electrica scrie „povestea luminii“ trofeul electricianului: electrica a

32
Electrica scrie „Povestea luminii“ 02 Trofeul Electricianului: Electrica a confiscat podiumul 08 Electrica a adus investitorilor un câştig de 40%, de trei ori peste media pieţei 06 ANUL XV | NR. 56 (3/2016)

Upload: truongdien

Post on 02-Feb-2017

269 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

Electrica scrie „Povestea luminii“02

Trofeul Electricianului: Electrica a confiscat podiumul08

Electrica a adus investitorilor un câştig de 40%, de trei ori peste media pieţei

06

ANUL XV | NR. 56 (3/2016)

Page 2: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

2

Page 3: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

1

ZOOM INElectrica a adus investitorilor un câştig de 40%, de trei ori peste media pieţei

INFOTrofeul Electricianului: Electrica a confiscat podiumul

ZOOM INSprijin pentru dezvoltarea turismului în zona Transfăgărăşan

LIFEÎmi canalizez energia în sport

POVEȘTILE LUMINIIEroii Electrica

INFOElectrica scrie „Povestea luminii“

Colectiv redacțional: Elena Voinea Ioana Andronic Ani Plumb Gabriel Avăcăriței – colaborator

Adresa redacţiei: Str. Grigore Alexandrescu, Nr. 9, Sector 1, București.

Telefon: 021 208 50 65

Responsabilitatea tuturor articolelor publicate aparţine autorilor

Revista se poate consulta în format electronic pe www.electrica.ro în pagina „Relaţii publice și comunicare“

Materialele destinate publicării vor fi trimise pe adresa [email protected]

04

06 08

22 26

02

Page 4: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

2

INFO

Data de 15 septembrie 2016 mar-chează o bornă pentru Electrica: este ziua în care a fost lansată

prima campanie integrată de comuni-care din istoria brandului. Publicul larg va cunoaşte compania şi altfel decât prin prisma serviciilor pe care le oferă. De data aceasta, le vorbim oamenilor despre valorile în care credem, despre rolul pe care ştim că îl avem în vieţile

lor, despre responsabilitatea la care ne obligă acest rol.

Acum mai bine de 120 de ani, într-o noapte friguroasă de iarnă, străzile Timi-şoarei erau iluminate pentru prima oară în istoria unui oraş european. De atunci Electrica este alături de români, luminea-ză săli de operaţie, de teatru, biblioteci, casele şi parcurile românilor. Cu ajutorul nostru ei se bucură de studiu, muncă, pa-

siuni şi hobby-uri. În fiecare spaţiu, lumina este martorul unor poveşti unice, fără lu-mină ele nefiind posibile. Două astfel de poveşti am ales să surprindem în execuţii TV emoţionale, iar alte 5 au fost ilustrate în vizualurile campaniei.

Primul spot spune povestea copilăriei, a pasiunii, a cât de puţin trebuie să ofe-rim pentru a face o bucurie mare altora. A doua poveste aleasă vorbeşte despre viaţa de zi cu zi, despre familie şi despre lucru-rile mici care la finalul zilei ne fac fericiţi.

Poveştile luminii sunt relevante şi in-spiraţionale pentru fiecare dintre noi, de aceea campania este puternic susţinută în media, printr-un mix complex de canale, gândit să ducă mesajul Electrica spre cât mai mulţi clienţi actuali sau potenţiali ai serviciilor noastre.

Electrica scrie „Povestea luminii“

PRIMA CAMPANIE DE COMUNICARE DE BRAND

Page 5: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

3

EXPERIENŢA DEZVOLTĂRII CAMPANIEICa în orice campanie de comunicare,

fiecare secundă de film are în spate câteva luni de pregătire minuţioasă a tuturor deta-liilor. Cine sunt actorii, cum sunt îmbrăcaţi, cum se înţelege relaţia dintre personaje, cum se construieşte acţiunea spotului... in-tonaţie, interpretare, tratament vizual, muzi-că – toate trec prin filtrele dezbaterilor, tes-telor, repetiţiilor.

Ne-am bucurat de ocazia de a lucra cu actori profesionişti, dar şi cu mici actori aspi-ranţi, combinând astfel calmul experimen-tat cu emoţia primelor experienţe artistice. Copiii-actori s-au ridicat la înălţimea provo-cării şi, deşi filmările s-au prelungit târziu în noapte, doar vocea fermă a mamelor i-a trimis la culcare, altminteri micile vedete ar fi continuat să bată mingea sub reflectoare

până în zori. Varietatea şi emoţia poveştilor scrise de lumină sunt surprinse şi în vizua-lurile campaniei. Imaginile amintesc despre povestea spectacolelor artistice, a victoriilor sportive, a performanţelor profesionale, a efortului de studiu sau a reuşitei medicale - tot atâtea momente magice la care lumina e martor în fiecare zi.

CE AŞTEPTĂM DE LA CAMPANIA DE COMUNICARE ELECTRICA

“Campania vorbeşte despre cum energia electrică schimbă viaţă de zi cu zi, creează bucurii, experienţe, amintiri. Poveştile Electri-ca sunt despre fiecare dintre noi, este poves-tea noastră a celor care îndrăznim să visăm şi vrem să ne bucurăm de viaţă alături de cei din jur. Este despre optimism, despre încre-dere, despre viitor”, spune Marius Chican,

Head of Marketing, PR& CSR Electrica.Mesajul pe care îl transmitem românilor

este acela că Electrica este tot timpul ală-turi de ei. Suntem singura companie româ-nească din domeniul distribuţiei şi furnizării de energie electrică, avem cea mai mare tradiţie în acest business şi ne asumăm res-ponsabilitatea de a continua să contribuim, în fiecare zi, la construirea României moder-ne. Credem că Electrica este un motiv de mândrie pentru România, pentru că suntem unul dintre puţinele exemple că putem să producem companii-lider şi prin forţele pro-prii, că avem puterea şi energia să ne con-struim viitorul aşa cum ni-l dorim.

Vă invităm şi pe voi, angajaţii Electrica, să ne ajutaţi să scriem cât mai multe poveşti cu final fericit aşa cum sunt cele care vor urma în “Poveștile luminii”.

Page 6: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

4

În ianuarie 2007, iarna lovise crunt ju-deţul Galaţi: o ninsoare abundentă, ur-mată de chiciură de 10-15 centimetri, a

făcut ca în mai puţin de o oră să fie afecta-te toate liniile de medie tensiune din judeţ, dar şi o parte din cele de înaltă tensiune. 157 de localităţi din judeţ şi mii de oameni au rămas fără curent electric în ceea ce avea să fie catalogat că cel mai grav eveni-ment care a afectat instalaţiile de distribu-ţie a energiei electrice, soldat cu pagube de peste 15 milioane de lei.

În condiţii de lucru dintre cele mai di-ficile, peste 350 de oameni au plecat pe teren. De la conducerea sucursalei, până la şefii de centre de exploatare şi echipa de pe teren, oamenii au lucrat zi şi noap-te. Nimeni nu a plecat acasă mai mult de 4-5 ore pe zi. S-au luptat cu natura şi au plantat stâlpii manual, pentru că accesul echipamentelor specializate era imposibil.

Petrea Lupu, Constantin Vină, Daniel Hodorogea, Ghiţă Struţă şi Elisei Toader

sunt doar câţiva dintre aceia care au fă-cut eforturi supraomeneşti pentru reali-mentarea cu energie a celor câteva mii de oameni rămaşi, în plină iarnă, fără curent electric. A fost cea mai mare încercare din viaţa lor profesională de până atunci, dar şi una care avea să le câştige un renume greu de uitat.

„A nins abundent, iar chiciura a îngreu-nat conductoarele şi a dus la ruperea stâl-pilor. Practic, în mai puţin de o oră au fost afectate toate liniile de medie tensiune din judeţ, dar şi o parte din cele de înaltă ten-siune”, îşi aminteşte Daniel Hodorogea.

Cele mai afectate zone au fost Târgu Bujor, Pechea, Cudalbi şi Tecuci. În total au fost puşi la pământ 12 stâlpi de înaltă tensiune, 550 de de stâlpi de medie tensi-une şi alte câteva sute în reţeaua de joasă tensiune.

Angajaţi ai sucursalei Electrica Galaţi, alături de cei ai unor firme subcontracta-te din judeţ şi din ţară au lucrat în medie

10-12 ore pe zi. Condiţiile de lucru au fost foarte dificile, mai ales că accesul echi-pamentelor specializate pentru plantarea stâlpilor a fost imposibil”, spune Petrea Lupu. Din cauza accesului îngreunat, montarea stâlpilor s-a făcut manual, iar localnicii au ajutat şi ei la această operaţi-une, pentru a asigura, în limita capacităţii tehnice disponibile, alimentarea din gru-puri electrogene în mai multe localităţi din judeţ.

„S-a muncit în echipă! Zi şi noapte... În-cepând de la conducerea sucursalei, până la şefii de centre de exploatare şi oamenii din teren, nimeni nu a plecat acasă mai mult de 4-5 ore pe zi”, spune Elisei Toader.

Petrea Lupu este maistru în cadrul Centrului de Exploatare MT JT Exterior. Are acum 59 de ani dintre care 35 i-a pe-trecut ca electrician în Electrica. Este ab-solvent al Şcolii de Maiştri, specializarea Electrician Centrale Staţii şi Reţele.

Constantin Vină are 50 de ani şi

POVEȘTILE LUMINII

Page 7: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

5

aproape 30 de vechime că electrician. A urmat cursurile Liceului Energetic ,,Paul Dimo’’ din Galaţi şi este şi el absolvent al Şcolii de Maiştri, specializarea Electrician Centrale Staţii şi Reţele.

Tot cu o vechime de aproape 30 de ani ca electrician, Daniel Hodorogea a făcut parte şi el din echipele trimise pe te-ren în acele zile. Este absolvent al Liceului Energetic ,,Paul Dimo’’ din Galaţi.

Ghiţă Struţă are 46 de ani şi o vechi-me de peste 26 de ani în grupul Electrica. A urmat cursurile Liceului Energetic ,,Paul Dimo’’ din Galaţi şi este şi el absolvent al Şcolii de Maiştri, specializarea Electrician Centrale Staţii şi Reţele.

Elisei Toader are 48 de ani şi 23 de ani de vechime în Electrica. Face şi acum par-te din colectivul Centrului de Exploatare MT JT Exterior Galaţi, a urmat cursurile Li-ceului Energetic ,,Paul Dimo’’ din Galaţi şi este absolvent al Şcolii de Maiştri, specia-lizarea Electrician Centrale Staţii şi Reţele.

Sunt doar câţiva dintre oamenii care vreme de două săptămâni au făcut efor-turi supraomeneşti pentru realimentarea cu energie a celor rămaşi fără energie, în mijlocul unei ierni foarte geroase. La fina-lul acelor zile extrem de solicitante ,,oa-menii reţelelor’’ au recunoscut, la unison, că a fost cea mai mare încercare din viaţa lor profesională.

DANIEL HODOROGEA PETREA LUPU ELISEI TOADER CONSTANTIN VINĂ GHIŢĂ STRUŢĂ

Page 8: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

6

MARIUS PÎRLOIU Electrica SA

După ce a reuşit cea mai mare ofertă publică iniţială (IPO) din istoria mo-dernă a Bursei de Valori Bucureşti

(BVB), de 440 milioane euro, Electrica a confirmat interesul pentru acţiunile sale şi a adus investitorilor un câştig agregat de 40% de la listare şi până în prezent, de 3 ori mai mare decât randamentul mediu to-tal generat de companiile din BET, de 6 ori mai mult decât depozitele bancare şi de 12 ori mai mult decât titlurile de stat.

De asemenea, dacă luăm în calcul un mix între randamentul agregat şi lichidita-tea generată pentru cele 26 de luni scurse de la listare, Electrica este cea mai atrac-tivă companie din energie, urmată îndea-proape de Transgaz şi la ceva distanţă de Transelectrica.

Interesul investitorilor pentru acţiunile Electrica a fost alimentat de rezultatele remarcabile afişate de companie în toată această perioadă de după listare, graţie unui management performant, care a dus şi la consolidarea poziţiei de lider pe piaţa furnizării şi distribuţiei de energie electrică

în România. Se vede chiar o accelerare a interesului pentru acţiunile Electrica în 2016: din randamentul agregat de 40% aferent perioadei de după listare, peste 20 de puncte procentuale au fost generate doar în acest an.

REZULTATE ÎN CREŞTEREÎn ciuda anumitor modificări venite

dinspre reglementator (ANRE) – cum ar fi reducerea ratei reglementate a renta-bilităţii (RRR) de la 8,52% la 7,7% înaintea încheierii perioadei de reglementare şi reducerea semnificativă a tarifelor apli-

Electrica a adus investitorilor un câştig de 40%, de trei ori peste media pieţei

ZOOM IN

Page 9: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

7

cabile în 2016 de către operatorii de dis-tribuţie şi furnizare din Grupul Electrica (reducere a tarifului mediu ponderat cu circa 4,5% pentru EDTN şi EDTS, cu 14% pentru EDMN şi cu 7% pentru Electrica Furnizare) –, Electrica a reuşit să încheie de fiecare dată în creştere la nivelul indi-catorilor EBITDA, profit operaţional (EBIT) şi profit net (după cum se poate vedea şi în tabelul alăturat).

Astfel, pe primele şase luni din 2016, Electrica a înregistrat la nivel de Grup ve-nituri consolidate de 2,84 miliarde lei, în urcare cu 4,4%, graţie creşterii volumelor distribuite și furnizate care a contracarat scăderea tarifelor. La nivelul profitului ope-raţional consolidat din primul semestru al acestui an, Electrica a înregistrat un avans puternic, de 26%, în special din efectul lichi-dării SE Moldova, dar şi pe fondul creşterii cotei pe piaţa de furnizare. De asemenea, profitul net consolidat a avasat cu 21%, până la 336 milioane lei.

CU MULT PESTE PIAŢĂRezultatele în creştere postate de com-

panie au generat o creştere a interesului pentru acţiunile Electrica, care s-a tradus printr-un avans al preţului de tranzacţiona-re cu circa 25,5% de la listare şi până în pre-zent, la care se adaugă un randament de 14,4% al dividendelor brute cumulate din 2015 şi 2014, astfel că randamentul agregat pentru perioada amintită s-a situat la 40%.

Raportat la randamentul agregat gene-rat în această perioadă de companiile din BET, măsurat de indicele BET-TR (BET To-tal Return, care include şi efectul dividen-delor), Electrica a avut o performanţă de 3 ori mai bună, în condiţiile în care cele zece companii din BET-TR au generat un câştig total de 12,6% în perioada 4 iulie 2014 – 9 iulie 2016 (vezi graficul comparativ).

De asemenea, la nivelul randamentului agregat, Electrica a depăşit de 6 ori câştigul generat de depozitele bancare (6,8%, cal-culat pe baza dobânzii medii a depozitelor

pe 6 luni) şi de peste 12 ori randamentul adus de titlurile de stat (3,3%, calculat pe baza randamentului TS pe 6 luni), datele comparative având ca sursă BNR.

Cum randamentele depozitelor şi titlu-rilor de stat continuă să scadă (de exem-plu, randamentul titlurilor de stat pe 6 luni

a ajuns la 0,3% în septembrie), interesul investitorilor pentru cele mai performante companii de pe Bursa de Valori Bucureşti ar putea să crească, astfel că Electrica ar putea atinge noi maxime istorice ale pre-ţului acţiunii în condiţiile unei bune perfor-manţe financiare.

Perioada/ Indicator (mil. lei)

Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 S1 2016

Venituri 5.383 5.044 5.503 2.844

Variație anuală -6,3% 9,1% 4,4%

EBITDA 624 869 922 577

Variație anuală 39,2% 6,1% 17%

EBIT 298 511 569 400

Variație anuală 71,5% 11,4% 26%

Profit net 213 413 482 336

Variație anuală 93,9% 16,7% 21%

EVOLUȚIA RANDAMENTULUI AGREGAT AL ELECTRICA VS BET-TR*

Electrica

*Randamentul agregat al Electrica ţine cont de acordarea dividendelor prin ajustarea preţului de închidere cu valorile dividendelor brute pe acţiune la mometul ex-date (+0,7217 lei din 9 iul. 2015; +0,86 lei din 11 iulie 2016)Performanţa BET-TR (indice care ia în calcul şi acordarea de dividende) este extinsă pentru perioada 4 iul 2014 - 19 sept 2014 cu performanţa BET, pentru acea perioadă neexistând valori pentru BET-TR

BET-TR

Page 10: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

8

INFO

Cel mai important concurs profesi-onal din domeniul energiei elec-trice - „Trofeul Electricianului” a

însemnat în ediția din acest an o amplă şi onorantă recunoaştere a calităţii spe-cialiştilor din grupul Electrica.

Juriul, format din reprezentanți ai tu-turor companiilor de distribuție a ener-giei electrice din România, a decis ca toate cele trei poziţii ale podiumului să fie ocupate de electricieni ai filialelor de distribuţie Electrica: Transilvania Sud (lo-cul I), Transilvania Nord (locul II), Munte-nia Nord (locul III).

În concurs au participat cei mai buni 114 electricieni din companiile de distri-buţie a energiei electrice (ELECTRICA, ENEL, CEZ și E.ON), precum şi din cele de întreţinere şi servicii energetice.

„Trofeul face parte din ADN-ul nos-tru, din identitatea noastră, înseamnă o tradiţie pe care o continuăm de aproape patru decenii. Faptul că, și anul acesta, Trofeul a fost câștigat de Electrica, prin Filiala de Distribuție Transilvania Sud, este încă o dovadă a talentului, a profe-sionalismului și a seriozității specialiștilor noștri”, a declarat Iuliana Andronache, Director General Electrica.

Înaintea competiţiei naţionale, cei mai buni specialişti din cadrul Electrica au concurat în fazele regionale.

Electrica a confiscat podiumul

TROFEUL ELECTRICIANULUI 2016

Page 11: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

9

TRANSILVANIA SUDl Electrician exploatare staţii

Locul I – Lazăr Denes, CEM 110 kV Harghita

l Electrician exploatare reţele de medie tensiune şi joasă tensiune Locul I – Claudiu Marinescu, SDEE Brașov

l Electrician măsurare energie electrică Locul I – Chidu Florin, SDEE Sibiu

l Electrician PRAM Locul I – Cioca Ionescu Vasile C. PRAM Mureș

l Electrician montare şi reparaţii echipament primar din staţii 110 kV şi medie tensiune Locul I – Soos Sandor, AISE Brașov

l Electrician defectoscopie LES, MT şi JT Locul I – Burețea Florin Ion, AISE Brașov

l Electrician montare şi reparaţii instalaţii electrice de medie şi joasă tensiune (PA – PT, LEA, LES) Locul I – Codrea Silviu, AISE Alba

MUNTENIA NORDl Electrician exploatare stații

Locul I – Petrică Grigore, SDEE Buzăul Electrician PRAM

Locul I – Aurel Moraru, SDEE Focșanil Electrician exploatare rețele

distribuție MT și JT Locul I – Marius Alin Ivan, SDEE Ploiești

l Electrician măsurare energie electrică Locul I – Ionuţ Eisler, SDEE Focșani

TRANSILVANIA NORDl Electrician exploatare staţii

Locul I – Florin Jurje, SDEE Oradeal Electrician exploatare reţele MT şi JT

Locul I – Călin Margin, SDEE Zalăul Electrician măsura energie electrică

Locul I – Victor Solomonean, SDEE Zalău

l PRAM Locul I – Marius Hărănguș, SDEE Oradea

Page 12: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

10

Strategia cadru pentru o Uniune Energetică Europeană, adoptată în februarie 2015, va influenţa semni-

ficativ pieţele de energie din toate ţările membre. Uniunea Energetică se bazează pe trei obiective pe termen lung ale poli-ticii energetice a UE şi se axează pe cinci dimensiuni de sprijin reciproc: securitate, încredere şi solidaritate în domeniul ener-getic, o piaţă internă de energie complet integrată, eficienţă energetică prin care se va obţine diminuarea cererii de energie, decarbonizarea economiei, cercetare, inovare şi competivitate.

Pentru a alinia legislaţia României cu cea a Uniunii Europene, cadrul de regle-mentare a suferit schimbări semnificative în ultimul deceniu, incluzând liberalizarea pie-ţei, separarea activităţilor şi implementarea schemei suport pentru energia regenerabi-lă. Alte schimbări semnificative se referă la remunerarea operatorilor de distribuţie: din

2015 nivelul ratei reglementate a rentabilită-ţii (RRR) oferite operatorilor de distribuţie s-a redus de la 8,52% la 7,7%. De asemenea, au fost eliminate procentele maxime cu care puteau fi scăzute tarifele de distribuţie, păs-trându-se însă limitele procentuale în cazul creşterii tarifelor de distribuţie.

Procesul de armonizare legislativă nu a fost încă finalizat, astfel încât sunt aş-teptate alte schimbări în următorii ani în toate ţările UE, pentru a progresa către finalizarea pieţei interne de energie. Între schimbările aşteptate se numără: imple-mentarea unui set armonizat de reguli în toate ţările membre, creşterea cooperării regionale şi acordarea unui rol mai activ pentru consumatori.

Toate acestea creează o lipsă de pre-dictibilitate şi de stabilitate a cadrului le-gislativ care afectează performanţele ope-raţionale şi financiare ale operatorilor de distribuţie.

ZOOM IN

1. CONCURENŢA dintre furnizorii de energie electrică va creşte la ni-vel naţional

2. REMUNERAREA OPERATORULUI va ţine cont atât calitatea serviciilor, cât şi costurile operaţionale şi eficienţa

3. Sunt necesare INVESTIŢII în reţe-lele de energie electrică pentru in-tegrarea producţiei de energie din surse regenerabile

4. DEZVOLTAREA TEHNOLOGICĂ va sprijini politicile de eficienţă

energetică5. CONSUMUL de energie electrică

va creşte în sectorul transportu-rilor

6. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTU-RII de transport şi distribuţie şi interconectarea pe distanţe lungi vor deveni o necesitate

7. Tehnologiile de GENERARE DIS-TRIBUITĂ a energiei vor forţa distribuitorii de energie să se adapteze

Tendinţele care vor caracteriza piaţa de energie electrică

Page 13: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

11

Având în vedere politicile energetice ale UE, este de aşteptat ca următoarele tendinţe să caracterizeze piaţa româneas-că de energie electrică:

CONCURENŢA Prin finalizarea calen-darului de liberalizare, concurenţa între furnizorii de energie electrică va creşte la nivel naţional. La nivelul României, tarifele reglementate pentru energia electrică vor continua să fie relevante pentru consuma-torii casnici până în ianuarie 2018, atunci

când vor fi eliminate complet şi serviciul universal va fi disponibil pentru consuma-torii vulnerabili.

REMUNERAREA OPERATORULUI Tendinţa în activitatea de distribuţie a energiei electrice este remunerarea ope-ratorului luând în considerare atât calita-tea serviciilor oferite, cât şi costurile ope-raţionale şi eficienţă.

INVESTIŢII Pentru a susţine producţia de energie verde şi obiectivele propuse

pentru a fi atinse după 2020, sunt necesa-re investiţii viitoare în îmbunătăţirea reţele-lor de energie electrică (de transport şi de distribuţie) şi pentru integrarea producţiei de energie din surse regenerabile.

EFICIENŢĂ ENERGETICĂ Dezvolta-rea tehnologică viitoare va sprijini po-liticile de eficienţă energetică precum dezvoltarea reţelelor de transport şi dis-tribuţie (inclusiv implementarea reţelelor inteligente şi a contorizării inteligente) şi eficientizarea consumului final de ener-gie (integritatea termică a clădirilor, ilu-minat, aparate electrice, unităţi cu motor, pompe de căldură etc).

CONSUMUL Vehiculele complet elec-trice, vehiculele utilitare uşoare şi electri-ficarea cailor ferate vor creşte consumul de energie electrică în sectorul transpor-turilor.

INTERCONECTAREA Dezvoltarea in-frastructurii de transport şi distribuţie şi in-terconectarea pe distanţe lungi vor deve-ni o necesitate. Modelul ţintă al pieţei de energie electrică, care implică dezvoltarea pieţei interne de energie electrică în ca-drul UE, va continua să evolueze şi să fie în conformitate cu tendinţele şi provocările viitoare din industria energetică.

GENERARE DISTRIBUITĂ Tehnologi-ile de generare distribuită a energiei vor forţa distribuitorii de energie să îşi adap-teze practicile şi să ofere soluţii produ-cătorilor independenţi, având în vedere apariţia prosumatorilor, participanţi activi în piaţă de energie. Implementarea con-toarelor inteligente va oferi consumato-rilor opţiuni de tarifare în funcţie de peri-oada de consum, ceea ce va conduce la o mai mare flexibilitate şi la reducerea ce-rerii în perioadele de vârf. Astfel, cetăţenii vor fi mai informaţi şi implicaţi în procesul de luare a deciziilor, ca participanţi activi.

Material realizat pe baza informaţiilor din Raportul administratorilor Societăţii Energetice Electrica SA - semestrul I, 2016.

Page 14: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

12

tam-tam, RWE Energie ajunge la o cotă de piaţă de 1,64%.

Între variaţiile mari, atrag atenţia pier-derile de viteză de la Tinmar Ind, OMV Petrom, Arelco Power şi Alro, care şi-au văzut reduse cotele de piaţă cu între 28 şi 47%, în ianuarie 2016, faţă de ianuarie

2015. Dispar din raportarea reglemen-tatorului patru furnizori care în ianuarie 2015 cumulau 7,49% din piaţă. La în-ceputul acestui an, Electromagnetica, Energy Holding, Romenergy Industry, Energy Network aveau fiecare în parte cote de piaţă de sub 1%.

Cele mai recente date furnizate de ANRE ne permit să constatăm că ponderea micilor furnizori a cres-

cut cu peste 30%, simultan cu numărul acestora. Energy Holding şi Romenergy Industry au ieşit din top, în vreme ce RCS-RDS şi RWE Energie apar între fur-nizorii cu o cotă de piaţă de peste un procent.

Piaţa de furnizare a electricităţii este în fierbere de mai bine de 12 luni. Nou veniţii, pregătiţi să profite de deschiderea tot mai amplă a sectorului de consumatori cas-nici, încep să-şi facă simţită prezenţa şi îşi cresc treptat cotele de piaţă. Prima lună a anului 2016 ne arată un clasament modi-ficat al furnizorilor de electricitate de pe piaţa concurenţială din România.

Deocamdată, liderii tradiţionali îşi menţin poziţiile de forţă, ba chiar le con-solidează. E.ON Energie România urcă de la 6,13%, la 7,56% (+23%), CEZ Vânzare, de la 5,04%, la 5,11% (+1,39%), iar două companii din grupul Enel adună o cotă de 8,51%, în ianuarie 2016, faţă de 7,96% în ianuarie 2015. Cel mai spectaculos este avansul realizat de Electrica Furnizare, care îşi întăreşte poziţia de lider în secto-rul competitiv cu o cotă de 16,37%, faţă de 14,59%, în urmă cu un an (+12,2%).

Variaţiile procentuale cele mai mari vin de la doi furnizori cu cote relativ mici: Axpo Energy România urcă până la 3,85%, de la 2,16% (+78,24%), iar Transenergo Com îşi măreşte prezenţa cu 73,64%, până la o cotă de piaţă de 5,73%. RCS-RDS apa-re în acest clasament direct pe poziţia 11, cu o cotă de piaţă de 3,52%, confirmând şi în statisticile ANRE intrarea în forţă pe pia-ţa de furnizare de electricitate intens me-diatizată în ultima perioadă. Cu mai puţin

Electrica Furnizare îşi întăreşte dominaţia pe piaţa concurenţială

ZOOM IN

POZIŢIEIAN 2015

POZIŢIEIAN 2016 COMPANIE 2015 2016 CÂŞTIG ANUAL

1 1 Electrica Furnizare 14,59 16,37 12,20%

2 2 Tinmar Ind 10,84 7,76 -28,41%

4 3 E.ON Energie România 6,13 7,56 23,33%

8 4 Transenergo Com 3,30 5,73 73,64%

6 5 CEZ Vânzare 5,04 5,11 1,39%

5 6 Enel Energie 5,08 4,59 -9,65%

7 7 Repower Furnizare 4,89 4,09 -16,36%

12 8 Enel Energie Muntenia 2,88 3,92 36,11%

3 9 Arelco Power 6,62 3,87 -41,54%

16 10 Axpo Energy Romania 2,16 3,85 78,24%

- 11 RCS-RDS - 3,52 New Entry

11 12 CE Oltenia 3,06 2,64 -13,73%

8 13 OMV Petrom 4,00 2,63 -34,25%

14 14 Electrificare CFR 2,43 2,30 -5,35%

17 15 GDF Suez Energy Romania 1,42 2,06 45,07%

10 16 Alro 3,27 1,71 -47,71%

- 17 RWE Energie - 1,64 New Entry

18 18 CET Govora 1,26 1,55 23,02%

19 19 EFT Furnizare 1,21 1,28 5,79%

21 20 Energy Distribution Services 1,15 1,18 2,61%

24 21 Alpiq Industries 1,08 1,15 6,48%

21 22 Renovatio Trading 1,18 1,04 -11,86%

13 - Electromagnetica 2,81 - -

15 - Energy Holding 2,39 - -

20 - Romenergy Industry 1,18 - -

23 - Energy Network 1,11 - -

Alţii 10,94 14,46 32,18%

COTE DE PIAŢĂ ALE FURNIZORILOR PE PIAŢA CONCURENŢIALĂ

Page 15: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

13

La sfârşitul lunii iunie, Autoritatea Naţi-onală de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat noua Me-

todologie pentru emiterea avizelor de am-plasament de către operatorii de reţea.

O parte din prevederile nou introduse au ca scop evitarea apariţiei cazurilor în care “se construiesc locuinţe individuale amplasate la distanţe mari faţă de reţelele electrice de distribuţie, pentru racordarea cărora este necesară extinderea reţelelor electrice, a căror realizare este ineficientă economic pentru operatorul de reţea“.

Astfel, operatorul de distribuţie poate refuza emiterea avizului de amplasament pentru locuinţele individuale pentru care s-a cerut o putere mai mică de 30 kVA, “dacă nu există reţea electrică de joasă tensiune la o distanţă mai mică de 100 m şi nici nu sunt îndeplinite condiţiile prelimi-nare pentru realizarea acesteia”. Distribui-torul va transmite solicitantului o scrisoare prin care îl informează că nu poate fi emis avizul de amplasament deoarece nici în anul în curs şi nici în anul următor nu sunt condiţii pentru racordarea locuinţei la re-ţeaua electrică de distribuţie, este precizat în comnunicatul ANRE. Scrisoarea va con-ţine informaţii detaliate privind condiţiile de realizare şi finanţare a reţelei electrice de distribuţie pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor electrice de distribuţie, prevăzute de actele normative în vigoare.

Pentru a obţine avizul de amplasament pentru construirea locuinţei, solicitantul va trebui să prezinte o declaraţie conform căreia “soluţia de alimentare cu energie

electrică a viitoarei locuinţe nu implică ra-cordarea la reţeaua electrică de distribuţie publică de joasă tensiune”. Documentul în cauză va constitui anexă la avizul de am-plasament.

ANRE VEDE UN “IMPACT POZITIV”Reglementatorul apreciază că modi-

ficările şi completările aduse prevederilor Metodologiei în vigoare “vor avea un im-pact pozitiv asupra activităţii de emitere a avizelor de amplasament prin evitarea po-zițiilor inflexibile din partea operatorilor de rețea și a birocrației prin explicitarea etape-lor şi acţiunilor operatorului de reţea”.

Proiectele de infrastructură transeuro-peană de transport sunt investiţii publice de importanţă strategică pentru România, care asigură conectivitatea cu coridoa-rele de transport europene şi creşterea

mobilităţii populaţiei şi a mărfurilor, influ-enţând în mod direct relaţiile economice şi dezvoltarea mediului de afaceri la nivel naţional. Completările din cadrul Metodo-logiei referitoare la emiterea avizelor de amplasament favorabile condiţionate pen-tru proiecte de infrastructură de transport transeuropeană au ca efect evitarea întâr-zierilor în implementarea acestor proiecte, cu impact favorabil în asigurarea accelerării realizării interconectării dintre reţeaua de transport de interes naţional/regional cu cea europeană.

CONDIŢII NOI PENTRU MUTAREA INSTALAŢIILOR PE NOI AMPLASAMENTE

O altă modificare faţă de prevederile Metodologiei în vigoare se referă la situaţia în care are loc mutarea pe noile amplasa-mente a instalaţiilor operatorului de reţea. În acest sens, s-a modificat modalitatea de suportare a contravalorii indemnizaţiilor şi despăgubirilor stabilite în convenţia având ca obiect exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute asupra terenurilor afectate de instalaţiile electrice. Contravaloarea indemnizaţiilor şi despăgu-birilor stabilite în această convenţie este su-portată de către operatorul de reţea.

Noi reguli la racordarea în reţeaua de electricitate a locuinţelor izolate

Page 16: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

14

NEWS IN

Electrica SA aderă la Reţeua Global Compact România

Electrica SA, singura companie au-tohtonă din domeniul distribuției și fur-nizării energiei electrice în România, a

devenit semnatară a Pactului Global al Națiunilor Unite și s-a alăturat rețelei lo-cale Global Compact Network România.

Ziua de curăţenie naţionalăElectrica dezvoltă în continuare planul

de acţiuni CSR, de data aceasta cu partici-parea la Ziua de Curăţenie Naţională, pro-iect organizat în parteneriat cu Let’s Do It, România.

Aproximativ 150 de voluntari din toate zonele de distribuţie şi furnizare Electrica au participat atât la identificarea zonelor cu de-şeuri menajere, cât şi la strângerea acestora.

Pentru Bucureşti, acţiunea s-a desfăşu-rat în Pădurea Snagov, iar in ţară au partici-pat la acţiune oraşele Ploieşti, Braşov şi Cluj.

“Let’s Do It, România!“ este cel mai mare proiect de implicare socială organizat în Ro-mânia. Din 2010 și până în prezent, “Let`s Do It, România!“ a implicat peste 1.200.000

de voluntari, care au reușit să adune peste 24.700 de tone de deșeuri. 305 zone cu deșeuri au fost curățate prin intermediul aplicației “Let`s Do It, România!”, care a fost descărcată gratuit de 3.300 voluntari. “Let`s Do It, România!“ este parte din comunitatea internațională “Let`s Do It, World!“.

Decizia confirmă determinarea compa-niei de a susţine obiectivele de dezvol-tare sustenabilă, asumându-şi rolul de jucător responsabil pe piaţa de energie şi abordând implicarea socială ca parte integrantă a strategiei pe termen lung.

“Odată cu listarea companiei, Elec-trica a pornit într-o adevărată cursă a schimbărilor majore pentru a se adap-ta evoluţiilor actuale ale comunităţii de afaceri. Conştientizarea nevoii de dezvoltare durabilă în sectorul ener-getic românesc şi convingerea că cele

zece principii ale UN Global Compact sunt esenţiale pentru aceasta, ne-au făcut să aderăm la Reţeua Global Compact Ro-mânia”, a declarat Iuliana An-dronache, director general al Electrica SA.

Compania îşi propune să obţină succesul economic în-tr-un mod etic, cu respectarea angajaţilor, a comunităților în care operează, a mediului în-

conjurător şi a tuturor părţilor interesate, aşa cum este stabilit şi în Codul de etică și conduită profesională al Electrica.

Page 17: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

15

DIN LUNA IULIE, NE “VEDEM” ŞI PE INTRANETElectrica SA a implementat porta-lul de Intranet, proiectat pentru a disemina rapid informaţiile în or-ganizaţie, precum si pentru a face mai eficiente procesele de afaceri interne comune. Site-ul de intra-net permite accesul la ştiri despre ceea ce se întâmplă în organizaţie, alerte cu informaţii utile pentru angajaţi, formulare pentru lucrul în diferite procese interne, bibli-oteci de politici şi proceduri cu versiuni online ale tuturor docu-mentaţiillor, o funcţie de căutare pentru orientarea rapidă în conţi-nutul portalului, revista presei cu update-uri de peste zi, calendare pentru concedii şi liste de activi-tăţi, forumuri de discuţii şi comu-nicări interne, precum şi fotografii de la evenimentele interne.

Transformăm transformatoare

Prima clădire a unui post de transforma-re din Ploieşti care a prins culoare se află pe strada Perșani și îndeamnă la mișcare în aer liber, la sporturi de echipă și la o viață sănă-toasă. Proiectul a demarat în iulie, la iniţiativa lui Urzeală Ionuț, un ploieștean supărat pe priveliștea oferită de pereții clădirii unui post de transformare aflat în parcarea din fața blocului său, pereți acoperiți de mesaje cu limbaj licenţios. Ideea s-a concretizat prin-tr-un parteneriat între municipalitate, Funda-ţia Comunitară Prahova și Electrica Distribu-ţie Muntenia Nord, sucursala Ploiești.

Proiectul „Transformăm transformatoare, dăm Ploieştiului culoare!” îşi propun schim-barea aspectului clădirilor posturilor de trans-formare din oraș, aflate în proprietatea Elec-

trica Distributie Muntenia Nord. Prin această acțiune se dorește, pe lângă înfrumusețarea zonelor unde sunt amplasate aceste “căsute” și transmiterea unor mesaje motivaționale cu caracter cultural, sportiv și civic în rândul tine-rilor ploieşteni și nu numai.

Pereții celor 300 de clădiri în care se află posturile de transformare vor fi colorati de artiști voluntari. Susţinerea financiară nece-sară pentru vopseluri și spray-uri va fi asigu-rată din donațiile colectate de către Funda-ția Comunitară Prahova.

Cupa Electrica 2016 la tenis de câmpÎn perioada 24-27 august, la Deva, ju-

deţul Hunedoara, Clubul Sportiv Electrica a organizat Faza Naţională a Cupei Elec-trica 2016 la Tenis de câmp, eveniment cu tradiţie dedicat sportivilor amatori din industria energetică. Participanţii - înscrişi

în categoriile de vârstă sub 35 de ani, între 35 şi 50 ani şi peste 50 de ani - au avut ocazia să-şi demonstreze calităţile spor-tive, dar mai ales să petreacă momente plăcute în compania colegilor din indus-tria energetică.

Page 18: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a
Page 19: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

17

SILVIA VLĂSCEANU director executiv ACUE

Cu prilejul Energy Strategy Summit 2016, organizat de energynomics.ro, directorul executiv al ACUE s-a referit

la câteva dintre temele cele mai actuale pen-tru companiile de utilităţi. Excesul de regle-mentare, intensificarea concurenţei şi dreptu-rile utilizatorilor de servicii sunt trei dintre ideile principale transmise de Silvia Vlăsceanu.

ÎN DOMENIUL TRANSPORTULUI DE ENERGIE, SUNT DEJA MULT PREA MULTE REGLEMENTĂRI.

„Sectorul de distribuţie este după cum ştiţi complet reglementat şi autoritatea de regle-mentare este în permanență cu ochii asupra activităţii operatorilor de distribuţie de energie electrică şi gaze naturale. Uneori prea mult se concentrează pe nişte probleme care poate nici nu există şi pe care le vede când ele de fapt nici nu au apărut. Părerea mea, pe care am expus-o şi altădată, este că deja avem o suprareglementare. În domeniul transportului de energie, mă refer atât la operatorii de trans-port şi sistem, cât şi la operatorii de distribuţie energie electrică şi gaze naturale, sunt deja mult prea multe reglementări. Acestea nu numai că sunt greu de aplicat, dar sunt foar-te greu de urmărit şi corelat, inclusiv de către departamentele din cadrul autorităţii de regle-mentare. Problemele de comunicare apar de cele mai multe ori cu factorii de execuţie, cu eşaloanele inferioare din cadrul Autorităţii. E până la urmă o recomandare şi o rugăminte pe care o adresăm Autorităţii de a ne ajuta să ne îmbunătăţim această relaţie cu departa-mentele din cadrul Autorităţii.“

„Referitor la echilibrul necesar între su-

portabilitate şi competitivitate, să nu credeţi că operatorii de distribuţie şi furnizorii de ul-timă instanţă care sunt membrii ai asociaţiei noastre, nu pun în centru şi nu sunt preo-cupaţi de satisfacţia şi bunăstarea clientului! Până la urmă, piaţa de energie şi gaze natu-rale nu poate funcţiona fără client. De ace-ea, constatăm, în ultima vreme, o creştere a concurenţei, chiar şi între membrii ACUE. Problemele de concurenţă sunt foarte acer-be şi nu există zi în care să nu citim în pre-să cum încearcă să îşi ia clienţii unii altora. Furnizorii sunt din ce în ce mai activi şi, deşi fac parte dintr-un grup al unor operatori de distribuţie concesionată într-o anumită zonă, încearcă să pătrundă şi “să fure” din clienţii furnizorului existent. Este un lucru foarte bun până la urmă, dacă este în beneficiul clientu-lui şi furnizorii acţionează în acest sens.

Raportându-ne la clienţi, indiferent că vorbim de clienţi industriali sau de clienţii rezidenţiali, dar în principal referitor la clien-ţii vulnerabili, Autoritatea ar trebui să vadă cu mai multă grijă care sunt drepturile pe care clienţii trebuie să le aibă indiferent de furni-

zorul pe care şi-l aleg.Revenind la drepturile acestor clienţi, ple-

căm de la însăşi definiţia serviciului universal care este prevăzut în Legea 123. Acest ser-viciu universal este menţionat ca fiind furni-zarea de energie la preţuri rezonabile, com-parabile, în condiţii de calitate, către clienţii casnici şi non-casnici şi IMM-urile cu o cifră de afaceri anuală sau o valoare totală a acti-velor din bilanțul contabil mai mică de 10 mi-lioane de euro și cu un număr mediu scriptic de salariați mai mic de 50. Noi considerăm că nu este vorba despre o simplă furnizare, ci este un drept care trebuie să însoţească acest client, indiferent de furnizorul la care va apela la un moment dat.“

GRADUL DE DESCHIDERE A PIEŢEI VA AJUNGE LA 100%

„Mergând mai departe, într-un an şi jumă-tate gradul de deschidere a pieţei sau com-ponenta de piaţă concurenţială va ajunge la 100%. Ar trebui să începem deja discuţiile, să ne gândim cum va funcţiona această piaţă. În acest moment există o platformă dedicată pe OPCOM, piaţa centralizată serviciul universal. Este încă o necunoscută şi încă nu avem idee ce gândeşte Autoritatea, dacă intenţionează să păstreze această componentă de piaţă, despre cum vede schimbarea în condiţii con-curenţiale a furnizorilor de ultimă instanţă. Nu este un lucru facil ca peste noapte să schimbi contracte la peste un milion de clienţi aferenţi fiecărei zone de operare.

Acestea sunt lucruri cu mult mai impor-tante şi mai incerte pe care ar trebui să le dis-cutăm cu Autoritatea, decât unele care apar pentru că, pe româneşte, ni se caută nod în papură. Întotdeauna însă activitatea operato-rilor a fost atât de controlată şi reglementată încât este şi foarte greu să nu respecţi legisla-ţia în vigoare, indiferent de care lege vorbim. Fie că vorbim de legea energiei electrice, de legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, de legislaţia în domeniul concurenţei, cred că operatorii, cel puţin membrii ACUE, nu au dezamăgit şi nu şi-au dezamăgit clienţii.”

ZOOM IN

Serviciul universal este un drept care trebuie să însoţească clientul indiferent de furnizor

,

Page 20: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

18

Electrica Distribuție Transilvania Sud

Noile standarde de performanţă pen-tru serviciul de distribuţie a energiei elec-trice face referire nu doar la continuitatea alimentării cu energie electrică a consu-matorilor şi calitatea comercială a servi-ciului de distribuție a energiei electrice, dar şi la calitatea tehnică a energiei elec-trice distribuite.

Una dintre principalele mărimi de care trebuie să se țină cont și care trebuie men-ținută la valoarea standardizată este tensiu-nea de alimentare a consumatorilor. Aceas-ta depinde de condiţiile de funcţionare a centralelor electrice, de încărcarea cu pute-re activă şi reactivă a acestora, de tranzitul de puteri active şi reactive pe elementele reţelelor de distribuţie, precum şi de mij-loacele de reglare a tensiunii disponibile în sistemele de distribuţie a energiei electrice - transformatoare cu ploturi cu reglaj sub sarcină sau în absenţa sarcinii, s.a.

În stația 110/20kV Livezeni, modificarea

consumului de energie electrică și funcţio-narea centralelor fotovoltaice Agrişteu - Fân-tânele și Mitrești de - Icland doar în anumite perioade de timp, face ca valoarea tensiunii pe barele de medie tensiune să se modifice substanțial, iar valoarea de 20kV +/-7% să nu poată fi menținută. Variaţia tensiunii în plus sau în minus faţă de valoarea nominală, are consecinţe negative atât asupra funcţionării normale a consumatorilor, cât şi asupra re-ţelei electrice.

Soluţia aleasă a fost montarea releului RATT, care menține tensiunea la o valoare prestabilită numită tensiune de referinţă +/- o valoare stabilită prin normative.

Pentru siguranța funcționării, releul pri-mește informații de la circuitele de curent de medie tensiune ale Trafo monitorizat, și astfel face diferența între un regim de defect și un regim de tensiune mică, dar și poziția intreruptoarelor Trafo pentru a nu funcționa releul RATT la o retragere din exploatare a Trafo. Releul RATT are posibilitatea de afisa-re pe ecranul propriu a tensiunii pe bara de

20kV și a poziției plotului Trafo.Releul RATT este monitorizat in sistemul

SCADA, putându-se executa comenzi de coborâre și urcare ploturi, punere în funcți-une și anulare RATT, dar și afișarea valorilor tensiunilor pe bara de 20kV și a poziției co-mutatorului de ploturi Trafo.

Soluţie pentru menținerea nivelului de tensiune la Livezeni

4,8 milioane de lei pentru extinderea reţelei în zona Valea lui Mihai

ZOOM IN

Electrica Distribuție Transilvania Nord

Vreme de 12 luni, Electrica Distribuţie Tran-silvania Nord - Sucursala Oradea a investit 4,8 milioane de lei pentru creșterea gradului de si-guranţă în alimentarea cu energie electrică în zona Valea lui Mihai, judeţul Bihor. 12 localităţi şi 9.300 de consumatori beneficiază de noua linie electrică subterană de medie tensiune cu o lungime de 26,8 kilometri.

Page 21: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

19

Consum în creştere în zona Ploieşti

Modernizare în municipiul Buzău pentru integrarea în sistemul de automatizareElectrica Distribuție Muntenia Nord

Gradul avansat de uzură fizică a instala-țiilor electrice din punctele de alimentare și posturile de transformare existente în mu-nicipiul Buzău a impus efectuarea unor lu-crări de modernizare pentru îmbunătăţirea indicatorilor impuși prin standardul de per-formanţă, reducerea duratelor de depistare și izolare a defectelor şi limitarea numărului de consumatori afectați de incidente.

Principalele lucrări, finalizate în februa-rie 2016, au constat în modernizarea a 17 posturi de transformare, modernizarea a cinci puncte de alimentare, integrarea ca-pacităților modernizate în sistemul SCADA. Lucrarea a fost executată pe resurse pro-prii de către Electrica Distribuție Muntenia Nord, prin Elcomex IEA SA Cernavodă în calitate de executant.

Prima etapă a modernizării punctelor de transformare din municipiul Buzău a in-

clus modernizarea și integrarea în SCADA a trei puncte de alimentare şi a patru posturi de transformare şi s-a încheiat în 2012. În cursul acestui an, SDEE Buzău va mai rea-liza lucrări de modernizare a echipamen-telor din stațiile de transformare și rețeaua de medie tensiune, automatizarea instala-țiilor de distribuție, extinderea sistemelor de măsurare a energiei electrice care vor determina creșterea eficienței energetice și operaționale.

Electrica Distribuție Muntenia Nord

Creșterea continuă a consumului de energie electrică în zona alimentată de sta-ția Columbia impune funcționarea ambelor transformatoare de putere. Staţia livrează energie atât consumatorilor din centrul şi vestul oraşului Ploiesti, cât și către consuma-tori din sudul județului Prahova și consuma-tori industriali din zona Crângul lui Bot, zona Strejnic și altele.

De aceea, Electrica Distribuție Muntenia Nord a început lucrările de modernizare a sta-ției de transformare 110/20kV Columbia (pusă în funcţiune în 1974), un proiect iniţiat decem-brie 2015, cu termen de livrare februarie 2017.

Lucrarea este finanţată din resurse proprii, antreprenorul este SC Bit Invest SRL, iar prin-cipalele echipamente sunt achiziționate de la fabricanți consacrați de echipamente electri-ce, care au pus la dispozitie cele mai moder-ne soluții de integrare a acestora.

Page 22: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

20

Contribuţie românească la mobilitatea electrică

Trotineta electrică E-Twow, concepută şi gândită de inginerul român Sorin Sîrbu, a depăşit 40.000 de unităţi vândute în ulti-mii patru ani. În 2016, după o investiţie de 5 milioane de euro, s-a inaugurat la Craio-va fabrica unde se produc în serie vehicule electrice. Trotineta electrică E-Twow benefi-ciază de numeroase noi tehnologii, care nu au fost niciodată utilizate pentru un astfel de vehicul. Între acestea, motorul electric de curent continuu fără perii, încorporat în roa-tă şi sistemul KERS de recuperare a energiei, folosit în competiţiile de Formula 1. În cazul trotinetei E-Twow, sistemul poate recupera până la 40% din puterea bateriei prin acţio-narea frânei magnetice. La o viteză maximă de 30 de km/h, E-Twow are o autonomie de până la 40 de km.

Soluţii pentru reducerea timpului de racordare la utilități

Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, s-a întâlnit recent cu reprezentanții compa-niilor de distribuție energie electrică și gaze naturale, membri ai Federaţiei Patronale a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) pentru a dezbate soluţiile la îndemână pentru reducerea timpului de racordare la utilități atât pentru consuma-torii, casnici cât și pentru cei non-casnici.

Ideile aduse în discuţie s-au concen-trat îndeosebi pe definirea unei metodo-logii simplificate a procesului de obținere a autorizației de racordare. O soluţie ar fi

o relație mai apropiată cu instituțiile care emit autorizații de construcție, astfel încât la momentul obținerii autorizației să fie re-alizat și proiectul de alimentare. “Trebuie să ne luptăm ca primăriile, la momentul în care aprobă o autorizație de construcție, să o aprobe cu tot cu proiectul de branșa-ment”, a afirmat un reprezentant al compa-niilor. Ministrul Grigorescu s-a referit la po-sibilitatea unui aşa-numit "one stop shop", unde consumatorul să obțină un singur aviz, o soluție tehnică, iar următorul pas să fie direct racordarea.

Românii și-au comandat peste 1.000 de automobile electrice TeslaPeste 1.000 de români au achitat

avansul de 1.000 de euro pentru a intra pe lista de așteptare pentru cel mai acce-sibil model Tesla, care va fi lansat în 2018. Potrivit informaţiilor din presă, în România există deja 23 de posesori de autoturisme Tesla. Cel mai nou produs al Tesla - Model 3 - costă aproximativ 35.000 de dolari în Statele Unite şi are o autonomie de circa 350 de kilometri, faţă de cea de 500 de kilometri a modelului S. Compania ameri-

cană intenţionează să instaleze în Româ-nia trei staţii de încărcare rapidă, în Cra-iova, Bucureşti şi Galaţi, pentru a permite traversarea ţării de la vest la est, staţiile fiind gata cel mai probabil anul viitor. Un punct de încărcare pentru maşini electrice este evaluat la aproape 15.000 de euro. În primele şapte luni ale acestui an s-au vân-dut pe piaţa locală 402 de maşini hibride şi electrice, cel mai bine vândut automobil electric este BMW i3.

NEWS

Page 23: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

21

Prima inspecţie a stării tehnice a reţelelor de distribuţie în 12 ani

Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Regle-mentare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă, a anunțat că ANRE a angajat o firmă de consultanţă pentru demararea primei analize a stării tehnice a reţelelor de distribuţie energie electrică de la con-cesionarea acestora, în urmă cu 12 ani.

“Vom analiza şi reţelele de distribuţie de elec-tricitate, şi pe cele de distribuţie de gaze. Multe dintre aceste reţele sunt supradimensionate faţă de nevoile de consum existente”, a spus Calotă. Cele mai multe din reţelele regionale de distribu-ţie de energie electrică şi gaze naturale au fost date în concesiune în anul 2004, pentru o peri-oadă de 49 de ani.

NOI TARIFE REGLEMENTATE IMPUSE DE ANRE CU ÎNCEPERE DE LA 1 IULIE 2016

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a de-cis noi tarife reglementate valabile de la 1 iulie, care vor conduce la scăderea preţurilor cu circa 2% în facturile clienţilor casnici. Co-mitetul de reglementare al ANRE a decis: menținerea în semestrul II 2016 a tarifelor reglementate de energie electrică aprobate prin Ordinul președintelui ANRE nr. 176/2015; reducerea tarifelor CPC aplicate în semestrul II 2016, în medie cu cca. 2,5 % față de cele aplicate în perioada aprilie – iunie 2016; reducerea cu 6,3 % a ta-rifului pentru serviciul de sistem aplicat începând cu 01.07.2016; reducerea tarifelor pentru serviciul de transport aplicate începând cu 01.07.2016, în medie cu 10,8 %; reducerea contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență aplicată în semestrul II 2016, cu 12,7 % față de semestrul I 2016.

ANRE a aprobat investiţii de 5 miliarde de lei pentru liniile de înaltă tensiune în următorii 10 ani

Valoarea totală a investiţiilor planificate în cei zece ani de implementare a Planului de dezvoltare a reţelei este estimată la circa 5 miliarde de lei. Valoarea menţionată nu include investiţiile de racordare la RET a noilor utilizatori, finanţarea acestor investiţii fiind asigurată prin tarifele reglementate. Transelectrica îşi propune să utilizeze un mix adecvat şi echili-brat pentru finanţarea investiţiilor planificate, “cu considerarea tuturor opţiunilor şi instru-mentelor oferite atât de piaţă financiară, cât şi de programele de finanţare nerambursabilă operate de Uniunea Europeană”. Prin Planul de Dezvoltare a RET pentru perioada 2016 – 2025 s-au stabilit următoarele direcţii prioritare în ceea ce priveşte efectuarea investiţiilor: extinderea RET prin construcţia de linii noi şi retehnologizarea staţiilor existente; creşterea capacităţii de interconexiune; creşterea capacităţii de transport între zona de est (Dobro-gea) şi restul SEN interconectat; siguranţa alimentării consumului din zone deficitare şi retehnologizarea şi modernizarea staţiilor existente.

Cu 2,9% mai multă energie electrică în primele cinci luni

Resursele de energie primară au cres-cut cu 0,3% în primele cinci luni ale anu-lui, iar cele de energie electrică au crescut cu 2,9%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, arată datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Prin-cipalele resurse de energie primară în pe-rioada ianuarie – mai, au totalizat 13.534,2 mii tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 34,4 mii tep faţă de perioada similară a anului trecut. Producţia internă a însumat 8.663,5 mii tep, în scădere cu 566,9 mii tep faţă de aceeaşi perioadă a anului pre-cedent, iar importul a fost de 4870,7 mii tep. Consumul final de energie electrică în intervalul ianuarie – mai a fost de 23482,2 milioane KWh, cu 11,1% mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului 2015. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2774,3 milioane KWh în scă-dere cu 248,2 milioane KWh. Exportul de energie electrică a fost de 3055,9 milioane KWh în scădere cu 1285,3 milioane KWh.

Page 24: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

22

MARIUS VÂLCU Șef Centru Exploatare 110 kV Sibiu, Electrica Distribuție Transilvania Sud

Stația 110/20 kV Cârțișoara este situ-ată la poalele Munților Făgăraș, pe Drumul Național 7C. Construită la

începutul anilor ‘70, staţia a fost gândită ca sursă de energie electrică pentru în-călzirea Transfăgărășanului, drum de im-portanță strategică, și pentru dezvoltarea turistică a zonei Bâlea Lac.

O NOUĂ TINEREŢEAmplasată la 55 de kilometri de Sibiu,

fără personal permanent, supravegheată și telecomandată de la Dispecerul Ener-getic Local Sibiu, staţia necesita eforturi deosebite din partea personalului de ex-ploatare și mentenanță pentru menține-rea în funcțiune. Întreruptoarele IUP 110 kV, cu o durată de viaţă de 25 ani, prezen-tau un grad avansat de uzură fizică, iar lip-

sa pieselor de schimb făcea ca operaţiile de întreţinere să fie deficitare.

Modernizarea a fost propusă de mai multe ori, dar nu a fost considerată o prio-ritate din cauza scăderii drastice a consu-mului de energie electrică din zonă. Oda-tă cu revitalizarea zonei turistice Bâlea și apariției microhidrocentralelor de pe râu-rile Bâlea și Porumbacu s-a impus crește-rea gradului de siguranță în funcționare a stației prin înlocuirea întreruptoarelor IUP 110 kV pentru a asigura continuitatea în alimentare a utilizatorilor din zonă.

PRIMUL ÎNTRERUPTOR DE FABRICAȚIE ROMÂNEASCĂ

Personalul SISE Transilvania Sud – punctul de Lucru Sibiu a folosit în celula 110 kV Trafo 2 110/20 kV din Stația 110/20 kV Cârțișoara, pentru prima dată, un în-teruptor SF6 de fabricaţie românească. Pentru montarea întreruptorului nou, cu izolație din material compozit și mediu de

stingere a arcului cu SF6, produs de firma Eximprod Power System SRL Buzău, s-au reutilizat fundațiile existente. S-au pregătit suporții existenți de beton pentru mon-tarea unei confecții metalice proiectate, pe care ulterior, s-a montat ansamblul întreruptor-stâlpi suport metalici, livrați de producător. Pentru conectarea circuitelor secundare s-au folosit cabluri noi între cu-tia de cleme și cutia de borne a întrerup-torului.

Întreruptorul model ITE 123 este de tip cu auto-compresie și utilizează hexafloru-ra de sulf (SF6 ) atât ca mediu de izola-ție cât și pentru stingerea arcului electric. Întreruptorul are pentru toate fazele un singur mecanism de acționare comun. Mecanismul de acționare al întreruptoru-lui este cu resoarte, cu acționare tripolară.

Punerea în funcţiune a necesitat 60 de zile de lucru pentru înlocuirea a trei între-ruptoare IUP 110 kV (două la celulele de linie și unul la celula trafo).

ZOOM IN

Sprijin pentru dezvoltarea turismului în zona Transfăgărăşan

PRIMUL ÎNTRERUPTOR DE FABRICAȚIE ROMÂNEASCĂ

Page 25: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

23

SOLIDARITATE ȘI PROFESIONALISM PENTRU REALIMENTAREA RAPIDĂ CU ENERGIE

OVIDIU GEORGESCU Directorul Sucursalei de Distribuţiea Energiei Electrice MureşLAURA PRAJARelaţii Publice şi Comunicare Electrica Distribuţie Transilvania Sud

19 iunie 2016. Duminică. În jude-ţul Mureş, la 80 de kilometri de Cluj-Napoca şi la doar cinci mi-

nute de mers cu maşina faţă de termocen-trala de la Iernut, e soare şi căldură sufo-cantă, aşa cum avertizaseră meteorologii. Spre seară, cerul s-a acoperit de nori cenu-șii, iar o furtună cu puterea unei tornade a lovit cu putere localitățile Cuci și Dătășeni.

În zece minute, au fost afectate 353 de locuinţe. 12 dintre ele au rămas fără acoperiș. Turlele a două biserici au fost distruse, iar o autoutilitară de câteva tone a fost răsturnată. Zeci de stâlpi din rețe-lele de transport și distribuție a energiei electrice au fost contorsionați sau rupți, lăsând fără curent electric aproape 13.600 de consumatori.

În dimineaţa zilei de luni, imediat după evaluarea situației și întocmirea unui plan de măsuri, au fost mobilizate toate echi-pele de intervenție de la centrele de ex-ploatare şi mentenanță medie şi joasă tensiune. Cum fenomenele meteorologi-ce extreme s-au manifestat pe o suprafaţă de mici dimensiuni, conducerea filialei de distribuție Transilvania Sud şi reprezentan-ții sucursalei de distribuție Mureș au decis relocarea în zonele calamitate a tuturor echipelor de intervenție din celelalte zone.

"Electrica a fost la înălțime", a declarat

Lucian Goga, prefectul județului Mureș. "Dacă în dimineața de luni aveam 13.599 de consumatori afectați, marți seara erau nealimentați doar 248 de consumatori pentru că Electrica a adus generatoare de mare putere. La căderea serii, Cuci și Dă-tășeni aveau curent electric", a sintetizat

prefectul profesionalismul și implicarea personalului Electrica.

În total, au fost avariate 8 linii de me-die tensiune, cu 55 de stâlpi rupți și 25 de rețele de joasă tensiune, cu 17 stâlpi rupți, ceea ce a lăsat fără alimentare 214 posturi de transformare din 77 localități.

Electricienii au lucrat zeci de ore pen-tru remedierea instalațiilor electro-ener-getice, în căldura arzătoare a soarelui, care a urcat temperatura la peste 35°C. Primăriile au pus la dispoziție buldo-exca-vatoarele aflate în gestiune, iar Electrica Transilvania Nord și Electrica Transilvania Sud au pus la dispoziție 8 grupuri electro-gene de mare putere, pentru alimentarea provizorie a consumatorilor afectați.

A treia zi după furtună, erau rezolvate aproximativ 90% dintre deranjamentele înregistrate pe liniile de joasă tensiune.

Tornada de la Cuci

Page 26: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

24

SORIN MORARIU

În momentul în care Elon Musk a ho-tărât să-şi parieze credibilitatea pe vehiculul electric, a decis şi să deţină

integral controlul asupra afacerii, pentru a o proteja de orice greşeală a vreunui eventual partener interpus în lanţul eco-nomic-financiar, de la producţie, la vânza-re şi la alimentare cu energie.

De ce a ales Tesla Motors Inc. să nu acorde franciză de vânzare pentru vehi-culul electric unor dealeri sau concesio-nari consacraţi? Pentru simplul motiv că aceştia deţin propriile reţele de distribu-ţie şi ar putea intra într-un conflict fun-damental de interese între promovarea vehiculului electric şi meninerea mode-lului de afaceri bazat pe motorul termic. Cum poţi explica avantajele unui vehi-cul electric şi, în acelaşi timp, să vinzi vehicule clasice, fără a submina vreuna dintre afaceri? Ca urmare, Elon Musk a decis ca serviciile de distribuţie şi întreţi-nere ale vehiculelor sale să fie controate integral de către Tesla Motors Inc.

VEHICULE CU PERSONALITATEVehiculul produs de Tesla Motors Inc.

are trei caracteristici de personalitate pregnante şi anume:1. Este un vehicul care propune o nouă

sursă de energie şi tot ceea ce derivă de aici (costuri de alimentare mult mai mici, zgomot redus, deci un confort sporit, acces la un cuplu mai mare şi aproape instantaneu etc)

2. Conceptul sport este dat nu doar de caracteristicile tracţiunii electrice, ci şi de echiparea maşinii cu două motoare care însumat au un aport de putere de 691 de cai putere (221 CP + 470 CP) pentru o tracţiune dublă, gardă redusă

la sol şi un şasiu ramforsat de titan3. Prin detaliile de cea mai bună calitate

şi prin tehnologia de ultimă oră, Tesla se plasează în clasa selectă a mărcilor Ferrari, Lamborghini, Porsche, Lotus etc.Toate aceste trăsături impun o stra-

tegie de vânzare agresivă, care constă în poziţionarea unor magazine luxoase, de tip galerie, în oraşe foarte mari, în am-plasamente centrale, de mare vizibilita-te şi cu trafic ridicat. Spaţiile de vânzare sunt concepute pentru a fi informative şi interactive, abordând un public ele-vat care are o minte deschisă, ceea ce le deosebeşte de toate celelalte show-room-uri auto. Personalul din magazine este foarte bine instruit pentru a răspun-de oricăror întrebări legate de vehiculele electrice

Elementul esenţial în această strate-gie de vânzare este lipsa oricărei forme de presiune pentru cumpărare impusă clientului. Şi totuşi, Tesla este un vehicul cu soldurile vândute în avans, la care se aşteaptă cu lunile şi anii pentru a intra în posesia maşinii.

TEHNOLOGIE MODERNĂ PENTRU TRACŢIUNE ELECTRICĂ

Tehnologia pentru tracţiune electrică este o tehnologie inovatoare, care încă şochează, ceea impune un mod deosebit de comercializare: personalizare şi adap-tare la cerinţele clientului modern, inclusiv prin posibilitatea plasării comenzii de onli-ne. Se adaugă invitaţia permanentă pentru realizarea unui test-drive la unul din cele 17 magazine Tesla Motors.

La sfârşitul anului 2016, Tesla Motors Inc. şi-a propus să deţină 19 magazine, 3 galerii de prezentare şi 26 de centre de servicii. Încă o dată, care a fost răspunsul lui Elon Musk, odată îndepărtat de deale-

rii auto tradiţionali? Utilizarea internetului şi a celorlalte modele de afaceri în care multimiliardarul de origine sud-africană a avut rezultate spectaculoase: sistemul de plăţi PayPal şi resursele de energie rege-nerabilă.

În plus, pe lângă noua modalitate de a obţine un model S, Tesla a anunţat şi o nouă politică de leasing pentru modelul Sedan, care va permite clienţilor din SUA să înapoieze vehiculul în termen de trei luni de la cumpărare, în cazul în care nu sunt mul-ţumiţi de acesta. Mentenanţa vehiculului electric constă într-un plan de întreţinere pe patru sau opt ani, care include o inspecţie

Electro-mobilitate (III)

ZOOM IN

Page 27: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

25

anuală şi se realizează în unităţile Tesla Servi-ce: inspecţii, revizii, reparaţii şi modernizări.

POLITICĂ DE PREŢ BAZATĂ PE AVANSUL TEHNOLOGIEI

Preţurile pentru modelul S al Tesla în-cep de la 69.000 de dolari şi pot creşte în funcţie de motorizări, tracţiune şi dotări. Optimismul lui Elon Musk odată cu porni-rea investiţiei în fabrica din Nevada susţine aşteptări de preţ mai aproape de 40.000 de dolari pentru modelul S comercializat pe piaţă în 2017. Întrebarea pe care şi-o pun specialiştii este cum va putea fi atinsă o asemenea scădere de preţ fără a renun-

ţa la opţiunile high-tech care au propulsat modelul în segmentul autoturismelor lux-sport. Răspunsul este dat de reducerea preţului de producere a bateriilor şi de o cadenţă de producţie mult crescută, până la 500.000 de unităţi în 2020.

Bateriile Tesla sunt componenta cea mai scumpă a vehiculului electric, cu un cost de aproximativ 500 dolari pe kWh, ceea ce înseamnă că un acumulator de 60 de kWh costă în jur de 30.000 de do-lari. Preţul pe care vrea să îl obţină Tesla la nouă fabrică este apropiat de 100 de dolari pentru un kWh, ceea ce înseamnă producerea acumulatorului la un preţ de

6.000 de dolari - o economie de 24.000 de dolari la modelul S doar din costurile de producţie a acumulatorului.

Demararea pieţei de vehicule electrice este stimulată şi de politicile administraţiei americane: guvernul oferă un credit fiscal de 7.500 de dolari la achiziţionarea unui nou autoturism pentru uz personal.

Am analizat modelul de business inte-grat al Tesla Motors cu producţia de acu-mulatori (Pilonul I), producţia de vehicule electrice (Pilonul II), iar în numărul viitor o vom încheia pilonul IV - Utilităţi de ali-mentare pentru vehicule electrice.

Page 28: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

26

LIFE

Interviu de ANI PLUMB

Bun venit, Cristi, în paginile InfoElec-trica! Te invit să vorbim puţin despre hobby-urile tale. Cum a ajuns să-ţi placă sportul?

Mulţumesc pentru invitaţie! Sunt ingi-ner de calculatoare, iar sportul e cel mai mare hobby al meu. Mai exact, sunt pasio-nat de motocicletă, bicicletă şi de informa-tică. Nu neapărat în ordinea asta!

Sportul este totuşi doar un hobby, pen-tru că nu particip la competiţii. Nu mai are nici vârsta, dar nici pregătirea necesare. Oricum, singura competiţie care contează este cea cu mine însumi.

Am făcut foarte mult sport dintotdea-una: înot şi rugby de performanţă, în liceu am jucat tot ce se putea juca: tenis, bas-chet, handbal şi fotbal, fireşte. Cum în co-pilărie nu aveam internet, mergeam mult cu bicicleta şi cu barca pe lac.

Care e prima amintire legată de bici-cletă?

Am învăţat singur să merg pe bicicletă, pe la 13-14 ani, pe un Pegas albastru, pe care mi-l cumăraseră părinţii. Vreme de câţiva ani buni, după facultate, am făcut o pauză de sport. M-am delăsat şi m-am simţit rău, m-am îngrăşat. E adevărat că m-am ocupat foarte mult de informati-

Îmi canalizez energia în sport

CRISTI BĂRBULESCU

Page 29: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

27

că, dar mi-am dat seama că nu era deloc bine, nu era suficient.

Ce a provocat revenirea la sport? Cum te-ai hotărât să revii la a face mişcare?

Totul a pornit de la o fotografie, m-am văzut cu alţi ochi şi nu mi-a plăcut ce am văzut. Mie nu mi-a plăcut ce eram, ce ajun-sesem din punct de vedere fizic.

Eşti colecţionar de motociclete şi eşti preşedintele clubului DOC - Ducatti Owners Club Bucureşti. Cum se îmbi-nă libertatea oferită de sport şi mişca-re cu rigoarea unui informatician?

Eu am pornit de la ideea că nu-mi place cum arăt din punct de vedere fizic şi pentru asta nu există decât două metode: regimul alimentar şi sportul. Şi am descoperit că dacă faci IT, nu e musai să fii static. Dimpotrivă, domeniul acesta ne ajută inclusiv în sport, ne face mai riguroşi cu noi înşine şi reuşim să ne impunem un altfel de stil de viaţă.

Acum, în proporţie de 90%, fac ceea ce-mi place. Şi aceasta îmi permite să îm-bin libertatea cu tehnologia. Port tot timpul tehnologia la mine, inclusiv la sală sau pe bicicletă - am Facebook, fac poze, folo-sesc toate programele de măsurat şi în-registrat întreg regimul de mişcare, puls şi toate celelalte.

Câţi kilometri ai parcurs cel mai mult într-o zi? Care-i recordul tău?

Când plec în traseu, în medie merg 100-150 de kilometri pe zi. Cel mai lung parcurs legat s-a întins pe 800 de kilometri acoperiţi în şapte zile. Într-o singură zi am mers de la Bucureşti la Constanţa, adică 264 de kilometri, într-o singură zi.

Locuieşti în Bucureşti. Ce îi lipseşte acestui oraş pentru a fi mai prietenos cu bicicliştii?

Lucrurile merg spre bine, cred eu, pen-tru că Bucureştiul a făcut mulţi paşi în di-recţia bună, chiar dacă încă nu suficienţi.

Lipseşte infrastructura specifică, în prin-cipal trasee marcate de cicloturism care să încurajeze traseele urbane pe bicicletă. Lipsesc deci resursele, dar şi educaţia, o

cultură, de fapt. Şi ajungem astfel tot la ri-goare şi la reguli, pe care, ca informatician le caut şi le respect, dar care, din păcate, nu există sau nu le respectăm suficient în viaţa din afara calculatorului.

Pasiunile tale implică şi participarea familiei?

Câteodată da, dar în familia noastră nu este nimic impus din nicio parte. Băieţii au învăţat singuri să meargă pe biciclete, iar cel mare deja merge foarte mult pe două roţi. Dar, până la urmă, fiecare face ce-i place. Noi, ca părinţi, ne trăim viaţa , iar copiii trebuie să-şi trăiască copilăria, să-şi trăiască viaţa lor, nu viaţa mea.

Îţi place să călătoreşti mai mult singur sau însoţit de un grup de prieteni?

Prefer să călătoresc singur, pentru că am mai multă libertate de mişcare. Din când în când, mai merg cu băiatul cel mare.

De 25 ani, Cristi Bărbulescu lucrea-ză în ELECTRICA şi are responsa-bilităţi în tot ceea ce înseamnă do-meniul de tehnologia informaţiei şi securitate IT. De formaţie este electro-energetician, cu diplomă de arhitect de sisteme de calcul. În acelaşi timp, de mai bine de opt ani, dacă nu e pe bicicletă, e pe mo-tor şi dacă nu sare cu paraşuta, face caiac. A prins gustul acţiunilor ca-ritabile şi îi place să ajute pentru a lăsa ceva în urma lui, dar mai ales pentru că vrea să fie un exemplu nu doar pentru fiii lui, dar şi pentru toţi tinerii cu care interacţionează.

Page 30: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

28

Ai avut evenimente neplăcute în călă-toriile cu bicicletă?

Evenimente neplăcute, din fericire nu au fost, doar mici incidente, poate. De exemplu, anul trecut am avut pană, iar în acest an, din nou, pană, plus lanţul rupt, dar m-au ajutat cei din echipă. Ne-a prins o ploaie, am stat toţi în pădure şi am reparat bicicleta. Când plecăm, se stă la cort sau în săli de sport, pe saltele. E o atmosferă foarte plăcută.

Care a fost cel mai frumos traseu pe care l-ai făcut şi cu cine?

Cel mai frumos traseu mi s-a părut cel de la Veneţia la Stuttgart, pe care am

mers anul trecut. Am fost un grup de şapte

persoane în cadrul GBI - Global Biking Initiative. Foarte frumos a fost şi traseu din acest an, de la Viena

la Berlin, de asemenea împre-ună cu colegii din Global

Biking Initiative. Inițiativa de Ciclism Globală (GBI) este o comunitate de ciclism

din ce în ce mai mare, care şi-a asumat misiunea de a strânge bani pentru cauze caritabile în peste douăzeci de țări din întreaga lume Următorul mare traseu pe care urmează să îl parcurg pe bicicletă este cel dintre Londra şi Dussel-

dorf, la anul, când Global Biking Initiative va aniversa 10 ani de existenţă.

Povesteşte-mi puţin despre acţiunile caritabile. Care este legătura dintre sport şi caritate?

Mecanismul e simplu: noi ne înscriem într-un traseu şi plătim o cotizaţie. O parte din sumele colectate se alocă organizării, iar cealaltă unei acţiuni caritabile, cum ar fi modernizarea unui spital pentru copii. La aceasta se adaugă sponsorizările care vin din partea unor companii partenere.

Şi cu caiacul sunt implicat în acţiuni de caritate. Am avut un concurs de caiac, iar cu banii strânşi am trimis în vacanţă copii din centrele de plasament.

În câteva cuvinte, ce beneficii îţi aduce acest stil de viaţă?

În primul rând, mă simt bine cu mine însumi. Îmi face plăcere acest stil de viaţă şi ceea ce derivă de aici: sănătate şi multă libertate. Făcând sport am văzut lumea în lung şi în lat şi am contribuit după puteri-le mele pentru ca cei în nevoie să trăias-că în condiţii puţin mai bune.

Făcând sport am văzut lumea în lung şi în lat şi am contribuit după puterile mele pentru ca cei în nevoie să trăiască în condiţii puţin mai bune.

LIFE

Page 31: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a
Page 32: Electrica scrie „Povestea luminii“ Trofeul Electricianului: Electrica a

Societatea Energetică Electrica S.A.Str. Grigore Alexandrescu Nr. 9,Sector 1, București

www.electrica.ro