versiunea imprimabilă

32
Combaterea Schimbărilor Climatice Planeta noastră, viitorul nostru Să combatem împreună schimbările climatice

Upload: duongthien

Post on 29-Jan-2017

237 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: Versiunea imprimabilă

Combaterea Schimbărilor Climatice

Planeta noastră, viitorul nostru

Să combatem împreună schimbările climatice

Page 2: Versiunea imprimabilă

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa.Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2015

Print PDFISBN 978-92-79-42893-7 ISBN 978-92-79-42869-2doi:10.2834/25404 doi:10.2834/93125ML-06-14-050-RO-C ML-06-14-050-RO-N

© Uniunea Europeană, 2015Reutilizarea este autorizată.Reproducerea este autorizată cu condiția menționării sursei.

Drepturi de autor: Coperta: Comisia Europeană; p. 2: Comisia Europeană; p. 2-3: Sergoua, iStock, Thinkstock; p. 5: BenGoode, iStock, Thinkstock; p. 6: A-R-T-U-R, iStock, Thinkstock; Wesley Jenkins, iStock, Thinkstock; NASA; p. 7: Jan Wil, iStock, Thinkstock; p. 8: Gilitukha, iStock, Thinkstock; p. 9: de fun, iStock, Thinkstock; p. 10: tolokonov, iStock, Thinkstock; p. 11: GvendalFournier, iStock, Thinkstock și John Pitcher, iStock, Thinkstock; p. 12: Siebe Swart/Hollandse Hoogte/Photo News și gkuna, iStock, Thinkstock și Heiko Küverling, iStock, Thinkstock și Ocean Fishing, iStock, Thinkstock; p. 13: Monia33, iStock, Thinkstock și Eugène Sergeev, Shutterstock; p. 15: taraki, iStock, Thinkstock și flickr. com/photos/euclimateaction/8075522079/; p. 16-17: IG_Royal, iStock, Thinkstock și omada, iStock, Thinkstock; dell640, iStock, Thinkstock; p. 18-19: Ursula Bach; p. 18: Loatzin, iStock, Thinkstock; SerrNovik, iStock, Thinkstock; p. 19: ESN; p. 20: Vilkmar Wagner, iStock, Thinkstock; p. 21: scyther5, iStock, Thinkstock; CC BY-SA 3. 0; p. 22-23:lakovKalinin, iStock, Thinkstock; p. 22: flickr. com/photos/codereddnow/7369943350/; p. 24-25: narlocj-liberra,iStock, Thinkstock; p. 24: Organizația Națiunilor Unite; p. 26: Comisia Europeană; christingasner, iStock, Thinkstock;Hermera Technologies, Photos.com, Thinskstock; p. 27-29: Comisia Europeană

Printed in Belgium

Tipărit pe hârtie reciclată căreia i s-a acordat eticheta ecologică a UE pentru hârtie grafică (www.ecolabel.eu)

CUM VĂ PUTEȚI PROCURA PUBLICAȚIILE UNIUNII EUROPENE?

Publicații gratuite:• un singur exemplar:

pe site-ul EU Bookshop;

• mai multe exemplare/postere/hărți:de la reprezentanțele Uniunii Europene,de la delegațiile din țările care nu sunt membre ale UEsau contactând rețeaua Europe Directla numărul 00 800 6 7 8 9 10 11 (gratuit în toată UE) (*).

(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele

cabine telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

„Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă omenirea în prezent. Nu e o problemă pe care să o putem amâna până când vom avea mai mult timp sau mai mulți bani. Suntem datori cu toții să acționăm pentru a opri înrăutățirea climei. De măsurile pe care le luăm acum depinde cum va arăta lumea noastră peste 10, 20 sau 50 de ani. Pentru o climă mai bună și un viitor mai bun va fi necesar să facem cu toții un uriaș efort comun: oamenii, guvernele, companiile, școlile și alte organizații. ”

Miguel Arias Cañete, comisarul UE pentru politici climatice și energie

Page 3: Versiunea imprimabilă

245

10 C

upri

ns

3 Un subiect fierbinte

4 Partea științifică

8 Lumea se transformă

14 Ce putem face

24 Combaterea schimbărilor climatice în întreaga lume

26 E rândul tău!

ec.europa.eu/clima facebook.com/EUClimateAction twitter.com/EUClimateAction

youtube.com/EUClimateAction pinterest.com/EUClimateAction

Page 4: Versiunea imprimabilă

2

Salut! Vino cu mine să afli care sunt schimbările climatice și cum te poți

adapta la noile condiții!

Ce înseamnă exact

efectul de seră?

Deschide la pagina 4 pentru a afla!

Cum își protejează olandezii locuințele împotriva

inundațiilor?

Deschide la pagina 12!

Descoperă de ce ar putea schimbările climatice

să aducă insecte noi la tine în țară!

Citește pagina 9!

Care va fi contribuția acordului global din 2015 privind schimbările climatice?Poți să afli la pagina 24!

Page 5: Versiunea imprimabilă

3

De ce toată lumea discută despre schimbările climatice? Probabil pentru că ele reprezintă una dintre cele mai dificile provocări cu care se confruntă lumea

noastră în prezent. Planeta noastră trece prin niște schimbări climatice semnificative și accelerate, care au început cu peste un

secol în urmă.

Majoritatea oamenilor de știință sunt de acord că planeta se încălzește mai rapid ca oricând din cauza cantității uriașe de gaze cu efect de seră eliberate în atmosferă de activitățile oamenilor. Astfel de activități includ, de exemplu, arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol și gaz), utilizarea autovehiculelor și tăierea pădurilor.

Mulți dintre noi au văzut – și poate chiar au simțit – efectele schimbărilor climatice. Nu este vorba însă numai despre condiții meteorologice extreme, ca inundațiile, secetele și uraganele. Transformările prin care trece clima pot schimba complet modul în care trăim.

Din fericire, în UE și în întreaga lume, guvernele, companiile și oamenii iau măsuri pentru a combate cauzele acestui fenomen și pentru a se adapta la schimbările produse de acesta. Cu toții avem un rol, pentru că schimbările climatice sunt o problemă globală, care ne poate afecta pe fiecare.

Trăim împreună pe aceeași planetă, iar schimbările pe care le producem într-o anumită zonă pot afecta și oamenii din zone îndepărtate. Am putea spune că modul în care ne comportăm lasă o impresie de durată, ca o amprentă. Așadar, prin propriile acțiuni și alegeri, fiecare dintre noi poate lua măsuri pentru a-și reduce amprenta și a ajuta la combaterea schimbărilor climatice.

Un subiect fierbinte

Page 6: Versiunea imprimabilă

4

Partea științifică

Clima Pământului a suferit transformări de-a lungul istoriei, încălzindu-se sau răcindu-se treptat pentru perioade îndelungate. În ultimul milion de ani au fost aproximativ

zece ere glaciare, cu perioade mult mai calde între ele. Schimbările acelea au avut cauze naturale, cum ar fi modificarea înclinării planetei, activitatea solară și curenții oceanici. Dar schimbările la care suntem martori azi sunt diferite – iar cauza lor suntem noi! Eliberând tot mai multe gaze care păstrează căldura în atmosferă, determinăm creșterea temperaturii pe Pământ într-un ritm extraordinar.

Căldura intră…

și nu mai poate ieși!

NICI EU NU MAI POT…

Efectul de serăCând lumina soarelui atinge suprafața Pământului, o parte din ea se absoarbe și încălzește solul, iar o parte se reflectă și se întoarce în spațiu. Căldura absorbită este eliberată în cele din urmă înapoi în aer. În drumul său către spațiu, căldura este reținută de unele gaze din atmosferă – în special vaporii de apă, dioxidul de carbon, metanul și protoxidul de azot –, care acționează ca și sticla care acoperă o seră, păstrând interiorul serei la o temperatură ridicată. Efectul acesta „de seră” menține în mod normal o temperatură confortabilă pe planeta noastră. Activitățile umane creează însă cantități uriașe de gaze cu efect de seră, care se acumulează în atmosferă și sporesc efectul de seră.

Ce cauzează schimbările climatice? Energia este esențială pentru viața noastră de zi cu zi. Avem nevoie de ea pentru încălzirea și iluminatul din locuințe și școli, pentru funcționarea firmelor, a fabricilor și a centralelor electrice și pentru alimentarea mijloacelor de transport cu care circulăm – autoturisme, autobuze, trenuri etc. Pentru a produce această energie ardem însă combustibili fosili. Această ardere și alte activități umane, ca tăierea pădurilor tropicale și zootehnia, adaugă cantități enorme de gaze cu efect de seră la cele care există în mod natural în atmosferă. Se produce astfel o creștere a efectului de seră și a încălzirii globale.

Vremea și climaVremea și clima sunt două lucruri diferite, dar legate unul de altul. Vremea se referă la condițiile meteorologice zilnice dintr-un anumit loc – de exemplu, înnorat și ploios într-o zi, însorit în ziua următoare. Clima reprezintă media condițiilor meteo dintr-un anumit loc pe perioade de timp relativ îndelungate. De exemplu, deșerturile au o climă caldă și uscată, iar regiunile arctice și antarctice sunt reci și uscate.

E tot mai cald Temperatura medie a suprafeței Pământului a crescut cu 0,85 °C de la sfârșitul secolului al XIX-lea și probabil va crește și mai mult în secolul nostru. Poate părea puțin, dar gândește-te:

Cea mai mare parte a acestei încălziri s-a produs în ultimele decenii, deci temperatura crește într-un ritm accelerat.

14 dintre cei mai calzi 15 ani înregistrați au fost în acest secol.

Nu uita că aceasta este creșterea medie: unele locuri au devenit mult mai calde, iar altele, mai reci. De exemplu, regiunea arctică s-a încălzit substanțial în ultimii 60 de ani, iar până în 2040 s-ar putea ca în timpul verii să dispară complet gheața.

Știai că… în prezent există mai mult

dioxid de carbon (CO2) în

atmosferă decât oricând în

ultimii 800 000 de ani?

Page 7: Versiunea imprimabilă

Partea științifică

Circuitul carbonului: mereu în mișcareCarbonul este pretutindeni și în toate organismele vii – inclusiv în corpul tău! Carbonul nu rămâne însă în același loc, ci se mișcă mereu dintr-o parte a planetei în alta, schimbându-și forma. De exemplu, carbonul e prezent în aer mai ales sub forma unui gaz (dioxidul de carbon), pe care îl absorb plantele, inclusiv copacii, și oceanele.

Pe uscat, animalele (inclusiv noi) consumă carbon când mănâncă plante și îl elimină apoi prin respirație. Când plantele și animalele mor, rămășițele lor se descompun, creând carbon, care se absoarbe înapoi în sol. Circuitul carbonului a menținut până acum relativ stabilă proporția dioxidului de carbon în atmosferă.

Acest echilibru sensibil este amenințat, însă, de activitățile umane, care fie eliberează CO2 mai rapid decât poate fi îndepărtat acesta în mod natural, fie reduc depozitele naturale de carbon, prin acțiuni precum defrișarea pădurilor tropicale.

Gaura din stratul de ozon este responsabilă de schimbările climatice?Nu! Ozonul, un gaz foarte util situat la altitudini mari ale atmosferei Pământului, absoarbe radiațiile solare ultraviolete dăunătoare. Când oamenii de știință și-au dat seama că gazele produse de om și utilizate în frigidere și aerosoli distrug stratul de ozon, comunitatea internațională a decis renunțarea treptată la aceste gaze. S-a semnat un acord, numit Protocolul de la Montreal, pentru reducerea treptată a utilizării acestor substanțe, numite clorofluorocarburi (CFC).

Eforturile au dat rezultate atât de bune, încât stratul de ozon își va reveni până la mijlocul secolului al XXI-lea. Din păcate, CFC – și substanțele care le-au succedat – au fost înlocuite în cele din urmă cu gazele fluorurate, numite gaze F. Acestea nu afectează stratul de ozon, dar au un puternic efect de seră. UE este acum lider mondial în ceea ce privește restricționarea utilizării acestora și găsirea unor alternative. Până în 2030, emisiile de gaze F din UE se vor reduce cu două treimi față de nivelurile actuale.

Combustibilii fosili – de exemplu, cărbunele – sunt rămășițele plantelor și ale animalelor

din trecutul îndepărtat, îngropate adânc în sol timp de milioane de ani și

transformate în substanțe care pot avea rol de combustibili.

Știai că…

fără efectul de seră, temperatura medie

pe Pământ ar fi de – 18 °C în locul valorii

confortabile actuale de 15 °C? Ar fi mult prea

frig ca să poată supraviețui plantele și

animalele, inclusiv noi!

Cum se compară CO2 cu alte gaze cu efect de seră

eliberate în atmosferă?

Contribuția la încălzirea

globală

Durata de viață

Puterea de stocare a căldurii

Dioxidul de carbon (CO2)

55 %50-500 de

ani

Metanul 32 % 12 ani 28 x CO2

Protoxidul de azot (N2O)

6 % 120 de ani 265 x CO2

Hidrocarburile halogenate și gazele fluorurate

7 %de la câteva zile la mii de

ani1-10 000 x CO2

Știai că… există multe forme ale carbonului? De exemplu, mina de creion și diamantele, care sunt carbon pur. În plus, aproximativ 20 % din corpul nostru

este carbon.

5

Page 8: Versiunea imprimabilă

6

Măsurarea schimbării Mostrele de gheață luate din Antarctica de la mare adâncime conțin bule de aer de acum 650 000 de ani. Acestea ne arată care erau nivelurile gazelor cu efect de seră în trecut, indicând că metanul și CO2 erau prezente în concentrații mult mai mici în atmosferă decât acum.

Inelele arborilor reprezintă o evidență a creșterii pe durata unui an. Oamenii de știință studiază inelele din arborii foarte bătrâni pentru a afla cum s-a modificat clima de-a lungul timpului. De exemplu, inelele sunt mai subțiri când vremea este rece sau uscată.

Observatorul de pe Mauna Loa din Hawaii (SUA) măsoară încă din 1958 nivelurile de CO2 din atmosferă. Măsurătorile efectuate în acest loc îndepărtat, unde aerul nu este perturbat, reprezintă un bun indicator al nivelurilor de CO2 la nivel global.

Imaginile din satelit ne arată modificările banchizei arctice dintr-o perioadă de timp.

Amprenta noastră de carbon măsoară impactul pe care

îl avem asupra planetei din punctul de vedere al

cantității de gaze cu efect de seră pe care o producem în viața de zi cu zi: de exemplu,

cât carburant și câtă energie folosim sau ne trebuie pentru a face lucrurile de care avem nevoie. La pagina 26 găsești câteva sfaturi pentru a-ți reduce amprenta de carbon.

Obiectivul „sub 2 °C”Guvernele au convenit că, pentru a preveni impacturile cele mai grave ale schimbărilor climatice, creșterea temperaturii globale trebuie limitată la mai puțin de 2 °C față de nivelul din perioada preindustrială (dinaintea revoluției industriale). Aceasta deoarece oamenii de știință consideră că, dacă se depășește această valoare, crește dramatic riscul unor schimbări de amploare ireversibile. Obiectivul „sub 2 °C” a fost stabilit prin Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC) – acordul internațional pentru abordarea provocării climatice.

Sortarea opiniilor științifice O dată la șase sau șapte ani, un organism științific important numit Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) publică un raport al dovezilor științifice privind schimbările climatice. La acest raport contribuie cei mai influenți și mai respectați climatologi din lume. Aceștia evaluează zeci de mii de lucrări științifice pentru a comunica lumii starea actuală a climei și opțiunile de combatere a încălzirii globale și a schimbărilor produse de aceasta.

La cel mai recent raport de evaluare al IPCC (Raportul 5), publicat în 2013 și 2014, au participat mii de autori și de redactori din peste 80 de țări. Potrivit acestuia, există o certitudine de cel puțin 95 % că activitățile umane reprezintă principala cauză a schimbărilor climatice. În raport se afirmă că încă nu este prea târziu să prevenim schimbările climatice periculoase, dar lumea trebuie să acționeze rapid pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

SFAT UTIL

Convinge-ți părinții să citească eticheta când cumpără

un frigider sau o unitate de aer

condiționat, pentru a se asigura

că acestea nu risipesc energia și nu dăunează stratului

de ozon.

Page 9: Versiunea imprimabilă

7

Cât de grave sunt schimbările climatice?

Planeta noastră se încălzește rapid. Activitățile umane cauzează această

schimbare, iar consecințele încep să se vadă în întreaga lume. Cu cât perturbăm

mai mult clima, cu atât crește riscul unor schimbări periculoase și cu atât va fi mai dificil și mai costisitor să limităm schimbările viitoare și să ne adaptăm la impacturile inevitabile.

Temperatura medie a suprafeței Pământului ar putea crește cu cel puțin 4 °C înainte de sfârșitul acestui secol dacă nu luăm măsuri urgente pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Cum contribuie știința la combaterea schimbărilor climatice?Totul pornește de la știință. Aceasta ne ajută să înțelegem schimbările pe care le observăm acum și cele care s-ar putea produce în viitor, în funcție de acțiunile noastre de azi și din deceniile următoare. Știința aduce dovezile concrete care îi orientează pe decidenții politici și le permite să ia decizii avizate privind măsurile optime.

Ce putem face în privința schimbărilor climatice?Din păcate, vor exista unele impacturi ale schimbărilor climatice pe care nu le vom putea evita și la care va trebui să ne adaptăm, dar e important să limităm amploarea impacturilor viitoare. Vestea bună este că putem face multe. Nu numai politicienii pot lua măsuri. Cu toții putem contribui prin alegeri inteligente, cum ar fi să mâncăm mai puțină carne și mai multe fructe și legume din producția locală, să economisim energie și să alegem mersul cu bicicleta sau pe jos în locul autoturismului (în special pe distanțe scurte). Veste bună este că multe dintre aceste lucruri sunt benefice și pentru sănătatea și buzunarul nostru.

Dr. Jolene Cook climatolog

Întreabă un om de știință

Știai că… Grupul Interguvernamental

privind Schimbările Climatice și

Al Gore, fostul vicepreședinte

al SUA, au primit împreună

Premiul Nobel pentru Pace

în 2007 pentru munca lor în

domeniul schimbărilor climatice?

CARE ESTE DIFERENȚA?.Încălzirea globală descrie creșterea actuală a temperaturii Pământului. Aceasta este doar una dintre caracteristicile schimbărilor

climatice. Schimbările climatice se referă la numeroasele efecte diferite ale încălzirii globale asupra sistemului climatic al Pământului. Printre acestea se numără creșterea nivelului mării, topirea ghețarilor, schimbarea regimurilor de precipitații, creșterea frecvenței fenomenelor naturale extreme (cum ar fi viiturile și valurile de căldură), modificarea duratei anotimpurilor și schimbarea productivității culturilor.

Page 10: Versiunea imprimabilă

8

Lumea se

transformă

Efectele schimbărilor climatice se simt pe toate continentele și se preconizează că ele se vor înmulți și se vor intensifica în deceniile următoare. Problemele diferă de la o țară la alta și de la

o regiune la alta. Aceste schimbări ne pot transforma lumea, afectând proviziile de hrană și de apă și sănătatea noastră. Cu cât sunt mai mari problemele, cu atât mai dificil și mai costisitor va fi să le rezolvăm. De aceea, cel mai bine este să luăm cât mai curând măsuri în ceea ce privește schimbările climatice.

Se simte arșițaÎn lume sunt tot mai multe zile fierbinți și tot mai puține zile reci și se estimează că valurile de căldură vor deveni mai frecvente și mai îndelungate. Perioadele lungi cu vreme neobișnuit de călduroasă pot fi periculoase, ducând la insolație și alte probleme de sănătate sau chiar la moarte. Încălzirea planetei poate cauza penurie de apă și secete. Deja ne confruntăm cu asemenea fenomene în Europa, în special în regiunile sudice. În plus, dacă nu plouă, copacii și alte plante devin foarte uscate și iau foc ușor, rezultând astfel incendii distrugătoare.

Temă de gândireArșița și lipsa apei reprezintă o combinație dezastruoasă pentru culturi și pentru proviziile de hrană ale lumii. Plantele nu pot supraviețui fără apă, iar dacă nu există plante, suferă de foame și animalele de fermă, cum ar fi vitele. Când se usucă stratul de la suprafața solului unei ferme, acesta se transformă într-o pulbere pe care o duce vântul, dispărând astfel substanțele hrănitoare vitale de care au nevoie plantele. Rezultă astfel mai puțină hrană, ceea ce este o mare problemă: se estimează că populația lumii va crește de la 7 miliarde, cât este în prezent, la 9 miliarde de oameni până în 2050, deci vom avea nevoie de mai multă hrană, nu mai puțină.

Proviziile noastre de hrană sunt amenințate și de efectele schimbărilor climatice asupra albinelor și a altor polenizatori. Unii oameni de știință sunt de părere că primăverile mai calde încurajează albinele să își părăsească prea devreme adăposturile de iarnă, înainte să înflorească plantele care le asigură hrana și pe care le polenizează.

Aproximativ 50 000 de persoane

au murit (aproape 15 000 numai

în Franța) în timpul unui val de

căldură care a afectat Europa

în 2003, când multe țări s-au

confruntat cu cele mai ridicate

temperaturi înregistrate

vreodată.

Știai că…Organizația Națiunilor

Unite pentru Alimentație și Agricultură estimează că,

dintre cele aproximativ 100 de tipuri de culturi care asigură 90 % din hrană la nivel mondial, 71 sunt polenizate de albine?

Page 11: Versiunea imprimabilă

Nord-estul Braziliei: cea mai gravă secetă din ultimii 50 de ani

Secetă gravă în sudul Chinei

În sudul Africii s-au produs cele mai grave secete din ultimii 30

de ani

În anumite părți din Rusia s-au produs cele mai

devastatoare inundații din ultimii 120 de ani

Europa Centrală s-a confruntat cu secete grave

Ciclonul Phailin a lovit India

Statele Unite au fost lovite de rafale de vânt arctic rece ca gheața

Cea mai violentă tornadă observată vreodată a lovit El Reno din Oklahoma

Ninsori fără precedent în Israel,

Iordania și Siria

În Australia s-a înregistrat un val de căldură record

Filipine s-a confruntat cu cel mai puternic

taifun (Haiyan) înregistrat vreodată

9

Alertă alimentară!Ploile abundente cauzează inundații când se scurg de pe uscat, făcând ca râurile și rezervoarele să iasă din matcă. Impactul poate fi extrem în orașe, unde apa nu poate fi absorbită în beton și în asfalt. După ce se retrag apele, curățenia durează mult și este costisitoare.

Furtuni violenteSe constată că există legături între încălzirea globală și furtunile mai violente, mai devastatoare. Uragan, taifun, ciclon: acestea sunt denumiri diferite pentru furtunile violente care se formează deasupra apelor calde, ca Oceanul Pacific sau Marea Caraibilor, când în atmosferă există mult aer cald și umed. Pe uscat, vânturile rapide în spirală pot să smulgă copaci din rădăcini, să distrugă clădiri și să răstoarne mașini. În 2013, taifunul Haiyan, cu o viteză a vântului care a depășit 300 km/h, a ucis peste 5 700 de oameni în Filipine.

Harta de mai sus prezintă câteva exemple de fenomene meteo extreme din 2013. În viitor, ne putem aștepta ca fenomenele de acest tip să devină mai frecvente ca urmare a schimbărilor climatice.

Migrația fauneiMulte specii terestre și marine s-au mutat deja în alte locuri. Dacă nu se iau măsuri pentru limitarea schimbărilor climatice, unele vor fi mai amenințate cu dispariția. Tot ca urmare a schimbărilor climatice, unele insecte care au trăit înainte într-o anumită regiune invadează acum locuri noi. Mușcătura anumitor țânțari transmite boli precum febra galbenă, febra denga, chikungunya și malaria. Înainte, aceste insecte trăiau numai în regiunile tropicale, dar în prezent, unele trăiesc și se înmulțesc și în sudul Europei, ca urmare a încălzirii climei.

Știai că… în iunie 2013, inundațiile

din Europa Centrală au cauzat daune

estimate la aproximativ 12 miliarde EUR?

Exemple de fenomene meteo extreme din 2013

Page 12: Versiunea imprimabilă

10

Crește nivelul mărilorDin 1901 până în 2010, nivelul mediu al mărilor în lume a crescut cu 19 cm. Acest lucru s-a întâmplat din două motive principale: primul este că, pe măsură ce se încălzește, apa se dilată și ocupă mai mult spațiu. Al doilea motiv este că încălzirea globală accelerează topirea ghețarilor și a calotelor glaciare din Groenlanda și din Antarctica, mărind cantitatea de apă din oceane. Ca urmare a creșterii nivelului mărilor, în zonele costiere joase se produc inundații,

Îți poți imagina cum e să știi că într-o zi ți s-ar putea scufunda casa? Insulele Marshall din nordul Oceanului Pacific reprezintă una dintre țările insulare cele mai vulnerabile din lume, o mare parte a teritoriului fiind cu doar aproximativ trei metri deasupra nivelului mării. Potrivit oamenilor de știință, dacă nivelul apei în zonă ar crește cu doar 80 cm, două treimi din uscat ar fi inundate.

Crește temperatura oceanelor Schimbările climatice au un impact puternic și asupra oceanelor lumii. Oceanele au absorbit peste 90 % din căldura suplimentară produsă de schimbările atmosferice cauzate de activitățile noastre din ultimii 40 de ani. Acest lucru înseamnă că atmosfera nu se încălzește atât de tare cât ar putea; în schimb, se încălzesc oceanele. Apa mai caldă duce la reducerea numărului de pești și crustacee și determină speciile să migreze. De exemplu, creveții mici, cum este krillul, cu care se hrănesc unii pești și balenele, se înmulțesc cel mai bine în ape reci. Dacă apa se încălzește, populația de krill scade, reducându-se astfel și numărul peștilor. Recifele de corali, care găzduiesc peste 25 % din totalul vietăților marine și în care își depun icrele mulți pești, supraviețuiesc și ele cu greu dacă apa devine prea caldă.

Oceanele absorb aproximativ un sfert din dioxidul de carbon pe care îl eliberăm în fiecare an, iar cu cât crește nivelul de CO2, cu atât crește și cantitatea de gaz care se stochează în mări. Acest lucru contribuie la reglarea climei, dar modifică echilibrul chimic al oceanelor. Apele devin mai acide, ceea ce dăunează vieții marine, în special speciilor cu cochilie, ca homarii, stridiile și coralii.

iar unele insule sunt în pericol de a fi complet acoperite de ape. Creșterea nivelului mărilor poate dăuna și unor ecosisteme de coastă importante, cum sunt pădurile de mangrove, care adăpostesc în siguranță peștii tineri și alte vietăți, protejându-le de furtunile care erodează zonele de coastă. În plus, când apa sărată intră în sol, aceasta afectează rezerva de apă potabilă și contaminează solul, făcând imposibilă cultivarea acestuia.

Știai că… oceanele absorb

aproximativ 4 kg de CO2

per persoană pe zi?

Știai că…oamenii de știință sunt de părere că oceanele sa acidifică mai rapid în prezent decât oricând în ultimii

300 de milioane de ani?

Page 13: Versiunea imprimabilă

11

Amenințarea hranei polarePentru a supraviețui, cele mai mari animale de pradă polare, ca focile-leopard și urșii polari, au nevoie de alge minuscule care cresc pe partea inferioară a gheții. Aceste alge reprezintă punctul de start al aproape tuturor lanțurilor trofice polare. Planctonul mănâncă algele, peștii mici, krillul și alte creaturi mănâncă planctonul, și tot așa, putem parcurge lanțul trofic până ajungem la pești, la pinguini și la foci. Odată cu împuținarea gheții antarctice și arctice, aceste lanțuri trofice încep să piardă verigi.

Orașul care se scufundăPilonii de lemn pe care se sprijină Veneția dispar în nămol în laguna puțin adâncă din Marea Adriatică. Apele lagunei cresc cu aproximativ 2 mm pe an, ceea ce produce efectul combinat al unei creșteri de 4 mm pe an a nivelului mării. Inundațiile frecvente deteriorează clădirile istorice, acoperă potecile și afectează turismul. Există însă un plan de a monta 78 de porți uriașe din oțel pentru a stăvili inundațiile.

Știai că… Veneția s-a scufundat

cu peste 20 cm în secolul al XX-lea?

Știai că…

numai 2,5 % din apa de pe

Pământ este apă dulce?

Din această cantitate, peste

două treimi reprezintă apa

înghețată în ghețari și în

calotele glaciare.

Așadar, folosește

înțelept apa!

Page 14: Versiunea imprimabilă

12

Utilizarea înțeleaptă a apeiConservarea apei: unii oameni găsesc modalități noi de a economisi apă; de exemplu, ei instalează sisteme de „apă gri” în locuințe și în companii (de exemplu, în hoteluri), prin care apa deja utilizată la spălat poate fi refolosită la toaletă. De asemenea, agricultorii inovatori folosesc irigarea nocturnă în cantități mici, astfel încât plantele să primească apa direct la rădăcină, fără ca aceasta să se evapore din cauza căldurii din timpul zilei.

Adaptarea la creșterea nivelului apelorCase plutitoare: în Maasbommel, în zonele joase din Țările de Jos, unii locuitori se pregătesc pentru creșterea frecvenței inundațiilor locuind în clădiri amfibii, ancorate de țărm, dar concepute astfel încât să se ridice odată cu nivelul apei.

Construirea de bariere: construirea unor ziduri și diguri în mare împiedică pătrunderea apei în aceeaşi măsură ca și dunele de nisip. Pe acestea din urmă se pot planta ierburi rezistente, ale căror rădăcini nu lasă dunele să fie risipite de valuri.

Bureții verzi: câmpiile inundabile (zone naturale din care apa se scurge în râuri) pot îndeplini rolul unor bureți, absorbind excesul de apă pluvială. Țările prin care trec Dunărea și Elba își reabilitează fostele câmpii, lăsând mai mult spațiu fluviilor.

Schimbări în pas cu climaIndiferent dacă ne place sau nu, schimbările climatice fac parte din viața noastră. Chiar dacă am putea elimina de mâine toate emisiile, planeta încă ar trebui să își revină în urma gazelor cu efect de seră aflate deja în atmosferă. Cu alte cuvinte, trebuie să ne adaptăm la schimbările care au loc în prezent și să facem planuri pentru viitor, pentru a preveni sau a limita daunele pe care le pot provoca schimbările climatice.

Page 15: Versiunea imprimabilă

13

Abordarea arșițeiPlantarea inteligentă: unii agricultori plantează mai multe culturi printre copaci, pentru ca acestea să beneficieze de umbră și să poată face față climei mai calde și mai uscate. În orașe, peisagiștii introduc în parcuri și de-a lungul străzilor flori și arbuști care rezistă la secetă și la căldură.

Ziduri și acoperișuri verzi: în mai multe orașe se cultivă plante pe ziduri și pe acoperișuri, pentru a absorbi căldura și a contribui la menținerea sub control a temperaturii în clădiri în perioada de arșiță. De asemenea, aceste plante absorb apa și reduc scurgerile în timpul furtunilor.

Planuri de abordare a schimbărilor climaticeMulte țări din UE au pregătit deja planuri naționale vizând problemele cauzate de schimbările climatice. Pe măsură ce diferite regiuni se vor confrunta cu diferite probleme, va fi necesară adaptarea acestor planuri la situațiile regionale și locale. De exemplu, în zonele agricole, acest lucru ar putea include investiții în spații de stocare pentru udarea culturilor în perioada de secetă, iar în orașe ar putea însemna amenajarea mai multor parcuri, pentru ca oamenii să se poată răcori în perioadele valurilor de căldură.

Pregătirea pentru condiții meteo extreme în CopenhagaÎn iulie 2011, în Copenhaga a plouat – dar nu a fost o ploaie obișnuită. În doar două ore, apa adunată pe jos a atins 15 cm în înălțime. Sistemul de canalizare al orașului nu a putut face față la volumul de apă, iar clădirile și străzile au fost inundate în scurt timp. Două dintre spitalele orașului riscau să fie închise din cauza inundațiilor și a întreruperilor alimentării cu energie electrică. În urma acestui eveniment, liderii orașului s-au gândit la un plan pentru a proteja orașul împotriva altor asemenea fenomene extreme în viitor. Drept urmare, s-a elaborat un plan de gestionare a ruperilor de nori, care nu numai că va contribui la mai buna gestionare a apei de ploaie în viitor, dar va spori și calitatea vieții. Planul include chiar și propuneri pentru construirea unor noi piste de biciclete, care să servească și drept canale de scurgere pentru apa pluvială.

Luarea de măsuri pentru prevenirea inundațiilor

poate salva vieți și economisi bani: fiecare euro cheltuit pentru protecția împotriva

inundațiilor poate economisi șase euro

reprezentând costuri de reparații!

Page 16: Versiunea imprimabilă

14

Știai că… UE importă mai mult de jumătate din energia pe care o utilizează? Aceasta costă peste

1 miliard EUR pe zi!

Ce putem face

Cea mai importantă provocare cu care ne confruntăm azi este oprirea înrăutățirii schimbărilor climatice. Putem – și trebuie – să facem multe pentru a reduce consumul de energie și pentru

a proteja clima. Acest lucru presupune găsirea unor soluții care să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe lângă faptul că sunt benefice pentru climat, aceste soluții au efecte pozitive și asupra sănătății noastre (se reduce poluarea), sporind securitatea alimentării cu energie și creând mai multe locuri de muncă, pentru ca economia să se poată dezvolta.

Țările UE iau deja măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a

atinge obiectivele în acest sens: o reducere cu 20 % până

în 2020 și cu cel puțin 40 % până în 2030, pentru a putea atinge obiectivul pe termen lung privind reducerea cu cel

puțin 80 % până în 2050.

Știai că…cel puțin 4,2 milioane de oameni

din Uniunea Europeană lucrează

în sectorul ecologic al UE?

Energie din surse regenerabileUna dintre modalitățile de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră este să folosim mai multă energie din surse regenerabile, precum vântul și lumina solară. Aceste surse de energie sunt inepuizabile, spre deosebire de combustibilii fosili, care se vor epuiza într-o bună zi. În plus, spre deosebire de arderea combustibililor fosili în centrale electrice, generarea de energie din surse regenerabile produce gaze de seră puține sau chiar deloc.

UE este lider mondial în tehnologiile de energie regenerabilă, iar multe țări din UE deja generează o mare parte a electricității lor din asemenea surse. Obținând mai multă energie din surse regenerabile, nu numai că se reduc emisiile, dar se și cheltuiesc mai puțini bani pe importurile de cărbune, petrol și gaze din afara UE. În prezent, aproximativ 15 % din energia din UE provine din surse regenerabile. Se are în vedere creșterea acestei proporții la 20 % până în 2020 și la cel puțin 27 % până în 2030.

Idei noi la orizontIdentificarea unor soluții durabile pentru abordarea schimbărilor climatice necesită cercetări și descoperiri științifice noi. Orizont 2020, cel mai mare program de cercetare și inovare al UE din toate timpurile, pune la dispoziție fonduri de aproape 80 de miliarde EUR în perioada 2014-2020 pentru a ajuta cercetătorii și inovatorii să conceapă idei aplicabile în lumea reală. De asemenea, UE sprijină dezvoltarea unor centrale electrice inovatoare, cu emisii de carbon reduse (vezi paginile 20-21).

Un punct fierbinteEnergia geotermală este cu adevărat fierbinte! Unele țări pot folosi energia stocată sub suprafața Pământului pentru a încălzi conductele care asigură căldura și apa caldă în locuințe sau pentru a alimenta un generator electric. În multe stațiuni balneare din Ungaria se folosește energia geotermală pentru a încălzi apa pentru activități de agrement, iar UE sprijină și acolo proiecte de energie geotermală inovatoare.

Page 17: Versiunea imprimabilă

Știai că… emisiile de gaze cu efect de seră s-au redus cu 19 % în UE în perioada 1990-2013?

15

Sectorul ecologic: locuri de muncă legate de protecția și conservarea mediului, cum ar fi cele din domeniul gestionării apei

și a deșeurilor din domeniul reciclării și al energiei

regenerabile.

O școală alimentată de soareÎn Danemarca, școala din localitatea Gedved, care aparține de Horsens, obține 75 % din energie de la soare, economisind 30 000 EUR pe an. Acești bani se pot folosi acum pentru învățământ. Trecerea la energia solară nu numai că a redus emisiile de CO2 cu 90 de tone pe an, dar contribuie și la educarea elevilor în privința schimbărilor climatice.

Pistă pentru biciclete cu energie solarăȚările de Jos sunt renumite pentru mersul cu bicicleta. În orașul Krommenie, la nord de Amsterdam, s-a construit o pistă de 70 de metri pentru biciclete care încorporează celule solare pentru a transforma lumina solară în electricitate. Pista de biciclete se folosește pentru a testa această tehnologie de pionierat și va fi extinsă la 100 de metri până în 2016. Se estimează că acest proiect-pilot va genera suficientă energie pentru a alimenta trei locuințe.

Știai că…

peste o cincime din

electricitatea din lume provine

acum din surse regenerabile?

Știai că… în perioada 2014-2020, 20 % din bugetul UE – nu

mai puțin de 180 de miliarde EUR – se va aloca pentru măsuri legate de climă?

Page 18: Versiunea imprimabilă

16

La cârma schimbăriiCe fel de mijloace de transport folosești? Autoturismele, trenurile, autobuzele, ambarcațiunile și avioanele care ard combustibili fosili cauzează aproximativ 25 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Din fericire, există tehnologii noi care contribuie la ecologizarea transporturilor. Reducând traficul și poluarea, acestea fac ca orașele noastre să devină mai curate.

Pe drumul către transporturi mai curate Peste două treimi din emisiile provenite din transport sunt generate de transporturile rutiere, dar, mulțumită standardelor din UE privind emisiile de CO2, vehiculele devin mai puțin poluante. De exemplu, o mașină nouă construită în UE emite cu 20 % mai puțin CO2 în prezent decât în 2007. Standardele din UE sunt printre cele mai exigente din lume, iar Uniunea are grijă ca acestea să devină tot mai exigente. Multe țări, ca Japonia, SUA, Canada și China, au introdus și ele standarde privind emisiile de CO2.

Știai că… uleiul de gătit, cojile de fructe

și resturile legumelor pot fi

transformate în carburant

pentru autovehicule?

La nivel mondial, emisiile din industria navală se ridică la aproximativ 1 miliard de tone pe an, reprezentând 3 % din totalul emisiilor de

gaze cu efect de seră din lume. UE a adoptat legi

pentru monitorizarea emisiilor navelor mari care

ancorează în porturile din UE.

Aviația se numără printre sursele de emisii cu cea mai accelerată creștere.

UE a introdus legi pentru reducerea emisiilor produse de toate zborurile

de pe teritoriul Europei și colaborează cu comunitatea internațională pentru

a dezvolta măsuri la nivel mondial.

Autoturismele hibride au un motor care funcționează

cu benzină pentru călătoriile lungi la viteze

mari, dar și un motor electric, care se folosește

la călătoriile mai scurte, cu opriri frecvente.

Tramvaiele electrice emit indirect CO2 din

electricitatea pe care o consumă, dacă nu sunt

alimentate din surse regenerabile; totuși,

emisiile pe kilometru pentru fiecare pasager sunt mai puțin de jumătate din cele

ale unui autoturism mic.

Știai că… emisiile globale de CO2 generate de transporturile aeriene și navale sunt mai importante decât emisiile totale din Africa?

Page 19: Versiunea imprimabilă

17

Schimbările climatice și orașulOrașele sunt factori importanți care contribuie la schimbările climatice – fapt deloc surprinzător, dacă ne gândim că 75 % dintre europeni trăiesc în orașe. Fiind centre ale activității, orașele sunt și o sursă importantă de emisii de carbon. Zonele urbane reprezintă 60-80 % din consumul de energie la nivel global și aproximativ aceeași cotă din emisiile de CO2, având astfel o amprentă mare de carbon. Dar, deși reprezintă o parte din problemă, orașele pot face parte și din soluție. În întreaga UE, orașele se transformă în bine, datorită inovării și viziunii liderilor locali, care contribuie la reducerea emisiilor prin planuri și sisteme inteligente.

Orașe accesibileZilele fără autoturisme sunt o modalitate excelentă de a determina oamenii să exploreze modalități alternative de a se deplasa prin oraș. Acesta este unul dintre evenimentele desfășurate în numeroase orașe în Săptămâna europeană a mobilității, o campanie susținută de Comisia Europeană și organizată în luna septembrie a fiecărui an. În 2014 au participat peste 2 000 de orașe din 44 de țări. În plus, în ciuda denumirii, au participat și orașe din afara UE – inclusiv unele din Japonia, Brazilia și Ecuador. Săptămâna mobilității le oferă oamenilor ocazia de a încerca forme de transport alternative și încurajează orașele să introducă măsuri practice. Datorită campaniei s-au introdus peste 8 000 de măsuri permanente, cum ar fi utilizarea în comun a autoturismelor și a bicicletelor.

Primarii în misiunePeste 6 000 de orașe din întreaga UE s-au angajat în mod voluntar să ia măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Acestea s-au alăturat Convenției primarilor, un program prin care Comisia Europeană încurajează orașele să reducă emisiile sporindu-și eficiența energetică și utilizând energie din surse regenerabile. Succesul înregistrat a fost atât de mare, încât s-a introdus și un al doilea program, numit Primarii se adaptează, concentrat pe acțiuni menite să anticipeze efectele adverse ale schimbărilor climatice în orașe și să ia măsuri pentru prevenirea sau reducerea la minimum a daunelor. Orașul tău face parte din acest program?

Știai că… UE intenționează să

reducă emisiile de carbon din transporturi cu 60 %

până în 2050?

SFAT UTIL Autoturismele noi care se vând în UE au o etichetă care indică eficiența consumului de combustibil și emisiile de CO2. Așadar, ajută-ți familia să aleagă un autoturism cu consum redus de combustibil.

Știai că… orașele acoperă

aproximativ 2 % din suprafața Pământului,

dar în ele locuiește peste jumătate din

populația lumii?

Știai că…90 % dintre europeni

consideră că schimbările climatice reprezintă

o problemă gravă?

Page 20: Versiunea imprimabilă

18

UE s-a angajat să sporească eficiența

energetică cu 20 % până în 2020 și cu cel puțin 27 %

până în 2030.

Capitalele verzi ale EuropeiPremiul Capitala verde a Europei se acordă orașelor care își demonstrează angajamentul de a deveni mai sustenabile. Pentru 2015, premiul i-a revenit orașului Bristol din sud-vestul Angliei. În 2016, acest titlu îi va reveni orașului Ljubljana din Slovenia. Se dorește ca orașele să se inspire reciproc și să facă schimb de idei și de experiențe.

Sustenabil: capabil să asigure că avem și că vom avea în continuare resursele de bază pentru a supraviețui, precum apa, hrana și energia. A fi sustenabil înseamnă a avea grijă de planetă și a trăi în limitele a ceea ce ne poate oferi ea.

Știai că… până la sfârșitul anului 2020, toate clădirile noi din UE vor trebui să aibă un consum energetic aproape de zero?

Să economisim energie și baniClădirile și aparatele mai eficiente pot economisi cantități uriașe de energie, reducând emisiile și banii cheltuiți. În UE, o mare parte a consumului energetic al locuințelor este pentru încălzire. Ferestrele cu geam triplu care păstrează căldura înăuntru, izolația corespunzătoare și acoperișurile cu plante, care păstrează apa pluvială și contribuie la păstrarea răcorii în locuințe, sunt doar câteva dintre modalitățile de a reduce amprenta de carbon a locuințelor, a școlilor și a birourilor noastre. Până în 2020, se estimează că locuințele europene vor economisi aproximativ 465 EUR pe an la factura de energie datorită aparaturii mai eficiente, cum sunt frigiderele și mașinile de spălat performante.

Ljubljana

Copenhaga (Capitala verde a Europei în 2014)

Bristol

Page 21: Versiunea imprimabilă

19

Atenție la deșeuri Data viitoare când arunci ceva la coșul de gunoi, gândește-te puțin. În medie, fiecare dintre cei 500 de milioane de locuitori ai UE aruncă aproximativ o jumătate de tonă de deșeuri menajere pe an! Deși crește cantitatea deșeurilor reciclate, o mare parte ajunge în continuare în depozitele de deșeuri. Deșeurile în putrefacție emană în aer cantități uriașe de metan – un gaz cu un puternic efect de seră –, contribuind la schimbările climatice. În prezent, datorită gestionării mai bune a deșeurilor, se recuperează mai multă energie, iar legislația UE privind depozitele de deșeuri contribuie substanțial la schimbarea situației. Prevenirea risipei devine tot mai importantă pe măsură ce populația lumii crește, iar noi ne consumăm resursele naturale finite.

Ce risipă!Imaginează-ți că te întorci acasă de la supermarket și arunci direct la gunoi o treime din ce ai cumpărat. Cam aceasta este proporția din alimentele produse la nivel global care se pierde sau se aruncă în fiecare an. Comisia Europeană colaborează cu partenerii săi pentru a contribui la sensibilizarea publicului cu privire la realizarea înțeleaptă a cumpărăturilor, la semnificația informațiilor de pe etichetele alimentare și la utilizarea resturilor. De asemenea, UE încearcă să faciliteze – dacă se poate face în siguranță acest lucru – donarea surplusului de alimente către băncile alimentare sau utilizarea acestuia ca furaje. Să ne unim forțele pentru a reduce cantitatea estimată de 100 de milioane de tone de alimente risipită în prezent anual în UE!

Gândește-te bine înainte de a-ți cumpăra un gadget nouDeșeurile provenite din echipamente electrice și electronice (cunoscute ca DEEE) reprezintă categoria de deșeuri cu cea mai accelerată creștere din UE. DEEE conțin o cantitate mare de plastic și metale, inclusiv unele dăunătoare, ca mercurul, și unele valoroase, ca aurul (folosit în plăcile de circuite integrate). UE a stabilit obiective de reciclare a aparaturii electronice, pentru a economisi resurse și a restricționa materialele periculoase pe care le pot introduce fabricanții în produsele electronice, protejând astfel mediul și pe cei care reciclează.

Știai că…în prezent, clădirile noi consumă

jumătate din energia pe care

o consumau clădirile în anii 1980?

Page 22: Versiunea imprimabilă

20

Industrii mai curateFabricile care construiesc produsele pe care le folosim zilnic și centralele electrice care produc electricitatea de care avem nevoie în locuințe, în școli și în birouri eliberează cantități mari de CO2 și alte gaze cu efect de seră (GES). Pentru a contribui la reducerea acestor emisii, UE a conceput primul și cel mai mare sistem din lume care limitează cantitatea de GES care se poate emite și, de asemenea, obligă companiile să plătească pentru emisiile pe care le eliberează în atmosferă.

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS UE) limitează cantitatea anuală de GES pe care o pot emite companiile. În ansamblu, această cantitate se reduce în fiecare an și, pentru că firmele își raportează emisiile, putem avea certitudinea că industriile noastre devin mai puțin poluante. Cu cât au emisii mai mari, cu atât au mai mult de plătit companiile, ele fiind astfel interesate să emită cât mai puțin, investind, de exemplu, în tehnologii mai ecologice, care produc o cantitate mai mică de CO2.

Sprijinirea tehnologiilor noiUE contribuie la finanțarea în întreaga Europă a tehnologiilor inovatoare cu emisii de carbon reduse, printr-un fond special înființat cu ajutorul ETS UE. Până în prezent, s-au folosit aproximativ 2,1 miliarde EUR din finanțare UE pentru a susține 38 de proiecte din domeniul energiei regenerabile, cum ar fi turbinele eoliene din largul mării, energia geotermală și biocombustibilii, precum și tehnologiile noi, care captează carbonul și îl stochează sub pământ. UE va continua să sprijine cercetarea și dezvoltarea de soluții favorabile climatului. Țările UE alocă și ele miliarde de euro provenite din ETS UE pentru a aborda schimbările climatice.

ETS UE a fost lansat în 2005 și reprezintă o componentă-cheie a politicii UE în domeniul climei. În prezent, sistemul acoperă peste 11 000 de centrale electrice și instalații industriale din toate țările UE și include, de asemenea, emisiile cauzate de transporturile aeriene din UE.

În prezent există sisteme similare în întreaga lume, cum sunt cele din China, California și Coreea de Sud.

Exemplul UE este urmat și de alte țări, care stabilesc un preț pentru emisii, astfel încât, cu timpul, companiile din majoritatea țărilor ar trebui să aibă de plătit dacă vor să polueze.

Pentru sectoarele care nu sunt incluse în ETS UE, cum sunt autoturismele, clădirile, agricultura și deșeurile, responsabilitatea reducerii emisiilor le revine împreună țărilor UE, prin obiective stabilite la nivel național.

Măsuri beton privind emisiile de CO2

Betonul este un material de construcție esențial, folosit la construirea de drumuri și poduri, dar pentru fabricarea principalului său ingredient, cimentul, se generează cantități mari de CO2. În urma fabricării unei tone de ciment se eliberează o tonă de CO2, fiindcă, de cele mai multe ori, cimentul se fabrică prin încălzirea calcarului la temperaturi înalte. Industria cimentului începe acum să producă beton mai durabil investind în tehnologii moderne și folosind materiale care emit mai puțin CO2.

Se pregătesc noi locuri de muncăCum ar fi să lucrezi cu tehnologii de ultimă oră? În prezent există multe locuri de muncă, în domenii precum energia regenerabilă, care nu existau acum zece ani. Unele țări din UE au înființat chiar centre de formare speciale pentru exploatarea și întreținerea turbinelor eoliene din largul mării. Imaginează-ți cum ar fi să te urci pe o turbină eoliană cu înălțimea de 85 de metri pentru a repara o componentă electrică sau pentru întreținerea filtrului de ulei – la mare distanță de țărm, pe o mare învolburată, în condiții de vânt puternic!

Page 23: Versiunea imprimabilă

21

Încălzitoare de corpȘtii cum ne încălzim când suntem pe fugă? Niște ingineri inteligenți au instalat sisteme de ventilație care captează căldura emanată de către cei 250 000 de navetiști care trec zilnic prin Gara Centrală din Stockholm. Căldura încălzește apa din niște rezervoare subterane, care este pompată într-o clădire de birouri cu 13 etaje din apropiere, fiind folosită pentru încălzirea spațiilor în care lucrează angajații.

Stocarea carbonului sub pământPrimul proiect de mare amploare din Europa care

demonstrează tehnologia de captare și de stocare a carbonului se va derula în Regatul Unit, cu finanțare din

partea ETS UE. Proiectul intitulat Trandafirul Alb va implica pomparea CO2 de la o centrală electrică nouă pe bază de cărbune în rocile de sub Marea Nordului. Se estimează

că acest proiect, inițiat la Yorkshire, va capta 90 % din emisiile noii centrale, în loc să le elibereze în atmosferă.

Se vor reduce astfel gazele cu efect de seră cu o cantitate echivalentă cu scoaterea a peste 1 milion de

autoturisme de pe șosea. Tehnologia de captare și stocare a carbonului are un potențial semnificativ de a contribui la

combaterea schimbărilor climatice.

Page 24: Versiunea imprimabilă

22

Știai că… în fiecare an se taie o suprafață de pădure tropicală aproximativ egală cu suprafața Greciei?

Nu doar copacii sunt distrușiOamenii taie pădurile într-un ritm alarmant în întreaga lume: până la 80 % din despăduririle tropicale au ca scop punerea la dispoziție a terenurilor pentru ferme, dar copacii sunt tăiați și pentru fi realizate produse precum cheresteaua și hârtia sau pentru construcția de drumuri și de mine. Despădurirea are un impact semnificativ asupra nivelurilor de CO2. Dacă există mai puțini copaci, se absoarbe mai puțin CO2, iar atunci când se taie sau se ard copaci, se eliberează în atmosferă cantitatea de CO2 stocată în ei. Despădurirea are și alte impacturi devastatoare, cum ar fi distrugerea habitatului animalelor de pădure – o tragedie în pădurile tropicale, unde trăiesc aproximativ jumătate din speciile terestre cunoscute – și modificarea regimurilor de precipitații, având ca efect secetele.

Care este soluția?Țările pot proteja zonele împădurite existente și pot opri vânzarea copacilor recoltați ilegal. Regulamentul UE privind exploatarea lemnului permite urmărirea lemnului din pădure până în depozitul de cherestea, pentru a garanta că în UE se importă numai lemn recoltat în mod legal. Această lege afectează atât cheresteaua importată, cât și cea produsă pe teritoriul UE, iar produsele acoperite variază de la hârtie și pulpă până la lemnul masiv și pardoseală.

Page 25: Versiunea imprimabilă

23

Protejarea pădurilor lumiiUn program numit REDD+ (Reducerea emisiilor cauzate de despăduriri și de degradarea pădurilor plus conservarea) ajută țările tropicale să adopte abordări mai durabile. Prin acest program, oamenii din țările în curs de dezvoltare sunt plătiți ca să își conserve pădurile, calculând valoarea dioxidului de carbon care nu pătrunde în atmosferă prin faptul că nu se taie pădurile și convertind această valoare în fonduri pentru utilizarea terenurilor forestiere într-un mod inteligent din punctul de vedere al climei. În peste 40 de țări s-au folosit bani proveniți din

Excelentul depozit de carbon din sol Mulți cred că solul de sub picioarele noastre este doar praf, dar el joacă un rol esențial în reglarea climei pe planetă. Solul depozitează carbon mai ales sub formă de materie organică și este al doilea depozit de carbon al Pământului ca mărime, după oceane. Capacitatea solului de a reține cantități uriașe de carbon stocat s-a redus în ultimele decenii, în mare parte ca urmare a practicilor nesustenabile de gestionare a terenurilor și din cauza schimbării destinației terenurilor. Cu toate acestea, în condițiile în care aproape jumătate din suprafața terestră a UE se folosește pentru agricultură, iar aproximativ 40 % este acoperită de păduri, agricultura durabilă, bunele practici forestiere și buna gestionare a terenurilor pot contribui la menținerea sau chiar la sporirea cantității de carbon depozitate în sol.

Știai că…

în sol trăiesc peste un sfert

dintre toate speciile vii de

pe Pământ?

REDD+, acordându-se atenție, de exemplu, monitorizării pădurilor (măsurării copacilor), îmbunătățirii intervenției pompierilor în cazul incendiilor forestiere și dezvoltării industriei agroforestiere (care îmbină agricultura și silvicultura). În acest scop este necesară asigurarea unui echilibru atent între conservare și protejarea intereselor celor care locuiesc în pădure și se bazează pe aceasta pentru alimentație, apă și alte resurse. Comisia Europeană dedică aproximativ 25 de milioane EUR pe an activităților REDD+ din Asia, Africa și America Latină.

Page 26: Versiunea imprimabilă

24

Combaterea

schimbărilor climatice în întreaga lume

Efortul global de a contracara schimbările climatice a început în 1992, când țările din întreaga lume au semnat un acord internațional menit să prevină schimbările climatice periculoase.

Acest acord se numește Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC).

Unele țări, inclusiv UE, au acceptat obiective cu caracter obligatoriu de a-și limita emisiile de carbon până în 2020, în baza unui acord numit Protocolul de la Kyoto.

În total, peste 90 de țări din întreaga lume s-au angajat, de asemenea, să ia măsuri voluntare până în 2020. Aceste angajamente nu sunt însă suficiente pentru a evita schimbările climatice periculoase.

Către un nou acord globalDatorită presiunilor exercitate de UE și de alte țări, în prezent au loc negocieri ale Organizației Națiunilor Unite pentru un nou acord obligatoriu privind clima, care ar necesita luarea de măsuri de către toate țările pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Cetățenii și companiile au și ei rolul lor.

Liderii mondiali se vor întruni la Paris în decembrie 2015 pentru a încheia acest acord, care ar trebui pus în aplicare în 2020.

Finanțarea schimbăriiNațiunile sărace și vulnerabile vor avea nevoie de ajutor pentru a-și reduce emisiile și a se adapta la impacturile schimbărilor climatice. UE asigură cele mai mari fonduri publice menite să ajute țările în curs de dezvoltare să finanțeze proiecte în domeniul climei. De exemplu, în 2013, UE și țările membre ale acesteia au contribuit împreună cu 9,5 miliarde EUR pentru a ajuta aceste națiuni să abordeze schimbările climatice. De asemenea, țările UE au contribuit cu aproape jumătate din suma de 10 miliarde USD rezervată pentru noul Fond verde pentru climă, care va susține și țările în curs de dezvoltare.

Știai că…aproape toate țările lumii au semnat Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice? Sunt 195 de țări semnatare, printre care se numără atât țările UE separat, cât și UE ca

organizație.

„Ca actor, îmi câștig existența prefăcându-mă. Joc personaje fictive, care rezolvă adesea probleme fictive. Cred că și omenirea a privit în același mod schimbările climatice: ca și cum ar fi de domeniul ficțiunii, afectând planeta altcuiva, ca și cum schimbările climatice ar putea să dispară dacă ne prefacem că ele nu sunt reale. Dar cred că între timp ne-am trezit la realitate. În fiecare săptămână observăm fenomene naturale noi și incontestabile, dovezi că schimbări climatice accelerate se produc chiar acum.”

Leonardo DiCaprio, mesager al ONU pentru pace, vorbindu-le în 2014 liderilor mondiali reuniți la summitul ONU de la New York privind schimbările climatice

Page 27: Versiunea imprimabilă

25

Marșul pentru climăÎn septembrie 2014 a avut loc la New York cea mai mare întrunire a liderilor mondiali pentru dezbaterea schimbărilor climatice. Înainte de acest summit al ONU privind schimbările climatice, aproximativ 400 000 de oameni au ieșit în stradă pentru a susține măsurile climatice. Acesta a fost cel mai mare marș pentru climă din istorie. New Yorkul nu a fost însă singurul loc în care oamenii susțineau protejarea climei: au avut loc mai mult de 2 500 de marșuri în peste 150 de țări. La summit, guvernele, orașele, companiile și oamenii s-au angajat să utilizeze mai puțini combustibili fosili și să treacă la alternative mai ecologice. Liderii globali reprezentând aproape jumătate din populația lumii au susținut stabilirea unui preț pentru emisiile de gaze cu efect de seră.

Știai că… UE generează 9 % din emisiile globale, în timp ce China generează 25 %, iar SUA, 11 %?

RepereSe înființează Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), care reunește mii de oameni de știință pentru a evalua dovezile științifice privind schimbările climatice și impacturile acestora.

Țările se alătură Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC), principalul tratat internațional pentru combaterea schimbărilor climatice.

CCONUSC adoptă Protocolul de la Kyoto, primul tratat din lume referitor la emisiile de gaze cu efect de seră.

UE își lansează Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS UE) (vezi pagina 20).

UE aprobă pachetul privind clima și energia pentru 2020, vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 % în comparație cu nivelurile din 1990, mărirea cotei surselor regenerabile la 20 % din energia utilizată în UE și sporirea cu 20% a eficienței energetice.

Conferința ONU de la Copenhaga pe tema schimbărilor climatice se încheie cu un acord general privind unele reduceri obligatorii.

100 de lideri mondiali se întrunesc la summitul ONU de la New York privind schimbările climatice; al cincilea raport al IPCC privind schimbările climatice declară că încă mai poate fi atins obiectivul „sub 2 °C”; UE aprobă pachetul privind clima și energia pentru 2030, care include și obiectivul de reducere cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE.

Paris, Franța: urmează a fi adoptat un nou acord global privind clima.

1988

1992

1997

2005

2007

2009

2014

2015

Page 28: Versiunea imprimabilă

26

Tu ce părere ai? Te preocupă amenințările schimbărilor climatice? Te pasionează

necesitatea de a reduce emisiile de carbon? Un bun început este să schimbi acțiunile cotidiene care îți reduc amprenta de carbon. Nicio măsură pe care o iei nu este prea mică.

Știai că… amprenta medie de carbon a unui european este de 7 tone

de CO2 pe an?

Fă alegeri inteligenteO măsură pe care o poți lua este să faci alegeri inteligente la cumpărături.

Cumpără mai puțin: cumpără produse mai bune și cheltuiește mai puțin – de exemplu, cumpără o singură pereche de pantofi buni în loc de trei perechi de pantofi ieftini.

Cumpără de pe piața locală: dacă alegi fructe și legume de sezon, nu unele cultivate la mare distanță de tine, economisești energia folosită pentru transporturi. (Nu uita însă că produsele locale nu sunt întotdeauna mai bune din punctul de vedere al carbonului; de exemplu, dacă sunt cultivate în sere încălzite sau folosind îngrășăminte produse din combustibili fosili.)

Alege cu grijă ambalajele: cele din plastic îngreunează povara deșeurilor și nu se reciclează ușor.

Cumpără produse cu ambalaj care se poate recicla sau transforma în compost și ia cu tine o plasă refolosibilă pentru a transporta cumpărăturile acasă.

SFATURI UTILE Lăsate în standby, aparatele precum

televizoarele și computerele consumă energie de la priză. Prin urmare, stinge-le

de tot: în acest fel, poți economisi până la 10 %

din costurile anuale de energie ale familiei tale,

rămânând astfel bani pentru alte lucruri. Redu temperatura înregistrată de termostat cu

1 °C. În felul acesta poți reduce cu 300 kg amprenta

de carbon a locuinței tale și cu 10 % factura de energie. Închide robinetul în timp ce te speli pe dinți. Poți economisi astfel, de

fiecare dată, câțiva litri de apă.

E rândul tău!

Page 29: Versiunea imprimabilă

27

Compensarea emisiilor de carbonCompensarea emisiilor de carbon are loc atunci când calculezi cantitatea de carbon pe care o eliberează o activitate, cum ar fi un zbor cu avionul, iar apoi oferi bani unei organizații pentru a reduce emisiile în alte domenii sau, în unele cazuri, pentru a planta copaci. Sună bine, dar unii oameni spun că e mai bine să ne străduim să creăm mai puțin carbon. Tu ce crezi?

Tinerii europeni

preiau inițiativa

Când avea nouă ani, Felix Finkbeiner din München

(Germania) a ținut o prezentare la școală pe

tema crizei climatice. Inspirat de povestea unei femei din

Kenya, Wangari Maathai, care a lansat o campanie pentru

plantarea de copaci, Felix și-a propus sieși și tinerilor elevi de pretutindeni o provocare: de a planta un milion de copaci în

fiecare țară din lume.

Primul copac a fost plantat la școala sa. Felix are

acum 17 ani, iar mișcarea sa intitulată „Împădurește

planeta” implică aproximativ 100 000 de copii care au

plantat miliarde de copaci în întreaga lume. Planul este de

a planta o mie de miliarde până în 2020.

Spune-ți părerea!Ce-ar fi să te implici și tu?Poate că îți vine vreo idee care ar putea schimba viitorul!

Pregătește-ți argumentele și participă la dezbaterea pe tema schimbărilor climatice la școală și acasă. Iar dacă te pasionează suficient de mult acest subiect, poți derula o campanie pentru măsuri privind clima:

k Discută problemele cu prietenii și cu familia și fă-i să se implice. Le vei putea explica aceste subiecte astfel încât să aibă cu adevărat efect – iar dacă văd cât de mult îți pasă ție, le va păsa și lor mai mult.

k Încurajează-ți familia să își schimbe comportamentul atât acasă, cât și în viața de zi cu zi.

k Află ce măsuri climatice ia școala ta.

k Scrie-le primarilor, politicienilor și liderilor de afaceri pentru a-i încuraja să ia măsuri.

Spune-ne ce crezi despre schimbările climatice și ce faci tu pentru a le combate la adresa: ec.europa.eu/clima/citizens/youth/

Pentru a citi și alte sfaturi privind clima, accesează: ec.europa.eu/clima/citizens/tips/

Vino să vezi cele mai noi filme ale noastre pe: youtube.com/EUClimateAction

2. Și tu poți schimba

ceva. 1. Nu e prea târziu să

reparăm clima.

De asemenea, ține minte trei lucruri:

3. Nicio măsură pe care

o iei nu este prea mică.

Refolosirea, repararea și

reciclarea deșeurilor

contribuie la economisirea

resurselor naturale

insuficiente, la economia de

energie și la reducerea emisiilor

de CO2.

Page 30: Versiunea imprimabilă

28

Johannes, 13 ani, Finlanda

Te preocupă schimbările

climatice?

Da. Mă îngrijorează acest lucru pentru viitor.

Dacă se topește în continuare calota glaciară,

va crește nivelul mărilor și se vor distruge specii

de faună. Cred că ar trebui reduse la minimum

emisiile de dioxid de carbon și de alte gaze, precum

protoxidul de azot, pentru a reduce efectul

de seră.

Ce faci tu pentru a ajuta clima?

Merg pe jos până la școală, pentru că locuiesc

aproape. Cred că aceasta este una dintre

modalitățile de a reduce emisiile

de gaze cu efect de seră. În plus,

dacă este posibil, încercăm să nu

călătorim cu mașina.

Luigi, 16 ani,

ItaliaCum afectează

schimbările climatice

țara ta?

Unele regiuni din Italia care erau foarte

fertile pentru agricultură se încălzesc acum,

dezvoltându-se o climă aridă și reducându-se

varietatea faunei și a plantelor.

Cum ajuți tu planeta?

Înainte aveam două mașini, dar când ne-am

mutat am hotărât să vedem cum ar fi să avem

doar una și ne-am dat seama cât de mult

ni s-a schimbat viața. Am început să merg

cu tramvaiul și cu autobuzul și încă nu am

cumpărat o a doua mașină.

Gabriela, 15 ani, SpaniaCe crezi că e de făcut pentru a aborda schimbările climatice?

Este clar că trebuie să ne concentrăm asupra energiei regenerabile și cred că ne descurcăm foarte bine în Europa în această privință. Știu că Spania a investit mulți bani în energia solară și eoliană, iar în Țările de Jos se construiesc multe turbine eoliene în largul mării. Ți-ai schimbat stilul de viață din cauza schimbărilor climatice?

Încerc să nu călătoresc pe alte continente în vacanță, pentru că știu că avioanele generează multe emisii de CO2. Încerc să nu mănânc multă carne, pentru că vitele produc metan și ocupă mult spațiu, iar fermierii defrișează adesea păduri pentru a face loc vitelor, ceea ce nu e bine.

Kazuki, 16 ani, JaponiaCe impacturi ale schimbărilor climatice te îngrijorează cel mai mult? Mă îngrijorează creșterea nivelului mărilor și

schimbarea profilurilor meteorologice, precum și

schimbările de sezon, care afectează puternic fauna

și biodiversitatea. Cred că trebuie să conservăm

biodiversitatea, pentru ca generațiile viitoare să

poată aprecia lumea așa cum o avem acum. Ce vei face pentru a contribui la reducerea emisiilor?

Încerc să folosesc mai puține produse din plastic,

pentru că majoritatea plasticului se produce din petrol

și cauzează emisii de carbon.

Page 31: Versiunea imprimabilă

29

Driti, 12 ani, IndiaCe impacturi ale schimbărilor climatice ai

observat?S-au înmulțit cazurile de insolație din cauza

creșterii temperaturii, care îi afectează pe toți,

nu doar fauna. Cum contribui tu la combaterea

schimbărilor climatice?La școală susținem o organizație caritabilă care

ajută oamenii afectați de inundații strângând bani

în săptămâna de caritate. De asemenea, încercăm

să informăm oamenii despre schimbările climatice,

așa că am făcut un grafic al angajamentelor.

Oamenii își pot lua angajamente, cum ar fi să stingă

lumina când nu este necesară.

Vincent, 12 ani, Țările de Jos

Ce poate face generația ta

pentru a participa la combaterea

schimbărilor climatice?

Este clar că trebuie să reciclăm mai mult și să ne

orientăm spre sursele de energie regenerabile,

spre autoturismele electrice și spre alternative

ecologice la combustibilii fosili, pentru a reduce

emisiile de CO2.

Poate că trebuie să reducem și numărul vitelor,

pentru că metanul este o problemă mare.

Sfaturile utile ale lui Vincent:

Stinge lumina, reciclează, încearcă să folosești

transportul public sau să mergi pe jos sau cu

bicicleta – lucrurile mici contează.

George, 15 ani, Regatul UnitCe faci tu pentru a combate schimbările climatice?

Familia mea reciclează sticla, conservele, hârtia și cartonul, precum și flacoanele din plastic. De asemenea, stingem lumina când nu e necesară și nu risipim apa, pentru că folosim un apometru. Suntem conștienți de amprenta noastră de carbon și plătim companiei aeriene taxa menită să contribuie la reducerea amprentei noastre de carbon când rezervăm un bilet de avion.

Răspunde la întrebările testului:

1 A 2 B 3 A 4 B 5 C 6 C 7 B 8 C 9 B 10 B

Page 32: Versiunea imprimabilă

Ești expert în schimbările climatice? 1 Cu cât s-a angajat UE să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră până în 2020?

A Cu 20 % față de nivelul din 1990.

B Cu 12 % față de nivelul din 1990.

C Cu 17 % față de nivelul din 2005.

2 Care dintre aceste gaze contribuie la încălzirea globală?

A Oxigenul. B Metanul. C Argonul.

3 Care dintre următoarele cauzează creșterea nivelului mărilor?

A Încălzirea oceanelor. B Navele grele. C Eroziunea plajelor.

4 Dacă mergi în vizită la rude care locuiesc în celălalt capăt al țării, cum poți călători cel mai ecologic până acolo?

A Cu mașina. B Cu trenul. C Cu avionul.

5 Care dintre următoarele nu este energie regenerabilă?

A Energia geotermală. B Energia solară. C Energia pe bază de cărbune.

6 Prin ce instrumente limitează UE emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la centralele electrice și instalațiile industriei grele?

A Prin Protocolul de la Montreal.

B Prin Regulamentul UE privind exploatarea lemnului.

C Prin Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii.

7 Pentru a preveni schimbările climatice periculoase, comunitatea internațională a fost de acord să mențină creșterea temperaturii globale sub un anumit nivel. Care este acest nivel?

A 4 °C peste temperatura dinaintea revoluției industriale.

B 2 °C peste temperatura dinaintea revoluției industriale.

C 2 °C sub temperatura din anul nașterii lui Leonardo da Vinci.

8 Care dintre următoarele nu eliberează dioxid de carbon în atmosferă?

A Incendiile forestiere.

B Defrișarea. C Captarea și stocarea carbonului.

9 Ce proporție din alimentele produse la nivel global se risipește anual?

A 1/4. B 1/3. C 1/5.

10 Care dintre următoarele enunțuri este adevărat?

A Este prea târziu să reparăm clima.

B Toată lumea poate contribui la oprirea încălzirii globale.

C Schimbările climatice au cauze în totalitate naturale.

(răspunsurile la pagina 29)

ML-06-14-050-RO

-N