strategie versiunea 02 03.12.2013
TRANSCRIPT
1
GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA
DRAGOMIRESTI-STEFAN CEL MARE,
JUDETUL NEAMT
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE LOCALA
Versiunea 02 din 03.12.2013
2
OPIS DOCUMENTE
VOLUMUL I 1. Rezumatul Planului de dezvoltare locala 1-7
2. Planul de dezvoltare locala
2.1. Introducere 8
2.2. PARTEA a I-a: PREZENTAREA TERITORIULUI-ANALIZA DIAGNOSTIC 9-75
2.3. PARTEA a ll-a: ANALIZA SWOT 76-79
2.4. PARTEA a III - a: PRIORITATI 80-91
2.5. PARTEA a IV - a: PREZENTAREA MASURILOR 92-117
2.6. PARTEA a V - a: PARTENERIATUL 118-139
2.7. PARTEA a VI - a: ORGANIZAREA GAL-ULUI 140-147
2.8. PARTEA a VII- a: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE 148-153
2.9. PARTEA aVIII- a: COOPERARE, CREAREA SI IMPLEMENTAREA RETELEI 154-157
Anexe Partea I - a
VOLUMULII
ANEXE
Anexa 1 - Acord de parteneriat privind participarea la procesul de selectie a GAL 290-293
Anexa 2 - Declaratie - angajament 294
Anexa 3 - Act Constitutiv si Statut 295-319
Anexa 4 - Contract inchiriere spatiu functionare GAL 320-321
Anexa 5 - Lista localitatilor cuprinse in teritoriul GAL 322-323
Anexa 6 - Harta 324
Anexa 7 - Planul de finantare 325
Anexa 8 - Organigrama GAL 326
Anexa 9 - Fise post pentru angajatii GAL si CV -uri 327-342
Anexa 10- Procese verbale sedinte constituire GAL 343-357
Anexa 11- Hotarari Consiliu, Certificate inmatriculare, Angajamente, Acte 358-523
Asociatii si ONG-uri,
Anexa 12 - Acte identitate tineri si femei 524-550
Anexa 13- Adrese cooperare organizatii partenere 551-555
1. Lista monumentelor istorice 163-167
2. Prezentare detaliata a localitati 168-198
3. Prezentare primarii 199-201
4. Adresa APM Neamt nr. 3065118.04.2012 202-203
5. Adresa APM Iasi nr.1565111.04.2012 204
6. Adresa Consiliului Judetean Neamt nr.4387112.04.2012 205-208
7. Adresa OJPDRP Neamt nr. 967/12.04.2012 209
8. Adresa Directia pentru Agricultura Iasi nr. 8667/19.04.2012 210
9. Fisa infiintare comuna Ciohorani 211-212
10. Adresa Directia de Statistica Neamt nr. 98118.04.2012 (statistici) 213-284
11. Adresa Consiliului Judetean Neamt nr.4388112. 04.2012 (restructurare) 285-289
3
REZUMAT
Plan de dezvoltare locala - Grupul de Actiune Locala
"Dragomiresti-Stefan cel Mare" - judetul Neamt
Teritoriul este eligibil avand o populatie de 60.224 locuitori, cuprinsa intre 10.000 si
150.000 locuitori.
Teritoriul face parte din spatiul rural definit conform legislatiei nationale In
vigoare, cuprinzand 18 comune, din care: 17 din judetul Nearnt si o cornuna din
judetul Iasi. Teritoriul nu cuprinde nici un oras.
Teritoriul este omogen din punct de vedere geografic incadrandu-se 'in
caracteristicile pedoclimatice ale Podisului Moldovei.
Teritoriul este omogen din punct de vedere economic, activitatea
predominanta fiind agricultura.
La nivelul luarii deciziilor, partenerii economici si sociali, precum si alti
reprezentanti ai societatii civile reprezinta 69,23% din parteneriatul local (si reprezinta
85,7% din consiliul director).
TERITORIU GAL
• Numarul de locuitori cuprinsi in teritoriul pentru care se depune candidatura
In teritoriul Grupului de Actiune Locala "Stefan cel Mare", judetul Neamt se
inregistreaza un numar de 60.224 locuitori.
• Densitatea populatiei teritoriului respectiv:
Teritoriul GAL "Stefan cel Mare", cuprinde o suprafata totala de 829,05 km2, cu o
densitate medie a populatiei de 72,64 loc/km2. Situatia zonelor sarace/defavorizate, zone
natura 2000, zone cu valoare naturala ridicata (HNV), zone afectate de restructurare
industriala, cuprinse in teritoriu
Toate comunele partenere, care intra 'in componenta Grupului de Actiune Locala
"Stefan cel Mare", au un grad de saracie ridicat cuprins, intre 41,3% - 55,3% conform
Anexei ce cuprinde Lista localitdtilor in functie de gradul de sdrdcie la Ghidul
solicitantului pentru participarea la selectia grupurilor de actiune locala,
Comuna Negresti (cod SIRUTA 125169) este inclusa 'in lista unitatilor
administrativ teritoriale (UAT) eligibile In cadrul Pachetului 1 .Pajisti cu Inalta Valoare
Naturala" si Pachetului 2 “Practici agricole traditionale" (ANEXA F Zone HNV la
Ghidul solicitantului pentru participare la selectia grupurilor de actiune locala, pag.
143).
Pe raza comunelor din teritoriul GAL se afla:
1) doua arii naturale protejate incluse in reteaua ecologica europeana
Natura 2000: situl de importanta comunitara ROSCI0364 Raul Moldova intre
Tupilati si Roman se afla pe raza comunelor Dulcesti (16%), Tibucani «1 %),
Tupilati (14%), Valeni (37%); situl de importanta cornunitara ROSCI0363 Raul
Moldova intre Oniceni si Mitesti se afla pe raza comunei Tibucani)
2) doua arii naturale protejate declarate la nivel national;
4
3) patru arii naturale protejate declarate de interes local.
Teritoriul Grupul de actiune locala "Stefan cel Mare" a fost afectat de
restructurarea industriala care a avut loc in judetul Neamt. in conditiile restructurarii
industriilor (sidelurgica, mecanica, chimica etc.) pe piata muncii s-au acumulat o serie
de probleme sociale (adresa Consiliului Judetean Nearnt nr. 4388/12.04.2012).
• Existenta in componenta teritoriului a unor zone cuprinse in judete diferite
Teritoriul GAL "Stefan cel Mare", cuprinde localitati care apartin judetelor
Neamt (Bargauani, Bodesti, Dobreni, Dulcesti, Dragomiresti, Faurei, Girov,
Grumazesti, Negresti, Petricani, Razboieni, Ruginoasa, Stefan cel Mare, Trifesti,
Tibucani, Tupilati si Valeni) si Iasi (Ciohorani).
PARTENERIAT
• Grupuri ale minoritatilor etnice cuprinse in parteneriat
Parteneriatul Grupului de Actiune Locala "Stefan cel Mare", include si populatie
stabila de etnie rroma, fiind reprezentata de Asociatia Romilor din Comuna Ciohorani -
judetul Iasi.
• Ponderea (%) reprezentantilor legali tineri (cu varsta pana in 40 de ani) in
cadrul organizatiilor ce formeaza parteneriatul Parteneriatul Grupului de Actiune
Locala "Stefan cel Mare", are 'in cornponenta sa organizatii a caror reprezentativitate
legala este 'in proportie de 35,38% cu specialisti tineri, avand varsta pana 'in 40 de ani.
• Ponderea (%) femeilor cu reprezentanti legali in cadrul organizatiilor ce formeaza
parteneriatul.
Parteneriatul Grupului de Actiune Locala "Stefan cel Mare", are In
componenta sa organizatii a caror reprezentativitate legala este in proportie de 24,62% cu
specialisti femei.
• Denumirea grupurilor ce includ reprezentanti ai organizatiilor agricole/grupurilor
de producatori/reprezentantul ai sectorului forestier, reprezentanti ai sectorului
economic/organizatiilor de mediu cuprinse in cadrul parteneriatului
Parteneriatul Grupului de Actiune Locala "Stefan cel Mare" cuprinde cinci
organizatii agricole:
TRIMONEX - SOCIET A TE AGRICOLA SA - societate agricola (1)
ASOCIATIA CRESCATORILOR DE TAURINE "BIOLA"- asociatie agricola (1)
AGRODA VA NEMTEANA COOPERA TIY A AGRICOLA - grup de producatori (2)
DIRECTIA SILVICA NEAMT - sector forestier (3)
FUNDA TIA "STEJARUL SECULAR" DRAGOMIRESTI - organizatie de mediu (4)
S.C. IZOPOINT S.R.L - sector constructii si comert (5)
• Ponderea (%) grupurilor care includ parteneri privati ~i reprezentanti ai societatii
civile in cadrul parteneriatului
Parteneriatul Grupului de Actiune Locala "Stefan cel Mare" cuprinde parteneri
privati in procent 69,23%, fiind indeplinita conditia pentru obtinerea punctajului maxim
la acest criteriu - respectiv de peste 65%.
CALITATEA STRATEGIEI
• Evaluarea situatiei initiale si analiza nevoilor si a potentialului zonei (diagnostic
5
si analiza SWOT)
Analiza diagnostic detaliaza aspectele prezente In teritoriul GAL, analiza SWOT este In
concordanta cu analiza diagnostic si subliniaza corect punctele tari, punctele slabe,
oportunitatile si riscurile. Respecta modelul Planului de dezvoltare locala.
• Obiectivele stabilite pentru implementarea planului de dezvoltare locala
Obiectivele stabilite sunt realiste in acord cu analiza diagnostic si analiza SWOT.
Respecta modelul Planului de dezvoltare locala.
• Actiuni pentru atingerea obiectivelor
Actiunile propuse pentru atingerea obiectivelor sunt In concordanta cu obiectivele
si prioritatile strategiei. Respecta modelul Planului de dezvoltare locala.
• Complementaritatea cu alte programe de dezvoltare
S-a prezentat complementaritatea cu Programul SAPARD, Phare si cu Programul
National de Dezvoltare Rurala 2007-2013.
• Criteriile utilizate de GAL pentru selectia proiectelor
Pentru toate masurile propuse s-au prezentat pe langa criteriile de selectie din
fisele tehnice ale masurilor si criterii de selectie locala care se incadreaza in obiectivele
strategiei.
• Dispozitii administrative, reguli detaliate, pista de audit si control
A fost descrisa metodologia folosita pentru adoptarea operativa a deciziilor ce privesc
implementarea, inclusiv identificarea problemelor. Prezentarea sistemului de gestionare operativa
si co recta a resurselor si coordonarea activitatilor administrative cu pista de audit; precum si
detalierea activitatilor prevazute de catre parteneriat pentru efectuarea controlului in cadrul
GAL.
• Dispozitii de evaluare - monitorizare
Este prezentata detaliat procedura de evaluare continua si de monitorizare a
indeplinirii actiunilor propuse in cadrul Planului de dezvoltare locala.
• Eficienta dispozitiilor privind consultarea partenerilor locali in elaborarea strategiei
de dezvoltare locala
A fost prezentat procesul de consultare a partenerilor locali in procesul de elaborare
a Planului de dezvoltare locala in vederea stabilirii etapelor de elaborare, continutul acestora,
rezultatele asteptate, principiile, modalitatile si calendarul de lucru, actorii relevant si
parteneriatele necesare, nevoile parteneriatului privind cooptarea de experti.
• Eficienta dispozitiilor privind informarea potentialilor beneficiari cu privire
la activitatile intreprinse in cadrul Grupului de Actiune Locala
Pentru atingerea obiectivelor strategice, Grupul de actiune local a "Stefan cel
Mare" isi propune realizarea urmatoarelor actiuni, necesare promovarii activitatilor
acestuia:
1. Organizarea unor evenimente / intalniri de lucru;
2. Realizarea de materiale de informare si promovare;
3. Infiintarea unor birouri de informare a potentialilor beneficiari;
4. Organizarea unei retele de multiplicatori de informatie cu participarea partenerilor GAL;
5. Realizarea unei pagini web proprii a GAL;
6. Participarea la emisiuni ale posturilor TV si radio locale;
7. Publicarea unor comunicate de presa;
6
8. Aderarea la Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala
COMPONENTE ALE STRATEGIEI
• Denumirea actiunilor inovative prevazute in cadrul Planului de dezvoltare locala
Caracterul inovativ al Strategiei de dezvoltare locala propusa pentru Grupul de
Actiune Locala "Stefan cel Mare"- judetul Neamt, este mentionat in PARTEA A-IV-A:
PREZENTAREA MASURILOR si vizeaza:
Introducerea de noi produse si procese ce au in vedere practici noi de productie,
de management de protectie a mediului ce vor contribui la realizarea performantelor
fermierilor din agricultura si a micilor intreprinzatori;
Promovarea agriculturii ecologice, dezvoltarea productiei si extinderea pietei interne de
produse agro-alimentare ecologice;
Ca element inovativ se propune realizarea in cadrul a 2 exploatatii agricole de semi-
subzistenta a unor ciupercarii de pleurotus care este o cultura noua in teritoriul Grupului de
actiune locala "Stefan cel Mare".
Ciuperca Pleurotus se dezvolta pe medii lignocelulozice, folosind lignina si celuloza din
paiele de cereale, iar carbonul 11 extrage din cocenii de porumb. Ciuperca are valoare
nutritiva ridicata datorata continutului de proteine (2,7 - 4% s.u.), continutului 'in hidrati
de carbon (3,5 - 5% s.u.), saruri minerale (0,1 - 1% s.u.) si vitamine iriboflanina, acid
nicotic, tianina, acid pantotehnic, vitamina K). De asemenea calitatile gustative sunt
deosebite, la acest punct nefiind depasita de nici o alta ciuperca de cultura.
Tehnologia de cultura presupune folosirea resurselor grosiere (paie, coceni) care de obicei
se arunca sau se folosesc cu randament mic pentru aite activitati gospodaresti
(asternut la animale, combustibil etc.)
Latura ecologica a culturii este reprezentata de faptul ca toate intrarile sunt produse
naturale, tehnologia nu presupune folosirea de sub stante chimice care sa se regaseasca in
produsul final sau sa afecteze mediul si de asemenea nimic nu se arunca, toate iesirile fiind
valorificabile.
Pe langa ciuperca, suportul de cultura este profund modificat in ceea ce priveste cornpozitia
chimica datorita proprietatii miceliului de a hidroliza macropolimerii vegetali de lignina si
celuloza si de a fixa azotul atmosferic. Astfel, uscata si macinata, biomasa rezultata dupa
recoltarea ciupercilor are o valoare nutritiva ce rivalizeaza cu cea a fanului de lucerna
fiind ideala in hrana rumegatoarelor, in special a ovinelor.
Dezvoltarea economiei rurale si punerea in valoare a resurselor naturale si a patrimoniului
turistic.
Ca si actiune inovativa se propune realizarea unui centru de informare turistica prin
care sa se promoveze si sa se puna in valoare patrimoniul turistic de care dispune teritoriul
GAL. Vor putea fi promovate astfel trasee turistice tematice ca de exemplu: "Vechile
biserici si asezaminte monahale, sau Drurnul vechilor conace boieresti".
Din totalul de 37 de proiecte ce urmeaza sa se realizeze la nivelul Grupului de actiune locala
"Stefan cel Mare", 7 proiecte promoveaza actiuni inovative care privesc produse si
tehnologii noi sau activitati noi (11,9%).
• Denumirea actiunilor de cooperare prevazute in cadrul Planului de dezvoltare
Locala
7
Partener UE: GAL « Piana del Tavoliere» S.c.a.r.i., Cerignola, Italia
Tematica colaborarii: Dezvoltare locala
Obiective:
Multifunctionalitatea intreprindcrii agricole si promovarea inovarii; Proiecte cu tematica
sociala;
Formare profesionala; Valorificarea traditiilor locale.
Partener UE: Diaspora Aliata Crestina, Torino, Italia. Tematica colaborarii: Sustinerea
mediului rural Obiective:
- Constientizarea implicarii in implementarea strategiilor de dezvoltare rurala;
- Cresterea gradului de asociativitate in mediul rural;
- Valorificarea traditiilor locale.
Partener regional: Consiliul Judetean Neamt, Romania Tematica colaborarii: Dezvoltarea
economico-sociald a zonei Obiective:
- Implicarea in implementarea strategiilor de dezvoltare rurala;
- Valorificarea potentialului turistic si cultural prin promovarea acestuia la nivellocal,
national si international;
- Promovarea de proiecte comune cu tematica socio - culturala, agricola si economica.
• Combina obiectivele mai multor axe
Strategia de dezvoltare a Grupului de actiune locala "Stefan cel Mare" - contribuie
la dezvoltarea cornunitatilor locale, la revigorarea econornica si cresterea competitivitatii
sectorului agricol si incurajeaza dezvoltarea durabila si imbunatatirea calitatii vietii In
Iocalitatile ce intra In cornponenta teritoriului acestuia:
Prin obiectivele si masurile propuse Strategia de dezvoltare combina obiectivele tuturor
celor patru axe din PNDR (axa I, axa II, axa III ~i axa IV-LEADER);
Prin proiectele propuse In cadrul masurii 421 - Implementarea proiectelor de cooperare,
Grupul de actiune locala "Stefan cel Mare" va promova 2 proiecte de cooperare
transnationale si unul de cooperare inter-teritorial.
• Se adreseaza fermierilor de serni-subzistenta
Din totalul de 59 de proiecte ce urmeaza sa se realizeze la nivelul Grupului de actiune
locala "Stefan cel Mare", 8 proiecte vor avea ca potentiali beneficiari exploatatii de semi-
subzistenta (13,6%).
• Strategia se adreseaza tinerilor fermieri
Din totalul de 59 de proiecte ce urmeaza sa se realizeze la nivelul Grupului de
actiune locala "Stefan cel Mare", 19 proiecte vor avea ca beneficiari tineri fermieri (32,2%).
• Strategia integreaza probleme de mediu
Din totalul de 59 de proiecte ce urmeaza sa se realizeze la nivelul Grupului de actiune
locala "Stefan cel Mare", 24 proiecte vor cuprinde investitii pentru protectia mediului
(impiidurirea terenurilor agrieole), in ferme ecologice sau vor promova investitii pentru
obtinerea de energie regcnerabila (40,8%).
• Strategia urmareste facilitarea implementarii acelor masuri din PNDR 2007-2013 ce
vor avea ca potentiali beneficiari grupuri de producatori, asociatii, parteneriate, etc.
Din totalul de 59 de proiecte ce urrneaza sa se realizeze la nivelul Grupului de actiune
locala "Stefan cel Mare", 31 proiecte vor fi promovate de asociatii, grupuri de producatori,
parteneriate (52,5%).
8
INTRODUCERE
Spatiul rural se confrunta cu numeroase carente, acestea reprezentand de fapt
discrepantele care exista fata de oras. Implicarea actorilor locali In dezvoltarea propriilor zone
va asigura un mod eficient si echilibrat de utilizare a resurselor proprii si de punere In
valoare a patrimoniului uman, material, istoric si cultural In acord cu directiile stabilite In
cadrul strategiei propuse In Planul de dezvoltare locala a Grupului de actiune locala "Stefan
cel Mare" din judetul Neamt, supus procesului de selectie oarganizat de Ministerul
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Constituirea Grupului de actiune locala "Stefan cel Mare" reprezinta dorinta membrilor
asociati de a deveni responsabili si de a hotari impreuna asupra prezentului ~i viitorului
acestui teritoriu prin facilitarea promovarii unor proiecte de accesare a fondurilor
europene, In conformitate cu prevederile axei IV LEADER, din cadrul Planului National de
Dezvoltare Rurala 2007 - 2013.
Totodata, Planul de dezvoltare locala a Grupului de actiune locala "Stefan cel Mare"
reprezinta si o modalitate reala de descentralizare a gestionarii programului la nivel local si
de intarire a guvernantei locale.
o cunoastere si prezentare a realitatilor din teritoriul Grupului de actiune local a "Stefan cel
Mare" s-a putut realiza prin elaborarea unei analize diagnostic si a unei analize SWOT
pe baza carora s-au putut stabili prioritatile, obiectivele si masurile ce urmeaza sa fie
implementate prin abordarea LEADER. A fost prezentat de asemenea, modul de
realizare a parteneriatului, organizarea si functionarea acestuia.
Un punct important In cadrul Planului de dezvoltare locals a Grupului de actiune local a
"Stefan cel Mare", 11 constituie colaborarea cu grupuri de actiune locala din tarile
membre UE si cu grupuri de actiune locala de la nivel national prin care pot fi promovate
cele mai bune experinte si actiuni inovative.
Evaluarea sumelor necesare actiunilor si a cheltuielilor propuse pentru implementarea
Planului de dezvoltare a Grupului de actiune locala "Stefan cel Mare" se gasesc
mentionate In Planul financiar.
Docurnentatia a fost elaborata In acord cu Ghidul solicitantului pentru participare la
selectia grupurilor de actiune locala, Anexa 2 la Ordinul nr. 43/29.02.2012.
9
PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC
1. Prezentarea geografică şi fizică
1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice (amplasament, relief, altitudine)
Amplasarea teritoriului (referinţe cardinale) faţă de unele repere relevante ale regiunii,
intersecţia cu unele căi de comunicare ( rutiere, feroviale, navale, aeriene), etc.
Judeţul Neamţ se află în nord-estul României, la limita dintre Carpatii Orientali si Podisul
Moldovei. Învecinat cu judetele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacau la sud si cu judetele Iasi
si Vaslui la est, se încadreaza, din punct de vedere geografic între 46o40' si 47
o20' latitudine
nordica si 25o43' si 27
o15' longitudine estica. Cu un teritoriu în suprafaţă de 5.896 km
2, judeţul
Neamţ este situat în zona central-vestică a Moldovei, reprezentă 2,5% din suprafaţa totală a ţării,
încadrandu-se în categoria judeţelor mici şi este străbătut de cursul mijlociu al râurilor Moldova,
Bistriţa şi Siret. Partea de est a judeţului este străbătută de magistrala rutieră şi feroviară care face
legătura Capitelei ţării cu nordul Moldovei, iar ramificaţiile acesteia spre vest asigură legătura cu
zona Ardealului.
Teritoriul prezentat sub denumirea “Grup de acţiune locală Ştefan cel Mare” este situat în partea
de nord – est a municipiului Piatra Neamţ şi se întinde între 46°55’ (comuna Trifeşti) şi
47°07’(comuna Petricani) latitudine nordică şi între 26°23' (comuna Negreşti) 26º45’ (comuna
Trifeşti) latitudine estică.
Din cele 18 comune care formeză teritoriul “Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare” 4
comune s-au înfiinţat după recensământul locuinţelor şi a populaţiei din 2002, prin reorganizarea
unor unităţi administrativ teritoriale, astfel:
(Judeţul Neamţ)
- comuna Negreşti prin preluarea satelor Negreşti şi Poiana de la comuna Dobreni (Legea nr. 67
din 23 martie 2005)
- comuna Ruginoasa prin preluarea satelor Ruginoasa şi Bozienii de Sus de la comuna Dulceşti
(Legea nr. 340 din 8 iulie 2003)
- comuna Văleni prin preluarea satelor Văleni, David, Moreni şi Munteni de la comuna Boteşti
(Legea nr.19 din 24 februarie)
(Judeţul Iaşi)
- comuna Ciohorani prin preluarea satului Ciohorani de la comuna Miroslăveşti (Legea nr. 545
din 25 noiembrie 2004)
10
Reteaua de drumuri publice a judeţului Neamţ măsoara 1.807 km, din care 444 km sunt drumuri
modernizate. Din totalul drumurilor, 410 km sunt din categoria drumurilor nationale şi 1397 km
din categoria drumurilor judetene si comunale. Densitatea drumurilor in judetul Neamt este de
42,7 km la 100 km2 teritoriu.
În partea de est judeţul Neamţ este traversat de drumul European E85 Bucuresti - Roman –
Suceava care străbate comuna Ciohorani care face parte din teritoriul “Grup de acţiune locală
Ştefan cel Mare”.
Teritoriul “Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare” este străbătut de două drumuri naţionale,
DN 15 B care face legătura între municipiul Piatra Neamţ şi municipiul Roman (străbate comunele
Bârgăuani, Dulcesti, Faurei, Girov, Ruginoasa, Trifesti) şi DN 15 C care face legătura între
municipiul Piatra Neamţ oraşul Târgu-Neamţ (Dobreni si Bodesti).
De asemenea, o serie de drumuri judeţene fac legătura între oraşele limitrofe teritoriului şi
localitaţile din interiorul său (DJ 155 I Târgu-Neamţ – Tupilaţi – Bârgăuani – Baratca – Făurei,
DJ 155 Târgu- Neamţ-Topoliţa-Petricani, DJ 208 P Bârgăuani – Dragomireşti, DJ 157 A Talpa –
Valeni – Dulceşti, DJ 157A Dulceşti - Cârlig - Britcani - Moreni - Văleni – Talpă, DJ 157 Trifeşti
- municipiul Roman, DJ 208 Girov- Hanu Ancuţei). Comuna Ciohorani este traversată de drumul
judeţean DJ 205 O care face legătura cu reşedinţa de judeţ, Municipiul Iaşi, pe traseul rutier DN 2.
DJ 208G - străbate comunele Girov, Stefan cel Mare, Dragomiresti, Razboieni şi face
legătura comunelor cu oraşele Piatra Neamţ si Roman prin intermediul lui DN 15D, cu
drumul european E85.
Pe teritoriul GAL se găsesc mai multe drumuri comunale care fac legatura între satele
aparţinătoare comunelor, sau între comune (DC 147 Dobreni – Porumbei, DC 40 Dobreni –
Sărata, DC 31 Dulceşti - Valea Neagră, C 49 Poiana – Cârlig, DC 54 Dulceşti – Corhană, DC 55
Dulceşti – Roşiori, DC 93 Dulceşti - Miron Costin, DC 25 Războieni-Ţibucani, DC 29 Războieni-
Valea Albă-Soci). Prin comuna Dobreni se face tranzitul rutier între Piatra-Neamţ şi Suceava.
Accesul la reţeaua feroviară se realizează prin staţiile de cale ferată Roman şi Piatra Neamţ,
aceasta datorându-se şi faptului că lungimea reţelei de căi ferate de pe teritoriul judeţului este slab
dezvoltată, măsurand 174 km şi fiind distribuita pe trascele: Bacau - Piatra Neamt - Bicaz, Bacau -
Roman – Paşcani (Iaşi) si Roman - Buhăieşti (linie secundara). Din totalul reţelei, 44 km o
reprezintă reţeaua de cale ferata electrificata, iar 27 km este reţea ferată cu cale dubla. Judeţul
Neamt se situeaza printre judetele cu cea mai redusa densitate a retelei de cai ferate (25,9 km la
1000 km2).
În ceea ce priveşte reţeaua aeriană judeţul Neamţ nu dispune de un aeroport propriu, cele mai
apropiate fiind Aeroportul Internațional „George Enescu” Bacău, Aeroportul Internaţional "Ştefan
cel Mare" Suceava şi Aeroportul Internaţional Iaşi .
11
Comunele Girov şi Dobreni sunt limitrofe municipiului Piatra Neamţ, comunele Trifeşti şi
Dulceşti se învecinează cu municipiul Roman, iar comunele Petricani şi Grumăzeşti cu oraşul
Târgu-Neamţ.
Celelalte comune se află la diferite distanţe faţă de municipiul Piatra Neamţ (17 km Ştefan cel
Mare, 20 km Bodeşti, 25 km Dragomireşti şi Războieni, 27 km Făurei, 29 km Bârgăoani, 32 km
Ruginoasa, 40 km Tupilaţi, 44 km Ţibucani şi 50 km Văleni), municipiul Roman (20 km Dulceşti,
22 km Făurei, 24 km Ruginoasa, 28 km Bârgăoani, 30 km Văleni, 31 km Ciohorani) şi Târgu-
Neamţ (27 km Ţibucani)
Infrastructura comunală
Zonele rurale sunt afectate de lipsa semnificativa a infrastructurii si a acesteia care influienţează
atât dezvoltarea economica, cât si calitatea vieţii. în mediul rural, drumurile constituie ruta de
transport cea mai importanta, dar calitatea, si în general, dezvoltarea acestora si a traficului este
înca departe de a îndeplini standardele europene. Circa 25% dintre drumurile comunale nu pot fi
utilizate corespunzător în perioadele cu precipitaţii. Resursele financiare limitate au făcut ca
drumurile judeţene si comunale sa fie serios neglijate, iar calitatea si gradul lor de utilizare au
scăzut dramatic.
Din teritoriul GAL au obţinut finanţare pentru modernizarea drumurilor comunele Dobreni,
Doljeşti, Dragomiresti, Stefan cel Mare şi Tupilaţi (din PNDR 2007-2013) şi Girov, Petricani,
Războieni şi Trifeşti, (SAPARD).
Nivelul scăzut de modernizare a infrastructurii rutiere are un impact negativ asupra dezvoltării
activităţilor productive si a schimburilor comerciale.
Asigurarea unei reţele de alimentară cu apa potabila curenta reprezintă o alta problema majora
ce condiţionează calitatea vieţii si dezvoltarea activităţilor economice în spaţiul rural. Doar 24%
dintre locuitorii mediului rural au acces la reţeaua publica de apa. Grumăzeşti, Ştefan cel Mare,
Ruginoasa. Majoritatea gospodăriilor folosesc fântânile pentru consumul de apa. Resursele
financiare limitate aflate la dispoziţia primăriilor reprezintă principala cauza a dezvoltării slabe a
infrastructurii de alimentare cu apa potabila. Numai doua comunităţi au in derulare proiecte de
infiintare/extindere reţele de apa potabila finanţate din fonduri nerambursabile, comuna Dobreni si
comuna Dragomiresti, încă patru proiecte de alimentare cu apă, în comunele Grumăzeşti, Ştefan
cel Mare, Ruginoasa şi Bârgăuani fiind realizate din fonduri SAPARD.
Reţeaua publica de canalizare este înca într-o faza incipienta, numai 3,2% din populaţie
beneficiind de o reţea de canalizare (Master Plan pentru Sistem Integrat de Gestionare a
Deşeurilor pentru Judeţul Neamţ-2008). Principala cauza a acestei situaţii o reprezintă lipsa
resurselor financiare a comunităţilor locale. Numai doua comunităţi au in derulare proiecte de
12
înfiinţare de reţele de canalizare menajera si staţie de epurare finanţate din fonduri
nerambursabile(din PNDR 2007-2013), comunele Dobreni si Dragomireşti.
Salubrizarea localităţilor este un serviciu comunitar de utilităţi publice. înfiinţarea si gestionarea
serviciilor de utilităţi publice este exclusiv responsabilitatea administraţiei autorităţilor publice
locale, acestea fiind gestionate prin intermediul unor operatori publici sau privaţi.
Serviciul de salubrizare şi gestionarea deşeurilor cuprinde activităţile de precolectarea, colectarea,
sortare, transport, valorificare si eliminare a tuturor categoriilor de deşeuri municipale (cu excepţia
nămolurilor ce rezulta de la epurarea apei uzate menajere, a căror gestionare este responsabilitatea
administratorului staţie de epurare respective). Serviciul public de salubrizare a localităţilor, se
organizează pentru satisfacerea nevoilor populaţiei, ale instituţiilor publice si ale agenţilor
economici de pe teritoriul respectivelor unităţi administrativ-teritoriale.
Conform Master Planului pentru Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Neamţ
-2008, arată că gradul de acoperire cu servicii de salubrizare a fost de aproximativ 33% în anul
2007 din care 63% în urban si 14 % în rural. În mediul rural - creşterea colectării separate va fi de
6%/an până în anul 2011 si de 12 %/an în perioada 2012 - 2017, cand se atinge un coeficient de 90
%, care va ramane constant până în anul 2022.
Gradul extrem de scăzut pentru colectarea deşeurilor menajere în mediul rural. În general,
serviciile pentru gestionarea deşeurilor sunt slab dezvoltate sau chiar inexistente în unele localităţi.
De regula, transportul deşeurilor la locurile de depozitare se efectuează în mod individual de către
generatori. O mica parte dintre localităţile rurale si în special acele localităţi rurale situate în
vecinătatea centrelor urbane sunt deservite de servicii organizate numai pentru gestionarea
deşeurilor. La nivel teritorial echipamentele de colectare si transport a deşeurilor este precara.
Proiecte privind gestionarea deşeurilor cu finanţare aprobate prin Phare CES 2005, beneficiari 6
consilii locale, dintre care una este componenta a GAL-ului, (CL Grumzasesti), 10 proiecte fiind
aprobate fără finanţare, din care 5 sunt componenta a GALului (Trifesti, Dulcesti, Ruginoasa,
Bârgăuani şi Faurei).
În ceea ce privesc aspectele de mediu, în teritoriul GAL fenomenele de poluare sau degradările au
caracter punctual şi nu conduc la modificări esenţiale ale calităţii componentelor factorilor de
mediu. Se întâlnesc totuşi o serie de situaţii si aspecte negative, respectiv activităţi umane si
fenomene naturale, care afectează local apele si solurile:
– inexistenta unor sisteme de canalizare, depozitările întâmplătoare de deşeuri menajare si
gunoi de grajd, folosirea fertilizantilor in agricultura, surse de apa (fântâni) incorect
construite si amplasate, lipsite de protecţie sanitara, determina prin spălări, scurgeri
neorganizatesî infiltraţii de ape meteorice, impurificarea ale apelor de suprafaţa si mai ales a
celor subterane cu substante chimice si bacteorologice peste limitele admise;
13
– poluarea apelor de suprafaţa datorata inexistentei unei reţele de canalizare, locuitorii
practicând sistemul de latrine uscate sau bazine vidanjabile;
– fenomenele naturale reprezentate prin excesul de umiditate prezent in zona joasa de şes,
precum si cele de eroziune torenţiala si de suprafaţa, determina degradarea solurilor afectate
şi reducerea posibilităţii de utilizare a terenurilor respective;
– depuneri întâmplătoare de desuri menajere si dejecţii de grajd ca urmare a lipsei platformelor
de depozitare special amenajate;
– administrarea incorecta a substanţelor chimice fertilizante si pentru combaterea dăunătorilor
– soluri degradate datorita unor condiţii naturale care acţionează in interdependenta (ape
subterane, pantele si energia reliefului, substratul geologic, regimul ploilor, caracterul argilos
al solului, gradul de acoperire cu vegetaţie, etc.) si/sau influentei unor activităţi antropice
(desţeleniri, defisari, agrotehnici înapoiate, exploatări de roci utile, neintretinerea lucrărilor
de îmbunătăţiri funciare, desţelenirea unor versanti predispusi alunecărilor si eroziunilor).
Relief (forme, pondere-suprafaţă)
Relieful judeţului Neamţ se suprapune parţial Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi
Podişului Moldovenesc. Formele de relief predominante în judeţ sunt reprezentate de cea
muntoasă, respectiv de Carpaţii Orientali (prin munţii Bistriţei, masivul Ceahlău, munţii Hăşmaş,
munţii Tarcău şi munţii Stânişoarei). De asemenea se poate aminti zona subcarpatică, reprezentată
de Subcarpaţii Moldoveneşti, şi cea de dealuri, ale Podişului Central Moldovenesc.
Exista patru unitati fizico-geografice si fiecare dintre ele are caracteristici bine definite: regiunea
muntoasa, regiunea sub-carpatica, regiunea de podis si regiunea vailor.
Relieful are în ansamblu aspectul unui amfiteatru natural, cu faţada orientată spre est: partea
vestică o formează culmile înalte ale munţilor (800 - 1900m), după care urmeză treptele
descrescătoare ale dealurilor subcarpatice (500 - 700 m), de podiş (400 - 450 m) şi luncile joase
(100 - 200 m). Munţii, cu o suprafaţă de 2.653 km2, reprezintă 45% din suprafaţa totală a
judeţului, iar dealurile şi podişurile 55%, cu o suprafaţă de 3.245 km2.
Formele de relief au înaltimi cuprinse între 1907m (vârful Ocolasul Mare) si 169 m (lunca
Siretului).
Din întreg lanţul Carpaţilor Orientali, Masivul Ceahlău este cel mai impresionant, atât prin
frumuseţea deosebită a peisajului oferit, cât şi prin aspectul său impunător. Toate acestea l-a făcut
unul dintre munţii cei mai căutaţi de către turiştii din ţară, dar şi din străinătate. Prezenţă vie în
folclorul local, înconjurat de o aureolă magico-mitologică, imaginea Ceahlăului se reflectă distinct
în paginile de literatură sau în operele artiştilor plastici, ca de altfel întreg ţinutul Neamţului.
Deasemenea, pe lângă acesta, se poate menţiona Cheile Bicazului, străbătute de râul Bicaz.
14
Teritoriul GAL „Ştefan cel Mare” se încadrează în caracteristicile pedoclimatice ale Podişului
Moldovei, fiind o punte de legătură între Câmpia Siretului, Câmpia Moldovei şi Munţii Carpaţi.
Relieful este variat, cuprinzând trei din unităţile fizico-geografice ale judeţului, fiind alcătuit din
dealuri şi depresiuni subcarpatice – în zona de vest şi văi şi şesuri aluviale joase în partea de est.
Subcarpatii din GAL-ul Ştefan cel Mare au un culoar format din depresiunea Topolita care se
caracterizează prin altitudini de 380 - 460 m si o alternanta de terase fluviatile si dealuri
subcarpatice. Doar in sudul depresiunii spre Masivul Corni peisajul este inlocuit de versanti divers
înclinaţi afectaţi de complexe procese gravitaţionale.
La contactul dintre Subcarpati si Podişul Central Modovenesc este situat culoarul Moldova -Siret,
unde au o larga dezvoltare luncile şi terasele.
In cea mai mare parte, suprafaţa GAL-ului este deluroasa, cele mai importante culmi fiind Stanca
Şerbeştilor - cu înălţimea de 512 m, de la depărtare având aparenta unui bărbat culcat, fiind de
asemenea considerat un monument al naturii deoarece conţine foarte multe resturi de animale
marine.
In zonele colinar - depresionare sunt frecvente procese de degradare intensa a terenurilor,
reprezentate prin eroziunea de suprafaţa şi şiroire, iar la nivelul şesurilor aluviale de înmlăştiniri
locale.
Privind formele de relief, aceste sunt specifice zonei de deal, ce cuprind marginea de est a Culmei
Stănişoarei, fiind o zonă submontană de categoria a IV a de fertilitate, cu clima specifică zonei
geografice.
Partea de sud a teritoriului este dominat de dealurile subcarpatice, reprezentate prin Dealul
Climesti, iar în partea de est se intinde lunca joasă a râului Moldova. Forma de relief specifică este
câmpia, întâlnindu-se la altitudine de 190 m - 210 m, întinzându-se de o parte şi de alta a pârîului
Valea Neagră, pârîu care se varsă în Siret în aval de confluienţa acestuia cu Moldova.
În partea de vest a teritoriului se găseşte depresiunea Cracău-Bistriţa străbătută de bazinul apelor
Almaşului şi Horăiţei şi mărginite de culmea Stănişoarei, şi Podişul Moldovei. În dreptul comunei
Dobreni se întinde zona cursului mijlociu al râului Cracău.
În centru teritoriului (comunele Ştefan cel Mare şi Dragomireşti) în cea mai mare parte, suprafaţa
este deluroasă, cele mai importante culmi fiind „Dealul Stâncii„ sau „Stânca Şerbeştilor” cu
înalţimea de 512 m, de la depărtare părând un bărbat culcat. Un al doilea deal este „Holmul cel
Mare”, înalt de 520 m . În afară de acestea două, mai există Dealul „Rugina”, în partea de vest,
Dealurile „Valea Mare”, movila „Pascaniţa” în partea de nord, iar în partea de est se află dealul
„Bungeşti”. Dealul „Stânca Serbestilor” este considerat monument al naturii, deoarece conţine
foarte multe animale marine. Pantele dealurilor sunt medii, cu o înclinaţie între 5- 100, în
decursul timpului suferind de pe urma alunecărilor de teren. În această zonă se află o depresiune
15
mai largă, marginită de Stânca Serbeştilor şi dealul Bungeşti - la vest, dealul Unguraşilor - la
sud şi Osoiul - la est.
În această zonă se află şi bazinul pâraielor Vadut (satele Vad, Dragomireşti şi Unghi) şi Valea
Mare (satele Bornis şi Hlapeşti). Bazinele acestor pâraie se află la exteriorul culmii subcarpatice
Corni, având legături spre Nord cu zona de piemont colinar.
În nord-estul teritoriului se găseşte o zonă de podiş (Podişul Fălticenilor), ocupând zona teraselor
superioare de pe stânga râului Moldova, la contactul acestora cu interfluviul Siret-Moldova, în
Nord-Vestul judeţului Iaşi. Zona este brăzdată de văile pâraielor Valea Albă, Umbrari şi Topoliţa
afluienţi ai râului Moldova în care predomină ca formă de relief, câmpia şi lunca.
Clima predominantă (temperatură, umiditate)
Clima Teritoriului GAL „Ştefan cel Mare” este specifică climei judeţului Neamţ care are caracter
continental, cu variaţii mari în funcţie de treptele de relief, cu vânturi predominante din direcţia
nord-vest şi vest, iar pe valea Siretului de la nord şi sud.
Temperatura
Încadrat in zona subcarpatica externa, relieful deluros favorizează încălzirea intensa prin insolatie
si frecventa ridicata a inversiunilor termice locale care iau naştere prin răcirile radiative nocturne.
Iernile sunt in general moderate, iar verile calde si uneori foarte călduroase. Îngheţurile ating
frecventa maxima (29-30 zile) in luna ianuarie si lipsesc total doar in lunile anotimpului de vara.
Ca mai in toate zonele din spaţiul extra si intracarpatic, si in zona Neamţ, durata de strălucire a
soarelui prezintă in cursul anului un mers previzibil: ascendent in prima parte a anului si
descendent in partea alia. Conform datelor oferite de "Studiul climatologic privind radiataia solara
globala, durata de strălucire a soarelui si vântul in zona Neamţ" realizat de Centrul Meteorologic
regional Moldova pentru perioada 2000-2007:
• in luna mai s-a înregistrat maximul anual al duratei strălucirii soarelui (268,7 ore)
• in luna ianuarie s-a înregistrat minimul anual al duratei strălucirii soarelui (82,3 ore)
• amplitudinea medie anuala a evoluţiei duratei de strălucire a soarelui ajunge la valoarea de
186,4 ore
• in semestrul cald (aprilie - septembrie) timpul însorit totalizează 2/3 din cel anual, respectiv
1382,9 ore
• in semestrul rece (octombrie-martie) timpul insorit totalizează 1/3 din cel anual, respectiv
673,2 ore
• valorile vitezei medii lunare a vântului: maxim 3,3 m/s ianuarie-mai, maxim 2,3 m/s
septembrie - octombrie, maxim 2,8 m/s iulie - noiembrie
• vânturile predominante sunt cele din direcţia vest (cu o frecventa medie anuala de 36,0 %),
urmate de vânturile de nord-vest (cu o frecventa medie anuala de 13,6 %)
16
• in timpul anului, frecventa calmului atmosferic înregistrează variaţii nesemnificative de la o
luna la alta, cu un maxim in luna februarie (15,9%) si un minim in luna mai (7,7%)
• frecventa vitezei medii a vântului pe diferite praguri de viteza: 27,8% pentru viteze intre 0-
lm/s; 62,4 % pentru 2-5 m/s; 9,1% pentru 6-10 m/s; 0,4% pentru 11-15 m/s ; 0.1% pentru > 16
m/s.
Durata de strălucire a soarelui este un element climatic cu o importanta incontestabila. Media
anuala a acestui parametru calculata pentru intervalul 2000-2007 este de 2056.1 ore.
Temperatura medie anuală din zonă este de cea 8,5 - 9,0 grade Celsius. Maxima înregistrată în
zonă este de +38,6 grade Celsius, minima de -28, 6 grade Celsius. Durata anuala de însorire este
de cea 1850-1950 ore, mediile anuale ale temperaturii aerului fiind de 80-90, iar cele lunare
oscilând intre -30-50 in luna ianuarie si 190-200 in luna iulie.
Vânturile de vest si nord-vest prezintă o frecventa ridicata in anotimpul de vara, ca efect al
accentuării minimului baric din partea estica si sud-estica a Europei către care se deplasează
masele de aer mai reci si mai umede din vestul si nord-vestul Europei. Vânturile de sud-est,
provenind din masele de aer puternic continentalizate, dau stări de vreme secetoase si determina
înregistrarea unor extreme termice (atât iarna cat si vara).
Analizând datele prezentate se poate concluziona ca zona este favorabila amplasării atât a
instalaţiilor solare, cât şi a celor eoliene.
Regimul pluviometric
Volumul precipitaţiilor se încadrează in intervalul 672 mm - 529 mm, in funcţie de amplasarea
localităţilor spre zona montana sau zona Podişului Moldovenesc, iar intervalele secetoase sunt
frecvente.
În timpul verii precipitaţiile au deseori caracter torenţial, provocând creşterea rapidă a debitului
pâraielor ce traveresează teritoriul
Soluri predominante
Complexitatea condiţiilor naturale ale judeţului Neamţ este reflectată pregnant în varietatea mare a
solurilor care s-au format în această parte a ţarii, de la cernoziomurile levigate specifice condiţiilor
de silvostepă, la solurile de pajişte alpină. Se poate preciza ca peste 50% din suprafaţa judeţului
aparţine provinciei montane, restul teritoriului făcând parte din provincia carpato-moldavă. solul
prezintă o succesiune zonală între Valea Siretului şi culmile muntoase. Pe terasele Siretului şi
Moldovei găsim cernoziomuri, în subcarpaţi domină solurile cenuşii şi brune podzolice iar în zona
montană cele brune acide şi brune podzolice.
Solurile, care reprezintă principala bogăţie oferita de natura pentru locuitorii acestor localităţi
urmare a unor procese pedogenetice specifice, formează un complex foarte diversificat din punct
17
de vedere topologic, cat si al arealului. Principalele tipuri de sol prezente în teritoriul GAL sunt
reprezentate de cernoziomurile levigate - dezvoltate pe înterfluvii si terase si soluri aluviale de
lunca. Local, si sub forma de mici areale se mai întâlnesc soluri degradate, lacovişti salinizate si
soluri saraturate.
Clasa Molisolurilor reprezintă cca. 22,5%, această clasă care înglobează soluri de tipul
cernoziomului caracterizate printr-un ansamblu de proprietăţi favorabile pentru agricultura,
constituie resursele de sol cu mai mare potential productive.
Clasa Argiluvisolurilor reprezintă cca. 51% şi cuprinde soluri cu proprietăţi chimice si troficitate
inferioare. Molisolurilor de tipul brun roşcat, brun argiloiluvial, brun roşcat luvic si brun luvic.
Caracteristicile lor ecopedologice fac ca in anii cu precipitaţii normale plantele sa fie
aprovizionate cu apa, in timp ce in anii secetosi si in cei cu ploi abundente, plantele sa sufere atat
de lipsa, cat si de exces de umiditate fiind necesare lucrări de îmbunătăţiri a regimului aero -
hidric.
Celelalte clase de soluri (cambisoluri, soluri hidromorfe, vertisoluri si solurile neevaluate)
reprezintă cca. 26,5%, iar datorită factorilor limitativi de producţie au un potential mai scăzut de
producţie care poate fi îmbunătăţit printr-un complex de masuri agro -pedo - ameliorative.
Calitatea solurilor influenţează insasi producţia agricola. Desi a existat o tendinţa generala de
extensivizare si de utilizare redusa a produselor chimice în agricultura, o serie de terenuri agricole
au fost afectate de utilizarea incorecta a îngrăşămintelor chimice si a pesticidelor, de irigări,
drenaje sau de aplicarea unor lucrări mecanice inadecvate, motiv pentru care componentele de
mediu (în special solul si apa), pe suprafeţe reduse, au fost degradate. De asemenea, abandonul
activităţilor agricole si practicile agricole inadecvate apărute ca urmare a lipsei de cunoştinţe de
specialitate ori a resurselor financiare limitate, au influenţat în mod negativ biodiversitatea si au
determinat apariţia sau accentuarea fenomenului de eroziune a solului.
Scăderea şeptetului a condus la abandonul practicării pasunatului, motiv pentru care multe pajişti
au fost degradate datorita apariţiei succesiunii ecologice, manifestata prin apariţia unor specii
invazive. Pe baza unei inventarieri a pajiştilor realizata în 6 locaţii (reprezentative din punct de
vedere al biodiversitatii) de către Societatea Regala Olandeza pentru Conservarea Naturii (en:
Royal Dutch Society for Nature Conservation) în colaborare cu diverse insitutii naţionale, s-a
calculat ca din suprafaţa totala de pajişti permanente circa 15% suferă de abandon al activităţilor
agricole.
Astfel, abandonul afectează în special zonele consacrate pasunatului tradiţional - în ultimul timp si
ca urmare a impunerii bruşte de standarde sanitar - veterinare care afectează viabilitatea acestor
sisteme de pasunat tradiţional. Fenomenul se regăseşte şi în Teritoriului GAL „Ştefan cel Mare”
dar nu este incă comensurat.
18
Regim hidrografic
Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ este de peste 2000 km. Dintre acestea,
Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km. Din
punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judeţului sunt Siret, Moldova şi Bistriţa.
Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele
din topirea zăpezii între 30-40%. Lacurile existente pe teritoriul judeţului sunt artificiale, fiind
amenajate în scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigaţii, piscicultură,
rezervă de apă, agrement). Dintre toate, acumularea “Izvorul Muntelui” este cea mai importantă,
având o suprafaţă de aproximativ 3.120 ha şi un volum de apă de aproximativ 1.251 milioane m3.
Judeţul Neamţ dispune de importante resurse de apă de suprafaţă şi subterane.
Ape de suprafaţă - întreaga reţea hidrografică ce drenează teritoriul judeţului aparţine râului Siret
şi principalilor săi afluenţi: Bistriţa şi Moldova la care se adaugă râurile Ozana, Cracău, Tarcău,
Cuiejdi.
Ape subterane - Regimul şi răspândirea lor sunt determinate de condiţiile structural - litologice şi
de etajarea principalelor condiţii fizico - geografice, cele mai bogate pânze freatice fiind cuprinse
în complexul luncilor şi teraselor râurilor Siret, Moldova, Bistriţa, Cracau, Ozana.
Lacuri - Lacurile constituie un element nou în peisajul geografic al judeţului având nivelul
influenţat de regimul de funcţionare al hidrocentralelor, ele se desfăşoară pe valea Bistriţei:
Izvorul Muntelui, Pangarati, Vaduri, Batca Doamnei.
Densitatea reţelei hidrografice variază, în limite largi, de la 0,3 la 1,10/00 valorile extreme
înregistrându-se pe zone restrânse din regiunea înaltă a bazinului râului Bistricioara (0,9 - 1,1 0/00)
şi din zonele joase depresionare (0,3 – 0,5 0
/00). În restul teritoriului predominantă este densitatea
medie de 0,5 – 0,7 0/00 .
Scurgerea medie multianuală specifică de apă variază pe teritoriu între 10 l/s. km.2, în zona înaltă a
munţilor Hăşmaş şi Tarcău şi circa 2 l/s. km.2
într-o zonă restrânsă din podişul Bîrladului.
Majoritatea teritoriului se încadrează între izoliniile de 2 şi 5 l/s km.2. În cursul anului, volumul
maxim scurs pe anotimpuri se înregistrează, în mod obişnuit, primăvara (aprilie – iunie) şi
reprezintă, în medie, 40 – 50% din volumul anual, iar volumul minim în sezonul de iarnă, obişnuit
în intervalul noiembrie – ianuarie şi însumează, în medie, 10 – 13% din volumul anual. Lunar, cel
mai mare volum scurs se produce în lunile aprilie sau mai, iar cel mai scăzut în luna ianuarie şi
reprezintă, în medie, 17 – 20% şi respectiv 3% din volumul anual scurs.
Scurgerea medie multianuală de aluviuni în suspensie variază între 5,0 t/ha/an şi 0,5 t/ha/an,
valorile ridicate fiind în zona depresionară Neamţ, din bazinul Moldovei, datorită unei intense
activităţi a reţelei de organisme torenţiale dezvoltată în rama subcarpatică din jur, iar cele mai
19
scăzute în bazinul Bistriţei, în amonte de municipiul Piatra Neamţ. În restul teritoriului valorile
sunt cuprinse între 1,0 şi 2,5 t/ha/an.
Debitele medii multianuale de aluviuni târâte au valori nesemnificative în raport cu cele de
suspensie, în zonele joase, unde pantele râurilor sunt reduse, şi au valori importante, putând depăşi
pe cele în suspensie, în zonele înalte cu pante accentuate ale râurilor.
Reţeaua hidrografică a teritoriului GAL „Ştefan cel Mare” este reprezentată de râul Moldova
afluent al Siretului al cărui punct de vărsare este în dreptul municipiului Roman şi care traversează
localităţile Ciohorani, Tupilaţi, Ţibucani şi Valeni. Râul Moldova este unul din afluenţii de
dreapta al râului Siret , cu o lungime totală de 213 km, din care pe teritoriul judeţului Neamţ cca.
63 km. Afluenţii cei mai importanţi sunt Ozana (Neamţ) şi Topoliţa care colectează apele de pe
versantul drept. Raul Moldova, cu luncă bine dezvoltată, cu albie majoră in care se produc
despletiri ale albiei minore, cu numeroase ostroave constituite din pietrişuri şi acxoperite, parţial,
cu vegetaţie. Volumul de apă intr-un mediu este apreciat la staţia hidrometrică Tupilaţi la 1,03
miliarde mc respectiv 33 mc/s debit mediu multianual. Acest volum se scurge in cele patru
anotimpuri astfel: 9% iarna, 37,5% primăvara, 38,5% vara şi 15% toamna şi reflectă tipul carpatic
estic cu ape mari de primăvară-vară şi alimentare pluvială moderată. Faţă de aceste valori medii
debitele extreme confirmă caracteristicile climatului temperat continental. Astfel debitul maxim
istoric inregistrat la Tupilaţi a fost de 1402mc/s in 29 iulie 1991 iar debitul minim a fost de 1,46
mc/s in 27-31 ianuarie 1987.
Un alt curs de apă important este râul Cracău care se varsă în Bistriţa în dreptul localităţii Roznov
şi care traversează localităţile Bodeşti şi Girov. În centru teritoriului este şi pârîul Valea Mare, cu
orientare Nord-Sud, care se varsă în pârâul Cracău pe teritoriul comunei Girov. În partea de nord-
est se găseşte pârâul Valea Albă care se varsă în râul Moldova în dreptul localităţii Tupilaţi şi care
traversează localităţiler Războieni, Valea Albă şi Tupilaţi.
În partea de nord est a teritoriului pârîul Ciohoranca (Pietroaia/Pietrari), lung de 11 km cu obârşia
sub Dealul Parcului curge prin satul Ciohorăni. De asemenea, pârîul Topoliţa şi pârîul Umbrari se
varsă care se varsă în râul Moldova la Miroslăveşti şi respectiv Ţibucani şi care traversează
localităţile Tupilaţi şi Petricani. La aceastea se adaugă şi iazurile din comunele Dragomireşti,
Trifeşti, Bârgăoani şi Făurei.
Un alt pârâu important este pârâul Negru sau Valea Neagră care traversează teritoriul satului
Ghigoieşti aferent comunei Stefan cel Mare.
Resurse naturale (din sol, apă, aer)
Resursele subsolului judeţului Neamţ sunt legate de principalele structuri geologice, care diferă ca
vârstă, facies petrografic şi tipuri de materiale utile.
20
Pe teritoriul judetului Neamţ exista rezerve deosebit de importante de materiale de contructie
(calcare, gresii, argile, marne, pietrişuri, nisipuri) pe vaile Bicazului, Tarcaului, Tazlaului,
Moldovei, Cracaului, Neamţului. De asemenea, se mai găsesc ape minerale, sare gemă şi săruri de
potasiu în zona Bălţăteşti, Tazlău şi depresiunile Neamţ şi Cracău – Bistriţa şi şisturi bituminoase
în văile Borzoghean, Doamna, Calu, Iapa.
În perimetrul zonei GAL „Ştefan cel Mare”, gresia a fost intens folosita in trecut la construirea
bisericilor din Serbesti si Cîrligi, a celor doua conace boiereşti din acelaşi sate, a hanurilor
existente pe şoseaua Piatra - Neamţ - Tupilati, in centrul satului Serbesti si Cârligi, a celor doua
primarii din fostele comune Serbesti din Cârligi, a numeroase case. În prezent, dealul Stânca
Şerbeştilor, de unde se expoata aceasta gresie, fiind declarat monument al naturii, nu mai este
permisa scoaterea pietrei.
Resursele din subsol sunt reprezentate de pietrişuri, nisipuri, argiel, luturi leossoide, sărurile de
potasiu.
Vegetaţia (peisajul natural şi cultivat)
Pe teritoriul judeţului Neamţ în funcţie de altitudine şi relief se pot evidenţia următoarele etaje de
vegetaţie:
- Etajul subalpin în zonele cele mai înalte ale Masivului Ceahlau, a Munţilor Hasmasului şi
Budacului unde se dezvoltă tufarisuri de jnepeni şi pajisti;
- Etajul padurilor de molid cu extindere maximă în jumatatea de vest a judeţului, pe toţii
versanţii munţilor;
- Etajul pădurilor de foioase în amestec cu răşinoase, în zona montană mai joasă;
- Etajul pădurilor de foioase (subetajul fagului şi subetajul pădurilor amestecate de fag cu
gorun) în zona dealurilor submontane si zona de podiş;
- Luncile – care se dezvoltă în lungul malurilor râurilor, predominând o vegetaţie ierboasă
iar o mare parte a lor fiind ocupată de terenuri agricole.
Teritoriul GAL „Ştefan cel Mare” care cuprinde zona dealurilor submontane si zona de podiş,
precum şi zone de câmpie şi luncă este caracterizat de următoarele etaje de vegetaţie:
Etajul pădurilor de foioase. Subetajul pădurilor amestecate de răşinoase şi fag ocupă cea mai mare
suprafaţă din judeţ. Limita superioară a acestui subetaj ajunge în unele locuri până la1500 m, iar
limita inferioară coboară spre regiunea subcarpatică sub 500 m, aşa cum se constată în bazinul
râului Cracău. În cadrul acestui subetaj apar frecvent şi suprafeţe acoperite de păduri pure (fagete,
molidisuri, bradete), care nu se dispun însă întotdeauna într-o etajare normală. Situaţia aparent
anormală are la bază fie o cauză de ordin climatic, şi anume fenomenele de inversiune termică. În
subetajul pădurilor amestecate se întalnesc şi alte specii de arbori, cum sunt: ulmul de pădure,
paltinul de câmp, frasinul, plopul tremurator. Covorul vegetal din acest subetaj este mai bogat în
21
specii în comparaţie cu etajul pădurilor de molid. Pajiştile ocupă suprafeţe întinse, fiind bogate
mai ales în specii de graminee. Uneori, păşunatul intens a dus la dezvoltarea ţepoşicăi în
detrimentul celorlalte graminee cu valoare economică mai mare.
Subetajul fagului este caracteristic regiuniunilor de deal. În alcatuirea pădurilor de fag se mai
întâlnesc şi alte specii de foioase, cum sunt: stejarul, carpenul, jugastrul. Arboretul este slab
reprezentat în fagetele pure, iar în stratul ierbos se întâlnesc elemente comune şi subetajului
pădurilor amestecate, la care se mai adaugă: vinarita, leurda, laptele ursului, macrisul iepuresc.
Pajiştile din acest subetaj sunt foarte bogate în graminee ceea ce le conferă o mare valoare
economică. Cele mai întinse suprafeţe de pajişti sunt în regiunea subcarpatică.
Subetajul pădurilor amestecate de fag cu gorun este cel mai bine reprezentat pe latura internă a
depresiunilor subcarpatice, unde acesta vine în contact cu pădurile amestecate de fag şi răşinoase.
De multe ori pădurile de fag cu gorun iau forma “şleurilor de deal”, în care speciile dominante mai
cuprind: carpenul, teiul, paltinul, jugastrul, frasinul. Cea mai mare parte a pădurilor din acest
subetaj a fost defrişată, ele fiind înlocuite cu pajişti secundare şi culturi agricole. Subetajul
gorunului ocupă aproape 80% din suprafaţa regiunii extracapatice. În general, pădurea acestui etaj
a fost defrişată, terenurile date în circuitul agricol sau pentru păşuni sau fâneţe. Pajiştile secundare
prezintă evidente elemente de stepizare.
Luncile sunt dezvoltate pe suprafeţe apreciabile în lungul marilor râuri, dar şi pe unii afluenţi mai
importanţi ai acestora. În cadrul luncilor este dominantă vegetaţia ierboasă, reprezentată prin
diferite specii de rogoz, iarba capului, firuta. Cea mai mare parte a luncilor este ocupată însa de
terenuri agricole. Pădurile ocupă suprafeţe mai întinse în luncile Siretului şi Moldovei elementele
dominante ce le alcătuiesc fiind salcia, plopul şi arinul. Foarte rar se găsesc păduri de gorun.
Deci, pe teritoriul GAL vegetaţia este reprezentata in principal de păduri de foioase cu specii de
gorun, fag, stejar, carpen, păduri de conifere si importante suprafeţe de pasuni si fanete naturale.
Ea este condiţionată, in special, de poziţia în latitudine a zonei, condiţiile climaterice, relief la care
se adaugă alte condiţionări locale.
Pe teritoriul “Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare” există câteva locuri deosebite, dintre
care amintim:
1. Platoul cu poiene de pe dealul "Ceauşa", între satele Bodeştii de Sus şi Negreşti;
(denumirea vine de la păsări -cucii);
2. Liziera pădurii statului care se întinde până la Oşlobeni;
3. Liziera pădurii Epitropiei Sf. Spiridon;
4. Poienile din dealul "Glignia" care sunt pe marginile şoselei Bodeştii de Sus - Taliei
Petricanu. Teritoriul are fânete, dealuri cu păşuni şi islazuri, unde iarba regenerată anual
permite păşunatul cailor şi cornutelor. O extindere mare o are vegetaţia ierboasă, favorabilă
creşterii animalelor.
22
În interiorul localităţilor, ca şi pe terenurile agricole mai întâlnim: răchita, măceşul, păducelul,
pelinul, trifoiul sălbatec, măzărichea şi multe altele. Fauna este condiţionată de vegetaţie, care îi
asigură hrană şi adăpost.
Fauna
Elementele faunistice se intalnesc pretutindeni, începând de la vietatî extrem de mici pana la cele
de dimensiuni mari, de la cele care trăiesc in pamant pana la cele care trăiesc in apa sau pe apa, in
stratul organic sau anorganic. Printre acestea amintim: protozoarele (unicelularele), metazoarele
(pluricelularele), viermii, ramele, melcii, păianjenul cu cruce, insectele, ortopterele (lăcuste,
greieri, chifteritele), tettigonidea (cosaşii), coleopterele (fluturii, moliile), muştele si ţânţarii,
himenopterele aculeate (viespile, albinele bondarii si furnicele).
In unităţile acvatice din zona întâlnim peşti (moina, zvarluga, porcuşorul, crapul, bibanul etc),
reptile (broasca ţestoasa de apa), soparle (guşterul, soparla de camp, năpârca, şarpele de casa,
şarpele de alun).
Pasările constitue una din cele mai numeroase si cunoscute grupuri de animale, printre acestea
numarandu-se: corcodelul mare si mic, uliul porumbar, vanturelul roşu, sorecarul, cucuveaua,
huhurezul mic, cioara de semănătura, stancuta, tarea, gaiţa, rândunica, lăstunul de casa, vrabia de
camp, mierla, grangurele, privighetoarea, cucul, crasteiul, pitulicele, ciocanitoarea verde,
sticletele, pitpalacul, barza alba, cocorii etc.
Animalele sălbatice ce populează această zonă sunt: mistreţi, iepuri, vulpi, pisici sălbatice, lupi,
căprioare, veveriţe, jderi, dihori, arici, cârtiţe, nevăstuici, popândăi, hârciogi.
Domeniul forestier adăposteşte o faună bogată şi de mare interes cinegetic: urs, lup, cerb, căprior,
râs, vulpe, jder, veveriţă, cocoş de munte, şoim, ieruncă.
Aşa cum am prezentat, din punct de vedere al reliefului, climei, solurilor predomianante,
resurselor naturale, vegetaţiei şi faunei teritoriul “Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare”
prezintă omogenitate.
1.2 Hărţi – planul localizării teritoriului – Anexă
Teritoriul “Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare” este amplasat in zona centrală a judeţului
Neamţ, fiind situat între municipiul Piatra Neamţ (reşedinţă de judeţ), municipiul Roman şi oraşul
Târgu Neamţ. Teritoriul GAL cuprinde 18 comune, din care 17 comune aparţin judeţului Neamţ şi
o comună este din judeţul Iaşi, având o suprafaţă de 822,4 km2
(13,9% din suprafaţa judeţului).
Teritoriul cuprinde în totalitate 83 de sate, cele mai multe în comunele Bârgăoani (13 sate), Girov
(9 sate), Ştefan cel Mare (7 sate), Dulceşti şi Dragomireşti (câte 6 sate) precum şi comuna
Războieni (cu 5 sate). Cu un număr mediu de sate sunt comunele Boldeşti, Făurei, Grumăzeşti,
Petricani, Tupilaţi şi Văleni (câte 4 sate), iar cu cele mai puţine Dobreni şi Ţibucani (câte 3 sate),
Negreşti, Ruginoasa şi Trifeşti (câte 2 sate) şi Ciohorani cu un sat.
23
Teritoriul Gal ”Ştefan cel Mare” se învecinează:
La vest cu localităţile Gârcina, Crăcăoani, Ghindăoani, Bălţăteşti şi Agapia
La nord cu oraşul Târgu Neamţ şi localitatea Păstrăveni, precum şi Miroslăveşti,
Mogoşeşti Siret şi Stolniceni-Prajescu (Iaşi)
La est cu oraşul Roman şi localităţile Boteşti, Gherăeşti, Săbăoani, Cordun şi Horia
La sud cu municipiul Piatra Neamţ şi localităţile Dumbrava Roşie, Dochia, Mărgineni şi
Secuieni
1.3 Populaţie – demografie
“Grup de acţiune locală Ştefan cel Mare” este situat pe teritoriul judeţului Neamţ si, parţial, pe
teritoriul judeţului Iaşi (comuna Ciohorăni). Conform Anuarului statistic al României 2011,
judeţul Neamţ avea, la data de 01.07.2010 un număr de 562.122 locuitori, dintre care in mediul
urban 212.105 locuitori (37,74%), iar în mediul rural 350.017 locuitori (62,26%). pe o Suprafaţa
totală a judeţului este de 5.863 km2, iar densitatea populaţiei judeţului este de 95,86 locuitori/kmp,
Teritoriul “Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare” are o o suprafaţă de 831,22 km2
(14,18%
din suprafaţa judeţului).
Teritoriul GAL-ului Ştefan cel Mare avea la 01.07.2010 o populaţie de 60.318 locuitori existând
un echilibru in raportul demografic pe sexe (populaţia feminină reprezentând 50,35%), existând o
pondere uşor scăzuta, sub 50%, a populaţiei feminine in unele comune (Bargaoani, Faurei,
Tibucani).
Din punct de vedere demografic, localităţile cu cel mai mare număr de locuitori sunt reprezentate
de comunele Bodeşti (8,6%), Girov (8,6%), Grumazesti(9,0%), Petricani (9,9%) şi Trifeşti (8,7%),
la polul opus situându-se comunele Dobreni (2,9%), Negreşti (3,2%), Ruginoasa (3,3%) şi Văleni
(2,9%).
An de
referință 2002
(RPL)
Populaţia
stabilă
(număr
locuitori)
la
01.07.2010
Soldul
migrării
2010
Soldul
natural
2010
Sub 20
ani 2010
(1 iulie)
Peste 60
ani 2010
(1 iulie)
Popula
ţia
activă
2010*
Şomaj
(31.12.
2010)
Bârgăuani 4239 4005 0 -48 834 1272 1899 194
Bodeşti 5163 5168 65 -71 992 1553 2623 138
Dobreni 1739 1736 18 -24 375 473 888 59
Dulceşti 2752 2628 13 -27 534 828 1266 160
Dragomireşti 2421 2415 -26 -19 558 712 1145 142
Făurei 2347 2200 -22 -35 447 758 995 60
Girov 4988 5247 168 -77 1087 1290 2870 121
Grumăzeşti 5440 5430 -6 -11 1227 1369 2834 114
Negreşti 1935 1960 13 -22 389 590 981 84
Petricani 5645 6001 -30 37 1770 1211 3020 171
Războieni 2398 2274 30 -26 469 748 1057 30
24
Ruginoasa 2099 2005 8 -10 366 676 963 66
Ştefan cel Mare 3429 3334 89 -39 687 1082 1565 90
Trifeşti 5087 5230 14 -40 1117 1486 2627 127
Ţibucani 4459 4431 4 -44 935 1379 2117 119
Tupilaţi 2419 2329 -1 -15 537 663 1129 65
Văleni 1632 1778 -38 -13 399 396 983 145
Ciohorăni 2020 2147 -11 -6 574 678 895 213
Total 60212 60318 16 -27,22 13297 17164 29857 2098 * datele privind populaţia activă (populaţia ocupată+şomerii), la nivel de localitate, se regăsesc numai la
recensăminte
În tabel este diferenţa între total populaţie la 1 iulie 2010 şi populaţia sub 20 ani+populaţia peste 60 ani.
În Fişa localităţii – Forţa de muncă – este numărul mediu al salariaţilor în anul 2010.
Sursa datelor: INS, pentru datele privind populaţia; AJOFM Neamţ, pentru datele privind şomajul
Populaţia stabilă a teritoriului GAL a fost determinata conform recomandărilor CEE/ONU şi a
cuprins:
- toţi cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie care la momentul recensământului aveau
domiciliul sau reşedinţa obişnuită (de cel puţin 6 luni pentru cetăţenii români şi de peste 1 an
pentru cetăţenii străini sau fără cetăţenie) în respectiva localitate, indiferent dacă erau prezenţi
sau temporar absenţi din localitate, fiind plecaţi în altă localitate din ţară pentru o perioadă mai
mică de 6 luni sau în străinătate pentru mai puţin de 1 an;
- persoanele care la momentul de referinţă aveau reşedinţa obişnuită în localitatea respectivă, dar
domiciliul îl aveau în altă localitate, fiind venite pentru o perioadă de peste 6 luni la lucru, pentru
efectuarea studiilor sau din alte motive;
- persoanele plecate din localitate pentru satisfacerea stagiului militar;
- persoanele reţinute pentru cercetări de către organele de ordine publică, aflate în arest preventiv
în alte localităţi;
- persoanele deţinute în penitenciare sau şcoli de reeducare aflate pe teritoriul localităţii
respective, chiar dacă aveau domiciliul în altă localitate.
În populaţia stabilă nu au fost incluse:
- persoanele plecate de la domiciliu (la lucru, la studii etc.) în alte localităţi din ţară pentru o
perioadă mai mare de 6 luni;
- persoanele plecate în străinătate pentru mai mult de 12 luni;
- persoanele care la momentul de referinţă al recensământului erau temporar prezente în localitate,
pentru o perioadă mai mică de 6 luni;
- cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în localitate de mai puţin de un an.
Populaţia totală a GAL-ului a crescut foarte puţin (+0,2%) faţă de cea înregistrată la
Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, totuşi la nivelul unor comune s-au înregistrat
creşteri peste această medie, de exemplu Girov (5,2%), Petricani (6,3%) şi Ciohorăni 12,9%.
25
Soldul migrării în anul 2010 a fost pozitiv pentru 11 comune şi a variat între 4 pentru comuna
Petricani şi 168 pentru comuna Girov şi negativ pentru 7 comune variind între -1 pentru comuna
Tupilaţi şi -39 pentru comuna Văleni.
Se remarca o evoluţie majoritar pozitiva a valorii stabilirilor fata de plecările din comunităţile
componente ale teritoriului GAL. Acest lucru se datorează pe de-o parte migratiei de la oras la sat,
pe de alta parte relocărilor din UE.
Migrantii cu vârste mai înaintate înlocuiesc treptat populaţia mai tânăra din spaţiul rural. La
începutul anilor '90, migrantii către zonele urbane proveneau din toate categoriile de vârsta.
Tendinţa s-a modificat în cea de-a doua jumătate a decadei, tinerii începând sa plece din zonele
rurale, iar persoanele mai în vârsta migrând în zona rurala. Spaţiul rural a devenit din ce în ce mai
atractiv pentru populaţia de peste 35 ani, mai cu seama pentru cei de 45-54 ani, care sunt, de
obicei, mai vulnerabili pe piaţa muncii din spaţiul urban si care se îndreaptă către zonele rurale,
unde încep sa desfăşoare activitate agricolă de subzistenta. Cu toate acestea, pentru unele
persoane, traiul în spaţiul rural este o preferinţa fata de aglomerarea urbana. Populaţia activa
tânăra migrează în zonele urbane, în căutarea unor locuri de munca mai bune si a unui mod de
viata mai atractiv.
Se constata o evoluţie demografica negativă, numărul deceselor fiind mai mare decât cel al
naşterilor, cu excepţia localităţii Petricani, care înregistrează un sold al natalităţii pozitiv (+37)
pentru toate celelalte localităţi înregistrându-se valori negative.
Principalii factori ai declinului populaţiei rurale sunt procesul de îmbătrânire si scăderea naturala
a populaţiei, care decurge din aceasta situaţie.
Se constata ca populaţia activă este relativ uniform distribuita pe teritoriul GAL, ponderea
populaţiei active in total populaţie stabila a GAL-ului fiind de 50,5%. Cu procente mai mari decât
media înregistrată la nivelul GAL-ului se remarca localităţile Bodeşti (50,75%), Dobreni
(51,15%), Girov (54,7%), Grumăzeşti (52,19%) şi Văleni (55,29%), restul comunelor încadrandu-
se in intervalul 41,69% şi 50,32%.
De remarcat, că populaţia de peste 60 de ani reprezintă 28,45% din populaţia stabilă şi 56,35% din
populaţia activă a teritoriului GAL întărind concluzia prezentată în Planul Naţional Strategic
(PNS) 2007-2013 că populaţia rurală care activează în agricultură este îmbătrânită.
Datele statistice prezentate atât în PNS, cât si în Programul National de Reforma pun în evidenta
faptul ca un procent relativ mare de tineri, cu vârsta cuprinsa între 24 si 44 de ani, sunt ocupaţi în
agricultura. Aceasta situaţie este cauzată de faptul ca, neavând alte surse de venit, tinerii din
mediul rural rămân în comunităţile din care fac parte pentru a ajuta la efectuarea unor activităţi
agricole. Ponderea cea mai mare este deţinuta de lucratorii pe cont propriu (51,6%) si de lucratorii
familiali neremunerati (42,0%). Aceste doua categorii cuprind în mare măsura "alti membri de
familie", respectiv si tineri cu vârsta sub 35 de ani (INS, 2005). Acest lucru explică şi faptul că la
26
nivelul GAL-lui ponderea şomerilor din totalul populaţiei ocupate este de 6,6%. De menţionat că
rata şomajului înregistrata la sfârşitul anului 2010 la nivelul judeţului Neamţ a fost de 7,8%, iar la
nivelul judeţului Iaşi de 6,9% conform Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Munca.
Localitatea Populaţie
stabilă
din care: după etnie
Români Maghiari Rromi Germani Altă etnie
Bârgăuani 4239 4239 - - - -
Bodeşti 5163 5108 - 55 - -
Dobreni 1739 1738 - - 1 -
Dulceşti 2752 2752 - - - -
Dragomireşti 2421 2322 - 99 - -
Făurei 2347 2345 2 - - -
Girov 4988 4960 2 25 - 1
Grumăzeşti 5440 5440 - - - -
Negreşti 1935 1917 - 18 - -
Petricani 5645 5642 1 1 - 1
Războieni 2398 2355 - 43 - -
Ruginoasa 2099 2083 1 - - 15
Ştefan cel Mare 3429 3414 2 8 1 4
Trifeşti 5087 5086 1 - - -
Ţibucani 4459 4414 - 44 - 1
Tupilaţi 2419 2416 - - - 3
Văleni 1632 1335 - 296 - 1
Ciohorăni 2020 1717 - 203 - -
Total 60212 59283 9 792 2 26
Sursa datelor: INS, Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002
Din populaţia teritoriului “Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare” 98,7% sunt români şi 1,3%
rromi. Cea mai mare concentrare a populaţiei rrome se găseşte în comunele Văleni (18,14%) şi
Ciohorăni (10,05%).
Din totalul populaţiei peste 92 % este de religie ortodoxă, 4,4% de religie romano-catolică, iar
restul de alte religii (greco-catolică, reformată, baptistă, adventistă de ziua a şaptea etc.)
Populaţia pe teritoriul GAL nu este distribuită uniform. Exista diferenţe semnificative din
punctul de vedere al densităţii populaţiei, pe tot teritoriul GAL, astfel comunele cu densitatea
locuitorilor foarte mare sunt Ciohorani (149,4 loc./km2) şi Grumăzeşti(136,4 loc./km
2), la polul
opus, cu o densitate scăzută, situându-se comunele Făurei (42,3 loc./km2) şi Dulceşti (49,8
loc./km2).
Localitatea
Suprafaţa totală la
31.12.2010
(km²)
Populaţia stabilă
la 01.07.2010
(număr locuitori)
Densitatea
populaţiei
(locuitori/km²)
Bodeşti 63,14 5168 81,8
Dobreni 23,53 1736 73,8
Dulceşti 52,80 2628 49,8
Dragomireşti 40,72 2415 59,3
Făurei 52,05 2200 42,3
Girov 68,57 5247 76,5
Grumăzeşti 39,80 5430 136,4
Negreşti 34,93 1960 56,1
Petricani 75,68 6001 79,3
Războieni 35,87 2274 63,4
27
Ruginoasa 27,00 2005 74,3
Ştefan Cel Mare 50,14 3334 66,5
Trifeşti 60,95 5230 85,8
Ţibucani 49,70 4431 89,1
Tupilaţi 32,41 2329 71,9
Văleni 34,9 1778 50,9
Ciohorăni 14,37 2147 149,4
Total 831,22 60318 72,6 Sursa datelor: INS, Direcţia de Statistică Neamţ,2011
Cele mai populate zone sunt cele unde migrarea populaţiei a fost pozitiva (schimbarea
domiciliului de la oraş la sat, restabilirea domiciliului in localităţi din teritoriul GAL pentru cei
care au fost plecaţi în alte state ale UE). Cea mai mare densitate se remarca in comuna
Grumăzeşti, unde soldul migrării şi soldul natalităţii au înregistrat descreşteri foarte mici
comparativ cu numărul mare de locuitori din această localitate şi de asemenea, în comuna
Ciohorăni unde un procentul mare al populaţiei este reprezentat de etnia rroma.
Densitatea medie a populaţiei “Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare” este de 72,6
loc./km2 (sub nivelul de 75 loc./ km
2).
Din punct de vedere al populaţiei teritoriul “Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare” prezintă
omogenitate, locuitorii acestuia convieţuiec în bună înţelegere, păstrând şi promovând tradiţiile şi
cultura satului moldovenesc tradiţional.
28
1.4 Patrimoniu de mediu (se vor prezenta aspecte privind patrimoniul natural: relief, geologie,
biodiversitate, râuri sau lacuri, arii naturale protejate; zone existente /propuse pentru reţeaua
natura 2000)
Suprafata judetului este de 5.896,16 km2, reprezentând 2,5% din suprafata României, iar din
această suprafaţă mai bine de 44 de mii de hectare constituie arii naturale protejate si rezervatii
naturale. Una din cele mai importante este Parcul Naţional Ceahlău cu o suprafaţă de peste 8.396
ha (din cele 38.448 ha cât ocupă ariile naturale protejate din judeţ), rezervaţie naturală complexă
ce cuprinde numeroase rarităţi floristice, faunistice şi geologice. Parcul adăposteşte ecosisteme de
mare valoare, cu numeroase rarităţi floristice şi faunistice, dintre care 61 specii sunt protejate prin
lege, monumente ale naturii, endemite, relicve ale erei glaciare.
Evoluţia în decursul erelor geologice a dus la existenţa în prezent în cadrul judeţului a trei unităţi
morfostructurale cu alcătuire geologică:
- Unitatea montană cristalino - mezozoică, parte a orogenului carpatic;
- Unitatea subcarpatică neogenă;
- Unitatea de platformă de vârstă mai recentă.
O serie de aspecte ale cadrului natural constituie unicate sau rarităţi pentru peisajul ţării ceea ce a
determinat luarea de măsuri care să pună sub protecţie elementele naturale de o deosebită
importanţă ştiinţifică, educativă, turistică şi economică.
O parte din elementele naturale deosebit de valoroase se găsesc şi în teritoriul “Grupului de
acţiune locală Ştefan cel Mare” aşa cum sunt menţionate de Agenţia de Mediu. (Adresa Agenţia
de Mediu Neamţ nr. 3065/18.04.2012 şi Adresa Agenţie de Mediu Iaşi nr. 1565/11.04.2012)
Pe raza comunelor din teritoriul GAL se află:
1) două arii naturale protejate incluse în reţeaua ecologică europeană Natura 2000:
- situl de importanţă comunitară ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman
se află pe raza comunelor Dulceşti (16%), Ţibucani (<1%), Tupilaţi (14%), Văleni (37%);
- situl de importanţă comunitară ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti
se află pe raza comunei Ţibucani (<1%).
2) două arii naturale protejate declarate la nivel naţional
Nr.
crt.
Denumirea zonei Dimensiune
(ha sau m)
Caracteristici
principale
Ordin de atribuire
1. Rezervaţia forestiera
Dobreni
37 ha
Arie naturala protejata
de interes naţional
Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea a IV-a -Zone protejate
2. Monumentul naturii
Stanca Serbesti
(Măgura Serbesti)
512 m Arie naturala protejata
de interes naţional
Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea a lila -Zone protejate
29
3) patru arii protejate declarate de interes local:
Nr.
crt.
Denumirea zonei Dimensiune
(ha sau m)
Caracteristici
principale
Ordin de atribuire
1. Parcul dendrologie
Grumazesti
2 ha Arie naturala protejata
de interes local
HG nr.15/1994 privind zonele natural, specii
de plante si din fauna rare, protejate in
judeţul Neamţ
2. Parcul dendrologie
Climesti
1,5 ha Arie naturala protejata
de interes local
HG nr.15/1994 privind zonele natural, specii
de plante si din fauna rare, protejate in
judeţul Neamţ
3. Parc peisagistic
Dulcesti
1,5 ha Arie naturala protejata
de interes local
HG nr.15/1994 privind zonele natural, specii
de plante si din fauna
rare, protejate in judeţul Neamţ
4. Monument al naturii
Stejarul secular de la
Bornis( 200 ani)
25 m
(diametru 15
m, trunchi
diametru
l,40m).
Arie naturala protejata
de interes local HG nr.15/1994 privind zonele natural, specii
de plante si din fauna rare, protejate in
judeţul Neamţ
Comuna Negreşti (cod SIRUTA 125169) este inclusă în lista unităţilor administrative teritoriale
(UAT) eligibile în cadrul Pachetului 1 „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală” şi Pachetului 2
„Practici agricole tradiţionale”.
Pe raza comunei Ciohorăni există doar un arbore monument, un exemplar de păr (Pirus
sativa) în vârstă de peste 600 de ani, numit şi Părul lui Sticlea, protejat prin HCJ nr. 8/1994
referitoare la regimul ariilor protejate, monumente ale naturii, flora şi fauna ocrotită în judeţul Iaşi,
actualizată în 2011 prin Hotărârea nr. 174.
Caracterizarea ariilor naturale protejate de interes naţional
Rezervaţia forestieră Dobreni a fost constituită pentru protejarea
arboretului pur de mesteacăn (Betula pendula) şi este situată în
Carpaţii Orientali, ramificaţi din Obcina Stânişoarei, care se prelungesc
în partea externă până în zona piemontului carpatic şi a depresiunii
Cracăului unde începe zona Subcarpaţilor.
Suprafaţa rezervaţiei se află teritorial în raza comunei Dobreni, la 1.0 Km de comuna Dobreni.
Suprafaţa totală a rezervaţiei este de 37 ha şi se află în totalitate în raza Ocolului Silvic Gârcina.
Principala cale de acces în rezervaţie este un drum forestier de cea. 1.5 km care leagă centrul
comunei Dobreni (drumul naţional 15C Piatra Neamţ - Târgu Neamţ) de rezervaţie.
Limita nordică - în partea de nord se limitează proprietăţile particulare ale locuitorilor din Corni-
30
Dobreni, respectiv borna silvică nr. 54 şi borna nr. 53.Limita estică - De la borna nr. 54 la borna
nr. 55. Limita sudică - Borna nr. 52, se limitează cu izlazul comunal al comunei Dobreni. Limita
Vestică - De la borna 52 la borna 53 se învecinează cu izlazul comunei Dobreni.
Stânca Şerbeşti cunoscută şi sub numele de Măgura Şerbeşti, înaltă de
numai 512 m, stânca domină atât depresiunea Cracăului de la vest cât
şi Podişul Moldovenesc dinspre est, spre care contactul se face printr-
un abrupt accentuat, dat de redresarea până aproape de verticală a
substratului geologic. A rămas în relief datorită unor condiţii de ordin
litologic, fiind constituită din roci de o mai mare rezistenţă decât a
zonelor înconjurătoare, cât şi graţie poziţiei structurale a acestora, adică faptului că ele sunt
ridicate până la 650 faţă de orizontală, cu o cădere generală spre vest. Din punct de vedere
geologic regiunea a fost acoperita cu ape marine pana in miocenul superior, retragerea apelor dand
naştere unei câmpii piemontane, fragmentata ulterior si transformata intr-un piemont colinar si
deluros. Postamentul reliefului actual este alcătuit din alternante de nisipuri, argile, pietrişuri si
lentile de grezii calcaroase. înălţimea medie a reliefului oscilează intre 350-500 m fiind sculptural
in proporţie de 70-80 %, format prin eroziune si denudatie. Si aici, ca pe intrega platforma
Moldoveneasca, se deosebesc doua elemente structurale distincte: soclul cristalin si cuvertura
sedimentara.
Primele investigaţii cu privire la Stânca Şerbeşti, respectiv depozitele sarmaţiene ce alcătuiesc
zona, au fost făcute de Mihail David1 încă din anul 1932 şi se refară la litologia şi biostratigrafia
ariei precum şi observaţii din punct de vedere structural şi geomorfologic, în care se menţionează
existenţa depozitelor sarmaţiene reprezentate de o succesiune completă de la conglomerate, gresii
şi nisipuri. David determină din gresie mai multe specii de bivalve (scoici fosile) şi gasteropode
(melci fosili), Mactra vitaliana, Cardium fittoni, Donax dentiger, Hydrobia fraenfeldi şi Modiola
sp. Tot din gresii sunt descoperite şi impresiuni de frunze, Quercus elaena şi Quercus lonquitis,
două specii de stejar, determinate de Nicolaie Barbu (1934),
Stânca Şerbeşti a constituit de-a lungul timpului un important punct geologic de studiu. Numeroşi
cercetători şi profesori de la Universitatea "Al.l.Cuza" laşi au contribuit cu importante descoperiri
şi studii cu privire la Stâna Şerbeşti.
Având în vedere importanţa descoperirilor geologice, paleontologice, de ordin tectonic, aria
Stânca Şerbeşti a fost declarată zonă protejată încă din 1972.
1 “Relieful regiunii subcarpatice din districtele Neamț și Bacău”, 1932
31
Ultimele studii geologice din zona menţionată (Miclăuş şi Grasu, 2002) demonstrează caracterul
unic în România al depozitelor Basarabene din Stânca Şerbeşti, caracter susţinut de înclinarea
mare, aproximativ 70°, un aspect neobişnuit pentru depozite tipice de platformă tectonică în care
caz depozitele sedimentare sunt aproape orizontale. înclinarea mare se datoreză mişcărilor
tectonice ce demonstreză subducţia plăcii Moldoveneşti sub placa Europeană.
Stânca Şerbeşti se dovedeşte astfel un important punct geologic şi paleontologic la nivel naţional,
aspect ce trebuie luat în considerare atât în ce priveşte protecţia zonei cât şi continuarea
cercetărilor geologice, dar si in privinţa studiilor asupra florei şi faunei din regiune.
Situaţia actuală a Stâncii Şerbeşti, chiar dacă are caracter de arie protejată, se prezintă destul de
îngrijorător. Parte din gresii, conglomerate şi nisip, depozite ce alcătuiesc cea mai mare parte din
zonă sunt exploate de localnici şi folosite în cea mai mare parte în construcţii locale de dimensiuni
mici. Chiar dacă în ultima perioadă, după ce a fost luată în custodie de administraţia locală,
exploatarea rocilor din zona a scăzut foarte mult trebuie luate masuri concrete de amenajare şi
protecţie.
Succesiunea rocilor care formează stânca poate fi urmărită pe panta estică unde la bază începe cu
nisipuri şi argile cu intercalaţii de pietrişuri, urmate de la altitudinea de 400 m de bancuri groase
de gresii dure cu nivele de conglomerate; gresiile sunt pe anumite porţiuni deosebit de fosilifere,
conţinând moluşte, iar uneori chiar impresiuni de plante (frunze).
Stânca protejează o serie de fosile: Mactra vitaliana, Tapes gregarius, Cardium obsoletum,
Quercus lomchitis şi constituie un punct - cheie pentru înţelegerea complexităţii fenomenelor
geologice care s-au petrecut în zona de contact dintre orogenul Carpaţilor Orientali şi unitatea de
platformă a Podişului Moldovenesc.
Stânca Şerbeşti este ataşată zonei subcarpatice, constituind o mică porţiune din limita spre est,
adică spre Podişul Moldovenesc al depresiunii Cracău-Bistriţa.
Punerea ei sub ocrotire, urmărind limitarea ariei de exploatare a gresiei este singura măsură în
stare să asigure conservarea acestei deschideri naturale atât de interesantă din punct de vedere
ştiinţific.
32
Caracterizarea ariilor naturale protejate de interes local
Parcul dendrologic Grumazesti este situat pe drumul dintre Humuleştii lui
I. Creangă şi satul Oşlobeni, cuprinzând arbori seculari de stejar (Quercus
robur), fag, brad şi tei (Tilia platiphyllos), un mare număr de specii
indigene, printre care jugaştri, frasini (Fraxinus olor, Fraxinus excelsior),
paltini, brazi, molizi, mesteceni, carpeni (Carpinus betulus), arţari, ulmi,
plopi, mălini, salcâmi precum şi câteva elemente exotice: oţetar (Ailanthus
altissima), catalpă (Catalpa bignonioides).
În mijlocul parcului dendrologic se află Casa Aristide Caradja. Aici a trăit şi a studiat timp de mai
mulţi ani, mai ales după cel de-al doilea război mondial, cunoscutul entomolog Aristide Caradja
(1861-1955), realizatorul unei colecţii de lepidoptere (fluturi indigeni şi exotici) de o mare valoare
ştiinţifică, unică în lume, pe care a donat-o Muzeului "Grigore Antipa" din Bucureşti.
Parcul dendrologic Climesti se remarcă atât prin speciile deosebit de valoroase, cât şi prin vârsta
înaintată a acestora (aproximativ 150 ani). Este situat în apropierea municipiului Roman, în satul
Climeşti, constituit pe o veche proprietate boierească. Adăposteşte specii exotice de arbori şi
arbuşti - salcie de Silesia (Salix silesiaca), răchită (Salix fragilis), viţă de Canada (Partenocisus
quinquefolia),ste]ar [Quercus robur).
Parcul peisagistic Dulcesti este situat pe o veche proprietate boierească şi cuprinde specii
lemnoase destul de valoroase, cum ar fi: catalpa (Catalpa bignonioides), stejar (Quercus robur),
glediţa (Gleditschia triacanthos), mojdrean (Fracsinus ornus), ulm de câmp (Ulmus minor), velniş
(Ulmus laevis), dud alb (Morus alba), paltin (Acer pseudoplatanus), carpen (Carpinus betulus).
Stejarul secular de la Bornis (Quercus robur), monument
al naturii localizat aproape de comuna Războieni, are o
vârstă de aproximativ 200 de ani, înălţimea de 25 m,
diametrul de 15 m, coroană larg dezvoltată, trunchiul în
diametru de 1,40 m
Parcul dendrologic Văleni are o suprafaţă de 2 ha (din cele
3,4 ha iniţiale) şi cuprindea 100 de specii de arbori şi arbuşti
din care 40 erau exotici. Vorbim la trecut pentru ca parcul a
făcut obiectul unui lung proces de retrocedare (moştenitorii
boierului Starcea) şi mulţi dintre arbori au fost taiaţi de
localnici.
Flora din parcul dendrologic este foarte variată. Dintre arborii exotici amintim: arborele de lalea,
oercus vilmorinzana, ginkgo biloba, pinul roşu canadian (pinus silvestrus, lirium dendronum),
thuia, magnolia, sequoia, tisa (taxus baccata), brazi argintii, molizi, carpeni de Carolina, brazi de
33
Normandia, chiparos japonez, salcam galben, ienupăr de Virginia, liliac chinezesc, merişor,
gadita, otetar.
1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural (se vor prezenta aspecte privind monumente arhitecturale,
biserici, mânăstiri, obiceiuri locale; comentarii cu referire la influienţa acestora asupra
comunitatii locale, etc)
Peisajul natural al judeţului Neamţ este caracterizat de o compoziţie geologică complexă şi
diferenţe mari de altitudine, întreg teritoriul acestuia fiind asemănător cu un imens amfiteatru
natural orientat de la vest - 1.907 m altitudine, Vf. Ocolasul Mare, masivul Ceahlau - către est -
180 m altitudine în Valea Siretului. La varietatea peisajului geografic, se adăgă nenumaratele
locuri pitoreşti, patrimoniul monumentelor istorice şi de artă, originalitatea elementelor
etnografice şi folclorice, reprezintând doar câteva obiective de mare atracţie turistică, ce au
favorizat dezvoltarea a mai multor forme de turism.
Zona GAL „Ştefan cel Mare” are o încărcătură istorică deosebită, populaţia creştin-ortodoxă şi
catolică convieţuieşte în bună pace de secole şi a oferit patrimoniului cultural naţional personalităţi
de seamă care au jucat un rol deosebit în dezvoltarea armonioasă economică, socială şi culturală a
României.
Astfel, locuitorii comunelor care alcătuiesc teritoriul GAL „Ştefan cel Mare” au participat la
bătălii de apărare a creştinismului, au contribuit la punerea bazelor făuririi Statului Naţional
Român începând cu unirea principatelor si terminând cu anul de referinţă 1918. Multe aşezări au
atestare documentară menţionată în documente începând cu anul 1400, astfel:
Comuna Negreşti, a fost intemeiată la data de 07 ianuarie 1403, şi atestată documentar la data de
11.07.1428. Satul Negreşti este pomenit documentar la data de 11 iulie 1428 ca fiind întemeiat de
boierul Negrea, care a dat numele satului, la data de 7 ianuarie 1403.
Cea mai veche atestare despre existenta satului Tupilati, o aflam dintr-o veche adnotare, pe o carte
veche, daruita in anul 1676 schitului "Trei calugari" si formulata astfel: "Eu, vel, Comis Nicolae
Catargi si cu giupaneasa mea Catrina, aforisesc acest ceaslov bisericii din deal de la Tupilati, fiind
pribeag in Polonia (liov) 1676, de razmerita turcilor...
Numele comunei se trage de la pozitia ascunsa a satului, intre coline, paduri si munti si ca in lupta
eroica a lui Stefan cel Mare de la Valea Alba, Razboieni, cu turcii si-a aranjat strajerii, fiind
ascunsi tupilati intre dealuri.
Satul Arămoaia, are cea mai veche atestare, fiind trecut pe o harta strategica de pe timpul lui
Stefan cel Mare, insa cea mai veche atestare a satului este din vremea lui Alexandru cel Bun,
domnul Moldovei, care in 1414 daruieste boierului Craciun Belcescu si fiilor sai Petru si Ioan,
"satul de la Valea Alba si casa Belcesti". Din hotarul mosiei boierului, catre nord se ridica
34
pamantul, formand un deal cuprins in mosia Negotestilor si caruia, astazi, i se spune Negulici.
Acest deal este stapanit de boierul Negotesc, care locuia in valcelele ce se aflau in partea dinspre
nord-est a dealului, unde si cateva familii de catolici isi construiesc case pe langa curte.
Cea mai vechea atestare documentară aparţine satului Ţolici (comuna Petricani), datând din anul
1437, iar cea mai tânără aşezare este satul Târpeşti, atestat în anul 1586.
Comuna Războieni Acest pământ locuit din perioada paleoliticului final acum aproape 10000 de
ani a.Hr., pe valea pârâului Matca Mare, Valea Albă păstrează ca o caracteristică prezenţa unei
puternice vieţuiri de-a lungul mileniilor. Satul Războieni, care dă şi numele comunei, datează din
anul 1612. Numele este legat de la pârâul Alb, fiind locul bătăliei lui Ştefan cel Mare cu turcii.
Satul Tîmpeşti (astăzi Valea Mare), un alt component al comunei Războieni este un sat străvechi.
Este menţionat prima dată la 2 decembrie 1549, dar este mult mai vechi. Îşi are numele de la
Tâmpa, poate acel „Tâmpa” din 16 aprilie 1443 sau altul. În anul 1598 era al lui Nestor Ureche
care il pierde în anul 1618.
Satul Uscaţi - aşezare străveche, răzăsească, numită astăzi impropriu Războienii de Jos. Este
menţionat întaia oară în documentul din 26 octombrie 1439, de Ion Uscatu, care pare a fi
intemeietorul satului - satul lui Uscatu (om slab, uscăţiv).
Valea Albă - sat mic, străvechi menţionat însă târziu, la 8 iunie 1791, iar în harta din anul 1835
este notat cu 21 de gospodării. Numele îi vine de la Pârâul Alb.
Comuna Dragomireşti, prima familie a satului Dragomireşti menţionată documentar în sec. al
XIVlea a fost BALITA, urmaşii ei primind pământ ţi stăpânire a satului de la Ştefan cel Mare.
Primele atestări documentare: satul Hlăpeşti – 1 septembrie 1444; satul Borniş – începutul sec al
IX-lea (include sate mai vechi dispărute); satul Mastacan – 23 August 1455; satul Unghi–
începutul secolului al IX-lea; satul Vad – 7 Martie 1528.
Satul Girov – reşedinţă de comună a cărei denumire este de origine slavă. S-a numit cândva
Jirova, Girova, Jiroul, toponim din slavonul „jrahs” care tradus înseamnă – „Apa Cracăului” sau
din „Jirh”, „Fruct al fagului”. Este atestat documentar în anul 1588, în a treia domnie a
voievodului Petru Schiopu, care îl dăruieşte Mănăstirii Greceşti din Ţarna Târgului Iaşi. „Satul
Girovului la Cracău, ţinutul Neamţului cu loc de moară, fost domnesc, ascultător de ocolul
târgului Peatra”.
Hrisovul Domnesc de pe vremea lui Radu Mihnea Vodă din anul 1618 atestă faptul că satul este
închinat Mănăstirii Aron Vodă din Iaşi care îl dăruieşte Mănăstirii Zagraful din Muntele Athos, ca
apoi să devină proprietatea Patriarhiei din Ţarigrad. În multe documente ale vremii satul Girov
este contopit cu satul Conţeşti, deşi acesta din urmă este atestat la 10 decembrie 1553 când
voievodul Alexandru Lăpuşneanu îl dăruieşte Mănăstirii Tazlău. În 1864 satul devine centru de
comună.
35
Satul Boţeşti (comuna Girov) Doi fraţi maramureşeni, Miclăuş şi Loţca, erau mari dregători în
divanul domnesc al lui Alexandru cel Bun. Domnitorul îi dăruieşte „pentru vrednicia şi credinţa
lui dreaptă”o moşie lui Loţca Boţ .
Moşia va fi deservită de ţăranii aduşi de pe alte obcini pe care le stăpânea acest dregător. Ţăranii
stabiliţi pe aceste locuri înfiinţează aşezarea numită mai târziu Boţeşti, menţionată în documente
în anul 1442. În scurta sa domnie Răzvan Voievod închină satul Mănăstirii Râşca Baia, care îl va
stăpâni până în anul 1864. Împroprietăririle din perioada anilor 1878, 1895 şi 1923 vor aloca o
suprafaţă destul de redusă locuitorilor satului sau noilor veniţi.
Prima atestare documentară a satului Căciuleşti (comuna Girov) datează de la 18 iulie 1415,
când Alexandru cel Bun închină satul ctitoriei sale Mănăstirea Bistriţa. Din pomenitul act reiese că
satul a fost organizat de cnejii din familia lui Mihai Vienes, dregători ce au trăit înaintea făuririi
Moldovei ca stat autocefal. De la aceiaşi cneji satul a trecut sub autoritatea boierului Ion Jumătate
ca sat boieresc şi a aparţinut timp de peste 300 ani familiei Cantacuzino, fiind mai apoi pierdut la
cărţi în favoarea unui boier pe nume Balaş. În anul 1616 Radu Mihnea Vodă dăruieşte satul -
Mănăstirii Bisericani.
În anul 1864 devine reşedinţă de comună cuprinzând satele Căciuleşti, Gura Văii, Popeşti,
Turtureşti şi Verşeşti, iar în anul 1968 revine în componenţa centrului administrativ Girov.
Comuna Grumăzeşti - îşi trage numele de la Ion Grumaz, fost vornic în Ţara de Sus, iar satul
este pomenit documentar în anul 1574. Există şi ipoteza că numele localităţii ar proveni de la
configuraţia geografică a locului, Åsgrumaz - însemnând şi o culme de deal prelungită. În
Grumăzeşti se află o importantă bibliotecă, găzduită în Palatul Caragea.
Pentru prima dată apare consemnat numele de Trifeşti în anul 1588 la 21 ianuarie intr-un ,,zapis
de vanzare“.Alexandru cel Bun l-a împroprietărit pe boierul Nicul cu satul pe care îl cunoaştem
azi sub numele de Trifeşti.
Alături de satul Trifeşti, care este atât de bogat în istorie, se află şi satul Miron Costin, sat din
componenţa comunei, care şi el vine din negura vremurilor sub vechea denumire de Branişteni.
Satul acesta apare în documentele vremii încă de la 1400, fiind pe rând sub stăpânirea unor boieri
de seamă, în special a cronicarului Miron Costin, fapt ce va duce ca acest sat să poarte în prezent
numele marelui nostru cronicar. Este interesant de precizat că în satul Miron Costin este zidită o
biserică ce datează din anul 1520, fiind printre primele 7 biserici din judeţ cu cea mai mare
vechime. Cât priveşte anul atestării documentare a acestui sat, acesta este anul 1455 sub
denumirea de Brănişteni, iar începând cu anul 1923 sub denumirea de Miron Costin.
Comuna Dulceşti Puţini sunt cei care ştiu că atestarea comunei Dulceşti este datată în anul 1605,
pe timpul domnitorului Ieremia Movilă Voevod şi a Elisabetei Doamna, iar numele de Dulceşti
este legat de boierul Grigore Limbă Dulce.
36
În comuna Ştefan cel Mare sunt mai multe monumente de arhitectură: Biserica de lemn „SF
Ierarh Nicolae” din satul Bordea construită în anul 1969; Biserica „Trei ierarhi” din satul Cârligi,
construită în anul 1960, a cărei clopotniţă datează din anul 1796, având ca şi ctitor pe Iordache
Cantacuzino; Biserica „Sf. Gheorghe” din satul Ştefan cel Mare, construită în anul 1637, care
datează de pe vremea domnitorului Vasile Lupu şi în a cărei curte a fost înmormântată fiica
acestuia, Oana; Conacul „Dimitrie Sturza” din satul Cîrligi, construit între secolele XVII şi
XVIII; Conacul Cantacuzino din satul Ştefan cel Mare, construit în anul 1936.
Pe teritoriu comunei Bodeşti se află o serie de monumente istorice şi de arhitectură. Biserica
Sfinţii Voievozi (1650), Cetăţuia Frumuşica, aşezare cultura Cucuteni, Biserica de lemn din Corni.
Multe sate componente sunt atestate de pe timpul lui Ştefan cel Mare. Există cel mai important
vestigiu istoric, numit şi Hora de la Frumuşica, o capodoperă a Culturii cucuteni, şi care reprezintă
un suport antropomorf, compus din 6 statuete feminine.
Satul Budeşti (comuna Făurei) apare în documente din anul 1720, iar Biserica este declarată
monument istoric. În faţa curţii Bisericii se află ridicat un monument al eroilor căzuţi în războaiele
din perioada anilor 1918 şi 1945 cu 44 de eroi localnici. Satul Climeşti s-a format prin venirea
unor familii la muncă pe moşia boierească, în perioada anilor 1800-1850.
În comuna Văleni se află biserica "Sfinţii 40 Mucenici" din Văleni - monument istoric construit
în 1519.
Vestigii arheologice
Pe teritoriul comunei Petricani se află vestigii preistorice contemporane cu cele ale civilizaţiei
Cucuteni. În satul Târpeşti, la Râpa lui Bodai, s-a descoperit al doilea exemplar de idol masculin,
reprezentând un gânditor, asemănător celui de la Hamangia.
În ce priveşte vestigiile arheologice pe raza comunei Ştefan cel Mare sunt 3 sit-uri arheologice:
”PICIORUL STÂNCII”- aşezare şi necropolă din epoca bronzului; „La Vlăhiţa”- aşezare din
secolul II, III şi „Podul Trudeşti”- aşezare cultură Precucuteni şi Cucuteni.
În comuna Boldeşti xistă cel mai important vestigiu istoric, numit şi Hora de la Frumuşica, o
capodoperă a Culturii cucuteni, şi care reprezintă un suport antropomorf, compus din 6 statuete
feminine.
Documente scrise despre vechimea satului Trifeşti sunt doar de la 1400, însă continuitatea de
vieţuire a oamenilor pe cuprinsul acestei unităţi administrative atestată încă din neolitic şi e pusă
în evidenţă de unele cercetări arheologice efectuate de Muzeul de Istorie din Roman, precum şi de
unele săpături incidentale care au scos la iveală vetre de sat, ceramică de epocă, obiecte de
podoabă şi unelte. Toate aceste obiecte vor putea fi văzute în punctul muzeal al şcolii.
Cercetările arheologice sistematice din satul Văleni au adus la lumină aşezări omeneşti ce datează
37
din paleolitic, neolitic şi epoca bronzului (secolul I-II - necropola dacică), întărind ideea că acest
teritoriu a fost locuit neîntrerupt din cele mai vechi timpuri şi până astăzi.
În literatura de specialitate, „Cetăţuia Ţibucani” - este o puternică fortăreaţă neolitică, cu şanţ şi
vad de apărare. Pe aceste locuri s-au descoperit fragmente de ceramică de tip Cucuteni B.
Monumente istorice şi de arhitectură
Parohia Romano-Catolică din Bârgăuani Construcţia Bisericii a
început în anul 1870 la iniţiativa Episcopiei de Iaşi şi a credincioşilor
romano-catolici, sub îndrumarea preotului Ernestus Herden. În anul
1900, prin decret episcopal a devenit parohie (la acea data Papa era Leon
al XIII-lea: 1878-1903, iar episcop de Iaşi Dominic Jaquet: 8 ianuarie
1895 - 30 iulie 1903).
Nefiind nici o parohie înfiinţată în împrejurimi, Episcopia a hotărât
înfiinţarea parohiei Bârgăuani care să administreze pentru o perioadă şi
satele catolice din jur. Astfel, în anul 1900, Episcopia a înfiinţat parohia
Romano-Catolică Bârgăuani, atribuindu-i şi alte 5 filiale: Breaza, Talpa, David, Dochia şi Valeni.
Mai târziu, în anii '90, satul Talpa a devenit parohie de sine stătătoare, luând ca filiale parohiile din
Breaza, David şi Valeni. Actualmente, parohia Bârgăuani nu mai are în sfera ei, decât satul
Bârgăuani. Biserica a fost renovată şi consolidată în mai multe rânduri.
Mânăstirea „Sf. Vasile cel Mare“ din Bodeşti - aşezământul a fost înfiinţat pe un teren donat, în
anul 1996, de Elena Iovu în scopul ridicării unui lăcaş de cult. Astfel, toate clădirile din incinta
mănăstirii s-au ridicat prin efortul financiar al unor credincioşi aparţinând de Biserica Ortodoxă
Română şi nu din veniturile Elenei Iovu. Lucrările au durat mai bine de 8 ani de zile.
În momentul de faţă Mănăstirea Bodeşti reprezintă un punct de atracţie din ce în ce mai apreciat
de iubitorii de turism ecumenic, dornici să viziteze şi să cunoască mai îndeaproape mănăstirile mai
nou ridicate în zona Neamţ. Pentru aceşti turişti este bine să le reamintim că această mănăstire se
află chiar pe traseul ce duce către vestitele mănăstiri ale Neamţului.
În centrul satului Nisiporeşti se află un monument ridicat în cinstea eroilor căzuţi în lupta din
timpul celui de-al doilea război mondial. În comuna Boteşti, în satul Barticeşti, prin grija
parohului Ştefan, s-au ridicat importante construcţii, care contribuie la o educaţie sănătoasă.
În satul Budeşti – comuna Făurei există Biserica Ortodoxă, aşezare de cult din anul 1664, din
timpul domnitorului Toma Cantacuzino, aşezată lângă fostul conac boieresc Ghica; în curtea
Bisericii se află mormântul domnitorului Dumitraşcu Vodă.
Biserica parohială cu hramul „Sf. Constantin şi Elena” din satul Climeşti (comuna Făurei)
este situată în mijlocul satului, pe o ridicătură şi a fost zidită în anul 1883 pe temelie de piatră, în
38
stil armenesc-bizantin, având o turlă înaltă. Forma acesteia este de corabie. Este construită din
caramidă şi tencuită cu var şi nisip, apoi varuită în culoarea alb. Ctitorii sunt Grigore şi Eugenia
Cozadini, de origine greacă, înmormântaţi în curtea bisericii, rude ale doamnei Elena Cuza care au
participat la sfinţirea bisericii.
Pelerinul dornic de a vedea zestrea ortodoxiei si a primi un cuvânt de folos duhovnicesc va găsi şi
la mănăstirea Horaiţa comuna Negreşti – un loc binecuvântat de Dumnezeu – nu numai acestea,
ci si cateva clipe de linişte, de pace sufletească, conferite de cadrul geografic deosebit de pitoresc
(mănăstirea Horaiţa este situată la 660 m altitudine, într-o poiană înclinată înconjurată de
Subcarpaţii Stănişoarei) în mijlocul căruia tronează maiestoasă - biserica cu 8 turle, o adevarată
bijuterie arhitecturală. Prima atestare documentară a mănăstirii Horaiţa datează de la 11 iulie 1428,
când domnitorul Moldovei – Alexandru cel Bun (1400-1432) hotărăşte ca mănăstirea Horaiţa să
fie inclusă în rândul celor 52 de biserici trecute sub jurisdicţia eclesiastică a mănăstirii Bistriţa, pe
al carui stareţ îl ridică la rangul de arhiepiscop.
În anul 1466 a luat fiinţă Schitul Horaicioara prin mutarea calugărilor de la Horaiţa cu 1km mai
sus (în altitudine) faţă de vechiul aşezământ, transfer ce are loc la porunca Binecredinciosului
Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt (1457-1504) din motive militare. În anul 1723 dominitorul
Moldovei, Mihai Racovita (1707-1715; 1715-1726), în a doua domnie a sa restaurează complet
atât mănăstirea Horaiţa (biserica centrală, paraclisul „Sfântul Nicolae“, clopotniţa cu paraclisul
„Pogararea Sfantului Duh“, casele stareţeşti şi chiliile), cât şi Schitul Horaicioara, le scoate de
sub juridicţia altor mănăstiri şi le face donaţii. Între timp mănăstirea Horaiţa se pustieşte, fiindcă
cuviosul părinte Irinarh Rosetti, călugăr cu metania în mănăstirea Neamţ, ajungând în jurul anului
1812 peste meleaguri cu scopul de a căuta loc pentru zidirea unei mănăstiri, găseşte pădure pe
locul unde odinioară fusese mănăstirea. Cu binecuvantarea mitropolitului Moldovei-Veniamin
Costache (1803-1842), care-l hirotoneşte preot şi sfinţeşte biserica. Cu o considerabilă sumă de
bani mostenită de la tatăl său (boierul Rosetti din Focşani) şi cu aportul substanţial al
mitropolitului Veniamin Costache, părintele Irinarh ridică din lemn, după anul 1810, a-5-a biserică
a mănăstirii cu Hramul „Pogorarea Sfantului Duh“ şi câteva chilii, reînviind viaţa monahală pe
aceste meleaguri.
Biserica ridicată de părintele Irinarh a fost sfinţită de către arhimandritul Chiril Candomir,
egumenul mănăstirii Bisericani (Arhivele Statului-Iasi-Sindodiconul manastirii Horaiţa, nr.
269/1874).
Mânăstirea Războieni, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, ridicată la două decenii după bătălia de la
Valea Albă respectiv în anul 1496. De-a lungul celor cinci veacuri de existenţă a suferit multiple
intervenţii, dar în perioada anilor 1975-1977, în urma lucrărilor de restaurare care au îndepărtat
pritvorul de la intrare, turlele ridicate în sec. al XIX-lea şi alte adaosuri, ea a revenit la înfăţişarea
39
iniţială. Hramul mănăstirii este ,,Sfinţii Arhangheli Mihail si Gavril“. Oasele oştenilor lui Ştefan
cel Mare stau la temelie.
Mănăstirea Războieni se deosebeşte de toate celelalte ctitorii ale lui Ştefan cel Mare fiind
concepută cu destinaţia specială de a adăposti osemintele celor cazuţi în anul 1476, ea relevând şi
o anumită concepţie a voievodului conform căreia eroii rămân eroi indiferent de rezultatul jertfei
lor. Relicvele aflate la baza mănăstirii şi descoperite cu ocazia lucrărilor de restaurare, conferă
bisericii calitatea de adevărat mausoleu feudal, singurul de acest gen din ţară. În acest context, fără
a se impune prin proporţii şi monumentalitate, biserica de la Războieni se înscrie printre marile
valori ale patrimoniului istoric şi artistic românesc. Grigore Ureche ne informează că moldovenii
,,întorsu-s-au de au intrat în munţi, unde şi-au ales loc de războiu la strâmtoare, la Valea Albă
unde se cheama acum Războienii de pre acel războiu ce au avut moldovenii cu turcii“.
Schitul Ţibucani (zis şi Cebucani) Este situat pe şoseaua
Tg. Neamţ-Ţibucani la 30 km sud-est de Tg. Neamţ şi la 2
km nord-vest de satul Ţibucani. În Ţibucani şoseaua se
înfundă fără posibilitatea de a continua în altă parte.
Aşezământul este construit în mijlocul pădurii. Ctitorie a
Spătarului Iordache Cantacuzino Deleanu, Schitul a fost
înfiinţat de Spatarul Iordache Cantacuzino Deleanu în secolul al XVIII-lea (1764), având obşte de
călugări şi hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Mai târziu, biserica a fost renovată
complet de Aga Ionita Botez cu soţia sa, Ana. S-a poleit din nou catapeteasma cu aur şi argint, s-a
acoperit biserica cu tablă şi s-a făcut fundaţie de piatră pentru a rămâne spre pomenire veşnică el,
soţia sa şi toata familia, aşa cum a lăsat scris la 23 iulie 1859. La 30 iunie 1859 a fost construită
clopotniţa mănăstirii, aşa cum scrie în româneşte cu litere slavone, în pisania pusă atunci. După
această renovare radicală, biserica a fost sfinţită a doua oară cu hramul Sfânta Mironosiţă şi
întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena.
Biserica veche este o construcţie din lemn
de stejar pe fundaţie de piatră şi ciment, în
forma de cruce, tencuită în interior,
căptuşită cu scândura în exterior. Biserica
nouă, este ctitorită de protosinghelul
Gherontie la inceputul anului 1940 şi
terminată în 1943. Este o clădire mare din
lemn, pe fundaţie din beton, în formă de cruce, amplasată în dreapta clopotniţei. Are faţadele
exterioare căptuşite cu şipcă. Este acoperită cu şindrilă.
40
Clopotniţa, foarte înaltă, este amplasată la 50 m nord de biserica veche şi este construită tot de
Ionita Botez - în anul 1859. La 35 m vest de pridvor este amplasată o cladire din zid acoperită cu
tablă, în nord vest la mică distanţă se află o altă clădire cu cerdac susţinut de stâlpi din lemn,
cerdacul având grilaj de lemn, şi acoperiş cu sindrilă.
În comuna Văleni în turnul clopotniţă al bisericii „Sfinţii 40 Mucenici" construită în anul 1526 se
află un interesant Muzeu al satului.
Pe teritoriul comunei Tupilaţi nu a fost construit numai Hanul Ancutei, ci si un schit monarhicesc
"Trei calugari", ceea ce demonstreaza un circuit material si cultural permanent.
Intr-un fost parc din marginea apuseana a satului Tupilati, se inalta constructia de zid a Bisericii
"Sfintii Voievozi" , ctitorită de Stefan C. Catargi, la 1826. Folosita multa vreme in exclusivitate
de catre familia boiereasca, biserica face parte din categoria celor cu turn - clopotnita in ax,
deasupra pronaosului. Catapeteama este pictata in spirit neobizantin, specific secolului IX.
La rasarit, sub fereastra altarului, se afla mormantul lui Stefan C. Catargi, ctitorul bisericii, Mare
logofat al Moldovei, decedat la 2 septembrie 1866. Piatra funerara, artistic lucrata in marmura, are
un chenar cu frunze de iedera, iar in partea sperioara, blazonul familiei Catargi, pe un scut cordat.
In imediata apropiere a bisericii, facand parte din acelasi ansamblu arhitectural, se afla Conacul
Catargi, construit din piatra nefasonata, zidul de incinta care inconjura edificiul, imita
fortificatiile fostelor resedinte feudale, cu turnuri rotunde de aparare in cele patru colturi,
asemanatoare celor existente la Palatul Cnejilor. Fostul conac este o constructie cu etaj, ridicat in
jurul anului 1840.
În zonă s-au născut şi şi-au desfăşurat activitatea o serie de personalităţi care au avut o contribuţie
deosebită asupra vieţii sociale, culturale şi ştiinţifice ale vremii.
Fiul satului Căciuleşti (comuna Girov) - Generalul Nicolae
Dăscălescu (1884 – 1966) a absolvit „Şcoala de artilerie, geniu şi
marină” şi „Şcoala superioară de război” în anul 1908 cu gradul de
sublocotenent, urmând o carieră militară prodigioasă: locotenent (1911),
căpitan (1916), maior (1917), locotenent-colonel (1923), colonel (1929),
general de brigadă (1937), general de divizie (1940), general de corp de
armată (1942), trecând în rezervă în 1945
Funcţii importante : Comandant al Diviziei 21 inf. (1941), Comandant al
Corpului 2 (1944), Comandant al Armatei 3 (1944), Comandant al Armatei 4 (1945), Războaie în
care a luptat: al doilea război balcanic, primul război mondial, al doilea război mondial.
Comuna Grumăzeşti a dat de-a lungul timpului un număr important de fii ai satului, oameni de
ştiinţă de renume naţional şi internaţional: Aristide Carage - zoolog, entomolog şi filosof; Ion
Răzmeriţă – botanist, agronom; Mihai Răvăruţ- botanist; C. Cernea, M. Vasiliu şi alţii.
41
Aristide Caradja (1861-1955), realizatorul unei colecţii de lepidoptere de o mare valoare
ştiinţifică, unică în lume, pe care a donat-o Muzeului „Grigore Antipa“ din Bucureşti. El a
construit un palat, devenit muzeu, situat în mijlocul unui mic parc dendrologic; construcţia are un
singur nivel şi prezintă o terasă largă în faţa marelui salon, din care se deschid intrările în celelalte
încăperi.
Mihai Răvăruţ (1907-1981) a deţinut şi numeroase funcţii de conducere: decan al Facultăţii de
Agronomie (1957–1962), prorector (1962–1965) şi apoi rector (1965–1970) al Institutului
agronomic din Iaşi. Demn urmaş al marilor botanişti moldoveni, Mihai Răvăruţ a contribuit la
crearea şi dezvoltarea şcolii geobotanice şi floristice din Iaşi. A semnalat 10 specii necunoscute in
flora României şi 96 specii noi pentru flora Moldovei. A studiat plantele dăunătoare pisciculturii,
plantele parazite pe arbori de pădure şi pomi fructiferi, şi a descoperit numeroase comori floristice.
În această zonă a trăit şi a lucrat primul agronom al României, Ion
Ionescu de la Brad care a fondat Liceul Agricol ce îi poartă numele.
Această şcoală a reprezentat timp de peste 100 de ani simbolul
dezvoltării moderne a agriculturii româneşti, iar din anul 1941 a căpătat
numele ce-l poartă şi astăzi, prin hotărârea Societăţii Agronomilor din
România. Ion Ionescu de la Brad, născut tot în Neamţ, a fost primul
agronom, economist şi statistician, profesor la Academia Mihăileană,
membru al Academiei Române, a pus bazele ştiinţelor agricole şi cercetării acestui domeniu în
România. A introdus în producţie plante noi, produse şi maşini agricole. A organizat primele
experienţe agricole şi ferme model. A pus în aplicare, prin reforma agrară din 1864 idealurile
revoluţiei din 1848, la care a fost participant activ. A fabricat, în 1841, prima sticlă de şampanie
din România. A editat prima gazetă agricolă, „Jurnalul de Agricultură“.
A organizat în anul 1867 la Bucureşti prima expoziţie naţională de produse agricole şi industriale.
A publicat primul manual agricol în limba română. Ion Ionescu de la Brad s-a stins din viaţă în
anul 1891.
Gloria agriculturii, învăţământului şi cercetării româneşti, Grupul Şcolar Agricol “Ion Ionescu de
la Brad” comuna Grumăzeşti, acest institut secular s-a degradat după anii '90, iar fostele ferme
pilot, în câmp sau în clădirile şcolii, au devenit, în majoritate, ruine. Nimeni, nici de la nivel local,
nici de la nivel judeţean, şi mai ales de la nivel naţional nu şi-a propus să redescopere spiritul
marelui Ion Ionescu de la Brad, nimeni nu vrea să înţeleagă că agricultură în România nu se poate
face fără fermieri bine şcoliţi, tehnic şi economic. Şcoala deţine încă săli de curs, laboratoare, un
amfiteatru imens, condiţii de cazare şi masă şi un excelent corp didactic, toate reprezentând o bază
de plecare pentru o agricultură românească de nivel european, bazată pe cunoaştere şi eficienţă.
42
Dumitru Almaş din Negreşti (1908- 1995) a fost un prozator,
istoric, scriitor, publicist şi profesor universitar român, autor de
romane istorice şi de biografii romanţate. A iniţiat (1967), şi a
condus, ca redactor şef, revista „Magazin istoric” până în anul 1971.
A fost consultant istoric la filmele Pintea (1976), Iancu Jianu,
zapciul (1980) şi Iancu Jianu, haiducul (1981). Casa memorială a
istoricului „Dumitru Almaş” situată în comuna Negreşti, este relativ
bine conservată şi surprinde faptul că seamănă foarte bine cu casa lui Ion Creangă, ceea ce duce la
concluzia că există o tipologie a locuinţei româneşti rurale din secolul al XIX-lea. Dincolo de
faptul că a aparţinut parinţilor lui Dumitru Almaş, este o casa valoroasă, de patrimoniu, prin ceea
ce înseamnă ea însăşi din punct de vedere arhitectural.
Învăţătorul Mihai Busuioc (1847-1912), născut la Boiştea, făcut celebru de fostul său elev din
Paşcani, Mihail Sadoveanu ca Domnu' Trandafir, a devenit unul din principalele modele care au
stat la baza reformei învăţământului românesc realizate de Spiru Haret. În satul Boiştea (comuna
Petricani), în perioada anilor 1838 - 1866 a fost dascăl la biserica din sat tatăl lui Mihai Busuioc.
Mihai s-a născut în anul 1847 şi avea să urmeze şcoala pe lângă biserica din sat unde dascălul
Busuioc educa fiii satului. Ca urmare a legii instrucţiunii publice din anul 1864 se înfiinţează o
şcoală la Petricani unde va preda dascălul Busuioc (1866-1875). De aici va supraveghea
îndeaproape educaţia fiului său care va urma Şcoala Domnească de la Târgu-Neamţ, deschisă de
Grigorie Alexandru Ghica încă din anul 1852. La această şcoală îşi vor desăvârşi studiile Ion
Creangă, Dimitrie Moţoc, Vasile Conta, cât şi viitorii învăţători Ştefan Isăcescu, Gheorghe
Lazariu, Ion Gheorghiu, colegi cu Mihai Busuioc. De la Şcoala Domnească va continua studiile la
Şcoala Normală „Vasile Lupu“ din Iaşi în timpul directoratului mentorului Junimii – Titu
Maiorescu. După absolvire, în anul 1869, în urma concursului dat, va ajunge învăţător în Vatra
Paşcanilor. A avut fericirea să-l aibă ca elev, pe la sfârşitul anului 1880, pe Mihail Sadoveanu.
Poveştile lui Creangă, citite blajin de Mihai Busuioc, l-au subjugat din prima clipă pe şcolarul
Sadoveanu, scriitorul de mai târziu, devenind unic şi inconfundabil în lectura operei
humuleşteanului. De Domnu’ Trandafir,
„Ceahlăul prozei româneşti” îşi va aminti
spunând: „Învăţătorul meu din şcoala
primară rurală, de la Paşcani, a fost
Domnu’ Busuioc, unul dintre cei mai
pricepuţi şi mai devotaţi pedagogi, pe care
i-am cunoscut în viaţa mea. În Vatra
43
Paşcanilor, Mihai Busuioc şi-a adus o contribuţie culturală deosebită, înfiinţând aici în anul 1884 o
„şcoală de adulţi”, în anul 1887 o „casă de economii”, iar în anul 1901 o „bibliotecă şcolară”.
Astfel „Domnu’ Trandafir” devine un etalon pentru toţi dascălii care au ştiut prin munca lor să
sfinţească locul. Se stinge din viaţă în anul 1912, dar amintirea lui va rămâne veşnic vie în rândul
celor pe care i-a format. Ceea ce îl face nemuritor este dragostea, este bucuria de a dărui din
prinosul inimii lui, este conştiinţa trează a datoriei făcută din pasiune.
Printre cele mai importante obiective culturale situate pe teritoriul GAL, mai amintim:
• Cetatuia Frumuşica ( Hora de la Frumuşica) - comuna Bodesti
Important vestigiu istoric - capodopera a Culturii Cucuteni - care reprezintă un suport
antropomorf, compus din 6 statuete feminine.
• Casa memoriala Dumitru Almas (19.10.1908- 12.03.1995) prozator, istoric, scriitor,
publicist si profesor universitar - comuna Negreşti.
• Comuna Petricani - pe teritoriul ei se afla vestigii preistorice contemporane cu cele ale
civilizaţiei Cucuteni. Tot in acelaşi perimetru s-a descoperit al doilea exemplar de idol
masculin, reprezentând un gânditor, asemănător celui de la Hamangia.
• Muzeul Nicolae Popa - comuna Petricani.
Aparţine creatorului si scriitorului cu acelaşi nume, si adăposteşte o colecţie de piese rare,
mărturie a dezvoltării civilizaţiei umane in aceasta zona, cat si a talentului de sculptor in lemn
al autorului.
• Conacul Dimitrie Sturza - satul Carligi, comuna Ştefan cel Mare - a fost construit intre
secolele XVII si XVIII.
• Conacul Cantacuzino - satul Ştefan cel Mare - a fost construit in 1936.
• Situl arheologic " Piciorul Stâncii" - aşezare si necropola din epoca bronzului - comuna
Ştefan cel Mare.
• Situl arheologic "La Vlahita" - aşezare din secolul II si III - comuna Ştefan cel Mare.
• Situl arheologic "Podul Trudeşti" - aşezare culturala Precucuteni si Cucuteni - comuna
Ştefan cel Mare.
• Palatul Caradja - comuna Grumazesti.
• Monumentele istorice dedicate eroilor cazuti in cele doua războaie mondiale - in satele
Tibucanii de Jos si Tibucani.
• Situl arheologic "Rapa lui Ravaru" - sat Petricani, comuna Petricani.
• Monumentul eroilor - comuna Negreşti
• Sit-ul arheologic "Dealul Cosarari" - aşezare neolitic - Cucuteni; epoca bronzului - cultura
Costişa - sat Bargaoani
44
• Sit- ul arheologic " Dealul Nedeea" - sat Ghelaesti - comuna Bargaoani
• Sit-ul arheologic " Batca Vladiceni" si sit-ul arheologic " La Canechiste" - sat Vladiceni,
comuna Bargaoani
• Sit-ul arheologic "Dealul Davidului" sau "La Bendeasca" sau "La iaz" - sat Homiceni.
Comuna Bargaoani
• Sit-ul arheologic "Strâmbi" Dealul Holm - La suri - sat Corni, comuna Bodesti
• Sit-ul arheologic "Matahuia" - sat Casaria - comuna Dobreni
• Sit-ul arheologic "Silişte" - sat Dragomiresti, comuna Dragomiresti
• Sit-ul arheologic "Malesti" - sat Bornis, comuna Dragomiresti
• Sit-ul arheologic "La Dejugatoare" - sat Hlapesti, comuna Dragomiresti
• Sit-ul arheologic "La Brosteanu" - "La Gradinarie" - sat Dulcesti, comuna Dulcesti
• Sit-ul arheologic "Deleni" - sat Grumazesti, comuna Grumazesti
• Sit-ul arheologic "Bratulet" - sat Netezi, comuna Grumazesti
• Sit - ul arheologic "Şesul Dolhestilor" sat Negreşti, comuna Negreşti
• Sit-ul arheologic "Rapa lui Bodai" sat Trapesti, comuna Negreşti
• Sit-ul arheologic "Davideni" sat Davideni, comuna Tibucani.
Moştenirea culturala
O componenta importanta a vieţii satului este cultura, domeniu care poate contribui în mod
specific la creşterea gradului de atractivitate a satului pentru populaţia tânăra. Mijloacele prin care
se transmite cultura în mediul rural sunt: căminele si alte aşezăminte culturale, bibliotecile,
cinematografele, radioul, televiziunea si internetul.
În ultimii 10-15 ani s-a putut constata o continua degradare a mediului cultural al României pe
fondul reducerii sprijinului financiar acordat domeniului, atât din partea bugetului public, cât si
din partea finanţatorilor privaţi.
Aceasta situaţie a căpătat aspecte alarmante în multe zone rurale, unde multe dintre căminele
culturale beneficiază de un sediu propriu, dar dotarea fiind nesatisfacatoare si-au încetat activitatea
si servesc altor destinaţii.
Situaţia bibliotecilor este caracterizata si ea de o tendinţa descendenta, mai mult sau mai puţin
asemănătoare cu a altor domenii din viata culturala a satelor.
Patrimoniul cultural al satului românesc reprezintă o sursa importanta de dezvoltare atât la nivel
regional, cât si la nivel local, capitalul simbolic fiind esenţial pentru identitatea culturala
reprezentata prin valori, obiceiuri si îndeletniciri, credinţe si simboluri împărtăşite de către
comunitate.
45
Manifestarea identităţii culturale, a tradiţiilor si a obiceiurilor este influenţată de regiune, care
reprezintă mai mult decât o locaţie geografica. Date fiind acestea, menţinerea identităţii culturale
trebuie sa includă câţiva factori, cum ar fi educaţia si consumatorii de cultura. în acest sens,
protejarea moştenirii rurale este extrem de importanta în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului
rural ca modalitate de promovare a satelor româneşti, cu un efect pozitiv asupra atragerii turiştilor
si cu beneficii economice pentru populaţia locala.
Conservarea tradiţiilor, culturii, obiceiurilor din mediul rural si promovarea specialităţilor culinare
si a băuturilor tradiţionale reprezintă mijloace de creştere a potenţialului turistic în multe alte tari.
Pe teritoriu GAL-ului “Ştefan cel Mare” unul dintre cele mai interesante şi căutate obiective
turistice judeţene este Muzeul etno-folcloric "Nicolae Popa", din satul Târpeşti (comuna
Petricani), care prezintă un bogat patrimoniu cultural: de la măşti tradiţionale de urători, la pictura
naivă, colecţii numismatice şi de fiare de călcat, unelte agricole şi cărţi vechi. Nu este de ocolit
nici Muzeul etnografic, unde se găsesc costume populare vechi de peste 200 de ani. Ceramica
neagră de Marginea, unică în lume, are şi ea un loc aparte. De asemenea, nu trebuie omise nici
sculpturile artistului, care atrag prin stilul nonconformist.
Muzeul organizat în casa lui Nicolae Popa (n. 13 aug.
1919), cântăreţ bisericesc, colecţionar pasionat şi consecvent
de artă populară autentică dar şi de obiecte folclorice.
Creator popular de măşti, el este unul din numele de referinţă
în arta naivă, devenit cunoscut nu numai pe plan naţional dar
şi european.
Muzeul se constituie cea mai interesantă colecţie muzeală sătească din judeţ, rezultată din
dragostea pentru vestigiile trecutului a unui mare amator şi creator de artă populară. Muzeul
reuneşte, deopotrivă, arheologie, numismatică, etnografie, artă religioasă, precum şi creaţii proprii
ale colecţionarului.
Nicolae Popa realizează două categorii de măşti:
antropomorfe şi zoomorfe. În prima categorie intră măştile:
batrân, babă, urât, drac, cucoana, Anul Nou, Anul Vechi,
doctor, ofiţer, evreu, negustor, ţigan, ţigancă, harap etc.
În a doua categorie întâlnim: urs, ţap, berbec, capră etc.
Lucrări ale sale au fost expuse în mari oraşe ale lumii, despre ele scriind Michel Fortin, Raymond
Charles (prof. univ. dr. la Sorbona), Samuel Glotz, Sandra şi Scott Windeart etc.
Acest artist popular este totodată şi un culegător de creaţie folclorică orală, şi aceasta cu atât mai
mult cu cât, îndrăgostit de valorile tradiţionale ale culturii şi spiritualităţii neamului nostru, le vede
46
pe cale de dispariţie. În acest sens el a reuşit să publice în 1998, sub forma unei monografii
versificate a satului Târpeşti, o prezentare a numeroase şi diverse obiceiuri legate de momente
semnificative din viaţa obştii. Sub titlul LUMEA SATULUI - datini şi obiceiuri pierdute;
Târpeştii de altădată, Nicolae Popa readuce în lumină tradiţiile ocazionate de şezători şi clăci,
baluri şi jocuri populare din zile de rând şi sărbători, plecarea recruţilor în armată, logodnă, nuntă
sau înmormântare. Alte lucrări: Cartea vieţii mele, (1996); Din lumea văzută şi nevăzută -
cugetări, întâmplări şi snoave - în proză (2002); De la lume adunate - altfel de întâmplări,
povestiri, glume şi strigături - în versuri (2006).
În afara multiplelor dovezi ale existenţei sale seculare comuna Grumăzeşti, sub aspect cultural, a
excelat în sculptura în lemn, dulgheritul şi, în mod deosebit, în prelucrarea pieilor, cusutul
căciulilor şi cojoacelor. Şi astăzi întâlnim în târguri (Tupilaţi, Girov, Davideni), cât şi în oraşe din
Moldova meşteri cu căciuli şi cojoace din Grumăzeşti. În ceea ce priveşte sculptura, multe biserici
şi mănăstiri din ţară, dar şi de peste hotare, au fost sculptate şi pictate de maeştrii din Grumazesti.
Biserici ortodoxe din Verona, din Veneţia, din Dallas, din Bulgaria, din Canada, din Ucraina toate
au semnătura mâinilor aspre şi pline de bătături adânci a meşterilor din Grumăzeşti. Se tem de
publicitate şi nu au prea multe a spune despre ei.
Caminul cultural Tupilati a fost dat in folosinta in anul 1959. Perioada cea mai fructuoasa a
caminului a fost dupa 1990 cand au inceput sa se organizeze o serie de manifestari culturale care
au reusit sa atraga majoritatea locuitorilor din comuna.
Pe langa Căminul cultural Tupilati, activeaza si Ansamblul folcloric "Ciobanasul", ansamblu
care pastreaza jocul si cantecul popular si care incearca sa-l transmita mai departe. In ultimii ani
este posesorul a peste 40 de diplome, la diferite festivaluri nationale si internationale. Membrii
ansamblul artistic "Ciobanasul" sunt ţărani doritori de a pastra si transmite dansul si cantecul
traditional moldovenesc. Acest ansamblu in perioada 1993 - 2000, este posesor a numeroase
premii obtinute la diferite festivaluri nationale. Dinn 1996 este initiatorul unei manifestari de
amploare "Sarbatoarea Sanzienelor". Caminul cultural este membru fondator al "Asociatiei de
teatru folcloric din Romania" şi are olaborări cu ansambluri artistice din: Franta, Iugoslavia,
Danemarca si Republica Moldova.
Evenimente culturale şi religioase
Pe parcursul anului, la nivelul comunelor şi satelor din teritoriu se organizează o serie de
evenimente culturale şi religioase, dintre care amintim:
- 9 martie – Hramul bisercii "Sfinţii 40 Mucenici" - Văleni (monument istoric construit în
1519)
- ultima duminică din luna iunie - Ziua comunei Văleni
47
- 20 Iulie – Ziua comunei Făurei
- 20 Iulie - Hram de Sf. Ilie - comuna Fărei şi comuna Bârgăoani
- 23 Iulie – Ziua comunei Bârgăoani
- 30 Iulie, Războieni - Sărbătoarea Războienilor – o masă de pomenire pentru Ştefan cel
Mare;
- 31 Iulie – Ziua comunei Războieni
- 15 August – Adormirea Maicii Domnului sau "Sfânta Maria Mare" - Hram comuna
Grumăzeşti, Petricani, trei sate din comuna Girov şi comuna Tupilaţi
- 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului sau "Sfânta Maria Mică"– Hram în satul Rîbîia
(comuna Petricani) -
- 14 octombrie - Hramul Bisericii "Sfânta Cuvioasa Paraschiva" – Moreni, comuna Văleni
Vestigiile arheologice, bogata moştenire istorică şi de arhitectură, precum şi moştenirea culturala
care se găsesc în teritoriul “Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare” sunt adevărate pietre de
hotar pentru orice traseu turistic din judeţ, multe din acestea fiind cunoscute pe plan internaţional
(mânăstirea Horăiţa, Muzeul etno-folcloric "Nicolae Popa", Ansamblul folcloric "Ciobanaşul")
Se poate concluziona că, în teritoriul GAL se poate promova cu succes turismul cultural-ecumenic
De asemenea, turismului rural şi indeosebi agroturismul au mari posibilităţi de dezvoltare,
deoarece zonele rurale ale teritoriului GAL dispun pe lângă un cadru natural pitoresc, nepoluat şi
cu multiple variante de recreere şi de un valoros potenţial cultural şi istoric.Adevărat remediu
împotriva vieţii aglomerate a oraşelor, a zgomotului şi factorilor de stres, satul românesc, purtător
de valori spirituale autentice, oferă numeroase oportunităţi de recreere şi de cunoaştere a tradiţiilor
poporului român.
Zona este bogată în resurse naturale, specii floră şi faună declarate endemice sau monumente ale
naturii, un fond piscicol bogat ceeace permite promovarea şi dezvoltarea ecoturismului.
Filiala ANTREC Neamţ - Asociaţia Natională de Turism Ecologic, Rural şi Cultural este un
operator important în dezvoltarea acestui tip de turism, oferind programe turistice şi manifestări,
servicii de cazare şi masă în pensiuni turistice şi agroturistice clasificate la categoria 2, 3 şi 4
margarete sau stele.
Judeţul Neamţ are un potenţial destul de ridicat pentru tratamente balneare, date fiind resursele
subsolului - ape minerale, acest tip de turism fiind asociat cu cel montan sau de agrement. Astfel,
în apropierea oraşului Târgu-Neamţ, staţiunea balneo-climaterică Bălţăteşti este renumită prin
apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, magneziene, feruginoase indicate în tratarea afecţiunilor
reumatismale, neurologice şi bolilor asociate - endocrine, respiratorii, dermatologice. Apele
minerale clorurate sodice şi bromurate din staţiunea Oglinzi se aseamănă prin compoziţia lor cu
48
apele de la Ischl (Austria), Hall (Tirol), Stotterheim (Weimar). Atât apele minerale, cât şi nămolul
de aici, au fost apreciate de mulţi turişti străini pentru calităţile lor curative.
Teritoriul “Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare” se învecinează în partea de est cu staţiunea
Bălăţăteşti şi cu staţiunea Oglinzi.
Zona este propice practicării sporturilor în orice anotimp, precum şi organizării de expediţii,
drumeţii pe trascele cunoscute şi constituie o impresionantă atracţie turistică pentru toţi cei care
ajung în România, în Moldova, oferind în acelaşi timp şi posibilităţi de cazare într-un cadru
natural unic.
Situaţia siturilor şi monumentelor istorice din teritoriul “Grupului de acţiune locală Ştefan cel
Mare” este prezentată în Anexa 1 - Lista Monumentelor Istorice, iar descrierea detaliată a
comunelor din teritoriu este prezentată în Anexa 2.
2. Economia locală
Zonele rurale dispun de un potenţial de creştere substanţial si au un rol social vital. Investiţiile si
competitivitatea constituie încă elemente care trebuie îmbunătăţite, pentru a se reuşi o accelerare a
creşterii economice si asigurarea unei convergenţe a veniturilor cu cele din zonele urbane şi chiar
din alte state membre ale UE.
Multe dintre aceste comunităţi rurale contribuie, într-o mica măsura, la creşterea economica, însa
îsi păstrează structura sociala si modul tradiţional de viata.
2.1 Repartizarea populaţiei active (populaţia activă pe sectoare economice în ultimii 5 ani si
comentarii)
Total
populaţia
activă
Sector
agricol
Sector
industrial şi
de artizanat
Sector de
comerţ
Sector
privind
serviciile
2010 29.857 21876 3584 3084 1313
% din total
populaţie activă 100% 73,3% 12,0% 31,3% 4,4%
RLP, 2002 22.685 16849 2800 1912 1124
% din total
populaţie activă 100% 74,3% 12,34 8,4% 5,0%
Sursa datelor: INS, Direcţia de Statistică Neamţ,2011
INS, Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002
Populaţia activa în 2010 reprezenta 49,5 % din totalul locuitorilor din spaţiul GAL si poate
contribui la susţinerea creşterii economice din zonele rurale, daca vor exista mijloace de stimulare
adecvate.
49
Din punct de vedere al repartizării populaţiei active pe sectoarele economie, se remarca sectorul
agricol, în care lucrează 73,3% din întreaga populaţie activă de la nivelul celor 18 comune, dar în
uşoară scădere (+1%) faţă de perioada de referinţă.
Ratele de participare si ocupare crescute din zonele rurale maschează şomajul ascuns. Majoritatea
locuitorilor din spaţiul rural lucrează pe cont propriu, în special în agricultura, unde
productivitatea si veniturile medii continua sa ramâna scăzute.
Migrarea în străinătate are implicaţii economice si sociale majore, îndeosebi în zonele rurale.
Sumele de bani trimise în tara de către cei care lucrează în străinătate, creează fluxuri financiare
importante în economia rurala. Alături de modificările de atitudine în ce priveşte migrarea în
străinătate, aceşti bani pregătesc calea pentru modernizarea si dezvoltarea spaţiului rural. Cea mai
mare parte a acestor sume sunt investite în tranzacţiile imobiliare (locuinţe si terenuri), în
încercarea de a se ridica nivelul calitativ al vieţii si de a se asigura un mijloc de protecţie în cazul
eventualelor probleme financiare. Spiritul antreprenorial constituie si el un element care se
dezvolta în rândul celor care au lucrat în străinătate (conform analizei realizate in cadrul PNDR, la
nivelul tarii 7% sunt dispuşi sa înceapă o activitate agricola comerciala, în timp ce 24% doresc sa-
si deschidă afaceri în sectorul non-agricol).
Cu toate acestea, migrarea în străinătate atrage dupa sine costuri sociale. Dinamica intensa a
migrării nu compensează capacitatea de reacţie a sistemului de asistenta sociala. Au loc separări
ale membrilor familiilor, copiii rămânând în grija rudelor din tara.
În ceea ce priveşte sectorul industrial şi de artizanat ponderea populaţiei active s-a menţinut
aproape la acelaşi nivel de cca. 12%. Se remarcă o creştere importantă în sectorul de comerţ,
majoritatea activităţilor fiind îndreptate spre această ramură în care investiţiile nu sunt foarte
foarte mari, iar recuperarea fondurilor investite se face într-un timp foarte scurt, maxim un an.
Sectorul privind serviciile este încă puţin dezvoltat, chiar dacă în ultimii ani s-a produs o
diversificare a activităţilor în acest domeniu (servicii in tehnologia informatiei, activitati juridice si
de contabilitate, activitati de arhitectura si inginerie, activitati de testari si analiza tehnica,
activitati de investigatii si protectie etc.) multe firme noi stabilindu-şi sediul social în mediu rural.
2.2 Agricultură (structura fondului funciar cf. Tabelului si comentarii)
Ca ramura a economiei naţionale, agricultura înregistrează un declin, în ciuda acestui fapt.
România a fost una dintre tarile Europei Centrale si de Est în care s-a înregistrat cea mai mica
scădere a producţiei agricole de la începutul perioadei de tranziţie. Nivelul producţiei agricole
(cuantificata prin PAB - producţia agricola bruta), a ramas relativ constant dupa 1980. Situaţia a
fost deosebit de nefavorabila în 1992, odată cu desfiinţarea cooperativelor agricole de producţie,
50
precum si în ultimii ani, când sectorul agricol a avut de suferit în urma condiţiilor meteorologice
precare.
În primul an de tranziţie, VAB (valoarea adăugată brută) din agricultura a înregistrat o scădere
inferioara celei din industrie. Însa din anul 2000, sectorul industrial s-a bucurat de o creştere
continua, în timp ce sectorul agricol a înregistrat fluctuaţii semnificative, din cauza vulnerabilităţii
în fata condiţiilor climatice. Agricultura a contribuit cu 13,6% din totalul VAB în 2004 (scăzând
de la 20% în 1990), în timp ce sectorul primar (agricultura, silvicultura si piscicultura) a contribuit
cu 14,1%, înregistrând o scădere de la 16,2% în 1998 (INS -Anuarul Statistic al României, 2006).
După aderare, România a trebuit să îşi adapteze rapid economia agricolă şi de dezvoltare rurală
pentru a se putea integra în piaţa internă a Uniunii Europene şi a adopta în totalitate Politica
Agricolă Comună (PAC). În această perioadă s-au acordat plăţi prin schema unică de plata pe
suprafaţă precum şi plăţi naţionale directe complementare pentru culturi agricole şi animale.
În perioada 2007-2009 sectorul agricol din România a beneficiat de o serie de scheme naţionale de
sprijin financiar notificate ca ajutor de stat existent la data aderării.
Deficitul din ce în ce mai mare al balanţei comerciale agroalimentare este datorat în primul rând
scăderii competitivităţii. Schimbările structurale care au intervenit în perioada de tranziţie au
transformat România într-un importator net de produse agroalimentare. Deficitul balanţei
comerciale în sectorul agro-alimentar a atins 1,3 miliarde Euro în 2005, nivelul exporturilor fiind
de 673,3 milioane Euro si al importurilor de 2.021,9 milioane Euro.
Balanţa comercială cu produse agroalimentare este deficitară. Uniunea Europeană este principalul
partener în comerţul agricol al României. Livrările de produse agroalimentare, mai ales materii
prime agricole, către UE au avut o pondere valorică de peste 70%, iar achiziţiile din statele
membre UE au deţinut o pondere de peste 80%.
De subliniat faptul că peste 60% din importurile alimentare ale României le reprezintă produsele
care ar putea fi obţinute în ţară: carne şi preparate din carne, cereale şi făină de grâu, soia şi şroturi
de soia.
În ţara noastră agricultură, silvicultura şi piscicultura reprezintă o ramură importantă a economiei
naţionale, ponderea acesteia în produsul intern brut situându-se la 6,5%, în creştere faţă de
momentul aderării la UE (INS -Anuarul Statistic al României, 2011).
Prezentarea teritoriului GAL
Economia locală în teritoriul GAL este dominată de agricultură, ţinând cont că 76,78% din fondul
funciar o reprezintă suprafaţă agricolă, cu mult peste media naţională care este de 61,4%.
Suprafaţa acoperită de păduri deşi reprezintă 15,58% din suprafaţa fondul funciar, se situează ca
pondere sub media naţională de 28,35 (INS -Anuarul Statistic al României, 2011).
51
Categoria suprafeţei agricole Ha %
Total fond funciar 83122*
100
Suprafaţa agricolă totală, din care: 63825 76,78
Arabil 51330 61,75
Fîneţe 1596 1,92
Păşuni 10069 12,11
Vii şi pepiniere viticole 46 0,06
Livezi şi pepiniere pomicole 784 0,94
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 12950 15,58
Din care: păduri
Construcţii 2453 2,95
Drumuri şi căi ferate 1449 1,74
Ape şi bălţi 1113 1,34
Alte suprafeţe 1332 1,61 Sursa datelor: INS, Direcţia de Statistică Neamţ,2011
* diferenţa se regăseşte la Comuna Cihorăni
Situaţia suprafeţei agricole pe categorii de folosinţă şi pe localităţi este prezentată în tabelul de mai
jos:
- Hectare -
Localitatea
Suprafaţa
agricolă
totală
Din care:
Arabil Fîneţe Păşuni
Vii şi
pepiniere
viticole
Livezi şi
pepiniere
pomicole
Bârgăuani 6043 4557 1136 208 4 138
Bodeşti 4089 2843 829 416 0 1
Dobreni 2133 1473 507 129 1 23
Dulceşti 3921 3567 315 22 9 8
Dragomireşti 3363 2835 445 11 4 68
Făurei 4193 3636 528 5 2 22
Girov 6058 5083 892 33 0 50
Grumăzeşti 3426 2409 688 119 0 210
Negreşti 2259 1244 749 220 0 46
Petricani 3334 2275 931 78 0 50
Războieni 2508 2133 328 45 0 2
Ruginoasa 2411 2010 345 32 0 24
Ştefan Cel Mare 4278 3362 761 65 0 90
Trifeşti 5711 5158 523 14 14 2
Ţibucani 4215 3484 562 161 0 8
Tupilaţi 2649 2378 256 13 2 0
Văleni 2096 1814 244 12 0 26
Ciohorăni 1138 1069 30 13 10 16
Total 63825 51330 10069 1596 784 10069 Sursa datelor: INS, Direcţia de Statistică Neamţ,2011
52
În teritoriul GAL suprafeţele agricole cele mai mari sunt deţinute de comunele Girov (6058 ha),
Bârgăuani(6043 ha) şi Trifeşi (5711 ha), iar cele mai mici suprafeţe la comunele Negreşti (2259
ha), Dobreni (2133 ha) şi Văleni (2096 ha)
Pentru principalele culturi, producţia nu este constanta si se situează cu mult sub potenţial.
Aproximativ doua treimi din suprafaţa cultivata este destinata cerealelor si mai ales culturilor de
grâu si porumb. Pentru ambele culturi specialiştii apreciază ca nu reflecta potenţialul maxim
agricol al grâului si, respectiv, cel al porumbului.
În ceea ce privesc podgoriile, acestea sunt situate în comunele Trifeşti (14 ha) şi Dulceşti (9 ha)
însă suprafeţele cultivate cu vita nobila, au scăzut considerabil fata de anii '80. Randamentul
soiurilor de vita nobila, de circa 30 hl de vin/ha, este cu mult sub media europeana, de 50 hl/ha.
Suprafaţa cultivata cu vita de vie a scazut in perioada analizata la jumatate (50,55%), mai ales ca
urmare a restrictionarii cultivarii soiurilor hibride in gospodariile individuale.
Trebuie remarcat că în teritoriul GAL mai sunt încă suprafeţe importante de livezi, mai ales în
comunele din zona de deal, Grumăzeşti (210 ha), Bârgăuani (138 ha) şi Ştefan cel Mare (90 ha)
deşi suprafaţa acoperita de livezi a urmat si ea o tendinţa descendenta, scăzând cu 15% în perioada
1998-2009. Mulţi cultivatori de fructe se confrunta cu lipsa mijloacelor financiare pentru
reîntinerirea plantaţiilor de pomi fructiferi, achiziţionarea îngrăşămintelor, pesticidelor si
utilajelor, reabilitarea sistemelor de irigaţii si construirea unor capacităţi de depozitare adecvate.
Toti aceşti factori influenţează atât calitatea, cât si cantitatea producţiei interne de fructe.
Teritoriul GAL se caracterizează printr-o pondere importantă a suprafeţelor ocupate de fâneţe şi
păşuni (peste 14,0%), fapt care indică creşterea animalelor ca o ocupaţie tradiţională a zonei. Cele
mai importante suprafeţe se găsesc în localităţile Bârgăuani (1344 ha), Bodeşti (1245 ha),
Petricani (1009 ha) şi Negreşti (969 ha), iar cea mai mică suprafaţă în localitatea Ciohorăni (43
ha).
Efectivele de animale au scăzut drastic pe parcursul perioadei de tranziţie. Desfiinţarea sau
privatizarea cooperativelor agricole de producţie si a fermelor de stat a avut drept rezultat apariţia
unor modificări structurale semnificative. Astfel, efectivele de bovine au scăzut in perioada 2002 –
2010 cu 31,52% iar cele de porcine si pasari cu cca. 50%. Neputând utiliza spatiile si dotările
tehnice din fostele unităţi de producţie intensiva, micii agricultori s-au bazat pe creşterea
animalelor, în principal pentru autoconsum. Cu toate acestea, în ultimii ani, efectivele de animale
au fost relativ stabile, putându-se observa si semne de revigorare în acest sector. Dupa o scădere
pronunţata la începutul decadei, efectivele de bovine, porcine si ovine s-au stabilizat, desi au
înregistrat anumite fluctuaţii anuale. Preţul tot mai ridicat al furajelor a avut si el un impact asupra
acestor modificări. Eforturile din sectorul bovinelor se îndreaptă în prezent către introducerea în
53
producţie a unor rase superioare, către îmbunătăţirea practicilor de furajare de la nivelul fermelor
si introducerea unor tehnici avansate de ameliorare zootehnica. Efectivele de ovine au înregistrat o
creştere de cca 20%.
- Capete-
Localitatea Bovine Ovine Caprine Porcine Pasări Cabaline
Bargaoani 1400 3150 700 950 9730 375
Bodesti 1902 4169 828 288 6995 260
Dobreni 340 1205 290 206 2500 104
Dulcesti 530 1660 218 810 10000 280
Dragomiresti 764 2300 650 960 6530 250
Faurei 700 1430 400 890 9800 140
Girov 1270 6130 1400 1150 16710 250
Grumazesti 1584 3775 200 373 6151 91
Negreşti 447 809 680 270 2890 80
Petricani 1280 1600 250 710 7820 250
Razboieni 507 500 450 782 6000 124
Ruginoasa 558 1080 60 680 10000 100
Ştefan cel Mare 700 3018 900 717 9000 186
Tibucani 1300 2491 400 435 11095 220
Trifesti 1960 2210 500 420 10600 290
Tupilaţi 764 3292 - 1095 11136 98
Văleni
Ciohorani 220 1720 0 460 3000 60
Total 15462 37247 7926 10101 128821 3060
Sursa de date: DSV Neamţ, Situaţia efectivelor de animale la 31.12. 2010
Recensamantul General Agricol, 2002
În profil teritorial cel mai mare număr de animale se găsesc astfel: bovine în localităţile Trifeşti
(1960 capete), Bodeşti (1902 capete) şi Grumăzeşti (1584 capete); ovine în localităţile Girov
(6.130 capete), Bodeşti (4.169 capete), Grumăzeşti (3.775 capete) şi Tupilaţi (3.292 capete);
caprine în localitatea Girov (1400 capete); porcine în localităţile Girov (1150 capete), Tupilaţi
(1095 capete) şi Dragomireşti (960 capete). Peste 10.000 de capete de păsări se găsesc în
comunele Girov, Ţibucani, Tupilaţi şi Dulceşti.
Producţia animaliera tinde sa crească, însă unităţile de mici dimensiuni limitează acest potenţial.
Sectorul de prelucrare a camii de porc se confrunta înca cu costuri interne ridicate, în ciuda
producţiei de porumb si a forţei de munca ieftine. în plus, calitatea cărnii de porc furnizata
industriei procesatoare constituie o problema care trebuie rezolvata. Majoritatea efectivelor de
porcine se afla în gospodarii private, furajarea si practicile zootehnice de care beneficiază fiind
deficitare, iar materialul genetic este, în general, de slaba calitate.
Producţia de lapte continua sa fie insuficienta si se estimează ca nivelul de colectare al laptelui
brut pentru comercializare acoperă doar o pătrime din totalul ofertei. Desi în curs de îmbunătăţire,
54
situaţia igienei laptelui si a sistemului de colectare a acestuia rămân factori limitativi importanţi în
industria procesatoare a laptelui. în timp ce, conform normelor UE, numărul maxim de
germeni/ml. de lapte brut nu ar trebui sa depăşească 100.000, majoritatea producătorilor români
furnizează lapte cu un nivel de peste 1 milion de germeni/ml. în sectorul producţiei laptelui, rămân
a fi rezolvate o serie de priorităţi, precum: îmbunătăţirea practicilor de furajare de la nivelul
fermelor, pentru rasele specializate în producţia laptelui, adoptarea unor tehnici avansate de
reproducţie etc. Produsele agricole obţinute în fermele vegetale, si mai ales în cele zootehnice,
prezintă un nivel calitativ scăzut, determinat în parte de lipsa de conformitate cu normele
europene. în ultimii ani, performanta în agricultura pare sa fie din ce în ce mai instabila. Acest
lucru este determinat atât de frecventa, cât si de severitatea crescută a calamităţilor naturale
(seceta, inundaţii), precum si de incidenţa bolilor la animale (gripa aviara, pesta porcina). Primul
motiv reflecta impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii româneşti si infrastructura
inadecvata în vederea contracarării riscurilor conexe.
Mai mult de jumătate din suprafaţa totală si din efectivul total de animale se afla în exploataţii de
subzistenta. Majoritatea acestor unităţi nu au personalitate juridica, desi exista câteva excepţii. Ca
suprafaţa, marea lor majoritate se încadrează în segmentul fermelor de 0-5 ha, având în medie 1,6
ha.
Prin faptul ca asigura mijlocul de trai al categoriilor vulnerabile ale populaţiei, exploatatiile de
subzistenta joaca un rol socio-economic esenţial. Fermele de subzistenta sunt, de obicei, conduse
de proprietari, persoane care fie au trecut, fie se apropie de vârsta pensionarii. Majoritatea acestor
persoane deţin un nivel limitat de competenta sau cunoştinţe. Pentru ele, activităţile agricole si
cele casnice devin inseparabile. De obicei, aceste persoane optează pentru structuri de producţie
mixte: granivore (pasări si porci), în combinaţie cu culturile de câmp. Având în vedere acest tip de
combinaţie a producţiei si conectarea lor foarte slaba cu piaţa, aceasta categorie de agricultori nu
este afectata de fluctuaţiile nefavorabile ale preturilor.
Exploatatiile de subzistenta diminuează performanta sectorului agricol în general. Atât terenurile,
cât si forţa de munca sunt folosite sub potenţialul lor economic, întrucât acestor fermieri le lipsesc
capitalul si o pregătire profesionala corespunzătoare, aspect care are drept rezultat venituri foarte
mici în urma activităţii depuse. În consecinţa, agricultorii din fermele de subzistenta nu au, practic,
nici motivaţia, nici capacitatea de a respecta standardele europene inclusiv pe cele referitoare la
calitatea mediului, bunăstarea animalelor si siguranţa alimentara. Este evident faptul ca pentru
consolidarea exploatatiilor agricole comerciale sunt necesare investiţii, în special pentru protecţia
mediului, igiena si bunăstarea animalelor, aplicarea de noi tehnologii care sa vizeze îmbunătăţirea
calităţii produselor obţinute, în scopul reducerii costurilor de producţie si creşterii competitivităţii
lor, astfel încât sa poată produce la standardele comunitare, în condiţii de piaţa si concurenta.
55
Parcul de maşini agricole rămâne deficitar. în prezent, numărul tractoarelor reprezintă mai puţin de
jumătate din nivelul anului 1989, în timp ce cel al combinelor se situează puţin peste 50%.
Majoritatea parcului de maşini agricole este în mare măsura depăşit, iar acest lucru duce la
pierderi mari de recolta si nu rezolva problema campaniilor lungi de recoltare.
Performanta în agricultura este scăzuta, fapt ce se datorează perpetuării unor situaţii negative cum
sunt:
(i) o structură duală si „învechită" a exploatatiilor agricole;
(ii) lipsa pieţelor locale care sa absoarbă producţia agricolă şi să sprijine restructurarea si
modernizarea sectorului agricol;
(iii) o industrie alimentară care nu si-a încheiat înca procesul de restructurare si
modernizare;
(iv) existenţa unei reticenţe la asociere a micilor producători agricoli datorat neîncrederii şi
lipsei informaţiilor despre efectele valorificării în comun a produselor agricole.
Pădurea produce masă lemnoasă necesară societătii umane însă bogăţia pe care o aduce nu se
reduce numai la acest aspect.
Dincolo de valoarea lor economică, pădurile din România au un potenţial important din punctul de
vedere al utilizării multifuncţionale a terenurilor, reprezentând atât o sursă de bunuri de natură
socială, cât şi de avantaje privitoare la protecţia mediului. Alte funcţii importante ale pădurilor din
România cuprind vânătoarea, şi furnizarea produselor de pădure nelemnoase (fructe de pădure,
seminţe, ciuperci etc).
Dupa cum se observă, suprafaţa acoperita de păduri se situează mult sub potenţial. Pădurile si alte
terenuri cu vegetaţie forestiera reprezintă 15,58 % din fondul funciar al teritoriului GAL.
Ponderea suprafeţelor împădurite în totalul suprafeţei GAL se situează sub media naţională 27,3%
media europeana si cu mult sub nivelul pe care cercetătorii îl considera ca fiind un prag minim
posibil, având în vedere condiţiile naturale ale tarii (32-35%)(INS -Anuarul Statistic al României,
2011).
Localitate
Populaţia stabilă
(număr locuitori)
la 01.07.2010
Suprafata
forestiera
Suprafata
forestiera/locuitor
Bârgăuani 4005 518 0,13
Bodeşti 5168 1714 0,33
Dobreni 1736 46 0,03
Dulceşti 2628 918 0,35
Dragomireşti 2415 541 0,22
Făurei 2200 758 0,34
Girov 5247 4 0,00
Grumăzeşti 5430 270 0,05
Negreşti 1960 1049 0,54
56
Petricani 6001 3931 0,66
Războieni 2274 898 0,39
Ruginoasa 2005 144 0,07
Ştefan Cel Mare 3334 474 0,14
Trifeşti 5230 18 0,00
Ţibucani 4431 505 0,11
Tupilaţi 2329 96 0,04
Văleni 1778 1036 0,58
Ciohorani 2147 30 0,01
Total 60318 12950 0,21 Sursa datelor: INS, Direcţia de Statistică Neamţ,2011
Dezavantajele structurale ale agriculturii
- Procesul de privatizare a terenurilor agricole, a generat doua dezavantaje structurale principale:
(1) fragmentarea excesivă a terenurilor - multe exploataţii mici care deţin cca. 50% din
suprafaţa agricolă (2) populaţia din agricultură este îmbătrânită, mulţi proprietari de teren se
apropie sau au trecut de vârsta pensionarii, în special cei care deţin exploatatii mai mici.
- O mare parte a suprafeţei agricole si a efectivelor total de animale care se afla în exploataţii de
subzistenta. Exploatatiile de subzistenta diminuează performanta sectorului agricol în general,
totuşi, prin faptul ca asigura mijlocul de trai al categoriilor vulnerabile ale populaţiei,
exploatatiile de subzistenta joaca un rol socio-economic esenţial.
- Nevoia unor intervenţii bine directionate catre fermele de semi-subzistenta: îmbunătăţirea
tranzacţiilor pe piaţa funciara, astfel încât exploatatiile de semi-subzistenta sa se consolideze si
sa preia terenuri din segmentul fermelor de subzistenta, fie prin arendare, fie prin cumpărare, fie
prin intermediul altor forme, cum ar fi asocierea fermierilor; creşterea accesibilităţii fermelor la
serviciile tehnice si de consultanta pentru îmbunătăţirea capacităţii fermelor; dezvoltarea
canalelor de comercializare. Acţiunile de natura asociativa vor juca un rol major în acest sens.
- Sprijin pentru creşterea performantei in industria alimentara si respectarea standardelor UE de
siguranţa alimentara si calitate a produselor si pentru a stabili verigi de comercializare eficiente
între industria alimentara si marea majoritate a agricultorilor. Industria alimentara se confrunta
cu o competitivitate si o productivitatea a muncii inca scăzute. Majoritatea fabricilor
procesatoare sunt mici, produc în principal pentru piaţa locala, iar accesul lor limitat la credite le
împiedica sa-si modernizeze si raţionalizeze sistemele de producţie. Problemele legate de
materiile prime si insuficienta investiţiilor din multe fabrici de procesare din sectorul agro-
alimentar conduc la un nivel scăzut de conformitate cu normele de procesare ale UE si la un
nivel necorespunzator al siguranţei alimentare.
- Comerţul en-gros si canalele de comercializare sunt subdezvoltate si se confrunta cu următoarele
probleme: (a) lipsa unor loturi de cultura standardizate, mari si omogene, mai ales în segmentul
57
agricol comercial de nivel mediu; (b) dispersia foarte mare a sistemului de distribuţie; (c) lipsa
spatiilor de depozitare moderne, care sa asigure continuitatea aprovizionării cu produse
agroalimentare de calitate; (d) marjele mari, determinate de o cifra de afaceri scăzuta si de
prezenta a numeroşi intermediari (acesta este în particular cazul sectorului lapte); (e) sisteme
inadecvate de informare de piaţa în legătura cu situaţia preturilor, cererii si ofertei pe pieţele
individuale. Spatiile de depozitare pentru produsele agricole, în special pentru cereale, se
confrunta cu cheltuieli de stocare si condiţionare ridicate, multe silozuri neputând garanta
condiţiile de depozitare standard impuse de legislaţia naţionala.
- În general, fabricile de procesare sunt înca slab conectate cu marea majoritate a producătorilor
agricoli si rămâne, din aceasta cauza, sensibila la fluctuaţiile ofertei si la calitatea instabila a
materiilor prime, comparativ cu sectoarele de procesare concurente din alte state-membre.
Consolidarea legăturii dintre producători si fabricile procesatoare, prin încheierea unor contracte
pe termen lung si înfiinţarea grupurilor de producători, care sa furnizeze industriei materii prime
de calitate uniforma, în paralel cu sprijinul serviciilor de consultanta tehnica si de management,
ar putea ajuta la depăşirea acestor probleme. O mai buna integrare a acestora în cadrul industriei
alimentare ar conduce la creşterea si stabilizarea veniturilor fermierilor. în prezent nu exista
organizaţii de marketing cum ar fi grupurile de producători sau cooperativele de comercializare,
care ar putea asigura o coordonare verticala între industria alimentara si fermieri.
- Necesitatea unor programe de promovare a produselor tradiţionale care constituie oportunităţi de
creştere economica, în special în zonele rurale izolate sau defavorizate, daca sunt abordate prin
masuri strategice concertate.
- Agricultura cât si fondul forestier pot juca un rol important în lupta cu schimbările climatice,
puternic resimţite în ultimii ani mai ales prin inundaţii si prin temperaturi ridicate si secete
prelungite. Aceste fenomene afectează atât productivitatea agricola si forestiera cât si valoroase
habitate si ecosisteme. Este de aşteptat ca agricultura si silvicultura sa continue sa aducă o
importanta contribuţie la combaterea efectelor produse de schimbările climatice, prin:
o Realizarea împăduririlor în vederea absorbţiei si a retentiei gazelor cu efect de sera.
Schimbările survenite în utilizarea terenului (incluzând împădurirea terenului agricol sau
neagricol) afectează în mod direct balanţa carbonului - în special, prin înfiinţarea pădurilor
tinere, cu viteza mai mare de creştere, care absorb cantităţi mai mari de C02 în comparaţie
cu pădurile îmbătrânite;
o protejarea activităţilor agricole prin concentrarea activităţilor de împădurire în zonele
expuse fenomenelor asociate cu schimbările climatice, prin reabilitarea digurilor de
protecţie împotriva inundaţiilor si prin reabilitarea sistemelor de irigaţii.
58
- Agricultura poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra calităţii aerului prin diferite
emisii ale compuşilor azotului, inclusiv oxizi de azot si amoniac. Cele mai semnificative surse de
emisii de amoniac provin din practicarea intensiva a zootehniei, precum si din îngrasamintele
organice utilizate necorespunzator.
- Sprijin pentru impaduriri cu scop de protecţie. Pădurile au un rol important în menţinerea
stabilităţii terenurilor, inclusiv pentru controlul eroziunii, alunecărilor de teren sau avalanşelor,
împăduririle cu specii indigene vor viza de asemenea terenurile agricole cu probleme de eroziune
si pericol de alunecare.
2.3 Industrie (se va prezenta structura întreprinderilor active IMM/Micro din industrie,
constructii, comert,etc din zona cf. tabelului)
Dezvoltarea antreprenoriala este slab reprezentata în zonele rurale ca efect al resurselor materiale
limitate, al educaţiei deficitare, al nivelului scăzut al utilităţilor precum si al fenomenului de
migratie temporara masiva spre urban sau peste hotare.
Se remarca o puterniza orientare către comerţ explicata prin resursele scăzute, perioada mai scurta
pentru recuperarea investiţiilor, lipsa de capacităţi si abilitaţi. Astfel, apare ca necesitate obiectivul
de sprijinire a micro-întreprinderilor din alte domenii, care pot avea un impact mult mai pozitiv la
nivelul economiei rurale.
Activităţile specifice, altele decât cele agricole si forestiere în spaţiul rural, depind de distribuţia
teritoriala/comerţ si de alte activităţi ale lanţului de distribuţie. Astfel, se poate spune ca
principalele activităţi depind de resursele naturale locale disponibile, de relieful si de tradiţiile
zonei. în ceea ce priveşte datele statistice, asa cum s-a menţionat anterior, agricultura, industria
alimentara si silvicultura sunt de o importanta primordiala pentru economia rurala, prezenta
activităţilor nonagricole legate de sectorul primar, mai ales exploatarea resurselor naturale si
procesarea, fiind nesemnificative în termeni economici.
În general, activităţile non-agricole din spaţiul rural includ procesarea produselor alimentare, mici
activităţi comerciale, de servicii si meşteşugăreşti. Activităţile non-agricole sunt derulate cu
precădere de către micro-întreprinderi si întreprinderi mici si mijlocii (IMM-uri). Economia rurala
este slab diversificata si înca dependenta de activităţile agricole, ceea ce are drept consecinţa
venituri reduse pentru întreprinzătorii din mediul rural.
În zona “Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare” în comunele Dulceşti, Dragomireşti Girov
Grumăzeşti, Negreşti, Petricani, Războieni, Ruginoasa, Ştefan cel Mare, Ţibucani Trifeşti se
găsesc:
59
- unităţi de depozitare a produselor agricole (S.C. CGC Agria S.R.L, S.C. Starsem S.R.L, AF
Murarita Vasile, S.C AS-Agra S.R.L, Societatea Agricolă Moldova S.R.L, S.C. Agrotur
Moldova S.R.L, S.C. Agricola Beesarsen S.R.L, Soc. Agr. Trimonex S.A.);
- unităţi de morărit (I.I. Ghita Radu Eusebiu S.C. Moara Gliga S.R.L. S.C. Agromec Grumazesti
SA, AF Varlan C-tin);
- brutării şi patiserii (S.C.Tanasa Lorisim SRL, S.C.Lorimar Grup SRL, S.C. Prisi Prod S.R.L,
S.C. Alui Ion Valy S.R.L, S.C. Euromax S.R.L.);
- unităţi de procesare a laptelui (S.C. Prod ABC Company S.R.L, S.C Keer Ban S.R.L, S.C
Stef Lacto Activ S.R.L.).
Localitate
Total
întreprinderi
Microîntrepr
inderi
1-9 salariaţi
Întreprinderi
cu 10-49
salariaţi
Întreprinderi
cu 50-249
salariaţi
Întreprinderi
cu peste 250
salariaţi
Bârgăuani 33 33 0 0 0
Bodeşti 66 65 1 0 0
Dobreni 40 40 0 0 0
Dulceşti 25 23 2 0 0
Dragomireşti 22 22 0 0 0
Făurei 11 11 0 0 0
Girov 100 100 0 0 0
Grumăzeşti 68 63 5 0 0
Negreşti 26 26 0 0 0
Petricani 42 39 3 0 0
Războieni 14 12 1 1 0
Ruginoasa 22 22 0 0 0
Ştefan Cel Mare 47 47 0 0 0
Trifeşti 24 24 0 0 0
Ţibucani 16 16 0 0 0
Tupilaţi 19 19 0 0 0
Văleni 10 10 0 0 0
Ciohorani 14 14 0 0 0
Total 599 586 12 1 0
Sursa datelor: INS, Direcţia de Statistică Neamţ,2011
Din totalul întreprinderilor din “Grupul de acţiune locală Ştefan cel Mare” 98,7% o reprezintă micro-
întreprinderile, iar ca domenii de activitate predomină comerţul. Unităţile din agricultură reprezintă
12,85% din numărul total de unităţi şi 13,31% din numărul total de salariaţi.
Domeniile de activitate predominante şi numărul de salariaţi/domeniu
Cod
activ. Domeniu de activitate
Număr
de
unităţi
Număr
de
salariaţi
1 Agricultura, vanatoare si servicii anexe 77 229
2 Silvicultura si exploatare forestiera 5 37
3 Pescuitul si acvacultura 2 0
8 Alte activitati extractive 2 14
10 Industria alimentara 21 146
13 Fabricarea produselor textile 1 1
60
14 Fabricarea articolelor de imbracaminte 12 131
15
Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie,
harnasamentelor 3 3
16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei 19 114
18 Tiparire si reproducerea pe suporturi a inregistrarilor 3 24
22 Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice 5 21
23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 2 4
24 Industria metalurgica 2 3
25
Industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv masini, utilaje
si instalatii 9 23
27 Fabricarea echipamentelor electrice 1 4
29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor 1 1
31 Fabricarea de mobila 5 35
32 Alte activitati industriale n.c.a. 2 3
38
Colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor; activitati de recuperare a materialelor
reciclabile 1 1
41 Constructii de cladiri 29 115
42 Lucrari de geniu civil 9 22
43 Lucrari speciale de constructii 22 51
45
Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a
motocicletelor 11 18
46 Comert cu ridicata cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete 59 135
47 Comert cu amanuntul, cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor 155 283
49 Transporturi terestre si transporturi prin conducte 53 139
52 Depozitare si activitati auxiliare pentru transporturi 1 1
53 Activitati de posta si de curier 1 2
55 Hoteluri si alte facilitati de cazare 12 68
56 Restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie 35 34
60 Activitati de difuzare si transmitere de programe 2 7
61 Telecomunicatii 1 2
62 Activitati de servicii in tehnologia informatiei 3 8
66
Activitati auxiliare intermedierilor financiare, activitati de asigurare si fonduri de
pensii 1 0
68 Tranzactii imobiliare 4 0
69 Activitati juridice si de contabilitate 1 0
70 Activitati ale directiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate 2 2
71 Activitati de arhitectura si inginerie; activitati de testari si analiza tehnica 3 2
73 Publicitate si activitati de studiere a pietei 1 0
74 Alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice 2 3
75 Activitati veterinare 3 6
77 Activitati de inchiriere si leasing 2 2
80 Activitati de investigatii si protectie 1 8
81 Activitati de peisagistica si servicii pentru cladiri 4 3
82 Activitati de secretariat, servicii suport si alte activitati de servicii prestate 1 3
85 Invatamant 2 0
90 Activitati de creatie si nterpretare artistica 2 3
92 Activitati de jocuri de noroc si pariuri 1 9
93 Activitati sportive, recreative si distractive 2 0
95 Reparatii de calculatoare, de articole personale si de uz gospodaresc 1 0
Total 599 1720
Sursa datelor: INS, Direcţia de Statistică Neamţ,2011
2.4 Comerţ şi sector de servicii (tipuri de comerţ practicate/sectoare; tipuri de intreprinderi care
practică prelucrarea terţiară-cf.tabel)
61
Dezvoltarea sectorului de servicii este destul de slab reprezentat pe teritoriul GAL majoritatea
intreprinzatorilor s-au orientat către comerţ, sector recunoscut pentru perioada scurta de
recuperare a investiţiilor.
Analiza activităţilor comerciale, de artizanat si servicii indica faptul ca, în ciuda aparentelor,
numărul de locuitori din zona rurala, ocupaţi în activităţile de acest tip, e nesemnificativ. în
realitate, aceste activităţi reprezintă o parte componenta a unei pieţe a muncii neoficiale în spaţiul
rural. Totuşi, venitul care poate fi obţinut din aceste surse acoperă doar necesarul pentru
subzistenta, existând nevoia acuta de dezvoltare a acestor activităţi care pot contribui la
dezvoltarea economiei rurale, în ansamblul ei. Sectorul micii industrii artizanale, dezvoltat în
perioada comunista sub forma cooperaţiei, a înregistrat o scădere majora dupa anul 1989.
Distribuţia serviciilor este uneori inexistenta în comune si sate. Situaţia acestui sector, ca si a
infrastructurii, reprezintă o bariera în calea dezvoltării altor activităţi rurale, pentru crearea de
oportunităţi ocupationale alternative. Sprijinirea furnizării serviciilor în comunităţile rurale
reprezintă un factor important pentru ridicarea calităţii vieţii si de sporire a atractivitatii zonelor
rurale.
Tipuri de comerţ Număr
total
% din
număru
l total
Întreprinderi din sectorul
terţiar
Număr
total
% din
număru
l total
Intretinerea si repararea
autovehicolelor
5 2,2 Alte transporturi terestre de
calatori
13 11,9
Activitati de intermediere in
comertul cu ridicata
33 14,7 Transporturi rutiere de marfuri si
servicii de mutare
39 35,8
Comert cu ridicata al produselor
agricole brute si al animalelor vii
6 2,7 Depozitari 1 0,9
Comert cu ridicata al produselor
alimentare, al bauturilor si a
tutunului
4 1,8 Activitati anexe pentru
transporturi 0 0,0
Comert cu ridicata al bunurilor
de consum
0 0,0 Hoteluri si alte facilitati de
cazare similare
2 1,8
Comert cu ridicata al altor
masini, echipamente si furnituri 3 1,3
Facilitati de cazare pentru
vacante si perioade de scurta
durata
8 7,3
Comert cu ridicata specializat al
altor produse
12 5,4 Alte servicii de cazare 2 1,8
Comert cu amanuntul in
magazine nespecializate
117 52,2 Restaurante 6 5,5
Comert cu amanuntul al
produselor alimentare, al
bauturilor si a tutunului, in
magazine specializate
8 3,6
Activitati de alimentatie
(catering) pentru evenimente si
alte servicii de alimentatie 1 0,9
Comert cu amanuntul al altor
produse casnice in magazine
specializate
5 2,2 Baruri si alte activitati de servire
a bauturilor 28 25,7
Comert cu amanuntul de bunuri
culturale si recreative in
magazine specializate
3 1,3
Activitati ale portalurilor web,
prelucrarea datelor,
administrarea paginilor web si
activitati conexe
0 0,0
Comert cu amanuntul al altor
bunuri in magazine specializate
14 6,3 Activitati de consultanta in
management
2 1,8
62
Comert cu amanuntul efectuat
prin standuri, chioscuri si piete 5 2,2
Activitati de arhitectura,
inginerie si servicii de
consultanta tehnica legata de
acestea
3 2,8
Altele 9 4,0 Publicitate 0 0,0
Total 224 100% Activitati de desing specializat 1 0,9
Activitati sportive 1 0,9
Alte activitati recreative si
distractive 1 0,9
Alte activitati de servicii 1 0,9
Total 109 100%
Sursa datelor: INS, Direcţia de Statistică Neamţ,2011
Analizând datele statistice, agricultura, industria alimentara si silvicultura sunt de o importanta
primordiala pentru economia rurala, prezenta activităţilor nonagricole legate de sectorul primar,
mai ales exploatarea resurselor naturale si procesarea, fiind nesemnificative în termeni economici.
Slaba diversificare si dependenta de activităţile agricole are drept consecinţa venituri reduse
pentru întreprinzătorii din mediul rural.
3.Servicii pentru populaţie şi infrastructuri medico-sociale
In mediul rural, accesul populaţiei rurale la serviciile de baza (educaţie, servicii de sănătate) este
de multe ori ingreunat de:
- infrastructura specifica (scoli, cabinete medicale, grădiniţe, centre sociale, etc.) lipsa sau aflata in
diferite grade de deterioare, sau nedotata corespunzător prestării unor servicii de calitate;
- infrastructura de transport lipsa sau in stare necorespunzatoare (drumuri, cai ferate)
- serviciile de transport deficitare (impact negativ asupra fluxului urban - rural al medicilor si
profesorilor).
- lipsa specialiştilor sau nivelul scăzut de competenta al acestora
63
Populaţia de 10 ani şi peste, pe localităţi, după nivelul de instruire
Sursa datelor: INS, Direcţia de Statistică Neamţ,2011
Localitatea *
Populaţia
de 10 ani
şi peste
total
din care, după nivelul şcolii absolvite:
Superior
de lungă
durată
Superior
de scurtă
durată
Postlice
al şi de
maiştri
Liceal
Profesional
şi de
ucenici
Secundar
inferior
(gimnazial)
Primar
Fără
şcoală
absolvită
Şcoala
absolvită
nedeclarată
Bârgăuani 3737 33 3 25 171 567 1550 1152 236 0
Bodeşti 4599 51 8 74 401 815 1580 1118 552 0
Dobreni 1548 13 3 17 115 309 583 390 118 0
Dulceşti 2509 28 1 24 232 445 801 818 160 0
Dragomireşti 2121 26 3 23 147 268 793 628 233 0
Făurei 2118 15 1 16 110 298 696 752 230 0
Girov 4456 68 7 45 479 658 1800 1174 225 0
Grumăzeşti 4785 58 12 47 470 651 2211 1157 179 0
Negreşti 1693 18 5 17 111 328 657 479 78 0
Petricani 4698 47 3 30 397 681 2123 1209 208 0
Războieni 2137 26 1 17 129 322 758 600 284 0
Ruginoasa 1868 6 0 10 157 305 602 567 215 6
Ştefan Cel Mare 3067 27 0 21 217 592 1155 872 183 0
Trifeşti 4517 37 2 40 451 766 1474 1406 341 0
Ţibucani 3928 46 5 28 243 514 1545 1233 313 1
Tupilaţi 2111 20 1 16 133 386 744 633 178 0
Văleni 1441 9 0 13 52 163 571 454 179 0
Total 51333 528 55 463 4015 8068 19643 14642 3912 7
% 100% 1,03 0,11 0,90 7,82 15,72 38,27 28,52 7,62 0,01
64
În ceea ce priveşte nivelul de pregătire din teritoriul GAL se poate observa că ponderea cea mai
mare o reprezintă populaţia care a absolvit nivelul gimnazial (38,27%), urmată de populaţia care a
urmat doar ciclul primar (28,52). La aceste categorii se adaugă persoanele care au urmat şcoli
profesionale şi de ucenici (15,72%). Aproape la egalitate sunt persoanele care au absolvit studii
liceale (7,82%) şi cei care nu au absolvit nici o şcoală (7,62). Persoanele care au absolvit şcoli
post-liceale, şcoli de maiştrii sau absolvit învăţământul superior reprezintă cu puţin peste 2% din
populaţie.
3.1 Echipamente prezente sau accesibilitatea populaţiei la aceste servicii (servicii de sănătate cf.
tabel)
Situaţia unităţilor medicale, a unităţilor de învăţământ şi a dotărilor sportive din teritoriul GAL
sunt prezentate în tabelul de mai jos
Unităţi medicale Unităţi de învăţământ Dotări sportive
Spital Medic Dentist Primar Secund. Liceal Univers. Teren
fotbal
Sală de
sport
Bârgăuani 0/29 km 2 1 1 1 0/120 km 0 0
Bodeşti 0/20 km 3 1 1 1 0/20 km 0 1
Dobreni 0/15 km 1 1 1 1 0/15 km 0 0
Dulceşti 0/25 km 1 0 1 1 0/25 km 1 0
Dragomireşti 0/15 km 1 1 1 1 0/100 km 1 2
Faurei 0/30 km 1 0 1 1 0/80 km 1 0
Girov 0/14 km 1 1 1 1 0/14 km 1 0
Grumazesti 0/10 km 1 1 1 1 0/100 km 0 0
Negreşti 0/25 km 1 0 1 1 0/25 km 0 0
Petricani 0/13 km 3 1 1 1 1 0/13 km 1 0
Razboieni 0/30 km 1 0 1 1 0/30 km 0 0
Ruginoasa 0/25 km 1 0 1 1 0/120 km 1 0
Stefan cel Mare 0/16 km 1 1 1 1 1 0/16 km 1 0
Tibucani 0/33 km 1 1 1 1 0/100 km 0 3
Trifesti 0/8 km 2 0 1 1 0/108 km 1 2
Tupilaţi 0/40 km 1 1 1 1 0/105 km 1 0
Văleni 0/30 km 1 0 1 1 0/100 km 0 0
Ciohorani 0/25 km 1 0 1 1 0/90 km 1 1
Sursa datelor: INS, Direcţia de Statistică Neamţ,2011
Educaţie si formare
Capitalul uman prezintă importanta deosebita pentru dezvoltarea rurala. Dezvoltarea rurala si
diversificarea economiei rurale depind de nivelul educaţiei, al cunoştinţelor si calificării. Desi
îmbunătăţirea si menţinerea unui nivel adecvat al infrastructurii de baza este un element important
în dezvoltarea socio-economica a mediului rural, formarea profesionala reprezintă „motorul",
pentru o buna dezvoltare.
În teritoriul GAL, fiecare comună are câte o unitate de învăţământ care asigură cursul primar şi
gimnazial, iar învăţământul liceal este asigurat doar în comunele Petricani şi Ştefan cel Mare.
65
Educaţia si formarea sunt esenţiale pentru comunităţile rurale, dar în ceea ce priveşte
infrastructura şcolara exista discrepante evidente. Desi se poate spune ca numărul de scoli din
mediul rural, depăşeşte necesităţile populaţiei, calitatea educaţiei este redusa, pe de o parte din
cauza slabei dotări a infrastructurii educaţionale, iar pe de alta parte, datorita nivelului de
pregătire/experienţa al profesorilor. Sunt scoli care au nevoie de renovări, mobilier, utilităţi de
baza si material didactic. Infrastructura si facilităţile aferente educaţiei profesionale si educaţiei
primare constituie instrumente importante pentru conversia forţei de munca agricole în forţa de
munca non-agricola. Structurile de învăţământ profesional si primar sunt esenţiale pentru
reconversia profesionala a lucratorilor agricoli, deoarece majoritatea agricultorilor au doar
cunoştinţe elementare de mecanica sau din alte domenii tehnice.
Nivelul scăzut de instruire se reflecta în calitatea forţei de munca din mediul rural, fiind un factor
restrictiv pentru dezvoltarea economica din aceasta zona. Diversificarea activităţilor economice nu
este susţinuta de lucratori cu formare sau experienţa specifica diverselor tipuri de meserii,
deoarece sistemul educaţional nu a fost adaptat cerinţelor specifice din mediul rural. Instituţiile de
învăţământ din spaţiul rural, reprezentate de grădiniţe, unităţi primare si gimnaziale sunt slab
dotate în ceea ce priveşte materialul tehnic si didactic. Tehnologia IT si echipamentele hardware si
softeware sunt rar întâlnite în cadrul şcolilor din spaţiul rural în timp ce echipamentul necesar
formarii profesionale sau pentru ucenici este învechit sau lipseşte. O problema suplimentara o
constituie dificultatea de a atrage personal calificat în zonele rurale, în general, se poate spune ca,
în zonele rurale, educaţia este chiar mai slaba calitativ decât în cele urbane, din cauza problemei
permanente a finanţării.
In ultimii ani, numărul instituţiilor de învăţământ din mediul rural a scăzut, ca o consecinţa a
restructurării sistemului de educaţie si a lipsei profesorilor calificaţi. Nivelul de instruire este
scăzut, datorita prezentei reduse la cursuri, fapt care a contribuit la regruparea şcolilor mici si la
reducerea numărului acestora.
În ceea ce priveşte comunitatea roma aceasta deţine cel mai scăzut nivel de educaţie din România.
Copii care reuşesc sa înceapă scoală, deseori nu promovează ciclul gimnazial si din acest motiv
este foarte dificil ca ulterior sa-si găsească de lucru. Totodată, populaţia roma este una dintre
grupele cele mai expuse riscului de părăsire timpurie a scolii. Toate aceste aspecte duc la o slaba
reprezentare pe piaţa muncii.
Stabilitatea veniturilor în gospodărie are un efect puternic asupra participării la actul educativ.
Copiii din familiile muncitorilor cu venituri scăzute sau din familiile de pensionari sunt de doua
ori mai expuşi riscului de abandon şcolar, comparativ cu copii din familiile cu o sursa stabila de
venit.
66
În plus, în mediul rural situaţia este mai dramatica deoarece apare riscul mărit de abandon al scolii
de către copiii aflaţi în situaţiile descrise. Alte motive ale abandonului şcolar, constatate în special
în rândul copiilor din comunităţile rurale montane sunt: sărăcia extrema, lipsa mijloacelor de
transport si slaba motivaţie cu privire la câştigul economic ca rezultat al educaţiei. Slaba calitate a
educaţiei în zonele rurale, datorata lipsei de personal didactic calificat, acţionează, de asemenea,
ca un factor demotivant.
In mediul rural parcurile, spatiile de joaca pentru copii, pistele de biciclete etc, sunt slab
reprezentate, situaţie prezenta si în cazul pieţelor, parcărilor.
În ceea ce priveşte dotarile sportive, acestea se găsesc amplasate doar în unele comune din
teritoriul GAL. Astfel, cele 10 terenuri de sport se găsesc amplasate în comunele Dulceşti,
Dragomireşti, Faurei, Girov, Petricani, Ruginoasa, Ştefan cel Mare, Trifeşti, Tupilaţi şi Ciohorăni
şi 9 săli de sport în comunele Bodeşti, Dragomireşti, Ţibucani şi Ciohorăni.
Servicii socio-medicale
Furnizarea si accesul la serviciile medicale reprezintă o problema cheie pentru asigurarea unei mai
bune calităţi a vieţii în comunitatie rurale si pentru dezvoltarea economica si sociala a zonelor
ruale. în acelaşi timp, zonele rurale, mai ales cele cu populaţie dispersata, reprezintă provocări
unice pentru gestionarea si utilizarea serviciilor. Este nevoie, de asemenea, sa se îmbunătăţească
sprijinul comunitar pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi vârstnicii, mai ales cei care trăiesc în
locuri izolate.
Serviciile medicale sunt asigurate atât în sistem public cât şi privat, fiecare din localităţile din
GAL având cabinet medical pentru medicină generală, în unele comune existând 2 cabinete
medicale (Bârgăuani şi Trifeşti) sau chiar 3 cabinete medicale (Bodeşti şi Petricani). În ceea ce
privesc serviciile medicale stomatologice, acestea sunt prezente doar în unele comune, 8 comune
nedispunând de astfel de servicii (Dulceşti, Făurei, Negreşti, Războieni, Ruginoasa, Trifeşti,
Văleni şi Ciohoreni.
Problema vârstnicilor din zonele rurale nu s-a bucurat de o atenţie prea mare din partea pârtilor
interesate; ca si în alte tari, acest grup are nevoie de o grija speciala, pentru care însa nu exista
personal calificat disponibil. De asemenea, nivelul scăzut de dezvoltare economica a generat
probleme legate de existenta, calitatea si accesibilitatea serviciilor de asistenta sociala si în special
în cadrul serviciilor de îngrijire temporara sau permanenta în cămine pentru persoane vârsnice.
în concluzie, situaţia actuala a serviciilor si infrastructurii afectează calitatea vieţii în spaţiul rural
si constituie o piedica pentru dezvoltarea activităţilor economice.
În teritoriul GAL nu se află nici un spital, acestea se găsesc în oraşele limitrofe, la distanţe
cuprinse între 13 km şi 33 km.
67
4. Activităţi sociale şi instituţii locale (se vor prezenta primarii/asociaţii comune şi principalele
activităţi sociale de care beneficiază comunităţile locale)
In România, capacitatea adminsitrativa exercitata la nivel local rămâne înca inadecvata la
necesităţile tot mai diverse ale comunităţilor locale, fiind limitata calitativ de numărul redus de
personal calificat care exercita funcţii în domeniul administrativ. Lipsa experienţei necesare în
elaborarea strategiilor de dezvoltare locala si în managementul resurselor umane, dar si datorita
dotărilor necorespunzatoare, conduce la un ritm încetinit în soluţionarea multor probleme de ordin
social si economic, activităţile desfăşurate în cadrul administraţiei locale fiind exercitate
insuficient. Ca rezultat al tuturor acestor factori apare decalajul net între România si celelalte state
membre ale UE.
Teritoriul GAL este organizat din cele 18 comune conduse de consilii locale si primari (Anexa 3).
Consiliile locale sunt autorităţi cu rol deliberativ, în vreme ce primarii comunelor sunt autorităţi cu
rol executiv.
Pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a GAL-ului si stabilirea nevoilor de dezvoltare, un rol
important l-a ocupat administraţia locala si parteneriatul public - privat dezvoltat. Dezvoltarea
parteneriatelui public - privat au apărut ca o necesitate, care poate să sprijine dezvoltarea
localităţilor şi punerea în valoare a resurselor existente pe baza propunerilor populaţiei care
locuieşte în această zonă. Beneficiul dezvoltării acestor partneriate îl constituie posibilitatea
accesării fondurilor structurale, progresul social condiţionat de recunoaştere si admitere a nevoilor
fiecărui individ, protejarea eficienta a mediului, utilizarea raţionala a rezervelor naturale, păstrarea
unui nivel ridicat si sigur de creştere economica si ocupare a forţei de munca, dezvoltare culturala
si păstrarea tradiţiilor.
Asociaţiile locale si ONG-urile sunt bine reprezentate in teritoriu. Printre acestea se număra:
• Asociaţia de Dezvoltare Durabila "STEJARUL SECULAR" Dragomiresti;
Scopul asociaţiei este de a susţine dezvoltarea comunităţii locale prin acţiuni economice,
ecologice, social-umane şi tehnologice în toate domeniile de activitate ale comunităţii.
• Fundaţia Culturală si Umanitara "Iulian Arcadie Trofin"care are drept scop ajutorarea
persoanelor dezavantajate. Dintre principalele obiective ale fundaţiei menţionăm:
- ajutor social şi asistenţă socială pentru categorii sociale defavorizate (copii de vârstă
preşcolară, copii ai străzii, familii sărace, adolescenţi, tineri, şomeri, bătrâni)
- descoperirea, promovarea şi susţinerea talentelor artistice
- organizarea de cursuri de pregătire extraşcolară şi de meserii pentru elevii din diverse
medii
68
- să iniţieze şi să implementeze programe ecologice de protecţia mediului înconjurător
Fundaţia culturală și umanitară "IULIAN ARCADIE TROFIN" are în derulare mai
multe proiecte, unul din cele mai importante fiind Proiectul "Şcoala După Şcoala" - început în
anul 2006 și continuat până în prezent, este de o mare importanță pentru familiile dezavantajate de
rromi și de români din satul Budesti, întrucât:
- localitatea este recunoscută ca o zonă izolată, saracă din punct de vedere material, familiile
elevilor neavând posibilități materiale de trai;
- rromii trăiesc în locuințe insalubre, fără curent electric și fără sursă de apă potabilă;
- veniturile lor băneşti sunt reduse și provin din alocaţiile copiilor și din ajutorul social acordat
de stat. Pe timp călduros, bărbații lucrează la pădure (unde sunt prost plătiți), iar femeile la
munca câmpului. Din păcate, femeile care au copii nu pot presta nici un fel de muncă, neavând
alternativă pentru supravegherea copiilor;
- lipsa resurselor materiale are repercursiuni grave asupra dezvoltării normale și sănătoase a
copiilor care sunt, din această cauză malnutriți, suferă de boli ale pielii și plămâni. Părinţii,
unii alcoolici, au dat naştere unor copii cu tulburări de comportament, cu deficiențe mintale
(de la grad uşor până la unul grav) și chiar cu handicap mintal;
- evaluarea psihologică relevă faptul că 30% dintre copiii de vârsta gradiniței- până clasa a IV- a
suferă de unul sau mai multe abuzuri: sărăcie, părinţi alcoolici, agresivi și malnutritie;
- gradul de cultura scăzut al părinţilor rromi și români, circa 20% - fiind analfabeţi, conduce la o
slabă colaborare a acestora cu şcoala;
- lipsa resurselor materiale și a unor condiţii decente de locuit și de viață constituie cauzele
insuccesului şcolar și al absentismului în rândul preşcolarilor și al elevilor.
Proiectul "Şcoala După Şcoala" include în prezent doar 16 copii (din lipsa resurselor materiale)
cărora li se oferă un prânz și o gustare înainte de a pleca acasă, sunt supravegheați să-și făcă
temele, după care urmează desfășurarea de activități extrașcolare: curs de artă, curs de engleză,
cercul iubitorilor de animale, etc.
• Asociaţia "O rază de speranţă".
Scopul asociaţiei îl reprezint promovarea dezvoltării sociale şi economice, promovarea inovaţiei,
implementarea tehnicilor inovative şi a transferului tehnologic în perspectiva dezvoltării
potenţialului uman. Principalele obiective sunt dezvoltarea resurselor umane, protecţia mediului
înconjurator, dezvoltarea sectorului IMM-urilor şi a mediului de afaceri şi dezvoltarea sectorului
social
În teritoriul “Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare” mai desfăşoară activităţi în domeniul social,
cultural şi pentru dezvoltarea comunităţilor locale următoarele asociaţii şi fundaţii:
69
• Asociaţia "GIROVENIl" Girov;
• Asociaţia "NIHIL SINE DEO" Bodesti;
• Fundaţia pentru Iniţiativa Sociala Locala comuna Bargaoani;
• Fundaţia "HILFE" Faurei;
• Fundaţia "IOHAN" Bodesti.
ONG-urile din teritoriul “Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare” colaborează cu autorităţile
locale atât pentru sprijinirea unor persoane defavorizate, dar şi pentru informarea populaţiei rurale
asupra activităţilor sociale de care pot beneficia.
5. Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu (scurta prezentare a politicilor locale – sprijin cu
fonduri europene, banca mondiala, alte fonduri)
În teritoriul “Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare”se remarca un interes crescut pentru
accesarea fondurilor europene. Astfel, in cele 18 comune au fost implementate sau se afla in curs
de implementare un număr important de proiecte finanţate din fonduri naţionale şi comunitare, de
către beneficiari privaţi si publici.
Programul SAPARD a fost un program de pre-aderare finanţat din fonduri comunitare care a avut
drept scop pregătirea ţării noastre pentru aderarea la UE. Prin acest program au fost realizate un
număr de 25 de proiecte atât investiţii publice în infrastructura rurală (5 proiecte) cât şi investiţii
private în agricultură (14 proiecte), pentru procesarea produselor agricole (1 proiect) şi pentru
diversificarea activităţilor neagricole (5 proiecte) în scop dezvoltării economiei ruarale şi creşterea
calităţii vieţii.
Prin Programul SAPARD s-au realizat în teritoriul GAL următoarele proiecte de infrastructură
rurală
- drumuri comunale
o Modernizare drum comunal pe raza comunei Razboieni
o Modernizare drumuri comunale si ulite satesti in satele Petricani, Tarpesti si Boistea,
comuna Petricani, Modernizare drumuri comunale: DC 37 Girov-Versesti km 0+000 -
4+000; DC 39 Caciulesti-Gura Vaii km 0+000 - 1+600 SI drum local Gura Vaii - DN 15D
km 0+000 - 2+000, com.Girov
o Modernizare drumuri comunale DC 90 DN2 - Trifesti km 0+000 -5+260 ;DC92 Trifesti -
Miron Costin (DC91) km 0+000 -3+000, com.Trifesti
- reţele alimenatre cu apă
o Alimentare cu apa com.Grumazesti
70
o Alimentare cu apa in sistem centralizat a com.Stefan cel Mare, satele Stefan cel Mare,
Cirligi, Dusesti Soci si Bordea
Tot din fondurile SAPARD au primit finanţare o serie de proiecte private pentru:
- modernizarea exploataţiilor agricole
o MURARITA VASILE - ASOCIATIE FAMILIALA - Modernizarea fermei agricole
Ruginoasa prin achizitii de tractoare si utilaje agricole
o PFA ACATRINEI IOAN Modernizarea unei ferme vegetale prin achzitia unui tractor nou
de 68 CP, pentru PFA Acatrinei Ioan din satul Tupilati, comuna
o PFA MISCA PETRU Modernizare ferma vegetala sat Topolita, com. Grumazesti Tupilati
o SC AGRI FARM SRL Modernizare ferme vegetale Dulcesti
o SC CGC AGRIA SRL Modernizare ferma reproductie suine, localitatea Girov
o SC PARIMOL SRL Infiintarea unei ferme de 200 capre in localitatea Negresti
o A.F POPA F. ROMEO Infiintare euroferma zootehnica in satul Micsunesti, comuna Faurei
o AF CIOBANU SABINA Infiintare euroferma zootehnica in satul Ruginoasa, comuna
Ruginoasa
o SA AGRONEX Achizitii de echipamente agricole la SA AGRONEX HARTOP, comuna
Bargauani
o PFA ANTAL IUSTIN Cresterea capacitatii de productie, prin achizitionarea de utilaje in
cadrul fermei de cereale PF ANTAL in comuna Tibucani, judetul Neamt
o SC AGRICOLA PROD SRL Achizitie de utilaje si echipamente agricole necesare
modernizarii fermei vegetale din localitatea Girov
o SC DORIDAN SRL Dotare microferma agro-zootehnica situata in comuna Trifesti
o SC GLOBAL SYSTEM SRL Infiintare sere legume, comuna Dulcesti
o AF DASCALU SINZIANA Ferma vaci lapte, sat Ghigoiesti, comuna Stefan cel Mare
- procesarea şi marketingul produselor agricole
o SC RIPANU SR COM SRL Fabrica produse lactate 7.200 l/zi-com.Petricani
- turism rural
o SC TUROAG SA Modernizarea si extinderea pensiunii Hanu Ancutei si a utilitatilor
conexe
o SC NILVAS SRL Pensiunea turistica rurala "Elena" localitatea Turturesti, comuna Girov
o AF SACALEANU ADINA Constructia unei pensiuni agroturistice in localitatea Dobreni,
comuna Dobreni
- activităţi piscicole
o SC STEJARUL NUMIPET SRL Ferma piscicola Valea Mare, comuna Razboieni
71
- procesarea primară a lemnului
o SC LAFOR SRL Investitii pentru imbunatatirea prelucrarii primare, arderii deseurilor si
transportului produselor din lemn, comuna Razboieni
Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 care este un amplu program de investiţii
post-aderare a crescut numărul proiectelor accesate de către beneficiari din teritoriul GAL. Multe
din aceste proiecte sunt în curs de implementare.
Cele mai multe proiecte au fost depuse pentru măsura Masura 141 - Sprijinirea fermelor agricole
de semi-subzistenta. Din cele 484 de proiecte selectate pentru finanţare prin măsura 141 – la
nivelul judeţului Neamţ, 82 de proiecte reprezentând 16,9% din total, sunt situate în teritoriul
GAL Ştefan cel Mare. Cele mai multe proiecte sunt în comunele Grumăzeşti (12), Trifeşti (11),
Bârgăuani (9), Girov 8, Dulceşti şi Petricani (câte 7), iar cele mai puţine în comunele Ruginoasa,
Văleni, Tupilaţi, Războieni (câte un proiect). Comuna Ciohorăni care nu are nici un proiect
finanţat prin această măsură.
Trebuie menţionat că din cele 21 de proiecte depuse la nivelul judeţului pentru măsura 322 -
Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia
rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale, 4 poiecte se regasesc pe teritoriul GAL
o COMUNA STEFAN CEL MARE- Modernizare cu imbracaminte asfaltica usoara drumuri
de interes local -9,22 km, renovare si modernizare camin cultural Stefan cel Mare si
achizitie de utilaje pentru intretinerea si exploatarea drumurilor de interes local
o COMUNA DOBRENI - Modernizare drum comunal si drumuri satesti, infiintare retea de
canalizare menajera cu statie de epurare, extindere retea de alimentare cu apa, construire
gradinita cu program normal, reabilitare si modernizare camin cultural pentru conservarea
si promovarea culturii traditionale
o COMUNA TUPILATI- Modernizare drum comunal dc 180 Tupilati - Valeni si retea de
drumuri satesti, com. Tupilati, reabilitare camin cultural si muzeu satesc, com. Tupilati,
construire centru de asistenta dupa program scolar, de tip "after school", com. Tupilati si
achizitionare de utilaje pentru dotarea serviciului public de deszapezire
o COMUNA DRAGOMIRESTI - Proiect integrat privind alimentare cu apa, retea de
canalizare menajera si statie de epurare in sat Hlapesti, modernizare drum comunal DC41
Dragomiresti - Hlapesti, km 0+000 - 1+735 si modernizare drum local km 0+000 - 0+975
in satul Unghi, infiintare centru de asistenta dupa program scolar de tip after school in sat
Unghi, reabilitare si modernizare camin cultural, conservarea si promovarea culturii
traditionale, sat Vad
72
De asemenea, sunt în diverse stadii de realizare proiecte private depuse pentru măsurile Măsura
121 - Modernizarea exploatatiilor agricole, Măsura 312 - Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de
micro-intreprinderi şi Măsura 313 - Încurajarea activităţilor turistice, din care menţionăm:
Măsura 121
o S.C. AGRI FARM S.R.L comuna Bâgăuani, „Modernizare ferma vegetala AGRI FARM"
o S.C. SEMAGRA S.R.L. comuna Dobreni,: "Modernizare a exploatatiei agricole din corn.
Dobreni, jud. Neamţ"
o S.C. RANCHO INVEST S.R.L. comuna Faurei, "Adăpost pentru ingrasarea suinelor in
loc. Faurei"
o PF ROTARIU LIVIU CRISTIAN comuna Girov, "Achiziţie de maşini si utilaje agricole
pentru modernizarea fermei vegetale "
o PFA PETRESCU LUCIAN comuna Girov, "Achiziţionare de utilaje agricole pentru
exploatatia agricola PFA PETRESCU"
o S.C. ULEIUL PROD S.R.L. comuna Girov, "Modernizare, consolidare si amenajare hale
existente - schimbare de destinaţie in fabrica de uleiuri”
o PF MURARITA IOAN comuna Ruginoasa, "Achiziţia de utilaje agricole pentru ferma
vegetala"
o PF ACATRINEI MIHAI comuna Ruginoasa, "Modernizarea exploatatiei agricole"
o A.F. TANASA IOAN comuna Ruginoasa, "Modernizare a
exploatatiei agricole"
o S.C. AS AGRA S.R.L. comuna Ştefan cel Mare, "Achiziţia de tractor, combina si
echipamente"
o S.C. TEHNOIND S.R.L. comuna Ştefan cel Mare, "Baza depozitare
cereale "
Măsura 312
o SC CARPAT AGROM S.R.L. comuna Bâgăuani, ”Achiziţii de utilaje si echipamente
pentru prestări servicii activităţi meşteşugăreşti"
o S.C. AGRISOL ARENA S.R.L. comuna Bâgăuani, "Achiziţii de utilaje si echipamente
pentru prestări servicii si activităţi".
o S.C. AGROCONSULTING PREST S.R.L comuna Girov, "Achiziţie de
utilaje pentru activităţi auxiliare producţiei vegetale"
o S.C. PHOTO SOLARIS ENERGY S.R.L. comuna Girov, "Achiziţionare
utilaje pentru producţia de panouri fotovoltaice"
o S.C. AGRICOLA CUORE S.R.L. comuna Petricani, "Construcţii anexe pentru utilaje
agricole necesare activittailor auxiliare culturii vegetale"
73
o S.C. STAR AGRO CUORE S.R.L. comuna Petricani, "Achiziţii utilaje pentru prestări
servicii auxiliare producţiei vegetale, construcţii spatii pentru garare "
o S.C. AGROTEHNICA CUORE S.R.L. comuna Petricani, "Achiziţii utilaje agricole pentru
prestări servicii, construire spatii garare "
o S.C. AGROINDPRESTSERV S.R.L. comuna Ştefan cel Mare, "Achiziţie de utilaje pentru
activităţi auxiliare producţiei vegetale echipamente pentru activităţi
o S.C. CMD PRESTCOM S.R.L. comuna Ştefan cel Mare, "Achiziţie de utilaje pentru
activităţi auxiliare producţiei vegetale"
Măsura 313
o APINTILIOAEI MIRCEA IOAN Intrep. Individ, comuna Dobreni,: "Construire pensiune
turistica in corn. Dobreni”
o S.C. LORY CENTER S.R.L. comuna Petricani, "Pensiune turistica loc.Petricani, corn.
Petricani, jud.Neamt - prin programul FEADR"
Nu trebuie omise proiectele privind gestionarea deşeurilor cu finanţare aprobate prin Phare CES
2005, beneficiari 6 consilii locale, dintre care una este componenta a GAL-ului, (CL Grumzasesti),
10 proiecte fiind aprobate fără finanţare, din care 5 sunt componenta a GALului (Trifesti, Dulcesti,
Ruginoasa, Bârgăuani şi Faurei).
De asemenea, în localităţile din teritoriul “Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare” au fost
realizate şi proiecte finanţate de la bugetul de stat:
Proiectele de investitii promovate din fonduri bugetare privesc in principal modernizari de
drumuri, alimentari cu apa, reabilitari de scoli, constructia de gradinite, constructia de baze
sportive etc.
Valoarea celor 78 de proiecte finantate din fonduri comunitare de cca. 52,0 milioane euro, iar
a celor 3 de proiecte finantate din fonduri de la bugetul de stat de cca. 66,4 milioane lei.
Se poate concluziona că atât autorităţile locale cât şi populaţia din teritoriul “Grupului de acţiune
locală Ştefan cel Mare” si-au cuantificat posibilităţile şi oportunităţile de dezvoltare accesând un
număr important de proiecte de investiţii cu finanţare comunitară si naţională.
Este necesară însă o coerenţa a politicii de dezvoltare în aşa fel încât să se maximizeze eficienţa
fondurilor utilizate pentru punerea în valoarea a patrimoniul de care dispun comunităţile din acest
teritoriu, lucru ce poate fi realizat cu uşurinţă în parteneriatul public-privat creat.
74
6.Elemente complementare privind prezentarea teritoriului (alte aspecte cu relevanta pentru dez.
Teritoriului respectiv)
Zonele sărace
Incidenţa sărăciei este considerabil mai mare în zonele rurale si în rândul angajaţilor din
agricultura. În ultimii ani, economia româneasca s-a îmbunătăţit, iar gradul de sărăcie a scăzut si
el. Desi s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte reducerea sărăciei absolute,
beneficiile noului val de creştere nu ajung la toate segmentele populaţiei, în România, sărăcia
predomina în mediul rural, peste 70% din oamenii săraci se găsesc în zonele rurale. Grupurile
expuse fenomenului de sărăcie sunt persoanele care lucrează în agricultura pe cont propriu (32%),
şomerii (27%), persoanele care lucrează pe cont propriu în afara agriculturii si casnicele (23%).
Prin prisma vârstei, incidenţa sărăciei este cea mai mare în rândul tinerilor (în special în categoria
de vârsta 15-24) (Raportul INS&BM de monitorizare a sărăciei, bazat pe Ancheta bugetelor
gospodăriilor; date din 2006).
Gradul de sărăcie in teritoriul GAL
(conform Anexei nr. 6 Lista localităţilor în funcţie de gradul de sărăcie la Ghidul solicitantului
pentru participarea la selecţia grupurilor de acţiune locală - MADR)
1 Provine din comuna Dobreni 2 Provine din comuna Dulcesti 3 Provine din comuna Botesti 4 Provine din comuna Miroslavesti, judetul Iasi
Cod
SIRUTA
Denumire
localitate
Numar
gospodarii la
Recensamant
Numar
persoane in
gospodarii la
Recensamant
Rata
Saraciei
Profunzimea
Saraciei
(Deficitul de
Consum) -
Index
Severitatea
Saraciei
Index
121466 Bârgăuani 1615 4227 52,0% 16,0% 7,4%
121607 Bodeşti 1809 5053 42,9% 13,2% 6,1%
122285 Dobreni 1353 3628 47,2% 14,0% 6,4%
122463 Dulceşti 1701 4730 48,0% 14,9% 6,9%
122392 Dragomireşti 913 2421 49,2% 15,5% 7,2%
122613 Făurei 909 2335 55,3% 17,1% 7,9%
122702 Girov 2660 7374 52,3% 16,0% 7,3%
122908 Grumăzeşti 1793 5286 45,4% 13,8% 6,3%
Negreşti1 47,2% 14,0% 6,4%
123424 Petricani 1727 5630 54,3% 17,1% 7,8%
123969 Războieni 868 2161 41,3% 11,5% 5,3%
Ruginoasa2 48,0% 14,9% 6,9%
124411 Ştefan Cel Mare 1205 3292 44,2% 12,9% 5,9%
124723 Trifeşti 1767 5079 48,9% 14,9% 6,8%
124803 Ţibucani 1544 4455 51,3% 15,5% 7,0%
124750 Tupilaţi 895 2418 54,4% 16,8% 7,6%
Văleni3 53,5% 17,1% 8,0%
Ciohorăni4 47,4% 15,2% 7,2%
75
Dupa cum se observa in tabelul de mai sus, toate comunităţile cuprinse in teritoriul GAL au un
grad de sărăcie ridicat cuprins între 41,3 % - 55,3%, “Grupul de acţiune locală Ştefan cel Mare”
prezentând şi din acest punct de vedere o omogenitate a teritoriului.
Veniturile rurale sunt relativ scăzute, iar discrepanta fata de zonele urbane se măreşte din ce în ce
mai mult. Media veniturilor gospodăriilor în zonele rurale media venitului este de aproximativ 95
Euro/persoana/luna, în timp ce în zonele urbane este în jurul sumei de 135 Euro/persoana/luna.
Venitul, la nivelul gospodăriilor rurale, provine în special din producţia agricola si asigura
aproximativ 45% din venitul total. Media venitului provenit din activităţile non-agricole la nivel
de gospodărie a fost de aproximativ 12 Euro/luna reprezentând, doar 4,1% din venitul net
(„Tendinţe sociale" - INS 2005).
Veniturile din agricultura provin în principal (77%) din surse din natura - cum ar fi alimentele
produse în gospodarii, pentru autoconsum, fapt care subliniază caracterul de subzistenţă a celor
mai multe exploataţii agricole.
Restructurarea industriala
Teritoriul Grupului de Acţiune Locală „Ştefan cel Mare” a fost afectat de restructurarea industrială
care a avut loc în judeţul Neamţ. În condiţiile restructurării industriilor (sidelurgică, mecanică,
chimică, etc.) pe piaţa muncii s-au acumulat o serie de probleme sociale (adresa Consiliului
Judeţean Neamţ nr. 4388/12.04.2012)
76
PUNCTE TARI o Moştenire rurală bogată (tradiții, cadru natural,
arhitectură tradiţională);
o Existența unor importante monumente istorice și a unor
obiective turistice importante;
o Existența unor arii naturale protejate: două de interes
naţional și patru de interes local;
o Existența unui nivel ridicat de biodiversitate, acesta fiind
asociat suprafeţelor agricole;
o Existența unor suprafeţe întinse de teren agricol, care se
pretează practicării unei agriculturi moderne, și care
permit totodată diversificarea culturilor agricole;
o Încheierea retrocedării terenurilor agricole către foștii
proprietari;
o Existența unui climat temperat continental ce favorizează
realizarea asolamentului agricol;
o Durata anuală de însorire care favorizează diversificarea
culturilor precum și înființarea de culturi duble;
o Existența unui regimul pluviometric echilibrat care
permite obținerea de producții mari la hectar chiar și de
pe suprafețe neamenajate pentru irigat;
o Existența unei varietăti în ceea ce privește “tipul de sol”,
cu potențial ridicat de fertilitate;
o Existența unui patrimoniu cultural și a unor condiții
geografice pentru desfășurarea și accesarea serviciilor
turistice;
o Existența unui potențial ridicat pentru energii
neconvenţionale.
PUNCTE SLABE
o Infrastructură rurală de bază insuficient dezvoltată
(drumuri, apa/tratarea apei reziduale, energie și gaze);
o Insuficienta dezvoltare a serviciilor sociale pentru
populaţia rurală;
o Acces limitat la serviciile de bază (facilități pentru
copii, vârstnici; activități recreative și spații recreaţionale);
o Lipsa surselor financiare pentru restaurarea
aşezămintelor locale cu valoare culturală ridicată;
o Înregistrarea unui grad de sărăcie ridicat în rândul
populației locale stabile;
o Existența fragmentării terenurilor agricole aparținând
exploatațiilor agricole mici, cu proprietari cu vârste
înaintate (peste vârsta pensionării);
o Existența unor suprafeţe considerabile de teren agricol
aflate sub influiența condiţiilor climatice nefavorabile
(deficit sau exces de apă), fenomene de degradare a
solului, respectiv eroziuni și alunecări de teren;
o Existența unei reţele hidrografice deficitare pe
teritoriul GAL;
o Resurse ale subsolului reduse;
o Infrastructură de management de colectare și
reciclare/procesare a deşeurilor, nesatisfăcătoare;
o Grad scăzut de exploatare a potenţialului turistic
existent.
o Punctele de sinergie dintre programele actuale de
dezvoltare rurală (PNDR, POSDRU, POS Mediu și
programe naţionale);
o Utilizarea veniturile obținute de populația teritoriului în
țară sau în afară acesteia mai mult pentru creşterea
nivelului calității vieţii și mai puțin investite în afaceri;
o Posibilitatea abordări integrate a unor proiecte (integrarea
activităţilor sau integrarea localităţilor);
o Potențial de a se îmbunătăți managementul apei și solului
prin susţinerea practicilor agricole tradiţionale care
protejează mediul;
o Existenţa fondurilor pentru dezvoltarea reţelei de perdele
forestiere;
o Încurajarea dezvoltarii și utilizarii surselor de energie
regenerabilă (pe teritoriul GAL sunt în curs de iniţiere
două proiecte pentru realizarea de investiții în centrale
eoliene);
o Manifestarea unui interes continuu la nivelul autorităților
locale pentru dezvoltarea și promovarea teritoriului GAL
la nivel local, național și european.
OPORTUNITĂŢI
o Modernizarea excesivă a agriculturii, ceea ce
presupune creşterea inputurilor de substanțe chimice
(utilizarea de îngrășăminte chimice și substanțe pentru
combaterea bolilor și dăunătorilor);
o Creşterea ratei de apariţie a fenomenelor asociate
schimbărilor climatice (exces de umiditate - inundaţii,
temperaturi de caniculă și secetă) cu impact negativ
asupra resurselor de apă și sol;
o Concesiile făcute urbanizării și existența pericolului cu
privire la pierderea identității rurale;
o Destabilizarea microclimatelor, ca o consecinţa a
schimbărilor climatice
o Impactul dezastrelor naturale asupra biodiversității asociate suprafeţelor agricole și/sau forestiere;
o Riscul ca infrastructura de bază să ramână
nemodernizată din cauza posibilităţilor financiare
reduse sau aproape inexistente;
o Depopularea zonelor rurale – îmbătrânirea populației
existente și înregistrarea unui spor natural negativ;
o Dispariţia patrimoniului și a tradițiilor locale rurale.
RISCURI
TERITORIUL
77
PUNCTE TARI
o Proporţia mare a populaţiei active;
o Disponibilitatea forţei de muncă rurale;
o Creşterea numărului de absolvenţi ai
facultăților cu profil agricol;
o Personal cu experienţă în derularea
programelor cu sprijin nerambursabil
european;
o Densitate mare a populației aparținând
teritoriului GAL;
o Valoarea indicelui mortalității infantile în
continuă scădere;
o Tendinţa de creştere a sporului natural –
prin creșterea duratei medie de viață a
populației – în special la femei
PUNCTE SLABE
o Rata a şomajului destul de ridicată – în special în
rândul tinerilor;
o Nivel scăzut de educaţie și de competență
profesională înregistrată în rândul populației locale
stabile;
o Nivel scăzut al cunoştinţelor și competențelor
profesionale cu specific agro-zootehnic;
o Prezență redusă a femeilor pe piaţa muncii;
o Evoluţie demografică negativă;
o Accesul limitat al populaţiei la informaţii cu
caracter economic, social și administrativ;
o Forţă de muncă excedentară, concentrată în fermele
mici (în special în fermele de subzistență și
semisubzistență);
o Nivel scăzut a productivității muncii, conducând la
obținerea de venituri mici;
o Un număr important de exploataţii agricole
utilizează mașini, echipamente și utilaje agricole
neperformante, uzate moral și forță de muncă
îmbătrânită;
o Pondere scăzută a tinerilor și a femeilor în
managementul firmelor.
o Mentalitate schimbată și competență
crescută a emigranţilor întorşi acasă;
o Impact pozitiv realizat în urma finanțărilor
nerambursabile din fonduri europene
pentru activități agricole și non- agricole;
o Creşterea sporului natural al populaţiei,
încurajarea investiţiilor pentru tineri,
determină stabilirea pe teritoriul GAL-ului
a noi familii tinere;
o Mediu etnic omogen;
o Sprijin financiar pentru creşterea /
diversificarea activităților din zonele
rurale;
o Existența unor programe de asistență
socială;
o Interes din partea populaţiei tinere pentru
deschiderea de unor afaceri în mediul rural;
o Beneficii în urma accesului la programe de
pregătire profesională și de calificare;
o Beneficii în urma accesului la programe de
consultanță specializată cu sprijin finaciar
nerambursabil prin fonduri europene,
o Existența unor sectoare de consultanță și
de formare profesională dezvoltate, ca
urmare a cererii de pe piaţă.
OPORTUNITĂŢI
o Scăderea și îmbătrânirea populaţiei rurale din
teritoriul GAL;
o Continuarea fenomenului de migrarea forţei de
muncă ca urmare a remuneraţiilor mici, spre alte
zone cu locuri de muncă mai bine retribuite -
migrare către zona urbană din tară și/sau în afara
țării;
o Nivelul redus al investiţiilor în activități sustenabile;
o Majorarea costurilor salariale;
o Rata relativ ridicată a şomajului, în special în rândul
tinerilor și a femeilor;
o Creşterea perioadelor de incapacitatea temporală /
definitivă a forţei de muncă ca urmare a scăderii
nivelului de sănătate și/sau a îmbătrânirii populaţiei
stabile.
RISCURI
POPULAŢIA
78
PUNCTE TARI
o Sector agricol şi non agricol în creştere
o Potențial ridicat pentru dezvoltarea și practicarea unei
agriculturi în sistem ecologic;
o Desfășurarea pe suprafeţe mari de teren agricol a
practicilor agricole tradițional-extensive, fapt ce
demonstrează existența unui potențial ridicat în acest
sens;
o Potenţial ridicat de diversificare a culturilor agricole
(înfiinţarea de plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi
specifi zonei)
o Existenţa produselor tradiţionale de fermă şi
posibilitatea dezvoltării acestei activităţi;
o Dezvoltarea cadrului legislativ pentru finanțare rurală –
fonduri de garantare pentru agricultură;
o Interes pentru dezvoltarea sectorului privat - număr
destul de ridicat al întreprinderilor care desfășoară
activități cu specific de comerț; o Interes pentru dezvoltarea cooperării inter-teritoriaie si
transnaţionale pentru extinderea și îmbunătățirea
experienței locale;
o Experienţă în creştere în absorbirea fondurilor
comunitare;
o Condiții pedo-climatice favorabile pentru desfășurarea
activităților economice.
PUNCTE SLABE o Cultura antreprenorială slab dezvoltată;
o Sector slab dezvoltat pentru exploatațiile agricole
comerciale de producție, inclusiv procesare
o Reticienţă la constituirea grupuri de producători
pentru valorificarea în comun a producţiei agricole;
o Productivitate scăzută în domeniul agro-alimentar;
o Procent ridicat al fermelor agricole de sub-zistență și
semi-subzistență;
o Practicarea agriculturii ecologice fără înregistrea
fermelor şi produselor ecologice (la un nivel destul
de scăzut comparativ cu nivelul european);
o Nivel încă scăzut de conformitate cu normele și
reglementările europene;
o Slaba dotare a exploatațiilor mici și a micro-
întreprinderilor;
o Existența unui management deficitar al deșeurilor
periculoase și nepericuloase provenite din sectorul
de producție și procesare al materiilor prime din
agricultură;
o Reţele de comercializare slab dezvoltate
o Nivel scăzut de producere și respectiv utilizare a
energiei regenerabile;
o Sectorul serviciilor pentru populație, slab dezvoltat;
o Număr mic al unitatilor de depozitare;
o Slaba funcţionare a sistemului financiar- bancar
în spaţiul rural, în special pentru exploatațiile
agricole mici și micro-întreprinderi;
o Servicii publice şi private de consultanță
insuficient pregătite pentru exploatațiile
agricole mici.
o Fonduri nerambursabile destinate creșterii
competitivității fermelor comerciale și de semi-
subzistență și asociațiilor acestora, a întreprinderilor de
procesare agroalimentare/forestiere; introducerii și
dezvoltării cooperării inter-teritoriale și transnaționale;
înființarea și administrarea grupurilor de producători,
verigă între agricultori, procesatori și comercianti;
o Disponibilitatea unei piețe mari, aflate în plină
dezvoltare, atât pe plan intern, cât și pe plan european
și care ar putea fi exploatată (inclusiv produsele
ecologice);
o Existenţa sprijinului pentru sisteme agricole cu înaltă
valoare naturală și dezvoltarea de piețe pentru
produsele agricole tradiționale;
o Existența unui sector de consultanță privat cu
posibilități de dezvoltare pentru satisfacerea nevoilor
de piață;
o Interes manifestat de autoritățile locale pentru creșterea
potențialului agricol prin modernizare și restructurare;
o Alocarea de fonduri europene pentru producerea de
energie din surse regenerabile;
o Eficientizarea utilizării fondurilor în urma abordării
LEADER din cadrul PNDR;
o Creşterea oportunităţiilor pentru investițiile străine
directe ca urmare a aderării României la UE.
OPORTUNITĂŢI
o Tendințe de modernizare în agricultură, ceea ce
presupune input-uri de substanțe chimice constând în
îngrășăminte, ierbicide și pesticide;
o Tendințe de specializare și intensivizare printre
operatori privați din sectorul agricol –vegetal și
animal;
o Risc asumat de procesatorii de produse agricole în
colaborare cu exploatațiile agricole mici;
o Incapacitatea rezolvării problemei piețelor-lipsă
pentru exploatațiile comerciale (piața funciară,
credite, servicii de consultanță și servicii de
marketing);
o Capacitate slabă de absorbție a fondurilor Uniunii
Europene;
o Concurența străină (inclusiv pentru produsele
ecologice);
o Ritmul lent al reformelor economice care determină
menținerea la cote constante a gradului de sărăcie și
apariția fenomenului de migrare a forței de muncă
specializate în afara granițelor țării;
o Slaba dezvoltare a infrastructurii rurale precum și
lipsa surselor financiare pentru realizarea de
investiții în acest domeniu întro perioadă scurtă de
timp;
o Putere scăzută de cumpărare a populației din mediul
rural, în prezent și preconizată pentru următorii ani.
RISCURI
RISCURI
ACTIVITĂŢI ECONOMICE
79
PUNCTE SLABE
o Lipsa resurselor financiare necesare
realizării investiţiilor posibile și
asigurării părții private de cofinanțare
a proiectelor propuse;
o Colaborare încă slabă între actorii
publici și cei privaţi;
o Grupuri de producători în număr foarte
mic, aproape inexistente;
o Lipsa unui sistem informatic integrat
care să interconecteze cu toți furnizorii
de servicii;
o Personal specializat insuficient pentru
efectuarea de prestații în sectorul de
servicii sociale.
PUNCTE TARI
o Există structuri comunitare (asociaţii, ONG-uri
etc.) care pot conduce proiectele de dezvoltare
locală. ONG-uri active în domeniul cultural şi de
mediu;
o Interesul autorităților locale pentru iniţierea şi
dezvoltarea parteneriatelor de tip inter-
instituțional și public-privat;
o Strategii de dezvoltare la nivelul comunelor din
cadrul teritoriului GAL- existente;
o Existenţa unor parteneriate active în domeniul
dezvoltării locale (GAL “Ștefan cel Mare”
județul Neamţ)
o Experienţă dobândită în eleborarea şi
implementarea proiectelor de dezvoltare rurală
(Phare. SAPARD, PNDR etc.)
o Membrii acestor parteneriate sunt pregătiţi să
elaboreze şi să implementeze proiecte viabile.
o Valorificarea sprijinului financiar european,
pentru a îmbunatăți activitatea de construire a
capacităților și aplicarea strategiilor locale;
o Valorificarea sprijinului financiar acordat prin
PNDR pentru implementarea strategiilor de
dezvoltare locală;
o Valorificarea sprijinului financiar acordat prin
PNDR pentru îmbunatățirea guvernanței locale;
o Creşterea competențelor GAL-ului necesare
implementării strategiilor de dezvoltare locală și
animării teritoriului;
o Sprijin pentru crearea și dezvoltarea serviciilor de
bază pentru populaţia rurală;
o Schimburile de experienţă cu alte comunități; o Posibilitatea de explotare a resurselor culturale
existente la nivelul teritoriului GAL;
o Protejarea patrimoniului cultural de interes local
și natural din spațiul rural.
OPORTUNITĂŢI
o Incapacitatea de dezvoltare a unor
parteneriate locale puternice și de
promovare a potenţialului endogen al
teritoriilor;
o Absorbţie scăzută a alocarilor financiare;
o Programe sociale întrerupte;
o Pierderea identității locale;
o Lipsa de atractivitate a serviciilor din
mediul rural pentru personalul calificat.
RISCURI
ORGANIZAREA SOCIALĂ ȘI INSTITUȚIONALĂ
80
PARTEA A lll –A: PRIORITĂŢI
Prin consultări între toţi partenerii (publici, privaţi, ONG), pe baza analizei diagnostic a
teritoriului şi a analizei SWOT au fost stabilite principalele priorităţi ale Planului de Dezvoltare
Rurală a teritoriului Grupului de Acţiune Locală "Ştefan cel Mare".
În schema nr. 1 sunt prezentate priorităţile şi obiectivele operaţionale ce urmeză a fi realizate în
cadrul Planului de Dezvoltare Locală, precum şi măsurile din cadrul Programului Naţional de
Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 - 2013 în care se regăsesc acţiunile propuse pentru dezvoltarea
microregiunii.
La nivelul Grupului de Acţiune Locală "Ştefan cel Mare", au fost identificate un număr de cinci
priorităţi majore:
1. Creşterea competitivităţii fermelor comerciale şi de semi-subzistenţă, a asociaţiilor
acestora, precum şi a întreprinderilor de procesare agroalimentare/forestiere cu
respectarea principiilor dezvoltării durabile;
2. Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în spaţiul rural prin folosirea şi gospodărirea
durabilă a terenurilor agricole prin împădurire;
3. Diversificarea economiei rurale, renovarea şi dezvoltarea satelor, punerea în valoare
a moştenirii culturale, precum şi îmbunătăţirea serviciilor pentru populaţia rurală în
scopul creşterii calităţii vieţii;
4. Dezvoltarea cooperării inter-teritoriale şi transnaţionale pentru extinderea
experienţelor locale şi îmbunătăţirea strategiilor locale;
5. Creşterea capacităţii de implementare a strategiilor de dezvoltare locală.
Obiectivele operaţionale ce se urmăresc a fi realizate în cele cinci domenii prioritare stabilite se
găsesc prezentate în cap. 11.4 din PARTEA A IV-A: PREZENTAREA MĂSURILOR
81
PRIORITĂŢI OBIECTIVE OPERAŢIONALE MĂSURI
1. Creşterea competitivităţii fermelor
comerciale şi de semi-subzistenţă, a
asociaţiilor acestora, precum şi a
întreprinderilor de procesare
agroalimentare/forestiere cu
respectarea principiilor dezvoltării
durabile
Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi
procedee noi, diversificarea producţiei,
ajustarea profilului, nivelului şi calităţii
producţiei la cerinţele pieţei
Promovarea agriculturii ecologice şi obţinerea
de produse tradiţionale în ferme de semi-
subzistenţă
Încurajarea asocierii în vederea valorificării
produselor, susţinerea grupurilor de
producători şi a membrilor acestora
Încurajarea utilizării surselor de energie
regenerabilă pentru o dezvoltare durabilă
Îmbunătăţirea veniturilor întreprinderilor
sprijinite prin creşterea valorii adăgate şi
reducerea cheltuielilor de producţie
Masura 121
Masura 123
2.Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi
gospodărirea durabilă a terenurilor
prin împădurirea unor suprafeţe
Creşterea suprafeţelor de pădure cu rol de
protecţie a solurilor şi a apei, precum şi pentru
asigurarea funcţiilor recreative
Asigurarea protecţiei terenurilor agricole, a
infrastructurii rutiere, limitarea eroziunii
solului
Masura 221
Asigurarea resurselor durabile
3. Diversificarea economiei rurale,
renovarea şi dezvoltarea satelor,
punerea în valoare a moştenirii
culturale, precum şi îmbunătăţirea
serviciilor pentru populaţia rurală
în scopul creşterii calităţii vieţii
Valoarificarea superioară a resurselor naturale
ale microregiunii
Valoarificarea potenţialului agroturistic al
microregiunii
Crearea şi dezvoltarea serviciilor de bază
pentru populaţia rurală
Protejarea patrimoniului natural şi cultural si
punerea în valoare a acestuia
Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei
Masura 312
Masura 313
Masura 322
4. Dezvoltarea cooperării
interteritoriale şi transnaţionale pentru
îmbunătăţirea strategiei locale şi
promovarea schimburilor de experienţă
Îmbunătăţirea cunoaşterii şi preluarea
elementelor novative, de diversificare a
activităţii
Promovarea teritoriului microregiunii a
resurselor de care dispune in scopul realizării
unor cooperări
pe diverse sectoare
Masura 421
5. Creşterea capacităţii de
implementare a strategiilor
dezvoltare rurală
Îmbunătăţirea continuă a sistemului de
informarea a populaţiei rurale din microregiune
Atragerea permanentă a membrilor GAL la
acţiunile promovate
Masura 431
Submăsura 431.2
82
1. Creşterea competitivităţii fermelor comerciale şi de semi-subzistenţă, a asociaţiilor
acestora, precum şi a întreprinderilor de procesare agroalimentare/forestiere cu
respectarea principiilor dezvoltării durabile
Această prioritate se adresează unui grup ţintă predominant în spaţiul rural al teritoriului
Grupului de Acţiune Locală "Ştefan cel Mare", având în vedere rolul pe care îl ocupă agricultura
în economie locală. Ca urmare a retrocedării terenurilor - această ramură a economiei este
reprezentată printr-un număr mare de ferme individuale - caracterizate prin putere economică
redusă şi orientare spre autoconsum, majoritatea fiind de exploataţii de subzistenţă şi semi-
subzistenţă. În fermele de semi-subzistenţă agricultorii desfăşoară diverse activităţi agricole de
cultivare a plantelor şi de creştere a animalelor, bazate pe tradiţii specifice satului românesc.
Aceste ferme se caracterizează printr-o structură de producţie foarte diversificată, determinată de
necesităţile gospodăriei, precum şi printr-o dotare tehnică redusă şi necorespunzătoare, ceea ce
împiedică creşterea productivităţii şi obţinerea unui surplus de produse destinate vânzării.
Orientarea acestor ferme către piaţă necesită schimbarea sistemului de producţie şi implicit
cheltuieli financiare suplimentare, pe care fermierii nu şi le pot permite
Prin urmare, deşi la nivelul teritoriului GAL, există potenţial agricol deosebit, se remarcă
încă o insuficientă dezvoltare atât a sectorului vegetal (lipsa de diversificare a culturilor vegetale),
cât şi a sectorului creşterii animalelor. Deşi există un potenţial deosebit se remarcă încă o slabă
practicare a agriculturii ecologice atât în secorul vegetal cât şi în cel zootehnic..
De asemenea, se poate constata şi un spirit antreprenorial destul de redus, ţinând seama că
majoritatea fermierilor sunt peste 60 de ani, precum şi o reticenţă la asociere chiar dacă aceasta ar
fi numai pentru valorificarea în comun a produselor agricole.
Diversificarea gamei sortimentale a producţiei, îmbunătăţirea activităţii de marketing,
îndeplinirea standardelor de calitate a produselor agricole, a celor de protecţie a mediului, de
igienă şi bunastare a animalelor reprezintă un obiectiv principal mai ales pentru exploatatiile de
creştere a animalelor.
În urma analizei diagnostic a zonei teritoriului GAL (nivel tehnic de dotare al exploataţiilor
agricole insuficient, ne-adaptat condiţiilor de producţie foarte variate- în ceea ce priveşte tipul
de sol, panta şi clima, grad ridicat de uzură, atât fizică cât şi morală nefiind în masură să asigure
efectuarea lucrărilor mecanice în perioadele optime prevăzute de tehnologiile de cultura) se
impune prioritatea 1 - mai sus prezentată, care se poate materializa prin cinci obiective
operaţionale. Aceste obiective vor putea fi realizate cu sprijin nerambursabil obţinut în cadrul
83
Programului Naţional de Dezvoltare Rurală - măsurile 121 „Modernizarea exploataţiilor
agricole” şi 123 “Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”.
2. Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în spaţiul rural prin folosirea şi gospodărirea
durabilă a terenurilor agricole prin împădurire
Abandonarea terenurilor afectează diferitele categorii de utilizare a terenurilor, iar
împădurirea lor poate fi o soluţie alternativă de utilizare.Această prioritate are în vedere creşterea
suprafeţei de pădure cu rol de protecţie a apei, solurilor, precum şi extinderea suprafeţei ocupate
de păduri prin sprijinirea lucrărilor de împădurire şi întreţinere a suprafeţelor împădurite. Terenul
agricol, aparţinând teritoriului GAL „Ștefan cel Mare” este reprezentat prin următoarele categorii
de folosinţă: arabil, păşuni şi făneţe, livezi, vii sau alte culturi permanente.
Creşterea suprafeţelor împădurite contribuie la îndeplinirea obiectivelor globale cu privire
la reducerea emisiilor de CO2 pentru atenuarea schimbărilor climatice şi la creşterea gradului de
utilizare a surselor de energie regenerabilă. Prin funcţiile de natură ecologică, socială şi
economică, pădurile furnizează şi alte bunuri şi servicii pentru societate, cum ar fi produsele
lemnoase şi nelemnoase, spaţiu de recreere, înfrumuseţarea peisajului, etc.
Împădurirea terenurilor agricole, în special a celor de la câmpie prin realizarea perdelelor
de protecţie, urmăreşte ameliorarea efectele factorilor naturali dăunători, reducerea eroziunii
solului, atenuarea efectelor fenomenului global al schimbărilor climatice, îmbunătăţirea
capacitatăţii de retenţie a apei, îmbunătăţirea calităţii aerului, toate acestea prin menţinerea (iar în
cazuri particulare prin creşterea) diversităţii ecologice. Realizarea suprafeţelor împădurite
contribuie la diminuarea efectelor erozionale şi la limitarea în timp a producerii fenomenelor
torenţiale.
În urma analizei diagnostic a teritoriului GAL se impune prioritatea 2 - mai sus
prezentată, care se poate materializa prin trei obiective operaţionale, care vor putea fi realizate cu
sprijin nerambursabil obţinut în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală – Măsura 221
„Prima împădurire a terenurilor agricole”.
84
3. Diversificarea economiei rurale, renovarea şi dezvoltarea satelor, punerea în valoare a
moştenirii culturale, precum şi îmbunătăţirea serviciilor pentru populaţia rurală în
scopul creşterii calităţii vieţii
Diversificarea activităţii exploataţiilor agricole şi a altor întreprinderi existente prin
orientarea lor către sectorul non-agricol nu constituie doar un răspuns logic la cerinţele pieţei,
aflată în plină schimbare, ci va ajuta şi la absorbţia surplusului forţei de muncă eliberate din
sectorul agricol.
Situaţia precară a veniturilor din mediul rural justifică pe deplin nevoia de dezvoltare a
unei economii rurale diversificate, pornind de la potenţialul de dezvoltare actual din sectorul non-
agricol, ca sursă durabilă de asigurare a unui nivel de trai decent al populaţiei rurale, precum şi de
dezvoltare a economiei rurale.
Economia microregiunii este dependentă de activitatea agricolă, cea mai mare parte a
populaţiei ocupate regasindu-se în acest sector. Microîntreprinderile existente, sunt în majoritatea
lor în domeniul comerţului şi nu acoperă gama de activităţi productive şi servicii care ar putea
valorifica mult mai bine resursele locale. Activităţile meşteşugăreşti şi artizanale care sunt
indeletniciri vechi ale locuitorilor din această zonă, sunt din ce în ce mai puţin practicate, mai ales
de populaţia tânără.
Păstrarea tradiţiilor reprezintă un mod de perpetuare a identităţii locale. Sprijinirea
microîntreprinderilor va avea ca efect şi creşterea numărului de locuri de muncă din teritoriul
GAL.
Teritoriului GAL „Ştefan cel Mare” are o multitudine de atracţii turistice care nu sunt încă
puse în valoarea. Având în vedere puterea economică redusă a populaţiei rurale, dezvoltarea
agroturismului ar putea să se constituie într-un obiectiv important şi de lungă durată. Ca urmare,
sprijinirea agro-turismului şi a activităţilor de recreere aferente ajută nu numai la diversificarea
activităţilor, ci şi la crearea unor ocazii de integrare a femeilor pe piaţa muncii. Pe de altă parte, va
contribui la promovarea şi accesul turiştilor la alimentele tradiţionale şi altor produse ecologice,
care constituie o componentă fundamentală a diversităţii turismul rural şi a bucătăriei
caracteristice spaţiului rural.
Renovarea şi dezvoltarea satelor reprezintă o cerinţă esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii
vieţii, creşterii atractivităţii şi a interesului pentru zonele rurale. De asemenea, în cadrul acestei
priorităţi poate fi sprijinită şi protejarea patrimoniului cultural prin reabilitarea unor obiective
istorice şi culturale de interes local.
Tot în cadrul acestei priorităţi pot fi realizate obiective sociale pentru copii (grădiniţe,
after-school) şi bătrâni precum şi centre de consiliere pentru categoriile defavorizate.
85
Crearea şi dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţia rurală poate fi promovată prin
înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere, renovarea clădirilor publice şi a aşezămintelor
culturale, amenajarea de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc., înfiinţare şi
dotarea infrastructurii aferentă serviciilor sociale, achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru
serviciile publice.
În gestionarea durabilă a mediului şi pentru conştientizarea acetor acţiuni de către
populaţia rurală, un factor important îl constituie şi colectarea şi depozitarea selectivă a deşeurilor.
Din aceste motive, la nivelul teritoriului GAL se impune - Prioritatea 3, mai sus precizată.
Aceste obiective vor putea fi realizate cu sprijin nerambursabil obţinut în cadrul
Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, prin măsurile 312 „Sprijin pentru crearea şi
dezvoltarea de micro-întreprinderi”, 313 „Încurajarea activităţilor turistice” şi 322 Renovarea,
dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi
punerea în valoare a moştenirii rurale .
4. Dezvoltarea cooperării inter-teritoriale şi transnaţionale pentru extinderea
experienţelor locale şi îmbunătăţirea strategiilor locale
“Grupul de acţiune locală Ştefan cel Mare” este o structură partenerială de dată recentă
carenu dispune de experienţă în managementul activităţilor care urmează să le implementeze.
Cooperarea reprezintă lucrul în comun pentru atingerea unor scopuri comune. În cadrul
axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele locale pentru
îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii şi idei noi, de a face schimb
de experienţă şi de a învăţa din experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a stimula şi sprijini
inovaţia, pentru dobândire de competenţe şi îmbunătăţirea lor.
Prin intermediul Măsurii 421 „Implementarea proiectelor de cooperare” se vor finanţa
proiecte de cooperare transnaţională (între România şi alte state membre sau state candidate care
se pregătesc să adere la UE) şi inter-teritorială (în cadrul României) între GAL-uri şi alte
grupuri/parteneriate, care funcţionează după principiul LEADER, parteneriate public-private
selectate în cadrul Axei 4 din PNDR, conform art.59 e) din Regulamentul (CE) nr.1698/2005 sau
oricăror alte grupuri rurale organizate după metoda LEADER (grupuri locale care sa aibă un rol
activ în dezvoltarea rurală, să fie organizate pe baza parteneriatului actorilor locali, grupuri de
iniţiativă locală,microregiuni şi alte parteneriate de tip LEADER, grupuri finanţate prin Axa 4 din
FEP) şi recunoscute de către statul membru. Acţiunile de cooperare sunt eligibile atunci când cel
86
puţin un partener reprezintă un GAL finanţat prin Abordarea LEADER. Aceste proiecte vor fi
implementate sub responsabilitatea unui GAL coordonator.
În cadrul acestei măsuri sunt eligibile pentru sprijin, doar proiectele/acţiunile comune care
corespund obiectivelor măsurilor din Axele 1, 2 şi 3 ale PNDR. Acţiunile comune pot avea ca obiectiv şi
construcţia instituţională: schimb de experienţă şi bune practici privind dezvoltarea locală prin publicaţii
comune, organizare de evenimente, proiecte de twinning (schimb de manageri de program şi de personal)
sau prin lucrări de dezvoltare comune sau coordonate în comun. Funcţionarea unei structuri comune este
cea mai integrată formă de cooperare.
Având în vedere faptul că “Grupul de acţiune locală Ştefan cel Mare” este o structură
partenerială de dată recentă carenu dispune de experienţă în managementul activităţilor care
urmează să le implementeze, la nivelul teritoriului GAL se impune - Prioritatea 4, mai sus
precizată.
Această prioritate se va putea implementa printr-un singur obiectiv operaţional, care se
poate finanţa prin Măsura 421 „Implementarea proiectelor de cooperare” din cadrul Axei 4 -
LEADER a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.
5. Creşterea capacităţii de implementare a strategiilor de dezvoltare locală
Măsura urmăreşte creşterea capacităţii de implementare a strategiilor de dezvoltare locală
prin:
a. Construcţie instituţională la nivel local;
b. Asigurarea resurselor umane, financiare şi tehnice pentru sprijinirea activităţii Grupurilor
de Acţiune Locală;
c. Instruirea personalului Grupurilor de Acţiune Locală în vederea elaborării şi implementării
strategiilor de dezvoltare locală;
d. Animarea teritoriului.
Această prioritate se va putea implementa prin două obiective operaţionale ce pot finanţa prin
Măsura 431 “Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi
animarea teritoriului”, Sub-măsura 431.2 din cadrul Axei 4 - LEADER a Programului
Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.
87
Sinergia şi complementaritatea între obiective/priorităţi
Teritoriul Grupului de Acţiune Locală “Ștefan cel Mare” se confruntă cu numeroase
carenţe, acestea reprezentând şi motivul pentru existenţa încă a unei rate a sărăciei ridicate, a
disparităţilor între urban-rural prin prisma tuturor componentelor sale: economia rurală,
potenţialul demografic, sănătate, şcoală, cultura, etc.
Pentru reducerea acestor disparităţi, una dintre soluţii este elaborarea şi implementarea
unor strategii integrate de dezvoltare rurală de către comunităţile locale, având ca punct de plecare
nevoile identificate la nivel local şi potenţialul endogen al zonei.
Membrii Grupului de Acţiune Locală “Ștefan cel Mare” au determinat, în urma întâlnirilor,
consultărilor şi analizelor, care sunt nevoile zonei în care trăiesc, care sunt modalităţile de
satisfacere a acestora şi cum poate fi puse în valoare resursele de care dispun, acţiuni în urma
cărora spaţiul rural va evolua în folosul comunităţilor locale. Strategia de dezvoltare locală
elaborată, se va materializa în proiecte ce vor putea fi implementate în aria de acoperire a
teritoriului acestuia.
Între priorităţile de dezvoltare şi obiectivele operaţionale, există o relaţie sinergică şi
complementară care asigură atingerea ţintelor de dezvoltare propuse. Strategia propusă permite
coordonarea mai multor acţiuni în vederea atingerii unui rezultat comun, dezvoltarea economică şi
socială a teritoriului GAL, cu economie de mijloace materiale, financiare etc.. Astfel, înfiinţarea
Grupului de Acţiune Locală “Ștefan cel Mare” va facilita:
a. Informarea membrilor comunităţilor rurale şi participarea acestora la procesul de
dezvoltare locală prin promovarea unor investiţii publice şi private în concordanţă cu
strategia de dezvoltare locală elaborată;
b. Încurajarea promovării unor acţiuni inovative (spre exemplu, soluţii noi la probleme vechi,
introducerea si dezvoltarea unor produse noi, noi sisteme de piaţă, noi modalităţi de
promovare a agrotursmului şi a activităţilor tradiţionale etc.);
c. Colaborarea şi cooperarea actorilor de la nivel local cu reprezentanţii altor comunităţi din
interiorul sau exteriorul ţării;
d. Creşterea calităţii vieţii populaţiei din teritoriul “Grupului de acţiune locală Ştefan cel
Mare”
Complexitatea nevoilor de dezvoltare a economiei rurale, de renovare, dezvoltare şi
modernizare a localităţilor rurale reclamă necesitatea unei abordări integrate care presupune
combinarea activităţilor şi operaţiunilor oferite de cadrul legal de dezvoltare rurală. Această
88
abordare, va putea permite comunităţilor locale să rezolve într-un cadru integrat, marea majoritate
a problemelor şi nevoilor locale.
Menţionăm că o astfel de abordare are la bază motive importante, printre care se poate
aminti, gradul înalt de interdependenţă a acţiunilor, reprezentând necesităţi stringente comune,
precum şi necesitatea modernizării, renovării şi revitalizării satelor, corelând intervenţiile astfel
încât sa fie eficiente şi în deplină armonie cu peisajul local. Toate acestea reprezintă nevoi ce
presupun anumite urgenţe locale: îmbunatăţirea şi crearea infrastructurii fizice de bază, a
serviciilor publice de bază şi punerea în valoare a moştenirii rurale.
Strategia de dezvoltare locală se adresează populaţiei stabile care desfaşoară sau care
doreşte să desfăşoare o activitate economică în spaţiul rural. O atenţie deosebită se va acorda
femeilor, dat fiind faptul ca datele statistice demonstrează că acestea dezvoltă afaceri într-un
număr mult mai redus decât barbaţii, precum şi tinerilor, deoarece aceştia reprezintă categoria cea
mai afectată de şomaj (13,9% reprezintă rata şomajului în rândul tinerilor de 15-24 ani, faţă de
media ratei şomajului în rural de 5,2%) şi care manifestă tendinţa cea mai mare de a pleca spre
mediul urban şi peste graniţe.
Investiţiile susţinute prin măsurile Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pot fi
completate de intervenţia Fondurilor Structurale cu privire la orientarea, consilierea şi traning-ul
în domeniul antreprenorial şi non-agricol acordat locuitorilor din mediul rural, în special celor
provenind din agricultura de sub-zistenţă.
Pentru încurajarea fermelor de semi-subzistenţă să intre pe piaţă, beneficiarii sprijinului
acordat prin Măsura 141 „Sprijirea fermelor agricole de semi-subzistenţă” pot accesa concomitent
mai multe măsuri atât din cadrul Strategiei GAL, cât şi din cadrul PNDR. De exemplu, un fermier
de semi-subzistenţă poate să acceseze măsurile care vizează modernizarea exploataţiei, formarea
profesională şi serviciile de consultanţă, înfiinţarea grupurilor de producători, dezvoltarea de
activităţi non-agricole şi acordarea de plaţi compensatorii pentru agromediu, în special pentru
agricultura ecologică.
Trebuie menţionat faptul că zonele rurale din România prezintă o deosebită importanţă din
punct de vedere economic, social şi din punctul de vedere al dimensiunii, diversităţii, a resurselor
naturale şi umane pe care le deţin. Dezvoltarea economică şi socială durabilă a spaţiului rural este
indispensabil legată de îmbunatăţirea infrastructurii rurale existente şi a serviciilor de bază. Pe
viitor zonele rurale trebuie să poată concura efectiv în atragerea de investiţii, asigurând totodată şi
furnizarea unor condiţii de viaţă adecvate şi a unor servicii sociale necesare comunităţii.
89
Renovarea şi dezvoltarea satelor româneşti reprezintă o cerinţă esenţială pentru
îmbunatăţirea calităţii vieţii, creşterii atractivităţii şi interesului pentru zonele rurale. Pentru
îmbunatăţirea calităţii vieţii, un factor determinant îl constituie modernizarea şi extinderea
infrastructurii fizice rurale de bază care influenţează în mod direct dezvoltarea activităţilor
sociale, culturale şi economice şi implicit, crearea de oportunităţi ocupaţionale. Infrastructura
fizică de bază slab dezvoltată, în majoritatea comunelor este, de asemenea, una dintre cauzele care
limitează dezvoltarea serviciilor de bază în spaţiul rural (facilităţi culturale, recreaţionale, de
îngrijire a copiilor şi bătrânilor, servicii de transport public etc), în majoritatea comunelor şi
satelor, acestea fiind slab dezvoltate sau în unele localităţi, aproape inexistente.
Strategia GAL va susţine spaţiul rural - prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferente
serviciilor sociale precum centre de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale, precum
şi investiţii noi în grădiniţe pentru copii.
Având în vedere că în spaţiul rural, deşi activitatea culturală este organizată în jurul
căminului/centrului cultural al comunei/satului, majoritatea căminelor culturale, caselor de cultură
şi a altor aşezaminte culturale nu oferă servicii culturale populaţiei rurale la un nivel european,
aspect ce se răsfrânge şi asupra situaţiei educaţionale a acesteia, Strategia de dezvoltare a
Grupului de Acţiune Locală „Ștefan cel Mare”, îşi propune prin proiectele pe care le promovează,
să contribuie la:
- Dezvoltarea infrastructurii de bază a zonei;
- Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei locale;
- Dezvoltarea şi utilizarea eficientă a capitalului uman din zonă;
- Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente;
- Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate.
Priorităţile care stau la baza Strategiei de Dezvoltare Rurală sunt conforme cu priorităţile
Uniunii Europene şi în special cele referitoare la:
- Conservarea biodiversităţii, protecţia apei şi a solului, diminuarea schimbărilor climatice
şi a poluării aerului şi utilizarea pesticidelor;
- Implementarea inovaţiei în mediul rural prin: promovarea cooperării inter-teritoriale şi
transnaţionale; introducerea de noi produse şi procese ce au în vedere practici noi de
producţie, de management de protecţie a mediului ce vor contribui la performanţele
fermierilor, micilor întreprinzători;
- Promovarea investiţiilor în producţia şi utilizarea de energie din surse regenerabile
contribuind astfel la diminuarea poluării şi implicit la combaterea schimbărilor climatice;
90
- Promovarea agriculturii ecologice, dezvoltarea producţiei şi a unei pieţe interne de produse
agroalimentare ecologice;
- Dezvoltarea unui sector agricol, alimentar şi forestier competitiv bazat pe cunoaştere şi
iniţiativă privată, compatibil cu liniile directoare comunitare şi care vizează atât
îmbunatăţirea competenţelor profesionale prin realizarea de investiţii în capitalul uman şi
fizic cât şi restructurarea şi dezvoltarea fermelor şi a sectorului de procesare aproduselor
agricole.
Stabilirea priorităţilor şi obiectivelor Strategiei de dezvoltare a teritoriului acoperit de GAL
"Ştefan cel Mare" a avut în vedere contribuţia la atingerea obiectivelor Planului Strategic de
Dezvoltare Locală a judeţului Neamţ care prevede printre altele:
- Managementul durabil al capitalului natural;
- Întărirea şi dinamizarea structurilor instituţionale locale cât şi a mediului economic;
- Sprijinirea activităţii economice la nivel local şi judeţean: creşterea competitivităţii
sectorului agro-alimentar; modernizarea exploataţiilor agricole; sprijinirea fermierilor şi a
persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agro-alimentar.
- Diversificarea activităţilor îmbunătăţirea economiei rurale şi punerea în valoare a
resurselor turistice
Strategie integrată pentru dezvoltarea teritoriului “Grupului de acţiune locală Ştefan cel
Mare” prezintă o serie de caracteristici importante:
- Include acţiuni inovative – înfiinţarea primului centru de informare turistică;
- Include acţiuni de cooperare – atât cu Gal-uri din ţară cât şi din alte state membre UE ;
- Combină obiectivele celor 4 axe din PNDR;
- Se adresează fermierilor de semi-subzistenţă (atât pentru diversificare cât şi pentru
dezvoltare);
- Se adresează în primul rând tinerilor şi femeilor;
- Integreaza în special problemele de mediu cum este sprijinirea fermelor care practică
agricultura ecologică sau împădurirea terenurilor agricole;
- Sprijină implementarea unor măsuri din cadrul PNDR ce au ca potenţiali beneficiari
grupuri de producători, asociaţii, parteneriate, etc.
În concluzie Strategia de dezvoltare a “Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare”-
propusă contribuie la dezvoltarea comunităţilor locale, la revigorarea economică şi creşterea
competitivităţii sectorului agricol şi încurajează dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea calităţii
vieţii în localităţile ce intră în componenţa teritoriului acestuia.
91
Prin obiectivele şi măsurile propuse Strategia de dezvoltare combină obiectivelor tuturor celor patru axe din
PNDR (axa I, axa II, axa III şi axa IV).
Prin proiectele propuse în cadrul măsurii 421 – Implementarea proiectelor de cooperare “Grupul de
acţiune locală Ştefan cel Mare”, va promova 2 proiecte de cooperare transnaţionale şi unul de cooperare
inter-teritorial.
92
PARTEA A IV-A MASURI
“Grupul de acţiune locală Ştefan cel Mare” şi-a propus pentru pentru implementarea priorităţilor
un număr de 8 măsuri şi realizarea a 37de proiecte:
121 - Modernizarea exploatatiilor agricole – 12 proiecte
123 - Creşterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere – 1 proiecte
221 – Prima împădurire a terenurilor agricole – 0 proiecte
312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi – 7 proiecte
313 - Incurajarea activitatilor turistice- 4 proiecte
322- Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi
populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale 12 proiecte
421 – Implementarea proiectelor de cooperare – 1 proiecte
431 – Submăsura 431.2 Funcţionarea Grupului de Acţiune Locală, dobândirea de
competenţe şi animarea teritoriului – 1 proiecte (acţiuni)
Prin măsura 121 vor fi realizate 12 proiecte din sectorul vegetal (ferme de legume, plantaţii de
arbuşti şi pomi fructiferi, cultută mare, ciupercării etc.) şi de creşterea animalelor (bovine, ovine,
porcine, păsări etc.) din care 6 proiecte vor fi realizate de către tineri fermieri pentru care
intensitatea sprijinului nerambursabil este de 50%, iar 3 proiecte realizate de către asociaţii/grupuri
de producători. De asemenea, se propune sprijinirea a 8 ferme de semi-subzistenă care la
finalizarea proiectelor să devină mici ferme comerciale. Având în vedere potenţialul deosebit al
zonei în ceea ce privesc energiile regenerabile şi agricultura ecologică se propune realizarea în 2
proiecte a investiţiilor pentru utilizarea în scopuri proprii a energiei regenerabile şi sprijinirea
investiţiilor în 5 ferme care practică agricultură ecologice.
Ca element inovativ se propune realizarea în cadrul a 2 exploataţii agricole de semi-subzistenţă a
unor ciupercării de pleurotus care este o cultură nouă în teritoriul “Grupul de acţiune locală Ştefan
cel Mare”.
Ciuperca Pleurotus1 se dezvoltă pe medii lignocelulozice, folosind lignina şi celuloza din
paiele de cereale, iar carbonul îl extrage din cocenii de porumb. Ciuperca are valoare nutritivă
ridicată datorată conţinutului de proteine (2,7-4% s.u.), conţinutului în hidraţi de carbon (3,5-5%
s.u.), săruri minerale (0,1-1% s.u.) şi vitamine (riboflanina, acid nicotic, tianina, acid pantotehnic,
1 Ciuperca Pleurotus are trei tulpini brevetate la nivel naţional: Tulpina de burete rosiatic (Pleurotus florida-t 386-
25) brevet 107176 B1, Tulpina de burete vanat (Pleurotus ostreatus t 377 bis brevet 107177 B1, Tulpina de burete de
cultura (Pleurotus cornucopiae t 386 bis-6) brevet 107178 B1
93
vitamina K). De asemenea calităţile gustative sunt deosebite, la acest punct nefiind depăşită de
nici o altă ciupercă de cultură.
Tehnologia de cultură presupune folosirea resurselor grosiere (paie, coceni) care de obicei se
aruncă sau se folosesc cu randament mic pentru alte activităţi gospodăreşti (aşternut la animale,
combustibil etc.)
Latura ecologică a culturii este reprezentată de faptul că toate intrările sunt produse naturale,
tehnologia nu presupune folosirea de substanţe chimice care să se regăsească în produsul
final sau să afecteze mediul şi de asemenea nimic nu se aruncă, toate ieşirile fiind valorificabile.
Pe lângă ciupercă, suportul de cultură este profund modificat în ceea ce priveşte compoziţia
chimică datorită proprietăţii miceliului de a hidroliza macropolimerii vegetali de lignină şi
celuloză şi de a fixa azotul atmosferic. Astfel, uscată şi măcinată, biomasa rezultată după
recoltarea ciupercilor are o valoare nutritivă ce rivalizează cu cea a fânului de lucernă fiind ideală
în hrana rumegătoarelor, în special a ovinelor.
Măsura 123 va sprijini 1 proiecte pentru procesarea şi depozitarea produselor agricole din
sectoarele lapte şi produse lactate, carne şi produse din carne, legume şi fructe, cereale şi
panificaţie etc. Din cele 1 proiecte promovate de micro-întreprinderi se propune ca 1 să fie
promovate de tineri iar 0de asociaţii/grupuri de producători. Se preconizează că trei unităţi de
procesare vor realiza investiţii prin care îşi vor diversifica producţia şi vor obţine noi produse, iar
o unitate va aplica pentru introducerea unei tehnologii noi.
Prin măsura 221 vor fi realizate 0 proiecte de împăduriri cu rol deosebit în atenuarea efectelor
climatice şi protecţia mediului în teritoriul GAL. Toate proiectele vor fi promovate de asociaţii de
proprietari de pădure sau parteneriate public-private.
Măsura 312 va sprijini 7 proiecte de investiţii în micro-întreprinderi care au activităţi non-agricole
din care 5 vor fi promovate de tineri, 2 de beneficiari femei. Se preconizează ca 1 proiect să aibă şi
investiţii pentru energie regenerabilă.
Turismul rural în zona “Grupul de acţiune locală Ştefan cel Mare” va fi promovat prin 3 proiecte
de pensiuni agro-turistice finanţate din măsura 313 a căror beneficiari sunt tineri fermieri. Ca şi
acţiune inovativă se propune realizarea unui centru de informare turistică prin care să se
promoveze şi să se pună în valoare patrimoniul turistic de care dispune teritoriul
GAL. Vor putea fi promovate astfel trasee turistice tematice ca de exemplu: „Vechile biserici şi
aşezăminte monahale„ sau „Drumul vechilor conace boiereşti”.
Prin măsura 322 vor fi promovate 12 proiecte pentru servicii pentru populaţia rurală şi pentru
punere în valoare a monumentelor şi promovarea tradiţiilor locale. Din aceste proiecte 0 se
propun a se realiza de către asociaţii de comune (minim două comune).
94
Prin măsura 421 se propune realizarea a 1proiecte de cooperare de către “Grupul de acţiune locală
Ştefan cel Mare”, din care 0transnaţionale şi unul inter-teritorial.
Prin submăsura 431.2 se propun 1 acţiuni de finanţare ”(2012, 2013, 2014 şi 2015) pentru “Grupul
de acţiune locală Ştefan cel Mare.
Recapitulând, rezultă că din totalul de 37 de proiecte ce urmează să se realizeze la nivelul
“Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare” :
- 19 proiecte vor avea ca beneficiari tineri fermieri (32,2%)
- 8 proiecte vor avea ca beneficiari exploataţii de semi-subzistenţă (13,6%)
- 24 proiecte sunt investiţii pentru protecţia mediului, în ferme ecologice sau promovează
investiţii pentru enerie regenerabilă (40,8%)
- 31 proiecte sunt promovate de asociaţii, grupuri de producători, parteneriate (52,5%)
- 7 proiecte promovează acţiuni inovative cum sunt produse şi tehnologii noi sau activităţi noi
(11,9%).
95
Masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare – miza interventiei :
Masura are ca obiectiv general cresterea competitivitatii sectorului agricol in zona teritoriului
GAL printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a factorilor de productie si indeplinirea
standardelor nationale si comunitare.
Se urmareste astfel, introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea
productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, in conditiile in
care o buna parte din activitatea predominanta o reprezinta agricultura de semi-subzistenta.
Terenurile sunt caracterizate de o calitate buna a solului, cu potential agricol ridicat
(legumicultura, pomicultură, cultura mare). De asemenea si zootehnia este bine reprezentata in
teritoriul GAL, existând ferme de suine, vaci de lapte şi ovine.
Prin aceasta masura se poate dezvolta agricultura ecologica, care pe teritoriul GAL este slab
dezvoltata, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile – teritoriul se afla
intr-o zona ideala energiei solare şi eoliene.
Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare si cresterea veniturilor exploatatiilor agricole
sprijinite sunt obiective prin care se urmareste dezvoltarea unei agriculturi sustenabile.
Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative din teritoriul GAL in
vederea incurajarii valorificării produselor realizate.
Descrierea interventiei – domeniul de acoperire al masurii :
Prin intermediul acestei masuri se urmareste promovarea investitiilor in exploatatiile agricole din
sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea
constructiilor agricole existente din cadrul acestora, realizarea utilitatilor aferente, achizitionarea
de masini si utilaje noi, infiintarea de plantatii pomicole şi viticole etc. De asemeanea, se pot
realiza investiţii pentru procesarea produselor tradiţionale în fermă şi achiziţionarea instalaţiilor
solare şi eoliene.
Complementaritatea şi sinergia cu alte măsuri:
Aceasta masura prezinta sinergie cu Masura 123 - Cresterea valorii adaugate a produselor
agricole si forestiere, asigurând materia primă agricolă pentru aceste investiţii. De asemenea,
măsură este sinergică şi cu măsura 313 - Incurajarea activitatilor turistice, pentru activităţile de
agroturism pentru care există obligativiatea existenţei fermei care asigura o parte din hrana
turiştilor.
Sprijinul primit prin această măsură este complementar măsurilor 112 "Instalarea tinerilor
fermieri” şi 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”.
De asemenea, sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este completat în mod direct cu sprijinul
acordat prin măsurile 111 "Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe şi 143
"Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori”.
Beneficiari :
Beneficiari privaţi, persoane fizice şi juridice, ce isi desfasoare activitatea propusa prin proiect in
teritoriului GAL:
a) fermieri
Persoanele fizice (neinregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca pana la data semnarii
contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa
functioneze ca microintreprinderi.
b) Grupuri de producători şi asociatii familiale
96
Condiţii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului:
a) Proiectul trebuie să respecte conformitatea cu obiectivul general al măsurii şi cu cel puţin
unul din obiectivele specifice;
b) Proiectul să fie în acord cu potenţialul agricol al zonei2 şi să demonstreze îmbunătăţirea
performanţei generale a exploataţiei agricole la data dării în exploatare a investiţiei;
c) Beneficiarul sau responsabilul legal al proiectului trebuie să dovedească o pregătire
profesională, în raport cu proiectul;
d) Beneficiarul trebuie să prezinte memoriul justificativ sau studiul de fezabilitate;
e) Beneficiarul trebuie să declare că asigură cofinanţarea investiţiei;
f) Beneficiarul trebuie să prezinte dovada că a făcut demersurile pentru a obţine toate avizele
şi acordurile conform legislaţiei în vigoare din domeniul: sanitar-veterinar, sanitar, fitosanitar şi de
mediu necesare realizării investiţiei în cadrul proiectului.
Precizari privind actiunile eligibile :
Investitii eligibile:
Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, a
fermelor de animale, a serelor, a plantaţiilor de pomi şi de viţă de vie, inclusiv achiziţia de maşini
şi utilaje etc.
Actiuni materiale (exemple de actiuni eligibile):
- constructia si modernizarea clădirilor, adăposturilor de animale, racorduri drumuri, apă,
energie etc.
- achizitii de echipamente specializate, dotari, instalaţiilor solare şi eoliene etc.
Actiuni imateriale (exemple de actiuni eligibile):
- achiziţia de software, patente, licente etc.
- costurile legate de intocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanta,
Studii de Fezabilitate/ Memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si
autorizatiilor necesare implementarii proiectelor.
Număr estimat de proiecte: 12
(acţiunile eligibile sunt cele prezentate în fişa tehnică a măsurii 121- Modernizarea
exploatatiilor agricole)
Criterii de selecţie
– Exploataţii agricole care se adaptează la standardele comunitare nou introduse;
– Exploataţii din sectoarele prioritare, în ordinea de priorităţi prezentată în fişa măsurii 121.
Proiectele din sectorul vegetal care au investiţii în sisteme de irigaţii şi proiectele care vor realiza
investiţii în producerea şi utilizarea energiei regenerabile vor putea beneficia de punctaj
suplimentar.
– Exploataţii agricole de semisubzistenţă;
– Beneficiarul, este constituit ca formă asociativă sau este membru al unei forme asociative,
recunoscute conform legislaţiei cu minim 6 luni înainte de lansarea sesiunii;
– Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru aceleaşi tip
de activitate ;
– Exploataţii vegetale şi de creşterea animalelor în sistem ecologic;
– Proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole;
– Exploataţii agricole deţinute de fermieri cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului.
2 Conform „Studiului pentru determinarea zonelor de potenţial, a zonelor geografice şi marjelor brute standard unitare pentru
proiectele din cadrul măsurii 3.1 „Investiţii în exploataţii agricole din Programul SAPARD”, ASAS-ICPA şi ICDEA, 2004
97
Criterii de selecţie locală
– Proiecte care îşi asigură cofinanţarea din surse proprii
– Proiecte care aplică bunele practici sau practică agricultura ecologică
– Proiecte care îşi diversifică activitatea (de ex: o fermă vegetală care realizează investiţii în
zootehnie sau investiţii în procesarea produselor agricole)
– Proiectele care promovează investiţii pentru procesarea produselor tradiţionale specifice zonei
– Proiecte care crează locuri de muncă
Finantare :
Ajutorul public (FEADR + contributie publica nationala) nerambursabil:
50% din valoarea eligibilă a investiţiei pentru tinerii fermieri cu vârsta sub 40 de ani, la data
depunerii proiectului
40% din valoarea eligibilă a investiţiei pentru restul fermierilor
Ajutorul nerambursabil nu poate depăşi 200.000 euro/proiect.
Euro
Nr. de proiecte
prevazute
Cost total
mediu
Estimarea
costului total
pe masura
Contributia
FEADR –
masura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
12 127.500 1.275.000 440.000 110.000 725.000
6
(tineri fermieri) 66.667 400.000 160.000 40.000 200.000
6 145.833 875.000 280.000 70.000 525.000
Indicatorii din fişa tehnică a măsurii
Tip de
indicator Indicator
Ţinta
2013
Realizare
Număr de exploataţii care primesc sprijin pentru investiţii
Împărţit în funcţie de:
- statutul juridic
o microîntreprinderi
o asociaţii, grupuri de producători
- tineri fermieri
12
9
3
6
Rezultat Număr de exploataţii care realizează/introduc noi produse şi/sau
noi tehnologii
2
Indicatorii adiţionali din fişa tehnică a măsurii
Tip de
indicator Indicator
Ţinta
2013
Realizare
Număr de exploataţii de semi-subzistenţă sprijinite 8
Număr de exploataţii sprijinite aparţinând membrilor formelor
asociative
3
Număr de forme asociative sprijinite 3
Număr de exploataţii care produc şi utilizează energia
regenerabilă
2
Rezultat Număr de exploataţii care îndeplinesc standardele comunitare, ca
urmare a sprijinului
8
Indicatorii adiţionali pentru criteriile de selecţie locală
98
Tip de
indicator Indicator Ţinta 2013
Realizare
Număr de proiecte care îşi asigură cofinanţarea din surse
proprii
4
Număr de proiecte care aplică bunele practici sau practică
agricultura ecologică
5
Număr de proiecte care îşi diversifică activitatea 4
Număr de proiectele care promovează investiţii pentru
procesarea produselor tradiţionale specifice zonei
3
Rezultat Număr de proiecte care crează locuri de muncă 3
99
Masura 123 - Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare – miza interventiei :
Masura are ca obiectiv general cresterea competitivitatii intreprinderilor de procesare
agroalimentare si forestiere de pe teritoriul GAL, prin imbunatatirea performantei generale a
intreprinderilor din sectorul de procesare si marketing a produselor agricole si forestiere,
printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a altor factori de productie.
Adaptarea intreprinderilor la noile standarde comunitare atat in etapa de procesare cat si in
cea de distributie a produselor obtinute; imbunatatirea veniturilor intreprinderilor sprijinite
prin cresterea valorii adaugate precum si a eficientei economice a activitatii
microintreprinderilor, prin dezvoltarea si modernizarea echipamentelor, proceselor si
tehnologiilor de prelucrare.
Astfel, se urmareste introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee pentru obtinerea de
noi produse alimentare si forestiere competitive in conditiile in care o buna parte din
activitatea predominanta o reprezinta agricultura de subzistenta.
Descrierea interventiei – domeniul de acoperire al masurii :
Sprijinul prin această măsură se acordă pentru realizarea de investiţii corporale şi
necorporale în cadrul întreprinderilor pentru procesarea şi marketingul produselor agricole
care procesează materii prime, pentru: pentru respectarea standardelor comunitare,
dezvoltarea de noi produse, procese şi tehnologii, creşterea productivităţii muncii în sectorul
agro-alimentar şi numărului de locuri de muncă şi a siguranţei la locul de muncă. De
asemenea, măsura urmăreşte adaptarea la cerinţele pieţei, în funcţie de resursele locale
precum şi deschiderea de noi oportunităţi de piaţă. Prin susţinerea investiţiilor în energie
solară şi eoliană pentru procesul de producţie din unitate, se urmăreşte îmbunătăţirea
condiţiilor de mediu şi îmbunătăţirea eficinţei economice.
Complementaritatea şi sinergia cu alte măsuri:
Aceasta masura prezinta sinergie cu Masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole,
asigurând colectarea şi procesarea materiei prime agricole şi creşterea valorii adăugate.
Corelarea măsurii cu alte măsuri din FEADR şi alte fonduri va avea un efect pozitiv atât
asupra producţiei, cât şi a canalelor de comercializare şi a mediului înconjurător.
Beneficiari :
Beneficiari privaţi, persoane juridice care îşi desfasoară activitatea propusa prin proiect in spatiul
teritoriului GAL:
Pentru produsele agricole a) Micro-intreprinderi si IMM-uri (existente si start-up)
b) Asociatii familiale si grupuri de producatori
Pentru produsele forestiere
a) Micro-intreprinderi (existente si start-up)
Condiţii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului:
a) Proiectul trebuie să respecte conformitatea cu obiectivul general al măsurii şi cu cel puţin
unul din obiectivele specifice;
b) Beneficiarul trebuie să demonstreze îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderii la
data dării în exploatare a investiţiei;
c) Beneficiarul sau responsabilul legal al proiectului trebuie să dovedească o pregătire
profesională, în raport cu proiectul;
d) Beneficiarul trebuie să prezinte memoriul justificativ sau studiul de fezabilitate;
100
e) Beneficiarul trebuie să prezinte memoriul justificativ sau studiul de fezabilitate;
f) Beneficiarul nu trebuie să fie în dificultate, în înţelesul prevederilor din Îndrumările
Comunităţii cu privire la ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor aflate în
dificultate
g) Beneficiarul trebuie să declare că asigură cofinanţarea investiţiei;
h) Beneficiarul trebuie să prezinte dovada că va obţine toate avizele şi acordurile conform
legislaţiei în vigoare din domeniul: sanitar-veterinar, sanitar, fitosanitar şi de mediu
necesare realizării investiţiei în cadrul proiectului.
Precizari privind actiunile eligibile:
Investiţii eligibile
Sprijinul va fi acordat pentru investiţii corporale şi/sau necorporale ale întreprinderilordin
industria de prelucrare, depozitare, condiţionare a a produselor agro-alimentare şi forestiere.
Actiuni materiale (exemple de actiuni eligibile):
- construcţii noi şi modernizarea tuturor categoriilor de spaţii şi încăperi pentru producerea
şi stocarea produselor, necesare realizării proiectului, inclusiv utilităţi şi branşamente
- achizitii de echipamente specializate, dotari etc.
Actiuni imateriale (exemple de actiuni eligibile):
- organizarea şi implementarea sistemelor de management al calităţii şi de siguranţă
alimentară, dacă sunt în legătură cu investiţiile corporale ale proiectului;
- achiziţionarea de software, patente, licente, sistemelor de management a calitatii,
tehnologii (know-how)
-costurile legate de intocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si
consultanta, Studii de Fezabilitate/ Memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor,
avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor.
Număr estimat de proiecte: 1
(acţiunile eligibile sunt cele prezentate în fişa tehnică a măsurii 123 - Cresterea valorii
adaugate a produselor agricole si forestiere )
Criterii de selecţie
- micro-întreprinderi care se adaptează la standardele comunitare nou introduse;
- unităţi din sectoarele prioritare în ordinea de priorităţi prezentate în fişa măsurii 123;
- IMM-uri din zone unde există materie primă disponibilă şi nu există capacităţi de procesare;
- forme asociative constituite/membri ai unei Organizaţii Interprofesionale pentru Produsele
Agroalimentare (OIPA) recunoscută, cu minim 6 luni înainte de lansarea sesiunii pentru care
aplică, conform legislaţiei în vigoare;
- să nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelaşi tip de activitate;
- IMM-uri care sunt atât producătoare de materie primă cât şi procesatoare;
- IMM-uri care procesează produse tradiţionale;
- unităţi care colectează şi/sau procesează produse ecologice;
- au prioritate micro-întreprinderile care procesează produse lemnoase şi care promovează
tehnologii de protecţia mediului;
- micro-întreprinderi pentru sacrificare şi procesare carne, precum şi cele pentru colectare şi
procesare lapte.
Criterii de selecţie locală
- proiecte care îşi asigură cofinanţarea din surse proprii
- proiecte promovate de tineri
- proiecte care îşi diversifică producţia
- proiecte care crează mai mult de 3 locuri de muncă
101
Finantare :
Ajutorul public (FEADR + contributie publica nationala) nerambursabil:
50 % din valoarea eligibilă a investiţiei
Ajutorul nerambursabil nu poate depăşi 200.000 euro/proiect.
Euro
Nr. de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu
Estimarea
costului total
pe masura
Contributia
FEADR –
masura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
1 200.000 200.000 80.000 20.000 100.000
Indicatorii din fişa tehnică a măsurii
Tipul de
indicator Indicator Ţinta 2013
Realizare
Numărul total al întreprinderilor sprijinite, din care:
micro-întreprinderi
IMM
1
1
0
Rezultat
Numărul de întreprinderi care introduc produse noi şi/sau
tehnici noi
- produse noi
- tehnologii noi
1
1
1
Indicatorii adiţionali din fişa tehnică a măsurii
Tipul de
indicator Indicator Ţinta 2013
Realizare Număr de întreprinderi sprijinite, din care:
- care aparţin formelor asociative
1
0
Rezultat Număr de întreprinderi care îndeplinesc standardele comunitare,
ca urmare a sprijinului 1
Indicatorii adiţionali pentru criteriile de selecţie locală
Tipul de
indicator Indicator Ţinta 2013
Realizare Număr proiecte care îşi asigură cofinanţarea din surse proprii 1
Număr de proiecte promovate de tineri 1
Număr proiecte care îşi diversifică producţia 1
Rezultat Număr proiecte care crează mai mult de 3 locuri de muncă 1
102
Măsura 221 - Prima împădurire a terenurilor agricole
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare – miza interventiei :
Aceasta masura are ca obiectiv îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în teritoriul GAL prin folosirea
şi gospodărirea durabilă a terenului, în principal a celor neutilizate prin împădurire. Pădurile sau
perdelele de protecţie înfiinţate prin această măsură sunt menite să protejeze componentele de
mediu pe baza rolului multifuncţional pe care îl au.
Descrierea interventiei – domeniul de acoperire al masurii :
Prin intermediul acestei masuri va creşte suprafeţa de pădure cu rol de protecţie a apei, solurilor, a
perdelelor de protecţie de pe teritoriul GAL prin sprijinirea lucrărilor de împădurire şi întreţinere a
plantaţiilor. Această măsură are un caracter compensatoriu.
Complementaritatea şi sinergia cu alte măsuri:
Aceasta masura prezinta sinergie cu Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole prin
protecţia pe care o oferă terenurilor agricole şi cu Masura 313 - Incurajarea activitatilor turistice,
prin îmbunătăţirea aspectului peisagistic al teritoriului GAL.
Beneficiari :
Beneficiarii sprijinului prin această măsură sunt deţinători legali de teren agricol. Aceştia nu
trebuie să facă obiectul altor forme de sprijin prin FEGA sau FEADR pentru aceeaşi suprafaţă de
teren şi perioadă.
a) Deţinătorii privaţi de teren agricol, pentru înfiinţarea plantaţiei forestiere şi executarea
lucrărilor de întreţinere pe o perioadă de 5 ani, precum şi o primă compensatorie pentru pierderea
de venit prin împădurire, stabilită pe an şi pe ha, pentru o perioadă de 15 ani;
b) Autorităţi publice locale deţinătoare de teren agricol, numai pentru înfiinţarea plantaţiei. Dacă
terenul agricol destinat împădurii este concensionat de o persoană fizică sau juridică, primele
pentru întreţinerea plantaţiei şi cele compensatorii, prevăzute la alineatul precedent, pot fi de
asemenea acordate.
Condiţii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului:
-Măsura se aplică pe suprafeţe de teren agricol mai mari de 0,5 ha pe care se înfiinţează o plantaţie
forestieră, se execută lucrările tehnice de întreţinere, iar pădurea se păstrează până ce atinge vârsta
de exploatare.
- În înţelesul acestei măsuri, „pădurea” reprezintă o suprafaţă de teren acoperită cu arbori a căror
înălţime este de cel puţin 5 m la maturitate şi a cărei consistenţă, exprimată prin indicele de
acoperire, este de minimum 10%. Perdelele forestiere de protecţie trebuie să aibă o lăţime de cel
puţin 20 m.
- Lucrările de împădurire se execută în baza unui proiect tehnic, care va respecta Normele Tehnice
privind compoziţii, schemele şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor
degradate aprobate prin Ordinul ministrului nr. 1652 din 31.10.2000 şi care va fi elaborat de
persoane fizice sau persoane juridice de specialitate atestate de autoritatea naţională în domeniul
silviculturii pentru proiectarea şi/sau executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din domeniul
silvic. Proiectul tehnic va conţine o descriere a condiţiilor generale ale terenului pe care se va
efectua împădurirea (poziţia geografică, decrierea condiţiilor climatice referitoare la temperatură,
precipitaţii, etc) precum şi descrirea specifică a solurilor şi modului de alegere a formulelor de
împădurire, precum şi modul de realizare a împăduririlor.
103
- Cheltuielile pentru proiectele tehnice se suportă din sprijinul acordat prin măsură şi nu pot
depăşi 10% din valoarea eligibilă a proiectului.
- Costurile eligibile pentru realizarea proiectului tehnic nu trebuie să depăşească 70 euro/ha
pentru suprafeţe de până la 50 ha, 50 euro pentru suprafeţe între 51 şi 150 ha, 30 euro pentru
suprafeţe mai mari de 151 ha.
- Materialul forestier de reproducere utilizat la lucrările de împădurire trebuie să respecte
normele legale în vigoare.
- Proiectele de împădurire pe terenurile aflate în siturile Natura 2000, trebuie să corespundă
obiectivelor formulate de planurile de management al acestor situri şi să fie însoţite de studii de
impact asupra mediului.
Precizari privind actiunile eligibile:
Solicitanţii vor primi sprijin pentru împădurirea terenurilor agricole, constînd în plăţi acordate
beneficiarilor pentru:
- Costuri de înfiinţare a plantaţiei, incluzând costurile pentru materialul de plantare, plantarea în
sine şi alte costuri legate direct şi necesare pentru operaţiunea de plantare (primă de înfiinţare);
- Costurile aferente perioadei de după plantare pentru întreţinerea plantaţiilor (primă anuală pe ha
pentru 5 ani, începând cu anul de plantare);
- Compensarea pierderii de venit agricol ca urmare a împăduririi (primă anuală pe ha pentru 15
ani, începând cu anul înfiinţării plantaţiei).
Număr estimat de proiecte: 0
(acţiunile eligibile sunt cele prezentate în fişa tehnică a măsurii 221 – Prima împădurire a
terenurilor agricole)
Criterii de selecţie
Criteriile de selecţie sunt menţionate în ordinea descrescătoare în funcţie de importanţa lor şi sunt
următoarele:
- Poziţia terenului funcţie de zona geografică (altitudine): se va acorda prioritate proiectelor de
împădurire din zonele de câmpie, apoi din cele de deal, şi mai apoi din cele de munte;
- Mărimea plantaţiei: se va acorda prioritate terenurilor propuse pentru împădurire cu suprafaţă
mai mare;
- Distanţa faţă de pădurile deja existente: pentru a consolida trupurile de pădure deja existente, se
va acorda prioritate terenurilor situate în vecinătatea acestora;
- Gradul de degradare a terenului: se va acorda prioritate împădurii terenurilor afectate de procese
de degradare, cum ar fi eroziunea sau deşertificarea;
- Ciclul de producţie / vârsta de exploatare a pădurii: se va acorda prioritate pădurilor care au
prevăzută o vârstă de exploatare mai mare de 40 ani;
- Numărul de specii utilizate în lucrările de împădurire: se va acorda prioritate lucrărilor de
împădurire care propun cel puţin 2 specii în compoziţie.
Criterii de selecţie locale
- proiecte care sunt promovate de asociaţii de proprietari sau de parteneriate public-private
Finantare : Sprijinul public (FEADR + contributie publica nationala) acordat în cadrul acestei măsuri nu va
depăşi 70% din costurile standard pentru înfiinţarea plantaţiei. Primele pentru întreţinerea plantaţiilor
104
pe o perioadă de până la 5 ani şi cele pentru compensarea pierderilor de venit agricol pe o perioadă
de 15 ani vor fi acoperite în proporţie de 100% din fonduri publice.
Ajutorul nerambursabil nu poate depăşi 200.000 euro/proiect.
Euro
Nr. de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu
Estimarea
costului
total pe
masura
Contributia
FEADR –
masura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
0 0 0 0 0 0
Indicatorii din fişa tehnică a măsurii
Tipul de
indicator
Indicator Ţinta 2013
Realizare
Numărul total de beneficiari care primesc sprijin pentru
împădurire
0
Suprafaţa totală de teren împădurită 0
Rezultat Suprafaţa de teren sprijinită care contribuie la:
atenuarea schimbărilor climatice
0
Indicatorii adiţionali pentru criteriile de selecţie locală
Tipul de
indicator Indicator Ţinta 2013
Realizare Număr proiecte promovate de asociaţii de proprietari sau de
parteneriate public-private
0
105
Masura 312 - Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare – miza interventiei :
Aceasta masura are ca obiectiv general dezvoltarea durabila a economiei rurale pe teritoriul GAL
prin incurajarea activitatilor non-agricole.
Astfel se urmareste crearea si mentinerea locurilor de munca intr-un teritoriu caracterizat prin
numarul redus de locuri de munca, precum si dezvoltarea producţiei de bunuri şi servicii. Ca punct
forte in implementarea acestei masuri se poate preciza si forta de munca ieftina pe teritoriul GAL.
De asemenea, se are in vedere crearea si diversificarea serviciilor pentru populatia rurala prestate
de catre micro-intreprinderi in conditiile in care serviciile pentru populatie sunt nedezvoltate.
Descrierea interventiei – domeniul de acoperire al masurii :
Prin intermediul acestei masuri se vor crea noi micro-intreprinderi si se vor dezvolta cele existente
din sectorul non-agricol, cu un impact direct asupra grupurilor defavorizate (femei, someri) de pe
intreg teritoriul GAL. De asemenea, se vor incuraja initiativele de afaceri promovate in special de
catre tineri si femei, activitatilor mestesugaresti si a altor activitati traditionale. Acestea vor avea
ca efect impiedicarea depopularii zonelor.
Printre cele mai importante obiective operationale ale acestei masuri se afla reducerea gradului de
dependenta fata de agricultura, intrucat activitatea principala in majoritatea teritoriului GAL o
reprezinta agricultura de subzistenta.
Complementaritatea şi sinergia cu alte măsuri:
Aceasta masura prezinta sinergie cu Masura 313 - Incurajarea activitatilor turistice, intrucat
printre beneficiarii eligibili ai acesteia se numara micro-intreprinderile.
Beneficiari :
Privati: a) Micro-intreprinderi (existente si start-up) ce sa-si desfasoare activitatea propusa prin
proiect in spatiul teritoriului GAL.
b) Persoane fizice (neinregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca pana la data
semnarii contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata
si sa functioneze ca microintreprinderi.
Condiţii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului:
a. Micro-întreprinderile atât cele existente cât şi star-up trebuie să fie înregistrate şi să-şi desfăşoare
activitatea propusă prin proiect, în spaţiul rural;
b. Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiţiei;
c. Micro-întreprinderea trebuie să nu fie în dificultate;
d. Beneficiarul sau responsabilul de proiect să facă dovada deţinerii de aptitudini
manageriale/marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect (experienţă/cursuri de
formare profesională absolvite - cel puţin nivel de iniţiere, cursuri de calificare etc.) sau să le
dobândească până la efectuarea ultimei plăţi;
e. Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei respective;
f. Beneficiarul trebuie să prezinte avizele/autorizaţiile de mediu, necesare investiţiei sau să
prezinte dovada că a făcut demersurile pentru a obţine toate avizele şi acordurile conform
legislaţiei în vigoare, în domeniul mediului;
g. Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmează să
realizeze investiţia sau dreptul de folosinţă pe o perioadă de cel puţin 10 ani;
106
h. Beneficiarul să declare pe proprie răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului;
i. Beneficiarul trebuie să declare pe proprie răspundere faptul că suma totală a ajutorului public
nerambursabil accesat de către acesta nu depăşeşte 200.000 Euro (100.000 Euro pentru activităţile din
sectorul transportului rutier) pe o perioadă de până la 3 ani fiscali.
Precizari privind actiunile eligibile:
Sprijinul va fi acordat pentru investiţii corporale şi/sau necorporale pentru următoarele activităţi:
- non-agricole productive
- mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati traditionale non-agricole cu specific local
- servicii pentru populatia rurala
- producerea de energie regenerabila
Actiuni materiale (exemple de actiuni eligibile):
- constructia, modernizarea, extinderea cladirilor in scop productiv
- constructia de cladiri pentru marketingul produselor proprii; dotarea aferenta cu echipamente,
utilaje etc.
Actiuni imateriale (exemple de actiuni eligibile):
- achiziţionarea de software, patente, licente, sistemelor de management a calitatii, tehnologii
(know-how)
- costurile legate de intocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanta,
Studii de Fezabilitate/ Memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si
autorizatiilor necesare implementarii proiectelor.
Număr estimat de proiecte: 7
(acţiunile eligibile sunt cele prezentate în fişa tehnică a măsurii 312 – Sprijin pentru crearea şi
dezvoltarea de micro-întreprinderi)
Criterii de selecţie
a. Aplicantul nu a mai primit fonduri comunitare pentru activităţi similare în ultimii 3 ani;
b. Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă/25.000 Euro investiţi;
c. Proiectele care promovează activităţi meşteşugăreşti, de artizanat;
d. Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii proiectelor;
e. Start-up-uri (micro-întreprinderi nou înfiinţate) care aplică pentru proiecte ce vizează activităţi
non-agricole productive;
f. Proiecte ce vizează dezvoltarea serviciilor sanitar-veterinare sau a serviciilor medicale;
g. Proiecte ce vizează achiziţionarea de echipamente pentru producere a energiei din alte surse
regenerabile decât biocombustibilii.
Criterii de selecţie locală
- proiecte care îşi asigură cofinanţarea din surse proprii
- proiecte care crează mai mult de 3 locuri de muncă
Finantare :
1. Intensitatea ajutorului public nerambursabil (FEADR + contributie publica nationala) va fi de
până la 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi:
50.000 Euro/proiect dacă beneficiarii sunt persoane fizice autorizate
200.000 Euro/proiect pentru alte micro-întreprinderi,
107
pentru investiţii în sectorul producţiei non-agricole, pentru serviciile medicale şi sanitar-
veterinare.
2.Intensitatea ajutorului public nerambursabil (FEADR + contributie publica nationala) va fi de
până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi:
50.000 Euro/proiect dacă beneficiarii sunt persoane fizice autorizate,
100.000 Euro/proiect pentru micro-întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul
transportului rutier,
200.000 Euro/proiect pentru alte micro-întreprinderi,
pentru celelalte tipuri de investiţii.
Ajutorul nerambursabil nu poate depăşi 200.000 euro/proiect.
Euro
Nr. de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu
Estimarea
costului
total pe
masura
Contributia
FEADR –
masura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
7 86.303
604118 410800 102700 90608
Indicatorii din fişa tehnică a măsurii
Tipul de
indicator Indicator Ţinta 2013
Realizare
Numărul total de micro-întreprinderi sprijinite
Împărţite în funcţie de:
tineri sub 40 ani
femei
start-up
4
3
1
1
Rezultat Numărul brut de locuri de muncă create 5
Indicatorii adiţionali din fişa tehnică a măsurii
Tipul de
indicator
Indicator Ţinta 2013
Realizare Numărul de micro-întreprinderi sprijinite
Împărţit în funcţie de tipul investiţiei:
4
investiţii în activităţi non-agricole productive 1
investiţii pentru dezvoltarea activităţilor precum cele
meşteşugăreşti şi de artizanat
1
servicii pentru populaţia rurală prestate de către micro-
întreprinderi
2
investiţii în producerea de energie regenerabilă 0
Indicatorii adiţionali pentru criteriile de selecţie locale
Tipul de
indicator Indicator Ţinta 2013
Realizare Număr proiecte care îşi asigură cofinanţarea din surse
proprii
1
Rezultat Număr proiecte care crează mai mult de 3 locuri de
muncă 1
108
Masura 313 - Incurajarea activitatilor turistice
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare – miza interventiei :
Aceasta masura are ca obiectiv general dezvoltarea activitatilor turistice in zona teritoriului GAL, care
sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la
cresterea atractivitatii spatiului rural.
Astfel se urmareste crearea si mentinerea locurilor de munca prin activitati de agroturism, in special
pentru tineri şi femei care se numara printre grupurile sociale defavorizate, precum si cresterea valorii
adaugate in activitati de turism in conditiile in care teritoriul se bucura de un potential turistic ridicat.
Se urmareste crearea, imbunatatirea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice, care sunt
foarte slab dezvoltate pe teritoriul GAL prin înfiinţarea unor centre de informare turistică.
Descrierea interventiei – domeniul de acoperire al masurii :
Prin intermediul acestei masuri vor crestere si imbunatati structurile de primire turistice la scara mica,
care se afla intr-un numar in teritoriu GAL si se vor dezvolta sisteme de informare si promovare
turistica.
De asemenea, se vor crearea facilitati recreationale in vederea asigurarii accesului la zonele naturale de
interes turistic, zone care se intalnesc in special in comunele cu puncte de interes turistic.
Complementaritatea şi sinergia cu alte măsuri:
Această măsură prezintă sinergie cu măsura 121- Modernizarea exploataţiilor agricole, asigurând o
mai bună valorificare aproduselor agricole, promovarea produselor ecologice şi tradiţionale.
Beneficiari :
Publici: a) Comunele (prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale in vigoare)
b) Asociatiile realizate intre comune.
Privati: a) Micro-intreprinderi (existente si start-up) ce sa-si desfasoare activitatea propusa prin
proiect in spatiul teritoriului GAL.
b) Persoane fizice (neinregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca pana la data
semnarii contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si
sa functioneze ca microintreprinderi.
c) ONG-uri, definite conform legislatiei nationale in vigoare.
Condiţii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului:
- Micro-întreprinderile, atât cele existente cât şi start-up trebuie să fie înregistrate şi să-şi
desfăşoare activitatea propusă prin proiect, în spaţiul rural;
- În cazul investiţiilor în agro-turism, beneficiarul/membrul gospodăriei agricole trebuie să
desfăşoare o activitate agricolă în momentul aplicării;
- Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiţiei;
- Micro-întreprinderea să nu fie în dificultate;
- Structurile de primire turistice rurale vor fi în conformitate cu normele de clasificare
prevăzute în legislaţia naţională în vigoare;
- Pentru investiţii în structuri de primire agro-turistice se va respecta definiţia agro-
turismului dată în cadrul acestei fişe, iar nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse
prin proiect trebuie să atingă standardul de calitate de minim 1 margaretă;
109
- În cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisă doar
modernizarea şi extinderea structurilor de primire turistice, exceptând schimbarea
destinaţiei unei locuinţe în structură de primire agroturistică;
- Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte prevederile PUG;
- Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte/păstreze
arhitectura specifică locală;
- Pentru investiţiile noi în structurile de primire turistice, suprafaţa de teren aferentă
structurii de primire turistice (inclusiv în structuri de primire agro-turistice) trebuie să
fie în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare, în domeniul
turismului, ; în vederea evitării supraaglomerării şi a fragmentării excesive a peisajului
natural;
- Angajament din partea beneficiarului că va introduce obiectivul investiţional în
circuitul turistic;
- Beneficiarul sau responsabilul legal de proiect să facă dovada deţinerii de aptitudini
manageriale/marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect
(experienţă/cursuri de formare profesională absolvite - cel puţin nivel de iniţiere,
cursuri de calificare etc.) sau să le dobândească până la efectuarea ultimei plăţi;
- Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei
respective,
- Beneficiarul trebuie să prezinte avizele/autorizaţiile de mediu necesare investiţiei, să
respecte după caz cerinţele de mediu specifice investiţiilor în perimetrul ariilor
protejate sau să prezinte dovada că a făcut demersurile pentru a obţine toate avizele şi
acordurile conform legislaţiei în vigoare, în domeniul mediului;
- Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care
urmează să realizeze investiţia sau dreptul de folosinţă pe o perioadă de cel puţin 10
ani;
- Beneficiarul trebuie să declare pe propria răspundere că va asigura cofinanţarea
proiectului;
- Beneficiarul care îşi propune o activitate generatoare de profit, trebuie să declare pe
propria răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de
către acesta nu depăşeşte 200.000 Euro pe o perioadă de până la 3 ani fiscali.
Precizari privind actiunile eligibile:
Sprijinul va fi acordat pentru investiţii corporale şi/sau necorporale pentru următoarele activităţi:
a. Investitii in infrastructura de primire turistica
b. Investitii in activitati recreationale
c.Investitii in infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje
turistice etc.
d.Dezvoltarea si/ sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural
Actiuni materiale (exemple de actiuni eligibile):
- constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice
- investitii in infrastructura turistica de agrement independenta sau dependenta de structura de
primire turistica precum spatii de campare, amenajari de stranduri si piscine, achizitionare de
mijloace de transport traditionale pentru plimbari, trasee pentru echitatie etc.
Actiuni imateriale (exemple de actiuni eligibile):
- achiziţionarea de software, patente, licente, sistemelor de management a calitatii, tehnologii
(know-how)
- costurile legate de intocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanta,
Studii de Fezabilitate/ Memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si
autorizatiilor necesare implementarii proiectelor.
Număr estimat de proiecte: 4
110
(acţiunile eligibile sunt cele prezentate în fişa tehnică a măsurii 313 –Încurajarea activităţilor
turistice)
Criterii de selecţie
Pentru componentele a) şi b)
- Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investiţii similare
în ultimii 3 ani;
- Proiecte din zone cu potenţial turistic ridicat dar care nu sunt suficient dezvoltate din acest
punct de vedere;
- Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă/25.000 Euro
investiţii;
- Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii proiectului;
- Proiecte ce vizeaza activitati recreationale;
- Proiecte care au în componenţă şi investiţii de producere a energiei din surse regenerabile
utilizate în scopul desfăşurării activităţii turistice;
- Proiecte care prevăd prin activitatea propusă păstrarea şi promovarea culturii tradiţionale;
- Proiecte de investiţii în agro-turism.
Pentru componentele c) şi d)
- Proiecte incluse într-o strategie de promovare la nivel naţional/regional/judeţean sau local (de
tip LEADER);
- Proiectele care acoperă o zonă omogenă alcătuită din cel puţin 3 comune şi în care există
minim 15 acţiuni/investiţii de turism;
- Proiecte care contribuie la promovarea tradiţiilor culturale.
Criterii de selecţie locală
- proiecte care îşi asigură cofinanţarea din surse proprii
- proiecte promovate de tineri
- proiecte care crează mai mult de 3 locuri de muncă
Finantare :
i. Pentru investiţiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public
nerambursabil (FEADR + contributie publica nationala) va fi de până la 100% din totalul
cheltuielilor eligibile
ii. Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de
până la:
85%din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 100.000 Euro/proiect în cazul proiectelor de
investiţii în agro-turism;
Ajutorul nerambursabil nu poate depăşi 200.000 euro/proiect.
Euro
Nr. de proiecte
prevazute
Cost
total
mediu
Estimarea
costului total
pe masura
Contributia
FEADR –
masura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
4 68.750 275.000 202.400 38.100 34.500
3 (agroturism) 76.667 230.000 166.400 29.100 34.500
1
(centru
informare)
45.000 45.000 36.000 9.000 0
111
Indicatorii din fişa tehnică a măsurii
Tipul
indicatorului Indicator Ţinta 2013
Realizare
Numărul de noi activităţi turistice sprijinite
Împărţite după tipul de acţiune:
4
infrastructura recreaţională şi de primire turistică 3
infrastructura la scară mică precum centrele de
informare turistică, amenajare marcaje/trasee turistice
1
Rezultat Numărul brut de locuri de muncă create împărţit pe
categorie de gen şi vârstă
10
Indicatorii adiţionali din fişa tehnică a măsurii
Tipul
indicatorului Indicator Ţinta 2013
Realizare
Număr de acţiuni turistice în infrastructura recreaţională şi
de primire turistică
Împărţite după tipul de acţiune:
3
acţiuni de agro-turism 3
Indicatorii adiţionali pentru criteriile de selecţie locale
Tipul de
indicator Indicator Ţinta 2013
Realizare Număr proiecte care îşi asigură cofinanţarea din surse
proprii
2
Număr de proiecte promovate de tineri 3
Rezultat Număr proiecte care crează mai mult de 3 locuri de muncă 2
112
Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru
economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare – miza interventiei :
Aceasta masura are ca obiectiv general îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei din
teritoriul GAL, prin refacerea infrastructurii locale şi asigurarea accesului la serviciile de bază şi
protejarea moştenirii culturale şi naturale.
Descrierea interventiei – domeniul de acoperire al masurii :
Prin intermediul acestei masuri se asigură infrastructura necesară dezvoltării activităţilor
economice în teritoriul GAL. De asemenea, pot fi create şi dezvoltate servicii pentru populaţia
dezavantajată (copii şi bătrâni).
Un obiectiv importante al acestei masuri este cel de renovare a satelor şi de punere în valoare a
monumentelor şi promovarea tradiţiilor locale.
Acestea acţiuni vor avea ca efect impiedicarea depopularii zonelor.
Complementaritatea şi sinergia cu alte măsuri:
Aceasta masura prezinta sinergie cu Măsura 121- Modernizarea exploataţiilor agricole, Măsura
123- Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice, măsura 312 - Sprijin pentru
crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi şi Masura 313 - Incurajarea activitatilor turistice,
intrucat asigură infrastructura necesară dezvoltării economiei locale.
Beneficiari :
- Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare;
- Asociaţiile de dezvoltare intercomunitare realizate între două sau mai multe comune înfiinţate
conform legislaţiei naţionale în vigoare;
- ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în
vigoare;
- Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau administrează obiective de patrimoniu
cultural/natural de interes local şi care aplică pentru componenta „c”.
Condiţii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului:
- Proiectul trebuie să fie realizat în spaţiul rural conform definiţiei din PNDR iar beneficiarul se
identifică într-una din categoriile de beneficiari definite;
- Nu este permisă dubla finanţare a aceleaşi activităţi/investiţie din alte fonduri comunitare sau
naţionale;
- Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi autorizaţiile necesare investiţiei;
- Prin memoriul justificativ/studiul de fezabilitate, proiectul trebuie să demonstreze
oportunitatea şi necesitatea socio-economică a investiţiei;
- Proiectul propus este în conformitate cu normele de mediu, (inclusiv Directiva Cadru Apă) şi
legislaţia în vigoare cu privire la normele de siguranţă în transport/energie;
- Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată vor trebui să prezinte fie un aviz
tehnico-economic din partea operatorului regional acolo unde acesta există, fie un aviz din
partea consiliului judeţean prin care se dovedeşte şi conformitatea proiectului cu strategia
regională/judeţeană de apă/apă uzată, iar în cazul în care un astfel de proiect nu se regăseşte în
situaţiile mai sus menţionate, proiectul va fi însoţit de angajamentul autorităţilor locale de a
asigura gestionarea şi mentenanţa investiţiei;
- Investiţia să respecte Planul Urbanistic General;
113
- Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte/păstreze arhitectura
specifică locală
- - Pentru investiţiile în infrastructura fizică de bază, beneficiarii trebuie să prezinte lista cu
semnături ale locuitorilor, agenţilor economici şi instituţiilor publice care au depus la primărie
adeziunea privind necesitatea investiţiei şi angajamentul de racordare din surse proprii la
reţeaua de apă/canalizare/gaze/energie electrică sau acordul privind plata colectării deşeurilor;
- Beneficiarul se angajează să asigure mentenanţa investiţiei.
Precizari privind actiunile eligibile:
Sprijinul pentru această măsură vizează investiţii în spaţiul rural pentru:
a) Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază;
b) Crearea şi dezvoltarea serviciilor publice de bază pentru populaţia rurală;
- Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de îngrijire
copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale;
- Investiţii în construcţia de grădiniţe noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;
- Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală în
zonele unde o astfel de investiţie nu este atractivă pentru companiile private dar care este
indispensabilă pentru comunitate şi vine în sprijinul rezolvării unei importante nevoi sociale
inclusiv construirea de staţii de autobuz;
- Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere
spaţii verzi etc.) dacă fac parte din investiţia iniţială pentru înfiinţarea serviciului;
c) Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural;
-Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale, inclusiv prima
achiziţie de cărţi, materiale audio, achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale
tradiţionale în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial ca parte componentă a
proiectului.
Număr estimat de proiecte: 12
(acţiunile eligibile sunt cele prezentate în fişa tehnică a măsurii 322- Renovarea, dezvoltarea
satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în
valoare a moştenirii rurale)
Criterii de selecţie
- Localităţile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o investiţie
similară;
- Localităţi rurale din regiunile cu grad de sărăcie ridicat;
- Proiectele care se încadrează într-o strategie de dezvoltare locală sau judeţeană;
- Proiecte integrate de investiţii;
- Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată în localităţile rurale între 2.000-
10.000 de p.e. identificate prin Master Planurile Regionale, dar care nu sunt finanţate din
POS Mediu;
- Proiecte de investiţii în infrastructura de drumuri care asigură legătura cu principalele căi
rutiere (drumurile judeţene, naţionale) sau alte căi principale de transport (feroviare şi
fluviale);
- Proiecte de investiţii în infrastructura de alimentare cu apă în zonele în care apa este
insuficientă sau în zonele care prezintă incidenţă ridicată a perioadelor de secetă;
- Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată pentru zonele în care apa prezintă
un grad ridicat de poluare sau zonele în care apa freatică prezintă o concentraţie ridicată de
nitraţi ce afectează sănătatea populaţiei;
- Proiecte de investiţii în infrastructura socială;
114
- Proiectele care promovează investiţii în scopul conservării specificului local şi a moştenirii
culturale.
Criterii de selecţie locală
- proiecte care deservesc cel puţin 2 comune din teritoriul GAL
- proiecte care crează mai mult de 3 locuri de muncă
Finantare :
Sprijinul public (FEADR + contributie publica nationala) acordat în cadrul acestei măsuri va fi:
a) de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică,
negeneratoare de profit
b) de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit
Ajutorul nerambursabil nu poate depăşi 200.000 euro/proiect.
Euro
Nr. de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu
Estimarea
costului
total pe
masura
Contributia
FEADR –
masura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
12 94583 1135000
908000 227000 0
Indicatorii din fişa tehnică a măsurii
Tipul de
indicator Indicator Ţinta 2013
Realizare
Număr de comune sprijinite
Împărţit în funcţie de tipul acţiunii de revitalizare (fizică,
socială, economică)
12
Rezultat Populaţia din mediul rural ce beneficiază de servicii
îmbunătăţite (mii persoane) 10
Indicatorii adiţionali din fişa tehnică a măsurii
Tipul de
indicator
Indicator Ţinta 2013
Realizare Numărul de acţiuni de servicii de bază sprijinite 2
Numărul de acţiuni de patrimoniu rural sprijinite 0
Indicatorii adiţionali pentru criteriile de selecţie locală
Tipul de
indicator Indicator Ţinta 2013
Realizare Număr proiecte care deservesc cel puţin 2 comune din
teritoriul GAL
0
Rezultat Număr proiecte care crează mai mult de 3 locuri de
muncă 0
115
Masura 421 - Implementarea proiectelor de cooperare
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare – miza interventiei :
Aceasta masura are ca obiectiv general finanţarea proiectelor. de cooperare transnaţională (între
România şi alte state membre sau nu) şi inter-teritorială (în cadrul României) între GAL-uri şi alte
grupuri/parteneriate, care funcţionează după principiul LEADER.
Pentru GAL cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele locale pentru
îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii şi idei noi, de a face schimb
de experienţă şi de a învăţa din experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a stimula şi sprijini
inovaţia, pentru dobândire de competenţe şi îmbunătăţirea lor
Descrierea interventiei – domeniul de acoperire al masurii :
Pentru GAL cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele locale pentru
îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii şi idei noi, de a face schimb
de experienţă şi de a învăţa din experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a stimula şi sprijini
inovaţia, pentru dobândire de competenţe şi îmbunătăţirea lor
Complementaritatea şi sinergia cu alte măsuri:
Aceasta masura prezinta sinergie cu măsurile Măsura 121- Modernizarea exploataţiilor agricole,
Măsura 123- Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice, măsura 312 - Sprijin
pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi Masura 313 - Incurajarea activitatilor
turistice şi Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru
economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
Beneficiari :
Grupuri de acţiune locală naţionale şi din statele membre UE
Condiţii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului:
- parteneriatele reprezintă GAL-uri sau sunt organizate în conformitate cu abordarea
LEADER
- proiectele vor fi elaborate şi implementate în comun
- coordonatorul este un GAL finanţat prin axa LEADER
- activităţile/proiectele să corespundă unei măsuri sau mai multor măsuri din FEADR
- valoarea proiectului (suma solicitată) să se încadreze în limita financiară maximă stabilită
(200.000 euro co-finanţare publică, iar valoarea totală a investiţiei nu va depăşi 400.000
euro).
Precizari privind actiunile eligibile:
Principalele categorii de cheltuieli eligibile:
- cheltuieli pentru pregătirea proiectelor de cooperare – organizare misiuni tehnice, întâlniri,
seminarii, activităţi de traducere şi interpretare, multiplicare documente,
- cheltuieli de investiţii pentru implementarea proiectelor comune
- cheltuieli pentru proiecte comune de instruire
Număr estimat de proiecte: 1
(acţiunile eligibile sunt cele prezentate în fişa tehnică a măsurii 421 – Implementarea
proiectelor de cooperare)
Criterii de selecţie
- implică mai mult de două GAL-uri din România
116
- implică un GAL din alt stat membru cu experienţă Leader +
- includ activităţi inovative
- combină obiectivele din diferite axe ale PNDR
- se adresează fermierilor de semi-subzistenţă
- se adresează tinerilor din zona rurală
- respectă normele de mediu
- care urmăresc facilitarea implementării acelor măsuri din PNDR care vor avea ca beneficiari
grupuri de producători, asociaţii, parteneriate, etc.
Finantare :
1. Intensitatea ajutorului public nerambursabil (FEADR + contributie publica nationala)
Ajutorul nerambursabil nu poate depăşi 200.000 euro/proiect.
Euro
Nr. de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu
Estimarea
costului
total pe
masura
Contributia
FEADR –
masura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
1 30.000 30.000
24.000
6.000 0
Indicatorii din fişa tehnică a măsurii
Tipul de
indicator Indicator Ţinta 2013
Realizare
Numărul de proiecte de cooperare sprijinite, din care
transnaţională
inter-teritorială
1
0
1
Numărul de GAL-uri care întreprind proiecte de
cooperare 2
Rezultat Numărul brut de locuri de muncă create 0
Indicatorii adiţionali din fişa tehnică a măsurii
Tipul de
indicator Indicator Ţinta 2013
Realizare
Numărul de proiecte de cooperare care implică mai mult
de două GAL-uri din România 1
Numărul de proiecte de cooperare care implică un GAL
din UE cu experienţă în LEADER+ 0
117
Măsura 431 - Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi
animarea teritoriului
Sub-măsura 431.2 - Funcţionarea Grupului de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi
animarea teritoriului:
Componenta a - Funcţionarea GAL (cel mult 16%)
Componenta b - Instruire şi animarea teritoriului după selecţia GAL ( cel puţin 4%)
Beneficiari – Grupuri de Acţiune Locală
Cheltuieli eligibile pentru componenta a:
Ponderea cheltuielilor de funcţionare nu va depăşi 80% din totalul alocat fiecărui GAL din cadrul
acestei sub-măsuri:
- Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL
- Cheltuieli legate de plata experţilor şi pentru alte servicii de expertiză legate de implementarea
strategiei de dezvoltare locală
- Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii
- Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de echipamente de birotică şi electronice, precum şi a
altor echipamente necesare pentru desfăşurarea activităţilor GAL
- Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor
- Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, poştă şi servicii poştale), transport şi plata
utilităţilor (căldură, lumină, etc.)
- Cheltuieli pentru participarea la activităţile reţelei naţionale şi europene de dezvoltare rurală,
seminarii etc.
Cheltuieli eligibile pentru componenta b:
Pentru aceste activităţi, GAL-rile vor cheltui cel puţin 20% din valoarea eligibilă determinată
pentru fiecare GAL în parte din cadrul acestei sub-măsuri şi poate acoperi cheltuieli precum:
- Studii ale zonei
- Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de dezvoltare locală
- Instruirea personalului implicat în implementarea strategiei de dezvoltare locală
- Evenimente de promovare
- Instruirea liderilor locali
Bugetul pentru cheltuieli de funcţionare pentru fiecare GAL românesc va fi de maxim 15% din totalul
cheltuielilor publice eligibile din strategia de dezvoltare locală, dar nu va depăşi 300.000 euro.
Intensitatea ajutorului nerambursabil (FEADR + contributie publica nationala) pentru sub-măsura
431.2 este de 100%.
Nr. de
acţiuni
prevazute
Cost total
mediu
Estimarea
costului total
pe masura
Contributia
FEADR –
masura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
1 281.000 281.000 224.800 56.200 0
Tip de
indicator Indicator
Ţinta
2013
Realizare
Numărul de acţiuni sprijinite privind funcţionarea Grupurilor de
Acţiune Locală, (1 acţiune = 1 buget anual; perioada 2012,2013,
2014, 2015)
1
118
REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCŢIONAREA GAL- ULUI
PARTEA A V-A: PARTENERIATUL
1. Prezentarea procesului de elaborare a dosarului de candidatură
(parteneriatul care realizează dosarul de candidatură - Planul de Dezvoltare Locală)
În vederea prezentării procesului de elaborare a Planului de dezvoltare Locală, au fost
efectuate un număr de șase activități principale:
Activitatea 1
Au fost dezvoltate și implementate campanii de informare și conştientizare privind
necesitatea înfiinţării Grupului de Acţiune Locală „Ştefan cel Mare" județul Neamț. În acest sens,
au fost susținute infomări în fiecare comună din componența teritoriului GAL.
Rezultat
Cresterea interesului si constientizarii persoanelor din grupul tinta privind beneficiile
implementarii proiectului. Cresterea numarului de actori locali ce au fost informati despre
realizarea proiectului si cresterea interesului pentru participarea in cadrul grupurilor de lucru.
Activitatea 2
Au fost realizate activități de publicitate privind înfiinţarea Grupului de Acţiune Locală
„Ştefan cel Mare" județul Neamț, constând în producere și distribuire materiale promoționale
(broşuri, pliante, etc)
Rezultat
Cresterea interesului si constientizarea persoanelor din grupul tinta privind implementarea
proiectului. Cresterea interactivitatii prin posibilitatea de a interveni cu intrebari in decursul
seminariilor.
O cunoastere a realitatilor, nevoilor grupului tinta si o evaluare a factorilor endogeni, cunoastere a
caror folosire poate duce la dezvoltarea teritoriului studiat; o evaluare a sanselor de orientare a
grupului tinta catre meserii non-agricole, identificarea sectoarelor prioritare in care intreprinzatorii
locali pot investi.
Activitatea 3
Această activitate a cuprins:
- Activități cercetare și studii de teren privind identificarea și evaluarea nevoilor specifice
ale diferitelor grupuri țintă (social, economic, cultural, etc.) din teritoriul vizat;
119
- Activități de studii și cercetări la nivelul comunelor vizate în vederea identificării
strategiilor de dezvoltare locală, județeană și regională și corelării acestora;
- Activitați de identificare a unor exemple de reuşită, ce pot constitui modele de bună
practică, ocazie cu care au fost contactați actorii relevanţi.
Tot în această etapă, au fost structurate informaţiile obţinute la nivelul grupului țintă și au
fost constituite grupuri de lucru care au tratat capitole distincte din Strategia de dezvoltare locală
(Planul de dezvoltare).
Rezultat
S-a realizat o cunoastere a realitatilor şi nevoile grupului tinta au fost evaluaţi a factorii endogeni,
s-au identificat sectoarelor prioritare care necesită investiţii şi in care intreprinzatorii locali pot
investi.
Activitatea 4
Aceasta activitate a presupus:
- Diseminarea de informaţii privind importanța elaborării și a conţinutului Strategiei de
dezvoltare locală;
- Elaborarea Strategiei de dezvoltare locală (Planul de dezvoltare locală) pentru teritoriul
vizat.
În plan local au fost stabilite întâlniri de consultări în toate comunele ce au intrat în
componența GAL, cu participarea membrilor Consiliului Judeţean Neamţ, primăriilor aferente, a
experţilor externi și a actorilor locali.
Rezultat
Aprofundarea analizelor începute, fundamentarea strategiei de dezvoltare locală în raport
cu legislaţia comunitară şi cu obiectivele Planului Naţional Strategic şi Programul Naţional de
Dezvoltare Rurală 2007-2013.
Metodologia de animare în vederea elaborării candidaturii LEADER, a presupus următorii
pași:
- Stabilirea leader-ului, autoritate legitimă și responsabilă;
- Analiza sumară a localităților cuprinse în teritoriului dorit pentru viitorul potențial GAL
(localizare geografică, tipuri de localități - comune, sate, număr de locuitori etc.);
- Identificarea persoanelor-resursă (cu care se va colabora) – în conformitate cu Anexa:
Listă persoane resursa;
120
- Pregătirea materialelor de prezentare a programului LEADER și gruparea lor în vederea
prezentării în cadrul întâlnirilor convocate la inițiative leader-ului, în prezența CDRJ AM -
ului.
Întâlnirile s-au desfașurat astfel:
Prima întâlnire: Leader-ul propus al parteneriatului pentru înființarea GAL-ului a condus
dezbaterile pe marginea următoarelor teme:
- Prezentarea contextului de desfășurare a viitorului GAL (teritoriu, condiţii economice și
sociale, nevoi specifice, etc) și stabilirea principalelor priorități în legătură cu proiectele de
dezvoltare rurală posibile zonei;
- Schimburi și aport de idei noi;
- Căutarea de eventuale informaţii suplimentare;
- Concluzii la final întâlnire.
A doua întâlnire:
- Stabilirea principalelor acţiuni ce urmează a se desfășura în continuare;
- Modul de formalizare și structurare a propunerilor pentru identificarea măsurilor din cadrul
PNDR adaptate acţiunilor prevăzute;
- Concluzii trase la final de întâlnire.
A treia întalnire :
- Validarea strategiei, a propunerilor și a alegerii organizării acţiunilor;
- Prezentarea concluziilor lucrărilor în fața reprezentanţilor localităților din teritoriu și a
celorlalţi parteneri esenţiali ai teritoriului și oficializarea parteneriatului;
- Elaborarea candidaturii și rediscutarea acesteia cu reprezentanţii CDRJ AM;
- Validarea dosarului de candidatură, considerat final de către parteneri;
- Concluzii trase la finalul întâlnirii.
A patra întalnire :
- Revederea Acordului de Parteneriat ca urmare a noii forme prezentate în Ghidul
solicitantului si ca urmare a solicitarii comunelor Tupilaţi şi Văleni de a face parte din
GAL “Ştefan cel Mare” şi a altor solicitări din partea societăţii civile.
- Schimbarea reprezentantului legal al GAL Stefan cel Mare și completarea Comitetului de
Selecţie cu membrii supleanti.
Procesul de animare al teritoriului GAL, precum și de elaborare a candidaturii a fost consemnat în
Procesele - verbale ale întâlnirilor, care au fost anexate la dosarul de candidatură.
121
Elaborarea strategiei de dezvoltare rurală a presupus parcurgerea mai multor etape a căror flux este
prezentat în schema de mai jos. Pentru fiecare etapă au fost constituite grupuri de lucru care au
analizat cerinţele, le-au prioritizat şi le-au armonizat cu posibilităţile de realizare.
2 Prezentarea parteneriatului decizional
2.1 Descrierea partenerilor
Mo
bil
iza
re
Co
ord
on
are
- e
lab
ora
re
Va
lid
are
In
suşire
LEADER +
ANIMATOR
Grup
de
lucru 1
Grup
de
lucru 2
Grup
de
lucru 3
Elaborarea şi centralizareaProcesele verbale ale
intarnirilor
Depunerea candidaturii
A l e ş i ş i p e r s o a n e
r e s u r s e
122
Partenerii vor fi asociaţi la procesul de monitorizare a proiectului din partea instituţiilor pe ca le
reprezintă şi a funcţiilor ocupate de aceştia în cadrul acestora şi se va face distincţie între
partenerii publici, privaţi şi ONG - uri. În tabelul de mai jos este precizată componenţa
parteneriatului decizional.
PARTENERI PUBLICI 33,85%
Nume și Prenume Instituţia Funcţia Tip*
/Observaţii
Şchiopu Petre Prim. Bârgăoani Primar
Macovei Ion Prim. Bodeşti Primar
Blejuscă Ion Prim. Dobreni Primar
Foltea Constantin Prim. Dulceşti Primar
Panaite Vasile Prim. Dragomireşti Primar
Gherghel Vasile Prim. Făurei Primar
Olaru Vasile Prim. Girov Primar
Mătasă Constantin Prim. Grumăzeşti Primar
Iacob Ion Prim. Negreşti Primar
Rotaru Popa Petrică Prim. Petricani Primar
Ţarălungă Sebastian Bogdan Prim. Razboieni Primar
Chirilă Nicu Prim. Ruginoasa Primar
Ouatu Sorin Prim. Ştefan cel Mare Primar
Duminică Octavian Prim. Trifeşti Primar
Sârbu Ion Prim. Ţibucani Primar
Gherghel Petru Prim. Tupilaţi Primar
Stoleru Ionel Prim. Văleni Primar
Simion Ticu Prim. Ciohorani - Iasi Primar
Rotaru Popa Ionuţ Şcoala de Arte şi Meserii
Petricani
Director
Gheorghiu Iuliana Oana Dir. Silvică Neamţ Ing. de spec.
PARTENERI PRIVAŢI 60,00 %
Lupu Alexandru Razvan S.C. Dox Fish SRL Administrator
Michiu Mihai S.C. Condor S.R.L. Administrator
Tomescu Gheorghe S.C. Prestamec S.R.L. Administrator
Tănasă Maria S.C. Mareliz S.R.L. Administrator
Ciobanu Marius Ioan S.C. Ciolact S.R.L. Administrator
Andrieş Teodora S.C. Andries Com S.R.L. Administrator
Păvăloaia Mihai S.C. Simpex S.R.L. Administrator
Lecuşescu Nicolae S.C. Ciulică S.R.L. Administrator
Dumitru Romică S.C. Rondum S.R.L. Administrator
Panaite Cristina Brânduşa S.C. Izopoint S.R.L. Administrator
Busuioc Ion S.C. Big Vad S.R.L. Administrator
123
Mătasă Tatiana S.C. Cablutv S.R.L. Administrator
Peiu Valerian S.C. Net Cons Company S.R.L. Administrator
Apetrei Cristian S.C. Tehnoind S.R.L. Administrator
Ciobanu Corneliu S.C. Agro Petrocor S.R.L. Administrator
Sava Cezar S.C. Doridan S.R.L. Administrator
Foltea Constantin S.C. Foltea S.R.L. Administrator
Dăscălescu Ioan S.C. Puiu Com S.R.L. Administrator
Burduja Neculai S.C. Mecfin Agro S.R.L. Administrator
Moroşan Dumitru-Iulian S.C. Agrisol Arena S.R.L. Administrator
Ciobanu Sabina I.F. Ciobanu Sabina Administrator
Cozma Gheorghe I.I. Cozma O. Gheorghe Administrator
Popa Romeo I.I. Popa F. Romeo Administrator
Ilie Neculai I.F. Ilie Neculai Administrator
Burduja Nicolae I.I. Burduja Nicolae Administrator
Alucăi Maria S.C. Andyon Imex S.R.L. Administrator
Popoaia Ana S.C. Pop Expo S.R.L. Administrator
Andrei Lenuţa S.C. Andy Reifen S.R.L. Administrator
Coroi Vasile P.F.A. Coroi Vasile Administrator
Ichim Maria S.A Trimonex -Trifeşti Administrator
Niţă Gheorghe S.A.”Spicul” -Ţibucani Administrator
Sava Cezar Asociaţia Trisoft -Trifeşti Administrator
Popa Romeo Asociaţia Locală a Crescătorilor
de Taurine „Biola”
Administrator
Focşăneanu Mihai Asociaţia Crescătorilor de Taurine
Petricani
Administrator
Nahoi Vasile Cabinet Avocatură Individual
Nahoi Vasile
Administrator
Ouatu Daniela Carmen S.C. Otto Com S.R.L. Administrator
Prisecaru Mihaela S.C. Prisi Prod S.R.L. Administrator
Malinici Elena Andreea S.C. „Ferma Răzeşilor” S.A. Administrator
Plesca Elena Agrodava Nemţeană Cooperativa
Agricolă
Reprezentant
Ivascu Anca SC GIL STAR SA Reprezentant
ORGANIZAŢII NONGUVERNAMENTALE 6,15%
Alistar Ioan Asociaţia de Dezvoltare Durabilă
„Stejarul Secular” Dragomireşti
Vice – preşedinte
Mărginică Ion Asociaţia Romilor din Comuna
Ciohorani (A.R.C)
Preşedinte
Alexa Ion Parohia “Sf. Nicolae” Ciohorani Preot Paroh
Petrisor Aurel Parohia Romano-Catolica
“Apostlii Petru si Pavel”
Preot paroh
124
Prezentarea partenerilor privaţi
S.C. DOX FISH S.R.L., persoană juridică română, cu punct de lucru in comuna
Dragomiresti, jud. Neamt unde are in concesiune un iaz, inregistrata la Oficiul Registrului
Comertului sub nr. J27/1709/2008, C.U.I. 18252817/2008, reprezentata prin dl. Lupu Alexandru
Razvan .
S. C. CONDOR S.R.L., persoană juridică română, cu sediul în comuna Dulceşti, jud.
Neamţ, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr.J27/62/1991, C. U. I. 2008892,
reprezentată prin dl Michiu Mihai.
Societatea deţine un Motel modern cu 30 camere de cazare, restaurant, piscine. Aşezat într-un
cadru pitoresc la jumătatea distanței între oraşele Roman și Piatra - Neamţ. Are în proprietate și
teren agricol în sup. de 15 ha, de pe care asigură o parte din produse alimentare, practicând un
agroturism profitabil.
S. C. PRESTAMEC S.R.L., persoană juridică română, cu sediul în conuma Bodeşti, jud.
Neamţ înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J27/18/1998, C. U. I. 10125370,
reprezentată prin dl. Tomescu Gheorghe.
Societatea are în dotare o gamă de maşini și utilaje cu care execută lucrări agricole în zona
comunei Bodesti. Cifra de afaceri este în creştere, societatea necesitând o modernizare a gamei de
maşini și utilaje agricole.
S.C. MAREUZ S.R.L., persoană juridică română, cu sediul în comuna Ruginoasa, jud.
Neamţ, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr.J27/844/2008 ,C.U.I. 1552103,
reprezentată prin d-na Tănasă Maria.
Societatea desfășoară o activitate de comerţ, asigurând prin două magazine desfacerea de
produse alimentare și industriale comuna Ruginoasa.
S.C. CIOLACT S.R.L. persoană juridică română, cu sediul în comuna Ruginoasa, jud.
Neamţ, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr.J27/575/2009,C.U.I. 25850678,
reprezentată prin dl Ciobanu Marius loan.
Societatea are în proprietate maşini și utilaje agricole cu care lucrează o suprafaţă de 50 ha,
atât proprietate cât și în arendă în com. Ruginoasa. Asigură în principal sursa de hrana pentru
ferma de vaci a l.l. CIOBANU SABINA.
I.I. NICORESCU CORINA, persoana juridical romana, cu punct de lucru in comuna
Dragomiresti, jud. Neamţ, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. F27/1069/2009,
125
C. U. I. 26279279/2009, reprezentată prin d-na. Nicorescu Corina. Desfasoara activitati in
domeniul bauturilor si alte activitati de servire a bauturilor.
S. C SINPEX S.R.L., persoana juridică română, cu sediul în comuna Bodeşti, jud. Neamţ,
înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J27/108/1991, C. U. 1.2006980, reprezentată
prin dl Păvăloaia Mihai. Execută comerţ cu produse agroindustriale în târguri sătești și în spaţiul
commercial de la domiciliu.
S. C. CULICĂ S.R.L., persoana juridică română, cu sediul în comuna Petricani,
Jud.Neamţ, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J27/2293/1994, C. U. 1.6801687,
reprezentată prin dl. Lecuşescu Nicolae.
Firma deţine două mijloace de transport cu care execută servicii de transport în zona
comunei Petricani și oraș Tg. Neamţ, precum și la exploatări silvice.
S. C. RONDUM S.R.L., persoană juridică română, cu sediul în comuna Petricani, Jud.
Neamţ, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J27/579/2007, C. U. I. 21602467,
reprezentată prin dl Dumitru Romica. Societatea lucrează o suprafaţă de teren de 100 ha.
S.C. IZOPOINT S.R.L., persoană juridică română, cu sediul în comuna Dragomiresti,
Jud. Neamţ, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J27/1432/2005, C. U.l.
18016787, reprezentată prin d-na Panaite Cristina Brindusa este o societate care are un portofoliu
mare de activități, de la lucrări în construcții – la activități de comerț. Cifra de Afaceri realizată în
anul 2009 este de peste 4,5 mii. Ron. Execută lucrări de calitate de la tâmplarie termopan la
construcții, în zona precum și în Municipiul Piatra-Neamţ. Deasemenea, deţine spații de producţie
și comerciale. Are posibilitate de implementare și cofinanțare proiecte cu finanțare fonduri
europene.
S. C. BIG VAD S.R.L., persoană juridică română, cu sediul în comuna Dragomireşti,
înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr.J27/61/2004, C. U. I. 16688576, reprezentată
prin dl.Busuioc loan, deţine un complex commercial, care asigură necesitățile de produse
alimentare și industriale a populaţiei din sat Vad, comuna Dragomiresti.
S. C. CABLUTV S.R.L., persoană juridică română, cu sediul în Comuna Grumazesti,
înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J27/76/1996, C. U. 1.15158603, reprezentată
prin d-na Matasa Tatiana deţine o reţea de televiziune prin cablu ce acoperă teritoriul com.
Grumazesti.
S. C. NET CONS COMPANY S.R.L., persoană juridică română, cu sediul în Comuna
Grumazesti, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J27/990/2007, C. U. I.
22161270, reprezentată prin dl. Peiu Valerian. Societatea deţine autobasculante și utilaje utilizate
126
la lucrări în domeniul întreținerii și construcţiei de drumuri și activități în construcții în zona Tg.
Neamţ.
S. C. TEHNOIND S.R.L., persoană juridică română, cu sediul în Comuna Ştefan Cel
Mare sat Ghigoiesti, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr J27/637/994, C. U. I.
57479003, reprezentată prin dl.Apetrei Cristian.
Societatea funcționează în domeniu agricol, are la dispoziţie o suprafaţă de peste 350 ha,
cultivate cu grâu, porumb, soia, sfecla de zahar. Are în proprietate maşini și utilaje agricole.
S. C. AGRO PETROCOR S.R.L., persoană juridică română, cu sediul în Comuna
Ruginoasa, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J27/318/2008, C. U. I. 23365766,
reprezentată prin dl. Ciobanu Corneliu, a reuşit să achiziționeze din Belgia și Austria un nr. de 50
cap. bovine de rasă, construind o fermă de vaci la standarde europene, reuşind să asigură și terenul
agricol necesar pentru obţinerea prin cultivare a necesarului de hrană pentru creşterea în adapost a
animalelor. Producţia de lapte este preluate în cea mai mare proporţie de concernul Dorna și cea
mai mare parte din viței sunt valorificaţi pe piaţa liberă.
S. C. DORIDAN S.R.L., persoană juridică română, cu sediul în Comuna Trifesti,
înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr 27/409/1994,C. U. I. 6286875, reprezentată
prin dl. Sava Cezar. Societatea desfășoară activitatea în domeniu agricol, ocupându-se atât de
culturi agricole cât și de creşterea animalelor într-o fermă mixtă. Este una dintre primele ferme
agricole private aparute in Jud Neamţ.
S.C.FOLTEA S.R.L., persoană juridică română, cu sediul în Comuna Dulcesti,
înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J27/308/2004,C. U. 1.16190840, reprezentată
prin dl Foltea Constantin – desfășoară activitatea in domeniu agricol, lucrind o suprafaţa de peste
500 ha., cultivind in principal cereale. Are o dodare destul de moderna, detinind intreaga gama de
utilaj agricol. Are in vedere dezvoltare activitatii prin crearea unui centru de insilozare a producţiei
agricole, cu scopul creşterii valorii produsului agricol înainte de valorificare.
S.C. PUIU COM S.R.L., persoană juridică română, cu sediul în comuna Dragomiresti
,Jud. Neamţ, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J27/1054/2003, C. U.l.
15633809, reprezentată prin dl Dascalescu loan, asigură necesarul de produse alimentare și
industriale pentru consumul casnic a populaţiei din satul Hlapesti, com Dragomiresti, o comunitate
destul de numeroasă.
S.C. MECFIN AGRO S.R.L.,., persoană juridică română, cu sediul în comuna
Dragomiresti Jud. Neamţ, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J27/390/2010,
127
C. U.I. 1.27122692, reprezentată prin d-na Popa Lorena Georgina – desfășoară o activitate de
servicii de mecanizare în agricultură, executând lucrări agricole cu maşini și utilaje agricole în
satul Bornis, com. Dragomiresti și împrejurimi. Are minusuri din punct de vedere a dotării,
aceasta fiind destul de uzată.
S.C. AGRISOL ARENA SRL, persoană juridică română, cu sediul în Comuna Birgauani,
Jud.Neamţ, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J27/734/2009 , C. U. 1.26105817
reprezentată prin DI.Morosan Dumitru-lulian – desfașoară activitatea în domeniu pomiculturii,
deținând o livadă de aprox 15 ha. de pomi fructiferi-mar, prun, și culturi agricole, în com.
Birgauani, beneficiind de o dotare destul de moderna d.p.v.d. a utilajului agricol. A reluat
activitatea la începutul anului 2009, printr-un aport important de capital și are perspectiva de
dezvoltare promițătoare.
I.F. CIOBANU SABINA, persoana juridică română, cu sediul în Comuna Ruginoasa, Jud.
Neamţ, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. F27/1009/2004, C. U. I. 16811130,
reprezentată prin d-na Ciobanu Sabina. Societatea a achiziţionat din Austria și Germania un nr. de
30 capete de bovine, rasă superioară,obținând o producţie de aprox. 7500 I lapte/an pe cap de
animal furajat în adapost. Producţia este preluată de S.C. Dorna, în procent de 90%, restul este
valorificat local.
I.I. COZMA O. GHEORGHE, persoana juridică română, cu sediul în Comuna Trifesti,
Jud. Neamţ, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. F27/795/2009, C. U. I.
25932077, reprezentată prin dl. Cozma Gheorghe, are in administrare o suprafaţa de peste 600
ha.in zona satului Miron Costin, majoritatea în arendă, pe care cultiva cereale și plante industriale.
Are la dispoziţie maşini și utilaje majoritatea moderne, dar nu deţine întreaga gamă, întimpinând
uneori greutăți în procesul de producţie. Îsi propune modernizarea parcului de tractoare, maşini și
utilaje agricole.
I.I. POPA F. ROMEO, persoana juridică română, cu sediul în ROMAN, pct. lucru sat
MICSUNESTI, COM. FAUREI, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr.
F27/883/2004, C. U. 1.1668337, reprezentată prin dl. Popa Romeo, a construit în perioada 2004-
2006 o ferma de vaci pe amplasamentul unor vechi grajduri C.A.P. în satul Micsunesti, populată
cu 60 cap. bovine de rasă cumparate din Uniunea Europeană. Firma deţine maşini și utilaje destul
de moderne, cu care execută lucrări agricole pe terenul exploatat în arendă (aprox 80 ha).
Producţia de lapte este valorificată prin vânzare directă prin intermediul a două dozatoare în
municipiul Roman, restul fiind preluat de S.C. Dorna.
128
I.F. ILIE NECULAI, persoana juridică română, cu sediul în comuna Petricani, Jud.
Neamţ, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. F27/411/2001, C. U. 1.5998077,
reprezentată prin dl llie Neculai, deține un spaţiu commercial în satul Tirpesti, prin intermediul
căruia asigură cerinţele d.p.d.v.. al necesarului de produselor alimentare pentru populaţie.
I.I.BURDUJA NICOLAE, persoana juridică română, cu sediul în comuna Dragomiresti
Jud. Neamţ,, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. F27/1654/2005, C.U.l.
17745361, reprezentată prin dl Burduja Nicolae, efectuează lucrări agricole pe o suprafaţa de 25
ha teren și deţine o microfermă de animale. Doreşte să dezvolte afacerea, propunându-și să
achiziţioneze mașini și utilaje agricole moderne și teren agricol.
S.C. ANDYON IMEX S.R.L., persoană juridică română, cu sediul în comuna Grumazesti,
Jud. Neamţ, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J27/135/2007, C.U.1. 20798846,
reprezentată prin d-na Alucai Maria, are ca pricipală activitate comercializarea cu amănuntul a
cărnii și produselor din carne, în municipiul Piatra-Neamţ și oraşul Tg. Neamţ.
S.C. DRAGOSOANA CONSTRUCT S.R.L. cu sediul in satul Vad, comuna
Dragomiresti, Jud. Neamţ, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J27/1305/2004,
C.U.I. 16794900, reprezentată prin dl Ababei Mihai,are ca principal activitate lucrari de
constructii.
S.C. VIABA S.R.L. cu sediul in satul Hlapesti, comuna Dragomiresti, jud. Neamt,
inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. J27/531/2005, C.U.I. 17390064, reprezentata
prin dl. Ionita Viorel, are ca principal activitate comertul cu produse alimentare.
P.F.A. COROI VASILE, persoana juridică românș, cu sediul în comuna Faurei Jud.
Neamţ, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr.F27/142/2007, C.U.I. 21294560,
reprezentată prin dl Coroi Vasile, deţine tractoare, utilaje agricole și combină de recoltat pe care le
utilizează atât în executarea lucrărilor pe suprafața de teren agricol deținută în proprietate, cât și
pentru prestarea de servicii la alți agricultori. Deasemeni este proprietarul unui restaurant situat în
satul Faurei.
S. A. TRIMONEX, persoana juridică română, cu sediul în Comuna Trifesti, jud. Neamţ,
înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr .HJ/4516/1991, C.U.1.2861962, reprezentată
prin d-na Ichim Maria, deţine în arendă și parteneriat o suprafaţă de teren agricol de peste 1000
Ha, cu un portofoliu de culturi variat. Lucrările agricole le execută cu tractoare, maşini și utilaje
agricole proprii care în mare parte necesită înlocuire cu altele performante.
"SPICUL" S.A. - SOCIETATE AGRICOLĂ, persoana juridicĂ românĂ, cu sediul în
Comuna Tibucani, jud. Neamț, C.U.I. 6202483 reprezentată prin dl Nita Gheorghe, cultivă
129
terenurile agricole ale membrilor, însumând aprox. 150 ha. Necestă dotare cu mașini și utilaje
agricole.
ASOCIAŢIA TRISOFT persoană juridică română, cu sediul în Comuna Trifesti, jud.
Neamţ, C.U.1. 20570785 reprezentată prin Sava Cezar, a unit micii crescători de animale din zonă
cu scopul promovării intereselor lor pe piaţă.
ASOCIAŢIA LOCALA A CRESCĂTORILOR DE TAURINE "BIOLA" persoană
juridică română, cu sediul în Satul Micşuneşti, Com. Faurei, C.U.l. 18569492 reprezentată prin dl.
Afloarei Constantin Adrian , are drept scop în principal încurajarea activității de creştere a
animalelor în com. Faurei
P.F.A. HOTNOG VASILE, persoana juridical roman, cu sediul in Sat Vad, comuna
Dragomiresti, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sun nr. F/27/236/2009, C.U.I.
25225050 reprezentata prin dl. Hotnog Vasile – desfasoara activitate in domeniul cresterii
bovinelor de lapte.
CABINET AVOCATURA INDIVIDUAL NAHOI VASILE cu sediul in comuna
Dulcesti, C.U.I. 21363530, reprezentata prin dl. Nahoi Vasile.
S.C. LA DIACONU COM S.R.T pesoana juridical romana, cu punct de lucru in comuna
Dragomiresti, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. J/27/292/1997, C.U.I.
9555420 reprezentata prin d-na Diaconu Maria-Elisabeta- desfasoara activitati de comert in
domeniul alimentar.
S.C. OTTO COM SRL persoană juridică română, cu sediul în comuna Ștefan cel Mare,
Jud. Neamţ, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J27/1746/1994, C.U.I. 6380359,
reprezentată prin d-na Ouatu Daniela- Carmen. Societatea deţine o pensiune agroturistică și un
spaţiu comercial în com. Ştefan cel Mare.
SC SEMAGRA S.R.L. persoana juridical romana, cu sediul social in comuna Dobreni,
inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. J/27/712/2004, C.U.I. 16431476
Reprezentata prin bl Blejusca Iulian – desfasoara activitati in domeniul cultivarii cerealelor.
S.C. FERMA RAZESILOR S.A persoana juridical romana, cu punct de lucru in comuna
Razboieni, jud. Neamt, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. J40/6534/2007,
C.U.I. 21479837, reprezentata prin d-na Malinici Elena Andreea. Societatea are ca activitate
comertul cu produse agricole, axandu-se in principal pe colectarea si valorificarea produselor
agroalimentare din teritoriul GAL
130
AGRODAVA NEMŢEANĂ COOPERATIVĂ AGRICOLĂ - grup de producători,
persoană juridică română, cu sediul în Piatra Neamţ înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului
sub nr. C/27/2/2011, C.U.I. 28916246/2011, reprezentată prin D-NA Plesca Elena.
Grupul de producători are 169 de membrii şi a fost recunoscut în 19.12.2011 pentru domeniul
Cereale şi Plante Oleaginoase.
ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE DURABILA "STEJARUL SECULAR"
DRAGOMIRESTI, persoana juridică română, cu sediul în Comuna Dragomiresti, CIF nr.
14979368/2002 reprezentată prin dl. Alistar Vasile Ioan - s-a înființat cu scopul susţinerii
dezvoltării comunității locale prin acţiuni economice, ecologice si de protectia mediului, social-
umane.
ASOCIAŢIA ROMILOR DIN COMUNA CIOHORANI (A.R.C.), cu sediul în
Comuna Ciohorani, reprezentată prin Marginica Ion, preşedinte, are ca scop implicarea în
îmbunătățirea traiului comunității rromilor prin parteneriate cu ONG-uri, GAL, administraţie
locală, pentru atragerea de fonduri în vederea integrării lor sociale și îmbunătățirea mijloacelor de
trai.
PAROHIA „SF. NICOLAE” CIOHORANI – unitate de cult, CIF nr. 16504551/2004
reprezentata de paroh Alexa Ion
PAROHIA ROMANO-CATOLICA “APOSTOLII PENTRU SI PAVEL” – sat Talpa,
comuna Birgauani – unitate de cult, CIF nr. 14086959/2001 reprezentata de paroh Petrisor Aurel.
131
Membrii GAL "Ștefan cel Mare"- cu reprezentanți legali – tineri sub 40 ani
NR.
CRT. NUME/PRENUME DATA
NASTERII
ORGANIZATIA
1. Schiopu Petrica 17.05.1973 C.L. Bârgăuani
2. Ciobanu Marius Ioan. 13.07.1982 S.C. Ciolact S.R.L
3. Panaite Cristina Brindusa. 11.07.1972 S.C. Izopoint S.R.L.
4. Peiu Valerian 18.12.1982 S. C. Net Cons Company S.R.L
5. Foltea Constantin 27.08.1974 S. C.Foltea S.R.L
6. Burduja Neculai 25.03.1977 S.C. Mecfin Agro S.R.L
7. Morosanu Dumitru -Iulian 07.10.1979 S.C. Agrisol Arena Srl
8. Cozma Gheorghe 09.04.1973 I.I. Cozma O. Gheorghe
9. Popa Romeo 02.10.1977 I.I. Popa F. Romeo
10. Coroi Vasile 26.09.1975 P.F.A. Coroi Vasile
11. Ouatu Daniela Cristina 02.10.1977 S.C. Ottos Com Srl
12. Rotaru Popa Ionut 01.12.1974 Scoala de Arte şi Meserii Petricani
13. Malinici Elena Andreea 01.05.1987 S.C. Ferma Răzeşilor SA
14. Ivascu Anca 05.11.1977 SC GIL STAR SRL 15. Dascalescu Georgeta 22.04.1977 SC PUIU COM SRL 16. Gheorghiu Iuliana Ana 19.08.1976 DIRECTIA SILVICA NEAMT 17. Popa Georgiana Lorena 14.11.1985 SC MECFIN SRL 18. Diaconu Maria Elisabeta 02.07.1988 SC LA DIACONU COM SRL 19. Ionita Viorel 06.07.1977 SC VIABA SRL 20. Blejusca iulian 03.07.1986 SC SEMAGRA SRL 21. Lupu Alexandru Razvan 29.06.1976 SC DOX FISH SRL 22. Afloarei Constantin Adrian 17.07.1976 ASOCIATIA LOCALA A
CRESCATORILOR DE
TAURINE “BIOLA” 23. Hotnog Vasile 19.09.1972 PFA HOTNOG VASILE
Total membri: tineri cu vârstă de sub 40 ani: 23
Total membri GAL: 65
Grad de reprezentare tineri: 35.38%
132
Membri GAL „Ștefan cel mare" cu reprezentanți legali - femei
Total reprezentanți – femei: 16
Total membri GAL: 65
Grad de reprezentare femei: 24,62%
Alte informaţii despre parteneriat
Teritoriul Grupului de Acțiune Locală „Ștefan cel Mare” – are în componență Asociaţia de
Dezvoltare Intercomunitară Comuna Ciohorani - Comuna Stolniceni Prajescu. Asociaţia a depus
un proiect în cadrul PNDR - Măsura 322, dar nu a primit finanţare.
Personalul din cadrul organizaţiilor partenere în GAL au participat și absolvit:
- cursuri de specializare în domeniul absorbţiei de fonduri europene, organizării și derulării
procesului de achiziţii publice: Dulcesti (1 persoana), Girov (3 persoane), Grumazesti (4
perosane) și Ruginoasa (1 persoana);
- cursuri pentru agricultori: Războieni - Buga loan, Movila Dumitru, Osoianu Petru, Rosca
Neculai, Maftei llie și Balmus Petru;
- Cursuri pentru apicultori: Războieni - Amancei I Constantin, Amancei I. Gheorghe și Bruma
Stelica.
2.2 Crearea și fncţionarea Grupului de Acțiune Locală „Ștefan cel Mare”
Prin activităţile întreprinse, GAL-ul va avea ca obiective specifice următoarele:
- creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier, îmbunătăţirea mediului şi
spaţiului rural, creşterea calităţii vieţii şi diversificarea activităţilor economice din spaţiul
NR.
CRT.
NUME/PRENUME ORGANIZATIA
MEMBRA GAL
1. Gheorghiu iuliana Ana DIRECTIA SILVICA NEAMT
2. Tănasă Maria SC Mareliz Srl
3. Nicorescu Corina II NICORESCU CORINA
4. Panaite Cristina Brânduşa Sc Izopoint Srl
5. Mătasă Tatiana SC Cablutv Srl
6. Ciobanu Sabina IF Ciobanu Sabina
7. Ichim Maria S. Agric. Trimonex
8. DASCALESCU GEORGETA SC PUIU COM SRL
9. Popa Georegiana Lorena SC MECFIN SRL
10. Boghian Liliana I.F. BOGHIAN LILIANA
11. Ouatu Daniela Cristina S.C. Ottos Com Srl
12. Malinici Elena Andreea S.C. Ferma Răzeşilor SA
13. Ivascu Anca SC GIL STAR SRL 14. Nastasa Rodica ASOC TRISOFT TRIFESTI 15. Plesca Elena AGRDAVA NEMTEANA COOP.
AGRICOLA 16. Diaconu Maria Elisabeta SC LA DIACONU COM SRL
133
rural prin implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locală (Măsura 41 din
PNDR);
- îmbunătăţirea strategiilor locale prin încurajarea actorilor de la nivel local de a întreprinde
proiecte de extindere a experienţelor, de stimulare şi sprijinire a inovaţiei, de dobândire a
competenţelor şi îmbunătăţirea lor atât inter-teritorial cât şi transnaţional (Măsura 421 din
PNDR);
- stimularea formării de parteneriate, pregătirea şi asigurarea implementării strategiilor de
dezvoltare locală.
La nivelul GAL - ului, organele asociaţiei sunt:
- Adunarea generală
- Consiliul director;
- Cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori;
- Comitetul de selectare a proiectelor;
- Compartiment administrativ.
1) Adunarea generală
Adunarea generală este organul de conducere şi este alcătuită din totalitatea asociaţilor.
Atribuţiile adunării generale sunt:
• stabilirea strategiei şi a obiectivelor generale ale GAL-ului;
• aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil;
• alegerea şi revocarea membrilor comitetului de selecţie;
• modificarea actului constitutiv şi a statutului;
• dizolvarea şi lichidarea GAL-ului, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase după
lichidare;
• alegerea şi revocarea cenzorului
• orice alte atribuţii prevăzute în lege sau în statut
Adunarea generală se întruneşte cel puţin o dată pe an şi are drept de control permanent asupra
Consiliul director şi asupra cenzorului.
Membrul (asociatul) care, într-o anumită problemă supusă hotărârii adunării generale, este
interesat personal sau prin soţul său, ascendenţii sau descendenţii săi, rudele în linie colaterală sau
afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv nu va putea lua parte la deliberare şi nici la vot.
Membrul (asociatul) care încalcă dispoziţiile de mai sus este răspunzător de daunele cauzate GAL-
ului dacă fără votul său nu s-ar fi putut obţine majoritatea cerută.
134
Hotărîrile luate de adunarea generală în limitele legii, ale actului constitutiv și statutului sunt
obligatorii chiar și pentru membrii asociaţi care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat
împotivă.
Hotărârile adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispoziţiilo statut, pot fi atacate
în justiţie de către oricare dintre membrii asociaţi care nu au luat adunarea generală sau care au
votat împotrivă şi au cerut să se insereze aceasta în pro de şedinţă, în termen de 15 zile de la data
când au luat cunoştinţă despre hotărâre sau când a avut loc şedinţa, după caz.
Cererea de anulare se soluţionează în camera de consiliu de către judecătoria în circumscripţia
asociaţia îşi are sediul. Hotărârea instanţei este supusă numai recursului.
Schimbarea scopului GAL-ului se face numai de către Adunarea Generală. Schimbarea scopului
GAL-ului se poate face numai dacă acesta a fost realizat în totalitate sau în parte ori dacă acesta nu
mai poate fi îndeplinit
2) Consiliul director
Asigură punerea în executare a hotărîrilor adunării generale. În exercitarea competenței sale,
consiliul director:
Consiliul director este organul de conducere şi de administrare al GAL-ului. Consiliul director
asigură realizarea scopului şi obiectivelor asociaţiei, exercitând următoarele atribuţii:
- prezintă spre aprobare adunării generale proiectul pentru bugetul de venituri şi cheltuieli şi
bilanţul contabil;
- prezintă adunării generale execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;
- prezintă adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară şi proiectele
asociaţiei;
- propune adunării generale înfiinţarea de filiale;
- încheie de acte juridice, în numele şi pe seama GAL-ului;
- aprobă organigrama şi a strategia de personal ale GAL-ului;
- propune spre aprobare adunării generale modificări ale statutului GAL-ului precum şi
schimbarea sediului GAL-ului;
- îndeplinirea oricăror alte atribuţii prevăzute în lege sau în statut.
Consiliul director își va elabora un regulament intern de funcționare. Nu poate fi membru al
consiliului director, iar daca era, pierde această calitate orice persoană care ocupă o funcție de
conducere în cadrul unei instituții publice, dacă asociația respectivă are ca scop sprijinirea
activității acelei instituții publice.
135
Regulile generale privind organizarea şi funcţionarea consiliului director sunt stabilite prin statut.
Consiliul director îşi va elabora un regulament intern de funcţionare.
Consiliul director se compune din cel puţin 3 membri desemnaţi de Adunarea Generală. în cazul în
care, pe parcursul funcţionării GAL-ului, componenţa consiliului director nu se poate modifica în
condiţiile stabilite de statut, judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul GAL-ul
va desemna, pe cale de ordonanţă preşedinţială, la cererea oricărei persoane interesate, persoanele
care vor intra în componenţa consiliului director
În tabelul urmãtor sunt prezentate persoanele care fac parte din Consiliul Director:
Organele GAL Funcția Nume și prenume Organizația/funcția în organizația
parteneră
Consiliul Director Președinte Panaite Vasile Primaria Dragomiresti/Primar
Vice-președinte Sârbu loan Primaria Tibucani/Primar
Vice-președinte Blejusca Ion Primaria Dobreni/Primar
Membru Popa Romeo l.l. Popa F. Romeo
Membru Ciobanu Corneliu S.C. AGRO PETROCOR
S.R.L./Administrator
Secretar Nahoi Valerica Cabinet avocatura/Avocat
Trezorier Michiu Mihai S.C CONDOR S.R.L./Adminstrator
3) Cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori
Comisia de cenzori este alcatuită dintr-un numãr impar de membri. Membrii consiliului director
nu pot fi cenzori.
Cel puțin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil, în condițiile
legii. Regulile generale de organizare și funcționare a comisiei de cenzori se aprobă de adunarea
generală. Comisia de cenzori își va elabora un regulament intern de funcționare. În realizarea
competențelor sale, cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori:
- verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei;
- întocmește rapoarte și le prezintã adunarii generale;
- participă la ședințele consiliului director, fără drept de vot;
- îndeplinește orice alte atribuții prevãzute în statut sau stabilite de adunarea generală.
136
Persoana selectată pentru îndeplinirea acestei atribuții este d-na Teofanescu Rodica - P.F. Expert
Contabil.
Organele GAL Funcţia Nume și prenume Organizatia/functia partenera
Cenzor Cenzor Teofanescu Rodica PF- Expert contabil
4) Comitetul de selectare a proiectelor
Selecția proiectelor va fi realizatã de cãtre un Comitet de Selecție, format din membrii GAL.
La nivelul luãrii deciziilor, partenerii economici și sociali, precum și alți reprezentanți ai societãții
civile, trebuie să reprezinte mai mult de 50% din parteneriatul local. Dacã unul din proiectele
depuse pentru selectare, aparține unuia din membrii comitetului, în aceastã situație persoana
(organizația) în cauza nu are drept de vot și nu va participa la întâlnirea comitetului respectiv,
fiind înlocuită de un membru supleant.
Pentru selecția proiectelor în cadrul GAL, se va aplica regula „dublului cvorum", respectiv pentru
validarea voturilor, se va impune ca în momentul selecției sã fie prezenți cel puþin 50% din
parteneri, din care peste 50% sã fie din mediul privat și societatea civilã.
Pentru transparența procesului de selecţie a proiectelor în cadrul GAL și totodatã pentru efectuarea
activitãților de control și monitorizare, la aceste selecții va lua parte și un reprezentant al
Ministerului Agriculturii și Dezvoltãrii Rurale de la nivel județean ".
Comitetul de Selecție este alcatuit din 7 persoane (reprezentanți ai autoritatilor si organizațiilor
care fac parte din parteneriat) menţionate în tabelul de mai jos:
Nr.
Crt
Organele GAL Funcția Nume și prenume Organizatia/funcția in organizația
partenera
1. Comitetul de
selecție a
proiectelor
Președinte Sava Cezar S.C. DoridanS.R.L./Administrator
2. Membru Malinici Elena Andreea S.C. „Ferma Răzeşilor”
S.A./Administrator
3. Membru Morosanu Iulian S.C.Agrisol ArenaS.R.L./
Administrator
4. Membru Foltea Constantin S.C Foltea S.R.L./ Administrator
5. Membru Taralunga Sebastian
Bogdan
Primaria Razboieni/Primar
137
6. Membru Panaite Cristina
Brandusa
SC IZOPOINT SRL/
Administrator
7. Secretar Ichim Maria SA Trimonex
Membri Supleanți: Hotnog Vasile, Busuioc Ion, Burduja Nicolae, Ababei Mihai, Ivascu Anca,
Popa Lorena, Chirila Nicu.
La nivelul luării deciziilor, reprezentanţii partenerilor privaţi: partenerii economici şi sociali,
precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile, vor reprezenta 71,4% din parteneriatul local, iar
reprezentanţii autorităţilor publice: consilii locale, furnizori de formare, servicii de consultanţă etc,
vor reprezenta 28,6%.
5) Compartimentul administrativ
Compartimentul administrativ va avea următoarea componenţă:
Aleşii comunali şi intercomunali
(inclusiv via asociaţii publice)
Întreprinderi private:
agricultori, meşteşugari, proprietari
de hoteluri/restaurante
Comitet de selecţie
LEADER
Public
14.3%
Privat
85.7%
Reprezentanţi ai
Administraţiilor locale
şi judeţene
Numărul de membri: între 5 şi 15. Pentru fiecare
membru titular, vor fi prevăzuţi supleanţi
Asociaţii private
„independente”
Aleşii comunali şi intercomunali
(inclusiv via asociaţii publice)
Întreprinderi private:
agricultori, meşteşugari, proprietari
de hoteluri/restaurante
Reprezentanţi ai
Administraţiilor locale
şi judeţene
Numărul de membri: 7 şi 7 supleanţi
Asociaţii private
„independente”
138
- Managerul administrativ care va coordona activitatea GAL atât sub aspect organizatoric
cât şi al respectării procedurilor de lucru;
- Managerul finanaciar - contabil - se va ocupa de supravegherea şi controlul gestiunii
financiare -contabile a GAL-ului;
- Sector tehnic - un coordonator si 3 angajați avind ca sarcina verificarea si selecția
proiectelor ce se vor implementa;
- Secretariatul - asistă responsabilul administrativ în îndeplinirea sarcinilor, face apelul
pentru depunerea de proiecte şi se va ocupa de arhivare.
- Consultanti externi – funcție de necesitati pentru buna desfasurare a activitailor GAL;
- Animatori - desfasoara activitati de animare pentru promovarea acţiunilor GAL.
Funcţionarea GAL va fi asigurata de persoanele care fac parte din compartimentul administrativ:
Funcţia Nume/prenume
Manager administrativ Manoliu Dan
Manager Financiar Bruma Mircea
Animator Sandu Constantin Popa Octavian
Coordonator Sector tehnic Ciobanu Aurelia
Consultanţi externi Contracte viitoare de colaborare
funcţie de necesitaţi
Angajat activităţi secretariat Manoliu Elena
Identificarea si selectarea acestor persoane s-a făcut prin consultare cu membrii GAL, selecţie
CVuri si interviu.
Pentru fiecare angajat al GAL-ului exista fişa postului, în care sunt cuprinse toate activităţile la
care participă şi atribuţiile în cadrul acestor activităţi. Fisele de post sunt anexate la dosarul GAL.
La implementarea programului vor contribui resurse umane din partea structurilor partenere
(primării, consilii locale etc): membrii Consilului director, membrii Comitetului de selecţie a
proiectelor.
O serie de servicii pot fi externalizate: auditul, responsabil tehnic, animatorii şi consultanţii
externi.
Atribuţiile acestora vor fi stipulate în cadrul contractelor de servicii care se vor încheia cu aceştia.
Sectorul tehnic va fi alcătuit din specialişti în domenii tehnice (ingineri) şi în domeniul juridic.
Atribuţiile lor au fost prezentate în fişele de post specifice dar ele vor fi stipulate şi în cadrul
contractelor de servicii.
Animatorul va avea atribuţiile specificate în fişa postului specifică dar în aceeaşi măsură sale vor fi
enumerate în cadrul contractului de servicii.
Consultanţii externi vor avea atribuţiile menţionate în fişa postului specifică dar ele vor fi şi în
cadrul contractului de servicii.
139
PARTEA VI - A: ORGANIZAREA GAL-ULUI
1. Resurse umane
La nivelul GAL-ului se vor desfăşura următoarele activităţi:
a) informare-comunicare;
b) apel pentru proiecte;
c) sprijinirea depunătorilor de proiecte;
d) organizarea procesului de verificare si decizie asupra proiectelor depuse;
e) monitorizarea proiectelor;
f) comisia de contestaţii.
a) Informare-comunicare - Manager administrativ (MA)
Este esenţial ca membrii echipei de proiect să comunice între ei atât în cadrul întâlnirilor lunare
dar şi în cadrul întâlnirilor ocazionate de evenimentele cheie din cadrul desfăşurării proiectului.
Informarea şi comunicarea au ca scop implicit legarea elementelor disparate din cadrul GAL-ului
şi corelarea activităţilor fiecărui membru în parte în schema generală a proiectului.
Va exista o procedură foarte clară de comunicare în cadrul compartimentului administrativ astfel
că fiecare mesaj trimis între membrii acestei echipe va fi transmis implicit şi responsabilului
administrativ, pentru ca acesta să ţină o evidenţă on-line a comunicării în rândul membrilor de
proiect. Responsabilul administrativ (MA) este obligat de asemenea să ţină legătura cu Consiliul
director, cu cenzorul şi cu comitetul de selectare a proiectelor care vor fi informate în mod corect
şi în timp util asupra problemelor care intră în sfera lor de interes.
Comunicarea şi informarea în cadrul GAL-ului va ţine cont de principiile generale ale comunicării
şi anume, ea se va face în mod deschis către toate părţile interesate, în timp util fără a se face
discriminări de niciun fel şi se va folosi ca mijloc principal de comunicare internetul atât datorită
faptului că permite o comunicare rapidă cât şi datorită faptului că permite păstrarea mesajelor în
formă scrisă. în cazul în care unul sau mai mulţi membrii ai echipei de proiect nu vor avea acces la
internet temporar sau pentru o perioadă mai lungă de timp, comunicarea cu aceştia se va face prin
intermediul telefonului pentru informaţiile urgente sau prin intermediul serviciului de poştă rapidă.
Fiecare membru al echipei îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile transmise iar
responsabilul administrativ (MA) va supraveghea ca mesajele care se transmit în cadrul echipei să
ajungă la toate părţile interesate.
b) Apel pentru proiecte – Secretariatul în baza hotarârii Consliului director va elabora anunţul
pentru depunerea de proiecte, cel putin un apel pentru fiecare masura.
Înainte lansării apelului pentru proiecte, vor trebui elaborate ghidurile solicitantului, aprobate
punctajele de selecție din fițele măsurilor, precum și punctajele de selecție locală, elaborarea
formularelor de verificare.
140
c) Sprijinirea depunătorilor de proiecte - Consultanţii externi
Pentru cei care depun proiecte se vor externalize serviciile consultanţilor externi care le ofere
consultanţă pe toată durata procedurii de aplicare. Mai mult decât atât, mem compartimentului
administrativ din cadrul echipei de proiect le vor oferii consultanţă celor care depun proiecte, în
măsura în care pregătirea lor profesională şi funcţia lor în cadrul compartimentului administrativ,
le permite acest lucru. Sprijinirea depunătorilor de proiecte constituie unul din principalele
scopurile acestui GAL şi de aceea ghidurile elaborate pentru fiecare proiect în parte vor fi
comprehensibile şi vor urmări în linii generale tipologia ghidurilor utilizate până în prezent în
cadrul depunerilor de proiecte pentru fonduri obtinute de la Uniunea Europeană. Tot în demersul
nostru de a le oferi sprijin celor care vor să depună proiecte vom asigura o vizibilitate sporită
apelurilor pentru proiecte şi ne vom folosii de principiul transparenţei în stabilirea criteriilor de
selecţie.
d) Organizarea procesului de verificare si decizie asupra proiectelor depuse se asigură de
către personalului sectorului tehnic şi de către managerul financiar. În situaţiile în care volumul
de muncă este mare sau sunt necesare specialităţi tehnice care nu sunt asigurate în cadrul axestui
sector, pe perioade scurte pot fi angajaţi si consultanţi externi.
Pista de audit pentru procesul de verificare si selectare cuprinde următoarele etape procedurale:
Nr.
Crt.
Etapa Responsabil
1. Completare si depunerea cererii de finantare Beneficiar
2. Primirea, verificarea conformitatii si inregistrarea cererii
de finanatare
Sector Tehnic-echipa experti
3. Infiintarea dosarului administrativ Sector Tehnic-echipa experti
4. Verificarea in birou a cererilor de finantare conforme Sector Tehnic-echipa experti
5. Intocmirea raportului asupra verificarii dosarului
administrativ
Sector Tehnic-echipa experti
6. Transmiterea dosarului administrativ catre managerul
financiar
Sector Tehnic-echipa experti
7. Primirea dosarului administrativ de catre managerul
financiar
Managerul financiar
8. Verificarea documentara si evaluarea criteriilor de
eligibilitate si notarea criteriilor de selectie inclusiv a
criteriilor de selectie locala
Sector Tehnic-echipa experti si
managerul financiar
9. Verificarea pe teren Sector Tehnic-echipa experti
si managerul financiar
10. Solicitarea de informatii suplimentare Sector Tehnic-echipa experti si
managerul financiar
11. Finalizarea eligibilitatii Sector Tehnic-echipa experti
si managerul financiar
141
12. Intocmirea listelor cu proiectele eligibile cu mentionarea
punctajului de selectie obtinut si a listei cu proiectele
neeligibile
Sector Tehnic-echipa experti si
manager financiar
13.
Transmiterea comitetului de selectie a listei cu proiectele
eligibile cu mentionarea punctajului de selectie obtinut si
a listei cu proiectele neeligibile
Sector Tehnic-echipa experti si
manager financiar
14.
Primirea listei cu proiectele eligibile cu mentionarea
punctajului de selectie obtinut si a listei cu proiectele
neeligibile
Comitet de selectie
15. Analizarea si selectarea proiectelor Comitet de selectie
16. Intomcirea listei cu proiectele selectate Comitet de selectie
17. Transmiterea listei cu proiectele selectate la AM PNDR Comitet de selectie
18. Verificare prin sondaj a proiectelor selectate AM PNDR
19. Aprobarea listei proiectelor selectate AM PNDR
20. Publicare listei cu proiectele selectate Manager administrativ GAL
21. Parcurgerea etapei de contestatii Comisia de contestatii GAL
22. Solutionarea contestatiilor Comisia de contestatii GAL
23. Trasmiterea listei definitive a proiectelor selectate la AM
PNDR
Manager administrativ GAL
24. Aprobarea listei definitive a proiectelor selectate AM PNDR
25.
Publicare listei definitive a proiectelor selectate Manager administrativ GAL
26.
Transmiterea documentatiilor si a dosarelor
administrative la APDRP pentru incheierea contractelor
de finantare
Manager administrativ GAL
e) Monitorizarea proiectelor se asigură de către managerul administrativ şi managerul financiar.
f) Comisia de contestataţii se asigură de personalul care nu a fost implicat în evaluarea şi
selectarea proiectelor.
Pentru fiecare angajat al GAL-ului se întocmeşte o fişă a postului, în care sunt cuprinse toate
activităţile la care care participă şi atribuţiile lor în cadrul acestor activităţi.
De asemenea, vor participa resursele umane ale structurilor partenere (primării, consilii locale,
agenţi economici, etc.) care vor contribui la implementarea programului. Structurile partenere
(Primării) vor pune la dispoziţie specialişti şi fiecare va responsabiliza câte o persoană care va
lucra pentru GAL pentru a furniza informaţiile necesare bunei desfăşurări a activităţii proiectului.
Atribuţiile îndeplinite de către auditor, consultanţi externi şi animatori vor fi extemalizate, iar
atribuţiile generale şi specifice ale acestora vor fi stabilite în cuprinsul contractului de servicii.
Organigrama “Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare”, fişele postului şi CV – urile sunt
prezentate în anexă.
142
2. Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile)
Principalele resurse materiale (echipamente, localuri disponibile etc.) identificate în teritoriul
“Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare” şi care vor contribui (alături de resursele umane şi
financiare) la implementarea din proiectului sunt redate în continuare.
Pentru activităţile desfăşurate in vederea implementării acţiunilor GAL sunt necesare
echipamentele de birotica/electronice si mobilier:
Nr.crt. Denumire echipament/Mobilier Nr.exemplare Locaţia
1 Calculator 3 Birouri
2 Laptop 2 Birouri
3 Imprimanta (una color) 2 Birouri
4 Xerox 2 Birouri
5 Telefon/ fax 1 Birouri
6 Videproiector 1 Birouri
7 Flipchart 1 Birouri
8 Mese birou 4 Birouri
9 Scaune 12 Birouri
Sediul GAL se va afla in Sat Vad, comuna Dragomiresti, intr-un spatiu in suprafata de 45 mp, pus
la dispozitie de catre SC IZOPOINT SRL. De asemenea S.C. IZOPOINT S.R.L. va suporta plata
utilităţilor necesare funcţionarii in bune condiţii a GAL-ului, conform Contractului nr. 147 din
23.04.2012.
Întâlnirile ce vor avea loc în perioada de implementare a strategiei de dezvoltare locala vor fi
organizate dupa caz, in spatii închiriate, sau in sediile primăriilor partenere. Alegerea furnizorilor
se va face în sistem concurenţial cu respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice .
Buget indicativ de funcţionare a GAL-ului
Componenta A (Funcţionarea GAL)
Pentru aceasta componenta cheltuielile vor acoperi 80% din total cheltuieli de funcţionare GAL si
va acoperi următoarele cheltuieli:
a) Salarii pentru personalul GAL;
b) Cheltuieli legate de plata experţilor si pentru alte servicii de expertiza legate de
implementarea strategiei de dezvoltare locala;
143
c) Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii;
d) Cheltuieli pentru inchirierea/achizitia de echipamente de birotica si electronice, precum si a
altor echipamente necesare pentru desfăşurarea activităţilor GAL;
e) Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor;
f) Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, posta si servicii poştale), transport si
plata utilităţilor (căldura, lumina, etc);
g) Cheltuieli pentru participarea la activităţile reţelei naţionale si europene de dezvoltare
rurala, seminarii etc.
Componenta B (Instruire si animarea teritoriului dupa selecţia GAL)
Pentru aceste activităţi, “Grupul de acţiune locală Ştefan cel Mare” va cheltui 20% din total
cheltuieli de funcţionare GAL si va acoperi cheltuieli precum:
• Masuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de dezvoltare locala;
• Instruirea personalului implicat in implementarea strategiei de dezvoltare locala;
• Evenimente de promovare;
• Instruirea liderilor locali.
Nr.
cit.
Denumire Valoare
-EURO-
% din total
cheltuieli
funcţionare
VENITURI 281.000,00
TOTAL VENITURI 281.000,00
CHELTUIELI
Componenta A
a. 1
.
Salarii pentru personal 152.000,00
b. Cheltuieli legate de plata experţilor si pentru alte servicii de
expertiza
36.000,00
c. 3
.
Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii 7.200,00
d. 4
.
Cheltuieli pentru inchirierea/achizitia de echipamente de
birotica si electronice
6.400,00
e. 5
.
Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor 7.200,00
f. 6
.
Cheltuieli legate de comunicare, transport si plata utilităţilor 7.400,00
g. Cheltuieli pentru participarea la activităţile reţelei naţionale
şi europene de dezvoltare rurala, seminarii
8.600,00
Total componenta A 224.800,00 80%
Componenta B
Masuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la
strategia de dezvoltare locala
18.200,00
Instruirea personalului implicat in implementarea
strategiei de dezvoltare locala
12.500,00
144
Evenimente de promovare 15.000,00
Instruirea liderilor locali 10.500,00
Total componenta B 56.200 20%
TOTAL CHELTUIELI 281.000,00 100%
Până la primirea primei tranşe de plată “Grupul de acţiune locală Ştefan cel Mare” îşi va asigura
autofinanţarea din sursele puse la dispoziţie de parteneri din GAL şi cu sprijinul Consiliului
Judeţean conform Acordului încheiat si acceptat cu adresa nr. 11.641 din 15.11.2010 (declaratia –
angajament a responsabilului legal).
Dispozitivul de comunicare si informare
Informarea şi comunicarea reprezintă elemente esenţiale si in etapele ulterioare constiturii
“Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare”, respectiv in procesul de funcţionare, instruire şi
animare a teritoriului.
Obiectivele strategice urmărite în procesul de comunicare şi informare sunt:
- creşterea gradului de conştientizare a potenţialilor beneficiari cu privire la oportunităţile de
finanţare din cadrul GAL,
- informarea beneficiarilor de finanţare prin GAL, cu privire la cerinţele de finanţare
- informarea populaţiei rurale asupra valorii adăugate a asistenţei comunitare şi a rolului acesteia
în dezvoltarea regională.
Pentru atingerea obiectivelor strategice ale “Grupului de acţiune locală Ştefan cel Mare” îşi
propune realizarea următoarelor acţiuni prin care să fie promovate activităţile GAL
1. Organizarea unor evenimente / intalniri de lucru
- Conferinţe pentru prezentarea GAL şi a stadiului de implementare a strategiei
- Cu ocazia lansării fiecărei competiţii de proiecte se vor organiza in fiecare comunitate care face
parte din teritoriul GAL evenimente / intalniri de lucru privind posibilităţile de finanţare a
proiectelor in cadrul GAL:
- sesiuni de informare cu beneficiarii şi cu potenţiali beneficiari
- evenimente cu ocazia semnării contractelor de finanţare
- ateliere de lucru şi mese rotunde
2. Realizarea de materiale de informare si promovare.
Se vor elabora si tipări:
- materiale de informare si promovare tipărite (broşuri, pliante, afişe)
145
- ghiduri ale solicitantului pentru fiecare domeniu prioritar al Strategiei GAL.
3. Înfiinţarea unor birouri de informare a potenţialilor beneficiari de finanţări nerambursabile,
astfel:
- organizarea unui birou central de informare la sediul GAL
- organizarea unor birouri locale de informare in cadrul fiecărei primarii membre in GAL
Aceste birouri pot funcţiona în cadrul autorităţilor publicecare au spaţiu disponibil, pe baza unui
program stabilit şi anunţat în prealabil.
4. Organizarea unei reţele de multiplicatori de informaţie cu participarea partenerilor GAL,
care pot prezenta aspecte din activitatea parteneriatului şi pot distribui pliante şi broşuri la diverse
evenimente care au loc în localităţile din teritoriul GAL.
5. Realizarea unei pagini web propri a GAL şi a unei adrese de mail unde pot fi transmise
solicitări, opinii ale locuitorilor din teritoriu.
6. Participarea la emisiuni ale posturilor TV şi radio locale pentru prezentarea obiectivelor şi
rezultatelor GAL;
Participanţii la aceste emisiuni pot fi membrii ai Consiliului director al GAL, dar şi parteneri
reprezentativi ai GAL.
7. Publicarea unor comunicate de presă în cele mai importante publicaţii locale, cum sunt:
- comunicate de presă despre activitatea desfăşurată de GAL vor fi elaborate de sectorul
administrativ şi tehnic;
- publicarea anunţurilor de lansare a sesiunilor de proiecte, care vor elaborate de
secretariatul GAL.
8. Aderarea la Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală reprezintă o oportunitate atât din punct
de vedere a obţinerii informaţiilor necesare desfăşurare proprii activităţi cât şi pentru promovarea
unor acţiuni de colaborare şi cooperare cu alte GAL-uri.
Acţiunile de comunicare şi informare se vor derula pe toată durata de implementare a Planului de
dezvoltare rurală. Alegerea furnizorilor se va face în sistem concurenţial cu respectarea legislaţiei
privind achiziţiile publice .
Prin acţiunile de comunicare si informare planificate se vor pune la dispoziţia potenţialilor
beneficiari informaţii privind fluxul accesării fondurilor de dezvoltare rurala, ce vor include:
tipurile de investiţii eligibile, categoriile de beneficiari, plafoanele maxime alocate, condiţiile de
eligibilitate, procedurile administrative legate de accesul la finanţare.
146
Acţiunile specifice de promovare a potenţialilor beneficiari privind implementarea Strategiei GAL
sunt planificate in conformitate cu nevoile identificate, urmarindu-se acoperirea tuturor domeniilor
de interes prezentate in strategia GAL.
Evaluarea acţiunilor de comunicare si informare
La sfârşitul fiecărui an se va realiza un sondaj de opinie, pe un eşantion reprezentativ de persoane,
cu scopul de a evalua impactul activităţilor de informare şi publicitate finanţate. Evaluările vor fi
de natura sa aprecieze impactul Strategiei de dezvoltare GAL in materie de transparenta, egalitate
de şanse si nediscriminare, precum si de buna înţelegere a acţiunilor GAL. In acest sens, criterii de
evaluare vor face referire cel puţin la următoarele aspecte:
– Numărul de persoane informate, respectiv numărul de persoane care cunosc obiectivele si
activitatea GAL
– Evoluţia numărului dosarelor depuse;
– Evoluţia numărului de potenţiali beneficiari care au accesat informaţia conţinuta in
materialele informative (afişe, pliante, ghiduri, broşuri etc);
– Evoluţia profilului celor care depun proiecte in funcţie de categoria profesionala, sex,
egalitatea şanselor.
Politica de comunicare viitoare poate fi adaptata in funcţie de rezultatele evaluării anuale.
Resursele umane implicate in implementarea strategiei de comunicare si infomare:
– Consiliul director pentru evaluarea si controlul implementării strategiei de comunicare si
infomare;
– Compartimentul administrativ pentru implementarea propiu-zisa a strategiei de comunicare
si infomare;
Resursele financiare necesare implementării strategiei de comunicare si infomare sunt incluse in
Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului, prezentat in cap. IV al prezentei strategii.
147
PARTEA Vll –A: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE
(gestionarea financiară, evaluare și control)
Metodologia care va fi folosita pentru adoptarea operativa a deciziilor care privesc implementarea
strategiei de dezvoltare rurala, inclusiv identificarea problemelor intr-un timp scurt si realizarea
gestionarii zilnice va fi cuprinsa intr-un manual de proceduri si a unor fluxuri procedurale, precum
si printr-un siste de control intern.
Pentru organizarea, monitorizarea, evaluarea si controlul implementării Strategiei de dezvoltare
locala se constituie o Unitate de implementare a Strategiei (UIS). UIS formată din:
– preşedintele Comitetului de selecţie, cu rol de coordonator al UIS
– angajaţii din sectorul tehnic
– consultanţii externi si secretarul GAL
– angajaţii compartimentului administrativ al GALului
– consultanţii externi.
Dispozitivul de monitorizare, evaluare și control implementat de Grupul de Acțiune Locală
„Ștefan cel Mare” județul Neamţ presupune următoarele:
- luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului;
- efectuarea zilnică a gestionării proiectului;
- executarea operativă și corectă a procedurilor de gestionare a resurselor;
- facilitarea coordonării între activitățile componentelor
- monitorizarea și raportarea la timp a realizărilor și rezultatelor proiectului;
- analizarea criteriilor de selecţie a operaţiunilor finantate, în termen de două luni de la data
deciziei de aprobare a GAL- ului, precum și revizuirea acestora în funcţie de nevoile
programării anuale;
- evaluarea periodică a progreselor înregistrate pentru realizarea obiectivelor specifice ale
Strategiei de dezvoltare locală;
- examinarea rezultatelor implementării fiecărei măsuri și monitorizarea calității
implementării Strategiei de dezvoltare locală;
- examinarea rezultatelor evaluarii;
- elaborarea Raportului anual de progrese și a rapoartelor de evaluare;
- elaborarea recomandărilor și propunerilor în vederea îmbunatățirii impactului
programului;
- analizarea și aprobarea propunerilor de ajustare/ modificare a măsurilor Strategiei de
dezvoltare locală;
148
- transmiterea informațiilor cu privire la conținutul proiectului și realizările acestuia,
factorilor de decizie la cel mai înalt nivel.
Unitatea de implementare a Strategiei (UIS) este responsabilă cu managementul și implementarea
eficientă, efectivă și corectă a programului, având următoarele atribuții:
- elaborarea documentaţiei de accesare a finanțărilor acordate prin măsurile propuse în
cadrul Strategiei de dezvoltare locală propusă de GAL (ghidurile solicitantului cu anexele
necesare - proceduri, formulare, contract cadru finanţare, etc.);
- asigurarea funcţiunii de helpdesk pentru potențialii beneficiari ai fondurilor derulate prin
GAL;
- asigurarea operaţiunilor în vederea selectării pentru finanţare în conformitate cu criteriile
aplicabile programului;
- monitorizarea, evaluarea și controlul implementării Strategiei GAL;
- garantarea înregistrării și stocării informaţiilor statistice privind implementarea, într-o
formă adecvată pentru monitorizare și evaluare, într-un sistem informatic;
- asigurarea punerii în aplicare a acţiunilor de către potențialii beneficiari, precum și de alte
organisme participante (sunt informate asupra obligaţiilor ce le revin ca urmare a
acordării ajutorului și utilizează fie un sistem de contabilitate separat, fie o codificare
contabilă adecvată pentru toate tranzacţiile aferente operaţiunii; cunosc cerinţele privind
transmiterea datelor catre autoritatea de management și pentru înregistrarea realizărilor
și rezultatelor);
- asigurarea realizării evaluarilor programelor la termenele prevăzute în regulament și în
conformitate cu Cadrul Comun de Monitorizare și Evaluare;
- realizarea monitorizării implementării Strategiei de dezvoltare locală, în concordanță cu
obiectivelele sale specifice;
- asigurarea respectării obligaţiilor privind publicitatea, conform reglementarilor Comisiei
Europene;
- Întocmirea Raportul anual privind progresul realizat și aprobarea Consiliului Director al
GAL;
- garantarea transmiterii către Autoritatea de Management a informaţiilor necesare, cu
privire la procedurile aplicate și controalele efectuate în raport cu operaţiunile selectate
pentru finanţare, înainte ca plăţile sa fie autorizate, în momentul constituirii UIS sau în
funcţie de evoluţia procesului de implementare a Programului Național de Dezvoltare
Rurală, respectiv a Strategiei de dezvoltare locală GAL.;
- revizuirea componenţei și completării UIS cu alți membri reprezentativi;
149
- elaborarea Regulamentului intern de organizare și funcționare GAL, și supunerea acestuia
aprobării Consiliului director în termen de două luni de la data emiterii Deciziei de
aprobare GAL.
Monitorizarea
Monitorizarea implementării Strategiei de dezvoltare locală a Grupul de Acțiune Locală
„Ștefan cel Mare” se realizează în conformitate cu abordarea LEADER, cu respectarea cerinţelor
specifice fiecărui domeniu prioritar propus de către aceasta pentru sprijin financiar.
Progresul, eficiența și eficacitatea Strategiei, în raport cu obiectivele acesteia, se măsoară
prin intermediul indicatorilor menţionaţi în PARTEA A IV-A: PREZENTAREA MĂSURILOR
pentru fiecare măsură în parte.
De menţionat că indicatorii de monitorizare cuprind indicatorii iniţiali şi adiţionali din
fişele tehnice ale măsurilor, dar şi indicatorii adiţionali pentru criteriile de selecţie locală. Au fost
prezentaţi doar indicatorii de realizare şi rezultat, urmând ca indicatorii de impact să fie calculaţi
împreună serviciul de monitorizare din cadrul Autorităţii de Management., după metodologia
stabilită de acesta.
Dispozitivul de monitorizare utilizat, asigură în mod transparent - colectarea datelor
statistice și a indicatorilor de monitorizare conform prevederilor Strategiei GAL și a PNDR,
atribuții directe în acest sens revenind Unităţii de implementare a Strategiei (UIS).
Informaţiile necesare monitorizării implementării Strategiei GAL se colectează și
centralizează de către UIS din cererile de finanţare respectiv cererile de plată întocmite de către
potențialii beneficiari. Aceste documente conţin informaţiile necesare calcularii indicatorilor
financiari, de realizare și pentru o parte a indicatorilor de rezultat necesari monitorizării și
evaluării măsurilor din Strategia GAL. Colectarea indicatorilor de rezultat indisponibili la nivelul
GAL precum și a unor indicatori de bază indisponibili la momentul elaborarii rapoartelor de
evaluare se va realiza prin intermediul studiilor, anchetelor și cercetărilor statistice finantate prin
masura de Asistenta Tehnica.
Informaţiile centralizate la nivel GAL, aprobate de către Preşedintele UIS sunt transmise
electronic către CDRJ AM Neamţ.
UIS se va reuni cel puţin de două ori pe an în şedinţe de bilanț pentru analiza activității
desfășurate. La aceste şedinţe vor fi invitați să participe membrii Consiliului director, și cu rol de
observatori membrii GAL- ului. Membrii GAL nu au drept de vot. Şedinţele de monitorizare sunt
150
declarate statutare dacă se întruneşte majoritatea simpla a membrilor cu drept de vot. În cazul
problemelor urgente sau a aspectelor care nu justifică organizarea unei reuniuni a Comitetului,
prin Regulamentul de organizare și funcţionare, se poate stabili aplicarea procedurii de consultare
şi aprobare scrisă. Lucrările UIS se vor consemna în minute. Responsabilitatea întocmirii acestora
revine Secretariatului UIS, care are obligaţia de a comunica proiectele de minută tuturor
membrilor în vederea primirii observaţiilor si comentariilor acestora și de a supune minutele
aprobării UIS.
Anual se va intocmi un Raport anual de progres care va cuprinde urmatoarele elemente:
- Tabele de monitorizare privind stadiul implementării financiare a fiecărei măsuri;
- Tabele de monitorizare care includ informaţii cantitative pe baza indicatorilor comuni de
realizare și rezultat. Aceste tabele vor fi introduse în baza de date elaborată pentru
monitorizarea GAL;
- Raportul de analiză a rezultatului monitorizării.
Raportul anual de progres va fi transmis Autorității de Management, pâna la data de 30 iunie a
fiecărui an.
Procedura de monitorizare include două tipuri de monitorizări:
- Monitorizarea procesului - masoară progresul activităților și a modului în care acestea
sunt conduse;
- Monitorizarea impactului - examinează impactul activităților strategiei asupra
obiectivelor.
Procedura de monitorizare de monitorizare fizică presupune:
- Verificarea conţinutului documentelor de raportare, elaborate si transmise de către
beneficiar (activitățile desfășurate/progresul fizic). Verificarea documentelor asigură că
rapoartele depuse de beneficiar sunt complete și corecte, că fiecare proiect este
implementat în conformitate cu legile comunitare și naţionale. Aceasta urmărește evoluţia
in timp a indicatorilor, realizarea față de țintele propuse și procentul de realizare;
- Vizite de monitorizare - care isi propun verificarea stadiului fizic al implementării
proiectelor la fața locului/sediul beneficiarului. Scopul acestor vizite este de a verifica la
fața locului realizarea fizică a proiectului, sistemul de management al proiectului, precum
și colectarea unor informații suplimentare, în vederea aprecierii valorii indicatorilor față
de țintele propuse și a acurateței informaţiei furnizate de către beneficiar.
În concluzie, vizitele de monitorizare au în principal următoarele obiective:
- să asigure că proiectul progresează sub aspect fizic în conformitate cu calendarul
activităților;
151
- să identifice posibile probleme cât mai curând cu putință și să emită sugestii și
recomandări de îmbunătăîire a implementării;
- să identifice elementele de succes ale proiectului;
- să conducă la implementarea cu succes a proiectului și la realizarea tuturor indicatorilor
prevăzuţi în contract in perioada de timp prevăzută.
Evaluarea
Implementarea Strategiei de dezvoltare locală propusă de GAL „Ștefan cel Mare” face
obiectul unui proces de evaluare, având drept scop îmbunatățirea continuă a calității
implementării acesteia, prin analiza eficienței resurselor angajate și a rezultatelor obținute şi a
eficacității programului - însemnând măsura în care obiectivele propuse au fost atinse.
Prin procesul de evaluare, impactul Strategiei de dezvoltare locală propusă de GAL, este
analizat ţinând cont de liniile directoare strategice ale Comunității și de problemele de dezvoltare
rurală specifice României privind cerinţele de dezvoltare durabilă, impactul asupra mediului și
prevederile relevante din legislaţia comunitară. Activitatea de evaluare se desfășoara sub directa
coordonare a UIS.
Activitatea de evaluare este instituită ca un sistem similar celui prevăzut de Cadrul Comun
de Monitorizare și Evaluare:
- Evaluarea ex-ante - ca parte a Strategiei GAL;
- Evaluarea intermediara - care va fi realizata pentru fiecare an de implementare, având ca
obiective rectificarea oricăror probleme care pot apărea, precum și îmbunătățirea
implementării Strategiei;
- Evaluarea ex-post – se va realiza la sfârșitul celui de-al treilea an de implementare a
Strategiei și va evalua impactul general al acesteia.
Orice studii tematice care se impun în vederea examinării în detaliu a unor măsuri, sau
aspecte specifice ale Strategiei de dezvoltare locală, propuse de GAL „Ștefan cel Mare” în
procesul de evaluare, vor implica și experţi externi selectați în conformitate cu legislaţia în
vigoare privind desfășurarea achiziţiilor publice.
Rezultatele evaluării ce vor face obiectul unui Raport de evaluare care va sta la baza
înaintării unor propuneri de îmbunătățire a procesului de implementare se vor referii la:
- acţiunile ce pot fi întreprinse și scopul acestora;
- cum se pot aplica recomandările făcute și de către cine;
- care sunt limitele/constrângerile întâlnite;
- ce continuare va avea proiectul pentru a se asigura ca recomandările vor fi urmate.
152
Controlul
Sistemul de verificare a respectării planificării acțiunilor prevazute de Strategia de
dezvoltare locală propusă de către GAL „Ștefan cel Mare” se desfășoară în conformitate cu
reglementările Uniunii Europene privind finanţarea Politicii Agricole Comune, România, având
obligaţia de a asigura protejarea intereselor financiare ale Comunității și de a oferi garanţii privind
gestionarea corespunzătoare a fondurilor comunitare. În acest sens, România trebuie să se asigure
ca regulile existente în legislaţia naţională și comunitară privind eligibilitatea cheltuielilor sunt
respectate.
În aceste condiţii, activitatea de verificare și control a implementării Strategiei se va
desfășura sub directa coordonare a UIS și va consta atât în control documentar (veridicitatea
documentelor și conformitatea şi eligibilitatea activităţilor propuse prin proiect) precum și
control la fața locului – ocazie cu care se va verifica realitatea fizică a acțiunilor propuse și
conformitatea acestora cu proiectul aprobat şi documentele emise.
Programarea efectuării vizitelor pe teren se face cu respectarea procedurii de lucru UIS
având la bază: păstrarea bunelor relații contractuale cu potențialii beneficiari; încadrarea în
termenele de verificare stabilite de comun acord; verificarea numai a elementelor tehnice ce
privesc proiectul; consemnarea rezultatului verificărilor efectuate într-un raport scris.
Modalitatea de distribuire a responsabilităților, pentru fiecare etapă a circuitului unui dosar
–între GAL-APDRP – CDRJ AM, prevăzut în cadrul Mecanismului de Implementare, se prezintă
astfel:
Sarcină GAL CDRJ AM APDRP
Informare x
Sprijinirea elaborării proiectelor x
Lansarea apelului pentru proiecte x
Selectarea proiectelor x x
Controlul administrativ al dosarelor x x
Decizie x X
Notificarea către beneficiar x x
Monitorizare x x
Plată X
Control X
Arhivare x
153
PARTEA VIII – a: ACŢIUNI DE COOPERARE ŞI FUNCŢIONARE IN CADRUL
REŢELEI NAŢIONALE DE DEZVOLTARE RURALĂ
1. Cooperare
Cooperarea este caracteristica specifica a unui grup care lucreaza în armonie impreuna pentru
dezvoltarea unei idei care implica mai multi factori (servicii, produse, productie) si este alternativa
la a lucra separat în concurenta.
GAL "Ştefan cel Mare - Neamţ" intenţionează sa desfăşoare acţiuni de cooperare cu alte teritorii
rurale (GAL) din Romania si/sau din UE in vederea extinderii experienţelor locale si
îmbunătăţirea strategiilor locale, pentru schimbul de informaţii si idei noi, schimb de experienţa si
stimularea inovaţiei.
In acest sens GAL "Ştefan cel Mare - Neamţ" a iniţiat deja acţiuni de cooperare cu GAL "Piana
del Tavoliere" Italia ( Gruppo di Azione Locale "Piana del Tavoliere" S.c.a.r.l. - Società
Consortile Mista pubblico-private a.r.l.). şi Diaspora Aliata Crestina, Torino, Italia. Obiectul
acestei iniţiative este implicarea intr-un proiect de cooperare transnaţionala pe tema
multifunctionalitatii întreprinderii agricole si a susţinerii mediului rural.
A fost planificata pentru luna septembrie 2012 o deplasare pentru un număr de 10 persoane din
cadrul parteneriatului la GAL "Piana del Tavoliere", in vederea realizării schimbului de
experienţa.
Nr.
Crt
Partenerul/
partenerii
Tematica
cooperării
Obiective Valoarea
proiectului/
Proiectelor de
cooperare in
euro)
Rezultate
1. Experienţe de cooperare deja întreprinse
Nu este cazul
2. Intenţii de cooperare
2.1 GAL « Piana del
Tavoliere
»S.c.a.r.l.,
Cerignola, Italia
Dezvoltare
locala
1. Multifunctionalitatea
întreprinderii agricole şi
promovarea inovarii
2. Proiecte cu tematica
sociala
3. Formare profesionala
4.Valorificarea tradiţiilor
locale
In curs de
estimare cu
partenerul
In curs de
estimare
cu
partenerul
2.2 Diaspora Aliata
Crestina, Torino,
Italia
Proiecte
pentru
susţinerea
1. Conştientizarea
implicării in
implementarea strategiilor
In curs de
estimare cu
partenerul
In curs de
estimare
cu
154
dezvoltării
mediului
rural
de dezvoltare rurala
2. Creşterea gradului de
asociativitate in mediul
rural.
3. Valorificarea tradiţiilor
locale
partenerul
2.3 Consiliu judetean
Neamt
Dezvoltarea
economico-
sociala a
zonei
1.Implicarea in
implementarea strategiilor
de dezvoltare rurala
2. Valorificarea
potentialului turistic si
cultural prin promovarea
acestuia la nivel local,
national si international
3. promovarea de proiecte
comune cu tematica socio-
culturala, agricola si
economica
In curs de
estimare cu
partenerul
In curs de
estimare
cu
partenerul
În ceea ce priveşte Programul Leader un obiectiv important îl constituie cooperarea pentru
inovare.
În cadrul LEADER, Comisia Europeana prezinta inovarea ca fiind un concept menit sa “stimuleze
operatiuni inovatoare, demonstrative si transferabile care sa ilustreze noile cai pe care le poate
utiliza dezvoltarea rurala”
Sunt considerate drept inovatii actiunile ce pot produce un efect multiplicator la nivelul întregului
teritoriu respectiv, deschizând în acelasi timp perspective de dezvoltare pe termen lung.
Inovatia în cadrul LEADER s-a dezvoltat în mai multe directii:
- Diversificarea economiilor locale
- Impulsionarea proceselor de învatare
- Dezvoltarea de interactiuni la nivel local / global
- Transformarea mentalitatilor
- Stimularea transferurilor de tehnologii
- Adaptarea cadrelor administrative si financiare
- Intensificarea retelelor de cooperare, cercetare si
- experimentare
- Identificarea compatibilitatilor
- Integrarea agentilor si sectoarelor
Cooperarea pentru inovare este absolut necesară în condiţiile schimbarilor tehnologice in
agricultura si dezvoltare rurala care sunt esentiale pentru:
- O dezvoltare cat mai rapida in regiune;
155
- Stimularea cresterii economice a regiunii;
- Combaterea saraciei si a disparitatilor sociale;
Schimbarile tehnologice au rolul de a intari copacitatea de cooperare si de a reduce riscurile atrase
de activitatile dezvoltate individual.
Crearea si implementarea reţelei
Un rol semnificativ in promovarea politicilor si activităţilor “Grupului de acţiune locală Ştefan cel
Mare” îl va juca Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurala in domeniul dezvoltării rurale.
Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală are ca obiectiv general înrolarea energiei tuturor actorilor
în procesul de dezvoltare rurală şi promovarea unui flux eficient de informaţii, schimburi de idei şi
bune practici şi cooperarea dintre actori, grupând toate organizaţiile şi instituţiile care sunt
implicate în dezvoltarea rurală în vederea:
- Creării unei economii agricole şi forestiere bazate pe exploataţii care trebuie să se angajeze
pe calea modernizării;
- Dezvoltării unei agriculturi care să favorizeze biodiversitatea şi conservarea mediului;
- Îmbunătăţirii calităţii vieţii şi dezvoltării economice în spaţiul rural;
- Îmbunătăţirii guvernanţei locale în vederea creării şi implementării strategiilor de
dezvoltare locală.
Dintre principalele activităţi oferite de RNDR menţionăm:
- Furnizarea de servicii de formare pentru capacitatea de construcţie instituţională în vederea
sprijinirii dezvoltării guvernanţei locale a GAL-urilor;
- Organizarea schimburilor între actorii dezvoltării rurale la nivel naţional, precum şi cu statele
membre UE (inclusiv facilitarea unui schimb de expertiză şi sprijinirea implementării şi
evaluării politicii de dezvoltare rurală);
- Sprijin pentru GAL-uri şi alţi posibili actori/parteneriate în vederea implementării proiectelor de
cooperare intra-naţională şi transnaţională teritorială;
- Importarea bunelor practici şi inovaţii europene prin contacte între membrii RNDR, Reţelei
Rurale Europene şi alte Reţele Rurale Naţionale;
Reteaua Europeana de Dezvoltare Rurala are rolul de a facilita schimbul de experienta, de
a sprijini implementarea si evaluarea programului de dezvoltare rurala si de a asigura
fluxul de informatii între nivelul local, national si european.
Cooperarea transnationala încurajeaza si sprijina un grup de actiune locala sa întreprinda o actiune
comuna cu un alt grup care are o abordare similara, într-o alta regiune, stat membru, sau chiar o
tara terta GAL va identifica evenimentele ce vor urma, in România sau in afara tarii, care pot oferi
oportunităţi importante de a acumula informaţii sau de a face schimb de idei si experienţa in ceea
156
ce priveşte dezvoltarea rurala.
GAL va oferi suport tehnic membrilor RNDR care doresc sa coopereze in scopul de a dezvolta
activităţi antreprenoriale, in contextul PNDR, ca de exemplu:
• promovarea produselor rurale tradiţionale;
• crearea si funcţionarea grupurilor de producători;
157
Partea I - Anexa 1
LISTA MONUMENTELOR ISTORICE
Nr.
crt. Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresă Datare
7 NT-I-s-B-10483 Aşezare sat BÂRGĂOANI; comuna BÂRGĂOANI "Dealul Coşăriei” Neolitic
9 NT-I-s-B-10485 Aşezare sat BODEŞTII DE JOS; comuna BODEŞTI "Cetăţuia Frumuşica” Neolitic
10 NT-I-s-B-10486 Aşezare sat BORNIŞ; comuna DRAGOMIREŞTI "Silişte” sec. XIV - XVII Epoca medievală
19 NT-I-s-B-10491 Situl arheologic de la
Căşăria, punct "Dealul
sat CĂŞĂRIA;
comuna DOBRENI "Dealul Mătăhuia”
Mătăhuia
"Dealul Mătăhuia”
20 NT-I-m-B-10491.01 Aşezare sat CĂŞĂRIA; comuna DOBRENI "Dealul Mătăhuia” Neolitic
21 NT-I-m-B-10491.02 Aşezare sat CĂŞĂRIA; comuna DOBRENI "Dealul Mătăhuia” Neolitic
23 NT-I-s-B-10493 Aşezare sat CORNI; comuna BODEŞTI "Strâmbi” sec. XV - XVII Epoca
medieval
26 NT-I-s-B-10496 Situl arheologic de la
Davideni, punct "La
Izvoare - Spieşti”
sat DAVIDENI comuna ŢIBUCANI "La Izvoare-Spieşti"
27 NT-I-m-B-10496.01 Aşezare sat DAVIDENI comuna ŢIBUCANI "La Izvoare-Spieşti" sec. VI - VIII Epoca migraţiilor
28 NT-I-m-B-10496.02 Aşezare sat DAVIDENI comuna ŢIBUCANI "La Izvoare-Spieşti" Hallstatt
29 NT-I-m-B-10496.03 Aşezare sat DAVIDENI comuna ŢIBUCANI "La Izvoare-Spieşti" Latène târziu
30 NT-I-m-B-10496.04 Aşezare sat DAVIDENI comuna ŢIBUCANI "La Izvoare-Spieşti" Epoca bronzului târziu
31 NT-I-s-B-10497 Cetate sat DOCHIA; comuna GIROV "Cetăţuia Saraţica” Hallstatt
32 NT-I-s-B-10498 Morminte sat DOCHIA; comuna GIROV "La Perdele” sec. III Latène târziu
33 NT-I-s-B-10499 Aşezare sat DRAGOMIREŞTI; comuna DRAGOMIREŞTI
"La Silişte” sec. II - III Latène târziu
34 NT-I-s-B-10500 Situl arheologic de la Dulceşti, punct "La Grădişte”
sat DULCEŞTI; comuna DULCEŞTI "La Grădişte”
35 NT-I-m-B-10500.01 Aşezare sat DULCEŞTI; comuna DULCEŞTI "La Grădişte” sec. VI - VII Epoca migraţiilor
36 NT-I-m-B-10500.02 Aşezare sat DULCEŞTI; comuna DULCEŞTI "La Grădişte” Hallstatt
37 NT-I-s-B-10501 Aşezare sat DUSEŞTI; comuna ŞTEFAN CEL MARE "La Velniţă” sec. III
39 NT-I-s-B-10503 Aşezare sat GHELĂIEŞTI; comuna BÂRGĂOANI "Dealul Nedeea” Eneolitic
43 NT-I-s-B-10505 Situl arheologic de la Ghigoieşti, punct "Podul Trudeştilor"
sat GHIGOIEŞTI; comuna ŞTEFAN CEL MARE
"Podul Trudeştilor"
158
44 NT-I-m-B-10505.01 Aşezare sat GHIGOIEŞTI; comuna ŞTEFAN CEL
MARE
"Podul Trudeştilor" Neolitic
45 NT-I-m-B-10505.02 Aşezare sat GHIGOIEŞTI; comuna ŞTEFAN CEL
MARE
"Podul Trudeştilor" Eneolitic
49 NT-I-s-B-10507 Aşezare sat GRUMĂZEŞTI; comuna GRUMĂZEŞTI "Deleni” Neolitic timpuriu
50 NT-I-s-B-10508 Aşezare sat HLĂPEŞTI; comuna DRAGOMIREŞTI "La Dejugătoare” Eneolitic
51 NT-I-s-B-10509 Situl arheologic de la
Homiceni, punct "Dealul
Davidului"
sat HOMICENI; comuna BÂRGĂOANI "Dealul Davidului” sec. XV – XVI
52 NT-I-m-B-10509.01 Aşezare sat HOMICENI; comuna BÂRGĂOANI "Dealul Davidului” sec. XV - XVI Epoca medievală
53 NT-I-m-B-10509.02 Aşezare sat HOMICENI; comuna BÂRGĂOANI "Dealul Davidului” sec. V - VI Epoca migraţiilor
54 NT-I-m-B-10509.03 Aşezare sat HOMICENI; comuna BÂRGĂOANI "Dealul Davidului” sec. II - III Latène târziu
86 NT-I-s-B-10519 Siliştea satului Dolheşti sat NEGREŞTI; comuna DOBRENI "Şes Dolheşti” sec. XV - XVI Epoca medievală
91 NT-I-s-A-10522 Ruinele curţii boiereşti de
la Netezi, punct "Brătuleţ”
sat NETEZI; comuna GRUMĂZEŞTI "Brătuleţ"
sec. XIV - XVI Epoca medievală
92 NT-I-m-A-10522.01 Biserică sat NETEZI; comuna GRUMĂZEŞTI "Brătuleţ" sec. XIV - XVI Epoca medievală
93 NT-I-m-A-10522.02 Aşezare sat NETEZI; comuna GRUMĂZEŞTI "Brătuleţ" sec. XIII - XIV Epoca medievală
94 NT-I-m-A-10522.03 Necropolă sat NETEZI; comuna GRUMĂZEŞTI "Brătuleţ" sec. XV - XVI Epoca medievală
99 NT-I-s-B-10525 Aşezare sat PETRICANI; comuna PETRICANI "Râpa lui Ravaru” Eneolitic
100 NT-I-s-B-10526 Situl arheologic de la Petricani, punct "Râpa lui Ravaru"
sat PETRICANI; comuna PETRICANI "Râpa lui Ravaru” sec. IV
101 NT-I-m-B-10526.01 Necropolă sat PETRICANI; comuna PETRICANI "Râpa lui Ravaru” sec. IV Epoca dacoromană
102 NT-I-m-B-10526.02 Aşezare sat PETRICANI; comuna PETRICANI "Râpa lui Ravaru” Eneolitic
109 NT-I-s-B-10529 Situl arheologic de la Poiana, punct "Siliştea"
sat POIANA; comuna DULCEŞTI "Siliştea”
110 NT-I-m-B-10529.01 Aşezare sat POIANA; comuna DULCEŞTI "Siliştea” sec. VI - VIII Epoca migraţiilor
111 NT-I-m-B-10529.02 Aşezare sat POIANA; comuna DULCEŞTI "Siliştea” sec. II - III Latène târziu
112 NT-I-m-B-10529.03 Aşezare sat POIANA; comuna DULCEŞTI "Siliştea” Epoca bronzului târziu
113 NT-I-s-B-10530 Situl arheologic de la Poiana, punct "Deasupra Varniţei"
sat POIANA; comuna DULCEŞTI "Deasupra Varniţei” sec. II – III
114 NT-I-m-B-10530.01 Aşezare sat POIANA; comuna DULCEŞTI "Deasupra Varniţei” sec. II – III
115 NT-I-m-B-10530.02 Necropolă sat POIANA; comuna DULCEŞTI "Deasupra Varniţei” sec. II – III
149 NT-I-s-B-10541 Situl arheologic de la Târpeşti, punct "La Râpa lui Boda"
sat TÂRPEŞTI; comuna PETRICANI "La Râpa lui Boda”
150 NT-I-m-B-10541.01 Aşezare sat TÂRPEŞTI; comuna PETRICANI "La Râpa lui Boda” sec. VI - VII Epoca migraţiilor
151 NT-I-m-B-10541.02 Aşezare sat TÂRPEŞTI; comuna PETRICANI "La Râpa lui Boda” sec. II - III Epoca romană
152 NT-I-m-B-10541.03 Aşezare sat TÂRPEŞTI; comuna PETRICANI "La Râpa lui Boda” Hallstatt
159
153 NT-I-m-B-10541.04 Aşezare sat TÂRPEŞTI; comuna PETRICANI "La Râpa lui Boda” Epoca bronzului târziu
154 NT-I-m-B-10541.05 Aşezare sat TÂRPEŞTI; comuna PETRICANI "La Râpa lui Boda” Eneolitic
155 NT-I-m-B-10541.06 Aşezare sat TÂRPEŞTI; comuna PETRICANI "La Râpa lui Boda” Neolitic
169 NT-I-s-B-10547 Necropolă sat VLĂDICENI; comuna BÂRGĂOANI "Bitca Vlădiceni” sec. V - VI Epoca migraţiilor
170 NT-I-s-B-10548 Situl arheologic de la
Vlădiceni, punct "La
Cinechiste”
sat VLĂDICENI; comuna BÂRGĂOANI "La Cinechiste”
171 NT-I-m-B-10548.01 Aşezare sat VLĂDICENI; comuna BÂRGĂOANI "La Cinechiste” sec. VI - VII Epoca migraţiilor
172 NT-I-m-B-10548.02 Aşezare sat VLĂDICENI; comuna BÂRGĂOANI "La Cinechiste” sec. II - III Epoca romană
218 NT-II-m-B-10586 Biserica "Adormirea
Maicii Domnului”
sat BĂLĂNEŞTI; comuna BÂRGĂOANI 1768 – 1775
235 NT-II-m-B-10594 Biserica "Sf. Voievozi” sat BODEŞTII DE JOS; comuna BODEŞTI mijl. sec. XVII
239 NT-II-a-B-10598 Ansamblul bisericii
"Înălţarea Domnului”
sat BOZIENII DE SUS; comuna DULCEŞTI sec. XVII – XIX
240 NT-II-m-B10598.01 Biserica "Înălţarea
Domnului”
sat BOZIENII DE SUS; comuna DULCEŞTI sec. XVII, adăugiri sec. XIX
241 NT-II-m-B10598.02 Turn clopotniţă sat BOZIENII DE SUS; comuna DULCEŞTI 1855
242 NT-II-m-B-10599 Casa Dimitrie Ghica, azi
spital
sat BOZIENII DE SUS; comuna DULCEŞTI înc. sec. XIX
243 NT-II-m-B-10600 Biserica "Sf. Ioan Botezătorul”
sat BUDEŞTI; comuna FĂUREI sec. XVII
245 NT-II-m-B-10602 Biserica de lemn "Sf. Voievozi”
sat CĂŞĂRIA; comuna DOBRENI "La Livezi”, cartier Măşcăteşti
1832
246 NT-II-a-B-10603 Ansamblul bisericii "Sf.Trei Ierarhi”
sat CÂRLIGI; comuna ŞTEFAN CEL MARE sec. XVII - XVIII
247 NT-II-m-B10603.01 Biserică sat CÂRLIGI; comuna ŞTEFAN CEL MARE 1660
248 NT-II-m-B10603.02 Clopotniţă sat CÂRLIGI; comuna ŞTEFAN CEL MARE 1796
249 NT-II-m-B-10604 Conacul Dimitrie Sturdza sat CÂRLIGI; comuna ŞTEFAN CEL MARE sec. XVII - XVIII
250 NT-II-m-B-10605 Hanul Caragea, azi casă sat CÂRLIGI; comuna ŞTEFAN CEL MARE sec. XIX
268 NT-II-m-B-10610 Biserica de lemn "Sf. Ioan Bogoslov”
sat CORNI; comuna BODEŞTI 1730 – 1734
273 NT-II-a-B-10613 Ansamblul bisericii "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”
sat DAVIDENI; comuna ŢIBUCANI
sec. XVIII – XIX
274 NT-II-m-B10613.01 Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”
sat DAVIDENI; comuna ŢIBUCANI
1774
275 NT-II-m-B10613.02 Turn clopotniţă sat DAVIDENI; comuna ŢIBUCANI sec. XIX
277 NT-II-a-B-10615 Fosta mănăstire Doljeşti sat DOLJEŞTI; comuna DOLJEŞTI sec. XVIII – XX
278 NT-II-m-B10615.01 Biserica "Sf.Treime” sat DOLJEŞTI; comuna DOLJEŞTI sec. XVIII, adăugiri 1884
279 NT-II-m-B10615.02 Turn clopotniţă sat DOLJEŞTI; comuna DOLJEŞTI 1884
160
280 NT-II-m-B-10616 Moară sat DULCEŞTI; comuna DULCEŞTI 1929
281 NT-II-m-B-10617 Biserica "Pogorârea Sf.
Duh”
sat DULCEŞTI; comuna DULCEŞTI sec. XVII, transf. sec. XVIII şi XIX
289 NT-II-m-B-10623 Biserica de lemn "Sf.
Nicolae”
sat GIROV; comuna GIROV sec. XIX
294 NT-II-a-B-10626 Ansamblul bisericii
"Tăierea Capului Sf. Ioan
Botezătorul”
sat GURA VĂII; comuna GIROV
sec. XIX
295 NT-II-m-B10626.01 Biserica de lemn sat GURA VĂII; comuna GIROV sec. XIX
295 NT-II-m-B10626.02 Turn clopotniţă sat GURA VĂII; comuna GIROV sec. XIX
328 NT-II-m-A-10634 Biserica "Duminica
Tuturor Sfinţilor”
sat MIRON COSTIN; comuna TRIFEŞTI sec. XVI, adăugiri 1700 şi 1894
439 NT-II-m-B-10700 Biserica de lemn "Sf.
Dumitru”
sat SĂRATA; comuna DOBRENI sec. XVIII, adăugiri 1933
448 NT-II-m-B-10703 Biserica "Sf. Gheorghe” sat ŞTEFAN CEL MARE; comuna ŞTEFAN CEL MARE
1637, modif. 1922
449 NT-II-m-B-10704 Casa Iordache
Cantacuzino, azi şcoală
sat ŞTEFAN CEL MARE; comuna
ŞTEFAN CEL MARE
mijl. sec. XVII, adăugiri sec. XIX
450 NT-II-m-B-10705 Hanul de la Şerbeşti sat ŞTEFAN CEL MARE; comuna
ŞTEFAN CEL MARE
sec. XVII - XVIII
473 NT-II-m-B-10720 Biserica de lemn "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” a fostei mănăstiri Topoliţa
sat TOPOLIŢA; comuna GRUMĂZEŞTI sec. XVI
474 NT-II-m-B-10721 Biserica "Sf. Nicolae” sat TRIFEŞTI; comuna TRIFEŞTI sec. XVIII
475 NT-II-m-B-10722 Biserica "Sf. Voievozi” sat TUPILAŢI; comuna TUPILAŢI 1811, adăugiri înc. sec. XIX
476 NT-II-a-B-10723 Ansamblu de Curte boierească
sat TUPILAŢI; comuna TUPILAŢI sec. XVII – XIX
477 NT-II-m-B10723.01 Casa Catargi sat TUPILAŢI; comuna TUPILAŢI 1842
478 NT-II-m-B10723.02 Zid de incintă sat TUPILAŢI; comuna TUPILAŢI sec. XVII
479 NT-II-m-B-10724 Hanul Ancuţei sat TUPILAŢI; comuna TUPILAŢI sec. XVIII
480 NT-II-m-B-10725 Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului”
sat TURTUREŞTI; comuna GIROV 1825, adăugiri 1930
481 NT-II-m-B-10726 Pod de piatră sat TURTUREŞTI; comuna GIROV 1475
482 NT-II-a-B-10727 Ansamblul schitului Ţibucani
sat ŢIBUCANII DE JOS; comuna ŢIBUCANI sec. XVIII – XX
483 NT-II-m-B10727.01 Biserica de lemn "Maria Magdalena”
sat ŢIBUCANII DE JOS; comuna ŢIBUCANI 1774, adăugiri 1859
484 NT-II-m-B10727.02 Turn clopotniţă sat ŢIBUCANII DE JOS; comuna ŢIBUCANI 1855
161
485 NT-II-m-B10727.03 Chilii sat ŢIBUCANII DE JOS; comuna ŢIBUCANI 1942
486 NT-II-m-B-10728 Ansamblul bisericii "Sf.
Voievozi”
sat UNGHI; comuna DRAGOMIREŞTI 1821 – 1824
487 NT-II-a-B-10729 Ansamblul bisericii
"Patruzeci de Mucenici”
sat VĂLENI; comuna VĂLENI sec. XVI – XIX
488 NT-II-m-B10729.01 Biserica "Patruzeci de
Mucenici”
sat VĂLENI; comuna VĂLENI 1519, transf. 1866
489 NT-II-m-B10729.02 Turn clopotniţă sat VĂLENI; comuna VĂLENI 1878
540 NT-IV-m-B-10757 Obeliscul Eroilor din
Războiul de
Independentă
sat BARATCA; comuna BÂRGĂUANI 1913
543 NT-IV-m-B-10760 Mormintele istoricilor
Constantin şi Alexandru
Hurmuzachi
sat DULCEŞTI; comuna DULCEŞTI sec. XIX
544 NT-IV-m-B-10761 Cruce memorială
închinată Eroilor din
primul
război mondial
sat DULCEŞTI; comuna DULCEŞTI 1920
545 NT-IV-m-B-10762 Muzeul de Etnografie sat GRUMĂZEŞTI; comuna GRUMĂZEŞTI 1896
Sursa: www.inmi.ro/lmi/neamt. pdf MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR INSTITUTUL NAŢIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE
162
Partea I - Anexa 2
Comuna
Bârgăoani
Este situată în centrul judeţului Neamţ la o distanţă de 29 Km de
Municipiul Piatra-Neamţ şi la o distanţă de 28 Km de Municipiul Roman.
Comuna Bârgăuani este strabătută de drumul naţional DN 15 D Piatra-
Neamţ – Roman şi de drumurile judeţene DJ 155 I Târgu-Neamţ – Tupilaţi
– Bârgăuani – Baratca – Făurei, DJ 208 P Bârgăuani – Dragomireşti şi DJ
157 A Talpa – Valeni – Dulceşti. Comuna este situată în partea de vest a
Moldovei, la o distanţă de 100 km de Municipiul Suceava, 120 km de
Municipiul Iaşi şi 60 km de Municipiul Bacău. Are în componenţă 13 sate:
Bârgăuani, Bahna-Mare, Baratca, Balanesti, Breaza, Certieni, Chilia,
Dirloaia, Ghelaiesti, Hirtop, Homiceni, Talpa si Vladiceni.
Are o întindere pe o suprafaţă de 7.527 km2.Dacă în anul 1923 comuna
Bârgăuoani cuprindea un număr de 1933 de locuitori, astăzi comuna are
4.350 de locuitori, datorită arondării la aceasta a localităţilor Talpa (1950)
şi Balanesti (1969), ocupaţia de bază a locuitorillor comunei fiind
agricultura. Comuna Bărgăuoani este situată în centrul judeţului Neamţ, la
28 de km distanţă de Municipiul Piatra-Neamţ, reşedinţă de judeţ, şi 26 km
de Roman (drumul naţional 15D Piatra-Neamţ-Roman strabate comuna pe
o distantă de cca 5 km). În zona satelor Bârgăuani, Breaza, Dirloaia şi
Vladiceni există alunecari de teren, ceeea ce duce la un grad destul de mare
de defavorizare. Pe raza localităţii îşi desfaşoară activitatea cu
preponderenţă societăţi comerciale cu profil agricol, asigurîndu-se astfel
exploatarea terenurilor agricole situate în extravilanul acesteia.
Parohia Romano-Catolică din Bârgăuani – scurt istoric
Construcţia Bisericii a început în anul 1870 la iniţiativa Episcopiei de Iaşi şi
a credincioşilor romano-catolici, sub îndrumarea preotului Ernestus Herden.
În anul 1900, prin decret episcopal a devenit parohie (la acea data Papa era
Leon al XIII-lea: 1878-1903, iar episcop de Iaşi Dominic Jaquet: 8 ianuarie
1895 - 30 iulie 1903).
Nefiind nici o parohie înfiinţată în împrejurimi, Episcopia a hotărât
163
înfiinţarea parohiei Bârgăuani care să administreze pentru o perioadă şi
satele catolice din jur.
Astfel, în anul 1900, Episcopia a înfiinţat parohia Romano-Catolică
Bârgăuani, atribuindu-i şi alte 5 filiale: Breaza, Talpa, David, Dochia şi
Valeni.
Mai târziu, în anii '90, satul Talpa a devenit parohie de sine stătătoare,
luând ca filiale parohiile din Breaza, David şi Valeni. Actualmente, parohia
Bârgăuani nu mai are în sfera ei, decât satul Bârgăuani. Biserica a fost
renovată şi consolidată în mai multe rânduri. Lucrări de consolidare, atât a
exteriorului cât şi a interiorului, au fost efectuate în anul 1986, după ce
biserica suferise destul de mult de pe urma cutremurelor. Ultima şi cea mai
importantă a fost începută în perioada anilor 2006-2007, ocazie cu care a
fost schimbat altarul, cel vechi fiind înlocuit cu unul nou de marmură, s-a
renovat interiorul şi s-a dotat cu centrală termică. Actualmente, Parohia
Bârgăuani are sub îndrumarea ei “în jur de 870 de suflete”, care se bucură
de prezenţa permanentă a unui preot.
Comuna
Bodeşti
Este situată la o distanţă de 20 km de Municipiul Piatra-Neamţ în
depresiunea Cracău-Bistriţa, fiind străbătută de drumul naţional 15 C Piatra
- Neamţ - Târgu-Neamţ. Coordonate geografice: latitudine nordică 47o02'
şi longitudine estică 26o,25'.
Comuna are în componenţă 4 sate: Bodeşti, Bodeştii de Jos, Oslobeni şi
Corni.
Comuna Bodeşti - este aşezată la 20 de km de Municipiul Piatra-Neamţ, în
depresiunea Cracău - Bistriţa. Comuna are 4 sate componente: Bodeşti,
Bodeştii de Jos, Oşlobeni şi Corni. Comuna Bodeşti are 5.121 de locuitori
şi 1.936 de gospodării. Ocupaţia principală a locuitorilor o reprezintă
agricultura. Localitatea are unul din cele mai frumoase centre civice, format
dintr-un ansamblu “Primărie -Şcoală – Camin Cultural - Monumentul
eroilor – Parc”. Deasemenea pe teritoriul comunei se află o serie de
monumente istorice şi de arhitectură. Biserica Sfinţii Voievozi (1650),
Cetăţuia Frumuşica, aşezare cultura Cucuteni, Biserica de lemn din Corni.
Multe sate componente sunt atestate de pe timpul lui Ştefan cel Mare.
Există cel mai important vestigiu istoric, numit şi Hora de la Frumuşica, o
capodoperă a Culturii cucuteni, şi care reprezintă un suport antropomorf,
164
compus din 6 statuete feminine.
In satul Oşlobeni se află Centrul de îngrijire şi asistenţă socială, cu o
capacitate totală de 60 de locuri. Învăţământul comunei Bodesti include
formele: preşcolar, primar, şi gimnazial. Anual, în 4 şcoli existente în
localitate, învaţă aproximativ 500 elevi din satele Bodesti, Bodestii de Jos,
Oslobeni. Personalului didactic cuprinde 19 profesori cu studii superioare
şi 19 cu studii medii şi postliceale.
Povestea zbuciumată a mănăstirii „Sf. Vasile cel Mare“ din Bodeşti
Schitul „Sf. Vasile cel Mare“ din Bodeşti (ridicat ulterior la rangul de
mănăstire) are o istorie recentă, dar plină de zbucium. Aşezământul a fost
înfiinţat pe un teren donat, în anul 1996, de Elena Iovu în scopul ridicării
unui lăcaş de cult. Întrucât era unic proprietar al terenului, Elena Iovu a
făcut această donaţie, autentificată la notariat, fără a mai avea nevoie şi de o
semnătură a soţului. De precizat este faptul că, încă de la înfiinţare,
aşezământul monahal a fost destinat călugărilor, iar Elena Iovu a fost
împuternicită să strângă de la credincioşi donaţii pentru construcţiile care se
ridicau. Astfel, toate clădirile din incinta mănăstirii s-au ridicat prin efortul
financiar al unor credincioşi aparţinând de Biserica Ortodoxă Română şi nu
din veniturile Elenei Iovu. Lucrările au durat mai bine de 8 ani de zile.
Ulterior însă, Elena Iovu a încercat să reintre în posesia terenului. Cazul a
ajuns în tribunal, Biserica Ortodoxă Română având în cele din urmă câştig
de cauză.
În momentul de faţă mănăstirea face parte din patrimoniul Bisericii
165
Ortodoxe Române şi nu poate fi înstrăinată unui alt cult sau unei persoane
fizice. La data de 30 august 2007, în prezenţa Înalt Prea Sfinţitului Părinte
Mitropolit Daniel (la acea vreme) şi a unui număr simbolic de 12 Ierarhi ai
Bisericii Ortodoxe Române, s-a oficiat târnosirea bisericilor din mănăstire,
precum şi ridicarea solemnă a schitului la rang de mănăstire, hirotesind
protosinghel şi instalând ca stareţ pe egumenul schitului, ierom. Ieronim
Andrescu. În momentul de faţă Mănăstirea Bodeşti reprezintă un punct de
atracţie din ce în ce mai apreciat de iubitorii de turism ecumenic, dornici să
viziteze şi să cunoască mai îndeaproape mănăstirile mai nou ridicate în
zona Neamţ. Pentru aceşti turişti este bine să le reamintim că această
mănăstire se află chiar pe traseul ce duce către vestitele mănăstiri ale
Neamţului.
Comuna
Ciohorani
(Iasi)
Este situată în nord-vestul judeţului Iaşi, la 31 km de municipiul Roman şi
43 km de oraşul Fălticeni. Comuna Ciohorani este situată, din punct de
vedere geografic în partea de Sud-Est a Podişului Sucevei (Podişul
Fălticenilor), ocupând zona teraselor superioare de pe stânga râului
Moldova, la contactul acestora cu interfluviul Siret-Moldova, în Nord-
Vestul judeţului Iaşi. Se situează pe coordonatele geografice 47°08'
latitudine nordică şi 26° 41' longitudine estică.
Comuna Ciohorani cuprinde un singur sat: Ciohorani şi este traversată de
drumul judeţean DJ 205O. Legătura cu reşedinţa de judeţ, Municipiul Iaşi,
este asigurată pe traseul rutier DN 2 la distanţa de 90 km.
Comuna
Dobreni
Este situată în zona centrală a judeţului Neamţ, la limita vestică a dealurilor
Moldovei. Poziţia geografică: Coordonate geografice: latitudine nordică
46o59' şi longitudine estică 26
o,25'. Această comună se întinde în zona
cursului mijlociu al râului Cracău cu care se mărgineşte la est pe o porţiune
foarte mică.
Poziţia geografică a comunei Dobreni favorizează comunicarea în
direcţiile: DN 15C Piatra-Neamţ - Târgu-Neamţ (tranzitează comuna),
drum asfaltat DC 147 spre Porumbei, drum pietruit DC 45, drum pietruit
DC 40 spre Sărata. Prin Dobreni se face tranzitul rutier între Piatra-Neamţ
166
şi Suceava. Totuşi comuna se află se află la o distanţă critică faţă de
Municipiul Piatra-Neamţ, prea aproape să permită dezvoltarea unor
activităţi economice la scară mare (pentru că nu intră în zona
metropolitană) şi prea departe ca activităţile din Piatra-Neamţ să se extindă
în zonă.
Comuna Dobreni are în componenţă 3 sate: Dobreni, Căşăria şi Sărata.
Comuna
Dulceşti
Se află la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Roman, pe drumul ce
duce la Piatra Neamţ (DN 15 D) la intersecţia paralelei de 46058' lat. N cu
meridianul de 26046' long. E.
Comuna este situată în partea de est a judeţului Neamţ, în zona de contact
dintre regiunea vestică a podişului Moldovei, pe partea dreaptă a râului
Moldova.
Poziţia geografică a comunei Dulcesti favorizează comunicarea în
direcţiile: DN 15B Piatra Neamţ – Roman; DJ 157A Dulceşti - Cârlig -
Britcani - Moreni - Văleni – Talpă; DJ 157 Trifeşti - municipiul Roman;
DC 31 Dulceşti - Valea Neagră; DC 49 Poiana – Cârlig; DC 54 Dulceşti –
Corhană; DC 55 Dulceşti – Roşiori; DC 93 Dulceşti - Miron Costin.
Comuna Dulceşti cuprinde 6 sate: Dulceşti, Briţcani, Cârlig, Corhana,
Poiana şi Roşiori. Ele au o dispunere asemănătoare, răsfirată pe structura
reliefului. Gospodăriile sunt dispuse în parcele cu suprafaţa medie de
aproximativ 4.500 mp care cuprind partea construită şi grădina.
„Nimic nu există în intelect înainte
de a fi în simţuri“, spunea John
Locke, în vremea anilor 1600. Din
suflet îmi doresc o Românie a bunului
simţ, o Românie în care inteligenţa şi
simţurile să navigheze liber şi nu
îngrădite de totalitarism. În Moldova,
se spune „vorba dulce mult aduce“.
Puţini sunt cei care ştiu că atestarea
comunei Dulceşti este datată în anul 1605, pe timpul domnitorului Ieremia
Movilă Voevod şi a Elisabetei Doamna, iar numele de Dulceşti este legat de
167
boierul Grigore Limbă Dulce. Comuna Dulceşti şi satele componente:
Roşiori, Corhana, Cârlig, Poiana şi Briţcani stau de pază, de o parte şi de
alta a căii Romanului. În faţa soarelui ies în primul rând bisericile, şcoala şi
câteva rămăşiţe ale conacelor, localitatea fiind astfel definită ca fiind mai
mult un aşezământ istoric decât unul boieresc.
Acest sentiment este amplificat şi de norii
cenuşii de praf care învăluie casele într-un
mister aproape arheologic ori de câte ori
trece câte o maşină pe drumurile veşnic
neasfaltate ale comunei.
Astfel, Biserica "Pogorârea Sf. Duh" din
satul Dulcești construită în anul 1605, şi
transformată în sec. XVIII și XIX.
Comuna Dulceşti beneficiază de alimentare cu gaz metan, lucrare executată
în perioada în care deputat de Neamţ era domnul Iulian Iancu, fiu al satului
şi fost Ministru al Industriei. În ultima perioadă, prin efortul tuturor
cetăţenilor comunei, s-a reuşit o construcţie nouă, modernă, sediul
Primăriei şi Consiliului Local.
În ultimul an, ne-a ajutat Dumnezeu şi comuna Dulceşti este cunoscută şi
prin amplasarea pe teritoriul nostru a unei importante instituţii
democratice, biroul parlamentar al Colegiului 6 de deputaţi şi al
Colegiului 2 de senatori. În acest fel, cetăţenii au posibilitatea să realizeze
o legătură directă cu Parlamentul care, conform Constituţiei, este organul
reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a
ţării.
Cu puţin timp în urmă, biserica din Dulceşti a împlinit 400 de ani de la
sfinţire, zilele acestea a fost inaugurat şi sfinţit sediul nou al primăriei din
Dulceşti. La această ceremonie au participat prefectul judeţului Neamţ,
deputaţi, vicepreşedinţi şi consilieri ai Consiliului Judeţean, primarul,
viceprimarul şi consilieri locali şi numeroşi cetăţeni. Un sobor de preoţi,
ortodocşi şi catolici, coordonaţi de protopopul Ţuţcanu, au rostit slujba de
sfinţire, precum şi veşnica pomenire pentru ctitori ai diferitelor edificii care
168
s-au construit pe raza comunei de-a lungul timpului. Un ansamblu artistic al
şcolii a prezentat un scurt program coral şi au recitat poezii patriotice,
punctul culminant fiind atins de interpretarea corală din Rapsodia de
George Enescu.
Au rostit alocuţiuni protopopul Ţuţcanu, prefectul judeţului şi primarul
comunei.
Comuna
Dragomireşti
Este formată din 6 sate: Dragomireşti, Vad, Mastacan, Bornis, Hlapeşti,
Unghi. Se învecinează cu localităţile Ştefan cel Mare, Bârgăuani, Tupilaţi,
Războieni. Coordonate geografice: latitudine nordică 47o01' şi longitudine
estică 26o,32'. Fiind situată la 11 km de Hanul Ancuţei şi la 25 de km
distanţă de Municipiul Piatra-Neamt, reşedinţa judeţului, localitatea
Dragomireşti este una dintre cele mai vechi aşezări ale zonei.
Comuna Dragomireşti - este situată din punct de vedere geografic în
bazinul pâraielor Vadut (satele Vad, Dragomireşti şi Unghi) şi Valea Mare
(satele Bornis si Hlapesti). Bazinele acestor pâraie se află la exteriorul
Culmii subcarpatice Corni, având legături spre nord - cu zona de piemont
colinar. Intensitatea locuirii preistorice, protoistorice, medievale şi actuale,
particularităţile sale de evoluţie se datorează, în mare masură şi specificului
diferitelor elemente ale cadrului natural. Ca forme de relief predomină
depresiunea subcarpatică a Neamţului şi podişul Moldovei. Covorul
vegetal, şi mai ales suprafeţele împădurite, amplifică mozaicul pe care îl
alcătuiesc microclimatele în dispunerea lor. Pădurile de fag şi stejar care în
trecut, prin extinderea lor masivă, influienţau sensibil mediul înconjurător şi
în special clima, sunt în prezent sub formă de areale izolate (zona satelor
Vad şi Unghi), reduse ca suprafaţă. Fauna existentă pe teritoriul comunei
Dragomiresti este deosebit de diversificată şi bogată.
Când te desprinzi din braţele munţilor Pietricica şi Cozla, cu cetatea
Dacică deasupra ei, tocmai pe vârful acoperit de păduri, care ascund taine
dedemult, care fac hora cu Cernegura şi ocrotesc oraşul Piatra-Neamt, faci
la dreapta pe sleahul de odinioară, ce ducea la cetatea de scaun a Iaşului
Moldavei, înspre satul Turturesti....
169
De cum treci satul Girov,
drumul coteşte la stânga
înspre satul Serbesti (Stefan
Cel Mare)...laşi în dreapta
stânca Serbestilor... urci un
deal lin... şi dai în satul
Cârligi... Treci apoi prin
„Valea Popei“ coborând o vâlcea care trece peste „poteca lupilor“ numită
aşa căci iarna în ziua mare vedeailupii care se plimbă în voie.... urci un
deluşor şi de pe culmea lui dai în crâng pe margine şi prin el cobori în
satul Vad - Comuna Dragomireşti...
Cu privire la denumirea satului, Dragomiresti, - există trei variante:
Un anume Dragomir sec XIV-lea - cea mai plauzibilă variantă; o poiană
numită Draga; un român maramureşan din timpul lui Dragoş.
Prima familie a satului menţionată documentar în sec. al XIVlea a fost
BALITA, urmaşii ei primind pământ şi stăpânire a satului de la Ştefan cel
Mare. Primele atestări documentare:
Satul Hlapesti – 1 Septembrie 1444;
Satul Bornis – începutul sec al IX-lea –include sate mai vechi dispărute;
Satul Craiesti – 20 Decembrie 1414 - sat dispărut, înglobat la Bornis;
Satul Malesti – 1 Septembrie 1444 - sat dispărut;
Satul Negoiesti – 7 februarie 1438 – înglobat la Bornis;
Satul Obarsia – 1 Septembrie 1444 - sat dispărut;
Satul Mastacan – 23 August 1455;
Satul Unghi – începutul secolului al IX-lea;
Satul Vad – 7 Martie 1528.
145 de ani de învăţământ primar La 4 martie 1865 prin Decret domnesc
semnat de Alexandru Ioan Cuza, se stabileşte ca într-un număr de 10
localităţi din ţinutul Neamţului, să se înfiinţeze şcoli primare printre care se
regăseşte şi localitatea Dragomiresti. Această măsură a fost luată, ca urmare
a reformei învăţământului din anul 1864 prin care se decreta pentru prima
oară în istoria românilor învatamântul primar de stat obligatoriu şi gratuit
pentru toţi copiii Principatelor Unite (documentul se afla în originar la
Arhivele statului din Piatra- Neamţ).
Aşadar, anul acesta s-au împlinit 140 de ani de învăţământ primar în
170
localitate şi se cuvine ca la ceas aniversar să se sărbătorească aşa cum se
cuvine. Cu această ocazie, au fost prezente pe scurt aspecte privind felul
cum s-a înfiripat, a crescut şi a evoluat învatamântul din localitate în cei
140 de ani de activitate, greutăţile materiale, dar şi roadele acestuia în
dezvoltarea societăţii în general, dar şi a localităţii în special, prin formarea
şi educarea copiilor şi a cetăţenilor acesteia, în această perioadă de un secol
şi jumătate.
Comuna
Făurei
Este situată în Podişul Moldovei şi cuprinde satele Faurei, Budesti,
Micsunesti, Climesti. Comuna Făurei se întinde de o parte şi de cealaltă a
drumului judeţean DJ 157 şi DJ 155 ce leagă Piatra –Neamţ de Roman.
Comuna Făurei se găseşte în partea de est a judeţului Neamţ, la o distanţă
de 27 de km faţă de oraşul Piatra Neamţ şi la o distanţă de 22 de km faţă de
oraşul Roman. Este situată la 45 grade 54 latitudine nordică şi 28 grade 48
longitudine estică. Satul Făurei se află la răsărit de pârâul Romani şi de
satul Tatomireşti, cu care este unificat acum, astfel că pe harta judeţului
este trecut numai satul Făurei.
Comuna are în componenţă satele: Făurei, Budeşti, Climeşti, Tatomireşti,
Micşuneşti. Suprafaţa comunei este de 5205 ha, din care intravilan – 629
ha, extravilan 4776 ha. Populaţia totală este de 2.371 locuitori, într-un toatal
de 1079 gospodării. Pentru copii comunei există 2 grădiniţe şi 3 şcoli.
În satul Budeşti există Biserica Ortodoxă, aşezare de cult din anul
1664, din timpul domnitorului Toma Cantacuzino, aşezată lângă fostul
conac boieresc Ghica; în curtea Bisericii se află mormântul domnitorului
Dumitraşcu Vodă.
Satul apare în documente din anul 172, iar Biserica este declarată
monument istoric. În faţa curţii Bisericii se află ridicat un monument al
eroilor căzuţi în războaiele din perioada anilor1918 şi 1945 cu 44 de eroi
localnici.
Istoricul bisericii parohiale
cu hramul „Sf. Constantin
şi Elena” din satul Climeşti
Satul Climesti se află la o
departare de 15 km nord de
Roman, aşezat într-o vale,
171
înconjurat de pădure. Satul s-a format prin venirea unor familii la muncă pe
moşia boierească, în perioada anilor 1800-1850.
Biserica este situată în mijlocul satului, pe o ridicătură şi a fost zidită în
anul 1883 pe temelie de piatră, în stil armenesc-bizantin, având o turlă
înaltă. Forma acesteia este de corabie. Este construită din caramidă şi
tencuită cu var şi nisip, apoi varuită în culoarea alb. Ctitorii sunt Grigore şi
Eugenia Cozadini, de origine greacă, înmormântaţi în curtea bisericii, rude
ale doamnei Elena Cuza care au participat la sfinţirea bisericii.
Catapeteasma predomină ca un panou uriaş, fără sculpturi în lemn şi flori
ornamentale, totul pe scândură, bine executată şi proportionată. În afara de
catapeteasma, nu mai este nimic pictat în naos si pronaos. Totul este
zugravit în linii ornamentale orientale, în culorile negru şi maro, iar din loc
în loc sunt cruci mici în negru. Altarul are forma rotundă.
Mese - este o pictură de 3 x 2,3 m ce reprezintă pe Mântuitorul privind cu
braţele întinse. Biserica a ars în primăvara anului 2009 şi a fost reconstruită
cu sprijinul mai multor creştini, a autorităţilor locale şi judeţene, a
parlamentarilor. Sfinţirea bisericii s-a făcut de către un sobor de preoţi în
frunte cu Preasfinţitul Episcop Ioachim Băcăoanul, la data de 11 iulie 2010.
Comuna
Girov
Comuna Girov este situată pe drumul judeţean Piatra-Neamţ-Roman, la 16
km de Municipiul Piatra – Neamţ. Coordonate geografice:
latitudine nordică 47o57' şi longitudine estică 26
o,31'. Este cea mai întinsă
şi cea mai populată comună din judeţul Neamţ şi cuprinde 9 sate: Boţeşti,
Căciuleşti, Dăneşti, Doina, Girov, Gura Văii, Popeşti, Turtureşti şi Verşeşti.
Comuna Girov.
Administrativ-teritorial, localitatea aparţine judeţului Neamţ (satul de
reşedinţă Girov aflându-se la o distanţă de aproximativ 13 km faţă de
municipiul Piatra-Neamţ) şi are în componenţă următoarele sate: Girov,
Boţeşti, Verşeşti, Căciuleşti, Gura Văii, Turtureşti, Popeşti, Doina şi
Dăneşti. Este situată în partea central-estică a judeţului Neamţ limitându-se:
la nord cu teritoriul comunelor Dobreni şi Bodeşti, la sud cu teritoriul
comunelor Săvineşti şi Dumbrava, în partea de est cu teritoriul comunelor
Ştefan cel Mare şi Dochia iar la vest cu Municipiul Piatra-Neamţ şi
teritoriul comunei Gârcina.
Din punct de vedere istoric, pe teritoriul comunei au existat 31 sate atestate:
172
Căciuleşti, Lasluieni, Tortoreşti, Lupeşti, Popceşti, Dăneşti, Avereşti,
Troiţa, Gura Văii, Călimani, Jideşti, Dochia, Bahna, Băluşeşti, Văleni,
Turbăteşti, Bilăeşti, Ivanceşti, Boţeşti, Girov, Grieleşti, Căcăceni, Verşeşti,
Conteşti, Doina, Murguceşti, Mărăţei, Laleşti, Ilişeşti, Rusciori, Ţigăneşti.
Multe din aceste sate au dispărut sau au devenit uliţe ale actualelor
localităţi.
Satul Girov – reşedinţă de comună Denumirea este de origine slavă. S-a
numit cândva Jirova, Girova, Jiroul, toponim din slavonul „jrahs” care
tradus înseamnă – „Apa Cracăului” sau din „Jirh”, „Fruct al fagului”. Este
atestat documentar în anul 1588, în a treia domnie a voievodului Petru
Schiopu, care îl dăruieşte Mănăstirii Greceşti din Ţarna Târgului Iaşi.
„Satul Girovului la Cracău, ţinutul Neamţului cu loc de moară, fost
domnesc, ascultător de ocolul târgului Peatra”.
Hrisovul Domnesc de pe vremea lui Radu Mihnea Vodă din anul 1618
atestă faptul că satul este închinat Mănăstirii Aron Vodă din Iaşi care îl
dăruieşte Mănăstirii Zagraful din Muntele Athos, ca apoi să devină
proprietatea Patriarhiei din Ţarigrad. În multe documente ale vremii satul
Girov este contopit cu satul Conţeşti, deşi acesta din urmă este atestat la 10
decembrie 1553 când voievodul Alexandru Lăpuşneanu îl dăruieşte
Mănăstirii Tazlău. În 1864 satul devine centru de comună. În 1890 comuna
rurală Girov, amplasată în estul Plasei Piatra – Muntele cuprindea 7 sate:
Boţeşti, Bahna, Conţeşti, Dăneşti, Doina, Girov, Jideşti, cu o populaţie de
1903 locuitori din care 1720 analfabeţi şi 183 ştiutori de carte.
Satul Girov avea o populaţie de 586 locuitori din care 523 erau analfabeţi.
În anul 1968 comuna era alcătuită din 11 sate: Băluşeşti, Boţeşti, Căciuleşti,
Dăneşti, Doina, Dochia, Girov, Gura Văii, Popeşti, Turtureşti, Verşeşti.
În anul 2003 (14 iunie), în urma unui referendum, s-a reînfiinţat comuna
Dochia, cu satele Dochia şi Băluşeşti, comuna Girov rămânând cu 9 sate. În
anul 1964 comuna a fost electrificată. Şcoala din Girov s-a înfiinţat în anul
1865 al cărei local, dat în folosinţă în anul 1912 a fost bombardat în 1944
iar în anul 1948 s-a dat în folosinţă actualul local al şcolii.
Clădirea Primăriei Girov s-a construit în anul 1935, fiind cea mai veche
construcţie administrativă din localitate.
Satul Boţeşti Doi fraţi maramureşeni, Miclăuş şi Loţca Boţ, erau mari
173
dregători în divanul domnesc al lui Alexandru cel Bun care îi dăruieşte o
moşie lui Loţca „pentru vrednicia şi credinţa lui dreaptă”.
Moşia va fi deservită de ţăranii aduşi de pe alte obcini pe care le stăpânea
acest dregător. Ţăranii stabiliţi pe aceste locuri înfiinţează aşezarea numită
mai târziu Boţeşti, menţionată în documente în anul 1442. În scurta sa
domnie Răzvan Voievod închină satul Mănăstirii Râşca Baia, care îl va
stăpâni până în anul 1864. Împroprietăririle din perioada anilor 1878, 1895
şi 1923 vor aloca o suprafaţă destul de redusă locuitorilor satului sau noilor
veniţi.
Satul Căciuleşti Până în preajma secolului al XX-lea s-a numit Cauceleşti,
deci toponimul nu vine de la căciulă, cum se credea sau se vehiculează. Mai
plauzibilă denumirea poate proveni de la Caucaeuz, care, prin metastază,
poate da Cauceleşti, pomeniţi în geografia lui Ptolemeu (sec.II d.H.) ca
locuind prin părţile noastre. De altfel în Căciuleşti s-a descoperit un denar
de argint de la Vespasianus (69-79 d.H.), unul din vremea lui Traian (117
d.H.) şi urme din dinastiile hunice (376-454 d.H.).
Prima atestare documentară datează de la 18 iulie 1415, când Alexandru cel
Bun închină satul ctitoriei sale Mănăstirea Bistriţa. Din pomenitul act reiese
că satul a fost organizat de cnejii din familia lui Mihai Vienes, dregători ce
au trăit înaintea făuririi Moldovei ca stat autocefal. De la aceiaşi cneji satul
a trecut sub autoritatea boierului Ion Jumătate ca sat boieresc şi a aparţinut
timp de peste 300 ani familiei Cantacuzino, fiind mai apoi pierdut la cărţi în
favoarea unui boier pe nume Balaş. În anul 1616 Radu Mihnea Vodă
dăruieşte satul - Mănăstirii Bisericani.
În anul 1864 devine reşedinţă de comună cuprinzând satele Căciuleşti, Gura
Văii, Popeşti, Turtureşti şi Verşeşti, iar în anul 1968 revine în componenţa
centrului administrativ Girov.
În satul Turtureşti se păstrează urmele
unui monument medieval - Podul de
piatră - a cărei construcţie datează de la
anul 1475.
Comuna
Grumăzeşti
Este situată în partea nord-estică a judeţului Neamţ, în partea de nord a
Moldovei, pe vechiul teritoriu "Ţării de Sus", la sud de oraşul Târgu-
174
Neamţ. Pe traseul vechi, şosele Tg. Neamţ-Humuleşti-Oscobeşti-Piatra
Neamţ în vecinătatea localităţilor: Târgu Neamţ, Petricani, Bălţăteşti,
Ghindoani şi Bodeşti. Este străbătută de drumul judeţean DJ 155 Târgu-
Neamţ-Topliţa-Petricani.
Comuna Grumăzeşti cuprinde 4 sate: Grumăzeşti, Curechistea, Netezi şi
Topoliţa.
Comuna Grumăzeşti - îşi trage numele de la Ion Grumaz, fost vornic în
Ţara de Sus, iar satul este pomenit documentar în anul 1574. Există şi
ipoteza că numele localităţii ar proveni de la configuraţia geografică a
locului, Åsgrumaz - însemnând şi o culme de deal prelungită.
Comuna are şcoli modernizate, 6 biserici şi un schit de maici. În afara
multiplelor dovezi ale existenţei sale seculare comuna, sub aspect cultural,
a excelat în sculptura în lemn, dulgheritul şi, în mod deosebit, în prelucrarea
pieilor, cusutul căciulilor şi cojoacelor. Şi astăzi întâlnim în târguri
(Tupilaţi, Girov, Davideni), cât şi în oraşe din Moldova meşteri cu căciuli şi
cojoace din Grumăzeşti. În ceea ce priveşte sculptura, multe biserici şi
mănăstiri din ţară, dar şi de peste hotare, au fost sculptate şi pictate de
maeştrii din Grumazesti. Biserici ortodoxe din Verona, din Veneţia, din
Dallas, din Bulgaria, din Canada, din Ucraina toate au semnătura mâinilor
aspre şi pline de bătături adânci a meşterilor din Grumăzeşti. Se tem de
publicitate şi nu au prea multe a spune despre ei.
Arta le este singura carte de vizită, iar despre celebritatea lor s-a aflat din
om în om, din biserică în biserică. Comuna a dat de-a lungul timpului un
număr important de fii ai satului, oameni de ştiinţă de renume naţional şi
internaţional: Aristide Carage - zoolog, entomolog şi filosof; Ion Răzmeriţă
– botanist, agronom; Mihai Răvăruţ- botanist; C. Cernea, M. Vasiliu şi
alţii.
Grumăzeştenii sunt oameni mândri şi prima încercare de a deveni
proprietari de pămaânt a avut loc la marea răscoală din anul 1907. În
Grumăzeşti se află o importantă bibliotecă, găzduită în Palatul Caragea.
Comuna
Negreşti
Se află situată în subcarpaţii Moldovei, la 47°01' latitudine N şi 26°23'
longitudine E, ocupând partea central-nordică a depresiunii Cracău-Bistriţa,
în bazinul apelor Almăşelului şi Horaiţei, lanţul carpatic, culmea
Stănişoarei, în Podişul Moldovei.
175
Comuna Negeşti cuprinde 2 sate: Negeşti şi Poiana.
Comuna Negreşti, judetul Neamt, a fost intemeiată la data de 07 ianuarie
1403, şi atestată documentar la data de 11.07.1428. Pe întreaga vale a
pârâului Horaita, au existat din timpuri străvechi numeroase aşezări care au
avut diferite denumiri: Dolhesti, Bolojesti (pe paraul Boloca), Otel (coasta
Otelului), Prohal. Din comuna Negreşi fac parte satele Negreşti şi Poiana.
Satul Negreşti este pomenit documentar la data de 11 iulie 1428 ca fiind
întemeiat de boierul Negrea, care a dat numele satului, la data de 7 ianuarie
1403. Satul Poiana are numele de la o poiană care se află în apropiere de
Mănăstirea Horaita, unde s-au aşezat primii locuitori din Almas, devenită
Poiana Almas, nume de la care ilustrul consătean Dumitru Ailincăi şi-a luat
numele de Dumitru Almaş, renumit istoric, scriitor şi profesor universitar.
Comuna Negreşti a fost desfinţată la data de 1 iunie 1968, şi reînfiinţată la
29 aprilie 2005. Comuna Negreşti se află în partea central-nordică a
depresiunii Cracau-Bistriţa, în bazinul apelor Almaselului şi Horaitei, lanţul
carpatic, culmea Stanisoarei, în Podişul Moldovei.
Domeniul forestier al comunei adăposteşte o faună bogată şi de mare
interes cinegetic: urs, lup, cerb, căprior, râs, vulpe, jder, veveriţa, cocoş de
munte, şoim, ierunca. În apele curate din zona montană în râuri şi lacuri
trăiesc specii de peşti: păstrav, lipan, scobar, clean, morun, asbabusca.
Activitatea de baza a locuitorilor comunei, este valorificarea directă a
lemnului sau industrializarea acestuia sub diferite forme, până la mobilier
de lux, agricultura şi creşterea animalelor, fiind înregistrate la primarie, în
registrul agricol, peste 5.000 capete animale (bovine, porcine, oi şi capre),
9.950 capete găini outoare şi un număr de 230 familii albine.
Departe de zgomotul lumii - Mănăstirea Horaiţa Pelerinul dornic de a
vedea zestrea ortodoxiei si a primi un cuvânt de folos duhovnicesc va găsi
şi la mănăstirea Horaiţa – un loc binecuvântat de Dumnezeu – nu numai
acestea, ci si cateva clipe de linişte, de pace sufletească, conferite de cadrul
geografic deosebit de pitoresc (mănăstirea Horaiţa este situată la 660 m
altitudine, într-o poiană înclinată înconjurată de Subcarpaţii Stănişoarei)
în mijlocul căruia tronează maiestoasă - biserica cu 8 turle, o adevarată
bijuterie arhitecturală.
Prima atestare documentară a mănăstirii Horaiţa datează de la 11 iulie
176
1428, când domnitorul Moldovei – Alexandru cel Bun (1400-1432)
hotărăşte ca mănăstirea Horaiţa să fie inclusă în rândul celor 52 de biserici
trecute sub jurisdicţia eclesiastică a mănăstirii Bistriţa, pe al carui stareţ îl
ridică la rangul de arhiepiscop.
În anul 1466 a luat fiinţă Schitul Horaicioara prin mutarea calugărilor de la
Horaiţa cu 1km mai sus (în altitudine) faţă de vechiul aşezământ, transfer
ce are loc la porunca Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt
(1457-1504) din motive militare.
În anul 1723 dominitorul Moldovei, Mihai Racovita (1707-1715; 1715-
1726), în a doua domnie a sa restaurează complet atât mănăstirea Horaiţa
(biserica centrală, paraclisul „Sfântul Nicolae“, clopotniţa cu paraclisul
„Pogararea Sfantului Duh“, casele stareţeşti şi chiliile), cât şi Schitul
Horaicioara, le scoate de sub juridicţia altor mănăstiri şi le face donaţii.
Între timp mănăstirea Horaiţa se pustieşte, fiindcă cuviosul părinte Irinarh
Rosetti, călugăr cu metania în mănăstirea Neamţ, ajungând în jurul anului
1812 peste meleaguri cu scopul de a căuta loc pentru zidirea unei mănăstiri,
găseşte pădure pe locul unde odinioară fusese mănăstirea. Cu
binecuvantarea mitropolitului Moldovei-Veniamin Costache (1803-1842),
care-l hirotoneşte preot şi sfinţeşte biserica. Cu o considerabilă sumă de
bani mostenită de la tatăl său (boierul Rosetti din Focşani) şi cu aportul
substanţial al mitropolitului Veniamin Costache, părintele Irinarh ridică din
lemn, după anul 1810, a-5-a biserică a mănăstirii cu Hramul „Pogorarea
Sfantului Duh“ şi câteva chilii, reînviind viaţa monahală pe aceste
meleaguri.
Biserica ridicată de părintele Irinarh a fost sfinţită de către arhimandritul
Chiril Candomir, egumenul mănăstirii Bisericani (Arhivele Statului-Iasi-
Sindodiconul manastirii Horaiţa, nr. 269/1874).
Arhitectura bisericii Biserica, având 30 lungime, 17 m lăţime şi
aproximativ 20 m înălţime, a fost construită exclusiv din piatră, numai
bolţile sunt din cărămidă. Are format longitudinal, având forma de corabie.
Grosimea zidurilor variază între 1.6 şi 4 m. În evoluţia arhitecturii
moldoveneşti, biserica mănăstirii Horaiţa, ca stil, nu se poate ataşa unui stil
de arhitectură anume, aici fiind prezentate elemente din arhitectura romana-
bizantină, precum şi influenţe ruseşti în numărul şi configuraţi celor 8 turle.
177
Pictura În stilul neobizantin, pe un fond de culoare cărămiziu, a fost
executată de Mihai Dinu Uminiuc şi alţi câtiva ucenici între anii 1988-
1993, şi sfinţită la 1993 de către Înalt Prea Sfinţitul Daniel, Mitropolitul
Moldovei şi Bucovinei. Impresionantă este catapeteasma bisericii, lucrată
cu puţin timp înainte de anul sfinţirii bisericii (1867). Sculptura relevă
ultima supravieţuire a barocului, familiar majorităţii catapetesmelor
româneşti din a doua jumatate a secoluluiXIX. În structura ei se află trei
specii de lemn: tei, păr şi tuia. Catapeteasma se remarcă prin forma ei
datorită pozitionării amvonului – deasupra uşilor împărăteşti - şi a
dispunerii, neconforme cu tradiţia ortodoxă (tipicul bisericesc), a doua
registre: al sfinţilor apostoli, ce are în centru icoana Deisis, şi al proorocilor,
în 14 medalioane, intercalate în două vrejuri de viţă de vie din lemn sculptat
aurit, ce se ridică de la extremităţile catapetesmei până deasupra amvonului.
Obiectul cel mai de preţ al mănăstirii Horaiţa este icoana Maicii Domnului
- „izbăvitoare de secetă“ - făcătoare de minuni. Distinsă ca valoare artistică,
realizată în prima jumatate a veacului al XVIII - lea, ea provine din vechea
biserică de lemn a Horaiţei (1812), ridicată de părintele Irinarh Rosetti.
Icoana a fost ferecată în argint în a doua jumatate a secolului al XIX - lea.
Numele său „Izbavitoarea de secetă“ provine de la numeroasele minuni pe
care Maica Domnului „de la Horaiţa“ le-a facut în vreme de secetă, la
trecerea sa prin localităţile afectate de lipsa apei. Pe latura nordică a
complexului mănăstiresc, vis-a-vis de biserica mare, se află paraclisul
„Sfântului Ierarh Nicolae“, în care se oficiază sfintele slujbe în timpul
iernii. El a fost reconstruit între anii 1850-1852, în vremea stareţului
cuviosului arhimandrit Ermogehen, şi sfinţit de Arhim. Varnava –
egumenul mănăstirii Pangarati cu ordinul Sfintei Mitropolii, nr.1321/1852.
Retrasă în inima munţilor, departe de „zgomotul“ lumii, mănăstirea Horaiţa
continuă şi astăzi tradiţia vrednicilor înaintaşi, aceea a împletirii
armonioase dintre rugăciune şi muncă, dintre ascultare şi isihasm.
Comuna
Petricani
Este situată în partea de nord-est a judeţului Neamţ, la sud-est de oraşul
Târgu –Neamţ în depresiunea Neamţului, fiind străbătută de râul Topoliţa.
O localizare mai exactă este dată de coordonatele geografice: 47° 07'
latitudine nordică şi 26° 37' longitudine estică. Comuna Petricani cuprinde,
dupa ultima împărţire administrativă din anul 1968, 5 sate: Petricani,
Târpeşti, Tolici, Boistea şi Râbîia.
178
Comuna Petricani - este
situată în nord-estul
judeţului Neamţ şi are o
suprafaţă de 3345 ha.
Satele care intră în
componenţa comunei sunt:
Petricani, Boiştea,
Târpeşti, Ţolici şi Râbâia. Cea mai
vechea testare documentară aparţine
satului Ţolici, datând din anul 1437, iar
cea mai tânără aşezare este satul Târpeşti,
atestat în anul 1586. Pe teritoriul comunei
se află vestigii preistorice contemporane
cu cele ale civilizaţiei Cucuteni. În satul
Târpeşti, la Râpa lui Bodai, s-a descoperit
al doilea exemplar de idol masculin,
reprezentând un gânditor, asemănător
celui de la Hamangia.
Numeroase obiecte legate de istoria mai
veche sau mai nouă a comunei se află în
muzeul creatorului popular Neculai Popa din Târpeşti. Muzeul Popa
reprezintă în egală măsură o pildă demnă de urmat, exponatele
reprezentând, pe de o parte, piese rare, mărturie a dezvoltării civilizaţiei
umane în această zonă, cât şi continuitatea dovedită prin talent a creatorului
şi scriitorului Neculai Popa, care se apropie de un secol de viaţă.
Principala îndeletnicire a locuitorilor o reprezintă agricultura şi creşterea
animalelor, în satul Boiştea existând una din cele mai puternice asociaţii de
creştere a vacilor de lapte.
În comuna Petricani, pe lângă biserică, şcoala reprezintă mândria
localnicilor, grupaţi în aproape 1700 de gospodării. Puţini sunt cei care n-au
auzit de o figură legendară, care a devenit simbolul învăţătorului, marea
figură, devenită personaj de roman sadovenian, Domnul Trandafir. Cei care
au învăţat carte adevărată îşi amintesc că Domnul Trandafir a reprezentat
179
pentru generaţii de-a rândul subiect de examen. Dintre fiii satului putem
remarca pe Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului.
Comuna
Razboieni
Este situată în partea de nord-est a judeţului Neamţ (satul de reşedinţă
Razboienii de Jos aflându-se la o distanţă de aproximativ 25 km faţă de
Municipiul Piatra- Neamţ), fiind poziţionată la exteriorul culmii
subcarpatice Corni, coborând către răsărit prin subunitatea piemontului
pericarpatic, parte componenta a podişului piemontan al Moldovei.
Comuna Războieni este străbătută de pârâul Valea Albă, afluent pe dreapta
al râului Moldova, care izvorăşte din masivul Corni (592m), din ramura
estică a Subcarpaţilor Cracaului şi parcurge o distanţă, pe direcţia est-vest,
de 20 km, cu o pantă medie de 13,50. Coordonate geografice:
latitudine nordică 47o04' şi longitudine estică 26
o33'. Şoseaua principală
care străbate localitatea este DJ 208 G – 6,7 km Girov- Hanu Ancuţei. Alte
drumuri care străbat comuna sunt: DC 25 (primarie-Țibucani 5,5 km), DC
29 (Războieni-Valea Albă-Soci 6,8 km din care 4,5 modernizat în anul
2004) precum şi o serie de drumuri vicinale şi săteşti care se intind pe o
distanţă de 22,6 km. Comuna Războieni cuprinde 5 sate: Războienii de Jos,
Războieni, Borseni, Valea Albă şi Valea Mare.
Comuna Războieni. Acest pământ din ţinutul legendar Neamţ cu pâraiele,
terasele, văile molcome care coboară spre lunca râului Moldova cu o
privelişte de un pitoresc irezistibil, deconectant, au oferit cuvinte propice
unei intense şi milenare locuiri umane. Locuit din perioada paleoliticului
final acum aproape 10000 de ani a.Hr., pe valea pârâului Matca Mare,
Valea Albă păstrează ca o caracteristică prezenţa unei puternice vieţuiri de-
a lungul mileniilor. Satul Războieni, care dă şi numele comunei, datează
din anul 1612. Numele este legat de la pârâul Alb, fiind locul bătăliei lui
Ştefan cel Mare cu turcii. Satul Tîmpeşti (astăzi Valea Mare), un alt
component al comunei Războieni este un sat străvechi. Este menţionat
prima dată la 2 decembrie 1549, dar este mult mai vechi. Îşi are numele de
la Tâmpa, poate acel „Tâmpa” din 16 aprilie 1443 sau altul. În anul 1598
era al lui Nestor Ureche care il pierde în anul 1618.
Satul Uscaţi - aşezare străveche, răzăsească, numită astăzi impropriu
Războienii de Jos. Este menţionat întaia oară în documentul din 26
octombrie 1439, de Ion Uscatu, care pare a fi intemeietorul satului - satul
lui Uscatu (om slab, uscăţiv).
180
Valea Albă - sat mic, străvechi menţionat însă târziu, la 8 iunie 1791, iar în
harta din anul 1835 este notat cu 21 de gospodării. Numele îi vine de la
Pârâul Alb.
Satul Borseni nu-l găsim în documente; numele e clar: vine de la
intemeietor-Bors- nume de familie care predomină şi astăzi pe aceste
meleaguri. Localitatea se întinde pe o suprafaţă de 3.587 ha din care: 333 ha
păşune, 898 ha pădure, 45 ha fâneţe, 2 ha livezi, 2.122 ha arabil, 120 ha
curti- construcţii, 60 ha alte categorii.
Reprezentativ pentru comuna
Războieni ca lăcaş de cult este
mănăstirea Războieni, ctitorie a lui
Ştefan cel Mare, ridicată la două
decenii după bătălia de la Valea
Albă respectiv în anul 1496. De-a
lungul celor cinci veacuri de
existenţă a suferit multiple
intervenţii, dar în perioada anilor 1975-1977, în urma lucrărilor de
restaurare care au îndepărtat pritvorul de la intrare, turlele ridicate în sec. al
XIX-lea şi alte adaosuri, ea a revenit la înfăţişarea iniţială. Hramul
mănăstirii este ,,Sfinţii Arhangheli Mihail si Gavril“. Oasele oştenilor lui
Ştefan cel Mare stau la temelie.
Mănăstirea Războieni se deosebeşte de toate celelalte ctitorii ale lui Ştefan
cel Mare fiind concepută cu destinaţia specială de a adăposti osemintele
celor cazuţi în anul 1476, ea relevând şi o anumită concepţie a voievodului
conform căreia eroii rămân eroi indiferent de rezultatul jertfei lor. Relicvele
aflate la baza mănăstirii şi descoperite cu ocazia lucrărilor de restaurare,
conferă bisericii calitatea de adevărat mausoleu feudal, singurul de acest
gen din ţară. În acest context, fără a se impune prin proporţii şi
monumentalitate, biserica de la Războieni se înscrie printre marile valori
ale patrimoniului istoric şi artistic românesc. Grigore Ureche ne informează
că moldovenii ,,întorsu-s-au de au intrat în munţi, unde şi-au ales loc de
războiu la strâmtoare, la Valea Albă unde se cheama acum Războienii de
pre acel războiu ce au avut moldovenii cu turcii“.
Valea Albă era întărită ca o adevarată cetate. Ştefan cel Mare s-a folosit la
maxim de avantajele pe care le oferea relieful de aici. Tursunbei relatează:
181
,,Moldoveanu, împreună cu oastea sa, se ascunsese într-un loc prăpăstios.
Nu se află un loc mai greu ca cel de acolo. Nedemnul cel răufăcător s-a
întărit şi a pus pe toţi călăreţii să-i fie pedestraşi, iar carele a pus de le-au
asezat în faţa oştii, asemenea unui zid de apărare. Şi aşezând multe tunuri
mari şi tunuri mici a aşteptat astfel întărit“.
Oastea lui Ştefan cel Mare, care se ridică, după unele izvoare, la 12.000 de
luptători, a fost dispusă circular pentru a rezista dacă inamicul ar fi atacat
din mai multe părţi concomitent. În faţa pozitiilor moldoveneşti curgea
Pârâul Valea Albă cu o lăţime de 70 de m şi cu malurile foarte abrupte.
Urma apoi un şant prevăzut cu val de pământ. În spatele valului de pământ
şi pe lateral se aflau abatize (copaci răsturnaţi). Pe platformele de pământ
au fost amplasate tunurile, iar carele au fost aşezate unele lângă altul drept
pavază pentru apărători. Giovani Maria Angiolello menţionează că “Ştefan
puse să se taie pădure şi se întărise în acel loc cu câteva tunuri şi tabara
sultanului trebuia să se îndrepte intr-acolo spre a trece pădurea şi a merge
spre Suceava“.
În spatele acestor obstacole a fost dispusă pedestrimea iar înapoia acesteia
era ţinută în rezervă cavaleria. Ştefan cel Mare a blocat orice cale de acces
spre pădurile laterale, cu baricade protejate de mici detaşamente de călăreţi.
În dimineaţa zilei de 26 iulie otomanii declanşează atacul asupra poziţiilor
moldovenilor. Lupta a fost cruntă cum reiese şi din relatarea lui Sa’adeddin:
,,Sultanul dete început bătăliei împuscând din tunuri şi săgeţi. Însă mişei
dusmani deteră şi ei foc artileriei lor făcând să se cutremure pământul.
Nimeni nu cuteza a merge înainte, chiar enicerii neputând susţine fulgerele
tunurilor căzură cu faţa la pământ“. „Dumnezeu l-au feritu şi nu l-au
vătămat“
Dramatismul luptei reiese şi din relatările lui Kemal Paşa+Zade, care arăta
că s-a ajuns la lupta corp la corp şi că atacatorii au ajuns până acolo că se
luau de păr cu apărătorii şi chiar se ,,jumuleau între ei“. Dlugosz notează că
Ştefan şi soldaţii săi au luptat în ,,chipul cel mai vitejesc“. Domnitorul
moldovean se afla în mijlocul soldaţilor săi expunându-se oricărei
primejdii. Grigore Ureche ne transmite că în focul luptei a fost răpus calul
lui Ştefan dar ,,Dumnezeu l-au feritu şi nu l-au vătămat“. Ostaşii moldoveni
vor fi în cele din urmă copleşiţi de numărul foarte mare al turcilor, după
cum spune şi cronicarul Grigore Ureche: ,,Şi multă vreme moldovenii
182
obosiţi şi neviindu-le ajutoriu de nici o parte, au picat, nu fireşte cum, ci
până la moarte se apără, nici biruiţi dintru arme, ci stârpiţi de mulţimea
turcească, au rămas izbânda la turci“. Ştefan cel Mare ordonă retragerea
odată cu lăsarea întunericului. Bilanţul pierderilor era net favorabil
moldovenilor. Numărul ostenilor pierduţi de Ştefan era în jur de 200 ucisişi
şi 800 de prizonieri. Pierderile otomane se ridicau la 30.000 de soldaţi. Lui
Mehmed al II-lea i-au trebuit trei zile ca să-şi revină din această ,,victorie“ ,
şi să ridice tabăra de la Valea Albă pentru a relua înaintarea“.
Comuna
Ruginoasa
Este situată în partea de est a judeţului Neamţ, în bazinul hidrografic al
râului Moldova. Comuna Ruginoasa se află la 32 km faţă de Municipiul
Piatra Neamţ şi la 3 km de DN 15, 24 km faţă de Municipiul Roman.
Coordonate geografice: latitudine nordică 46o59' şi longitudine estică
26o41'.
Comuna Ruginoasa cuprinde 2 sate: Ruginoasa şi Bozienii de Sus.
Comuna Ruginoasa a fost reînfiinţată în anul 2003 conform Legii nr. 230/
2003, a fost desprinsă din com. Dulceşti. De altfel înainte de anul 1968 a
fost comuna Bozieni Balj - formată din satele Bozienii de Sus şi Ruginoasa.
Întrucât satul Ruginoasa este mult mai mare decât Bozienii de Sus şi având
şi sediul primariei s-a stabilit prin lege de a se da denumirea fostei comune
Bozienii de Sus în RUGINOASA. Comuna are 2 parohii, situate în cele 2
sate componente.
În satul Bozienii de Sus se
găseşte Ansamblul bisericii
"Înălțarea Domnului" atestat
istoric din sec. XVII-XIX.
O influenţă deosebită în zonă,
asupra dezvoltării economiei
rurale, a agriculturii durabile o au cercetătorii de la Staţiunea de Cercetare
şi Dezvoltare Agricolă Secuieni.
Comuna
Ştefan cel
Mare
Este aşezată în zona subcarpatică a Moldovei, în micile depresiuni aflate
între dealuri, pe cursurile unor pâraie ce strabat de la nord la sud teritoriul
acesteia. Administrativ-teritorial comuna aparţine judeţului Neamţ, satul de
reşedinţă Ştefan cel Mare aflându-se la o distanţă de aproximativ 17 km
faţă de Municipiul Piatra Neamţ, la întretăierea meridianului de 26031', est
de Greenwich, cu paralela de 46059' latitudine nordică.
183
În cea mai mare parte, suprafaţa comunei este deluroasă, cele mai
importante culmi fiind „Dealul Stâncii„ sau „Stânca Serbestilor” cu
înalţimea de 512 m, de la depărtare părând un bărbat culcat. Un al doilea
deal care domină comuna se află în partea nord-vestică a acesteia - este
„Holmul cel Mare”, înalt de 520 m . În afară de acestea două, mai există
Dealul „Rugina”, în partea de vest, Dealurile „Valea Mare”, movila
„Pascaniţa” în partea de nord, iar în partea de est se află dealul „Bungeşti”.
Dealul „Stânca Serbestilor” este considerat monument al naturii, deoarece
conţine foarte multe animale marine. Pantele dealurilor sunt medii, cu o
înclinaţie între 5- 100, în decursul timpului suferind de pe urma
alunecărilor de teren.
Satele componente, în număr de 7, sunt următoarele: Ştefan cel Mare,
Cârligi, Ghigoeşti, Soci, Deleni, Duşeşti şi Bordea.
În comuna Ştefan cel Mare sunt mai multe monumente de arhitectură:
Biserica de lemn „SF Ierarh Nicolae” din satul Bordea construită în anul
1969; Biserica „Trei ierarhi” din satul Cârligi, construită în anul 1960, a
cărei clopotniţă datează din anul 1796, având ca şi ctitor pe Iordache
Cantacuzino.
Biserica „Sf. Gheorghe” din satul
Ştefan cel Mare, construită în anul
1637, care datează de pe vremea
domnitorului Vasile Lupu şi în a
cărei curte a fost înmormântată fiica
acestuia, Oana.
Conacul „Dimitrie Sturza” din satul Cîrligi, construit între secolele XVII şi
XVIII; Conacul Cantacuzino din satul Ştefan cel Mare, construit în anul
1936.
În satul Ştefan cel Mare se găsec si
urmele Hanului de la Şerbeşti, loc
de popas pentru negustorii care
traversau Modova spre Polonia şi
Ţara Românească şi care datează
din sec. XVII – XVIII.
184
În ce priveşte vestigiile arheologice pe raza comunei Ştefan cel Mare sunt 3
sit-uri arheologice: ”PICIORUL STÂNCII”- aşezare şi necropolă din epoca
bronzului; „La Vlăhiţa”- aşezare din secolul II, III şi „Podul Trudeşti”-
aşezare cultură Precucuteni şi Cucuteni. Lista monumentelor din comuna
Ştefan cel Mare este întregită de cele două monumente ale naturii:
„Uriaşul” de la Ştefan cel Mare, inclus în Rezervaţia Naturală „Natura
2000” şi „Stânca Şerbeşti”. În comună sunt 6 biserici ortodoxe, câte una în
fiecare sat, o biserică adventistă în satul Ştefan cel Mare, 2 cămine
culturale, unul în satul Ghigoieşti şi unul în Ştefan cel Mare, o bibliotecă
sătească, 2 cabinete de medicină de familie, un cabinet stomatologic şi un
dispensar veterinar. În comuna Ştefan cel Mare sunt aproximativ 1410
locuinţe, iar suprafaţa comunei este de 4278 Ha.
Comuna
Trifeşti
Este situată în judeţul Neamţ, satul de aflându-se la o distanţă de 46 km
faţă de reşedinţa judeţului, Piatra-Neamţ şi la o distanţă de 6 km faţă de
municipiul Roman, cel mai apropiat centru urban.
Teritoriul comunei Trifesti este situat în extremitatea vestică a Podişului
Moldovenesc, la contactul acestuia cu Subcarpaţii. În vest teritoriul este
dominat de dealurile subcarpatice, reprezentate prin Dealul Climesti, iar în
partea de est se intinde lunca joasă a râului Moldova. Vatra comunei
Trifesti este instalată pe podul celei de-a doua terase a râului Moldova,
vatră ce se întinde de o parte şi de alta a pârîului Valea Neagră, care se
varsă în Siret în aval de confluienţa acestuia cu Moldova. Forma de relief
este specifică zonei de câmpie, întâlnindu-se la altitudine de 190 m - 210
m. Coordonatele geografice sunt: 46°55’ latitudine nordică si 26º45’
longitudine estică.
Arealul comunei Trifeşti are o formă alungită, de-a lungul văii acestui
pârâu pe o distanţă de aproximativ 10 km, cu direcţia Nord- Sud -Vest. Pe
raza comunei trec artere de circulaţie de importanţă naţională şi judeţeană
(drumul judeţean DJ 157 care leagă comuna Trifeşti de municipiul Roman).
185
Prin apropiere trece drumul international E-85.
Comuna Trifeşti are în componenţă 2 sate: Trifeşti şi Miron Costin.
Întrebaţi dar istoria şi veţi şti ce suntem, de unde venim şi unde mergem,
trecutul şi viitorul. Iată toată fiinţa noastră, iată mijlocul de a ne cunoaşte.
(Mihail Kogălniceanu)
Privind cu atenţie harta judeţului Neamţ, se poate observa cu uşurinţă un
pârâu cu nume prea apăsător “Valea Neagră”, dar care inşiră din amonte în
aval multe sate care mai de care mai mari sau mai mici, însă cel mai bogat
în istorie pare a fi, şi nu pare, chiar aşa e, este satul Trifeşti, sat reşedinţă de
comună. Situat nu aşa departe de oraşul Roman, cam la o distanţă de 5 km
pe drumul judeţean 57 deoparte şi de alta a pârâului Valea Neagră, acest sat
îşi merită cu prisosinţă locul printre satele cele mai bogate de astăzi. Alături
de satul Trifeşti, care este atât de bogat în istorie, se află şi satul Miron
Costin, sat din componenţa comunei, care şi el vine din negura vremurilor
sub vechea denumire de Branişteni. Satul acesta apare în documentele
vremii încă de la 1400, fiind pe rând sub stăpânirea unor boieri de seamă, în
special a cronicarului Miron Costin, fapt ce va duce ca acest sat să poarte în
prezent numele marelui nostru cronicar. Este interesant de precizat că în
satul Miron Costin este zidită o biserică ce datează din anul 1520, fiind
printre primele 7 biserici din judeţ cu cea mai mare vechime. Locuitorii
acestui sat au fost şi sunt vrednici agricultori, crescători de animale şi mici
meseriaşi. Cât priveşte anul atestării documentare a acestui sat, acesta este
anul 1455 sub denumirea de Brănişteni, iar începând cu anul 1923 sub
denumirea de Miron Costin.
Din istoria comunei Trifeşti Localitatea Trifeşti a fost aşezată iniţial “în
vale” într-un loc numit Silişte, dar din cauza inundaţiilor sătenii s-au urcat
“pe deal”. La o analiza mai atentă denumirea “Silişte” înseamnă vatra de
sat - care se întâlneşte în orice localitate, însă eşti tentat să crezi deoarece în
acea zonă a fost stabilită vechea albie a râului Moldova care de fapt şi
inunda, iar locul poartă astăzi numele de ,,Moldova Seacă“.
186
Dupa strămutarea sătenilor pe deal se spune că
moşia a aparţinut unui boier pe nume Trifescu.
Documente care să ateste şi să certifice aceste
afirmaţii nu sunt, şi totuşi acest sat poartă
numele de Trifeşti.
Ce era de făcut? Să ne întoarcem în timp la
documentele scrise! Spaţiu locuit încă din
neolitic. Documente scrise despre vechimea
satului Trifeşti sunt doar de la 1400, însă
continuitatea de vieţuire a oamenilor pe
cuprinsul acestei unităţi administrative atestată
încă din neolitic şi e pusă în evidenţă de unele cercetări arheologice
efectuate de Muzeul de Istorie din Roman, precum şi de unele săpături
incidentale care au scos la iveală vetre de sat, ceramică de epocă, obiecte de
podoabă şi unelte.
Toate aceste obiecte vor putea fi văzute în punctul muzeal al şcolii. Se ştie
precis că denumirea satului vechi era “Niculeşti”, aşa cum se precizează în
colecţia “Documenta Romaniae Historica”;
- Niculeşti – unde a fost casa lui Nicula sec XVI –lea ;
- TrifeştiI – sat cu vad la Moldova, pe pârâul Negru.
Cercetând documentele vremii, păstrate la Arhivele Statului Iaşi şi la
Institutul de Arheologie şi Istorie “A.D Xenopol” Iaşi, am descoperit un
document emis la 4 august 1400 în care se arată: ,,Cu mila lui Dumnezeu,
noi Io Alexandru Voievod, domn al Țării Moldovei (….) cunoscut facem
acestă carte a noastră tututor bunilor Pani, care vor căuta la dânsa sau vor
auzi cetindu-se, ca această slugă şi boier al nostru Nicula …l-am miluit pe
el cu deosebită milă şi i-am dat lui, în ţara noastră, în Moldova, uric, un sat
a lui Berea, cu tot venitul lui, (…) iar hotarul lui este (…) apoi la Movila
Veche ce e la drum, pe acolo drept la Pârâul Negru, apoi pe pârâu în sus,
la podul lui Dragomir Brănişteariul“.
Aceasta delimitare este concludentă deoarece “Movila” este şi astazi, podul
lui Brănişteariul, vine de la denumirea satului Brănişteni, iar Pârâul Negru
este de fapt denumirea veche a pârâului Valea Neagră.
Într-un alt document – 8 august 1461 se scrie ,,Din mila lui Dumnezeu, noi
Ştefan Voievod domn al Țarii Moldovei, facem cunoscut cu această carte a
187
noastră celor care o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se (…) a venit
înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, Grada şi nepoţii ei (… ) şi s-a
tocmit cu Cerna, sora sa, a Panului Ivul … şi a dat … un sat pe Pârâul
Negru, anume Niculeşti unde a fost casa tatalui lor Nicula“. Prima atestare
sub actualul nume.
Pentru prima dată apare consemnat numele de Trifeşti în anul 1588 la 21
ianuarie intr-un ,,zapis de vanzare“ în care se arată: “Grigore cumpără cu
75 dezloţi părţile feciorului Stancăi din Roşiori … unde au fost de faţă şi
Crimatiu din Trifeşti şi Tolea din Trifeşti şi au venit aceşti toţi la Barbosi la
casa lui Drăguţa, nepot dumisale – parcalab de Neamţ”.
In anul 1605, mai, 17 este un document care consemnează judecarea
pricinii între trifeşteni şi româneşteni (locuitori ai satului Româneşti) pentru
iazul ce se afla pe pârâul Valea Neagră. Judecata o face Episcopul
Romanului – Agathon – acest document ne duce cu precizarea spre
următoarea idee: vecin cu satul Trifeşti era şi satul Romaneşti în perioada
anilor 1448-1632, an după care satul Romaneşti dispare, iar în prezent
tarlaua poartă numele de “Romaneşti”. Ultima atestare ca Niculeşti.
Cercetând şi alte documente am gasit un act emis la data de 2 noiembrie
1632 în care se arată ,,IO Alexandru Iliasi. voievod, din mila lui Dumnezeu,
domn al Ţării Moldovei, Iată domnia mea…dăm şi întărim credinciosului
nostru boier Dumitru Buhuşi, logofat al III lea … şi satul Niculeşti, ce se
cheamă Trifeşti cu Iaz şi mori pe “Pârâul Negru”.
Alexandru cel Bun l-a împroprietărit pe boierul Nicul cu satul pe care îl
cunoaştem azi sub numele de Trifeşti.
Comuna
Ţibucani
Este aşezată în partea de Nord-Vest a judeţului Neamţ, în lungul drumului
judeţean 155I, în partea centrală a Moldovei, bazinul inferior al râului
Moldova. Comuna se află la intersecţia paralelei de 47o06’ lat. N cu
meridianul de 26o32’ long. E, la o distanţă de 44 km de centrul judeţului
(Municipiul Piatra-Neamţ) şi la o depărtare de 27 km de oraşul Tg. Neamţ.
Comuna Țibucani cuprinde 3 sate: Ţibucani, Ţibucanii de Jos şi Davideni.
Comuna Ţibucani se întinde pe o suprafaţă de 12 km, de la apa cea limpede
a Moldovei până sub colinele Muncelului. A luat fiinţă la 23 mai 1923 prin
deslipirea de la comuna Păstrăveni, iar în anul 1950 i s-a alipit satul
Davideni care, alături de Ţibucanii de Jos şi Ţibucanii de Sus, formează
actuala comună Ţibucani. Pe teritoriul comunei se găsesc urme de aşezări
188
omeneşti datând din paleolitic şi neolitic, dovezi în acest sens găsindu-se la
muzeul de istorie al comunei, care a fost inaugurat pe 15 iunie 1997 prin
strădania deosebită a domnului Mihai Butnaru, profesor la Liceul
Pedagogic Bacău, fiu al satului, ajutat de fratele său, învăţătorul Fănică
Butnaru. Comuna Ţibucani este aşezată în partea de nord-est a jud. Neamţ,
are o suprafaţă de 4970 ha, având un numar de 4215 ha teren agricol.
Patrimoniul forestier cuprinde 505 ha pădure situată în partea de vest a
teritoriului. Principala ocupaţie a locuitorilor este agricultura cu cele două
ramuri de baza: cultura plantelor şi creşterea animalelor (în număr de aprox.
2000 cap. bovine, 3100 cap. porcine şi 2500 cap. ovine). În comună există 5
Biserici: Ţibucani – stil nou cu hramul Constantin şi Elena (21 mai),
Ţibucani – stil vechi cu hramul Sf.Maria (8 septembrie), Ţibucanii de Jos
cu Hramul Sf. Procopie – 8 iulie, Davideni cu hramul Izvorul Maicii
Domnului si Schitul Ţibucani cu hramul-Maria Magdalena – 22 iulie.
Monumentele istorice sunt două şi sunt închinate eroilor căzuţi în cele două
razboaie mondiale. Unul se află în Ţibucanii de Jos şi altul în satul
Ţibucani.
Schitul Ţibucani (zis şi Cebucani)
Este situat pe şoseaua Tg. Neamţ -
Ţibucani la 30 km sud-est de Tg.
Neamţ şi la 2 km nord-vest de
satul Ţibucani. În Ţibucani
şoseaua se înfundă fără
posibilitatea de a continua în altă
parte. Aşezământul este construit
în mijlocul pădurii. Ctitorie a
Spătarului Iordache Cantacuzino Deleanu, Schitul a fost înfiinţat de
Spatarul Iordache Cantacuzino Deleanu în secolul al XVIII-lea(1764),
având obşte de călugări şi hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.
Mai târziu, biserica a fost renovată complet de Aga Ionita Botez cu soţia sa,
Ana. S-a poleit din nou catapeteasma cu aur şi argint, s-a acoperit biserica
cu tablă şi s-a făcut fundaţie de piatră pentru a rămâne spre pomenire
veşnică el, soţia sa şi toata familia, aşa cum a lăsat scris la 23 iulie 1859. La
30 iunie 1859 a fost construită clopotniţa mănăstirii, aşa cum scrie în
româneşte cu litere slavone, în pisania pusă atunci. După această renovare
189
radicală, biserica a fost sfinţită a doua oară cu hramul Sfânta Mironosiţă şi
întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena. În testamentul său, Ioniţă Botez a
lăsat scris ca proprietarii din Ţibucani să asigure toate cele trebuincioase
vieţuitorilor schitului, iar cine nu va îndeplini cele hotărâte de el, păcat să
dobândească.
Biserica veche este o construcţie din lemn de stejar pe fundaţie de piatră şi
ciment, în forma
de cruce, tencuită
în interior,
căptuşită cu
scândura în
exterior. Spaţiul
interior este
compartimentat în altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Altarul este
luminat de o fereastră la est. Pe altar este o turlă oarba, mai mică decât cea
de pe naos. Catapeteasma este din lemn de tei sculptat. Naosul spaţios este
luminat de o fereastră la sud şi alta la nord. Se delimitează de pronaos
printr-un zid care lasă o deschidere largă. Pe naos este o turlă mare,
deschisă, de forma octogonală, luminată doar de două ferestre (la sud şi
nord). Pronaosul este luminat de o fereastră la sud şi alta la nord. Din
pridvor se intră în pronaos printr-o uşă din lemn în două canaturi, cu
geamuri în partea superioară. Şi pe pronaos este o turlă (oarbă), la fel de
mare ca aceea de penaos, octogonală cu două ferestre. Pridvorul este închis
şi are intrarea prin vest pe o uşă masivă din lemn. Este luminat de câte o
fereastră la nord şi sud. Toate ferestrele sunt din lemn, duble, terminate în
arc şi cu grilaj metalic la mijloc. Biserica are şi un pridvor deschis, susţinut
de trei stalpi din lemn în faţă şi doi în spate. Pardoseala este din beton în
naos şi pronaos, şi scandură în pridvorul închis. Acoperişul este din tablă,
aşezată pe turlă în solzi de peşte. Biserica nouă, este ctitorită de
protosinghelul Gherontie la inceputul anului 1940 şi terminată în 1943. Este
o clădire mare din lemn, pe fundaţie din beton, în formă de cruce,
amplasată în dreapta clopotniţei. Are faţadele exterioare căptuşite cu şipcă.
Este acoperită cu şindrilă. Ajunsă în stare de degradare, în vara anului 1997
se afla în reparaţii capitale. La circa 20 m vest de pridvor este o veche si
înaltă troiţă, care îl reprezintă pe Domnul Iisus Hristos pe cruce. Clopotniţa,
190
foarte înaltă, este amplasată la 50 m nord de biserica veche şi este
construită tot de Ionita Botez - în anul 1859. La 35 m vest de pridvor este
amplasată o cladire din zid acoperită cu tablă, în nord vest la mică distanţă
se află o altă clădire cu cerdac susţinut de stâlpi din lemn, cerdacul având
grilaj de lemn, şi acoperiş cu sindrilă. Aceste două clădiri sunt orientate de
la sud la nord. În stânga clopotniţei, la 50 m nord de biserică este construită
o clădire din zid, acoperită cu plăci de azbociment şi orientată de la est la
vest. Incinta spaţioasă are alei betonate, iarbă şi pomi fructiferi. Este
împrejmuită cu gard de scândură.
De ce nu se mai cultivă la ea acasă vestita ceapă de Ţibucani
În comuna Ţibucani, ceapa s-a cultivat din cele mai vechi timpuri. Chiar se
presupune că numele satului derivă de la cuvantul „TIBULEA“ numele
slavonescal cepii, Tibulari - Tibucani. Ar fi mai multe cauze care au dus la
situaţia că astăzi ceapa roşie de Ţibucani este cultivată pe suprafeţe foarte
mici de către anumiţi gospodari numai pentru consumul familiei. Au
dispărut tarlalele mari pe care se putea face agricultura modernă, deoarece
cultivarea cepei necesită lucrări agricole deosebite (tavalugitul, 5 – 6
praşile), forţa de muncă este îmbătrânită, nemaiavând cine efectua lucrările
specifice acestei culturi (trebuie efectuate, praşile manuale cu sapa mică).
Ceapa de Ţibucani era cultivată numai din sămânţă produsă local. Erau
anumite terenuri propice pentru cultivarea cepei - Chir, Totan şi Lunca.
Sunt cetăţeni din comună care mai cultivă ceapă pe suprafeţe foarte mici,
deoarece nu este piaţă de desfacere, la buticurile din comuna se aduce ceapa
la un preţ de vânzare mai mic decât preţul de producţie cu care se obţine
ceapa de Ţibucani.
În legatură cu denumirea de Tibucani, local se păstrează trei presupuneri:
După bătălia de la Războieni – Valea Albă, Ştefan Vodă a fost nevoit să se
retragă. Un rob tătar cu numele de Ciubuc-Han a pus la cale un complot
care a fost descoperit şi cum Ştefan era iute la mânie i-a retezat capul pe loc
la o distanţă de 3 km de locul luptei, pe raza satului Ţibucani. Ciubuc –
Han, prin derivare Ţibucani.
Întrucat la Ţibucani ceapa se cultiva din cele mai vechi timpuri, se
presupune ca denumirea vine de la „cepari” – Ţibucani.
Cei mai vechi locuitori ai aşezării se ocupau cu confecţionarea de ciubuce.
Deci -denumirea ar veni de la „ciubucari” - Ţibucani. În literatura de
191
specialitate, „Cetăţuia Ţibucani” - este o puternică fortăreaţă neolitică, cu
şanţ şi vad de apărare. Pe aceste locuri s-au descoperit fragmente de
ceramică de tip Cucuteni B.
Comuna
Tupilaţi
Este asezata in partea central-estica a judetului Neamt, pe terasa superioara
a raului Moldova, cu o forma alungita de la est spre vest şi se află la o
distanta de 40 km de resedinta judetului Neamt. Spre est, teritoriul comunei
se intinde de o parte si de alta a raului Moldova, limitandu-se cu soseaua
europeana E 85 Roman – Falticeni. Coordonatele geografice sunt: 47°04’
latitudine nordică si 26º38’ longitudine estică.
Comuna are in componenta sa 4 localitati (sate): Tupilaţi, Arămoaia,
Totoieşti şi Hanul – Ancutei
Majoritatea producătorilor agricoli îşi vând produsele în târgul de la
Tupilaţi. Râul Moldova este o mană cerească pentru boteşteni, deoarece le
aduce venituri importante din exploatarea balastului. De remarcat, este
faptul că venind dinspre Suceava, înainte de a intra în Nisiporeşti, nu poţi să
nu te opreşti pentru “olecuţică de odihnă şi o mâncărică bună, stropită cu
un vin de Frâncuşă”, la vestitul Han al Ancuţei, sau la Hanul Răzeşilor.
Educarea prin rugăciune
Peste 5.000 de tineri s-au întrunit în biserica catolică din Nisiporeşti, la ce-a
de-a 24-a zi mondială a tineretului şi au rostit într-un glas „Ne-am pus
speranţa în Dumnezeul cel viu!“ (Pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, OFMConv.,
Inspector Şcolar Diecezan Preot Paroh Flavian Enăşcuţ)
Începutul mileniului trei al Bisericii creştine a adus cu sine o serie de noi
perspective în ceea ce priveşte abordarea funcţiei creatoare şi generatoare
192
de progres a educaţiei: educaţia prin mass-media, educaţia de sine, educaţia
ca punct de plecare către afirmare etc. Poate că este bine să vorbim şi
despre o nouă latură a educaţiei, prin prisma dimensiunii dialogului inter-
confesional, şi anume educaţia prin Evanghelie.
Este nevoie de o astfel de abordare deoarece educaţiei, în aceşti ultimi ani, a
început să i se uite o dimensiune esenţială, cea spirituală, şi, de aceea,
considerăm că educarea prin intermediul Evangheliei devine o strategie
modernă de actualizare a mesajului creştin în societatea din care facem
parte. În acest sens, ne vom îndrepta atenţia către două dimensiuni: pe de o
parte, găsim Sfânta Scriptură în educarea tinerei generaţii şi, pe de altă
parte, triada familie-parohie-şcoală în identificarea profilului educatorului
de azi.
Documentele Bisericii ne vorbesc clar despre rolul educaţiei în ceea
ce priveşte viitorul societăţii, a familiei şi a Bisericii. În momentul în care
vorbim despre Sfânta Scriptură, ca suport al vieţii de credinţă creştină, acest
fapt aparţine ordinii evenimentelor mântuirii care provin din prezenţa lui
Dumnezeu în istoria concretă a omului şi se concretizează în persoana lui
Isus Cristos. În acest caz, putem spune că pentru promovarea cunoaşterii lui
Dumnezeu, prin intermediul Sfintei Scripturi, avem nevoie de o alegere
educativă care să evanghelizeze întreaga persoană şi întreg sistemul
formativ. Firul roşul al acestei afirmaţii este axioma: evanghelizează
educând - educă evanghelizând!
Raportul dintre educaţie şi Evanghelie, sau, mai bine spus, raportul
dintre viaţa spirituală şi formarea integrală a adolescentului, îşi găseşte
rădăcina în experienţă, în modul prin care educatorii-evanghelizatori sunt
experţi ai cunoaşterii valorilor personale şi culturale ale timpului, pentru ca
mai apoi să le promoveze şi să le facă disponibile în acceptarea cotidiană a
acelui format şi acei pe care-l educă.
Practica educativă a Evangheliei îşi consolidează poziţia privilegiată
de formator şi educator doar prin afirmaţia că Isus Cristos este centrul
oricărei viziuni de credinţă, este a fixa întreaga atenţie educativă a
comunităţii creştine asupra nucleului fundamental, adică întâlnirea vitală cu
persoana lui Isus Cristos. Prin intermediul Evangheliei, găsim în mijlocul
comunităţilor din care facem parte, locuri de creştere a credinţei şi a
193
personalităţii fiecăruia în parte, iar rcelaborarea unui „proiect educativ” prin
Evanghelie, în care să se dea spaţiu pentru alegeri drepte, de confruntare cu
celelalte realităţi ale societăţii, a iniţiativelor dialogului, a propunerilor
educative sunt mai mult ca binevenite. Adevărata educaţie urmăreşte
formarea persoanei umane în vederea scopului ei ultim, precum şi spre
binele societăţii al cărui membru este şi în care, la maturitate, va avea
îndatoriri de îndeplinit. De aceea, copiii şi tinerii trebuie ajutaţi - ţinând
seama de progresul psihologiei, pedagogiei şi didacticii - să-şi dezvolte
armonios aptitudinile fizice, morale şi intelectuale, să dobândească treptat
un simţ mai profund de răspundere în efortul susţinut de a-şi construi drept
propria viaţă şi în căutarea adevăratei libertăţi, depăşind piedicile cu
îndrăzneală şi statornicie. Pe lângă acestea, trebuie să fie formaţi pentru a
participa la viaţa socială, astfel încât, înzestraţi corespunzător cu mijloacele
necesare şi adecvate, să se poată integra activ în diversele sfere ale
comunităţii umane, să fie deschişi la dialogul cu semenii şi să contribuie din
toată inima la înfăptuirea binelui comun.
Comuna
Văleni
Este situată pe malul drept al râului Moldova, pe cursul inferior al acestuia,
la o distanţă de 30 km de municipiul Roman şi la 40 km de reşedinţa de
judeţ. Coordonatele geografice sunt: 46°49’ latitudine nordică si 26º33’
longitudine estică.
Comuna este străbătută de drumul judeţean DJ 157 A care face legătura cu
satele Bârgăuani şi Dulceşti cu drumul naţional DN 15D Roman -Piatra
Neamţ.
Comuna are in componenta sa 4 localitati: Văleni, David, Moreni şi
Munteni
194
Partea I - Anexa 3 PREZENTARE PRIMĂRII
1. Comuna Bârgauani, jud. Neamţ, este formata din 13 sate: Birgauani, Balanesti, Breaza,
Baratca, Bahna Mare, Certieni, Chilia, Dirloaia, Hirtop, Hominceni, Ghelaesti, Talpa si
Vladiceni. Primar: Schiopu Petre
2. Comuna Bodesti, jud. Neamţ, este formata din 4 sate: Bodesti, Bodestii de Jos, Oslobeni
si Corni. Primar: Macovei Ion
3. Comuna Dobreni, jud. Neamţ, este formata din 3 sate: Dobreni, Casaria si Sărata. Primar:
Blejuşcă Ion
4. Comuna Dragomiresti, jud. Neamţ, este formata din 5 sate: Bornis, Dragomiresti,
Hlapesti, Mastacan, Unghi si Vad. Primar: Panaite Vasile
5. Comuna Dulcesti, jud. Neamţ, este formata din 6 sate: Britcani, Cârlig, Corhana, Dulcesti,
Poiana si Roşiori. Primar: Foltea Constantin
6. Comuna Faurei, jud. Neamţ, este formata din 4 sate: Budesti, Cliemsti, Faurei si
Micsunesti. Primar: Gherghel Vasile
7. Comuna Girov, jud. Neamţ, este formata din 9 sate: Boţeşti, Căciuleşti, Danesti, Doina,
Girov, Gura Vaii, Popeşti, Turturesti si Versesti. Primar: Olaru Vasile
8. Comuna Grumazesti, jud. Neamţ, este formata din 4 sate: Curechistea, Grumazesti,
Netezi si Topoliţa. Primar: Mătasă Constantin
9. Comuna Negreşti, jud. Neamţ, este formata din 2 sate: Negreşti si Poiana. Primar: lacob
Ion
10. Comuna Petricani, jud. Neamţ, este formata din 4 sate: Boistea, Petricani, Tirpesti si
Tolici. Primar: Rotaru Popa Petrică
11. Comuna Razboieni, jud. Neamţ, este formata din 5 sate: Borseni, Razboieni, Razboienii
de Jos, Valea Alba si Valea Mare. Primar: Ţarălungă Sebastian Bogdan
12. Comuna Ruginoasa, jud. Neamţ, este formata din 2 sate: Bozienii de Sus si Ruginoasa.
Primar: Chirila Nicu
13. Comuna Ştefan cel Mare, jud. Neamţ, este formata din 7 sate: Bordea, Carligi, Deleni,
Dusesti, Ghigoiesti, Soci si Ştefan cel Mare. Primar: Ouatu Sorin
14. Comuna Tibucani, jud. Neamţ, este formata din 3 sate: Davideni, Tibucani si Tibucanii
de Jos. Primar: Sârbu Ion
15. Comuna Trifesti, jud. Neamţ, este formata din 2 sate: Trifesti si Miron Costin. Primar:
Duminica Octavian
195
16. Comuna Tupilaţi, jud. Neamţ, este formata din 4 sate: Tupilaţi, Arămoaia, Hanul Ancuţei
şi Totoieşti. Primar: Gherghel Petru
17. Comuna Văleni, este formata din 4 sate: Văleni, David, Moreni şi Munteni. Primar:
Stoleru Ionel
18. Comuna Ciohorani, jud. Iaşi, are in component sa 1 sat: Ciohorani. Primar: Simion Ticu