g

Eo

Uo

(n

.-e

2 apnlie 1865Richmonl, Virpinia

Parea sa pluteasca prin ceala serii ca o jivini ameninta-toare ridicatA din milul primordial. Silueta ei scunda se zareanea$a $i primejdioasi pe fundalul copacilor de pe Frm. Sezarcau umbrele fantomatice ale unor birbati migcindu-se pepunte sub lumina galbena a felinarelor, iar picaturile de apaalunecau in josul bordurilor ei cenu5ii, prelinglndu-se in apelelenege ale riului James,

Nava ?exal tregea nerabdatoare de parima de ancorare,ca un ogar gata se fie eliberat din lesi pentru vinatoare.Qbloane solide din fier acopereau gurile tunurilor, iarcuirasa groasa de cincisprezece centimetri de pe cazematanu avea nici o zgirietura. Doar drapelul alb cu rogu din vir-ful'catargului, in spatele cosului, atimind moale in aerulumed, arAta cA este un vas de 'lupta al Marinei militare aStatelor Confederative.

Oamenilor de pe uscat li se parca patxaloasa fi urita, darmarinarii ii observau irnediat fo4a 9i gralia- Era durd. 5i aduci-toare de moarte, ultima din acest model ciudat pomit spre dis-trugere dupa un scut, dar memorabil rnoment de glorie.

Comandantul Mason Tombs, aflat pe puntea din faF,trase o e$arfa albastri din buzunar 9i isi sterse transpira acarc tncepuse sA i se prelinga pe sub gulerul uniformei. incAr-carea mergea lncet, prea incet, Texas avea nevoie de hecareclipa de intuneric ca si reuteasca sa ajungn in larg. igi privinelinistit echipajul care cara blestemind lazi de lemn pepasarela, coborindu-le apoi in magazia de sub punte. Lizile

l0 Cr.rvr: Cl'ssr.rN

l)orctu ncobilnuil (h trrlc |cnlru (c(: ce confineau -rlocuntonlrlo ullcieh nlo gttvotnulrri irllirl la putere de patrurnl, ll?lu tdl r l,I r'lr$16 lt rr (lc rlltlri ce opreau linga doc,

lltllt dt ttlptrvlrlllllorll rlnrirnli (lc lupte ai unei companiirl, lllhnl.llt tlln t hl'ttt|l.

llfih lll l[ll|rtrn [t tvircu, ingrijorat, spre Richmond,rifl lf *lll ltrl lllnrctri rllrc nord. Grant reugise sa spargafilJll lfi'llfllnnll I I'clcrsburgului organizati de Lee, iarl.Ufi mtdr rl.r l|lrrlA r Sudului se retAgea spre Appomartox,*$*nhd ( rlrllnl{ ( onlederata in miinile fodelor unionistellt hflnlllt ltrx rrul ds evacuare era in plina desfigurare gir{$luala rl0ll lcl lrr ora$ul ale carui strAzi fusesera lasate pmda

Flttlhll ll lfl(,rii. Pemintul era cutremurat.de explozii, $i fla-!!l hlllnhu nouptea de la depozitele gi arsenalele pline cu

r$ llld ro crlu incendiate.'lirnrlx cra un barbat ambiqios gi energic, unul dinue cei

nrnl buni ofiteri din marina confederata. Era scund, cu trasA-lllri lrunloase, par $i sprincene Satene, barbe deasa rctcari Sio cxprcsie inflexibila in ochii negd ca mastna.

Comandant al unor canoniere mici in biEliile de laNcw Orleans pi Memphis, ofiler de artilerie la bordul blin-datului de luptaArtarsas ti ofifer secund pe temutul vas deatac Florida, Tombs se dovedise un om pedculos pentrucauza unionistE. Preluase comanda nayei Texas doar la olunA dupe ce se terminase construclia ei pe gantierul navalRocketts din Richmond, dupa ce ceruse gi supravegheaseefectuarea unui numiLr de modificlri pentru pregatirea unei ' ,

cllitorii aproape imposibile tn josul dului, pe lingi o miede tunuri unioniste.

igi lndrepta din nou atentia spre incdrcare 9i vazu cumultima caruF se desprinse de doc gi disparu in noapte. Scoaseceasul din buzunar, li silttr capacul $i il ridici sprc un felinarce atlma pe un stilp de pe doc.

Era opt $i douaz€ci. Ceva mai mult de opt orc pini in zori.Nu era destul timp pentu a parcurge ultimele douazeci demile printre furcile caudine, sub mantia lntunericului.

O trasura deschisA, trasa de doi cai pAtaU, opd lingadoc. Birjarul rimase leapan pe capra, iar cei doi pasageri

S,\tl,\Ri 1l

privira cum ultimele lazi erau cobodte prin trapa. Barbatulmai solid, in haine civile, statea ghbovit in timp ce un altul,care pu a uniforma ofitrerilor de marina, il privi atent peTombs gi li facu semn cu mina.

Tombs cobori pasarela spre doc, se apropie de trasura $isaluti regulamentar.

- E o onoare sa va vAd, domnule amiral, domnule secrctar.Nu sedearn ca vef avea timp sa venili sa va luad rimas-bun.

Amiralul Raphael Semmes, celebru pentru faptele sale devitejie de pe wemea clnd era capitan al n avei corsar Alabama,acum comandant al escadronului de blindate de pe riul James,didu din cap $i zimbi pe sub mustala data cu cearA $i pe

deasupra barbigonului mic de sub buza inferioara.

- Nici macar un regiment de yankei nu m-ar fi putut opsa vin sa va conduc,

Stephen Mallory secretar al marinei militare a StatelorConfederate, ii intinse mina:

- Prea multe depind de tine ca sa nu ne facem timp slvenim sa ili wim noroc.

- Am o nava solida 9i un echipaj curajos, zise Tombs cu

incredere, Vom reugi.

,. Zimbetul lui Semmes se stinse si ochii i se intuneca$:

- DacA vezi ca e imposibil sa teci de ei, va hebui sA arzigi sA scufunzi nava in pafiea cea mai adinca a dului, pentu ca

Un'iunea sA nu puni niciodatA mina pe arhivele noastre.

- Explozibilul e pregatit, il asiguri Tombs pe Semmes.Fundul navei va fi aruncat in aer, hzile cu greutad vor cadeape fundul riului gi nava o si mai inainteze o bucata buna phesd se scufunde.

Mallory dddu din cap aprobator:

- E un plan bun.Cei doi barbali din trasura schimbartr priviri pline de

subinlelesuri. O clipA se lasa o tacere stlnjenitoare, apoiSemmes spuse:

- imi pare rau si-1i mai pun o povarl pe umeri in ultimaclipa, dar vei avea in grijA un pasager.

- Un pasager? repeta Tombs, incruntat. Sper cA nu e cinevacare tine la vi4a.

12 CLrvr: Ct'ssr-r:R

- Nu are de ales, mormli Mallory.- Unde e? intebl Tombs aruncind o privire pe doc. Sintem

gata de plecare.

- O sa ajunga imediat, ii raspunse Semmes.

- Pot sa inheb clre el- O si-l recunogti destul de ugor. $i roaga-te ca si inami-

cul sa il identifice daca va fi nevoie sa il araf.

- Nu inteleg.Mallory zimbi pentru prima oara:

- Ai sa inFlegi, baiete, ai se intelegi.

- Mai am o informalie carc s-ar putea se-f foloseasc,, ziseSemmes, schimblnd subiectul. Spionii mei imi raporteaza cafostul nossu cuirasat cu piJj,tf,n, Atlanta, captumt anql hecutde vase monitor apa4inind yankeilor, a fost pus din nou inserviciu $i pahuleazA dul mai sus de Newport News.

Tombs se lumini:- D4 inteleg. Cum fdas are cam aceea5i forml si dimen-

siune, ar putea fi confundata cu AdarJaa in intuneric.Semmes aproba din cap Si ii intinse un steag impaturit:

- Stelele si dungile. Vei avea nevoie de steag p€nhumascarada-

Tombs lui drapelul Uniunii si il baga sub brat:

- O sa-l inall pe catarg inainte se ajungem la amplasa-mentele artileriei unioniste de la Trent's Reach.

- Atunci, mult noroc. spuse Sem.rnes. Lni pare rau cl nuputem sta plni plecati, dar secretarul tebuie sa prinda un8en, iar eu trebuie sa mA intorc la flota si sa-i supraveghezdistrugerea lnainte de sosirea yanleilor.

Secretarul marinei militare a Confederaliei ii stfnse lncao data mlna lui Tombs:

- Vasul de blocada For ya asteapta llnga Bermude ca savA rcincarce buncarcle cu carbune pentru urmatoarea etapi acalatoriei. Mult noroc, cApitane. Salvaea Confederaliei e tui

miinile tale-inainte ca Tombs sa mai spuna ceva, Mallory ii ordoni

birjamlui sl pomeasci. Tombs ridici mina lntr-un ultimsalut 9i nnase acolo, negtiind ce sA inFleage din ultimelecuvinte ale secretarului. Salvarea Confederaliei? Nu avea

S,\lt,\Rl 1u

nici un sens. Rlzboiul era pierdut. Cu Sherman inaintind la

nord de cele doui Caroline $i cu Grant maturind Virginia ca

un val uriat, Lee avea sl fie prins intre cele doua forfe

unioniste si constrins sa se Predea in citeva zile Jefferson

Davis va deveni, din Pre$edinte al Statelor Confederate, un

fugar de rind.

$i, in citeva ore, Texas putea foarte bine sa devina ultima

nava a marinei confederate care avea se piara la datorie'

Unde era salvarea in cazul 1n carc Texas reusea str i$i

indeplineasca misiunea? Tombs nu avea nici cea mai vaga

idee. I se ordonase se transPorte arhivele guvemamentale

intr-un port neutru, la alegerea lui, 5i sA ramha ascuns pina

ce avea sA fie contactat prin curier. Cum Putea scoaterea

din larl cu succes a documentelor oficiale sa lmPiedice

infringerea certa a Sudului?Girdurile ti furr intrerupte de ofrterul sau secund, locote-

nentul Ezra Cnven:- incarcatura a fost hansPortate la bord si depoziau' dom-

nule, ll anunF Craven. Si dau ordin sl se dezlege parimele?

Tombs se lntoarse sPrc el:

- Nu lnci. Trebuie sa luem un Pasager'

Cmven, un scolian solid 9i repezit' vorbi cu o combinatie

ciudata de accent irlandez $i sudist:

- Ar fi cazul sa se grabeasca-

- E O'Hare, mecanicul-gef, gata de plecare l

- Motoarele sint pomite la Presiune maxima'

- $i artileri$tii?

- Toli sint la Posturi.

- Ne vom faci cit mai Putin simtita Prezenta pinA lntllnim

flota federali. Nu ne putem permite se pierdem oameni sau

vreun tun din cauza unui obuz ratacit.

- Oamenilor n-o si le su da ideea de a intoarce celilalt

obrm.- Spune-le ca asa au sanse sa traiasca mai mult"'Amiii brrbati s€ intoarsera brusc $i privhi sPre mal cind

auzir! zgomotul unor copite care se apropiau. Clteva secunde

mai tfziu, un ofi1er confederat iegi calare din intuneric ai

ajunse pe doc:

14 Crrvri Cl'ssr.IR

- E vreunul dintre dunneavoasta comandantul Tombs?intrebi el cu o voce obosita.

- Eu sint Tombs, spuse capitanul faaind un pas inainte.Caltuelul cobori de pe cal 5i saluta. Era plin de praf gi

parea epuizat:

- Va salut, domnule. Sint capitanul Neville Brown, insar-cinat cu escortarea prizonierului dumneayoastrA.

- Prizonier! repeti Tombs. Mi s-a spus cl e pasager.

- Trat4i-l cum doriti, ridicA Bmwn din umeri cu indiferenli- Unde e'l intreba Tombs pentru a doua oara in noaptea

aceea-

- Ajunge imediat. Am v€nit inaintea grupului ca sa veaYertizez, sl nu vA ahmnti.

- E nebun? mormai Craven. De ce sa ne alarmarn?himi rispunsul la inhebare clnd o fasura inchisa intra

hurducAind pe doc, lnconjurata de un deta$ament de calircliimbracad in unifoma albastra a cavaleriei unioniste.

Tombs era pe punctul si strige echipajului seu sa scoatltunurile 9i si respingA inamicul, dar cApimnul Brown il oprii

- Linistiti-va" domnule comandant. Sint blieti buni, sudisti.Nu putearn tece de liniile unioniste decit in unifomB de yankei.

Doi barbafi descAlecarA, deschiseri u$a trasurii si ilajutara pe pasager sa coboare. Un barbat foarte lnalt 5i slab,cu o barbd teribil de cunoscuta, pisi obosit pe scinduriledocului. Purta catuse prinse cu lanturi de incheieturile mli-nilor 9i de glezne. Studie nava blindata weme de o clipa, cuo privire serioasi, apoi se intoarse si dedu din cap spreTombs $i Craven:

- BunA seara, domnilor, spuse el cu o voce ugor piti-gaiata. Sa presupun ca ma voi bucura de ospitalitatea mari-nei confederate?

Tombs amulise. Statea nemiscat linga Craven, arnindoiuluili.

- Dumnezeule, murmura Craven in cele din urma. Dacava Fefaceli, sinteli un actor bun, domnule.

- Nu, replicA prizonierul. Va asigur ca sint chiar eu.

- Cum e posibil? intrebi Tombs luat total pe nepregAtite.Brown incdleci la loc:

S,\lt,\R,\ l5

- Nu avem timp de explicatii' Trebuie sa $aversez podul

Richmond impreuni cu oamenii mei inainte sa fie aruncat in

aer. Acum dumneavoasha raspundeti de el'

- Si ce sa fac cu el l vru sa stie Tombs'

-'i'ineti-l inchis la bord pina primiti ordin sa fie eliberal'

Asta e tot ce mi s;a sPus sa va transmit'

- E o nebunie!

- Ca si razboiul, domnule comandant' ii arunca Brown

*r,. u*Jaina oin,eni calului 9i indepanindu-se' urmat de.mi-

i"it"" a"i^*t*, oeghizat in uniformele Cavaleriei unioniste'

Nu mai'e.u timp -<te

alte inreruperi care sl lntirzie cala-

toria na"ei Texas sire iad. Tombs se lntoarse spre Craven:

- Domnule locotenenr' conduceti-l pe "pasagerul"

nostru

in cabina mea 9i spuneli-i lui O'Hare sa himita un mecanrc

ra-i r""u,a "atti"fi.

Nu am de gind si mor la comanda unui

vas care tansPorta sclavi.

Barbatul cu barba ii zimbi:

- Va mulfumesc, domnule comandant' Va sint rccunosca-

tor Denbu amabilitate.'-' '- Nu . "-ot

.u--i mulfumiti, replica Tombs' mohorit' Pina

ta rasaritul soarelui vom face cu totii cunogtinld cu diavolul'

Foarte incet la inceput, apoi din ce in ce mai rePede'

frtu" po-i p" tit in jos, ajutita de curentul de doui noduri'

ifr t" ti*t"i nici o adiere ti, cu exceplia biziitului.motoa-

,"ior, ,iot "tu

ta"ut. in lumina palida a lunii in Pdmul Patrar'

uion""u p" apele negre ca o fantasma, mai mult sim[ta decit

vazuta, aproape o iluzie.'- pat i t^ nu aiba nici consistenla, nici forma' Doar mi5-

...uoatO.u de gol' conturul specral. plutind gt:u l"ng"ltarmului neclintit. hoiectat penmr o singufl mlsrune sl o

lingo* .aratoti.. conrm,ctotii reugiseri un vas uimitor' o

muiina a" tuUoi a"saviriita Pusa Pe apa de confedemli in cei

naru ani de razboi.' lt"n

"ti." Ouuta si doua motoare' cincizeci si oPi de metri

in luneime, doisprezece metri in ladme ;i putea pluti in aPe

l. "ri,ti tli *"t i udin.i-"' Laturile inalte de Patru metd

it l-"tut"i "tuu

inclinate spre interior la heizeci de grade

16 CLrv[ Cusslltp

:i a:oqerite :u rabla goase de cincisprezece centimehi, du_blata de treizeci de centirnetri ae UumUac ";;;;i;;;cincizeci de centimetri de lemn de stejar gi pln. Cuirasa

"ontinua sub linia de plutire formind un cot ondulat ce ." praon_gea de la carena.

. Iexas nu avea decit paFu tunuri, dar mu$catura lor era1:-:". .D:14._ tunuri Blakely ghintuite, cu obuze de

:1T11"", o" kilograme erau agezare la prova 9i la pupa, pe

prvolr, -ceea

ce le permirea sa traga salve Oe UorO, in timoc€ celelalte doue, cu obuze de heizeci si d"ra dtillo;;:si avtnd calib_rul de douazeci si t "i

a" ""rtl^"tri,-i"ioreau babordul si tdbordul.Spre deosebire de alte blindate de pe care fusesera inla_

turate mapinile cu abur, motoarcle ei e;au ._i, pot"hi"" ilnoi-noule. Cazanele masive erau asezab sub linia de olu-tire, iar elicele de doi merri o proiutsau ; ";;-;;J;,parsprezece noduri, echivalentul nautic a g"i.irere"e milepe orA - viteza imensa, neegalata de ni"i u; ail "uira;;;i;ambele amate-

_ ^To:lb.s era mindru de nava sa, dar gi trist stiind ca viara eiput€a lt toafle scufla. Insa era hotarit ca ei doi si scrie un

epitaf adecvat gloriei in asfmfit a Statelor Confederate.

^ -Urca o scara de pe punrea aflileriei si inna in ii_oi".i", o

incapere micl in- partea din fatA a cazrmatei, avind forma uneip_llanude cu vlrful retezat. hivi prin fantele de observalie Inrnunencul- de afar4 apoi dadu din cap spre tacutul pilorsecund, IJigh Hunt.

. - Vom merge cu viteza maxima tot timpul pina aiunsemla mare. domrule Hunt. va Febui ,a ni ri"n'"

"i."'r:ri" ",eluAm pe uscat.

,.^_L:il! Ilq,.O" riul Jame.s, etiindu-i roare meandrele eioancurue de rusip ca pe propriile buzunare, privi drept inaintesi isi inalF btubia:

- Lumina slaba a lunii imi e de ajuns si vAd ce se intimplape riu.

- Artilerigtii yankei se vor folosi si ei de ea-- E adevAral, dar bordurile noastre cenugii de_abia seziEsc h intuneric. Nu le va fi ugor si ne detecteze-

17

- Sa spelam ca asa va fi, oftA Tombs.IeSi printr-o.trapi din spate pe acoperi5ul cazematei.

fexas tocmai ajunsese la Drewry's Bluff Si trccea ca o fut-tuna printre canonierele ancorate din flota de pe riul Jamesa amiralului Semmes. Echipajele de pe blindatele ei surori,Vrginia II , Frederi-cksbug ti Richmond , care se pregiteaucu inima grea sa isi arunce vasele in aer, izbucniri brusc inurale cind Texas ljecru pe linga ei. Un nor de fum negruiegea din cogul ei intunecind stelele. Steagul de lupta con-federat plana teapin in vint, o imagine miscitoare ce nuavea sA mai fie vazutA niciodata.

Tombs igi scoase pll{ria $i o ridica deasupra capului.Era finalul visului ce avea sa se hansforme curind intr-uncoqmar al am&aciunii gi infringerii. Dar acesta era unmoment inalFtor pi trebuia savurat: fexas era pe cale sidevini legenda.

Apoi, la fel de repede cum apiruse, disparu dupa un cotal riului, urma lasata pe ape fiind singurul semn ce Eecusepe acolo,

Ceva mai sus de Tr€nt's Reach, unde armata federahconstruise un baraj dintr-o parte in alta a rlului $i sApase clte-va amplasamente pentru artilerie, Tombs ordona ca steogulStatelor Unite sa fie ddicat pe catarg.

in interiorul cazematei, puntea artileriei era pregatita d€acliune. Majoritatea oamenilor se dezbracasera pinA la Ulieqi stiteau llnga tunuri cu batiste legate pe frunte. Ofigerii l$iscoseserA hainele gi, ramagi in flanelele de corp trase pestebretele, strAbateau tacud puntea cu pa5i mari. Mediculnavei impi4ise bandaje gi ii invilase pe oarneni cum si lefoloseasca,

Pe toata puntea fusesera a$ezaE gale cu api pentru stinsfocul 9i nisip care sA absoarba singele. Pistoale gi pumnalescurt€ erau pregadte pentru respingerea celor care ar fiincercat sA urce la bord, iar pugtile erau lncarcaie ti cu baio-netele fixate. Trapele spre magaziile de sub puntea afiilerieierau deschise si troliile ri scripelii agteptau st ridice obuzele9i praful de pu5c6.