strategie botosani

1

Strategia de Dezvoltare Locală a Municipiului Botoşani 2008 - 2015

CUPRINS

1. Introducere

2. Profil comunitar la nivel socio – economic si de mediu al

municipiului Boto�ani

• Dezvoltare urbanã si infrastructura de transport

• Mediu si energie

• Dezvoltare economicã si cooperare transfrontalierã

• Dezvoltarea resurselor umane

3. Analiza SWOT a municipiului Botosani

4. Viziunea si obiectivele de dezvoltare a municipiului Botosani

5. Planul de dezvoltare localã a municipiului Botosani

• Dezvoltare urbanã si infrastructura de transport

• Mediu si energie

• Dezvoltare economicã si cooperare transfrontalierã

• Dezvoltarea resurselor umane

6. Portofoliul de proiecte

2


1. Introducere Orice localitate în perioada modernă trebuie să realizeze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană durabilă în perspectivă. Lipsa unui asemenea plan strategic duce la o slabă capacitate administrativă, în cadrul căreia rezultă un raport ineficient resurse – rezultate şi se pot pierde oportunităţi deosebite cum ar fi absorbţia fondurilor structurale. De altfel nicio administraţie publică nu poate accesa fonduri structurale fără existenţa unei strategii de dezvoltare locală, aprobată de Consiliul local.

O strategie de dezvoltare locală trebuie să se încadreze în documentele programatice de la nivel naţional, regional si judeţean pentru a se asigura convergenţa rezultatelor.

La nivel naţional, având în vedere rolul PND 2007-2013 de a fundamenta accesul la Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene, priorităţile PND sunt compatibile cu domeniile de intervenţie ale acestor instrumente, conform reglementărilor comunitare.

Pe baza analizelor socio-economice şi a analizelor SWOT sectoriale şi regionale, Ministerul Finanţelor Publice a formulat următoarele propuneri privind priorităţile naţionale de dezvoltare pentru perioada de programare 2007-2013:

• Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;

• Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;

• Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului;

• Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării si incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative;

• Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;

• Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării şi între oraşele din interiorul unei regiuni.

La nivel regional, Planul de Dezvoltare Regională Nord Est 2007-2013 conţine priorităţi, măsuri ce vor putea fi finanţate din instrumente structurale prin Programul Operaţional Regional, Programe Operaţionale Sectoriale (Infrastructura de Transport, Infrastructura de Mediu, Creşterea Competitivităţii Economice, Dezvoltarea Resurselor Umane şi Servicii Sociale, Dezvoltarea Capacităţii Administrative), Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală, precum şi din alte surse de finanţare, având următoarea structură:

Prioritate 1 – Infrastructură şi mediu

1.1. Modernizarea infrastructurii locale şi regionale de transport rutier 1.2. Modernizarea gărilor şi a reţelei feroviere 1.3. Modernizarea infrastructurii aeroportuare 1.4. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de mediu 1.5. Dezvoltarea infastructurii energetice 1.6. Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale, sociale şi de

sănătate 1.7. Înfiinţarea centrelor de asistenţă socială

3


1.8. Reabilitare urbană Prioritate 2 – Sprijinirea afacerilor

2.1. Investiţii pentru sprijinirea creării IMM–urilor şi microîntreprinderilor şi dezvoltării celor existente 2.2. Servicii de consultanţă în/şi pentru dezvoltarea afacerilor în regiune 2.3. Cercetare, dezvoltare, inovare şi dezvoltare tehnologică

Prioritate 3 – Turism 3.1. Investiţii în turism 3.2. Promovarea potenţialului turistic

Prioritate 4 – Dezvoltare rurală

4.1. Dezvoltarea infrastructurii rurale 4.2. Diversificarea activităţilor economice alternative din mediul rural

Prioritate 5 – Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale

5.1. Dezvoltarea formării continue 5.2. Sprijin pentru dobândirea competenţelor antreprenoriale 5.3. Dezvoltarea de servicii aferente sistemului integrat de formare a categoriilor dezavantajate 5.4. Sprijin pentru calificarea / reconversia profesională a populaţiei ocupate din mediul rural 5.5. Dezvoltarea formării iniţiale 5.6. Întărirea capacităţii administrative şi eficientizarea managementului fondurilor structurale 5.7. Dezvoltarea serviciilor existente şi înfiinţarea de servicii comunitare alternative

În acest moment, judeţul Botoşani nu are elaborată o Strategie de Dezvoltare Judeţeană.

Totusi, sunt identificate în Programul Orientativ de Dezvoltare Economică şi Socială al judeţului Botoşani pe anul 2007, urmatoarele obiective:

Prioritatea nr.1 - Infrastructura şi mediul o modernizarea infrastructurii locale de transport rutier; o reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de mediu; o dezvoltarea infrastructurii energetice; o reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale, sociale şi de sănătate; o reabilitarea urbană. Prioritatea nr.2 – Turism

o dezvoltarea infrastructurii rutiere locale şi a infrastructurii de mediu; o creşterea calităţii serviciilor turistice; o dezvoltarea firmelor de turism şi integrarea acestora în circuitele turistice ale

operatorilor de turism; o reabilitarea obiectivelor turistice ce aparţin patrimoniului cultural, istoric, ecumenic,

modernizarea facilităţilor pentru cazare, dezvoltarea bazei de agrement, etc. o promovarea potenţialului turistic prin organizarea de târguri, expoziţii muzeale,

etnografice şi manifestări culturale, festivaluri şi prin sprijinirea participării la acest tip de evenimente pe plan intern şi internaţional.

Prioritatea nr.3 – Dezvoltare rurală o Pentru creşterea nivelului de trai al locuitorilor din mediul rural este nevoie de dezvoltarea

acestuia. o Mediul rural este un cadru propice pentru dezvoltarea meseriilor tradiţionale, promovarea

obiceiurilor tradiţionale, a identităţii culturale şi spirituale.

4


o Pentru realizarea acestora este nevoie să se asigure condiţiile în ceea ce priveşte dezvoltarea unei infrastructuri rurale de calitate.

Prioritatea nr.4 – Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale

o dezvoltarea formării continue, în vederea creării unei forţe de muncă care să fie adaptată la cerinţele pieţei muncii, piaţă care se află într-o continuă schimbare;

o actiuni de formare şi informare / campanii organizate, mai ales în mediul rural, cu o concentrare pe populaţia activa a judeţului;

o formarea populaţiei active din mediul rural în vederea reconversiei profesionale; o dezvoltarea de noi activităţi alternative; o întarirea capacităţii administrative şi eficientizarea managementului fondurilor

structurale şi de coeziune; Din această prezentare a contextului general se trage concluzia că principalul motiv, prin elaborarea acestor strategii, a fost de a fundamenta accesul la Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene, astfel încât priorităţile identificate în strategii să fie compatibile cu domeniile de intervenţie ale acestor instrumente, conform reglementărilor comunitare.

Astfel se doreşte ca şi la nivelul municipiului Botoşani să se realizeze o Strategie de Dezvoltare Locală, un document aprobat de Consiliul Local Botoşani care să se plieze pe strategia la nivel naţional, regional şi judeţean iar structura sa să permită într-un mod facil abordarea accesului la Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene.

În vederea elaborării Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Botoşani pentru perioada 2008 – 2015, Primăria Municipiului Botoşani a contractat în urma unei proceduri de achiziţii publice serviciile pentru realizarea acestei strategii cu firma de consultanţă Avensa, şi s-a creat o echipă comună între cele două părţi contractante pentru realizarea şi implementarea metodologiei care să aibă ca scop final Strategia.

Metodologia în urma căreia s-a creat prezenta Strategie de Dezvoltare Locală a Municipiului Botoşani pentru perioada 2008 – 2015 a fost următoarea:

Pas 1: Realizarea echipei de coordonare Componenţa echipei de coordonare a fost următoarea:

• Cătălin Mugurel Flutur – Primarul Municipiului Botoşani • Adriana Zăiceanu – Director Executiv, Primăria Municipiului Botoşani • Dan Sandu – Arhitect Sef al Municipiului • Ionuţ Nechita – Consultant Dezvoltare, Avensa • Dumitru Dulgheru – Consultant Cercetare Socială, Avensa

Pas 2: Contactarea instituţiilor / departamentelor locale cu activitate sectorială pentru obţinerea datelor primare şi a obiectivelor (strategiilor) sectoriale de dezvoltare la nivelul municipiului

• realizarea bazei de date cu instituţiile / departamentele locale sectoriale; • scrisori oficiale trimise de Primăria Botoşani către următoarele instituţii / departamente:

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, SC Apa Grup SA, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Casa de Asigurări de Sănătate, Camera de Comerţ şi Industrie, Casa Judeţeană de Pensii, Direcţia pentru Sport Judeţeană, Autoritatea de Sănătate Publică, DSVSA, EON, EON Gaz, SC Termica SA, SC Urban Serv SA, SC ELTRANS SA, Direcţia

5


Generală a Finanţelor Publice, SC Flash SA, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, Oficiul Registrului Comerţului, Direcţia Judeţeană de Statistică, Serviciul Poliţiei Rutiere, Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi, direcţii şi servicii din cadrul Primăriei Botoşani, operatori privaţi de telecomunicaţii;

• contacte telefonice cu reprezentanţii instituţiilor / departamentelor. Pas 3: Primirea datelor primare şi a obiectivelor (strategiilor) sectoriale la nivelul municipiului

• primirea în format electronic şi/sau printat a datelor primare (statistici) sectoriale de la instituţiile / departamentele locale sectoriale;

• primirea în format electronic a obiectivelor (strategiilor) sectoriale. Pas 4: Analiza datelor primare şi realizarea şi validarea propunerii privind structura chestionarului pentru culegerea datelor secundare

• analiza datelor primare primite; • s-au primit şi s-au analizat şi următoarele documente strategice: Planul Local de Acţiune

pentru Mediu; Strategia Judeţeană privind Accelerarea Dezvoltării Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice; Master Plan privind Alimentarea cu Apă, Colectarea şi Epurarea Apelor Uzate în Judeţul Botoşani; Rapoarte Statistice furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică; Programul Orientativ de Dezvoltare Economică şi Socială al Judeţului Botoşani pe anul 2007;

• analiza obiectivelor (strategiilor) sectoriale primite; • conceperea chestionarului de sondare a opiniei cetăţenilor; • propunerea chestionarului către Primăria Municipiului Botoşani; • ajustarea chestionarului în funcţie de cerinţele Primăriei Municipiului Botoşani şi validarea

acestuia. Pas 5: Culegerea datelor secundare

• pregătirea echipei de peste 40 de operatori de interviu pentru culegerea datelor din teren; • pregătirea administrativă a campaniei de culegere a datelor; • realizarea interviurilor cu cetăţenii pe teren şi completarea chestionarelor; • verificarea şi validarea datelor culese, proces în urma căruia au fost validate un număr de

1005 chestionare; • introducerea datelor pentru prelucrare electronică.

Pas 6: Realizarea raportului de cercetare

• interpretarea datelor culese; • realizarea analizei cantitative a datelor culese, ca document distinct; • realizarea raportului de cercetare.

Pas 7: Realizarea analizei SWOT, a cadrului pentru planul local de dezvoltare şi identificarea de proiecte prioritare

• realizarea unei sinteze a datelor primare; • realizarea unui draft al raportului de cercetare; • realizarea unei matrice (ghid) de analiză SWOT; • realizarea unui scenariu pentru coordonarea discuţiilor; • realizarea de prezentări Power Point;

6


• realizarea de 4 focus-group – uri cu experţi pe domenii sectoriale la care, în urma invitaţiilor, au participat următorii:

Dezvoltare urbană şi infrastructura de transport Nr. Crt. Nume, prenume Instituţia pe care o reprezintă

1 Murariu Ana Primăria Municipiului Botoşani 2 Rusu Doina Primăria Municipiului Botoşani 3 Vieru Paul Primăria Municipiului Botoşani 4 Nicolau Gheorghe SC Urban Serv SA 5 Dieaciuc Angelica SC Urban Serv SA 6 Gavrilescu Cristina Agenţia pentru Protecţia Mediului 7 Dumitriu Narcisa Agenţia pentru Protecţia Mediului 8 Aniculaese Ioana ADR Nord Est 9 Ciobanu Ioan Inspectoratul Judeţean în Construcţii

10 Bacinschi Dan Direcţia Judeţeană de Statistică 11 Mihalache Ovidiu Direcţia Judeţeană de Statistică 12 Groza Valeriu SC ELTRANS SA 13 Nanea Nicolaie Claudiu Primăria Municipiului Botoşani 14 Pintilie Ovidiu Serviciul Poliţiei Rutiere 15 Sandu Dan Primăria Municipiului Botoşani, Urbanism 16 Lăzărescu Maria Mădălina Primăria Municipiului Botoşani, Programe cu

Finanţare Externă Mediu şi energie Nr. Crt. Nume, prenume Instituţia pe care o reprezintă

1 Gafencu Rocsana Agenţia pentru Protecţia Mediului 2 Gavrilescu Cristina Agenţia pentru Protecţia Mediului 3 Dumitriu Narcisa Agenţia pentru Protecţia Mediului 4 Timofte Luminiţa SC Urban Serv SA 5 Luca Tiberiu SC Urban Serv SA 6 Aniculaese Ioana ADR Nord Est 7 Bacinschi Dan Direcţia Judeţeană de Statistică 8 Mihalache Ovidiu Direcţia Judeţeană de Statistică 9 Biolan Daniela Inspectoratul Şcolar Judeţean

10 Paicu Marian Ovidiu SC Termica SA 11 Diaconu Ion SC Termica SA 12 Hemcinschi Liviu EON 13 Sandu Dan Primăria Municipiului Botoşani, Urbanism

Dezvoltare economică şi cooperare transfrontalieră Nr. Crt. Nume, prenume Instituţia pe care o reprezintă

1 Bacinschi Dan Direcţia Judeţeană de Statistică 2 Mihalache Ovidiu Direcţia Judeţeană de Statistică 3 Nanea Nicolaie Claudiu Primăria Municipiului Botoşani 4 Aniculaese Ioana ADR Nord Est 5 Sandu Dan Primăria Municipiului Botoşani, Urbanism 6 Lăzărescu Maria Mădălina Primăria Municipiului Botoşani, Programe cu

Finanţare Externă Resurse umane, inclusiv sănătate Nr. Crt. Nume, prenume Instituţia pe care o reprezintă

1 Gavril Roxana Inspectoratul Teritorial de Muncă 2 Burlacu Dorin Serviciul Public Local de Asistenţă Socială 3 Dumitrescu A Primăria Municipiului Botoşani 4 Bolon Semiramida Instituţia Prefectului 5 Bolon Ionela ADCIA 6 Scripcariu Petronia ADCIA 7 Boria S P. Romilor

7


8 Hriţcu Cătălin AJOFM 9 Bacinschi Dan Direcţia Judeţeană de Statistică

10 Mihalache Ovidiu Direcţia Judeţeană de Statistică 11 Oprişanu Gabriel Autoritatea de Sănătate Publică 12 Onofrei Lidia Autoritatea de Sănătate Publică 13 Aioanei Camelia Primăria Municipiului Botoşani 14 Groholschi Liliana Primăria Municipiului Botoşani 15 Biolan Daniela Inspectoratul Şcolar Judeţean • primire feedback de la experţi

Pas 8: Prezentarea către stakeholderi (reprezentanţii administraţiei publice) a stării de fapt şi conturarea cadrului de dezvoltare

• realizarea unei sinteze a datelor primare; • realizarea unui draft al raportului de cercetare; • realizarea unui scenariu pentru coordonarea discuţiilor; • realizarea unei prezentări Power Point; • realizarea unui seminar cu stakeholderi (reprezentanţii administraţiei publice) la care, în

urma invitaţiilor, au participat următorii: Întâlnire cu reprezentanţii Consiliului Local: Nr. Crt. Nume, prenume Formaţiunea politică pe care o reprezintă

1 Semenescu Nicolae PD 2 Zarug Manuela Ana PSD 3 Burlacu Sergiu PNL 4 Costic Constantin PNG – CD 5 Fasniuc Stelică Independent 6 Ţepoi Lucica PNL 7 Vâzdoagă Gheorghe PSD 8 Timofti Miluţă PSD 9 Andronachi Viorica PSD

10 Chirilă Nicolina PRM 11 Alexa Cătălin PLD 12 Brînzei Ioan PSD 13 Bacinschi Dan Funcţionar public, Direcţia Judeţeană de Statistică

Pas 9: Realizarea Strategiei în format pentru dezbatere publică

• realizarea cadrului strategiei şi supunerea spre analiză către Primăria Municipiului Botoşani;

• primirea observaţiilor din partea Primăriei Municipiului Botoşani şi realizarea ajustărilor; • înaintarea către Primăria Municipiului Botoşani a formatului pentru dezbaterea publică; • anunţ public privind existenţa strategiei şi înaintarea ei către dezbatere publică; • postarea Strategiei pe pagina web a Primăriei şi disponibilitatea ei pentru consultare în

cadrul Primăriei pentru cei care nu au acces la internet; • primirea de observaţii, recomandări, sugestii, etc. din partea diferitelor categorii de

opinanţi. Pas 10: Realizarea formei finale a Strategiei

• realizarea ajustărilor Strategiei în urma dezbaterii publice; • predarea în format printat şi în format electronic a formei finale către Primăria Municipiului

Botoşani; • promovarea Hotărârii de Consiliu Local privind aprobarea Strategiei.

8


*** În final Strategia va reprezenta o pondere a următoarelor viziuni: Opinia cetăţenilor Expertiza specialiştilor Propunerile consultantului Viziunea şi decizia structurilor politice

Strategia şi decizia Consiliului Local

9


2. Profil comunitar la nivel socio – economic �i de mediu al municipiului Boto�ani

Evidenţa istorică a municipiului Botoşani este reliefată prin vestigii arheologice privind existenţa socială în aceste ţinuturi din timpuri vechi (sec. IV e.n.), un tezaur alcătuit din vase şi monede de argint datând încă de la sfârşitul sec. IV aflându-se la Muzeul de Istorie din Moscova. Însă prima menţiune documentară a oraşului Botoşani se găseşte în Letopiseţul de la Bistriţa şi are referire la o incursiune tătărască: “Scrie letopiseţul nostru că în anii 6947 (1439) noiembrie 28, intrat-au în ţară oaste tătărască, de au prădatu şi arsu până la Botăşani şi au arsu şi târgu Botăşani”.

Sursa: Primăria Municipiului Botoşani Aşezarea a fost în perioada medievală preponderent comercială, statutul de curte domnească crescându-i importanţa în perioada secolelor XV – XVIII. Astfel, locuit din cele mai vechi timpuri, ţinutul Botoşanilor, astăzi municipiu din anul 1968, cu o populaţie de peste 115.000 locuitori şi o suprafaţă de peste 4130 ha, marchează extremitatea de Nord Est a ţării şi poate fi prezentat astăzi ca pământ al istoriei, frumuseţii şi veşniciei. Dacă natura a hărăzit frumuseţi acestui colţ de ţară, oamenii şi zidirile au adus faima Botoşanilor în ţară şi în străinătate. Cu privire la marile valori umane putem spune că la Botoşani timpul s-a măsurat (ieşind în evidenţă perioada secolului al XIX-lea când a fost important centru administrativ, cultural şi comercial) în personalităţi creatoare, de dimensiuni monumentale : Eminescu – poetul, Iorga – istoricul, Enescu – muzicianul, Luchian – pictorul. La aceştia mai adăugăm: matematicienii Dimitrie Pompeiu şi Octav Onicescu, marele naturalist Grigore Antipa şi botanistul Dimitrie Brândză, remarcabile figuri ale literaturii române precum Ion Pillat, Păstorel Teodoreanu, Demostene Botez şi Gheorghe Tăutu şi marele pictor Octav Băncilă. Ei se înscriu în galeria marilor valori naţionale pe care acest colţ de ţară le-a zămislit pentru posteritate. Din punct de vedere al patrimoniului construit existent, istoric şi tradiţional, Botoşaniul de astăzi se bucură de o poziţie privilegiată faţă de multe dintre oraşele româneşti. Partea cea mai valoroasă, ca întindere, vechime şi arhitectură, o reprezintă aşa numitul “centru vechi”. El grupează un număr de 62 de clădiri cu destinaţie comercială, construite pe o structură complexă de beciuri boltite suprapuse, datând din secolele XVII – XVIII. Regimul de înălţime al clădirilor este de parter şi parter cu un etaj, acesta din urmă fiind destinat locuirii. Pentru această zonă a oraşului Primăria a demarat reabilitarea unui număr de 18 clădiri, în cadrul programului PHARE CES 2006 printr-un grant de peste 6.6 milioane de euro. Din punct de vedere demografic, în perioada 1990-1997, populaţia înregistrează o creştere cu aproximativ 3.000 locuitori, după care a înregistrat o scădere importantă, la recensământul din martie 2002 înregistrându-se puţin peste 115.000 locuitori. Astfel, în urma recensământului din martie 2002, populaţia municipiului Botoşani se cifra la 115.069 persoane, din care: 59.315 (51,6%) femei şi 55.755 (48,4%) bărbaţi.

10


Ani de recensământ Evoluţia numărului de locuitori 1992 2002

Municipiul Botoşani 126.259 115.069 Sursa: Directia Judeţeană de Statistică Botoşani

Ca evoluţie în timp, populaţia municipiului a avut următoarea evoluţie:

Sursa: Recensământele României, Direcţia Judeţeană de Statistică

Populaţia municipiului Botoşani reprezintă 24,5% din populaţia totală a judeţului, în condiţiile în care celelalte unităţi administrativ teritoriale reprezintă restul de 75,5%.

Populaţia municipiului Botoşani -115.069 Funcţie de religie Funcţie de etnie

Ortodoxă 109613 Români 112891 Romano-catolică 710 Rromi 1158 Creştină de rit vechi 528 Lipoveni 654 Baptistă 335 Evrei 70 Penticostală 2591 Germani 44 Adventistă de ziua a Vll-a 347 Ruşi 38 Creştină după evanghelie 457 Maghiari 35 Alte religii 488 Alte etnii 179

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Botoşani

Statistic, populaţia stabilă a municipiului Botoşani pe grupe de vârstă şi sexe, la 1 ianuarie 2007, se prezentă astfel:

Grupa de Total Masculin Feminin vârstă ( ani )

0-4 5835 2945 2890 5-9 5417 2794 2623

10-14 6318 3224 3094 15-19 11430 5637 5793 20-24 11505 5712 5793 25-29 10413 5317 5096 30-34 8984 4325 4659 35-39 10952 4985 5967 40-44 8155 3484 4671 45-49 10703 4770 5933 50-54 10053 4889 5164 55-59 6647 3364 3283 60-64 3156 1528 1628 65-69 3036 1343 1693

Populatia municipiului

0

50000

100000

150000

1912 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2001 2007

Populatiamunicipiului

11


70-74 2379 989 1390 75-79 1585 597 988 80-84 841 312 529

85 şi peste 373 114 259 TOTAL 117782 56329 61453

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Botoşani Scăderea masivă a numărului de locuitori din municipiul Botoşani are mai multe explicaţii:

• Parţial se înscrie în linia trendului descrescător manifestat după 1990 la nivelul întregii ţări, datorită sporului natural negativ şi emigrărilor;

• O altă explicaţie este dată de migraţia forţei de muncă către alte zone din ţară sau străinătate, în special a tinerilor;

• Odată cu restructurarea zonei industriale din municipiu (disponibilizări de personal) o parte din populaţia municipiului s-a întors în mediul rural.

Are de asemenea importanţă şi evidenţierea mişcării naturale a populaţiei, iar situaţia pe total judeţ se prezintă astfel:

Anul:

1990 2002 2003 2004 2005 2006 a) Născuţi vii 8147 5980 5750 5495 5294 5103 b) Decedaţi 5398 6035 5991 5973 5651 5759 c) Spor natural 2749 -55 -241 -478 -357 -656 d) Căsătorii 3780 2896 2892 2672 2555 2747 e) Divorţuri 443 698 711 707 768 688 f) Născuţi morţi 70 43 34 31 35 22 g) Decedaţi în vârstă de sub un an 317 130 117 110 107 101

DATE RELATIVE - rate la 1000 locuitori a) Natalitatea 16,7 12,9 12,4 11,8 11,4 11,1 b) Mortalitatea generală 11,0 13,0 12,9 12,9 12,2 12,5 c) Spor natural 5,7 -0,1 -0,5 -1,1 -0,8 -1,4 d) Nupţialitatea 7,7 6,2 6,2 5,8 5,5 6,0 e) Divorţialitatea 0,9 1,5 1,5 1,5 1,7 1,5 f) Mortinatalitatea *) 8,5 7,1 5,9 5,6 6,6 4,3 g) Mortalitatea infantilă **) 38,9 21,7 20,3 20,0 20,2 19,8

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Botoşani *) născuţi - morţi la 1000 născuţi ( vii + morţi ), **) decese la o vârstă sub 1 an la 1000 născuţi - vii

Din punct de vedere economic, în municipiul Botoşani sunt înregistraţi aproximativ 6200 agenţi economici din care 3500 IMM-uri şi 2700 asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate. Numărul persoanelor angajate este de peste 28000 iar şomajul se ridică la aproximativ 1% din numărul populaţiei active. Aceste date au fost înregistrate la A.J.O.F.M. Economia municipiului realizează 70% din producţia judeţului chiar dacă populaţia municipiului reprezintă doar 25% din totalul judeţului, ramurile industriale reprezentative pentru Botoşani fiind:

industria textilă şi a produselor textile; industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale; industria de maşini şi aparate electrice; industria de aparatură şi instrumente de precizie; industria confecţiilor de îmbrăcăminte; producţia de mobilier; industria de maşini şi echipamente; industria alimentară şi a băuturilor; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal.

12


Comerţul reprezintă un sector de bază în economia municipiului Botoşani, polarizând principalele afaceri şi resurse financiare. In comerţ, pe lângă unităţile mari cu capital privat şi de stat, au luat fiinţă agenţi economici individuali şi asociaţii cu capital privat, acoperind toată raza municipiului cu activităţi specifice observându-se o ameliorare simţitoare a aprovizionării populaţiei. Municipiul Botoşani oferă pentru IMM-uri spaţii amenajate şi racordate la utilităţi pentru desfăşurarea de afaceri, în cadrul Incubatorului de Afaceri, obiectiv realizat prin finanţare nerambursabilă din fonduri ale Uniunii Europene, finalizat în 2005 şi care constituie o formă reală de sprijin pentru noile afaceri care se vor dezvolta sau pentru firmele cu vechime de cel mult doi ani. Municipiul beneficiază de o infrastructură rutieră de aproximativ 140 Km de drumuri publice, de o reţea de apă şi canalizare aflată la această dată în program de reabilitare (program I.S.P.A), sistem de alimentare cu energie electrică şi sistem de iluminat public, sistem de alimentare cu gaze naturale, sistem centralizat de producere, transport şi distribuţie a energiei termice pentru populaţie, precum şi sistem de comunicaţii (telefonie fixă, mobilă, internet). Transportul local de călători cu tramvaiul este asigurat de către SC ELTRANS SA operatorul propriu al Consiliului Local, şi prin operatori privaţi pentru transportul cu microbuze, existând astfel alternativă şi concurenţă, pentru fiecare tip de transport fiind stabiliţi şi monitorizaţi indicatorii de performanţă. Accesul spre municipiu se poate realiza aerian prin intermediul Aeroportului Salcea, situat la o distanţă de 35 Km faţă de Botoşani pentru ruta Bucureşti – Suceava – Bucureşti, dar şi prin Aeroportul Internaţional Iaşi, la 135 km, putându-se realiza legătura cu toate locaţiile importante şi se poate pleca în orice punct din lume. Există peste 34.000 de locuinţe situate în blocuri (locuinţe comune) şi peste 5000 de case (locuinţe unifamiliale) precum şi cartiere rezidenţiale private. În sistemul de învăţământ sunt cuprinşi un număr de peste 26.000 copii în 60 de unităţi de învăţământ. Deasemenea în Botoşani există spaţii de cazare amenajate la standarde europene. Sistemul bancar din municipiu oferă o gamă variată de servicii financiare şi bancare, majoritatea instituţiilor bancare şi financiare având deschise filiale şi reprezentanţe în municipiul Botoşani. Şi nu în ultimul rând trebuie să spunem că în municipiul Botoşani funcţionează trei instituţii de cultură, susţinute prin bugetul local, respectiv Teatrul „Mihai Eminesu”, Teatrul de Păpuşi „Vasilache” şi Filarmonica Botoşani, toate cu tradiţie şi cu un palmares bogat . În tot acest context multilateral, este deosebit de importantă şi evidenţierea profilului cetăţeanului din municipiul Botoşani conform sondajului de opinie realizat şi statistic estimat, situaţie care reflectă realitatea de fapt influenţată de factorii prezenţi şi dincolo de statisticile oficiale. Din chestionarele prelucrate, repondenţii acestora reprezintă 54,43% femei şi 45,57% bărbaţi, fenomen care ilustrează gradul de emigrare în străinătate în comparaţie cu statistica oficială. În acelaşi timp, pe categorii de vârstă, cetăţenii cu vârsta peste 18 ani care efectiv sunt în municipiul Botoşani se împart astfel:

13


Vârsta (ani) 18-24 25-34 35-44 45-54 55-64 Peste 65 % 13.33% 15.42% 24.08% 22.49% 12.64% 12.04%

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 În ceea ce priveşte accesul la utilităţi:

- 93,03% dintre cetăţeni au apă potabilă în sistem individual, 5,27% în sistem pauşal, iar 1,69% nu au răspuns;

- dintre cei care sunt racordaţi la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice, 75,82% au apă caldă în sistem individual, 5,87% în sistem pauşal, iar 18,31% nu au răspuns;

- 49,85% dintre cetăţeni au centrală termică proprie; - 91,20% dintre cetăţeni sunt racordaţi la reţeaua de alimentare cu gaz metan, 2,99% se

alimentează de la butelie, iar 5,87% nu au răspuns; - 94,53% dintre cetăţeni au acces la canalizarea oraşului, 1,99% au sistem proprii de

canalizare, iar 3,48% nu au răspuns. În ceea ce priveşte gradul de dotare al cetăţenilor cu bunuri de larg consum, situaţia se prezintă astfel:

- 95,22% dintre cetăţeni au televizor color, 2,19% au televizor alb negru, iar 2,59% nu au răspuns;

- 91,84% au cablu TV, 5,57% au antenă, iar 2,59% nu au răspuns; - 44,68% au maşină de spălat nouă de marcă străină, 20,50% au maşină de spălat nouă de

marcă românească, 26,67% au maşină de spălat veche, iar 8,16% nu au răspuns; - 33,63% au frigider nou de marcă străină, 29,85% au frigider nou de marcă romănească,

33,03% au frigider vechi, iar 3,48% nu au răspuns; - 44,18% au telefon fix, iar 55,82% nu au răspuns şi nu au telefon fix; - 39,40% au calculator conectat la internet, 16,12% au calculator fără conectare la internet,

iar 44,48% nu au răspuns şi nu au calculator; - 11,94% au autoturism nou de marcă străină, 6,17% au autoturism nou de marcă

românească, 8,46% au autoturism vechi de marcă străină, 14,23% au autoturism vechi de marcă românească, 48,96% nu au autoturism, iar 10,25% nu au răspuns;

14


Din punctul de vedere al nivelului de educaţie situaţia se prezintă astfel:

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007

Cetăţenii municipiului obişnuiesc să economisească / investească banii astfel:


Venitul personal pe lună indiferent de sursă în municipiul Botoşani este următorul:

Venit RON

<100 101-300 301-500 501-700 701-1000 1001-1500 1501-2000 >2000 NR

% 6.47 7.26 17.11 19.10 16.32 10.15 5.17 4.28 14.13Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007

Din punctul de vedere al zonei în care locuiesc, cetăţenii consideră că ei aparţin de:

Zona (identificată prin străzi) % • B-dul Mihai Eminescu • Calea Naţională • Strada Unirii • Strada Maxim Gorki

41.49

15


• Strada George Enescu • Strada Ştefan Luchian • Strada Octav Băncilă • Strada Octav Onicescu • Strada Şcolii • ANL Curteşti • Strada Marchian • Strada Bucovina • Strada Primăverii • Cartier Stejari • Strada Pacea • Strada Curcubeului • Strada Prieteniei • Strada Vârnav • Strada Mihai Kokălniceanu

14.43

• Strada Tudor Vladimirescu • Strada Griviţa • Strada Săvenilor • Pietonalul Transilvaniei • Strada Împărat Traian • ANL Cişmea • Strada Parcul Tineretului

23.58

• Strada Sucevei • Zona Industrială • Strada Ion Pilat • Strada Petru Rareş • Strada Miron Costin • Strada Trandafirilor • Strada Războieni • Strada Alexandru cel Bun

20.50

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Din punctul de vedere al ocupaţiei situaţia se prezintă astfel:


16


În ceea ce priveşte evoluţia personală în următorii 7 ani, 15,12% dintre cetăţeni consideră că vor fi întreprinzători, 18,51% consideră că vor lucra într-o firmă mică, 17,31% consideră că vor lucra într-o firmă mare, 24,18% consideră ca vor fi angajaţi în sectorul public, 10,35% consideră că vor emigra în altă parte a ţării, 16,82% consideră că vor emigra în străinătate, 6,07% consideră că vor fi şomeri, iar 24,88% consideră că vor urma o altă cale decât cele menţionate (obs.: au fost permise mai multe opţiuni).

Situaţie personală în următorii 7 ani DA NU NR Întreprinzător 15.12 57.41 27.46 Angajat în firmă mică 18.51 52.94 28.56 Angajat în firmă mare 17.31 53.73 28.96 Angajat în sectorul public 24.18 50.15 25.67 Emigrat în altă parte a ţării 10.35 58.91 30.75 Emigrat în străinătate 16.82 54.53 28.66 Şomer 6.07 63.18 30.75 Altceva 24.88 0.5 74.63



17


2.1. Dezvoltare urban� �i infrastructura de transport 2.1.1. Teritoriul municipiului Boto�ani Încadrarea municipiului la nivel local, judeţean, regional, naţional, european şi mondial poate fi reprezentată astfel:

Sursă hărţi: WIKIPEDIA, website Consiliul Judeţean Botoşani, Primăria Municipiului Botoşani

18


Din punct de vedere concurenţial, harta localităţilor urbane din România, în funcţie de importanţă, mărime şi facilităţi este următoarea:

Sursa: Legea nr.351 din 6 iulie 2001 Municipiul Botoşani este situat în partea de nord-est a României (fiind reşedinţa judeţului Botoşani care face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord Est) în zona de contact dintre Câmpia Moldovei şi Podişul Sucevei, şi este străbătut de meridianul 26º41' E şi de paralela 47º44' N şi are o altitudine medie de 170 m peste nivelul Mării Negre . Limitele de nord care sunt traversate de pârâul Sitna cu afluentul pârâul Luizoaia şi limita de vest care este traversată de pârâul Dresleuca cu afluentul său pârâul Teascu, conferă platoului un aspect de interfluviu suspendat între două văi relativ adânci. Pantele morfologice dintre platou şi văi sunt relativ line spre nord şi nord-est sau abrupte spre sud şi sud-est, având aspect de pante deluviale. Panta morfologică generală a platoului este orientată de la nord-vest spre sud-est, conformă cu panta reţelei hidrografice. Suprafaţa teritoriului administrativ al municipiului Botoşani este de 4131,41 ha fundamentat prin Planul Urbanistic General din decembrie 1998 şi completările ulterioare, din care suprafaţa teritoriului intravilan este de 1937 ha :

EXTRAVILAN INTRAVILAN TOTAL

2194.41 ha 1937 ha 4131.41 ha Sursa: Primăria Municipiului Botoşani

19


Planul de amenajare a teritoriului fundamentat prin Planul Urbanistic General al municipiului Botoşani din anul 1998 apare reprezentat astfel:

Sursa: Primăria Municipiului Botoşani Din punctul de vedere al destinaţiei, suprafaţa actuală se delimitează astfel:

AGRICOL NEAGRICOL

2704 ha 1432 ha, din care: - Păduri 287 ha - Apă 27 ha - Comunicaţii 279 ha - Curţi constr. 740 ha - Degradat / neprod. 99

Sursa: Primăria Municipiului Botoşani O parte din teritoriul municipiului Botoşani este format din zone care pot fi considerate din punctul de vedere al caracteristicilor ca aparţinând mediului rural. Aceste zone identificate sunt:

• Tulbureni, Cişmea, Popăuţi, Manoleşti, NE periferie • Grăniceri / Iuliu Maniu / I. Creangă

Pentru o evidenţiere detaliată a modului de sistematizare a teritoriului municipiului Botoşani pe destinaţii, prezentăm următorul grafic cu procentele pe destinaţii:

Sursa: Primăria Municipiului Botoşani (PUG)

20


Datorită caracteristicilor sale de oraş istoric şi ţinând cont de perspectivele de dezvoltare ale municipiului, este necesară şi evidenţierea următoarelor aspecte:

Zone teritoriale Suprafaţa Zona centrală 243.2 ha Centrul istoric Botoşani 67.1 ha Centrul istoric Popăuţi 9.1 ha Zona istorică (3 subzone) 77.9 ha Zona de memorie urbană 108.4 ha Zone cu interdicţii temporare de construire

45.4 ha

Sursa: Primăria Municipiului Botoşani (PUG) Putem astfel scoate în evidenţă la acest capitol caracteristicile istorice ale municipiului prin următoarele zone cu o importanţă deosebită pentru stimularea dezvoltării viitoare:

• municipiul Botoşani are un Centru Istoric corespunzând în mare oraşului medieval şi părţii importante a oraşului din secolul al XIX – lea, cu o lungime de aproximativ 2,5 km şi o lăţime între 200 şi 500 m, fiind în principal formată din Parcul Mihai Eminescu, str. Mihai Eminescu, str. Unirii, Calea Naţională şi str. Armeană. Ca şi monument cultural, Centrul Istoric se află în procedură de reabilitare prin Programul PHARE CES 2006, beneficiind de o finanţare nerambursabilă de 6,6 milioane euro, la care se adauga contribuţia proprie a Primăriei municipiului Botoşani de peste 1,0 milion de euro. În cadrul acestui proiect se vor reabilita şi consolida 18 clădiri pentru care proprietatea este bine definită, respectiv aparţin proprietăţii municipiului, precum şi zona pietonală, în aşa fel încât după finalizarea lucrărilor zona să-şi recapete vechea funcţiune, respectiv zonă comercială.

• se poate aminti şi Zona Istorică Popăuţi care a corespuns din punct de vedere istoric Curţii Domneşti şi mai târziu gării oraşului

21


.1.2. Construc�ii civile �i industriale Fondul de locuinţe actual al Municipiul Botoşani este următorul:

Nr. Locuinţe Suprafaţa locuinţe (mp)

39.288 1.361.771 Sursa: Primăria Municipiului Botoşani

Sursa: Primăria Municipiului Botoşani

La recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 2002 situaţia locativă din municipiul Botoşani cuprindea un număr de 38.937 de locuinţe care, în date statistice provizorii, se prezenta astfel:

Numărul locuinţelor permanente/sezoniere

Camere de locuit

Suprafaţa Mp

Judeţul Botoşani 164.870 393.999 5.439.236 Municipiul Botoşani 38.937 93.021 1.334.941

Sursa: Directia Judeţeană de Statistică Botoşani

22


Din totalul de 38.937 locuinţe existente în municipiu, 1.024 aparţin domeniului privat al municipiului.

Sursa: Primăria Municipiului Botoşani, Direcţia Judeţeană de Statistică

Sursa: Primăria Municipiului Botoşani, Direcţia Judeţeană de Statistică Dacă în perioada 1990 – 2000 s-a constatat o stopare relativă a construirii de clădiri de locuinţe, după anul 2000 s-a reluat procesul de construire de locuinţe individuale, dar şi renovarea şi chiar construirea de locuinţe colective. Fondul de locuinţe se caracterizează prin:

• număr mare de apartamente mici comparativ cu media de persoane pe gospodărie; • suprafaţa locuibilă mică comparativ cu media; • număr mare de zone de locuit care aparţin mediului rural din punctul de vedere al

caracteristicilor; • locuinţele colective au o vechime medie de peste 25 ani; • locuinţele individuale şi semi – colective au o vechime medie de peste 60 de ani.

Municipiul Botoşani se confruntă astfel cu o serie de probleme majore, în ceea ce priveşte locuinţele, care au un impact deosebit asupra populaţiei: lipsa de locuinţe pentru populaţia cu venituri reduse, în special pentru tineri, şi lipsa de mobilitate a forţei de muncă specializate. În acest sens sunt necesare programe care să aibă ca scop:

• construirea de locuinţe cu chirie, destinate tinerilor cărora sursele de venit nu le permit achiziţia unei locuinţe în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei, precum şi asigurarea stabilităţii tinerilor specialişti, prin crearea unor condiţii de locuit convenabile,

23


• acordarea, cu prioritate, de credite pentru construirea de locuinţe noi sau pentru cumpărarea de locuinţe din fondul locativ existent şi pentru modernizarea – consolidarea - extinderea unor locuinţe existente.

Prin programul ANL, construcţiile de locuinţe s-au realizat pe terenuri aflate în patrimoniul public al Consiliului Local, date în folosinţă gratuită Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe pe durata execuţiei construcţiei. După finalizarea construcţiilor, acestea, împreună cu terenurile, trec în administrarea consiliilor locale, care repartizează locuinţele solicitanţilor, în regim de închiriere, în ordinea de prioritate stabilită pe baza criteriilor stabilite la nivel local şi aprobate prin HCL. Programul ANL de construcţii de locuinţe pentru tineri destinate închirierii , realizat prin Agenţia Naţională de Locuinţe a avut ca obiectiv construirea unui număr de 606 unităţi de locuit (aflate în faze finale) în cartierele :

• Bucovina: 222 apartamente • Griviţa: 100 apartamente • Bloc H4: 25 apartamente • Cişmea: 210 apartamente • O4 Mioriţa: 25 apartamente

Tot în cadrul acestui program se află în faza de execuţie, extinderea cartierului ANL Bucovina etapa II, cu un număr de 118 apartamente, care va fi finalizat în aprilie 2008. Pentru asigurarea de locuinţe pentru chiriaşii evacuaţi din casele naţionalizate, se derulează prin MDLPL „Programul de construcţii de locuinţe sociale pentru chiriaşii evacuaţi din casele naţionalizate”, program în cadrul căruia municipiul Botoşani este cuprins cu 3 blocuri a câte 12 apartamente (36 apartamente în total) în zona Cişmea , locuinţe care au ca termen PIF , anul 2008. În cadrul „Programului de construire locuinţe sociale conform Legii 114/1996 actualizată” s-au construit 12 apartamente , cu finanţare comună MDLPL şi buget local , pe structura unei clădiri existente – cămin INDAGRO Botoşani. Tot aici trebuie amintit şi faptul că municipiul Botoşani în parteneriat cu Asociaţia de proprietari implementează Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate , în conformitate cu prevederile OUG 174/2002, actualizată, fiind în etapa de întocmire Proiect tehnic, ce va sta la baza contractării lucrărilor de execuţie pentru reabilitarea termică. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la o serie de caracteristici în ceea ce priveşte construcţiile civile şi industriale este următoarea:


24


Cetăţenii consideră că starea generală a clădirilor publice este relativ bună, părerile fiind impărţite în ceea ce priveşte structura clădirilor din municipiul Botoşani şi starea generală a clădirilor de patrimoniu. În schimb, cetăţenii apreciază ca fiind într-o situaţie foarte rea următoarele caracteristici:

• starea generală a faţadelor clădirilor din municipiu; • gradul de evaluare şi marcaj a clădirilor cu risc; • raportul dintre suprafaţa construită existentă şi necesarul acesteia; • gradul de uzură a instalaţiilor.

o

25


2.1.3. Infrastructura de transport: str�zi, poduri/pasaje, parc�ri, trotuare, zone pietonale Municipiul Botoşani este situat la convergenţa drumurilor E 58 Târgu Frumos – Hârlău – Botoşani, E 58 Suceava-Botoşani, DN 29B Dorohoi – Botoşani, DN 29 Suceava – Săveni – Manoleasa, DN 29D Botoşani – Ştefăneşti, DJ 296, iar distanţele în km faţă de principalele centre naţionale pe reţeaua rutieră sunt următoarele:

Plecare Destinatie Km Botoşani Arad 638 Botoşani Bacău 156 Botoşani Braşov 329 Botoşani Bucureşti 446 Botoşani Cluj Napoca 379 Botoşani Constanţa 529 Botoşani Iaşi 123 Botoşani Oradea 523 Botoşani Piatra Neamţ 161 Botoşani Suceava 65 Botoşani Timişoara 620 Botoşani Vaslui 195

Ieşirile principale din municipiu sunt:

- Ieşirea dinspre Botoşani spre Iaşi Sursa: Primăria Municipiului Botoşani

- Ieşirea dinspre Botoşani spre Suceava


Pentru a prezenta nivelul de dezvoltare al căilor rutiere din municipiul Botoşani, este necesar să ilustrăm şi situaţia existentă la nivel naţional, regional, judeţean şi municipal. Astfel, situaţia comparativă a căilor rutiere pe cele 4 nivele (România, Regiunea de Nord Est, judeţul şi municipiul Botoşani ) este cea prezentată în tabelul următor:

26


Nr.crt Arie geografică Drumuri publice

total (km) Densitate drumuri

publice total (km/100 km²)

Drumuri naţionale

total (km)

Drumuri orăşeneşti

(km)

1. România 78.479 32,9 14.824 19% din total

22.659

2. Regiunea Nord-Est 13.346 36,2 2.607 20% din total

3.074

3. Judeţul Botoşani 2.104,467 42,2 414,479 20% din total

345

4. Municipiul Botoşani 139,227 337 8,87 6,37% din

total

125,227

Căile rutiere din municipiul Botoşani - km Din care: Din care: Drumuri publice-

total Drumuri naţionale

Drumuri europene

Drumuri locale

Drumuri modernizate

Drumuri pietruite

139,227 8,87 5,13 125,227 75 64,2

Sursa: Anuarul Statistic al României 2001, Primăria Municipiului Botoşani

Sursa: Primăria Municipiului Botoşani Faţă de anul 1991, lungimea reţelei stradale locale a crescut de la 137 km la 139,227 km, în schimb lungimea străzilor modernizate a rămas constantă la 75 km din anul 1991. O sinteză a infrastructurii specifice în municipiul Botoşani poate fi reprezentată astfel: Zone pietonale Unirii

Bancar Transilvaniei

Centrul Istoric Parcări existente 1800 locuri Trotuare 297478 mp Străzi 940591 mp

139,2 km Străzi modernizate 75 km Sursa: Primăria Municipiului Botoşani

27



Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la o serie de caracteristici în ceea ce priveşte infrastructura de transport este următoarea:

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Se poate observa că cetăţenii apreciază pozitiv starea străzilor principale, a trotuarelor din centrul municipiului şi gradul de semnalizare rutieră, dar în schimb apreciază negativ starea străzilor secundare, a trotuarelor de la periferie, a numărului de locuri de parcare existente comparativ cu necesarul, atât în zona centrală cât şi în zona de periferie. Un alt aspect important de prezentat este evoluţia parcului auto din municipiul Botoşani (vehicule înscrise în circulaţie). Datele existente prezintă evoluţia pentru întreg judeţul Botoşani, deoarece baza de date nu cuprinde şi date care se referă clar la municipiul Botoşani, totuşi se estimează că în municipiu se regăsesc 40% din totalul parcului auto.

- număr - 2001 2002 2003 2004 2005 2006

VEHICULE - total 44661 46464 47289 44710 43746 Vehicule pentru transportul mărfurilor 4498 5365 5507 5637 4489 4399

Autoutilitare 3044 3396 3521 3669 3378 3406 Autovehicule specializate 1345 1799 1818 1797 942 837 Autotractoare 96 159 157 162 168 155 Autoremorchere 13 11 11 9 1 1

Tractoare agricole 3289 4382 4882 4396 2298 1436 Autovehicule rutiere speciale 653 277 282 258 183 173 Remorci şi semiremorci - 1782 1889 1978 2226 2001 Autovehicule mixte 531 1005 1123 1208 1202 1160 Autorulote 2 5 5 5 3 2 Vehicule pentru transportul călătorilor 27458 29248 30189 31225 33282 34008

Autobuze 305 308 333 335 195 174 Microbuze 87 120 183 213 247 246 Autoturisme, din care : 27066 28820 29673 30677 32840 33588

persoane fizice - 23908 24864 25857 27290 29349 Motociclete, din care ; 809 1010 938 954 681 417

persoane fizice - 825 818 836 370 384 Motorete, 1486 1587 1649 1628 346 150

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Botoşani Din analiza acestui tabel se constată că numărul de autoturisme înregistrează o creştere medie anuală de aproximativ 3,5% pe an, aspect care trebuie luat în considerare în dimensionarea infrastructurii fizice viitoare.

28


2.1.4. Pieţe Pieţele sunt administrate pe baza de contract de concesiune de catre SC URBAN SERV SA Botoşani, societate aflată in subordinea Consiliului local Botoşani. Piaţa cea mai importantă este Piaţa Centrală care se întinde pe o suprafaţă de 20.637 mp cuprinzând 2 platouri acoperite pentru comercializare legume-fructe, hală de carne, hală lactate şi hală de peşte. Pentru asigurarea unei fluenţe corespunzătoare, activitatea este împărţită pe sectoare de activitate atât pentru producătorii particulari, cât şi pentru agenţii economici. Capacitatea Pieţei Centrale este de aproximativ 500 locuri pentru producători particulari şi 250 locuri pentru agenţi economici. Pentru Piaţa Centrală a fost deja realizat un proiect de modernizare. Piaţa Viilor are o suprafaţă de 5.911 mp şi cuprinde un platou acoperit pentru legume fructe şi o microhală de lactate. Este sectorizată pe game de produse, are 250 locuri pentru producători particulari şi aproximativ 70 de locuri pentru agenţii economici. De asemenea, în această categorie mai aminitim: Minibazarul, situat în continuarea Pieţei Centrale, care are o suprafată de 514 mp şi cuprinde un număr de 82 mese cu acoperiş pentru comercializarea produselor industriale. Oborul se întinde pe o suprafaţă de 13.667 mp, este împrejmuit cu gard, sectorizat pentru comercializarea de bovine, porcine, cabaline, păsări, materiale de construcţii, precum şi de alte produse ocazionale. Administrarea de cimitire cuprinde: Cimitirul Pacea cu o suprafată de 84.799 mp cuprinzând 5.900 morminte şi circa 200 locuri neconcesionate, şi Cimitirului Eternitatea cu o suprafaţă de 66.790 mp cuprinzând 4.900 morminte şi circa 400 locuri neconcesionate. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la curăţenia în pieţe este următoarea:

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Din acest grafic se observă o majoritate netă a cetăţenilor care consideră că gradul de curăţenie în pieţe este sub standardele dorite.

29


2.1.5. Transport public, intern si extern Transportul local În municipiul Botoşani transportul public de persoane este asigurat cu : tramvai, maxi-taxi, taxi. Transportul public de călători cu tramvaiul este asigurat de S.C. ELTRANS S.A., unitate direct subordonată Consiliului Local şi care cuprinde două trasee:

• linia 101 : Fabrica de Mobilă-Gară-Luceafărul şi retur • linia 102 : Fabrica de Mobilă-Gară-Primăverii şi retur

Sursa: Primăria Municipiului Botoşani Numărul de vagoane disponibilizate zilnic în exploatare efectivă (14-15 vagoane din inventarul total de 26 vagoane cu o capacitate de 100 călători pe vagon, număr care a crescut faţă de anul 1991 când erau 9 tramvaie sau faţă de 1996 când erau 16 tramvaie) asigură, în medie, transportul unui număr de:

• 5.700 călători cu bilete de călătorie; • 3.710 abonaţi (adulţi, elevi, pensionari, handicapaţi, veterani, alte categorii).

Indicator Mărime

Linie tramvai 15,8 km

Număr tramvaie 27

Număr autobuze / microbuze 60 Sursa: Primăria Municipiului Botoşani, SC ELTRANS SA

30


Transportul public de călători cu maxi-taxi este asigurat de aproximativ 60 de microbuze cu o capacitate minimă de 12 locuri şi se desfăşoară pe cinci trasee:

• TRASEUL 1 : B-ra Iaşi – Calea Naţională – Griviţa – Alex. Donici – Împ. Traian – Uzinei – Calea Naţională – F-ca Mobilă şi retur. (Numărul călătorilor/zi – 4.000)

• TRASEUL 2 : B-ra Curteşti – Bucovina – N. Iorga – Calea Naţională – Marchian – bd. M. Eminescu – Sucevei – Calea Naţională – Cătămărăşti (Avicola) şi retur. (Numărul călătorilor/zi – 4.000)

• TRASEUL 3 : B-ra Suliţa – I. C. Brătianu – I. Pillat – Calea Naţională – Marchian – bd. G. Enescu – bd. Primăverii– Sucevei – Uzinei – Aprodul Purice – Gară şi retur. (Numărul călătorilor/zi – 6.200)

• TRASEUL 4 : Bd. G. Enescu (inters. cu bd. Primăverii) – Bucovina – M. Kogălniceanu – bd. M. Eminescu – N. Iorga – I. Pillat – Victoriei – A. S. Puskin – Tulbureni şi retur. (Numărul călătorilor/zi - 400)

• Traseul 5: Staţia Meteo – M. Kogălniceanu – B-dul M. Eminescu – N. Iorga – Calea Naţională – Ştefan-cel-Mare – Doboşari (Sere) şi retur prin Uzinei. (Numărul călătorilor/zi -1000)

Transportul în regim de taxi este asigurat în municipiul Botoşani de un număr de peste 400 taximetre, iar funcţia de licenţiere, monitorizare şi control este desfăşurată de serviciile specializate ale primăriei. Marea majoritate a taximetrelor beneficiază de servicii de dispecerat asigurate de operatori-dispeceri. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la frecvenţa de utilizare a mijloacelor de transport în comun este următoarea:


Datele din sondaj arată faptul că cetăţenii municipiului Botoşani folosesc mijloacele de transport în comun destul de rar, fiind puţini cei care utlizează frecvent aceste mijloace de transport, şi existând un procent semnificativ dintre cetăţeni care nu utilizează mijloacele de transport în comun la nivel local.

31


De asemenea, sondajul de opinie a reliefat şi faptul că cetăţenii sunt multumiţi de frecvenţa de circulaţie şi sunt relativ multumiţi de confort şi starea fizică a mijloacelor de transport în comun.

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Transportul extern Transportul CFR. Municipiul Botoşani are acces la reţeaua căilor feroviare prezentată în tabelul de mai jos care prezintă infrastructura feroviară la nivel comparativ.

Nr. crt.

Arie geografică Căi ferate total (km)

Densitate căi ferate total (km/1.000 km²)

Căi ferate electrificate-total (km)

1. România 11.015 46,2 3.950 (36% din total) 2. Regiunea Nord Est 1.506 40,9 573 (38% din total) 3. Jud. Botoşani 160 32,1 0

Sursa: Anuarul Statistic al României 2001 Transport aerian. Accesul celor interesaţi spre judeţul Botoşani, respectiv spre municipiu, se poate realiza aerian prin intermediul Aeroportului Salcea, situat la o distanţă de 35 km fată de municipiul Botoşani, pentru ruta Bucureşti – Suceava - Bucureşti ; iar pentru rutele internaţionale Aeroportul Internaţional Iaşi, la 135 km, este un punct reprezentativ, putându-se realiza legătura cu toate locaţiile importante cu ajutorul curselor Bucureşti (Otopeni) – Iaşi - Bucureşti (Otopeni), de unde se poate pleca în orice punct din lume. Transport rutier. Legătura cu celelalte localităţi din judeţul Botoşani şi din ţară se realizează cu ajutorul unei reţele de operatori privaţi care dispun de autobuze şi microbuze cu plecări dintr-o reţea de autogări care s-au înfiinţat fără existenţa unui plan local centralizat privind acest tip de transport şi interconexiunile cu celelalte tipuri de transport extern şi cu transportul local.

32


Situaţia transportului public local de persoane prin curse regulate care leagă municipiul la nivel judeţean în perioada 01.07.2005-30.06.2008 se prezintă astfel :

A B C Nr. Traseu Autog.

/localit. Localit. Interm.

Autog. /localit.

Km Pe

sens

Nr. Curse Planif.

Nr.vehic. necesare

active

Zile De

Circul.

001 Botoşani Dorohoi Rădăuţi Prut 93 1 1 1,2,3, 4,5,6,7

002 Botoşani Dorohoi Viişoara 99 1 1 1,2,3, 4,5,6,7

003 Botoşani Dorohoi Miorcani 99 1 1 1,2,3, 4,5,6,7

004 Botoşani Havârna Balinţi 74 1 1 1,2,3, 4,5,6,7

005 Botoşani Havârna Tătărăşeni 68 1 1 1,2,3, 4,5,6,7

006 Botoşani Leorda Belcea 22 7 1 1,2,3, 4,5,6,7

007 Botoşani Leorda Dolina 22 7 1 1,2,3, 4,5,6,7

008 Botoşani Vârfu Campului Dersca 58 1 1 1,2,3, 4,5,6,7

009 Botoşani Cucorăni Bucecea 19 9 2 1,2,3, 4,5,6,7

010 Botoşani Ipoteşti Cătămăraşti Vale

8 17 2 1,2,3, 4,5,6,7

011 Botoşani Manoleşti Stânceşti 5 7 1 1,2,3, 4,5,6,7

012 Botoşani Popăuţi Unţeni 19 3 1 1,2,3, 4,5,6,7

013 Botoşani Cişmea Roma 14 2 1 1,2,3, 4,5,6,7

014 Botoşani Cişmea Potârgaci 18 3 1 1,2,3, 4,5,6,7

015 Botoşani Cişmea Costeşti 9 10 1 1,2,3, 4,5,6,7

016 Botoşani Roma Dorobanţi 21 6 2 1,2,3, 4,5,6,7

017 Botoşani Roma Cordăreni 16 3 1 1,2,3, 4,5,6,7

018 Botoşani Să veni Crasnaleuca 76 2 2 1,2,3, 4,5,6,7

019 Botoşani Săveni Cuza Vodă 87 2 1 1,2,3, 4,5,6,7

020 Botoşani Coţuşca Rădăuţi Prut 81 3 2 1,2,3, 4,5,6,7

021 Botoşani Unţeni Borzeşti 34 5 1 1,2,3, 4,5,6,7

022 Botoşani Unţeni Mănăstireni 19 3 1 1,2,3, 4,5,6,7

023 Botoşani Manoleasa Ripiceni 74 1 1 1,2,3, 4,5,6,7

024 Botoşani Manoleasa Mitoc 81 1 1 1,2,3, 4,5,6,7

025 Botoşani Avrămeni Horia 90 1 1 1,2,3, 4,5,6,7

026 Botoşani Avrămeni Adăşeni 60 3 1 1,2,3, 4,5,6,7

027 Botoşani Draguşeni Darabani 62 5 1 1,2,3, 4,5,6,7

028 Botoşani Săveni Hăneşti 40 10 3 1,2,3, 4,5,6,7

029 Botoşani Săveni Ştiubieni 40 11 3 1,2,3, 4,5,6,7

030 Botoşani Răchiţi Roşiori 6 21 1 1,2,3, 4,5,6,7

031 Botoşani Gulioaia Dângeni 30 2 1 1,2,3, 4,5,6,7

032 Botoşani Truşeşti Ripiceni 73 1 1 1,2,3, 4,5,6,7

033 Botoşani Truşeşti Sadoveni 78 1 1 1,2,3, 4,5,6,7

034 Botoşani Stefăneşti Santa Mare 78 2 1 1,2,3, 4,5,6,7

035 Botoşani Stefăneşti Ringhileşti 74 1 1 1,2,3, 4,5,6,7

036 Botoşani Truşeşti Năstase 53 2 1 1,2,3, 4,5,6,7

037 Botoşani Truşeşti Dângeni 44 3 1 1,2,3, 4,5,6,7

038 Botoşani Suliţa Călăraşi 67 3 2 1,2,3, 4,5,6,7

039 Botoşani Suliţa Hlipiceni 49 1 1 1,2,3, 4,5,6,7

040 Botoşani Lunca Zlătunoaia 42 2 1 1,2,3, 4,5,6,7

041 Botoşani Gorbăneşti Socrujeni 35 3 2 1,2,3, 4,5,6,7

042 Botoşani Vânători Albeşti 39 2 1 1,2,3, 4,5,6,7

043 Botoşani Vânători Tudor Vladimirescu

46 2 1 1,2,3, 4,5,6,7

044 Botoşani Vânători Ionaşeni 30 2 1 1,2,3, 4,5,6,7

045 Botoşani Stăuceni Burleşti 23 4 1 1,2,3, 4,5,6,7

046 Botoşani Stăuceni Siliştea 12 5 1 1,2,3, 4,5,6,7

047 Botoşani Victoria Tocileni 6 6 1 1,2,3, 4,5,6,7

048 Botoşani Copălău Prăjeni 43 3 1 1,2,3, 4,5,6,7

33


049 Botoşani Copălău Flămînzi 32 8 2 1,2,3, 4,5,6,7

050 Botoşani Copălău Vlădeni 43 2 1 1,2,3, 4,5,6,7

051 Botoşani Coşula Oneaga 34 4 1 1,2,3, 4,5,6,7

052 Botoşani Baluşeni Dracsni 23 15 2 1,2,3, 4,5,6,7

053 Botoşani Vorona Tudora 33 8 3 1,2,3, 4,5,6,7

054 Botoşani Vorona Joldeşti 33 3 1 1,2,3, 4,5,6,7

055 Botoşani Vorona Icuşeni 32 10 3 1,2,3, 4,5,6,7

056 Botoşani Orăşeni Deal Maici 19 5 1 1,2,3, 4,5,6,7

057 Botoşani Orăşeni Deal Oraşeni Vale 16 4 1 1,2,3, 4,5,6,7

058 Botoşani Cristeşti Ghilăneşti 18 5 1 1,2,3, 4,5,6,7

059 Botoşani Curteşti Băiceni 8 7 1 1,2,3, 4,5,6,7

060 Botoşani Corni Protopopeni 32 3 1 1,2,3, 4,5,6,7

061 Botoşani Corni Sarafineşti 24 4 1 1,2,3, 4,5,6,7

062 Botoşani Vlădeni Mândreşti 19 3 1 1,2,3, 4,5,6,7

063 Botoşani Hudum Mănăstirea Doamnei

7 6 1 1,2,3, 4,5,6,7

064 Botoşani Baisa Brehuieşti 12 5 1 1,2,3, 4,5,6,7

Sursa : H.C.J.Botoşani nr.30/28.03.2007

34


2.1.6. Iluminatul public Serviciul de iluminat public in municipiul Botosani este concesionat din anul 2005 catre operatorul privat SC FLASH LIGHTING SERVICES S.A. din Bucuresti. Una din conditiile fundamentale de participare la acest proiect a fost implicarea factorilor economici locali, conditie respectata de operatorul bucurestean prin:

- angrenarea in lucrarile de investitie si de service a societatii Electroconstructia ELCO Botosani S.A.

- angajarea fortei de munca locale - aprovizionarea unor furnituri si materiale importante din piata locala

Contractul presupune realizarea lucrarilor de reabilitare, modernizare si extindere a iluminatului public (aparate de iluminat si extinederi retea in zonele in care iluminatul nu exista) cat si intretinerea si mentinerea acestuia.

La nivelul anului 2005 situatia serviciului de iluminat era urmatoarea : - nu exista o gestiune a sistemului de iluminat public - nu existau planuri cadastrale sau scheme de functionare a instalatiilor - nu exista un dispecerat specializat care sa comunice pe tema iluminatului cu publicul interesat - solutiile adoptate nu erau integrate intr-un plan de ansamblu din punct de vedere al

usurintei in exploatare, al scaderii costurilor cu energia si intretinerea - sistemul de iluminat era aproape in intregime depasit si aflat in proprietatea furnizorului

de energie - bilantul energetic era extrem de defavorabil din punct de vedere al eficientei

luminoase : • din cele 3.898 de aparate de iluminat, 3.580 (92%) foloseau surse cu vapori de

mercur, aparatajul existent fiind de asemenea energofag

Dupa realizarea unei investitii de 1,8 milioane euro au trecut in proprietatea primariei 4.180 aparate de iluminat impreuna cu 450 stalpi noi, peste 19 km de retea electrica adaugata si toate echipamentele aferente (cutii electrice, puncte de aprindere, console, armaturi, mansoane, cablu de coloana).

Solutiile tehnice aprobate si avizate in vederea realizarii investitiei, au avut la baza atat recomandarile CIE cat si prevederile minimale impuse de standardul de iluminare a cailor de circulatie SR EN 13433. Proiectele au fost avizate de specialisti MLPAT si MEC, avizul pentru racordarea in reteaua de furnizare si distributie a energiei electrice fiind acordat de E.ON.

In ceea ce priveste executia, au fost respectate toate normativele in vigoare referitoare la lucrul in retele electrice subterane si aeriene, normativele de constructii-montaj pentru stalpi destinati iluminatului public si confectiile aferente.

De asemenea, s-au respectat normele de protectia muncii si protejarea mediului, nesemnalandu-se nici un incident.

Gestiunea intregului sistem realizat in urma investitiei este realizata integral, baza de date

fiind accesibila in citire prin aplicatia on-line dedicata pusa la dispozitie de operator. Sesizarile si reclamatiile se pot gestiona de asemenea integrat prin conexiune la baza de

date, comunicarea avand loc atat on-line cat si prin metode clasice, la dispozitia tuturor cetatenilor fiind linia telefonica 0751LUMINA in legatura cu Centrul national de informare al FLS.

Pentru infrumusetarea si redarea personalitatii orasului s-au proiectat 8 obiective ce necesita iluminat architectural.

De asemenea, in acelasi sens s-au inaintat spre aprobare proiecte de reabilitare a iluminatului ornamental pentru zone pietonale sau parcuri dintre care cele mai importante de amintit sunt Parcul M. Eminescu, zona pietonala a bd-ului M. Eminescu, Pietonalul Unirii si Pietonalul Transilvaniei. In incercarea de eliminare a disfunctionalitatilor prezente chiar si in zonele reabilitate, operatorul a emis o procedura tripartita in care a fost angrenata si societatea E.ON pentru monitorizarea si eliminarea defectelor de retea.

35


In acest moment, exista premisele trecerii in gestiune totala a intregului sistem de iluminat public, fiind cunoscute amplasarea si incarcarea consumatorilor pe baza carora se pot dimensiona intr-o etapa ulterioara posturile de separare a iluminatului public de celelalte functiuni O analiza a mediului este prezentata in anexa impreuna cu pozitionarea operatorului de iluminat in lantul ce furnizeaza servicii cetatenilor botosaneni, in ceea ce priveste iluminatul. Completand aceasta analiza cu evaluarea resurselor si competentelor se poate observa ca serviciul de iluminat public se bazeaza pe urmatoarele :

- atestate CNRI – CAPI, ANRE, pentru proiectare si executie - electricieni categoriile I si II si energeticieni categoria a III-a - atestate pt managementul calitatii : ISO 9001, ISO 14001 - pozitia in lantul valoric alaturi de brand-uri ca Philips, BJC, Schneider, 3M, Dual, ICME - aport de forta de munca specializata din plan local - dotari cu utilaje specializate in lucrul la inaltime si echipamente specifice liniilor

electrice - dotari si aplicatii moderne pt comunicare - management modern, competitiv atestat prin PMI si CODECS

Pe baza acestor analize si evaluari ar trebui ca potrivit cadrului legislativ specific sa se aseze activitatea serviciului de iluminat pe baze performante prin identificarea unor indicatori de performanta si a factorilor critici de succes.Modul de satisfacere a acestori factori si de indeplinire a indicatorilor reprezinta avantajul competitiv de care serviciul are nevoie pentru atingerea performantei. In acest sens, folosirea barometrului opiniei publice este relevanta numai dupa o corecta informare a cetatenilor si o atragere a acestora prin reprezentanti in dezbateri publice. 1.Harta grupurilor de persoane interesate de functionarea si organizarea serviciului de iluminat public :

SIP Botosani CETATENII

Organisme de monitorizare si control: ANRSC, ITM, etc

Finantatori (banci, UE)

Media

Consiliul Local Botosani

Forta de munca locala

Investitori, comercianti, turisti

Politia Manageri, supervizorii

Lucratori Primaria Botosani

Alti furnizori de servicii

36


Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de mulţumire privind iluminatul public în zona centrală şi în cea periferică este următoarea:

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Cetăţenii confirmă aprecierile tehnice, considerând mulţumitor iluminatul public în zona centrală şi nemulţumitor în zona periferică.

37


2.1.7. Siguran�a cet��eanului �i siguran�a în trafic Conform datelor publice furnizate de Inspectoratul Judeţean de Poliţie, situaţia infracţională pentru primele 6 luni ale anului 2007 se prezintă astfel:

Furturi în primele 6 luni ale anului 2007

Total 367, din care: Locaţiile cele mai vizate

Locuinţe 34 Primăverii, Marchian

Firme 63 C. Naţională, Victoriei

Tâlhării 10 Centrul Vechi, P. Tineretului

Maşini 54 Cuza Vodă, Griviţa, Luceafărul

Buzunare şi altele 206 Pţa Centrală, Centrul Vechi, Autogară Sursa: Inspectoratul de Poliţie Judeţean

De asemenea au fost înregistrate un număr de 3970 de acte privind tulburarea liniştii publice, zonele cele mai vizate fiind Centrul Vechi, Parcul Eminescu, Calea Naţională, Tineretului. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de mulţumire privind o serie de caracteristici care ţin de siguranţa publică este următoarea:

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Sondajul reliefează faptul că opinia cetăţenilor este relativ echilibrată în ceea ce priveşte aprecierea calităţii sau noncalităţii actului public de asigurare a siguranţei publice. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la identificarea principalelor zone din oraş care prezintă riscuri mari din punctul de vedere al infracţionalităţii este următoarea:

Zona Procent Parcul Tineretului 32%

38


Centrul Vechi 23% Pacea 7% Piaţa Centrală 6% Zona Gării 6% Bucovina 5% Griviţa 5% Zona Industrială 3% Periferie 2% Împărat Traian 2% Donici 2% Primăverii 1% Spicul 1% Săvenilor 1% Rotunda 1% Tudor Vladimirescu 1% Ion Creangă 1% Altele 2%

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Astfel, sondajul confirmă cazuistica existentă şi raportată la nivelul instituţiilor abilitate, din tabelul de mai sus rezultând că principalele 2 zone identificate de către respondenţi ca fiind cu risc maxim de infracţionalitate sunt: Parcul Tineretului şi Centrul Vechi, care sunt de departe cele mai „rău famate”, fiind indicate, deopotrivă, atât de femei cât şi de bărbaţi. În ceea ce priveşte infracţionalitatea rutieră, datele furnizate de Serviciul Poliţiei Rutieră evienţiază următoarea situaţie:

Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006

Accidente grave: - Morţi - Răniţi grav

24: 2

25

30: 2

28

24: 2

24

Accidente uşoare: - Răniţi uşor

80: 88

72: 78

90: 100

Sursa: Serviciul Poliţiei Rutiere Tot aceleaşi date evidenţiază şi faptul că aproximativ 25% din accidentele rutiere au loc pe Calea Naţională, Împărat Traian, Petru Rareş. Ca urmare a acestora, Serviciul Poliţiei Rutiere a dat următoarele contravenţii:

Anul 2004 2005 2006 Total perioadă Număr

contravenţii 18.974 19.455 23.285 61.714 Sursa: Serviciul Poliţiei Rutiere

Cauzele accidentelor sunt exprimate procentual în următorul grafic:

Sursa: Serviciul Poliţiei Rutiere

39


Se constată că în municipiul Botoşani cauza majoră a accidentelor rutiere este reprezentată majoritar de relaţia trafic rutier – pieton, şi abia apoi fiind comportamentul şoferului în trafic. 2.2. Mediu �i energie 2.2.1. Re�eaua de alimentare cu ap� �i canalizare Serviciul de alimentare cu apă şi canalizare este gestionat de SC Apa Grup SA Botoşani care se află în subordinea Consiliului Judeţean Botoşani şi are ca arie de activitate municipiul Botoşani şi localităţile Dorohoi, Stefăneşti, Flămînzi şi Darabani. În ceea ce priveşte alimentarea cu apă a municipiului Botoşani, apa brută din lacul Bucecea este transportată prin conducte la două staţii de tratare: staţia de tratare a apei de la Bucecea cu o capacitate de 1400 l/s şi staţia de tratare a apei Cătămărăşti cu o capacitate de 700 l/s. Sistemul de tratare a ambelor staţii constă în decantarea, tratarea cu sulfat de aluminiu, filtrarea prin intermediul filtrelor de nisip rapide şi clorurarea. Starea ambelor staţii, sub aspect tehnic şi energetic este departe de a fi optimă, principalele deficienţe ale staţiilor de tratare fiind lipsa posibilitătilor de controlare a fluxului la intrarea şi la ieşirea din staţii, a procesului de tratare şi consumul ridicat de energie electrică. Procesul de tratare deficitar determină o calitate a apei tratate sub nivelul standardelor. De la staţiile de tratare, apa este transportată în municipiul Botoşani şi localităţile înconjurătoare. Reţeaua de distribuţie este împărţită pe 3 zone (industrială, înaltă presiune şi joasă principală) şi cuprinde conducte de fontă, de oţel şi azbociment, dar şi soluţii moderne în urma programelor de reabilitare. Calitatea apei furnizate de sistemul de alimentare se încadrează în prevederile STAS 1342/1991 la indicatorii bacteriologici, potabilitatea bacteriologică fiind de aproximativ 99,5%, faţă de min. 95% admis. Depăşirea concentraţiilor maxime admise se înregistrează mai frecvent la indicatorii: aluminiu, substanţe organice, turbiditate, amoniu, clor rezidual liber şi clor rezidual total. Sistemul de alimentare cu apă are următoarele caracteristici sintetice:


Mii MC apă populaţie 3553 3452 3475

Mii MC apă persoane juridice 3329 3145 2969

Numărul populaţiei racordate 93754 93112 92874

Număr persoane juridice deservite 2611 2734 2859

Lungimea reţelei de distribuţie 285 km

Procent acoperit 97%

Reţea ce trebuie modernizată 75 km

Staţii de tratare în curs de modernizare

Bucecea şi Cătămărăşti

Sursa: SC Apa Grup SA

40


Se observă că, după perioada 1990 – 2000 când investiţiile în extinderea sistemului de alimentare cu apă au fost practic inexistente (în această perioadă lungimea reţelei păstrându-se la 254 km de reţea), trendul ascendent al dezvoltării economice în perioada următoare a dus implicit şi la creşterea investiţillor în utilităţi, reţeaua de alimentare cu apă fiind extinsă până la 285 km în 2006. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de mulţumire privind o serie de factori care caracterizează sistemul de alimentare cu apă este următoarea:

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Dacă cetăţenii municipiului Botoşani sunt mulţumiţi în procent majoritar de programul de furnizare a apei potabile, părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte gradul de apreciere a stării fizice a reţelei de distribuţie a apei potabile precum şi a calităţii şi gradului de tratare a acesteia, aspect care poate sugera şi faptul că există o slabă educare a cetăţenilor în această direcţie. În ceea ce priveşte sistemul de canalizare, datorită poziţionării topografice a oraşului Botoşani, acesta este împărţit în două zone: zona nordică şi zona sudică, separate de un deal cu o elevaţie de 70 m. În zona nordică, sistemul de canalizare duce gravitaţional spre staţia de epurare Răchiti, cu capacitate de aproximativ 900 l/s. Sistemul de canalizare este poziţionat defectuos, astfel că în timpul precipitaţiilor, acesta se revarsă producând inundatii şi deversări necontrolate în apele de suprafaţă, determinând poluarea acestora şi cauzând probleme de sănătate populaţiei. Starea defectuasă a reţelelor de canalizare permite infiltraţii, mărind astfel debitul de intrare în staţia de epurare. Capacitatea de tratare a staţiei de epurare este prea scăzută, în consecinţă mai mult de 1/3 din apa uzată se deversează netratată în apa de suprafaţă. Sistemul de canalizare din municipiul Botoşani este un sistem predominant combinat, colectând apa pluvială şi apa uzată. Separarea sistemului de colectare al apelor pluviale de sistemul de canalizare al apelor uzate ar reduce, în mod incontestabil, cerinţele privind capacitatea de epurare şi consumul energetic. Sistemul de canalizare mai colectează şi apa uzată industrială. Epurarea apei uzate industriale direct la sursă nu constituie încă o practică comună, compania de apă încheie contracte cu întreprinderile industriale, individual, specificând standardele de calitate şi volumele efluentului.

41


Datorită tehnologiei învechite a staţiei de epurare, parametrii calitativi ai apelor deversate în râul Sitna depăşesc în medie de 1,3 – 2,5 ori concentraţiile maxime admise, conform NTPA-001/1997, depăşiri ale cotei maxime admisibile înregistrându-se la indicatorii: materii totale în suspensie, C.C.O.-Mn, C.C.O.-Cr, substanţe extractibile cu eter de petrol, amoniu şi sulfuri. Sistemul de canalizare are următoarele caracteristici sintetice:


Numărul populaţiei racordate 90116 89653 89573

Număr persoane juridice racordate 2544 2684 2817

Lungime reţea 307 km

Procent acoperit 63%

Reţea ce trebuie modernizată 13 km

Staţii de epurare în curs de modernizare

Răchiţi şi Pompare Tulbureni

Sursa: SC Apa Grup SA Se observă că, după perioada 1990 – 1996 când investiţiile în extinderea sistemului de canalizare au fost practic inexistente (în această perioadă lungimea reţelei păstrându-se la 134,5 km de reţea), trendul ascendent al dezvoltării economice în perioada următoare a dus implicit şi la creşterea investiţillor în utilităţi, reţeaua de canalizare fiind extinsă până la 307 km în 2006. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de mulţumire privind o serie de factori care caracterizează sistemul de canalizare este următoarea:

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007

Rezultatele sondajului de opinie în ceea ce priveşte aprecierea sistemului de canalizare a municipiului duc de asemenea la concluzia că cetăţenii municipiului nu dispun de cunoştinţe suficiente privind situaţia de fapt a canalizării oraşului. Pe linia calităţii apei şi protecţia mediului înconjurător, până în prezent nu s-au înregistrat progrese semnificative, în condiţiile unei eficienţe reduse a staţiilor de tratare şi epurare a apei. O îmbunătăţire substanţială a parametrilor calitativi ai apei potabile şi a apei epurate se poate obţine numai după realizarea lucrărilor de modernizare şi retehnologizare, pentru asigurarea condiţiilor

42


necesare privind creşterea eficienţei în ansamblu, a sistemului de alimentare cu apă şi sistemul de canalizare-epurare. 2.2.2. Gestionarea de�eurilor La nivelul anului 2006, situaţia privind gestionarea deşeurilor se prezentă sintetic astfel:

Deşeuri menajere (tone) 30054 Deşeuri depozitate (tone) 45835 Populaţie deservită 93200 Procent biodegradabile 60% Hârtie/carton valorificate 1341 t Plastic valorificat 249 t An închidere groapa de gunoi 2012 (groapa de gunoi este neconformă, dar are aviz de funcţionare până în 2012)

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani În paragrafele următoare vom prezenta activitatea de gestionare a deşeurilor mai în detaliu, fiind deosebit de importantă din punctul de vedere al impactului asupra mediului şi ca o caracteristică majoră a gradului de civilizaţie. Deşeuri municipale şi asimilabile. În categoria deşeurilor municipale şi asimilabile se includ:

- deşeuri menajere generate în gospodăriile populaţiei; - deşeuri de tip menajer generate în unităţi economico-sociale; - deşeuri din comerţ; - deşeuri stradale; - deşeuri din parcuri şi grădini; - deşeuri din pieţe; - deşeuri din construcţii şi demolări.

Evidenţa gestiunii deşeurilor municipale se raportează Agenţiei de Protecţie a Mediului de către operatorul de salubritate SC Urban Serv SA Botoşani prin intermediul chestionarelor statistice tip. Privite evolutiv, datele de gestionare a deşeurilor municipale de către SC Urban Serv SA în municipiul Botoşani se prezintă astfel:

Tip deşeu colectat Cantităţi (tone) 2004 2005 2006 Deşeuri menajere şi asimilabile - total din care: 18950 15530 30054 deşeuri menajere de la populaţie colectate în amestec 15899 13004 23587

deşeuri menajere şi asimilabile agenţi economici, instituţii

3038 2448 6348

deşeuri menajere colectate separat - total din care: 13 78 119 hârtie/carton 1

plastic 78 119 sticlă

metale 12 Deşeuri din servicii municipale - total din care: 6563 12307 4509

deşeuri stradale 3764 9637 2754 deşeuri din pieţe 1602 1697 1677

43


deşeuri din grădini, parcuri şi spaţii verzi 1197 973 78 Deşeuri din construcţii şi demolări 14037 8314 7234 TOTAL deşeuri municipale colectate 39550 36151 41797 Deşeuri industriale colectate şi depozitate, din care: 2851 3478 4157

textile 1507 1391 2071 resturi turnare fontă 1344 2087 2086

TOTAL deşeuri depozitate 42388 39551 45835 Deşeuri valorificate prin Urban Serv 13 78 119

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani

2004 2005 2006 Populaţie deservită cu servicii de colectare/eliminare deşeuri din municipiul Botoşani (locuitori)

92.772 92.750 93.200

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani Deşeuri biodegradabile. Legislaţia naţională şi europeană nu defineşte strict deşeurile biodegradabile municipale. Totuşi conform definiţiilor pentru deşeuri municipale şi deşeuri biodegradabile, putem afirma că deşeurile biodegradabile municipale reprezintă deşeuri care suferă descompuneri aerobe sau anaerobe, provenind din gospodării sau similare acestora prin natură sau compoziţie. Luând ca referinţă ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale, din cadrul Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 1 Nord-Est, se pot estima cantităţile de deşeuri biodegradabile generate la nivelul municipiului pentru anul 2006.

Cantităţi de deşeuri generate

(tone)

Ponderea estimată a deşeurilor

biodegradabile (%)

Cantitate deşeuri biodegradabile estimată

(tone) Deşeuri menajere de la populaţie 23.587 62 14.600

Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii

6.348 60 3.800

Deşeuri din grădini şi parcuri 78 90 70

Deşeuri din pieţe 1.677 80 1.340 Deşeuri stradale 2.754 20 550

Total menajer şi din servicii de salubritate generat = 34444

Pondere medie biodegradabil = 59% 20.360

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani Aproximativ 60% din deşeurile menajere, menajere asimilabile şi din servicii de salubritate reprezintă deşeurile biodegradabile. În municipiul Botoşani nu există sisteme de colectare selectivă a acestui tip de deşeu şi nici sisteme de tratare prin compostare. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale. În municipiul Botoşani, tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale reciclabile este realizată prin intermediul firmelor de colectare deşeuri care aplică deşeurilor operaţiuni ca tăierea, mărunţirea, sortarea sau balotarea acestora, după care vând produsele obţinute reciclatorilor finali din regiune. Cele mai uzuale tipuri de deşeuri din deşeurile municipale generate, care sunt supuse tratării şi valorificării, sunt: deşeuri din ambalaje

44


de hârtie şi carton, deşeuri de hârtie - maculatură, deşeuri din ambalaje din materiale plastice, în special de tip PET. Datele privind colectarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile de către cele mai importante societăţi specializate în valorificarea deşeurilor reciclabile se prezintă astfel:

2004-tone 2005-tone 2006-tone Societatea Tip deşeu Colec. Valorif. Colec. Valorif. Colec. Valorif.

deşeuri metalice feroase

5297 5297 11124 9548 18760 17560

deşeuri hârtie/carton 226 226 118 64 39 28anvelope uzate 60 0 0 0 0 0acumulatori auto uzaţi

0 0 0 0 16 0

REMAT SA BOTOŞANI

deşeuri neferoase 0 0 0 0 36 26deşeuri metalice feroase

20587 18988 14432 13663 10167 8846

deşeuri metalice neferoase

183 162 290 264 228 230

deşeuri hârtie/carton 432 261 157 169 147 126acumulatori auto uzaţi

227 209 191 197 131 132

deşeuri plastic 4 0 77 63 69 60

GOLDANA SRL Botoşani

anvelope uzate 7 6 4 0 10 15deşeuri metalice feroase

6990 6603 7862 7046 6957 7230REMAT SA IAŞI - punct

lucru Botoşani acumulatori auto uzaţi

251 247 443 440 257 257

LETONA SRL Botoşani

deşeuri hârtie/carton 675 646 85 85 395 398

deşeuri hârtie/carton 907 869 832 865 813 789ELIASC SRL Botoşani deşeuri plastic 0 0 19 9 203 189

GUTEN FARTH Botoşani

anvelope uzate 109 86 71 76 45 45

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani Eliminarea deşeurilor municipale. Singura metodă de eliminare a deşeurilor municipale o reprezintă depozitarea definitivă a acestora pe amplasamentul depozitului controlat de deşeuri municipale din Botoşani, deservit de operatorul SC Urban Serv SA Botoşani. Societatea asigură şi pre-colectarea, colectarea şi transportul specializat al deşeurilor municipale, dispunând de următoarea dotare:

Dotare cu recipienţi colectare (număr) deşeuri menajere în amestec, total din care:

2004 2005 2006

a pubele 120l 0 980 2551 b pubele 240l 0 0 0 c eurocontainer 1100l 401 699 762 d container 4000l 142 151 172


Dotare cu recipienţi colectare selectivă (număr) deşeuri reciclabile din deşeuri menajere, pentru:

2004 2005 2006

Pentru deşeuri plastic (tip PET) 0 15 27 Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani

45


2004 2005 2006 Dotarea cu utilaje colectare şi transport Nr/capacitate

totală (mc) Nr/capacitate totală (mc)

Nr/capacitate totală (mc)

a autogunoiere compactoare 5 / 186 5 / 186 7 / 198 b autotransportoare cu

container 6 / 24 6 / 24 3 / 12

c tractoare cu remorcă 5 / 40 5 / 40 6 / 48 d basculante 2 / 21 2 / 21 2 / 21


Caracteristicile depozitului controlat de deşeuri municipale din municipiul Botoşani la 31.12.2006 sunt:

Clasă depozit deşeuri b – depozit deşeuri nepericuloase Proprietar Consiliul Local al Municipiul Botoşani Operator SC Urban Serv SA Botoşani Zona deservită/populaţie deservită Municipiul Botoşani / 93200 Autorizaţie de mediu Nr.92/08.08.2006 Distanţa faţă de: zona locuită / curs apă de suprafaţă

200 metri / 500 metri

Amenajări / an înfiinţare / an închidere Împrejmuire, cântar basculă / 1983 / 2012 Capacitatea: proiectată / construită / disponibilă la 31.12.2006 (mc)

1.314.000 / 1.700.000 / 593.090

Suprafaţă totală proiectată / ocupată la 31.12.2006

13,75 ha / 9,2 ha

Înălţimea medie a stratului de deşeuri 13 metri Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani

Pentru depozitul existent de deşeuri, care are termen de închidere anul 2012, sunt în curs de implementare măsurile dispuse prin Programul de conformare, finanţarea fiind asigurată din surse ale bugetului local, cât şi din fondul de închidere, constituit la nivelul operatorului. Nămoluri de la Staţia de epurare orăşenească Răchiţi şi de la staţiile de pre-epurare industriale. Cantităţile de nămoluri produse în staţia de epurare a apelor uzate orăşeneşti ce deserveşte municipiul Botoşani, în substanţă uscată, raportate de operatorul SC Apa Grup SA Botoşani, au fost:

Anul 2004 2005 2006 Cantitatea - tone s.u. 2.051 2.142 1.945

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani Toate aceste cantităţi sunt declarate a fi stocate temporar de operator, acesta neraportând efectuarea vreuneia dintre operaţiunile posibile de tratare, valorificare sau eliminare conformă.

Agenţii economici din municipiul Botoşani nu deţin staţii de epurare a apelor industriale. Există numai 3 staţii de pre-epurare a apelor uzate industriale ale următorilor agenţi economici: SC MECANEX SA Botoşani, SC MECANICA SA Botoşani şi Grupul Industrial ELECTROCONTACT SA Botoşani, care deversează apele uzate preepurate în reţeaua de canalizare a municipiului Botoşani şi generează nămoluri de la pre-epurarea apelor uzate de la atelierele de acoperiri metalice. Cantităţile totale de nămoluri generate, raportate agenţiei de mediu, au fost:

46


Anul 2004 2005 2006 Cantitatea - tone 41 6 2 Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani

Deşeuri din echipamente electrice şi electronice. În sensul respectării prevederilor legislaţiei de mediu privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice s-au înfiinţat puncte de colectare care să permită deţinătorilor şi distribuitorilor finali să predea aceste deşeuri în cadrul depozitelor SC Remat SA şi SC Goldana SRL. S-au demarat deasemeni la nivelul municipiului, campanii de colectare în anumite zile direct de la cetăţeni. Vehicule scoase din uz. La nivelul anului 2006 în municipiul Botoşani existau numai 2 operatori economici care deţineau autorizaţii necesare pentru desfăşurarea activităţii de colectare şi tratare a VSU, respectiv SC REMAT SA Botoşani şi SC GOLDANA SA Botoşani. Numărul de vehicule colectate şi dezmembrate până în data de 31.12.2006 a fost de:

Număr vehicule colectate şi dezmembrate 2003 2004 2005 2006

Colectate 0 10 92 189 Tratate 0 7 14 251


Deşeuri din activităţi medicale. Unităţile medicale din municipiul Botoşani nu dispun de instalaţii conforme de incinerare a deşeurilor medicale. După închiderea crematoriilor, unităţile medicale au încheiat contracte de prestări servicii cu firme autorizate pentru transportul şi eliminarea acestor deşeuri.Cantităţile de deşeuri medicale gestionate în municipiul Botoşani au fost:

Anul 2004 2005 2006 Cantitate - tone 35 53 39

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani Deşeuri de producţie. În categoria deşeurilor de producţie sunt cuprinse atât deşeurile de producţie periculoase cât şi cele nepericuloase. Conform prevederilor legislative, răspunderea gestionării deşeurilor de producţie aparţine generatorilor, deci a unităţilor economice. Acestea sunt obligate să minimizeze cantităţile generate, să recicleze dacă dispun de instalaţii adecvate, autorizate sau să externalizeze pe bază de contracte cu firme autorizate activităţile de transport, tratare, valorificare şi eliminare deşeuri.

În domeniul managementului deşeurilor au fost identificate următoarele probleme majore în municipiul Botoşani:

- Absenţa campaniilor specializate de informare şi conştientizare adresate populaţiei, care să susţină ideea minimizării generării deşeurilor menajere, a colectării separate, la sursă, a componentelor valorificabile;

- Lipsa cvasitotală a sistemelor de colectare selectivă pentru deşeurile reciclabile generate de populaţie;

- Lipsa sistemelor de colectare separată a deşeurilor biodegradabile verzi, pretabile procesului de compostare. Acestea ar reduce componenta biodegradabilă depozitată, diminuând mirosurile grele care persistă pe amplasamentul rampei, micşorând atât cantităţile de scurgeri lichide cât şi emanaţiile de gaz de depozit.

47


- Lipsa amenajărilor destinate colectării selective a deşeurilor de la populaţie, în sistem de aducere. Acestea ar permite colectarea separată şi a componentei periculoase, diminuând riscurile de contaminare a solului şi apelor pe amplasamentul rampei.

- Necântărirea tuturor deşeurilor acceptate în rampă, cu toate că pe amplasament există mijloc electronic de cântărire. Aceasta conduce la erori în estimarea cantităţilor şi compoziţiei depozitate, cu influenţă negativă asupra stabilirii celor mai bune soluţii pentru reducerea cantităţilor depozitate şi netratate.

Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de mulţumire privind o serie de factori care caracterizează gestionarea deşeurilor este următoarea:

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Serviciul de salubritate din municipiul Botoşani este asigurat de SC UrbanServ SA, unitate subordonată Consiliului Local, aceasta desfăsurând activităţi de salubrizare, colectare, transport şi asanare a deşeurilor menajere din municipiu. Dacă în procent majoritar cetăţenii municipiului sunt mulţumiţi de frecvenţa de colectare a deşeurilor, părerile fiind împărţite în ceea ce priveşte gradul de dotare cu echipamente a operatorului de gestionare a deşeurilor, gradul de curăţenie în centrul oraşului şi amplasarea gropii de gunoi, cetăţenii sunt nemulţumiţi de gradul de colectare selectivă, nivelul de curăţenie la periferie şi de numărul disponibil de pubele. Însă, din acest sondaj se mai poate concluziona un aspect deosebit de important care este întâlnit în toate aspectele unde cetăţenul poate face diferenţa, şi anume faptul că cetăţenii municipiului consideră că modul de comportament al cetăţenilor în relaţia cu gestionarea deşeurilor este nemulţumitor.

48


2.2.3. Calitate aer, ap�, sol Sintetic, la acest capitol caracteristicile sunt următoarele:

Element Caracteristici Surse poluare

AER Depăşiri la pulberi SC Termica SA, traficul, arderi deşeuri, centrale termice

APĂ Sensibile la evacuarea apelor uzate

Evacuare ape uzate, infiltrări canalizare, deşeuri în zone nepermise

SOL Depăşiri la Pb, Cr, Zn, Ni, Cu Deşeuri în locuri nepermise, puncte de precolectare neconforme, traficul rutier, reziduuri zootehnice

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de poluare a aerului este următoarea:

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Părerile cetăţenilor sunt relativ împărţite în ceea ce priveşte calitatea aerului, existând un procent destul de ridicat de cetăţeni care nu au putut aprecia. În acelaşi timp, peste 40% dintre cetăţeni consideră poluarea apelor de suprafaţă ca fiind una dintre cele mai mari probleme de mediu ale municipiului. Calitatea aerului

• Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului – Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani monitorizează calitatea aerului din municipiul Botoşani prin măsurători zilnice; de asemenea, este monitorizată şi calitatea precipitaţiilor într-un punct de prelevare situat la sediul APM Botoşani.

• Emisiile anuale de dioxid de sulf (SO2) – atmosfera municipiului Botoşani nu este poluată cu SO2, concentraţiile înregistrate fiind frecvent zero sau situându-se mult sub valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane.

49


• Emisii anuale de dioxid de azot (NOx) – Determinările zilnice au indicat încadrarea concentraţiilor medii zilnice sub valorile minime

• Emisii anuale de amoniac – concentraţiile medii zilnice nu au depăşit valoarea maximă admisibilă

• Pulberi în suspensie (PM10) – pentru acest poluant s-au înregistrat depăşiri frecvente, determinate de condiţiile meteo şi de traficul rutier.

• Calitatea precipitaţiilor – nu s-au înregistrat precipitaţii cu caracter acid

Calitatea apelor Apele de suprafaţă cu scurgere permanentă sunt reprezentate de pârâul Sitna cu afluentul său părăul Luizoaia şi părăul Dresleuca cu afluentul său părăul Teascu, toate tributare râului Jijia, afluent al Prutului. Alimentarea acestor pârâuri se face în proporţie de peste 86% din precipitaţii atmosferice, iar regimul scurgerii variază în timp în raport cu cantitatea acestora. Calitatea râului Sitna şi a afluenţilor săi este influenţată de evacuarea apelor uzate epurate în cadrul Staţiei de epurare Răchiţi aparţinând SC APA GRUP SA Botoşani. Astfel, în cursul anului 2006 a fost evacuat prin Staţia de epurare Răchiţi un volum de ape uzate epurate de 11721 mii mc/an , corespunzător unui debit de 32112,329 mc/zi. Prin Staţia de pompare Tulbureni a fost evacuat un volum de ape uzate neepurate direct în Teascu de 11983,0 mii mc/an, corespunzător unui debit de 32830,137 mc/zi. Apele de suprafaţă cu scurgere nepermanentă sunt reprezentate de torenţii locali care devin activi în perioadele bogate în precipitaţii sau care sunt generaţi de izvoare de coastă. Aceşti torenţi favorizează declanşarea fenomenelor de instabilitate, în special alunecările de teren, fenomene de eroziune şi ravenare. Apele de suprafaţă stagnante sunt reprezentate de iazuri şi bălţi. Iazurile au rol de atenuare a viiturilor şi de dezvoltare a bazinelor piscicole. Astfel, pe pârâul Sitna există iazul Cătămărăşti cu suprafaţa de 160 ha la NNR, pe pârâul Luizoaia există iazurile Lipca, Jalbă şi Luizoaia având în suprafaţa de 15 ha, pe pârâul Dresleuca.

Calitatea solului APM Botoşani monitorizează nivelul de încarcare al solului în 2 puncte de recoltare din municipiul Botoşani: Pod de Piatră şi Intersecţie Gară. Valorile obţinute s-au situat între valorile normale şi valorile mai puţin sensibile (praguri de alertă) pentru indicatorii Pb şi Cr, între valorile normale şi cele sensibile pentru Zn, Ni şi Cu; indicatorii Cd, Co şi Mn s-au încadrat în limitele normale. Radioactivitatea mediului În cadrul Staţiei de Radioactivitate din cadrul APM Botoşani se derulează un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/ zi, în care se urmăresc factorii de mediu aer, apă, precipitaţii atmosferice, vegetaţie, sol. Măsurătorile sistematice ale activităţii betaglobale efectuate în anii 2004-2006 s-au încadrat în limitele fondului natural de radiaţii, nefiind atinse sau depăşite pragurile de atenţionare. Valorile medii anuale înregistrate au variat în limitele normale la toate probele măsurate. Agenţi economici cu impact major asupra mediului. În municipiul Botoşani nu există agenţi economici cu impact semnificativ asupra mediului. APM Botoşani acordă o atenţie deosebită agenţilor economici care intră sub incidenţa Directivelor UE. Astfel, în municipiul Botoşani au fost inventariaţi:

- 2 agenţi economici care intră sub incidenţa Directiva Consiliului 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) SC TERMICA SA Botoşani şi SC CARREMAN ROMANIA SA Botoşani ;

50


- un agent economic (SC TERMICA SA Botoşani) care intră sub incidenţa Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în aer de poluanţi provenind de la instalaţiile mari de ardere;

- 9 agenţi economici care intră sub incidenţa Directiva Consiliului 99/13/CE privind reducerea emisiilor de compuşi organici volatili (COV) datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii;

- 3 agenţi economici care intră sub incidenţa Directiva Consiliului 96/82/CE privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase.

2.2.4. Riscurile naturale Pe teritoriul municipiului Botoşani există zone expuse alunecărilor de teren, tasărilor prin umezirea terenului, inundaţiilor prin revărsări din cursuri de apă, scurgerilor de pe torenţi.

RISCURI NATURALE

Alunecări de teren

Tasări prin umezirea terenurilor

Inundaţii

Scurgeri de pe torenţi Alunecările de teren au diferite cauze:

• condiţiile geomorfologice; • nivelul hidrostatic al acviferului freatic; • apele de suprafaţă cu scurgere permanentă a căror regularizare nu este realizată încă; • activităţi antropice (pierderi din reţele de alimentare cu apă şi canalizare, excavaţii pentru

fundaţii, defrişări ale unor zone sensibile, etc.). Au fost identificate alunecări de teren în zonele:

• str. Împărat Traian – str. Hatman Arbore; • zona Mecanica – Alcor; • cimitirul Pacea – ieşirea spre Curteşti; • cartierul Tulbureni.

Conform Planului Urbanistic General al municipiului Botoşani suprafaţa totală aproximată a zonelor afectate de alunecări de teren este de cca 333 ha. Există o singură alunecare de teren stabilizată prin lucrări de drenaj şi consolidări, situată pe versantul vestic al municipiului la ieşirea pe DN 29. De altfel, Primăria municipiului Botoşani a obţinut o finanţare de la Fondul pentru Mediu pentru efectuarea de lucrări de consolidare a acestui versant. Ceilalţi versanţi marginali ai platoului natural pe care este situat municipiul sunt afectaţi de alunecări de teren nestudiate.

51


2.2.5. Poluarea fonic� Zgomotul este o problemă de mediu şi de sănătate, mai ales în aglomerările urbane unde se înregistrează, ca urmare a traficului intens, nivele de zgomot peste normele admise de standardele în domeniu. Zgomotul este generat pe lângă mijloacele de transport şi de utilajele folosite în aer liber şi de aparatura electrocasnică. Efectele zgomotului pot varia de la un individ la altul, de la tulburări auditive sau psihologice până la perturbări ale somnului. Tipurile de zgomot sunt clasate după activităţile umane care îl provoacă: trafic rutier, feroviar, aerian, industrie, construcţii. Dintre diferitele surse de zgomot, cel provocat de traficul rutier este cel mai des reclamat. Traficul rutier reprezintă principala sursă de zgomot cu implicaţii asupra mediului. Aceasta se datorează faptului că oraşele reprezintă mari aglomerări de populaţie şi în acelaşi timp sunt străbătute de reţele dense de trafic rutier. O problemă importantă, amplificată mult după anul 1989 o reprezintă creşterea proporţiei din populaţie afectată de zgomot având ca surse activităţi cum ar fi: alimentaţie publică (restaurante, terase, baruri), activităţi de petrecere a timpului liber (discoteci, săli de jocuri). De asemenea trebuie evidenţiată la acest capitol dezvoltarea în vecinătatea locuinţelor a unor activităţi economice cum ar fi: brutării, ateliere de croitorie, etc. Sursele enumerate mai sus au cunoscut o dezvoltare importantă şi rolul lor în poluarea acustică a mediului este cu atât mai important cu cât sunt situate în imediata apropiere a locuinţelor, cel mai adesea făcând parte din acelaşi corp de clădire. În municipiul Botoşani punctele de determinare a nivelului de zgomot sunt amplasate pe străzi, în parcuri, pieţe agro-industriale, parcări auto, zone comerciale. Măsurătorile efectuate pentru determinarea nivelului de zgomot au înregistrat depăşiri sporadice ajungând până la 22% pe magistrale (Calea Naţională, Primăverii şi George Enescu), peste nivelul maxim admis, şi ocazional pe anumite străzi de legătură.

SURSE DE POLUARE FONICĂ

Baruri / restaurante

Discoteci

Traficul rutier

Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de poluare fonică este următoarea:


Astfel, cetăţenii consideră că poluarea fonică reprezintă o problemă majoră a oraşului.

52


2.2.6. Parcuri �i spa�ii verzi Conform HCJ nr 5/1995 în municipiul Botoşani s-a instituit statutul de protecţie locală pentru următoarele habitate şi specii:

• Arii naturale protejate de interes local: Zona Cornişa (cu o suprafaţă de 7ha) • Parcuri dendrologice:

Denumire Suprafaţă (ha)

Parcul “Mihai Eminescu” 7,04 Parcul “Curcubeului” 1,93 Parcul “Tineretului” 1,82

Parcul “Central” 0,44 Casa Sofian 0,4

Parcul “Policlinicii” 0,5 TOTAL 12,3 ha


• Arbori declaraţi monumente ale naturii:

Specie Localizare Nr. ex. Vârsta Custode Stejar (Quecus robur) Intersecţie B-dul

M.Eminescu cu DN Suceava

1 secular Consiliul Local BT

Stejar (Quecus robur) Internatul Liceului AT Laurian

1 secular Liceul AT Laurian

Stejar (Quecus robur) Parcul Policlinicii 1 secular Administraţia Spitalului

Stejar (Quecus robur) Str. Cuza Vodă 1 secular Consiliul Local BT Stejar (Quecus robur) Parcul M.Eminescu 1 secular Consiliul Local BT Paulownia (Paulownia tomentosa)

Str. Unirii 1 - Consiliul Local BT

Fagul roşu (Fagus sylvatica var.atropurpurea)

Parcul Policlinicii 1 - Administraţia Spitalului Judeţean

Tei (Tilia cordata) Parcul M.Eminescu 2 secular Consiliul Local BT Pin Parcul M.Eminescu 2 - Consiliul Local BT Magnolia (Magnolia liliiflora) Piata Revoluţiei 2 - Consiliul Local BT Plop alb (Populus alba) Parcul M.Eminescu 1 secular Consiliul Local BT Molid argintiu (Picea pungens argentea)

Parcul Central 4 - Consiliul Local BT

Salcâm japonez (Saphora japonica)

Parcul Central 1 Consiliul Local BT

Molid argintiu (Picea pungens argentea)

Str. Ştefan Luchian 37

1 - Consiliul Local BT

TOTAL 20 EX Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani

• Specii de arbori declarate monumente ale naturii la nivel naţional:

Tisa (Taxus baccata)- localizată în Parcul Policlinicii (3 ex), Casa Sofian (20 ex), str. Cuza Vodă (2 ex), Şcoala nr 4 (3 ex) Ginkgo biloba - 1 ex , localizat pe str. Căpitan Romano


• Suprafaţă de 230 ha spaţii verzi, din care:

53


parcuri şi grădini publice 7,04 ha scuaruri 9,7 ha

aliniamente stradale 213,26 ha Sursa: Planul Urbanistic General

• Specii de faună protejate:

Mamifere toate speciile de lilieci Păsări -Ciconia ciconia(barza)

-Circus sp. (ereti) -Bubo bubo(bufnita) -Dendrocopos sp. (ciocănitoarea ) -Emberiza hortulana (presura de gradină)


Probleme majore în domeniul protecţiei naturii: - degradarea continuă a spaţiilor verzi datorită activităţilor antropice: extinderea unor

construcţii, parcarea maşinilor direct pe spaţiul verde, dezinteres din partea asociaţiilor de locatari/proprietari;

- îmbătrânirea vegetaţiei forestiere, care a condus la tăierea a sute de copaci în ultimii ani care aveau perioada de viaţă depăşită şi prezentau pericol de prăbuşire;

- reducerea biodiversităţii, prin dispariţia unor specii de plante datorită activităţilor umane. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de mulţumire privind o serie de factori care caracterizează spaţiile verzi este următoarea:

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Astfel cetăţenii sunt nemulţumiţi de gradul de curăţenie a spaţiilor verzi şi de cantitatea şi calitatea parcurilor din municipiu, şi se observă că sunt extrem de nemulţumiţi de existenţa, sau mai bine spus, de inexistenţa spaţiilor verzi dintre blocurile din cartierele oraşului.

54


2.2.7. Energia electric� �i alimentare cu gaz metan Deoarece alimentarea cu energie electrică este asigurată de firma SC EON SA iar alimentarea cu gaz metan este asigurată de SC EON GAZ SA, care sunt firme private, nu se pot furniza date exacte ale parametrilor acestor categorii de utilităţi fiind considerate date confidenţiale care pot influenţa piaţa concurenţială. Din acest motiv, la acest capitol se vor folosi date de dinaintea privatizării acestor servicii sau date extrapolate pe baza evoluţiei istorice şi trendului de dezvoltare care a avut loc. Puterea totală instalată în staţiile de transformare care alimentează municipiul Botoşani este 196 MVA, alimentarea cu energie electrică fiind caracterizată prin următoarele elemente, conform datelor la nivelul anului 2002 furnizate de operatorul public de la acea vreme:

SPECIFICAŢIE Situaţia existentă în anul 2002

Retele de M.T. - tensiune 20 kV - lungime totală (Km) 260,16 - lungime totală LEA 20 kV (Km) 44,5 - lungime totală LES 20 kV (Km), din care: 215,66 - număr total distribuitoare (semidistribuitoare) 44 - energie electrică vehiculată anual prin reţele de M.T. (MWh)

147527

- număr total P . T . 229 - putere totală instalată în P . T . 157,04 MVA

Retele de joasă tensiune - configuraţie buclată- cu funct. Radială - lungime totală (Km) 960,77 din care

212,92 km – iluminat Sursa: SC Electrica SA

Reţeaua electrică se caracterizează prin:

numărul mare de clienţi în rândul consumatorilor casnici, respectiv 88,3%, cu un consum ce reprezintă doar 28% din vânzarea totală de energie;

marii consumatori reprezintă 0,07 % cu un consum de 47% din total; iar micii consumatori reprezintă 11,61% din totalul clienţilor, cu un consum de 25%.

Vânzările de energie electrică în ultimii ani au înregistrat o creştere mică, în special în rândul consumatorilor casnici şi al micilor consumatori.

Vânzările de energie electrică, anul 2002 Consumatori

casnici Mici

consumatori Mari consumatori

industriali TOTAL

40.940 MWh 36.036 MWh 69.003 MWh 145.979 MWh Sursa: SC Electrica SA

55


Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de mulţumire privind alimentarea cu energie electrică este următoarea:

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Astfel, cetăţenii municipiului sunt mulţumiţi de nivelul tensiunii electrice în ceea ce priveşte consumul casnic de curent electric. În ceea ce priveşte alimentarea cu gaze naturale, în municipiul Botoşani se estimează că la nivelul anului 2006 sunt alimentaţi un număr de peste 23.000 consumatori, lungimea totală a reţelelor fiind de peste 50 km, realizându-se un consum mediu anual de peste 35 milioane m³.


Gazele naturale sunt furnizate prin:

• staţia de reglare – măsurare - predare, amplasată în zona vestică a municipiului, care reduce presiunea din reţeaua de transport la presiunea de distribuţie;

• staţii de reglare-măsurare de medie şi joasă presiune pentru agenţi economici industriali şi consumatori casnici;

• reţeaua de repartiţie de medie presiune şi reţelele de distribuţie cu presiune redusă pentru alimentarea consumatorilor casnici, agenţi economici şi socio-culturali.

Principalele disfuncţionalităţi la nivelul anului 2003: • vechimea de peste 20 de ani a peste 50% din reţeaua de repartiţie şi distribuţie; • insuficienţa reţelelor de repartiţie şi distribuţie.

Măsuri de îmbunătăţire: • reabilitarea reţelei de repartiţie şi distribuţie;

56


• studierea adoptării unei variante de producere a energiei termice şi a apei calde în sistem descentralizat, local, pe scară de bloc şi direct în apartamente, prin investiţii etapizate.

Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de mulţumire privind alimentarea cu gaze naturale este următoarea:


Se observă că şi în cazul alimentării cu gaze naturale cetăţenii municipiului sunt mulţumiţi atât de presiunea gazelor în reţea cât şi de continuitatea alimentării cu gaz metan.

57


2.2.8. Energia termic� Situată în partea de N-V a municipiului, la confluenţa zonei urbane cu cea industrială, S.C. TERMICA S.A. este principalul producător şi distribuitor centralizat de energie termică la nivelul municipiului Botoşani, asigurând necesarul de căldură, sub formă de abur tehnologic şi apă fierbinte, pentru consumatorii industriali şi urbani.

SC Termica SA – caracteristici principale

Capacitate producţie 526 Gcal/h

Reţea apă fierbinte 41.5 km

Reţea abur 14.7 km

Lungime conducte 322 km

Puncte termice 46

Număr locuinţe 18365

Număr persoane juridice 125

Grad acoperire 40% Sursa: SC Termica SA

SC TERMICA SA Botoşani deţine o instalaţie de ardere (>50MW) care intră sub incidenţa Directivei Consiliului nr. 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) şi Directivei Consiliului nr. 2001/80/EC privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi din instalaţii mari de ardere. Impactul asupra factorului de mediu „apă”

- ape uzate tehnologice rezultate din purjări cazane, spălare chimică şi mecanică a cazanelor, regenerarea şi spălarea filtrelor, etc.;

- ape pluviale şi tehnologice provenite de la rampa de descărcare şi zona depozitului de păcură;

- ape uzate cu caracter menajer. Apele uzate preepurate în staţia proprie sunt evacuate în reţeaua de canalizare municipală. Apele pluviale şi tehnologice (condens de la încălzirea păcurii) sunt deversate, după o trecere prin separatoare de grăsimi, în pâraiele Dresleuca şi Luizoaia.

Impactul asupra factorului de mediu „aer” - emisii atmosferice de la arderea combustibililor (dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de

azot, pulberi); - vapori de produse petroliere rezultaţi de la rezervoarele supraterane de păcură; - vapori rezultaţi de la activităţile de transvazare a acidului clorhidric.

Impactul asupra factorului de mediu „sol” - posibile scurgeri de la rezervoarele de păcură şi de acid clorhidric; - infiltraţii de ape uzate; - depuneri atmosferice(pulberi).

Zgomot şi vibraţii - principalele surse de zgomot: - sala cazanelor; - staţia de compresoare; - staţia de pompe; - turbine AKR 2,5 MW;

58


- grupuri de cogenerare GTE 2000 Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de mulţumire privind alimentarea cu energie termică în sistem centralizat este următoarea:

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Cetăţenii municipiului sunt nemulţumiţi într-un procent foarte mare de programul de furnizare a energiei temice în sistem centralizat şi de parametrii de furnizare a agentului termic, ţinând cont la această apreciere de faptul că opinia neutră a cetăţenilor reprezintă în principal pe aceia care au centrală termică proprie. 2.2.9. Energia regenerabil� La nivelul municipiului Botoşani nu există exploatări ale surselor de energie regenerabilă. Oportunităţile care există în domeniul energiei regenerabile sunt cele care privesc următoarele surse de energie regenerabilă:

• biomasa; • biogazul.

59


2.3. Dezvoltare economic� �i cooperare transfrontalier� 2.3.1. Sprijin pentru dezvoltarea afacerilor �i a investi�iilor Economia municipiului Botoşani realizează 70% din producţia judeţului chiar dacă populaţia municipiului reprezintă doar 25% din totalul judeţului.

2004 2005 2006

Număr agenţi economici activi care au depus bilanţ (de la 2742 în 2002)

2910

2886

3023

Din care firme cu 0 angajaţi 978 812 857

Din care microîntreprinderi 1553 1682 1741

Din care IMM 2892 (99,4%) 2867 (99,3%) 3002 (99,3%)

Cifra de afacei (mii lei) (de la 1060034 în 2002)

1760307 1907149 2418580

Profit (mii lei) 76564 84787 104842

Pierderi (mii lei) 28445 39555 44248

Număr angajaţi (de la 25567 în 2002)

27111 26801 28830

Înmatriculări anuale 925 995 741

Înmatriculări firme cu capital străin 22 31 29 Sursa: Direcţia Generală a Finanţelor Publice, Oficiul Registrului Comerţului

După o scădere accentuată şi continuă a numărului de angajaţi din anul 1991 (de la 62.761 salariaţi) şi până în anul 2005 (26.801 angajaţi), se observă o schimbare de tendinţă în anul 2006 când cererea de forţă de muncă începe să crească. Pentru o evidenţiere mai detaliată a populaţiei active şi a celei ocupate, prezentăm următoarele trei tabele statistice la nivel de judeţ, acesta fiind nivelul de centralizare.

populaţia activă la nivelul judeţului Botoşani: 2002 2003 2004 2005 2006

POPULAŢIE ACTIVÃ (***) 180,7 171,4 165,4 163,4 159,8 • din care : femei 92,9 85,7 84,8 81,4 80,7 Populaţia ocupată 160,8 154,7 152,1 153.3 151,1 • din care : femei 85,0 79,8 80,2 77.9 77,7 Şomeri 19,9 16,7 13,3 10,1 8,7 • din care : femei 7,9 5,9 4,6 3,5 3,0

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Botoşani (***: Populaţia activă cuprinde populaţia ocupată - persoanele de peste 15 ani care au desfăşurat o

activitate economică producătoare de bunuri sau servicii, la care se adugă numărul de şomeri)

60


populaţia ocupată a judeţului Botoşani, pe activităţile economiei naţionale

- mii persoane - DENUMIREA ACTIVITĂŢII 1990 2002 2003 2004 2005 2006

TOTAL : 204,5 160,8 154,7 152,1 153.3 151,1 • din care : femei 97,9 85,0 79,8 80,2 77.9 77,7 Agricultură, vânătoare, silvicultură şi pescuit

92,1 91,3 86,9 79,8 81.1 76.3

• din care : femei 46,5 48,9 46,2 42,9 43.3 41,1 Industrie – total 61,3 27,6 24,4 25,1 23.2 23,8 • din care : femei 30,9 14,8 12,1 13,0 12.1 12,1 Industria extractivă - 0,3 0,3 0,2 0.1 0,2 • din care : femei - - - - - - Industria prelucrătoare - 24,9 22,4 23,2 21.6 22,3 • din care : femei - 14,2 11,7 12,6 11.7 11,8 Energie electrică şi termică, gaze şi apă

- 2,4 1,7 1,7 1.5 1,3

• din care : femei - 0,6 0,4 0,4 0.4 0,3 Construcţii 8,3 3,3 4,0 4,0 4.3 5,1 • din care : femei 0,6 0,4 0,2 0,3 0.4 0,7 Comerţ, 8,6 10,6 11,0 11,5 13.6 14,7 • din care : femei 4,1 5,1 4,7 6,9 6.2 7,4 Hoteluri şi restaurante 1,0 1,0 1,2 1,1 1.4 1,5 • din care : femei 0,7 0,7 1,0 0,8 0.8 0,9 Transport, depozitare şi comunicaţii 7,7 3,1 2,9 3,7 3.8 4,3 • din care : femei 1,2 0,6 0,5 0,4 0.6 0,6 Intermedieri financiare 0,8 0,8 0,7 0,7 0.8 0,7 • din care : femei 0,5 0,5 0,4 0,5 0.6 0,5 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii - 2,9 3,3 3,7 2.8 3,6 • din care : femei - 1,2 1,8 2,1 1.8 1,8 Administraţie publică şi apărare : 1,1 2,7 3,0 3,0 2.8 3,0 • din care : femei 0,3 1,5 1,7 1,7 1.5 1,6 Învăţământ 9,3 7,5 7,6 8,0 7.8 7,8 • din care : femei 5,8 4,9 5,0 5,1 4.9 5,0 Sănătate şi asistenţă socială 6,1 7,3 7,0 7,3 7.1 7,2 • din care : femei 4,4 5,7 5,5 5,5 5.2 5,3 Celelalte activităţi ale economiei naţionale

8,2 2,7 2,6 4,1 4.6 3,1

• din care : femei 2,9 0,7 0,7 1,0 0.7 0,7 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Botoşani

61


câştigul salarial mediu brut lunar, pe activităţile economiei naţionale, la nivel de judeţ - lei / salariat -

Denumirea activităţii 1992 2002 2003 2004 2005 2006

Total, din care : 20081 4107932 5276166 6510283 792 942 Agricultură, vânătoare 20608 3437662 4156666 8394087 622 703 Silvicultură, exploatare forestieră 21773 4724613 7910123 7580339 1021 1072 Piscicultură şi pescuit 20921 2420092 2883333 3551418 481 556 Industria extractivă 21044 4117701 4930608 6410622 641 845 Industria prelucrătoare 16838 3312161 4362857 5397819 650 677 Energie electrică, termică, gaze,

apă 35177 7071219 8973702 10268681 1354 1698

Construcţii 24919 3564567 4702176 5396056 691 811 Comerţ 20023 2457830 3230205 4655950 547 605 Hoteluri şi restaurante 15279 3030664 2792767 5592173 414 485 Transporturi, depozitare 24302 5338251 7388227 6750674 871 853 Poştă şi telecomunicaţii * 8821732 11295686 11839841 1477 1125 Intermedieri financiare 33816 12047033 16091313 19948072 2483 2492 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 20835 4198800 4649412 5078322 765 872 Administraţie publică şi apărare 24714 6350820 9068864 10910862 1382 2032 Învăţământ 22411 4729097 5925370 7765546 971 1304 Sănătate şi asistenţă socială 24568 3843368 5207149 6035771 780 1060 Celelalte activităţi ale economiei 14909 3340874 4025927 4670329 527 621

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Botoşani *) este inclus în activitatea transporturi şi depozitare

Din punctul de vedere al firmelor înregistrate în municipiul Botoşani îsi desfăşoară activitatea aproximativ 6.200 agenţi economici din care 3.500 IMM-uri şi 2.700 asociaţii familiare şi persoane fizice autorizate, cu un număr al persoanelor angajate de peste 28.000, care desfăşoară activităţi în domeniul: industriei, comerţului, serviciilor şi agriculturii. Pe sectoare de activitate economică, situaţia se prezentă astfel din punct de vedere procentual: Astfel, cei mai mulţi agenţi economici activează în domeniul comerţului, cifra de afaceri cea mai mare este realizată de domeniile comercial şi al producţiei, numărul cel mai mare de angajaţi se află în domeniile productiv şi comercial, iar investiţiile cele mai mari sunt relizate de domeniile productiv şi cel al serviciilor, imobiliarelor şi IT.

62


Ramurile industriale reprezentative pentru Botoşani sunt:

• industria textilă şi a produselor textile; • industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale; • industria de maşini şi aparate electrice; • industria de aparatură şi instrumente de precizie; • industria confecţiilor de îmbrăcăminte; • producţia de mobilier; • industria de maşini şi echipamente; • industria alimentară şi a băuturilor; • industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal.

Numărul de salariaţi din industrie a scăzut în timp, acest lucru având drept explicaţii creşterea numărului de salariaţi în alte sectoare, cu preponderenţă în sectorul comerţ şi servicii. S-au înregistrat creşteri ale cifrei de afaceri ale agenţilor economici din următoarele ramuri: industria confecţiilor de îmbrăcăminte, industria confecţiilor metalice şi a produselor metalice, precum şi în industria de maşini şi aparate electrice. Comerţul reprezintă un sector de bază în economia municipiului Botoşani, polarizând principalele afaceri şi resurse financiare. În comerţ, pe lângă unităţile mari cu capital privat şi de stat, au luat fiinţă agenţi economici individuali şi asociaţii cu capital privat, acoperind toată raza municipiului cu activităţi specifice observându-se o ameliorare simţitoare a aprovizionării populaţiei. De asemenea, aproximativ 82% din investiţiile care se realizează în judeţul Botoşani se realizează în municipiul Botoşani. Iar din punct de vedere al evoluţiei PIB-ului, situaţia se prezintă astfel:

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Botoşani Pentru o imagine comparativă, evoluţia Produsului Intern Brut a fost următoarea:

- milioane lei (RON) preţuri curente - 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

PIB ROMANIA 37379,9 54573,0 80377,3 116768,7 151475,1 197564,8 246468,8

- PIB/locuitor – (lei/loc) 1661,1 2430,0 3582,6 5210,9 6950,1 9090,3 11372,0 PIB Regiunea Nord – Est 5038,5 6852,2 9634,8 14339,7 18607,4 24619,1 29418,2

- PIB/locuitor – (lei/loc) 1325,3 1797,0 2506,8 3737,4 4970,9 6575,.9 7868,8 PIB BOTOŞANI 481,3 692,5 925,8 1323,1 1777,0 2364,4 2588,3

- PIB/locuitor - (lei/loc) 1041,5 1494,6 1993,7 2825,8 3852,7 5142,2 5620,5 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Botoşani

63


La nivelul municipiului Botoşani a fost demarată o iniţiativă privind realizarea Parcului Industrial Ecologic Botoşani, cu următoarele caracteristici:

• a luat fiinţă printr-o asociere între Consiliul Local Botoşani, SC Electrocontact SA, SC Electromining SRL şi SC Mecanica SA;

• are ca obiect desfăşurarea de activităţi în domeniile: industrie, centru de afaceri, distribuţie şi servicii;

• are o suprafaţă de 129.500 mp, din care 84.265 mp construcţii şi spaţii de producţie vechi, 20.000 mp construcţii şi spaţii de producţie noi, iar restul fiind centru comercial;

• serviciile oferite: asistenţă financiară, contabilă şi de audit, servicii IT, servicii juridice, servicii medicale, transport, consiliere în proiecte de finanţare, asistenţă în relaţiile comerciale;

• apreciere generală: acest parc nu are efectul dorit, fiind neatractiv pentru investitori şi antreprenori.

La polul opus se află Incubatorul de Afaceri, o iniţiativă de succes a municipalităţii, caracterizat prin:

• finanţat prin programul Phare CES; • are un centru administrativ şi de birouri în str. Poştei nr. 6, cu 30 de birouri a 20 mp/birou

şi sală de conferinţe; • are un centru de microproducţie în Calea Naţională nr. 354, cu 20 de spaţii a 200

mp/spaţiu, un atelier de 280 mp şi un show-room; • se adresează IMM-urilor nou înfiinţate şi a celor existente cu o vechime de cel mult 2 ani

care au sediul în Botoşani; • durata contractului de incubare a fost prevăzută a fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii cu

încă 1 an cu aprobarea Consiliului Local. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de apreciere privind nivelul de dezvoltare al diferitelor sectoare industriale în municipiul Botoşani este următoarea:

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Astfel, cetăţenii municipiului consideră că la nivel local sunt dezvoltate următoarele domenii economice: industria alimentară, industria băuturilor alcoolice şi nealcoolice, industria confecţiilor şi textilelor şi industria mobilei şi prelucrării lemnului.

64


Domeniile considerate de către cetăţeni a fi potrivite pentru dezvoltarea municipiului sunt exprimate procentual, în funcţie de opinia lor, astfel:


65


2.3.2. Turismul Industria turismului la nivelul municipiului Botoşani se caracterizează astfel:

Număr unităţi de cazare 6

Număr locuri în unităţi de cazare 531

Hoteluri, pensiuni 7

Număr locuri în hoteluri 495

Monumente istorice 93

Obiective de for public 6 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Botoşani

Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de apreciere privind nivelul de dezvoltare al turismului în municipiul Botoşani este următoarea:


Cetăţenii consideră că turismul la nivel local este nedezvoltat, în contradicţie cu faptul că tot ei consideră acest domeniu ca fiind o oportunitate pentru dezvoltarea viitoare a municipiului. În ceea ce priveşte obiectivele turistice, municipiul Botoşani are în primul rând o gamă largă şi de prim rang la nivel naţional de obiective culturale. Printre acestea enumerăm:

• Parcul "Mihai Eminescu" Botoşani; • Casa memorială "Nicolae Iorga" - Botoşani; • Muzeul Memorial "Octav Onicescu" Botoşani; • Muzeul Judeţean (Secţia Istorie şi Arheologie) - Botoşani; • Galeriile de Artă "Ştefan Luchian" Botoşani; • Muzeul Judeţean (Secţia Etnografie)- Botoşani; • Teatrul de Stat "Mihai Eminescu" Botoşani; • Teatrul de Păpuşi “Vasilache” - Botoşani; • Filarmonica de Stat - Botoşani; • Biblioteca Judeţeană "Mihai Eminescu" Botoşani; • Casa Antipa - Botoşani;

66


• Casa Silion - Botoşani; • Centrul Vechi - Botoşani;

În municipiul Botoşani întâlnim şi obiective de ordin religios, dintre care amintim următoarele biserici şi mănăstiri:

• Biserica "Sf. Nicolae", Popăuţi - Botoşani; • Biserica "Sf. Gheorghe" Domnească - Botoşani; • Biserica Uspenia - Botoşani; • Biserica "Sf. Ilie" - Botoşani; • Biserica Armeano-gregoriana "Sf. Treime" - Botoşani; • Biserica Romano Catolica "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul" - Botoşani; • Biserica Lipoveneasca - Botoşani.

Un obiectiv aparte şi deosebit de important il constituie Centrul Istoric Botosani, aflat in etapa de reabilitare şi modernizare prin programul PHARE 2006 CES.

67


2.3.3. Cercetare – dezvoltare, inovare, transfer tehnologic, tehnologia informa�iei si comunica�iei Municipiul Botoşani se caracterizează prin activităţi restrânse, aproape inexistente, în domeniul cercetare-dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, fiind în general un utilizator al tehnologiilor ajunse la maturitate în industriile existente, neexistând un centru universitar de cercetare, marile spitale nu dispun de centre de cercetare, iar firmele mari nu au departamente de cercetare, neexistând nici centre de transfer tehnologic, industria fiind în recesiune. În ceea ce priveşte domeniul IT&C, municipiul Botoşani este iarăşi un utilizator, dar în creştere al acestor tehnologii urmând trendul care se manifestă la nivel naţional, neavând firme de creaţie în acest domeniu, şi în principal în software. Serviciul de telefonie fixă este furnizat de SC Romtelecom SA, asigurându-se un grad de telefonizare de 27,5% şi poate creşte, în funcţie de solicitările primite, până la 28,9% fără a se face alte extensii de echipament. Există în schimb numeroase imobile noi care sunt în exteriorul ariei de acoperire a reţelei. Caracteristicile reţelei din municipiul Botoşani:

• centrală telefonică digitală Alcatel cu capacitate de 18.300 linii; • centrală telefonică analogică cu 8000 linii şi echipament Alcatel cu 7000 linii; • reţele subterane de telecomunicaţii; • reţele aeriene de telecomunicaţii; • aproximativ 300 telefoane publice.

Locuitorii municipiului Botoşani beneficiază şi de noile servicii oferite de Romtelecom: acces internet, sistem de mesagerie, precum şi serviciul de telefonie mobilă Cosmote care are acoperire 100% în municipiu. Investiţii necesare în reţele :

• extensia reţelei de cabluri în zonele periferice sau în noile zone rezidenţiale; • lărgirea ariei de servicii oferite abonaţilor şi pachete de servicii atractive; • creşterea gradului de satisfacere a clienţilor;

Probleme ale reţelei: • intervenţii neautorizate la reţelele de telecomunicaţii; • furturi/distrugeri intenţionate ale unor elemente constructive ale reţelei; • avarii provocate de construcţii care se execută fără aviz sau datorită intervenţiilor la

reţelele altor utilităţi (apă, gaz, etc.). Iar în urma liberalizării pieţei de comunicaţii, pe piaţa telefoniei fixe au intrat şi alţi operatori, printre ei numărându-se UPC şi RCS&RDS care au număr de abonaţi în creştere. Serviciile de telefonie mobilă din municipiul Botoşani sunt furnizate de toate firmele care operează la nivel naţional: Orange, Vodafone, Zapp, Cosmote. În municipiul Botoşani serviciile de internet sunt oferite de firme cu activitate naţională (RCS&RDS, UPC, Romtelecom, Zapp, Orange, Vodafone), dar şi prin mici reţele de cartier. Gradul de utilizare a internetului este în creştere, urmând trendul naţional. În ceea ce priveşte mass media, prin intermediul firmelor de cablu şi a tehnologiilor digitale de transmisie prin satelit, aproape orice doritor poate avea acces la posturile de televiziune

68


internaţionale, naţionale şi locale. În ce priveşte radio-ul, se pot asculta majoritatea posturilor cu acoperire naţională şi regională, existând şi un număr de posturi locale de radio.

Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de apreciere privind nivelul de dezvoltare al domeniilor de vârf în municipiul Botoşani este următoarea:


69


2.3.4. Activit��i economice specifice mediului rural Agricultura în municipiu este reprezentată de gospodării ale populaţiei care deţin terenuri şi desfăşoară activităţi agricole, terenul arabil având un potenţial bun şi mediu de producţie. Suprafaţa utilizată în scop agricol se prezintă astfel:

Suprafaţa agricolă 1997 2007

TOTAL 2649 ha 2704 ha

Suprafaţă arabilă 1854 ha 1917 ha

Suprafaţă livezi, vii 157 ha 68 ha

Suprafaţa păşuni şi fâneţe 638 ha 719ha Sursa: Primăria Municipiului Botoşani

În sectorul zootehnic, efectivele de animale ca şi producţia animală (exprimate numeric în tabelul următor), au o pondere scăzută în totalul judeţului, deoarece unităţile reprezentative de profil au o pondere foarte redusă.

Bovine 1121 Ovine 2953 Caprine 218 Porcine 3589 Păsări 34535 Cabaline 207 Familii albine 10331

Sursa: Recensământul agricol 2002-2003 În sectorul industriei alimentare (procesarea producţiei agricole), la nivelul judeţului Botoşani situaţia se prezintă astfel:

In judeţul Botoşani Construcţie Conforme Modernizare

Abatoare carne roşie 1 2 12

Fabrici de lapte 1 4 12

Abatoare de pasari 1

Procesare miere de albine 1 Sursa: Direcţia Sanitară Vetrinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de apreciere privind nivelul de dezvoltare al industriei alimentare şi a băuturilor în municipiul Botoşani este următoarea:


70


2.3.5. Cooperare transfrontalier� Cooperarea transfrontalieră a fost chiar motivaţia şi premisa apariţiei şi dezvoltării istorice a Botoşanilor, fiind oraş comercial (dar coagulând şi meşteşuguri adiacente şi activităţi în agricultură) la întretăierea drumurilor comerciale dintre aşezările româneşti cu Cernăuţi şi Kiev în principal. Însă evoluţiile politice de după cel de-al doilea război mondial care au determinat îngheţarea graniţelor şi a activităţilor transfrontaliere pe aceste rute, la care s-au adăugat strategiile româneşti de dezvoltare a infrastructurii prin care localitatea Botoşani a fost lăsată în afara principalelor rute de transport rutier şi feroviar şi strategia de dezvoltare forţată şi artificală a industriei, au dus la pierderea statutului istoric de nod comercial transfrontalier al acestei localităţi. Însă noile transformări politice de după 1989 şi mai ales odată cu aderarea României la Uniunea Europeană (care are în politica proprie strategii bine identificate orientate spre dezvoltarea Uniunii la nivel transfrontalier prin crearea de zone de graniţă active) re-crează premisele pentru municipiul Botoşani de a relua, continua şi dezvolta rolul de oraş transfrontalier. Primii paşi s-au făcut deja în această direcţie, derulându-se deja proiecte mici transfrontaliere în domeniile cultural, politic, economic. Distanţa până la cel mai apropiat punct de trecere al frontierei, pentru Republica Moldova,cel de la Stânca Costeşti este de 70 km, fiind un punct de trecere a frontierei doar auto şi fără viză. Pentru Ucraina, punctul de trecere al frontierei este la Racovăţ, fiind unul tot doar rutier.

Sursa hartă: website Consiliul Judeţean Botoşani

71


2.4. Dezvoltarea resurselor umane 2.4.1. Infrastructur� si servicii de educa�ie ini�ial� Infrastructura şi serviciile de educaţie iniţială (învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal, profesional) este în municipiul Botoşani de o calitate peste media naţională, acoperind cu un număr de 1723 cadre didactice 80% din cerinţele privitoare la educaţia preşcolară şi 100% din celelalte forme. Infrastructura fizică a avut următoarea evoluţie în ultimii 3 ani şcolari:

2004 - 2005 2005 - 2006 2006 - 2007 Nr.crt.

Nr. total de unităţi, din care : 61 60 60

1. Grădiniţe – învăţământ de stat 25 25 25 2. Grădiniţe – învăţământ

particular 3 3 3

3. Şcoli cu clase I - VIII 14 14 14 4. Şcoli speciale 1 1 1 5. Licee - învăţământ de stat 13 13 13 6. Şcoli postliceale particulare 3 2 2 7. Licee - învăţământ particular 1 1 1

Sursa: Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani În ceea ce priveşte numărul de copii şi elevi a avut următoarea evoluţie în ultimii 3 ani şcolari:

2004 - 2005 2005 - 2006 2006 - 2007 Nr.crt.

Nr. total de copii şi elevi , din care:

28182 26663 25657

1. Grădiniţe – învăţământ de stat 3343 3224 3366 2. Grădiniţe – învăţământ particular 156 156 163 3. Învăţământ primar 5210 5000 4805 4. Învăţământ gimnazial 6984 6181 5687 5. Învăţământ liceal de stat 8989 8747 8889 6. Învăţământ liceal particular 130 107 123 7. Şcoala de arte şi meserii - învăţământ de

stat 2592 2603 2066

8. Şcoala de arte şi meserii - cooperatist 454 398 351 9. Învăţământ postliceal de stat 15 - -

10. Învăţământ postliceal particular 309 247 207 Sursa: Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani

Se poate observa o restrângere a activităţii educaţionale pe fondul scăderii numărului de copii şi elevi de la un număr de 36.957 în anul 1991 la un număr de 25.657 în anul 2007, cu efecte în scăderea numărului de unităţi şcolare de la 75 la 60 în aceeaşi perioadă de referinţă şi în scăderea numărului personalului didactic de la 2.080 la 1.723 tot în aceeaşi perioadă de referinţă. Sistemul educaţional din municipiul Botoşani beneficiază de acces la un număr de 33 biblioteci, aparţinând de şcoli, licee, instituţii administrative. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de apreciere privind nivelul de calitate a sistemului de educaţie iniţială în municipiul Botoşani este următoarea:

72



Şi din sondarea opiniei cetăţenilor se observă că sistemul de învăţământ local este un punct forte al oraşului, observându-se totuşi o scădere a notelor de top odată cu etapa de învăţământ, fiind utilă şi observaţia că notele mai mici în ceea ce priveşte educaţia preşcolară sunt determinate în principal de faptul că oferta existentă este sub nivelul cererii. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de apreciere privind nivelul de pregătire a personalului didactic în municipiul Botoşani este următoarea:

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 În aceeaşi imagine se prezintă opinia cetăţenilor referitoare la nivelul de pregătire a personalului didactic, cu note foarte ridicate şi cu o uşoară depreciere odată cu etapa de învăţământ.

73


Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de apreciere privind carenţele sistemului educaţional în municipiul Botoşani este următoarea:

Variante exprimate 100% Lipsa dotărilor, a materialului didactic 23% Lipsa profesionalismului, lipsa personalului calificat, dezinteres personal didactic, lipsa de autoritate a cadrelor didactice

22%

Salariile mici 13% Indisciplina elevilor 9% Lipsa parteneriatului familie – şcoală 6% Lipsa fondurilor 6% Lipsa siguranţei copiilor în şcoală 5% Igiena 3% Lipsa uniformelor 3% Lipsa spaţiilor 2% Programa şcolară 2% Lipsa de comunicare elev – cadru didactic 2% Corupţia 2% Lipsa grădiniţelor 1% Controale permisive 1%


Cetăţenii apreciază că la nivel local carenţele sistemului de învăţământ pentru care acesta nu este perfect conform aprecierilor anterioare sunt reprezentate în principal de lipsa dotărilor şi a materialului didactic şi de lipsa de profesionalism a cadrelor didactice.

74


2.4.2. Formare profesional� continu� Una dintre problemele majore identificate de agenţii economici pe plan local este reprezentată de dificultăţile privind angajarea de personal calificat de pe piaţa muncii. Piaţa muncii din municipiul Botoşani se caracterizează prin carenţe la nivelul ofertei de forţă muncă calificată în noile tendinţe de dezvoltare ale mediului economic. În ultimii 3 ani s-au facut primii paşi în această direcţie, constatându-se un trend crescător în ceea ce priveşte activităţile de formare profesională continuă a adulţilor, ca obiectiv central de asemenea şi la nivelul politicilor naţionale şi europene, numărul de absolvenţi ai cursurilor organizate de diferite instituţii autorizate având un spor pozitiv de la an la an:

Niveluri de formare profesională

2005 2006 Iulie 2007

Calificare 1090 1102 1229

Iniţiere 317 484 473

Specializare - 24 264

Perfecţionare 27 138 1605 Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Ocupare şi Formare Profesională Botoşani

Printre furnizorii autorizaţi la nivelul municipiului Botoşani în anul 2007 amintim: S.C. Confortul S.R.L., A.J.O.F.M. Botoşani, Patronatul Naţional Român Botoşani, Şcoala Profesională de Cooperaţie Botoşani, Grupul şcolar Agricol Botoşani, S.C BI Automatic S.R.L. Botoşani, S.C. CD Internaţional S.R.L., Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Profesională al Inspecţiei Muncii Botoşani . Privitor la sectoarele economice care înregistrează creşteri la nivelul municipiului, prezentăm ocupaţiile/meseriile spre care se orientează adulţii pentru a se califica prin cursurile oferite de AJOFM Botoşani, acolo unde se monitorizează cel mai bine nivelul cererii şi ofertei de forţă de muncă; astfel, numărul de absolvenţi ai AJOFM pe tipuri de meserii este următorul:

Nr. crt.

Ocupaţia / meseria Absolvenţi 2005

Absolvenţi 2006

Absolvenţi la

31.07.2007 Total la nivelul judeţului 654 952 334

1 Dulgher - tâmplar - parchetar 57 123 44 2 Frizer - coafor - manichiurist - pedichiurist 0 25 0 3 Lucrător în comerţ 31 78 18 4 Lucrător în creşterea animalelor 0 49 0 5 Lucrător în cultura plantelor 33 257 52 6 Operator calculator electronic şi reţele 98 27 0 7 Operator confecţioner industrial 162 92 25 8 Ospătar (chelner), vânzător în unităţi de

alimentaţie 41 76 47

9 Patiser 40 46 0 10 Preparator produse din lapte 0 8 0

75


11 Tamplar universal 88 49 56 12 Zidar - pietrar - tencuitor 104 122 92

Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Ocupare şi Formare Profesională Botoşani 2.4.3. Somajul �i promovarea ocup�rii Evoluţia şomerilor pe sexe şi tipuri (îndemnizaţi, neîndemnizaţi), cât şi evoluţia ratei şomajului la nivel de municipiu şi respectiv, pentru comparaţie, la nivel de judeţ, în perioada 2005-2007 este următoarea:

2005 2006 Iulie 2007

Total şomeri, din care: 1951 1379 836

% femei 37.2 40.2 46.5

% îndemnizaţi 49.2 57.5 55.4

Rată şomaj municipiu 2.38 1.65 1

Rată şomaj judeţ 7 6 5.24 Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Ocupare şi Formare Profesională Botoşani

Evoluţia şomerilor pe grupe de vârstă la nivel de municipiu în perioada 2005-2007 este următoarea:

Anul Total şomeri înregistraţi

<25 ani

25-29 ani

30-39 ani

40-49 ani

50-55 ani

>55 ani

2005 1951 417 142 356 594 361 73 100% 21% 7% 18% 30% 19% 4%

2006 1379 269 77 240 382 308 104 100% 20% 6% 17% 28% 22% 8%

2007 836 109 153 141 214 206 107 100% 13% 18% 17% 26% 25% 13%

Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Ocupare şi Formare Profesională Botoşani Evoluţia şomerilor pe nivele de instruire în perioada 2005-2007 este următoarea:

Anul Muncitori Studii medii

Studii superioare

2005 1494 267 180 2006 1061 201 117 2007 629 133 74

Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Ocupare şi Formare Profesională Botoşani Indicatori importanţi care caracterizează piaţa muncii şi şomajul şi orientarea politicilor specifice la nivel local de către autorităţile competente sunt şi cei reprezentaţi de cheltuielile cu măsurile active, respectiv cu măsurile pasive, privind protecţia socială a şomerilor (datele fiind la nivel judeţean):

Cheltuieli cu măsuri active în perioada 2005-31.07.2007 Nr_crt Denumire 2005 2006 31.07.2007

1. Formare profesională 203716 177611 85539 2. Legea 116/2002 63955 109471 59392

76


3. Absolvenţi-art.80 1408401 906962 490820 4. Peste 45 ani şi unici întreţinători 1387808 1474054 823366 5. Persoane cu handicap 5610 - 6. Pers.3 ani până la pensie 34509 85328 37073 7. Stimulare şomeri (30%) 202051 306592 101467 8. Credite 78232 153086 9. Prime 72120 86480 74133 10. Lucrări comunitare (art.78) 3647717 4053078 591637

TOTAL MĂSURI ACTIVE 7104119 7352662 2263427 11. Indemnizaţii şomaj 14692221 11281551 5717678 12. CAS + CASS 3134496 3182939 1404123

Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Ocupare şi Formare Profesională Botoşani

Cheltuieli cu măsuri pasive în perioada 2005-31.07.2007 Nr_crt Denumire 2005 2006 31.07.2007

1. Ajutor şomaj L76/2002 10524438 8337353 3829702 2. Venit de completare OUG

8/2003 2011531 2117191 1303326

3. Venit de completare cf.L138/2004

0 124653 101711

4. Venit de completare OUG 22/2004

0 8129 8593

5. Indemnizaţii şomaj absolvenţi şi militari

1002639 641251 354751

6. Plăţi compensatorii-OG 7/98 1123317 39527 119685 7. Venit de completare OUG

175/2002 2387 2958 0

8. Ajutor şomaj L1/1991 6320 467 0 9. Plăţi compensatorii OG 22/2004 18138 8307 0 10. Venit de completare OUG

115/2003 3451 1718 0

Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Ocupare şi Formare Profesională Botoşani În urma sondajului de opinie prin care s-a dorit evidenţierea principalelor 3 domenii percepute de cetăţeni cu un surplus de forţă de muncă în municipiul Botoşani, a reieşit faptul că domeniul principal de activitate perceput ca fiind cu surplus de forţă de muncă este reprezentat de industria de confecţii textile şi de pielărie cu 27,8% din opţiuni:

procent Industria de confecţii textile şi de pielărie 27,8 Industria alimentară 14,3 Industria lemnului / mobilier 10,2 Industria electrotehnică 10,2 Industria băuturilor alcoolice şi nealcoolice 10,1 Industria materialelor de construcţie şi a sticlei 7,3 Serviciile imobiliare şi construcţiile de locuinţe 7,2 Industria de maşini şi echipamente 7,1 Serviciile financiar – bancare 6,8 Industria chimică (mase plastice, vopsele, îngrăşăminte, fire şi fibre sintetice etc.)

5,7

Industria metalurgică 5,1 Comerţul interior şi exterior 4,1 Serviciile din domeniul informaticii şi tehnicii de calcul 3,7 Turismul – cazare, alimentaţie, obiective, agenţii 2,9 Serviciile de cercetare – dezvoltare 1,7 Reciclarea deşeurilor 1,2


77


Dar trebuie avut în vedere faptul că peste jumătate din populaţie (53,9%) nu poate face nicio apreciere referitoare la acest subiect, ceea ce semnifică faptul că mai mult de jumătate din populaţia municipiului nu cunoaşte caracteristicile principale ale pieţei forţei de muncă. În urma sondajului de opinie prin care s-a dorit evidenţierea principalelor 3 domenii percepute de cetăţeni cu un deficit de forţă de muncă în municipiul Botoşani, a reieşit faptul că domeniul principal de activitate perceput ca fiind cu deficit de forţă de muncă este reprezentat de serviciile imobiliare şi construcţiile de locuinţe cu 18,2% din opţiuni:

procent Serviciile imobiliare şi construcţiile de locuinţe 18,2% Serviciile de cercetare – dezvoltare 13,9% Turismul – cazare, alimentaţie, obiective, agenţii 12,4% Reciclarea deşeurilor 11,3% Serviciile din domeniul informaticii şi tehnicii de calcul 8,2% Industria de maşini şi echipamente 7,5% Industria alimentară 7,3% Industria materialelor de construcţie şi a sticlei 7,2% Industria de confecţii textile şi de pielărie 7,0% Industria electrotehnică 7,0% Industria lemnului / mobilier 5,8% Industria metalurgică 5,5% Comerţul interior şi exterior 5,5% Industria chimică (mase plastice, vopsele, îngrăşăminte, fire şi fibre sintetice etc.)

3,4%

Serviciile financiar - bancare 2,5% Industria băuturilor alcoolice şi nealcoolice 1,1%

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Dar trebuie avut în vedere şi în acest caz faptul că peste jumătate din populaţie (53,4%) nu poate face nicio apreciere referitoare la acest subiect, ceea ce semnifică faptul că mai mult de jumătate din populaţia municipiului nu cunoaşte caracteristicile principale ale pieţei forţei de muncă. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la o serie de caracteristici în ceea ce priveşte şomajul este următoarea:


78


Astfel, cetăţenii sunt de acord cu faptul că la nivel local şomajul este ridicat (în contradicţie cu statisticile oficiale care menţionează că la nivel de municipiu rata şomajului este de aproximativ 1%), pe piaţa muncii este nevoie de muncă calificată, mulţi şomeri lucrează la negru, forţa de muncă calificată şi necalificată a emigrat în ţară şi străinătate, există o lipsă acută de forţă de muncă în anumite sectoare de activitate, şomerii au şanse mici de reangajare pe piaţa muncii şi nu este nevoie de forţă de muncă din alte regiuni ale ţării sau din străinătate.

79


2.4.4. Infrastructur� �i servicii sociale, inclusiv minorit��i, femei, persoane cu dizabilit��i, categorii defavorizate Municipiul Botoşani se caracterizează printr-un nivel scăzut al veniturilor şi implicit al nivelului de trai al populaţiei, aspect care angrenează mai departe probleme sociale, motiv pentru care este necesar un volum mare de servicii de protecţie socială prin elaborarea şi implementarea unor programe de protecţie socială a persoanelor marginalizate social, persoanelor, grupurilor şi comunitătilor cu probleme speciale, aflate în dificultate, care nu au posibilitatea de a-şi asigura prin mijloace şi eforturi proprii un nivel decent de viată, precum şi organizarea executării şi punerea în executare a legislaţiei în domeniile asistenţei sociale, autorităţii tutelare, protecţiei drepturilor copilului, asistenţei sociale a persoanelor vârstnice, programelor antisărăcie şi de promovare a incluziunii sociale. La nivelul municipiului Botoşani funcţionează sub autoritatea Consiliului local, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială, asigurând următoarele prestaţii sociale astfel:

- instrumentarea şi plata ajutoarelor sociale (medie lunară 522 dosare); - instrumentarea şi plata alocaţiei complementare şi alocaţiei pentru familii monoparentale

(peste 1700 dosare anual); - ajutoare pentru încălzirea locuinţei (lemne, gaze naturale); - ajutoare de urgenţă; - alocaţii pentru nou-născuţi (peste 1000 cereri);

SPLAS desfăşoară activităţi şi în aplicarea prevederilor Legii nr. 448/2006: - încadrarea cu contract individual de munca a asistenţilor personali pentru persoanele cu

handicap grav ( numărul mediu lunar de asistenţi personali este de 298); - indemnizatii pentru părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului cu handicap grav, ca şi

pentru adulţii cu handicap grav ori reprezentanţii legali ai acestora (medie lunară de 209 indemnizaţii);

- acordare de gratuităţi pe toate liniile de transport public urban de călători cu tramvaiul în municipiul Botoşani (medie lunară de 685 abonamente).

Tot în cadrul SPLAS funcţionează: - Cantina de ajutor social, care asigura hrana zilnică pentru un număr de peste 100

beneficiari; - Centrul de primire în regim de urgenţă şi Adăpostul de noapte care primesc în medie 16

persoane pe lună; - Serviciul Autoritate Tutelară şi Protecţia Copilului care este concentrat asupra familiilor şi

persoanelor defavorizate, îndeosebi acolo unde este necesară intervenţia rapidă; - Creşa Municipală cu un număr mediu zilnic de 48 copii asistaţi. Colaborarea cu Poliţia Municipiului Botoşani , Poliţia Comunitară Botoşani şi în special cu ONG-urile din municipiu şi din ţară cuprinde acţiuni pentru prevenirea unor aspecte negative ale societăţii, având ca scop discuţii interactive care se axează în principal pe rolul şi responsabilitatea socială a comunităţii şi a şcolii în socializarea morală şi integrarea adolescentului, prevenirea manifestărilor deviante în rândul minorilor şi regimul de sancţionare şi reeducare.

În ceea ce priveşte situaţia pensionarilor din municipiu, aceasta se caracterizează prin: - în municipiu sunt peste 14.500 de pesionari; - peste 95% dintre pensionari au niveluri scăzute ale pensiilor;

80


- cauzele pentru care mulţi pensionari au nevoie de servicii sociale sunt: vârstă foarte înaintată, boli, nivel foarte scăzut al pensiilor, inexistenţa unui ajutor din familie;

- sunt promovate măsuri sociale de ajutor şi protecţie a celor mai defavorizaţi pensionari. Dar legat de fenomenul marilor probleme sociale, cea mai corectă imagine o poate exprima cetăţeanul la nivel de masă, deoarece impactul problemelor sociale asupra societăţii este deosebit şi nu poate trece neobservat. Astfel, opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la nivelul de gravitate a unor probleme sociale care ţin în principal de intervenţia municipalităţii este următoarea:

Sursa: Cercetare de pia�ă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Astfel, şi la nivelul municipiului Botoşani, ca şi la nivel naţional, probleme sociale deosebit de grave sunt identificate ca fiind copiii străzii, problema cerşetorilor şi câinii comunitari. Analizând opinia cetăţenilor referitor la efectele pe care emigrarea părinţilor la muncă în străinătate le are asupra copiilor ramasi acasa, situaţia se prezintă astfel:

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 De asemenea, conform opiniei cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la problemele persoanelor cu handicap, rezultă faptul că într-un procent foarte mare (observându-se chiar că această problemă are gradul de acceptanţă cel mai mare dintre

81


problemele sociale) cetăţenii municipiului conştientizează şi acceptă rezolvarea problemelor sociale ale persoanelor cu handicap:


În acelaşi timp, la nivelul municipiului sunt implementate diverse activităţi, cu o amploare mai mică sau mai mare, care intervin şi asupra altor probleme comunitare, cum ar fi:

• măsuri sociale privind minoritatea rroma; • măsuri pentru promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi; • măsuri sociale orientate către copiii instituţionalizaţi: • măsuri pentru copiii cu părinţi plecaţi în străinătate.

2.4.5. Infrastructur� �i servicii pentru s�n�tate În mod sintetic, infrastructura şi serviciile pentru sănătate se prezintă astfel:

INDICATORI

6 spitale publice cu 2017 paturi

1 sanatoriu TBC

6 policlinici publice

2 policlinici private

1 dispensar public

58 cabinete medicale private pe specialităţi

52 medici de familie

37 cabinete stomatologice cu 108 medici stomatologi

42 farmacii

Sursa: Autoritatea de Sănătate Publică Botoşani Cele 6 unităţi sanitare din municipiul Botoşani sunt:

82


• Spitalul „Sf. Gheorghe” Botoşani (în subordinea Consiliului Local Botoşani), cu secţiile: Balneo-fizioterapie, Boli infecţioase, Ftiziologie, Medicină internă, Neurologie, O.R.L.; Spitalul are 195 paturi şi 12 cabinete în Ambulatoriul de Specialitate

• Spitalul de Pneumoftiziologie Botoşani (în subordinea Consiliului Local Botoşani), cu secţiile: Pneumoftiziologie, dispensar TBC, laboratoare MRF şi analize, compartiment radiologie; Spitalul are 120 paturi, dispensar T.B.C. şi 2 cabinete în Ambulatoriul de Specialitate

• Spitalul Judeţean “ Mavromati ” Botoşani, cu secţiile: A.T.I., Boli infecţioase, Cardiologie, Chirurgie generală, Chirurgie plastică şi reparatorie, Dermato-venerologie, Diabet, Boli de nutriţie, Endocrinologie, Hematologie, Medicină generală, Medicină internă, Neurologie, Nou-născuţi, Obstetrică, Oftalmologie, Oncologie, O.R.L., Ortopedie şi traumatologie, Pediatrie, Urologie, Dializă

• Spitalul Obstetrică - Ginecologie Botoşani, cu secţiile: A.T.I., Ginecologie, Nou - născuţi, Obstetrică, Prematuri

• Spitalul „Sf. Paraschieva” Botoşani, cu secţiile: A.T.I., Balneo-fizioterapie, Chirurgie infantilă, Pediatrie, Prematuri

• Spitalul de Psihiatrie Botoşani, cu secţiile: Neuropsihiatrie, Psihiatrie acuţi, Psihiatrie cronici.

În ceea ce priveşte personalul medical, acesta, evolutiv, este reprezentat de:

Sectorul public/privat 2004 2005 2006 Medici medicină generală în sectorul public

304 321 340

Medici medicină generală în sectorul privat

12 15 18

Medici stomatologi în sectorul public

35 34 35

Medici stomatologi în sectorul privat 15 19 19 Farmacişti în sectorul public 10 12 10 Farmacişti în sectorul privat 60 68 63 Personal sanitar mediu public 1430 1457 1512 Personal sanitar mediu privat 223 238 250

Sursa: Autoritatea de Sănătate Publică Botoşani Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la o serie de caracteristici în ceea ce priveşte infrastructura şi serviciile pentru sănătate este următoarea:

83


Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Se observă astfel o nemulţumire majoră a cetăţenilor municipiului Botoşani cu privire la sistemul sanitar local din toate punctele de vedere (starea fizică a infrastructurii şi igiena din unităţile sanitare, gradul de echipare în caz de urgenţă, capacitatea de lucru, programele de prevenire şi combatere bolilor, profesionalismul personalului). Este deosebit de importantă şi evidenţierea preferinţelor cetăţenilor pentru serviciile medicale de stat şi private, din care rezultă faptul că peste jumătate dintre cetăţenii municipiului apreciază mai mult serviciile private decât cele publice:

Serviciile private 63,5% Serviciile de stat 26,3% Nu pot aprecia 6,3% NR 4,0%

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Se observă că în procent majoritar, cetăţenii municipiului apreciază mai mult sistemul sanitar privat faţă de sistemul sanitar public.

84


2.4.6. Serviciile publice În ultimii ani municipalitatea a acordat o atenţie deosebită îmbunătăţirii serviciilor publice şi reformarea atitudinii către cetăţeni şi clienţi. Astfel, amintim la acest capitol câteva elemente care caracterizează noua orientare: La nivelul Primăriei funcţionează Centrul de Informare pentru Cetăţeni, cu următoarele atribuţii :

• Consilierea şi instrumentarea cererilor privind retrocedări de terenuri şi case conform legilor proprietăţii respectiv Legea nr. 10/2001 şi Legea nr. 247/2005;

• Asigurarea accesului liber la informaţia publică (inclusiv aplicarea Legii nr. 544/2001);

• Asigurarea transparenţei deciziei locale (inclusiv aplicarea legii nr. 52/2003); • Aplicarea Legii nr. 141/2004 privind dreptul la iniţiativă a cetăţenilor; • Aplicarea legii privind petiţiile (OG 27/2002); • Aplicarea planurilor de măsuri pentru reducerea birocraţiei (HG 1723/2004); • Asistenţă oferită cetăţenilor pentru rezolvarea problemelor aflate în atribuţiile

Primăriei şi Consiliului Local; • Realizarea materialelor informative pentru cetăţeni pentru parcurgerea procedurilor

birocratice; • Registratură (înregistrarea şi eliberarea documentelor); • Aplicarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţia de interes public

prevede procedura de solicitare şi transmitere a informaţiei, cu specificarea termenelor maxime de răspuns şi a formularisticii necesare;

• Consilierea şi instrumentarea cererilor privind sărbătorirea cuplurilor ce aniversează 50 ani de căsătorie;

• Consilierea şi instrumentarea cererilor privind sărbătorirea persoanelor ce aniversează vârsta de 90 ani;

• Alte atribuţiuni stabilite la nivelul Consiliului Local Botoşani şi Executivului Primăriei municipiului Botoşani.

În acelaşi timp, la nivelul Primăriei se implementează numeroase proiecte de pregătire şi prefecţionare a funcţionarilor din cadrul administraţiei locale, atât prin programe de pregătire, cât şi prin participare la conferinţe şi schimburi de experienţă. Înfiinţată la 01.03.2006 prin H.C.L. nr. 475 din 30 noiembrie 2005, Poliţia Comunitară a debutat în activitatea sa pentru îndeplinirea misiunilor ce-i revin conform Legii 371/2004, prin depunerea jurământului de credinţă în faţa autorităţilor publice locale.

Poliţia Comunitară execută următoarele atribuţii:

• asigură ordinea şi liniştea publică în zonele şi locurile stabilite prin planul de pază şi ordine publică, previne şi combate încălcarea normelor legale privind curăţenia localităţilor şi comerţul stradal, precum şi alte fapte stabilite prin hotărâri ale consiliului local;

• asigură paza obiectivelor si a bunurilor de interes public şi privat stabilite de Consiliul Local, conform planurilor de pază şi ordine publică;

• asigură însoţirea şi protecţia reprezentanţilor primăriei ori a altor persoane cu funcţii în instituţiile publice locale la executarea unor controale sau acţiuni specifice;

85


• participă, după caz, la asigurarea fluentei traficului rutier, cu ocazia efectuării unor lucrări de modernizare şi reparaţii ale arterelor de circulaţie;

• asigură supravegherea parcărilor auto, a unităţilor şcolare, a zonelor comerciale şi de agrement, a pieţelor, a cimitirelor şi a altor locuri stabilite prin planurile de pază şi ordine publică;

• constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, conform legii, pentru încălcarea prevederilor legale referitoare la tulburarea ordinii şi liniştii publice, curăţenia localităţilor, comerţul stradal, protecţia mediului înconjurător, precum şi pentru faptele care afectează climatul social, stabilite prin lege, hotărâri ale Consiliului Local sau dispoziţii ale primarului;

• participă la asigurarea masurilor de ordine, cu ocazia adunărilor publice, mitingurilor, manifestărilor cultural-artistice şi sportive organizate la nivel local;

• intervine, împreună cu organele abilitate, la solicitarea cetăţenilor, pentru aplanarea stărilor conflictuale, prinderea unor făptuitori, rezolvarea unor cazuri sociale, stabilirea situaţiilor de fapt sesizate şi rezolvarea acestora;

• acţionează, împreună cu poliţia, jandarmeria, pompierii, protecţia civilă şi alte autorităţi prevăzute de lege, la activităţile de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamităţi naturale şi catastrofe, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;

• controlează modul de depozitare a deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel şi de respectare a igienizării zonelor periferice şi a malurilor cursurilor de apă, sesizând primarul cu privire la situaţiile de fapt constatate şi la măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii stării de curăţenie a localităţii;

• comunică, în cel mai scurt timp posibil, organelor abilitate datele cu privire la aspectele de încălcare a legii, altele decât cele stabilite în competenta sa, despre care a luat la cunoştinţă cu ocazia îndeplinirii misiunilor specifice;

• însoţeşte, în condiţiile stabilite prin regulament, funcţionarii primăriei la executarea unor controale şi la punerea în executare a unor hotărâri ale consiliului local asigurând protecţia acestora şi prevenirea oricăror acte de tulburare a ordinii publice;

• verifică şi soluţionează, în limitele legii, sesizările asociaţiilor de proprietari sau locatari privind săvârşirea unor fapte prin care se încalcă normele legale, altele decât cele cu caracter penal;

• îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.

Activităţile desfăşurate, constatările şi propunerile formulate au făcut obiectul informărilor săptămânale, raportate domnului primar al municipiului Botoşani, care au fost analizate în şedinţele săptămânale şi prezentate cetăţenilor pe site: www.politia-comunitara-botosani.ro În ultimii ani s-a pus un accent deosebit şi în ceea ce priveşte protecţia civilă în scopul asigurării protecţiei populaţiei, a bunurilor materiale, valorilor culturale şi factorilor de mediu în caz de război sau dezastre, aceasta presupunând:

• prevenirea asupra pericolului producerii unor dezastre sau atacuri prin surprindere prin înştiintare şi alarmare;

• asigurarea protecţiei populaţiei prin: evacuare, adăpostire, mascare, camuflare, protecţie antichimică, biologică şi nucleară;

• participarea la acţiuni specifice de limitare şi înlăturare a urmărilor dezastrelor sau conflictelor armate;

• pregătirea populaţiei şi salariaţilor în vederea asigurării protecţiei. Adăpostirea populaţiei în cazurile de dezastre sau război se poate realiza în proportie de 47%, în 28 de adăposturi speciale de protecţie civilă, în 320 de spaţii de la subsolurile unor blocuri pentru care s-au întocmit documentaţii şi planuri de amenajare, în peste 45 de adăposturi nou construite la subsolurile unor construcţii edificate după 1993.

86


2.4.7. Cultur�, sport, tineret Primăria municipiului Botoşani susţine financiar activitatea a 3 instituţii de cultură, care au beneficiat de finanţări consistente în ultimii ani pentru asigurarea funcţionării, instituţii care reprezintă atât o istorie culturală dar care au în continuare rezultate deosebite fiind apreciate la nivel local şi naţional. Aceste sunt:

• Teatrul Mihai Eminescu; • Filarmonica; • Teatrul de păpuşi Vasilache.

Municipiul Botoşani se poate lăuda şi cu un număr impresionant de personalităţi de mare renume la nivel naţional, cum ar fi:

Mihai Eminescu 1850 - 1889 Poet

Nicolae Iorga 1871 - 1940 Istoric

George Enescu 1881 – 1955 Muzician

Grigore Antipa 1867 - 1944 Biolog

Gheorghe Avramescu 1884 - 1945 General

Octav Băncilă 1872 - 1944 Pictor

Constantin Gane 1885 - 1962 Scriitor

Al. Grigore Ghica 1804 - 1857 Domn revoluţionar

Al. Graur 1900 – 1988 Lingvist

Barbu Lăzăreanu 1881 - 1957 Scriitor, istoric

Dimitrie Negreanu 1858 - 1908 Fizician

Octav Onicescu 1929 - 1983 Matematician

Mihail Sorbu 1885 - 1956 Dramaturg

Municipiul Botoşani dispune de o multitudine de obiective recreative, culturale şi religioase, cele mai reprezentative fiind următoarele:

• Parcul "Mihai Eminescu” Botoşani, fosta gradină publică "Vârnav" amenajată în 1869, păstrează câţiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu care în ultima parte a vieţii sale şi-a purtat paşii pe aleile largi, trasate printre pâlcurile de arbori de diverse specii. Pentru aceste obiectiv s-au atras fonduri nerambursabile pentru modernizare şi extindere,

87


aceasta fiind o solicitare asiduă a unor cetăţeni ai municipiului.

Sursa: Primăria Municipiului Botoşani Edificii religioase:

• Biserica "Sf. Nicolae", Popăuţi - Botoşani, ctitorie a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt datează din 1496 şi are picturile interioare de mare valoare şi de un caracter original;

• Biserica "Sf. Gheorghe" Domnească - Botoşani, înălţată de Doamna Elena Rareş, datează din 1551şi resimte influenţele ctitoriei lui Ştefan Voievod;

• Mănăstirea Popăuţi - Botoşani, se înscrie armonios în arhitectura citadină a bisericilor botoşănene, lăcaş ce s-a impus în societatea locală datorită vechimii şi asezării sale în centrul oraşului, Sf. Gheorghe fiind astăzi patronul spiritual al municipiului. Biserica a aniversat în 2001, 450 de ani de existenţă;

• Biserica Uspenia - Botoşani, ctitorie a Doamnei Elena, soţia voievodului Petru Rareş, datează din 1552, şi este deţinătoare de valori de autentic tezaur-valori de pictură, sculptură, carte veche;

• Biserica "Sf. Ilie" - Botoşani, îşi are începuturile în 1778, ca biserică a Breslei Blănarilor, de renume în lumea meşteşugarilor botoşăneni;

• Biserica Armeano-Gregoriană "Sf. Treime" Botoşani, ridicată în sec. XVI, impresionează prin valorile arhitecturale, de sculptură şi carte veche religioasă specific armeneşti. A fost reclădită în 1795 şi renovată în 1832;

• Biserica Romano Catolică "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul" - Botoşani, construită la mijlocul sec. XIX în manieră neogotică, înnobilează în chip fericit peisajul citadin botoşănean;

• Biserica Lipovenească - Botoşani, actuala clădire a bisericii s-a înălţat pe o veche capelă de lemn în anul 1853. Autentic centru de religie şi cultură, pe lângă biserică fiinţează o şcoală a etnicilor lipoveni. Posedă frumoase icoane de sorginte rusească, cărţi vechi şi odoare lucrate cu rafinament artistic;

• Biserica " Întâmpinarea Domnului şi Sfinţii Împăraţi" Ruset a fost înălţată în anul 1826; • Biserica "Cuvioasa Paraschieva" a fost înălţată în anul 1816; • Biserica"Vovidenia".

Edificii culturale:

• Muzeul Judeţean (Secţia Istorie şi Arheologie) - Botoşani, monument istoric, a cărui clădire datează din 1913, având destinaţia iniţială de prefectură a judeţului Botoşani . Din 1977 este organizat ca muzeu de istorie, reprezentând o oglindă a evoluţiei istorice a meleagurilor botoşănene;

• Muzeul Memorial "Octav Onicescu" Botoşani, înfiinţat la 8 octombrie 1995, adăposteşte piese de mobilier care au aparţinut matematicianului şi filozofului Octav Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, cărţi din biblioteca personală, fotografii de familie, decoraţii;

• Muzeul Judeţean (Secţia Etnografie)- Botoşani, clădirea este un valoros monument de arhitectură datând de la sfârsitul sec. XVIII şi reprezentând casa lui Manolache Iorga, străbunicul marelui istoric Nicolae Iorga;

Sursa: Primăria Municipiului Botoşani • Galeriile de Arta "Ştefan Luchian" Botoşani;

88


• Teatrul Naţional "Mihai Eminescu" Botoşani, clădirea a fost inaugurată în 1914, distrusă apoi în timpul bombardamentelor din 1944 şi refăcută ulterior în 1958 şi în anii '90;

Sursa: Primăria Municipiului Botoşani • Teatrul de Păpuşi “Vasilache” - Botoşani; • Filarmonica Botoşani, clădirea filarmonicii, Vila Ventura a fost construită la sfârşitul sec.

XIX în stil neoclasic; • Biblioteca Judeţeană "Mihai Eminescu" Botoşani, clădirea bibliotecii, renumita "Casa

Moscovici", este o adevărată bijuterie arhitectonică, construită la sfârsitul secolului XIX, îmbinând într-o sinteză armonioasă elemente ale arhitecturii franceze cu cele germane. Fondul de carte este de aproximativ 380.000 volume;

• Casa memorială "Nicolae Iorga" - Botoşani, în care s-a născut şi a copilărit marele istoric Nicolae Iorga. Este şi un spaţiu expoziţional de excepţie ce cuprinde mărturii ale vieţii şi activităţii sale, o bibliotecă ce conţine câteva sute din operele istorice, literare şi memorialistice semnate Nicolae Iorga;

• Casa Antipa - Botoşani, clădire construită în stil eclectic de inspiraţie franceză la sfârsitul sec. XIX. Aici s-au născut marele biolog Grigore Antipa şi fratele său, naturalistul Nicolae Leon;

• Clădirea Primăriei - Botoşani, edificiu construit la sfârsitul sec. XVIII în stil eclectic de influenţă germană. Este restaurată între 1906-1914, iar la mijlocul sec. XVIII, clădirea devine sediul Tribunalului unde Mihai Eminescu a lucrat în calitate de copist în perioada octombrie 1864-martie 1865;

• Casa Silion - Botoşani, datează din jurul anului 1900, şi îmbină armonios mai multe stiluri arhitectonice (eclectic francez, art - nouveau). Este plasată în mijlocul unei grădini cu fântâna, iar intrarea principală este încadrată de statui;


89


• Centrul Vechi - Botoşani, este partea cea mai veche a oraşului din punct de vedere arhitectonic, care grupează un număr mare de clădiri cu destinaţie comercială datând din sec. XVII-XVIII.

Opinia cetăţenilor, exprimată ierarhic, referitoare la importanţa obiectivelor de interes turistic existente la nivelul municipiului (culturale, religioase, istorice, etc.), este următoarea:

Ierarhie Bisericile şi mănăstirile 1 Casele memoriale 2 Teatrele 3 Bibliotecile 4 Muzeele 5 Monumentele istorice 6 Casele de Cultură 7

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 În ceea ce priveşte sportul, municipiul Botoşani se înscrie în trendul mediu de la nivel naţional, fiind practicat în mod organizat de 1282 sportivi legitimaţi prin intermediul a 38 de secţii sportive. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la petrecerea timpului liber în municipiul Botoşani, este următoarea:

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Locală Botoşani, 2007 Cetăţenii municipiului Botoşani sunt nemulţumiţi de oferta de petrecere a timpului liber existentă la nivel local privind următoarele modalităţi: parcuri şi grădini, spaţii verzi dintre blocuri în cartiere, cinematografe şi teatre, ştranduri şi piscine, patinoare, terenuri şi săli de sport, zone de agrement în jurul oraşului. Cetăţenii municipiului sunt mulţumiţi doar de oferta de restaurante, terase şi cluburi.

90


3. Analiza SWOT a municipiului Boto�ani

1


Dezvoltare urbană şi infrastructură de transport

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări

Teritoriul municipiului Botoşani

Grad ridicat de utilizare

Este o aşezare propice din punct de vedere peisagistic, fiind o zonă colinară

Existenţa PUG-ului şi a Regulamentului Local de Urbanism

Teritoriu mic raportat la numărul de locuitori

Nu există delimitări clare de teritoriu: rezidenţial, comercial, turistic, industrial

Multe societăţi se mută/se înfiinţează în comunele învecinate (Curteşti, Mihai Eminescu, Răchiţi) din lipsa terenurilor pentru investiţii

Teritoriul actual nu stimulează dezvoltarea economică

Dimensiunea actuală produce efecte asupra protecţiei mediului prin diminuarea spaţiilor verzi şi concentrarea factorilor de poluare

Sistematizare greşit aplicată prin proiectele care au primit autorizaţii de construcţii

Actualul PUG este depăşit

Dezvoltarea comunelor învecinate: Curteşti, Mihai Eminescu, Răchiţi

Crearea în primă fază a unei asocieri intercomunitare reglementată de legea 215/2001 cu comunele învecinate (Curteşti, Mihai Eminescu, Răchiţi, Stăuceni) şi crearea infrastructurii la acest nivel care devine eficientă şi stimulativă pentru mediul de afaceri: iluminat, transport, deşeuri,apă, infrastructură de transport

În pasul doi (pentru perioada 2016 – 2020) – crearea unei forme juridice unitare pentru această asociaţie intercomunitară

Extinderea intravilanului şi refacerea PUG-ului

Crearea şoselei de centură

Dezvoltarea sectorului imobiliar

Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile

Risc ca Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară să nu acţioneze conform prerogativelor din statut şi actul constitutiv

Atracţie slabă a investitorilor pentru această zonă

2


prin Fondurile Structurale, respectiv FEADR pentru zonele rurale din comunele limitrofe

Construcţii civile şi industriale

Structura clădirilor este relativ la standarde

Este un oraş verde, fiind plăcut să locuieşti în el

Clădirile publice sunt într-o stare acceptabilă

Existenţa unui PUG şi a Regulamentului Local de Urbanism

Implementarea proiectului de reabilitare a Centrului Istoric prin program Phare CES 2006

Implementarea Programului de reabilitare termică a clădirilor de locuit conform OUG 174/2002 actualizată, pentru două asociaţii de proprietari

Populaţie mult prea concentrată pe două străzi din cauza intravilanului redus

Clădirile abandonate din zona industrială care nu sunt ale primăriei – proprietarii privaţi nu vor să intervină din cauza costurilor mari iar municipalitatea nu poate interveni

Faţadele clădirilor sunt deteriorate datorită privatizării fondului locativ începând cu 1990

Clădirile de patrimoniu sunt deteriorate, intervenţia făcându-se pe cele care aparţin de municipalitate

Clădirile supuse riscului seismic nu sunt toate expertizate şi marcate

Cererea de spaţii de locuit este foarte mare comparativ cu oferta

Gradul de uzură al instalaţiilor

Extinderea intravilanului

Reactualizare PUG

Orientarea spre zonele periferice şi limitrofe

Promovarea locuirii individuale

Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, respectiv FEADR pentru zonele rurale din comunele limitrofe

Extinderea Programului de reabilitare termică a clădirilor de locuit (condominii) – OUG 174/2002 actualizată

Accesarea Programului de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat – OG 20/1994

Apariţia unui cutremur puternic

Neactualizarea PUG-ului

3


este foarte ridicat

Număr mare de apartamente cu suprafaţa locuibilă mică comparativ cu media pe regiune

Procent ridicat de ocupare a terenului

Inexistenţa unor zone de protecţie între zonele de locuit şi zonele industriale

Lipsa utilităţilor (canalizare, apă, gaz) în unele zone de locuinţe individuale

Infrastructură de transport: străzi, poduri/pasaje, parcări, trotuare, zone pietonale

S-au elaborat şi implementat primele proiecte de extindere a capacităţii de parcare maşini

Există zone pietonale amenajate: Unirii, Bancar, Transilvaniei, Centru Istoric

Străzile principale şi trotuarele din centrul oraşului sunt într-o stare relativ bună

Există peste 3000 locuri de parcare

Există demarat un proiect de reabilitare şi modernizare străzi şi parcări prin

Oraş aflat la capăt de drum national, neconectat la şosele europene

Străzile secundare şi trotuarele de la periferie sunt nereabilitate

Atât parcările din centru cât şi cele de la periferie sunt insuficiente unele dintre ele nereabilitate

Traficul greu trece prin centrul oraşului, neexistând şosea de centură sau şosea ocolitoare

Legătură greoaie cu Bucureşti prin Târgu Frumos

Reabilitarea reţelei de străzi locale

Noul stil de viaţă care abia se prefigurează şi care va crea presiuni asupra adaptării infrastructurii

Străzi în zonele limitrofe şi în cartierele noi de locuinţe

Redirijarea traficului din zonele centrale

Creşterea gradului de semaforizare a intersecţiilor şi trecerilor de pietoni

Construirea de piste speciale

Apariţia unor riscuri naturale cu efecte în deterioarea infrastructurii

Creşterea volumului de trafic greu mai repede decât volumul investiţiilor în infrastructură

4


accesarea unui împrumut bancar

Implementarea Programului „Semaforizarea principalelor intersecţii de pe Calea Naţională” prin finanţare în cadrul programului PHARE 2001 - Infrastructura unică

Amplasarea de mijloace moderne pentru parcari (taxare pe bază de tichet de parcare)

sau Suceava, drumurile fiind deteriorate şi cu mult sub standarde

pentru biciclişti

Limitarea accesului auto în zona centrală

Limitarea accesului în oraş a vehiculelor cu tracţiune animală

Modernizarea unei reţele de strazi ocolitoare în prima fază cât oraşul este punct terminus şi apoi, odată cu configurarea noii orientări ca oraş de tranzit fizic şi virtual, realizarea şoselei de centură

Crearea a cel puţin 9000 de locuri de parcare pentru nevoile actuale

Parcări supraetajate în oraş pentru evitarea reducerii spaţiilor verzi, realizate şi în parteneriat public – privat

Crearea de legături rutiere rapide către infrastructura mare prin investiţii ale Consiliului Judeţean si AND:

- Modernizare şi lărgire traseu Botoşani – Suceava (acces rapid la aeroport şi infrastructura turistică a judeţului Suceava)

5


- Modernizare şi lărgire traseu Botoşani – Târgu Frumos

- Dezvoltarea unui nou traseu spre Bucureşti prin Vorona (care să se conecteze la şoseaua europeană Suceava-Bucureşti) şi crearea premizelor pentru valorificarea potenţialului economic al regiunii Vorona)


Pieţe Pieţele sunt cuprinse în programul de reabilitare şi modernizare al municipiului pentru asigurarea condiţiilor de comercializare a produselor la standarde europene

Înfiinţarea pieţei de gross prin investiţii ale municipalităţii şi ale operatorului serviciului

Momentan, o parte din spaţiile de comercializare carne nu corespund cerinţelor impuse de normele sanitare europene necesitând investiţii de modernizare

Tendinţa de modernizare a pieţelor agro-alimentare cu produse industriale (gen bazar)

Creşterea nivelului de trai cu efecte în creşterea cererii pentru bunuri alimentare

Orientarea populaţiei către consumul de produse naturale

Orientarea populaţiei către consumul de peşte

Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, respectiv FEADR pentru zonele

Creşterea nivelului de trai cu efecte în creşterea cererii pentru produse semipreparate şi pentru produse din mari centre comerciale

Reglementarea comunitară privind regimul comercializării produselor alimentare

6


Existenţa în zonă a producătorilor particulari, dispuşi să comercializeze produsele în pieţele municipiului (carne, peşte, fructe, legume)

Modernizarea halei de carne din piata mare

rurale din comunele limitrofe

Existenţa produselor naturale la micii producători ce pot fi comercializate în piete

Transport public, intern şi extern

Existenţa transportului public ecologic cu tramvaiul pe două trasee bine conturate (unul central şi unul dinspre centru spre o parte a periferiei)

Frecvenţa mijloacelor de transport este satisfăcătoare inclusiv transportul cu microbuze

Gradul de confort şi starea fizică a mijloacelor de transport (microbuze) este relativ bună

Oraşul dispune de terminal de cale ferată, fiind capăt de linie

Există acces la aeroportul Salcea din judeţul Suceava, dar care poate fi considerat ca ţinând şi de municipiul

Din punct de vedere economic, transportul public cu tramvaiul este ineficient datorită lungimii mici a traseului

Nu există monitorizare în tramvaie

Nu este înţelegere cu Poliţia pentru diminuarea infracţionalităţii în tramvaie din lipsă de timp şi personal

Transportul public este folosit de un procent mic din populaţie

Soluţie tehnică neadecvată în ceea ce priveşte zona dintre linia de tramvai şi carosabil (sine pe dale şi nu pe traverse, soluţie care produce şocuri)

Transportul cu maxi taxi nu

Finalizarea Strategiei de transport local în municipiu (în curs de elaborare)

Existenţa unui plan de dezvoltare cu partener din Germania privind achiziţia de echipamente, tramvaie şi dezvoltare depou, dar nu şi lungire traseu

Reabilitarea căii de rulare, a suprafeţelor dintre şine şi la trecerea dintre liniile de tramvai şi carosabil

Eficientizarea transportului public odată cu extinderea teritoriului şi creşterea procentului populaţiei care foloseşte transportul public

Crearea unui plan de gestionare a transportului public prin crearea unor trasee elastice, pe

Dispariţia transportului public în comun

Concurenţa neloială din partea operatorilor de maxi-taxi

Neîncurajarea parteneriatului public – privat

Apariţia unor noi tipuri de transport în comun eficiente şi ecologice în detrimentul transportului cu tramvaiul

Ineficienţa transportului cu tramvaiul datorată managementului societăţii

7


Botoşani (distanţele dintre aeroport şi cele două municipii sunt aproximativ egale)

Există în fază de elaborare „Strategia privind dezvoltarea transportului public local în municipiul Botoşani”

este calitativ şi îngreunează traficul în general

Mijloace de transport vechi care trebuie scoase din trafic

Autogările private care sunt multe, neorganizate şi amplasate în zone dens populate

Legături slabe cu localităţile din judeţ (calitate şi frecvenţă, staţiile)

Nu există centru cu informaţii centralizate privind traseele şi orarele privind transportul către alte localităţi

zone şi pe tipuri de mijloace de transport, în vederea eficientizării

Reorganizarea / relocarea autogărilor în alte locaţii dinspre centru spre zona industrială sau spre periferie

Soluţii prin crearea unor terminale de autogări comune care să închirieze linii private la diverşi operatori


Iluminatul public Investiţiile realizate în reabilitarea si modernizarea iluminatului public prin concesionarea serviciului

Operator de iluminat care dispune de experienţă, certificare a resurselor umane, a proceselor şi calităţii acestora, dotări la standarde europene

Existenţa proiectelor pentru realizarea iluminatului arhitectural, pentru

Unele clădiri publice de interes turistic şi cultural nu beneficiază de iluminat arhitectural

Reţeaua de iluminat public, stâlpii şi cutiile de distribuţie aparţin operatorului de distribuţie E.O.N – fapt ce determină intervenţii greoaie în cazul avariilor, incidentelor sau defecţiunilor apărute

Operatorul de iluminat nu se află pe lista furnizorilor de

Există premisele trecerii în gestiune totală a întregului sistem de iluminat public, fiind cunoscute amplasarea şi încărcarea consumatorilor pe baza cărora se pot dimensiona într-o etapă ulterioară punctele de separare a iluminatului public de celelalte funcţiuni

Atractivitate crescută a oraşului pentru investitori

Accesarea de fonduri nerambursabile pentru

Dezinteres din partea operatorului de reţea de distribuţie a energiei electrice pentru investiţii majore în reţeaua de iluminat, cu efecte negative asupra performanţelor iluminatului public

Tendinţe de reaşezare a iluminatului public în postura de „cenuşăreasă” a serviciilor publice

8


înfrumuseţarea si redarea personalităţii oraşului

Înfiinţarea dispeceratului pentru iluminat, pentru preluarea sesizărilor şi reclamaţiilor on-line sau telefonic la numărul 0751LUMINA

servicii care emit avize pentru eliberarea certificatelor de urbanism

modernizarea iluminatului pe pietonale, parc „Mihai Eminescu” (POR – axa 1)

Siguranţa cetăţeanului şi siguranţa în trafic

Semnalizarea rutieră este relativ bună

Înfiinţarea în 2005 a Poliţiei Comunitare

Existenţa contractelor de asociere cu operatori privaţi pentru amenajarea staţiilor de transport local

Modernizarea intersecţiilor prin semaforizare şi amenajare de sensuri giratorii

Promovare achiziţii pentru montarea sistemelor de supraveghere a intersecţiilor

Protocol de colaborare între Poliţia Comunitară şi Poliţia Municipală pentru asigurarea de măsuri privind siguranţa cetăţeanului

Puţine programe de combatere a infracţionalităţii

Creşterea gradului de infracţionalitate corelat cu numărul scazut de poliţişti

Spiritul civic scăzut din partea cetăţeanului

Siguranţa cetăţenilor, a locuinţelor şi a copiilor în şcoli este considerată una precară

Creşterea infracţionalităţii în Parcul Tineretului şi Centrul Vechi

Activitatea agenţilor de poliţie este considerată de populaţie mai mult nesatisfăcătoare decât satisfăcătoare

Creşterea infracţionalităţii în rândul tinerilor

Nesemnalizare suficientă a

Semnalizare corespunzatoare a trecerilor de pietoni

Extinderea iluminatului stradal, în special în zonele periferice

Programe de educare şi promovare audio vizuală şi prin crearea de evenimente

Dezvoltarea sistemului de parcări prin soluţii de lărgire a străzii (ex.: prin rupturi din trotuar), precum şi realizarea de parcări supraterane şi subterane

Creşterea efectivelor de ordine publică în cadrul Poliţiei Comunitare

Amenajarea de piste pentru biciclişti în cadrul programului de modernizare străzi (POR–axa 2)

Crearea de alveole şi realizarea unor garduri de delimitare în

Lipsa unui plan de sporire a efectivelor de poliţie şi de creştere a investiţiilor pentru modernizarea acestei activităţi

Scădrea nivelului de trai

Creşterea şomajului şi agravarea problemelor care privesc copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate

Creşterea numărului de maşini

9


trecerilor de pietoni

Număr mare al cetăţenilor care nu respectă legislaţia specifică în domeniul siguranţei cetăţeanului şi a siguranţei în trafic, indisciplina crescândă a conducătorilor auto prin neacordarea de prioritate pentru pietonilor cat şi traversarea neregulamentară reprezintă cauzele principale ale accidentelor rutiere

zonele intens circulate de pietoni

Modernizarea staţiilor de transport local

Continuarea programului de semnalizare a intersecţiilor prin semaforizare sau amenajare de sensuri giratorii

Introducerea camerelor video de supraveghere, atât pentru siguranţa cetăţenilor în general, cât şi pentru siguranţa traficului

Implicarea cetăţenilor în prevenirea şi combaterea infracţiunilor


Mediu şi energie


10


Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare

Sursa de apă suficientă raportată la previziunile privind creşterea populaţiei

Existenţa operatorului judeţean autorizat

Derularea programului ISPA care are ca obiectiv şi reabilitarea a două staţii de tratare şi modernizarea reţelei municipale de apă

Programul de furnizare este mulţumitor

Înfiinţarea unui ADI pentru apă

Municipiul Botoşani nu este parte componentă a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară înfiinţată de CJ pentru accesarea de fonduri europene şi nu poate reprezenta interesele cetăţenilor municipiului în ceea ce priveşte stabilirea tarifului pentru apă cât şi a Strategiei de dezvoltare a serviciului

Sunt zone care nu sunt acoperite de reţea, şi în special zonele periferice

Dimensiunea reţelei este subdimensionată raportată la cerere

Reţea veche şi uzată cu efecte şi asupra mediului

Pierderi mari în reţea care se reflectă în tarif

Staţiile de tratare prezintă numeroase disfuncţionalităţi fiind în stări avansate de uzură

Canalizarea pluvială inadecvată şi ineficientă care suprasolicită sistemul

Continuarea Programului de reabilitare şi modernizare a reţelei de apă şi canalizare

Existenţa master planului la nivel judeţean

Programe de investiţii pentru continuarea reabilitării şi modernizării staţiilor de tratare şi a reţelei de distribuţie, dar şi pentru extinderea reţelei (POS Mediu – axa 1) cu efecte în reducerea pierderilor de apă

Programe de investiţii pentru continuarea reabilitării şi modernizării staţiilor de epurare şi a reţelei de canalizare, dar şi pentru extinderea reţelei şi construirea unei staţii de epurare moderne

Rezolvarea sistemului de preluare a apelor pluviale


Nerealizarea unor investiţii în staţii de pompare căci oraşul se află situat pe coline Creşterea preţului la apă

Evenimente naturale deosebite (secete)

Afectarea mediului de către sistemul învechit de canalizare, cu efecte şi asupra pânzei freatice, şi deci şi asupra celor care au fântâni proprii

Poluarea în general a apelor de suprafaţă

11


Staţii de epurare cu numeroase disfuncţionalităţi

Calitatea apei este nesatisfăcătoare

Gestionarea deşeurilor Precolectare: s-au înlocuit containerele vechi de 4mc cu eurocontainere noi şi s-au creat şi puncte pentru colectare selectivă în anumite zone pilot

Iniţierea Proiectului Managementul Integrat al deşeurilor în parteneriat cu CJ şi înfiinţarea ADI - ECOSISTEM

Colectare şi transport: s-au făcut achiziţii de echipamente de transport

Depozitul actual de deşeuri are autorizaţie de mediu derulându-se programul de conformare corespunzător

Pentru activităţile de măturat, spălat căi publice şi deszăpezirea căilor publice activitatea este delegată prin contract de concesiune până în 2015

Doar 1/3 din eurocontainere sunt organizate în puncte de colectare selectivă

Punctele de colectare nu sunt amenajate corespunzător (nu există platforme corespunzătoate din punctul de vedere al mediului)

Echipamente neperformante

Există depozite necontrolate de gunoi

Curăţenie mult sub standarde în pieţe

Activitatea de deszăpăzire se realizează numai pe căile principale de circulaţie

Comportamentul cetăţenilor referitor la curăţenie este inadecvat, în special la respectarea regulilor de colectare selectivă şi la respectarea curăţeniei în locurilor publice

Construirea depozitului ecologic regional prin aplicarea Programului Managementul Integrat al deşeurilor

Continuarea programului de reabilitare a platformelor de colectare

Implementarea sistemului de colectare selectivă

Amplasarea de pubele pentru colectare selectivă la case

Amplasarea de eurocontainere pentru colectare selectivă

Amenajarea unei platforme pentru valorificarea deşeurilor reciclabile (staţie de sortare)

Iniţierea unor campanii de conştientizare şi educare a populaţiei, dar după amenajarea corespunzătoare a infrastructurii (punctele de colectare)

Existenţa Planului Local de Acţiune pentru Mediu

Dezvoltarea afacerilor în

Colectarea (selectivă) la puncte fixe începe să fie depăşită şi ineficientă; maşinile mari nu încap peste tot

În urmatorii 5-6 ani cantitatea de deşeuri aproape se va dubla pe măsura creşterii nivelului de trai (în principal vor fi mult mai multe ambalaje)

12


domeniul reciclării deşeurilor


Calitatea aerului şi apei Există achiziţionată o staţie de monitorizare a calităţii aerului – iniţiator APM

Municipiul Botoşani nu are depăşiri la indicii de poluare, fiind unul din oraşele cele mai curate din România

Nu sunt efecte deosebite în urma activităţii agenţilor economici

Principalul poluator SC Termica SA are program de conformare care priveşte următoarele aspecte: monitorizare noxe, monitorizare apă uzată, instalaţii, arzătoare, cu finalitate în 2010

Staţia existentă de monitorizare a calităţii aerului nu este încă pusă în funcţiune

Traficul rutier aglomerat în zona centrală ca principală sursă de poluare

Cel mai mare poluator este SC Termica SA

Devierea traficului din zona centrală

Instalarea de sisteme de înregistrare şi monitoritzare a noxelor

Impunerea folosiriii de tehnologii nepoluante către unităţile cu grad ridicat de poluare


Posibile accidente grave care pot altera calitatea aerului/apei

Riscurile naturale Teoretic, nu există riscuri de inundaţie

Zone reduse supuse riscului

Case construite în zone supuse alunecărilor de teren, fără autorizaţii de construire

Găsirea unor metode de supervizare a gradului de exploatare a lacurilor de acumulare din amonte de oraş

Teoretic nu există risc de inundaţii, municipiul nefiind străbătut de cursuri mari de

13


la alunecări cu ameninţare asupra municipiului

Control mai strict al autorizării construcţiilor


apă

Poluarea fonică Existenţa unor proceduri de determinare a nivelului de zgomot

Traficul rutier, ca principala sursă

Se depăşesc limitele în Centru şi pe Calea Naţională

Devierea traficului din zona centrală

Devierea traficului greu pe şoseaua ocolitoare

Instalarea de sisteme mai performante de înregistrare şi monitoritzare a gradului de poluare fonică

Elaborarea Hărţii de zgomot


Creşterea numărului de maşini fără extinderea reţelei stradale

Neapariţia soluţiilor de decongestionare a traficului din centrul oraşului

Parcuri şi spaţii verzi Municipiul Botoşani este un oraş verde cu 11 mp spaţiu verde / locuitor

Spaţiile verzi aflate în administrarea Primăriei sunt

Spaţiile verzi dintre blocuri care ţin de asociaţiile de locatari sunt neîngrijite, neamenajate şi murdare (iar cetăţenii sunt nemulţumiţi de

Apariţia cadrului legislativ Legea 24 care face referire la spaţiile verzi (ex.: o prevedere spune că se poate construi în aceste zone maxim pe 10% din suprafaţă)

Extinderea obiectivelor de investiţii private care se face pe spaţiu verde – trebuie luate măsuri compensatorii în alte zone, în special în

14


curate (cetăţenii fiind mulţumiţi de acestea)

Existenţa unor zone de recreere în oraş (lac amenajat, spaţii verzi)

Investiţii din bugetul local dar şi din finanţări nerambursabile pentru reabilitarea şi extinderea Grădinii de vară „Mihai Eminescu”

Anual se plantează flori şi copaci, buxus, tuia, etc

Program de extindere a spaţiilor verzi conform normelor europene (26 mp/cap de locuitor până în 2013)

Iniţierea programului „Parcul de agrement turistic şi sportiv CORNIŞA Botoşani – în etapa de elaborare documentaţie

acestea)

Spiritul civic lasă de dorit referitor la mentenanţa spaţiilor verzi

Curăţenia parcurilor şi a spaţiilor verzi este sub standarde

Spaţiile verzi şi parcurile sunt insuficiente şi îmbătrânite

Nu a aparut registrul de inventariere a spaţiilor verzi (nu au aparut normele metodologice)

Numărul mic de parcări faţă de cel necesar duce la parcarea autovehiculelor pe spaţii verzi

În zona centrală s-a construit diminuându-se spaţiile verzi

Menţinerea cantitativă şi calitativă a spaţiilor verzi existente şi crearea unora noi

Creşterea intravilanului şi decongestionarea oraşului spre exterior


zona periurbană

Energia electrică şi alimentare cu gaz metan

Reţeaua electrică şi cea de gaz metan funcţionează la parametri normali

În cartiere noi de locuinţe ANL Bucovina, Cişmea s-a realizat alimentarea cu

Sunt încă zone care nu sunt racordate la reţeaua de energie electrică (cum ar fi zona Cişmea)

În anumite văi la reţeaua aeriană de joasă tensiune

Investiţii în posturi de transformare în zonele noi care nu au energie electrică

Creşterea investiţiilor

Imbunătăţirea managementului

Dezinteres din partea operatorului pentru promovarea investiţiilor

15


energie electrică şi gaz metan, cu fonduri aparţinând municipalităţii

apar mici fluctuaţii de tensiune

Ritmul investiţiilor este scăzut

Sunt zone care nu sunt racordate la reţeaua de gaz metan şi în special zonele de la periferie

operatorilor


Energia termică Sistemul de termoficare adaptat pentru a utiliza doi combustibili (păcură şi gaz) existând posibilitatea alternanţei în situaţii de criză

Implementarea programului de conformare anexă la Autorizaţia de mediu, în concordanţă cu cerinţele de mediu

Infrastructura acoperă aproape întregul oraş

Elaborarea Strategiei de termoficare, aprobată prin HCL

Demararea programului investiţional prin reabilitarea punctelor termice şi a reţelei primare (reabilitată parţial)

Este relativ apreciată de utilizatori din punctul de

Din cauza problemelor cu reţeaua secundară, se furnizează deseori apă caldă sub parametrii contractaţi

Costuri mari de exploatare din cauza uzurii reţelei

Sistem ineficient de monitorizare şi calcul al consumului

Grad redus de încasare a contravalorii serviciilor de furnizare a energiei termice

Peste 50% din instalaţii şi echipamente au durata de viaţă depăşită

Perspectiva extinderii tehnologiei de cogenerare în sistem centralizat (producere energie electrică şi termică), tehnologia de cogenerare având un randament de 80%

Program de investiţii privind modernizarea reţelei

Rebranşări ale apartamentelor la sistemul centralizat

Stabilirea zonelor unitare de încălzire având la bază studii de oportunitate aprobate de Consiliul Local

Clienţii care se debranşează în special din cauza problemelor privind furnizarea apei calde

Legislaţia ambiguă care reglementează sistemul centralizat de furnizare a energiei termice

Creşterea preţurilor la combustibili

16


vedere al parametrilor şi programului

Energia regenerabilă În oraşul Botoşani nu se produce/foloseşte energie regenerabilă

Oportunitatea privind folosirea biomasei, zona Botoşaniului fiind una agricolă


Lipsa factorilor favorabili dezvoltării energiei eoliene şi solare

Dezvoltare economică şi cooperare transfrontalieră


Sprijin pentru dezvoltarea afacerilor şi a investiţiilor

Facilităţi pentru IMM-uri prin oferta serviciilor Incubatorului de Afaceri (Centrul Administrativ şi Centrul de microproducţie)

Ramuri dezvoltate: industria alimentară, industria băuturilor, confecţii şi textile, industria lemnului şi a mobilei

Industria alimentară este

Parcul industrial existent pe structura ELECTROMINING a fost creat artificial; halele nu corespund nevoilor actuale şi cererii pe piaţă; existenţa unui tip de construcţii care nu sunt utile/utilizabile

Nu există educaţie antreprenorială

Orientare deficitară către componenta de marketing

Amplificarea dezvoltării economice

Emigrare a forţei de muncă de la ţară către municipiu din cauza sărăciei din mediul rural şi întoarcerea celor care muncesc din străinătate

Creşterea investiţiilor în industrie, servicii, IT şi turism

Ramuri cu potenţial de dezvoltare: industria alimentară

Perpetuarea gradului scăzut de dezvoltare economică

În ultimii ani a emigrat din Botoşani un procent mai mare din populaţia activă faţă de alte zone

Nu există o resursă dominantă din punct de vedere economic – este un mozaic cu mici piese

Instabilitate politică şi

17


apreciată la nivel naţional

Existenţa materiilor prime agricole în judeţ

Dorinţa unui procent de aproximativ 15% din populaţia oraşului de a deveni întreprinzător în următorii 7 ani

Peste 99% dintre agenţii economici sunt întreprinderi mici şi mijlocii

Pondere majoritară a capitalului privat

Trend crescător pentru afacerile în domeniul imobiliar şi IT

Deschiderea administraţiei locale către investitori

(inclusiv vânzări şi comerţ exterior) a afacerilor

PIB-ul şi productivitatea sunt sub nivelul mediei regionale

Nivel scăzut de investiţii

Inexistenţa unor târguri şi expoziţii locale de referinţă

Inexistenţa unui centru expoziţional

Lipsa unei strategii de dezvoltare economică la nivel local asumată în cadrul unui parteneriat public – privat

Inexistenţa unei politici de marketing privind promovarea municipiului

Lipsa terenurilor pentru investiţii

Orientarea investitorilor către comunele învecinate

Nu s-a atras încă la nivel local o firmă mare cu renume internaţional, care poate reprezenta ancoră şi pentru alţi investitori

Accesul la finanţare este încă dificil

şi a băuturilor, construcţii şi imobiliare, comerţ şi turism

Sprijinirea investitorilor de către stat şi atragerea de fonduri europene

Afilierea Incubatorului de Afaceri la reţeaua europeană a Incubatorului de Afaceri prin programe de cooperare transfrontalieră

Organizarea de evenimente speciale pentru afaceri

Creşterea pieţei de consum prin crearea asociaţiei intercomunitare

Crearea unei imagini favorabile atragerii investitorilor

Utilizarea crescândă a tehnologiei informaţionale

Dezvoltarea infrastructurii de acces în municipiu pentru atragerea de investitori

Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, respectiv FEADR/FEP pentru zonele rurale din comunele limitrofe

legislativă

Riscul falimentelor

Creşterea costurilor, în special cele cu energia

Perpetuarea imaginii negative externe asupra municipiului

18


Turismul Viaţă culturală deosebită, dinamică şi ferventă susţinută de activitatea a trei instituţii de cultură: Teatrul „Mihai Eminescu”, Teatrul de Păpuşi „Vasilache”, Filarmonica

Existenţa unuia din Centrele Istorice Urbane cele mai extinse şi compacte la nivel regional, aflat în proces de reabilitare prin finanţări nerambursabile

Turism cultural având ca şi componentă de sprijin zilele Mihai Eminescu (ianuarie şi iunie), diferite festivaluri (fanfarelor, datinilor şi obiceiurilor de iarnă, zilele Oraşului – 23 aprilie, festivalul Verii, Revelion în aer liber)

Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu, manifestare specifică Botoşaniului

Premiul pentru debut în poezie

Existenţa edificiilor religioase

Turismul ca activitate economică este puţin dezvoltat şi promovat

Slabă cointeresare şi / sau conştientizare a localnicilor de a câştiga din turism

Număr mic de IMM-uri specializate în turism

Turismul de afaceri este foarte puţin dezvoltat

Nu există hartă rutieră a oraşului şi nu există un ghid turistic

Nu există centru de informare turistică

Sunt puţine agenţii de turism, care nu au mijloace de transport proprii

Nu există turism dominant (există puţin din toate: cultural, agrement, afaceri, familial, religios, etc.)

Lipsa zonelor de agrement amenajate

Infrastructura de acces în municipiu este deficitară

Dezvoltarea turismului de sfârşit de săptămână pentru localnici

Oportunitatea promovării turismului diversificat

Promovarea parteneriatelor instituţionale şi a parteneriatelor public – privat pentru rentabilizarea unor obiective turistice şi de agrement

Crearea de facilităţi pentru persoanele cu handicap (facilităţi legate de infrastructura de transport, mijloace de transport, acces în clădiri) deoarece turismul dedicat acestei categorii de persoane este în creştere

Dezvoltarea infrastructurii de acces în municipiu


Demararea programelor de amenajare a zonei de agrement la ieşirea înspre Suceava

Nedezvoltarea infrastructurii de acces către municipiu (modernizarea drumurilor naţionale)

Pericol de risc de prăbuşire asociat cu starea de degradare a imobilelor din Centrul Istoric, care aparţin proprietarilor privaţi

Tendinţa de diminuare a populaţiei datorită exodului tinerilor şi ruralizării populaţiei şomere

19


ca destinaţii finale pentru turismul religios (Biserica domneacă „Sf. Nicolae”- Popăuţi, Biserica „Sf. Gheorghe”, Biserica Uspenia – locul unde a fost botezat Mihai Eminescu, Biserica „Sf. Ilie”, Biserica Lipovenească, Biserica Armeană „Adormirea Maicii Domnului”

Existenţa infrastructurii de cazare la standarde europene (Hotel Maria, Hotel Rapsodia, pensiuni moderne) cu bucătărie tradiţională

Judeţul Botoşani este în topul naţional privind suprafaţa de luciu de apă

Implementarea proiectului de Reabilitare a Centrului Istoric şi a zonei pietonale a municipiului Botoşani prin proiectul Phare CES 2006

Creşterea turismului de tranzit odată cu finalizarea podului peste Prut (spre Ucraina) de la Stânca Costeşti

Grad redus de fiscalitate locală, element de revigorare a mediului de afaceri local, determinând creşterea turismului de afaceri

Cost redus al forţei de muncă şi al terenurilor comparativ cu alte zone cu potenţial turistic

Elaborarea Strategiei de dezvoltare şi promovare turistică a Centrului Istoric din municipiul Botoşani

Elaborarea de materiale de promovare turistică

Amenajarea de puncte de informare turistică în Centrul Istoric şi pe Pietonalul Unirii finanţate prin Programul de cooperare transfrontalieră

Asigurarea unui iluminat arhitectural la standarde europene pentru monumente si clădiri de patrimoniu

Cercetare – dezvoltare, inovare, tehnologia informaţiei şi

Piaţa comunicaţiilor, din punct de vedere al utilizării,

Numărul de persoane calificate în aceste domenii

Dezvoltarea sectorului privind tehnologia informaţiei, ca element intrinsec pentru orice

Neorientarea către activităţi industriale

20


comunicaţiei, transfer tehnologic

este la nivelul celei naţionale este mic

Sectoare foarte slab dezvoltate, aproape inexistente

Firmele industriale locale nu au departamente de cercetare dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic

Reţelele de telecomunicaţii sunt supraterane (cu efectele negative specifice), când orientarea comunitară prevede ca acestea să fie subterane

activitate

Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale (POS Competitivitate)

Neinteresul universităţilor de a deschide în oraş centre de educaţie şi cercetare

Migrarea specialiştilor spre alte localităţi

Activităţi economice specifice mediului rural

Produse locale apreciate: caşcavalul şi produse din lapte oaie şi capră; produsele de lapte şi carne sunt mult mai bune decat în restul ţării

Industria alimentară este apreciată

Lipsa terenurilor pentru investiţii face ca amplasarea unităţilor de procesare să se facă în comunele învecinate

Materia primă existentă în judeţ

Crearea unei asociaţii intercomunitare cu localităţile învecinate

Dezvoltarea infrastructurii pe raza asociaţiei intercomunitare

Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, respectiv FEADR/FEP pentru zonele rurale din comunele limitrofe

Dezvoltare pe teritoriul actual al oraşului şi în special spre centrul lui

Efectele negative ale implementării politicii agricole comunitare

Cooperare Graniţă comună a judeţului Infrastructură de acces spre Reabilitarea / modernizarea Evoluţia politică şi economică

21


transfrontalieră cu două ţări: Republica Moldova şi Ucraina

Accese spre piaţa ţărilor din fosta Uniune Sovietică

Existenţa unei tradiţii în relaţiile economice, deoarece oraşul Botoşani a apărut ca nod comercial

piaţa ţărilor din fosta Uniune Sovietică slab dezvoltată

infrastructurii de acces spre piaţa ţărilor din fosta Uniune Sovietică

Dezvoltarea relaţiilor politice şi economice dintre România şi Uniunea Europeană şi cele două ţări vecine

Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale

din România, Uniunea Europeană şi cele două ţări

Dezvoltarea resurselor umane

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Amenintari

Infrastructură şi servicii de educaţie iniţială

Educaţia iniţială este apreciată pozitiv

Se stă bine comparativ cu alte judete din punct de

Lipsa centrelor universitare la nivel local

Spaţii care sunt revendicate

Dezvoltarea de parteneriate cu alţi factori sociali

Implicarea agenţilor economici în finanţarea sistemului de

Perpetuarea salariilor mici

Scăderea sporului natural al populaţiei

22


vedere a rezultatelor elevilor care plasează oraşul în top 5; există un număr mare de colegii considerate de top, cum ar fi: Colegiul Naţional „A.T.Laurian”, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”

Elevii din Botoşani devin printre cei mai buni studenti, fiind apreciaţi mai departe pe piaţa muncii

Infrastructura, în special pentru şcoli, este bună fiind construită în ultimii 20 ani

S-au construit săli de sport în ultimii 6 ani; 80% din unităţile şcolare au baze sportive (nu sunt doar la gimnaziu, în principal deoarece nu dispun de suprafaţa necesară)

Resursa umană cu experienţă cu vârste de peste 40 de ani

Implementarea unor programe pilot pentru copiii cu părinţi plecaţi la muncă în

În unele unităţi şcolare mobilierul este vechi

Lipsa de supraveghere a multor elevi care au părinţi plecaţi în strainatate – devin copii problema

Cadrele tinere vin nepregătite de la universităţi mai slabe şi nu-şi fac treaba

Elevii care pleacă spre studii universitare în alte localităţi nu se mai întorc decât într-un procent foarte mic

Utilizarea insuficientă a metodelor interactive

Lipsa spaţiilor destinate activităţilor recreative şi de timp liber (în cartiere)

Încadrarea cu personal necalificat la anumite discipline

Existenţa profesorilor cu norme dispersate în mai multe şcoli

Fluctuaţie mare de cadre didactice la unele discipline

Managementul deficitar la nivelul şcolilor

educaţie

Dezvoltarea şi implementarea de alternative educaţionale

Sprijin material pentru cadrele din învăţământ, cum ar fi accesul la o locuinţă

Dezvoltarea proiectelor care au ca ţintă populaţia rroma şi alte grupuri defavorizate: inspectorul pentru şcolarizarea rromilor, proiectul a doua şansă, mediatorul şcolar

Implementarea de sisteme educaţionale pe perioada verii

Acordarea de burse pentru elevii cu rezultate deosebite

Suplimentarea / creşterea veniturilor financiare ale cadrelor didactice

Dezvoltarea învăţământului privat

Disponibilitatea surselor financiare pentru investiţii


Scăderea nivelului de trai cu efecte în creşterea abandonului şcolar

Neparticiparea cadrelor şcolare la programe pentru formare profesională proprie

Retrocederea clădirilor şi terenurilor unde funcţionează unităţi şcolare

Perpetuarea unui management în unităţile de învăţământ departe de a fi unul eficient, bazat pe principii economice

23


străinătate

S-au implementat alternative educationale de tipul step by step în 6 unităţi şcolare

Activitate dinamică a Casei Corpului Didactic

Utilizarea tehnologiei informaţionale în şcoli

Existenţa centrului de excelenţă pentru disciplinele ştiinţifice şi profesionalismul cadrelor didactice care realizează pregătirea elevilor în aceste centre

Extinderea reţelei de unităţi şcolare conectate la Internet

Existenţa unui centru de resurse în Botoşani pentru învăţământul tehnic şi profesional (pe structura Colegiului Tehnic Gheorghe Asachi)

Există încă şcoli unde elevii sunt calificaţi în meserii care nu mai au căutare pe piaţa muncii

Există multe cazuri de abandon şcolar

A crescut gradul de violenţă în şcoli

Sunt deficienţe în ceea ce priveşte orientarea şi consilierea profesională a elevilor şi activitatea educativă

Nu există un sistem de mediatizare şi sprijinire a elevilor cu rezultate deosebite cu efect în dezvoltarea spiritului competitiv

Componenta de dezvoltare a spiritului antreprenorial este slab reprezentată în pregătirea şcolară

Bibliotecile sunt dotate insuficient

Mai puţine săli de sport decât unităţi şcolare

Starea necorespunzătoare a unor terenuri de sport

24


Slabă implicare a mediului de afaceri în susţinerea financiară a unităţilor de învăţământ

Formare profesională continuă

Oferta de locuri de muncă este mai mare pentru femei decât pentru bărbaţi

Implementarea de programe de cursuri de formare profesională a adulţilor

Creşterea de la an la an a numărului de persoane care se orientează spre cursuri de formare profesională

Slaba calificare a personalului mediu

Pondere majoritară a studiilor medii

Nivel de calificare deficiar în construcţii, confecţii şi comerţ

Accidentele de munca au drept cauze: slaba pregatire profesională, alcool, rulaj mare a muncitorilor

Slab interes al forţei de muncă spre formare profesională

Slabă reprezentare a serviciilor de formare profesională a adulţilor şi inexistenţa unui centru de formare profesională

Inexistenţa serviciilor şi a cererii pentru programe de dezvoltare a abilităţilor, în special pentru persoanele cu funcţii cheie în firme şi instituţii

Importul de forţă de muncă din Ucraina şi Moldova

Crearea de centre de formare profesională a forţei de muncă

Implicarea mediului privat în ofertarea de servicii de formare profesională a adulţilor

Conştientizarea angajatorilor pentru o orientare către investiţii în resurse umane

Creşterea competiţiei în cadrul forţei de muncă prin: îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, întoarcerea celor care muncesc în străinătate, dezvoltarea mediului economic, etc.

Instituirea unui Centru de acreditare a calificării

Înăsprirea gradului de monitorizare din partea instituţiilor abilitate a pieţei muncii

Dezvoltarea infrastructurii de

Scăderea ofertei de forţă de muncă comparativ cu cererea

Migrarea specialiştilor, şi a forţei de muncă în general, către alte localităţi

Deteriorarea mediului economic

Îmbătrânirea forţei de munca

25


transport la nivelul asociaţiei intercomunitare cu efect în creşterea masei forţei de muncă disponibile


Şomajul şi promovarea ocupării

Rata oficială a şomajului este foarte scăzută

Tendinţa de scădere a ratei şomajului

Existenţa unui birou Eures pentru intermedierea forţei de muncă în străinatate

Sporul populaţiei este superior mediei naţionale

Surplus de forţă de muncă în sectorul confecţii – textile

Statistica oficială nu corespunde realităţii (şomajul este totuşi ridicat): mulţi muncesc la negru, mulţi sunt plecaţi la lucru în străinătate, mulţi emigrează, munci sezoniere

Forţă de muncă slab pregătită

Numărul populaţiei este în scădere, la fel şi forţa de muncă, crescând sarcina socială privind pensionarii şi copii

Deficit de forţă de muncă în construcţii – imobiliare, turism şi alimentaţie publică

Şanse mici de reangajare a şomerilor

Preponderenţă a măsurilor pasive în detrimentul celor active

Implementare de programe ce promovează măsurile active de ocupare

Înăsprirea gradului de monitorizare din partea instituţiilor abilitate a pieţei muncii

Programe guvernamentale de subvenţionare a locurilor de muncă


Deteriorarea gradului de dezvoltare economică

Emigrarea în continuare a forţei de muncă

Migrarea specialiştilor către alte localităţi

Dese schimbări şi aplicări greoaie a legislaţiei muncii

26


Locurile de muncă locale sunt puţine ceea ce generează ocuparea lor pe criteriul recomandărilor şi mai puţin pe regulile competiţionale

Infrastructură şi servicii sociale, inclusiv minorităţi, femei, persoane cu dizabilităţi, categorii defavorizate

Administraţia locală este principalul actor furnizor de servicii sociale

Scade numărul de persoane asistate social de către municipalitate cu venitul minim garantat

Masa de incluziune sociala a scăzut

Egalitate de şanse există ca tendinţă generală

Structură specializată (acreditată) a CLM pentru serviciile sociale (SPLAS)

Reabilitarea Centrului de Noapte prin finanţare nerambursabilă

Existenţa Comisiei Mixte Locale pentru Romi (parteneriat larg cu actori cheie din municipiu) şi a planului de acţiune pentru romi

Serviciul public al Primăriei oferă o gamă redusă de servicii sociale

Implicare redusă a ONG-urilor specializate în furnizarea de servicii sociale

Preponderenţă a măsurilor pasive în detrimentul celor active

Probleme mari: copiii străzii, cerşetorii , câinii comunitari, populaţia romă

Existenţa unui fenomen social nou cu efecte în viitor: copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate;

Populaţia de etnie rromă cu o problematică deosebită şi anume: medie de viaţă mai scăzută (~50 ani); frecvenţa bolilor la copii este mai ridicata; frecvenţa redusă de mers la medic şi la şcoală; implicarea în activităţi ilegale

Oportunităţi de intervenţie în zonele populate preponderent de pupulaţie romă pentru modernizarea condiţiilor de viaţă, prin intervenţii pe clădiri, programe de educaţie

Operaţionalizarea unui parteneriat între serviciile sociale, serviciile de educaţie şi sănătate, serviciile de siguranţă publică, ONG-uri, biserică

Crearea de noi centre sociale pentru grupe diferite (femei, persoane fără adărosp, handicap, rromi, copii, bătrâni, etc.) şi pe tipuri diferite (de zi, de noapte, de urgenţă, temporare, permanente, alternative)

Pentru minorităţi: dezvoltarea funcţiei de mediator comunitar, a planning-ului familial, de schimbat de pe combatere pe prevenire boli şi operaţionalizarea comisiei locale

Întârzieri în crearea şi implementarea legilor privind măsurile cu impact social

Femeile nu raportează actele de violenţă domestică, în marea lor majoritate acceptând această stare pe fondul unei educaţii precare în această direcţie

Mesajele transmise de biserică care cuprind elemente de discriminare a femeii în raport cu bărbatul

Lipsa unei coerenţe şi a unei comunicări eficiente între tipurile de intervenţie socială

Îmbătrânirea populaţiei

Creşterea nivelului de sărăcie pentru anumite categorii de populaţie

27


Spaţiu de cazare, sprijin şi consiliere pentru persoane supuse violenţei domestice

pentru beneficii economice şi acces limitat la piaţa legală a muncii

Nu există accesibilitate pentru persoanele cu handicap legate de mijloace de transport, acces în toate clădirile publice

Creşterea problemelor în rândul tinerilor generate de consumul de alcool, droguri

Nivel de informare scăzut în unităţile şcolare privind efectele asupra sănătăţii a consumului de alcool şi droguri

Rată scăzută de absorbţie a fondurilor nerambursabile pentru crearea de centre speciale de consiliere şi pentru dezintoxicare

mixte pentru rromi

Pentru femei: schimbarea de mentalitate şi educaţie care este un proces lung de schimb de generaţii de cel puţin 15 ani

Extinderea de treceri de pietoni pentru persoanele cu handicap, şi în general facilităţi pentru accesul persoanelor cu handicap în clădiri


Infrastructură şi servicii pentru sănătate

Achiziţionarea unor echipamente moderne

Existenţa unor specialişti

Apariţia mediatorilor sanitari pentru categoriile defavorizate

Dotare precară a sistemului de sănătate iar investiţiile realizate în echipamente sunt prea mici comparativ cu nevoia iar investiţiile în clădiri sunt aproape inexistente

Număr insuficient de

Creşterea finanţărilor pentru investiţii

Intervenţia şi implicarea municipalităţii în cadrul celor două spitale care sunt în subordinea primăriei

Nestabilirea exactă a relaţiilor dintre unităţile sanitare şi instituţiile faţă de care sunt subordonate

Funcţionarea ineficientă a descentralizării, în special la nivel organizatoric, putându-

28


Implementarea de programe de masă: laptele praf, program de evaluare a sănătăţii

A crescut accesul la servicii şi deschiderea medicilor de familie

Dezvoltarea sistemului de sănătate mintală prin reabilitarea unei clădiri de la Prefectura – vor lucra şi în echipe mobile la domiciliu (psihologi, medici psihiatri, asistenţi sociali)

specialişti şi mediatori sanitari

Număr insuficient de cadre la total populaţie

Emigrare accentuată a cadrelor medicale la toate nivelurile: specialişti, asistenţi, mediatori

Programe reduse de combatere a bolilor

Creşterea numărului de cazuri de boli cu transmitere sexuală în rândul tinerilor

Educaţie sexuală precară a tinerilor

În general stare a sistemului sanitar sub standarde la nivelul infrastructurii fizice, igienei, dotare cu echipamente, capacitate de lucru

Creşterea salariilor


se astfel bloca anumite iniţiative şi acţiuni

Perpetuarea salariilor mici, în special pentru medicii rezidenţi

Serviciile publice Există un Centru de Informare Cetăţeni

Există un program de protecţie civilă

Existenţa Serviciului de Evidenţă Informatizată a

Serviciile Primăriei sunt acum localizate în mai multe locaţii

Lipsa unui sistem informatizat eficient pentru gestionarea serviciilor publice

Nu există o strategie pentru

Extinderea Biroului de Consiliere pentru Cetaţeni interdisciplinar

Operaţionalizarea serviciilor, a pregătirii profesionale şi a relaţiei funcţionar – contribuabil

Orientarea către surse

Conflicte interne la nivelul resurselor umane

Lipsa de iniţiativă în crearea de ONG-uri

29


persoanei,a Poliţiei Comunitare

Sistem de Management al Calităţii ISO 9001-2000 implementat şi menţinut

Acces la internet

Existenţa unui Birou Consiliere Cetăţeni înfiinţat prin Programul PHARE - BCC

următoare perioadă de timp

Slabă activitate şi reprezentativitate a mediului ONG în municipiu

Slabă implicare comunitară a cetăţeanului

Capacitate redusă de cofinanţare a proiectelor

Inexistenţa unui centru de resurse pentru ONG-uri

alternative de venituri


Multitudinea de finanţări specifice pentru ONG-uri

Politica Uniunii Europene ca orientare către promovarea sistemului ONG

Cultură, sport, tineret Existenţa a trei instituţii de cultură (2 teatre, filarmonica)

Existenţa unui număr peste medie de obiective culturale şi religioase

Oraş simbol a numeroase personalităţi

Activitate sportivă înscrisă în linii medii

Sală de sport Polivalentă pentru organizarea de competiţii la nivel naţional

Iniţiative ale elevilor şi liceenilor de a organiza întâlniri sportive

Existenţa unor sportivi de

Insuficienţă ca disponibilitate şi ca parametri de: parcuri şi grădini, cinematografe şi teatre, ştranduri, piscine, patinoare, terenuri şi săli de sport, zone de agrement

Stare de degradare a multor clădiri culturale şi investiţii reduse în reabilitarea infrastructurii culturale

Management cultural local cu performanţe reduse

Scăderea numărului de oameni de cultură (actori, scriitori, muzicieni, etc.)

Sprijin insuficient pentru tinerii orientaţi către cultură

Dezvoltarea turismului cultural

Asimilarea de tehnici moderne de management şi promovare în domeniul cultural

Investiţii în prima fază în parcuri şi spaţii verzi în cartiere, zone de agrement în jurul oraşului şi ştrand

Investiţii în a doua fază în terenuri de sport, patinoar, piscine acoperite

Creşterea nivelului de trai

Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, respectiv FEADR pentru zonele

Scăderea nivelului de trai

Deteriorarea clădirilor culturale

Permiterea în continuare ca mărcile culturale locale să fie „furate” şi folosite cu beneficii economice de alţii

Lipsa resurselor pentru susţinerea noii generaţii de tineri orientaţi către cultură

Lipsa programelor de educare a cetăţenilor privind actul cultural

Scăderea interesului pentru sport odată cu atracţia către alte forme de divertisment

30


performanţă de pe meleaguri Botoşănene, afirmaţi la nivel naţional

Existenţa unei baze materiale sportive, atât pentru elevi, cât şi generală

Zone de distracţie suficiente (baruri, terase, cluburi)

Municipiul are o pepinieră de tineri de o calitate peste media naţională

Tinerii au timp liber iar zestrea culturală locală reprezintă un avantaj pentru ei

Scăderea interesului local pentru cultură

Nepromovarea mărcii culturale locale ca marcă recunoscută oficial

Inexistenţa unor programe coerente de promovare a sportului de masă

Nu există un cult pentru practicarea sportului

Număr redus de ore de sport în şcoli şi licee

Dotare sportivă redusă în şcoli şi licee

Nu toate şcolile au bază sportivă; la nivel local, infrastructura sportivă este insuficientă

Mediul de afaceri nu se implică în susţinerea sportului de performanţă

Resurse financiare precare în susţinerea sportului profesionist

Spiritul antreprenorial este scăzut în rândul tinerilor; tinerii de valoare tind să emigreze în alte zone

rurale din comunele limitrofe

Programe naţionale privind sportul pentru toţi

Legislaţie care să determine programe de educaţie fizică

Dezvoltarea economică a oraşului care duce la stimularea tinerilor de a rămâne în spaţiul local

Stimularea interesului tinerilor pentru cultură, tradiţie, ca elemente care pot fi transformate în elemente „la modă” şi de viitor

Creşterea numărului de ONG-uri pentru tineret

Accentuarea viicilor

Menţinerea numărului redus de ore de sport

Ineficienţa financiară a sportului profesionist

Necorelarea sistemului de educaţie cu cerinţele reale ale pieţei muncii

Perpetuarea dependenţei tinerilor faţă de familie

Perpetuarea caracteristicilor societăţii de consum la nivelul tinerilor în detrimentul consumului cultural

31


Tinerii nu sunt pregătiţi pentru cererea reală de pe piaţa forţei de muncă

Noua generaţie de tineri este o generaţie plină de frustrări, de la cele materiale la cele existenţiale din lipsă de orientare

Tinerii alocă din timpul liber mai puţin pentru viaţa culturală, şi mai mult pentru alte forme de divertismente care nu-şi pun amprenta la fel de mult asupra dezvoltării lor viitoare

Puţine ONG-uri pentru tineret

32


33


4. Viziunea şi obiectivele de dezvoltare a municipiului Boto�ani Fiecare oraş are o serie de caracteristici (trecute, prezente şi prognozate pentru viitor funcţie de tendinţele existente la nivel politic, economic, social) care îl definesc şi care îl diferenţiază regional şi naţional de celelalte oraşe.

Pe lângă acest aspect mai trebuie ţinut cont şi de faptul că perioada contemporană este, la nivelul ţării, una foarte dinamică, plină de convulsii generate de efortul de schimbare a societăţii în ansamblul ei, fiind momentul în care se schimbă şi se prefigurează un nou model de viaţă, în toate dimensiunile ei: individ, familie, comunitate, administraţie publică, antreprenoriat, mediu privat, relaţii politice interne şi externe, energie, mediu, egalitate de şanse, tehnologie, etc.

În ceea ce priveşte municipiul Botoşani, pentru orientarea strategiei s-a plecat de la următoarele premise ca elemente pozitive:

• Municipiul are o istorie, tradiţie şi cultură impresionante, mult peste media naţională, care definesc un potenţial turistic;

• Serviciile şi turismul joacă un rol hotărâtor în dezvoltarea unui oraş în această perioadă istorică caracterizată de creşterea fenomenului turistic;

• Este un oraş curat comparativ cu media naţională;

• Are o aşezare geografică cu potenţial, fiind la graniţa cu două ţări (Ucraina şi Republica Moldova);

• Are acces la infrastructura de transport (drumuri, căi ferate, aeroport);

• Există posibilităţi de dezvoltare urbană spre exterior;

• Noile tehnologii de comunicare şi informaţionale transced dincolo de barierele fizice;

• Există în perioada următoare surse de finanţare disponibile pentru investiţii mari care pot hotărî direcţia;

• România este membră a Uniunii Europene;

• Politica transfrontalieră a Uniunii Europene este una dinamică şi deschisă;

• Un procent semnificativ din populaţia municipiului (aproximativ 15%) doreşte să devină întrepinzător în următorii 7 ani;

34


• Sistemul de educaţie preuniversitar creează resursa umană de valoare peste media naţională, care poate fi atrasă să rămână local şi să fie baza pentru o resursă umană de calitate;

• Existenţa potenţialului dezvoltării industriei alimentare;

• Existenţa unui potenţial economic, comercial;

• Posibilitatea de a deveni „nod” de creştere/dezvoltare (nu trebuie să fie neapărat centru de dezvoltare);

• Municipiul Botoşani este pe lista centrelor de dezvoltare urbană;

• Existenţa unui potenţial administrativ;

• Orientarea administraţiei publice către gândire şi acţionare strategică;

• Creşterea calităţii vieţii;

• Spirit civic cu potenţial prin tradiţie.

Cheia şi rolul hotărâtor pentru schimbare sunt reprezentate de om, resursa umană. Din acest punct de vedere, starea de fapt identificată prin prisma aprecierilor venite din partea resursei umane locale pe mai multe trepte de referinţă (cetăţeni, experţi, politicieni, reprezentanţi ai administraţiei) şi care caracterizează momentan municipiul Botoşani nu poate fi considerată a fi favorabilă, putând fi descrisă prin următoarele caracteristici:

• Botoşaniul este considerat oraş de capăt de linie, la periferia naţională;

• stare de pesimim, resemnare;

• gândirea că există perspective oriunde altundeva mai puţin aici;

• dezvoltare locală / internă, cu puţine conexiuni externe (la nivel naţional sau internaţional);

• nu există elemente definitorii (în contradicţie cu istoria bogată) ale oraşului;

• nu există o viziune de dezvoltare;

• dezvoltare accentuată spre centrul municipiului;

• inexistenţa posibilităţilor de dezvoltare spre exterior (piedică în calea creşterii şi dezvoltării);

• potenţial local existent dar neexploatat economic;

• nu există terenuri pentru investiţii;

• investiţii relativ scăzute;

• grad de antreprenoriat încă puţin exploatat;

• pondere mare a forţei de muncă plecată să muncească în străinătate;

• probleme privind dezvoltarea resurselor umane;

35


• inexistenţa în viziunea cetăţenilor a unei căi de ieşire din cercul vicios;

• acces dificil la infrastructura rutieră (şi de transport în general) naţională şi internaţională;

• lobby scăzut al administraţiei locale şi judeţene la nivel central în ultimii 15 ani;

• colaborare scăzută între factorii cheie locali;

• comportament civic redus al cetăţenilor;

• serviciile sunt de o calitate inferioară;

• acces redus la informaţii;

• mediul ONG este slab dezvoltat şi reprezentat.

Prognoze pe termen scurt şi mediu luate în calculul elaborării strategiei:

• numărul populaţiei în municipiu va fi staţionar sau într-o uşoară creştere, pe baza unui fenomen de revenire a celor care muncesc în străinătate şi a migrării forţei de muncă din mediul rural spre municipiu; astfel, prognozele privind evoluţia populaţiei sunt următoarele:

2010 2015 2020 2025 Judeţul Botoşani 452.900 445.000 435.000 423.800 Municipiul Botoşani 117.470 117.600 117.730 118.000

• populaţia municipiului va îmbătrâni şi procentul populaţiei active va scade;

• creşterea ponderii clasei medii şi orientarea acesteia spre zone rezidenţiale la periferia municipiului;

• va creşte numărul locurilor de muncă;

• va scade numărul elevilor;

• creşterea populaţiei ocupate în servicii şi comerţ şi diminuarea populaţiei ocupate în industrie şi agricultură;

• creşterea ritmului de construire a locuinţelor individuale în cartierele de la periferia municipiului, şi deci creşterea numărului de familii care vor locui în locuinţe individuale spre 30%;

• creşterea cererii pentru construirea de locuinţe colective şi sociale;

• creşterea numărului de familii care vor avea două locuinţe;

• creşterea numărului de locuinţe de la parterul locuinţelor colective care se vor transforma în spaţii comerciale;

• creşterea numărului de construcţii cu destinaţie agricolă şi comercială;

• creşterea producţiei artizanale, ca una dintre resursele municipiului;

• creşterea suprafeţei de clădiri industriale dezafectate;

36


• creşterea numărului de agenţi economici în domeniul serviciilor şi comerţului;

• creşterea activităţii financiar – bancare;

• creşterea cererii pentru spaţii pentru birouri;

• dezvoltarea activităţilor culturale, ca una dintre resursele municipiului;

• eficientizarea serviciilor publice;

• se vor exercita presiuni către reorganizarea şi eficientizarea procesului de gestionare a deşeurilor;

• se vor exercita presiuni către reabilitarea sistemului public de termoficare;

• va creşte cerinţa în noi zone pentru alimentare cu apă, canalizare, gaz metan, energie electrică;

• vor creşte expectanţele consumatorilor cu privire la calitatea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare, gaz metan, energie electrică;

• vor creşte cerinţele şi presiunile către un sistem de transport eficient;

• condiţiile de mediu cerute a fi respectate vor deveni mai dure şi activitatea de monitorizare, impunere şi contravenţionare va deveni mai eficientă;

• va creşte rapid numărul de autoturisme;

• va creşte rapid transportul rutier de mărfuri care va tranzita municipiul;

• accentuarea necesităţii monitorizării barajelor acumulărilor de apă cu impact de risc asupra municipiului;

• scăderea numărului de construcţii în zone inundabile/cu versanţi prin interzicerea construirii şi dezafectarea celor existente;

• accentuarea gradului de degradare, până la distrugere completă, a clădirilor vechi şi de patrimoniu prin lipsa investiţiilor alocate reabilitării acestora;

• creşterea gradului de uzură a locuinţelor colective;

• accentuarea presiunilor către dezvoltarea municipiului în parteneriat cu comunele învecinate;

• veniturile municipale vor creşte, atât ca urmare a creşterii veniturilor proprii din activităţi locale, cât şi ca urmare a creşterii subvenţiilor de la bugetul de stat;

• cheltuielile municipale vor creşte pe fondul schimbării structurii acestora, prin creşterea procentului alocat investiţiilor publice;

• va creşte capacitatea municipiului de a contracta credite pentru investiţii publice şi de a atrage finanţări europene nerambursabile;

• din punct de vedere al mişcărilor geo – politice, se poate preconiza pe termen lung o deschidere continuă a Uniunii Europene şi lărgire a ei spre est, moment pentru care municipiul poate fi pregătit prin prezenta strategie pe termen mediu pentru a extrage şi beneficia de acest viitor context .

37


Obiectivul principal al strategiei de dezvoltare a municipiului Botoşani este reprezentat de schimbarea statutului de oraş de capăt de linie, de periferie către statutul de oraş de tranzit, dinamic, cu efecte în crearea unei stări de optimism şi mulţumire/împlinire.

Obiectivul principal al strategiei de dezvoltare, prin scenariile de dezvoltare, creează viziunea de dezvoltare şi reprezintă baza pentru creionarea BRAND-ului de localitate.

Scenariile de dezvoltare pentru îndeplinirea acestui obiectiv principal sunt propuse a se crea pe două direcţii paralele, fiecare cu riscuri şi beneficii specifice, mai mari sau mai mici. Cele două direcţii paralele sunt:

A. Botoşani - oraş (spaţiu) al culturii şi tradiţiei româneşti (care transformă Botoşaniul din oraş de capăt de linie într-un oraş de tranzit virtual în centrul pieţei culturale naţionale prin promovarea unor obiective vechi prin mijloace / mecanisme moderne); prin această viziune, în primul rând Eminescu va trebui să însemne Botoşani şi invers;

B. Botoşani - oraş (nod) european transfrontalier (dă valoare istoriei comerciale a oraşului, transformă oraşul din oraş de capăt de drum în oraş de tranzit fizic – nod comercial transfrontalier şi regional, se suprapune peste politica transfrontalieră a Uniunii Europene, şi devine ca rezultat secundar şi bază comercială de distribuţie pentru Regiunea de Nord Est).

TRECUT PREZENT VIITOR

spaţiu al culturii şi tradiţiei

româneşti

38


nod european transfrontalier

Evaluarea celor două scenarii de dezvoltare privind dezvoltarea municipiului Botoşani este următoarea:

Evaluare A. Botoşani - oraş al culturii şi tradiţiei româneşti

B. Botoşani - oraş european transfrontalier

Motivaţie principală

Multe dintre simbolurile oraşului sunt adevărate mărci naţionale şi internaţionale care pot deveni vandabile (Eminescu, Iorga, Enescu, Antipa, Băncilă, etc.)

Are graniţă cu Republica Moldova şi Ucraina şi din punct de vedere istoric s-a dezvoltat ca nod comercial cu aceste regiuni

Elemente determinante majore care trebuie sa existe şi/sau să fie create imediat

• Reabilitarea obiectivelor culturale, istorice şi religioase

• Dezvoltarea infrastructurii turistice (în special cazare, agenţii de turism, agrement şi a unui comitet local public – privat de coordonare)

• Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere de acces în municipiu (acces la autostradă pe drumuri rapide pe direcţiile Botoşani – Suceava, Botoşani

• Reabilitarea / crearea infrastructurii rutiere de acces către Ucraina şi Republica Moldova

• Modernizarea aeroportului de la Salcea

• Crearea asociaţiei intercomunitare

• Dezvoltarea infrastructurii comerciale şi logistice

• Atitudine proactivă a administraţiei locale în

39


Târgu Frumos şi eventual unul direct din Botoşani prin Vorona)

• Implementarea unui program de evenimente şi a unei politici agresive de comunicare la nivel naţional; câteva exemple:

- Eminescu este marcă mondială, iar Eminescu va trebui să însemne Botoşani (aşa cum Gaudi înseamnă doar Barcelona); nu mai trebuie permis ca această marcă să fie „furată” şi folosită de alţii; trebuie realizate evenimente literare de top la nivel naţional

- Iorga este iarăşi o marcă de valoare – realizarea de evenimente culturale specifice

- Enescu este iarăşi o marcă de renume mondial care este fructificată prin Festivalul Internaţional Enescu dar la Bucureşti – realizarea de evenimente muzicale de top pentru readucerea mărcii la matcă

- evenimente de pictură de top

• Crearea asociaţiei intercomunitare

• Menţinerea şi dezvoltarea în continuare a municipiului ca oraş verde „exemplu că se poate” la nivel naţional

• Dezvoltarea afacerilor tradiţionale şi a industriei alimentare

relaţia cu investitorii

• Dezvoltarea pozitivă a relaţiilor politice şi economice dintre România şi Uniunea Europeană pe de o parte şi Ucraina şi Republica Moldova pe de altă parte

Raport risc – beneficii

o Riscul este mediu, depinzând de investiţii medii realizabile din buget local şi central şi prin atragerea de fonduri europene

o Beneficiile sunt medii, creându-se o imagine centrală la nivel naţional pe acest segment al culturii şi tradiţiei şi venituri medii din

o Riscul este ridicat, depinzând de investiţii mari pentru crearea de elemente noi de infrastructură şi de lista de priorităţi privind promovarea acestor investiţii la nivel judeţean,

40


activităţile directe şi indirecte regional şi naţional; iar riscul este foarte ridicat în ceea ce priveşte relaţiile externe cu ţările vecine

o Beneficiile sunt ridicate, activităţile comerciale, prin volumul mare caracteristic unui nod comercial transfrontalier, determinând venituri financiare mari, şi de asemenea crearea unei imagini transfrontaliere

o Devine în acelaşi timp şi bază comercială de distribuţie pentru Regiunea de Nord Est

Efecte multiplicatoare

Dezvoltarea industriei turistice ca mijloc de realizare a scenariului (şi nu ca obiectiv al viziunii), prin crearea unui produs turistic complex şi diversificat: cultural, istoric, agrement, sportiv (pescuit), religios (inclusiv mănăstirile din Bucovina) şi de afaceri

Dezvoltarea serviciilor de creare de evenimente

Dezvoltarea industriei alimentare şi a băuturilor, ca efect al imaginii de oraş tradiţional, iar tradiţia este legată în primul rând de mediul rural şi agricultură; dezvoltarea şi a industriei alimentare – produse tradiţionale şi ecologice

Dezoltarea industriei de obiecte tradiţionale, artizanale şi suveniruri

Dezvoltarea serviciilor de transport persoane

Atragerea investiţiilor, deoarece cultura creează o atmosferă

Dezvoltarea comerţului en-gross şi terminalelor logistice

Dezvoltarea serviciilor de transport marfă

Dezvoltarea activităţilor de procesare simplă adiacente activităţilor de logistică comercială (sortare, ambalare, operaţiuni simple de procesare)

Dezvoltarea serviciilor adiacente activităţilor de logistică comercială (comisionariat vamal, servicii de inventariere, etc.)

Dezvoltarea industriei adiacente activităţilor de logistică comercială (realizare etichete, realizare ambalaje, etc.)

Dezvoltarea construcţiilor

41


elitistă unde oamenii de afaceri, români şi străini, se simt comfortabil

Dezvoltarea construcţiilor şi sectorului imobiliar

şi sectorului imobiliar

Crearea de baze de producţie

Sinergia între cele două scenarii

Localitatea Botoşani a apărut şi s-a dezvoltat din punct de vedere tradiţional şi istoric ca nod comercial pe rutele către Cernăuţi şi Kiev

Fiecare scenariu poate reprezenta premisă pentru celălalt scenariu

Analiză comparativă şi avantaje competitive (din punctul de vedere al competiţiei urbane în atragerea investitorilor şi dezvoltare) la nivel regional pe cele două scenarii de dezvoltare: Localitatea A. Botoşani - oraş al culturii şi

tradiţiei româneşti B. Botoşani - oraş european

transfrontalier

Suceava -

Suceava este punct de tranzit pentru turismul religios şi montan; dar banii se cheltuie mai puţin aici din această activitate şi mai mult în localităţile ţintă ale acestor tipuri de turism

Suceava nu are simboluri culturale de calibrul celor din Botoşani

+

Suceava are un simbol istoric – Ştefan cel Mare şi Cetatea de Scaun

-

Suceava are o istorie comercială de o mai mică amploare

Suceava are graniţă doar cu Ucraina

+

Suceava are un acces rutier mai facil cu Ucraina

Iaşi -

Iaşiul are ca obiectiv secundar viziunea de oraş cultural, trebuind prin intermediul statutului său să devină oraş al industriilor de vârf, ca rezultat al activităţii universitare intense

+

Iaşiul este oraşul cultural al

-

Are graniţă doar cu Republica Moldova

+

Are acces rutier mai facil cu Republica Moldova (printr-un punct vamal – Sculeni – mai mare decât cel de la Stânca Costeşti) şi este mai aproape de Chişinău

42


regiunii prin prisma statutului de capitală a regiunii, a sistemului universitar dezvoltat, elemente care au atras marile simboluri culturale de-a lungul timpului

Aeroportul Iaşi este mai dezvoltat decât cel de la Salcea

Este mai dezvoltat din punct de vedere economic

Este mult mai mare din punct de vedere al numărului de locuitori

Este aşezat mai propice din punctul de vedere al caracteristicilor în cursa de oraş inter-regional

Piatra Neamţ -

Piatra Neamt este punct de tranzit pentru turismul religios şi montan; dar banii se cheltuie mai puţin aici din această activitate şi mai mult în localităţile ţintă ale acestor tipuri de turism

Piatra Neamţ nu are simboluri culturale de calibrul celor din Botoşani

+

Piatra Neamţ are un simbol istoric – Ştefan cel Mare şi Cetatea Neamţ

-

Nu este oraş de graniţă, nefiind aşezat propice pentru dezvoltarea activităţilor comerciale externe

Nu are aeroport cu acces facil

Este în afara reţelelor rutiere principale

Bacău -

Bacăul nu are simboluri culturale de calibrul celor din Botoşani, el fiind orientat mai mult spre dezvoltare industrială

Este orientat mai mult spre industrie şi modernism decât spre tradiţie şi cultură

+

Este pe reţeaua rutieră principală Bucureşti – nordul regiunii şi are un aeroport

Are o dezvoltare economică dinamică

-

Nu este oraş de graniţă, nefiind aşezat propice pentru dezvoltarea activităţilor comerciale externe

43


Vaslui -

Vasluiul nu are simboluri culturale de calibrul celor din Botoşani

+

Vasluiul are un simbol istoric – Ştefan cel Mare şi Bătălia de la Podul Înalt

-

Este foarte slab dezvoltat economic şi are resurse mai reduse, fiind în urma Botoşaniului din aceste puncte de vedere

Se învecinează doar cu Republica Moldova

+

Are acces la cel mai mare punct vamal cu Republica Moldova - Albiţa

Se află pe traseul rutier principal Bucureşti - Chişinău

Huşi -

Huşiul nu are simboluri culturale de calibrul celor din Botoşani

Este un oraş foarte mic care nu permite o dezvoltare culturală intensă de top

-

Este slab dezvoltat economic şi are resurse mai reduse, fiind în urma Botoşaniului din aceste puncte de vedere

Face parte din categoria oraşelor mult mai mici

Se învecinează doar cu Republica Moldova

+

Are acces la cel mai mare punct vamal cu Republica Moldova - Albiţa

Se află pe traseul rutier principal Bucureşti - Chişinău

Galaţi -

Galaţiul nu are simboluri culturale de calibrul celor din Botoşani, el fiind orientat mai mult spre dezvoltare industrială

Este orientat mai mult spre industrie şi imagine de port decât spre tradiţie şi cultură

+

-

Are graniţă doar cu Republica Moldova

+

Este mai dezvoltat din punct de vedere economic

Are acces la port

Are know-how în cea ce priveşte activităţile specifice unui terminal

44


Are o dezvoltare economică mai dinamică

comercial şi logistic datorită portului şi existenţei zonei economice libere

Obiectivul secundar al strategiei de dezvoltare a municipiului Botoşani, care reprezintă baza pentru îndeplinirea obiectivului principal, este reprezentat de orientarea intervenţiilor politicilor publice la nivel local către periferie şi extindere intravilan şi teritoriu de intervenţie prin crearea asociaţiei intercomunitare (Botoşani, Curteşti, Mihai Eminescu, Răchiţi, Stăuceni), mecanism dublat de dinamizarea mediului antreprenorial şi de dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor, respectându-se două principii fundamentale:

- Protecţia mediului - Egalitatea de şanse

(limitele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitare:

Botoşani, Curteşti, Mihai Eminescu, Răchiţi, Stăuceni)

Astfel, strategia de dezvoltare a municpiului Botoşani se va dezvolta pe 3 paliere:

45


- dezvoltare de tip mixtură la nivel local (luându-se ca bază teritoriul asociaţiei intercomunitare) – acest tip de dezvoltare aduce beneficii mici menţinând oraşul în zona de periferie a pieţei şi infrastructurii naţionale, fiind o dezvoltare de subzistenţă dând o imagine statică şi închisă, dar asigură baza şi se caracterizează prin activităţi mici orientate în toate sectoarele de activitate: politici publice orientate către periferie şi extindere intravilan şi teritoriu de intervenţie, dinamizarea mediului antreprenorial, dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor, protecţia mediului, egalitatea de şanse

- dezvoltare culturală şi tradiţională (luându-se ca bază teritoriul asociaţiei intercomunitare) – acest tip de dezvoltare aduce beneficii medii şi mută oraşul de la periferie spre centrul pieţei naţionale specifice şi dă dinamism şi deschidere vieţii botoşănene, fiind orientată spre evenimente culturale, afaceri conexe culturii, turism, industrie alimentară şi tradiţională

- dezvoltare transfrontalieră – acest tip de dezvoltare aduce beneficii mari şi mută oraşul de la periferie în zona polilor comerciali ai României şi Uniunii Europene pe rutele către Republica Moldova şi Ucraina şi dă o imagine de aventură şi curaj, fiind orientată spre afaceri în domeniul comerţului en gross, baze cargo, depozite, logistică comercială şi de transport (inclusiv activităţi de sortare, dozare, ambalare) şi producţie conexă (etichete, ambalaje, transport, comisionariat, etc.); rezultatul secundar al acestei strategii este că acest punct comercial poate reprezenta în acelaşi timp şi baza comercială de distribuţie pentru Regiunea de Nord Est

46


Cheile de verificare ale strategiei: • cultură

• tradiţie

• nod comercial transfrontalier şi regional

• asociaţie intercomunitară

• protecţia mediului

• egalitatea de şanse

• cetăţean responsabil

• administraţie pro-activă (schimbarea atitudinii la toate nivelele şi în toate sectoarele din intervenţii pasive în intervenţii active)

• întreprinzător dinamic

47


5. Planul de dezvoltare local� a municipiului Boto�ani Pentru atingerea şi îndeplinirea obiectivelor propuse, planul de dezvoltare locală cuprinde promovarea unui set de măsuri specifice domeniilor sectoriale şi care acţionează din perspectiva sectorului specific asupra realizării obiectivelor strategice, principale şi secundare. Domeniu de interven�ie I - Dezvoltare urban� �i infrastructura de transport

Domeniul sectorial I.1.: Teritoriul municipiului Botoşani

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de extinderea ariei de dezvoltare a municipiului Botoşani.

Se va pune accent pe actualizarea PUG-ului care să ducă la o reglementare judicioasă a zonelor de dezvoltare şi care să ofere baza pentru noua orientare strategică a oraşului condiţionată şi de crearea asociaţiei intercomunitare pe termen scurt cu premize de adâncire a acesteia pe termen mediu şi lung. Acest demers va veni în preîntâmpinarea noului model de funcţionare a unei aglomerări urbane care caracterizează o societate modernă la nivel european, caracterizat prin adâncirea interdependenţelor dintre zona urbană şi zonele rurale învecinate care se manifestă la nivel de rezidenţă, schimb de forţă de muncă, afaceri în general, această interdependenţă fiind luată ca un avantaj şi nu ca o piedică în calea dezvoltării locale.

Pentru aceste deziderate, se va ţine cont de aspectul pozitiv actual determinat de existenţa unui grad ridicat de utilizare şi de faptul că municipiul Botoşani are o aşezare propice din punct de vedere peisagistic, fiind o zonă colinară, urmărindu-se rezolvarea următoarelor probleme: extindere teritoriului pentru investiţii zone de locuit, circulabilitate, inclusiv prin crearea asociaţiei intercomunitare; existenţa unei delimitări coerente între zonele cu diferite destinaţii (rezidenţial, comercial, turistic, industrial); preservarea şi extinderea zonelor verzi; diminuarea efectelor negative ale construcţiilor neconforme din punct de vedere urbanistic; actualizarea PUG-ului pe noile nevoi de dezvoltare.

Măsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional sunt următoarele:

În primul rând este necesară o actualizare a PUG – ului conform obiectivelor Strategiei de Dezvoltare prin dezvoltarea oraşului pe zone rezidenţiale, comerciale, industriale, culturale/turistice/agrement, permiţând astfel în primul rând investitorilor să poată identifica corect amplasarea afacerilor şi investiţiilor, iar pentru mediul public va reprezenta baza pentru orientarea reglementată a investiţiilor şi a aprobării lor; actualizarea PUG-ului se va baza pe o viziune pe termen mediu şi lung şi va trebui să corespundă unor principii de aplicare clare şi stricte în acelaşi timp: încetarea practicii de a deroga semnificativ de la PUG prin PUZ-uri şi PUD-uri (prin care este o practică ca prin acestea să nu se respecte

48


liniile date prin PUG ci se dau obiective de utilizare şi dezvoltare uneori chiar opuse), aplicarea strictă a PUG-ului şi a legislaţiei de urbanism şi amenajarea teritoriului, de autorizare a executării lucrărilor de construcţii şi de protecţie a patrimoniului construit;

Crearea unei baze de date cu informaţii generale (terenuri existente, terenuri disponibile, evaluarea lor şi preţuri, caracteristici) care să poată fi accesată de posibili investitori;

Conform noii orientări în domeniul politicilor publice în vederea eficientizării acestora prin scăderea gradului de risc determinat de problema proprietăţii, vor trebui realizate achiziţii de terenuri pentru a se dezvolta proiecte de interes public;

Măsuri de extindere a intravilanului, acţiuni care vor avea ca efect şi decongestionarea dezvoltării centrale (tot pulsul oraşului fiind concentrat în acest moment în centrul oraşului) şi orientarea către o dezvoltare multicentrică şi spre periferie, pentru a oferi municipiului o dezvoltare echilibrată şi mult mai eficientă;

Crearea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară între municipiul Botoşani şi comunele Curteşti, Mihai Eminescu, Răchiţi, Stăuceni, urmărindu-se următoarele obiective majore: elaborarea şi semnarea actelor de asociere şi legiferarea lor, politici de corelare a dezvoltării municipiului cu dezvoltarea localităţilor partenere, extinderea rutelor de transport local şi racordărilor cu marea infrastructură de transport la nivelul întregului teritoriului al asociaţiei, extinderea sistemului de gestionare a deşeurilor şi în general al reţelelor de utilităţi la nivelul întregii asociaţii, realizarea şi promovarea de politici comune în ceea cepriveşte promovarea dezvoltării economice şi turistice;

Identificarea de zone propice dezvoltării rezidenţiale şi crearea unui program prin care se cedează teren tinerilor, ceea ce ar conduce la rezolvarea unor probleme sociale şi implicit de atragere a forţei de muncă în municipiu.

Cumpărarea de terenuri de la proprietari ce vor fi utilizate pentru dezvoltare sau construcţii locuinţe.

Domeniul sectorial I.2.: Construcţii civile şi industriale

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de modernizarea construcţiilor existente şi dezvoltarea noilor lucrări conform unui PUG în spiritul strategiei.

Se va urmări dezvoltarea urbană pe baza PUG-ului actualizat care să ducă la o reglementare judicioasă a regimului construcţiilor şi care să ofere baza pentru noua orientare strategică a oraşului şi să valorifice potenţialul turistic al zonelor istorice.

Strategia va continua şi va îmbunătăţi liniile pozitive existente, municipiul Botoşani fiind un oraş verde, cu un grad de risc al structurii clădirilor sub media naţională, şi există deja

49


în implementare un proiect finanţat prin fonduri Phare 2004-2006 de reabilitate a Centrului Istoric care reprezintă un început puternic în această direcţie. Iar noua orientare a strategiei va căuta să rezolve o serie de probleme actuale: evitarea ca populaţia oraşului să se concentreze doar pe câteva artere principale; găsirea de soluţii în parteneriat pentru rezolvarea destinaţiei unor clădiri abandonate; remodelarea faţadelor clădirilor care sunt deteriorate mult sub cerinţe; stoparea procesului de degradare a clădirilor de patrimoniu; evaluarea şi marcarea clădirilor cu risc; încurajarea construirii de spaţii locative în general spre periferie şi lăsând terenul să respire; rezolvarea problemelor privind gradul de uzură al instalaţiilor care este foarte ridicat; crearea unor zone de protecţie între zonele de locuit şi zonele industriale sau de transport.


Promovarea şi implementarea unui proiect integrat de dezvoltare urbană, care să cuprindă elemente de infrastructură urbană, inclusiv infrastructură rutieră, infrastructură socială şi infrastructură de afaceri, şi care să acţioneze prioritar dar nu exclusiv, în vederea finalizării orientării de mare anvergură asupra centrului oraşului şi concentrării ulterioare asupra dezvoltării spre periferie.

În zona de acţiune urbană se pot dezvolta proiecte individuale în domeniile:

a) reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban:

o infrastructura publică urbană o transportul şi mobilitatea populaţiei o patrimoniu cultural şi mondial (UNESCO), naţional şi local, din mediul

urban b) dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri; c) reabilitarea infrastructurii sociale În urma analizelor care au ţinut cont de un complex de factori şi condiţii , zona de acţiune a proiectului integrat a fost determinată şi încadrată într-un careu delimitat de următoarele străzi: Calea Naţională, Griviţa, Alexandru Donici, Parcul Tineretului, Împărat Traian, Cornului, Săvenilor, Peneş Curcanul, Tudor Vladimirescu, Ion Pillat, Nicolae Iorga, Cuza Vodă, Marchian, George Enescu, Primăverii, Sucevei. Ca structură, zona de acţiune cuprinde, în totalitate sau parţial următoarele cartiere : Parcul Tineretului, Griviţa, Săvenilor, Piaţa Mare, Centru, Marchian, Bulevardul Mihai Eminescu ( între str. Sucevei până la Marchian), Primăverii, George Enescu, Calea Naţională( între gară şi str. Ion Pillat) şi Sucevei.

Zona de acţiune a fost aleasă ţinând cont de:

o starea infrastructurii ( trama stradală, trotuare, parcări, staţii de transport local, iluminat public, accesibilităţi) şi a spaţiilor verzi, dotarea cu mobilier urban;

o existenţa locurilor de joacă pentru copii şi a zonelor de recreere pentru tineri şi nu numai;

50


o numărul de agenţi economici şi tipul activităţilor economice ce se desfăşoară în zonă;

o existenţa unor grupuri vulnerabile de populaţie ( copii proveniţi din familii cu probleme sociale, cu un singur părinte, persoane de etnie romă, şomeri copii, alte categorii);

o existenţa a şase unităţi de învăţământ preuniversitar (grădiniţe, şcoli generale, colegiu tehnic);

o gradul de infracţionalitate şi siguranţă în zonă.

Realizarea unui inventar a tuturor clădirilor şi evaluarea lor care poate reprezenta o bază de date cu informaţii generale (clădiri existente, clădiri disponibile, evaluarea lor şi preţuri, caracteristici) care să poată fi accesată de posibili investitori;

Reabilitarea Centrului Istoric, ca emblemă a noii strategii de dezvoltare, prin continuarea actualului proiect de reabilitare a Centrului Istoric care se realizează prin finanţare Phare, şi care presupune intervenţii la nivel de: consolidare clădiri, reabilitare faţade, infrastructură de acces, cointeresarea proprietarilor de a se încadra în liniile de dezvoltare, iluminat public, inclusiv iluminat artistic, care să respecte liniile existente, rezolvarea problemelor privind racordarea la utilităţi, semnalizare turistică;

Realizarea de achiziţii de clădiri de interes public de la privaţi, în special clădirile din Centrul Istoric şi alte clădiri istorice, culturale sau cu destinaţie specială, în vederea diminuării riscului determinat de problema proprietăţii;

Promovarea de proiecte în parteneriat cu asociaţiile de proprietari pentru reabilitarea faţadelor clădirilor publice şi a blocurilor, acţiuni care vor schimba în mod hotărâtor faţa şi imaginea oraşului, contribuind în mod decisiv la crearea stării de optimism şi a atitudinii pro active a cetăţenilor;

Promovarea de proiecte în parteneriat cu asociaţiile de proprietari pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, cu efecte atât în creşterea gradului de confort a locuitorilor, scăderea costurilor cu căldura / ventilarea din bugetul locuitorilor, cât şi pentru implementarea de acţiuni de preservare a mediului prin economii în ceea ce priveşte consumul de energie;

Promovarea de proiecte în parteneriat cu asociaţiile de proprietari şi cu furnizorii de utilităţi pentru stimularea asociaţiilor de locatari din clădirile multietajate pentru realizarea investiţiilor de reabilitare a reţelelor de utilităţi interne care au un grad avansat de degradare, şi care vor avea ca efect reducerea pierderilor la utilităţi, reducerea costurilor cu utilităţile şi creşterea eficienţei de furnizare a utilităţilor;

Administraţia locală trebuie să se implice în mod direct în reabilitarea clădirilor de patrimoniu şi a clădirilor cu destinaţie culturală (inclusiv intervenţii în ceea ce priveşte iluminatul artistic, infrastructura de acces, semnalizarea turistică), ca acţiune deosebit de importantă în atingerea obiectivului strategic de transformare

51


a municipiului în oraş al tradiţiei şi culturii, aceste construcţii trebuind să devină obiective turistice aducătoare de profit;

Continuarea programului de evaluare şi marcare corespunzătoare a clădirilor cu risc, în vederea programării intervenţiilor de reabilitare a acestora ;

Continuarea construirii de locuinţe sociale, care să suplinească piaţa imobiliară privată privind cererea şi oferta de locuinţe prin sprijinirea grupurilor defavorizate social şi care nu pot să-şi rezolve problema spaţiului de locuit de pe piaţa liberă, statul fiind un facilitator social;

Campanii de promovare a obiectivelor de dezvoltare prevăzute prin noul PUG pe zone pentru a conştientiza populaţia şi investitorii de direcţiile de dezvoltare şi pentru a se limita presiunile venite din partea acestora pentru promovarea de investiţii cu impact urbanistic care să nu fie conforme cu direcţiile de dezvoltare stabilite prin PUG;

Extinderea reţelei de fântâni arteziene publice din municipiu, ca elemente de mobilier urban modern, cu efect în creşterea gradului de confort şi mulţumire a cetăţenilor de a locui în acest oraş şi ca element suplimentar de atracţie pentru turişti, reprezentând elemente de frumuseţe a acestui oraş.

Domeniul sectorial I.3.: Infrastructură de transport: străzi, poduri/pasaje, parcări, trotuare, zone pietonale

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de dezvoltarea infrastructurii de transport la periferie şi spre exterior şi eficientizarea celei centrale.

Se va urmări în principal modernizarea infrastructurii locale existente pe termen scurt şi crearea de infrastructură nouă pe termen mediu, şi de asemenea de modernizare a căilor de acces spre infrastructura de transport naţională şi europeană şi cea transfrontalieră în parteneriat cu administraţia judeţeană şi naţională.

Strategia va continua şi va îmbunătăţi liniile pozitive existente, în municipiul Botoşani implementându-se primele proiecte de extindere a capacităţii de parcare maşini (existând peste 3000 locuri de parcare amenajate), s-au creat zone pietonale (Unirii, Bancar, Transilvaniei, Centru Istoric), străzile principale şi trotuarele din centrul oraşului sunt într-o stare relativ bună, există demarat un proiect de reabilitare şi modernizare străzi şi parcări prin accesarea unui credit. Strategia va căuta să rezolve şi o serie de alte probleme caracterizate prin: municipiul este văzut ca un oraş de capăt de drum naţional, străzile secundare şi trotuarele de la periferie sunt într-o stare rea, atât parcările din centru cât şi cele de la periferie sunt insuficiente, traficul greu trece prin centrul oraşului neexistând şosea de centură sau şosea ocolitoare, iar legăturile sunt greoaie cu Bucureşti prin Târgu Frumos sau Suceava, drumurile fiind deteriorate şi cu mult sub standarde.

52



Realizarea unui studiu de trafic complet şi a unei prognoze privind traficul care va reprezenta baza stabilirii graficului de timp, zonelor şi a intervenţiilor privind dezvoltarea infrastructurii rutiere, pentru eliminarea „gâtuirilor” de trafic şi eficientizarea traficului rutier, ca element determinant pentru dezvoltarea economică locală;

Investiţii de reabilitare a reţelei de străzi urbane secundare de la periferie, în vederea optimizării acestor trasee, preluarea traficului dinspre centrul oraşului, creşterea gradului de confort rutier pe aceste trasee;

Reabilitarea reţelei de străzi ocolitoare care pot prelua traficului greu, eficientizarea tranzitării oraşului şi fluidizarea internă a circulaţiei prin modernizarea reţelei de drumuri locale Calea Naţională – Petru Rareş – Tudor Vladimirescu – Împărat Traian – Sucevei - Calea Naţională; această acţiune reprezintă prima intervenţie care trebuie realizată de administraţia locală în direcţia rezolvării problemei de tranzit şi de trafic greu, care este varianta optimă la nivelul actual de dezvoltare a oraşului, şi care va oferi municipalităţii spaţiul de timp necesar pentru pregătirea şi realizarea unei şosele de centură care să fie gata odată cu apariţia efectelor strategiei, şi anume dezvoltarea oraşului cu efecte în creştere economică care nu mai poate fi susţinută de această şosea ocolitoare, ce reprezintă o soluţie intermediară, de compromis şi optimă din punct de vedere cost – beneficiu în prima fază;

Investiţii de reabilitare şi modernizare a reţelei de drumuri de legătură dintre membrii asociaţiei intercomunitare şi a celei din interiorul partenerilor municipalităţii în cadrul acestei asociaţii pentru asigurarea infrastructurii de transport eficiente, ca element determinant pentru dezvoltarea economică la nivelul asociaţiei intercomunitare;

Pregătirea pe perioada de intervenţie a prezentei strategii pentru construirea unei şosele de centură a municipiului Botoşani care, odată ce efectele de dezvoltare economică în urma implementării prezentei strategii se vor manifesta, să fie gata să decongestioneze traficul din oraş şi tranzitul de mărfuri şi de persoane şi să reprezinte o legătură facilă cu infrastructura rutieră de acces spre oraşele şi regiunile importante la nivel naţional şi regional;

Construirea de către municipalitate a unui număr de cel puţin 9000 de parcări noi, răspândite conform necesarului atât în zona centrală cât şi în zona de periferie, inclusiv prin îngustarea trotuarelor care au lăţimi mai mari de cinci metri, cît şi parcări supra/subterane

Promovarea construirii de sisteme de parcare moderne de mari dimensiuni şi capacităţi prin realizarea unui parteneriat public – privat în vederea construirii, în primul rând şi ca prioritate, a unei parcări supraetajate;

53


Acţiuni hotărâte ale administraţiei în parteneriat cu serviciul poliţiei rutiere de eliminare şi monitorizare a parcărilor în zonele interzise şi promovarea spiritului civic (cu ideea centrală că nu trebuie să se parcheze neapărat în faţa zonei de interes);

Implementarea de investiţii pentru modernizarea trotuarelor din zonele de la periferie în vederea creşterii de confort şi mulţumire a cetăţeanului;

Investiţii pentru creşterea gradului şi calităţii de semnalizare şi semaforizare a străzilor şi intersecţiilor, cu efect atât asupra fluidizării traficului cât şi asupra scăderii infracţionalităţii rutiere;

Identificarea zonelor şi investiţii pentru realizarea de intersecţii în sens giratoriu, modalitate optimă de fluidizare a circulaţiei, acţiuni care trebuie realizate în parteneriat cu serviciul poliţiei rutiere;

Investiţii pentru instalarea de amenajări rutiere identificate în parteneriat cu serviciul poliţiei rutiere care să determine conducătorii de autovehicule să reducă viteza de deplasare în zona trecerilor pentru pietoni şi a unităţilor de învaţământ;

Acţiuni hotărâtoare ale administraţiei publice pentru crearea unui program de limitare a accesului rutier în anumite zone ale centrului oraşului, cu efecte pozitive şi asupra mediului;

Identificarea arterelor care permit crearea de piste pentru biciclişti şi investiţii în construirea acestora, cu efecte în fluidizarea traficului, creşterea stării de sănătate a cetăţenilor şi preservarea mediului;

Investiţii împreună cu Consiliile Judeţene ale judeţelor Botoşani şi Suceava pentru modernizarea şi lărgirea traseului rutier Botoşani – Suceava pentru acces rapid la aeroport, la drumul rapid european şi la infrastructura turistică a judeţului Suceava, proiect care trebuie promovat de autorităţile judeţene din Botoşani şi Suceava, dar pentru care municipalitatea trebuie să facă lobby şi să vină în parteneriat;

Investiţii pentru modernizarea şi lărgirea traseului Botoşani / Târgu Frumos, proiect care trebuie promovat de autorităţile judeţene din Botoşani şi Iaşi, dar pentru care municipalitatea trebuie să facă lobby şi să vină în parteneriat, în vederea modernizării infrastructurii rutiere de legătură la nivel regional;

Investiţii pentru dezvoltarea unui nou traseu spre Bucureşti prin Vorona şi cu ieşire mai scurtă şi mai rapidă în drumul european rapid (şi crearea premizelor pentru valorificarea potenţialului economic al regiunii Vorona), proiect care trebuie promovat de autorităţile judeţene la nivel regional, dar pentru care municipalitatea trebuie să facă lobby şi să vină în parteneriat.

Domeniul sectorial I.4.: Pieţe

54


Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de modernizarea pieţelor existente prin promovarea sectoarelor diferenţiate de produse tradiţionale.

Chiar dacă în acest moment pieţele sunt intrate într-un program de reabilitare a municipalităţii, fiind la faza de documentaţii de modernizare pentru piaţa centrală, totuşi încă pieţele nu sunt la standarde, necesitând investiţii de modernizare şi o atenţie acordată prin strategie şi în această direcţie.


Modernizarea Pieţei Centrale, pe sectoare de produse, ca simbol al noii orientări strategice ca oraş tradiţional, şi orientându-se în acelaşi timp şi spre rezolvarea problemelor de igienă şi al aspectului;

Modernizarea Pieţei Viilor, orientându-se în primul rând spre rezolvarea problemelor de igienă şi al aspectului;

Modernizarea bazarului şi transformarea lui în centru de comercializare a produselor de cultură, artizanale şi suveniruri, completând astfel Piaţa Centrală ca simbol al noii orientări strategice ca oraş al culturii şi tradiţiei;

Modernizarea oborului pentru îndeplinirea standardelor de comercializare a animalelor, şi care trebuie să devină simbol pentru infrastructură comercială pentru noua orientare strategică a oraşului (tradiţie, meşteşuguri şi industrie alimentară);

Reabilitarea vechii Hale de Carne, clădire de patrimoniu şi integrarea în ansamblul arhitectonic existent (inclusiv iluminat arhitectural).

Domeniul sectorial I.5.: Transport public, intern şi extern

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de eficientizarea transportului public.

Municipiul Botoşani se poate lăuda prin existenţa a două trasee de transport cu tramvaiul bine conturate (unul central şi unul dinspre centru spre o parte a periferiei), care este un transport ecologic, şi în general la nivel local frecvenţa mijloacelor de transport este satisfăcătoare. Din punct de vedere al transportului extern, municipiul dispune de terminal de cale ferată şi are acces la aeroportul Salcea din judeţul Suceava, aeroport care poate fi considerat ca ţinând şi de municipiul Botoşani (distanţele dintre aeroport şi cele două municipii sunt aproximativ egale).

Prin strategie se va urmări rezolvarea următoarelor probleme: liniile de tramvai au o acoperire redusă din suprafaţa municipiului, transportul public cu tramvaiul este încă ineficient, nu există monitorizare în tramvaie, este infracţionalitate în tramvaie, gradul de confort şi starea fizică a mijloacelor de transport este nesatisfăcătoare, transportul public este folosit încă de un procent mic din populaţie, transportul de maxi taxi nu este bine reglementat şi monitorizat, autogările private sunt multe, neorganizate şi amplasate între

55


blocuri, nu există centru cu informaţii centralizate privind trasee şi orare privind transportul către alte localităţi şi nicio infrastructură centralizată şi sinergică privind transportul public extern.


Investiţii pentru modernizarea infrastructurii şi mijloacelor de transport existente privind transportul cu tramvaiul, pentru crearea condiţiilor moderne şi ecologice de transport public de persoane, creşterea gradului de utilizare şi eficientizarea economică a operatorului

Realizarea unui plan centralizat şi sinergic al transportului public în municipiul Botoşani şi achiziţionarea de echipamente de monitorizare în vederea eficientizării

Realizarea de campanii continue de promovare, axată pe următoarele componente principale: centru de informare centralizat, ghiduri centralizate, educarea clienţilor privind folosirea transportului public, promovarea spiritului civic, parteneriate cu poliţia, etc.

Investiţii pentru introducerea transportului public de călători cu autobuze ecologice (pe bază de biogaz sau alţi combustibili ecologici), de mărimi optime în funcţie de fluxurile de călători pe trasee, atât în interiorul oraşului dar mai ales în interiorul zonei asociaţiei intercomunitare, în vederea creşterii gradului de mobilitate economică şi a forţei de muncă, şi cu efecte de preservare a mediului

Refacerea planului de amplasare a staţiilor de maxitaxi, taxi şi tramvai, pentru crearea unui plan coerent şi eficient al transportulu publice de persoane, şi conforme a noii orientări strategice şi destinaţii a zonelor din cadrul asociaţiei intercomunitare

Construirea în parteneriat public – privat a unei autogări pentru transportul extern de persoane pe o locaţie eficientă din punctul de vedere al conexiunilor cu celelalte forme de transport intern şi extern

Acţiuni de promovare a transportului cu avionul, ca variantă a transportului de afaceri pentru municipiul Botoşani, şi realizarea unei rute de transport persoane Botoşani – Salcea

Domeniul sectorial I.6.: Iluminatul public

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de promovarea proiectelor de asigurare a iluminutului public la standarde, în special în zonele de periferie.

În acest moment, în municipiul Botoşani, iluminatul public este considerat ca fiind relativ satisfăcător în zona centrală, însă, prin strategie, se urmăreşte ca prin dezvoltarea

56


parteneriatului cu operatorul privat să se diminueze problemele reprezentate de faptul că iluminatul public este nesatisfăcător în zona periferică iar clădirile publice de interes turistic şi cultural nu beneficiază de iluminare profesională, ca element de marketing şi promovare.

Strategia de dezvoltare a serviciului trebuie sa se bazeze pe : • existenta unui punct de lucru dedicat si organizat conform Regulamentului

acestui serviciu • gasirea solutiilor optime de separare a sistemului de iluminat public fata de

celelalte functiuni si a modului cel mai convenabil de exploatare a infrastructurii : - fie prin utilizarea sistemului aflat in proprietatea E.ON - fie pri construirea unui sistem propriu - un mix al celor doua variante

• comunicarea si conlucrarea cu toti factorii responsabili de dezvoltarea durabila a orasului prin integrarea a cat mai multe functiuni in proiectele de dezvoltare

• comunicarea pro-activa si eficienta atat cu Consiliul Local, cu alte autoritati locale dar si cu toti cetatenii interesati de buna functionare a acestui serviciu

• atragerea de capabilitati pentru beneficierea la maximum de oportunitatile oferite de procesul de integrare europeana

Elaborarea strategiei specifice dezvoltarii serviciului de iluminat trebuie sa aiba in vedere in analiza optiunilor urmatoarele :

- analiza de impact (social, tehnologic, economic, ecologic, cultural si politic) - planul de masuri concrete si bugetate in corelatie cu celelate masuri

programatice referitoare la alte servicii, utilitati sau zone de dezvoltare


Realizarea de către operatorul privat, dar şi prin promovarea unui mecanism partenerial cu municipalitatea, de investiţii de reabilitare, modernizare şi extindere a sistemului de iluminat public în zonele periferice la standarde, dar şi completarea nevoilor de modernizare a iluminatului public din zona centrală şi zonele istorice, cu efecte şi asupra combaterii infracţionalităţii

Realizarea iluminatului pe trotuare , acolo unde este necesar conform Strategiei sectoriale în domeniul iluminatului public.

Investiţii de reabilitare, modernizare şi/sau extindere (de la caz la caz) a sistemului de iluminat public de către administraţiile partenerilor din cadrul asociaţiei intercomunitare, ca standard obligatoriu al modernităţii, cu efecte şi asupra combaterii infracţionalităţii

Proiect de investiţii pentru iluminarea artistică a oraşului (a tuturor obiectivelor culturale, turistice, istorice, religioase şi de agrement), cu efecte şi asupra creşterii gradului de frumuseţe a oraşului, a stării de confort a cetăţenilor şi atractivităţii turistice

Proiect de iluminarea artistică a obiectivelor turistice în comunele partenere din cadrul asociaţiei intercomunitare (a tuturor obiectivelor culturale, turistice,

57


istorice, religioase şi de agrement), cu efecte şi asupra creşterii gradului de frumuseţe a zonei, a stării de confort a cetăţenilor şi atractivităţii turistice

Domeniul sectorial I.7.: Siguranţa cetăţeanului şi siguranţa în trafic

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de modernizarea şi eficientizarea serviciilor publice de asigurare a siguranţei cetăţeanului şi a siguranţei în trafic concomitent cu dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor.

Dacă la nivelul municipiului există poliţia de proximitate iar semnalizarea rutieră este relativ bună (şi prin implementarea unor proiecte cu finanţare europeană), prin strategie trebuie să se urmărească rezolvarea unor probleme de siguranţă cum ar fi: sunt puţine programe de combatere a infracţionalităţii, infracţionaltatea creşte dar efectivele de ordine publică scad, spiritul civic al cetăţeanului este considerat de cetăţeni ca fiind aproape inexistent, existenţa unor zone clar identificate cu risc mare al infracţionalităţii (cum ar fi Parcul Tineretului şi Centrul Vechi), siguranţa în general a cetăţenilor este considerată scăzută, se doreşte mai mult de la activitatea agenţilor de poliţie, mai sunt încă lucruri de făcut în direcţia creşterii gradului de semnalizare a trecerilor de pietoni, a crescut numărul de maşini.


Implementarea continuă de campanii de promovare pentru combaterea infracţionalităţii şi dezvoltarea comportamentului civic în parteneriat cu poliţia

Implementarea de proiecte de incluziune socială a celor condamnaţi din centrele de detenţie, conform noului principiu de trecere de la intervenţie pasivă la intervenţie activă şi cu efect în reducere infracţionalităţii (şi această orientare deoarece cele mai multe infracţiuni sunt realizate tot de foşti infractori care au mai fost condamnaţi)

Investiţii pentru introducerea unui sistem de supraveghere video în zonele cu risc mare de infracţionalitate, cum ar fi Parcul Tineretului, Centrul Civic, intersecţii principale, şcoli, etc., şi crearea unei unităţi în parteneriat cu poliţia de supraveghere şi intervenţie

Proiect de modernizare a serviciilor de ordine publică la nivel de strategie, de pregătire şi de dotare cu echipamente la nivelul municipiului şi comunelor partenere din cadrul asociaţiei intercomunitare

Implementarea de campanii de educare a cetăţenilor spre folosirea altor mijloace de transport (transport public, biciclete), în vederea decongestionării traficului rutier cu efecte în diminuarea accidentelor auto

Realizarea de sensuri giratorii , montare de semafoare , indicatoare rutiere acolo unde se impune.

58


Domeniu de intervenţie II - Mediu şi energie

Domeniul sectorial II.1.: Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de reabilitarea reţelei existente de alimentare cu apă şi canalizare şi extinderea ei spre periferie.

Municipiul Botoşani are o sursă de apă suficientă raportată la o populaţie care nici nu este previzionată a creşte semnificativ, are un operator regional cu forţă mare care duce la creşterea şanselor pentru accesarea fondurilor, operator care deja a implementat şi are în curs de implementare proiecte de modernizare şi reabilitare cu finanţare europeană.

Problemele cele mai mari care caracterizează sistemul de alimentare cu apă în municipiul Botoşani şi care trebuie rezolvate prioritar sunt următoarele conform Master Planului realizat prin asistenţă tehnică din cadrul proiectului ISPA:

o pierderile de apă din sistem sunt foarte mari, apă care nu se regăseşte (care nu produce venit) fiind corespunzătoare pentru aproximativ două treimi din totalul producţiei de apă, dar acestea se vor mai reduce în urma implementării proiectelor ISPA şi SAMTID

o multe din conductele de distribuţie importante sunt conducte de oţel neprotejate de proastă calitate şi prezintă pierderi mari

o există conducte de azbociment în sistemul de distribuţie care trebuie înlocuite

o contoarele de mare capacitate şi vanele din sistem sunt insuficiente pentru a permite detectarea eficientă a pierderilor şi efectuarea corespunzătoare a reparaţiilor

o canalizarea pluvială este deficitară

Măsura identificata a fi promovată pentru îndeplinirea obiectivului operaţional este următoarea:

Investiţii, în parteneriat cu operatorul regional, pentru reabilitarea reţelei existente de alimentare cu apă şi canalizare şi extinderea ei spre periferie (inclusiv a staţiilor de tratare şi de epurare) şi în cadrul asociaţiei intercomunitare (cu accent pus asupra creării unei reţele eficiente de colectare a apelor pluviale) şi în concordanţă cu politica judeţeană în domeniu

Domeniul sectorial II.2.: Gestionarea deşeurilor

59


Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor concomitent cu dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor.

Prin măsurile care vor fi promovate, strategia va fi orientată spre un management integrat al deşeurilor, prin nivelurile de intervenţie la nivel local şi racordarea acestuia la sistemul judeţean de gestionare a deşeurilor.


Investiţii pentru construirea depozitului ecologic zonal pentru depozitarea deşeurilor, sistem racordat la politica judeţeană de gestionare a deşeurilor, care va respecta noile condiţii de mediu impuse la nivel european şi care va înlocui actualul depozit existent care este neconfom şi cu termen apropiat de închidere

Investiţii pentru implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor la nivelul municipiului, cu investiţii în platformele de colectare, transportul deşeurilor şi în sortarea şi valorificarea lor, sistem racordat la politica judeţeană de gestionare a deşeurilor

Investiţii pentru implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor la nivelul comunelor partenere în cadrul asociaţiei intercomunitare, cu investiţii în platformele de colectare şi transportul deşeurilor, sistem racordat la politica judeţeană de gestionare a deşeurilor

Investiţii pentru înfiinţarea unui punct de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEE) în municipiul Botoşani, care să deservească în acelaşi timp şi asociaţia intercomunitară

Implementarea unei campanii continue de promovare pentru dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor, cu efect în corectarea factorilor de mediu, reducerea cantităţilor de deşeuri, creşterea gradului de valorificare a deşeurilor, dezvoltarea comportamentului civic orientat şi spre gestionarea deşeurilor

Domeniul sectorial II.3.: Calitatea aerului şi apei

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de monitorizare şi intervenţii continue pentru menţinerea / optimizarea parametrilor de calitate a aerului şi apei.

Municipiul Botoşani nu are depăşiri la indicii de poluare, fiind unul din oraşele cele mai curate din România, şi nu se înregistrează efecte deosebite în urma activităţii agenţilor economici. Principalul poluator este SC Termica SA, care are program de conformare cu finalitate în 2010 care priveşte următoarele aspecte: monitorizare noxe, monitorizare apă

60


uzată, instalaţii, arzătoare. Principala sursă de poluare este traficul rutier aglomerat, mai ales în zona centrală.


Investiţii în parteneriat cu APM pentru implementarea unui sistem modern de monitorizare a calităţii aerului şi apei care să permită reacţii rapide a instituţiilor responsabile pentru diminuarea şi înlăturarea surselor şi efectelor de poluare

Implementarea în parteneriat cu APM de campanii continue de promovare pentru folosirea tehnologiilor nepoluante de către poluatori

Introducerea unui sistem de taxare local pe principiul ”poluatorul plăteşte” pentru crearea unui fond local de susţinere a investiţiilor de mediu ca măsuri compensatorii, şi care va fi folosit ca sursă pentru investiţii de mediu

Domeniul sectorial II.4.: Riscurile naturale

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de monitorizare şi intervenţii promte pentru preîntâmpinarea şi combaterea riscurilor naturale.


Realizarea în parteneriat cu APM şi cu instituţii abilitate pentru intervenţii în situaţii de urgenţă a unui plan de monitorizare şi combatere a riscurilor naturale care să aibă ca o componentă şi introducerea noţiunii de implicare civică şi voluntariat

Investiţii pentru implementarea serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă la nivelul comunelor partenere din cadrul asociaţiei intercomunitare care, împreună cu instituţiile de la nivel municipal, să se racordeze la sistemul regional pentru situaţii de urgenţă

Domeniul sectorial II.5.: Poluarea fonică

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de monitorizare continuă a nivelului de zgomot concomitent cu dezvoltarea municipiului spre exterior pentru decongestionarea punctelor poluate fonic peste limite.

În municipiul Botoşani principala sursă de poluare fonică este traficul rutier, indicii de zgomot fiind depăşiţi în Centru şi pe Calea Nationala.


61


Investiţii pentru implementarea unui sistem modern de monitorizare a nivelului de zgomot în parteneriat cu APM care să permită reacţii rapide a instituţiilor responsabile pentru diminuarea şi înlăturarea surselor şi efectelor de poluare fonică

Investiţii pentru realizarea de lucrări de construcţii – bariere antifonice între zonele rezidenţiale (individuale sau colective) şi zonele intens circulate şi zonele industriale, ca factor şi de preservare a mediului şi a spaţiului verde

Domeniul sectorial II.6.: Parcuri şi spaţii verzi

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de îngrijirea parcurilor şi spaţiilor verzi, în special a celor de la periferie şi de pe lângă blocuri, şi crearea unora noi spre exteriorul oraşului, concomitent cu dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor.

Municipiul Botoşani este un oraş verde, fiind aproape de norma europeană privind spaţiul verde, având 11 mp/locuitor, dispune de parcuri frumoase în oraş şi lacuri, păduri şi spaţii verzi în exteriorul oraşului , remarcându-se îndeosebi spaţiile verzi aflate în administrarea Primăriei care sunt curate (cetăţenii fiind mulţumiţi de acestea). Dar există o serie de probleme care au fost identificate şi care se urmăreşte a fi rezolvate prin strategie: spaţiile verzi dintre blocuri care ţin de asociaţiile de locatari sunt neîngrijite, neamenajate şi murdare; spiritul civic lasă de dorit şi referitor la mentenanţa spaţiilor verzi; spaţiile verzi şi parcurile sunt insuficiente, îmbătrânite şi neamenajate; multe spaţii verzi sunt transformate ad-hoc în parcări; spaţiile verzi s-au diminuat în zona centrală.

Astfel, strategia va fi orientată spre preservarea zonelor verzi existente şi crearea de noi zone verzi.


Implementarea unui program complex în parteneriat cu asociaţiile de locatari pentru amenajarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele de periferie şi dintre blocuri, cu efect în dezvoltarea atitudinii civice a cetăţeanului şi a creşterii gradului de confort a cetăţenilor şi în special a copiilor, acţiuni în care poate fi atras şi mediul de afaceri

Investiţii pentru amenajarea şi dotarea spaţiilor de joacă pentru copii din cartiere cu mobilier şi echipamente care se încadrează în cerinţele de siguranţă impuse de legislaţia în vigoare, pentru creşterea gradului de confort şi dezvoltarea copiilor, acţiuni în care poate fi atras şi mediul de afaceri

Investiţii pentru reabilitarea Parcului Mihai Eminescu la standarde moderne de arhitectură şi curăţenie, ca simbol al oraşului, cu efecte în creşterea gradului de confort al cetăţenilor şi în special al tinerilor, dar şi în creşterea atractivităţii turistice

62


Investiţii pentru amenajarea modernă a Parcului Tineretului la standarde moderne de arhitectură şi curăţenie, cu efecte în creşterea gradului de confort al cetăţenilor şi în special al tinerilor, dar şi în creşterea atractivităţii turistice şi promovarea de proiecte mici în parteneriat public – privat pentru administrarea acestuia

Idetitificarea şi investiţii pentru amenajarea de zone de agrement în parteneriat în cadrul asociaţiei intercomunitare, la standarde moderne de arhitectură, ofertă de agrement şi curăţenie, cu efecte în creşterea gradului de confort al cetăţenilor de toate vârstele, dar şi în creşterea atractivităţii turistice

Implementare de campanii continue de promovare pentru dezvoltarea spiritului civic în ceea ce priveşte menţinerea curăţeniei spaţiilor verzi şi dezvoltarea acestora – crearea sentimentului de respect pentru verde şi pentru viitor

Domeniul sectorial II.7.: Energia electrică şi alimentare cu gaz metan

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de reabilitarea reţelelor existente de energie electrică şi gaz metan şi extinderea lor spre periferie.

Dacă reţeaua electrică şi cea de gaz metan funcţionează la parametri relativ normali, sunt încă zone care nu sunt racordate la reţeaua de energie electrică (cum ar fi zona ANL Cişmea), în anumite văi la reţeaua aeriană de joasă tensiune apar mici fluctuaţii de tensiune, ritmul investiţiilor este scăzut, la gaz metan sunt zone care nu sunt acoperite de reţea şi în special zonele de la periferie. Astfel, prin strategie şi prin dezvoltarea parteneriatului cu operatorii privaţi, reţeaua de alimentare cu energie electrică şi cea de alimentare cu gaz metan trebuie eficientizate.


Investiţii în parteneriat cu operatorul privat pentru reabilitarea reţelei existente de energie electrică şi pentru extinderea ei spre periferie şi în cadrul asociaţiei intercomunitare (rolul municipalităţii fiind de promotor şi mijlocitor)

Investiţii în parteneriat cu operatorul privat pentru reabilitarea reţelei existente de gaz metan şi pentru extinderea ei spre periferie şi în cadrul asociaţiei intercomunitare (rolul municipalităţii fiind de promotor şi mijlocitor)

63


Domeniul sectorial II.8.: Energia termică

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de implementarea programului de conformare din punctul de vedere al protecţiei mediului şi eficientizarea sistemului termic centralizat prin introducerea tehnologiilor de cogenerare şi prin investiţii în reabilitarea sistemului.

Sistemul de termoficare centralizat de la nivel local (furnizat prin intermediul operatorului public SC Termica SA) are avantajul că poate utiliza doi combustibili în situaţii de criză, are în implementare planul de conformare cu cerinţele de mediu, şi este relativ apreciat de utilizatori din punctul de vedere al parametrilor şi programului. Dar, în acelaşi timp, furnizarea agentului termic în regim centralizat are numeroase deficienţe, fiind una din direcţiile majore de intervenţie ale strategiei, în vederea rezolvării a numeroase probleme: din cauza problemelor cu reţeaua secundară, se furnizează deseori apă rece în loc să fie caldă; sunt costuri mari de exploatare din cauza uzurii reţelei; sistemul de monitorizare şi calcul al consumului este ineficient; peste 50% din instalaţii şi echipamente au durata de viaţă cu mult depăşită.


Investiţii pentru implementarea de către SC Termica SA a programului de conformare din punctul de vedere al protecţiei mediului, cu efecte în reducerea impactului negativ asupra mediului, reducerea costurilor cu agentul termic la consumator, creşterea confortului consumatorului şi la eficientizarea sistemului de furnizare a agentului termic în sistem centralizat

Investiţii pentru modernizarea tehnologiei de cogenerare a SC Termica SA cu efecte în creşterea majoră a eficienţei funcţionării operatorului de producere a energiei termice

Investiţii pentru reabilitarea şi eficientizarea infrastructurii publice de furnizare a agentului termic, care vor completa programul de conformare din punctul de vedere al protecţiei mediului, cu efecte în reducerea impactului negativ asupra mediului, reducerea costurilor cu agentul termic la consumator, creşterea confortului consumatorului şi la eficientizarea sistemului de furnizare a agentului termic în sistem centralizat

Investiţii pentru eficientizarea sistemului de monitorizare şi calcul al consumului la clienţi, în vederea culegerilor parametrilor care să permită analiza corectă a sistemului şi a consumului per utilizator

64


Domeniul sectorial II.9.: Energia regenerabilă

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de promovarea folosirii energiei regenerabile pe bază de biomasă şi biogaz.

Pentru a-şi păstra aura de oraş curat şi prietenos cu mediul, municipalitatea trebuie să aibă o orientare şi în direcţia promovării utilizării energiei regenerabile. Însă, în această direcţie, provocarea este mare deoarece acele tehnologii de creare a energiei regenerabile şi nepoluante care sunt deja testate şi eficiente la nivel global nu pot avea o dezvoltare propice la nivel local:

- municipiul nu dispune de reţea hidrografică propice pentru producerea energiei hidro

- harta vânturilor locală nu are elemente favorabile instalării de echipamente pentru producerea energiei eoliene

- puterea solară nu are elemente favorabile instalării de echipamente pentru producerea energiei solare

Astfel, trebuie îndreptate eforturile spre alte tipuri de energie regenerabilă:

- ca producător, la nivel local se poate lansa producţia de biogaz

- ca producător de mici dimensiuni pentru utilizare proprie şi eventual cu producţie suplimentară, unităţile economice pot introduce tehnologii de producere a energiei pe bază de biomasă

- ca utilizator, la nivel local se pot introduce tehnologiile bazate pe biogaz

Măsura identificată a fi promovată pentru îndeplinirea obiectivului operaţional este următoarea:

Campanie susţinută a administraţiei pentru promovarea folosirii de către consumatori, privaţi şi publici, a energiei bazate pe folosirea combustibililor ecologici (biogaz, biomasă), promovându-se în special în domeniile care ţin de: mijloace de transport în comun, mijloace de transport privat, tehnologii industriale, ferme vegetale şi de animale

65


Domeniu de intervenţie III - Dezvoltare economică şi cooperare transfrontalieră

Domeniul sectorial III.1.: Sprijin pentru dezvoltarea afacerilor şi a investiţiilor

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor pentru afaceri şi dezvoltarea spiritului antreprenorial.

La nivel local, pentru sprijinirea acestei direcţii strategice, se poate baza pe un potenţial deja existent: existenţa Incubatorului de afaceri iar cererile pentru o astfel de infrastructură sunt în creştere; există o serie de ramuri dezvoltate, cum ar fi industria alimentară, industria băuturilor, confecţii şi textile, industria lemnului şi a mobilei; existenţa materiilor prime agricole în judeţ; un procent de aproximativ 15% din populaţia oraşului doreşte să devină întreprinzător în următorii 7 ani; peste 99% dintre agenţii economici sunt întreprinderi mici şi mijlocii; se observă un trend crescător pentru afacerile în domeniul imobiliar şi IT. Însă există şi o serie de deficienţe cum ar fi: nivel al investiţiilor redus, acces greoi la finanţarea investiţiilor, lipsa terenurilor pentru investiţii, puţine locale cu impact naţional, piedici birocratice în calea investiţiilor, educaţie antreprenorială precară.

Se va urmări prin strategie în principal implementarea de acţiuni pentru crearea şi dezvoltarea unui mediu economic competitiv care să ducă la stimularea iniţiativei locale (prin accentuarea programelor de dezvoltare antreprenorială) şi la atragerea investiţiilor străine, crearea unei orientări coerente a dezvoltării economice.


Contractarea prin procedură de achiziţii publice a serviciilor pentru identificarea, crearea şi promovarea brand-ului municipiului Botoşani, cu efect în crearea identităţii specifice a municipiului la nivel regional şi local; odată creat brandul, pe lângă campanii profesioniste de promovare a acestuia, acesta va fi folosit ca element de identitate vizuală în toate acţiunile administraţiei, dar şi promovarea ca acest brand să fie folosit de toţi actorii comunitari locali

Iniţiativă pentru crearea Consiliului de Dezvoltare Economică a municipiului Botoşani, care va trebui să cuprindă pe lângă reprezentanţii administraţiei şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai mediului ONG, ai altor instituţii publice descentralizate, ai instituţiilor judeţene, şi care vor crea un pol de coordonare a orientării economice conforme noii strategii şi promovării în acelaşi timp a potenţialului de dezvoltare local

Investiţii pentru realizarea unui centru suport pentru dezvoltarea afacerilor în domeniile ţintă ale strategiei (industrie alimentară şi tradiţională, cultură şi turism, comerţ şi logistică transfrontalieră), care să cuprindă următoarele facilităţi:

66


prestarea de servicii specifice de consultanţă pentru dezvoltarea afacerilor în aceste domenii, intermediere afaceri, servicii de marketing, spaţii de promovare şi expoziţionale, birouri

Proiect de revitalizare a meseriilor tradiţionale, artizanale, meşteşugurilor, cum ar fi: olărit, sticlărie manufacturieră, ţesătura, cojocăria, sculptura, bucătăria, etc., prin promovarea pregătirii profesionale în domeniu, suport pentru dezvoltare antreprenorială, sprijin de marketing, infrastructură pentru desfăşurarea activităţilor

Investiţii pentru realizarea unui centru de informare pentru investitori, unde să se regăsească informaţii ca: orientarea strategică locală privind dezvoltarea locală, reglementări birocratice locale, baze de date cu terenuri şi clădiri, baze de date cu contacte locale, baze de date cu parteneri de afaceri, printuri de prezentare ale oportunităţilor locale, etc.

Investiţii pentru dezvoltarea în cadrul asociaţiei a unei infrastructuri publice (Parc Comercial şi Logistic Transfrontalier) adecvate care să atragă investiţiile în domeniul comerţului şi logisticii transfrontaliere, şi care să aibă acces la infrastructura de transport, să dispună de utilităţi şi de acces facil (loco) la servicii specifice (vamă, comisionariat vamal, servicii de marketing, servicii financiare, etc.)

Realizarea unui catalog de prezentare a municipiului Botoşani din punct de vedere economic în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie Botoşani şi alte organizaţii ale mediului de afaceri care să promoveze noua linie strategică de dezvoltare a municipiului şi oportunităţile existente în această direcţie

Realizarea unei burse anuale a oportunităţilor pentru afaceri, ca oferte / oportunităţi pentru loalizarea afacerilor oferite de membrii asociaţiei intercomunitare

Investiţii pentru realizarea unui al doilea incubator de afaceri în zonă destinată prin PUG dezvoltării afacerilor, axat pe furnizarea de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor prin: cursuri de antreprenoriat, servicii de consultanţă, alte servicii pentru sprijinirea afacerilor şi spaţii pentru incubare, conform legislaţiei în vigoare care reglementează sprijinul prin incubatoare de afaceri

Investiţii pentru realizarea unui centru de pregătire în marketing, vânzări şi comerţ, în parteneriat cu organizaţii de formare profesională, cu efect în eficientizarea activităţii economice

Implementarea unui program continuu de pregătire antreprenorială pentru pregătirea în primul rând a persoanelor care doresc să iniţieze afaceri (pe prognoza faptului că cel puţin 15% din persoanele adulte din municipiu doresc să devină antreprenori în următorii 7 ani), iar în al doilea rând pentru persoanele care deja au o afacere şi care nu au cunoştinţe de antreprenoriat; această

67


activitate va contribui la dezvoltarea IMM-urilor şi microîntreprinderilor, ca fundament şi dezvoltare sănătoasă ale activităţii economice

Sprijinirea şi încurajarea dezvoltării serviciilor de consultanţă, ca suport privat pentru dezvoltarea afacerilor, prin pregătirea personalului din firme şi prin servicii profesionale în diverse domenii ale consultanţei pentru afaceri

Sprijin concentrat pentru dezvoltarea micilor afaceri de realizare a suvenirurilor şi a produselor artizanale, prin acordarea de facilităţi şi acces la infrastructură fizică, de marketing şi de pregătire profesională, ca parte componentă principală a noii direcţii de dezvoltare economică

Domeniul sectorial III.2.: Turismul

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de dezvoltarea infrastructurii turistice şi a produsului turistic specific.

Municipiul Botoşani se caracterizează din punct de vedere turistic astfel: aici funcţionează instituţii precum teatrul, filarmonica, teatrul de păpuşi, fiind finanţate de municipalitate; există turism cultural legat în principal de Mihai Eminescu; există un număr de capacităţi de cazare, atât hoteluri dar mai ales pensiuni în mediul urban; există numeroase obiective culturale, de agrement şi religioase; judeţul Botoşani este în topul naţional privind suprafaţa de luciu de apă; este în curs de implementare proiectul de reabilitare a Centrului Istoric; în final, municipiul Botoşani are un potenţial turistic imens, suprapus pe tendinţele globale de dezvoltare a acestui segment.

Însă, din punct de vedere al gradului de dezvoltare a turismului în municipiul Botoşani, şi în principal ca activitate economică, strategia va trebui să combată o serie de probleme: turismul ca activitate economică şi aport la PIB-ul local este puţin dezvoltat în acest moment; potenţialul turistic este insuficient promovat; nu există un organism local puternic care să dea orientarea strategică pentru dezvoltarea turismului; calitatea şi accesibilitatea infrastructurii de transport este o piedică în dezvoltarea turismului; investiţii scăzute în turism; oferta turistică de agrement este scăzută; calitate redusă a serviciilor în turism pe fondul problemelor create de lipsa personalului calificat; turismul de afaceri este foarte puţin dezvoltat; nu există hartă rutieră a oraşului şi nu există un ghid turistic; nu există centru de informare turistică; sunt puţine agenţii de turism, care nu au mijloace de transport proprii; nu există turism dominant (există puţin din toate: cultural, agrement, afaceri, familial, religios, etc.); zonele de agrement sunt propice pe teritoriul comunelor învecinate cu care nu sunt stabilite relaţii şi proiecte în parteneriat (ca rezultat al acestei stări de fapt s-a deteriorat şi ceea ce exista, cum ar fi zona Lebăda).

Astfel, se va urmări implementarea unei strategii coerente coordonată de un comitet mixt la nivel local, cu accent pe promovarea turismului diversificat sub eticheta de oraş al culturii şi tradiţiei: turism cultural, turism tradiţional, turism de afaceri, turism sportiv, turism istoric, turism religios, turism de agrement, turism

68


de evenimente, turism medical, turism transfrontalier. Dezvoltarea turismului este o miză importantă a strategiei, fiind un factor stimulator pentru dezvoltarea economică generală a municipiului şi pentru creşterea nivelului de trai.


Realizarea strategiei de dezvoltare a turismului la nivelul asociaţiei intercomunitare (care reprezintă un mijloc pentru orientarea culturală şi tradiţională a strategiei generale de dezvoltare) prin contractarea cu o firmă specializată în urma procedurii de achiziţii publice, şi care va trebui să identifice direcţiile potenţiale şi de interes împreună cu factorii locali de specialitate şi cu specialişti în domeniu în urma cercetării de piaţă detaliate pentru identificarea stării de fapt şi a oportunităţilor;

Preluarea de către administraţie a iniţiativei pentru constituirea comitetului local (la nivelul asociaţiei intercomunitare) public – privat de coordonare a implementării strategiei de dezvoltare turistică a municipiului Botoşani care are element central ideea că aici se practică un turism diversificat care nu plictiseşte şi care nu trebuie să rămână nebifat în agenda oricărui turist, dezvoltarea turistică a zonei fiind una din formele de manifestare a noii orientări strategice de dezvoltare culturală şi tradiţională;

Realizarea ghidului turistic al municipiului Botoşani / asociaţiei intercomunitare care se va materializa prin printuri cu informaţii şi hărţi, şi al unui portal turistic, care vor reprezenta instrumente de promovare turistică;

Realizarea unui centru de informare turistică, prin amenajarea unui spaţiu central şi vizibil, facil la rutele majore de transport, şi care să ofere servicii de informare în primul rând turiştilor în urma creării unei baze de date cu oferta turistică locală, dar şi servicii de promovare a turismului local şi care să fie centrul operaţional al strategiei create şi implementate la nivelul comitetului local de coordonare a turismului;

Investiţii pentru crearea unui sistem de direcţionare şi semnalizare a obiectivelor culturale şi de interes turistic pentru facilitarea actului turistic;

Identitificarea şi investiţii pentru amenajarea de zone de agrement în parteneriat în cadrul asociaţiei intercomunitare, la standarde moderne de arhitectură, ofertă de agrement şi curăţenie, cu efecte în creşterea gradului de confort al cetăţenilor de toate vârstele prin turismul local de weekend/vacanţă, dar şi în creşterea atractivităţii turistice;

Reabilitarea obiectivelor culturale, istorice, religioase (concomitent cu programul de iluminare artistică a acestora), şi cu accent pus pe reabilitarea şi punerea în valoare a tuturor obiectivelor din patrimoniul local cultural, istoric şi religios (monumente istorice, muzee, case memorial, lăcaşuri de cult, etc), marcarea lor corespunzătoare şi introducerea lor într-un traseu turistic;

69


Crearea şi implementarea unui program anual de evenimente turistice şi culturale (evenimente dedicate personalităţilor simbol ale municipiului, evenimente dedicate pescuitului sportiv, evenimente dedicate tradiţiei şi folclorului, evenimente religioase, evenimente de afaceri, etc.), la nivel naţional şi transfrontalier;

Sprijin şi stimulare pentru realizarea investiţiilor pentru implementarea facilităţilor pentru persoanele cu handicap în infrastructura turistică (căi de acces, structură de cazare, structuri de agrement, acces alimentaţie publică, acces obiective turistice, promovare specifică, etc.), deoarece turismul pentru persoanele cu handicap are o pondere din ce în ce mai mare în turismul global;

Stimularea investiţiilor pentru realizarea unei structuri turistice pentru promovarea turismului medical (stomatologic), deoarece în ultima perioadă s-a remarcat o creştere a procentului de turişti în scop medical care beneficiază pe lângă diverse tratament medicale (scopul principal) şi de produse turistice clasice, iar municipiul Botoşani poate dezvolta şi menţine pe termen mediu un avantaj competitiv în ceea ce priveşte raportul cost – calitate a actului medical în diverse domenii medicale sectoriale;

Stimularea dezvoltării capacităţii de cazare, inclusiv cu facilităţi şi oferte conexe – săli de conferinţă, posibilităţi de agrement, servicii de calitate superioară, pachete turistice diversificate care să aibă în componenţa lor obiective turistice diversificate, ca o caracteristică a turismului local (turism de afaceri, turism religios, turism cultural – istoric, turism ecologic şi tradiţional, turism literar şi de evenimente, turism de weekend, turism transfrontalier, etc.).

Domeniul sectorial III.3.: Cercetare – dezvoltare, inovare, tehnologia informaţiei şi comunicaţiei, transfer tehnologic

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de implementarea la toate nivelurile public şi privat a tehnologiilor IT&C.

În municipiul Botoşani, piaţa comunicaţiilor, din punct de vedere al utilizării, este aproape de nivelul celei naţionale. Însă lipsa resurselor umane calificate în aceste domenii face ca aceste sectoare să fie slab dezvoltate, aproape inexistente, firmele industriale nu au departamente de cercetare dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic. Din punct de vedere al infrastructurii, reţelele de telecomunicaţii sunt supraterane (cu efectele negative specifice), când orientarea comunitară prevede ca acestea să fie subterane.


Stimularea şi sprijinirea investiţiilor private pentru racordarea municipiului la marile reţele de internet, în special de tip broadband, prin implicarea administraţiei în parteneriat cu mediul privat pentru dezvoltarea infrastructurii

70


specifice tehnologiei informaţionale şi pentru racordarea mediului local la marile reţele de e-business, permiţând astfel racordarea pieţei locale la piaţa naţională şi globală, fiind astfel unul dintre mijloacele principalele ale strategiei prin care piaţa locală se poate transforma dintr-o piaţă periferică într-o piaţă centrală virtuală;

Investiţii pentru implementarea tehnologiei informaţionale pentru gestionarea serviciilor publice, atât hard cât şi soft, cu efecte în interconectarea la reţeaua globală (mecanism de ieşire din situaţia de periferie) şi în eficientizarea actului de administrare publică prin folosirea acestor tehnologii;

Investiţii în parteneriat pentru lucrări de construcţii pentru introducerea reţelelor de comunicaţii subterane, pentru respectarea directivelor europene în această direcţie şi cu efecte benefice asupra mediului şi calităţii vieţii.

Domeniul sectorial III.4.: Activităţi economice specifice mediului rural

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de sprijin pentru dezvoltarea industriei alimentare şi a băuturilor.

La acest capitol, ţinând cont de faptul că municipiul este factorul coagulant al pieţei judeţene de producţie agricolă, se poate aprecia că produsele locale sunt apreciate dincolo de graniţele locale, cum ar fi în principal caşcavalul şi produsele din lapte de oaie şi de capră, produsele din lapte şi carne find mult mai bune decat în restul tarii; în general, industria alimentară este apreciată.

Însă, lipsa terenurilor pentru investiţii şi inexistenţa unor politici coerente de stimulare a dezvoltării investiţiilor în industria alimentară la nivel local, face ca amplasarea unităţilor de procesare a producţiei agricole să se facă în comunele învecinate.


Crearea unui mecanism local de facilitare a acestei industrii (disponibilitate terenuri, avantaje fiscale, etc.) care să favorizeze şi să stimuleze dezvoltarea industriei alimentare (împreună şi cu procesul productiv de asigurare a materiei prime), folosindu-se de oportunităţile create prin dezvoltarea asociaţiei intercomunitare şi de piaţa materiilor prime agricole de calitate, peste media naţională, la nivel judeţean;

Sprijin şi stimularea realizării unei expoziţii anuale în domeniul industriei alimentare şi a băuturilor, ca element de marketing pentru dezvoltarea acestui sector şi pentru identificarea la nivel local şi promovarea brandului local de oraş al industriei alimentare ca formă de manifestare a viziunii de oraş tradiţional.

71


Domeniul sectorial III.5.: Cooperare transfrontalieră

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de dezvoltarea relaţiilor multilaterale cu vecinii din Ucraina şi Republica Moldova.

Municipiul Botoşani are graniţă comună, la nivel de judeţ, atât cu Republica Moldova cât şi cu Ucraina, având astfel acces spre piaţa ţărilor din fosta Uniune Sovietică; acest fapt este dublat de istoria economică, deoarece oraşul Botoşani a fost creat ca nod comercial (de tranzit) către aceste regiuni.

Însă, datorită istoriei recente, infrastructura de acces spre piaţa ţărilor din fosta Uniune Sovietică este slab dezvoltată în acest moment.


Investiţii pentru crearea unui centru de afaceri Botoşani – Ucraina, care să promoveze dezvoltarea de relaţii de afaceri între cele două ţări, în spiritul istoriei comerciale şi în spiritul noii orientări strategice de oraş transfrontalier, dar care are nevoie de realizarea unor premise privind dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier şi stabilirea unor relaţii diplomatice pozitive la nivel naţional şi regional;

Crearea unui centru de afaceri Botoşani – Republica Moldova, care să promoveze dezvoltarea de relaţii de afaceri între cele două ţări, în spiritul istoriei comerciale şi în spiritul noii orientări strategice de oraş transfrontalier, dar care are nevoie de realizarea unor premise privind dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier şi stabilirea unor relaţii diplomatice pozitive la nivel naţional şi regional;

Iniţierea şi realizarea de misiuni economice reciproce cu cele două ţări, în care să se implice atât mediul public, cât şi cel privat şi cel ON

Domeniu de interven�ie IV - Dezvoltarea resurselor umane

Domeniul sectorial IV.1.: Infrastructură şi servicii de educaţie iniţială

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de implementarea metodelor moderne de educaţie iniţială şi a unui sistem adecvat de dezvoltare a capacităţii profesionale a cadrelor didactice.

Strategia va urmări în principal dezvoltarea actului de învăţământ preuniversitar, printr-o coordonare coerentă la nivel public a tuturor actorilor implicaţi: instituţii publice de profil, resursa umană, firme, unităţile de învăţământ, etc., pe bază de cerinţe reale ale pieţei, a prognozelor de dezvoltare şi a orientărilor strategice.

72



Program de reabilitare a infrastructurii fizice a unităţilor şcolare, pentru asigurarea premiselor realizării unei activităţi didactice moderne;

Investiţii pentru achiziţionarea de echipamente IT şi materiale didactice, în principal dotarea laboratoarelor şi a bibliotecilor, pentru asigurarea condiţiilor primare de orientare a actului educativ spre practică şi piaţa reală;

Dezvoltarea unui sistem didactic alternativ modern, inclusiv generalizarea sistemului step-by-step, şi realizarea unei conexiuni permanente a acestuia la realitatea pieţei în vederea corelării şi previzionării corecte a raportului dintre cerere şi ofertă pe piaţa muncii, lucru care trebuie să aibă loc printr-un parteneriat activ realizat între sistemul de educaţie, inclusiv formarea profesională a adulţilor, administraţia publică şi mediul de afaceri;

Promovarea înfiinţării secţiilor de învăţământ în limbi străine, pentru pregătirea elevilor pentru piaţa globală unde limba străină reprezintă avantaj competitiv;

Stimularea introducerii în licee a modulelor de educare antreprenorială, pentru dezvoltarea la elevi a spiritului antreprenorial, decisiv pentru dinamizarea şi dezvoltarea economică locală;

Sprijinirea derulării de campanii de promovare (creare de imagine) pentru şcolile profesionale şi de meserii, dar şi orientarea acestora spre meserii cerute de piaţa muncii, deoarece în prezent şi pe termen mediu există o ofertă insuficientă de forţă de muncă în procesul productiv;

Investiţii în infrastructura educaţională pentru dezvoltarea de campusuri şcolare, care vor permite dezvoltarea de centre educative care să polarizeze elevi din întreaga asociaţie intercomunitară;

Sprijin pentru implementarea unui program de monitorizare a educaţiei categoriilor defavorizate, inclusiv a copiilor care au părinţi plecaţi în străinătate, pentru o incluziune armonioasă a acestora în societate şi pe piaţa muncii;

Sprijin pentru crearea unui mecanism de facilităţi pentru atragerea cadrelor didactice de calitate care să asigure schimbul de generaţii şi care să continue tradiţia locală care se caracterizează prin rezultate didactice peste media naţională;

Realizarea unui eveniment local de anvergură pentru aprecierea elevilor cu rezultate deosebite, care să aibă la bază şi un sistem local de acordare a burselor pentur elevii cu rezultate deosebite, burse acoperite de sistemul de educaţie, de administraţia locală şi de mediul de afaceri;

Investiţii pentru dezvoltarea rolului şi activităţilor unei case culturale a copiilor şi tinerilor în spiritul obiectivului strategic privind cultura şi tradiţia;

73


Sprijin pentru implementarea de sisteme educaţionale pe perioada verii, pentru crearea unui oraş dinamic şi atrăgător pe întreg parcursul anului;

Stimularea implementării de proiecte de implicare comunitară, şi în special din partea agenţilor economici, pentru finanţarea sistemului de educaţie, ca parte a responsabilităţii comunitare a acestora;

Stimularea implementării de practici de vizualizare a modelelor din alte ţări şi schimb de experienţă prin proiecte de mobilităţi, pentru implementarea la nivel local a celor mai performante tehnici în domeniul învăţământului preuniversitar.

Domeniul sectorial IV.2.: Formare profesională continuă

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de dezvoltarea a cel puţin unui centru de formare profesională continuă.

Strategia va urmări în principal promovarea de intervenţii active privind dezvoltarea gradului de calificare a resursei umane, printr-o coordonare coerentă la nivel public a tuturor actorilor implicaţi: instituţii publice de profil, resursa umană, firme, organizaţii de formare profesională, organizaţii de orientare profesinală, etc., pe bază de cerinţe reale ale pieţei, a prognozelor de dezvoltare şi a orientărilor strategice.


Crearea unui centru de formare profesională şi acreditare a adulţilor, cu accent pe formarea în domeniile ţintă ale strategiei şi care sunt deficitare (industrie alimentară, turism, servicii, comerţ, construcţii), şi realizarea unei conexiuni permanente a acestuia la realitatea pieţei în vederea corelării şi previzionării corecte a raportului dintre cerere şi ofertă pe piaţa muncii, lucru care trebuie să aibă loc printr-un parteneriat activ realizat între sistemul de educaţie, inclusiv formarea profesională a adulţilor, administraţia publică şi mediul de afaceri; acest centru va trebui să realizeze periodic studii ale pieţei muncii pentru identificarea corectă şi la timp a caracteristicilor pieţei muncii şi nevoilor de dezvoltare;

Crearea, în parteneriat cu organizaţii de formare profesională, a unui centru de dezvoltare a abilităţilor forţei de muncă în vânzări, comunicare, relaţii publice, management, antreprenoriat, etc.

74


Domeniul sectorial IV.3.: Şomajul şi promovarea ocupării

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de implementarea de măsuri active de ocupare.

Strategia va urmări în principal promovarea de intervenţii active privind stimularea ocupării, printr-o coordonare coerentă la nivel public a tuturor actorilor implicaţi: instituţii publice de profil, resursa umană, firme, organizaţii de formare profesională, organizaţii de orientare profesinală, etc., pe bază de cerinţe reale ale pieţei, a prognozelor de dezvoltare şi a orientărilor strategice.


Sprijinirea derulării de campanii de promovare privind respectarea normelor de sănătate, securitate şi protecţia muncii şi stimualrea înfiinţării mai multor cabinete de medicina muncii şi a medicilor specializaţi în medicina muncii;

Implementarea în parteneriat cu organizaţii de formare profesională de proiecte de formare profesională a adulţilor în meserii cerute de piaţa muncii, atât pentru şomeri cât şi pentru personalul necalificat angajat;

Implementarea în parteneriat cu organizaţii de orientare profesională de servicii de sprijinire a şomerilor pentru căutarea unui loc de muncă;

Campanii de combatere a muncii la negru şi a muncii la gri, în vederea reglementării pieţei muncii şi asigurarea principiilor concurenţiale reale;

Implementarea în parteneriat cu organizaţii de formare profesională de proiecte pentru dezvoltarea abilităţilor de antreprenor, în vederea stimulării şomerilor să dezvolte afaceri în domeniile de competenţă;

Realizarea în parteneriat cu organizaţii de profil de două ori pe an a unui târg al locurilor de muncă, în vederea punerii faţă în faţă a cererii cu oferta de forţa de muncă, în special pentru a veni în sprijinul tinerilor, prin aceste evenimente putându-se lua şi pulsul real al pieţei muncii;

Stimularea implementării de proiecte pentru dezvoltarea abilităţilor în domeniul resurselor umane de către angajatori, cu efecte în eficientizarea utilizării resurselor umane care au rol determinant în eficientizarea şi creşterea rezultatelor economice;

Implicare în crearea unui mecanism de facilităţi pentru stimularea revenirii în localitate a forţei de muncă care lucrează în străinătate şi a specialiştilor care nu se mai întorc după absolvirea unităţilor de învăţământ superior.

75


Domeniul sectorial IV.4.: Infrastructură şi servicii sociale, inclusiv minorităţi, femei, persoane cu dizabilităţi, categorii defavorizate

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de dezvoltarea de măsuri şi infrastructură pentru intervenţia socială asupra diverselor grupuri dezavantajate.

Din punct de vedere social, strategia va pune accentul pe dezvoltarea gamei de servicii sociale furnizate de administraţia locală şi pe dezvoltarea parteneriatelor cu ONG-urile pentru eficientizarea şi dinamizarea actului de intervenţie socială la nivel local.

Măsurile identificate a fi promovate, la nivelul propriu al primăriei prin Direcţia de Asistenţă Socială sau în parteneriat cu instituţii specializate şi ONG-uri de la caz la caz, pentru îndeplinirea obiectivului operaţional sunt următoarele:

Investiţii pentru dezvoltarea centrului social pentru copii fără părinţi la standarde moderne care să aibă ca rezultate intoducerea acestora în societate;

Investiţii pentru dezvoltarea centrului social pentru persoanele cu handicap la standarde moderne care să aibă ca rezultate introducerea acestora în societate;

Investiţii pentru dezvoltarea unui centru social alternativ pentru tinerii care la vârsta de 18 ani părăsesc instituţiile sociale şi care dacă nu au susţinere şi orientare în această perioadă intră în latura infracţionalităţii în loc să intre pe piaţa muncii şi să contribuie la crearea de beneficii personale şi comunitare;

Programe de formare profesională a tinerilor / persoanelor cu handicap / rromilor pentru integrarea pe piaţa muncii;

Investiţii pentru dezvoltarea unui centru socio – medical pentru victimele violenţei domestice, care să acorde consiliere psihologică şi juridică şi asistenţă medicală victimelor care preponderent sunt femei şi copii;

Investiţii pentru dezvoltarea unui centru social de noapte pentru oamenii străzilor;

Investiţii pentru dezvoltarea unui centru modern de adăpostire a câinilor comunitari, în acelaşi timp cu implementarea unei echipe mobile profesionale de ecarisaj;

Investiţii pentru dezvoltarea unui serviciu de monitorizare a copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, în parteneriat cu sistemul de învăţământ şi cu cel sanitar în vederea eliminării riscurilor de alunecare a acestor copii pe panta infracţionalităţii sau spre nedezvoltare personală conformă propriilor capacităţi;

Investiţii pentru dezvoltarea unei unităţi medicale mobile (dar cu infrastructură statică de intervenţie în back-up) pentru monitorizarea şi rezolvarea cazurilor sociale (comunitatea rroma, categoriile cele mai defavorizate social);

Campanii de educare privind egalitatea între femeie şi bărbat în societatea modernă;

76


Campanii de educare privind rolul, implicarea şi datoria socială pe care le au agenţii economici care se traduc prin responsabilitatea comunitară – trebuie să dai ceva înapoi acolo de unde iei;

Investiţii pentru dezvoltarea facilităţilor pentru persoanele cu handicap pe domeniul public, în clădirile publice şi în mijloacele de transport în comun;

Investiţii pentru dezvoltarea unui centru social pentru bătrâni, atât cazare permanentă, cât şi servicii mobile pentru acasă, cât şi zone de petrecere a timpului în sistem deschis;

Crearea unei echipe din cadrul poliţiei comunitare formată din rândurile populaţiei rrome pentru gestionarea problemelor de infracţionalitate generate de această minoritate;

Campanii pentru prevenirea şi combaterea consumului de droguri, ca viciu modern care distruge în general vieţi tinere şi societatea în ansamblul său dacă fenomenul nu este controlat şi diminuat ;

Campanii pentru prevenirea şi combaterea consumului de alcool, ca viciu tradiţional local, cu efecte negative în dezvoltarea personală, în violenţa domestică, în violenţa publică, în dezvoltarea profesională, şi care roade societatea locală în anasamblul său în această perioadă; în acest sens, eforturile trebuie să fie extrem de numeroase şi concentrate, cu accent pus pe educare în combaterea consumului de alcool, care este una dintre caracteristicile negative predominante ale municipiului, care afectează comunitatea locală în toate laturile sale, inclusiv psihic şi fizic.

Domeniul sectorial IV.5.: Infrastructură şi servicii pentru sănătate

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate şi implementarea unui sistem adecvat de atragere şi menţinere a specialiştilor.

Strategia în domeniul sănătăţii va avea ca prioritate modernizarea infrastructurii de sănătate şi implementarea de politici de atragere a cadrelor medicale la nivel local şi de dezvoltare a competenţelor profesionale şi de orientare către pacient.


Investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate aflate în subordinea municipalităţii, pentru aducerea acesteia la standarde moderne de realizare a actului medical care să se respecte bolnavul şi cetăţeanul în general şi să asigurea condiţiile prestării unor servicii medicale de calitate;

77


Sprijin pentru crearea unui mecanism de facilităţi pentru atragerea specialiştilor în domeniul medical în vederea creşterii calităţii şi gamei serviciilor medicale la nivelul municipiului;

Investiţii pentru crearea de unităţi mobile de furnizare de servicii pentru îngrijirea medicală la domiciliu, cu efect în eficientizarea costurile medicale;

Monitorizarea în parteneriat cu sistemul sanitar şi îmbunătăţirea condiţiilor de igienă din unităţile de învăţământ;

Stimularea implementării de proiecte de educare sexuală a tinerilor, proiecte promovate în parteneriat cu ONG-uri cu activitate în sectorul de sănătate;

Investiţii pentru crearea unui centru modern de primiri urgenţe;

Stimularea şi sprijin pentru dezvoltarea sectorului de medicina muncii.

Domeniul sectorial IV.6.: Serviciile publice

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de orientarea serviciilor publice locale către cetăţeni şi celelalte categorii de clienţi.

Strategia va pune accentul pe două direcţii:

- dezvoltarea capacităţii aparatului administrativ de a asigura gestionarea dezvoltării locale printr-un management eficient şi orientarea acestuia spre cetăţean, spre nevoile lui şi spre obiectivele de dezvoltare ale oraşului, prin utilizarea instrumentelor specifice managementului proiectelor;

- completarea acţiunii publice la nivel local cu intervenţiile societăţii civile pe nivele sectoriale în urma unor iniţiative de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării de ONG-uri în toate domeniile sectoriale, ca sursă de atragere de fonduri la nivel local, ca sursă de intervenţii, ca sursă de monitorizare.

*** administraţia publică va pune accentul pe promovarea şi gestionarea proiectelor de mare anvergură, iar societatea civilă va pune accentul pe promovarea şi gestionarea

proiectelor mici, dar într-un număr foarte mare


Creşterea capacităţii administraţiei publice de a gestiona eficient şi rapid dezvoltarea municipiului, în special prin proiecte de formare profesională a aparatului propriu, proiecte de asimilare a principiilor managementului de proiect şi de dezvoltare de mecanisme şi politici care să eficientizeze actul administrării locale;

Dezvoltarea Centrului de Informare şi Consiliere pentru Cetăţeni, pentru a fi mai aproape în primul rând de nevoile acestora şi pentru a furniza acestora informaţiile de care aceştia au nevoie;

78


Investiţii pentru modernizarea unităţilor de ordine publică, pentru creşterea gradului de siguranţă în rândul cetăţenilor;

Investiţii pentru modernizarea structurilor pentru intervenţii de urgenţă, pentru asigurarea unui răspuns rapid cu efecte în reducerea la maxim a pierderilor în cazuri de urgenţă;

Crearea unităţii mixte pentru intervenţii de urgenţă (medici, pompieri, poliţie), cu scopul principal de salvare a cât mai multor vieţi;

Implementarea tehnologiei informaţionale pentru gestionarea serviciilor publice, ca mecanism de eficientizare a rolului administraţiei publice de gestionar şi monitor de politici publice;

Pregătire profesională şi dezvoltarea abilităţilor funcţionarilor publici cu orientare către clienţi / cetăţeni / contribuabili, cu efect în schimbarea mentalităţii şi atitudinii faţă de cetăţean şi contribuabil în general;

Crearea unei unităţi de implementare / gestionare a proiectelor, care va avea şi rolul de a promova la nivelul primăriei a unei metodologii de transformare a bugetului local în buget pe proiecte, folosindu-se mecanismele specifice managementului de proiect;

Crearea unui centru de resurse pentru ONG-uri în vederea dezvoltării sectorului ONG în municipiu, care să aibă ca scop dezvoltarea voluntariatului la nivel local, crearea unei reţele de ONG-uri sectoriale (cu activităţi în domeniile: social, sănătate, dezvoltare resurse umane, tineret, cultură, sport, sprijinirea afacerilor, monitorizarea actului public, educare şi informare generală, etc.) şi crearea unui birou din cadrul Primăriei pentru relaţiile cu ONG-urile.

Domeniul sectorial IV.7.: Cultură, sport, tineret

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de dezvoltarea intensă a infrastructurii culturale, sportive şi de petrecere a timpului liber pentru asigurarea atât a unei dezvoltări armonioase a cetăţenilor şi în special a noilor generaţii de tineri dar şi pentru asigurarea creşterii atractivităţii oraşului către turişti şi oameni de afaceri

În aceste timpuri când municipiul Botoşani caută să-şi refundamenteze indentitatea proprie, pentru stimularea dezvoltării economico – sociale unul dintre principalele atu-uri locale este reprezentat de patrimoniul cultural şi istoric. Dar până în acest moment nu se poate vorbi de o politică locală coerentă pentru a da viaţă acestei surse, din constrângeri financiare şi din lipsa unor strategii specifice, până în acest moment putându-se vorbi de o politică de asigurare a investiţiilor de subzistenţă pentru unele obiective sau chiar abandon pentru altele.

79


Astfel, strategia va urmări:

- atragerea tinerilor spre a rămâne să se dezvolte şi să se împlinească la nivel local şi concentrarea cu prioritate asupra lor a acţiunilor cu impact privind schimbarea de mentalitate: acces la informaţie, dezvoltarea implicării civice, dezvoltarea comportamentului antreprenorial, programe educaţionale;

- dezvoltarea sportului, ca factor de prezervare a sănătăţii şi ca factor de stimulare a gândirii şi a acţiunii proactive şi optimiste, pe cele trei paliere: sportul pentru copii şi tineri, sportul de masă, sportul de performanţă;

- din punct de vedere cultural, reţeta va consta în reabilitarea obiectivelor culturale, dinamizarea vieţii culturale, crearea cadrului comercial şi dezvoltarea turismului şi acţiuni de branduire la nivel naţional şi internaţional pentru identificarea / asimilarea municipiului cu mari nume (mărci) la nivel internaţional – Eminescu, Enescu, etc.


Investiţii pentru reabilitarea clădirilor culturale (inclusiv introducerea iluminării artistice a acestora) şi sprijinirea dezvoltării profesionale a artiştilor, ca fundament pentru noua viziune strategică şi dezvoltarea turistică a municipiului;

Investiţii pentru realizarea unui monument arhitectural care să simbolizeze atât noua orientare a municipiului cât şi rădăcinile istorice, care să devină simbol şi magnet de atragere a turiştilor şi investitorilor; acesta va trebui realizat în urma unui concurs, primăria având responsabilitatea identificării locaţiei care trebuie să fie una cu impact maxim şi eventual să scoată în evidenţă şi alte atracţii locale, dar şi responsabilitatea identificării şi atragerii resurselor financiare pentru execuţie;

Sprijin pentru revitalizarea sălilor de cinema, ca element cultural care nu trebuie să lipsească, cu rol în dezvoltarea creativă şi în relaxare;

Investiţii pentru reabilitarea ştrandului şi investiţii într-un parc acvatic, pentru asigurarea şi diversificarea ofertei de agrement, atât pentru localnici cât şi ca ofertă turistică;

Investiţii pentru construirea unei piscine publice acoperite, pentru practicarea sporturilor acvatice de masă pe tot parcursul anului;

Investiţii pentru construirea unui patinoar pentru practicarea acestui sport de iarnă, atât la nivel de masă cât şi profesionist;

Investiţii pentru construirea unei baze sportive multifuncţionale, inclusiv reabilitarea stadionului municipal, pentru stimularea dezvoltării sportului de performanţă dar şi cel de masă;

80


Investiţii pentru organizarea unui spaţiu pentru practicarea noilor sporturi de masă pentru tineri (role, biciclete, baschet de stradă, etc.); primăria va trebui să identifice în primul rând o zonă propice şi atractivă pentru aceste activităţi;

Sprijin pentru organizarea unei „Olimpiade sportive” locale, cu efect în dezvoltarea practicării sportului la nivel local, ca mijloc de păstrare a sănătăţii, iar o societatea sănătoasă este şi una optimistă şi dinamică, cu resurse suficiente pentru a realiza fapte mari;

Investiţii pentru crearea de parcuri de joacă pentru copii în cartierele de locuit;

Investiţii pentru modernizarea bazelor sportive şcolare;

Sprijinirea dezvoltării competiţiilor sportive şcolare la nivel local, la nivelul asociaţiei intercomunitare şi la nivel transfrontalier;

Implementarea de programe educaţionale pentru tineri (comportament civic, acces la informaţii sectoriale, abilităţi antreprenoriale, etc.), atât prin programe impuse, dar şi prin promovarea unei educaţii non-formale prin implicarea directă a tinerilor în organizaţii de tip ONG, astfel încât educarea să fie promovată de ei şi să aibă loc între ei şi pe multiple planuri: petrecerea timpului liber şi sport, cultură, formare profesională, antreprenoriat, implicare comunitară, sănătate şi educaţie sexuală, etc.

strategie botosani

Documents