strategie herculane

149
Document cadru de Programare a Politicilor de Dezvoltare Durabilă în Oraşul Băile Herculane, Judetul Caraş - Severin STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A ORASULUI BĂILE HERCULANE 2009 - 2015

Upload: andrei-moaca

Post on 11-Nov-2015

172 views

Category:

Documents


9 download

DESCRIPTION

Strategie Herculane

TRANSCRIPT

Document cadru de Programare al

Document cadru de Programare a

Politicilor de Dezvoltare Durabil

n Oraul Bile Herculane,

Judetul Cara - Severin

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABIL A

ORASULUI BILE HERCULANE2009 - 2015

Martie, 2009

Bile Herculane, Judeul Cara SeverinCUPRINS

6I. Partea I: ELEMENTE CONCEPTUALE SI CONTEXTUALE

7Introducere

81.1 Contextul general al Strategiei de Dezvoltare a Orasului Bile Herculane

81.1.1 Referinte normative si programare regionala si judeteana

121.2 Strategia de Dezvoltare ca instrument de programare locala

121.3 Rolul comunitatii locale in programare, promovare si administrarea teritoriului

121.4. Elaborarea Strategiei de Dezvoltare

131.5.Viziunea integrata a strategiei

141.6.Deciziile orientate si selective

141.7 Consensul tuturor asupra deciziilor

151.8.Manangementul strategiei de dezvoltare

151.9.Comunicarea integrata

161.10. Metodologia folosita

18II. Partea a II a: ANALIZA SOCIO - ECONOMICA A ORASULUI BAILE HERCULANE

182.1 Prezentarea generala a orasului Baile Herculane si a pozitiei geografice:

182.1.1 Pozitie geografica, delimitarea teritoriului

192.1.2. Scurt istoric

242.1.3. Rangul localitatii

242.1.4. Suprafata orasului

242.1.5. Repere urbanistice

252.1.6. Cadrul natural

312.2. Populatia si forta de munca

312.2.1. Populatia orasului Baile Herculane in functie de sex, etnie, religie, varsta si ocupatii

322.2.2. Evolutia populatiei in ultimii ani

332.2.3. Forta de munca

362.3. Infrastructura serviciilor sociale si cea educational

362.3.1. Educaia

372.3.2. Sanatatea

382.3.3. Serviciile sociale

382.4. Infrastructura:

382.4.1. Infrastructura de transport

392.4.2. Dotari tehnico-edilitare

432.4.4. Unitati bancare

432.4.5. Unitati de politie, jandarmi si pompieri

432.5. Activitatea economica:

432.5.1. Situatia generala a intreprinderilor active din orasul Baile Herculane

452.5.2. Meserii traditionale

452.5.3. Agricultura

472.5.4. Industria

472.5.5. Servicii publice locale

472.5.6. Comer i servicii

482.5.7. Turismul si obiectivele turistice ale zonei

552.5.8. Piata imobiliara locala

552.6. Protectia mediului inconjurator:

552.6.1. Factorii de mediu

572.6.2. ,,Zonele verzi i zonele de agrement

572.7. Cultura

572.7.1. Infrastructura culturala

592.7.2. Activitati culturale

592.7.3. Agenda culturala a orasului Baile Herculane

602.8. Administratia publica locala:

602.8.1. Structura Administratiei Publice Locale

612.8.2. Varietatea cooperarilor la nivel inter-regional, national si international

612.8.3. Investitii locale

63Partea a III a: ANALIZA SWOT

643.1. Delimitare conceptuala

673.2. Domenii de analiz

673.2.1. Infrastructura

693.2.2. Economia

713.2.3Turism, sport, petrecerea timpului liber

743.2.4. Calitatea factorilor de mediu

763.2.5. Resurse umane si piata fortei de munca

783.2.6. Educatie, cultura si arta, culte

803.2.7. Sanatate, asistenta sociala, servicii publice

81Partea a IV a: STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO - ECONOMICA A ORASULUI BAILE HERCULANE

824.1. Structura Strategiei: Viziune, Obiective strategice, Prioritati, Proiecte

824.2 Obiectiv general

834.3. Obiective specifice

834.4. Prioritati

904.5. Proiecte

I. Partea I: ELEMENTE CONCEPTUALE SI CONTEXTUALEIntroducere

Planificarea strategic este procesul de pregtire si argumentare public a misiunilor, prioritilor de ndeplinit n teritoriu, focalizarea pe problematica specifica, implicarea unui complex de actori publici, privati si politici naionale si internaionale. Tot acest demers are ca scop creterea calitii vieii.

Planificarea strategic urmareste s mentin o viziune clar a destinelor comunitii si a teritoriului n termeni ct mai concreti si precisi. Are obiectivul de a orienta activittile tuturor celor implicati n destinele comunitii n beneficiul si n interesul comunitii. Strategia de Dezvoltare Local se subscrie cerinelor de dezvoltare ale Comunitii Europene, pe principii de Dezvoltare Durabil.

Fiecare administratie ar dori s guverneze ntr-un mod ct mai bun posibil, deoarece este constient c utilizeaz resursele colectivittii si este responsabil de acestea. Valoarea implicrii n acest proces devine evident atunci cnd trebuie rspuns unor deziderate publice ale colectivittii. Oraul noastru a conceput aceast strategie ca un prim pas n construirea unui mediu n care aciunile locale s se intersecteze cu interesele regionale, nationale si internaionale pentru a genera valori si resurse si pentru a face fat problemelor comunitatii. n aceast perspectiv intr si continuarea procesului de descentralizare, investitia n resurse umane si n noi tehnologii care s aduc bunstare si calitate.

Integrarea Romniei n Comunitatea European, impune initierea si implementarea de politici si msuri adecvate care s activeze productivitatea in scopul cresterii bunstarii. Reorganizarea teritorial va fi baza de plecare a unei noi imagini a localitii noastre, imagine care va genera o atitudine noua caracterizata de implicare a investitorilor naionali si internaionali n diverse sectoare de activitate, dezvoltarea unui turism de calitate nalt, precum i dezvoltarea agroturismului. Dorinta de a ne regsi n reteaua cultural si turistic european va fi exprimat prin aceast planificare strategic. Planificarea strategic este un proces de cooperare voluntar ntre factori publici si privati care se implic s realizeze un plan de interventie pe termen mediu si lung. Prezenta Strategie cuprinde un model inovativ de administrare local, o modalitate decizional nou care implic o retea compus din o pluralitate de factori reprezentativi.1.1 Contextul general al Strategiei de Dezvoltare a Orasului Bile Herculane

1.1.1 Referinte normative si programare regionala si judeteana

Prezenta strategie este construita in baza Planului National de Devoltare 2007-2013. Documentul de fa este corelat cu strategia judeteana si cu Strategia Regionala pentru perioadele de referin 2007 2013.

Prezentarea sintetic a prioritilor si orientrilor relevante cuprinse n Strategia Regionala si n Strategia Judeean va completa cadrul de functionare al prezentului document programatic. Strategia de Dezvoltare Durabila a Orasului Bile Herculane se subscrie cerintelor documentelor de programare de nivel judetean si regional.

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest

Strategia de Dezvoltare a Regiunii de Vest (SDRV) reprezint documentul fundamental al Planului de Dezvoltare Regional (PDR), avnd rolul de a orienta dezvoltarea regiunii n perioada 2007-2013 si de a fundamenta accesul regiunii de Vest la Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. De asemenea, priorittile prevzute n SDRV sunt compatibile cu domeniile de interventie stabilite n cadrul Programului Operational Regional (POR) si Programelor Operationale Sectoriale (POS): Cresterea Competitivittii Economice, Infrastructura n Transport, Infrastructura n Mediu, Dezvoltarea Resurselor Umane, Dezvoltarea Capacittii Administrative.

Punctul de plecare al elaborrii SDRV 2007-2013 l reprezint PDR Vest 2004-2006, aprobat de ctre Consiliul pentru Dezvoltare Regional Vest si transmis Ministerului Integrrii Europene n luna iulie 2003.

Avnd n vedere coordonatele teritoriale, n stabilirea axelor strategice de interventie s-au luat n considerare urmatoarele documente cu caracter strategic elaborate la nivel local sau regional: Strategia de Inovare Regional, Documente Comune de Programare Romnia Serbia si Romnia- Ungaria, Planurile de Amenajare a Teritoriului din fiecare judet al regiunii Vest, Planul Regional de Actiune pentru nvtmntul Profesional si tehnic, Planul Regional de actiune pentru Ocupare si Incluziune Social.

SDRV a fost elaborat respectnd principiul parteneriatului si avnd la baz analiza socio-economic a regiunii si Analiza SWOT.

Situatia general a Regiunii Vest, redat de diagnosticul si analiza SWOT, este redata sintetic in cele ce urmeaza:

este considerat a fi o regiune n crestere, cu rezultate economice superioare mediei nationale, adesea pe locul doi, dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov;

a beneficiat, de-a lungul timpului, de dezvoltarea unei diversitti culturale, ceea ce a generat aparitia unui puternic spirit civic;

a beneficiat de efectul frontiera, sustinut de o cooperare transfrontalier dinamic;

regiunea se confrunt cu probleme de coeziune economic si social datorate disparittilor care exista ntre mediul urban si cel rural, precum si ntre cele patru judete ale regiunii: judetele Arad si Timis cunosc o mai pronuntat dezvoltare economic si social, n vreme ce judetele Caras-Severin si Hunedoara ntmpin probleme structurale si nc au nevoie de o puternic interventie si sustinere din partea statului;

realizarea unei dezvoltri regionale echilibrate, precum i a unei competitiviti ridicate depind n mare msur, la nivel national, de calitatea si de stabilitatea mediului juridic, precum si de crearea unui cadru investitional adecvat, iar pe plan local si regional de capacitatea de mobilizare a tuturor actorilor implicai n susinerea si implementarea unor proiecte de dezvoltare cu impact regional sau local.

Ca urmare a analizei parteneriale realizate la nivel de regiune, pentru perioada 2007-2013, au fost identificate urmatoarele axe strategice:

Infrastructura de transport si energie: rezolvarea problemelor structurale cauzate de inexistenta unei infrastructuri regionale corespunztoare;

Competitivitatea economic: cresterea gradului de competitivitate a ntreprinderilor si dezvoltarea activittilor de cercetare, dezvoltare si inovare;

Turismul: dezvoltarea potentialului turistic prin valorificarea superioar a tipurilor de turism existente la nivelul Regiunii de Vest;

Cooperarea teritorial: ncurajarea cooperrii teritoriale intra- si inter-regional;

Dezvoltarea rural: diversificarea activitatilor economice si imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural;

Dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale: ncurajarea accesului la educatie, sprijinirea formrii si ocuprii resurselor umane, sustinerea categoriilor sociale n dificultate;

Mediul inconjurtor: initierea procesului de aliniere la standardele europene n domeniul calittii factorilor de mediu;

Dezvoltare urban: diminuarea disparittilor existente ntre orasele din Regiunea Vest, prin relansarea socio-economic a centrelor urbane aflate n declin.SDRV, rezultat n urma analizei obiectivelor strategice, are urmatoarele obiective:

Obiectiv general:

Dezvoltarea armonioas a regiunii Vest, astfel nct aceasta s devin o regiune competitiv n cadrul Uniunii Europene, cu o economie dinamica si diversificat, cu resurse umane superior calificate, astfel incat PIB-ul regional pe locuitor sa ajung pn n anul 2013 la 45% din PIB-ul mediu pe locuitor al Uniunii Europene (UE 27).

Obiective specifice:

Cresterea gradului de atractivitate a Regiunii Vest prin dezvoltarea infrastructurii si consolidarea relatiilor de cooperare teritorial;

Dezvoltarea si diversificarea activittilor economice din regiune prin inovare, atragerea de investitii strategice si dezvoltarea mediului de afaceri, n conditiile respectrii normelor europene privind calitatea factorilor de mediu;

Cresterea gradului de ocupare n regiune, asigurarea de oportunitti egale pentru toate categoriile sociale si mbunttirea nivelului de trai al populatiei;

Diminuarea disparittilor intraregionale prin dezvoltarea urban policentric si sprijinirea zonelor rurale;

mbunttirea si conservarea calittii factorilor de mediu n vederea asigurrii dezvoltrii durabile si promovrii turismului la nivel regional.

Aceste obiective vor fi realizate ntr-un orizont de timp de 10-12 ani prin implementarea de proiecte de dezvoltare. Pentru atingerea acestor obiective, este esentiala sustinerea colectiva a strategiei, coeziunea partenerilor si efortul concentrat n urmrirea scopurilor comune. Strategia Judeean Cara Severin

Programul de dezvoltare economic i social a judeului Cara-Severin a fost elaborat n baza Programului de Guvernare, precum i pe baza propunerilor fcute de serviciile publice deconcentrate i de catre alte organisme ale ministerelor n teritoriu, precum i pe baza unor propuneri ale autoritilor publice locale oreneti.

Obiectivele prioritare ale judeului se refer la continuarea creterii economice, ncurajarea dezvoltrii i nfiinrii de noi ntreprinderi mici i mijlocii, dezvoltarea infrastructurii prin creterea capacitii de absorbie a fondurilor comunitare i interne, promovarea oportunitilor judeului astfel nct s fie atrai noi investitori, dezvoltarea resurselor umane n toate domeniile, i nu n ultimul rnd stoparea declinului demografic, n special reducerea fenomenului migraiei forei de munc.

Obiectivele specifice ale strategiei judetene sunt: Integrarea europeana: promovarea imaginii, culturii, mediului economic i investitional judetean n spaiul european; elaborarea i implementarea Planului de comunicare i informare a reelei judeene de multiplicatori de informaie european; monitorizarea aplicrii legislaiei armonizate cu aquis-ul comunitar i diseminarea informaiilor; privind documentele referitoare la integrarea european adoptate la nivel central; atragerea societii civile la activitile care au legtur cu procesul de integrare european; creterea capacitii de absorbie a fondurilor comunitare la nivelul de autoritilor locale; implicarea n derularea proiectelor la care instituia este partener i elaborarea altor proiecte; monitorizarea i implicarea n procesul de reform al administraiei publice de la nivelul judeului. Mediul de afaceri: elaborarea anuala a Ghidului Investitorului pentru Judeul Cara-Severin, coninand informaii legate de cadrul legal i instituional privind modul de nfiinare a unei societi comerciale, impozite i taxe percepute, oportuniti de investiii, spaii i terenuri disponibile pe localiti. Versiunea n limba englez este diseminata prin intermediul misiunilor diplomatice, camerelor de comer i industrie, etc. De asemenea, Instituia Prefectului colaboreaz cu diferite misiuni diplomatice ale Romniei n strintate i strine n Romnia i se implic, n conformitate cu competenele sale legale, n promovarea oportunitilor de investiii ale judeului. Totodat i primriile i-au prevzut msuri pentru consolidarea mediului de afaceri. Piaa muncii: promovarea securitii i sntii n IMM, organizarea de campanii naionale la nivelul judeului, monitorizarea i controlarea asigurrii securitii i sntii n munc, verificarea i controlul respectrii legislaiei n vigoare privind relaiile de munc, asigurarea perfecionrii preofesionale a angajailor instituiei. Educatia: asigurarea unui acces egal i sporit la educaie, obinerea unei caliti sporite a educaiei, ncurajarea dezvoltarii societii bazate pe cunoatere, reconstrucia nvmntului rural, combinarea eficient a educaiei generale cu educaia de elit, compatibilizarea european (Accesarea fondurilor structurale necesare compatibilizrii sistemului de nvmnt cu cel european), dezvoltarea instituional a educaiei permanente. Cercetare, dezvoltare i inovare: atragerea unor cercettori i specialiti din afara mediului universitar la activitatea de cercetare tiinific, formarea abilitiilor de cercetare n rndul tinerelor cadre didactice i studeniilor prin participarea la sesiuni a Cercurilor tiinifice Studeneti i concursuri profesionale, diversificarea activitii de cercetare, realizarea unui puternic Centru de Cercetare i Transfer Tehnologic cu posibilitatea transformrii n platform de cercetare tiinific. Protecie social: Eliminarea inechitilor existente ntre diferitele categorii de pensionari n funcie de anul nscrierii la pensie, asigurarea cadrului tehnic i operaional pentru crearea arhivei electronice a dosarelor de pensii; ntrirea capacitii instituionale n scopul creterii permanente a calitii serviciilor; i al ndeplinirii noilor obligaii ce decurg n urma aderrii la UE: reconstrucia instituional a CNPAS i a structurilor sale teritoriale, formarea profesional, creterea eficienei n gestionarea procesului de depunere de ctre angajatori, a declaraiilor nominale privind obligaiile de plat ctre bugetul asigurrilor sociale i de sntate; finanarea activitii de asisten social; implementarea, monitorizarea i controlul activitii de prestaii i servicii sociale; incluziunea social. Sanatate: mbuntirea accesului populaiei la servicii de sntate, creterea calitii actului medical, creterea performanei i eficienei actului managerial n sntate, asigurarea unei bune ncadrri operative n cadrul activitilor n cazul unor situaii de urgen, calamiti i dezastre. Agricultura si dezvoltarea rurala: finalizarea proiectelor finanate n cadrul programului SAPARD, promovarea programelor cu finanare extern, verificarea cererilor de finanare i a cererilor de plat pentru programele Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural i Fondul European de Pescuit, asigurarea condiiilor pentru buna desfurare a activitii, pregtirea profesional a experilor. Stimularea transformrii gospodriilor rneti n ferme agricole familiale cu caracter comercial, formarea i consolidarea clasei de mijloc n spaiul rural este un obiectiv important de activitate pe care Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural l are n vedere. Se mai prevede creterea nivelului de informare al agricultorilor, ntocmirea de proiecte i de documentaii n vederea obinerii de finanri din fonduri europene, organizarea de cursuri de formare profesional pentru agricultori, organizarea de aciuni de popularizare i manifestri specifice domeniului agricol, acordare de asisten tehnic de specialitate n toate domeniile agricole, diseminarea prevederilor legislative care vizeaz mediul rural armonizate cu cele ale Uniunii Europene.Atingerea obiectivului global, a obiectivelor specifice va fi posibil prin completarea interventiilor regionale si locale cu cele national-sectoriale, n vederea sprijinirii si promovrii cresterii economice durabile. Printr-o bun coordonare se va realiza complementaritatea interventiilor locale cu cele regionale si cu cele sectoriale, obtinndu-se efectele sinergice necesare.

1.2 Strategia de Dezvoltare ca instrument de programare locala

Strategia de Dezvoltare elaboreaza si conjuga obiectivele si indicatiile regasite in documentele de programare in vigoare. Strategia este orientata sa contribuie la realizarea unui model de dezvoltare durabila. In mod particular, Strategia de Dezvoltare sprijina procesul de descentralizare al Administratiei Locale si racordeaza programele de dezvoltare la resursele interne precum si la oportunitatile financiare ale Comunitatii Europene.

Din punct de vedere tehnic Strategia va deveni un instrument pentru cei care opereaza actiuni directe. Strategia de Dezvoltare doreste sa creeze unitate intre propunerile de dezvoltare pe termen lung si nevoile imediate ale comunitatii. Din punct de vedere al sistemului Strategia de Dezvoltare este o componenta activa care defineste responsabilitatile pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabila.

1.3 Rolul comunitatii locale in programare, promovare si administrarea teritoriului

Un proces important care duce la maturitate este initiat prin aceasta Strategie de Dezvoltare care va promova alte instrumente de programare sectoriale (ex. Strategia de Dezvoltare a Turismului, Strategia de Protectie Mediului, Strategia de Protectie Sociala, Strategiea Politicilor pentru Preventie si Sanatate, etc)

1.4. Elaborarea Strategiei de Dezvoltare

Obiectivul Strategie de Dezvoltare este acela de a instrumenta o serie de actiuni focalizate pe imbunatatirea conditiilor economice, coeziunii sociale si gestiunea mediului in teritoriu. Strategia de Dezvoltare este construita pe baza a 5 principii:

1. Viziune integrata a modelului de dezvoltare

2. Implicarea in deciziile orientate pentru a reduce riscurile de pierdere a resurselor,

3. Construirea unui amplu consens din partea tuturor celor implicati;

4. Construirea unui sistem de management activ al strategiei care sa poata implementa prevederile acestui document pe toata perioada de operativitate a sa.

5. Creerea unui sistem de comunicare integrata pentru a face cunoscut permanent continutul si actiunile strategiei catre toate partile implicate si in mod particular catre cetateni.

Strategia de Dezvoltarea a orasului noastru integreaza 3 componente:

1. un model de dezvoltare economica si sociala;

2. modalitatile de interactionare cu cetatenii si alti factori interesati;

3. un plan de comunicare cu rol informare si promovare.

Un model reprezentativ este dat de urmatoarea schema:

1.5.Viziunea integrata a strategiei

Strategia a fost creata punand impreuna si coreland toate componentele fundamentale care sprijina dezvoltarea durabila a unui teritoriu.Componentele de referinta care sunt regasite in strategie sunt urmatoarele:

protectia mediului si a teritoriului;

dezvoltare economica;

coeziune sociala;

administratie locala.

Tipurile de corelatie care se regasec in aceste componenete vor influenta directiile de dezvoltare durabila a teritoriului. In mod grafic putem exprima aceasta prin urmatoarea schema:

Aceste componente conduc la construirea unui prim cadru de referinta pe baza caruia putem spune ca sunt construite actiunile prezentei strategii de dezvoltare.

1.6.Deciziile orientate si selective

O strategie pentru a fi eficienta trebuie sa fie corect structurata si trebuie sa selecteze anumite directii. Selectia directiilor din strategia de dezvoltare este cauza care conduce la identificarea prioritatilor care vor determina atingerea obiectivelor propuse. Metoda de orientare si selectie va fi definita ulterior in cadrul documentului.

In mod operativ deciziile se construiesc pe baza diferitelor prioritati existente din punct de vedere al mediului, dezvoltarii economice, coeziunii sociale si administratiei publice.1.7 Consensul tuturor asupra deciziilor

Dezvoltarea unui teritoriu trece in mod necesar printr-o totalitate de acorduri tacite si valori impartasite. Strategia de dezvoltare a fost construita pe baza unui proces care tintea aspectele principale ale teritoriului si pe baza posibilelor solutii ce vor fi organizate in documentul de fata prin propuneri de proiecte. In acest proces de elaborare a fost in permamneta cautat consensul tuturor celor implicati si a beneficiarilor finali (membrii comunitatii).

1.8.Manangementul strategiei de dezvoltare

Strategia reprezinta procesul principal care reconecteaza toate propunerile si activitatile administratiei locale in directia dezvoltarii teritoriale. Strategia nu este numai un document programatic ci si un instrument de management, avaluare si monitorizare. Tehnic, strategia este organizata in 4 faze:

1. Elaborarea documentului concentrat asupra redactarii si aprobarii (textul de fata);

2. Initierea implementarii strategiei concentrata pe realizarea actiunilor si proiectelor indicate in documentul de fata;

3. Verificarea strategiei concentrata pe analizarea rezultatelor si pe identificarea eventualelor nevoi aparute ulterior;

4. Actualizarea strategiei, in cazul in care va fi necesara aceasta datorita noilor nevoi aparute. Aceasta faza va da nastere unor posibile noi actiuni si proiecte. In mod grafic ciclul de munca poate fi reprezentat in felul urmator:

1.9.Comunicarea integrata

Politica Comunitatii Eurpene cu privire la rolul Administratiei locale prevede cresterea transparentei in toate actiunile administrative. Strategia de dezvoltare integreaza procese si instrumente de comunicare care vor fi utilizate pe toata perioada implementarii proiectelor propuse. Sistemul integrat de comunicare al strategiei este organizat pe urmatoarele canale:

1. transmiterea de identitati si imagini cu privire la brand-ul local;2. relationarea cu cetatenii si cu agentii economici locali;3. coordonarea intre politicile regionale, judetene si cele locale, in special cele pentru dezvoltarea turismului. Aceasta structura de comunicare se leaga de actiunile orientate catre verificarea calitatii acordurilor intre toti actorii implicati. O comunicare integrata este cea care argumenteaza cetatenilor si agentilor economici necesitatile care sunt identificate in teritoriu precum si actiunile intreprinse pentru remodelarea acestuia.

1.10. Metodologia folositaRealizarea acestui document strategic este rezultatul voinei comunitii din Bile Herculane, care are la baz colaborarea dintre membrii locali i reprezentanii administraiei publice. Obiectivul acestei Strategii este de a susine eforturile viitoare de dezvoltare ale localitatii, prin stabilirea unor direcii strategice care au la baz analiza a 4 factori importani: puncte tari (resurse), puncte slabe, oportuniti i ameninri cu care se confrunt localitatea.

Acest material a fost conceput ca un instrument care s vin n ajutorul tuturor membrilor comunitii locale, adresndu-se deopotriv administraiei publice, mediului de afaceri, instituiilor publice, organizaiilor neguvernamentale, dar i ceteanului simplu interesat de evoluia viiitoare a comunitii sale. Se prevede c acest instrument va fi deosebit de util n programarea viitoarelor investiii dar i n atragerea resurselor financiare (naionale i europene) pentru realizarea unor proiecte de anvergura pentru Oraul Bile Herculane.

Metodologia folosit n elaborarea Strategiei respect urmtoarele principii: validitate tiinific procesul de elaborare a documentului trebuie s respecte cerinele tehnice ale planificrii strategice;

principiul coerenei acesta se refer la corelarea stategiei locale cu documentele de planificare de rang superior (Strategia Judeean, Strategia Regional, Planul Naional de Dezvoltare) precum i cu documente locale;

principiul parteneriatului dezvoltarea unei relaii de colaborare ntre administraie i membrii comunitii locale, element deosebit de important att n etapa de elaborare a strategiei ct i n cea de implementare;

implicarea comunitii - procesul trebuie s fie deschis tuturor celor interesai din comunitate;

transparen i obiectivitate - procesul trebuie s fie transparent i s reflecte interesele comunitii ca ntreg;

coeren i continuitate - construcia documentului de planificare nu nseamn finalizarea procesului strategic; acest document trebuie s rmn deschis ideilor i completrilor viitoare (adaptarea periodic a documentului n funcie de modificrile care se produc la nivelul comunitii).

Partea a II a:

ANALIZA SOCIO - ECONOMICA A ORASULUI BAILE HERCULANE

II. Partea a II a: ANALIZA SOCIO - ECONOMICA A ORASULUI BAILE HERCULANE2.1 Prezentarea generala a orasului Baile Herculane si a pozitiei geografice:

2.1.1 Pozitie geografica, delimitarea teritoriului

Oraul Bile-Herculane, este situat n sud-vestul rii, pe Valea Cernei, fiind invecinat cu Muntii Mehedinti la vest si cu Muntii Cernei la est. Coordonatele sale geografice sunt 22.414167 longitudine estic i 44.878611, latitudine nordic. Altitudinea medie este de 165 metri. Orasul este cea mai veche staiune balnear din Romnia si una dintre cele mai vechi din lume, atestat documentar nc din anul 153 D.C. Staiunea este situat la 19 kilometri de Orova, 41 kilometri nord-vest de Drobeta Turnu Severin, 72 kilometri distan de Caransebe i 106 kilometri fa de Reia. Accesul la staiune se face astfel:

Acces rutier: 5 km fata de D.N. 6 (E 70) ce leaga vestul tarii de Bucuresti (la o distanta de 380 km);

Acces feroviar: calea ferata internationala Bucuresti -Timisoara -Budapesta, gara Herculane; Acces aerian: cele mai apropiate aeroporturi: Caransebes (80 km), Craiova (160 km) si Timisoara (170 km, aeroport international).

Fig. 2.1.1.1 Localizarea staiunii pe teritoriul riiDistanta fata de cele mai importante orse din tara:De la Pana la ...Distanta

Baile HerculaneAlba Iulia 234 km

Baile HerculaneArad 239 km

Baile Herculane Bacau 552 km

Baile Herculane Baia Mare 476 km

Baile Herculane Botosani637 km

Baile Herculane Brasov 379 km

Baile Herculane Bucuresti 400 km

Baile Herculane Craiova 174 km

Baile Herculane Constanta 626 km

2.1.2. Scurt istoricOriginea Bailor Herculane se ntinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea documentara a staiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat ntr-o tabula votiva din bai : Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea n calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, ntorcndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostiinta... . n perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. mpresionai de exceptionala putere tmduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi n Dacia le-au nchinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.

Dincolo de atestarea documentara, existena bilor din aceast staiune se pierde n negura timpului. Prezena omului n aceste locuri este dovedita de numeroasele descoperiri arheologice (unelte, arme, resturi de ceramic, monede, statui i altele). Dezvoltarea unei civilizaii primitive pe teritoriul sud-vestic al rii noastre a fost favorizat de climatul blnd, cu influene submediteraneene, vegetaia i fauna bogate, numeroase locuri adpostite (peterile des ntlnite, nsi Valea Cernei ncadrat de Munii Mehedini i ai Cernei).

Urme ale civilizaiei geto-dace au fost puse n eviden, dar, dei sunt puin numeroase, ele demonstreaz continuitatea vieii oamenilor pe aceste meleaguri. Dup primul rzboi daco-roman (101-102 e.n.) Banatul a intrat n componena provinciei Moesia Superioar, romanii gsind pe teritoriul bilor amenajri uoare din lemn, care au fost lesne distruse i nlocuite de cunoscutele terme, edificii, apeducte, bazine. Ca un argument n favoarea existenei unei populaii active pe teritoriul Mehadiei i a Staiunii Herculane, care se ocupa cu meteugurile i comerul, sunt denarii romani din anii 93-92 .e.n. i 28 .e.n.

Romanii au construit aici, la Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras) apeducte, temple, bi, monumente i statui, nchinate zeilor Hercules, Aesculap i Hygieia.

Intensa folosire a acestor bi se reflect n bogia de materiale arheologice descoperite de ctre austrieci n prima jumtate a secolului XVIII- lea, dup alungarea otomanilor din Banat.

Generalul austriac Hamilton a facut o inspecie n 1736, cu care ocazie a dat i el de ruinele bilor romane. Generalul a adus oameni din satele vecine, care au defriat pdurile seculare i apoi au ajutat la construirea ctorva case, a unei osptrii, a trei cazrmi, o biseric i altele. Tot atunci s-au reamenajat cteva dintre bazine cu apa cald, printre care Baia roman, nume pe care l poart i acum.

Pentru a face loc noilor edificii ale bilor, constructorii austrieci au demolat vechile ziduri i construcii romane dnd la iveal importante piese arheologice: sarcofage, statui, basoreliefuri. Majoritatea au fost transportate la Curtea din Viena, cu scopul de a decora slile bibliotecii imperiale. O corabie ncrcat cu vestigii antice de la Herculane, printre care i un impresionant sarcofag al unei matroane romane strjuit de dou statui ale lui Hercule, s-a scufundat n Dunre (n anul 1755), n apropiere de Budapesta. ( Ilie Cristescu, Trmul lui Hercules, 2001)

La Bile Herculane au rmas puine din inscripiile i statuile gsite, din cauza istoriei zbuciumate. Unele piese au fost deteriorate n timpul lucrrilor de ndeprtare a zidurilor romane prin folosirea explozibililor de ctre austrieci, distrugnd baza unei statui i o reprezentare a zeiei Hygeea, amndou executate n marmur. Descoperirile lui Paschale Garofolo (1737), notate n lucrarea sa Diserttio Thermis Herculanis (scriere ce constituie i astzi o lucrare de referin pentru cunoaterea pieselor pierdute pe drumul spre Viena) reprezint inventarul principal al materialului arheologic din epoca roman. Din aceste mrturii se mai pstreaz doar cteva ruine, cum sunt: zidul ponticului de la Podul Cernei din interiorul staiunii, zidul dinspre Baia roman i cteva dovezi lapiditare la muzeele din Caransebe i Lugoj. Pe lng acestea se mai gsesc nenumrate monede cu efigiile lui Traian, Hadrian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, tablele votive, haine, podoabe i multe alte vestigii.

Prin pacea de la Belgrad (1739) se hotrte ca grania dintre Imperiul Austriac i Imperiul Otoman s fie pe cursul Cernei. Pentru a nu pierde Orova, otomanii au ncercat devierea Cernei, prin nite jgheaburi dincolo de Orova, ns ndrzneaa lor ncercare nu a izbutit. Chiar i astzi se mai vd urmele acelei lucrri, n comuna Tople, pe lng Pietrele Iorgovanului. Dei existau riscuri foarte mari de a ajunge la bi, datorit disensiunilor dintre austrieci i turci, oamenii veneau totui la tratament din cele mai ndeprtate coluri ale Imperiului Habsburgic.

Renumele staiunii atrgea totui o mulime de suferinzi de reumatism care se adposteau n case improvizate. Cea mai mare publicitate a fost fcut staiunii de ctre un medic austriac, care a fcut analiza unor probe de ap de la Bile Herculane i a publicat rezultatele cu aprecierea categoric a efectelor miraculoase ale acestor ape. Din acel moment, staiunea a devenit loc de tratament pentru oameni din ntreaga Europa.

Dup anul 1800 urmeaz o perioad de reconstrucie a staiunii:

n 1810 se termin edificiul militar (pavilionul nr.5), se refac bile Elisabeta;

n 1824 se termin construcia hotelului Francisci- azi pavilionul 4; n 1826 se zidete baia Carolina, a crei cldire i mai pstreaz nfiarea de atunci (Baia Hebe) iar mai trziu se face legtura cu hotelul Franz Iosef (actualul Decebal), prin lrgirea podului de peste Cerna; n 1838 se construiete hotelul Ferdinand pavilionul nr.7- apoi Venera, i se reconstruiesc bile romane; n 1846 bile de indril (Baia Mare) sunt nlocuite cu baia Ludovic (azi baia Apollo); n 1847 este aezat statuia lui Hercules reprezentndu-l pe erou cu pielea leului din Nemeea pe el, confecionat din fier de tun, un cadou din partea ducelui Karls; n 1853 se finalizeaz lucrrile Hotelului Tersiana, astzi Pavilionul 3; n 1865 se deschide Hotelul Decebal (Franz Iosif);

n 1871 se finalizeaz lucrrile la Hotelul Rudolf (azi Hotelul Traian) i a bii Maria, azi pavilionul de fizioterapie, cu trandul termal;

n 1893 se construiete uzina electric, n imediata vecintate a podului de peste Cerna, din amonte de Hotelul Roman de astzi; n 1936 se construiete Hotelul Cerna, dupa planurile arhitectului Ioan Precup; n 1968 se construieste Hotelul Hercules;

n 1971 se contruiete Restaurantul Hercules; n 1973 Restaurantul Grota Haiducilor i Hotelul Domogled;

n 1975 Hotelul Roman;

n 1977 Hotelul Diana;

n 1979 Hotelul Afrodita; n 1982 Hotel Dacia;

n 1985 Hotel Minerva.

Toate construciile efectuate dup anul 1810 se pstreaz i astzi, efectundu-se consolidri fr a modifica aspectul arhitectonic al cldirilor.

n aceast perioad de construcie, mpratul Austriei a vizitat Bile Herculane (1852), spunnd c acum n aceast vale exist cea mai frumoas staiune de pe continent.

Dupa revoluia din 1848 i pn n anul 1913 a fost perioada n care staiunea a avut cea mai mare ascensiune, mica staiune devenind una internaional. Din acest timp dateaz cele mai luxoase bi, restaurante, vile etc. Toate construciile importante dateaz din acea perioad: hoteluri, cazinoul, fntni arteziene etc.ncepnd cu secolul XIX-lea se manifest preocupri i pentru terapia balnear.

ns, staiunea renate dup anul 1919, cnd Banatul intr n componena statului romn. Generalul Nicolae Cena, primarul i primul director al staiunii, deschide n 1924 un muzeu al regiunii, care acum i poart numele. Sub autoritatea romn, staiunea a beneficiat de mbuntiri: noi construcii hoteliere, o cercetare tiinific a zonei din punct de vedere geografic, istoric i a calitii terapeutice a apelor.

Toat istoria Bilor de la Herculane poate fi astfel clasificat succint, n trei perioade principale de nflorire: perioada roman, perioada austriac, perioada contemporan.Existena nentrerupt de dou milenii a staiunii Baile-Herculane a fost favorizata de eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, dar si de pitoreasca asezare a statiunii ntr-o vale adapostita de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico-edilitara de prim rang la un confort de nalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura, etc. au conferit acestei statiuni un nalt grad de atractivitate.

Originea toponimului si a statiunii sunt legate de faimosul erou Hercules, ntruchiparea masculinitii, a forei i a curajului. Legendarul erou era unul dintre cei mai iubii zei, un ideal spre care tindea fiecare brbat al acelor vremuri, oferind imaginea deplinei armonii ntre fora fizic i energia spiritual.

Este, aadar, uor de neles de ce legenda i cultul acestui zeu s-au rspndit att de repede peste tot pe unde au ajuns legiunile romane, inclusiv pe frumoasa Vale a Cernei.

Fig. 2.1.2.1 Statuia lui HERCULESNumele legendarului Iovan Iorgovan ar deriva de la diferitele nume prin care era cunoscut Hercule n lumea greac i latin. Iovan vine de la Iovis proles, iar Iorgovan ar fi compus din Iorgu i Iovan (Iorgu- o form corespunztoare grecescului Georgios, adic plugar, cel care ar cu plugul, cum e reprezentat Hercule pe diferite efigii). Baladele populare redau luptele lui Iovan Iorgovan ntr-o atmosfer de mister, iar localizarea acestora este foarte asemntoare cu Valea Cernei i cu nsuirile tmduitoare ale izvoarelor de pe aceste meleaguri (Ilie Cristescu Miracolele Cernei).Astfel, in Balada Iovanu Iorgovanu i Sierpele de dr. Alessandru Popoviciu este exprimat strvechea credin popular, dup care, n timpul luptelor dintre daci i romani ar fi existat un sierpe care s-ar fi scldat n apele termale i c aceast scldare l-ar fi fcut att de mare, nct n fiecare zi se hrnea cu dou-trei oi sau cu cte un bou. n curnd, el deveni balaur, iar localnicii nspimntai au ncercat s-l mbuneze, jertfindu-i vite. n vremea aceea, trei fete i un fecior de mprat s-ar fi rtcit pe acolo i vznd arpele scldndu-se n apele ce izvorau din adncurile pmntului, s-ar fi scldat i el n fiecare zi, simindu-se din ce n ce mai puternic i devenind hidra de pe Valea Cernei.

O alt balad istorisete c Hercule, n drumul su ctre muntele Elbrus din Caucaz, ducndu-se s-l elibereze pe Prometeu (care fusese nlnuit de o stnc pentru c furase focul din cer i-l druise pmntenilor) auzi despre frdelegile balaurului i se hotr s-l rpun. Pe drumul sau i ncearc sabia ntre Izvoare i Baia de Aram, la Ponoare, fcnd astfel Podul natural de la Ponoare. De fiecare dat cnd ntlnea balaurul i se confruntau lua natere o form de relief deosebit. Astfel, lng Muntele Oslea a luat natere forma columnei pe care o vedem azi; sabia lui Hercule a tiat muntele n dou i din aceast lupt au luat natere Cheile Corcoaiei, devenite acum i Cheile lui Hercules. Balaurul (hidra) a fugit pe Cerna n jos, spre apele termale din staiune, cu gndul de a se sclda n ele pentru a prinde puteri. Oamenii l-au ntmpinat i l-au lovirit cu bolovani. A doua lupta s-a dat la apte Izvoare Calde, unde balaurul nu a reuit s intre n apele termale, iar Hercule i-a tiat cel de-al doilea cap. Oamenii l-au rugat s se mbieze i el pentru a-i mprospta puterile, ceea ce a i fcut. Al treilea cap al balaurului a fost pierdut pe locul actualului hotel Roman, unde se afl izvorul Hercule, cu cel mai mare debit. La Tople, lng podul de piatr, unde se afl stnca splat de ape, i-a pierdut balaurul cel de-al patrulea cap. Aici, oamenii au ridicat o nou statuie, cunoscut sub denumirea de Sfinxul bnean, aflata pe malul stng al Cernei (la un kilometru mai sus de Tople, la doi kilometri de hotelul Roman) care poate fi vzut de pe osea.

Balaurul fuge i reuete s ajung la Dunre, unde Hercule l ucide, tindu-i i ultimul cap. ns balaurul, nainte de a muri i spune eroului c uciderea lui va atrage un blestem peste locuitorii acelor locuri. La puin timp dup aceea, din piatr ncepu s ias aa-numita musc columbac, rspndit numai n acea zon, fcnd ravagii printre animalele oamenilor. S-a ncercat betonarea peterii n mai multe rnduri, dar n zadar. Acum, aceast peter a fost acoperit de apele Dunrii. Adpostul eroului era n petera Grota Haiducilor, de unde putea supraveghea cu uurin izvorul (Ilie Cristescu, Miracolele Cernei).

Multe personaliti marcante ale istoriei au vizitat i s-au bucurat de apele tmduitoare ale acestei staiuni. Scriitori romni ca George Cobuc, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Ionel Teodoreanu, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, mprteasa Sisi, mpratul Franz Iosef, Vasile Alecsandri, regele Carol I al Romniei.

mprteasa Elisabeta (Sisi) era o pasionat a frumuseilor naturii i a locurilor de odihn i tratament, pe care le-a vizitat cutreiernd ntreaga Europ incognito, nsoit de o prieten apropiat, iar la Herculane, de o cluz din satul Pecinica. ns, de multe ori conducea caleaca singur i ca dovad a rmas mrturie un tablou nfind-o pe mprteas conducnd caleaca prin comuna Mehadia, prin dreptul ruinelor castrului. mprteasa obinuia s fac plimbri, n serile cu lun plin, pn la podul uzinei, de unde contempla privelitea ce se reflecta n apa Cernei.

Fig. 2.1.2.3 Panou din centrul staiunii pe care sunt scrise impresiile scriitorilor

2.1.3. Rangul localitatii

Baile Herculane sunt recunoscute ca staiune din timpuri stavechi. Staiunea milenar este menionat istoric sub denumirea Ad aquas Herculis sacras ad Mediam.Astazi, localitatea are rang de oras.2.1.4. Suprafata orasului

Orasul Baile Herculane are o suprafata totala de 10544 ha, din care:- suprafata intravilan - 228 ha

- suprafata agricola - 929 ha

- suprafata impadurita - 3320 ha

- suprafata cu pasuni - 309 ha

Trupul principal cuprinde localitatea Baile Herculane si localitatile componente Pecinisca. Alte trupuri secundare cuprin dotari edilitare si turistice din teritoriu:

- trup uzina de apa - 1.70 ha

- trup 7 Izvoare si camping - 2.13 ha

- trup Strand Ghizela - 2.33 ha

- trup haldina de gunoi - 6.00 ha

Intravilanul actual al unitatii teritorial administrative este cel prevazut n Planul Urbanistic General - P.U.G. al orasului Baile Herculane, elaborat in anul 1997, cu modificarile ulterioare.

2.1.5. Repere urbanistice

n cadrul judeului Cara-Severin, oraul Baile Herculane este situat n partea sud-estica a judeului i s-a remarcat ca un important punct de atracie turistica. Dup numrul populaiei de 6.026 la nivelul anului 2006 se afl pe locul 8 (ultimul), n cadrul judeului Cara-Severin. Administrastiv-urbanistic, orasul are n componenta sa 2 localitti, Baile Herculane orasul propriu-zis si satul Pecinisca.2.1.6. Cadrul natural

Orasul Baile Herculane este situat in cadrul natural al Vaii Cernei, singura dintre vile Carpailor Meridionali care se nscrie n ntregime ntr-un culoar tectonic, separnd Munii Godeanu i Munii Cernei de Munii Vlcan i Munii Mehedini, fiind orientat pe direcia nord-est sud-vest.

Apartenena sa la un ansamblu geografic foarte complex i la bazinul Dunrii, s-a reflectat ntr-o diversitate deosebit a aspectelor de relief si peisaj, ct i ntr-o evoluie proprie, ceea ce a fcut ca bazinul s aib o specificitate aparte. La elementele reliefului se adaug vegetaia bogat i fauna divers, ct i climatul favorabil cu influene sud-mediteraneene.

Privit n ansamblu, Valea Cernei are un aspect de covat uria, n partea superioar, marcat la margini de dou culmi difereniate ca altitudine i aspect, ntre Vrful Paltina (2140 m) i Vrful Grba (1740 m), reunite sub forma unei neuri nalte de 1320 metri, alctuind cumpna de ap ntre bazinele Cernei i Jiului.

Geneza i structura geologic

Valea Cernei, de origine tectonic, are n cea mai mare parte versani abrupi, rectilinii, cu o verticalitate pronunat i nlimi care ajung pn la 400-500 m. n perimetrul acestei zone apare o diversitate accentuat de roci, de la isturi cristaline la roci sedimentare. Fiecare dintre aceste roci imprim o not aparte reliefului. Munii Godeanu etaleaz un relief masiv, greoi, cu creste secundare prelungi i uor rotunjite care coboar n trepte nspre Cerna. Obriile vilor au fost modelate de gheari. nspre sud-vest, Munii Godeanu se continu cu Munii Cernei, unde peisajul este mai variat, n funcie de substrat. Apar astfel att culmi masive cu interfluvii rotunjite, ct i creste nguste care, nspre Cerna, se termin brusc prin perei verticali corespondeni calcarelor. Mult mai impuntori sunt pereii din Marele Abrupt, care corespunde versantului apusean al Munilor Mehedini.

Aspecte morfologice i morfometrice

Un aspect demn de luat n seam este asimetria bazinului Cernei. De la obrie i pn la treimea inferioar, versantul drept este constant mai nalt, cu cteva sute de metri fa de cel opus. Spre vrsare, ns, se constat o schimbare a modului de distribuire a nlimilor, n timp ce culmea vestic din Vrful Arjana (1513 m) scade treptat pn sub 900 de metri. nlimile din est, chiar din dreptul Bilor Herculane se menin la peste 1000 m (Domogled, 1500 m).

Partea sudic a Munilor Cernei aparine n cea mai mare parte domeniului autohton: un complex de roci cristaline, isturi cloritoase verzi, gnaise granulare.

Acest complex este strbtut n lungul Cernei, la nord de Bile Herculane, pe o lungime de circa 15 kilometri, spre apte Izvoare Calde i confluena Cernei cu Iuta. Sedimentarul autohton este pus n eviden n cteva arii ce aparin mai multor cicluri de sedimentare paleozoice i mezozoice.

Impactul climei asupra arealului turistic al Bilor Herculane

Clima i elementele sale componente sunt nuanate de configuraia major a reliefului, n cazul de fa muntele, dar i de configuraia de detaliu, de expoziia versanilor, nclinarea, forma i orientarea culmilor. La acestea se mai adaug nveliul vegetal, n special vegetaia forestier. Toate acestea influeneaz i detaliaz clima, care acioneaz la rndul su asupra organismului uman. De factorii climatici, cu impact bioclimatic (temperatur, precipitaii, umiditate, vnturi, durata de strlucire a soarelui, compoziia atmosferei, radiaiile solare) depinde pretabilitatea unei regiuni sau staiuni turistice la cur, la activiti de recreere, la practicarea unor sporturi de sezon. (Ciang N., 2002, Romnia- Geografia Turismului).

Mai mult dect consecinele poziiei, este de luat n seam situaia orografic general i adpostul oferit de masivele muntoase care nconjoar din trei pri jumtatea de obrsie a bazinului. Toate acestea creeaz premizele unor condiii climatice i topoclimatice aparte, reflectate n trsturile generale ale mediului.

Pentru staiunea montan Bile Herculane, climatul plcut este un avantaj net, mbinnd aspectele temperat-continentale cu influenele submediteranene care aduc primvara mai repede n staiune i fac iernile mai blnde.

Regimul termic

Valea Cernei este adpostit de culmi a cror orientare favorizeaz ptrunderea maselor de aer sud-vestice, adnc spre nord-est. Influenele submediteranene se fac simite prin temperaturi mai crescute dect n nordul rii. Verile sunt calde i rcoroase,cu un grad mai mare de instabilitate termic, pus n eviden de frecvena averselor, nsoite de descrcri electrice, cu temperaturi n jur de 18-20 0C, n timp ce iernile sunt blnde, dar cu precipitaii abundente. Temperatura medie anual, cu toate c se afl n plin regiune de munte, este de 10,5 0C la Bile Herculane, pentru ca pe crestele Godeanului s se apropie de 0 0C.

Valorile absolute ale temperaturii aerului prezint o foarte accentuat variabilitate.Cea mai mare valoare a temperaturii la Bile Herculane a fost de 31.1 0C, n august 1953. Cele mai sczute valori nregistrate au fost de 18 0C, n ianuarie 1950.(Cristescu Ilie, (2001), Trmul lui Hercules)Umiditatea aeruluiInfluena mediteranean asupra umiditii este destul de puternic, mai ales prin faptul c masele de are umed, transportate cu predilecie n partea de sud-vest a rii, se canalizeaz n culoarul Cernei, mrind aportul de umezeal. Cantitile mari de precipitaii de la CernaSat i din tot bazinul superior aflat la altitudinea absolut sub 1200-1300 m, pot fi considerate drept consecina acestui proces.Nebulozitatea

Ca urmare a orientrii generale fa de circulaia dominant, n Valea Cernei se constat apariia fenomenului de descenden a aerului pe pantele vestice, adic a unui proces cu caracter fohnal care duce la disiparea proceselor noroase. Configuraia de ansamblu a reliefului face ca efectul de fohn s se resimt cu intensitatea cea mai mare n sectorul Bilor Herculane Pecinica, ceea ce determin o nebulozitate mai redus.

Precipitaiile atmosferice

Precipitaiile se supun unei repartiii similare temperaturii n funcie de altitudine, dar reprezint un element mult mai instabil dect in cazul temperaturii. Cantitile medii anuale de precipitaii sunt cuprinse ntre 760 mm la Bile Herculane i 1088 mm la Vrful arcu. Cantitile de precipitaii prezint oscilaii mari de la un an la altul. Valorile maxime anuale s-au nregistrat n anul 1969, cnd au depit 1000 mm la toate staiile. Valorile minime anuale s-au nregistrat n anul 1948, numai 800 mm.

Repartiia anual a precipitaiilor prezint dou maxime i dou minime, fenomen caracteristic pentru partea de sud-vest a rii, ca o dovad a manifestrii unei influene oceanice i mediteraneene. Primul maxim se formeaz n ntreaga vale a Cernei, n luna mai sau iunie, ca urmare a influenei anticiclonului azoric, iar cel de-al doilea n noiembrie, ca urmare a influenei mediteraneene.

Stresul bioclimatic

Stresul bioclimatic este format din dou componente: stresul cutanat i stresul pulmonar. Cei doi sunt legai de cele trei elemente climatice, temperatur umiditate - vnt, n cadrul crora organismul prezint o stare de echilibru biologic. Dincolo de aceste valori, factorii meteorologici devin stimuleni sau chiar stresani, impunnd intrarea n aciune a mecanismelor biologice de termoreglare i autoaprare( Ciang N., (2001, 2002), Romnia. Geografia Turismului). Temperaturile plcute i aerul curat al staiunii fac ca stresul cutanat i cel pulmonar s fie mai mic de 30.

Indicele de confort termic

Acesta se leag de proprietatea organismului de a-i menine temperatura constant, chiar n limite largi ale temperaturii mediului, exterior organismului. Confortul termic este cuprins ntre 16,8 20,6 To.E.E.

Indicele climato-turistic

Indicele climato-turistic este intervalul de timp favorabil turismului. Pentru zona montan acesta este cuprins ntre lunile iulie-septembrie. Dar, datorit climatului special al staiunii Bile Herculane, indicele este cuprins ntre lunile mai-septembrie (5 luni).

Ionizarea aerului

Dintre compuii gazoi ai atmosferei, oxigenul are cea mai pronunat tendin de a forma ioni, n condiiile aciunii unui agent ionizant asupra atomilor moleculelor. Ionii iau natere prin ataarea unui electron cu ncrctur negativ de o particul neutr electric.

Ionizarea negativ, foarte puternic, duce la creterea rezistenei generale a organismului i favorizeaz circulaia sanguin. Prezena ionilor negativi n staiunile montane influeneaz pozitiv evoluia unor afeciuni precum astmul bronic, reumatismul, hipertensiunea, nevrozele, surmenajul.

n Romnia, nivelul ionizrii aerului variaz ntre 650-220 ioni pozitivi -negativi/cm3. Cele mai multe staiuni au valori medii a concentrrii ionilor, n jur de 1400 ioni/cm3, valorile cele mai mari fiind intalnite n zonele de deal i munte. Cea mai mare concentrare de ioni din atmosfer a fost constatat la Bile Herculane, dei aceasta se gsete doar la 160 m altitudine. Fenomenul de datoreaz prezenei elementelor radioactive din roci i din apele termale.Pentru determinarea climatului aeroelectric existent n zona Bile Herculane, s-au efectuat msurtori, n decursul mai multor ani. n fiecare an au fost fcute observaii n toate anotimpurile. Punctele de msurare au fost alese n aa fel nct rezultatele obinute s fie ct mai reprezentative pentru aceast zon. Cercetrile au reliefat preponderena ionilor negativi fa de cei pozitivi. Astfel, n jurul barajului uzinei de ap, existent n amonte de staiune, au fost gsite concentraii importante de ioni negativi, de pn la 6400 de aeroioni pe cm3.

Chiar n parcul central al staiunii, unde activitatea urban de fiecare zi diminueaz concentraia ionilor biologic activi, predomin ionizarea negativ. S-a cercetat i n amonte de staiune pe o distan de civa kilometri, observndu-se o aeroionizare important. Rezultatele demonstreaz c, din acest punct de vedere, staiunea Bile Herculane se aseamn cu staiunea Davos din Elveia i se apropie de cascada Niagara (msurtorile fcute la cderea acesteia). La numai 160 de metri se respir un aer ca la o altitudine de 2000-3000 metri.

Reeaua hidrografic i funcia ei turistic

Reeaua hidrografic a staiunii Bile Herculane se concentreaz de-a lungul cursului Cernei i reprezint principala resurs turistic a staiunii, atrgnd turitii prin valoarea terapeutic a apelor termale i sulfuroase. Acestea, favorizeaz att turismul terapeutic ct i pe cel de agrement ( prin bazinele cu ap termal, cdiele cu ap termal de pe malul Cernei, apa Cernei).

Apele termale/ termominerale

n prezent, n mprejurimile staiunii Bile Herculane, sunt cunoscute 16 izvoare naturale cu ap termomineral, nirate de-a lungul Cernei, pe o lungime de aproape 4 kilometri. Pe lng acestea, n ultimele decenii s-au efectuat 9 foraje hidrologice, cu ajutorul crora s-a obinut un spor important de debit. Rezerva actual de ap termomineral de care dispune staiunea este de peste 4000 m3 n 24 de ore, oferind posibiliti variate de cur balnear.

Apele termo-minerale de la Bile Herculane conin cloruri de Sodiu, Potasiu, Magneziu, Carbonai i Sulfai de Calciu i Magneziu, Brom, Iod, Hidrogen Sulfurat, Ioni de Calciu, Sodiu, Clor, Litiu, Stroniu, Titan.

Apele curgtoare

Cu puine excepii, toate cursurile de apa din zona sunt aflueni ai Cernei. Principalii aflueni sunt: Balmoul, Crbunele, Olanul, Craiova, Vnturtoarea, Iuta i Priscina (dreapta), respectiv Turcineasa, Arasca, sna, Jelru - aflueni de stnga, ce izvorsc din Munii Mehedini.

Apele de carst

Relieful carstic domin arealul turistic al staiunii Bile Herculane, pe care apa l-a modelat sub forma cheilor, dar i a peterilor. Printre cele mai reprezentative chei din acest zon sunt Cheile Corcoaia i Cheile esnei, iar dintre peterile cu ap se numr: Petera Cloani (cu lacuri -o suit de gururi i bazine, cu fundul acoperit de un strat de argil sau de calcit, cele mai multe dintre ele cu ap cristalin.); Petera 10 din Valea Cernei (gururi cu ap cristalin).Lacurile

Cel mai important lac din zona staiunii Herculane este lacul de baraj artificial de pe Valea Cernei, situat la 55 kilometri n amonte de amplasarea staiunii. Acesta are o suprafa de 130 km2, 120 milioane m3, iar debitul mediu anual este n jur de 6 m3/s, ntinzndu-se n amonte pn la izbucul Cernei. Lacul este utilizat i pentru agrement (not, pescuit, plimbri cu barca), n preajma acestuia construindu-se n timp mai mult cabane

Fondul turistic biogeografic

Datorit amplasrii staiunii n perimetrul unui parc naional (Domogled-Valea Cernei), potenialul biogeografic exist din abunden.

Vegetaia - sintez a potenialului ecologic

Datorit poziiei masivelor muntoase din jur, valea are un pronunat regim de adpost, iar orientarea culmilor principale favorizeaz ptrunderea maselor de aer sud vestice adnc spre nord est. Astfel, exist condiii climatice i topoclimatice deosebite n ansamblul Carpailor. Prin urmare, exist o vegetaie specific climatului de nuan submediteranean, fiecare rezervaie avnd totui specificul ei. n astfel de condiii, exist o flor foarte diversificat, care cuprinde i multe endemisme, avnd o excepional importan botanic.

n Valea Cernei se ntlnesc mai multe etaje de vegetaie, de la pdurile de gorun la molidiurile de limit. Totui, dominante sunt pdurile de fag, n care, pe lng Fagus sylvatica se ntlnete Fagus orientalis. Pe platoul carstic ntlnim elemente de vegetaie cu un pronunat caracter termofil, ntre care specii caracteristice sunt: liliacul (Syringa vulgaris), mojdreanul (Fraxinus ornus), scumpia (Cotinus coggygria), crpinia (Carpinus orientalis) i alte plante mediteraneene.

Pe teritoriul parcului Domogled - Valea Cernei ntlnim urmtoarele specii de plante ocrotite: Sngele voinicului,Bulbucul de munte, Ghimpele, Smrdarul, Stnjenelul, Alunul turcesc, Brndua galben, Narcisa, Lcrmioara, (Sorbus borbassi) specie endemica de scoru, (Colchicum haynaldi) specie de brndu, Cornuelul bnean, (Hypericum rochelii) specie de pojarni, (Astragalus depressus) specie de cosai , Barba caprei.

Arborele mamut, Sequoia Gigantea, este o specie rar reprezentat doar de cteva exemplare pe teritoriul Romniei, fiind declarat monument al naturii. Acesta poate fi admirat n centrul staiunii.

De asemenea, sunt i multe specii endemice, care nc nu au statut de plante ocrotite: Pinul negru bnean, Scaunul cucului, Spunaria, Alina, specie de mixandr slbatic, (Sorbus dacica) specie de scoru, Grozama, Inul bnean, Urechea ursului, Stnjenelul bnean, alunul turcesc, garofia alb, mixandra bnean, albstrica, borceag slbatic, gua porumbelului de piatr.

Alte specii din Valea Cernei sunt: aninul alb, fag, alun, frasin, jugastru, curpen de pdure, tei argintiu, crpini, liliac (Pdurea de liliac), ieder, gorun, cer, stejar pufos, scumpie, urzica moart, ventrilic.Existena acestor specii, fie ele protejate, endemice sau neocrotite creeaz un ecosistem cu totul i cu totul special, contribuind la biodiversitate. Astfel, prin ocrotirea i respectarea regulilor prevzute pentru protecia valorilor naturale, se reuete s se menin biodiversitatea i s se conserve integritatea ecosistemelor. Toate aceste specii de plante exist datorit stabilitii ecologice i calitii unor intervenii care nu afecteaz ecosistemul.

Fauna i fondul cinegetic

Viaa freamt prin mii de specii de animale, prezente peste tot, pe stncile golae i n ntunecimea codrilor, n izvoarele de ap i n bezna peterilor. Fauna cavernicol este reprezentat de peste 150 specii, o parte din acestea fiind relicte endemice, ca de exemplu: Troglovitraea argentauri, Acicula oltenica, Speocyclops lindbergi, Centromerus dacicus etc.

Valea Cernei i zonele nvecinate adpostesc cea mai mare diversitate de lepidoptere din Romnia, peste 1500 de specii, 45% din fauna de lepidoptere a Romaniei. Dintre arahnide, putem ntlni scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus), iar dintre vertebrate, reprezentative pentru aceast zon sunt vipera cu corn (Vipera ammodytes) i arpele lui Esculap (Elaphe longissima).

Dintre mamifere, chiropterele (liliecii) formeaz colonii mari n unele peteri- liliacul troglofil (Rhinolophus ferrumequinum), iar dintre speciile de dimensiuni mai mari, cele mai bine reprezentate sunt: vulpea (Vulpes vulpes), jderul de copac (Martes martes), bursucul (Meles meles), pisica slbatic (Felis silvestris), vidra (Lutra lutra), cpriorul (Capreolus capreolus), ursul (Ursus arctos) i rsul (Lynx lynx). De asemenea, ntlnim urmtoarele endemisme de faun: presura brboas, pietrarul bnean, lstunul mare, balaurul, broasca estoas de uscat i vipera cu corn.

Dintre psri, specii de origine sudic sunt: drepneaua mare (Apus melba), lstunul de stnc (Ptyonoprogne rupestris), rndunica rocat (Hirundo daurica), uliul psrar, uliul ginilor, porumbelul gulerat, potrnichea de munte, codobatura de munte , ciocnitoarea neagr, cucul, sturzul, bufnia , gaia, cucuveaua, ginua de alun.

Areale naturale protejate

Staiunea Bile Herculane este situat n Parcul Naional Domogled-Valea Cernei. Astfel c, toate speciile de plante i animale sau peisaje naturale sunt protejate prin lege. Parcul Naional Domogled-Valea Cernei acoper una dintre cele mai interesante zone din ar, n care, nc din 1932, s-a constituit una dintre primele rezervaii tiinifice ale Romniei. Din punct de vedere administrativ, parcul se desfoar pe teritoriul a trei judee: Cara-Severin, Mehedini i o mic poriune din Gorj.

Accesul n parc se face n felul urmtor: din sud, intrarea se face prin staiunea Bile Herculane, situat pe drumul european E70, din est, se poate ajunge direct n zona central a parcului pe drumul judeean ce leag localitatea Baia de Aram de staiunea Bile Herculane, iar dispre nord, se poate ajunge pe ruta Uricani-Cmpul lui Neag.

Parcul are o suprafa de 60100 ha, care include urmtoarele arii protejate: Rezervaiile Domogled-Valea snei-Vrful lui Stan (4 000 ha); Platoul Coronini-Bedina (2 900 ha); Geanurile Cernei (1 900 ha); Ciucevele Cernei (1 200 ha); Iauna-Craiova (800 ha);

Piatra Cloanilor (1 700 ha); Cheile Corcoaia i Cheile Cloanilor (10 ha).

n Parcul Naional Domogled-Valea Cernei se afl centrul ariei de rspndire a Pinului Negru de Banat (Pinus nigra ssp.banatica), specie endemic, care este renumit pentru rezistena i adaptarea sa n condiii vitrege, ceea ce nseamna c se dezvolt pe stnci abrupte dezgolite (fr sol). Extinderea acestei specii este continu i pe mari suprafee, formnd arborete de mare valoare peisagistic. ntlnim aceast specie pe formaiuni stncoase abrupte, care ne dau o imagine somptuoas, parc rupt din basm.

Peterile termale din Parcul National Domogled-Valea Cernei sunt unice n Romnia i foarte rare pe glob, peteri n care, condiiile de mediu sunt asemntoare celor din climatul tropical (35o-45o temperatura aerului), fapt pentru care fauna i speleotemele au caractere aparte. Un exemplu ar fi Petera lui Adam, creia i s-ar putea conferi statutul de rezervaie tiinific, pentru conservarea i studierea n continuare a condiiilor de oaz tropical unic n Romnia, cu punga ei de aer cald, coloniile de lilieci i fauna de guano, precum i crusta i stalactitele gelatinoase nemaintlnite n alte peteri.

O alt peter interesant, din mai multe puncte de vedere este Petera (Grota) cu aburi (are doar 14 m lungime) care rsufl aburi fierbini (52o-56o), cu miros de pucioas, printr-o crptur n stnc, auzindu-se bolboroseala nfundat ca de cazan uria n clocot, ce nsoete aburii. Emanaiile sulfuroase fierbini au creat condiii pentru dezvoltarea unui muchi pe care l gsim numai aici (Philonotis schliephackei), pentru protecia cruia s-a propus chiar crearea unei rezervaii n acest punct. De asemenea, foarte rare n peterile rii, sunt depunerile de cruste i speleoteme din gips, pe mari suprafete ale pereilor i planeului, ceea ce ntlnim n petera lui Ion Brzoni.

2.2. Populatia si forta de munca2.2.1. Populatia orasului Baile Herculane in functie de sex, etnie, religie, varsta si ocupatiiPopulatia orasului Baile Herculane, in anul 2007, este de 6092 persoane, grupata in 621 de gospodarii.La recensamntul din 2002 populatia orasului Baile Herculane era de 6019 persoane, din care 2882 persoane (47,9 %) barbati si 3137 persoane (52,1%) femei.Din punct de vedere al nationalitatilor, situatia este prezentata in tabelul 2.2.1.1. Tabelul 2.2.1.1 Structura etnica

Romni 5834

Maghiari 51

Rromi 67

Ucraineni 3

Germani 28

Sarbi 7

Structura populatiei dupa religie este prezentata in tabelul 2.2.1.2.Tabelul 2.2.1.2 Structura pe religii

Ortodoxa 5730

Romano- Catolica 135

Greco-Catolica 28

Reformata 18

Evanghelica 1

Penticostala 27

Baptista 52

2.2.2. Evolutia populatiei in ultimii ani

Fata de anul 2000 (tabelul 2.2.2.1) se constata:

-o scadere a numarului de persoane de la 6222, la 6019 persoane in 2002, respectiv 6092 in 2007;

-o usoara tendinta de imbatranire.

Tabelul 2.2.2.1 Caracteristicile populatiei in anul 2000Numar

Populatia totala la 1.VII.(stabila)6222

Populatia la 1.VII. - femei3239

Populatia cu domiciliul in localitate la 1.VII.6273

Populatia totala la 1.I.(stabila)6259

Populatia la 1.I. - femei3261

Nascuti vii38

Decedati - total52

Casatorii48

Divorturi15

Stabiliri de domiciliu in localitate112

Plecari cu domiciliul din localitate167

Stabiliri de resedinta in localitate la 31.XII.(pana in 2000 la 1 iulie)15

Plecari cu resedinta din localitate la 31.XII.(pana in 2000 la 1 iulie)100

Emigranti4

Imigranti1

2.2.3. Forta de munca

In tabelul 2.3.1 si figura 2.3.1 este prezentata, tabelar si grafic, structura fortei de munca angajate.

Tabelul 2.3.1 Structura fortei de munca angajate

Forta de muncaAnul 2000Anul 2002Anul 2003Anul 2004Anul 2005Anul 2006Anul 2007

Numarul total de salariai din care:1753198725772156200420042203

- n agricultura484510101017

- n industrie148175184231168168168

-n industria extractiv4222223

- n industria prelucrtoare33223157505074

- n energie electric i termic, gaze i ap11115115117211611691

- n construcii681222301809494112

- n comer189204120125125125124

- n transport i post06453613737113

- n activiti financiare bancare i de asigurri31241614171714

- n administraia public675570110110110115

- n nvmnt6386208178178178193

- n sntate i asisten social49204204204204204205

Fig. 2.3.1 Situatia generala a fortei de munca angajate

Dupa cum se poate observa din figura 2.3.1, situatia fortei de munca pe piata muncii locale este destul de fluctuanta. Cele mai constante domenii in ceea ce priveste forta de munca angajata sunt: agricultura, domeniul financiar (activitati financiare, bancare si de asigurari), precum si domeniul sanatatii si asigurarilor sociale. Domeniul agricol si cel financiar sunt relativ slab reprezentate, numarul maxim de angajati in agricultura fiind de 48 la nivelul anului 2000 si 17 la nivelul anului 2007, iar in domeniul financiar fiind angajate 31 de persoane la nivelul anului 2000 si 14 la nivelul anului 2007.

Domeniul sanatatii si al asistentei sociale prezenta, la nivelului 2000, un numar de 49 de salariati, dupa care a urmat o adevarata explozie, numarul angajatilor ajungand la 204 si mentinandu-se constant pana in 2007.

Situatia cea mai controversata o prezinta domeniul constructiilor unde personalul angajat s-a dublat de la un an la altul in perioada 2000 2003, dupa care a urmat o scadere la fel de agresiva.

Daca ne raportam la situatia unitatilor de invatamant din orasul Baile Herculane (insa fara a trage concluzii pentru moment), atunci la fel de controversata este si situatia angajatilor din invatamant, numarul acestora crescand in timp ce numarul unitatilor de invatamant scade.

Cea mai spectaculoasa ocupare a fortei de munca pentru ultimul an prezentat o are sectorul transport si posta.

Fig. 2.3.2 Fonderea fortei de munca angajate in industrie si agricultura

La nivelul anului 2007, dupa cum se poate observa din fig.2.3.1, forta de munca angajata in industrie si agricultura (sectoare dominante in economia Romaniei) are o pondere relativ mica, in totalul fortei de munca ocupate, pe raza orasului Baile Herculane, ceea ce poate insemna ca serviciile sunt destul de bine dezvoltate in zona.

In continuare (fig. 2.3.3) este mentionata situatia somerilor, precum si aceasta situatie raportata la numarul persoanelor active (fig. 2.3.4).

Fig 2.3.3. Situatia somerilor inregistrati

Fig.2.3.4 Situatie fortei de munca locale la nivelul anului 2007

2.3. Infrastructura serviciilor sociale si cea educational2.3.1. Educaia

Infrastructura educationala a orasului Baile Herculane cuprinde:

- Liceul Teoretic ,,Hercules cu profil Teoretic Filier tehnologic Alimentatie

publica si turism, cu un numr de 912 elevi, care cuprinde si Scoala General cu

clasele I-VIII cu un total de 364 elevi;

- Grdinita cu program prelungit cu un numr de 104 copii;

- Grdinita cu program prelungit cu un numr de 120 copii;

- Cresa cu o capacitate de 30 locuri;Tabelul 2.3.1.1 Caracteristicile principale ale sistemului educational in orasul Baile Herculane

Numar

Unitati de invatamint - total2

Gradinite de copii1

Licee1

Copii inscrisi in gradinite137

Elevi inscrisi - total783

Elevi inscrisi in invatamint primar si gimnazial349

Elevi inscrisi in invatamintul primar178

Elevi inscrisi in invatamintul gimnazial171

Elevi inscrisi in invatamintul liceal356

Elevi inscrisi in invatamantul de arte si meserii78

Personal didactic - total63

Personal didactic in invatamint prescolar12

Personal didactic in invat. primar si gimnazial10

Personal didactic in invatamint primar10

Personal didactic in invatamint liceal41

Sali de clasa si cabinete scolare19

Laboratoare scolare4

2.3.2. SanatateaReforma serviciilor de sntate din 2004 a coninut i a produs modificri ale sistemului sanitar public, cu efecte asupra reelei de uniti sanitare i asupra structurii personalului implicat n asigurarea serviciilor de sntate, att n sectorul public, ct i n cel privat. Au fost desfiinate dispensarele urbane, att o parte din medicii din dispensare, ct i o parte din medicii de ntreprindere devenind medici de familiei, cu autonomie fa de spital, subordonai fiind Casei Judeene de Asigurri de Sntate, cu care au ncheiat contracte.Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie este realizata prin reteaua unitatilor sanitare publice si particulare, alcatuita din: 1 clinica oraseneasca, 4 farmacii, 6 cabinete medici de familie, 4 cabinete stomatologice. In cadrul a 2 cabinete medici de familie saptamanal de fac prelevari de probe biologice pentru analize la laboratoare specializate din orasele Drobeta Turnu-Severin si Bocsa.

Poate fi mentionata si existenta policlinicii balneare destinate consultarii persoanelor aflate la tratament in statiune.Tabelul 2.3.1.2 Caracteristicile principale ale sistemului sanitar in orasul Baile Herculane

Numar

Paturi in crese - sector public - numar20

Medici - sector public - persoane1

din total:Medici de familie sector public-persoane1

Medici - sector privat - persoane4

din total:Medici de familie sector privat-persoane4

Stomatologi - sector public -persoane1

Stomatologi - sector privat -persoane4

Farmacisti - sector privat -persoane4

Personal mediu sanitar sector public - persoane3

Personal sanitar mediu sector privat - persoane5

Cabinete medicale individuale (de familie)-sector public1

Cabinete stomatologice(individuale)- sector public1

Crese - sector public1

Cabinete stomatologice sector privat4

Farmacii - sector privat4

Cabinete medicale de familie -sector privat4

2.3.3. Serviciile sociale

Serviciile sociale n comunitate sunt oferite de catre Serviciul Public de Asistenta Sociala din cadrul Consiliului Local Baile Herculane . Acesta are rolul de a identifica si solutiona problemele sociale ale comunitatii din domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vrstnice, persoanelor cu handicap precum si a oricaror persoane aflate n nevoie.

Activitatea serviciului social este sustinuta de catre 1 sef serviciu, 2 refereti cu competente specifice fiecarei categorii defavorizate si 3 lucratori sociali.Structura categoriilor sociale vulnerabile si defavorizate este urmatoarea:

a) Familii/persoane singure- 11

- beneficiari de ajutor social (Legea nr.416/2000) = 126;

- beneficiari de alocatie familiala complementara/de sustinere (OUG nr.105/2003) =

21 familii;

b) Copii

- copii cu dizabilitati = 0

- copii institutionalizati = 9

- copii nesupravegheati, predispusi savrsirii de infractiuni = 4

- copii aflati n plasament familial = 6

c) Persoane vrstnice

- persoane vrstnice aflate n situatii, de risc beneficiare de ajutor social = 22

- persoane vrstnice ngrijite la domiciliu = 0

- persoane vrstnice care solicita institutionalizare = 0

d) Persoane cu handicap

- persoane adulte cu handicap (gradul I, II si III) = 31

- asistenti personali pentru persoane adulte cu handicap = 17

- asistenti personali pentru copii cu handicap = 32.4. Infrastructura:

2.4.1. Infrastructura de transportEvolutia sitemului de strazi ale orasului, in perioada 2000-2007 este prezentata in tabelul 2.4.1.1.

Tabelul 2.4.1.1 Situatia strazilor in orasul Baile HerculaneAnul 2000Anul 2002Anul 2003Anul 2004Anul 2005Anul 2006Anul 2007

Lungimea strzilor orasenesti (km)29292930303030

Lungimea strzilor modernizate (km)27282828282828

Transportul feroviar se face prin gara CFR, ruta 900 Bucuresti-Craiova- B.Herculane Lugoj Timisoara, situata la iesirea din oras, pe drumul european E70. Toate trenurile de persoane au opriri in statia Baile Herculane.

Transportul naval se realizeaza prin cea mai apropiata gara fluviala, aflata la o distanta de 18 km, in orasul Orsova.

Transportul aerian se poate face prin cel mai apropiat aeroport pentru curse interne Caransebes, aflat la 68 km distanta, sau, in cazul curselor internationale, prin aeroportul Timisoara aflat la circa 160 km.2.4.2. Dotari tehnico-edilitareAlimentarea cu apa potabila

Lungimea retelei de distributie este de 48 km, deservind un numar de 4892 locuitori.Sursa de apa potabila a orasului Baile Herculane este lacul de acumulare Herculane, de unde apa este captata si transportata la uzina de apa. Aceasta dispune de o statie de tratare, statie de pompare si un rezervor de 1500 mc. De aici apa este transportata printr-o conducta ce urmareste traseul drumului ocolitor si alimenteaza cele doua rezervoare de cate 1000 mc din spatele hotelurilor Afrodita si Minerva.Din aceste rezervoare sunt alimentate zona Vicol si zonele din lunca Cernei, de pe malul stang.

De la uzina de apa pleaca o alta conducta care alimenteaza hotelul Roman, apoi Piata Hercules unde se ramifica pe strazile Zavoiului si Castanilor. In zona Vicol se uneste cu o conducta ce coboara de la cele doua rezervoare si isi continua drumul pe traseul str.Trandafirilor alimentand toti consumatorii de pe malul drept al Cernei pana la gara.

Reteaua de alimentare cu apa potabila este administrata de S.C. AQUACARAS S.A. Parametrii principali ai alimentarii cu apa sunt prezentati in tabelul 2.4.2.1.

Tabelul 2.4.2.1. Caracteristici principale sistem alimentare cu apa, Baile Herculane

ParametrulValoarea

Lungime retea48 km

Numarul total de locuitori deserviti este de 4892

Capacitatea instalatiilor de captare a apei la 31.12.20055000 mc/zi

Populatia alimentata cu apa in sistem centralizat 4892

Capacitatea instalatiei de tratare, a apei 5000 mc/zi

Capacitatea rezervoarelor de apa potabila 3300 mii mc

Lungimea totala a retelelor de distributie a apei potabile 47,1 km

Lungimea totala a strazilor cu conducte de alimentare cu apa23,8 km

Total apa potabila introdusa in reteaua de distributie1250 mii mc

Total apa potabila distribuita consumatorilor 1250 mii mc

uz casnic 350 mii mc

uz industrial 900 mii mc

Numar de iesiri din statiile de tratare l 2

Numar de iesiri din statiile de pompare sau rezervoare 2

Total bransamente la populatie (din care cu contor 170) 935

la institutii si ag.economici( din care cu contor 36) 84

Volum total de apa1.108.000 mc

Ape uzateCanalizarea functioneaza in mod divizor, apele meteorice fiind deversate direct in Cerna. Strazile care beneficiaza de canalizare sunt Pacii, Florilor si Trandafirilor, cat si satul Pecinisca, gara si tabara de elevi marimea retelei de canalizare fiind de 23 km.

Statia de epurare a fost mutata in Lunca Cernei, la confluenta cu Belareca si a fost data in folosinta odata cu marile complexe hoteliere din zona Vicol.

Capacitatea de epurare acopera necesarul cand consumul este maxim, chiar daca statiunea ar fi incarcata la maximum de capacitate.Tabelul 2.4.2.2. Caracteristici principale sistem de canalizare, Baile Herculane

ParametrulValoarea

Populatia racordata la reteaua publica de canalizare3860 (loc.)

Capacitatea statiilor de epurare2800 (mc./zi)

Lungimea totala a retelelor de canalizare23,1 (km)

Lungimea strazilor cu conducte de canalizare21,4(km)

Apa reziduala epurata2,8 (mii mc.)

- uz casnic 8

- uz industrial20

Volumul total de apa uzata facturata sem.I-2006 510.000 mc.

Orasul dispune de o retea menajera si pluviala dezvoltata partial. Canalizarea pluviala este partial dezvoltata. Datorita pantelor mari, n special n zonele de deservire n emisar; produc revarsari, siroiri, etc. - pe versantul stang al muntelui Domogled.Apele meteorice, n general, sunt dirijate prin lucrari de sistematizare pe verticala, catre interiorul incintelor si preluate prin receptori si guri de scurgere, prin canale nchise Dn 40 cm Dn 80 cm, sau canale deschise dreptunghiulare, dalate, cu deservire directa n emisar Cerna.

In tabelul 2.4.2.3 este prezentata evolutia, intre anii 2000-2007, pentru structura suprafetelor de locuit, precum si pentru intavilan si spatii verzi.

Tabelul 2.4.2.3. Structura suprafetelor construite si a spatiilor verzi, Baile Herculane

Anul 2000Anul 2002Anul 2003Anul 2004Anul 2005Anul 2006Anul 2007

Suprafata totala [ha]10544105481054810548105481054810548

Locuinte existente (total nr.)2221248425032516252325422543

Locuinte in proprietate majoritara de stat (nr.)813314327302298301301

Locuinte in proprietate majoritar privata1408217021762214222522412242

Suprafata locuibila [total mp]74098879018837890387910449263092903

Suprafata locuibila proprietate majoritar de stat [mp]23562691371076310617663216321

Suprafata locuibila proprietate majoritar privata [mp]50536809888127184077848688630986582

Suprafaa intravilan [ha]257257257257257257257

Suprafaa spaiilor verzi [ha]59595959595959

In tabelul 2.4.2.4 este prezentata evolutia, intre anii 200-2007, pentru reteaua de apa potabila a orasului. Tabelul 2.4.2.4. Evolutia parametrilor retelei de apa potabila a orasului Baile HerculaneAnul 2000Anul 2002Anul

2003Anul 2004Anul

2005Anul 2006Anul 2007

Lungimea reelei de ap potabil [km]47,742,143,743,743,743,743,7

Capacitatea instalaiilor de producere a apei potabile [mc/zi]31201300095009500950095004548

Cantitatea de ap potabil distribut consumatorilor - total [mii mc]860260020001100935957920

Cantitate de ap potabil distribuit consumatorilor ptr uz casnic [mii mc]300700600600295300310

Energia termica

Energia termic distribuit nregistreaz o scdere foarte mare, daca n anul 2000 au fost distribuite 5247 Gcal, in anul 2002 se observa o uoar scdere, iar ncepnd cu anul 2003 se inregistreaz o scadere de de 3 ori mai mare decat anul anterior, conform datelor raportate de Directia de Statistic din Jud. Cara- Severin, tendinta de scdere accelerat conducand, n anul 2007, la inregistrarea doar a 173 Gcal.

Tabelul 2.4.2.5. Evolutia cantitatilor de energie termica distribuita in orasul Baile HerculaneAnul 2000Anul 2002Anul

2003Anul 2004Anul

2005Anul 2006Anul 2007

Energia termic distribuit Gcal5247505418021528168171173

Resursele energetice

Liniile aeriene de 20 kV care asigura energia electrica pentru localitatea Baile Herculane sosesc din statiile de 110/220 Kv de la Toplet si Crusovat. Din aceste linii sunt racordate posturile de transformare din localitate, folosindu-se in continuare LEA de 20 kV.

In cadrul uzinei electrice de la barajul lacului de acumulare Herculane sunt amplasate trei generatoare de curent de 12,14 si 17 kWh, care in orele de varf intra in functiune, fiind racordate la sistemul energetic national. Pe traseul conductei ce aprovizioneaza uzina de apa a orasului este amplasat un generator de curent de 47 kWh care, de asemenea, este conectat la SEN.

2.4.3. Reteaua de comunicatii, mass-mediaReteaua de telefonie fixa are o lungime totala de 34 km, in vreme ce reteaua de televiziune prin cablu are 28 km.In tabelul 2.4.3.1 este prezentata evolutia numarului de abonamente la telefonia fixa.

Tabelul 2.4.3.1. Evolutia numarului de abonati la telefonia fixa, in orasul Baile HerculanePOT I TELECOMUNICAIIAnul 2000Anul 2002Anul 2003Anul 2004Anul 2005Anul 2006Anul 2007

Abonamente telefonie fix1629163415051606133600

Presa scrisa este reprezentata de publicatiile regionale ,,Timpul si 24 de ore.Presa audio este reprezentata de Radio RESITA care, zilnic, difuzeaza stiri si informatii din viata economico-sociala si culturala a orasului Baile Herculane.

Televiziunea locala este reprezentata de CERNA TV Baile Herculane, prin care Administratia locala realizeaza emisiuni n direct cu cetatenii si, totodata, transmite anunturi de interes local.

Serviciile de internet sunt asigurate prin fibra optica de catre ROMTELECOM, CERNA TV si INTERCOM

2.4.4. Unitati bancare

Orasul dispune de agentii ale principalelor banci care opereaza in Romania.

2.4.5. Unitati de politie, jandarmi si pompieriOrasul dispune de unitati de politie, jandarmi si pompieri . 2.5. Activitatea economica:

2.5.1. Situatia generala a intreprinderilor active din orasul Baile HerculaneAnaliza situatiei economice pe domenii, structura si forma juridica de organizare - numarul si structura agentilor economici din orasul Baile Herculane este reprezentata in tabelul 2.5.1.1.Tabelul 2.5.1.1 Structura agentilor economici din orasul Baile Herculane

Legenda:

A - Agricultura

B - Silvicultura, exploatarea forestiera si economia vnatului

C - Pescuitul si piscicultura

D - Industria extractiva

E - Industria prelucratoare

F - Energie electric si termic, gaze si ap

G - Constructii

H - Comert cu ridicata si cu amnuntul, repararea si ntretinerea autovehiculelor,

motocicletelor si a bunurilor personale si casnice

I - Hoteluri si restaurante

J - Transport si depozitare

K Post si telecomunicatii

L Activitti financiare, bancare si de asigurri

M Tranzactii imobiliare, nchirieri si activitti de servicii pentru ntreprinderi

N Administratie public

O nvatamnt

P Sntate si asistent social

R - Alte activitti de servicii colective, sociale si personale

S Activitti ale personalului angajat n gospodarii personale

T Activittiale agentilor de turism

Dup cum reiese din tabelul anterior (sursa Administratia Finanelor Publice Bile Herculane), la data de 30.06.2006, in orasul Baile Herculane erau nregistrati 263 operatori de piat si institutii publice.

Din total operatori de piata, ponderea cea mai mare o detine sectorul comercial care reprezinta cca. 62 % din total. n ordinea descrescatoare a numarului operatorilor de piata care desfasoara activitate n celelalte domenii economice, turismul detine o pondere de 18%, serviciile 16.7 %, agricultura si exploatarea lemnului 2.30 %, industria si constructiile - sub 1%.

Cei mai multi operatori de piata sunt societatile de tip AF (39,5 % din total), cu obiect preponderent de activitate n sfera comerciala, a turismului si serviciilor.

Societatile comerciale cu raspundere limitata (S.R.L.) au o pondere de 36,5 % din total, cea mai mare parte activnd n domeniul comerului. Acest fenomen releva faptul ca n Baile Herculane procesul de privatizare este avansat si, de asemenea, ca o mare parte a regiilor autonome s-au transformat n societati comerciale sau alte forme de organizare societara.

Urmeaza, in ordine, persoanele fizice autorizate (P.F.), cu o pondere de 22,8%.

La categoria S.A. 1 unitate S.C. HERCULES S.A.

La categoria R.A. 3 unitati: C.N. POSTA ROMANA, A.N. APELE ROMANE, C.N.

ELECTRICA .Mediul de afaceri

Prin suportul special acordat pentru dezvoltarea ntreprinderilor mici si mijlocii, ca baza a dezvoltarii economice locale, la nivel de oras, primaria Baile Herculane vizeaza materializarea obiectivelor cuprinse n strategia de dezvoltare pe termen mediu, dintre care:

stabilirea prioritatilor care sa raspunda la problemele de dezvoltare;

crearea unei viziuni pentru o dezvoltare durabila printr-un proces participativ care

sa implice toate sectoarele comunitatii locale;

analizarea si evaluarea optiunilor strategice alternative;

elaborarea unui plan strategic si a unui program de masuri care sa aiba la baza

utilizarea eficienta a resurselor locale si atragerea unor resurse externe;

administrarea eficienta a bunurilor din patrimoniul comunitatii;

parteneriat public-privat;

integrarea unui management al calitatii, modern si eficient.

Preocuparea continua a administratiei locale privitor la cresterea atractivitatii zonale, prin revitalizarea si revigorarea mediului de afaceri si atragerea investitorilor straini, cu efect benefic n ridicarea nivelului calitativ al standardului de viata al comunitatii din aceasta zona, s-a concretizat, n ultimii ani, prin initiative de succes, ca:

Declararea orasului Baile Herculane prin HGR. Nr. 1122/2002 ,,Statiune turistica de interes national

Accesarea unor programe temporare de ocupare a fortei de munca, prin cadrul legal oferit de Legea nr.76/2002

Demararea actiunii de intocmire a Cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar si constituirea bazei de date urbane a localit .Baile Herculane

Importante resurse au fost alocate prin bugetul local revitalizarii infrastructurii orasului

Acestea reprezinta dovada hotarrii ferme a actualei administratii de a rezolva urgent problema socio-economica cu care zona se confrunta: lipsa unei infrastructuri adecvate de afaceri, capabila sa genereze dezvoltare durabila. Un aspect de loc de neglijat n procesul de elaborare/implementare/monitorizare a deciziei publice la nivelul Primariei Baile Herculane, l reprezinta consultarea opiniei comunitatii.2.5.2. Meserii traditionaleActivitatile tradiionale locale sunt legate de traditia balnear a localitatii:

-productie de obiecte artizanale;

-servicii balneare;-servicii turistice;

2.5.3. Agricultura

Mai mult de din suprafafa terenurilor o reprezinta punile si fneele iar producia lor este destinata uzului gopdariilor locale.

Suprafaa total agricol de pe raza Oraului Bile Herculane nsumeaz 857 ha din care cea mai mare parte de 434 ha revine suptafeei punilor, fiind urmat n aproximativ egal msur de suprafaa fneelor care este de 352 ha. Apoi urmeaz suprafaa arabil de 68 ha i suprafaa viticol de 3 ha.Tabelul 2.5.3.1 Structura suprafetelor agricoleCategoria terenului agricolSuprafata [ha]2000Suprafata [ha]2002Suprafata [ha]2003Suprafata [ha]2004Suprafata [ha]2005Suprafata [ha]2006Suprafata [ha]2007

Suprafata arabila68686868686767

Suprafata fanete352352352352352352352

Suprafata pasuni 434434434434434434434

Suprafata livezi si pepiniere3333333

Suprafata totala agricola857857857857857856856

Structura produciei vegetale

n urma analizei efectuate s-a constatat c n localitatea Bile Herculane preponderent se cultiv porumb, legume i fructe. Conform datelor statistice n anul 2000 pe o suprafa de 50 ha s-au produs 40 de tone de porumb, in anul 2002 pe o suprafata de 50 ha s-au produs 105 tone de porumb, in anul 2003 pe o suprafata de 50 ha s-au produs aceeasi cantitat de 105 tone de porumb.

Legume: in anul 2000 pe o suprafata de 3 ha s-au produs 39 tone de legume, in anul 2002 a avut loc o scadere a prductivitatii, conform datelor statistice pe aceeasi suprafata de 3 ha s-au produs m-ai putin cu 9 tone si anume doar 30 tone de legume, iar in anul 2003 pe aceeasi suprafata de 3 ha a avut loc o crestre a productivitatii cu 13 tone fata de anul precedent, avand loc o productie de 43 de tone.

Pe suprafata de livezi a localtatii (3 ha) in anul 2000 s-au inregistrat 172 tone productie-fructe, in anul 2002 a vut loc o scadere majora a productiei, cu 124 tone mai putin fata de anul 2000, si anume au fost recoltate doar 43 de tone fructe, iar in anul 2003 a avut loc o crestere considerabila de aproape sase ori fata de in anul 2002, conform datelor statistice s-au inregistrat 251 tone fructe.

Tabelul 2.5.3.2 Productia agricola2000 supraf./productie

(ha/tone)2002 supraf./productie

(ha/tone)2003 supraf./productie

(ha/tone)

Porumb50/4050/10550/150

Legume3/393/303/43

Cartofi15/18015/37515/300

Fructe172 tone43 tone251 tone

Efective de animale

Se constat c, annual, efectivele de animale din gospodriile populatiei sunt n descrestere, principalele specii fiind bovinele, porcinele si ovinele. De asemenea, o descrestere substantial se constat la efectivele de cabaline care sunt folosite la muncile agricole de ctre detintorii de terenuri, in special ca urmare a dotarii gospodariilor populatiei cu masini si utilaje agricole.Datorita cresterii consumului de produse lactate se const