CAP.13. EXECUŢIA INSTALATIILOR SI REŢELELOR ELECTRICE

DE JOASĂ TENSIUNE.

În capitolele anterioare s-au prezentat principiile şi cerinţele care se au în vedere

la conceperea şi dimensionarea componentelor unei reţele electrice de joasă tensiune .

În urma dimensionării, pentru componentele RE-JT rezultă, în principiu, anumite

caracteristici, din :

- adaptarea la solicitările din partea mărimilor electrice care le străbat;

- adaptarea la caracteristicile mediului ambiant (cap.15.);

- adaptarea la soluţiile de realizare (în aer, în pământ, în tuburi sau ţevi, în canale,

etc.) (cap.12).

Pe seama acestor caracteristici (care adaptează componentele RE-JT la caracteristicile

sistemului electric în care se încadrează şi ale obiectivului prevăzut şi cu instalaţii

electrice) se procedează la desemnarea fizică a aparatelor şi materialelor cu care se vor

executa componentele RE -JT.

Desemnarea unui anumit aparat electric sau material, care să asigure satisfacerea

caracteristicilor necesare, este determinată în primul rând de nivelul civilizaţiei tehnice

în care se încadrează sau se poate încadra beneficiarul. O anumită civilizaţie industrială

stabileşte un anumit raport între nivelul cerinţelor de calitate şi cel al volumului acceptat

al investiţiei. Prin desemnarea aparatelor electrice şi a materialelor cu care se vor

executa componentele RE-JT aceasta capătă o anumită concreteţe fizică, urmând ca prin

execuţia propriu-zisă acestea să fie implementate în obiectivul prevăzut cu, sau şi cu

instalaţii electrice.

Deci execuţia unei RE-JT se face în două etape :

- prima în fazele de concepere şi dimensionare când se stabilesc caracteristicile

aparatelor electrice şi a materialelor (AEM), inclusiv desemnarea fizică a acestora;

- a doua, care constă în implementarea lor în obiectiv.

În prima etapă, pe lângă desemnarea AEM, se întocmesc şi detalii de execuţie pentru

277

fiecare componentă a RE-JT. Pe seama tipului de AEM, a detaliilor de execuţie şi

montaj şi a antemăsurătorii, cei ce vor implementa componentele RE-JT, în obiectiv îşi

stabilesc o anumită tehnologie şi strategie de execuţie.

Evident, între cei care asigură prima etapă a execuţiei unei RE-JT (denumită proiect

tehnic -PT), inclusiv detaliile de execuţie (DE) şi cei care implementează RE-JT în

obiectiv, este necesară o colaborare permanentă.

Conform sistemului calităţii, instituit în România, proiectul tehnic şi detaliile de execuţie

nu pot fi implementate în obiectiv, de către executant, dacă nu sunt atestate de un

verificator autorizat [40]. Verificatorul autorizat de proiecte tehnice este cel ce verifică

dacă PT satisface cele 36 de cerinţe de calitate şi 70 de criterii de performanţă specifice

unei instalaţii electrice implementate într-o construcţie [40].

În cadrul acestui capitol, execuţia componentelor unei RE-JT se va aborda la

nivelul primei etape respectiv, al proiectului tehnic şi al detaliilor de execuţie.

13.1. CERINŢE DE CALITATE ŞI CRITERII DE PERFORMANŢĂ.

Solutiile preconizate, la nivelul (PT), de realizare a componentei unei RE-JT trebuie să ţină seama , pe lîngă cerintele anterioare şi de o serie de cerinţe specifice şi anume [41] :

- Neafectarea stabilitatii şi rezistentei constructiei ;

- Protectia antiseismică;

- Limitarea transmiterii vibratiilor produse de utilaje;

- Risc de izbucnire a incendiilor;

- Reacţia la roc;

- Protecţia împotriva zgomotului;

- Confort vizual;

- Accesibilitatea la AEM;

- Integrarea instalatiilor (AEM);

- Durata de viaţă;

- Rezistanţa la agenţi biologici;

278

- Economicitate.

13.1.1. Neafectarea stabilităţii şi rezistentei constructiei.

Criteriul de performantă este: asigurarea soluţiilor care să nu afecteze rezistenţa şi

stabilitatea constructiei.

Soluţiile adoptate pentru prindere, fixare şi traversare trebuie să nu afecteze

rezistenţa elementelor prefabricate. Ca urmare, acestea trebuie aplicate în zonele permise

ale elementelor de constructie. Pentru elementele din beton armat monolit se prevăd

goluri.

13.1.2. Protecţia antiseismică.

Criteriul de performanţă este: amplasarea utilajelor şi aparatelor electrice în cadrul

clădirii şi luarea masurilor de stabilitate.

Se coreleaza măsurile de protecţie antiseismică cu gradul de seismicitate al

zonei în care este amplasat obiectivul (cladirea).

Se recomandă urmatoarele soluţii :

- amplasarea posturilor de transformare la parter sau la subsol;

- asigurarea transformatoarelor contra deplasării;

- asigurarea tablourilor electrice împotriva răsturnării;

- tuburi de protecţie flexibile şi cu rezervă la rosturi.

13.1.3. Limitarea transmiterii vibraţiilor produse de utilaje.

Criteriul de performanţă este: raportul dintre frecventa proprie a aparatului

montat pe suportul real şi frecvenţa proprie de vibraţie a elementului de constructie,

asimilat cu o placă.

13.1.4. Risc de izbucnire a incendiilor.

Criteriul de performanţă este : adaptarea AEM la gradul de rezistenţă la foc al elementelor de construcţie.

Ca urmare, AEM nu se monteaza pe elemente de constructie combustibile. Dacă

acest lucru nu este posibil se adoptă urmatoarele soluţii :

279

- se utilizează tuburi de protecţie metalice şi aparate electrice cu carcase metalice;

- se utilizează cabluri în execuţie grea (MCG);

- se interpun materiale necombustibile (strat de tencuială, faşie de azbest, suporţi

de distanţare la minim 3 cm).

Criteriul de performanţă : încadrarea AEM în categorii privind pericolul de incendiu sau

explozie se detaliază în cap.15, iar cel privind dotarea constructiilor cu instalaţii de

paratrasnet în cap. 20.

13.1.5. Reacţia la foc.

Pe langă nivelul de combustibilitate la foc de origine intena a AEM, asigurat de

producator, se au în vedere alte două criterii de performanţă şi anume :

1. nivelul combustibilităţii materialelor componente ale AEM la un incendiu exterior.

Din acest punct de vedere pentru cablurile electrice, în funcţie de importanţa

consumatorului şi a rolului în reţeaua electrică, se utilizează urmatoarele categorii de

cabluri :

- rezistente la foc, care funcţionează normal în timpul şi după un foc prelungit,

chiar dacă compuşii organici ai cablului sunt distruşi;

- cu întârziere mărită la propagarea flacării care, încercate în grup la acţiunea

directă a flacării se sting singure după un interval determinat de timp şi la o

anumită distanţă de locul aplicarii focului;

- cu întarziere la propagarea flacării care, încercate individual indeplinesc

condiţiile de mai sus;

- fără întârziere la propagarea flacarii.

Tablourile electrice se execută din materiale şi cu carcase incombustibile, iar

AEM, în general, se amplaseaza în zone ferite de pericol de incendiu.

2. limita de rezistenţă la foc a elementelor de constructie străpunse de materialele

unei reţele elctrice. În funcţie de gradul de rezistenţă la foc necesar al

elementelor de construcţie (exprimat în ore) şi numărul de circuite care îl

280

străpung se adoptă soluţiile prevăzute de reglementarile tehnice (STAS -

7771/1).

13.1.6. Protecţia impotriva zgomotului

Criteriul de performanţă este: nivelul de zgomot emis de aparatele electronice

admis în încăperi de locuit.

Nivelul de zgomot echivalent produs de aparatele electrice nu trebuie să

depăşească cu 5 dB nivelul de zgomot echivalent din încapere când acestea nu

funcţionează. În mod similar, se impun nivele de zgomot în regim de scurtă durată (la

conectare/deconectare) sau în spaţii tehnice.

Aparatele electrice de avertizare acustică se vor încadra în parametrii admişi

pentru sernnalul acustic în funcţie de destinaţia acestora (buzere, sonerii, hupe, etc.).

13.1.7. Confortul vizual.

Pe langă parametrii de calitate (criterii de performanţă) specifici unui sistem de

iluminat, există şi criteriul de performanţă : aspectul elementelor şi aparatelor

componente ale reţelei electrice, pentru care în Romania nu sunt încă introduse

(efectuate) evaluari.

Pentru această cerinţa sunt două criterii de performanţă :

- dispunerea aparatelor de comandă în încăperi, pentru care se recomandă :

intrerupatoarele şi comutatoarele pentru comanda corpurilor de iluminat se montează la

(0,6 - 1,5) m faţă de pardoseala, şi în imediata vecinătate a uşii, pe partea opusă a

balamalelor;pe culuare, scări interioare, camere cu două intrari se prevede comanda din

mai multe puncte.

- facilitatea executării lucrărilor de reparaţii şi întreţinere, pentru care se recomandă :

amplasarea aparatelor electrice în zone ale încăperilor care să permită intervenţii rapide

şi comode ; înlocuirea unui aparat fără a afecta buna funcţionare a instalaţiei sau a unei

porţiuni cât mai reduse; circuitele electrice să fie astfel pozate încat să permită

schimbarea lor căt mai facilă.

281

13.1.8. Integrarea aparatelor electrice şi a materialelor în construcţie.

Criteriul de performanţă impune : condiţii şi măsuri care să permită o bună

integrare a aparatelor electrice şi a materialelor în clădirea deservită de acestea; se are în

vedere şi corelarea cu celelalte categorii de instalaţii (sanitare, de încălzire, etc.).

Criteriul de performanţă este : clasa de durată de serviciu a AEM. Pentru AEM se

recomandă încadrarea în una din clasele de durată (15, 20, 25 ani) în funcţie de

importanţa clădirii, destinaţie, durata folosirii, iar după execuţie se asigură un termen de

garanţie de un an.

13.1.11. Rezistenta la agenţi biologici.

Aceasta cerinţă se evaluează prin criteriul de performanţă : măsuri de protecţie la

acţiunea agenţilor biologici (rozătoare, mucegai, etc.) recomandandu-se - absenţa

deteriorărilor sub acţiunea rozătoarelor şi compatibilitatea materialelor cu mediul

biologic, protecţia suprafeţelor.

Rezistenţa la agenţii de mediu (umiditate, temperatură, coroziune) se asigura prin

caracteristicile AEM

13.1.12. Economicitatea.

Aceasta cerinţă se evaluează prin patru criterii de performanţă :

- cost investiţie (C1);

- cost exploatare (C2);

- cost întreţinere (C3);

- cost dezafectare (C4).

Economicitatea unei reţele electrice sau componente a acesteia este cu atat mai

mare cu cât costurile ei sunt mai mici.

Evaluarea economicitatii se face pe seama costului total:

C = C1 +C2 +C3 +C4

282

Economicitatea nu trebuie evaluata separat, ci trebuie avut în vedere

ansamblul celor 15 cerinţe care determoină calitatea unei investiţii.

13.2. EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE

DE ILUMINAT ŞI PRIZE.

În subcapitolul 13.1. s-au prezentat cerinţele şi criteriile de performanţă ce se au

în vedere la executarea unei instalaţii electrice ( componenta a RE-JT) fără a se face

referiri la soluţiile de executare a acesteia. În acest subcapitol se vor face referiri la

particularităţile privind executarea instalaţiilor interioare de iluminat şi prize, fără a

aborda domeniul detaliilor de execuţie, care fac obiectul unor aplicaţii (proiect, laborator

În capitolul l2 s-au prezentat recomandările privind încărcarea unui circuit de

iluminat şi prize şi interdependenta lor. Din punct de vedere a execuţiei, respectiv a

cerinţei privind accesibilitatea (13.1.8.), se recomandă ca în blocurile de locuinţe să se

prevadă :

- în camera de zi, un loc de lampă ( cu comutator) şi trei prize duble;

- în fiecare dormitor, un loc de lampă ( cu comutator) şi două prize;

- în bucătărie, un loc de lampă şi (1-2) prize cu contact de protectie;

- în baie, un loc de lampă cu întrerupător şi o priză cu contact de protecţie,

amplasate în afara băii, langă uşă;

- în vestibul, cămara, WC, debara, câte un loc de lampă cu întrerupator.

De pe un circuit de priză se pot alimenta receptori cu puterea unitară de maxim

2500 W, în cazul unor puteri mai mari se vor prevedea circuite separate dimensionate

corespunzator .

Pe seama cerinţei privind integrarea aparatelor şi materialelor electrice

(instalaţiilor) în construcţie şi a accesibilităţii la acestea în tab.I5.I. se prezintă soluţiile

de execuţie a instalaţiilor electrice interioare pentru diferite tipuri de construcţii.

283

Soluţiile prezentate în tab. 13. 1, considerate clasice [2;3] ,prevăd, în blocorile de

locuinţe, un tablou electric de apartament de la care sunt alimentate circuitele de

iluminat şi prize ale căror conductoare sunt protejate în tuburi de protectie. Derivaţiile

de la circuite spre aparatele de conectare, prize şi corpuri de iluminat se fac din dozele

de ramificaţie. Aceste soluţii nu permit prefabricarea, deoarece operaţiile de

montaj se fac pe şantier, în clădirea aflată în execuţie.

Soluţia care permite execuţia în varianta prefabricată este cea care foloseşte doza

centralizată de ramificaţii; aceasta se aplică la blocurile de locuinţe prevăzute cu strat de

egalizare a pardoselii, în care se montează circuitele electrice. Se folosesc cel mult două

doze centralizate amplasate în încaperi anexe uscate (vestibul, debara, camara,etc. ).

Numarul de doze este determinat de marimea şi configuratia apartamentului şi din

cerinţa de a folosi un singur tip de doză, produsă în serie. În figura 13.1. este prezentată

doza centralizată la un apartament cu trei camere, în figura 13.2. se prezintă schema

electrica a dozei centralizate principală, iar în figura 13.3. a celei secundare : în figura

13.4. se prezintă doza centralizata cu conectori.

284

Tabelul 13.1.

Legăturile între dozele centralizate şi de la acestea la corpurile de iluminat şi la aparate

de comandă ale acestora, se execută sub pardoseala nivelului superior. Legaturile la

prize se executa sub pardoseala nivelului respectiv.

Deoarece, de regulă, zidurile nu se tencuiesc sau tencuiala este subtire (5-10) rnm

şi nu poate acoperi circuitele ( chiar realizate cu conductoare INTENC), legaturile se

pozeaza în şliţuri verticale prevăzute în panouri.

Daca cladirea este prevazuta cu planşee din beton de 14 cm grosime şi

pardoseli din covor PVC (lipit direct) nu este posibila montarea circuitelor pe plşee. în

acest caz tuburile IPY şi accesoriile se monteaza în panouri la turnarea lor (in fabrica),

iar pe şantier se vor executa urmatoarele operatii :

- tragerea conductoarelor în tuburi;

- efectuarea legaturilor în doze;

- montarea aparatelor electrice şi a corpurilor de iluminat. în figura 13.5. se

prezinta un apartament cu doua camere la care instalapa electrica interioara este

285

Fig.13.1.

executata cu tuburi IPY inglobate în pereti şi planşee prefabricate. Circuitele de

iluminat şi prize ale aceluişi apartament se monteaza în acelşi tub de protecpe, iar

dozele de rarnificapi soot deasemeni comune.

286

Fig.15.2

Fig.13.2.

Fig.13.3.

287

2

6

288

8

5

A

289

Fig.13.41- doza metafica ; 2- connector pentru conductor; 3-piesa prindere conectori;4-sina prindere conectori; 5- ureme prindere;6- surub cu cap semirotund;7 -capac ; 8- boma de legare la nul.

2

6

13.3. Executia instalatiilor electrice interioare de fortă.

Solutii de executare a instalatiilor electrice interioare pentru diferite categorii

de constructii prezentate în tab.15 .1. se refera şi la instalatiile de fortă.

Solutiile clasice de executare [2] nu asigura intotdeauna cerinta privind

integrarea în constructie şi nici adaptarea la modificarea sau extinderea acestora

datorate modificarli amplasarli sau naturii receptorilor.

Aplicarea şi în acest caz a solutiilor prefabricate este avantajoasa, în special

prin tipizarea distributiilor în bare [2;6].

În fig. 13.6. se prezinta o solutie de execuţie a unei instalatii electrice

interioare de fort3 în canale de distributie. în interiorul canalelor de distributie se

monteaza patru bare de aluminiu cu sectiune corespunzatoare (pentru 200-1600 A).

imbinarea intre tronsoanele canalelor se face cu şuruburi. Pe canalele de

distributie se pot monta corpuri de iluminat , alimentate prin cutii de sigurante, fig.13. 7,

montate tot pe canalele de distributie, ca şi pentru circuitele de alimentare a receptorilor

de forţă, fig.13.6.

Cutia de sigurante are corpul propriu-zis în care se afla patru furci duble de

racordare la barele de distributie şi capacul pe care se afla montate sigurantele. La

deschiderea capacului sigurantele, prevazute cu cutite, soot debroşate din furci, fiind

scoase de sub tensiune.

Cutia de sigurante se racordeaza la canalul de distributie printr-un gol

prevazut în carcasa acestuia, prin patru broşe, opuse celor la care se cupleaza. cutitele

sigurantelor. Dupa broşarea (conectarea) cutiei cu sigurante pe canalul de distributie,

aceasta se fixeaza cu şuruburi.

290

Schimbarlle de directie (ramificatiile) se executa cu cutii de ramificatie,

fig.13.8.

13.4. EXECUŢIA TABLOURILOR ELECTRICE DE DISTRIBUTIE.

Tablourile electrice de distributie sunt, aşa cum se cunoaşte sunt puncte de

conexiuni specifice reţelelor electrice de joasa tensiune, în care se montează barele

colectoare şi aparatele electrice de conectare şi protectie.

Soluţiile de realizare a lor trebuie să satisfacă cerintele de calitate şi nivelele de

performanţă ale instalaţiilor electrice integrate într-o construcţie [41].

Pe seama acestora se folosesc următoarele soluţii de execuţie [13] :

- blocuri electrice pentru apartamente;

- tablouri electrice pe cadre metalice pentru circuite de iluminat;

- tablouri electrice de distributie tip dulap;

- tablouri electrice de distributie tip panou;

tablouri electrice de distributie capsulate.

291

Sectiunea -b-

Fig.13.5.

292

Fig.13.6.

293

Fig. 13.7 .a

Fig.13.7. b

294

a)- cruce b)-teu c) -cot

Fig.13.8.

13.4.1. Blocuri electrice pentru apartamente.

Aceasta formă particulară de tablou electric poate fi alimentată în două variante, în

funcţie de natura apartamentului :

- de la o linie electrica a furnizorului, prin intermediul firidei de branşament,

fig. 9.3, în individuale;

- de la un tablou cazul locuinţelor electric de distributie principal, în cazul

apartamentelor din blocurile de locuinţe, fig. 9.2. În ambele cazuri blocul

electric pentru apartament conţine aparate electrice de protecţie (siguranţe

fuzibile sau întrerupătoare automate) montate pe circuitele individuale de

iluminat şi prize. În primul caz, pot fi prevazute şi cu contor de tarifare a

energiei electrice, fig. 9.1, dacă acesta nu se monteaza în firida de

branşament (F.B. fig.9.3.).

În fig. 13.9.a se prezintă schema electrică, iar în fig.13.9.b soluţia de realizare a

firidei de branşament prevazută cu bloc de protecţie şi masură (BPM) pentru un abonat

individual monofazat.

295

În figura 13.10. se prezintă schema electrică şi soluţia de realizare pentru un

abonat trifazat.

În [42] se prezinta BPM prevazute şi cu dispozitive automate de urmărire a consumului,

de cesare tarifarii diferentiate.

Blocurile electrice pentru apartament se pot echipa cu siguranţe fizibile cu soclu şi

legături în faţă (LF) sau cu intrerupatoare automate mici.

13.4.2. Tablouri electrice pe cadre metalice pentru circuite de iluminat.

Acestea se utilizează în construcţiile administrative şi social-culturale. Aparatele

electrice de conectare şi protecţie se montează pe cadre (rame) metalice, confecţionate

din profile laminate sau tablă ambutisată, având dimensiuni tipizate [6].

Tablourile electrice pe cadre metalice se amplasează în nişe sau în dulapuri metalice.

13.4.3. Tablouri electrice de distribuţie tip dulap.

Datorită valorilor mari ale puterilor, la abonaţii industriali, se utilizează această

soluţie de realizare a tablourilor electrice, pentru curenţi de până la 600 A. Tabloul

electric propriu-zis este tip pe cadre metalice şi se amplasează în dulapuri metalice, cu

dimensiuni tipizate [6] şi cu grad de protecţie IP 53 sau IP 30. Dulapurile sunt prevazute

cu decupări la partea superioară şi inferioară, pentru accesul conductoarelor sau

cablurilor. Decupările se acoperă cu capace (din tablă) pe care se pot monta, dupa caz:

cutii terminale, presgarnituri sau ştuţuri.

13.4.4. Tablouri electrice de distribuţie tip panou.

Aceste tablouri sunt destinate a fi montate lipit de perete, accesul la aparatele

electrice fiind posibil numai prin faţa tabloului. Gradul de protectie este IP 00, fiind

executate ca panouri metalice, din tablă de oţel, care se pot grupa într-un tablou.

13.4.5. Tablouri electrice de distributie capsulate.

Aceasta soluţie constructivă este necesară în hale industriale, subsoluri, încaperi

296

Fig.13.9

297

1 - cutie de protectie; 2 - disjunctor 3 - loc prindere contor monofazat; 4 - gauri pentru

şuruburi de fixare; 5 - presetupe acces cablu.

Fig.13.10

1 - cutie; 2 - disjunctor branşament;

3 - toc prindere cantor trifazic energie

4 - lac prindere contor trifazic energie (daca e necesar);

5 – găuri pentru furuburi de fixare; 6 - presetupe acces cablu.

298

cu umiditate ridicată, pentru curenţi de până la 600 A.

Aparatele electrice şi barele colectoare se montează într-o cutie metalică cu dimensiuni

tipizate care asigură gradul de protecţie IP 56.

Pentru accesul cablurilor electrice se prevăd cutii terminale sau intermediare.

13.5. EXECUŢIA LINIILOR ELECTRICE.

Liniile electrice sunt acea componenta a unei retele electrice de distributie de joasa

tensiune cu care se realizeaza în exterior, legaturi intre tablourile electrice.

De regula, liniile electrice sunt componenta retelei electrice de distributie a

furnizorului, dar şi pentru distribuţie în incinta unui consumator, care are puncte de

consum (clădiri administrative, sau hale de productie) raspandite pe o arie geografică

extinsă.

15.5.1. Executia liniilor electrice aeriene.

Această soluţie de realizare a unei linii electrice este specifică reţelelor electrice de

distribuţie de joasă tensiune (RED-JT), ale fumizorului, în zonele rurale, situaţie în care

racordarea consumatorilor se face prin branşament aerian.

Liniile electrice aeriene (LEA) se pot realiza cu conductoare neizolate,

susţinute pe stâlpi [11] sau cu conductoare izolate torsadate [13].

Pe stâlpii LEA se montează şi conductorul unei faze, necesar pentru alimentarea

corpurilor de iluminat exterior, al sistemului de iluminat public, alimentat din tabloul

general al postului de transformare, în [6;13] se prezintă soluţii concrete de execuţie a

LEA şi a branşamentelor electrice aeriene.

13.5.2. Execuţia liniilor electrice în cablu.

Executarea liniilor electrice cu cabluri electrice prezintă avantaje deosebite atît

din punct de vedere tehnic (capacitate mare de tranzit), dar şi din punct de vedere al

299

integrării în arnbientul exterior. Costul LE executate cu cabluri

electrice ,LEC, este însă mult mai mare decat al LEA.

De regulă, LEC se montează subteran (LES), pozarile supraterane fiind

ocazionate ,de regulă, de traversări.

Datorită particularitatilor constructive ale cablurilor electrice, operaţiile de

înnădire (lungimea unui cablu este limitată de posibilitatile de transport şi manipulare),

derivaţiile şi legăturile la punctele de conexiuni se fac cu elemente speciale

(manşoane,cutii terminale).

În [6; 13] sunt prezentate soluţii concrete de executare a liniilor electrice cu

cabluri, inclusiv metode şi mijloace de localizare a defectelor care, fiind ascunse (în

cablu şi în pământ), sunt dificil de localizat.

Branşarnentul electric al abonatilor, de la LEC, are aceleaşi elemente

componente ca şi în cazul LEA, insă legarea LEC la firida de branşarnent sau tabloul

de distribuţie se face, aşa cum s-a aratat în subcap.13.4., prin cutii terminale.

300