Clive Cussler, marele maestru al romanului american de actiune si aventuri, a copilrit n Alhambra, California. A studiat la Colegiul Pasadena City timp de doi ani, dup care s-a nrolat n trupele de Aviatie pe timpul Rzboiului din Coreea, unde a lucrat ca mecanic de avion si inginer de zbor n cadrul Serviciului de Transport Aerian al Armatei. Dup liberare, a devenit copywriter si apoi director de creatie pentru dou mari agentii de publicitate. La acea vreme, el a scris si produs reclame pentru radio si televiziune care au cstigat numeroase premii internationale, dintre care unul la Festivalul de Film de la Cannes. Clive are 3 copii: Teri, fiica nscut n 1957, Dirk, nscut n 1961 si Dayna, nscut n 1964. Cussler a nceput s scrie n 1965 si a publicat primul su roman cu Dirk Pitt n 1973, intitulat THE MEDITERANEAN CAPER. Prima lucrarea de non-fictiune, THE SEA HUNTERS, a fost lansat n 1996. Datorit acestei lucrari, Consiliul Guvernatorilor Colegiului de Marina de la Universitatea de Stat din New York a considerat THE SEA HUNTERS a fi o teza de doctorat si i-a acordat lui Cussler titlul de Doctor n Filosofie n luna Mai a anului 1997. A fost prima dat de la fondarea Colegiului n anul 1874 cnd s-a acordat drept rsplat un astfel de titlu. Renumit colectionar de automobile clasice, Cussler detine 85 de exemplare frumoase cu design interior lucrat manual dar si automobile decapotabile din anii '50 lucrate n serie. Ele sunt adpostite n apropierea localitatii Golden, Colorado. n prezent, Cussler si mparte timpul ntre muntii din Colorado si deserturile din Arizona. Romanele lui Clive Cussler sunt publicate n peste 40 de limbi strine n mai mult de 100 de tri, cititorii si depsind cifra de 125 de milioane.

Clive Cussler

Cyclops Volumul 1+2

9 martie 1918 Marea CaraibilorClipele mineralierului Cyclops erau numrate. Peste exact patruzeci si opt de minute avea s devin groapa comun a celor trei sute nou persoane aflate la bordul su, pasageri si echipaj laolalt, o tragedie cu neputint de nchipuit nici n cele mai negre presimtiri, dezmintit de o mare cu ap lin si un cer limpede ca de cristal. Pn si pescrusii care-l nsotiser n ultima sptmn tsneau din mare cu o lenes indiferent si-apoi se afundau, cu simturile molesite de vremea blnd. Briza usoar de la sud-est abia unduia steagul american de la pupa. La ora trei si jumtate n acea dimineat, cei mai multi dintre pasageri si marinarii care iesiser din cart nc dormeau. Doar ctiva, incapabili s doarm de cldura molesitoare a vntului de flux, stteau pe puntea superioar, aplecati peste balustrad, urmrind lunecarea lin a prorei si nfundarea sa usoar n hula care se rostogolea sub vas. Talazurile preau s se miste sub suprafata neted a mrii, n timp ce forte nfricostoare se adunau n adncuri. La timona vasului Cyclops, locotenentul John Church se uita distrat pe hublou. Fusese de cart de la miezul noptii si altceva nu avea de fcut ca s rmn treaz. Remarc vag nltimea valurilor, tot mai mari, dar, atta timp ct erau blnde si rzlete, nu vedea nici un motiv s reduc viteza vasului. Mngiat de un curent prietenos, mineralierul nainta cu nou noduri, trndu-se sub propria greutate. Cu masinria nvechit si neglijat de mult vreme, vasul era mpins doar de motorul de la babord. La scurt timp dup plecarea din Rio de Janeiro, motorul de la tribord se defectase, iar mecanicul-sef spusese c reparatiile nu puteau fi fcute dect n Baltimore. Locotenentul Church trecuse mnat de ambitie prin toate gradele marinresti pn s ajung ofiter de vas. Era un tnr subtirel, grizonat nainte de vreme si mai avea doar cteva luni pn s mplineasc treizeci de ani. Navigase deja n jurul lumii de patru ori, pe o sumedenie de tipuri de vase. Cyclops era ns cel mai bizar vas cu care avusese de-a face n cei doisprezece ani petrecuti n marin. Aceasta era prima lui cltorie pe vasul construit n urm cu opt ani, o cltorie nu lipsit de ntmplri stranii. De la plecarea din port, un marinar czuse peste bord si fusese practic sfrtecat de elicea de la babord. Apoi, s-au ciocnit de crucistorul Raleigh si asta a produs usoare avarii celor dou nave. n arestul de la bord se aflau cinci prizonieri. Unul, condamnat pentru uciderea brutal a unui alt marinar, era transferat la nchisoarea naval din Portsmouth, New Hampshire. La intrarea din portul Rio, a fost ct pe-aci ca vaporul s se izbeasc de un recif, iar cnd secundul l-a acuzat pe cpitan c pune n pericol vasul prin modificarea directiei, a fost arestat si consemnat n cabina sa. n sfrsit, mai era si nemultumirea echipajului si problema motorului de la tribord si un cpitan care-si bea mintile. Trecnd n revist toate aceste incidente Church avu presimtirea c ceva si mai ru urma s se ntmple. ngndurarea sa aproape deprimant fu ntrerupta de niste pasi apsati care se apropiau din hol. Se rsuci si lu pozitie de drepti la vederea cpitanului care intra n cabina timonei. Cpitanul George Worley, comandantul mineralierului era asemenea unui personaj iesit din paginile crtii Comoara din Insul. Tot ce-i lipsea era peticul de pe ochi si piciorul de lemn. Era zdravn ca un taur, aproape c n-avea ceaf, iar capul masiv prea s-i

tsneasc direct din umeri. Minile i atrnau pe lng corp si erau cele mai mari pe care le vzuse Church vreodat: lungi si groase ct o enciclopedie. Vesnic certat cu regulamentul, Worley purta drept uniform la bordul vasului su papuci de cas, plrie tare si izmene lungi. Church l vzuse pe cpitan n uniform doar atunci cnd Cyclops trgea la mal si Worley mergea n port cu niscaiva treburi oficiale. Mormind un salut, Worley trecu pe lng el si plesni barometrul cu o lovitur zdravn. Se uit la el si ddu din cap: Nu-i ru deloc, spuse el cu un usor accent german. Totul pare n regul pentru urmtoarele douzeci si patru de ore. Cu putin noroc, o s fie o datorie linistit, cel putin pn ajungem la Cap Latterass. Toate navele dau de dracu lng Cap Hatteras, spuse Church sec. Worley intr n sala hrtilor si privi iscoditor linia trasat care nsemna cursul navei Cyclops si pozitia sa aproximativ. Modific directia cinci grade nord, spuse el ndreptndu-se spre timon. O s ocolim Bancul Beah Ana-Marie. Ne-am abtut deja cu douzeci de mile la vest de cursul principal, spuse Church. Am eu motivele mele s evit crrile btute, i-o ntoarse Worley rspicat. Church se multumi s-i fac un semn crmaciului, iar Cyclops fu pus pe noua directie. Usoara rsucire lovi hula de la babord, iar cursul se schimb. Vasul prinse s nainteze anevoie. Nu m prea impresioneaz marea asta, numai c valurile au devenit ceva cam prea mari, spuse Church. Nu-i lucru neobisnuit n apele astea, replic Worley. Ne apropiem de zona unde se ntlnesc Curentul ecuatorial de nord si cel al Golfului. Am vzut marea neted ca o coal de hrtie, alteori cu valuri nalte de sase metri, rostogolindu-se frumusel si sfrmndu-se sub chil. Church vru s spun ceva, dar se opri, ascultnd. Un sunet de metal frecat de alt metal scrsni si invad cabina. Worley se purt de parc nu s-ar fi ntmplat nimic. Church, ns, se ndrept spre peretele din spate si scrut puntea lung a vasului. Era o nav mare pentru vremurile acelea, cu o lungime de o sut saizeci si doi de metri si o travers de douzeci de metri. Construit la Philadelphia, n 1910, functionase n cadrul Serviciului naval auxiliar din Flota Atlanticului. Cele sapte cale imense puteau adposti zece mii cinci sute de tone de crbune, dar n cltoria asta transporta unsprezece mii de tone de mangan. Coca ei era instalat adnc n ap, la treizeci de centimetri sub linia de plutire. Pe ct putea s-si dea seama Church, vasul era periculos de suprancrcat. Privind spre pupa, Church vzu cele douzeci de macarale de ncrcare ivindu-se din ntuneric, cu imensele gheare ale cupelor asigurate pentru vreme rea. Dar el mai deslusea si altceva. Coverta din mijloc se legna n ritmul valurilor ce lunecau sub chil. Dumnezeule! Coca se ndoaie dup mare, mormii Church. Worley nici mcar nu se sinchisi s priveasc. N-ai de ce te frmnta, fiule. Vasul meu va umbla mult vreme, cu putin trud. N-am vzut n viata mea un vas chinuindu-se n felul sta, insist Church. Worley se ls ntr-un fotoliu de rchit pe care l tinea pe punte si-si propti picioarele pe habitaclul busolei. Fiule, n-ai de ce s-ti faci griji pentru mineralierul Cyclops. sta o s strbat marea-n lung si n lat dup ce noi n-om mai fi. Nepsarea cpitanului nu reusi s domoleasc nelinistea lui Church. Ba mai mult, simtul primejdiei se adnci.

Dup ce pred cartul unui alt ofiter, Church prsii puntea si se opri la cabina de transmisiuni, la o ceasc de cafea cu radiotelegrafistul. Sparks, nu dormea astfel ca toti telegrafistii de vas, nlt privirea spre mirarea lui Church. Neata, domnule locotenent. Ai vreo stire interesant de la vasele din mprejur? Sparks ridic cstile de pe urechi: Poftim? Church repet ntrebarea. Doar o pereche de radiofonisti de pe dou nave comerciale care-si transmit mutrile de sah. Ar trebui s li te alturi ca s mai rupi monotonia. Damele sunt sportul meu, spuse Sparks. Ct de aproape sunt cele dou vase? Semnalele sunt destul de slabe... probabil se afl la mai bine de o sut de mile de noi. Church ncalec un scaun si-si sprijini bratele si brbia pe sptar. Cheam-i si-ntreab-i cum e marea pe la ei. Sparks ridic neputincios din umeri: Nu pot. Ai probleme cu transmittorul? E mai bun dect o trf havanez de saisprezece ani. Atunci, nu-nteleg. Ordinul cpitanului Worley, rspunse Sparks. Cnd am plecat din Rio, m-a chemat la el si mi-a spus s nu transmit nici un mesaj fr ordinul lui precis, nainte de-a ancora la Baltimore. Ti-a dat vreo explicatie? Nu, domnule. Al naibii de ciudat. Bnuiala mea e c trebuie s aib o legtur cu grangurul la pe care lam vzut mbarcnduse ca pasager la Rio. Consulul general? Am primit ordinul imediat dup ce a urcat la bord. Sparks se-ntrerupse si-si aps cstile pe urechi. Apoi ncepu s mzgleasc mesajul primit pe o bucat de hrtie. Dup cteva clipe, ntoarse spre Church o fat ngrijorat: Semnal de pericol. Church se ridic. Care-i pozitia? Douzeci de mile sud de Reciful Anguilla. Church fcu iute un calcul mental: Asta-nseamn c sunt la cincizeci de mile de, noi. Altceva? Numele vasului, Crogan Castle. Pror spart. Suprastructur avariat. Ia ap. Cer ajutor imediat. Pror spart, repet Church pe un ton mirat De la ce? N-au spus, domnule locotenent. Church se-ndrept spre us. M duc s-i raportez cpitanului. Transmite navei Castle c ne-ndreptm spre ei cu toat viteza. Chipul lui Sparks lu o expresie chinuit: V rog, domnule locotenent, nu pot. F-o! i ordon Church. mi asum ntreaga rspundere. Se rsuci, strbtu n fug coridorul si urc rapid scara care ducea la timon. Worley nc mai sttea n scaunul de rchit, balansndu-se o dat cu legnarea vasului. Ochelarii i alunecaser pe vrful nasului si citea din revista Liberty. Sparks a interceptat un S.O.S. la mai putin de cincizeci de mile de noi, anunt

Church. I-am ordonat s confirme receptionarea si s-i anunte c schimbm cursul s le venim n ajutor. Worley fcu ochii mari, sri din fotoliu si-si nclest minile de bratele lui Church, care tresri, lund-ul prin surprindere. Ai nnebunit? url el. Cine dracu ti-a dat dreptul s contramandezi ordinele mele? Durerea tsni din bratele lui Church cci strnsoarea ca de menghin din minile acelea l fceau s-si simt bicepsii storsi de orice vlag. Doamne Dumnezeule, cpitane, dar nu vei ignora un vas n pericol. Ba putem dac asa spun eu! Locotenentul rmase buimcit de iesirea lui Worley. Ochii injectati, privirea rtcit si duhnea de la o post a whisky. E o regul de baz pe mare, nu se ls el. Trebuie s le srim n ajutor. Se scufund? Mesajul spune c iau ap. Worley l mpinse pe Church la o parte. Pe dracu. Las-i pe nenorocitii ia s dea la pompe pn i-o salva vreun alt vapor, da n nici un caz Cyclops. Crmaciul si ofiterul de cart priveau uluiti scena n care Church si Worley se nfruntau fr s clipeasc. Atmosfera din cabin se umplu de tensiune. Acum toate nentelegerile trecute dintre ei rbufneau la suprafat. Ofiterul de cart fcu o miscare de parc ar fi vrut s intervin. Worley si ntoarse capul si mri: Mai bine vezi-ti de treaba ta si ai grij de timon. Church si frec bratul plin de vnti si l nfrunt pe cpitan: Protestez mpotriva refuzului dumitale de a rspunde la un S.O.S. si insist s fie consemnat n jurnalul de bord. Te previn... Si vreau s se consemneze c ai ordonat telegrafistului s nu transmit. Ai ntrecut msura, domnule. Worley vorbea apsat, cu buzele lipite ntr-o linie strns, subtire, cu fata scldat de sudoare. Consider-te arestat si consemnat n cabin. Mai aresteaz pe multi din ofiterii ti, sri Church iesindu-si din fire, si-ai s-ti conduci singur vasul sta blestemat. Deodat, nainte ca Worley s poat rspunde, Cyclops plonja adnc ntre valuri. Instinctiv, cliti de anii ndelungati pe mare, cei din cabin s-au agtat de primul obiect aflat la ndemn, ca s-si pstreze echilibrul. Grinzile navei gemur sub presiune, iar ei auzir cteva prituri. Sfnt Fecioar, murmur crmaciul, cu vocea ascutit de spaim. Gura, mri Worley, n timp ce Cyclops si rendrept pozitia la normal. A trecut si prin mri mai rele dect asta. ngrozit, Church si ddu limpede seama ce li se ntmplase. Cei de pe Crogan Castle, vasul care a trimis semnalul de pericol, spuneau c prora le e spart si suprastructura grav avariat. Worley se zgi la el. Ei si? Nu-ntelegi,... probabil c a fost lovit de un val urias. Vorbesti ca un nebun. Du-te n cabina ta, domnule. Nu vreau s-ti mai vd mutra pn n port. Church ezit, cu pumnii nclestati. Apoi, ncet, minile i se relaxar, pe msur ce-si ddu seama c orice alt discutie cu Worley era o pierdere de timp. Se rsuci si, fr un cuvnt, prsi cabina. Se opri pe punte si privi nspre prora. Marea prea nseltor de calm. Valurile sczuser sub trei metri si apa nu mai urca pe punte. si continu drumul si vzu

parmele legate de tambururi si de echipamentul auxiliar frecndu-se de parapet, n timp ce nava se legna purtat pe valuri. Apoi Church cobor s verifice cele dou cale cu minereu, scormonind ntunericul cu lanterna spre parapetii instalati s mpiedice manganul s se mprstie. Gemeau si scrsneau sub presiune, dar preau foarte rezistenti. Nu vedea nici un semn s se fi deplasat ceva. Si totusi simti o neliniste... si, pe deasupra, mai era si obosit. Cu un efort de voint, si reprim dorinta de a se ndrepta spre tihna cusetei sale, cci tot ce-si dorea acum era s nu mai stie de urgia de afar. Mai avea de fcut un tur de inspectie n sala masinilor, s verifice dac nava nu luase ap la santin. Drumul se dovedi lipsit de sens, prnd s confirme ncrederea lui Worley n Cyclops. Pe cnd strbtea coridorul ndreptndu-se spre popot s bea o cafea, usa unei cabine se deschise si-n prag apru consulul general al Americii n Brazilia, Alfred Gottschalk, care se opri, vorbind cuiva din interior. Church iscodi peste umrul lui Gottschalk si-l vzu pe doctorul vasului aplecat asupra unui brbat ntins ntr-o cuset. Fata pacientului exprima oboseal; era un chip tnr, blai, care contrasta vdit cu coama de pr alb de pe crestet. Ochii-i erau larg deschisi si reflectau team amestecat cu suferint, ochi care vzuser prea multe nenorociri. Scena era nc un episod ciudat care se aduga celorlalte din cltoria lui Cyclops nainte de plecarea din Rio, Church observase sosirea pe chei a unui convoi de masini. Consulul general coborase din masina oficial si-i dduse soferului instructiuni s-i fie ncrcate pe vas cuferele si geamantanele. Apoi, scrut vasul pn la ultimul detaliu, de la prora cu linii greoaie, neinspirate, care urcau, coborau si se opreau brusc, pn la pupa gratioas ca o cup de sampanie. n ciuda staturii sale mici si rubiconde, aproape comice, consulul general rspndea n jur aerul nedefinit al cuiva obisnuit cu cele mai nalte sfere ale puterii. si purta prul blond-argintiu excesiv de scurt, n stil prusac, iar sprncenele apropiate se potriveau perfect cu mustata tiat scurt din foarfece. Cel de-al doilea vehicul din convoi era o ambulant. Church privi cum o persoan era scoas pe targ si transportat la bord, ns nu reusi s zreasc nici o trstur prin voalul des care-i acoperea fata. Desi persoana de pe brancard fcea vdit parte din grupul consulului general, acesta nu-i ddu mare atentie, concentrndu-se n schimb asupra camionului cu copertin care trsese cu spatele. Urmri cu ngrijorare cum o lad dreptunghiular fu ridicat de una din macarale, rsucit n aer si depus n compartimentul din fat. Ca un fcut, Worley apru pe neasteptate s supravegheze personal ncuierea calei. Apoi l salut pe Gottschalk si-l nsoti pn la cabina sa. Aproape instantaneu, ancora fu ridicat, iar vasul porni la drum ndreptndu-se spre larg. Gottschalk se-ntoarse si-l zri pe Church stnd pe culoar. Psii afar din cabin si trase usa-n urma sa, cu ochii mijiti a nencredere. Pot s v ajut cu ceva, domnule locotenent...? Church, domnule. Tocmai mi-am terminat turul de inspectie pe vas si mndreptam spre popot s beau o cafea. Doriti s m nsotiti? O umbr de usurare trecu peste fata consulului, care-i zmbi. As putea. Niciodat nu dorm mai mult de-o or. Asta o nnebuneste pe sotia mea. A rmas la Rio? Nu, am trimis-o naintea mea acas, n Maryland. Mi-am terminat misiunea diplomatic n Brazilia. Sper s-mi nchei cariera la Departamentul de Stat din Washington. Lui Church Gottschalk i se pru nefiresc de nervos. Ochii lui iscodeau culoarul de la un capt la cellalt si-si tampona tot timpul gura mic cu o batist de mtase. l lu pe Church de brat. nainte de a bea o cafea, v-ar deranja, domnule locotenent, s m-nsotiti pn la

cala bagajelor? Church fcu ochii mari. Binenteles, domnule, dac asa doriti. Multumesc, spuse Gottschalk. Am nevoie de ceva dintr-un cufr. Dac Church gsi rugmintea neobisnuit, nu spuse totusi nimic, doar ncuviint din cap si porni ctre pupa cu micutul consul general gfind n urma sa. Ajunser sus sisi croir drum pe calea de acces care ducea de la cabina cpitanului dinspre pupa, pn la puntea de la prora, trecnd pe sub suprastructura covertei, stngaci sustinut de montanti de otel, ca niste picioroange. Lumina aburit, suspendat ntre cele dou catarge frontale, ca un suport pentru reteaua scheletic care lega cele dou macarale, arunca o strlucire spectral reflectat de luciul straniu al talazurilor n miscare. Ajungnd la o trap, Church deschise zvorul si-l invit pe Gottschalk n jos pe-o scar, luminndu-i drumul cu lanterna. Cnd ajunser pe puntea de jos a magaziei, Church cut comutatorul si aprinse becul din tavan care scld ncperea ntr-o lumin glbuie, nepmnteasc. Gottschalk trecu pe lng Church si se-ndrept spre lada asigurat cu lanturi reunite la capete cu lacte mari. Se opri acolo cteva clipe, privind-o cu o expresie plin de respect, cu gndurile aiurea, ctre alte lumi si alte timpuri. Church se uita de-aproape pentru prima dat la aceast lad. Pe laturile sale din lemn greu nu se afla nici un marcaj. Aprecie c aceasta avea o lungime de trei metri, o nltime de un metru si o ltime de un metru si treizeci de centimetri. Nu putea ghici ct cntreste, ns bnuia un continut foarte greu. si aminti cum se-ntinsese vinciul cnd ridicase lada la bord. Curiozitatea rzbtu prin masca sa de nepsare. V deranjeaz dac v-ntreb ce contine? Privirea lui Gottschalk rmase atintit pe lad. O relicv arheologic n drum spre muzeu, rspunse vag. Trebuie s fie pretioas, insist Church. Gottschalk nu rspunse. Ceva de pe capac i atrsese privirea. Scoase o pereche de ochelari si privi prin lentile. Minile ncepur s-i tremure si trupul i ncremeni. A fost fortat. - Imposibil. Capacul este att de strns de lanturi, nct verigile au lsat urme pe lemn. Priveste aici, spuse el, artnd un punct. Se vd urme acolo unde capacul a fost fortat. Zgrieturile alea probabil au fost fcute la mbarcarea lzii. Dar nu erau acolo acum dou zile cnd am verificat-o, sustinu Gottschalk ferm. Cineva din echipajul dumitale a umblat la ea. V faceti griji degeaba. Ce marinar ar fi interesat de o relicv care cntreste pe putin dou tone? Si, apoi, cine, n afar de dumneavoastr, mai are cheile de la lact? Gottschalk se ls n genunchi, smuci de unul din lacte si rmase cu brida lui n mn. n loc s fie de otel, era de lemn. Acum prea nfricosat. Ca hipnotizat, se ridic ncet, privi slbatic prin compartiment si nu rosti dect un cuvnt: Zanona. Era ca si cum s-ar fi declansat un cosmar. Urmtoarele saizeci de secunde au fost clipe de groaz. Consulul general a fost ucis att de rapid nct Church a rmas mpietrit de spaim, mintea nentelegnd nimic din ce vedea petrecndu-se sub ochii si. O siluet sri din umbr pe capacul lzii. Brbatul era mbrcat n uniform de marinar, dar nu puteai fi nselat de trsturile rasei sale, pr negru aspru si tepos, pometi proeminenti, ochi negri, lipsiti de orice expresie. Fr s scoat un sunet, amerindianul nfipse o lance n pieptul lui Gottschalk pn

ce vrful ei iesi prin spate, cam de douzeci si cinci de centimetri. Consulul general nu czu imediat. si ntoarse usor capul spre Church, cu pupilele lrgite si lipsite de orice viat. ncerc s spun ceva, dar nici o vorb nu iesi, doar un soi de tuse glgit care-i nsngera buzele si brbia. Cnd ncepu s se prbuseasc, indianul i puse un picior n piept si smulse lancea din trupul su. Asta era prima oar cnd Church l vedea pe ucigas. Indianul nu fcea parte din echipajul vasului si nu putea fi dect un pasager clandestin. Nu se citea pic de rutate pe fata lui tuciurie, nici mnie, nici ur, doar o expresie ca a unei msti tiate n piatr. Prinse lancea aproape neglijent si, tcut, sri de pe lad. Church si adun fortele pentru atacul slbaticului. Sri n lturi cu agilitate, evitnd mpunstura sulitei si zvarli cu putere lanterna n fata indianului. Se auzi o bufnitur surd cnd tubul metalic i lovi falca dreapt, zdrobindu-i osul si fcnd s sar ctiva dinti. Apoi, si prvli pumnul n gtlejul indianului. Lancea czu pe podea, iar Church o nhat de vrful din lemn si o ridic deasupra capului. Deodat, totul se nvlmsi cumplit n cal, iar Church se pomeni luptndu-se s-si tin echilibrul pe podeaua care se nclinase cu aproape saizeci de grade. Cumva reusi s se mentin pe picioare, purtat n jos de gravitatie, pn cnd atinse peretele nclinat. Corpul inert al indianului se rostogoli si i se opri la picioare. Apoi privi cu spaim neputincioas cum lada desfcut din lact se prvlea pe podea, zdrobind corpul indianului si tintuind piciorul lui Church de peretele de otel. Izbitura deschisese pe jumtate capacul lzii, dezvlundu-i continutul. Church se uit uluit nuntru. Privelistea neasteptat care-i apru n lumina tremurtoare fu ultima imagine care-i rmase ntiprit n timpul fractiunilor de secund care-l desprteau de moarte. La timon, George Worley asista neputincios la o scen nfricostoare. Prea c deodat, vasul se prbusise ntr-o groap fr fund. si prvlise prora n hul de dedesubt, iar pupa se npustise n sus, cu elicele mult deasupra apei. n bezna clocotitoare de deasupra, luminile de drum se reflectau ca pe un zid ntunecat care se ridica acoperind stelele. Adnc, din mruntaiele calei, veni un huruit ngrozitor care se simti ca un cutremur, fcnd nava s se zguduie de la prora pn la pupa. Worley nu mai avu timp s dea glas panicii care-l strbtu ntr-o strfulgerare. ncrctura se desprinse din chingi, iar minereul de mangan deschise n cderea sa drumul lui Cyclops spre adncuri. Mut de uimire, crmaciul privea nspre babord, unde stlpul de sustinere, greu si nalt ct o cldire de zece etaje, se prvlea venind spre ei cu bubuit de avalans. Milioane de tone de ap sfrmar violent temelia navei inundnd complet prora si suprastructura. Usile dinspre covert fur spulberate de apa care invada cabina. Cu mintea paralizat, Worley se prinse de balustrad, incapabil s nteleag c sfrsitul era inevitabil. Valul mtur nava. Prora se rsuci fcnd s prie grinzile de otel si ncovoind chila. Plansele strasnic nituite ale carenei fur smulse de parc erau de hrtie. Cyclops se scufund si mai adnc sub imensa presiune a valului. Elicea lui musc apa din nou, strpungnd si mai mult adncurile oceanului. Cyclops nu mai avea scpare, Se prbusea tot mai afund, pn ce trupul su zdrobit si oamenii captivi se prbusir pe nisipul de pe fundul mrii, lsnd n urm un stol de pescrusi nuci, ca singur semn al soartei sale nefericite.

Partea nti PROSPERO 1. 10 octombrie 1989 Key West, FloridaDirijabilul sttea suspendat n aerul tropical, tcut si nemiscat ca un pestisor n acvariu. Botul su se atingea usor de catargul de ancorare, cu trenul de aterizare ca unic punct de sprijin. Era un Zeppelin mbtrnit si obosit, cu nvelisul odat argintiu acum decolorat, zbrcit si peticit. Cabina de control prins sub pntecul su aducea cu o barc antedeluvian, iar ochiurile de sticl erau nglbenite de vreme. Numai cele dou motoare de propulsare de dou sute de cai putere fiecare preau a fi noi, pentru c fuseser minutios refcute s arate ca odinioar. Fat de mai tinerele sale surate care brzdeaz cerul stadioanelor, nvelisul su etans era confectionat din aluminiu si nu din poliester cauciucat, fiind sustinut de dousprezece cadre circulare care-l fceau s semene cu o spinare de peste. n form de trabuc, avea o lungime de cinci metri si continea cinci mii de metri cubi de heliu, iar dac vntul nu-i btea din fat, reusea s se strecoare printre nori cu o vitez de saizeci si dou de mile la or. Zeppelinul metalic blindat numrul doi fusese construit la Detroit si apoi preluat de marina american, n 1929, unde functionase sub indicativul ZMC-2. Spre deosebire de majoritatea aeronavelor timpului, prevzute cu patru stabilizatoare masive, Zeppelinul nostru avea opt aripioare mai mici amplasate pe coad. Foarte modern pentru vremea sa, servise excelent pn n 1924 cnd fusese demontat si apoi dat uitrii. Timp de patruzeci si sapte de ani, ZMC-2 zcuse ntr-un hangar prsit al unei baze aeronavale abandonate, de lng Key West n Florida. Apoi, n 1988, guvernul a vndut proprietatea unui concern financiar n fruntea cruia se afla un mare proprietar de ziar, Raymond LeBaron, a crui intentie era s o transforme n baz de agrement. La scurt timp de la sosirea sa de la Chicago, unde se afla sediul corporatiei sale, n inspectie pe noua proprietate, LeBaron ddu peste rmsitele prfuite si ruginite ale dirijabilului ZMC-2 care-i strni pe dat interesul si hotr s o dedice publicittii. Btrna nav fu reconditionat, asamblat bucat cu bucat, motoarele fur complet refcute iar, n final, fu botezat Prospero dup numele revistei de afaceri care sttea la temelia imperiului su financiar. Numele su, scris cu litere mari, rosii, se odihnea ca un imens blazon pe o latur a carapacei. LeBaron nvt s piloteze dirijabilul Prospero si reusi s tin n fru capriciile navei, s-o redreseze cu mn ferm, cnd era nevoie, si s o mentin pe directie la orice schimbare a vntului. Pentru c Prospero nu avea pilot automat care s-i redreseze botul la o rafal neasteptat sau s-l nalte la o briz mai usoar. Altminteri, foarte sprinten, se adapta cu usurint oricrei schimbri atmosferice. O ploicic mrunt lipindu-i-se de carcas, i putea ngreuna volumul cu sute de kilograme, stirbindu-i astfel din eleganta zborului, iar un curent de aer uscat suflndu-i n pntece dinspre nord-vest punea la grea ncercare miestria pilotului, n lupt cu nava mpins spre nltimi nedorite. LeBaron era ncntat de noua experient. S ghiceasc cu o fractiune de secund nainte miscrile acelui burduf umplut cu gaze si-apoi s lupte cu capriciile sale l stimula nespus, depsind cu mult plcerea de a pilota oricare dintre cele cinci avioane cu reactie ale corporatiei sale. Ori de cte ori avea ocazia s scape de la ntrunirile corporatiei, LeBaron ddea o fug la Key West si survola insulele din Marea Caraibilor, astfel nct,

curnd, Prospero deveni o siluet familiar deasupra Insulelor Bahama. Un lucrtor de pe plantatiile de trestie de zahr a descris odat dirijabilul foarte exact, comparndu-l cu un porcusor care merge napoi. Dar, ca mai toti ntreprinztorii de succes, LeBaron era asaltat de idei noi, vesnic frmntat de dorinta de a mai aduga o reusit palmaresului su si, dup nici un an, interesul su pentru dirijabil ncepu s se sting. Si iat c-ntr-o sear, fu abordat pe falez, de un veteran al plajelor, pe nume Caesar, care, n fruntea firmei sale de epave pompos intitulat Companii Inc. organiza expeditii de recuperare a epavelor pierdute n larg. n timpul unei conversatii la un pahar de rom cu gheat, dac n-au fost chiar mai multe, Caesar rosti cuvntul magic care de cinci sute de ani ncoace a nflcrat imaginatia omului, fcndu-l uneori s-si piard mintile, si pricinuind probabil mai multe nenorociri dect jumtate din rzboaiele de pe pmnt. Acest cuvnt era comoar. Ascultnd povestile depnate de Caesar despre galerele spaniole care odinioar brzdau n lung si-n lat apele Mrii Caraibilor, cu calele pline ochi de aur si argint, nave acum pierdute printre corali, pn si un magnat al finantelor att de ncercat n afaceri cum era LeBaron putea fi strnit. Asa c btu palma cu Caesar si asa ncepu o nou asociere. Interesul lui LeBaron pentru Prospero fu astfel trezit din nou. Dirijabilul era o perfect platform de observare pentru localizarea epavelor pierdute-n larg. Avioanele erau prea rapide pentru supraveghere aerian, iar elicopterele, limitate ca timp de zbor, mai si tulburau suprafata apei cu palele de aer strnite de elice. n schimb, dirijabilul putea rmne-n aer dou zile n pas de croazier. Un ochi ager ar fi putut detecta cu usurint de la o sut treizeci de metri orice obiect fcut de mna omeneasc aflat pn la treizeci de metri sub apa calm si limpede a mrii. *** Zorile se ridicau deasupra Golfului Florida si a celor zece brbati din echipa de la sol care se nvrteau n jurul lui Prospero, si l inspectau naintea zborului. Soarele mngia imensa carcas acoperit de roua diminetii si ea prea un balon de spun n razele strlucitoare. Dirijabilul era asezat pe o pist de beton din ale crei crpturi se iteau buruieni si scaieti. O usoar briz adia dinspre Golf, rsucindu-l n jurul axei sale si asezndu-l cu fata la vnt. Majoritatea celor zece membri ai echipajului erau tineri, bronzati si lejer mbrcati n sorturi, costume de baie sau jeans. Nu ddur mare atentie limuzinei duble, un Cadillac, care travers pista si care se opri lng un camion mare ce servea drept atelier de reparatii, birou al sefului echipei si cabin de transmisiuni totodat. Soferul deschise portiera, iar LeBaron cobor din masin, urmat de Buck Caesar care se ndrept imediat spre nacela dirijabilului cu un sul de hrti maritime sub brat. ngrijit si plesnind de sntate la cei saizeci si cinci de ani ai si, LeBaron i domina pe cei din jur cu statura sa de un metru nouzeci. Prul grizonat l purta ngrijit pieptnat, iar ochii, cprui-deschis, aveau privirea preocupat a unei persoane cu mintea scrutnd viitorul. Se aplec si vorbi pret de cteva clipe unei femei atrgtoare, tolnit pe bancheta din spate. O srut usor pe obraz, nchise usa si se ndrept spre Prospero. Cel de-al treilea membru al echipajului era Buck Caesar, un brbat ntre dou vrste, c-un nelipsit zmbet blnd pe fata-i tbcit ca o piele de vitel. Privirea i era ns sireat, iar corpul su pstra fermitatea caracteristic unui boxer. Sttea aplecat asupra unei msute, contemplndu-si hrtile si umplea cu ptrtele un sector din preajma Canalului Bahama. Un fum albstrui tsni din teava de esapament cnd LeBaron porni motorul. Echipajul de la sol desfcu ctiva saci de balast si-i arunc din nacel.

Unul din membrii echipei, vntorul de fluturi, ntinse un giroscop prins pe un bt lung pentru ca LeBaron s poat nregistra exact directia vntului. LeBaron ddu semnalul de pornire. Seful echipei trase sabotul de lemn care mpiedica roata de aterizare, botul fu eliberat de catargul de ancorare, iar oamenii care tineau frnghiile la bot, traser n lturi si-apoi le ddur drumul. Cnd nava se eliber n sfrsit, LeBaron slbi frnele si bg n vril roata de elevare de lng scaunul su. Prospero fu mpins n sus, la patruzeci si cinci de grade, si usurel, se avnt spre cer. Echipa de la sol privi n urma sa pn ce uriasul aparat se pierdu n zare, deasupra apelor verzi-albstrii ale golfului. Apoi si concentrar interesul asupra limuzinei si a siluetei feminine din spatele geamurilor nchise la culoare. Jessie LeBaron mprtsea gustul de aventur n aer liber al sotului ei, dar, fiind socotit o femeie la locul ei, prefera s patroneze baluri de binefacere sau ntruniri politice pentru strngerea de fonduri, mai degrab dect s-si piard timpul n cutarea unor comori mai mult dect dubioase. Plin de viat, cu o gur expresiv, capabil s etaleze o duzin de zmbete la ocazie, era o femeie de cincizeci de ani care nu arta s aib mai mult de treizeci si sapte. Jessie avea forme generoase, dar nc ferme si o piele fin ca de catifea. si lsase prul natural, cenusiu. Ochii mari, negri, nu pstrau acea expresie fecal care rmne de obicei dup operatiile de chirurgie plastic. Cnd dirijabilul dispru n zare, Jessie rosti n interfon: Angelo, te rog s m conduci la hotel. Soferul, un cubanez cu fata tuciurie ca o gravur de pe timbre, duse dou degete la cozoroc si ncuviint dand din cap. Lucrtorii privir Cadillac-ul ntorcnd si ndreptndu-se spre poarta principal a fostei baze militare. Apoi cineva scoase o minge de volei. Curnd apru si un fileu si oamenii trasar cercul se imprtir pe echipe, ncepur jocul pentru a le trece timpul n vederea asteptrii dirijabilului n interiorul camionului Seful echipei si radiofonistul primeau rapoartele transmise de pe dirijabil. LeBaron transmitea cu regularitate la interval de jumtate de Or, descriind pozitia aproximativ, schimbrile de vreme sau vapoarele care navigau sub ei. Apoi, la dou si jumtate dup-amiaz, transmisiunea ncet brusc. Radiofonistul ncerc s localizeze dirijabilul, dar nu primi nici un rspuns. Trecu de ora cinci, si nu receptiona nici un cuvnt. Afar, lucrtorii si ncetar jocul si se strnser n fata usii cabinei de transmisiuni n timp ce, n interior, tensiunea crestea tot mai mult. La ora sase, neprimind nc nici un rspuns de pe dirijabil, seful echipei alarm paza de coast. Ceea ce nimeni nu stia, si nici mcar nu bnuia, este c LeBaron si prietenii lui de la bordul lui Prospero se topiser misterios ntr-o aventur care depsea orice nchipuire si ntrecea dimensiunile unei simple vntori de comori.

2.Zece zile mai trziu, presedintele Statelor Unite privea gnditor de la fereastra limuzinei sale peisajul de afar si btea usor darabana cu degetele pe genunchi. Nu vedea ns ntinderile pitoresti care se desfsurau dinaintea ochilor, lui renumitul tinut al cailor din Potomac, Maryland. Si nu ddu nici o atentie soarelui strlucitor care se oglindea pe pielea cailor pur snge, hoinrind pe pajisti si cmpii. Imaginile care i se perindau n minte se nvrteau n jurul evenimentelor ciudate care l propulsaser la Casa Alb. Ca vicepresedinte, a trebuit s depun jurmntul pentru cel mai important post al natiunii atunci cnd predecesorul su a fost obligat s demisioneze din cauza unei boli mintale. Din fericire, presa nu se lansase ntr-o campanie de investigatii si dezvluiri. Sigur c fuseser luate interviuri de rutin naltilor demnitari de la Casa Alb, diversilor lideri din Congres si catorva psihiatri celebri, ns nu iesi nimic la suprafat care s aduc a intrig ori a conspiratie. Fostul presedinte prsi Washingtonul si se retrase la ferma sa din New Mexico, foarte respectat si privit cu compasiune de popor, n timp ce adevrul fu cu grij ascuns publicului, rmnnd cunoscut doar catorva, putini la numr. Noul sef al executivului era un brbat energic, bine cldit, nalt de peste un metru optzeci si cntrind cam o sut de kilograme. Fata cu maxilare puternice exprima fermitate, iar atunci cnd era preocupat, si ncrunta sprncenele deasupra ochilor de un gri-cenusiu intens care-si pstrau o expresie nseltoare de limpezime. Prul argintiu era tuns ntotdeauna ngrijit, cu crare pe dreapta, n stilul fermierilor din Kansas. Nu era privit ca un brbat frumos sau cuceritor, ns exercita asupra celorlalti un farmec si atractie nedefinite care emanau prin toti porii. Desi era politician de carier, si construise o imagine oarecum naiv despre guvern, pe care-l percepea ca pe o mare echip n fruntea creia se afla el, antrenorul care lanseaz mingea-n joc. Foarte apreciat pentru ideile sale novatoare si pentru energia sa, se nconjurase de un cabinet cu oameni bine pregtiti, preocupati mai degrab s lucreze n bun ntelegere cu Congresul si nu de o band de oportunisti interesati de instalarea puterii personale si de consolidarea propriei pozitii. Atentia i se ndrept acum spre tinutul pe care-l strbteau, iar soferul, agent n Serviciile Secrete, ncetini, vir si, iesind de pe soseaua River Road North, trecu printr-o poart masiv din piatr si intr pe un domeniu nconjurat de un gard alb, metalic, Din gheret, iesir un portar n uniforma grzilor de securitate si un agent secret n haine de lucru si cu ochelari de soare. Acestia aruncar o privire rapid n masin si ddur din cap, semn c-l recunoscuser. Agentul vorbi ntr-un radio transmittor prins ca un ceas la ncheietur: Vine seful. Limuzina rul pe aleea mrginit de pomi care ducea la Clubul Congresului, ls pe stnga terenurile de tenis cu cohorta sotiilor de senatori uitndu-se dup ea si trase la intrarea strjuit de coloane a cldirii clubului. Hoskins administratorul clubului se ndrept spre masin si deschise usa din spate Pare o zi excelent pentru golf, domnule presedinte. Am jucat si pe timp mai prost, spuse Presedintele trii. Ce n-as lua de poman si eu optzeci de puncte. As vrea si eu, spuse presedintele urmndu-l pe Hoskins spre vestiarele din spatele clubului. N-am mai marcat cinci puncte de cnd m-am instalat n Biroul Oval. Totusi, nu-i ru deloc pentru cineva care joac doar o dat pe sptmn.

Da, mai ales c-mi vine tot mai greu s m concentrez asupra jocului. Monitorul clubului si fcu aparitia, se ndrept spre ei si strnse mana presedintelui: Reggie v asteapt cu crosele de golf la linia de plecare. Presedintele fcu semn c a nteles, urc alturi de el n cartul de golf si, mpreun, se ndreptar pe o potec care ocolea un helesteu spre cel mai mare teren de golf din tar. Reggie Salazar, un sud-american mruntel si subtirel i astepta sprijinindu-se de un sac mare de piele burdusit cu crose de golf, care-i ajungeau pn la piept. Aspectul lui Salazar ar fi putut nsela. Ca un asin din Muntii Anzi, putea s care dup el un drug de fier de douzeci si cinci de kilograme, pe tot circuitul de golf, nu mai putin de optsprezece porti, fr s-si piard o clip suflul si fr un strop de sudoare. Cnd nu era dect un pusti de treisprezece ani, trecuse granita de la California Baja la treizeci de mile de San Diego, purtndu-si mama bolnav pe brate si pe sora de trei ani n carc. Cnd, n 1985, toti transfugii au fost amnistiati, Reggie Salazar a nceput s lucreze pe terenul de golf, pentru ca n final s ajung biat de mingi la turneele de golf profesionist. Intuia perfect terenul cu toate ondulrile sale ca si cnd ar fi fost fcuti unul pentru altul si alegea cu mult fler crosa potrivit pentru loviturile mai grele. Salazar era istet, chiar putin filozof, ba uneori trantea cte o vorb de duh care l-ar fi umplut de invidie chiar si pe Casey tengel. Cu cinci ani n urm, presedintele l luase cu el la turneul congresmenilor si de atunci rmseser buni prieteni. Salazar se mbrca simplu, ca un fermier; jeans, cmas western, cizme nalte cu botul ascutit si nelipsita plrie de pai cu boruri imense. l recunosteai dintr-o mie. Saiudos, domnule presedinte, l ntmpin el n engleza sa de granit, cu ochii lui cprui, de culoarea cafelei, lucind de plcere. Vreti s mergeti pe jos sau cu electrocarul? Presedintele strnse mna ntins de Salazar. Nu mi-ar strica putin miscare, asa c hai s-o um pe jos si poate ne ntoarcem cu electrocarul. Ddu prima lovitur, o minge luftat cu efect, care czu la dou sute de metri mai ncolo, chiar ling marginea pistei. Si pe cnd se-ndeprta de primul stlp, grijile legate de conducerea trii se topir si-i iesir complet din minte, cci tot ce-l frmnta acum era cum s-si plnuiasc urmtoarea lovitur. A jucat asa, tcut, minge dup minge, pn ce, cu o lovitur scurt marc un punct si mingea se rostogoli n poart. Abia acum se destinse si-i ntinse crosa scurt lui Salazar. Ia, spune, Reggie, ai vreo sugestie legat de Colina Capitoliului? Prea multe termite negre, replic Salazar cu o schism comic. Termite negre? Pi da, toti poart costum negru pe-acolo si misun ca apucatii. Si nu fac dect s scoat tone de hrtie si s dea din gur. Io as da o lege prin care as interzice congresmenilor s se-ntlneasc mai mult de o dat pe an. Asta ar aduce mai putine belele. Presedintele rse. Dac m gndesc bine, cred c te-ar aplauda pentru idee cam dou sute de milioane de electori. Continuar circuitul urmati ndeaproape, discret, de doi agenti speciali ntr-un electrocar si de vreo duzin de indivizi care ddeau trcoale terenului de golf. Ct dur partida, atmosfera fu vesel si destns. Dup ce a scos mingea din poarta de pe a noua portiune de parcurs, scorul ajunsese la treizeci si nou de puncte, ceea ce nu era dect o victorie nensemnat. Hai s facem o pauz nainte de a ne concentra asupra portii urmtoare, spuse presedintele. Eu am de gnd s srbtoresc cu o bere, ce-ai zice s m-nsotesti? Nu, multumesc, domnule. Mai bine-n timpul sta curt crosele de iarb si de mizerie.

Presedintele i ntinse crosa. Cum vrei. Dar insist s bem mpreun un phrel dup cea de-a optsprezecea poart. Salazar se lumin ca un far n noapte: Sunt onorat, domnule presedinte. Apoi plec n trap spre baraca lui modest. Douzeci de minute mai trziu, dup ce vorbise la telefon cu seful de cabinet de la Casa Alb si dup ce dduse pe gt o sticl de Coors, presedintele iesi din cldirea clubului si se-ndrept spre Salazar, care sedea ghemuit n electrocar lng stlpul 9, cu plria adnc tras peste ochi. Purta acum mnusile de lucru din piele, iar minile se odihneau lenes pe volan. Ei, hai s vedem dac sar de optzeci de puncte, spuse presedintele cu ochii scnteind la gndul unei partide bune. Fr s scoat un cuvnt, Salazar i ntinse o cros universal. Presedintele o lu si o privi nedumerit: Bine, dar e o lovitur scurt. Nu crezi c ar fi mai potrivit crosa de lemn numrul trei? Privind n jos, cu plria ascunzndu-i orice expresie de pe chip, Salazar scutur tcut din cap. Bine, tu stii mai bine, spuse presedintele dispus s fie de acord. Se apropie de minge, potrivi crosa bine cu ambele mini, si arcui spatele pentru o lovitur prin pendulare, si nclin capul cu elegant, se pregti s loveasc, ns miscarea pe care o imprim crosei fu cam stngace. Mingea zbur peste gardul viu si ateriz departe, n afara traseului. Fata presedintelui era mai mult dect surprins cnd si lu jalonul si se urc la locul lui n electrocar. E prima dat cnd te vd alegnd o cros proast. Salazar nu rspunse. Aps pedala electric, trase de volan, cartul se ndrept spre a zecea portiune de parcurs acoperit cu iarb. Cam pe la jumtatea drumului, bg mana n buzunar si scoase un pachetel pe care-l puse pe bord, chiar n fata presedintelui. Ce, ti-ai adus o gustare n caz c ti se face foame? ntreb presedintele bine dispus. Nu, domnule, este o bomb. Sprncenele presedintelui se ridicar a iritare. Nu e o glum bun, Reggie... Dar rmase asa, cu gndul nerostit pn la capt, cci plria se ridicase, iar presedintele se pomeni privind n ochii albastri-indigo ai unui necunoscut.

3. V rog s v tineti minile acolo unde sunt, spuse strinul pe un ton detasat, de conversatie. Stiu c ati convenit s faceti un semn ctre agentii dumneavoastr cnd credeti c viata v este pus n pericol. Presedintele sedea ca un copac doborat, nevenindu-i s cread ce i se ntmpla, mai mult curios dect nfricosat. Tcea, cntrindu-si cuvintele nainte de a vorbi. Ochii i rmaser pironiti pe pachet. Este un act prostesc, rosti el n cele din urm. N-ai s apuci s te bucuri de el. Nu este vorba despre un asasinat. Nu vi se va ntmpla nimic dac veti respecta strict instructiunile mele. Acceptati? Dar stii c ai curaj, domnule! Necunoscutul trecu peste remarc si continu pe tonul unui profesor care pred elevilor si codul bunelor maniere: Bomba pulverizeaz carne si oase pe o distant de douzeci de metri n jur. Dac ncercati s v alertati gorilele am s actionez comanda electronic nfsurat pe ncheietura minii mele. V rog s continuati partida ca si cnd nu s-ar fi ntmplat nimic. Opri cartul la ctiva pasi de minge, cobori, ct prudent nspre agenti, satisfcut s-i vad scrutnd spre liziera care nconjura terenul. Apoi vr mana n sac, de unde scoase o cros de otel numrul 6. E clar c n-ai habar de golf, spuse presedintele simtind c asa avea un avantaj, fie si modest. Aici e nevoie de o lovitur descompus, asa c d-mi o cros numrul 9 din otel. Intrusul se conform si se tinu dup presedinte ct timp acesta cut prin iarb mingea si n final marc. De-abia cnd pornir spre urmtoarea poart, l studie pe brbatul asezat lng el. Cele cteva suvite de pr crunt care ieseau de sub borul plriei si cearcnele negre de sub ochi spuneau c tipul avea cincizeci-saizeci de ani. Corpul zvelt, aproape fragil, cu solduri nguste, aducea perfect cu al lui Reggie Salazar, atta doar c tipul avea trei centimetri mai mult. Trsturile erau fine si vag nordice. Vocea educat, tonul controlat si manierat si felul n care-si tinea umerii lati vorbeau despre o persoan obisnuit s comande, ns nu se simtea pic de rutate la el. Am impresia nebuneasc, spuse calm presedintele, c ai pus la cale toat nscenarea asta ca s obtii ceva. Nu e o impresie chiar gresit. Sunteti foarte iute la minte. ns nici nu m asteptam la altceva de la o persoan cu puterea dumneavoastr. Cine naiba esti dumneata? De dragul discutiei, spuneti-mi Joe. O s v scutesc de a m ntreba despre ce este vorba ndat ce ajungem la stlp. E o toalet acolo. Fcu o pauz si scoase un dosar din sn, de sub cmas, pe care i-l strecur presedintelui. Intrati acolo si cititi-l iute. Aveti doar opt minute. Dac zboviti mai mult o s strniti bnuiala agentilor dumneavoastr. Inutil s descriu consecintele. Electrocarul se opri. Fr a scoate un cuvnt, presedintele intr n cabina de toalet, se asez pe scaunul de WC si ncepu s citeasc. Dup fix opt minute iesi din cabin cu o imens nedumerire pe chip. Ce-i toat nebunia asta? Ce smecherie-i asta? Nu-i nici o smecherie. Nu-nteleg de ce a trebuit s pui la cale toat combinatia asta ca s m faci s-nghit asa o brasoav. O istorie stiintifico-fantastic, pe deasupra si hilar. N-am inventat nimic. Atunci nseamn c e un truc la mijloc.

Colonia Jersey exist cu adevrat, spuse Joe rbdtor. Da, si Atlantida exist pe-aici pe undeva. Joe strmb din nas cu un surs. Tocmai ati fost acceptat ntr-un club foarte select. Sunteti al doilea presedinte care ati luat cunostint de existenta acestui proiect. Acum, mi permit s v sugerez s continuati partida, iar eu, n timpul sta, o s v lmuresc despre ce este vorba. Nu v pot oferi o imagine complet pentru c nu avem prea mult timp la dispozitie. Pe de alt parte, sunt unele detalii pe care nu e nevoie s le stiti. nainte de asta, o ntrebare. mi datorezi un rspuns. Bine. Reggie Salazar? Doarme bustean n cabina lui. Numai bunul Dumnezeu te poate ajuta dac minti. Ce cros? ntreb Joe plin de solicitudine. Poart mic. D-mi un 4 de otel. Presedintele si pregti lovitura fr s se gndeasc, ns mingea zbur drept spre tint, rostogolindu-se la numai jumtate de metru de poart. i zvrli crosa lui Joe si se ls greoi n cart, asteptnd. Ei bine, ncepu Joe accelernd spre fsia cu iarb. n 1963, cu numai dou luni nainte de moartea sa, presedintele Kennedy s-a ntlnit cu un grup de nou persoane la resedinta sa de la Hyannis Port. Acestia s-au oferit s pun la punct un proiect ultrasecret n mai multe etape, pe care s-l dezvolte sub acoperirea programului de cercetare spatial, pe atunci la nceputuri. Aceste nou persoane erau un grup de initiativ numit Creierul, format din tineri cercettori, oameni de afaceri, ingineri si politicieni . Avnd fiecare succese remarcabile n domeniul lui. Lui Kennedy i plcu ideea si-o accept. Merse chiar mai departe propunnd nfiintarea unei agentii guvernamentale cu scopul de a colecta taxele federale, iar suma strns urma s fie folosit de asa-numita Colonie Jersey. mprumutul urma s fie restituit de oamenii de afaceri, care au creat un cont special, strngnd pn la ultimul bnut suma initial mprumutat de la guvern. n cldirile existente, n general depozite vechi, rspandite n toat tara, au fost instalate laboratoare de cercetare. Asa s-au economisit milioane de dolari pentru pornire, nemaipomenind c s-au evitat si ntrebrile curiosilor care n-ar fi stiut ce s cread dac se construia un centru imens, complet nou, de cercetare. Si cum a fost posibil pstrarea secretului? ntreb presedintele. Precis au existat si scurgeri de informatie. Joe ridic nepstor din umeri. Am folosit o tehnic simpl. Fiecare echip de cercetare lucra la propriul su proiect. Fiecare functiona n alt loc. Stiti dumneavoastr, mna stng care nu stie ce face dreapta. Echipamentul, si instalatiile au fost date n lucru unor productori nsemnati. Cam asta a fost. Partea cea mai grea ns era s ne coordonm eforturile, chiar sub nasul celor de la NASA, fr ca ei s-si dea seama ce se ntmpla de fapt. Asa c am infiltrat la centrele aerospatiale de la Cape Canaveral si Houston falsi ofiteri de armat, unul chiar la Pentagon, s blocheze probele compromittoare. Vrei s spui c Departamentul Aprrii nu are habar de asta? Joe zmbi. sta a fost lucrulcel mai simplu. Unul din membrii Creierului este ofiter de Stat Major, numele su nu prezint important. Pentru el nu era o problem s ncurce nc o misiune n htisul de la Pentagon. Joe se opri pentru c se apropiaser de minge. Presedintele mai execut o lovitur miscndu-se ca un somnambul. Se ntoarse la cart si-l privi pe Joe.

Pare de necrezut c cei de la NASA au fost trasi pe sfoar n felul sta. Da, numai c una dintre persoanele-cheie din administratia aerospatial, director, face parte din creier. Ideea era de a avea pe cineva care s se poat misca nestingherit si s surprind aselenizri de nave cu oameni la bord. El si ddu seama c NASA nu-si permitea s pun la punct dou programe complexe si costisitoare n acelasi timp, asa c deveni membru al Coloniei Jersey. A fost pstrat un secret absolut asupra proiectului, astfel ca nimeni din executiv, Congres sau armat s nu poat interveni. Dup cum au evoluat lucrurile, hotrrea s-a dovedit a fi nteleapt. Iar concluzia este c Statele Unite au un picior pe lun. Joe ncuviint solemn: Da, domnule presedinte. Presedintelui i era imposibil s nteleag pe deplin ideea. Dar este imposibil ca un proiect att de vast s se fi putut realiza n spatele unei cortine de securitate impenetrabil, nestiut si nedescoperit de nimeni timp de douzeci si sase de ani. Joe privi nainte la traseu. Mi-ar lua o lun s v povestesc despre problemele, impasurile si chiar tragediile prin care am trecut. Descoperirile fcute de echipele noastre de ingineri si de oameni de stiint, punerea la punct a procesului de reductie a oxigenului, instalatia de generare a energiei actionat cu azot lichid, sunt oate, o noutate absolut. Au urmat strngerea de materiale si de echipamente si lansarea lor pe o orbit fix de ctre o agentie, spatial particular sponsorizat de creier. Constituirea unui vehicul de transfer lunar pentru transportarea acestora de pe orbita pmntului n Colonia Jersey a generat multe probleme. Si toate astea au fost fcute chiar sub nasul celor de la programele spatiale? Ceea ce a fost prezentat drept sateliti de comunicatie erau n realitate prti ale vehiculului de transfer si fiecare avea un om ntr-o capsul proprie. Nu o s-ncerc s v explic ce-au nsemnat cei zece ani de planificare a acestui moment si nici ce eforturi a presupus coordonarea echipelor ntre ele si cu echipa care lucra la unul din laboratoarele spatiale abandonate, laborator folosit ca baz pentru asamblarea vehiculului. Si nici ce descoperire de exceptie a reprezentat realizarea motorului electric pe baterii solare care foloseste drept combustibil de propulsie oxigenul. n sfrsit, ceea ce conteaz este c treaba a fost fcut. Joe se ntrerupse si-l ls pe presedinte s mai dea o lovitur. Tot ce a trebuit s facem la sfrsit a fost s recuperm sistemele de conservare a vietii si materialele deja trimise pe orbit si s le transportm pe toate, practic prin remorcare, pn la locul stabilit de pe Lun. Am dus n Colonia Jersey orice deseu gsit n spatiu, chiar si un laborator sovietic dezafectat. Stiam de la bun nceput c nu ne asteapt o treab usoar, de fapt ce-am fcut noi a fost treab de pionierat si a constituit cel mai important pas n evolutia civilizatiei umane de cnd, n urm cu trei sute de milioane de ani, primul peste s-a zbtut pe uscat. Dar, pe legea mea, am reusit! Acum cnd stm aici de vorb, zece brbati triesc si lucreaz n mediu ostil la dou sute patruzeci de mii de mile de noi, n spatiul cosmic. Pe msur ce vorbea, ochii lui se umplur de o lumin profetic. Apoi, imaginea pe care o intrevzuse se stinse, iar Joe privi la ceas. Mai bine continuati partida, altfel oamenii dumneavoastr or s se-ntrebe de ce zbovim atat. Oricum, cam asta ar fi n mare. Voi ncerca s v rspund la ntrebri pn la sfrsitul partidei. Presedintele l privi cu o team aproape respectuoas. Isuse Hristoase, murmur oftnd. Nu cred c pot s diger toate astea. mi cer scuze dac v-am bombardat cu prea multe informatii ntr-un timp att de

scurt, spuse Joe iute. Dar n-aveam de ales. Unde anume pe Lun se afl Colonia Jersey? Dup ce am studiat fotografii ale Lunii fcute din capsule lansate pe orbita lunar si de misiunile Apollo, am gsit un gheiser ntr-o regiune vulcanic pe emisfera sudic de pe fata cealalt a Lunii. La o privire mai atent, aceasta s-a dovedit a fi de fapt o grot imens, un adpost perfect pentru amplasarea instalatiei. Spuneai c sunt zece brbati acolo sus? Da. Si cnd au fost schimbati? . Sunt aceiasi. Dumnezeule! Asta nseamn c echipa care a pus la punct transportul pe lun este n cosmos de sase ani. Asa este, confirm Joe. Unul dintre ei a murit si alti sapte s-au alturat celorlalti, cnd baza s-a extins si a putut s gzduiasc mai multi oameni. Si familiile lor? Sunt toti burlaci. Si toti stiau ce-i asteapt si si-au asumat riscul. Zici c sunt al doilea presedinte care afl de existenta proiectului? E-adevrat. A nu permite sefului executivului unei natiuni s ia parte la un astfel de proiect este o insult la adresa institutiei prezidentiale. Ochii albastru-nchis ai lui Joe se-ntunecar si-l fixar pe presedinte cu asprime. Presedintii sunt animale politice. Pentru ei, voturile devin mai importante dect orice comoar, Nixon s-ar fi putut folosi de Colonia Jersey ca s arunce fum peste afacerea Watergate si s ias basma curat. La fel ar fi fcut Carter n afacerea ratat a ostaticilor din Iran. Reagan - ca s-si sporeasc prestigiul si s-i impresioneze pe rusi. Nici nu vreau s m gndesc ce-ar fi fcut Congresul cu proiectul, pozitiile partizane si nesfrsitele dezbateri ale politicienilor interesati s lmureasc unde ar trebui s fie investiti banii, n aprare sau n ajutorarea srmanilor. Domnule presedinte, eu mi iubesc tara si m consider un mai bun patriot dect majoritatea americanilor, ns, n guvern, eu nu mai am pic de ncredere. Dar ati folosit bani din impozitele oamenilor. Care vor fi restituiti insutit din profitul pe care-l aduce stiinta. Da nu uitati c jumtate din sum a fost pltit de persoane particulare si de corporatiile lor si, mi permit s adaug, fr a se gndi la vreun profit sau la avantaje personale. Armata si aerospatialele nu au a se plange din pricina asta. Presedintele nu mai adug nimic. Asez mingea pe suport si o trimise spre careul optsprezece. Dac ai att de putin ncredere n presedinti, spuse el cu amrciune, cum de mai ales tocmai pe mine s-mi spui toate astea? Se pare c avem o problem. Joe extrase o fotografie din dosar si i-o ntinse. Prin unul din oamenii nostri de legtur am obtinut o imagine luat dintr-un avion al Aviatiei aflat n misiune secret de patrulare deasupra apelor cubaneze. Era inutil s ntrebe cum pusese Joe mna pe ea. Ce-ar trebui s gsesc aici? V rog s studiati zona de deasupra coastei nordice mai jos de Florida Keys. Presedintele scoase o pereche de ochelari din buzunarul cmsii si se uit cu atentie la imaginea din fotografie. Seamn cu dirijabilul Goodyear. Nu, este Prospero, un aparat vechi, proprietatea lui Raymond LeBaron. Dar stiam c LeBaron a disprut deasupra Mrii Caraibilor acum dou sptmni. Mai exact acum zece zile. Si o dat cu el au disprut si dirijabilul si cei doi oameni

aflati la bord. nseamn c fotografia asta a fost fcut naintea disparitiei lor. Nu, asta este o imagine a avionului luat n urm cu opt ore. Asta nseamn c LeBaron trieste. Mi-ar plcea s fie adevrat, ns, din pcate, toate apelurile transmise prin radio lui Prospero au rmas fr rspuns. Ce legtur are LeBaron cu Colonia Jersey? Era unul dintre membrii creierului. Presedintele se aplec spre Joe: - Si, dumneata, Joe, faci parte din grupul celor nou care au initiat proiectul? Joe nu rspunse. Nici nu era nevoie. Dintr-o privire, presedintele stiu. Multumit, se ls n scaun si se destinse. n regul. Care-i problema? Peste zece zile, sovieticii vor scoate din hangar un vehicul de mare portant si-l vor lansa n spatiu mpreun cu o capsul de aselenizare cu om la bordul su. Capsula este de sase ori mai mare si mai grea dect sonda folosit de cosmonautii nostri n cadrul programului Apollo. Detaliile v sunt, desigur, cunoscute din rapoartele CIA. Mi s-a fcut un scurt rezumat al misiunii lor spatiale, recunoscu presedintele. Atunci trebuie s stiti c, n ultimii doi ani, sovieticii au lansat pe orbit n jurul Lunii trei sonde-pilot cu misiunea de a examina si fotografia topografia si posibilele pozitii de aselenizare. Cea de-a treia si ultima, de altfel, s-a zdrobit de suprafata Lunii. A doua a explodat din cauza unei defectiuni la motor. Cu toate acestea, prima sond s-a comportat perfect sau, cel putin, asa a fost la nceput. A fcut ocolul Lunii de dousprezece ori. Apoi pesemne c s-a ntmplat ceva. Dup ce s-a nscris pe orbita Pmntului, chiar nainte de a reveni la sol, brusc a ncetat s asculte comenzile primite de la punctul de control. n urmtoarele optsprezece luni, dispecerii de zbor sovietici s-au strduit s aduc nava jos, intact. N-avem cum sti dac au recuperat sau nu materialul video. Cert e c-au reusit s activeze motoarele din spate. ns, n loc s aterizeze n Siberia, Selenos 4, sonda lor lunar, s-a prbusit n Marea Caraibilor. Si ce-au a face toate astea cu LeBaron? A plecat de fapt n cutarea sondei sovietice. O expresie de ndoial trecu pe fata presedintelui: Bine, dar rapoartele CIA spun c sovieticii au recuperat sonda undeva n largul coastei cubaneze. Praf n ochi. Au regizat o scen-ntreag, chiar si ridicarea la suprafat a aparatului. n realitate, mai caut si azi. Iar oamenii dumitale cred c stiu unde se afl? Am calculat exact pozitia, domnule presedinte. De ce ati vrea s v bateti cu rusii pentru cteva imagini luate de pe Lun? Sunt atatea mii de fotografii la ndemna oricui vrea s le vad. Da. Numai c toate aceste fotografii au fost fcute nainte de nfiintarea Coloniei Jersey, iar materialele noi iar putea ajuta pe rusi s ne localizeze Si ce-ar fi ru n asta? Ce s-ar ntmpla? Am ferma convingere c, dac Kremlinul descoper adevrul, prima misiune sovietic n cosmos va fi atacarea si capturarea Coloniei, iar apoi utilizarea ei n propriile lor interese. Uitati, domnule presedinte, c proiectul nostru este nvluit ntr-un secret absolut. Nimeni nu-i va putea acuza pe rusi c ar fi furat ceva ce nici nu se bnuieste c ar exista. Dar e necinstit ce spui, l repezi presedintele pe un ton tios. Ochii lui Joe devenir parc mai duri. N-are a face. Cosmonautii nostri sunt primii care au psit pe Lun. Noi am fost

primii colonisti. Luna apartine Statelor Unite si ne vom bate cu oricine ar ncerca s ne-o ia. Doar nu suntem n secolul al XIV-lea, spuse presedintele socat. Nu putem pune mna pe arme pentru a nu-i lsa nici pe sovietici si nici pe oricine altcineva s se apropie de Lun. Si-apoi, Natiunile Unite au votat o lege conform creia nici o tar nu are jurisdictie asupra Lunii sau a altei planete. Chiar credeti Kremlinul n stare s respecte politica ONU? Eu sunt convins c nu. Joe se rsuci n scaun si scoase o alt cros din sac. Careul optsprezece, iarb. Ultima rund, domnule presedinte. Nucit de tot ce aflase, presedintele parcurse fasia de iarb si marc din nou. Stii c v-as putea opri, spuse el. Cum? Cei de la NASA n-au pregtit nici mcar o amrt de nav cu care s trimit pe Lun o mn de puscasi marini. Multumit nesocotintei celor ca dumneavoastr si, n special, a predecesorilor dumneavoastr, cu toate eforturile lor n-au reusit s fac mai mult dect lansarea pe orbit. Dar nici nu pot sta aici, cu bratele ncrucisate, si s permit declansarea unui rzboi care s-ar putea abate asupra Pmntului. Sunteti cu minile legate. S-ar putea s te nseli n privinta rusilor. S sperm c m-nsel, spuse Joe. Dar bnuiala mea este c l-au omort deja pe LeBaron. Si de aceea mai ales drept confident? Dac se-ntmpl ceva grav, ireversibil, cel putin v-am prevenit si v puteti pregti pentru balamucul care o s urmeze. Si dac-i pun pe oamenii mei s te aresteze ca pe-un nebun care a atentat la viata mea si-apoi fac public afacerea Coloniei Jersey? Dac m arestati, Reggie Salazar va fi omort. Iar dac veti dezvlui secretul proiectului nostru, atunci toate tratativele murdare, nselciunile, fruda si minciunile, si chiar si mortii care ne-au ajutat s realizm ce-am realizat v vor fi aruncate n spate, ca balast politic, nc de la intrarea dumneavoastr n Senat. Veti strni o mai mare nencredere dect Nixon si veti fi alungat de la Casa Alb, fireste, dac nu veti muri pn atunci. ndrznesti s m santajezi?! Pn acum, presedintele si pstrase calmul sau cel putin ncercase s se controleze, ns acum simtea c fierbe de manie. Salazar este un pret prea mic pentru scaunul de presedinte. Avem nevoie doar de dou sptmni, apoi puteti s dezvluiti existenta Coloniei Jersey. n surle si trambite veti fi privit drept marele erou politic. Doar dou sptmni si veti putea face dovada celei mai mrete descoperiri stiintifice a secolului al XX-lea. Dup atta timp, de ce dou sptmni? Pentru c atunci am planificat cltoria spre Pmnt a echipei din Colonia Jersey. Ea va aduce cu sine roadele a dou decenii de cercetare spatial - rapoarte meteorologice si probe ale solului lunar; rezultatele stiintifice a mii de experiente biologice, chimice, atmosferice; nenumrate fotografii si kilometri de nregistrri video ale primei asezri omenesti din civilizatia planetar. Visul creierului va lua sfrsit. Iar Colonia Jersey va apartine poporului american. Presedintele se juc gnditor cu crosa. Apoi ntreb: Cine esti, de fapt? Aduceti-v aminte, ne-am cunoscut n urm cu multi ani. Cum voi putea s iau legtura cu dumneata? Voi aranja eu o nou ntrevedere cnd voi crede de cuviint. Joe trase crosele din portbagaj, o lu pe aleea ngust ctre cldirea clubului, apoi se opri si se ntoarse din

drum: Bine c mi-am adus aminte. Am mintit. Acolo nu-i o bomb ci un cadou din partea creierului: o cutie cu mingi noi de golf. Presedintele fcu ochii mari cnd auzi c fusese tras pe sfoar: Lua-te-ar naiba, Joe! Ah... si nc ceva,... felicitri. Felicitri? Joe i ntinse cartonasul cu scorul. Am tinut socoteala. Ati reusit s faceti saptezeci si nou de puncte.

4.Carena gratioas a iahtului, n zbor avntat ca de sgeat, abia atingea mareanvolburat, strnind n urma sa o boare de spum. Zvelt si delicat arcuit, era plcut vederii pe ct de iute-i era zborul peste valuri. Poate cel mai simplu dintre toate ambarcatiunile cu pnze, iahtul avea carcasa din polietilen turnat peste un miez din spum de plastic rigid care o fcea usoar si flexibil. Chila minuscul iesea ca o protuberant de sub pupa iar derivorul sttea pe mijloc, mpiedicnd-o s se lase pe-o parte, dac vntul i-ar fi btut dinspre unul din borduri. Vela purpurie cu dung lat turcoaz era triunghiular, prins de un catarg de aluminiu montat pe bord. O bar din lemn rotund sustinea catargul si vela si era prins cu parme lungi, bine fixate de bordaj. Dirk Pitt era mai obosit dect ar fi dorit s recunoasc. si simtea muschii bratelor si picioarelor grei ca plumbul, iar durerea din spate si din ceaf se accentua la fiecare manevrare a iolei. Era pentru a treia oar n decurs de o or c trebuia s-si reprime dorinta presant de a vira spre mal ca s se ntind pe nisip. Prin pnza transparent a velei, studie intens geamandura portocalie care marca ultima tur a regatei de treizeci de mile ntre Cape Florida si farul de la Key Biscayne. Cumpni cu grij pozitia n care avea s ocoleasc geamandura. Alese cea mai gratioas manevr n iahting, o ntoarcere prin schimbare de pnze, se strecur cu agilitate printre ambarcatiunile care mpnzeau apa, trase crma si-mpinse iola pe noua directie. Apoi, prinznd catargul doar cu o mn, rsuci vela pe directia vntului, si transfer greutatea pe cellalt picior si ddu drumul tangonului din cealalt mn. Trase vela si-o plas mpotriva vntului si prinse tangonul exact cnd trebuia. mpins dinspre nord de-o briz de douzeci de noduri, iola fu propulsat pe apa nvolburat pn ce atinse curnd treizeci de mile pe or. Abia acum Pitt putu s vad c, dintre cei patruzeci de concurenti, majoritatea avnd cu cincisprezece ani mai putin dect el, reusise s ajung pe locul trei, la numai douzeci de metri n spatele celor doi din frunte. Pnzele multicolore ale iolelor reflectate pe luciul albastru-verzui al apei preau o explozie de culoare. Acum se putea vedea punctul de sosire de lng far. Pitt urmri cu atentie iahtul din fata sa, pregtind cu grij momentul cel mai bun de atac. Dar, nainte de a ncerca o depsire, adversarul su, calculnd pesemne gresit miscarea, fu rsturnat de un val. Acum Pitt ajunsese pe pozitia a doua si doar o mil l mai desprtea de sosire. Apoi, pe cerul senin, fr un nor, trecu o umbr ntunecat, iar Pitt auzi foarte clar huruitul unui motor de avion, deasupra capului su, undeva usor spre stnga. Ridic privirea si nu-i veni s-si cread ochilor. La nici o sut de metri deasupra lui, acoperind soarele ca o eclips, un dirijabil se prbusea din cer, npustindu-se ameninttor asupra concurentilor.

Cobora n deriv si prea c scpase de sub control. Motoarele abia dac se nvrteau, ns era purtat n aer de briza usoar. Sportivii priveau neputinciosi intrusul care le tia calea agresiv. Nacela se lovi de creasta unui val si balonul topi n aer ridicndu-se la un metru deasupra apei, chiar n coasta primului concurent. Nereusind s-si redreseze barca la timp, tnrul sportiv de numai saptesprezece ani plonja n ap, cu o fractiune de secund nainte ca vela si catargul iolei sale s fie mcinate de elicea zimtat a balonului. Pitt trase cu putere de parama velei si-si asez iola paralel cu balonul iesit din minti. Prinse cu coada ochiului numele su scris cu litere mari, purpurii: Prospero. Usa dirijabilului era deschis dar nu se zrea nici o miscare n interior. Strig, dar vorbele sale se pierdur n huruitul motoarelor si fur duse de vnt. Nava si croise drum deasupra apei ca manat de o voint puternic. Brusc, Pitt simti cum l trec fiori reci si presimti nenorocirea n strfundul fiintei sale. Prospero se ndrepta spre plaj, direct spre terasa hotelului Sonesta Beach, la nici un sfert de mil deprtare. Ciocnirea dintre aparatul usor si zidul rezistent n-ar fi pricinuit prea mult ru, ns, cu sigurant, ar fi dus la un incendiu care ar fi cuprins camerele hotelului sau s-ar fi rspandit spre curtea interioar. Pitt nesocoti valul de epuizare care-l strbtu aproape paralizndu-l si, rsucind iola, o asez chiar sub nasul bondoc al balonului. Nacela dans din nou n aer, elicea sa atinse apa si-l mprosc pe Pitt .cu o spuzeal de ap srat. Vederea i se-ncetos o Clip. Putin lipsi s-si piard echilibrul. Se propti bine pe picioare, si redresa brcuta si mai cstig ctiva metri. Multimea de vilegiaturisti de pe plaja n coast a hotelului ncepu s se agite, fcnd semne spre ciudtenia care se apropia. Dac voia s reuseasc, Pitt trebuia s si chibzuiasc perfect fiecare miscare, pentru c nu mai era timp pentru o alt ncercare. Dac rata, avea s sfrseasc cu trupul sfrtecat de elice. Capul ncepu s-i vajaie. Era aproape stors de vlag, iar muschii rspundeau cu-ntarziere la comenzile creierului. Se ncorda din rsputeri cnd barca sa ajunse sub balon... Sri. Se prinse de parama nacelei, dar minile-i alunecar pe suprafata ud, scrijelindu-si palmele si degetele. Cu disperare si trecu un picior pe dup frnghie si se nclesta de ea cu ultima frm de putere care-i mai rmsese. Se catr pe ea pn la capt. Abia apoi trase cu nesat o gur de aer si scuip ap srat care-i intrase n gur. Urmritorul fusese luat ostatic. Dar Pitt astfel trt nu avea cum s stvileasc singur cursa nebuneasc a monstrului purtat de vnt. Era gata s-i dea drumul przii sale, cnd picioarele-i atinser fundul. Fu tras prin valurile care se sprgeau de mal si se simti ca la o curs de schi nautic. si ridic privirea, si, la ctiva pasi n fata sa, vzu peretele hotelului. Dumnezeule, gndi el, pn aici ne-a fost. n cteva secunde Prospero se va izbi de hotel si va exploda. Si mai era ceva. Elicele se vor face tndri, iar buctile de metal vor mprosca multimea paralizat cu forta ucigtoare a unui foc de mitralier. Pentru Dumnezeu! Ajutor! url Pitt. Grmada de oameni de pe plaj rmase nemiscat, urmrind cu gurile cscate, aproape fascinati, spectacolul neobisnuit. Si-apoi, dou adolescente si-un biat tsnir nspre el si apucar una din cele trei parme. Sri apoi un tnr de la punctul de salvare urmat de o doamn n vrst, mai dolofan. Si, n sfrsit, vraja se rupse. nc douzeci de privitori iesir din amorteal si se prinser de frnghiile de la remorc. Scena arta de parc un trib, de slbatici, pe jumtate despuiati, se luptau s nving un brontozaur strnit. Picioarele lor goale lsar dare pe plaj, spar brazde n nisip, cci fiara

ncptanat de deasupra lor i tra fr odihn. Greutatea care-i atrna de coad fcu balonul s se clatine pn ce se rsucii la o sut optzeci de grade, se asez ca un indicator artnd spre hotel, iar roata de pe pntec si elicea, la numai ctiva centimetri de zidul hotelului, crestar iedera, crengile si frunzele din calea lor. Dinspre mare, se abtu asupra lui Prospero o rafal puternic de vnt, care-l mpinse spre terasa hotelului, fcnd s zboare mese si umbrele, si-l ridic de pupa n sus pn la etajul al cincilea. Iar cnd vntul le smulse parmele din mini, un val de neputint trecu peste multime. Lupta prea pierdut. Dar Pitt tsni n picioare si, mai fugnd, mai poticnindu-se, ajunse lng un palmier. Cu un gest disperat, leg parma de trunchiul fragil, rugndu-se fierbinte ca acesta s nu cedeze. Frnghia pri, pru c se desface, apoi se-ntinse. Palmierul nalt de cincisprezece metri se scutur, se legn, se-ncovoie pret de cteva secunde. ntreaga asistent si tinu rsuflarea. Si-apoi, cu o ncetineal cumplit, pomul reveni la pozitia sa semeat. Rdcinile viguroase rezistaser, iar balonul fusese oprit, cu aripioara la numai un metru de zidul hotelului. Urale tsnir din dou sute de piepturi, iar multimea ncepu s aplaude. Femeile topiau de bucurie, iar brbatii fceau semnul victoriei. Poate c nici o echip nvingtoare nu a fost vreodat ovationat mai sincer si mai spontan. Cei din paza hotelului si fcur n sfrsit aparitia si-i tinur la distant pe curiosi, departe de elicea care se nvrtea nc. Pitt era acoperit din cap pn-n picioare de nisip ud. Sttea acolo ncercnd s-si recapete suflul si doar acum simti durerea din minile arse de param. De-abia acum l vzu pe Prospero mai bine si fu fascinat de forma sa demodat. Se vedea clar c data de pe vremea dirijabilelor Goodyear. si croi drum printre mesele si scaunele rsturnate pe jos si sui n nacel. Cei dinuntru nu apucaser s se ridice de pe scaune si nici s-si desfac centurile. Stteau acolo nemiscati si fr s scoat un cuvnt. Pitt se aplec peste pilot spre bord, gsi contactul si-l opri. Motoarele pocnir o dat sau de dou ori, nainte de a muri complet, apoi tcur, iar elicea se opri si ea, cu o ultim rotire. O liniste mormntal se asternu peste ei. Cu o strmbtur inconstient, Pitt se porni s examineze interiorul cabinei. Nu era vizibil nici un semn de avarie, comenzile si instrumentele preau a fi n stare perfect de functionare. Rmase uimit la vederea aparaturii electronice: gradiometre pentru detectarea fierului, sonare de scanare lateral, aparate de sondare a fundului mrii si tot ce era necesar unei expeditii moderne de cercetare subacvatic. Nu bg de seam c lumea se adunase n usa nacelei si nici nu auzi sunetul sirenelor care se apropiau. Pentru o clip se simti suspendat n spatiu si detasat, poate putin derutat. Aerul din nacel era nchis si jilav, greu de un miros nedefinit, ca o duhoare de corp n putrefactie. Un brbat din echipaj sttea trntit pe mas, cu capul odihnindu-i-se pe brate, ca si cnd ar fi dormit. Avea hainele jilave si murdare. Pitt si ls mna pe umrul lui si-l scutur usor. Simti carnea nu tare, ci moale, flasc. l trecu un fior de gheat, pielea i se fcu ca de gin si broboane de sudoare rece l scldar din cap pn-n picioare. Se ntoarse spre figurile nfricostoare asezate la bordul de comand. Fetele le erau acoperite de un nor de muste, iar descompunerea fcuse s dispar tot ce fusese odat omenesc pe chipul lor. Pielea se desprindea de carne si-si arta bsicile ca o arsur. Brbiile le atrnau moi, lsnd s se vad prin gura cscat limba ars. Cu ochii larg deschsi priveau n gol cu pupile opace si mpienjenite. Minile erau nc asezate pe manete, ns unghiile se-nvinetiser de mult. Nestingherite de enzime, bacteriile lucrau si emanau gaze care-ti ntorceau stomacul pe dos.

Aerul jilav si temperatura mare de la tropice accelerau grotesc procesul de descompunere. Corpurile nensufletite de pe Prospero zburaser ca niste strigoi iesiti dintr-un mormnt nestiut spre o misiune macabr.

5.Pe masa de disectie, zcea ntins sub lumina orbitoare din sal cadavrul unei femei de culoare. Era perfect conservat si nu purta urme vizibile de violent. Un ochi avizat si-ar fi dat pe dat seama, dup rigiditatea corpului, c moartea survenise n urm cu sapte ore. Femeia prea s aib ntre douzeci si cinci si treizeci de ani. Probabil c, odat, fcuse multi brbati s-ntoarc capul dup ea, ns acum corpul ei zcea slbit de inanitie, ofilit si rvsit de droguri. Doctor Calvin Rooney, medicul legist sef al districtului , nu prea era ncntat c trebuia s fac disectia. Mureau atatia oameni n Miami, nct echipa lui trebuia s lucreze non stop. Lui i plcea s fac autopsia si-apoi s ancheteze cauza mortii si i se prea cuatat mai palpitant cu ct cazul era mai nclcit. O moarte prin supradoz la o petrecere oarecare nu era de natur a-i strni interesul. Numai c moarta fusese gsit pe gazonul din fata casei inspectorului-sef al districtului si nu avea cum s scape de autopsie. Rooney, absolvent al Faculttii de Medicin Harvard, veteran n armata S.U.A., nscut si crescut n Florida, purta n acea zi, ca-ntotdeauna, un halat albastru pentru c nu suporta halatele albe. Bg o caset nou n reportofon si ncepu s fac comentarii seci asupra strii generale a cadavrului. Alese un bisturiu, se aplec asupra mesei si ncepu s taie de sub brbie, inciznd mai departe spre osul pubian. Deodat se opri deasupra cosului pieptului, se aplec mai mult, scrutnd prin ochelarii mari, cu rame de baga. Dup cincisprezece minute reusise s elibereze inima pe care o scoase si-o examina vorbind fr-ntrerupere n microfon. Rooney tocmai fcea o ultim observatie cnd intr seriful Tyler Sweat. Era un brbat potrivit de nalt, cu umerii usor adusi. Mereu dus pe gnduri, purta ntiprit pe chip o und de melancolie amestecat cu o expresie de darz ncptanare. Ordonat si extrem de cinstit, seriful se bucura de mare pretuire din partea subalternilor. Arunc o privire inexpresiv spre cadavrul deschis si ddu din cap a salut spre Rooney: O buctic nou? Femeia din curtea comisarului. Intoxicat cu droguri? N-am eu norocul sta: Cred c le dm de lucru celor de la omucideri. A fost ucis. Are trei mpunsturi n inim. Srutul mortii? Asa se pare. Sweat privi spre crestetul plesuv al micutului medic legist si se gndi c nftisarea sa se potrivea mai bine cu cea a unui preot de tar. Nimeni nu te poate trage pe sfoar, doctore. Si ce-l aduce pe cel mai mare mblanzitor al rufctorilor n acest palat al plcerilor? ntreb Rooney jovial. Pescuiesti n ape tulburi? Nu. Identificarea unui mare stab. Vreau s vii si tu.

Corpurile gsite n dirijabil, deduse Rooney. Sweat ncuviint dnd din cap. Doamna LeBaron este aici s identifice rmsitele pmntesti ale sotului ei. Eu n-as sftui-o s-o fac. Ce-a mai rmas din brbatul ei nu-i o priveliste prea grozav pentru cineva care nu vede moartea n fiecare zi. Am ncercat s-o conving c-i perfect legal dac-i identific doar obiectele personale, dar ea a insistat. L-a crat dup ea si pe adjunctul guvernatorului, s-i netezeasc n felul acesta calea. Unde sunt acum? Asteapt n biroul de la morg. Ziaristii? Un regiment ntreg de reporteri TV si jurnalisti se ftie pe-aici ca apucatii. Le-am ordonat oamenilor mei s nu-i lase s treac de intrare. Ciudat mai merge lumea, spuse Rooney ntr-o dispozitie filozofic. Celebrul LeBaron ocup pagina nti, iar amrtei steia i dau doar cteva rnduri lng coloana de publicitate. Apoi oft, si scoase halatul si-l arunc pe-un scaun. Hai s sfrsim odat. Mai am dou autopsii de fcut n dup-amiaza asta. Pe cnd vorbea, se strni o furtun tropical, iar tunetul, bubuind, fcu peretii s se zguduie. Rooney si trase o jachet sport si-si aranja cravata. Pornir, Sweat urmrind n timpul sta desenul de pe mochet. Ai vreo idee n legtur cu moartea lui LeBaron? ntreb seriful. Nu m pot pronunta nc. Rezultatele trimise de laborator sunt neconcludente. Vreau s repet niste teste. Prea multe lucruri nu se potrivesc. Nu m sfiesc s-o spun, e-o treab ncurcat. Vreo bnuial? nc nu pot s-o pun pe hrtie. Suspect e ct de rapid au intrat n putrefactie. n viata mea n-am vzut tesuturi s se descompun att de repede, poate doar o dat, n 1974. nainte ca Sweat s apuce s-i pun o alt ntrebare, ajunser la birou, unde intrar. Adjunctul guvernatorului, un tip alunecos. mbrcat la patru ace, tsni n picioare ca un arc. nainte de a scoate o vorb, Rooney i puse eticheta: un vierme. Putem ncepe, domnule serif. Doamna LeBaron este ntr-o situatie delicat si-ar vrea s se ntoarc ct mai repede la hotel. Are ntreaga mea compasiune, rosti trgnat seriful. Inutil s v amintesc, dumneavoastr ca functionar public, c sunt legi care trebuie respectate. Nici eu nu trebuie s v repet c guvernatorul se astepta ca departamentul dumneavoastr s aib amabilitatea de a-i usura doamnei LeBaron durerea. Rooney se minun de rbdarea de neclintit a lui Sweat. Seriful trecu pe lng el de parc ar fi fost un gunoi de pe strad. Permiteti-mi s vi-l prezint pe doctorul Rooney, criminalistul nostru sef. Va lua parte la identificare. Jessie LeBaron nu prea deloc stnjenit. Sedea dreapt pe un scaun portocaliu din plastic, calm si cu capul semet ridicat. Si totusi, Rooney percepu la ea o fragilitate bine tinut-n fru de educatie si mult stpnire de sine. Era hrsit n sedinte de identificare a cadavrelor de ctre rudele acestora. Trecuse, n cariera sa, de sute de ori prin aceast ncercare neplcut si, instinctiv, vorbi msurat si cu blndete: Doamn LeBaron, nteleg prin ce treceti si-am s ncerc s usurez lucrurile ct mai mult. Dar, n primul rnd, vreau s-ntelegeti c, dup legile statului si districtului nostru, e

suficient identificarea lucrurilor personale. n al doilea rnd, ne-ar fi de mare folos, dac v-ati aminti ceva semne fizice particulare - cicatrice, lucrri dentare, fracturi ale oaselor, operatii chirurgicale. n sfrsit, n al treilea rnd, v rog din suflet s nu v uitati la corpurile nensufletite. Desi trsturile faciale pot fi nc recunoscute, corpul este ntr-o faz avansat de putrefactie. Cred c este mai bine s vi-l amintiti pe domnul LeBaron asa cum era n viat si nu cum arat azi la morg. Multumesc, domnule Rooney. V sunt recunosctoare pentru grija pe care o manifestati fat de mine, dar trebuie s m conving c sotul meu e mort. Rooney ddu din cap cu tristete, apoi art o mas cu haine, portofele, ceasuri de mn si alte obiecte personale. Ati recunoscut lucrurile domnului LeBaron? Da, le-am pus deoparte. Si sunteti convins c lui i-au apartinut? Nu am nici cea mai mic ndoial asupra borsetei si a continutului su. Iar ceasul i l-am fcut cadou la aniversarea primului nostru an de cstorie. Rooney se ndrept spre el si-l trase dintre celelalte obiecte; Un Cartier de aur cu brtar de aur si, s-mi spuneti dac m nsel,... cu cifre romane marcate n diamante. Da, e-o form de diamant negru. E piatra zodiei lui. Aprilie, nu? Ea se multumi s dea din cap. Doamn LeBaron, n afara obiectelor personale ale sotului dumneavoastr, recunoasteti altceva care s fi apartinut lui Buck Caesar sau lui Joe Cavilla? Nu-mi amintesc ca ei s fi avut bijuterii, dar sunt sigur c lucrurile de pe mas erau purtate de Buck si Joe cnd i-am vzut ultima oar. Oamenii nostri n-au reusit s dea de nici o rud apropiat a lui Caesar sau Cavilla, spuse Sweat. Asa c ne-ati ajuta foarte mult dac ne-ati putea spune ce haine au apartinut fiecruia. Pentru prima dat, Jessie LeBaron avu o ezitare: Nu sunt sigur. Cred c sortul de jeans si cmasa nflorat sunt ale lui Buck. Celelalte probabil c sunt ale lui Joe Cavilla. Fcu o pauz, apoi spuse: Pot merge acum s vd corpul sotului meu? Deci n-am cum s v determin s v rzgnditi? ntreb Rooney pe un ton plin de compasiune. Nu. M vd obligat s insist. Mai bine-ati face asa cum cere doamna LeBaron, se bg n vorb adjunctul guvernatorului. Rooney se uit la Sweat si ridic din umeri resemnat: V rog s m urmati. Rmsitele pmntesti se afl n camera frigorific. Toti l urmar asculttori pn la o camer cu pereti dubli avnd un vizor la nltimea ochilor. Se oprir n fata unui ivr impresionant pe care Ronney l deschise n tcerea general. i izbi un val de aer rece, iar Jessie tremur fr s vrea cnd Rooney i pofti nuntru. si fcu aparitia un lucrtor de la morg care-i conduse pn la una din usile ptrate ce se insirau de-a lungul peretilor. O deschise, trase afar un panou glisant din otel inoxidabil si se ddu n lturi. Rooney prinse un colt al cearsafului care acoperea corpul, dar avu un moment de ezitare. Asta era partea pe care o ura cel mai mult n meseria sa. Dup reactia pe care o aveau la vederea corpului nensufletit, Rooney gndea c oamenii sunt de patru feluri: cei care vrsau, cei care lesinau, cei care fceau o criz de isterie. Ultimul tip era ns cel care-l intriga cel mai mult pe Rooney. Cei care rmneau ca mpietriti, nelsnd s apar la suprafat nici o emotie. Rooney si-ar fi dat salariul pe o lun s stie ce le trecea prin minte n acel moment.

Ridic cearsaful. Adjunctului i fu de-ajuns o privire, scoase un mormit patetic si czu moale n bratele serifului. Treaba dezgusttoare pe care o fcuse putrefactia aprea n toat urtenia ei. Rooney fu ns surprins de reactia lui Jessie care arunc o privire scruttoare asupra obiectului grotesc ntins pe mas. si tinu respiratia si tot trupul su se ncorda. Apoi, ridic ochii si spuse, fr s clipeasc, pe un ton calm, controlat: Acesta nu este sotul meu! Sunteti sigur? ntreb Rooney cu blndete. Convingeti-v, spuse ea pe. un ton neutru, detasat. Crarea nu e unde trebuia s fie. Oasele craniului sunt altfel. Raymond avea o fat colturoas, aceasta este rotunjit. Carnea n descompunere poate modifica faciesul, explic Rooney. Uitati-v cu atentie la dantur. Rooney si cobor ochii. Dintii acestia au plombe din argint. Nu nteleg. Ale sotului meu erau din aur. Nu aveai cum s-o contrazici la punctul sta. Un om cu averea lui LeBaron, cu sigurant nu si-ar fi fcut o lucrare ieftin. Dar ceasul, hainele?! Le-ati recunoscut pe toate. Nu dau nici o ceap degerat pe ce-am spus, tip ea. Zbrcitura asta dezgusttoare nu este Raymond LeBaron. Vznd-o att de furioas, Rooney nmrmuri. Rmase acolo buimac, incapabil s scoat o vorb, n timp ce ea iesea ca o furie din camera nghetat. Seriful l trecu pe adjunct n bratele omului de la morg si spuse ntorcndu-se spre medic: De asta ce mai spui? Rooney cltin din cap: Nu stiu. Eu cred c a fcut un soc. Asta o fi fost prea mult pentru ea si a-nceput s bat cmpii. Tu stii mai bine dect mine c cei mai multi dintre noi acceptm cu greu moartea celor dragi. S-o fi nchis n ea si-a refuzat s accepte adevrul. Nu btea cmpii. Sweat l privi. Atunci asta ce-a fost? O interpretare de zile mari. De unde ai mai scos-o si pe asta? Ceasul, rspunse Rooney. Unul din oamenii mei a lucrat noaptea ca bijutier s cstige bani ca s-si termine scoala. El si-a dat seama c ceasul Cartier pe care doamna LeBaron l-a fcut cadou sotului ei de aniversare nu este unul scump ci un fals, o reproducere ieftin de felul celor care se fac ilegal n Taiwan sau n Mexic. De ce ar oferi o imitatie ieftin o femeie care poate oricnd completa un cec de un milion de dolari? Raymond LeBaron avea clas si mult gust si nu putea fi pclit usor. Probabil c la acceptat asa cum era. ntrebarea e, de ce s-l fi purtat? Deci crezi c doamna LeBaron s-a prefcut si a mintit n privinta cadavrului? Mi-e team c era pregtit pentru ce avea s urmeze, replic Ronney. Ba, merg pn acolo nct mi pun la btaie Mercedes-Benz-ul meu si pariez c raportul FBI-ului, testele genetice, fisa stomatologic si rezultatul mulajului fcut dup ce-a mai rmas din amprente i vor da dreptate doamnei LeBaron. Se-ntoarse si privi cadavrul.

Pe masa asta nu este Raymond LeBaron.

6.Locotenentul Harry Victor, detectiv si sef al Departamentului de Investigatii din cadrul Politiei Metropolitane a Districtului Dade, sedea rsturnat ntr-un scaun rotativ si studia niste fotografii fcute n interiorul cabinei de comand a lui Prospero. Dup cteva minute si ridic ochelarii cu rame subtiri pe fruntea nalt, sub o claie de pr blond, si se frec la ochi. Victor era o persoan meticuloas. Fiecare lucru era bine pus la punct n coltisorul lui, bine ordonat dup alfabet si corect numerotat. De altfel, Victor era singurul copoi din istoria departamentului cruia i fcea plcere s scrie rapoarte. La sfrsit de sptmn, cnd majoritatea celorlalti stteau n fata televizorului urmrind rubrica sportiv sau leneveau pe la bazin cu o carte politist de Rex Burns n mn, Victor revedea dosare si cazuri nerezolvate. ncptanat de felul lui, nu se lsa pn ce nu ddea de firul unei afaceri nclcite si asta l interesa mai mult dect s obtin o condamnare pentru inculpat. Cazul Prospero nu semna ns cu nici unul din cele pe care le ntlnise n cei optsprezece ani ai si de serviciu n politie. Trei morti picati din cer ntr-un balon din alte vremuri, sta chiar c nu era un caz obisnuit. N-avea nici cel mai mic indiciu, iar cele trei cadavre de la morg nu ofereau nici unul dintre acele semne privind ascunztoarea n care sttuser o sptmn si jumtate. si ls ochelarii pe nas, pregtindu-se s atace iar fotografiile, cnd se auzi zbrnitul telefonului. Ridic receptorul si spuse, dus pe gnduri: Da? Se afl aici un martor care vrea s v vad n legtur cu o declaratie, rspunse fata de la receptie. Trimite-l imediat, spuse Victor. nchise dosarul cu fotografii si-l puse pe masa de metal, antiseptic pe toat suprafata, cu exceptia unei plcute purtnd numele su si telefonul. Pstr receptorul la ureche de parc astepta s i se fac o legtur si se roti cu scaunul, privind n acest timp spre usa care ddea n coridor, n cellalt capt al imensului birou care se ocupa cu Omucideri. n prag si fcu aparitia uniforma de la receptie care art spre Victor. Brbatul nalt de lng ea ddu din cap, si fcu loc si se apropie. Victor i art scaunul din fata biroului su si ncepu s mormie n receptor, desi la cellalt capt al firului venise tonul. Era un truc mai vechi pe care-l folosea n interogatorii, un minut care-i ddea timp s-l studieze nestingherit pe martor sau pe suspect si s-si fac o idee asupra personajului din fata sa. Si, foarte important, era o ocazie de a le observa ticurile si obiceiurile pe care le-ar fi putut folosi mai trziu mpotriva lor la anchet. Brbatul asezat n fata lui Victor avea treizeci si sapte-patruzeci de ani, avea un metru optzeci si optzeci si trei de kilograme, iar prul su negru, carliontat, n-avea un fir alb. Pielea oaches era a unei persoane care st n soare tot timpul anului. Sprncenele i erau nchise la culoare si stufoase. Nasul - drept, fin - si buzele crnoase cu colturile rsucite-n sus se deschideau ntrun vesnic surs. Tipul purta sacou albastru deschis, pantaloni albi presplati si un tricou galben desfcut la gt, mbrcminte sport, de bun gust, ns nu din cea scump, probabil

cumprat de la Saks si nu de la un magazin pentru cei de bani gata. Era nefumtor, cci nu se vedea nici un pachet prin hain sau n buzunarul cmsii. Cu bratele ncrucisate, sugera calm si indiferent, iar minile-i erau lungi, fine si prlite de soare. Nu purta inele si nici alte bijuterii, doar un ceas antiacvatic cu cadran portocaliu si cu brtar lat din otel inoxidabil. Pe sta, Victor nu-l putea ncadra n nici un tipar. Toti cei care sezuser n scaunul acela deveneau nervosi mai devreme sau mai trziu. Unii-si ascundeau nervozitatea sub o masc de nepsare, majoritatea si roteau nelinistiti ochii prin ncpere, se uitau pe fereastr, la tablourile de pe pereti, la ceilalti politisti din birou, se fataiau pe scaun, puneau picior peste picior. Pentru prima oar pe ct si aducea aminte, Victor nu se simti n largul su. Rutina nu-l mai ajuta, iar jocul lui nu mai avea nici un farmec. Vizitatorul nu prea deloc stnjenit. l privea pe Victor si-n ochii lui verzi-opalin, cu un magnetism aproape hipnotic, se citea un interes usor amuzat. Privirea lui trecu prin detectiv si, negsind nimic interesant la el, urmri desenul de pe tapetul din spatele acestuia. Apoi ochii i se fixar pe telefon: Majoritatea departamentelor de politie folosesc sistemul de comunicatii direct, spuse el pe un ton egal. Dac vreti s vorbiti cu cel de la captul firului, apsati pe buton si va veni tonul. Victor si plec ochii. Unul dintre butoane era aprins, dar nu fusese apsat. Sunteti foarte perspicace, domnule... Pitt, Dirk Pitt. Dac dumneavoastr sunteti locotenentul Victor, trebuia s ne ntlnim aici. Eu sunt acela. Fcu o pauz si asez receptorul la loc n furc. Sunteti prima persoan care a pus piciorul n cabina de comand a lui Prospero. E-adevrat. V multumesc c ati venit asa devreme, duminic dimineata. V-as fi recunosctor dac ne-ati ajuta s clarificm cteva probleme. V rog. Dureaz mult? Douzeci de minute, poate o jumtate de or. Trebuie s ajungeti undeva? Am bilet la avionul de Washington peste dou ore. Victor ddu din cap. Avem destul