Electrica îşi răsplăteşte investitorii cu dividende cu 19% mai mari, graţie unui profit net de excepţie

08

Preţul poate fi o capcană în schimbarea furnizorului de energie electrică

14

Electrica – cercetare și inovare în proiectul european SiNGULAR

20ANUL XV | NR. 54 (1/2016)

1

să, ne propunem, de asemenea, o creştere a gradului de transparenţă şi de comunicare cu toate părţile interesate.

Suntem constant preocupaţi de starea reţelelor noastre, de implementarea tehno-logiilor moderne, stăm cu ochii pe cifrele sau pe graficele de la bursă, dar va asigur că, înainte de toate, ne pasă de oameni. Este re-marcabil că ne-am deschis și mai mult către comunitate, ne-am implicat și am încercat să fim mai atenți la nevoile celor din jurul nos-tru: clienți, investitori sau angajați.

Suntem lider în distribuţia şi furnizarea de energie electrică, dar suntem şi singura com-panie românească din acest business, așa că avem un plus de responsabilitate. Ne mân-drim că am devenit un partener important al celui mai mare eveniment cultural care se desfășoară în România, Festivalul Interna-țional George Enescu, ne-am asumat și ne vom asuma în continuare responsabilitatea de a susţine proiecte sociale și educaționale importante cu ajutorul unor parteneri de nă-dejde, organizaţii de talie internaţională.

Planurile ambiţioase de investiţii înseam-nă și ele tot o deschidere către oameni, asi-gurând nu doar servicii de calitate pentru clienţii noştri sau valoare pe termen lung pentru acționari, ci și un mediu propice de lucru, în condiții de siguranță și securitate, pentru toți angajații grupului. Îmi place să spun că Electrica continuă să investească în reţele și tehnologie de ultimă generaţie, dar mai ales în oameni şi în comunitate.

Toate acestea sunt etape fireşti ale unui proces important de transformare în bine a Grupului Electrica. Sigur, în general vorbind, orice schimbare aduce temeri, stârnește dis-cuţii şi produce, uneori, nesiguranţă... Cred însă că am trecut cu bine de această etapă, dovedind că avem o viziune, avem un plan şi, cel mai important, că avem rezultate pe măsura așteptărilor. Ca şi până acum, şi de aici înainte, personal, mă bazez pe inspiraţia, determinarea, energia şi profesionalismul oa-menilor noştri, cea mai importantă resursă a companiei.

EDITORIAL

Ritmul schimbării

Când lumea din jurul nostru se schim-bă, trebuie să ne schimbăm și noi. Este noua regulă de bază a lumii mo-

derne. Trăim vremuri în care piaţa este într-o permanentă schimbare din aproape toate punctele de vedere, de la cadrul de regle-mentare, dezvoltarea tehnologică şi până la nevoile şi asteptările clienţilor sau investitori-lor. Este limpede, chiar şi pentru cei mai im-portanţi jucători din orice domeniu, că cine nu se adaptează rapid, poate deveni victima acestei schimbări.

Pentru a ramâne competitivă și perfor-mantă în această lume nouă, o companie trebuie să se elibereze de anumite obiceiuri din trecut, să se deschidă către progres, către evoluție și, dacă este nevoie, chiar să se rein-venteze. De aceea, procesul de reformare a Electrica trebuie să continue și, mai mult, tre-buie chiar accelerat. Şi aşa va fi! Trebuie să în-țelegem cu toții ceea ce Einstein a spus: “nu poţi să faci în fiecare zi același lucru și să te aștepți la rezultate diferite”. Desigur, progre-sele înregistrate de la listare şi până în prezent sunt evidente, însă mai sunt multe de făcut…

N-am să insist pe trecut, pentru că îmi place să privesc tot timpul înainte, spre viitor. Mă rezum la a concluziona că măsurile con-crete de îmbunătăţire a productivităţii muncii şi a calităţii serviciilor, dar mai ales efortul co-mun al oamenilor din Electrica au făcut să obținem rezultate financiare şi operaţionale considerabil mai bune de la an la an.

Suntem o companie mare, iar așteptă-rile în ceea ce ne privește sunt pe măsură. Avem o viziune clară, avem strategii şi planuri importante de viitor. Nu mai este un secret faptul că, dincolo de menţinerea şi extinde-rea segmentelor de distribuţie şi furnizare din

România, ne dorim să fructificăm potențiale-le astfel de oportunităţi şi în regiune, mai ales că avem capacitatea investiţională să facem acest pas.

Gândim de asemenea o extindere a por-tofoliului de afaceri, prin dezvoltarea unor servicii cu valoare adăugată, evident însă aflate într-o strânsă legătură cu activităţile noastre de bază.

Vrem să evoluăm de la an la an. Şi până acum am reuşit. Vă asigur că şi în următorii ani pe lista obiectivelor noastre strategice se

vor regăsi: creşterea calităţii serviciilor oferite, îmbunătăţirea productivităţii şi a performan-ţelor noastre operaţionale, precum şi înregis-trarea unui progres vizibil în implementarea guvernanţei corporative. Totodată, ne pro-punem, în continuare, să renunţăm la seg-mentele de afaceri neprofitabile şi să restruc-turăm anumite segmente de activitate la nivelul filialelor. În viitor vom avea un centru de servicii comune, care va centraliza şi va optimiza activităţile suport la nivelul Grupului.

Chiar dacă odată cu listarea la bursă Elec-trica a devenit o companie mult mai deschi-

IULIANA ANDRONACHE Director general

3

ZOOM INStaţia de transformare 110/20kV Sebeş – zona industrială

INFOPreţul poate fi o capcană în schimbarea furnizorului de energie electrică

ZOOM INSistem de măsurare inteligentă şi condiţii tehnice mai bune

LIFEÎn această meserie, orice schimbare în bine se face alături de oamenii din echipă

ZOOM INElectrica îşi răsplăteşte investitorii cu dividende cu 19% mai mari, graţie unui profit net de excepţie

ZOOM INOficiul virtual şi plata online a facturilor la Electrica Furnizare

07

08

10 12

2214

Colectiv redacțional: Elena Voinea Ioana Andronic Gabriel Avăcăriței – colaborator

Adresa redacţiei: Str. Grigore Alexandrescu, Nr. 9, Sector 1, București.

Telefon: 021 208 50 65

Responsabilitatea tuturor articolelor publicate aparţine autorilor

Revista se poate consulta în format electronic pe www.electrica.ro în pagina „Relaţii publice și comunicare“

Materialele destinate publicării vor fi trimise pe adresa elena.voinea@electrica.ro

SUMAR

4

Procesul de transformare a companiei este unul ireversibil

La începutul lunii martie, preşedintele Consiliului de Administraţie Electrica SA,

Cristian Buşu, a răspuns câtorva întrebări adresate de ziariştii cotidi-anului Bursa. Prezentăm aici cele mai importante aspecte din dialo-gul care a pornit de la obiectivele mandatului pe care Cristian Buşu l-a primit în conducerea Electrica.

Obiectivele mele sunt obiectivele com-paniei, sunt obiectivele tuturor colegilor mei, indiferent de poziția pe care o ocu-pă fiecare dintre noi. Vrem să ne extindem poziţia de lider pe segmentele de furniza-re şi de distribuţie a energiei electrice atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional. Aș vrea să subliniez și faptul că ne ghidăm după două obiective imperative: să oferim valoare pe termen lung acţionarilor com-paniei şi, în acelaşi timp, să oferim servicii excelente clienţilor noştri, într-o manieră

sigură, sustenabilă şi la preţuri accesibile. Îndeplinirea acestor obiective presupune atingerea unor ţinte precise. Pe scurt, în-seamnă că trebuie să continuăm procesul de reformă profundă a companiei, de îm-bunătăţire a performanţelor operaţionale şi de aliniere la bunele practici din domeniu şi adoptare a celor mai înalte standarde de guvernanţă corporativă.

Ce măsuri de restructurare aveţi în vede-re, după cele deja luate în urma listării?

CRISTIAN BUŞU, preşedintele Consiliului de Administraţie Electrica SA

INTERVIU

5

Listarea Electrica a reprezentat un mare succes şi un moment de cotitură pentru companie. A fost un moment al asumării responsabilității pentru toți cei implicaţi. Atunci am demarat un plan foar-te ambiţios de reformare. Cu ajutorul unor consultanţi de renume, am reuşit să im-plementăm măsuri concrete de creştere a calităţii serviciilor oferite, de îmbunătăţi-re a productivităţii muncii, dar şi cele mai bune practici de guvernanţă corporativă. Acest proces major de transformare este unul ireversibil, iar schimbările sunt vizibi-le. Rezultatele noastre operaţionale şi per-formanţele financiare au fost remarcabile în această perioadă.

Ce s-a întâmplat la Electrica este un model de urmat și mă bucur că măsurile concrete luate în vederea dezvoltării unei culturi organizaţionale centrate pe etică şi integritate dau roade. Suntem prima companie cu statul acționar semnificativ care a implementat o platformă Avertizor de Integritate.

Avem o nouă structură organizaţiona-lă, dar și procesele asociate integral func-ționale la nivelul Electrica SA, urmând ca proiectul să fie extins la nivelul filialelor pe parcursul acestui an. Continuăm procesul de reorganizare în vederea eficientizării operaţionale şi identificării celei mai bune variante pentru consolidarea funcţiilor su-port ale Grupului, într-un centru de servicii comune.

Care consideraţi că sunt investiţiile prioritare pe care trebuie să le facă Electrica?

Avem trei direcţii majore în care ne propunem să investim: în reţelele noas-tre, analizăm posibilităţi de achiziţii şi, nu în ultimul rând, investim în oameni şi în comunităţile unde activăm. Avem cel mai ambiţios plan de investiţii în reţelele de distribuţie dintre toţi operatorii din Româ-nia. Până în 2018, alocăm peste 715 mi-lioane de euro pentru retehnologizarea

infrastructurii reţelelor existente, dezvolta-rea reţelei, în contorizarea inteligentă sau consolidarea funcţiilor suport. Pe scurt, în economia României.

Referitor la posibile achiziţii, este cu-noscută disponibilitatea noastră investiţio-nală, pe care dorim să o fructificăm cât mai bine pentru companie şi, evident, pentru acţionari. Analizăm cu mare grijă mai multe posibilităţi de achiziţii, aşa cum a fost discuţia cu Enel sau negocierea cu Fondul Proprietatea, fără să cedăm însă presiunilor de a cheltui în orice condiţii banii obținuţi din listare. Referitor la in-vestiţia în oameni, unul dintre obiectivele strategice este asigurarea disponibilităţii

unui personal calificat şi implicat, iar în acest sens am făcut şi continuăm să fa-cem paşi importanţi.

Cum vedeţi piaţa noastră de energie? Ce riscuri şi oportunitaţi vedeţi pen-tru perioada următoare?

Sunt câţiva factori care aduc schimbări importante în piaţa noastră de energie. Li-beralizarea pieţei de furnizare naşte atât oportunităţi, cât şi riscuri. Cred că este bine să existe competiție pe zona de fur-nizare, cu o condiţie: competiţia să fie una corectă! Aici trebuie ca instituţiile abilitate să vegheze. Un alt aspect important este că liberalizarea va duce la orientarea mai mare spre client a jucătorilor din dome-niu, ceea ce nu e rău. Dincolo de preţ, se vor schimba şi modelele de cerere şi ofer-tă, iar furnizorii de energie trebuie să se adapteze, să ofere diverse servicii şi, de ce nu, chiar şi alte utilităţi, la pachet.

La capitolul riscuri, vreau să trag încă o dată un semnal de alarmă în ceea ce priveşte schimbarea cadrului de regle-mentare şi lipsa de predictibilitate. O spun, în primul rând, în numele unei companii listate pe bursele de la Bucureşti şi Lon-dra: pentru investitori predictibilitatea este esenţială.

Schimbarea peste noapte a ratei re-glementate a rentabilităţii sau a legislaţiei care stabileşte tarifele în zona de distribu-ţie, spre exemplu, sunt nişte experimen-te care nu trebuie să se mai repete, dacă vrem să atragem investitori sau, cel puţin, să intrăm în normalitate.

Și mai există alte două aspecte de care trebuie să ţinem cont în viitorul apropiat: dezvoltarea tehnologică şi conştientizarea problemelor de mediu.

Prin corelarea indicatorilor macroe-conomici, credem că, în perioada urma-toare, consumul de energie o să crească cu câteva procente, aşa că putem vorbi în termeni moderaţi despre o creştere a volumelor consumate.

PROFILCristian Bușu este, începând cu anul 2011, lector universitar în cadrul Academiei de Studii Economice București, unde desfășoară nume-roase activităţi didactice. În prezent, Cristian Bușu este Secretar de Stat în Ministerul Energiei și membru în Consiliul de Administrație al SIF Oltenia. Până de curând, a ocupat funcţia de director la sucursala cen-trală Marfin Bank Bucureşti.În perioada 2009-2013, Cristian Bușu a fost director economic în cadrul Fondului Proprietatea şi membru în Comitetul Reprezen-tanţilor. Anterior a ocupat, timp de patru ani, funcția de consilier eco-nomic în cadrul Departamentului Economic al Guvernului României. Între anii 2000-2005, a lucrat pentru Prudential Financial, New York, ca planificator financiar/broker. Din septembrie 2014, Cristian Bușu este membru al Consiliului de Adminis-trație al Electrica SA, iar din ianuarie 2016 este președintele Consiliului de Administrație.

6

Cu investiţii eficiente, România poate să ardă etape în modernizarea reţelei

La sfârşitul lunii februarie s-a desfăşu-rat la Bucureşti a cincea ediţie a ZF Power Summit. Electrica a fost re-

prezentată la cel mai înalt nivel şi a expus celor prezenţi câteva dintre liniile de forţă ale activităţii companiei în 2016 şi în viito-rul apropiat. Pornim de la un fapt: siste-mul energetic din România are un istoric aparte şi în prezent avem o reţea de distri-buţie foarte puţin omogenă, cu diferenţe extrem de mari la nivel naţional, între o regiune şi alta. Avem zone de reţele lungi, cu staţii de transformare legate de linii de peste 400 de kilometri. Există multe linii aeriene, în afara localităţilor şi este nevoie de investiţii considerabile în partea de pu-tere: în reţele, staţii şi posturi de transfor-mare. De aceea, Electrica şi-a propus un plan de investiţii ambiţios, pentru a investi în propriile reţele.

NOI TEHNOLOGIITotodată, tocmai acest context plasează

România în poziţia din care poate să facă un salt. România ar putea să folosească noile tehnologii pentru a investi într-un mod mai eficient. Putem, de exemplu, ca într-o zonă să construim două staţii de transformare, astfel încât alimentările să fie redundate. Putem să reducem lungimile reţelelor şi putem, eventual, să le aducem în subteran. Doar toate acestea costă enorm! În acelaşi timp, există soluţii care s-ar putea dovedi mai ieftine: automatizare, tehnologii mo-derne şi infrastructuri de IT şi telecomuni-caţii pentru deconectarea rapidă a liniilor, folosirea unor transformatoare cu pierderi reduse. Aici este nevoie ca şi reglementa-torul să analizeze mai cu atenţie. Sigur că reţelele de putere sunt necesare, dar există soluţii, aşa cum sunt cele expuse mai de-

vreme, care sunt mai eficiente şi care acum sunt la îndemâna României.

Planul nostru de investiţii, propus către ANRE, a fost construit echilibrat: pe de o parte, vrem să investim acolo unde este ab-solut necesar în reţelele de putere, dar vrem să folosim şi tehnologia cea mai nouă pen-tru a reduce timpii de intervenţie şi pentru a creşte continuitatea în alimentare.

Suntem conştienţi că energia este o marfă, iar primul lucru la care se uită con-sumatorul este preţul. Să nu uităm, totuşi, că atunci când te uiţi numai la preţ, apar destule riscuri. De exemplu, un element important care riscă să fie ignorat este is-toria relaţiei care s-a construit între client şi furnizor, cu încrederea care s-a clădit între cele două părţi. Brandul companiei şi calitatea serviciilor oferite clientului sunt foarte importante şi trebuie să conteze în decizia finală.

De aceea, nu ne temem de competi-ţie, în contextul liberalizării pieţelor. Avem

deja exerciţiul acestui proces pe pieţele de electricitate din Marea Britanie şi din nordul Europei. Acolo am văzut că mai puţin de 10% din consumatorii din sec-torul rezidenţial au ales să schimbe fur-nizorul. Sigur, la marii consumatori şi la consumatorii mijlocii, rata de schimbare a furnizorului este cu mult mai mare. Dar în România suntem deja într-un context de competiţie acerbă, iar jumătate din porto-foliul Electrica Furnizare este deja în zona competitivă.

COMPETIŢIE CORECTĂPentru a crea competiţie şi la ni-

velul consumatorilor casnici este ne - voie să asigurăm o serie de condiţii teh-nice care să faciliteze schimbarea fur-nizorului, într-o manieră cât se poate de corectă pentru toate părţile. Competiţia tre buie să se petreacă pe baze corecte, fără sub venţii încrucişate sau alte elemen-te disturbatoare.

PERSPECTIVĂ

7

Oficiul virtual şi plata online a facturilor la Electrica Furnizare

Începând din luna februarie, clienţii Electrica Furnizare au la dispoziţie încă o modalitate de achitare a fac-

turilor de energie electrică, plata online, prin accesarea contului personal din Ofi-ciul Virtual, de pe site-ul www.electrica-furnizare.ro.

Noul serviciu se adaugă celorlalte mo-dalități de plată, pentru a răspunde pre-zenţei tot mai consistente a clienţilor noş-tri în mediul online.

OFICIUL VIRTUAL ELECTRICA FURNIZA-RE SA – CONTACTUL TĂU CURENT

De altfel, prezenţa online a Electrica Furnizare s-a îmbunătățit prin Oficiul Virtu-al, pe care îl punem la dispoziția clienților pe site-ul www.electricafurnizare.ro.

Pentru crearea contului sunt suficiente codul de client şi numărul locului consum (NLC), date afișate în partea dreaptă a fac-turii, în rubrica informațiilor despre client. Clienții obțin astfel acces, simplu și rapid, la:

l Istoricul facturilor emise în ultimele 12 luni;l Evidența plăților efectuate;l Plata online;l Datele contractului de furnizare a

energiei electrice;l Identificarea geografică a locațiilor

furnizorului din apropierea locului de con-sum;l Modificarea online a adresei de co-

respondenţă;l Setarea opțiunii de facturare a ener-

giei electrice prin metoda „Autocitire” și transmiterea lunară a indexului autocitit;l Modificarea consumurilor estimate

lunar, dacă metoda de facturare este pe bază de convenție de consum; l Istoricul indexurilor autocitiți și al in-

dexurilor citiți de operatorul de măsurare;l Transmiterea de petiţii online.

INFO

8

Electrica îşi răsplăteşte investitorii cu dividende cu 19% mai mari, graţie unui profit net de excepţie

ZOOM IN

Deşi activează într-un domeniu considerat de către investitori ca

fiind defensiv, cel al energiei, Electrica a reuşit sa surprindă din nou piaţa, în mod plăcut, afişând pentru 2015 un profit net de 482 milioane lei, în creştere cu 17%.

Investitorii în acţiunile Electrica au pri-mit recent două veşti foarte bune din par-tea companiei: pe de-o parte, Electrica a obţinut în 2015, la nivel de grup, un profit net în creştere cu 17%, astfel că Boardul a putut propune acţionarilor distribu-irea unui dividend cu 19% mai mare (de 0,8600 lei brut, faţă de 0,7217 lei brut cu un an înainte), iar pe de altă parte, com-pania prognozează pentru 2016 o nouă creştere a profitului, în condiţiile scăderii tarifelor pentru cele trei companii de dis-tribuţie din Grup.

SURSELE PROFITULUICe a alimentat profitul remarcabil al

Electrica din 2015? În primul rând, rezultatul net a fost susţinut de creşterea cu 9% a veni-turilor la nivel de Grup, de la 5,044 miliarde lei în 2014 la 5,503 miliarde lei în 2015. Pe o bază solidă de venituri, Grupul Electrica a obţinut un profit operaţional de 569 milioa-

ne lei, în creştere cu 11,4% faţă de 511 mili-oane lei în 2014, astfel că profitul net a urcat cu 17%, până la 482 milioane lei.

Avansul semnificativ al profitului în 2015 s-a datorat în special îmbunătăţirii rezultatului net pe segmentul de distribuţie, cu 19%, de la 317 milioane lei în 2014 la 377 milioane lei în 2015. Segmentul de furnizare a obţinut de asemenea un rezultat net de apreciat, de 136 milioane lei, cu mult peste nivelul previzionat prin bugetul de venituri şi cheltuieli – de 95 milioane lei, chiar dacă faţă de anul anterior este în scădere, întrucât atunci s-a înregistrat un rezultat excepţional. Cumulat, segmen-tele de distribuţie şi furnizare au generat în 2015 un profit net de 513 milioane lei, în creş-tere cu 3% faţă de 497 milioane lei în 2014.

Totodată, continuarea reorganizării şi eficientizării segmentului de servicii energe-tice (SE Dobrogea a intrat în faliment în ia-

nuarie 2015, după ce în noiembrie 2014 in-trase în faliment SE Banat) a avut un impact pozitiv asupra creşterii profitului net la nivel de Grup, prin faptul că s-a redus semnifica-tiv contribuţia negativă a acestui segment la rezultatul consolidat.

MARIUS PÎRLOIU

milioane leiVenituri Profit net

2014 2015 B2016* 2014 2015 B2016*

EDTS 816 840 770 74 132 127

EDTN 751 858 706 108 137 146

EDMN 876 872 738 133 135 124

Electrica Serv 395 396 411 5 (26) 2

Total segment Distributie** 2,475 2,613 NA 317 377 NA

Segment Furnizare 4,133 4,488 4,194 180 136 113

Total Grup 5,044 5,503 5,693 413 482 498

*Conform RAS, restul cifrelor fiind conform IFRS**Impreuna cu Electrica Serv

9

ACTIVITATEA OPERAŢIONALĂÎn ceea ce priveşte activitatea de distribu-

ţie, Electrica a înregistrat prin cele trei filiale (Transilvania Sud - EDTS, Transilvania Nord - EDTN şi Muntenia Nord - EDMN) o creştere a cantităţii distribuite, de la 16,3 TWh în 2014, la 17,1 TWh în 2015, iar pentru 2016 este previzionată o creştere la 18 TWh. Cota de piaţă a Electrica pe partea de distribuţie (pe baza volumelor distribuite) este de circa 40% (conform ultimului raport anual ANRE, pe anul 2014). Pe partea de furnizare, Electrica a furnizat prin intermediul filialei sale o can-titate de 10,1 TWh în 2015, faţă de 9,24 TWh în 2014, acest avans conducând la creşterea cotei de piaţă per total, de la 20,8% în 2014, la 21,4% în 2015 (pe primele 9 luni, conform unui raport ANRE), şi la consolidarea poziţiei de lider pe piaţa competitivă, cu o cotă de piaţă de 14,1% în 2015, faţă de 11,7% în 2014.

Pe baza investiţiilor realizate în 2015, Baza Reglementată a Activelor (BAR) a cres-cut la 4,42 miliarde lei la finele lui 2015, de la 4,255 miliarde lei în 2014. Punerile în funcţi-une s-au realizat în proporţie de 93% faţă de planul aprobat de ANRE.

EFECT PE BURSĂRezultatele bune pe 2015 erau în cea

mai mare parte deja încorporate în preţul acţiunilor Electrica la momentul publicării, fiind cumva anticipate pe baza celor de pe primele 9 luni. Astfel, de la începutul anu-lui 2015 şi până în 18 martie 2016, acţiunile Electrica s-au apreciat cu 10%, de la 11,37 lei la 12,50 lei, în condiţiile în care acţionarii au beneficiat de un dividend brut de 0,7217 lei/acţiune, ceea ce înseamnă că acţiunile Electrica au adus în această perioadă un câştig agregat de 16%.

Prin comparaţie cu piaţa, acţiunile Elec-trica au avut o performanţă mult superioară. Astfel, în timp ce acţiunile Electrica au avan-sat cu 10%, în aceeaşi perioadă, indicele BET s-a depreciat cu 3,6%, BET-FI cu 5,1%, iar BET-NG (indicele sectorului energetic) a scăzut cu 18,3%.

120

115

110

105

100

95

90

85

80

75

705 ian2015

5 mar2015

5 mai2015

5 iul2015

5 sep2015

5 noi2015

5 ian2016

5 mar2016

70

75

80

85

90

95

100

105

110

115

Performanta actiunilor EL Performanta indicelui BET

Performanta indicelui BETFI Performanta indicelui BETNG

Performanța acțiunilor ELPerformanța indicelui BETFI

Performanța indicelui BETPerformanța indicelui BETNG

%

10

Staţia de transformare 110/20kV Sebeş – zona industrială

Societatea Filiala de Distribuție a Ener-giei Electrice “Electrica Distribuție Transilvania Sud” SA răspunde printr-o

investiţie de amploare nevoilor apărute în condiţiile dezvoltării accelerate din ultimii

ani a zonei industriale de vest a municipiu-lui Sebeş. La sfârşitul anului 2015, s-a pus în funcţiune “Stația de transformare 110/20 kV Sebeş – Zona industrială”, amplasată în zona intravilană a municipiului Sebeş, pe partea nord-vestică a localităţii.

Staţie de buclă de sistem a FDEE Elec-trica Distribuţie Transilvania Sud, unitatea este de tip exterior, realizată cu echipa-

mente moderne, având următoarea con-figurație:l Stația de 110 kV, dotată cu urmă-

toarele echipamente: două celule 110 kV cu întrerupător, bară 110 kV simplă secțio-nată, o celulă de cuplă longitudinală 110 kV cu întrerupător, două celule 110 kV de transformator cu întrerupător, două transformatoare 110/20 kV – 40MVA

NOUĂ SOLUŢIE DE RACORDARE LA REŢEA PENTRU DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI SEBEŞ

LAURA PUNGĂ FDEE Electrica Distribuție Transilvania SudServiciul Relaţii Publice Comunicare

ZOOM IN

11

ONAN / 55 MVA ONAF, două transfor-matoare de servicii proprii și creere nul 20/0,4 kV, 1200/200 kVA, două grupuri de tratare neutru 20 kV cu bobină de stin-gere de 100 A, cu reglaj automat, corp de comandă și conexiuni.l Staţia de 20 kV este cu bară simplă

secţionată prin cuplă longitudinală, alcă-tuită din: două celule trafo de forţă, două celule trafo servicii interne şi creere nul, două celule de măsură, celulă de cuplă cu 2 module (câte unul pe fiecare secţie de bare racordate cu bare rigide izolate), 12 celule de linie, așezate pe un singur rând.

Staţia este dotată cu un sistem de co-mandă-control, ceea ce permite să fie te-lecondusă, şi urmează a fi integrată în sis-

temul SCADA al FDEE Electrica Distribuţie Transilvania Sud.

SISTEM PENTRU DETECȚIE ȘI ALARMARE LA INCENDIU

Investiţia este prima stație din gestiunea FDEE Electrica Distribuţie Transilvania Sud dotată cu un sistem pentru detecție și alar-mare la incendiu. În vederea diminuării efec-telor în RED 110 kV s-a adoptat utilizarea re-ductoarelor cu tensiune de scurtcircuit, (Uk mai mare cu 15% decât cea utilizată). Pentru prima dată s-au folosit la transformatoarele servicii interne și creere nul, contacte mobi-le ambroșabile și capsulate/protejate pentru evitarea scurtcircuitelor provocate de păsări și animale mici. De asemenea, este prima

stație la care s-au adoptat soluții ergonomi-ce de acces pentru modul de lucru la cutiile terminale din interiorul celulei. Acestea sunt amplasate în partea inferioară a panoului frontal al celulei de medie tensiune, ceea ce asigură un nivel de protecție corespunzător la defectele electrice. Bornele de medie şi joasă tensiune sunt capsulate, pentru evi-tarea atingerii accidentale a bornelor aflate sub tensiune.

Noua staţie de 110/20kV – 2x40 MVA va putea asigura condiţii de racordare la RED pentru noi utilizatori casnici şi industriali, în condiții de eficiență energetică, siguranță în alimentare și protecție a mediului, dar şi în conformitate cu planurile urbanistice aprobate de administraţia publică locală.

12

Sistem de măsurare inteligentă şi condiţii tehnice mai bune pentru consumatorii din Pietroiu și Vădeni – judeţul Brăila

Una dintre prioritățile FDEE Electrica Distribuție Muntenia Nord este îm-bunătățirea calității serviciilor oferi-

te utilizatorilor RED. În acest sens, periodic au loc evaluări ale stării rețelelor de distri-buție și sunt promovate lucrări de îmbună-tățire a condițiilor tehnice de alimentare cu energie electrică a utilizatorilor RED.

În anul 2015 au început lucrările de mo-dernizare a rețelelor din localitățile Pietroiu și Vădeni din județul Brăila. În cadrul aces-tei lucrări a fost inclus și un proiect pilot pentru Sistemul de Măsurare Inteligentă.

Punctul Central

Rețea Electrică din PT

Instalații Montate în Teren Comunicație GPRS

Modem GPRS

Server IDSpecto Sistemul de Facturare

SAP

Concentrator / Modem GPRS

Post de Transformare MT/JT

Contor 1

PLC

Contor 2

PLC

Contor n

PLC

Din punct de vedere funcțional, sistemul are următoarea structură:

ZOOM IN

MARIUS DOBRESCU

O rețea modernizată este un mediu ideal pentru transmiterea informațiilor prin teh-nologie PLC (Power Line Communication).

Obiectivele urmărite prin realizarea acestei lucrări au fost:l Modernizarea rețelelor electrice

pentru a reduce riscul apariției de întreru-peri în alimentarea cu energie electrică;l Îmbunătățirea parametrilor de cali-

tate a serviciului de distribuție a energiei electrice; l Gestionarea eficientă a energiei dis-

tribuite.Principalii furnizori pentru componen-

tele sistemului de măsurare inteligentă sunt două companii cu experiență în do-meniu: grupul GÖRLITZ (sistemul de ma-nagement al datelor de măsurare) și NES (contoare).

În punctul central este instalat sistemul de management al datelor de măsurare IDSpecto (furnizor GÖRLITZ) care asigură colectarea datelor transmise de contoare, prelucrarea și validarea acestora. Acesta asigură și comunicația bidirecțională cu sistemul de facturare și alte sisteme care pot utiliza datele din contoare.

Contoarele utilizate sunt contoare elec-tronice NES, prevăzute cu modul de de-conectare și modul de comunicație PLC încorporate. Concentratorul este mon tat în Postul de Transformare, pe partea de joa să tensiune. Acesta asigură comunicația bidi-recțională între contor și punctul central.

Funcționalitățile sistemului de măsura-re inteligentă sunt:

1. Transmiterea clientului final şi orică-rui terţ desemnat de către acesta a citirilor din sistem, în vederea gestionării consu-mului de energie electrică.

2. Actualizarea citirilor menţionate la pct. 1, cu o frecvenţă suficientă pentru a permite ca informaţiile să fie utilizate în vederea realizării de economii de energie electrică.

3. Asigură o comunicare bidirecţională între subsistemul de măsurare montat la

locul de consum şi sistemul de gestiune a informaţiilor.

4. Permite citiri suficient de frecvente pentru ca informaţiile să fie utilizate în ma-nagementul operaţional al reţelei, precum şi la planificarea dezvoltării reţelei.

5. Poate oferi date necesare pentru a sprijini sistemele de tarifare avansate.

6. Permite controlul de la distanţă al conectării/deconectării de la reţea sau al limitării puterii absorbite.

7. Detectează şi transmite către sub-sistemul de gestiune a informaţiilor sem-nalizările legate de accesul neautorizat la componentele acestuia.

8. Măsurarea energiei consumate și in-jectate (în cazul producătorilor) din/în rețea.

9. Permite identificarea automată a

defecţiunilor, reducerea timpilor de în-trerupere, îmbunătaţirea monitorizării şi controlului principalilor parametri privind calitatea energiei electrice.

Funcționalitățile introduse de măsu-rarea inteligentă vor permite dezvoltarea de noi servicii pentru consumatorii finali și vor furniza date esențiale pentru îmbu-nătățirea calității serviciului de distribuție a energiei electrice. Imediat după finalizarea implementării sistemului, se va intra într-o perioadă de analiză în legătură cu limitări-le fizice, posibilitățile de analiză a datelor, costurile de operare, necesarul de resursă umană pentru operare și întreținere sis-tem. Toate aceste informații vor permite o implementare la scară largă cât mai efici-entă a sistemelor de măsurare inteligentă.

Post de Transformare Aerian și Cutie de Distribuție

13

14

Dinamica pieței liberalizate a energiei electrice oferă tuturor furnizorilor licențiați o competiție interesantă

atât în atragerea de clienți sau păstrarea acestora, cât și în dezvoltarea sau con-servarea afacerii lor. Electrica Furnizare SA este implicată activ în acest context com-

Serviciul Vânzare Eligibili Electrica Furnizare SAPreţul poate fi o capcană

în schimbarea furnizorului de energie electrică

INFO

15

petițional cu oferte atractive, cu prețuri e chi tabile, contracte negociabile, persona-lul profesionist fiind la dispoziția clienților cu servicii noi și în spații modernizate.

Indiferent de natura consumului, cas-nic sau noncasnic, clienții au dreptul de eli-gibilitate, având variate opțiuni în alegerea furnizorului de la care să cumpere energie electrică și servicii. Diferența o face, de fapt, discernământul acestora în selecție, în funcție de criteriile proprii, pentru că proce-sul de schimbare a furnizorului este regle-mentat prin Ordinul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nr. 105/2014. Analiza condițiilor comerciale și contractuale ale fiecărui furnizor este un element de maximă importanță, criteriul preț putând fi o capcană prin asocierea cu un furnizor fără experiență sau acceptarea unor clauze comerciale ori practici care exced cadrul legal.

Astfel că, demersul pentru schimbarea furnizorului este simplu, dar nu simplist, și implică următoarele etape:l Pentru schimbarea furnizorul actual,

pot fi contactați și se pot solicita oferte de la mai mulți furnizori de energie electrică. La solicitarea scrisă a clientului, furnizorul de energie electrică comunică într-un in-terval de cel mult 15 zile lucrătoare o ofer-tă care să conțină cel puțin prețul energiei electrice furnizate, condițiile de plată a fac-turilor, valabilitatea ofertei.l Pentru încheierea noului contract de

furnizare a energiei electrice, furnizorul so-licită următoarele date:

- adresa locului de consum;- denumirea furnizorului actual;- codul unic de identificare a punctu-

lui/punctelor de măsurare (din factura de energie electrică);

- valoarea facturilor scadente și neachi-tate până la data notificării, respectiv servi-ciilor de rețea, dacă este cazul;

- datele referitoare la puterile absorbite/cantitățile de energie electrică pentru care trebuie asigurată furnizarea energiei electrice.

l După agrearea prețului energiei și a clauzelor contractuale, se încheie contrac-tul de furnizare a energiei electrice, acordul clientului fiind înregistrat prin transmiterea către furnizor a Cererii de încheiere con-tract. Pentru facilitarea prelucrării datelor şi recepţionarea documentelor prevăzute în reglementările în vigoare, Electrica Furniza-re SA pune la dispoziţia viitorilor săi clienţi formulare PDF interactive care se pot com-pleta electronic sau olograf.l Pentru încetarea contractului de

furnizare încheiat cu furnizorul actual, clientul îl notifică în scris. Notificarea este transmisă acestuia cu cel puțin 21 de zile înainte de data la care urmează să încete-ze contractul.

La solicitarea clientului, pe baza con-tractului de furnizare încheiat, furnizorul nou susține demersurile necesare înche-ierii contractului necesar pentru asigu-

rarea serviciului de rețea. Pentru clientul casnic sau noncasnic mic, nu este obli-gatorie citirea contorului de către ope-ratorul de rețea în ziua în care are loc schimbarea furnizorului, fiind acceptat indexul autocitit.l În termen de maxim 42 de zile de la

încetarea contractului, furnizorul/opera-torul de rețea transmite clientului factura cu decontul final de regularizare a tuturor obligațiilor de plată, care urmează să fie plătite la termenul scadent.

Procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică este gratuit și nu adu-ce modificări de ordin tehnic. Sunt însă de menționat și alte câteva aspecte de interes: clienții casnici, care au optat pentru schim-barea furnizorului de energie electrică, nu vor mai putea fi deserviți în regim reglemen-tat, sau că operatorul de distribuție nu se va schimba, chiar dacă se va schimba furnizo-rul. De asemenea, contractul de furnizare a energiei electrice cu noul furnizor își va pro-duce efectele de la data încetării contractu-lui de furnizare încheiat cu furnizorul actual.

Alegerea ca furnizor a Electrica Fur­nizare SA aduce şi alte beneficii aprecia­te de clienţi: l Reducerea costurilor cu energia

electrică;l Consiliere precontractuală şi infor­

mări gratuite asupra cadrului actual al le­gislaţiei din domeniul energiei;l Contracte ferme cu preţuri fixe,

cu detalii necesare înţelegerii depline a drepturilor şi obligaţiilor furnizorului şi clientului;l Facturi transmise fizic şi/sau elec­

tronic care au detalii dovedite ca fiind utile clienţilor avizaţi; l Recomandări privind utilizarea efi­

cientă a energiei electrice;l Canale de comunicare moderne

şi tradiţionale şi garanţia unui răspuns prompt la solicitările clienţilor săi.

Mai multe detalii pe site-ul Electrica Furnizare SA, www.electricafurnizare.ro.

Electrica Furnizare SA asigură ser-viciul de furnizare în regim con-curențial pe întreg teritoriul țării și în calitate de furnizor de ultimă instanță în 18 judeţe ale ţării l cel mai mare furnizor de energie

electrică din România;l cel mai mare portofoliu de

clienți;l marcă de tradiție națională,

garanția furnizorului cu reputație;

l preț rezonabil;l termen de plată generos,

multiple opțiuni de plată;l personal specializat și cu

experiență în domeniu;l rețea extinsă la nivel național de

spații moderne pentru relații cu clienții;

l siguranță în furnizarea energiei electrice.

16

Consumul de electricitate a crescut cu 9% în ianuarie

Consumul naţional de energie electri-că a crescut, în ianuarie, cu 8,6%, până la 4,8 TWh, arată datele INS. Iluminatul pu-blic a scăzut cu 9,9%, iar consumul popu-laţiei a crescut cu 2,9%. Resursele de ener-gie electrică au fost de 6,4 TWh (+3,8%). Exportul de energie electrică a fost de 0,8 TWh, iar Consumul Propriu Tehnologic în reţele şi staţii a scăzut până la 0,7 TWh. Anul trecut, în România s-a consumat cu 6% mai multă electricitate.

AFEER SOLICITĂ REINTRODUCEREA CONTRACTELOR BILATERALE DIRECTEAsociația Furnizorilor de Energie Electrică (AFEER) solicită reintroducerea contractelor bilaterale directe în contextul consultărilor pentru modificarea Legii Energiei Electrice și Gazelor. “Interzicerea acestui instrument discrimi-nează producătorii şi furnizorii din România faţă de ceilalţi participanţi la pie-ţele din regiune, aceştia având un risc crescut în ajustarea poziţiilor comerci-ale”, a declarat Ion Lungu, președintele AFEER.

ACUE: Reducerea tarifelor de distribuție va afecta investițiile în rețele

ANRE a operat scăderi la tarifele de distribuție cuprinse între 5,54% și 16, 3%. Pentru societățile de distribuție Electri-ca, reducerile tarifelor variază între 5,54 și 14,4%. Asociația Companiilor de Utilități în Energie (ACUE) consideră că modificarea bruscă a reglementărilor va afecta semnifi-cativ activitatea distribuitorilor, aşa cum s-a întâmplat în cazul reducerii ratei reglemen-tate a rentabilităţii, iar diminuarea tarifelor din domeniu va avea un impact important asupra programelor de investiţii în reţele.

ANRE renunţă la ținta privind amplasarea contoarelor inteligente

ANRE a eliminat ţinta de 80% propusă pentru anul 2020 privind amplasarea con-toarelor inteligente de energie electrică. Au-toritatea pune decizia pe seama lipsei unei analize relevante privind costurile şi bene-ficiile acestui proces. O asemenea analiză va fi realizată între 2017 și 2020. Totodată, analizele transmise de operatorii de distribu-ţie nu permit efectuarea unei analize unitar comparative a rezultatelor obţinute, spune reglementatorul. Până acum, ANRE a avizat 18 proiecte-pilot în valoare de aproape 70 de milioane de lei.

INFO

17

EVENIMENTELE ANULUI 2016aprilie, Sibiu„Analiza realizărilor CPT pe anul 2015 și măsuri pentru combaterea sustragerilor de energie electrică în anul 2016”

mai, Brașov„Activitatea de conducere prin dispecer”

mai, octombrie„Adunări Generale PRE (Parte Responsabilă cu Echi-librarea). Analiza și Stabilirea Strategiei în domeniul Tranzacționării energiei electrice”

iunie, Sinaia„Activitatea de analiză a incidentelor și a îndeplinirii in-dicatorilor din Standardul de performanță pentru servi-ciul de distribuție a energiei electrice”

iunie, Costinești„FOREN 2016”, www.cnr-cme/foren

septembrie, Sinaia„Dezbatere privind principalele modificări ale cadrului de reglementare în domeniul energiei în perioada de re-glementare curentă”

septembrie, TârgovișteMasa Rotundă „Utilizarea în comun a stâlpilor pentru linii de energie electrică împreună cu instalații de te-lecomunicații pe fibră optică, televiziune prin cablu și alte utilități. Abordarea rețelelor pe stâlpi comuni prin prisma noilor tehnologii și cerințe”

octombrie, Predeal„Aspecte și cerințe actuale din activitatea PRAM_IP”

octombrie, Buzău„Simpozionul Național Sisteme Inteligente și Optimiza-rea Serviciilor Energetice”

octombrie, Sinaia„Simpozionul Naţional de „Informatică, Automatizări şi Telecomunicaţii în Energetică” – SIE 2016”

noiembrie, SibiuSimpozionul Internațional Rețele inteligente - „Smart grid”

România a atins deja ţinta de energie regenerabilă pentru 2018

România a îndeplinit cu trei ani mai devreme ținta de energie regenerabilă, de 24%, asumată pentru 2018, și a ajuns în prezent la 27%, arată Ministerul Energiei. Instituţia punctează că devine necesară orientarea spre unități de stocare competitive, care diminuează fluctuaţiile energiei produse din asemenea surse. Afirmaţiile au fost făcute în contextul întâlnirii cu Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială. Întâlnirea s-a con-centrat pe promovarea utilizării energiei regenerabile, securita-tea aprovizionării şi eficienţa energetică.

ANRE a crescut prețurile din contractele reglementate

ANRE a aprobat la finalul anului trecut prețurile și cantitățile din contractele reglementate de vânzare-cumpărare a energi-ei electrice pentru anul 2016. Cele două companii care asigură energia pentru aceste contracte sunt Nuclearelectrica și Hidro-electrica, cei mai ieftini producători din România. Prețul mediu de generare aprobat pentru Nuclearelectrica a crescut cu 2,57% față de anul trecut, la 162,71 lei/MWh, în timp ce pentru Hidro-electrica a fost mărit cu 5,51%, la 120,55 lei/MWh. Cu privire la cantitățile necesare pentru onorarea contractelor reglementate încă existente, energia electrică de preluat în acest an este de aproximativ 1,45 milioane MWh de la Nuclearelectrica și 2,7 mili-oane MWh de la Hidroelectrica.

18

În luna ianuarie a acestui an, timp de două zile s-au înregistrat mari căderi de zăpadă, cu viscol, care au provo-

cat avarierea instalaţiilor electrice şi pa-gube însumate de 390.000 de lei pen-tru FDEE Electrica Distribuție Muntenia Nord. Condiţiile vitrege au făcut necesa-ră o mobilizare pe măsură a capacităţi-lor de organizare şi intervenţie rapidă a societăţii. Încă o dată, electricienii şi-au dovedit profesionalismul şi dedicarea. La rândul său, conducerea Electrica SA a cerut şi a obţinut sprijinul din partea Ministerului Transporturilor pentru deză-pezirea drumurilor de acces la instalații-le electrice afectate.

FENOMENELE METEO EXTREME ÎN SUD-ESTUL ROMÂNIEI

Vineri, 15 ianuarie 2016, la jumătatea zilei, Electrica Distribuție Muntenia Nord a primit de la Administrația Națională de Meteorologie o avertizare meteorolo-gică de Cod portocaliu, valabilă pentru zilele de sâmbătă şi duminică. Meteo-rologii anticipau că se vor afla sub cod portocaliu județele din partea de sud-est a țării, în principal Prahova, Buzău, Vran-cea, Galați şi Brăila. Era aşteptat viscol puternic, depăşind la rafale 70-80 de kilometri pe oră şi reducerea vizibilităţii la mai puţin de 50 de metri. În aceste condiții, conducerea filialei a anunțat toate sucursalele să se pregătească de intervenţii rapide pentru rezolvarea de-fecțiunilor care ar fi putut apărea.

17 IANUARIE, ORA 07:00Încă din seara zilei de 16 ianuarie, nin-

soarea și vântul au început să se intensifi-ce, ceea ce a condus la apariția primelor probleme în instalațiile de alimentare cu energie electrică. La ora 7:00 a dimineții de 17 ianuarie erau nealimentați 16.030 de abonați, din 15 localităţi. Problemele cele mai mari s-au înregistrat în zona Buzău, cu o linie de medie tensiune total afectată şi două linii de medie tensiune parţial afecta-te. Pentru remedierea instalațiilor s-a inter-venit cu 6 formații, în localităţile Săgeata, Robeasca, Pietroasele, Breaza, Scutelnici, Glodeanu-Siliștea și Brădeanu. Alte şase formaţii de intervenţie au acţionat în zona Târgovişte, unde 8.200 de abonaţi erau afectaţi în urma problemelor apărute la 11 linii de medie tensiune.

Situaţia din teren s-a înrăutăţit când vântul s-a intensificat, depăşind 80 de kilometri pe oră la rafale. Mulți copaci s-au rupt sub greutatea zăpezii şi au că-zut peste liniile de alimentare cu electri-citate. În plus, zăpada troienită a blocat multe drumuri din județele Brăila, Buzău, Prahova şi Dâmbovița, ceea ce a redus drastic posibilităţile de intervenţie asupra instalaţiilor avariate din aceste zone. Au fost închise nouă drumuri naționale și nouă drumuri județene.

A fost nevoie de intervenţia cu auto-speciale și șenilate, alături de echipajele ISU, pentru ca echipele să poată ajunge la zonele afectate. În ciuda condiţiilor meteo nefavorabile, în zonele unde s-a putut acţiona, avariile au fost remediate şi numărul de abonaţi nealimentaţi s-a redus semnificativ. Resursele tehnice şi organizatorice alocate de către Electrica Distribuţie Muntenia Nord au permis ca, în numai opt ore, echipele de electricieni să

Zile de foc în mijlocul nămeților

Cod portocaliu

Cod galben

MINODORA BUTE

ZOOM IN

19

realimenteze peste 8.000 de abonaţi. Pe de altă parte, în zona Brăilei, vremea s-a înrăutățit și numărul abonaților nealimen-tați a crescut brusc de la 400 la 3.700.

17 IANUARIE, ORA 15:00În după-amiaza zilei de 17 ianuarie,

peste 7.700 de abonaţi erau afectaţi în în zonele Brăila, Buzău, Ploieşti şi Târgo-vişte. Electrica Distribuţie Muntenia Nord avea în teren 51 de echipe de intervenţie pentru a rezolva un total de 20 de linii de medie tensiune total afectate şi 77 de linii de medie tensiune parţial afectate. Sucursalele Brăila şi Buzău aveau de re-mediat instalaţii din 13 localități, respectiv 4 localități.

18 IANUARIE, ORA 7:00În urma eforturilor şi mulţumită pro-

fesionalismului dovedit în condiţii vitrege, la ora 7:00 a dimineții de 18 ianuarie fu-seseră rezolvate problemele pentru circa 4.300 de abonaţi din județele Buzău, Bră-ila, Prahova, Dâmbovița. Din după-amiaza zilei de 17 ianuarie, ninsoarea și viscolul puternic au cuprins și județele Vrancea și Galați astfel că aproape 3.000 de abonaţi din 16 localităţi aveau în continuare pro-bleme în alimentarea cu electricitate. În

total, 34 de formaţii au intervenit, în prin-cipal în zonele Buzău şi Galaţi.

18 IANUARIE, ORA 09:30În intervalul 7:30 – 9:30 viscolul s-a în-

tețit și situația s-a înrăutățit din nou după al doilea val de ninsoare şi vânt puternic. De data aceasta au fost afectate mai mult județele Brăila, Buzău și Vrancea. În total, erau nealimentați 8.105 abonați la nivelul filialei, chiar în condiţiile în care s-a inter-venit cu 45 de formaţii pentru remedie-rea instalațiilor afectate.

19 IANUARIE În condiții meteorologice deosebit de

vitrege, echipele SISE Muntenia Nord, îm-preună cu echipele Electrica Distribuţie Muntenia Nord, au reuşit să rezolve toate avariile apărute, astfel că în dimineața zi-lei de 19 ianuarie toţi consumatorii erau alimentați fără probleme.

PREGĂTIŢI PENTRU MENTENANŢĂ ŞI INTERVENŢII

Pagubele înregistrate de FDEE Electri-ca Distribuție Muntenia Nord în cele două zile de viscol și ger din ianuarie, pentru cele șase sucursale de distribuție aparţi-nând filialei, s-au ridicat la 390.000 de lei.

Electrica Distribuţie Muntenia Nord a mo-bilizat un număr considerabil de echipe, iar alături de acestea au participat formaţii de la SISE Muntenia Nord, sprijinite de au-torităţile locale pentru asigurarea accesu-lui la instalaţiile afectate.

Aproape în fiecare an, perioadele de iarnă grea, chiar dacă pe durate mici, obligă la intervenţii dificile, pe un front de lucru extins în spaţiu şi diversificat sub aspectul lucrărilor necesar de a fi execu-tate, în termenul cel mai scurt şi în condi-ţii meteo vitrege.

În condiţiile în care manifestările meteo extreme devin din ce în mai frecvente, este nevoie de realizarea unei strategii multia-nuale pentru modernizarea instalaţiilor, ast-fel încât efectele acestor fenomene să fie reduse. Se impun, de asemenea, şi lucrări de amenajare a teritoriului, coordonate la nivel zonal şi susţinute de la nivel central, în principal în zonele unde se constată în mod regulat că zăpada blochează drumu-rile de acces, îngreunând şi întârziind inter-venţiile pentru remedierea instalaţiilor.

Personalul Electrica Distribuție Mun-tenia Nord rămâne în permanenţă pre-gătit pentru intervenții prompte în insta-lațiile electrice, indiferent de dificultățile introduse de condițiile meteo.

20

Electrica – cercetare și inovare în proiectul european SiNGULAR

ROMÂNIAELECTRICA SAUNIVERSITATEA POLITEHNICĂ DIN BUCUREȘTI

ELVEȚIA ALSTOM AG

ITALIA

W4EENEACOMUNE DI PANTELLERIAPOLITECNICO DI TORINO

GRECIAHEDNOARISTOTELIO PANEPISTIMIO THESALONIKIS

CIPRU INTELEN S.L.

PORTUGALIAEDASMARTWATTUNIVERSIDADE DE BEIRA INTERIOR

SPANIACONCEPTO SOCIOLOGICO S.L.UNIVERSIDAD DE CASTILLA LA MANCHAINSTITUTO TECNOLOGICO DE CANARIAS, S.A.

ZOOM IN

21

Între 1 decembrie 2012 şi 1 decembrie 2015, împreună cu alte 15 companii din şapte ţări europene, Electrica SA a par-

ticipat în calitate de membru în consorţiul care a derulat proiectul european SiNGU-LAR (Smart and Sustainable Insular Electri-city Grids Under Large-Scale Renewable Integration). Proiectul a fost cofinanţat prin fonduri europene, în cadrul programului FP7-ENERGY-2012-1-2STAGE.

Participarea Electrica s-a concretizat într-o serie de produse destinate în prin-cipal sistemelor energetice insulare, care pot fi folosite cu succes şi pentru siste-mele energetice izolate, dar şi în serviciile de operare ale unei reţele de distribuţie.

AU FOST IDENTIFICATE NOI NEVOIElectrica SA a avut oportunitatea de

a participa la prezentarea de către liderii pachetelor de lucru (WP-uri) a stadiului privind finalizarea tuturor livrabilelor pro-iectului în care a fost implicată şi valida-rea rezultatelor obţinute în urma testelor efectuate în cele 2 site-uri: IMB şi Scân-teieşti.

Concret, este vorba despre rezultate-le obţinute cu ajutorul aplicaţiei SMART-WATT pentru prognoza de producţie în site-ul din zona Scânteieşti. Pentru cir-culația sarcinilor și evaluarea nivelelor de tensiuni din nodurile reţelei de distribuţie în ambele site-uri s-au colectat datele de consum din SCADA/EMS de la Transe-lectrica și din platforma AMM Converge. Datele au stat la baza modelării reţele-lor electrice de distribuție din cele două site-uri, de către Electrica - cu aplicaţia ETAP, şi de către POLITO - cu aplicaţia DERMAT.

În plus, față de cerințele sarcinilor asumate în cadrul proiectului, a fost

identificată nevoia ca la nivelul ANRE să fie elaborată o Metodologie de stabilire a consumului propriu tehnologic în rețele-le electrice cu noduri active.

Totodată, s-au formulat propuneri de actualizare a Metodologiei de stabilire a consumului propriu tehnologic în rețele-le electrice (fostul PE139), prin realizarea unor balanțe în două tipuri de rețele elec-trice: una cu noduri active pe LEA 20kV Frumușița - SPP9 și una cu noduri pasive LEA 110kV Lacu Sărat - IMB (Ostrov1+2).

POZIŢIONARE CORECTĂ PENTRU PROIECTELE VIITORULUI

În aceşti patru ani de lucru, în cali-tate de membru în consorţii, Electrica a participat ca derulator de proiecte pilot în domeniul cercetării şi inovării, specifi-ce reţelelor electrice ale viitorului. Astfel, Electrica s-a poziţionat corect, ca poten-ţial participant în derularea altor proiecte de cercetare-dezvoltare ce vor fi promo-vate cu cofinanţare din fonduri europene în cadrul programului HORIZON 2020.

Dintre rezultatele activităţii în care Electrica s-a implicat, ne oprim doar la dezvoltarea și testarea a 6 produse sof-tware utile în activitatea de gestionare a

fluxurilor de putere în reţelele electrice ale operatorilor de distribuţie, în care au fost integrate sisteme de generare distri-buită (fotovoltaice, eoliene etc):

1. Renewables Forecast Web Platform, dezvoltat de către SMARTWATT;

2. RiSch – Risk-based Power Sche-dulling Tool, dezvoltat de către SMARTWATT;

3. STEPS – Short-Term Electric Power System Schedulling, dezvoltat de către AUTH;

4. Demand-Side Management & De-mand Response implementation, dezvoltat de către INTELEN;

5. DERMAT – Power Flow with Dis-tributed Energy Sources in Matlab version, dezvoltat de către POLITO;

6. Joint RES and distribution network planning Tool, dezvoltat de către UCLM.

Proiectul SiNGULAR s-a încheiat în 2015 cu dezvoltarea a şase produse. Au fost publicate 56 de lucrări ştiinţifice, iar reprezentanţii companiilor partenere au participat la numeroase conferinţe inter-naţionale, inclusiv la cele trei conferinţe SuSTAINABLE - SiNGULAR - iGREENGrid Global Joint Stakeholders.

DUMITRU FEDERENCIUC Manager proiect SiNGULAR

MIHAI OLTEANU

22

În această meserie, orice schimbare în bine se face alături de oamenii din echipă

Domnule Dan Stănculescu, aveţi o activitate de peste 35 de ani în sec­torul energetic. Ne puteţi prezenta

pe scurt perioada de început a acestei ac­tivităţi?

În anul 1980 am fost angajat la Între-prinderea de Reţele Electrice Bucureşti (IREB), în cadrul Secţiei de Înaltă Tensiune. La acea dată, IREB avea în gestiune toate reţelele electrice de transport şi distribuţie a energiei electrice de pe teritoriul actualelor judeţe Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Ialomiţa şi Călăraşi. Era o perioadă în care se continua dezvoltarea extensivă a sistemului energetic naţional. Am avut astfel prilejul să particip la recepţia şi punerea în funcţiune a numeroa-se obiective energetice importante.

Sunt bucuros că am avut prilejul să particip, împreună cu specialiştii din cadrul ICEMENERG, la programul de măsurători şi probe în vederea punerii în funcţiune a autotransformatoarelor 750/400 kV – 400 MVA din staţia Isaccea.

Au trecut mulţi ani de la aceste iniţiative. Cum aţi caracteriza acea perioadă, ţinând cont de tot ce s­a întâmplat de atunci?

A fost o perioadă în care s-a investit foarte mult în dezvoltarea sistemului ener-getic. Investiţiile pe care le-am menţionat anterior, dar şi multe altele - dintre care menţionez numai LEA 400 kV Bucureşti Sud – Pelicanu, Pelicanu – Gura Ialomiţei, Domneşti – Brazi, Domneşti – Bucureşti Sud – s-au realizat de către firme româ-

neşti, utilizând aproape exclusiv aparataj şi echipamente fabricate în ţară. Calitatea acestora nu a fost însă întotdeauna la un nivel foarte ridicat, în mare parte din cauza interdicţiei de a se apela la importuri, ceea ce a determinat ulterior eforturi şi costuri sporite pentru activitatea de mentenanţă.

Dezvoltarea şi întărirea sistemului e -ner getic naţional realizate în deceniul opt al secolului trecut, nu s-au reflectat în totdeauna şi în calitatea serviciului asi-gurat utilizatorilor şi mă refer, în primul rând, la consumatorii casnici. Consumul de energie electrică a crescut puternic în urma dezvoltării exagerate a sectoarelor energointensive ale economiei naţionale, precum combinatele chimice şi siderurgia electrică. Pe de altă parte, capacităţile de producere a energiei electrice erau limi-tate, ca urmare a întârzierilor în realizarea investiţiei de la CNE Cernavodă şi a eşe-cului investiţiei de la centrala pe şisturi bituminoase de la Anina. Acest dezechi-libru dintre cerere şi ofertă a fost acoperit prin sacrificarea consumului casnic. Mă

refer la perioada de tristă amintire în care sectorul energetic a fost “militarizat”. De multe ori, când ne întorceam noaptea de la lucrări executate în staţii mai îndepăr-tate de Bucureşti (Turnu Măgurele, Gura Ialomiţei, Călăraşi), străbăteam cu maşina un şir parcă nesfârşit de comune şi sate cufundate în beznă.

Revenind în prezent, cum apreciaţi actu­ala etapă de dezvoltare a sectorului ener­getic, mai precis a sectorului distribuţiei de energie electrică de care se ocupă spe­cialiştii din Electrica SA?

Pe scurt, aş spune că suntem pe drumul cel bun şi ne propunem, ca ţintă, să ajun-gem la nivelul ţărilor dezvoltate din Europa.

Chiar dacă pentru moment sunt mai vizibile schimbările realizate la nivel organi-zatoric, am reuşit deja să ne organizăm şi să ne evaluăm activitatea pe principii şi criterii economice, ceea ce îmi spune că suntem pe drumul cel bun.

În plan operaţional, Electrica va trebui să ia în considerare înlocuirea reţelelor electri-ce subterane foarte vechi, care funcţionea-ză la tensiunea de 6 kV şi 10 kV, în zonele centrale ale unor mari municipii precum Cluj, Oradea, Braşov, Sibiu, Ploieşti, Galaţi, Brăila, Focşani şi Buzău. Sunt lucrări dificile şi costisitoare, dar cu siguranţă necesare, ţi-nând cont că sunt reţele construite în urmă cu 40-50 de ani, este necesară înlocuirea tehnologiei disponibile la acea dată cu reţe-le de 20 kV integrate în SAD.

Un alt exemplu îl reprezintă liniile elec-trice aeriene de 110 kV, în primul rând cele construite pe stâlpi din beton, la care se im-

DAN STĂNCULESCU, o viaţă de specialist energetician

Frumuseţea meseriei noastre constă şi în faptul că aceşti noi colegi ai noştri, din viitor, vor fi mai instruiţi şi mai disciplinaţi, într-un cuvânt, mai profesionişti.

CARIERĂ

Interviu realizat deELENA VOINEA

23

pun lucrări de modernizare sau înlocuire.O altă prioritate este cea privind asigura-

rea, într-un mediu concurenţial, a resurselor umane cu înaltă calificare, absolut indispen-sabile în domenii precum proiectare, PRAM, SCADA, comunicaţii şi informatică. Sunt do-menii cheie, care adaugă firmei un spor de valoare consistent.

Nu în ultimul rând, aş evidenţia nece-sitatea valorificării fără întârziere a oportu-nităţii de care dispunem în prezent privind gestiunea energiei electrice pe întregul par-curs, de la intrarea în conturul filialelor de distribuţie, până la consumatori. Aplicaţiile informatice funcţionale în prezent în cadrul Electrica SA sunt capabile să asigure eviden-ţa energiei electrice pe întregul traseu, de la intrarea în conturul fiecăreia din cele trei fili-ale de distribuţie şi, în continuare, la nivel de judeţ, staţie electrică de transformare, linie electrică de distribuţie de medie tensiune, post de transformare şi consumatori aron-daţi fiecărui post. Convingerea mea este că prelucrarea şi analiza informaţiilor oferite de această aplicaţie informatică poate asigu-ra prin ea însăşi o reducere cu până la un procent a consumului propriu tehnologic la nivelul fiecărei filiale de distribuţie din cadrul Electrica SA.

REPERE PROFESIONALE2012 - 2016: Șef Serviciu Coordonare Distribuţie, Furnizare, Servicii Energetice, UCC

2007 - 2012: Şef Serviciu Exploatare

2005 - 2007: Şef Serviciu Analiză şi Control General

2004 - 2005: Şef Serviciu Achiziţie Energie Electrică FDFEE Muntenia Nord

2002 - 2004: Director furnizare FDFEE Muntenia Nord

1996 - 2002: Director Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Ilfov - Bucureşti

24

O CARIERĂ DEDICATĂ ELECTROENERGETICII

Între 1991 şi 2015, Dan Stănculescu a contribuit decisiv în toate departamentele de coordona-re din cadrul societăţii: transport, distribuţie, furnizare, achiziţie, analiză şi control general, exploatare şi mentenanţă. Am selectat doar câteva dintre proiectele în care Dan Stănculescu a avut contribuţii majore:l Staţiile 400/110/20 kV Domneşti (jud. Ilfov) şi Pelicanu (jud. Călăraşi);l Compensatorul sincron de 60 MVAr din staţia electrică 400/220/110/20/10 kV Gura

Ialomiţei (jud. Ialomiţa);l Modernizarea şi reconfigurarea staţiei electrice Gura Ialomiţei, cu renunţarea la tensiu-nea de 220 kV, prin înlocuirea celor două autotransformatoare 400/220 kV - 400 MVA şi a celor două autotransformatoare 220/110 kV - 200 MVA cu două unităţi de transformare 400/110 kV de 250 MVA fiecare;l Staţiile electrice 110/20 kV Căciulaţi şi Glina (jud. Ilfov), staţiile electrice 110/MT IC-MUG, Fabrica de zahăr, Clorosodice şi Electroliză (pentru alimentarea platformei in-dustriale a municipiului Giurgiu), staţiile electrice 110/MT Solacolu, Gurbăneşti, Frăsi-

net (pentru alimentarea sistemelor de irigaţii din zona Mostiştea), staţiile electrice 110/MT Cosoaia, Bălăria şi Videle Vest (pentru alimentarea instalaţiilor de foraj şi extractive

a petrolului din zona de nord a judeţelor Giurgiu şi Teleorman) precum şi a unor staţii 110/20 kV destinate îmbunătăţirii alimentării reţelelor de distribuţie publică din anumite localităţi (Moviliţa, jud. Ialomiţa, Hotarele, jud. Giurgiu sau Fundulea, jud. Călăraşi).

În încheiere, ne puteţi spune opinia dum­neavoastră privind modul cum va arăta şi va fi organizată activitatea de distribuţie din zona de competenţă a Electrica SA peste 15­20 de ani?

Este riscant să emiţi astfel de predic-ţii. Din acest motiv, mă voi limita numai la acele aspecte care au cele mai mari şanse de a deveni realitate. Se va realiza înlocui-rea echipamentelor din staţiile şi posturile de transformare cu echipamente moder-ne, realizate pe baza noilor tehnologii.

În ceea ce priveşte liniile electrice, se vor dezvolta cu prioritate cele subterane şi cele cu conductoare izolate, în special la joasă şi medie tensiune, ca urmare a exi-genţelor tot mai ridicare privind continua-

rea în alimentarea cu energie elec-trică a consuma-torilor. Ca urmare a introducerii pe scară largă a echi-

pamentelor performante în staţii şi posturi de transformare, activitatea de mentenan-ţă se va restructura. Ponderea cea mai mare va reveni lucrărilor de profilaxie, de-fectoscopie, termoviziune, în detrimentul celor de reparaţii, care vor fi asigurate în principal de producători, în baza contrac-telor de garanţie şi postgaranţie.

Sistemele automate de supraveghere, control, comandă, achiziţie şi comunicare

de date (SCADA, SAD) vor conduce la re-nunţarea la personalul de servire operativă din staţii, atribuţiile acestora fiind preluate, pe de o parte de personalul de comandă operativ, iar pe de altă parte, de ture mobile de intervenţie, organizate pe zone geogra-fice. Activitatea de citire contoare va fi asi-gurată aproape în exclusivitate de sisteme automate de telecitire, care vor asigura concomitent un volum mare de informaţii foarte utile pentru îmbunătăţirea prognozei consumului de energie şi implicit a condiţii-lor de participare la piaţa de energie.

În încheiere, doresc să subliniez că toa-te aceste schimbări în bine din domeniul în care mi-am desfăşurat activitatea mai bine de 35 de ani nu pot fi realizate decât împre-ună cu oamenii care lucrează şi vor lucra mai departe în această meserie. Fru museţea me-seriei noastre constă şi în faptul că aceşti noi colegi ai noştri, din viitor, vor fi mai instruiţi şi mai disciplinaţi, într-un cuvânt, mai profesio-nişti. Le urez mult succes!

CARIERĂ

26

Noul site www.electrica.ro este un partener prietenos, pentru o mai bună informare

La început de an, ne-am adunat ener-gia și am lansat un website nou, cu un design prietenos, mult mai bine

racordat la nevoile clienţilor și parteneri-lor noştri. Pe noul website se pot găsi mai rapid informaţii relevante, care pot fi acce-sate de pe orice device: computer, smart-phone, tabletă.

Utilizatorii au la dispoziție o hartă in-

teractivă în secţiunea DESPRE care îi în-drumă la orice oră spre cel mai apropiat punct Electrica, pentru rezolvarea proble-melor legate de distribuţie şi furnizare.

Cine doreşte să fie informat despre noile oportunităţi în cadrul companiei sau este interesat să se alăture echipei Electri-ca, se poate abona la NEWSLETTER, poa-te vizualiza job-urile vacante sau poate aplica direct pe site, la secţiunea CARIERE.

Secţiunea RELAŢIA CU INVESTITORII a fost concepută pentru a găsi mai rapid

informaţiile de care investitorii au nevoie şi pentru a le oferi posibilitatea de a primi instant notificări prin email, atunci când sunt publicate noutăţi în această secţiune special dedicată.

Vă invităm să descoperiţi mai multe detalii pe www.electrica.ro.

Orice feedback este binevenit, aşa că asteptăm părerile şi sugestiile voastre la adresele de email ioana.andronic@elec­trica.ro și raluca.bulumacu@electrica.ro (pentru secțiunea Relaţia cu investitorii).

IOANA ANDRONIC

INFO

27

Tesla Motors Inc. proiectează, pro-duce şi vinde vehicule electrice, acumulatori pentru propulsie şi

asigură alimentarea acestor vehicule elec-trice printr-un lanţ de staţii de încărcare rapidă. Totul a pornit în 2003, de la con-ceptul de afacere integrată şi un plan de afaceri pe termen lung, propuse de Elon Musk, împreună cu doi parteneri şi o sursă de finanţare primară.

De ce afacere integrată? Planificarea integrată de afaceri este un model de bune practici din industrie, care presupune pro-

cese de bun simţ ingineresc şi financiar, cu rolul de a gestiona resursele critice (oa-meni, echipamente, bani şi timp) în modul cel mai eficient, astfel încât produsele sau serviciile rezultate să fie de înaltă calitate.

În cazul de faţă, este vorba nu doar despre un autoturism de nişă, ci despre un nou concept. Este vorba de electro-mobilitate. Modul integrat de realizare a afacerii are scopul de a promova cu suc-ces atât vehiculul electric şi sursa de ali-mentare (acumulatorul), cât şi modul de încărcare rapid, prin reţeaua de staţii de încărcare, pentru a elimina cu totul anxi-etatea încărcării.

Elon Musk a ales această strategie cu

obiectivul asumat de a nu compromite ideea de vehicul electric, testată de altfel şi la începutul anilor ’80. Pentru Musk, cel mai eficient mod de a satisface clienţii este implicarea companiei în întreg lan-ţul valoric: de la producere, la vânzare şi mentenanţă, până la alimentarea rapidă a vehiculului electric. De aceea, compania nu poate fi privită doar ca un constructor de vehicule electrice, ci chiar ca un pro-motor puternic de electromobilitate:

I. Fabricant de acumulatori II. Fabricant de vehicule electriceIII. Vânzător de vehicule electriceIV. Dezvoltator de utilităţi de alimenta-

re pentru vehicule electrice

SORIN MORARIU

ZOOM IN

Mai mult decât vehicul electric, este o strategie de electromobilitate

28

PILONUL I PRODUCŢIA DE ACUMULATORI

Elon Musk investeşte nu mai puţin de 5 miliarde de dolari în Nevada pentru a realiza, împreună cu Panasonic, o me-gafabrică producătoare de acumulatori Li-Ion pentru vehiculele electrice. Con-siderat “călcâiul lui Ahile” al vehiculului electric, acumulatorul poate deveni din-tr-o problemă, o soluţie. Compania Tesla va dispune atât de o sursă de aprovizio-nare la costurile cele mai mici, pentru o producţie ambiţioasă de 500.000 de ve-hicule pe an, cât şi de performanţe teh-nologice pentru atingerea unei cât mai mari autonomii de deplasare. Megafabri-ca va fi amplasată lângă Reno – Nevada, în parcul industrial “Tahoe Industrial Reno Center”, pe o suprafaţă de 165 de kilo-metri pătraţi. Facilităţile puse la dispoziţie de statul Nevada - peste 1,25 de miliarde

de dolari, şosele şi autostrada “Interstate 80”, aeroportul din apropiere -, disponi-bilitatea resursei de apă şi fibră optică, precum şi vecinătatea unui posibil dis-tribuitor au contribuit decisiv la alegerea amplasamentului pentru o uzină care va angaja peste 6.500 de oameni.

Prin construirea fabricii, compania ur-măreşte nu doar independenţa în ceea ce priveşte aprovizionarea cu acumulatori, ci şi coborârea preţului şi creşterea calităţii acestora, astfel încât vehiculul electric pro-dus acolo să fie din ce în ce mai atractiv.

Surse demne de încredere afirmă că Tesla Motors Inc. va produce acu-mulatorul cu anozi de grafen, care în-registrează progrese foarte mari şi este capabil să dezvolte o energie de patru ori mai mare decât cea produsă de un acumulator Li-Ion obişnuit. Aceasta ar putea dubla autonomia unui vehicul

Tesla, până la aproximativ 500 de mile, adică în jur de 800 de kilometri. Datorită densităţii energetice crescute, grafenul ar putea să permită o încărcare ultra ra-pidă care să nu afecteze acumulatorul vehiculului electric, din punct de vedere al fiabilităţii.

Studiile comandate de companie ara-tă că acumulatorii utilizaţi în medie mai mult de 100.000 de mile îşi menţin ca-pacităţi care nu coboară sub 80-85% din capacitatea de încărcare iniţială.

Modul de încărcare şi clima sunt doi factori foarte importanţi în exploatarea acumulatorilor. Diferenţa dintre acumula-torii folosiți de diverși producători de vehi-cule electrice constă în formatul celulelor. În cazul Tesla sunt utilizate 18.650 de celu-le cu format mic, asemănătoare celor utili-zate la laptop-uri, în vreme ce alţi producă-tori de vehicule electrice utilizează celule de format mare, dar în număr mai redus.

Preţul la care vehiculul electric poate înlocui cu succes autoturismul cu motor termic este determinat de preţul acumu-latorului electric de încărcare, mai exact un preţ cu amănuntul de 100 de dolari pentru un pachet de 1 kWh.

Odată cu construirea acestei unităţi de producţie, Tesla Motors Inc. devine un posibil furnizor de acumulatori nu doar

pentru vehicule electrice, ci şi pentru lap-top-uri, telefoane mobile sau acu-

mulatori pentru stocarea ener-giei electrice ca rezervă.

În numerele viitoa- re vom continua ana-liza modelului de bu - siness integrat al Tesla Motors cu ceilalţi trei piloni:Pilonul II - Producţia

de vehicule electricePilonul III - Comercia-

lizarea de vehicule electricePilonul IV - Utilităţi de alimentare pentru vehicule electrice.

Electrica S.A.Str. Grigore Alexandrescu Nr. 9,Sector 1, București

www.electrica.ro