Inst EmpireClive Cussler, Grant Blackwood

Copyright O 2010 Sandecker, RLLLPPublicati prin lntelegere cu Peter lampack Agency, Inc.

551 Fifth Avenue, Suite 1613New York, I{Y10176-0187 USA

*a!.

Editura UtelaO.P. 53; C.P. 212, sector 4 Bucure$ti, Romania

tel: 021 319 6390; 031 425 7619;0752 54a 372te-mail: comenzi@litera,ro

Inpeiul pietdutclive cussler, crant Blackwood

Cop)'right O 2012 LiterapenEu versiunea in limba romane

Toate dreptudle rezelvate

Editor: Vidralcu $i fiiiRedactod: Mira Velcea, Ovidiu $erban

Corector Cdstiana MiuCopend: Andrei Gama4

Tehnoredactare $ prepress: Ofelia Colman

Seria de ficliune a Editurii Litera este coordonatede Cristina Vidra$cu Sturza

Descrierea cIP a Bibliotecii Nalionale a Romeniei

CUSSLER, CLIVEImperiul pierduy'clive Cusslen tIad.: Pasicia

Neculae. - Bucuregti: Litera Intemalional, 2012rsBN 978-606-600-901-0

L Neculae, Patricia (tmd.)

821.111(73),31=13s.1

Prolog

Londra, Anglia, 1864

inainte de ivirea zorilor, barbatul cunoscut sub numelede Jotun inainta hotarat prin cea1a, cu gulerul de lamantaua marinareasc, ridicat Si cu un fular lnfegurat nuprea strirs in jurul gAtului gi al gurii. In fala sa, aburii:er lratiei umpleau aerul.

Se...pri brusc din mers gi asculte. Auzise oale sunet de:-:l l:: intoarse capul spre stanga, apoi spre dreapta.,::i'. e inaintea lui se auzi un zgomot infundat, O cizmd.:.:::: -.r'",ut. Cu miscdri u$oare pentru un om dei::::.:-:::ile sale, Jorun paEi ln umbra dintre coloanele;;- :::::reau arcada unei po4i. Mana din buzunar i se

-:-:ic::- ;e minerul de la meciuca scufte din plumb:c::acau in piele. Strazile secundare $i stddulele dinTrlbun nu erau, de obicei, locuri prea prietenoase, cu atAt

=-rl purh intre asfintirul $i reseritul soarelui.

- La naiba cu oraqul asta, bombaniJotun. E lntunecat,.::::e,j si rece. Doamne ajuta-me!

li era dor de soqie, li lipsea ;ara sa. Dar aici era nevoie:e el - sau cel pu;in aqa spusesere mai-madi lui. Bine-1-::-o, se incredea in judecata lor, dar erau momente:: :I ti schimbat bucuros indatorirea actuale cu cele de:t = €:np de lupti. Macar acolo iEi cunogtea duqmanul:, ::i .u:n se-l infiunter ucide sau vei fi ucis. Totul era.--,=:: -.::i.plu. Si roruqi, in ciuda distanqei, sogia sa prefera:r':e: acruald celor anterioare. ,,E mai bine se fii1r=:. si viu decdt aproape 9i mort", ii spusese ea c6nd-s :r--:r- ordinele.

Ne puteti vizita pe

6 CI.IVE CIJSST..R" GRANT F.ACTMD

Jotun mai aFepta cateva minute, dar nu se mai auzinici o migcare. Se uite la ceas: era Eei fi iumatare. Pestelnca o ora, sbizile urmau sa se tt€?r5ca la viaF. Daceprada sa avea sa lncerce se se prmi ln rhil.-'€, trebuia s.oface lnainte de ivirea zorilor.

Reveni ln sffade 9i continue sA meargt sprc nord pAnictnd ajunse la-strada Malta, iar ap,oi se indrepU spre sud,cetre docuri. In departare se auzea bataia singuratica aclopotului unei geamanduri, $i putea se simta duhoareaapelor Tamisei. ln fala sa, zari prin ceala siluen soliraraa unui om care fr.rma o ligara la colgul dinspre sud-est alCeii Docului. Jotun travena gi lnaint, tiptil ptne ctndreugi se vada mai mult din acel coll de strada. Berbatulera tntr-adevar singur. Jotun se retrase lnspre capetulstredulei pe care venise, iar apoi fluiert uqor o datt.Barbatul se lntoarse. Jotun aprinse un chibrit, il lasa sapAlpAie scurt, apoi ll sdnse lntle aratAtor gi degetul mare.Barbatul se apropie de Jotun.

- 'Neaga, domnule.

- Ince n-at zice cd e, Fancy.

- Asta cam aqa e, domnule.Fancy privi de-a lungul strdzii, iar apoi cerre cer.

- Egti agitat? inreba Jotun.- Cine, eu? $i de ce ag fi? Un pricajit ca mine care bate

de unul singur strezile astea ln puterea nopfii? Nu-i nimicfir neregule cu asta, nul

- Spune-mi care-i situagia.

- E acolo, domnule. E ancorata de panu zile. Dar aldoilea rAnd de pardme e dezlegat. Am vorbit cu un amiccare tnvdrte treburi necurate pe la docuri. Se zvoneFte cemerge ln amonte.

- Incotro?

- Spre docurile Millwall.-N.au terminat incA docurile Millwall. De ce ma

mingil

InEridpbdut l

"rr-

Nu, domnule, asta am auzit. Millwall. ln dimineaga

,--;lT j"jr.* om la Millwall, Fancy. Zice ca suntncnlse cel putin inca o septemana.- rmr pare rau, domnule.

r _ Jotun auzi in sF,atele seu zgomotul inconfundabil facutd€_ trecarea dintre piele pi clramida 9i t$i ;;;il#;seama ca,lui Fancy ii parea

"" di" d,;i;i;;;;i;::

:: ::lTt, oarecum cu gdndul ca pungqul dsta priceiirnu-l hedase din ran.hiuna,.i *ri j.gJtliii;":;;:.

*'':i*il*ld:;i:X;;.,T,:i:*-u1,,$jii;pantecele $i te fac se-!i lnghiti malele.- N-o sama mai vedegi weodata, domnule.- flr gnJe.sa fie a$a, pentru binele teu.

n" a-.fl.a o data, tmi pare rdu. Mi-a plecur dintotdeau-

-Dace mai scoli.un cuv6nt, e ultimul. Care.teli^T.:t^qtbl

pasul pi se pierdu tn ceaga.

-_ Jorun iii calcule repede opqiunile. Dace Fancy mintise:jlcl*" cu Millwall, atunci mingea,ir";;il:;corabia, ceea ce, ln consecintd. ,

""" r,,.,u r., ..*i.. ir;ft;,Jjil H: ;ffi',:""*l

IToT.." se punea astfel: era mai tnqelept ,til;je

.ff *ff J:"""'i.Tr*1;***lrhljlf li:iffl{iil1ffi i

:l"iT ;ffi,.'il"f; t*,"T jhlf;fli"";;.T:1ilff :l

avea nevoie se ri sua.hd;lil;il;

l"1r11j. **: cu fa ja ?nspre straduqa.

, - crau trei, unul doat o idee mai sor - cu mult mai s.u*i, d*.u ,,r.,lllj

dectt el' ceila\i

*fr ,:H*tt".'il,HHti?;iilrjl:#

8 CLI\E CUSSLER, GRANT BLACKVOOD

fi fost suficientd lumine cAt sa le vada chipurile, era sigur

cd ar fi descoperit mulii dinf lipsa, o mullime de cicahice

si ni$te ochi mici li rai.

-Bune dimineaqa, domnilor. Cu ce ve pot fi de

folos?

- Nu-1i lngreuna situafia, zise cel mai solid dintre ei'

- Cugite, pumni sau ambele? lntreba Joun.

- Ce zici?

-Nu conteazd. Alegerea va apa4ine. Haideli, sa'i

dam drumul!

Jotun igi scoase mAinile din buzunare.

Cel mai solid se arunce inspre el. Jotun v,zu cum scoa-

te culitul de la bdu, o migcare precistr, gandite sd'i despice

artera femurale de la unul dintre picioare sau se-i spintece

pAntecele. Jotun nu doar ce era cu vreo cinci centimetri

mai inalt decat el, dar avea braqele mai lungi cu cel pugin

zece centimetri, Ei se folosi de acest avantaj lansAnd un

upercut. in ultima clipe, lasa mdciuca ascunsd de palmtr

sa se avdnte inainte. Maciulia de plumb imbrtrcat in piele

ll plesni pe barbat direct sub barbie. Capul li zvdcni tn sus'

gi individul se intoarse impleticindu-se inspre amicii sdi'

iupa care se prabugi in fund. Cugitul se rostogoli zomeind

pe pavaj. Jotun se avanta inainte, i$i ridica genunchiul la

piept 9i i;i infipse cu Putere calcaiul cizmei ln glezna

maiahalei, zdrobindu-i osul. lndividul incepu se urle'

Ceilalqi eitara, dar numai E€nnu o clipe. Adeseori, tnastfel de circumstante. o haiu de lupi se impd$tie in mo-

mentul in care conducetorul e pus la pamAnt, dar tipii

4tia erau obisnuiti cu luptele u--'oare.

Cel din dleaFta i-ri crcoli partenerul cazut, l9i cobori

umerul si Domr la arac a-.cmenea urui taur. Asaltul era,

bineintelei. un . iclc',us. inu-,rnd J,nne -aini avea ascuns

un cugit; in momenrul in care Jorun l-ar fi inlenluit cu

bralele, lama ;i-ar fi facut aparilia- Jotun i9i duse repede

piciorul stAng inapr:i cu un Fas. il incorda, iar apoi g69ni

lmpeiulpierd t 9

lnainte, ridicandu-Si totodata piciorul drept tn aer. Lovi-tura il nimeri pe barbatul aflat in fugt direct in figure.Jotun auzi scrdgnetul jilav al osului. individul cazu in ge-nunchi, se balanse prel de o secundi, apoi se prebu5i cuchipul pe pavaj.

Ultimul tip lncerca sd nu ezite, iar Jotun i5i daduseama ce ll frdmdnta: era acea clipi de cumpinl cAnd unom con$tientizeaza cf, urmeaze se moare dace nu ia deciziacorecte.

- Sunt tnce vii, zise Jotun. Dace nu te intorci acum gite cari, o str te omor.

Berbarul stetea feapan, cu culitul lntins.- Haide, baiete, chiar te-au pletit lndeajuns cet se

meriteiOmul l'i cobori cuqitul. inghigi ln gol, scuture o date

din cap, iar apoi se intoarse gi fugi.

La fel fecu gi Jotun. Fugi cAt il qineau picioarele de.alunzul .trazii, intrd pe Calea Docului, se strecura printr-unsarJ viu qi tdie strada St. Andrews. O snddutl scurta il3u.e in dreptul unor depozite. Alerge printre eje, sdri dinr:e!,s F€ste un gard, aterize cu greu, se rostogoli, reugind:: :< Frrla din nou pe picioare, Si continud se inainteze:-l -rl au:i zgomotul lemnului sub talpa cizmelor. Era-: ::t-:-.. Prir-i spre stAnga, apoi spre dreapta, dar totula-: =-.-i-:::: in ceale.

ia:E.-,i:r ir:.-:lie capul, citi numarul cledirii care se lndlfa

::.::i: el. f,r.-i - rasuci pe calcdie 9i alerga lnspre sud lnce;::::i:eci le nerri. La dreapta sa, auzi plesciitul apei,-l-:i:rec: h:e:;.::rJ sa se opreasce, se lovi de un malder de-:::. - impiencr in lateral, dar i9i regtsi echilibrul. Sari pe

-l cea r[si nict, apoi se celare peste celelalte. La cinci=e= .ub el. purea sa distinge cu greu suprafala apei. privi

10 CLI\E CUSSLER, CRANT BLACKWOOD

ln susul raului, nu vlzu nimic, dupa care se intoane pentm

a se uita ln aval.- " 1" .t

" a"tt..i de metri distanle vazu sclipirea slabe

a unei lumini gdlbui ln spatele unei ferestre cu canat

."riJ, a.".upi" ferestrei, dincolo de balustrada pungii

suoerioare, se vedea cabina timonei'

- La naiba! strige Jorun' Pe toli dracii!

Nava alunecd in ceale 9i disParu'

1

Insula Chumbe, Zanzibar, Tanzania

Rechinii legnira pe langd ei, la limita cimpului lorvizual, siluete gri 9i alunecoase din care Samgi Remi Fargovezud doar tnotdtoarele ascugite ca nigte cu;ite gi zvdc-nirea cozilor care dispareau ln perdeaua vArtejurilor denisip. Ca de obicei, Remi refinase sA piardA ocazia de aface fotografii 9i, tot ca de obicei, ll rugase pe Sam str.iseweasca drept punct de reper ln timp ce t$i regla per-formantul aparat subacvatic, tncercdnd se surprindetreamatul rechinilor care se hr6neau, in acest moment,San se temea nu atet de rechini, c6t de abisul din spatelesau - un heu de patruzeci qi cinci de meri care se deschideain-.pre addncurile lntunecate ale canalului Zanzibar.

Remi igi innlla capul deasupra aparatului,li z6mbi din=rvin prin masca de scafandru qi ii facu semn ca torul eral-. reeula. IncAnrat. Sam inota inspre ea gi i se aldrura.

_.:'--eruncheara impreune in nisip $i urmarira spectacolul.

=-= -;--r rulre, se aflau pe coasta Taruaniei in timpul

=,:i::-:::li musonic, iar curentul cald al A&icii de ht:e 5 -r= j:nsgre sud-est pAntr cAnd intdlnea capul sudici. Z=:: --.=-:-:i. unde se despargea in curenli coniinentali: :<:=i.:-- i:::=u rechini se crea astfel un ,jgheab pentru

-:' -= :.::: Je aproape reizeci de kilometri care

:E!i:::= :-::--r-!:rul de continent, pdn care pe$tii eraul:=: :--=- i ::::1. Era un irezistibil bufet ln migcare,i+a ---- :: -;enumi- Remi.

S-. :r Reei a!-u-sesere grijd se dmene in interiorult :ee .. ::::ris€rA ,lona de siguran;a,,, acea fAgie de

12 CLIVE CUSSLER, CRANT BLACIOVOOD

patruzeci li cinci de metri de ape limpede precum cdstalulde lAnga insula Chumbe. Dincolo de ea se afla heul carese deschide lnspre canal. Nu aveau cum sa nu observelinia de demarcafie: curentul, care se deplasa cu qase

noduri sau poate chiar mai mult, ridica o perdea tulburede nisip, alunecAnd de-a lungul bancului de nisip alinsulei. Sam gi Remi poreclisere aceaste poqiune ,,zonade adio"; daca paqeai in curentul vertiginos fere o coar-dA de sigurangi, cagtigai o celatorie farl intoarcere lnsusul coastei.

in ciuda pericolului - sau poate tocmai datoriteacestuia - cdlatoria anuale ln Zanzibar se numara pdntrepreferatele lor. Pe l6nge rechini, peftii cu care se hrtneauace$tia, curenlii vertiginogi 9i furtunile de nisip subacva-tice, curentul Afticii de F-st le oferea gi comori - de$i erau,de obicei, doar Iiagmente $i reme$ife lipsire de alte valoaredecdt aceea cd le suscitau curiozitatea, Sam qi Remi se

mulqumeau cu atAt. De-a lungul secolelor, corebiile navi-gasera pe lange coasta esrice a Afticii, de la Mombasapdna la Dar es Salaam, multe dintre ele fiind incercate cuaur, pietrc prelioase qi fildeqi, avAnd ca destinagie oraqeleimperiilor coloniale. NenumArate corebii se scufundaserein canalul Zanzibar $i ln pteajma acestuia, cu incArceturiledsipite pe fundul apelor, alteptand ca un curent se lescoatd la iveale sau sa le impingl sub ochii unor scufun-ddtori curiogi precum solii Fargo. De-a lungul anilor,gdsiserA monede de aur 9i de argint din vremea ImperiuluiRoman, altele batute de coroana Spaniei, ceramice dinChina, jad din Sri Lanka, tac6muri de argint... Desco-periserd de toate, atat lucruri fascinante, cat li obiectelegate de existenga cotidiane. Deocamdati, ln aceasteceletorie gdsised un singur obiect notabil: o monedade aur fasonate precum un diamant, atdt de incrustatecu depuneri marine, incat nu mai puteau distinge niciun detaliu.

Imperiulpierdut g

. Sam pi Remi mai urmerira rechinii hrenindu-se oretde cdteva minute, iar

"poi, irr.uuiirrlarrd;;;;;:;;:

::-tj:y.,'" $i incepura sa.lnoate inspre ,ud de-" lungrrirundutui apei, oprindu_se din cdnd in ciind pe rdnd pent"rua rescoli nisipul cu o palera de ping-pong, in speranla camovlla pe care o ochisera ascundea o buiaqica-de istorie,. Insula Chumbe, cu o lungime de circ" ** til"_i"i

:1,9 ,r1.. de trei:

9re forma unei cizme de femeie, cutrbla, glezna Si vdrful indreptate inspre canal, iar garnba,rocul ascuiit qi talpa _ faqa in faqi cu ZaruibarullChiaidea.supra gleznei. bancul de nisip era inrrerupt de ungoltuletcare ducea Ia laguna creatd de tocul ascu;it.

. Dupe ce se tarere de-a lungul nisipului vreme decrncrsprezece minure, Sam qi Remi ajunseser! acolo undetasra,care alcatuia tocul se desprindea de restul insulei fise rndreprara inspre vest pAna la zece metri de plaja, dupa

Tre pomtre din nou spre nord, pentru a_gi continua

cautarea. Acum incepure se fie mai atenfi. b"_" lunguiacestei-fasiide nisip, canalul se afla periculos de aproa-pede plajd, un inrdnd de forma unui balon.ar. Ie ,.stiengea.zona de siguranqa,, la doar doisprezece metri. Remi inotaaproapede mal, cu c6giva metri inaintea lui Sam, fiecaredntre €i asigur6ndu-se periodic ca celelalt nu s-a lasatpuftar inspre heu.

,, .Cy..?"d" ochiului drept, Sam zari ceva strelucind,ttcArul fule^urant al aurului. Se opri din inot. $i infipseSenunchii in nisip, apoi ciocani cu curitul in rezerv;loe oxlgen penrru a.i atrage aten[ia lui Remi, Aceasta seoFn la randul ei, se rdsuci $i inote pane la el. Sam ardta

:lT]: ":.t toc. Remi incuviinta din cap. Sam pomiinainte, inotind inspre ldrm p6nd cAnd zarirr bancurileJ€ nrsrp. tra unzid de nisip de aproape parru merri inal-n.qe, delimitAnd. o rbpa unde ad6ncime; apei crestea, dera mar pujrn.de doi metri pAna la gase metri. Se oprirA lntala bancului li privirl imprejur.

14 CLIVE CUSSLER, GRANT BLACKWOOD

RidicAnd din urneri, Remi ll lntreba unde anume.

Sam ridice la rAndul sau din umeri 9i continue sl-9ipoarte pdvtea de jos ln sus, de.a lungul bancului. Acoloera! Zari din nou, la gase metri la dreapta sa, sclipirea

aurului. Aici ,,zona de adio" era i mai aproape, la nici treimetri tn spatele lor. Chiar 9i de la aceaste distanttr simleau

v6ltoarea curentului, asemenea unui vertej care lncetcase-i trage lnspre adancuri.

Ieqind din peretele bancului, cam pe la lnellimea ta'liei, se afla ceea ce pirea o po4iune de aproximativ cinci'splezece centimetri din inelul unui butoi. Degi era acoperit

cu depuneri marine, ln cAteva locuri curentul lmprogcase

inelul cu nisip, scogAnd la ivealA luciul metalic.Sam tntinse mAna Ei lncepu sa impra$tie nisipul din

jurul inelului. Po4iunea libere deveni tot mai mate,

doudzeci de centimetri, apoi doulzeci gi cinci, lnainte de

a se cutba gi a se pierde ln nisip. Sam ridica paleta,

incercdnd si dezgroape cAteva dintre doagele butoiului,asta dactr lemnul putrezise cumva tntre timp.

Sam nu mai agita paleta. Privi lnspre Remi 9i vezu ce

ochii i se merisera ln spatele maitii. Deasupra inelului nuse afla lemn putrezit, ci o fagada din metal curbat' Sarn se

lasa in genunchi gi lnainta pAnn cAnd pieptul li era aProape

lipit de banc, apoi lgi intinse gdtul gi incepu se flutulepaleta ln spatele inelului. Dupa treizeci de secunde, se

forme o cavitate. Cu g:ija, migcAndu-se lncet, Sam l9i

strecure mana ln golul format qi palpe interiorul cu

desetele rasfirate.lgi retrase bralul gi se indeparta de obiect p6na c6nd

ajunse in dreptul lui Remi. Ea ll privi cu ochi avizi. El

incuviinle din cap. Nu lncdpea lndoiala: butoiul nu era

butoi, ci clopotul unei co$bii.

- Ei bine, nu me alteptam la asta, zise Remi c6teva

minute mai taviu, dupe ce iegisera la suprafali.

lnLpei'jttlpie ut 15

- Cred qi eu, li respunse Sam dupa ce 19i scoase dingurn capul tubului de respirat.

Pane acum, obiectul cel mai rnare pe care gdsiser{fusese o tava de argint de pe o navA de fiansport din celde-al Doilea Razboi Mondial.

Remi tqi scoase labele de scafandru 9i le arunce pestebalustrada, pe duneta navei pe care o lnchiriasere - ogalupi ca acelea pentru transportul de persoane, lungl de

sapte metri fi jumetate, fabricatd de Andreyale qiproiectate de Joubert-Nivelt, avAnd incrustagii de lemnlacuit de tec qi ferestre ln stil retro precum cele alemenourilor -, iar apoi se ctrlAre pe scare, urmate de Sam.Dupe ce lli scoasere gi restul echipamentului qi il duser{in cabina galupei, Remi lua doua sticle de apa din ladafrigorifice gi li arunce una lui Sam. Se agezari pe scaunelele pe punte.

- De cat timp crezi ce se afla acolo? tntreba Remi.

- E greu de zis. Nu dureaza mult pane se capete patine.Va rrebui se vedem grosimea depunerilor de pe restulr:s.rlui. lnteriorul perea destul de pujin afectat.

- Dar limba?

-:.N-am dat de ea.

- Se Fare ca avem o decizie de luat.- -{rci ai dreptate.liu dm ca guvemul tanzanian avea nigte legi neorto.

b "\l tenea vorba despre obiectele recuperate de pegt- ir insia Chumbe era cunoscute o{icial sub numele.L ki \lain Insula Chumbe, iar o bune parte din eaLo irFatita inne un Sanctuar al Recifului gi o Rezervaliee Hri de C-crali. inainte ca Sam gi Remi se poatd actionab ran €L uetuiau sl lqi dea seama daci clopotul se a{lab qq.na linue aceste zone protejate. Dace aveau se

'\.F- c obGtacol, puteau se deace la urmAtorul pas

a .rtc'iin|a iml{catA: sd stabileasce provenienp gi/sau

cliz clogcului, o etapa necesad daci voiau se-l