t

Prolog

Aeropor-tul Sflo Paulo,Bnziha,lggl

Cu un impuls putemic al motoarelor sale gemene cu reacfie,ingrijitul avion directorial se ridicl de pe pista, lansdndu-se invizduhul Qoltit deasupra oragului 56o Paulo. inaltdndu-se cu repe-ziciune deasupra cplei mai mari metropole din America I atina,aparatul Learjet ajunse curdnd la altitudinea de croazierd dedouasprezece mii de metri Si se indrept[ caffe nord-vest cu o vitezlde opt sute_ de kilometri la ori" Instalata intr-un scaun comod,, cufata in directia contrarA celei de mers, profesoara Francesoa Cabralse uita cu un aer meditativ pe fereastrir, la stratul parcf, de vata alnorilor, simtind deja lipsa strazilor invaluite in smog qi a energieiclocotit-oare din ora$ul ei de regedinp. Un sforait infundat, veninddin partea cealalla a culoarului dintre scaune, ii intrerupse cuge-tdrile. Se uita la,barbatul care era,sursa respectivului sunet, un tipde v0rsta mijlocie, futr-un costwn mototolit, qi se intreba, clatindnddin capi la ce se gdndise tatil ei atunci cdn i-l alese drept body-guard pe Phillipo Rodrigues.

isi scoase un dosar din servieta gi se apuca sa noteze cdte cevape marginea discursului pregltit pentru conferinla intemationalide geo-gtiinte ambientale de la Cairo. Revizuise cionia de weozece ori, dar meticulozitatea ii stitea cu desavdrgire in caracter.Francesca era o ingineri strilucita Si o profesoari extrem de

8 CLIVE CUSSLER $i PAUL KEMPRECOS

fespecmta, dar, intr-un domeniu si intr-o societate dominate de

UarUati, de la o femeie savant se a$tepta sd fte mai mult decdt

perfecta.

Cuvintele se inceto$au pe pagini. Cu o noapte inainte, statuse

pdna tdrziu, impachetand $i sistematizdndu-si hdrtiile cu lucrari

Stiintifice. Fusese prea surescitath ca si doarmi' Acum arunci o

privire invidioasi cltre-bodyguardul care sforiia si se hotdri siiraga un pui de somn. i'i puse discursul alaturi, inclin[ spltarul

scaunului bine capitonat si inchise ochii. calmat[ de loaptele gutu-

rale ale motoarelor, adormi in curdnd.

Visele nu intarziarf,. Plutea pe mare, inaltdndu-se Si cobordrid

ugor, ca o meduzi tinuti la suprafafi de valuri domoale. o senzalie

placuti, dar numai pdni in momentul cdnd un val o ridica mult si

apoi o lisi s[ cad| caun lift scipat de sub control. Pleoapele i se

ztatura, deschise ochii si se uita prin cabini. Avea o senzalie ciu-

datl, caSi cum cineva ar fi incercat sa-i ingface inima. Dar totul

pi,rea normal. Din sistemul de difuzoare se revdlsau in surdina

acordurile obsedante ale melodiei lui Antonio carlos Jobim, one

Note samba. Phillipo continua sa doarma dus. Senzatia ci nu era

totul in ordine nu voia sa dispara. se apleca si il scuturd"cu

bl0ndete de umar pe barbatul adormit.

- Phillipo, trezegte-te!

Mdna bodyguardului se repezi la tocul pistolului de sub hain[ 5i

birbatul se trezi instantaneu. se relaxa atunci c6nd o vizu peI

Francesca.

- Senhora,lmi cer scuze, spuse' cascdnd. M-a furat somnul'

- $i pe mine. Se intrerupse, pardnd sa-qi incordeze auzrul' Ceva

nu e in ordine.

- Ce vreli si sPunetri?

Ea izbucni inff-un rds newos.

- Nu $tiu.Phillipo zambi, cu expresia atotqtiutoare a blrbatului a carui

sotie a auzit hotii in timpul nopfii. o batu ugurel pe m6nd, spre a

o linisti.

- Ma duc sa vad.

. AURULALBASTRU 9

Se ridica si se intinse, dezmorfindu-qi oasele, apoi se pqse inmigcare 9i b5tu la uga carlingii. Aceasta se deschise si el iti vdricapul inauntru. Francesca auzi murmurul unei conversatii si r0sete.

CAnd se intoarse, Phillipo zilmbealarg, radios.

- Pilotii spun cf, totul e OK, senhora!Francesca ii multumi bodyguardului, se lasa din nou pe spate in

scaun gi trase addnc aer in piept. Temerile ei fuseseriL prostegti. Per-spectiva de a se elibera din rdsnita propriei minli dupa doi ani de

munci istovitoare o ficuse sf, nu mai aibi astdmpi?. Proiectul o

consumase, ii absorbise orele zilelor gi ale noplilor si ii distrusese

viafa socialf,. Privirea ii cizu pe divanul ce se lntindea de-alungulperetelui din spate al cabinei gi rezista impulsului de a verifica dacf,

servieta ei metalica era incA in siguran{i, in spafiul'dintre pemele

acestuia. in plicea s-o considere un revers al cutiei Pandorei. lnlocul relelor, avea sa raspdndeasca in jur numai lucruri bune, ime-diat ce avea s6 fiq deschis[. Descoperirea ei avea sa aduci sanitateqi prosperirate pentru milioane de oameni, iar planeta n-avea sa maifie niciodata aceeagi.

Phillipo ii intinse Francesci,i o sticltr cu suc rece, de portocale. iimulfumi, gAndindu-se ci ajunsese sal considere pe placul ei la scurt

timp dupi ce il cunoscuse. Cu costumul lui maro $ifonat, cu parulrarit qi incarunlit, cu mustata subtire si cu ochelarii rotunzi, Phillipoar fi putut trece drept un academician distrat. N-avea de unde sa $tiec4 el petrecuse ani intregi exersdndu-gi aparenfa de timiditate si de

stdngacie. Cultivat cu griji, talenful sdu de a se confunda cu mediulinconjurator, ca un tapet decolorat, il adusese pe un loc de frunteprintre agen(ii sub acoperire ai serviciului secret brazilian.

RodrigueS fusese'ales de tatal ei. La inceput, Frlmcesca se im-potrivige insistenlelor lui de a fi insotitl de un bodyguard. Era rnultprea inaintata in v0rsta pentru a avea nevoie de dadaca. Se de-

clarase de acord dupi ce vizuse ca tatal siu era sincer ingrijorat inprivinfa ei. Dar banuia ca pdrintele isi facea griji mai degraba lnprivinla chipegilor vdnitori de zestre decdt pentru siguranfa ei.

Francesca ar fi atras atengia barbatilor chiar si fdra averea familieisale. intr-un tinut al pirului negru qi al pielii de culoarea fumului, ea

10 CLIVE CUSSLER $i PAUL KEMPRECOS

iesea in evidenta. Ochii ei migdalali, de un albastru-inchis, genele

lungi gi gura aproape perfecta erau mo$tenirea lasata de buniculjaponez. Bunica nemtoaica ii incredintase parul castaniu-deschis,

gena staturii inalte 9i inclpifdnarea teutonicf, a maxilarului delicat

sculptat. Ea decisese cu multi vreme in urm?r ca silueta sa frumos

propodionath avea ceva de-a face cu traiul in Brazilia. Brazi-liencele pireau sa aiba trupuri croite special pentru samba, dansul

lor national. Francesca imbunitltise modelul nafural prin inter-

mediul multor ore petrecute in sala de gimnasticf,, unde se ducea

pentru a se elibera de stresul muncii.Bunicul ei era.un diplomat marunt atunci cdnd Imperiul Japonez

igi gasise sfdrsitul sub norii gemeni, in forma de ciuperca. Rama-

sese in Brazilia, se cisitorise cu fiica ambasadorului celui de-al

Treilea Reich, rimas fara slujbA in acelasi mod, devenise cetf,tean

brazilian gi se intorsese la prima lui dragoste, gradinaritul. ili mu-

tase familia la 56o Paulo, unde compania lui specializatlin peisa-

gistica se pusese in slujba celor bogali gi putemici. igi crease

legituri strdnse cu personalititi influente, avAnd funcfii guvema-

mentale gi militare. Fiul sau, tatal Francescai, folosise aceste fqlatiipentru a ajunge, f2ra efort, intr-o pozilie sus-pusa din Ministerul

Comertului. Mama ei studiase ingineria pu rezultate stralucite, dar

iqi l[sase deoparte cariera universitari pentru a deveni sotie si

mami. Nu-gi regretase niciodata decizra, cel pufin nu pe fa[i, dar era

incdntata fiindcA Francesca alesese si calce pe urmele ei academice.

Tatal ei sugerase sa foloseascir avionul lui directorial pentru a

ajunge la New York, unde avea programate intdlniri cu oficialitatide la Natiunile Unite inainte de a se imbarca pe o aeronavl comer-

ciala cu destinatia Cairo. Francesca era incintati sa se intoarca inState, fie gi numai pentru o scurta vizitit, si iSi dorea sa poata

indemna avionul sf, zboare mai repede. Anii pe care ii petrecuse

fnc6ndu-si studiile tehnice la Stanford University din Californiaaveau sf, reprezlnte intotdeauna o amintire plicuta. Se uita pe geam

si realiza ci nu avea idee unde se aflau. De c0nd plecasera din S5o

Faulo, pilotii nu didusera nici un raport cu privire la deplasarea

AURULALBAS.TRU 11

avionului. isi ceru scuze fafi de Phillipo, apoi se duse tntins sa-si

strecoare capul pe uga carlingii.

- Bom dia, senhoresl Ma intrebam cam pe unde ne aflam $i cdt

de mult o si mai ram6nem in aer.

Avionul era pilotat de capitanul Riordan, un american numaipiele qi os, cu parul tuns scurt, de culoarea paiului, gi cu accent de

Texas. Francesca nu-l mai vazuse niciodata pdni atunci, dar asta nu

reprezenta ceva de mirare. Cum nu era de mirare nici faptul ca

Riordan avea o altf, nationalitate. Desi proprietate particulara,

avionul era inffetrinut de o linie aeriana locali, care fumiza pilofii.

- Bowanis deeyass, spuse el, cu un z0mbet strAmb, zgdriindu-iurechile cu portugheza lui cisipita $i mraganaa, sdl Chuck Yeagerl.imi cer scuze fiindci nu v-am tinut la curent, domnigoara. Amvhzut cit dormeati $i n-am vrut si va deranjlm.

ii facu cu ochiul copilotului, un brazilian inde3at, ai caruimu+chi supradimensionafi sugerau ca isi petrecea o grirmada de

timp ridicdnd greut41i. Acesta zdmbi cu un aer de cunoscf,tor, intimp ce ochii ii rAtaceau pe trupul Francesci,i. Ea se simti ca omami care daduse peste doi baiefi neast6mparali, pe punctul de a

face o pozna.

- Care e orarul nostru de zbor? intreba, in stilul unui om de

afaceri.

' - PAA|, sqntem deasupra Venezuelei. Ar trcbui sa ajungem laMiami peste vreo trei ore; O str ne destindem'pufin picioarele invreme ce realimentam gi-o s€r sosim la New York dupa alte ffei ore.

Ochii de om'de stiintl ai Francescdi erau atragi de ecranele de

pe panoul de comandi. Copilotul ii obsewi interesul $i nu izbuti sa

lase si.i scape ocazia de a impresiona o femeie frumoasi.

- Avionul asta e atdt de degtept, inc6t se poate pilota singur, invreme ce noi urmirim un rneci de fotbal la televizor, spuse el,

arltAndu-si dintii mari.

I General american de aviatie, nascut in 1923, primul om care a reugit sa spargabariera sunetului pe un aparat de zbor. (n.red.)

12 CLIVE CUSSLER $i PAUL KEMPRECOS

- Nu-l lasa{i pe Carlos si vf, arunce praf in ochi, zise piloful.Asta e EFISI, sistemul de instrumente electronice de zbor. Ecranele- jr

inlocuiesc aparatele de rnf,sura cu care eram obisnuiti.

- Mulfumesc, spuse Francesca, politicoasf,. Arata spre unaparat.Astaeobusola?

- Sim, sr'm, rf,spunse copilotul, m6ndru de succesul explica-tiilor sale.

- Atunci de ce arattr ctr mergem aproape direct citre nord?lr1

intreba ea, inprefindu-$i fruntea. N-ar trebui sa ne indrept[m multrmai sprb vest, caffe Miami?

Barbatii schimbartr o privire.

- Aveti un spirit deosebit de observa{ie, senhora, spuse texanul. ,

E cdt se poate de corect. Numai ci, ii aer, linia dreapti nu est€ intot- ,

deauna drumul cel mai scurt dintre doui puncte. Din cauza curburiiplmdntului. Ca atunci c6nd zburati din Statele Unite spre Europa gi

drumll cel mai scurt e in sus 9i pe o curba ampla. A trebuit s[:,rezolvam gi ploblema spa{iului aerian al Cubei. C[ doar nu vremsa-i sara Fndara batranului Fidel.

Din nou un semn rapid din ochi Si un zdmbet atotcunoscator.

Francesca dadu din cap inff-un gest de apreciere.

- Vi mul$rnesc pentru timpul acordat, domnilor! A fost extremde instructiv. Va las str vi reluafi activitatea.

- Nici un deranj, doamnl! Oricdnd la dispozi{ia dumneavoastrd,

Cdnd se agezi pe scaunul ei, Francesca fierbea. Tdmpilii!O cre- i

deau o idioata? Ce si-ti spun, curbura parndntului!

- E totul OK, aga cum am spus eu? intreba Phillipo, ridicdndu-qiochii din revista pe caxe o citea.

Ea se aplecf, peste culoarul dintre scaune gi vorbi cu vocejoasa, egala.

- Nu, flu e totul OK. Cred cb avionul e pe o alffi ruH. ii povestibodyguardului despre irtdicatiile busolei. Am simtit ceva ciudatin somn. Cred ci a fost rotirea avionului atunci cdnd au schimbat lii

directia.

I Electronic Flight Instrument System

. AURULALBASTRU 13

- Poate va inSelati.

- Poate. Dar nu cred.

- Le-ati cerut pilotrilor o explicalie?

- Da. Mi-au lnSirat o poveste absurdi despre distanta cea maiscurti dintre doua puncte, care nu poate fi o linie dreapta din cauza

curburii pamAntului.El inal@ dintr-o sprdnceanf,, la prima vedere parhnd surprins de

raspuns, dar inca nefiind convins.

- Stiu pi eu...Francesca medita asupra altor inconsecvenfe.* tti aduci arninte ce-au spus c6nd au venit la bord, ci sunt

piloli inlocuitori?

- Da. Au spus despre ceilalti pilofi ci au fost rechemafi, pentrua fi trimisi intr-o alta misiune. Ci le-au luat locul pentru a le faceun serviciu.

Ea clatina din cap.

- Ciudat. De ce era nevoie si pomeneasca asta? Ca $i cum ar fivrut si preintdmpino orice intrebare ce mi-ar fi venit in minte. Darde ce?

- Am o oarecare experienla de navigalie aerianA, spuse

Phillipo, dus.pe gdnduri. M[ duc sa vad cu ochii rnei.Se indrepta din nou, agale, cirtre carlinga. Frarr-cesca auzi rdsete

de barbafi gi, dupa cAteva minute, el se intoarse zdmbind. Dar ztm-betul ii pali atupci cAnd se agezh.

- in carlingf, e un instrument care atata planul initial de zbor.

Nu urmerim linia albastri, aga cum ar trebui. Ati avut dreptate gi inprivrnfa busolei,,lise el. Nu suntem pe cursul corect.

- Pentru numele lui Dumnezeu, ce se intdmpla, Phillipo?Chipul lui cap[ta o expresie gravi.

- Tatil dumneavoastri a omis si vi spuna ceva.

- Nu inpleg.Bodyguardul arunca o privire spre carlinga inchisa.

- Auzise anumite luoruri. Nirnic care si-l convinga cf, erati inpericol, dar destul de multe ca sa fie domic s6 se asigurg ca suntprin preajma in caz cit ave(i nevoie de ajutor.

14 CLM CUSSLER siPAULKEMPRECOS

* Se pare ca ajutorul ne-ar prinde bine amdndurora.

- Sim, senhora. Dar, din nefericire, trebuie s4 ne descurclmsinguri.

- Ai o arma? intreba ea pe nea$teptate.

- Bineinteles, rtrspunse el, ugor amuzat de intrebarea pragmaricApusa de femeia aceea frumoasa gi cultivata. Ati vrea sa-i impugc?

- N-am vrut si spun... nu, sigur ca nu, raspunse Francesca, posor ilmordta. Ai vreo idee?

- O arma nu e f4cuti numai pentru atrage, zise el. Se poatefolosi ca mijloc de intimidare, ca amenintrare. impun6ndu-le oame-nilor sa faci qi ceea ce nu vor.

- Cum ar fi si ne duca in direclia corecti? , i ,

- Spet, senhora. O s6 trec la acliune. O sa le cer politicos sa

aterizeze pe cel mai apropiat aeroport, spun6ndu-le ci asta e doiringa dumneavoastri. Daci refuza, o sa le-ardt arma gi-o sa le sputr

'

ca nu vreau sa mi oblige s-o folosesc.*Pii nu pogi s-o folose$ti,'zise Francesca, alarmati. Daci faci o

gaura in avion la altitudinea asta, o sd se depresrtizeze cabina gi-o

sl fim mo4i cu totii in cdteva secunde.

- O observatie cdt se poate de la locul ei. O sa le fie cu atat maifrica. ii lua m0na Si i-o strinse. I-am spus tatalui dumneavoastri'c-o sf, vi port de gijh, senhora I

Ea clatina din cap, ca gi cum gestul acela ar fi putut alunga "

situatia fur care se giseau. i

- $i daca mi inSel? Daci nu sunt decdt nigte piloti nevinovafi,care-gi fac meseria? , ,r,,

- Pai atunci e sirnplu, zise el, inAl$nd din umeri. Luim legatur4 ,,

prin radio, ateizhm pe cel mai aproiriat aeroport, aducem polilia, ilamurim lucrurile, apoi ne continuam cAhbria.

Se intrerupseri brusc din vorba. Upa carlingii se deschisese gi

capitanul toctnai intra in cabina. Veni spre ei fira graba, fiindnevoit si se aplece din cauza plafonului scund.

- Adineauri ne-ai spus un banc excelent, zise, cu zAmbetul luistrdmb. Mai gtii si altele?

+.- Imi pare ra:u, senhor, raspunse Phillipo.

AURULALBASTRU 15

- PaAi, ulm eu unul pentru tine, riposta pilotul. l

Ochii istoviti ai lui Riordan, cu pleoapele ingreunate de obo-

sea16, aveau o privire somnoroasd. Dar miscarea cu care isi duse

mdna la spate, sco[0nd pistolul pe ca"re gi-l pusese la cenfurd, nu

avea nimic lenevos.

- Da-l incoace, ii spuse lui Phillipo. incet'Bodyguardul isi deschise larg haina, cu mare griji, astfel incdt

tocul armei sa se vada foarte bine, apoi scoase pistolul cu vArfurile

degetelor. Pilotul si-l Ardesa la centur&.

- Grazyeass, amigo, spuse el. E intotdeauna plicut sa ai de-a

face cu un profesionist. Se ageza pe bralul unui scaun $i, cu mAna

liberf,, iqi aprinse o tigara. Eu gi prietenul meu an stat de vorba qi

ne-am gAndit ca e posibil sa ne fi dibuit' Ne-am inchipuit ci ne ve-

rifici cdnd ai venit a doua oara, a$a ca ne-am decis sa df,m toate

ca{ile pe fa1a. ca sa nu existe neintelegeri.

- Clpitane Riordan, ce se petrece? intreba Francesca' Unde

ne duceti?

- Au spus ei ca eqti degteapti, zise pilotul, chicotind. Parterrerul

meu n-ar ii trebuit sa-li dea aere cu avionul. Barbatul sufla pe nari

doua fuioare gemene de fum. Ai dreptate. Nu mergem la Miami,

suntem in drum sPre Trinidad.

- Trinidad?

- Am auzit ci e un loc cu adevn'rat dragu{'

- Nu inleleg!

- Uite cum stau lucrurile, senyoreeta. !i s-a pregatit o petrecere

de bun venit la aeroport. Nu ma-ntreba cine 1i-a pregatit-o, ca nu

am idee. $tiu doaf c-am fost angaja{i caisa te ducem acolo. Lucru-

rile trebuiau sa mearga frumos gi simplu. Aveam de g0nd s[

spunem.c-avem probleme mecanice si ci trebuie sA aterizam.

- Ce s-a-nt6mplat bu pilotii? intrebi Phillipo.

- Au avut un accident, rdspunse celalalt, cu o u$oar6 ridicare

din umeri.' Arunci mucul de fgara pe podea. Asta e situatia'

domni$oara! Stai lini$titi Si totul o sf, fie perfect. Cdt despre tine,

cavaleiro,imi pare riru cd te fac str dai de belea cu sefii tai. Acum a$

putea sa vi leg pe am0ndoi, dar mf, gdndesc c6 n-o sa facefi weo