SEMIOLOGIE NEUROLOGICĂ Prof. Dr. Marcel PereanuCLASIFICARE

1. Semiologia motilităţii voluntare2. Semiologia sensibilităţii3. Sindroamele neurologice topografice

1. Semiologia motilităţii voluntareA. Sindromul de neuron motor perifericB. Sindromul de neuron motor central

A. Sindromul de neuron motor periferica. Deficit motorb. Hipotonie muscularăc. Atrofie muscularăd. Abolirea ROTe. Fasciculaţiile muscularef. Contracţia idiomuscularăg. EMGh. Tulburări trofice

a. Deficitul motor Poate fi de grad paretic sau plegic Deficitul motor este localizat la teritoriul medular, radicular şi troncular lezat Este afectată totalitatea mişcărilor din teritoriul afectat (motilitatea voluntară, reflexă, automatică şi sincinetică)

b. Hipotonia musculară Inspecţie: pierderea reliefului muscular normal Palpare: mase musculare moi, flasce Mişcările pasive (făcute de examinator) se efectuează cu amplitudine crescută (de exemplu proba călcâi-fesă sau antebraţ-braţ)

C. Atrofia musculară Neuronul motor periferic constituie centrul trofic al unităţii motorii Localizată în teritoriul muscular deservit de nervul lezat Clinic: măsurarea circumferinţelor musculare la coapsă şi gambă şi compararea cu cele de partea opusă, presupus sănătoase

d. Abolirea ROT Se datorează afectării căii eferente (motorii) a arcului reflex medular Reflexul achilian poate fi abolit la persoane nevrotice Manevra Jendrassik

e. Fasciculaţiile musculare Se datorează afectării pericarionului motor medular

Clinic: secuse musculare ritmice involuntare, apar în repaus la nivelul tegumentelor şi nu produc deplasarea segmentelor de membru Se observă la muşchiul deltoid, gambă, limbă, în special după percuţia cu ciocanul de reflexe

f. Contracţia idiomusculară Contracţie musculară locală, cu durată mai lungă, obţinută prin percuţie mecanică directă (cu ciocanul de reflexe) Este abolită precoce în miopatii Se evidenţiază cel mai bine prin percuţia muşchiului deltoid

g. EMG şi ENG EMG:

- în repaus: fibrilaţii, ULP, fasciculaţii- la contracţie maximă: traseu simplu cu potenţiale gigante de mare amplitudine

ENG:- VCN (VCM şi VCS) sunt diminuate sau absente

h. Tulburări trofice Tegumentele:

- subţiri, netede, palide sau cianotice, reci, uscate- în sindroame iritative: piele roşie şi fierbinte, dureroasă, transpiraţie

crescută- ulceraţii atone la plante şi/sau degete

Fanerele:- hipertricoză, unghii subţiri, striate şi încurbate

Sistemul osos- osteoporoză (Rx)- în poliomielită: oprire a creşterii osoase

ETIOLOGIE1. Leziune pericarională (sunt caracteristice fasciculaţiile)2. Leziune radiculară (anterioară şi/sau posterioară)3. Leziune tronculară

1. Leziuni pericarionale Scleroză laterală amiotrofică (SLA) Poliomielită acută şi cronică Atrofie musculară spinală Boală Friedreich Siringomielie Traumatisme vertebro-medulare Ocluzia arterei spinale anterioare

2. Leziune radiculară Fasciculaţiile lipsesc, se asociază tulburări de sensibilitate cu caracter radicular

Afecţiuni ale coloanei vertebrale (traumatisme, tumori, morb Pott) Poliradiculonevrite Radiculite virotice Arahnoidite Tumori intrarahidiene

3. Leziuni tronculare ale nervilor periferici Apare un sindrom de afectare senzitivo-motor cu caracter troncular Mononeuropatii (median, cubital, radial, SPE, SPI ş.a.) Mononeuropatii multiple (DZ) Polineuropatii (DZ, etilism, uremie ş.a.)

II. SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL Denumit şi sindrom piramidal Apare în leziunea neuronilor motori corticali şi a prelungirilor acestora (tracturile corticospinale şi corticonucleare) care ajung la neuronii motori spinali (pericarioni) şi/sau neuronii motori ai nervilor cranieni din trunchiul cerebralTABLOU CLINIC Deficit motor Hipertonie musculară Modificări ale reflexelor Clonus al rotulei şi piciorului Paraliziile afectează doar mişcările voluntare Atrofiile musculare lipsesc sau sunt discrete

Examinări paraclinice1. Deficitul motor Hemiplegie sau hemipareză Pot fi parţiale:

- predominant faciobrahiale (ACM)- predominant crurale (ACA)- monoplegie/pareză facială, brahială, crurală (IL)

Tetraplegie/pareză în leziuni medulare cervicale Paraplegie/pareză în leziuni medulare T-L2. Hipertonie musculară Se datorează apariţiei spasticităţii (rezistenţă la efectuarea mişcărilor pasive) Repartiţie inegală la membrul superior şi inferior Elasticitatea (în BP tonusul este plastic) Fenomenul lamei de briceag Fenomenul de diaskizis (hipotonie iniţială în leziunile acute ale căilor piramidale)3. Modificări de reflexe ROT sunt vii, exagerate Reflexele cutanate abdominale sunt abolite Reflexul cutanat plantar apare în extensie (semnul Babinski) Reflexele piramidale patologice (Oppenheim, Rossolimo, Hoffmann) Reflexul de triplă flexie (în recuperarea leziunilor medulare severe)

Sindromul pseudobulbar (în afectarea bilaterală a tractului cortico-nuclear) – apar reflexe patologice: palmo-mentonier, Toulouse

4. Examinări paraclinice EMG şi ENG sunt în limite normale Imagistica cerebrală (CT, RM) relevă sediul şi natura leziunii cerebrale care determină apariţia sindromului piramidalEvoluţia sindromului piramidal Sindromul piramidal flasc, iniţial:

- hipo/atonie musculară- ROT şi cutanate abdominale abolite- semnul Babinski prezent

Sindromul piramidal spastic, tardiv:- spasticitate musculară- ROT vii, cutanate abdominale absente- clonus rotulian şi al piciorului- semnul Babinski prezent

SEMIOLOGIA SENSIBILITĂŢII1. Tulburările subiective ale sensibilităţii2.Tulburările obiective ale sensibilităţii3. Sindroame senzitive

1. Tulburările subiective ale sensibilităţii Durerile – consecinţa acţiunii unor procese iritative la nivelul receptorilor sau nervilor:

- topografia (unde te doare?)- evoluţia (continuă, remitentă, intermitentă)- caracter şi intensitate (arsură, înţepătură)

Paresteziile – senzaţii nedureroase spontane anormale (furnicături, amorţeli, urzicături) Disesteziile – senzaţii care nu pot fi descrise de către bolnav (dar îi produc discomfort)

2. Tulburările obiective ale sensibilităţii Exteroceptive (sensibilitatea superficială):

- tactilă- termică- algică- epicritică diferenţiată

Proprioceptive (sensibilitatea profundă):- vibratorie- mioartrokinetică- barestezică- simţul atitudinilor

a. Tulburările sensibilităţii tactile Tampon de vată, fir de aţă Bolnavul cu ochii închişi numără cu voce tare şi localizează atingerile Se explorează comparativ cele două jumătăţi ale corpului

În leziunile medulare se determină limita superioară a tulburărilor de sensibilitate (localizarea procesului patologic)b. Sensibilitatea termică şi dureroasă (algică) Sensibilitatea termică

- se determină cu aparate specifice sau 2 eprubete cu apă rece (4oC) şi caldă (40oC) care se aplică succesiv pe tegumente

- bolnavul are ochii închişi Sensibilitatea dureroasă

- se determină cu acul- bolnavul cu ochii închişi relatează dacă este atins cu vârful sau gămălia, dacă înţepătura

este dureroasă sau nuc. Sensibilitatea epicritică diferenţiată Topognozia: localizarea cu ochii închişi a unui excitant pe tegumente. Lipsa = atopognozie Dermolexia: recunoaşterea cu ochii închişi a cifrelor desenate pe tegumente. Lipsa = adermolexie Stereognozia: recunoaşterea prin pipăit, cu ochii închişi, a formei obiectelor puse în mână (morfognozie) şi a materialului din care este alcătuit (hilognozie). Lipsa = astereognozieB. Tulburările sensibilităţii proprioceptive Simţul atitudinilor Sensibilitatea mioartrokinetică Sensibilitatea vibratorie Sensibilitatea barestezică – se solicită aprecierea greutăţii unor bile cu suprafaţă egală, produse din materiale diferitea. Simţul atitudinilor Proba indice-indice Ochii închişi Vârful degetului arătător de la o mână dusă pe vârful degetului arătător al celeilalte mâinib. Sensibilitatea mioartrokinetică Efectuarea de mişcări pasive la nivelul degetelor de la mâini şi/sau picioare Ochii închişi Bolnavii relatează asupra sensului mişcării (sus/jos, lateral)c. Sensibilitatea vibratorie Diapazon de 128 Hz Se aplică pe suprafeţele osoase situate direct sub piele: creasta tibiei, maleole, apofize stiloide, degete Când nu se mai percepe vibraţia, diapazonul este mutat rapid într-un teritoriu mai proximal, presupus normal Abolirea sensibilităţii vibratorii = leziune de cordoane sau rădăcini nervoase posterioareTULBURĂRI DE SENSIBILITATE Anestezie = lipsa de percepere a excitanţilor. Poate fi totală sau parţială (disociaţie de tip tabetic sau siringomielic) Hipoestezie = perceperea redusă a excitaţiilor Hiperestezie = percepere exagerată Cauzalgia = durere intensă + arsură + fenomene vegetative (n. median) Hiperpatia = durere intensă şi persistentă (leziuni talamice)

3. SINDROAME SENZITIVE

A. Sindromul senzitiv al nervilor perifericiB. Sindromul senzitiv radicularC. Sindromul senzitiv medularD. Sindromul talamicE. Sindromul senzitiv cortical

A. Sindromul senzitiv al nervilor perifericia. Sindromul mononeuropatic (mononeuropatia)b. Sindromul polineuropatic (polineuropatia)c. Sindromul de afectare al plexurilor nervoase (plexopatia)

a. Sindromul mononeuropatic Manifestări iritative, subiective (pares-tezii, dureri) localizate pe teritoriul unui nerv

- examenul obiectiv relevă hiperestezie- presiunea şi elongaţia nervului sunt du-reroase (ex. sindromul de tunel carpian)- nevralgia = durere pe teritoriul unui nerv fără semne obiective de afectare (ex. nevralgia

trigeminala) Manifestări lezionale, obiective = hipo/anestezie pe traiectul nervosb. Sindromul polineuropatic Tulburări de sensibilitate subiective şi obiective simetrice şi ectromelice (mai exprimate distal) “în mănuşe” sau “în ciorap” Pot fi disociate (tip tabetic, siringo-mielic) Trecerea spre anestezie se face treptat ROT sunt abolite c. Afectarea plexurilor nervoase Tulburări de sensibilitate subiective şi obiective localizate în teritoriul de distribuţie a unui plex nervos (cervical – “nevralgia cervicală”, brahial, lombar, sacrat)

B. Sindromul senzitiv radicular Tulburări de sensibilitate subiective (parestezii, dureri)

- iradiere de-a lungul trunchiului nervos exacerbate de eforturi fizice, tuse, strănut

- manevre de elongaţie pozitive (Lasegue) Tulburări de sensibilitate obiective

- benzi radiculare de anestezie, hipoestezie sau hiperestezie Exemplu clinic: lombosciatica

C. Sindromul senzitiv medulara. Disociaţia de tip siringomielic a sensibilităţiib. Disociaţia de tip tabetic a sensibilităţiia. Disociaţia de tip siringomielic a sensibilităţii Pierderea sensibilităţii termo-algice şi păstrarea sensibilităţii profunde

Etiologie:- afectarea cornului posterior al măduvei spinării şi al substanţei cenuşii centrale.

Tulburările de sensibilitate au caracter “suspendat” (siringomielie, hematomielie, TU medulare, ischemii centromedulare)

- leziunea fasciculului spino-talamic (cor-donul lateral al măd. spinării şi trunchiu-lui cerebral). Tulburările de sensibilitate sunt contralaterale şi “cu nivel” b. Disociaţia de tip tabetic a sensibilităţii Abolirea sensibilităţii profunde conştiente şi păstrarea sensibilităţii termo-algice Etiologie. Leziuni la nivelul:

- nervilor periferici: polineuropatii- răd. posterioare: tabes, poliradiculonevrite- cordoanelor posterioare medulare: mieloză funiculară, b. Friedreich, MS, TU medulare - trunchiului cerebral (sindr. Wallemberg)- talamusului- cortexului (sindromul de lob parietal)

D. Sindromul talamic De partea opusă leziunii apar:

- tulburări subiective de sensibilitate: parestezii, dureri (hiperpatie)- tulburări obiective de sensibilitate: hemihipoestezie superficială,

hemianestezie profundă- hemianopsie laterală omonimă- hemipareză (extindere la capsula internă)- mişcări coreoatetozice, tremor intenţional- mâna talamică

Etiologia sindromului talamic Accidentul vasculare cerebral (IC, HC) Encefalită (SM) Etilici cronici (encefalopatia Wernike) Tumori

E. Sindromul senzitiv cortical Afectarea lobului parietal Hemihipoestezie contralaterală superficială şi profundă, niciodată anestezie Subiectiv apar parestezii şi (rareori, doar în leziuni iritative) durere Fenomenul de inatenţie tactilă Etiologie: AVC, TU, epilepsie

SINDROAME NEUROLOGICE TOPOGRAFICEA. Sindroame medulareB. Sindroame de trunchi cerebralC. Sindromul cerebelosD. Sindroame corticale

A. Sindroame medularea. Sindromul de secţiune completă

- acut- cronic

b. Sindromul de hemisecţiune (Brown-Sequard)c. Sindromul centromedular (Schneider)d. Sindromul cordonal posterior

a. Sindromul de secţiune completă acut Sublezional apar:

- tetraplegie flască (leziuni cervicale) sau paraplegie flască (leziuni toraco-lombare)

- hipotonie cu creşterea amplitudinii mişcărilor pasive (călcâi-fesă)- abolirea ROT şi cutanate abdominale- anestezie “cu nivel” pentru toate sensibilităţile- tulburări sfincteriene pentru urină şi fecale- tulburări vegetative: vasomotorii (hipoTA), de termoreglare (hipotermie) şi

de sudoraţieSindromul de secţiune medulară cronic Apare la câteva luni după faza acută Tetrapareză sau parapareză spastică ROT vii, clonus, Babinski prezent bilateral Reflexul de triplă flexie la stimuli tactili ai plantei Activitatea vezico-rectală devine reflexă Apar tulburări trofice tegumentare de decubit (escare) şi infecţii urinareEtiologie Traumatisme vertebro-medulare (căderi de la înălţime, accidente de circulaţie, arme albe, de foc) Mielite transverse virale sau microbiene Ischemii medulare cu mielomalacie Hemoragii intramedulare (malformaţii vasculare ?) Abcese şi hematoame epiduraleb. Sindromul de hemisecţiune medulară (Brown-Sequard) Homolateral:

- hemiplegie (leziune cervicală) sau monoplegie crurală (toraco-lombară)- abolirea sensibilităţii profunde “cu nivel”- paralizie vasomotorie: tegumente reci, umede

Heterolateral:- abolirea “cu nivel” a sensibilităţilor tactile şi termoalgice

Etiologie: traumatisme vertebro-medulare, TU

c. Sindromul centromedular (Schneider) La nivelul leziunii:

- disociaţie de tip siringomielic “suspendată” a sensibilităţii- amiotrofii, ROT abolite, tulb. vasomotorii tegumentare (afectarea cornului

lateral) Sub nivelul leziunii

- sindrom bipiramidal: ROT vii, Babinski +- tulburări de sensibilitate profundă “cu nivel”

Etiologie: siringo- şi hematomielie, mielomalacie

d. Sindromul cordonal posterior Subiectiv:

- dureri fulgurante la trunchi şi porţiunea proximală a membrelor Obiectiv:

- afectarea sensibilităţii profunde- ROT abolite- hipotonie musculară- tulburări de coordonare (indice-nas, călcâi-genunchi)- mers ataxic, talonat, agravat la închiderea ochilor

Etiologie: tabes, SM, b. Friedreich, anemie pernicioasă,TU medulare posterioare, ischemii a. spinale poster.

B. SINDROAME DE TRUNCHI CEREBRALa. Sindroame bulbareb. Sindroame protuberanţialec. Sindroame pedunculare

a. Sindroame bulbare Sindromul Jackson Sindromul Vernet Sindromul Tapia Sindromul Schmidt Sindromul Avellis Sindromul Wallemberg Sindromul DejerineSindromul Wallemberg Bulbul dorsolateral (retroolivar) Homolateral:

- tulb. de deglutiţie şi fonaţie (Ncl. ambiguu)- hipoestezia hemifeţei (Ncl. trigemen)- sindr. Claude-Bernard-Horner (simpatic)- sindrom neocerebelos (căile spinocerebeloase)- greţuri, vărsături, sughiţ rebel la tratament- sindr. vestibular central (nistagmus, vertij)

Heterolateral:- hemianestezie cu disociaţie tip siringomielic

b. Sindroame protuberanţiale Sindromul Millard-Gubler (jumătatea punţii)

- homolateral: pareză de VII de tip periferic, eventual VI- contralateral: hemipareză/plegie

Sindromul Foville de tip inferior (puntea caudală):- deviere conjugată a GO spre membrele paralizate (“îşi priveşte membrele

paralizate”)- contralateral: hemipareză/plegie

Sindromul Foville de tip superior (puntea rostrală):- deviere conjugată a GO spre leziunea cerebrală (“îşi priveşte leziunea”)- contralateral: hemipareză/plegie

c. Sindroame pedunculare Sindromul Weber

- homolateral: pareză de III- heterolateral: hemipareză/plegie

Sindromul Parinaud- paralizia mişcărilor conjugate ale GO în sus şi/sau în jos

Oftalmoplegia internucleară - “one and a half syndrome”- un GO este imobil, la celălalt este posibilă doar abducţia

C. SINDROMUL CEREBELOSA. Hipotonia muscularăB. Tulburări ale ortostaţiuniiC. Tulburări de coordonare

A. Hipotonia musculară La palpare – scăderea tonusului muscular Amplitudinea mişcărilor pasive este crescută (călcâi-fesă, antebraţ-braţ) Reflexul rotulian este pendular (lipsa de contracţie tonică a cvadricepsului)B. Tulburări ale ortostaţiunii şi mersului Tulburări ale ortostaţiunii mergând pînă la astazie Tulburări ale mersului care devine ataxic, ebrios, ezitant Se datorează afectării vermisului

C. Tulburări de coordonarea. Dismetriab. Dissinergia c. Disdiadocokineziad. Tremorul intenţional e. Tulburări de scrisf. Tulburări de vorbire

Sindroame cerebeloase topografice Sindromul de arhicerebel – în leziunile lobului floculo-nodular. Constă în tulburări de echilibru până la astazie chiar şi la şezutul pe pat

Sindromul de paleocerebel – în leziuni anterioare ale vermisului. Constă în tulburări ataxice la ortostaţiune şi mers Sindromul de neocerebel – în leziunile emisferelor cerebeloase. Constă în tulburări de coordonare (dismetrie, dissinergie)

ETIOLOGIA SINDROAMELOR CEREBELOASEA. Afecţiuni acuteB. Afecţiuni subacuteC. Afecţiuni cronice

A. Afecţiuni acute Accidente vasculare cerebrale (IC, HC) Procese inflamatorii (sindromul Fischer) Scleroza multiplă Intoxicaţii (alcool, carbamazepina, CO, plumb, substanţe organofosforice)B. Afecţiuni subacute Ataxia episodică familială Boala Hartnup (deficienţa de piruvat-dehidrogenază) Toxico-carenţial (etilism cronic, sindrom paraneoplazic) Tumoră cerebeloasă (meduloblastom)C. Afecţiuni cronice Boala Friedreich Infecţii bacteriene (tabes) Atrofia olivo-ponto-cerebeloasă Atrofia multisistemică progresivă

D. SINDROAME CORTICALE1. Sindromul de lob frontal2. Sindromul de lob parietal3. Sindromul de lob temporal4. Sindromul de lob occipital

1. Sindromul de lob frontal Tulburări motorii Crize epileptice Tulburări oculomotorii Tulburări psihice Tulburări de vorbire (afazia motorie Broca) Ataxia frontală (Bruns) Apraxia mersului (astazo-abazia) Tulburări de reflexe (reflexul grassping) Tulburări sfincteriene şi vegetative

a. Tulburările motorii din sindromul de lob frontal Hemipareză/plegie contralaterală Apar în leziuni distructive ale ariilor motorii 4 şi 6 Brodmann din circumvoluţia frontală ascendentă

Predominant crurală (ACA) Predominant facio-brahială (ACM)

b. Crizele epileptice din sindromul de lob frontal Motorii de tip jacksonian: convulsii localizate, care evoluează din aproape în aproape (“în pată de ulei”), uneori cu generalizare secundară Crize giratorii

c. Tulburările psihice din sindromul de lob frontal Tulburări de afectivitate – stări de euforie nemotivate de tip moriatic (tendinţa la glume, calambururi) Stări de apatie, lipsă de iniţiativă motorie, până la mutism akinetic Stări confuzionale (dezorientare în timp şi spaţiu) Sindrom Korsakov (confuzie, amnezie, confabulaţie, megalomanie)

d. Tulburări sfincteriene şi vegetative Apar în afectarea feţei inferioare (orbitare) Tulburări sfincteriene:

- micţiuni imperioase, incontinenţă urinară, mai rar retenţie de urină- incontinenţă de fecale- tulburări sexuale

Tulburări vegetative: vasomotorii, digestive, pilomotorii, sudorale

2. SINDROMUL DE LOB PARIETAL Tulburări de sensibilitate Tulburări de schemă corporală Apraxii Afazia senzorială Wernike Tulburări de vedere (hemianopsie laterală omonimă) Tulburări trofice – amiotrofie Silverstein Tulburări de echilibru – ataxie Tulburări vestibulare

a. Tulburările de sensibilitate De tip iritativ: crizele jacksoniene senzitive De tip deficitar: hemihipoestezie contralaterală, ce cuprinde în special

sensibilitatea profundă Sindromul senzitiv cortical (Dejerine):

- atopoagnozie- astereognozie (ahilognozie, amorfognozie)- discriminare tactilă (inatenţie tactilă)- baroagnozie (abolirea simţului presiunilor)- abolirea simţului greutăţilor

b. Tulburări de schemă corporală În leziunile emisferului drept (nedominant):

- anosognozie (negarea deficitului motor)

- asomatognozie (neglijarea deficitului)- anozodiaforie (indiferenţă faţă de afecţiune)- halucinaţii kinestezice (personifică membrele paralizate)

Toate simptomele apar în hemicorpul stâng În leziunile emisferului stâng (dominant) apare sindromul Gerstmann:

- agnozie digitală - nu poate denumi sau alege un deget- acalculie- agrafie- incapacitatea de a distinge partea dreaptă a corpului de cea stângă

c. Apraxii În leziunile emisferului nedominant (drept):

- apraxia la îmbrăcare În leziunile emisferului dominant (stâng):

- apraxia constructivă bidimensională (nu poate desena) sau tridimensională (nu poate construi din chibrite sau cuburi)

- apraxia de tip spaţial (nu poate citi un ceas)- apraxia de orientare topografică (nu poate citi o hartă)

3. SINDROMUL DE LOB TEMPORAL Tulburări auditive Tulburări de limbaj Epilepsia temporală Tulburări vizuale – hemianopsie omonimă ce debutează în cvadrant superior Tulburări de echilibru

a. Tulburările auditive Sunt produse prin:

- leziuni iritative: acufene (vâjiituri, pocnete) la urechea de partea opusă- leziuni distructive: nu se însoţesc de tulburări remarcabile de auz de-oarece căile

acustice se proiectează bilateral pe scoarţa temporală

b. Tulburările de limbaj Afazia senzorială Wernike: bolnavul vorbeşte, dar nu pricepe sensul întrebărilor (receptivă, fluentă) Surditatea verbală – bolnavul nu pricepe sensul cuvintelor auzite Afazia amnestică – incapacitatea de a găsi denumirile pentru diferite obiecte sau noţiuni

c. Epilepsia temporală Manifestările psihice predomină faţă de cele convulsive Halucinaţii auditive, gustative, vizuale (aura) Tulburări psihomotorii

- automatisme mici cu gesturi simple (sucţiune, masticaţie) sau complexe (crize de râs, plâns, frecare a mâinilor)

- automatisme mari: deplasări involuntare Tulburări paroxistice de euforie sau anxietate

4. SINDROMUL DE LOB OCCIPITAL Tulburările câmpului vizual Cecitatea corticală Sindromul Balint Halucinaţiile vizuale Metamorfopsiile Agnozia vizuală Tulburările psihice Tulburările oculomotorii

a. Tulburările câmpului vizual Hemianopsie laterală omonimă Cvadranopsie Hemianopsie altitudinală Hemianopsie dublă: vedere ca printr-o ţeavă de puşcă (în leziunile corticale este păstrată vederea maculară)

b. Cecitatea corticală Apare în distrugerea bilaterală a scoarţei cerebrale (AVC, TU) Este caracteristică negarea tulburărilor de vedere DD cu amauroza periferică: FO normal, pupile egale, reacţionează la lumină, EEG normal

c. Sindromul Balint Apare în leziuni parieto-occipitale extinse bilaterale Tablou clinic

- paralizia psihică a privirii, care se fixează de un detaliu nesemnificativ al acestuia şi nu îl poate vedea în ansamblul său

- nu poate căuta din privire un obiect din mai multe şi nu la poate număra- ataxie optică, cu erori de apreciere a distanţei- inatenţie vizuală

d. Halucinaţiile şi iluziile Halucinaţiile = percepţii fără obiect, existente doar în imaginaţia bolnavului

- simple: scântei, lumini, culori- complexe: vedere panoramică

Iluziile (metamorfopsiile): percepţie eronată ale unui obiect care există în realitate:- tulburări ale formei:micropsie, macropsie- tulburări ale culorii: acromatopsie, discromatopsie, daltonism- teleopsie (mic şi departe)- pelopsie (mare şi aproape)

e. Agnozia vizuală Agnozie vizuală pentru cuvântul scris (alexie, cecitate verbală):

- alexie literală (nu recunoaşte literele) - alexie verbală (nu recunoaşte cuvintele auzite)

Agnozie spaţială: pierderea memoriei topografice (nu se mai orientează pe hartă)

Agnozia fizionomiilor (prosopagnozia): nu mai recunoaşte feţele celor cunoscuţi, uneori nici chiar pe a sa (în oglindă). Apare în leziuni P-O drepte (emisferul nedominant)

f. Tulburări oculomotorii Nistagmusul optokinetic: secuse nistagmice orizontale la mişcarea conjugată a GO (privire pe geamul trenului) Tulburări de fixaţie a privirii