea nr.156-

XIV din 14.10.1998

- asiguraţii domiciliaţi în

Republica Moldova;

- persoanele care la data

stabilirii pensiei nu au

calitatea de salariat dar îndeplinesc condiţiile

prevăzute de Lege;

- agricultorii.

4.3. Calcularea pensiei de bătrâneţe

Art. 28 şi 29 din Convenţia 102/1952

Pensia va consta dintr-o plată periodică, calculată după cum urmează: - fie conform dispoziţiilor art.65 sau 66 din Convenţie, atunci când sânt protejate categorii de salariaţi sau categorii ale populaţiei active; - fie conform dispoziţiilor art.67 din Convenţie, atunci când sânt protejaţi toţi rezidenţii ale căror resurse pe durata riscului nu depăşesc limitele prescrise. Pensia trebuie garantată cel puţin: - unei persoane care a realizat, înainte de survenirea riscului, conform unor reguli prescrise, un stagiu care poate consta fie din 30 de ani de cotizare sau de angajare, fie din 20 de rezidenţă; - când, în principiu, toate persoanele active sânt protejate, unei persoane protejate care a realizat un stagiu prescris de cotizare şi în numele căreia au fost vărsate, în cursul perioadei active de viaţă, cotizaţii al căror număr mediu anual atinge o cifră prescrisă; Atunci când acordarea pensiei respective este condiţionată de realizarea unei perioade minime de cotizare sau de angajare, o prestaţie redusă trebuie garantată cel puţin: - unei persoane protejate care a realizat, înainte de survenirea riscului, conform unor reguli prescrise, un stagiu de 15 ani de cotizare sau de angajare; - când, în principiu, sânt protejate toate persoanele active, unei persoane protejate care a realizat un stagiu prescris de cotizare şi în numele căreia a fost vărsată, în cursul perioadei active a vieţii sale, jumătate din numărul mediu

anual de cotizaţii prescrise.

Art. 29 şi 30 din Codul European al Securităţii Sociale

- pensia de bătrâneţe trebuie să fie acordată sub formă de plăţi periodice calculate conform dispoziţiilor art.71 sau 72 din Cod; - - pensia vizată trebuie să fie garantată tuturor persoanelor protejate care, conform regulilor prescrise au efectuat o perioadă de 40 de ani de cotizare, de activitate profesională sau de rezidenţă, inclusiv orice perioadă asimilată. Prin derogare pensia vizată este garantată: - atunci când, în principiu toate persoanele active din punct de vedere economic sânt protejate, persoanele protejate care au cotizat, conform regulilor prescrise, o perioadă prescrisă şi în numele cărora au fost vărsate, de-a lungul perioadei active a vieţii lor, cotizaţii al căror număr mediu anual, numărul anual sau sumă medie anuală atinge o cifră prescrisă; - atunci când, în principiu, toţi rezidenţii sânt protejaţi, persoanelor protejate care, conform regulilor prescrise, au avut calitatea de rezidenţi o perioadă prescrisă, inclusiv orice perioadă asimilată.

Art. 42 din Legea nr.156 din

14.10.1998

- începând cu 1 ianuarie 1999 se stabileşte stagiul

de cotizare necesar obţinerii

dreptului la pensie de 26 de ani

pentru bărbaţi şi de 22 de ani pentru femei;- în fiecare an

ulterior, stagiul de cotizare se

majorează cu 1 an pentru bărbaţi şi cu 2 ani pentru femei, până la

atingerea stagiului de

cotizare de 30 de ani atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei.

V. Ajutoare în caz de accidente V. Ajutoare în caz de accidente de muncăde muncă



- starea morbidă ;

- incapacitatea de muncă rezultată dintr-o stare morbidă

şi care antrenează suspendarea câştigului aşa cum este aceasta definită;

- pierderea totală sau parţială a capacităţii de a câştiga peste

un anumit grad prescris, atunci când este probabil că această pierdere totală sau

parţială va fi permanentă, sau diminuarea corespunzătoare a

capacităţii fizice ;- pierderea mijloacelor de existenţă a văduvei sau a

copiilor ca urmare a decesului susţinătorului familiei; în cazul

văduvei, dreptul la prestaţie poate fi condiţionat

prezumţiei, conform legislaţiei naţionale, că este incapabil de

a-şi subvenţiona propriile nevoi.

Art. 32 şi 34 din Codul European de Securitate Socială

- necesitatea de îngrijiri medicale;- incapacitatea iniţială sau temporară de muncă care determină suspendarea câştigurilor, aşa cum este definită de legislaţia naţională;- pierderea totală a capacităţii de câştig sau pierderea parţială a capacităţii de câştig dincolo de un anumit nivel prescris atunci când este probabil că această pierdere totală sau parţială va fi permanentă, sau diminuarea corespunzătoare a integrităţii fizice;- în cazul decesului victimei, pierderea mijloacelor subzistenţă de către consortele şi copiii victimei. Notă: - E necesar de a prescrie o definiţie a accidentului de muncă care să comporte condiţiile în care accidentul pe traseul spre sau de la muncă este considerat un accident de muncă; - Trebuie să se stabilească pe cale legislativă o listă a bolilor recunoscute ca

profesionale.

Art. 2 din Legea nr.

756-XIV din 24.12.1999

- diminuarea capacităţii de

muncă;- pierderea

capacităţii de muncă;

- decesul ca urmare a

accidentului de muncă sau a

bolii profesionale.




total cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor şi, pentru prestaţiile la care se deschide dreptul prin decesul susţinătorului familiei ,de asemenea

consorţii şi copii salariaţilor din aceste

categorii ;- fie, atunci când a fost făcută o declaraţie în

aplicarea art.3 din Convenţie, categorii

prescrise de salariaţi, reprezentând în total cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor care lucrează

în întreprinderi industriale cu cel puţin 20

de angajaţi şi, pentru prestaţiile la care se deschide dreptul prin decesul susţinătorului familiei, de asemenea

consorţii şi copiii salariaţilor din aceste

categorii.


Socială

- toţi salariaţii, inclusiv ucenicii şi, în cazul decesului victimei,

consortul supravieţuitor şi copiii; sau

- categorii prescrise de populaţie activă din punct

de vedere economic, formând in total cel puţin

80% din ansamblul populaţiei active, in cazul

decesului victimei, consortul supravieţuitor şi

copiii.

Notă: În cazul consorţilor supravieţuitori , dreptul la pensie poate fi subordonat, conform celor

prescrise, condiţiei ca aceştia să fie incapabili de

a se întreţine singuri.


- cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii

străini şi apatrizii care desfăşoară activitate pe

teritoriul Republicii Moldova în bază de

contract individual de muncă, încheiat cu un

angajator din Republica Moldova;

- cetăţenii Republicii Moldova care

desfăşoară activitate în străinătate, în baza

dispoziţiei legale a unui angajator din Republica

Moldova;- persoanele care

desfăşoară activitate în funcţii efective sau sânt

numite în autorităţile publice, pe durata

mandatului, ale căror drepturi şi obligaţii sânt

asimilate cu ale cetăţenilor Republicii

Moldova.

5.3. Conţinutul îngrijirilor medicale


- îngrijirile date de către medicii de medicină generală şi specialişti persoanelor spitalizate sau nespitalizate, inclusiv vizitele la domiciliu;- îngrijirile dentare ;- îngrijirile date de infirmieri, fie la domiciliu , fie într-un spital sau într-o altă instituţie medicală;- întreţinerea într-un spital , o casă de convalescenţă, un sanatoriu sau într-o altă instituţie medicală;- furniturile dentare , farmaceutice şi alte furnituri medicale sau chirurgicale , inclusiv aparatele de proteză şi întreţinerea acestora , precum şi ochelarii;- îngrijirile date de un membru de altă profesie recunoscută legal ca fiind conexă profesiei medicale, sub supravegherea unui medic sau a unui dentist. Dacă a fost făcută o declaraţie în aplicarea art.3 din Convenţie , îngrijirile medicale trebuie să includă cel puţin :- îngrijirile date de medici de medicină generală, inclusiv vizitele la domiciliu;- îngrijirile date de medici specialişti în spitale persoanelor spitalizate sau nespitalizate şi îngrijirile care pot fi date în afara spitalelor; - furnizarea de produse farmaceutice esenţiale, prescrise de un medic sau de un alt practicant calificat;- spitalizarea , atunci când aceasta este necesară.


- îngrijirile date de medicii generalişti şi specialişti persoanelor spitalizate, inclusiv punerea diagnosticelor şi efectuarea controalelor necesare, ca şi vizitele la domiciliu; - îngrijirile acordate de membrul unei profesii legal recunoscute ca fiind conexă profesiei medicale, sub supravegherea unui medic sau a altui practician calificat;- furnizarea produselor farmaceutice necesare pe baza reţetei unui medic sau a altui practician calificat;- întreţinerea într-un spital sau orice altă instituţie medicală ;- îngrijirile dentare, inclusiv protezele dentare necesare ;- readaptarea medicală, inclusiv furnizarea, întreţinerea şi înlocuirea aparatelor de ortopedie sau a protezelor , ca şi a aparatelor de ajutor medical conform celor prescrise ;- transportarea victimei, conform celor prescrise;- în măsura posibilului, îngrijiri la locul de muncă ; - îngrijiri de urgenţă victimelor accidentelor grave;- îngrijiri constante victimelor unor răni uşoare care nu determină încetarea lucrului. Beneficiarul nu poate fi obligat să participe la cheltuielile pentru îngrijirile medicale. Îngrijirile medicale trebuie să încerce să păstreze, să restabilească sau să amelioreze sănătatea persoanei protejate, ca şi capacitatea sa de a munci şi de a se întreţine singură.

Art. 10 din Legea nr.756-XIV din 24.12.1999

- tratament ambulatoriu;- analize medicale şi

medicamente;- asistenţă medicală de

urgenţă ;- servicii medicale în

spitale şi clinici specializate;

- servicii de chirurgie plastică şi reparaţie;

- servicii de fizioterapie;- îngrijirea socială;

- tratament sanatorial;- acoperirea cheltuielilor pentru transport pentru

vizitarea instituţiilor medicale , sanatoriilor şi

a cheltuielilor însoţitorului;

- materiale şi articole medico-sanitare pentru

corectarea auzului şi văzului;

- proteze, aparate ortopedice şi

încălţăminte ortopedică specială;

- mijloacele auxiliare (scaun cu rotile, cărucior

etc.).

5.4. Cuantumul plăţilor periodice


- plăţile periodice vor fi calculate conform dispoziţiilor art.65 sau art.66 din Convenţie dacă pierderea capacităţii de muncă va fi permanentă, sau

diminuarea corespunzătoare a integrităţii fizice, sau decesul

susţinătorului familiei. În caz de pierdere parţială a capacităţii de a câştiga, atunci când este probabil că această pierdere va fi permanentă, sau

în cazul unei diminuări corespunzătoare a integrităţii

fizice, prestaţia, când este datorată, va consta dintr-o plată periodică fixată la o proporţie convenabilă din cea prevăzută

în caz de pierdere totală a capacităţii totale de a câştiga

sau de diminuare corespunzătoare a integrităţii

fizice. Plăţile periodice vor putea fi

convertite într-un capital vărsat într-o singură tranşă: fie atunci

când gradul de incapacitate este minim, sau fie atunci când autorităţilor competente le va fi furnizată garanţia unui loc de

muncă judicios.

Art. 37-39 din Codul European de

Securitate Socială

- ajutorul trebuie să fie vărsat sub formă de plăţi

periodice calculate conform dispoziţiilor

art.71 sau 72 din Cod;- suma la care se pot

ridica plăţile periodice poate varia pe durata

situaţiei în cauză;- în cazul pierderii

parţiale a capacităţii de câştig într-o proporţie inferioară celei de 25%

sau a micşorării corespunzătoare a integrităţii fizice,

ajutorul se poate acorda sub forma unei plăţi

unice.

Art. 14,16,18 din Legea nr. 756-XIV din 24.12.1999

- cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă constituie 100% din salariul mediu lunar asigurat al asiguratului pe ultimele 6 luni premergătoare lunii în

care s-a produs accidentul de muncă sau a fost constatată îmbolnăvirea profesională;

- cuantumul indemnizaţiei de invaliditate pentru asiguratul încadrat în gradele I sau II de invaliditate se determină ca

diferenţa dintre 2/3 din salariul mediu lunar asigurat

al asigurătorului pe ultimele 6 luni premergătoare lunii în

care s-a produs accidentul de muncă sau a fost constatată îmbolnăvirea profesională;- indemnizaţia de deces se

acordă o singură dată, în sumă fixă, corespunzător numărului şi categoriei persoanelor aflate

în întreţinerea asiguratului.

VI. Ajutoare familialeVI. Ajutoare familiale



- riscul acoperit revine copiilor, conform celor

prescrise.


Securitate Socială

- situaţia acoperită este întreţinerea copiilor,

conform celor prescrise.

Legea 499/XIV din 14.07.1999;Hotărârea

Guvernului nr. 1478 din 15.11.2002 şi alte reglementări- situaţia acoperită

este creşterea / îngrijirea şi

întreţinerea copilului conform celor

prescrise.



- fie categorii prescrise de salariaţi,

reprezentând în total cel puţin 50% din

ansamblul salariaţilor;- fie categorii prescrise ale populaţiei active,

reprezentând în total cel puţin 20% din totalul


căror resurse pe durata riscului nu depăşesc

nişte limite prescrise;- fie, dacă a fost făcută o declaraţie în aplicarea

art.3 din Convenţie, categorii prescrise de salariaţi, reprezentând în total cel puţin 50%

din ansamblul salariaţilor care

lucrează în întreprinderi industriale cu cel puţin

20 de angajaţi.


- copiii tuturor salariaţilor inclusiv ucenicii; sau- copiii tuturor persoanelor active din punct de vedere economic; sau- copiii tuturor rezidenţilor;- copiii tuturor rezidenţilor ale căror resurse, pe durata situaţiei respective, nu depăşesc anumite limite prescrise; Prin derogare de la primele două poziţii de mai sus orice Parte poate exclude: - copiii unor categorii de salariaţi care formează, în total, cel puţin 5% din ansamblul salariaţilor; - copiii unor categorii de populaţie activă din punct de vedere economic, formând în total, cel mult 10% din ansamblul populaţiei active. Copiii indicaţi pe primele două poziţii dacă primesc ajutoare de invaliditate, de bătrâneţe sau de urmaş, ajutoare de incapacitate permanentă de gradul prescris sau pensie de urmaş în caz de accident de muncă sau boală profesională, ajutor de şomaj trebuie protejaţi în condiţiile prescrise.

Legea 499/XIV din 14.07.1999

Hotărârea Guvernului nr.

1478 din 15 noiembrie 2002

- invalizii din copilărie de

gradele I,II,III;- copiii invalizi, în vârstă de până la

16 ani, cu severitatea

I,II,III;- copiii care au

pierdut întreţinătorul;- familiile cu

copii.

6.3. Categorii de ajutoare familiale


- fie o plată periodică acordată oricărei persoane

protejate care a realizat stagiul prescris;

- fie furnizarea pentru copii a hranei,

îmbrăcămintei, cazarea, sejurul de vacanţă sau

asistenţă menajeră;- fie o combinaţie a plăţilor

indicate mai sus; Ajutoarele menţionate

trebuie garantate cel puţin unei persoane protejate care a realizat, în cursul

unei perioade prescrise, un stagiu care poate consta fie din trei luni de cotizare sau de angajare, fie dintr-un an

de rezidenţă, conform celor prescrise.


Socială

- fie plăţi periodice în favoarea familiilor;

- fie o combinaţie de plăţi periodice, avantaje fiscale,

ajutoare în natură sau servicii sociale în favoarea

familiilor.

Notă: Dreptul la ajutoare nu poate fi subordonat nici

unei condiţii de stagiu excepţie făcând copiii tuturor rezidenţilor când dreptul la ajutoare poate fi condiţionat de efectuarea unui stagiu a cărui durată nu trebuie să depăşească şase luni de

rezidenţă.

Legea 499-XIV din 14.07.1999;Hotărârea

Guvernului nr. 1478 din 15.11.2002 şi alte reglementări

- fie plăţi periodice în favoarea familiilor şi

copiilor;- fie o combinaţie de

plăţi periodice, avantaje, fiscale

ajutoare în natură sau servicii sociale în

favoarea familiilor.

Notă: Dreptul la ajutoare este

subordonat de venitul global al unei

persoane (familiei) cu excepţiile prevăzute

de legislaţia Republicii Moldova.

6.4. Mărimea ajutoarelor familiale

Art. 44-45 din Convenţia 102/1952

- fie 3% din salariul aferent unei munci

manuale obişnuite depusă de un lucrător de gen masculin, determinat

conform regulilor stipulate la articolul 66

din Convenţie, înmulţit cu numărul total al copiilor

tuturor persoanelor protejate;

- fie 1,5% din salariul sus –menţionat, înmulţit cu numărul total al copiilor

tuturor rezidenţilor. Dacă prestaţiile constau

dintr-o plată periodică, ele trebuie acordate pe

întreagă durată a riscului survenit.

Art. 49-50 din Codul European de

Securitate Socială

Valoarea totală a ajutoarelor atribuite trebuie să reprezinte

cel puţin:- fie 1,5% din

produsul intern brut;- fie 3% din salariul

minim legal sau interprofesional al

unui muncitor obişnuit, determinate conform dispoziţiilor

art.72 din Cod, înmulţite cu numărul

total al tuturor persoanelor protejate.

Valoarea totală a ajutoarelor atribuite în

Republica Moldova sunt sub nivelul

standardelor stabilite prin Codul

European de Securitate Socială.

VII. Ajutoare de VII. Ajutoare de maternitatematernitate



- graviditatea, naşterea şi

urmările acestora precum şi

suspendarea câştigului care

rezultă ca urmare a acestora, aşa

cum sânt definite în legislaţia naţională.


Socială

- perioada de sarcină, naşterea şi urmările

acestora;- suspendarea câştigului din cauza acestor motive,

aşa cum este definită aceasta în legislaţia

naţională.


- sarcina, naşterea şi creşterea

copilului.



- fie toate femeile care aparţin unor categorii prescrise de

salariaţi, categorii reprezentând în total cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor precum şi, în ceea ce priveşte prestaţiile medicale în caz de

maternitate, soţiilor bărbaţilor care fac parte din aceleaşi

categorii;- fie toate femeile care aparţin

unor categorii prescrise ale populaţiei active, categorii

reprezentând în total cel puţin 20% din ansamblul rezidenţilor precum şi, în ceea ce priveşte prestaţiile medicale în caz de maternitate, soţiile bărbaţilor

care fac parte din aceleaşi categorii;

- fie, atunci când a fost făcută o declaraţie în aplicarea art.3 din Convenţie, toate femeile care

aparţin unor categorii prescrise de salariaţi, categorii

reprezentând în total cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor care lucrează în întreprinderi industriale cu cel puţin 20 de angajaţi precum şi, în ceea ce priveşte prestaţiile medicale în

caz de maternitate, soţiile bărbaţilor care fac parte din

aceleaşi categorii;


A.- toate salariatele, inclusiv ucenicele şi copiii lor de sex feminin, ca şi toate soţiile aflate în întreţinerea salariaţilor, inclusiv a ucenicilor şi copii acestora de sex feminin; sau- toate femeile active economic şi copiii lor de sex feminin, ca şi toate soţiile aflate în întreţinerea bărbaţilor activi economic şi copiii lor de sex feminin;- toate rezidentele; B.- cu privire la situaţia privind suspendarea câştigului:- toate salariatele, inclusiv ucenicele;- toate femeile aparţinând unor categorii prescrise de populaţie activă economic, formând, în total, cel puţin 80% din ansamblul populaţiei active economic; Prin derogare de la alineatul 1 de mai sus orice Parte poate exclude:- femeile aparţinând unor categorii de salariaţi ce formează în total cel mult 5% din ansamblul salariaţilor şi copiilor de sex feminin ca şi soţiile bărbaţilor aparţinând acestor categorii şi pe copiii lor de sex feminin; sau- femeile aparţinând unor categorii de populaţie activă economic care formează în total cel mult 10% din ansamblul populaţiei active economic şi copiii lor de sex feminin ca şi soţiile bărbaţilor ce aparţin acestor categorii şi copiii lor de sex feminin;- femeile aparţinând unor categorii de rezidenţi care formează în total cel mult 10% din ansamblul rezidenţilor şi copiii lor de sex feminin.

Art. 16 din Legea 289-

XV din 22.07.2004

- asiguratele;- soţiile aflate la

întreţinerea soţilor

salariaţi;- şomerele.

7.3. Cuantumul ajutoarelor de maternitate


1.În ceea ce priveşte

graviditatea, naşterea şi urmările acestora, îngrijirile medicale care urmează a fi acordate trebuie să

includă cel puţin:- îngrijirile pre-natale, pe durata naşterii şi post-natale, date fie de

un medic fie de o moaşă calificată;

- spitalizarea atunci când aceasta este necesară.

Îngrijirile medicale menţionate trebuie să tindă a menţine,

restabili sau îmbunătăţi sănătatea femeii protejate, precum şi

abilitatea acestea de a munci şi de a face faţă nevoilor personale.

2. În ceea ce priveşte suspendarea câştigului ca

rezultat al gravidităţii, naşterii şi urmărilor acestora, prestaţia va consta dintr-o plată periodică,

calculată fie conform dispoziţiilor art.65, fie celor ale art.66 din

Convenţie. Suma plăţii periodice poate varia pe durata riscului, cu

condiţia ca suma medie să fie conform dispoziţiilor anterioare.

Art. 53 din Codul European de Securitate Sociala

1. În ceea ce priveşte graviditatea , naşterea şi urmările acestora, îngrijirile medicale trebuie să

includă:- îngrijirile prenatale, îngrijirile în timpul naşterii

şi cele postnatale, acordate fie de un medic generalist sau specialist, fie de o moaşă calificată, unor persoane spitalizate sau

nespitalizate, inclusiv stabilirea diagnosticului şi controlul necesar , conform celor prescrise ca

şi vizitele la domiciliu;- îngrijirile acordate de un membru al unei profesii recunoscute drept conexă profesiei

medicale , având competenta de a furniza servicii asociate îngrijirilor de maternitate, sub control

medical adecvat;- furnizarea produselor farmaceutice necesare pe

baza unei reţete prescrise de un medic sau de altă persoană calificată;

- întreţinerea într-un spital sau în orice altă instituţie medicală;

- îngrijirile dentare, inclusiv protezele dentare necesare;

- readaptarea medicală, inclusiv furnizarea , întreţinerea şi înlocuirea protezelor şi aparatelor

de ortopedie ca şi a celor de ajutor medical, conform celor prescrise;

- transportul beneficiarului, conform celor prescrise.

Îngrijirile medicale trebuie să tindă să întreţină, să restabilească sau să îmbunătăţească starea

sănătăţii femeii protejate , cu aptitudinea acesteia de a munci şi de a se întreţine .

2. În ceea ce priveşte suspendarea câştigului, indemnizaţiile de maternitate trebuie să fie

vărsate sub forma de plăţi periodice calculate conform dispoziţiilor art.71 sau 72 din Cod.

Suma la care se pot ridica aceste plaţi periodice poate varia în decursul perioadei în care este

acordată, cu condiţia ca suma medie să în fie în conformitate cu aceste dispoziţii.

Art. 124 din Codul Muncii referitor la acordarea

concediului de

maternitate;

pct. 23-28 din

Hotărârea Guvernului nr. 108 din 03.02.2005

VIII. Ajutoarele de VIII. Ajutoarele de invaliditateinvaliditate

8.1. Riscul asigurat


- inaptitudinea, de un anumit grad prescris, de a

exercita o activitate

profesională, atunci când este

probabil că această

inaptitudine va fi permanentă sau atunci când ea

continuă să existe după încetarea

plăţii indemnizaţiei de

boală.


- incapacitatea de muncă sau de câştig de un grad prescris, dacă este vorba de o persoană activă

economic;- incapacitatea de a-ţi îndeplini

o ocupaţie într-o măsură prescrisă, dacă nu este vorba

de o persoană activă economic;- incapacitatea de un grad

prescris a unui copil, cauzată de un handicap congenital, sau

de o invaliditate survenită înainte de vârsta la care ia

sfârşit şcolarizarea obligatorie, atunci când este probabil ca această incapacitate să fie

permanentă sau când aceasta subzistă la expirarea unei

perioade prescrise de incapacitate temporară sau

iniţială.


- pierderea totală sau parţială a capacităţii de muncă din cauza:

a) unei boli obişnuite;

b) unui accident de muncă;

c) unei boli profesionale.






reprezentând în total cel puţin 20% din ansamblul


căror resurse pe durata riscului nu depăşesc nişte limite prescrise conform

dispoziţiilor art.67;- fie atunci când a fost făcută o declaraţie în

aplicarea art.3, categorii prescrise de salariaţi

reprezentând în total cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor care lucrează

în întreprinderi industriale cu cel puţin 20 de

angajaţi.


Sociala

- toţi salariaţii, inclusiv, în condiţiile prescrise,

ucenic; sau- categorii prescrise de

populaţie activă economic, formând, în total, cel

puţin80% din ansamblul populaţiei active economic;

sau- toţi rezidenţii;

Prin derogare, orice Parte poate exclude de la aplicarea acestei părţi a

codului: - categorii de salariaţi

formând, în total, cel mult 10% din ansamblul

salariaţilor; - categorii de rezidenţi, formând, în total, cel mult

10% din ansamblul rezidenţilor.


- asiguratul încadrat într-un

grad de invaliditate cauzată de o boală

obişnuită beneficiază de o

pensie de invaliditate dacă

îndeplineşte condiţiile de stagiu

de cotizare, în raport cu vârsta la

data constatării invalidităţii;- pensia de

invaliditate cauzată de un accident de muncă sau boală profesională se

stabileşte indiferent de

stagiul de cotizare.

8.3. Calcularea ajutoarelor de invaliditate


- ajutoarele de invaliditate trebuie să

fie vărsate sub formă de plăţi periodice,

calculate conform dispoziţiilor art.65 sau

66 din Convenţie.


Sociala

- ajutoarele trebuie să fie vărsate sub formă de plăţi

periodice, calculate conform dispoziţiilor

art.71 sau 72 din Cod.


- cuantumul pensiei de

invaliditate se calculează în

raport cu gradul de invaliditate

conform formulelor

prevăzute de Lege.

IX. Pensiile de urmaşIX. Pensiile de urmaş



- pierderea mijloacelor de

existenţă suferită de văduvă sau de

copii datorită decesului

susţinătorului familiei;

- dreptul la prestaţie este subordonat prezumţiei,

conform legislaţiei naţionale, că aceasta este

incapabilă de a-şi subvenţiona

nevoile proprii.

Art. 24 din Legea nr. 156-XIV din

14.10.1998

- pensia se acordă dacă persoana decedată era pensionar sau

îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii în conformitate cu Legea nr.156-XIV

din 14.10.1998


- pierderea mijloacelor de subzistenţă suferită de consortul

supravieţuitor şi de copii din cauza decesului sprijinitorului familial;

- în ceea ce-l priveşte pe consortul supravieţuitor, dreptul la pensie

trebuie să fie subordonat condiţiei că interesatul să fi îndeplinit o

vârstă prescrisă, care trebuie să fie inferioară vârstei prescrise pentru

obţinerea pensiei de bătrâneţe.

Notă: Prin derogare vârsta nu poate fi cerută atunci când:

- consortul este considerat inapt să muncească, în condiţiile

prescrise; - consortul are în întreţinere cel

puţin un copil.



- fie soţiile şi copiii susţinătorilor de familie

aparţinând unor categorii prescrise de salariaţi, aceste

categorii reprezentând în total cel puţin 50% din ansamblul

salariaţilor;- fie soţiile şi copiii

susţinătorilor de familie aparţinând unor categorii

prescrise ale populaţiei active, aceste categorii reprezentând în


- fie, atunci când au statut de rezident, toate văduvele şi toţi

copiii care şi-au pierdut susţinătorul familiei şi ale căror

resurse pe durata riscului acoperit nu depăşesc nişte limite prescrise conform dispoziţiilor art.67 din

Convenţie;- fie, dacă a fost făcută o

declaraţie în aplicare art.3 din Convenţie, soţiile şi copiii

susţinătorilor de familie care aparţin unor categorii prescrise

de salariaţi reprezentând în total cel puţin 50% din

ansamblul salariaţilor care lucrează în întreprinderi

industriale cu cel puţin 20 de angajaţi.


- consorţii supravieţuitori şi copiii ai căror sprijinitori

familiali erau salariaţi sau, în condiţiile prescrise, ucenicii;

sau- consorţii supravieţuitori şi

copiii ai căror sprijinitori familiali aparţineau unor

categorii prescrise de populaţie activă economic, formând, în

total, cel puţin 80% din ansamblul populaţiei active

economic; sau- toţi consorţii supravieţuitori şi copiii rezidenţi sau toţi consorţii supravieţuitori şi toţi copiii care

şi-au pierdut sprijinitorii familiali rezidenţi.

Prin derogare, orice Parte poate exclude de la aplicarea

Codului:- categorii de salariaţi formând,

în total, cel mult 10% din ansamblul salariaţilor;

- categorii de rezidenţi formând, în total, cel mult 10% din ansamblul rezidenţilor.


- copiii până la vârsta de 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile în

instituţii de învăţământ de zi, până la

terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de

23 de ani;- soţul supravieţuitor

dacă, la momentul decesului susţinătorului

sau pe parcursul a 5 ani după deces, a

împlinit vârsta standard de pensionare sau a fost încadrat în gradul I sau II de invaliditate, a avut

cel puţin 15 ani de căsătorie cu persoana

decedată şi nu s-a recăsătorit;

- soţul supravieţuitor sau tutorele (curatorul)

care are în îngrijire copiii sub vârsta de3 ani

ai susţinătorului decedat, pe perioadele

de neîncadrare în muncă sau de aflare în

concediu pentru îngrijirea copilului până

la vârsta de 3 ani.

9.3. Calcularea pensiei de urmaş

Art. 62-63 din Convenţie 102/1952

- fie conform dispoziţiilor art.65, fie celor ale art.66 din Convenţie, când sânt protejate categorii de salariaţi sau categorii ale populaţiei active;- conform dispoziţiilor art.67 din

Convenţie, când sânt protejaţi toţi rezidenţii ale căror resurse pe durata

riscului nu depăşesc nişte limite prescrise;

Notă: Pentru riscul acoperit, prestaţia nominalizată trebuie

garantată cel puţin: - unei persoane protejate ale cărei

susţinător de familie a realizat, conform unor reguli prescrise, un stagiu care poate consta fie din 15 ani de cotizare sau de angajare, fie

din 10 ani de rezidenţă; - când sânt protejate, în principiu,

toate femeile şi copiii tuturor persoanelor active, unei persoane

protejate al cărei susţinător de familie a realizat un stagiu de 3 ani

de cotizare, cu condiţia să fie vărsat, în numele acestui susţinător de

familie, în cursul perioadei active a vieţii sale, cotizaţii ale căror număr

mediu anual atinge o cifră prescrisă. - când acordarea prestaţiei este

condiţionată de realizarea unei perioade minime de cotizare sau de angajare, o prestaţie redusă poate fi

acordată cel puţin unei persoane protejate al cărei susţinător de familie a realizat, conform unor

reguli prescrise, un stagiu de 5 ani de cotizare sau de angajare.


- pensiile de urmaş trebuie să fie vărsate sub formă de plăţi periodice, calculate conform

dispoziţiilor art.71 sau 72 din Cod. Prin derogare, plăţile periodice pot fi

calculate conform dispoziţiilor art.73 din Cod de către orice parte a cărei legislaţie îi protejează

pe toţi urmaşii care sânt rezidenţi şi nu subordonează obţinerea dreptului la pensia de

urmaş nici unei condiţii de stagiu;Pensiile trebuie să fie garantate cel puţin:

- persoanelor protejate al căror sprijinitor familial împlinise, conform regulilor prescrise,

15 ani de cotizare, de activitate profesională sau de rezidenţă, inclusiv orice persoană asimilată;

totuşi, dacă este vorba de pensie de urmaş acordată consortului, îndeplinirea de către acesta a unei perioade de rezidenţă poate fi

considerată suficientă; - persoanelor protejate al căror sprijinitor

familial împlinise, conform regulilor prescrise, 30 de ani de cotizare, de activitate profesională

sau de rezidenţă, inclusiv orice persoană asimilată, atunci când perioada ce desparte

momentul în care situaţia a survenit de o vârstă prescrisă este luată în consideraţie cu titlul de

perioadă fictivă pentru calcularea pensiei; - în principiu, consorţii şi copiii tuturor

persoanelor active economic sânt protejaţi, persoanelor protejate al căror sprijinitor familial a împlinit, conform regulilor prescrise, 3 ani de cotizare, cu condiţia să fi fost vărsate în numele acestui sprijinitor, în decursul perioadei sale de

viaţă activă, cotizaţii al căror număr mediu anual sau sumă anuală medie să atingă o cifră

precisă.


- pensia de urmaş, în cazul

în care susţinătorul era

beneficiar de pensie de

bătrâneţe sau de pensie de

invaliditate se stabileşte

procentual din pensia aflată în

plată.

UNIUNEA EUROPEANĂCartea III

Cadrul instituţional Cadrul instituţional al UEal UE

Parlamentul European

Consiliul Uniunii

Europene(Consiliul de

Miniştri)

Comisia Europeană

Curtea Europeană

de Justiţie

Curtea Europeană

de Conturi

Comitetul Economic

şi Social

Comitetul Regiunilor

Banca Centrală

Europeană

Banca Europeană

de Investiţii

MediatorulMediatorulEuropeanEuropean

Puterea de deciziePuterea de decizie înîn UEUE

COMISIA EUROPEANĂ

PARLAMENTUL EUROPEAN

CONSILIUL UNIUNII

EUROPENE

Propune legislaţia şi bugetul

NumeşteSupervizează

Codecizie

LegislaţiaUE

BugetulUE

Curtea deJustiţie

Curtea de Conturi

arbitrează supervizează

cetăţeni Guverne naţionale

istoricistoric În 1957, odată cu semnarea Tratatelor CEE şi CEEA, a fost În 1957, odată cu semnarea Tratatelor CEE şi CEEA, a fost

semnată şi o Convenţie prin care cele trei adunări erau semnată şi o Convenţie prin care cele trei adunări erau unificate sub numele de Adunarea Parlamentară Europeană unificate sub numele de Adunarea Parlamentară Europeană (APE).(APE).

La 19 martie 1958 are loc sesiunea de stabilire a APE.La 19 martie 1958 are loc sesiunea de stabilire a APE. La 13 mai 1958 deputaţii din APE se grupează pentru prima La 13 mai 1958 deputaţii din APE se grupează pentru prima

oară conform afinităţilor politice şi nu conform naţionalităţii.oară conform afinităţilor politice şi nu conform naţionalităţii. 21-27 mai 1958, APE îşi adoptă regulamentul intern.21-27 mai 1958, APE îşi adoptă regulamentul intern. La 20 septembrie 1976, Consiliul a adoptat La 20 septembrie 1976, Consiliul a adoptat ““Actul pentru Actul pentru

alegerea reprezentanţilor cu sufragiu universal directalegerea reprezentanţilor cu sufragiu universal direct”” Organ cu funcţii politice, şi cu puteri legislative şi bugetare.Organ cu funcţii politice, şi cu puteri legislative şi bugetare.


organizareorganizare PreşedintelePreşedintele – reprezintă Parlamentul la evenimentele cu caracter – reprezintă Parlamentul la evenimentele cu caracter

oficial şi relaţiile internaţionale, prezidează sesiunile plenare;oficial şi relaţiile internaţionale, prezidează sesiunile plenare;Biroul ParlamentarBiroul Parlamentar – organ de reglementare, responsabil de – organ de reglementare, responsabil de

bugetul Parlamentului, cu problemele administrative, bugetul Parlamentului, cu problemele administrative, organizatorice şi de personal;organizatorice şi de personal;

Conferinţa PreşedinţilorConferinţa Preşedinţilor – organ politic al Parlamentului, – organ politic al Parlamentului, constituit din Preşedintele Parlamentului şi preşedinţii constituit din Preşedintele Parlamentului şi preşedinţii grupărilor politice, responsabil de stabilirea ordinii de zi a grupărilor politice, responsabil de stabilirea ordinii de zi a şedinţelor plenare, fixarea calendarelor activităţilor;şedinţelor plenare, fixarea calendarelor activităţilor;

ComiteteleComitetele – organizează activitatea PE pe domenii de activitate şi – organizează activitatea PE pe domenii de activitate şi sunt împărţite în: comitete parlamentare (17), comitete sunt împărţite în: comitete parlamentare (17), comitete temporare (6), şi comitete parlamentare mixte;temporare (6), şi comitete parlamentare mixte;

Secretariat Secretariat – 3500 de funcţionari;– 3500 de funcţionari;Numărul de locuriNumărul de locuri – 732 (din 2007 – 786). – 732 (din 2007 – 786).


atribuţiileatribuţiile Examinarea şi adoptarea legislaţiei comunitare, Examinarea şi adoptarea legislaţiei comunitare,

alături de Consiliul UE (Consiliul de Miniştri), prin alături de Consiliul UE (Consiliul de Miniştri), prin procedura de co-decizie;procedura de co-decizie;

Aprobarea şi monitorizarea bugetului UE;Aprobarea şi monitorizarea bugetului UE; Exercitarea funcţiei de control asupra altor instituţii Exercitarea funcţiei de control asupra altor instituţii

ale UE, cu posibilitatea de a înfiinţa comisii de ale UE, cu posibilitatea de a înfiinţa comisii de anchetă;anchetă;

Aprobarea acordurilor internaţionale majore;Aprobarea acordurilor internaţionale majore; Numeşte Numeşte MMediatorul European pe o perioadă de 5 ediatorul European pe o perioadă de 5

ani.ani.


comitetecomitete

1. Afaceri externe1. Afaceri externe

2. Dezvoltare2. Dezvoltare

3. Comerţ internaţional3. Comerţ internaţional

4. Buget4. Buget

5. Control bugetar5. Control bugetar

6. Afaceri economice şi monetare6. Afaceri economice şi monetare

7. Locuri de muncă şi afaceri sociale7. Locuri de muncă şi afaceri sociale

8. Mediu, sănătate publică şi securitatea alimentară8. Mediu, sănătate publică şi securitatea alimentară

9. Industrie, cercetare şi energie9. Industrie, cercetare şi energie

10. Piaţa internă şi protecţia consumatorilor10. Piaţa internă şi protecţia consumatorilor


comitetecomitete continuarecontinuare

11. Transport şi turism11. Transport şi turism

12. Dezvoltare regională12. Dezvoltare regională

13. Agricultură şi dezvoltare rurală13. Agricultură şi dezvoltare rurală

14. Pescuit 14. Pescuit

15. Cultura şi educaţie15. Cultura şi educaţie

16. Afaceri juridice16. Afaceri juridice

17. Libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne17. Libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne

18. Afaceri constituţionale18. Afaceri constituţionale

19. Drepturile femeilor şi egalitate de gen19. Drepturile femeilor şi egalitate de gen

20. Petiţii20. Petiţii

21. Drepturile omului21. Drepturile omului

22. Securitate şi apăra22. Securitate şi apărarere

Parlamentul EuropeanParlamentul Europeangrupuri parlamentaregrupuri parlamentare

• Grupul Partidului Popular European şi al Democraţilor Grupul Partidului Popular European şi al Democraţilor Europeni Europeni (PPE(PPE/DE)/DE);;

• Grupul Grupul PPartidului Socialiştilor Europeni artidului Socialiştilor Europeni (PES)(PES)• Grupul Alianţei LiberaGrupul Alianţei Liberallilor şi Democraţilor pentru Europa ilor şi Democraţilor pentru Europa

(ALDE)(ALDE);;• Grupul VerzilorGrupul Verzilor / / Alianţa Liberală Europeană Alianţa Liberală Europeană

(GREEN(GREEN / / EFA)EFA);;• Grupul Grupul CConfederal al onfederal al SStângii tângii UUnitare nitare EEuropene uropene / / Stânga Stânga

verde nordica verde nordica (EUL(EUL//NGL);NGL);• Grupul Democraţiei Independenţă Grupul Democraţiei Independenţă (IDG);(IDG);• Grupul Uniunii pentru Europa Naţiunilor Grupul Uniunii pentru Europa Naţiunilor (UEN).(UEN).

istoricistoric

Consiliul de Miniştri, reglementat de art. 27Consiliul de Miniştri, reglementat de art. 27din Tratat, reprezenta şi coordona guvernele şidin Tratat, reprezenta şi coordona guvernele şipoliticile naţionale ale statelor membre. politicile naţionale ale statelor membre.

Consiliul era instituţia înzestrată cu putere Consiliul era instituţia înzestrată cu putere de decizie, reprezentanţii statelor membre de decizie, reprezentanţii statelor membre adoptând acte care le angajau fără a mai fi adoptând acte care le angajau fără a mai fi nevoie de aprobări sau ratificări ulterioare.nevoie de aprobări sau ratificări ulterioare.

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

(Consiliul de Miniştri)

organizareorganizare Este principala instituţie de decizie a UE;Este principala instituţie de decizie a UE; Are în componenţa sa mai multe consilii speciale, Are în componenţa sa mai multe consilii speciale,

grupate pe sectoare de activitate;grupate pe sectoare de activitate; Este compus din reprezentanţi ai Guvernelor statelor Este compus din reprezentanţi ai Guvernelor statelor

membre;membre; Are un secretariat permanent (Are un secretariat permanent (““Secretariatul General al Secretariatul General al

Consiliului UEConsiliului UE””);); Secretariatul General are rolul de Secretariatul General are rolul de ““Înalt Reprezentant al Înalt Reprezentant al

Politicii Comune de Securitate şi ApărarePoliticii Comune de Securitate şi Apărare””;; Preşedinţia Consiliului este deţinută prin rotaţie, de Preşedinţia Consiliului este deţinută prin rotaţie, de

fiecare stat membru ( schimbarea acesteia având loc o fiecare stat membru ( schimbarea acesteia având loc o dată la 6 luni).dată la 6 luni).

CONSILIUL UE

atribuţiileatribuţiile

Conform art. 202 din Tratatul privind Uniunea Conform art. 202 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Consiliul:Europeană, Consiliul:

Asigură coordonarea politicilor economice generale Asigură coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre;ale statelor membre;

Dispune de puterea de decizie;Dispune de puterea de decizie; Prin actele pe care le adoptă, conferă Comisiei Prin actele pe care le adoptă, conferă Comisiei

atribuţiile de executare a normelor stabilite de atribuţiile de executare a normelor stabilite de Consiliu;Consiliu;

În anumite cazuri specifice, el are dreptul de a În anumite cazuri specifice, el are dreptul de a exercita direct atribuţii de executare.exercita direct atribuţii de executare.

CONSILIUL UE

istoricistoric

Denumirea de Comisie Europeană este cunoscută după Denumirea de Comisie Europeană este cunoscută după Tratatul de Fuziune de la Bruxelles din 1965, în aceasta Tratatul de Fuziune de la Bruxelles din 1965, în aceasta prevăzându-se unirea celor trei Comisii într-o singură prevăzându-se unirea celor trei Comisii într-o singură instituţieinstituţie - - Comisia Comunităţilor Europene. Comisia Comunităţilor Europene.

Tratatul de fuziune stipulează independenţa Comisiei faţă Tratatul de fuziune stipulează independenţa Comisiei faţă de guvernele statelor membre, dar stabileşte de guvernele statelor membre, dar stabileşte răspunderea politică a acestea faţă de Parlamentul răspunderea politică a acestea faţă de Parlamentul European, care poate adopta o moţiune de cenzură European, care poate adopta o moţiune de cenzură împotriva ei.împotriva ei.

COMISIA EUROPEANĂ

organizareorganizare

• Numărul de membri ai C.E. este de 25 comisari, Numărul de membri ai C.E. este de 25 comisari, independenţi de guvernele lor naţionale, dar numiţi de ele. independenţi de guvernele lor naţionale, dar numiţi de ele. Comisarii sunt numiţi pe un mandat de 5 ani, pentru ca Comisarii sunt numiţi pe un mandat de 5 ani, pentru ca mandatul fiecărei Comisii să se desfăşoare în paralel cu mandatul fiecărei Comisii să se desfăşoare în paralel cu perioada legislativă a Parlamentului European. Ea este perioada legislativă a Parlamentului European. Ea este condusă de un preşedinte şi are mai mulţi vicepreşedinţi;condusă de un preşedinte şi are mai mulţi vicepreşedinţi;

• Începând cu 2007 Comisia va avea 27 de comisariÎncepând cu 2007 Comisia va avea 27 de comisari,, însă însă Consiliul va trebui să adopte prin vot unanim o decizie cu Consiliul va trebui să adopte prin vot unanim o decizie cu privire la reducerea numărului de membri (maxim 20). privire la reducerea numărului de membri (maxim 20).

COMISIA EUROPEANĂ


Conform dispoziţiilor art. 155 Tratatul CE, în vederea Conform dispoziţiilor art. 155 Tratatul CE, în vederea funcţionării şi dezvoltării pieţei comune, Comisia funcţionării şi dezvoltării pieţei comune, Comisia îndeplineşte următoarele atribuţii:îndeplineşte următoarele atribuţii:

Veghează asupra aplicării dispoziţiilor Tratatelor şi a Veghează asupra aplicării dispoziţiilor Tratatelor şi a dispoziţiilor adoptate de instituţii în virtutea tratatului dispoziţiilor adoptate de instituţii în virtutea tratatului (funcţia (funcţia de supraveghetor);de supraveghetor);

Formulează recomandări sau avize asupra materiilor care Formulează recomandări sau avize asupra materiilor care fac obiectul tratatului fac obiectul tratatului (funcţia de iniţiativă şi control);(funcţia de iniţiativă şi control);

Are putere proprie de decizie şi participă la formularea Are putere proprie de decizie şi participă la formularea actelor Consiliului şi Parlamentului European actelor Consiliului şi Parlamentului European (funcţia de (funcţia de decizie şi iniţiativă);decizie şi iniţiativă);

Exercită competenţele pe care Consiliul i le oferă Exercită competenţele pe care Consiliul i le oferă (funcţia (funcţia de execuţie).de execuţie).

COMISIA EUROPEANĂ

istoricistoric Tratatul de la Paris, care a instituit CECO, a creat Tratatul de la Paris, care a instituit CECO, a creat

Curtea de Justiţie. Ea a fost înfiinţată în virtutea art. Curtea de Justiţie. Ea a fost înfiinţată în virtutea art. 31-45 din Tratat. 31-45 din Tratat.

Odată cu Tratatele semnate în 1957 la Roma Odată cu Tratatele semnate în 1957 la Roma cele două noi Comunităţi au fost create cu o cele două noi Comunităţi au fost create cu o structură asemănătoare cu cea a CECO, dar cele 3 structură asemănătoare cu cea a CECO, dar cele 3 Curţi de Justiţie astfel rezultate s-au unificat într-o Curţi de Justiţie astfel rezultate s-au unificat într-o Curte de Justiţie unică.Curte de Justiţie unică.

CURTEA DE JUSTIŢIE

organizarorganizaree

Curtea este compusă din judecători şi avocaţi Curtea este compusă din judecători şi avocaţi generali. În prezent ea este compusă din 25 generali. În prezent ea este compusă din 25 judecători, şi 8 avocaţi numiţi de comun acord de judecători, şi 8 avocaţi numiţi de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru un către guvernele statelor membre, pentru un mandat de 6 ani. Începând cu 2007 – 27 judecători mandat de 6 ani. Începând cu 2007 – 27 judecători desemnaţi de Consiliul UE.desemnaţi de Consiliul UE.

Judecătorii desemnează dintre ei, prin vot secret, Judecătorii desemnează dintre ei, prin vot secret, pe Preşedintele Curţii de Justiţie pentru un mandat pe Preşedintele Curţii de Justiţie pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit.de 3 ani, care poate fi reînnoit.

Hotărârile Curţii sunt definitive şi nu sînt Hotărârile Curţii sunt definitive şi nu sînt susceptibile de recurs.susceptibile de recurs.

CURTEA DE JUSTIŢIE


Principalele atribuţii ale Curţii de Justiţie sunt:Principalele atribuţii ale Curţii de Justiţie sunt: Controlul legalităţii actelor instituţiilor:Controlul legalităţii actelor instituţiilor: Controlul respectării de către statele membre a Controlul respectării de către statele membre a

obligaţiilor care le sunt impuse de către tratate;obligaţiilor care le sunt impuse de către tratate; Interpretarea regulilor comunitare şi negocierea Interpretarea regulilor comunitare şi negocierea

validităţii actelor instituţiilor;validităţii actelor instituţiilor; Litigiile – natură administrativă sau civilă, nu Litigiile – natură administrativă sau civilă, nu

competenţe de instanţă penală.competenţe de instanţă penală.

Sediul – LuxemburgSediul – Luxemburg..

CURTEA DE JUSTIŢIE

istoricistoric A fost creată, la cererea Parlamentului, la 22 A fost creată, la cererea Parlamentului, la 22

iulie 1975, prin Tratatul de revizuire a dispoziţiilor iulie 1975, prin Tratatul de revizuire a dispoziţiilor bugetare.bugetare.

Tratatul a intrat în vigoare la 1 iunie 1977, iar Tratatul a intrat în vigoare la 1 iunie 1977, iar la 25 octombrie 1977 CC s-a reunit la la 25 octombrie 1977 CC s-a reunit la Luxemburg în şedinţa constitutivă.Luxemburg în şedinţa constitutivă.

Necesitatea creării acestei instituţii a fost Necesitatea creării acestei instituţii a fost determinată de creşterea importantă a volumului determinată de creşterea importantă a volumului finanţelor comunitare, de diversitatea surselor şi finanţelor comunitare, de diversitatea surselor şi a cheltuielilor acestora, de complexitatea a cheltuielilor acestora, de complexitatea operaţiunilor gestionate.operaţiunilor gestionate.

CURTEA DECONTURI

organizareorganizare

C.C. este un organ colegial compus din 25 de C.C. este un organ colegial compus din 25 de membri. Ei sunt numiţi de către Consiliul Uniunii membri. Ei sunt numiţi de către Consiliul Uniunii Europene pentru o perioadă de 6 ani, cu Europene pentru o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului lor.posibilitatea reînnoirii mandatului lor.

Membrii C.C. se bucură de acelaşi statut, ca şi Membrii C.C. se bucură de acelaşi statut, ca şi membrii Curţii Europene de Justiţie.membrii Curţii Europene de Justiţie.

C.C. este condusă de un preşedinte ales de C.C. este condusă de un preşedinte ales de către membrii curţii pentru 3 ani. Mandatul de către membrii curţii pentru 3 ani. Mandatul de preşedinte este reînnoibil.preşedinte este reînnoibil.

CURTEA DE CONTURI

atribuţiileatribuţiile Examinează conturile tuturor veniturilor şi Examinează conturile tuturor veniturilor şi

cheltuielilor Comunităţii.cheltuielilor Comunităţii. Examinează conturile tuturor veniturilor şi Examinează conturile tuturor veniturilor şi

cheltuielilor oricărui organism creat de cheltuielilor oricărui organism creat de Comunitate.Comunitate.

Asistă Parlamentul European şi Consiliul în Asistă Parlamentul European şi Consiliul în exercitarea funcţiei de control privind exercitarea funcţiei de control privind executarea bugetului.executarea bugetului.

CURTEA DECONTURI

-sediul la Bruxelles, sediul la Bruxelles, 317317 de membri, numi de membri, numiţţi de Consiliul U.E. cu i de Consiliul U.E. cu unanimitate, pentru un mandat reînnoibil de 4 ani, pe baza listelor unanimitate, pentru un mandat reînnoibil de 4 ani, pe baza listelor propuse de statele membrepropuse de statele membre;;- 27 de state membre, votul în Consiliul U.E. va fi majoritate- 27 de state membre, votul în Consiliul U.E. va fi majoritateaa calificată, iar numărul va creşte la 344calificată, iar numărul va creşte la 344;;-- interesele categoriilor socio-profesionale şi economice din care interesele categoriilor socio-profesionale şi economice din care provin, nu pe cele ale statului membru de origineprovin, nu pe cele ale statului membru de origine;;- - rol consultativrol consultativ la nivelul U.E. la nivelul U.E. - aspect negativ - lipsa de omogenitate, datorată intereselor contrare - aspect negativ - lipsa de omogenitate, datorată intereselor contrare reprezentate la nivelul lui - dificultatea unei poziţii comune - lobby pe reprezentate la nivelul lui - dificultatea unei poziţii comune - lobby pe lângă Comisie, atunci când doresc să susţină opiniile şi interesele lângă Comisie, atunci când doresc să susţină opiniile şi interesele categoriei din care fac parte.categoriei din care fac parte.

COMITETUL ECONOMICŞI SOCIAL

- instituţie financiară independentă, instituţie financiară independentă, - personalitate juridică proprie - sediul Luxembourg,- personalitate juridică proprie - sediul Luxembourg,- membri- membri - - statele membre ale U.E., care au subscris statele membre ale U.E., care au subscris şşi capitalul social al i capitalul social al băncii. băncii.

Conducerea :Conducerea : a) a) Consiliul GuvernatorilorConsiliul Guvernatorilor, format din Mini, format din Minişştrii de finanţe ai trii de finanţe ai statelor membre, cu întâlniri anuale, statelor membre, cu întâlniri anuale, b) b) Consiliul de administraţieConsiliul de administraţie alcătuit din 24 de membri propuşi de statele alcătuit din 24 de membri propuşi de statele

membre membre şşi unul propus de Comisia europeană, ce lucrează cu jumătate i unul propus de Comisia europeană, ce lucrează cu jumătate

de normă, de normă, şşii c) un c) un Comitet de conducereComitet de conducere cu normă întreagă, din care face parte cu normă întreagă, din care face parte

Preşedintele băncii Preşedintele băncii şşi cei 7 vicepreşedinţi, numii cei 7 vicepreşedinţi, numiţţi de Consiliul i de Consiliul Guvernatorilor pentru un mandat reînnoibil de 6 ani.Guvernatorilor pentru un mandat reînnoibil de 6 ani.

- nu trebuie confundată cu - nu trebuie confundată cu Banca Europeană pentru ReconstrucBanca Europeană pentru Reconstrucţţie ie şşi i

Dezvoltare (B.E.R.D.)Dezvoltare (B.E.R.D.) - creată în 1991 - creată în 1991 şşi cu contribuţia B.E.I. (3%), în i cu contribuţia B.E.I. (3%), în scopul acordării de împrumuturi statelor din Europa Centrală scopul acordării de împrumuturi statelor din Europa Centrală şşi de Est în i de Est în vederea realizării tranziţiei spre o economie de piaţă funcţională.vederea realizării tranziţiei spre o economie de piaţă funcţională.

BANCA EUROPEANĂDE INVESTIŢII (B.E.I.)

-organ consultativ - reprezentanţi ai diferitelor entităorgan consultativ - reprezentanţi ai diferitelor entităţţi locale sau i locale sau regionale din statele membre, autonome faţă de aceste stateregionale din statele membre, autonome faţă de aceste state;;-- organizat pe grupuri politice: popularii, sociali organizat pe grupuri politice: popularii, socialişştii, liberalii tii, liberalii şşi i radicaliiradicalii;;- - 317317 membri numiţi cu membri numiţi cu unanimitateunanimitate de Consiliul U.E. de Consiliul U.E. pe baza pe baza propunerilor statelor membre, autonomi în activitatea lor, desfăpropunerilor statelor membre, autonomi în activitatea lor, desfăşşurată urată pe parcursul unui mandat de 4 anipe parcursul unui mandat de 4 ani;;- 27 de state membre, membrii Comitetului vor fi în număr de 344 - 27 de state membre, membrii Comitetului vor fi în număr de 344 (număr ce poate fi modificat, însă nu poate depăşi 350), (număr ce poate fi modificat, însă nu poate depăşi 350), şşi vor fi i vor fi numiţi cu numiţi cu majoritate calificatămajoritate calificată de Consiliul U.E de Consiliul U.E..- Sediul - Bruxelles, iar activitatea sa permanentă este dirijată de un - Sediul - Bruxelles, iar activitatea sa permanentă este dirijată de un Secretar generalSecretar general;;- În cazurile specificate expres în tratatele comunitare, consultarea - În cazurile specificate expres în tratatele comunitare, consultarea Comitetului regiunilor este obligatorie, lipsa avizului putând fi Comitetului regiunilor este obligatorie, lipsa avizului putând fi sancţionată de Curtea Europeană de Justisancţionată de Curtea Europeană de Justiţţie prin anularea actului ie prin anularea actului comunitarcomunitar;;- menirea de a apăra principiul subsidiarităţii.- menirea de a apăra principiul subsidiarităţii.

COMITETUL REGIUNILOR

- - Înfiinţată Înfiinţată 1 iulie 1998 pentru a înlocui Institutul Monetar 1 iulie 1998 pentru a înlocui Institutul Monetar EuropeanEuropean;;- capital subscris de statele membre, după un criteriu ce are în - capital subscris de statele membre, după un criteriu ce are în vedere atât populaţia, cât şi PIB-ul naţional, ea formează împreună vedere atât populaţia, cât şi PIB-ul naţional, ea formează împreună cu băncile centrale din statele membre, Sistemul European al cu băncile centrale din statele membre, Sistemul European al Băncilor CentraleBăncilor Centrale;;- Conducerea Băncii - - Conducerea Băncii - Consiliul guvernatorilorConsiliul guvernatorilor, ce stabileşte , ce stabileşte orientările generale orientările generale şişi politicile monetare, politicile monetare, Consiliu directorConsiliu director, , compus din preşedinte şi vicepreşedinte, însărcinaţi cu aplicarea compus din preşedinte şi vicepreşedinte, însărcinaţi cu aplicarea măsurilor decise de Consiliul guvernatorilormăsurilor decise de Consiliul guvernatorilor;;- a intrat în funcţiune în 1999, odată cu introducerea monedei - a intrat în funcţiune în 1999, odată cu introducerea monedei unice europene, EURO în 11 dintre cele 15 state membreunice europene, EURO în 11 dintre cele 15 state membre;; - din 2001, Banca a gestionat folosirea în paralel a monedelor - din 2001, Banca a gestionat folosirea în paralel a monedelor naţionalenaţionale şi şi a euro, iar din 2002 dispariţia treptată a monedelor a euro, iar din 2002 dispariţia treptată a monedelor naţionale în favoarea generalizării euronaţionale în favoarea generalizării euro..

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ(B.C.E.)

- - IInovaţie a Tratatului de la Maastrichtnovaţie a Tratatului de la Maastricht;;

- Parlamentul european nume- Parlamentul european numeşşte, pe toată durata legislaturii sale, te, pe toată durata legislaturii sale, un Mediator european, după modelul Ombudsman-ului nordic, un Mediator european, după modelul Ombudsman-ului nordic,

care are ca care are ca şşi atribuţii primirea i atribuţii primirea şşi soluţionarea plângerilor i soluţionarea plângerilor

cetăţenilor europeni vizând ilegalităţile săvârcetăţenilor europeni vizând ilegalităţile săvârşşite de instituţiile ite de instituţiile şşi i organele comunitare în activitatea lor.organele comunitare în activitatea lor.- sediul la Strasbourg, în sediul Parlamentului european- sediul la Strasbourg, în sediul Parlamentului european;;- nu poate impune nici un fel de sancţiuni juridice instituţiei în - nu poate impune nici un fel de sancţiuni juridice instituţiei în

culpă, el fiind doar un organ de concilere culpă, el fiind doar un organ de concilere şşi de rezolvare amiabilă i de rezolvare amiabilă a litigiilor administrativea litigiilor administrative;;- - poate fi demis de către Curtea Europeană de Justiţie, la cererea poate fi demis de către Curtea Europeană de Justiţie, la cererea

Parlamentului, dacă nu mai îndeplineParlamentului, dacă nu mai îndeplineşşte condiţiile necesare te condiţiile necesare

exercitării funcexercitării funcţţiei, sau în caz de culpă gravă.iei, sau în caz de culpă gravă.

MEDIATORUL EUROPEAN

RegulamentulRegulamentul

poate fi emis de către Comisie sau Consiliul poate fi emis de către Comisie sau Consiliul U.E.;U.E.;

Aplicabilitatea generală Aplicabilitatea generală -- formulat în formulat în abstract, în vederea aplicării sale la un abstract, în vederea aplicării sale la un număr nedeterminat de persoane, fiind număr nedeterminat de persoane, fiind corespondentul actului normativ din dreptul corespondentul actului normativ din dreptul intern al statelor membre;intern al statelor membre;

Obligativitatea regulamentului în întregul Obligativitatea regulamentului în întregul său;său;

Aplicabilitatea directă;Aplicabilitatea directă; Supremaţia regulamentului faţă de actele Supremaţia regulamentului faţă de actele

normative internenormative interne..

DirectivaDirectiva

act act emis de regulă de către Consiliul U.E. dar şi de Comisia emis de regulă de către Consiliul U.E. dar şi de Comisia europeană; europeană;

obligatorie pentru statele membre în privinţa rezultatului ce obligatorie pentru statele membre în privinţa rezultatului ce trebuie atins, lăsând organelor statale alegerea mijloacelor şi a trebuie atins, lăsând organelor statale alegerea mijloacelor şi a formei de realizare efectivă;formei de realizare efectivă;

sunt adresate numai statelor membre, prin urmare numai sunt adresate numai statelor membre, prin urmare numai acestora le pot fi impuse obligaţii;acestora le pot fi impuse obligaţii;

directiva poate fi normativă sau individuală;directiva poate fi normativă sau individuală;● Obligativitatea directivei; ● Obligativitatea directivei; ● Aplicabilitatea directă ● Aplicabilitatea directă a directiveia directivei -- problemă discutabilă; problemă discutabilă;

inincompletăcompletă - - doar efect direct vertical doar efect direct vertical● Aplicabilitatea imediată a directivelor ● Aplicabilitatea imediată a directivelor ● Supremaţia directivelor în faţa dreptului naţional● Supremaţia directivelor în faţa dreptului naţional..

DeciziaDecizia

este obligatorie în întregul ei pentru toţi destinatarii, este obligatorie în întregul ei pentru toţi destinatarii, indiferent dacă aceştia sunt state, persoane juridice sau indiferent dacă aceştia sunt state, persoane juridice sau persoane fizice;persoane fizice;

act comunitar cu caracter individual, prin care instituţiile act comunitar cu caracter individual, prin care instituţiile comunitare (Consiliul U.E. şi Comisia europeană) comunitare (Consiliul U.E. şi Comisia europeană) reglementează situaţii concrete, determinate, şi care se reglementează situaţii concrete, determinate, şi care se aplică unor subiecţi de asemenea determinaţi; aplică unor subiecţi de asemenea determinaţi;

● ● Decizia este obligatorie în întregime;Decizia este obligatorie în întregime;● Decizia are aplicabilitate imediată şi directă.● Decizia are aplicabilitate imediată şi directă.

Recomandările şi avizeleRecomandările şi avizele

- - Recomandarea este un act comunitar cu caracter neobligatoriu, şi este Recomandarea este un act comunitar cu caracter neobligatoriu, şi este utilizată pentru a sugera anumite acţiuni sau inacţiuni statelor membre.utilizată pentru a sugera anumite acţiuni sau inacţiuni statelor membre. Deşi Deşi nu are efecte juridice, ea poate fi folosită de judecătorul comunitar sau nu are efecte juridice, ea poate fi folosită de judecătorul comunitar sau naţional pentru interpretarea unor dispoziţii din actele obligatorii, sau din naţional pentru interpretarea unor dispoziţii din actele obligatorii, sau din legislaţia naţională.legislaţia naţională.- - Avizul este o simplă opinie emisă de instituţia comunitară, pentru a-şi face Avizul este o simplă opinie emisă de instituţia comunitară, pentru a-şi face cunoscut punctul de vedere în legătură cu anumite aspecte concretecunoscut punctul de vedere în legătură cu anumite aspecte concrete - - nu nu produce efecte juridice.produce efecte juridice.

Actele comunitare „nenumite”Actele comunitare „nenumite”

-- regulamentele de ordine interioară adoptate de instituţiile comunitare, regulamentele de ordine interioară adoptate de instituţiile comunitare, - - declaraţiile interinstituţionale prin care se precizează înţelesul anumitor declaraţiile interinstituţionale prin care se precizează înţelesul anumitor noţiuni sau concepte folosite în actele comunitare (de exemplu, cheltuielile noţiuni sau concepte folosite în actele comunitare (de exemplu, cheltuielile obligatorii)obligatorii)-- nu pot interveni în domeniile rezervate prin tratate reglementării prin acte nu pot interveni în domeniile rezervate prin tratate reglementării prin acte comunitare, iar comunitare, iar CEJCEJ are dreptul de a interpreta astfel de surse în aşa fel are dreptul de a interpreta astfel de surse în aşa fel încât să determine adevărata lor natură juridică, fiind inadmisibilă încât să determine adevărata lor natură juridică, fiind inadmisibilă disimularea unui act comunitar într-o declaraţie sau rezoluţie prezumată a fi disimularea unui act comunitar într-o declaraţie sau rezoluţie prezumată a fi fără efecte juridice.fără efecte juridice.

Proiectul Constituţiei Proiectul Constituţiei EuropeneEuropene

Propune adoptarea unui singur tratat, care să Propune adoptarea unui singur tratat, care să înlocuiască toate tratatele comunitare existente;înlocuiască toate tratatele comunitare existente;

Constituţia este structurată în 4 părţi:Constituţia este structurată în 4 părţi:1.1. Dispoziţii referitor la UE (obiective, puteri, instituţii, Dispoziţii referitor la UE (obiective, puteri, instituţii,

proceduri);proceduri);2.2. Încorporată Carta drepturilor fundamentale din UE;Încorporată Carta drepturilor fundamentale din UE;3.3. Politici ale UE;Politici ale UE;4.4. Clauze finale.Clauze finale.

Instituţii (Consiliul European, Parlamentul European, Instituţii (Consiliul European, Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul de Miniştri, Curtea de Comisia Europeană, Consiliul de Miniştri, Curtea de Justiţie, Banca Central Europeană, Curtea Auditorilor);Justiţie, Banca Central Europeană, Curtea Auditorilor);

Organisme consultative: Comitetul Regiunilor şi Comitetul Organisme consultative: Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social.Economic şi Social.

Proiectul Constituţiei Proiectul Constituţiei EuropeneEuropene

continuarecontinuare Parlamentul European – for de reprezentare a popoarelor europene, rol de Parlamentul European – for de reprezentare a popoarelor europene, rol de co-legislator şi autoritate bugetară alături de Consiliu; co-legislator şi autoritate bugetară alături de Consiliu;

Consiliul European – nu are putere legislativă, lucrează prin consens, format Consiliul European – nu are putere legislativă, lucrează prin consens, format

din şefii de stat sau de guvern;din şefii de stat sau de guvern; Consiliul de Miniştri – organ legislativ şi bugetar, format din câte un Consiliul de Miniştri – organ legislativ şi bugetar, format din câte un

reprezentantreprezentant de nivel guvernamental;de nivel guvernamental; Comisia Europeană – organ independent ce reprezintă interesul comunitar;Comisia Europeană – organ independent ce reprezintă interesul comunitar; Ministrul de Externe al UE – numit de Consiliul European, reprezentant al Ministrul de Externe al UE – numit de Consiliul European, reprezentant al Consiliului pentru politică externă;Consiliului pentru politică externă; Curtea de Justiţie – actuala Curte Europeană de Justiţie, Tribunalul de primă Curtea de Justiţie – actuala Curte Europeană de Justiţie, Tribunalul de primă instanţă, tribunale sau curţi specializate;instanţă, tribunale sau curţi specializate; Banca Centrală Europeană – dirijează prin organele sale sistemul european Banca Centrală Europeană – dirijează prin organele sale sistemul european de Bănci Centrale;de Bănci Centrale; Curtea Auditorilor – monitorizează veniturile şi cheltuielile comunitare;Curtea Auditorilor – monitorizează veniturile şi cheltuielile comunitare; Comitetul Regiunilor – 350 membri;Comitetul Regiunilor – 350 membri; Comitetul Economic şi Social – 350 membri;Comitetul Economic şi Social – 350 membri; Norme: legea, legea cadru, regulamentul, decizia, recomandarea şi opinia.Norme: legea, legea cadru, regulamentul, decizia, recomandarea şi opinia.

ReglementăriReglementări

Carta drepturilor Carta drepturilor fundamentale a UEfundamentale a UE

Libertatea de întrunire şi de asociere (art.12);Libertatea de întrunire şi de asociere (art.12); Libertatea profesională şi dreptul la muncă (art. 15);Libertatea profesională şi dreptul la muncă (art. 15); Egalitatea între bărbaţi şi femei (art. 23);Egalitatea între bărbaţi şi femei (art. 23); Drepturile copilului (art. 24);Drepturile copilului (art. 24); Drepturile persoanelor în vârstă (art. 25);Drepturile persoanelor în vârstă (art. 25); Integrarea persoanelor cu handicap (art. 26);Integrarea persoanelor cu handicap (art. 26); Dreptul angajaţilor la informare şi consultare la locul Dreptul angajaţilor la informare şi consultare la locul

de muncă (art. 27);de muncă (art. 27); Dreptul de negociere şi de acţiuni colective (art. 28);Dreptul de negociere şi de acţiuni colective (art. 28); Dreptul de acces la serviciile de plasare (art. 29);Dreptul de acces la serviciile de plasare (art. 29); Protecţia în caz de concediere nejustificată (art. 30);Protecţia în caz de concediere nejustificată (art. 30); Condiţii de muncă echitabile şi corecte (art. 31);Condiţii de muncă echitabile şi corecte (art. 31); Interzicerea muncii minorilor şi protecţie tinerilor la Interzicerea muncii minorilor şi protecţie tinerilor la

locul de muncă (art. 32);locul de muncă (art. 32); Viaţa de familie şi viaţa profesională (art.33);Viaţa de familie şi viaţa profesională (art.33); Siguranţa socială şi asistenţa socială (art. 34).Siguranţa socială şi asistenţa socială (art. 34).

LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELOR ŞI A

FORŢEI DE MUNCĂ

Domenii de aplicareDomenii de aplicare

Lucrătorii din statele membre

Persoanele care îşi menţin statutul de lucrător sau care exercită o activitate independentă în următoarele situaţii: - se află în incapacitate temporară de a munci, ca rezultat al unei boli sau al unui accident; - este înregistrat (ă) în mod corespunzător ca fiind în şomaj involuntar, după ce a fost angajat (ă) pe o perioadă de peste an, şi s-a înregistrat ca persoanăcare caută de lucru la oficiul de plasare a forţei de muncă competent; - este înregistrat (ă) în mod corespunzător ca fiind în şomaj involuntar, după ce a îndeplinit un contract de muncă cu termen limitat, cu durata sub un an, sau după ce a devenit şomer (ă) în mod involuntar în timpul primelor 12 luni, şi s-a înregistrat ca persoană în căutare de lucru;- începe în stagiul de formare profesională.

Notă: Directiva 2004/38 privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora.

Dreptul de intrare şi şedere a Dreptul de intrare şi şedere a lucrătorului migralucrătorului migranntt

Dreptul de a părăsi statul de reşedinţă

pentru a desfăşura oactivitate ca persoană

angajată într-un alt stat membru (art. 2).

Dreptul de a intra pe teritoriul altui stat

membru pe baza doar a unei cărţi de identitate sau

paşaport art. 3 (1).

Notă: Directiva 68/360 privind drepturile de intrare şi reşedinţă.

Dreptul de şedere - perioadeDreptul de şedere - perioade

Cel mult 3 luniîn statul membru gazdă,

fără a face obiectul nici unei condiţii sauformalităţi, alta decât

a deţine o carte de identitate valabilă.

Mai mare de 3 luni conform art. 7 din (1)al Directivei 2004/38: - salariaţii care exercită o activitate independentă; - deţin suficiente resurse pentru ei şimembrii familiilor lor; - sunt înscrişi într-o instituţie privată sau publică, acreditată; - sunt membri de familie care însoţesc ori se alătură unui cetăţean al Uniunii care îndeplineşte condiţiile menţionatela lit. (a), (b) sau (c).

Liberul acces la angajare şi Liberul acces la angajare şi egalitate de tratamentegalitate de tratament

Recrutarea prin intermediul

serviciului publiceste facultativă.

Dreptul cetăţenilor de a executa activităţi pe

teritoriul altui stat şi de a-şi schimba

cererile şi ofertele de muncă, să încheie contracte conform legilor în vigoare şi fără discriminare.

Pentru obţinerea permisului de reziden-ţă, salariatul va aduce

dovadă că este beneficiarul unui

contract de muncă printr-o declaraţie

de angajare sau un certificat de muncă

furnizat de angajator.

Notă: Regulamentul nr. 1612/68 privind accesul la condiţiile de angajare.

Informaţii privind oferteleInformaţii privind oferteleşi cererile de locuri de muncăşi cererile de locuri de muncă

Serviciile specializate din fiecare stat membru vor trimiteîn mod periodic serviciilor specializate din celelalte state membre, precum şi Biroului European de Coordonare, informaţii privind:

- ofertele de locuri de muncă susceptibile să fie ocupate de resortisanţii altor state membre; - ofertele de locuri de muncă adresate statelor membre; - cererile de locuri de muncă depuse de persoanele ce au declarat în mod formal că doresc să lucreze în alt stat membru; - informaţii, pe regiuni şi ramuri de activitate, privind solicitanţii de locuri de muncă, care sau declarat în mod efectiv că sunt dispuşi să ocupe un loc de muncă în altă ţară.

Notă: regulamentul nr. 243/92 din 27 iulie 1992.

Dreptul de a rămâne pe teritoriul unui Dreptul de a rămâne pe teritoriul unui stat membru după desfăşurarea unei stat membru după desfăşurarea unei

activităţi salariate în acest statactivităţi salariate în acest stat

Dreptul de a rămâne pe teritoriulunui stat după ceun lucrător a fost angajat în aceasta.

Dreptul lucrătorului şi al familiei sale de a

rămâne permanent în statul în care el a lucrat

în cazul pensionării,incapacităţii sau, pentru familie, al

decesului lucrătorului.

Dispoziţii speciale privind lucrătorul

“frontalier”

Notă: 1. art. 48 (3) (d) al Tratatului CEE; 2. Regulamentul nr. 1251/70

Angajarea în câmpul munciiAngajarea în câmpul muncii

Statele membre pot refuzasau restrânge accesul la

locurile de muncă din domeniul administraţiei

publice pe temeiul cetăţeniei lucrătorului.

Sectoare de angajare ce urmează a fi considerate “suficient de îndepărtate de activităţile specifice sferei publice”: - serviciile privind îngrijirea sănătăţii publice; - predarea în instituţii de învăţământ ale statului; - cercetare în domenii nemilitare în instituţii publice; - organisme publice responsabile cu prestarea serviciilor comerciale.

Notă: art. 48 (4) şi 55 al Tratatului CEE.

Restricţii ale dreptului de intrare şi dreptului Restricţii ale dreptului de intrare şi dreptului de şedere pe motive de ordine publică,de şedere pe motive de ordine publică,

securitate publică şi sănătate publică securitate publică şi sănătate publică

Posibilitatealimitării libereicirculaţii din

raţiuni deordine publică,

securitate publicăşi sănătate

publică.

Coordonarea măsurilor speciale

aplicate străinilor în domeniului deplasării şi rezidenţei, justificate

de raţiuni de ordine publică, securitate publică şi sănătate

publică.

Aplicarea restricţiilor

cu respectarea principiilor

proporţionalităţii.

Notă: 1. Directiva 64/221 privind coordonarea măsurilor speciale aplicate străinilor; 2. Directiva 2004/38.

Reglementări în Reglementări în domeniul muncii şi domeniul muncii şi

securităţiisecurităţiisocialesociale

A. EGALITATEA A. EGALITATEA SEXELORSEXELOR

I. Principiul plăţii egale pentru muncă I. Principiul plăţii egale pentru muncă egală ( art. 119, Tratatul CEE)egală ( art. 119, Tratatul CEE)

Plata înseamnă salariulminim sau obişnuit, fie

în numerar, fie în bunuri, pe care

lucrătorul îl primeşte, direct sau indirect

pentru munca sa de la angajatorul său.

Plata egală fără discriminare bazată pe sex înseamnă: - că acea plată pentru aceiaşi muncă în unităţi de produse va fi calculată pe baza aceleaşi unităţi de măsură; - că acea plată pentru muncă în unitate de timp va fi aceiaşi pentru aceiaşi activitate.

II. Plata egală pentru muncade valoare egală

Principiul egalităţii de

remunerare – pentru aceeaşi

muncă sau pentru munca

căreia i se atribuie o

valoare egală, eliminarea

oricărei discriminări

bazate pe sex.

Protecţia se întinde asupra

muncilor de valoare

egală şi acoperă nu

numai locurile de muncă

mixte.

Aplicarea egalităţii prin

legi, regulamente,

convenţii colective şi contracte

individuale.

Posibilitatea lucrătorului de a susţineîn faţa unui organism

că munca sa are aceeaşi

valoare ca şi o altă muncă.

Notă: Directiva 75/117 CEE privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la aplicarea principiului salarizării egale între bărbaţi şi femei.

III. Principiul egalităţii de tratamentîntre bărbaţi şi femei

Înserarea în legislaţiile naţionale a dispoziţiilor necesare

pentru asigurarea egalităţii de tratament între

bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte accesul la

locurile de muncă, formare, promovare

profesională, condiţiile de muncă.

Prin derogare de la principiul egalităţii de

tratament pentruactivităţile în care

“datorită naturii lor sau mediului la care sunt

desfăşurate, sexul lucrătorului

constituie un factor determinat”.

Excepţia ce ţine de adoptarea de dispoziţii privind

protecţia femeilor, cu deosebire la

sarcină şi maternitate.

Notă: Directiva 76/207 CEE privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte accesul la angajare, la formare şi promovare profesională şi condiţiile de muncă modificată prin Directiva 2002/73 CE.

IV. Principiul tratamentului egalîn materia securităţii sociale

Principiul egalităţii de

tratament, se aplică: - regimurilor legate de protecţie socială în caz de boală, invaliditate, bătrâneţe, accidente de muncă sau boli

profesionale şi şomaj; - ajutoarelor sociale

menite să suplimenteze

primele.

Nu se admite discriminarea, de orice fel ar fi, ca pe temeiul

sexului, atât direct, cât şi indirect, prin referire la statutul

marital sau familiar, în special în ceea ce priveşte:

- domeniul sistemelor de secu-ritate socială şi condiţiile de

acces la a acestea; - obligaţia de a contribui la calculul contribuţiilor;

- calculul beneficiilor, inclusiv a sporurilor datorate pentru soţ (ie) şi membrii e familie; - condiţiile ce guvernează neacordarea beneficiilor.

Acordarea dreptului pentru state de a exclude unele

domenii:- determinarea vârstei pensionabile pentru

bătrâneţe, ca şi a pensiei şi beneficiilor rezultând

din acestea;- beneficiilor acordate

persoanelor care au crescut copii;

- drepturi acordate soţiilor;- sporuri acordate soţului

dependent legate de invaliditate pe termen

lung, bătrâneţe, accidente de muncă sau boli

profesionale.

Notă: Directiva 79/7/CEE privind implementarea progresivă a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în domeniul securităţi sociale.

V. Principiul egalităţii de tratamentV. Principiul egalităţii de tratamentîn sistemul de pensii profesionaleîn sistemul de pensii profesionale

Principiul se aplicăsistemelor profesionale “care nu sînt guvernate de Directiva 79/7 CEE,

scopul său fiind să ofere lucrătorilor

beneficii suplimentare celor oferite de sistemele

legale de securitate socială sau să le

înlocuiască.”

Se interzice stabilirea unor niveluri diferite

ale prestaţiilor, excepţie făcându-se în măsurile în care este necesar a se lua în

considerare factorii de calcul ai asigurării care diferă în funcţie de sex.

Notă: Directiva 86/378/CEE, privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în regimurile profesionale de securitate socială.

VI. Tratamentul egal al VI. Tratamentul egal al independenţilorindependenţilor

Asigurarea aplicării principiului egalităţii de tratament între bărbaţii

şi femeile care desfăşoară o activitate

ca independeţi sau contribuie la

desfăşurarea unei astfel de activităţi,

cu privire la aspectele neacoperite de directivele

76/207 şi 79/7.

Se aplică tuturorpersoanelor ce

desfăşoară o activitate profitabilă în nume

propriu, inclusiv fermierii şi membrii

profesiilor liberale şi soţilor (lor) ce nu sunt angajaţi sau partenerii.

Notă: Directiva 86/613 CEE, privind asigurarea aplicării principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femeile ce desfăşoară o activitate ca independenţi, sau contribuie la desfăşurarea unui astfel de activităţi.

VII. Protecţia specială a lucrătoarelorgravide, lăuze sau care alăptează

Acordarea concediului de minimum 14

săptămâni continuie, repartizate

înainte şi/sau după

naştere.

Promovarea măsurilorprivind protecţia

femeilor angajate, în curs de calificare sauîn perioada de ucenicieşi care sunt în acelaşi timp însărcinate, au născut recent, sau

alăptează şi au adus starea lor la cunoştinţă

angajatorului.

Dreptul lucrătoarelor la o

dispensă de muncă, fără diminuarea

remuneraţiei pentru efectuarea de

examene prenatale în cazurile în care aceste examene

trebuie să aibă loc în timpul programului

de lucru.

Notă: Directiva 92/85/CEE privind punerea în aplicare a măsurilor vizând promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătoarelor gravide, lăuze sau care alăptează.

VIII. Concediul parental

Statele membre sunt în drept:- să decidă, dacă concediul parental

se acordă cu timp integral, timp parţial, în mod fracţionat, sau sub

formă de timp-credit;- să subordoneze dreptul la concediu

parental unei perioade de muncă şi/sau unei perioade de vechime

care nu poate depăşi un an;- să ajusteze condiţiile de acces

şi modalităţile de aplicare a concediului parental circumstanţelor particulare ale

adopţiei;-să fixeze perioade de notificare acordate angajatorului de către lucrător, precizând începutul şi sfârşitul perioadei de concediu.

Conferirea pentru lucrători şi lucrătoare a

dreptului individual laconcediul parental

ca urmare a naşterii sau adopţiei unui copil

pentru a se putea ocupa de acesta, timp de cel

puţin 3 luni pânăla o vârstă determinată

de până la 8 ani.

La terminarea concediului parental, lucrătorul are dreptul să-şi reia postul său de muncă, sau în caz de imposibilitate, o muncă echivalentă

sau similară conform contractului sau relaţiei sale de

muncă.

Notă: Directiva 96/34/CE referitoare la acordul cadru, privind concediul parental încheiat între UNICE, CEEP şi CES.

IX. Tratament egal între persoane IX. Tratament egal între persoane indiferent de originea etnică sau rasialăindiferent de originea etnică sau rasială

Eliminarea discriminării directe:

- când o persoană este tratată mai puţin

favorabil, decât alta, a fost sau va fi tratată

astfel în situaţii comparabile, pe motivul

originii etnice sau rasiale.

Eliminarea discriminării indirecte:

- când o prevedere, un criteriu sau o practică aparent neutre ar pune persoana de o anumită

origine etnică sau rasialăîn dezavantaj în

comparaţie cu alte persoane.

Notă: Directiva Consiliului 2000/43/CE privind implementarea principiului tratamentului egal între persoane, indiferent de originea etnică sau rasială.

X. Aducerea dovezii în cazurileX. Aducerea dovezii în cazurilede discriminare pe bază de sexde discriminare pe bază de sex

Sarcina probeirevine părţii

pârâte

Statele pot impune un regim probatoriu mai favorabil părţii

reclamante

Notă: Directiva Consiliului 97/80/CE, din 15.12.1997,privind aducerea dovezii în cazurile de discriminare bazată pe sex.

B. CONDIŢIILE DE B. CONDIŢIILE DE

MUNCĂMUNCĂ

I. Securitatea şi sănătatea la locul de muncăI. Securitatea şi sănătatea la locul de muncă

Construirea unui sistem de protecţie

a sănătăţii şi securităţii la locul de muncă aliniat

celui existent în UE în toate sectoarele

de activitate, private sau publice (cu

excepţia anumitor activităţi specifice din cadrul funcţiei publice, cum ar fi

forţele armate poliţia sau

protecţia civilă.

Principii generale de prevenire:

- evitarea riscurilor;- evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;- combaterea riscurilor

ca sursă;- adaptarea muncii

la om;-luarea în considerare

a stării evoluţiei tehnicii;-planificarea prevenirii;-adoptarea măsurilor

de protecţie colectivă;-aducerea instrucţiunilor la cunoştinţa lucrătorilor.

Consultarea lucrătorilor

şi/sau reprezentanţilor

acestora de către

patroni şi participarea

în cadrul tuturor

problemelor ce privesc securitatea

şi sănătatea în muncă.

Obligaţiuni ale lucrătorilor:

- utilizarea corectă a maşinilor,

utilajelor, etc.- utilizarea corectă a echipamentului

individual de protecţie;

- semnalarea angajatorului

despre orice situaţiede muncă ce

prezintă un pericol;- conlucrarea cu

angajatorul în materie de protecţie.

Notă: Directiva Consiliului 89/391/CEE din 12.06.1989 privind introducerea de măsuri de încurajare a îmbunătăţirilor în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în muncă.

Dreptul la repaus zilnic, săptămânal şi la un concediu anual Dreptul la repaus zilnic, săptămânal şi la un concediu anual plătit;plătit;

Dreptul la condiţii satisfăcătoare de protecţie a sănătăţii şi Dreptul la condiţii satisfăcătoare de protecţie a sănătăţii şi securităţii muncii;securităţii muncii;

În privinţa perioadei săptămânale de repaus (duminica), În privinţa perioadei săptămânale de repaus (duminica), legislaţiile naţionale din statele comunitare trebuie să legislaţiile naţionale din statele comunitare trebuie să observe diversitatea factorilor culturali, etnici şi religioşi sau observe diversitatea factorilor culturali, etnici şi religioşi sau a altor factori de o asemenea natură;a altor factori de o asemenea natură;

Limitarea duratei muncii de noapte, ca şi a numărul de ore Limitarea duratei muncii de noapte, ca şi a numărul de ore suplimentare, trebuie notificată autorităţilor competente; suplimentare, trebuie notificată autorităţilor competente;

Peroanelor care lucrează noaptea trebuie să li se recunoască Peroanelor care lucrează noaptea trebuie să li se recunoască dreptul la o evaluare gratuită a sănătăţii, atât la angajare, cât dreptul la o evaluare gratuită a sănătăţii, atât la angajare, cât şi ulterior, la intervale regulate de timp;şi ulterior, la intervale regulate de timp;

Ameliorarea securităţii, igienei şi sănătăţii lucrătorilor Ameliorarea securităţii, igienei şi sănătăţii lucrătorilor reprezintă un obiectiv important; reprezintă un obiectiv important;

Organizarea timpului de muncă constituie un element concret Organizarea timpului de muncă constituie un element concret în realizarea dimensiunii sociale a pieţei interne. în realizarea dimensiunii sociale a pieţei interne.

II. Timpul de muncăII. Timpul de muncă

Ideifunda-

mentale,direc-toare ale

Uniunii Europene

Notă: Directiva Consiliului 93/104/CE din 23.11.1993 privind anumite aspecte ale organizării timpului de muncă.

Timpul de muncă – norme minimeDirectiva 93/104/CE din 23.11.1993

Timpul de muncă reprezintă perioada în care lucrătorul se află la muncă, la dispoziţia angajatorului şi în exerciţiul activităţii sale sau a funcţiilor sale, conform legislaţiei şi practicilor naţionale (art. 2).

În cadrul unei perioade de 24 de ore, lucrătorul trebuie să beneficieze de un repaus de cel puţin 11 ore consecutive, iar după 6 ore de muncă, lucrătorul trebuie să beneficieze de o pauză (art. 3).

În cursul unei perioade de 7 zile, lucrătorul trebuie să beneficieze de o perioadă minimă de repaus fără întrerupere de 24 de ore, la care se adaugă perioada zilnică de repaus (art. 5).

Durata maximă a săptămânii de lucru trebuie stabilită de statele membre, la o durată medie de 48 de ore, inclusiv orele suplimentare (art. 6).

Munca de noapte nu poate depăşi 8 ore în medie într-o perioadă de 24 de ore (cu examinarea gratuită a sănătăţii lor).

Directiva 93/104/CE din 23.11.1993

Munca de noapte nu poate depăşi 8 ore în medie într-o perioadă de24 de ore (cu examinarea gratuită a sănătăţii lor), înainte de a fi repartizaţi la

muncă în timpul nopţii şi apoi cu regularitate precum şi dreptul lucrătorilor care suferă de probleme de sănătate de a fi transferaţi la o muncă în timpul

zilei dacă e posibil (art. 9).

Ritmul de muncă trebuie să ţină cont de principiul general al adaptării muncii la om, îndeosebi pentru a atenua munca monotonă

şi munca în cadenţă, în funcţie de tipul de activitate şi de cerinţele în materie de securitate şi sănătate (art. 13).

Acordarea compensărilor financiare în ceea ce priveşte repausul zilnic, timpul de pauză, repausul săptămânal, durata maximă a săptămânii de lucru şi perioadele de referinţă pentru:Activităţi caracterizate de o anumită depărtare între locul de muncă şi domiciliul lucrătorului sau între diferitele locuri de muncă ale acestuia;Activităţi de supraveghere şi de permanenţă, caracterizate prin necesitate de a asigura protecţia bunurilor şi persoanelor.

continuare

Munca copiilorDirectiva 94/33/CE din 22.06.1994

Termenul “copil” se referă la ”persoana care nu a împlinit vârsta de 15 ani sau are încă obligaţii şcolare impuse de legislaţia naţională.” (art. 3)

Termenul “ adolescent ” este persoana în vârstă de 15 – 18 an anii şi care nu mai are obligaţii şcolare impuse de legislaţia naţională.

Expresia “munci uşoare” are semnificaţia muncilor care datorită sarcinilor pe care le incubă şi condiţiilor specifice în care se efectuează, îndeplinesc următoarele caracteristici esenţiale: Nu sînt susceptibile să aducă prejudicii securităţii, sănătăţii şi dezvoltării copiilor; Nu sînt de natură să aducă atingere activităţii şcolare, participării la programele de orientare sau formare profesională.

Interdicţia de muncă pentru copii nu se aplică: În situaţia în care copiii exercită activităţi culturale sau similare; În împrejurarea în care copiii în vârstă de cel puţin 14 ani prestează o activitate în cadrul unui sistem de formare în alternanţă sau stagiu în întreprindere.Când copiii în vârstă de cel puţin 14 ani prestează munci uşoare, altele decât cele culturale sau similare.

Munca copiilorDirectiva 94/33/CE din 22.06.1994

Este interzisă angajarea tinerilor pentru prestarea următoarelor munci: Cele care depăşesc în mod obiectiv nivelul capacităţilor fizice şi psihice; Activităţile care implică o expunere nocivă la agenţi toxici cancerogeni; Muncile care implică o expunere nocivă la radiaţii; Îndeletnicirile care prezintă risc de accidente ce nu pot fi identificate sau prevenite de tineri sau care pun în pericol sănătatea din cauza frigului, căldurii, zgomotului, vibraţiilor;

Expresia “pauză de muncă” priveşte durata de 30 minute consecutive care se acordă tinerilor dacă timpul de muncă este mai mare de 4,30 ore;

Pentru munca în timpul nopţii angajatorul este obligat să instituie: supravegherea de către un adult a muncii adolescenţilor între orele 22 – 24;Obţinerea unui autorizaţii pentru muncile prestate de către adolescenţiîntre orele 24 – 4 dimineaţa.

continuare

Informarea lucrătorului cu condiţiile contractului

Directiva 91/533/CE din 14.10.1991 Angajatorul va informa lucrătorul despre:— Identitatea părţilor;— Locul de muncă; în lipsa unui loc fix sau predominant, menţiunea că lucrătorul munceşte în diverse locuri;- Titlul , calitatea sau categoria locului de muncă pe care lucrătorul îl ocupă, ori caracterizarea sau descrierea sumară a muncii;— Data începerii executării contractului de muncă;— Durata contractului, dacă este vorba de un contract de muncă temporar;— Durata concediului anual plătit şi modalităţile de atribuire;— Durata perioadei de preaviz în cazul încetării contractului de muncă;— Nivelul salariului de bază iniţial, alte elemente constitutive şi periodicitatea plăţii lui;— Durata de lucru zilnică sau săptămânală a lucrătorului;— Menţionarea convenţiilor colective care guvernează condiţiile de muncă (art. 2).

Necesitatea eliberării unui document pentru lucrătorul expatriat care să se refere la:Durata muncii prestate în străinătate;Devizele în care îi va fi plătit salariul;Avantajele în bani şi în natură ale muncii în străinătate, dacă este cazul;Condiţiile de revenire în ţară, dacă este cazul (art. 4).

Introducerea în reglementările naţionale dispoziţii legale, care să permită lucrătorului lezat să-şi valorifice drepturile pe cale jurisdicţională (art. 8).

Contracte pe durată determinată

Stabilirea unui cadru prin care să se prevină abuzurile rezultate din folosirea contractelor sau relaţiilor de

muncă pe durată determinată succesive.

Ameliorarea condiţiilor de muncă pe durată determinată, asigurând respectarea principiului

nedescriminării.

Directiva 1999/70/CE

din 28.06.1999

de punere în aplicare a Acordului cadru din

18.03.1999, de către UNICE,

CEEP, CES.

Clauze privind:Raţiuni obiective care să justifice reînnoirea unor astfel de contracte sau relaţii de muncă;Durata maximă a contractelor sau relaţiilor de muncă cu durată determinată succesive;Numărul de reînnoire ale unor astfel de contracte sau relaţii de muncă.

Angajatorii trebuie să informeze lucrătorii, cu durată determinată asupra posturilor vacante în întreprindere

pentru a le asigura aceleaşi oportunităţi ca ale altor lucrători în obţinerea de posturi permanente.

“Lucrător pe timp redus”,“Lucrător pe timp integral

de muncă”

Prin”lucrător pe timp integral de muncă” compatibil se înţelege un salariat încadrat pe timp normal de lucru în aceeaşi întreprindere, având acelaşi tip de contract şi care prestează o muncă identică sau similară, ţinând cont şi de alte considerente cum sunt vechimea şi calificarea.

Prin “lucrător pe timp redus” se înţelege salariatul a cărui durată normală de lucru, calculată pe bază săptămânală sau în medie pe o perioadă de muncă de până la un an, este inferioară duratei muncii prestate de lucrătorul încadrat pe timp integral.

Directiva 97/81/CE

din 17.12.1997

Acordul cadru încheiat la 6.06.1997

între UNICE, CEEP,

CES.

“Lucrător pe timp redus”,“Lucrător pe timp integral demuncă”

Obligaţii de mijloaceAngajatorii vor examina:Cererile de transfer ale lucrătorilor pe timp normal de lucru la locuri de muncă pe timp redus devenite disponibile la întreprindere;Cererile de transfer ale lucrătorilor pe timp redus de muncă la locuri de muncă pe timp integral sau să aibă în vedere creşterea timpului de muncă, dacă există această posibilitate;Facilitarea accesului la muncă pe timp redus la toate nivelurile întreprinderii;Furnizarea de informaţii referitoare la posturile de timp redus de muncă.

Obligaţii de rezultatdupă consultarea partenerilor sociali, conform legislaţiilor şi practicilor naţionale, statele membre au obligaţia să identifice şi să examineze dispoziţiile de natură juridică sau administrativă, care pot limita posibilităţile de muncă pe timp redus şi, dacă este cazul, să le elimine;Acţionând în domeniul lor de competenţă şi folosind procedirile prevăzute în convenţiile colective partenerilor sociali li se cere să identifice şi să examineze obstacolele care pot limita posibilităţile de muncă pe timp redus şi dacă este cazul, să le elimine.

Directiva 97/81/CE

din 17.12.1997

Acordul încheiat la 6.06.1997

între UNICEF,

CEEP, CES.

continuare

Statisticile referitoare la structura şi repartizarea salariilor

Aplicarea principiului subsidiarităţii, crearea de norme statistice comune care să permită elaborarea de

informaţii armonizate.

Comisia trebuie să cunoască situaţia şi evoluţia salariilorîn statele membre ale Uniunii în ceea ce priveşte variaţiile

lor în funcţie de structura forţei de muncă precum şi repartizarea salariaţilor în funcţie de nivelul salarizării.

RegulamentulCE nr. 2744/95

din 27.11.1995 privind date

statisticereferitoare la structura şi repartizarea

salariilor

Statisticile acoperă activităţile definite în secţiunile C-K ale nomenclatorului statistic a activităţilor economice în Comunitatea europeană (NACE – Rev. 1), prevăzută de

Regulamentul CEE nr. 3037/90 (1).

Directiva enumără caracteristicile informaţiilor colectate, referitoare atât la unitatea în care sunt încadraţi

salariaţii, cît şi la fiecare salariat din eşantioanele ce fac obiectul colectării datelor.

Detaşarea lucrătorilor efectuată în cadrul unei prestări de servicii

Prestarea de servicii poate consta fie în executarea de lucrări de către o întreprindere, în numele său şi sub conducerea sa, în cadrul unui contract încheiat între această întreprindere şi destinatarul prestărilor de servicii, fie prin punerea la dispoziţie de lucrători

pentru utilizarea de către o întreprindere, în cadrul unei pieţe publice sau private.

Realizarea pieţei interioare oferă un cadru dinamic prestării de servicii transnaţionale, determinând un număr

tot mai mare de întreprinderi să detaşeze lucrători în vederea efectuării cu titlu temporar a unei munci pe teritoriul unui stat membru, altul decât cel în care-şi

desfăşoară în mod obişnuit activitatea.

Directiva96/71/CE a

Parlamentului European şi a

Consiliului din 16.12.1996

privind detaşarea

lucrătorilor efectuată în cadrul unei prestări de

servicii

Detaşarea lucrătorilor efectuată în cadrul unei prestări de servicii

Stabilirea garanţiilor pentru lucrătorii detaşaţi:Perioade maxime de lucru şi perioade minime de odihnă;Durata minimă a concediilor anuale plătite;Nivelurile salariului minim, inclusiv cele majorate pentru orele suplimentare;Securitatea, sănătatea şi igiena la locul de muncă.

Libera alegere de către părţi a legii aplicabile. În lipsa acestei alegeri, contractul este supus legii ţării în care lucrătorul, în executarea contractului său, îşi desfăşoară în mod obişnuit munca sa, chiar dacă este detaşat cu titlu temporar într-o altă ţară, sau dacă lucrătorul nu-şi desfăşoară în mod obişnuit activitatea în aceeaşi ţară, de către legea ţării unde se găseşte întreprinderea care a angajat lucrătorul.

Directiva96/71 CE a

Parlamentului European şi a

Consiliului din 16.12.1996

privind detaşarea

lucrătorilor efectuată în cadrul unei prestări de

servicii

continuare

Menţinerea drepturilor lucrătorilorîn caz de transfer al întreprinderilor

Art. 1 conţine dispoziţii despre transferul de întreprinderi, stabilimente sau părţi din acestea către un alt angajator ca urmare a unei cesiuni convenţionale sau fuziuni.

DirectivaNr.

2001/23/ CE din

12.03.2001

Drepturile şi obligaţiile care rezultă pentru cedent dintr-un contract de muncă sau o relaţie de muncă existente la data transferului sunt transferate cesionarului (art. 3).

Cedentul şi cesionarul sunt, după data transferului, responsabili în mod solidar faţă de obligaţiile scadente înainte de data transferului, în situaţia în care un stat membru adoptă reglementări în acest sens în dreptul naţional.

Transferul unei întreprinderi, unui stabiliment, sau unei părţi din acestea nu constituie în sine un motiv de concedierepentru cedent sau cesionar.

Se permite concedierea pentru motive economice, tehnice sau organizatorice care implică schimbarea organigramei locurilor de muncă.

Acordarea concediului parental

Concediul parental este individual, netransmisibil şi acordat lucrătorului bărbat sau femeie, cu ocazia naşterii sau adoptării

unui copil, pentru a se putea ocupa de aceasta cel puţin 3 luni, până la atingerea unei vârste

care poate atinge 8 ani.

DirectivaNr.

96/34/CE din

3.06.1996

Condiţii de acordare:— Vârsta copilului, pînă la care unul din părinţi poate beneficia de concediu parental să fie stabilită de stat sau partenerii sociali;— Durata concediului poate fi stabilită pe întreaga zi de muncă, pe timp parţial, în mod fragmentat sau sub forma unui credit de timp;—Condiţiile de acces şi modalităţile de aplicare a concediului parental sunt adaptate la circumstanţele specifice adopţiei;—Notificarea angajatorului cu data începerii şi sfârşitului concediului;—Stabilirea circumstanţelor în care angajatorul este autorizat să amâne acordarea concediului parental pentru motive justificate legate de funcţionarea unităţii;—Realizarea unor înţelegeri speciale care să permită funcţionarea şi organizarea unităţilor mici;—Obligaţia statelor membre şi ale partenerilor sociali de a desface contractele de muncă ale lucrătorilor care au solicitat concediul parental;—Dreptul lucrătorului de a reveni la acelaşi post pe care la avut anterior, sau când nu mai este posibil, ocuparea unui post echivalent ori similar, după efectuarea concediului parental;—Menţinerea drepturilor câştigate până la acordarea concediului parental.

DirectivaNr.

96/34 CE din

3.06.1996

continuare

Concedieri colectiveConcedieri colective

Directiva98/59/CE

din 20.07.1998referitor laapropierea legislaţiilor

statelor membre despre

concedierile colective

Concedierile colective din iniţiativa angajatorului pentru unul sau mai multe motive sunt inerente lucrătorului, când numărul concedierilor este – pe o perioadă de 30 de zile - de cel puţin 10 lucrători în stabilimente cu 20 – 100 angajaţi; cel puţin 10% din numărul lucrătorilor în stabilimente cu 100 – 300 angajaţi; cel puţin 30 angajaţi în stabilimente cu peste 300 lucrători sau pe o perioadă de 90 de zile indiferent de numărul lucrătorilor angajaţi în stabilimente.

Consultări cu reprezentanţii lucrătorilor pentru analizarea posibilităţilor de atenuare a consecinţelor prin recurgerea la măsuri sociale însoţitoare care vizează în special să sprijine redistribuirea sau reconversia lucrătorilor.

Protecţia salariaţilor în caz de Protecţia salariaţilor în caz de insolvabilitate a angajatoruluiinsolvabilitate a angajatorului

Angajatorul se află în insolvabilitate:• S-a cerut de către un stat membru interesat declanşarea procedurii de insolvabilitate; procedura are în vedere patrimoniul angajatorului şi urmăreşte să despăgubească colectiv creditorii luând în consideraţie creanţele rezultate din contractele de muncă;• Autoritatea competentă a decis fie deschiderea procedurii, fie a constatat închiderea definitivă a unităţii şi insuficienţa activului pentru a justifica declanşarea procedurii (art.1).

Obligativitatea statelor membre:• De a lua măsurile necesare pentru plata creanţelor neonorate ale salariaţilor rezultate din contractele de muncă sau din relaţiile de muncă şi care se referă la remuneraţia aferentă unei perioade ce se situează înaintea unei date determinate.

Directiva 80/987/CEE din 20.10.1980

C. SECURITATEA C. SECURITATEA SOCIALĂSOCIALĂ

Principii în beneficiul Principii în beneficiul lucrătorilor migranţilucrătorilor migranţi

Art. 51 al Tratatului

CEE

Totalizarea, pentru obţinerea dreptului la prestaţii ca şi pentru calculul acestora, a oricărei perioadeluate în considerare de către diferite legislaţii naţionale.

Plata de prestaţii persoanelor rezidente pe teritoriile statelor membre.

Persoane acoperitePersoane acoperite

Regula-mentul

Parlamen-tului

European şi al

Consiliului Nr.883/2004/

CE

Sistemul se aplică resortisanţilor unui stat membru, persoanelor apatride şi refugiaţilor rezidenţi pe teritoriul unui stat membru, care fac sau au făcut obiectul legislaţiei desecuritate socială dintr-un stat sau mai multe state membre, precum şi membrilor familiilor acestora şi urmaşilor lor.

Sistemul se aplică de asemenea, urmaşilor persoanelor care s-au aflat sub incidenţa legislaţiei unuia sau mai multor state membre, indiferent de naţionalitatea acestor persoane, dacă urmaşii lor sunt resortisanţi ai unui stat membru, ori persoane apatride sau refugiaţi, care îşi au rezidenţa într-un stat membru.

Membrul de familie înseamnă orice persoană definită sau recunoscută ca membru de familie sau desemnată ca membru al anturajului familial de către legislaţia conform căruia sunt furnizate prestaţiile.

Principii fundamentale ale Principii fundamentale ale securităţii socialesecurităţii sociale

RegulamentulNr. 883/2004/

CE;Directiva 98/49/CE

Tratamentul egal.

Tratamentul egal ce privire la prestaţii, venit, fapte sau evenimente.

Cumularea perioadelor.

Prevenirea suprapunerii prestaţiilor.

Păstrarea drepturilor la pensie complementară al lucrătorilor salariaţi care se deplasează în interiorul Comunităţii.

Neacceptarea dezavantajelor.

Principiul statului unic.

Renunţarea la regulile de rezidenţă.


Tratamentul egal

Persoanele cărora li se aplică Regulamentul nr. 883/2004/CE se bucură de aceleaşi prestaţii şi fac obiectul aceloraşi obligaţii, în conformitate cu legislaţia unui stat membru, ca şi resortisanţii acelui stat membru (art.4).

Legea competentă internă trebuie aplicată indiferent decetăţenia persoanei.

Reciprocitatea care există în tratatele bilaterale este înlocuită cu reciprocitate globală şi de deplin drept.


Tratamen-tul

egal cu privire la prestaţii,

venit, fapte sau

evenimente

Anumite fapte şi evenimente ce au avut loc pe teritoriul altui stat trebuie tratate ca şi cum ar fi avut loc pe teritoriul statului membru al cărui legislaţie se aplică. Acest principiu nu trebuie să interfereze cu principiul cumulării perioadelor de asigurare, de activitate salariată sau lucrător independent sau rezidenţă finalizate în conformitate cu legislaţia altui stat membru, cu cele finalizate conform legislaţiei statului membru competent.

Asimilarea faptelor sau evenimentelor ce au loc într-un stat membru nu poate în nici un caz face ca alt stat membru să devină competent sau ca legislaţia acestuia să devină aplicabilă.

Aplicarea principiului asimilării faptelor sau evenimentelor nu trebuie să conducă la rezultate nejustificate din punct de vedere obiectiv sau la suprapunerea unor prestaţii de acelaşi tip, pentru aceeaşi perioadă.


Cumularea perioadelor

Renunţareala regulile

de rezistenţă

Persoanele care se deplasează în interiorul comunităţii, precum şi persoanele aflate în întreţinerea acestora şi urmaşii acestora îşi păstrează drepturile şi avantajele dobândite sau în curs de a fi dobândite.

Prestaţiile în numerar se plătesc în conformitate cu legislaţia unuia sau mai multor state membre şi nu fac obiectul nici unei reduceri, modificări, suspendări, retrageri sau confiscări în temeiul faptei că beneficiarul sau membrii familiei acestuia î-şi au rezidenţa într-un stat membru, altul decât cel în care este situată instituţia responsabilă de furnizarea prestaţiei. Excepţie fac situaţiile privind prestaţiile speciale ce au legătură cu situaţia economică şi socială a persoanei implicate.


Prevenireasuprapuneriiprestaţiilor

Nu se menţine dreptul la mai multe prestaţii de acelaşi tip, pentru aceeaşi perioadă de asigurare obligatorie (art. 10 Regulamentul nr. 883/2004).


Păstrarea drepturilor la

pensie complimentară al lucrătorilor

care se deplasează în

interiorul Comunităţii

Prin “pensie complimentară” se înţelege pensiile pentru limită de vârstă şi prestaţiile de invaliditate şi urmaş dacă sunt prevăzute de regulile unui regim de pensie complimentară stabilit conform legislaţiei şi practicii naţionale, destinate să completeze sau să înlocuiască prestaţiile acordate de regimurile legale de securitate socială pentru aceleaşi riscuri.

“regimul complimentar de pensie” constituie orice regim profesionalstabilit conform legislaţiei şi practicii naţionale, cum este un contract de asigurare în grup, un regim de repartizare încheiat între unul sau mai multe ramuri/sectoare, un regim de capitalizare sau o promisiune de pensionare garantată prin provizioane la bilanţul întreprinderilor sau orice alt dispozitiv colectiv sau comparabil, destinat să servească unei pensii complimentare lucrătorilor salariaţi sau nesalariaţi.

Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura menţinerea drepturilor la pensie dobândite de persoanele afiliate la un regim complimentar de pensie pentru care cotizaţiile nu mai sunt vărsatela acest regim datorită faptului că au părăsit un stat membru pentru altul, la un nivel comparabil celui la care beneficiază cei afiliaţi pentru care cotizaţiile nu mai sunt vărsate dar care rămân în acelaşi stat membru.


PrincipiulStatului

unic

Neacceptareadezavantajelor

Este necesar ca persoanele care se deplasează în comunitate să facă obiectul sistemului de securitate socială al unui singur stat membru, pentru a se evita suprapunerea dispoziţiilor legislaţiei naţionale aplicabile, precum şi complicaţiile care ar putea rezulta din această cauză.

Unui lucrător nu i se poate crea dezavantaje ca urmare a aplicării legilor comunitare.

Alte principii ale securităţii Alte principii ale securităţii socialesociale

Regimurile se întemeiază pe principiul solidarităţii între cei Regimurile se întemeiază pe principiul solidarităţii între cei activi şi cei inactivi, tineri şi persoane în vârstă, sănătoşi şi cei activi şi cei inactivi, tineri şi persoane în vârstă, sănătoşi şi cei bolnavi etc.;bolnavi etc.;

Partenerii sociali şiPartenerii sociali şi//sau puterile publice î-şi asumă sau puterile publice î-şi asumă responsabilitatea finanţării şi gestiunii regimurilor;responsabilitatea finanţării şi gestiunii regimurilor;

Beneficiul prestaţiilor şi serviciilor cu titlu de regimuri de Beneficiul prestaţiilor şi serviciilor cu titlu de regimuri de securitate socială este un drept individual, nivelul veniturilor de securitate socială este un drept individual, nivelul veniturilor de înlocuire putând fi eventual adaptat modalităţilor familiale;înlocuire putând fi eventual adaptat modalităţilor familiale;

Scopul securităţii sociale este de a garanta menţinerea puterii Scopul securităţii sociale este de a garanta menţinerea puterii de cumpărare a salariaţilor şi a independenţilor în cazul de cumpărare a salariaţilor şi a independenţilor în cazul pierderii de salariu sau de venit, ceea ce se realizează prin pierderii de salariu sau de venit, ceea ce se realizează prin acordarea unui venit de înlocuire şi prin prevederea beneficiului acordarea unui venit de înlocuire şi prin prevederea beneficiului unor drepturi;unor drepturi;

Veniturile de înlocuire şi prestaţiile sunt în mod regulat Veniturile de înlocuire şi prestaţiile sunt în mod regulat adaptate la creşterea costului vieţii.adaptate la creşterea costului vieţii.

Ramuri ale Securităţii SocialeRamuri ale Securităţii Sociale

1.1. Prestaţia de boală;Prestaţia de boală;2.2. Prestaţia de maternitate şi cea echivalentă Prestaţia de maternitate şi cea echivalentă

de paternitate;de paternitate;3.3. Prestaţia de invaliditate;Prestaţia de invaliditate;4.4. Prestaţia de limită de vârstă;Prestaţia de limită de vârstă;5.5. Pensia de urmaş;Pensia de urmaş;6.6. Prestaţia în cazul unor accidente de Prestaţia în cazul unor accidente de

muncă şi boli profesionale;muncă şi boli profesionale;7.7. Ajutorul de deces;Ajutorul de deces;8.8. Ajutorul de şomaj;Ajutorul de şomaj;9.9. Prestaţia pre-pensie;Prestaţia pre-pensie;10.10. Indemnizaţia familială.Indemnizaţia familială.

Notă: art. 3 al Regulamentului 883/2004

Securitatea socială şi asistenţa Securitatea socială şi asistenţa socialăsocială

Securitatea socială şi asistenţa socială sunt înrudite;Securitatea socială şi asistenţa socială sunt înrudite; Principalul criteriu de acordare a prestaţiilor de Principalul criteriu de acordare a prestaţiilor de

securitate socială şi asistenţă socială este nevoia securitate socială şi asistenţă socială este nevoia solicitantului;solicitantului;

Acordarea prestaţiilor nu depinde de angajare;Acordarea prestaţiilor nu depinde de angajare; Dificultăţile de interpretare nu trebuie să ducă la Dificultăţile de interpretare nu trebuie să ducă la

prejudicierea drepturilor lucrătorilor;prejudicierea drepturilor lucrătorilor; Prestaţiile de asistenţă socială acolo unde este posibil Prestaţiile de asistenţă socială acolo unde este posibil

trebuie asimilate cu prestaţiile de securitate socială;trebuie asimilate cu prestaţiile de securitate socială; Ca alternativă, acordarea prestaţiilor în sensul Art. 7(2) Ca alternativă, acordarea prestaţiilor în sensul Art. 7(2)

al Regulamentului 1612al Regulamentului 1612//68 este condiţionată de 68 este condiţionată de îndeplinirea condiţiei rezidenţei legale.îndeplinirea condiţiei rezidenţei legale.

StabilireaStabilirea legislaţieilegislaţiei naţionalenaţionale

RegulamentulNr. 883/2004

Regula generală – aplicarea legislaţiei statului membru în care persoana interesată îşi desfăşoară activitatea, ca salariat sau lucrător independent.

Un funcţionar public face obiectul legislaţiei din statul membru căruia i se supune administraţia al cărei salariat este.

O persoană care primeşte ajutor de şomaj, în temeiul statului membru de rezidenţă, face obiectul statului respectiv.

Dacă legea aplicabilă este legea statului în care persoana lucrează, atunci în acel stat se va afla instituţia responsabilă pentru plata prestaţiilor sociale.

Dacă sediul angajatorului este situat în altă parte decât locul de muncă, cotizaţiile sunt datorate instituţiei locului de muncă, ele nedepunîndu-se în ţara de reşedinţă.

Lucrători detaşaţi şi cei Lucrători detaşaţi şi cei independenţiindependenţi

O persoană care exercită o activitate salariată într-un stat membru pentru un angajator

care în mod normal îşi desfăşoară activităţile acolo, şi care este trimisă de angajatorul

respectiv în alt stat membru pentru a lucra pentru angajator,

continuă să facă obiectul legislaţiei primului stat membru,cu condiţia că durata anticipată a lucrului să nu depăşească 24

de luni şi să nu fi fost trimisă să înlocuiască altă persoană.

În mod similar, o persoanăcare în mod normal exercităo activitate interdependentăîntr-un stat membru şi carese deplasează în alt stat

membru pentru a exercita o activitate similară,

continuă să facă obiectul legislaţiei primului stat

membru, cu condiţia că durata anticipată a

activităţii să nu depăşească24 de luni.

Exercitarea de activităţi în două sau mai multe state membre, face obiectul:

Legislaţiei statului membru de rezidenţă, dacă exercită o parte substanţială a activităţii sale în statul membru respectiv, sau dacă desfăşoară o activitate salariată pentru diferite întreprinderi sau diferiţi angajatori al căror sediu social sau loc de lucru se află în state membre diferite, sau

Legislaţiei statului membru în care este situat sediul social sau locul de lucru al întreprinderii sau angajatorului al cărui salariat este, dacă nu exercită o parte substanţială a activităţii sale în statul membru de rezidenţă.

Exercitarea de activităţi independenteîn două sau mai multe state membre,

face obiectul:

Legislaţiei statului membru de rezidenţă, dacă exercită o parte substanţială a activităţii sale în statul membru respectiv, sau

Legislaţiei statului membru în care este situat centrul de interes al activităţilor sale, dacă nu î-si are rezidenţa într-unul din statele membre în care exercită o parte substanţială a activităţii sale.

Principiul divizării

plăţii

În cazul anumitor prestaţii de securitate socială, se poate aplica principiul divizării plăţii.Acest principiu, care priveşte prestaţiile substanţiale sau pe termen lung (invaliditate, bătrâneţe, pensii de urmaş), implică divizarea sarcinii financiare, dacă este în folosul solicitantului, între instituţiile competente din statele membre în care acesta a lucrat şi a contribuit de-a lungul carierii sale proporţional cu mărimea perioadei de timp în care a lucrat în fiecare stat.

Regimul resortisanţilor din ţările Regimul resortisanţilor din ţările terţeterţe

RegulamentulCE

nr.859/2003al Consiliul din

14.05.2003;Regulamentul

CEE nr. 1408/71

şi Regulamentul

CEE nr. 574 /72

Asigurarea tratamentului echitabil cetăţenilor din ţările terţe care rezidează în mod egal pe teritoriul statelor membre al Uniunii, prin asigurarea drepturilor şi obligaţiilor comparabile cu cele ale cetăţenilor UE.

Regulamentul nr. 859/2003 nu conferă resorti-sanţilor dreptul de intrare, sejur sau rezidenţă, nici cel de acces pe piaţa muncii a unui stat membru. Dispoziţiile comunitare privind securitatea socială nu sunt aplicabile, decât în măsura în care cel interesat este în mod prealabil în situaţia de rezidenţă legală pe teritoriul unui stat membru. Legalitatea rezidenţei este o condiţie prealabilă aplicării acestor dispoziţii.

Fondul Social EuropeanFondul Social European

A fost creat în scopul promovării în cadrul Comunităţii a facilităţilor de angajare şi a mobilităţii geografice şi profesionale a lucrătorilor; Fondul acoperă 50% din cheltuielile consacrate de un stat sau un organism de drept public pentru:

Reeducarea profesională şi reinserţia lucrătorilor aflaţi în şomaj; Menţinerea la acelaşi nivel de remunerare a lucrătorilor, al căror loc de muncă este redus sau suspendat, ca urmare a conversiei producţiei întreprinderii.

Fonduri structuraleFonduri structurale

Fondul Social

European

OBIECTIVE:

PROMOVAREA DEZVOLTĂRII ŞI AJUSTĂRII SRUCTURALE A ZONELOR RĂMASE ÎN URMĂ DIN PUNCT DE VEDERE AL DEZVOLTĂRII; SPRIJIN ÎN RECONVERSIUNEA REGIUNILOR AFECTATE DE DECLINUL INDUSTRIAL; LUPTA CONTRA ŞOMAJULUI DE LUNGĂ DURATĂ; PROMOVAREA INSERŢIEI PROFESIONALE A TINERILOR; FAVORIZAREA DEZVOLTĂRII REGIUNILOR RURALE.

Fondul European de

Dezvoltare Regională

O parte a FonduluiAgricol

Egalitate de tratament faţă de Egalitate de tratament faţă de persoanele handicapatepersoanele handicapate

Directiva2000/78/CE

Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare, în funcţie de

situaţia concretă, pentru a permite persoanei handicapate să acceadă la o

muncă şi să o exercite sau pentru a scuti persoanele handicapate de

cheltuielile de formare profesională (cu excepţia situaţiei în care aceste

măsuri ar impune angajatorului cheltuieli disproporţionate)

1. Politica comună a formării profesionale reprezintă acţiunea 1. Politica comună a formării profesionale reprezintă acţiunea comună, coerentă şi progresivă, implicând ca fiecare stat să comună, coerentă şi progresivă, implicând ca fiecare stat să

definitiveze programe conform cu aceste principii; definitiveze programe conform cu aceste principii; 2. Asigurarea efectivă a dreptului la pregătirea profesională;2. Asigurarea efectivă a dreptului la pregătirea profesională; 3. Aplicarea şi importanţa previziunii statistice şi a unui dispozitiv de 3. Aplicarea şi importanţa previziunii statistice şi a unui dispozitiv de

orientare;orientare; 4. Rolul Comisiei şi înaintarea propunerilor Consiliului sau statelor 4. Rolul Comisiei şi înaintarea propunerilor Consiliului sau statelor

membre în vederea elaborării măsurilor adecvate;membre în vederea elaborării măsurilor adecvate;5,6. Colaborarea Comisiei cu Consiliul şi statele membre, realizarea 5,6. Colaborarea Comisiei cu Consiliul şi statele membre, realizarea

studiilor, cercetărilor şi inventarierea mijloacelor de formare;studiilor, cercetărilor şi inventarierea mijloacelor de formare; 7. Pregătirea adecvată a personalului de instruire. Crearea Centrului 7. Pregătirea adecvată a personalului de instruire. Crearea Centrului

European de dezvoltare a formării profesionale;European de dezvoltare a formării profesionale; 8. Apropierea progresivă a nivelurilor sistemelor de formare;8. Apropierea progresivă a nivelurilor sistemelor de formare; 9. Statuarea formării profesionale a adulţilor şi readaptarea 9. Statuarea formării profesionale a adulţilor şi readaptarea

profesională;profesională; 10. Acoperirea financiară şi finanţarea comună.10. Acoperirea financiară şi finanţarea comună.

Formare profesională - Formare profesională - 10 principii:10 principii:

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE Nicolae Voiculescu “Drept comunitar al muncii”, Editura Rosetti, Nicolae Voiculescu “Drept comunitar al muncii”, Editura Rosetti,

Bucureşti, 2005;Bucureşti, 2005;

Valerică Nistor “Drept social european”, Editura Fundaţiei Valerică Nistor “Drept social european”, Editura Fundaţiei Academice “Danubis”, Galaţi, 2004;Academice “Danubis”, Galaţi, 2004;

Parlamentul European, AG-1962-PE;Parlamentul European, AG-1962-PE;

Iulia Minteanu “Instituţiile Uniunii Europene”;Iulia Minteanu “Instituţiile Uniunii Europene”;

Georgeta Smadu “Team Europe Romania”.Georgeta Smadu “Team Europe Romania”.

drept social european (2)

Documents