ANUL XV | NR. 57 (4/2016)

Reţelele electrice inteligente – elementul suport în revoluţia digitală a industriei

24

Electrica, o investiţie de succes: randament de 18% pe 201604

Dan Cătălin Stancu: Oamenii sunt adevărata valoare a unei companii

01

1

EDITORIAL

DAN CĂTĂLIN STANCU Director General Electrica SA

Înainte de toate, vreau să vă spun tu-turor: “Bine v-am regăsit!”. Îmi face o deosebită plăcere să revin în compa-

nia în care mi-am început cariera şi unde am lucrat timp de 18 ani. Cei care mă cunosc ştiu că sunt un om de echipă şi, dincolo de legătura mea cu Electrica, sunt mândru că voi lucra pentru liderul pieţei de distribuţie şi furnizare a energiei electrice şi, totodată, singura companie românească din acestă industrie, care în ultimii 120 de ani a fost în spatele atâtor

poveşti frumoase din vieţile românilor.Nu este o noutate pentru nimeni fap-

tul că, în ultima perioadă, sectorul ener-

getic se confruntă cu o serie de provo-cări importante, care pot fi privite atât ca oportunităţi, cât şi ca pericole. Procesul de liberalizare din piaţa de furnizare şi de servicii a dus la o creştere evidentă a concurenţei în acestă zonă de business.

De asemenea, schimbările cadru-lui de reglementare sau implementarea unor directive în piaţa de distribuţie con-duc, inevitabil, către anumite schimbări. Există o nevoie imperativă de a atrage noi investiții pentru a îmbunătăţi calita-tea serviciilor oferite consumatorilor, dar, pe de altă parte, există nevoia de a asigura suportabilitatea facturilor. Şi toate acestea în condiţiile în care ne preocupă pe toţi câteva teme majore: securitatea energetică, dezvoltarea teh-nologică, competitivitatea pieţelor de energie sau sustenabilitatea sectorului energetic.

Pentru ca lucrurile să meargă în di-recţia dorită, este nevoie de stabilitate, de predictibilitate și de transparență. Este o ecuaţie dificilă, pe care însă sunt convins că împreună o vom rezolva. Pentru a rămâne competitivi şi pentru a face faţă cu brio acestor provocări, tre-buie să fim pregătiţi să ne adaptăm noi-lor condiţii din piaţa de energie.

Nu spun că va fi uşor. În condiţiile în care vorbim aproape zilnic despre mă-suri, necesare şi inevitabile de altfel, de reformă şi eficientizare, pentru mine, cel mai important lucru pe care l-am învă-ţat de-a lungul carierei este că adevăra-ta valoare a unei companii o reprezintă oamenii. Succesul unei companii depin-de de dedicaţia şi de profesionalismul oamenilor din spatele ei. Doar lucrând împreună, ca o echipă unită şi dedicată, vom reuşi să facem faţă provocărilor de astăzi sau din viitor. Mă bazez pe impli-carea şi entuziasmul vostru pentru a ne păstra poziţia de lider şi a scrie, în conti-nuare, poveşti care să ne facă mândri de compania în care lucrăm.

Oamenii sunt adevărata valoare a unei companii

Pentru a rămâne competitivi şi pentru a face faţă cu brio acestor provocări, trebuie să fim pregătiţi să ne adaptăm noilor condiţii din piaţa de energie.

3

ZOOM INLocul energiei electrice în Strategia Energetică Naţională

ZOOM INViitorul pieţei de furnizare – reglementări europene şi presiuni tehnologice

INFOSisteme Inteligente şi optimizarea Serviciilor Energetice

LIFENicoleta Ucidău: Povestea păpuşilor de porţelan

ZOOM INInvestiţii de peste 10 milioane de lei pentru servicii mai bune

INFOElectrica, o investiţie de succes: randament de 18% pe 2016

Colectiv redacțional: Elena Voinea Ani Plumb Gabriel Avăcăriței – colaborator

Adresa redacţiei: Str. Grigore Alexandrescu, Nr. 9, Sector 1, București.

Telefon: 021 208 50 65

Responsabilitatea tuturor articolelor publicate aparţine autorilor

Revista se poate consulta în format electronic pe www.electrica.ro în pagina „Media“

Materialele destinate publicării vor fi trimise pe adresa elena.voinea@electrica.ro

08 10

18 27

04

12

SUMAR

4

MARIUS PÎRLOIU

Într-un mediu caracterizat de dobânzi şi randamente extrem de scăzute, Electrica a generat investitorilor un

câştig agregat de 18%, de la începutul anului, de trei ori peste randamentul me-diu al celor mai importante 10 companii de la BVB

Să ne imaginăm că suntem un inves-titor defensiv la sfârşitul lui 2015, care ur-măreşte plasamentele cu risc scăzut. Ne uităm că dobânzile la depozite continuă să scadă, sub 2%, titlurile de stat cu sca-denţa la un an oferă un randament brut mai mic de 1%, iar fondurile mutuale de obligaţiuni au înregistrat randamente de 4%-6% în ultimul an. Pe piaţa de capital, vedem că indicele principal (BET) abia a închis peste zero, cu 1%, iar indicele companiilor din energie (BET-NG), un domeniu considerat defensiv, a avut un an dezastruos, scăzând cu 14%. Dacă ne uităm mai atent, vedem că toate societă-ţile din energie care nu sunt implicate în producţie - Electrica (EL), Transelectrica (TEL), Transgaz (TGN), Conpet (COTE) -, care au monopoluri reglementate de in-termediere sau gestiune a reţelelor, au

avut randamente foarte bune, cele afec-tate fiind de fapt companiile implicate în producţie - OMV Petrom (SNP), Romgaz (SNG) şi Nuclearelectrica (SNN). Cu un asemenea tablou, care ar fi fost cele mai înţelepte decizii de plasament prudent?

BILANŢ PE FINAL DE ANSuntem acum spre finalul anului

2016, mai exact spre finalul lunii noiem-brie, când putem trage nişte concluzii privind cele mai bune decizii de investire. Cine ar fi ales să plaseze banii în cele pa-

Electrica, o investiţie de succes: randament de 18% pe 2016

INFO

5

tru companii din energie neimplicate în producţie ar fi obţinut nişte randamente de invidiat, în frunte cu Electrica şi Trans-gaz, care au generat un câştig agregat de 18%, urmate de Conpet (13,4%) şi Transe-lectrica (8,7%).

Pentru comparaţie, indicele BET-TR, care urmăreşte evoluţia celor mai im-portante 10 companii de la BVB inclusiv acordarea de dividende, a avut un randa-ment de 5,8%, de trei ori mai mic decât cel generat de Electrica.

Potrivit datelor din piaţă, fondurile de obligaţiuni în lei au avut pe ultimele 12 luni randamente de 2%-4%, în timp ce un pla-sament în depozite ar fi adus un câştig de sub 2%, iar cel în titluri de stat de sub 1%.

CE A ALIMENTAT RANDAMENTUL ELECTRICA

În primul rând, peste 7% din randa-mentul total de 18% a venit din dividendul brut de 0,86 lei/acţiune, adică din profitul pe 2015 distribuit în acest an, iar restul de circa 11% din aprecierea acţiunilor, pe fondul rezultatelor bune pentru primele 9 luni ale anului.

Astfel, în primele 9 luni, veniturile au crescut marginal, cu 0,7%, până la 4 mili-arde lei, EBITDA (profitul operaţional îna-inte de deprecieri şi amortizări) a avansat cu 9,7%, la 838 milioane lei, iar profitul net a urcat cu 8,9%, la 466 milioane lei, în special pe fondul câştigului rezultat din deconsolidarea SE Moldova.

Scăderea semnificativă a tarifelor pentru distribuţie şi furnizare a fost com-

pensată parţial de creşterea cantităţilor distribuite şi furnizate, Electrica crescân-du-şi cota de piaţă pe ambele segmente la nivel de grup. Cantitatea distribuită în primele trei trimestre din 2016 a avansat cu 2%, la 12,98 TWh, iar cantitatea furni-zată pe piaţa de retail a crescut cu 6%, la 7,84 TWh.

PLANURI PENTRU 2017Văzând cum au evoluat principalele

active cu profil defensiv de pe plan local în ultimii doi ani, este posibil ca în 2017 să avem aceeaşi tendinţă, astfel că cele mai inspirate plasamente să fie tot în compa-niile cu monopol reglementat neimplica-te în producţie, cum este şi cazul Elec-trica SA, chiar dacă ANRE va continua să anunţe ajustări de tarife, spun analiştii.

Potrivit acestora, orice companie listată care activează într-un astfel de domeniu reglementat şi care acordă dividende cu un randament de 4%-6% merită să fie în orice portofoliu defen-siv. Indiferent de ajustările de tarife, de fluctuaţiile de preţ ale acţiunilor, doar acordarea de dividende generează un randament atractiv pentru investitori, sunt de părere experţii din piaţă. Haideţi să vedem peste un an de zile cât de mult se vor adeveri estimările analiştilor!

Companie/IndiceCotație 31 dec

2015 (RON)Cotație 25 noi

2016 (RON)Dividend (RON) Randament total

Electrica 12.2 13.52 0.86 17.9%

Transgaz 277 299 27.61 17.9%

Conpet 77 80 7.2999 13.4%

Transelectrica 29.15 29.05 2.65 8.7%

Romgaz 27.2 24.1 2.7 -1.5%

Nucleareletrica 6.42 4.9 0.33 -18.5%

OMV Petrom 0.29 0.2275 0 -21.6%

BET-TR 7977.94 8444.29 5.8%

6

POVEȘTILE LUMINII

7

În zonele montane, suntem obişnuiţi ca drumurile să fie greu accesibile pe timp de iarnă. Dar o zăpadă abundentă în

mijlocul lui octombrie este ceva mai degra-bă rar. De o astfel de întâmplare îşi aduce aminte perfect Dorel Petrişor.

În octombrie 2009, copacii erau încă în-frunziţi în zona Aleşd, la 40 de kilometri est de Oradea. În noaptea de 12 octombrie a venit zăpada care, în câteva ore, s-a depus într-un strat gros. Copacii au fost smulşi din rădăcini, au căzut peste liniile electrice şi au rupt stâlpi, dar şi conductoare de medie şi joasă tensiune. Sate întregi au rămas fără curent electric.

Pentru repunerea în funcţiune a instala-ţiilor a fost nevoie de o desfăşurare de forţe

impresionantă: peste 100 de electricieni de la toate cen-trele sucursalelor din Ora-dea şi Zalău au lucrat aproa-pe trei săptămâni, zi şi noapte, fără oprire.

„Centrul Aleşd are instalaţii elec-trice amplasate în zone greu acce-sibile mai ales în timpul iernii, cu zone de munte împădurite şi dru-muri neasfaltate”, explică Dorel Pe-trişor. „Nu voi uita acea experienţă nici-odată. Face parte din viaţa mea, din meseria de electrician exploata-re reţele, iar momente precum acesta sunt cele în care pasiunea pentru meseria de elec-trician se împlineşte cu adevărat.”

DOREL PETRIŞOR

Data naşterii: 05.11.1963Stare civilă: căsătoritCopii: 2 Studii: Liceul Industrial Nr.1 Cluj-NapocaVechime în muncă: 32 aniFuncţia: electrician exploatare re-ţele electriceLoc de muncă: CEM (mt+jt) Aleşd - PL AleşdDupă absolvirea Liceului Industri-al Nr.1 Cluj-Napoca, specializarea

electrician electroenergetică, staţii şi reţele electrice, în anul 1982, Dorel Petrişor a primit repartiţie la IRE Ora-dea (Întreprinderea de Reţele Elec-trice Oradea) CDR Aleşd (Centrul de Distribuţie Rural Aleşd). De aproape 35 de ani in slujba energeticii biho-rene, Dorel Petrişor este un exemplu de seriozitate şi profesionalism. În decursul acestor ani a trecut prin si-tuaţii extrem de dificile, care l-au călit şi l-au făcut mai puternic.

Nu voi uita acea experienţă niciodată. Mobilizare ca într-o cazarmă militară. Cu responsabilităţi clare. Fără oboseală.

8

Locul energiei electrice în Strategia Energetică Naţională

ZOOM IN

9

Ministrul Energiei Victor Grigorescu a expus în premieră în cadrul conferinţei “Expertiza româneas-

că pentru noua revoluţie energetică”, orga-nizate de energynomics.ro, datele prelimi-nare rezultate în urma analizei cantitative la care lucrează încă alături de consorţiul format din Ernst & Young și E3Modelling. Forma finală a Strategiei Energetice a Ro-mâniei 2016-2030, cu perspectiva anului 2050 va fi făcută publică în curând, iar în urma dezbaterilor, documentul va fi asu-mat de Guvernul României.

Radu Dudău, consilier al ministerului Energiei, responsabil pentru elaborarea Strategiei Energetice Naţionale, a expus concluziile preliminare ale modelării canti-tative, care arată că pentru următorii 10-15 ani, necesarul de investiţii pentru sectorul energetic ar putea ajunge până la 1,5 – 2 mi-liarde de euro pe an. Oficialul a precizat că forma finală a strategiei va detalia destinaţiile acestor investiţii, pe fiecare sector în parte.

Calculele ministerului Energiei arată că prețul energiei la consumatorul final va creşte până în 2030, pe fondul creșterii graduale, în special după anul 2020, a pre-țului combustibililor fosili. De asemenea, investițiile în infrastructura de transport și distribuție a energiei se vor reflecta în pre-țul la nivelul consumatorului final. Radu Dudău a precizat, totodată, că în interva-lul menţionat “creșterea nivelului de trai va compensa energia mai scumpă, astfel că ponderea cheltuielilor cu energia ar putea rămâne constantă”.

CONSUMUL DE ENERGIE VA CREŞTE UŞOR

Calculele preliminare prezentate de ministerul Energiei arată că până în 2030 consumul final de energie va creşte uşor, menţinându-se între 20 şi 23 de milioane de tone echivalent petrol (tep). Proiecţiile indică faptul că industria îşi va menţine o pondere de circa 30%, consumul rezidenţi-al şi consumul terţiar vor scădea uşor (de la

33,6%, în 2015, la 31,7%, în 2030 – respectiv de la 11,1%, în 2015, la 10,3%, în 2030). Sin-gur consumul din transporturi va înregistra o creştere mai clară a ponderii: de la 26,1% din total, în 2015, la 28,4%, în 2030.

La nivel consumatorilor casnici, con-sumul de gaze naturale este aşteptat să crească până la o pondere de peste 42% în 2030 (faţă de 30,5%, în 2015), în detrimen-tul biomasei (lemne de foc), a cărei ponde-re ar urma să se reducă la jumătate (de la 40,7% din total, în 2015, la 19,8%, în 2030). Per total, consumul de energie finală la ni-velul consumatorilor casnici va scădea sub 7 milioane tep, în 2030, după creşteri mici în intervalul 2015-2025.

PRODUCŢIA DE ENERGIE VA CREŞTE CU 17,5%, PÂNĂ ÎN 2030

Proiecţiile ministerului Energiei indică un avans substanţial al producţiei de elec-tricitate în următorii 15 ani, de la 61,06 MWh în 2015, la 72,77 MWh, în 2030. Aceasta chiar în condiţiile în care capacităţile insta-late ar urma să urce cu numai 12% (de la 21,14 GW, la 23,68 GW). Mix-ul energetic se va menţine echilibrat:

• hidro: 25% (2015) – 26% (2030)• nuclear 17% (2015) – 16% (2030)• eolian 8% (2015) – 22% (2030)• solar 2% (2015) – 6% (2030)

• cărbune 34% (2015) – 5% (2030)• gaz natural 12% (2015) – 21% (2030)• biomasă 1% (2015) – 3% (2030)În ceea ce priveşte energia nucleară,

oficialii ministerului Energiei au subliniat că prelungirea duratei de viață a Unităților 1 și 2 de la Cernavodă, la timp și în buget, este un imperativ strategic. În ceea ce priveşte proiectul noilor reactoare, viabilitatea co-mercială a proiectului Unităților 3 și 4 de la Cernavodă depinde de condițiile de finan-țare, a precizat Radu Dudău. Nivelul prețu-lui negociat în contractul pentru diferență raportat la proiecțiile de preț al energiei electrice va avea impact major asupra pre-țului energiei la consumatorul final.

Unul dintre obiectivele asumate de că-tre autorităţi în cadrul strategiei energetice este asigurarea condiţiilor pentru funcţiona-rea unor piețe competitive de energie. Din perspectiva pieţei de electricitate, oficialii guvernamentali au insistat asupra unei parti-cipări proactive a României la crearea pieței unice a energiei în UE. Una dintre direcţiile invocate pe 12 octombrie, în evenimentul organizat de energynomics.ro, este dezvol-tarea pieței de energie electrică la niveluri si-milare celor vest-europene. În acelaşi timp, ministerul Energiei vede ca esenţiale apariţia şi dezvoltare de servicii de sistem profitabile și un preț accesibil la energie.

10

GABRIEL AVĂCĂRIȚEI

Trecem printr-o perioadă dominată de numeroase schimbări şi incertitu-dini constată toată lumea – experţi,

decidenţi şi reprezentanţi de vârf ai com-paniilor. Proiectul Uniunii Energetice încă nu a intrat în ritm şi nu a venit cu realizările care erau anticipate. La nivelul Comisiei Europene sunt însă în lucru patru Directive care vor avea un impact important asupra industriei – eficienţă energetică, regenera-bile, market design şi guvernanţă în ener-gie. Pentru fiecare stat membru, inclusiv pentru România, va fi o provocare transpu-nerea rapidă şi corectă a noilor prevederi europene, tot astfel cum companiile vor trebui să răspundă noului context de pia-ţă. În acest sens, Corina Popescu, secretar de de stat în cadrul ministerului Energiei, a declarat că „multe dintre lucrurile cu care suntem obişnuiţi se vor schimba în perioa-da următoare, iar succesul nostru la nivel de ţară va depinde de cât de repede vom reuşi să ne adaptăm la noile provocări”.

Domnia sa a identificat una dintre tendinţele care se conturează la nivel

european şi anume întărirea unei abor-dări regionale în cadrul Uniunii Euro-pene. „Aceasta presupune inclusiv im-plementarea unor centre regionale de securitate energetică. Practic, nu vom mai face calculele de adecvanţă la nive-lul ţării, ci se va încerca extinderea aces-tui concept la nivel regional”, a explicat

Corina Popescu. În ceea ce priveşte viitorul model de piaţă pentru energie, acesta va avea ca obiectiv creşterea li-chidităţii şi construirea unor preţuri de piaţă corecte.

Simultan cu repoziţionările Comisiei Europene în legătură cu pieţele energeti-ce şi alături de obligaţiile de mediu asuma-te tot mai clar la nivel global, companiile se confruntă cu presiuni tot mai puternice generate de avansul tehnologic.

DECARBONIZARE Decarbonizarea este obiectivul principal al tuturor politicilor energetice şi aceasta probabil că va de-termina schimbări în mixul de energie electric, a declarat Ion Lungu, preşedin-tele AFEER, în noiembrie, la aniversarea a 10 de existenţă a asociaţiei funrizorilor de energie electrică din România.

Viitorul pieţei de furnizare – reglementări europene şi presiuni tehnologice

ZOOM IN

Activitatea de trading ar putea avea dificultăţi, pentru că vor fi tot mai multe entităţi autonome energetic, ceea ce va reduce schimburile de energie.

11

REGENERABILE În acest context şi cu susţinerea noilor evoluţii tehnologice, sectorul regenerabilelor va continua să-şi intensifice prezenţa în piaţa energetică. „Strict pe zona de trading, cred că trebuie să luăm în considerare faptul că preţurile şi dezvoltarea energetică vor fi influenţa-te de avansul fără precedent a regenera-bilelor. Se afirmă chiar că, în viitorul nu foarte îndepărtat, energia va fi suficient de ieftină încât să permită noi utilizări. În principal, se vorbeşte despre maşinile electrice – probabil împreună cu ideea maşinilor fără şofer - care vor influenţa puternic comportamentul consumatori-lor”, a precizat Ion Lungu.

SMART Introducerea elementelor smart va căpăta o importanţă deosebită în zona de distribuţie, de reţele şi chiar de trading.

PRODUCŢIE DISTRIBUITĂ + STOCARE Probabil cea mai importantă tendinţă pentru noi este dată de producţia distri-buită şi stocarea energiei, a mai spus Ion Lungu. „În acest sens, există experţi care anticipează că activitatea de trading va avea mari dificultăţi, pentru că vor fi tot mai multe entităţi autonome din punct de vedere energetic, ceea ce va conduce la reducerea schimburilor de energie”.

Stocarea este un semn de întrebare pentru toți, inclusiv pentru legiuitor (Parla-ment) și pentru autoritatea de reglemen-tare, dar şi pentru autoritatea de concu-renţă, a apreciat Silvia Vlăsceanu, director executiv ACUE, în cadrul unei conferinţe organizate de energynomics.ro, la înce-putul lunii noiembrie. „Stocarea este o problemă pe care trebuie să o dezbatem cu foarte mare responsabilitate pentru că va schimba modelul pieței.” În funcţie de cum alegem să privim unităţile de stoca-re - ca producători sau consumatori - vor decurge apoi anumite reglementări, a ob-servat Vlăsceanu. „O altă întrebare pe care v-o lansez este: stocarea trebuie lăsată să

fie o piață concurențială liberă sau trebuie să fie reglementată? În funcţie de această decizie vom avea implicaţii diferite şi am-ple în activitatea de distribuție și transport a energiei electrice. „Aceasta decizie va avea influență asupra costului propriu teh-nologic, în sensul în care îl va îmbunătăți”, a precizat reprezentantul ACUE.

DIVERSIFICAREA PORTOFOLIULUIPentru a răspunde acestor tendinţe,

tot mai multe companii din toată lumea mizează pe diversificarea portofoliului. ”Ce vedem acum este numai începutul”, a apreciat directorul executiv al ACUE.

Viitorul va fi al unor pachete integrate de servicii, inclusiv furnizare mixtă de energie electrică şi gaze naturale, pentru că toate companiile se gândesc la diversificarea portofoliului de servicii și de clienți. „Proba-bil că furnizorii vor merge şi că alte tipuri de produse (cablu, telefonie, internet sau altvceva), pentru că viitorul este al unor pa-chete integrate”, a susţinut Silvia Vlăsceanu.

Pentru aceasta probabil că furnizorii vor avea nevoie de persoane foarte bine pregătite, care să interacționeze bine cu clienții, să știe să le expună acestora atât elementele comerciale, cât şi cele tehnice. Vlăsceanu a invocat necesita-tea introducerii, chiar în cadrul cursurilor universitare, a unor formule de pregătire a unor agenţi de vânzări pentru utilități, după modelul mai familiar al brokerilor financiari (asigurări, credite etc). „E ade-vărat că și internetul și paginile de web sunt foarte importante, dar trebuie să fim realiști. Sunt zone în mediul rural în care comunicarea de la om la om rămâne de bază”, a insistat Vlăsceanu.

Furnizorii vor avea nevoie de persoane foarte bine pregătite, care să ştie să expună clienţilor atât elementele comerciale, cât şi pe cele tehnice.

12

Electrica Distribuție Transilvania Nord

Luna august a adus finalizarea lucră-rilor de modernizare a instalațiilor de dis-tribuție a două stații de transformare din arealul Sucursalei Satu Mare: Carei 1 și Negrești.

În cazul stației de transformare 110/20/6 kV Carei 1, investiția de aproape 7 milioane de lei, din fonduri proprii, a inclus lucrări complexe de modernizare și auto-matizare a instalațiilor, inclusiv integrarea stației în sistemul SCADA de monitorizare și control. Modernizarea stației Negrești a fost o investiție de 3,6 milioane de lei, fon-durile provenind de asemenea, din surse proprii. După 18 luni de la inițierea lucrări-lor, au fost modernizate celulele de 110kV existente, prin înlocuirea întreruptoarelor şi separatoarelor, iar celulele de 20kV au fost retrofitate. De asemenea, stația a fost integrată în sistemul de monitorizare SCA-DA, ceea ce va contribui în mod decisiv la

reducerea timpilor de identificare a defec-țiunilor și restabilire a alimentării cu energie electrică, în cazul avariilor.

În ambele cazuri, lucrările s-au realizat fără întreruperea totală a alimentarii, limi-tându-se disconfortul provocat consuma-torilor. Aceştia vor beneficia de creşterea siguranţei în funcționare a sistemului de alimentare cu energie electrică, iar com-pania îşi va reduce semnificativ consumul propriu tehnologic.

Investiţii de peste 10 milioane de lei pentru servicii mai bune

Prima ninsoare în judeţul Maramureş

ZOOM IN

Electrica Serv SA

În județul Maramureș, prima zăpadă a noului sezon a căzut din abundenţă pe copacii încă înfrunziţi, ceea ce a dus la în-doirea sau ruperea ramurilor care au afec-tat linia electrică. La altitudinea de 1.100 metri, ultimii doi kilometri de verificare a liniilor au fost parcurşi pe jos, în condiţii dificile. Echipa de intervenţie a Electrica Serv SA, formată din 6 electricieni şi un şef de centru, a constatat ruperea liniei electrice la a treia deschidere înainte de punctul de transformare 12 Borişte.

A doua zi, când personalul Ocolu-lui Silvic marcase copacii ce pot fi tăiaţi, lucrătorii Agenţiei Întreţinere şi Servicii Energetice Baia Mare au intervenit cu o autoutilitară şi o platforma cu braţ ridică-tor cu ajutorul cărora au demontat linia electrică, au montat spirale de întindere, au manşonat şi reîntins conductorul la să-geată şi au pus în funcţiune linia electrică aeriană înainte de ora 17.

13

Contoare noi pentru 3674 de utilizatori din municipiul Mediaş

Electrica Distribuție Muntenia Nord

Pentru reducerea costurilor de operare şi creşterea calităţii serviciilor oferite Electri-ca Distribuție Muntenia Nord a desfăşurat în ultima perioadă un număr important de lucrări de investiţii în modernizarea infras-tructurii. Unul din obiectivele ce se dorește a fi îndeplinit prin această investiţie este mo-dernizarea substației de 20/6 kV din Sinaia (Prahova), în valoare de 4,5 milioane de lei, finalizată în luna septembrie. Unul dintre obiectivele ce se dorește a fi îndeplinit prin această investiție este creșterea siguranţei în distribuția energiei electrice prin reducerea

numărului de întreruperi și a duratelor de re-alimentare după defecte.

Lucrări de modernizare s-au desfăşu-rat la stația de 110/20 kV Costieni (Buzău) şi la stația de transformare 110/20kV Vi-dra (Vrancea), unde consumul de energie electrică a crescut datorită dezvoltării zo-nei. Până la finalul anului, SDEE Ploieşti va investi peste 650 de mii de euro pentru modernizarea bateriilor de acumulatoare din staţiile de transformare de medie ten-siune Doftana, Berceni şi Mizil, staţii ce alimentează cu energie electrică zone im-portante de consum din judeţul Prahova. La rândul său, SDEE Târgoviște a finalizat

lucrările pentru creşterea gradului de sigu-ranță la Derivația 20 kV Sanatoriu Moroeni (Dâmbovița). Lucrarea a fost realizată din surse proprii şi a inclus și lucrări de SCADA și telecomunicații.

În municipiul Brăila a fost dezvoltat sis-temul de automatizare a distribuției energiei electrice în rețeaua de medie tensiune de 20kV, prin modernizarea echipamentelor în punctul de distribuție din cartierul Brăilița și trei posturi de transformare. Investiţia permi-te realizarea funcțiilor de comandă, control și monitorizare a acestora de la distanță, din punctul de conducere operativă al treptei de dispecer.

Electrica Distribuție Transilvania Sud

Pentru creșterea gradului de siguranță în alimentare şi pentru a creşte confortul uti-lizatorilor, SDEE Sibiu a efectuat lucrări de scoatere a contoarelor la limita de proprie-tate, în municipul Mediaș. Gruparea contoa-relor la parterul blocului este impusă de re-alizarea sistemului de telecitire a grupurilor de măsură și de cerințele ANRE de ampla-sare a contoarelor la limita de proprietate. “Asociațiile de proprietari au înțeles oportu-nitatea unor astfel de lucrări, care s-au exe-cutat la un număr de 3674 de utilizatori de pe 19 străzi din Mediaș. Valoarea lucrărilor realizate este de 6,7 milioane de lei”, preci-zează Corina Chidu, din partea SDEE Sibiu.

O investiţie de peste 6 milioane de lei

s-a realizat şi în municipiul Sibiu, viitoarea Regiune Gastronomică Europeană din țara noastră. În parteneriat cu Primăria, SDEE Si-biu a participat la proiectul prin care au fost plasate subteran rețelele electrice și de te-lecomunicații pe principalele artere sibiene.

MODERNIZARE LINIE ELECTRICĂ AERIANĂSDEE Covasna a finalizat în august mo-

dernizarea liniei electrice aeriene 0,4 kV Bar-cani, investiţie impusă de prognoza privind creşterea consumului de energie electrică în următorii ani prin constructia de noi imobile - locuinţe şi case de vacantă -, datorită pei-sajului deosebit din zonă, aproape de Întor-sura Buzăului. Faţă de cele patru posturi de transformare, insuficiente pentru consumul din zonă, sunt acum în funcţiune încă 10 noi posturi de transformare moderne ceea ce va reduce la jumătate consumul propriu tehnologic (de la 20,78%, la 10,87%). Căderile de tensiune se estimează că vor fi de 3,29%. În plus, au fost refăcute branșamentele și co-loanele la consumatorii existenți, a explicat Jozsa Csaba, Director al SDEE Covasna.

Modernizări pentru performanţă în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor

14

NEWS IN

CSR – Let’s do it, Corporate!Continuând parteneriatul cu “Let’s

do it, România!”, dupa Ziua de Curăţenie Naţională, Electrica s-a implicat într-o nouă acţiune de responsabilitate socia-lă. Concret, pe 11 noiembrie, la Centrul de plasament de la Plopeni (situat la 19 km de Ploiesti), unde sunt instituţiona-lizaţi 60 de copii şi tineri, cu vârste cu-prinse între 14 şi 20 de ani. Am beneficiat atât de ajutorul unor specialişti, cât şi de suportul colegilor noştri din Ploieşti. Am

reuşit să reparăm acoperişul dezafectat, să reabilităm corpurile de iluminat ex-terioare, să reamenajăm şi să decorăm camerele pentru copii.

Componentă a proiectului “Let`s Do It, România!”, “Let`s Do It, Corporate!” este secţiunea dedicată companiilor responsabile care îşi doresc să aibă un impact real în comunităţile în care acti-vează, implicându-şi angajaţii în acţiuni folositoare şi creative.

Electrica a alergat la Bucharest Marathon alături de Team Hospice

Electrica a participat în calitate de par-tener la Maratonul Internaţional Bucureşti, organizat pe 9 octombrie 2016, făcând parte din echipa Hospice. Astfel, 10 angajaţi ai Electrica SA şi-au depăşit recordurile per-

sonale de bunătate participând la probele de maraton şi semi-maraton, dar şi la cursa populară. Hospice Casa Speranţei acordă servicii de îngrijire paliativă gratuită copiilor şi adulţilor care suferă de boli incurabile.

Toamna se numără vizitele la Muzeu

Electrica şi Muzeul Tehnic “Dimitrie Leonida” au organizat un tur ghidat al mu-zeului, cu demonstraţii, experimente şi piese de colecţie de care s-au putut bu-cura şi angajaţii companiei. Astfel, timp de două weekend-uri -sâmbătă 15 octombrie şi sâmbătă 12 noiembrie, colegii noştri au putut vizita muzeul sub îndrumarea unui ghid care i-a condus printre cele 5.000! de exponate-mărturii despre evoluţia tehnicii. Copiii au aflat cum se produce curentul alternativ, au admirat trăsuri şi maşini de epocă sau trenuleţe electrice.

15

PROGRAMUL DE GRANTURI 2016 „ELECTRICA PUNE ROMÂNIA ÎNTR-O ALTĂ LUMINĂ”

Electrica SA a desfăşurat prima ediţie a programului de granturi “Electrica pune România într-o altă lumină ”, un concurs online de proiecte prin care compania Electrica încurajează inițiativele sustenabile ale românilor care aleg să sprijine dezvoltarea comunităţii. Înscrierea, jurizarea şi anunţarea câştigătorilor s-au derulat în perioada 24 octombrie – 9 decembrie sub forma unei competiții na-ționale de proiecte, cu premii în valoare totală de 50.000 de euro.Programul a avut un adevărat succes, în concurs înscriindu-se peste 180 de proiecte din toate regiunile ţării. Se vor finanţa 5 inițiative din domeniile: edu-cație, servicii sociale și de sănătate, mediu, cultură şi sport. Persoane fizice, dar și organizații neguvernamentale, instituții publice și de învăţământ au propus proiecte, fiecare proiect cu buget în limita a 10.000 euro.

Concert caritabil pentru copiii aflaţi în dificultateElectrica a fost partener pentru concer-

tul caritabil, care l-a avut ca invitat pe Alan Gampel, unul dintre cei mai mari virtuozi americani ai pianului, la Ateneul Român pe 24 octombrie 2016.

Concertul caritabil s-a organizat în be-neficiul copiilor aflaţi în dificultate şi printre speakerii prezenţi la concert a fost şi Arielle Malard de Rothschild, membru în Consiliul de Administraţie al Electrica, precum şi re-prezentanţi ai Guvernului sau ai ONG-urilor.

Concertul a beneficiat şi de prezenţa renumitului dirijor Cristian Oroşanu, ală-turi de orchestra “Virtuozii din Bucureşti” iar solişti au fost Cristina Goicea - vioară

şi Ştefan Cazacu - violoncel, ambii artişti recunoscuţi atât pe scenele naţionale, cât şi internaţionale. SERA ROMÂNIA este una dintre cele mai active fundaţii din România, cu o experienţă de 20 ani în care a influen-ţat soarta a peste 85.000 de copii, reuşind să dezvolte servicii de recuperare pentru copii şi adulţi cu handicap, a sprijinit familii vulnerabile. în care riscul de a-şi abandona copiii era major, a acordat ajutor umanitar pentru mii de copii bolnavi, dar şi familiilor din localităţi lovite de inundaţii.

Încasările de pe urma concertului au fost folosite în continuarea şi iniţierea unor noi proiecte ale fundaţiei.

Energia muziciiHoria Brenciu, artistul supranumit

“omul-spectacol”, a susţinut împreună cu instrumentiştii din HB Orchestra un tur-neu afiliat programului național cultural Artă contra Drog 2016. Derulat de Centrul Internațional și pentru Drepturile Omului - CIADO România și Asociația Culturală de Teatru, Muzică și Film „Dracula”, proiectul informează publicul cu privire la riscul asociat consumului de droguri și oferă o alternativă de viață sănătoasă prin accesul la evenimente cultural-artistice.

În calitate de sponsor al turneu-lui în patru oraşe (Galaţi, Oradea, Cluj şi Brasov) Electrica a oferit şi premii con-stând în invitaţii la concerte, în urma unor concursuri organizate pe pagina de Facebook a companiei

16

IOANA ANDRONIC

Sustenabilitatea a devenit un element esenţial al strategiei de afaceri şi a început să ocupe un loc tot mai im-

portant în agenda companiilor. De aceea, performanţa non-financiară este tot mai mult luată în calcul în strategiile de investi-ţii. În contextul economic actual, în care se

solicită transparenţă, factorii non-financiari sunt consideraţi cel puţin la fel de impor-tanţi precum cei financiari. O raportare cre-dibilă şi profesionistă în domeniul dezvol-tării durabile creează condiţii favorabile de finanţare, atrage mai mulţi investitori, dar şi o apreciere pozitivă din partea clienţilor, angajaţilor şi a partenerilor de afaceri. În plus, companiile care raportează acest tip de informaţiii au numeroase beneficii pe termen lung - vor putea să îşi gestioneze mai bine impactul asupra comunităţilor în care sunt active, vor avea performanţe îm-bunătăţite şi costuri mai mici de finanţare.

În luna august a acestui an a fost transpusă în legislaţia românească, prin Ordinul 1938/2016, Directiva Europeană 2014/95/UE care introduce obligativitatea raportării performanţei non-financiare în cazul anumitor tipuri de organizaţii. Direc-tiva precizează şi modul în care organiza-ţiile dezvoltă şi implementează politicile privind factorii de mediu, aspectele refe-

ritoare la angajaţi, diversitate şi societate, precum şi aspectele legate de anticorup-ţie şi drepturile omului.

CE COMPANII TREBUIE SĂ RAPORTEZE ŞI ÎN CE MOD

Legislaţia naţională prevede că socie-tăţile listate la Bursa de Valori Bucureşti, companiile autonome, au obligaţia ca pe lângă datele cu caracter financiar să ra-porteze şi date cu conţinut non-financiar.

Astfel, începând din anul financiar 2017, şi Electrica va fi obligată să raporte-ze datele non-financiare, prin intermediul unui raport de sustenabilitate (raport de dezvoltare durabilă), care va conţine in-formaţii referitoare la:l modelul de afaceri al Grupuluil politicile adoptate de Grup în legătu-

ră cu aspectele de mediu, aspectele soci-ale şi de personal, respectarea drepturilor omului şi aspecte privind combaterea co-rupţie şi coruptibilităţii (dare de mită)l principalele riscuri legate de aceste

aspecte, aşa cum decurg din operaţiunile entităţii, inclusiv, atunci când este relevant şi proporţional, relaţiile sale de afaceri, produsele sau serviciile care ar putea avea un impact negativ asupra domeniilor re-spective şi modul în care grupul gestio-nează riscurilel indicatori-cheie de performanţă

non-financiară relevanţi pentru activitatea specifică a Grupului începând din cursul anului financiar 2017

Raportarea non-financiară – beneficii şi oportunităţi

ZOOM IN

Rolul raportului de sustenabilitate (raportarea non-financiară) este să arate impactul social, economic şi de mediu al companiei asupra comunităţiilor unde îşi desfăşoară activitatea.

18

INFO

Societatea energetică ELECTRICA SA, Electrica Distribuţie Munte-nia Nord şi FISE Electrica SERV au

organizat în perioada 19-21 octombrie 2016 Simpozionul Naţional pentru „Siste-me Inteligente şi Optimizarea Serviciilor Energetice, SI-OSE Buzău, 2016”. Mani-festarea a luat naştere prin organizarea în comun a două evenimente organiza-te anterior separat, respectiv, Simpozio-nul Naţional de Optimizare a Serviciilor în Energetică, organizat anual, la Buzău (SNOSE) şi cel de Sisteme Inteligente în Energetică (SI), organizat la Galaţi, din doi în doi ani.

Simpozionul a cuprins o paletă largă de lucrări ştiinţifice organizate în două secțiuni și anume pentru exploatarea re-

ţelelor electrice şi optimizarea serviciilor energetice, respectiv pentru integrarea şi dezvoltarea sistemelor inteligente de conducere. Diversitatea şi calitatea su-biectelor puse în dezbatere au constituit pentru fiecare dintre participanți o bună ocazie de a face schimb de idei şi expe-rienţă, de a dezvolta şi continua coope-rarea. Dintre temele abordate, amintim:

• Îmbunătăţirea indicatorilor de per-formanţă şi creşterea calităţii servi-ciilor pentru clienţi;

• Soluţii moderne de reparaţie şi men-tenanţă a echipamentelor primare şi de reabilitare a staţiilor electrice;

• Diseminarea experienţei de proiec-tare în domeniul reţelelor electrice, metode şi tendinţe noi în proiectare;

• Noutăţi în domeniul procedurilor ANRE şi aspecte tehnologice legate de integrarea SRE în reţele de distri-buţie a energiei electrice;

• Integrarea echipamentelor moder-ne în reţelele electrice de distribuţie;

• Performanţă în protejarea mediului în domeniul reţelelor electrice;

• Soluţii moderne în domeniul pro-tecţiilor şi sistemelor de comandã – control;

• Planificarea, exploatarea şi condu-cerea sistemelor electroenergetice prin sisteme inteligente (manage-ment, procese tehnologice, SCA-DA/DMS etc);

• Diagnoza şi mentenanţa echipa-mentelor, fiabilitate şi tehnici de prognozã în cadrul sistemelor inte-grate de conducere;

• Concepte, tehnici şi reglementări în domeniul Smart grids şi Smart me-tering;

• Orientări strategice de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuție mo-derne;

• Managementul riscului;

SI-OSE Buzău - Sisteme Inteligente şi optimizarea Serviciilor Energetice

19

Evenimentul organizat în cadrul com-plexului Pietroasa din Buzău a reunit ener-geticieni şi specialişti din instituţii de învăţă-mânt superior, din institute de cercetare şi proiectare precum şi din cadrul firmelor de specialitate. Printre firmele participante cu lucrări menționăm AEM Timișoara, Exim-prod Grup Buzău, Adrem Invest, Electroalfa Botoșani, CEZ, SC Smart SA, OMV Petrom, Transelectrica, ENEL Distribuție Muntenia, EON Distribuție România, CEZ Trading Ro-mânia, UNIMEC Buzău, UPB București, iar din învățământul superior menționăm Uni-versitatea „Politehnică” București și Acade-mia de Științe a Moldovei.

SOLUŢII PENTRU SECURITAREA CIBERNETICĂ

În cadrul Simpozionului Național Sis-teme Inteligente și Optimizarea Serviciilor Energetice s-a desfășurat masa rotundp „Securitatea cibernetică în domeniul energetic” la care au participat specialiști de la cele mai reprezentative firme din domeniul ITC la nivel mondial, furnizori de renume mondial din domeniul IT (CIS-CO, IBM, Microsoft, Checkpoint, Osisoft, Fortinet, Bitedefender, Symantec, SAP, Vodafone, Huavei, Soluziona, Cyberint, Academia Tehnică Militară).

Masă Rotundă a constituit un dia-log constructiv şi foarte aplicat despre principiile securităţii cibernetice, în cazul particular al unei companii de distribuţie a energiei electrice. Moderatorul şi iniţia-torul dialogului, Eusebiu Rotaru, Director de proiect Electrica SA a pus accent pe viziunea companiilor participante privind evoluţia reţelelor de distribuţie de energie către automatizare şi integrarea unei arhi-tecturi de securitate cu sistemele IT exis-tente. Au fost prezentate soluţii pentru se-curizarea cibernetică a sistemelor critice de timp real şi soluţii pentru identificarea, reducerea impactului şi minimizarea tim-pului de răspuns în cazul unui atac ciber-netic precum cel produs în Ucraina.

20

NEWS

MODIFICĂRILE LA LEGEA 123/2012 PRODUC NOI DISTORSIUNI PE PIAŢA ELECTRICITĂŢII

În pofida solicitării Președintelui Ro-mâniei şi a opiniilor oficiale transmi-se de autorități (Guvern, Ministerul Energiei, ANRE, Consiliul Concuren-ției), Plenul Parlamentului a adoptat, pentru a doua oară, amendamente la legea 123/2012 care sunt de natură să creeze probleme majore producăto-rilor de energie din surse regenerabi-le, precum și furnizorilor. Într-o luare de poziţie publică, Asociația Furnizo-rilor de Energie Electrică din Româ-nia – AFEER a susţinut necesitatea adoptării unor reglementări secun-dare complete și clarificatoare, care să acopere în mod justificat și echi-tabil neclarităţile apărute prin modi-ficările recent adoptate de Parlament.

ANRE: Contorizarea inteligentă este fezabilă economic numai la oraş

Rezultatele proiectelor pilot de con-torizare inteligentă arată că instalarea de echipamente de smart metering are sens economic numai în mediul urban, a declarat Emil Calotă, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în cadrul unui forum desfăşurat la Bucureşti în luna sep-tembrie. “Analiza cost-beneficiu arată că pe zona rurală investiţia este ne-econo-mică”, a spus Calotă. ANRE va lansa în 2017 propunerea de plan naţional pentru contorizare inteligentă, dar este deja lim-pede că România nu poate ajunge la un grad de contorizare inteligentă de 80% a consumului de electricitate, până în 2020, aşa cum impun normele europe-ne. În intervalul 2015-2016, companiile de distribuţie a energiei electrice au des-făşurat 40 de proiecte pilot, în cadrul că-rora au fost instalate contoare inteligente

la aproape 300 de mii de consumatori, cu investiţii totale de 137,49 de milioane de lei, a informat Emil Calotă.

Cei mai mari consumatori energetici din UE cer 100% scutire de la plata emisiilor

Membrii Central Europe Energy Part-ners (CEEP) cer să le fie acordate gratis în proporție de 100% certificatele de emisii de carbon (EUAs) inclusiv pentru industriile mari consumatoare de energie, cum ar fi producătorii din chimie, îngrășăminte, rafi-nării și oțel, până în 2030, precum și o dero-gare de 100% pentru centralele electrice care utilizează tehnologii noi cu o eficiență energetică de 43% (lignit ) și 45% (cărbune).

“Noul obiectiv propus de interconec-tare la 15% a piețelor de energie electrică până în 2030 ar trebui să fie analizat în detaliu, deoarece poate afecta negativ piețele de electricitate din Europa Cen-trală, având în vedere capacitatea lor limi-tată de a transporta fluxurile în bandă ne-

programate care nu permit tranzacții de piață corespunzătoare. Acest lucru poate

influența în mod substanțial fluxurile de energie în statele membre și ar putea face ca întregul sistem să devină instabil”, a declarat Eryk Kłossowski, președinte al Consiliului de Administrație al Central Eu-rope Energy Partners.

21

Românii au cumpărat 700 de autoturisme electrice și hibrid

Aproape 700 de autoturisme electrice și hibrid au fost comercializate în România, în primele nouă luni din 2016, în crește-re cu 108,1% față de aceeași perioadă din anul anterior, când numărul acestora era de 333 de unități, relevă datele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Autotu-risme (APIA). Conform statisticii, din ianua-rie până în septembrie 2016, comparativ cu același interval din anul precedent, pe seg-

mentul autoturismelor hibride, vânzările au crescut cu 88,7%, până la 78 de exemplare, în timp ce în cazul mașinilor electrice ma-jorarea este de 129,4%, respectiv 615 uni-tăți. Datele APIA relevă că, pe întreg anul 2015, numărul autovehiculelor electrice și hibride noi vândute în România a fost de 495 de unități, mai mult decât dublu (110%) comparativ cu anul 2014, când au fost co-mercializate 236 de unități.

Tehnologia de stocare a energiei electrice aduce beneficii la nivelul rețeleiPiața globală a energiei electrice trece

printr-o perioadă de tranziție către o etapă cu emisii scăzute de carbon, iar tehnologiile pe bază de acumulatori aplicabile la nive-lul rețelei electrice oferă alternative fiabile la centralele electrice tradiționale pentru acoperirea consumului de vârf și la proiec-tele de stocare hidroelectrică prin pompare. Potrivit lui Cyrille Brisson, Vicepreședinte de Marketing Eaton – Sectorul Electric, EMEA, tehnologiile de stocare pe bază de acumu-

latori contribuie la introducerea unei noi perioade de flexibilitate energetică pe pie-țele europene. „Stocarea energiei schimbă regulile jocului și face rețelele electrice mai ecologice și mai flexibile. Aceste sisteme bazate pe acumulatori sunt modulare și ca-pabile să se extindă; pot fi localizate în di-verse zone geografice și permit operatorilor rețelelor să echilibreze infrastructura în cel mai eficient mod. Așadar, acestea oferă so-luții extrem de dorite.”

Retailerii intră pe piaţa stațiilor electrice de încărcare

Unul dintre cei mai mari retaileri eu-ropeni prezenţi în România și-a anunţat intrarea pe piaţa stațiilor de încărcare pen-tru automobile electrice odată cu inau-gurarea unui nou supermarket în Timiș. Noul magazin din localitatea Dumbrăvița folosește o serie de tehnologii avansate din domeniul construcțiilor, ce contribuie la reducerea amprentei energetice a clă-dirii. Practic, căldura generată de echipa-mentele din magazin, care folosesc agent frigorific ecologic, se recuperează și se folosește pentru încălzirea acestuia prin pardoseală și pentru furnizarea apei calde. În același timp, magazinul va fi echipat cu prima stație de încărcare pentru automo-bile electrice din portofoliul companiei, disponibilă pentru clienții săi.

22

CONSTANTIN MAFTEI Șef OC Sighișoara

În “bătrâna noastră Sighișoara”, așa cum ne place nouă sighișorenilor să o nu-mim, se află o clădire încărcată de isto-

rie în care își desfășoară activitatea Oficiul Comercial Sighișoara.

Pe strada Mitropolit Andrei Șaguna, la nr. 8, a fost construită în anul 1903, o mi-nunată bijuterie arhitecturală care devine, încă de la început, “izvor de lumină”. Aici, în locul unei mori de apă a primăriei, s-a pus în funcțiune prima centrală electrică a Sighișoarei. În același an, practic începe electrificarea orașului, cu lucrări proiecta-te și conduse de inginerul Oscar Von Mi-ller, din München, cel care, încă din 1896, contribuise la construirea centralei hidro-electrice de la Sadu I, pentru alimentarea orașului Sibiu.

Centrala electrică de pe Târnava Mare avea să fie echipată cu o turbină de tip ”Francis”, de fabricație “Ganz”, de 100 CP. Printr-o transmisie cu roţi dințate din lemn, turbina antrena un dinam de curent continuu de 66 de kW. Ulterior, centrala a fost echipată și cu o mașină cu aburi de tip “Lang” de 180 CP care antrena un dinam

de 107 de kW, fiind prevăzută și cu o bate-rie de acumulatoare tampon.

Energia electrică produsă aici a fost folosită la început doar pentru iluminat - casnic și public. Reţeaua s-a extins repede în următorii doi ani, numărul becurilor in-stalate la consumatorii casnici ajungând la 2650. Pentru iluminatul public erau 217 de becuri şi 3 lămpi cu arc electric. Ca urma-re a cererii crescânde de energie electri-că, în 1907 centrala se extinde cu un nou grup de turbine tip “Francis” de fabricație “Schiel” Brașov, de 150 CP, cu un dinam de 100 kW, 300/150 V. În 1912 se mon-tează în centrală și un grup Diesel electric de 300 CP cu un dinam de 205 kW astfel încât la sfârșitul anului centrala electrică orășenească avea o putere instalată de 730 CP, respectiv 478 kW.

La jumătatea anilor 1920, industria locală se dezvolta accelerat, în speci-al în producţia de textile, lână și mătase care solicita energie electrică pentru for-ța motrică. În 1925 s-a impus repararea și

extinderea centralei care producea atunci o cantitate de energie electrică de 891,5 MWh, realizată în proporție de 79% de un grup Diesel și 21% de o mașina cu aburi.

DE LA PRODUCȚIE LA FURNIZAREDupă modernizările din anul 1926,

când s-a trecut la folosirea curentului al-ternativ, în 1928 au fost reparate și extinse barajul și canalul de aducțiune și s-a reluat producerea de energie electrică din sursă hidro. O nouă turbină “Francis” de 250 CP care antrena un generator de 200 kVA, 315 V, curent alternativ trifazat, livrată de firma “Voith” a produs din sursă hidro 40% din producția totală a anului 1928 (1000 MWh).

Centrala electrică Sighișoara a con-tinuat să funcționeze și după racordarea orașului la rețeaua “SETA - Societatea Electrică Transilvăneană pe Acțiuni” (1931), dar după după 1935 se mențin în funcți-une numai turbinele “Voith” grupul Diesel trecând în rezervă. La o producție totală de 616,5 MWh, 98% era generată din sur-

Istoria unei clădiri – istoria industriei de electricitate

OFICIUL COMERCIAL SIGHIȘOARA

ZOOM IN

23

să hidro! În acelaşi an, numărul consuma-torilor urca la 1826, la o putere instalată de 538 kW pentru iluminat casnic și 866 kW pentru forță. Puterea instalată în iluminatul public (489 becuri) era de 39 kW.

După anii ‘50, orașul Sighișoara a fost alimentat din sistemul regional şi apoi din sistemul energetic național, aşa că trep-tat s-a renunţat la grupul Diesel şi apoi la agregatul hidroenergetic. Clădirea a tre-

cut în proprietatea Intreprinderii de Rețele Electrice Mureș (IREM), care a amenajat-o în funcție de necesitățile de moment: magazie de materiale, atelier de încercări PRAM, atelier de reparații echipamente electroenergetice și vestiare, dar şi o sală de clasă pentru instruirea personalului şi două apartamente de serviciu.

Din 2007, ajunsă în proprietatea Socie-tății Electrica Furnizare SA, clădirea găz-

duieşte activitatea de furnizare a Oficiului Comercial Sighișoara: o casierie și trei ghi-șee de relații cu clienții.

Trecerea timpului își lăsase amprenta asupra clădirii monument istoric și se im-puneau lucrări urgente de reparații. În anul 2012 s-a aprobat lucrarea de reparație capi-tală, care avea să redea clădirii frumusețea exterioară de altădată și o funcționalitate bună la interior. A fost regândită compar-timentarea spațiului existent astfel încât toată activitatea Oficiului Comercial Sighi-șoara să se desfășoare în condiții optime.

Din septembrie 2014, vreme de opt luni, lucrările de recondiționare și de re-novare s-au executat în condiţiie dificle, menţinâdu-se activitatea curentă a Ofi-ciului Comercial Sighișoara. Echipa pro-iectant-arhitect-constructor-beneficiar a lucrat cu profesionalism, iar la 19 mai 2015, lucrarea a fost recepționată. Toate elementele încărcate de istorie au fost re-condiționate pentru ca astăzi să ne bucu-răm cu toții de frumos și de patina vremii.

24

ZOOM IN

DUMITRU FEDERENCIUC

În noiembrie, Sibiul a găzduit, pentru a cincea oară, cel mai important eveni-ment anual organizat de Electrica pe

temele “SMART GRIDS / SMART METE-RING – Reţele inteligente / Contorizare inteligentă”. Simpozionul a găzduit peste 120 de specialişti, reprezentând peste 30 de societăţi interesate în domeniul com-ponentelor şi serviciilor asociate reţelelor electrice inteligente.

În deschiderea evenimentului, Dan Cătălin Stancu, directorul general al Elec-trica SA, s-a referit la transformarea di-gitală a distribuţiei energiei electrice şi a subliniat importanţa promovării soluţiilor

de modernizare şi dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie în concept de reţea electrică inteligentă - Smart Grids.

“Asistăm astăzi cu toţii la o transfor-mare accelerată a sectorului energetic, iar o componentă cheie a acestui pro-ces ireversibil este reprezentată de dez-voltarea reţelelor electrice inteligente. Practic, vorbim despre o adevărată „re-voluţie” digitală, care presupune dezvol-tarea de reţele inteligente cu coordona-re în timp real, cu comunicare în dublu sens, ce permite o creştere a capacităţii de analiză şi de transmitere a unor vo-lume imense de date. Pentru oamenii obişnuiţi sună complicat şi chiar este complicat, pentru că înseamnă, în esen-

ţă, îmbinarea a trei infrastructuri: reţea-ua electrică, reţeaua de telecomunicaţii şi infrastructura de tehnologia informaţi-ei”, a declarat Dan Cătălin Stancu, direc-tor general al Electrica SA.

Timp de trei zile, au fost prezentate 50 dezbateri şi comunicări ştiinţifice structu-rate pe şapte teme:

l Componente ale reţelelor electrice inteligente – SMART GRIDS

l Componente ale sistemului de contorizare inteligentă – SMART METERING

l Sisteme de flexibilizare a cererii (DR) şi a producţiei (VPP)

l Sisteme IT&C pentru optimizarea deciziilor în managementul operă-

Reţelele electrice inteligente – elementul suport în revoluţia digitală a industriei

A VII-A EDIŢIE A SIMPOZIONULUI SMART GRIDS - SIBIU, 23-25 NOIEMBRIE 2016

25

rii distribuţiei de energie electrică l Soluţii de comunicaţii în SMART

GRIDS – SMART METERING l Sisteme de securitate şi protecţia

datelor în SMART GRIDS l SMART GRIDS versus Digitalizarea

DistribuţieiCele 50 de lucrări ştiinţifice au fost ex-

puse de reprezentanţii a 33 companii, din care 9 companii din străinătate, din toate domeniile de activitate relevante pentru energetica viitorului: operatori de distribuţie din România (Electrica - 10 lucrări, ENEL – o lucrare şi E.ON – o lucrare), producători de echipamente electrice performante şi integratori de soluţii smart grids (Siemens, Schneider-Electric, General Electric şi Exim-prod cu câte o lucrare şi ADREM - 6 lucrări), producători de echipamente pentru smart metering (NES - 2 lucrări, AEM, Electromag-netica şi PowerCom cu câte o lucrare), marii operatori de comunicaţii Vodafone şi Huawei cu câte o lucrare, producători şi in-tegratori de soluţii de comunicaţii (DCS - 2 lucrări), integratori de soluţii de comunicaţii şi IT (DataNet şi VegaConsult cu câte 1 lu-crare), integratorul de soluţii smart (BTC, o lucrare), mari companii de soluţii software integrate (SAP - o lucrare), integratori de so-luţii OT/IT (OsiSoft şi S&T, cu câte o lucrare), firme de servicii pentru integrare in soluţii GIS ( BLOM şi Electrica Soluziona cu câte o lucrare), firme ofertante de platforme WFM pentru OD (Electrica Soluziona şi INDRA cu o lucrare), firme de analytics software pentru Big Data (SAS - o lucrare) şi pentru clienţi (INTRACOM - o lucrare), firme de securitate a infrastructurilor critice (Check Point - o lucrare) şi producători de vehicu-le electrice (Renault - o lucrare), firme de echipamente de automatizarea proceselor industrial (Smart ID - o lucrare), compania producătoare de software (Microsoft - o lucrare), compania care instalează şi oferă servicii pentru utilităţi (ELSACO - o lucrare) şi reprezentanţi ai mediului academic (UPB - 2 lucrări şi ULBS - o lucrare).

Printre cele mai interesante subiecte susţinute merită amintite lucrările “Soluţii avansate pentru Smart Grids, Microgrids şi Storage” (Augustin Ionescu), “Soluţii de re-configurare automată a reţelelor electrice de medie tensiune” (Marius Pârvu şi Ro-berto Murga Gandasegui), “Noi tendinţe în evoluţia sistemelor SCADA” (Radu Vasile şi Adrian Trofinov, Alexandru Gyorgy, Marci-ano Tulea şi Paul Mihail), “Soluţii software pentru managementul activelor (Adina Sprânceană, Bogdan Bronescu, Virgil Po-

povici), “Noile tendinţe în dezvoltarea vi-itoare a conceptului de smart grids şi de analiză a datelor (Mark Ossel, Fabrizio Car-boni, Florin Burlacu, Vlad Hristea).

Merită menţionate şi prezentările care au avut în prim plan tendinţele de dezvol-tare a noilor servicii de comunicaţii şi IT asociate infrastructurii de reţele electrice.

Expoziţia internaţională organizată în foaierul sălii de conferinţă a găzduit 12 standuri unde au fost prezentate produse şi informaţii referitoare la acestea.

O NOUĂ REVOLUȚIE INDUSTRIALĂ! CE ESTE „INDUSTRIA 4.0”

Companiile industriale din toate sectoarele la nivel global trec printr-o a patra re-voluţie industrială, care ar putea fi numită „Industria 4.0”. Aceasta se axează pe digitalizarea de la un capăt la altul a tuturor activelor fizice şi proceselor precum şi integrarea în ecosisteme digitale împreună cu partenerii din lanţul valoric. Ma-nagementul şi analiza datelor (Data&Analytics) reprezintă o capacitate de bază pentru Industria 4.0. Tranziţia către această nouă realitate industrială digitală este în plină desfăşurare peste tot în lume: aproximativ o treime dintre companii îşi evaluează deja nivelul digitalizării ca fiind unul ridicat, iar acest nivel este aşteptat să crească în medie de la 33% la 72% în următorii 5 ani. Liderii companiilor indus-triale digitalizează activităţi esenţiale în cadrul propriului lanţ vertical al valorii şi de asemenea în relaţia cu partenerii la nivel orizontal din lanţul de aprovizionare. În plus, îşi îmbunătăţesc portofoliul de produse introducând funcţionalităţi digi-tale şi servicii de date inovatoare. (Sursa: studiu PwC, 2016)

27

LIFE - VIAŢĂ DE COLECŢIONAR

Interviu de ANI PLUMB

Când vine vorba de păpuşi, toată lu-mea se duce cu gândul înapoi în copilărie. Îţi vine greu să crezi că

un adult poate avea acest hobby, să co-lecţioneze păpuşi de porţelan. Şi totusi, există asemenea colecţionari, pasionaţi de estetic, de tot ce-i frumos, de tot ce ne-ar mai putea lega de perioada copilăriei şi de libertatea de a visa. Nicoleta Ucidău lu-crează din 1991 în Electrica. Din 2009, este Şef Serviciu Patrimoniu, iar de profesie este

consilier juridic. Colecţionează cu cea mai mare pasiune păpuşi de porţelan - suflete de porţelan, cum îi place să le spună. Este ea însăşi o femeie frumoasă, mereu ele-gantă şi cu siguranţă că acest hobby are legătură cu esteticul.

Care este povestea păpuşilor de porţe-lan, cum ai ajuns să ai acest hobby?

Cunosc sute de poveşti pe această lume, unele au iz de basm, altele sunt rea-le, dar dintre toate, cea mai dragă îmi este cea care le are pe toate: povestea întâlnirii mele cu sufletele de porţelan.

Pasiunea pentru aceste minunăţii a pornit dintr-un simplu cadou primit de la soţul meu, de 8 martie, acum 3 ani. Era prima păpuşă din colecţia De Agostini. Nu stiu ce a fost în mintea lui, dar reacţia mea a fost “wow”. De regulă, femeile sunt obiş-nuite să primească flori, însă eu am primit ceva ce nu avea să mai plece vreodata, o păpuşică de porţelan.

Când am văzut ce frumuseţe reuşeşte să transmită prin obiectul în sine, prin vesti-mentaţia şi alura ei, nu am reuşit să mă mai opresc din a le colecţiona.

Câte exemplare numără colecţia a cum?Nu mai ştiu exact, dar cred că am de-

păşit 450. Am ajuns la o colecţie de peste 450 de păpuşi şi acest numar este în creş-tere. Niciodată nu am prea multe, le ştiu povestea tuturor şi ţin la toate la fel de mult.

De unde le procuri şi cum le îngrijeşti? Le iei cu vreo ocazie specială?

Am ajuns să cunosc magazine şi târguri care comercializează aşa ceva. Le cumpăr fie noi, fie second-hand, urmăresc totul pe zona asta. Nu mi le cumpăr cu vreo oca-zie specială. Inclusiv ritualul de îngrijire al păpuşilor mă relaxează. Când le curăţ des-copăr noi elemente la ele şi-mi plac şi mai mult. Înainte cumpăram tot, în timp am in-văţat să fac o selecţie, le iau doar pe cele marcate.

Ce vârstă are fata ta? A moştenit şi ea pasiunea pentru păpuşi?

Fata mea are 27 de ani şi din păcate nu mi-a moştenit pasiunea.

Când erai mică erai la fel de pasionată de păpuşi?

Da, îmi amintesc că în nici un caz nu am fost o băieţoasă, eram pasionată de păpuşi, dar nu am dezvoltat o pasiune ne-maipomenită pentru ele. Totul a început abia în urmă cu 3 ani, când soţul meu mi-a adus-o pe prima.

Nicoleta Ucidău: “Aş oferi o păpuşă oricui a uitat să viseze sau să mai fie copil”

POVESTEA PĂPUŞILOR DE PORŢELAN

28

Paradoxal, nu am păstrat nicio păpuşă de când eram mică. Oricum, nu ar mai fi rezistat până acum, în condiţiile în care în-tre timp am crescut la rândul meu o fată.

Acest hobby te-a condus către oameni cu care împărtăşeşti aceeaşi pasiune, cum este domnul Victor Mihalache, cu care ai şi pus bazele primei expozi-ţii de păpuşi de porţelan, cea mai mare din România.

Da, l-am cunoscut pe Victor în urmă cu ceva timp şi el mi-a propus să facem o expoziţie. Împreună am reuşit să adunăm laolaltă 1000 de exemplare. Prima noas-tră expoziţie a fost la Piatra-Neamţ pe 24 august, la Muzeul de Artă şi Istorie, iar a doua la Muzeul de Istorie din Târgoviş-te. Intenţionăm să mergem în mai multe oraşe, pentru că impactul a fost unul bun - foarte multi copii vin la expoziţii, dar şi adulţii sunt la fel de încântaţi.

Aşa am reuşit să intrăm în contact şi cu alţi colecţionari şi chiar vom încerca să dezvoltăm mai multe proiecte împreună.

Primeşti multe păpuşi? Presupun că ştiind de pasiunea ta, toată lumea ţi le oferă cadou.

Nu, chiar nu-mi place să primesc. Pre-

fer să mi le iau singură. E plăcerea mea să le caut, de obicei e o activitate de weekend, este un ritual care îmi place tare mult. Merg la magazine sau la târguri, negociez pentru ele, le aduc acasă, le aranjez sau le curăţ, iar întreg acest ritual mă relaxează.

Ce valoare are investiţia? Ţi-ai făcut nişte calcule?

O, Doamne! Nici nu aş vrea să fac ase-menea calcule! Au o valoare sentimentală, care pentru mine este esențială.

E mai scumpă decât o colecţie de pantofi?

Ar putea fi. În momentul ăsta, cu siguranţă colecţia mea de păpuşi este mai scumpă decât cea de pantofi

(râde), dar pentru mine nu valoarea materială contează ci sufletul investit în colecție.

Care este cea mai scumpă păpuşă cumpărată?

Cred că cel mai mult am dat 250 de lei pe una. S-ar putea ca în colecţie să am una mai valoroasă, foarte veche, dar nu ştiu si-gur. Oricum, mai mult de 250 lei nu am dat pe vreo păpuşă.

Ce urmează după cele două expoziţii?Am fost contactaţi de un colecţionar din Târgu Secuiesc, care are un număr

impresionant de păpuşi din porţe-lan şi ne gândim să extindem nu-mărul de expoziţii şi în restul ora-şelor din ţară. Mergem oriunde suntem solicitaţi, ne dorim să

le expunem şi să împărtăşim cu toată lumea bucuria

noastră şi frumuseţea lor.

Cui i-ai mai oferi în ziua de azi cadou o păpuşă?

Aş oferi o păpuşă oricui a uitat să viseze sau să se întoarcă în

copilărie, să mai fie copil.

Avem nevoie să credem în poveşti, să ne reîntoarcem la copilărie, să nu uităm să ne păstrăm inocenţa de copil, să ne mai permitem să visăm.

PÂNĂ PE 20 FEBRUARIE 2017, POT

FI ADMIRATE PESTE 1000 DE PĂPUȘI DIN

COLECȚIA NICOLETEI UCIDĂU ȘI A LUI

VICTOR MIHALACHE, ÎN EXPOZIŢIA „UNIVERSUL

PĂPUŞILOR DE PORŢELAN” DE LA

MUZEUL NAŢIONAL TEHNIC „PROF. ING. DIMITRIE LEONIDA”.

LIFE - VIAŢĂ DE COLECŢIONAR

Societatea Energetică Electrica S.A.Str. Grigore Alexandrescu Nr. 9,Sector 1, București

www.electrica.ro