Dnr Cussr,gn

Zorii Semilunii

Clrvn Cussr,ER &

rtfr

editura rao

IUNIE 1916

PORTSMOUTH, ANGLIA

Docul era un adevlrat furnicar, in ciuda efectului descurajant

rrl burnifei reci. Docherii de la Marina Regali lucrau preocupali

sub o macara cu abur, urcAnd cantitili uriage de mAncare, provi-

zii gi munilie la bordul monstrului cenugiu ancorat. Acolo, la chei,

Itrz.ile erau agezate in ordine in cala din fa!i, in timp ce un gir de

rnarinari imbricali in haine scurte gi grele de ldni preglteau nava

tlc plecare.

HMSL Hampshireincl arita impecabil, deqi naviga deja de mai

lrine de zece ani gi participase la in Bdtilia Iutlandei. Un crucigitor

lrlindat din clasa Devonshire, de zece mii de tone, se numira prin-

tre cele mai mari nave de luptn din Marina Britanici. Previzutl cu

rlouisprezece tunuri mari de punte, era gi una dintre cele mai letale'

intr-un depozit gol, la patru sute de metri in lungul cheiului,

run b[rbat cu pirul blond stitea lAngi un perete gi studia incircarea

navei printr-un binoclu de alam[. finu binoclul la ochi aproaPe

douizeci de minute, pini cdnd apiru un Rolls-Royce verde care

traversi docul qi opri in fala pasarelei principale. Privi cu atenfie

cum ofilerii de marini in uniforme kaki igi fbcuri aparifia rapid,

inconjurari magina gi ii ajutari pe pasagerii din aceasta si urce

pasarela. Dupi linuta lor, se gdndi ci era vorba despre un politician

I tlis Majesty's Ship = $2va ll4aiestefli SaIe (n.tr.)

22 CLIVE CUSSLER

gi un ofi1er militar de rang inalt. intrezdri chipul ofilerului, zdm-bind ca pentru sine cdnd observi ci bdrbatul purta o musta{igroasi.

- E momentul si facem livrarea, Dolly, spuse el cu voce tare.

Se retrase in penumbri, unde a$tepta o cdru{i bdtuti de vreme,trasd de un cal inqeuat. Puse binoclul sub scaun, se urci gi smucide hifuri. Dolly, o iapi bitrAni, cenugie gi pestrifi, ridicd enervaticapul, apoi porni tArgdindu-gi picioarele gi trdgAnd cirula afard inploaie.

Docherii nu-i didurl prea multi atenfie cAnd opri cirufa ldnginav6, dupi cAteva minute. imbrlcat cu o haini decolorati din ldnigi pantaloni murdari, cu o basci turtiti trasi pe ochi, semina cuzecile de amlrifi din zoni, care supraviefuiau ftcdnd diverse munciici gi colo. in acest caz juca un rol, intdrit de faptul ci era neras gi

stropit din belgug pe haine cu whisky ieftin. CAnd crezu de cuviinlici venise momentul si intre in scend, igi anunfi prezen\a indem-nAnd-o pe Dolly la marginea pasarelei, blocdnd astfel accesul.

- Ia mdr(oaga aia din drum! se risti un locotenent roqu la faticare supraveghea incircarea.

- Io am o livrare pentru Amphsire, mormii omul, cu accent deCockney.

- Ia sd-!i vid actele! ceru locotenentul.

Curierul bigd mdna in haini gi-i intinse ofilerului o foaie moto-tolite, ude de apd. Locotenentul se incrunti in timp ce citea, apoicletine incet din cap.

- Asta nu-i o foaie de expedigie buni, zise el, privindu-l calmpe curier.

- Asta mi-o dat generalui Asta gi cinci lire, rdspunse omul,fbcAndu-i cu ochiul.

Locotenentul inconjurd ciruta ;i privi lada care era aproape demirimea unui sicriu. Pe capac era scrisi cu vopsea neagri o adresd:

ZORII SEMILUNII

PROPRIETATEA MARINEI REGALE

iN ,ArnNlrA LrJI srR LEIGH HI.INTTRIMTS spEcrAL IN uvrpERltrl RIJS

C/O CONSULATIJL MARII BRITANIIPETROGRAD, RI'SIA

- Hmm! murmuri ofi1erul, uitdLndu-se din nou la acte' Ei bine,

c semnat de general. Foarte bine, zise el, ddnd hArtia inapoi. Tu,

rle colo! se risti el, intorcdndu-se spre un docher din apropiere.

Ajutd-l si urce lada la bord! Pe urmi si iei cirufa de aici!

Lada era legati cu sfoari,, iar macaraua de la bordul navei o

riclici spre cer, trecdnd-o Peste balustradi gi agezAnd-o in cala

tlin fa!i. Curierul il saluti ironic pe locotenent, apoi conduse

crrlul de pe docuri citre gantierul naval. IntrAnd pe un drum de

piunAnt din apropiere, trecu agale printr-un mic cartier de depo-

r,ile, carese termina cu un teren intins, cultivat. Dupd un kilometru

Ei jumitate, o lui pe o alee accidentati 9i opri cirula in fafa unei

r:irsute d[ripinate. Un bitrAn cu un picior beteag iegi gchiopitAnd

dintr-un hambar aflat in apropiere.

- Ai ficut livrarea? il intrebi el pe cirufag.

- Da. Mulfumesc ci mi-ai imprumutat cirula qi calul, rispunse

lrtirbatul, scolAnd din portofel o bancnotd de zece lire 9i intin-zind-o fermierului.

- Iertafi-mi, domnule, dar e mai mult decAt face calul meu' se

btlbAi fermierul, flndnd bancnota in mdini ca pe un copil.

- $i ce cal bun este! r[spunse bdrbatul, bAtand-o ugor pe gdt

pe Dolly in semn de adio. Buni ziua! ii spuse fermierului, ducAnd

nrAna la pil5rie fhri alte vorbe gi indepirtAndu-se pe alee.

O lui pe drumul de pdmdnt gi merse cAteva minute, pAni cAnd

iruzi sunetul unui automobil ce venea spre el. O berlini Vauxhall

albastri apiru de dupi o curbi, apoi incetini 9i se opri in dreptul

Iui. Curierul se apropie, portiera din spate a maqinii se deschise,

iur el urci. Un b[rbat cu o infbqigare sobri, imbricat ca un preot

24 CLIVECUSSLER

anglican, se muti pe bancheti ca s[-i faci loc. Se uiti la curier cu unvdl de nelinigte care-i masca ochii cenugii, frrd viali, apoi intinsemAna dupd carafa de coniac de pe bancheta din spate. TurnAndcu generozitate intr-un pahar de cristal, i-l dddu curierului, apoi ilinstrui pe gofer si continue drumul.

- Lada e la bord? intrebi el direct.

- Da, Pdrinte, rispunse curierul pe un ton sarcastic care imitarespectul. Au mugcat momeala cu avizul fals qi au incdrcat lada incala din fa1a. Nu se mai auzea deloc accentul de Cockney in timpce vorbea. Peste gaptezeci gi doui de ore, pofi sn-!i iei adio de lailustrul tiu general.

Cuvintele lui pireau sil tulbure pe vicar, degi asta agteptase.Bdgi mdna ticut in haini 9i scoase un plic plin ochi cu bancnote.

- Aqa cum ne*am infeles. fumitate acum, jumdtate dupi... eve-niment, spuse el, ddndu-i plicul c6nd intrerupse vorba.

Curierul zitmbivilzdndteancul gros de bani.

- Md intreb daci nemfii ar pliti atAt de bine si scufunde o navigi sd omoare un general, spuse el. Nu lucrezi din intAmplare pentruKaizer, nu-i aga?

Preotul scuturi energic din cap.

- Nu, asta e o problemd teologici. Daci ai fi gisit documentul,acest lucru nu ar mai fi fost necesar.

- Am cercetat conacul de trei ori. DaciL era acolo, l-ag fi gdsit.

- Aga cum mi-ai spus.

- Egti sigur ci a fost dus la bord?

- Am aflat de o intAlnire fixat[ in programul generalului cuEgumenul Bisericii Ortodoxe Ruse din Petrograd. Nu avem indo-ieli in ce privegte scopul intAlnirii. Documentul trebuie si fie labord. Va fi distrus impreuni cu el gi astfel se va stinge secretul.

Cauciucurile Vauxhall-ului atinseri caldardmul ud cAnd ajun-seri la periferia oraqului Portsmouth. $oferul conduse spre centru,treclnd pe strizile cu giruri de case inalte de cirdmidi. Ajungdnd lao intersecfie mare, intri pe aleea din spate a unei biserici de piatri

ZORII SEMILIINII 25

din secolul al XIX-lea, cu numele SfAnta Maria, tocmai cdnd ploaia

sc inteli.

- Ag vrea si m[ laqi la gar6, spuse curierul, observAnd cd ma-

iiina mare traversase cimitirul bisericii gi se oprise in spatele

lrrczbiteriului.- Mi s-a spus si' las aici o predici, rlspunse preotul. Nu dureazi

rrrai mult de un minut. De ce nu vii cu mine?

Curierul igi relinu cu greu un ciscat qi privi la geamul stropit

rlc ploaie.

- Nu, cred ci o si agtept aici, si nu mi ud.-- Foarte bine. Ne intoarcem imediat.

Preotul qi goferul se indepirtardL, lisdndu-l pe curier si-qi nu-

rrt:re banii pltali cu sdLnge. incerci si faci inventarul bancnotelor

t,nrise de Banca Angliei, dar nu reugi sd citeasci numerele 9i-9i,liiclu seama ci i se inceloEa vederea. Simfi ci-l copleqeqte un val

tlr' oboseali, aga ci puse repede banii in buzunar qi se intinse pe

lrirrrcheti sd' se odihneasci. Degi pitrea cdtrecuseri cAteva ore, dupirrrrrnai cAteva minute simli pe fali stropii reci de ploaie gi deschise

1'lcoapele grele. Fala asprd a preotului il privea printre picituriletlc ploaie. Creierul ii spuse cd trupul i se miqca, dar nu-gi simlea

picioarele. DeEi avea prMrea tulbure, reugi si se concentreze Ei si-lvrrtll pe goferul care-l flnea de picioare, in timp ce preotul iJ'trdgea

tlt' mAini. Cuprins de panici, se stridui si scoati pistolul Webley

Itrrlldog din buzunar. Bralele insi refuzau si-l asculte. Coniacul, se

1ii'indi el intr-un moment de luciditate. Fusese coniacul.

Un covor de frunze verzi ii apdru in fala ochilor in timp ce era

rlus intr-un crdng de stejari inalli. Faga preotului se legina incd dea-

supra lui, o masci mohorAtl de indiferen!5 iluminat[ de doi ochi

rcci. Apoi fala cdzu sau, mai bine zis, cdzu el. intins pe spate, priviirr sus la preot, care il studia cu un aer vag de vinovilie.

- $i ne iartl noui picatele noastre, in numele Tatilui, al Fiului

;i al SfAntului Duh! iI a-uzi el pe preot spundnd solemn. Pe acestea

lc luim in mormAnt.

26 CLIVE CUSSLER

Apdru dosul unei lopefi, urmat de un morman de lirAnd umedicare cdza gi se rostogoli de pe pieptul lui. inci o lopati qi inci unaqi inci una.

Nu putea si se migte, nici sd vorbeasci, insi mintea ii era incilimpede. ingrozit, in{elese in cele din urmd cd, eraingropat de viu.incerci sl-gi migte membrele, dar nu izbuti. in timp ce nivelulpimAntului crestea in mormAnt, strigitele de groazi rd.sunau doarin mintea lui, pdni cind ultima suflare ii fu smulsi in mod dureros.

Periscopul contura un arc lenes peste apa neagri, clocotitoare,prezenta lui fiind aproape invizibili sub cerul nopfii. Lazece metridedesubt, un Oberleutnantr de marini german, cu fald de copil, penume Voss, rotea dispozitivul de observare la trei sute saizeci degrade. intdrzie pulin in dreptul cdtorva luminife aflate la distanli.Erau lampioanele caselor imprigtiate prin Cape Marwick, o regi-une geroasi gi bitutd de vAnturi din Insulele Orkney. Voss aproapeterminase observarea circulard, cAnd privirea i se opri asupra uneilicdriri slabe la orizont, spre est. Regldnd lentila ca si vadd maibine, urmiri ribditor miscarea ritmic[ a luminii.

- linti posibild la zero-patru-opt grade, anuntd el, incercAndsi-gi stdpAneasci emotia din glas.

CAliva marinari aflafi in camera de control inghesuiti a subma,rinului deveniri brusc atenti.

Voss urmiri obiectul alte cdteva minute, timp in care semilunaapdru pulin prin pitura groasd a norilor de furtuni. pre! de o clipddoar, lumina lunii cdzu pe obiectul acela, dezvdluindu-i dimensiu-nea pe fundalul dealurilor aflate pe insula din spate. Voss simti cuminima i-o lua la goand gi observi ci palmele ii asudaserd brusc pemAnerele periscopului. Clipi de cdteva ori, se incredinld cd vdzuse

I Locotenent (in germani in original) (n.tr.)

ZORII SEMILLINII 27

hirrc, apoi se indepirti de ocular. Firi si spuni o vorbi, iegi in fuglrlin camera de control gi trecu rapid prin pasajul minuscul care

Iluversa tot submarinul. AjungAnd la cabina cipitanului, trase de

tlnrperia sublre.Oipitanul Kurt Beitzen dormea, dar se trezi imediat gi aprinse

vt'ioza de deasupra patului.

- Kapitrin, am zirit un vas mare care se apropie din sud-est' la

rlistanli de aproxirnativ zece kilometri. I-amintrezlrit conturul' E

u rrrrvi de rizboi britanici, e posibil si fie o navi' de luptd, raportlVoss emotionat.

Ilcitzen clitind din cap gi se ridici, ddnd pitura la o parte' Dor-

rnisc imbricat qi incilli repede o pereche de cizme, dupi care ilrrrnri pe ofilerul secund in camera de control. Experimentat mari-

rrirl cle submarin, Beitzen privi indelung prin periscopul de atac,

,rlroi clddu cu glas tare coordonatele de dimensiune 9i direcfie.- E nav[ de rdzboi, confirmi el nongalant. Mai sunt mine in

lct l<lrul acesta?

Nu, rispunse Voss. Cea mai apropiati lansare a fost la treizeci

rll l<ilometri inspre nord.. Pregitifi-vi de atac! ordond Beitzen.

lmpreund cu Voss trecu la o masi de lemn cu diagrame, unde

prrscrd la cale un curs precis de interceptare gi transmiserl ordinele

tiitlc timoni. Deqi scufundat, submarinul avea tangaj din prici-

rr:r rrririi agitate de deasupra, fbcAnd sarcina urgenti cu atAt mai

,lilicila.(lonstruit in gantierul din Hamburg, submarindU-75 era din

, l;rsa UE-1, avAnd scopul principal de a pune mine pe fundul mdrii'

l\' lingi incircltura mare de explozibil, transporta qi patru torpile,

plrrs un tun puternic de i05 mm. Misiunea de a amplasa minele era

,rl)rl)irpe incheiati gi niciun membru al echipajului nu se agteptase

lir o intilnire cu o navi de rizboi inamicd.

Sr.rb comanda lui Beitzen, submarinulu-75 era abia la a doua sa

nrisiune de cAnd fusese lansat, cu gase luni mai devreme. Actuala

28 CLIVE CUSSLER

iegire fusese deja descrisd ca un mic succes, fiindcd minele subma-rinului scufundaseri o modesti navi comerciali gi doui traulere.Dar aceasta era prima ocazie de a ob$ne adevirata recunoagtere.

Tot echipajul afli in scurt timp ci linteau o navd de rizboi englezd,,

misiune care crescu nivelul concentrdrii gi al tensiunii. BeitzeninsuEi qtia ci o asemenea scufundare i-ar aduce Crucea de Fier.

Comandantul german indrumi usor submarinul in pozilieperpendiculard fald de Capul Marwick. Daci nava de rizboi igipestra direcfia, avea si treaci la patru sute de metri de subma-rinul ascuns. Torpilele acestuia aveau o razd de aproximativ optsute de metri, ceea ce necesita o pozifie de tragere periculos de

apropiati. in Primul Rizboi Mondial, cele mai multe nave comer-ciale erau scufundate de tunurile submarinelor. TJ-75 nu avea

aceasti op{iune pentru confruntarea cu cruciqitorul bine inarrnat,mai ales in apele agitate unde se aflau acum.

Pozilionat pentru atac, cipitanul se linea de periscop, agteptindu-giprada. Lumina lunii dezvilui din nou faptul cd Oberleutnant eraaproape de finti. Vasul pirea si fie un crucigitor blindat, ceva maimic decdt infricogitoarele cuirasate.

- Canalele unu gi doi, in pozilie de tragere! ordoni Beitzen.Crucigitorul se afla acum la mai pufin de un kilometru gi

jumdtate de ei, ascunzAnd cu m6.rimea lui impun[toare linia ori-zontului. Beitzen verifici repede direclia de lansare a torpilelor,apoi se uitd din nou la {int6. Vasul se apropia in vitezd de razalorde tragere.

- Deschidefi capacele de la prova! ordoni el.

Dupi citeva secunde, risuni rdspunsul prin camera de control:

- Capacele de la prova sunt deschise.

- Pregiti(i canalele unu gi doi!

- Pregdtite! veni gi reactia.

Beitzen urmi.ri crucigitorul prin periscop, agteptAnd ribditorin timp ce echipajul din jur igi {inea risuflarea. Vizu cum suprafalamare a navei apirea direct in fala lor. Beitzen intredeschise buzele

ZORII SEMILT]NII 29

r ir si dea comanda de tragere, cAnd o lumini puternici ii um-

lrlrr brusc vizorul. O clipi mai tArziu, o explozie lnibuqitd zgt:'dui

pcrc{ii etangi de olel ai submarinului.lleitzen privi niucit prin periscop cum iegeau fldcdrile gi fumul

rlin crucigitor, luminAnd cerul noplii intr-o vdlvitaie de un roqu de

( unnal japonez. Nava mare de rdzboise cutremuri gi se zdruncini,

irpoi prova i se ascunse sub valuri. Pupa se ridici repede, rimase

rirrspendati in aer cAteva clipe, dupi care urmi prova citre fundulrrrilrii. in mai pufin de zece minute, crucigitorul mamut dispiru de

lol tlin vedere.- Voss... eqti sigur cd nu sunt mine in sectorul ista? intrebi el

r tl Voce Sparti.

Da, domnule, rispunse ofilerul, verificAnd incd, o dati dia-

Hriuna cu amplasarea terenului minat.A dispdrut, mormii el in cele din urml citre echipajul neli-

rrii;tit care agtepta ordine. inchideli capacele gi iegifi din starea de

,r lt't'tii!

irr timp ce echipajul dezamigit igi relua indatoririle, cipitanull,inlase la periscop, privind in gol prin vizor. Cifiva supraviefuitorir,t iipaseri in bdrcile de salvare, dar nu putea face nimic si-i ajute inrrlx'lc acelea agitate. Privind la marea goali gi neagri din fala lui, se

rtlitclui si giseascd un rispuns. Dar niciunul nu avea sens. Navele

rlc lirzboi nu explodau pur qi simplu de la sine.'ltecu multi vreme pAni cAnd Beitzen se desprinse de periscop

1i sc intoarse clitindndu-se in ticere in cabina lui. Sortit si moarirrriri tArziu in rizboi, nu avea si afle niciodati de ce nava Hampshire

cxlrlodase. Dar in zilele care ii mai rimaseri, tinlrul Kapitiin nu

rrr;ri scipi de imaginea ultimelor minute ale crucigitorului, cdnd

rrrirsiva navi de rizboise stinsese, pare-se, fbri niciun motiv.

Yerebatan Sarnici

PARTEA I

VISUL OTOMAN

I

IULIE 2OI2CAIRO, EGIPT

Sr rirrele amie ziiar deaprinstratuldens deprafgi de gazepoluantecare

lrhrtea deasupra oraqului strdvechi ca o pdturi murdari. Temperatura

Irlrrtl mult peste media secolului, doar cdfiva oameni mai migunau

lrr lrictrele incinse care pavau curtea centrald a Moscheii al-Azhal\lluirtii in estul oragului Cairo,la trei kilometri de Nil, al-Azhar era

rrrrir clintre cele mai vechi structuri istorice din orag. Construitii

lrrirrrir dat5. in anul 970 d.H. de cuceritorii fatimizi, moscheea fu-,,r'sc reconstruiti gi extinsi de-a lungul secolelor, obginAnd in cele

rlirr rrrmi statutul de a cincea dintre cele mai importante moschei

lrllrrrice. Sculpturile elaborate in piatr6, minaretele inalte gi turlele

lrullilor se intreceau si-[i capteze atenfia, fbcdnd dovada a o mie de

rrrri rle miiestrie artistici. in mijlocul perefilor de piatri asemdnitorir u o brtareali, piesa de rezisten![ a complexului era o curte mare,

, I r t'ptunghiulari, inconjurati de arcade inalte pe fiecare parte.

l.a umbra unei galerii cu arcade, un birbat zvelt, imbricat cu

';.rlvari qi o cimagi largi, igi gterse ochelarii de soare, apoi aruncirr lrrivire prin curte. in ar9i1a zilei, doar cAliva tineri se aflau

I'r'in preajmi, studiind arhitectura sau plimbdndu-se, cufundalirrr rneditalie tdcuti. Erau studenli la Universitatea al-Azhar, orrrslitutie renumiti in invitimAntul islamic din Orientul Mijlociu.

34 CLIVE CUSSLER

Birbatul igi mingAie barba deasl care-i acoperea f4aapoi ridicd un rucsac ponosit pe umir. Cu o egarfb Kefiyeh alinfhguratd pe cap, trecea cu ugurin{d drept un student oarecareTeologie.

Pigind in lumina soarelui, traversi curtea citre arcada disud-est. Pe fa{ada de deasupra arcadelor in form6 de chili se

o serie de rondele ,si nige impodobite, cioplite in stuc, care,el, deveniserd locurile preferate de cdfiva porumbei pentru cuibuMerse spre arcada centrald iegiti in relief, in varful cireia se aflacasetd dreptunghiulari ce marca intrarea in sala de rugiciune.

Chemarea la salat - sau rugiciunea - de prdnz avusese loc caproape o ori mai devreme, lisdnd sala mare de rugiciune aproagoali. Dincolo de foaier, cdliva studenli gedeau cu picioarele incigate pe jos, ascultind prelegerea despre Coran a unui profesorla universitate. Ocolind grupul, bdrbatul se apropie de intrareasali. vizitatorul igi scoase incil{irile gi oferi in ticere o binecuvxntare lui Mahomed, dupd care intrd insolit de o inclinare adin partea portarului.

Sala de rugiciune era un spafiu deschis, acoperit cu un covorosu, punctat de zeci de stAlpi de alabastru care se ridicau spre tavanul cu grinzi. ca in majoritatea moscheilor, nu existau stranesau altare impodobite care si te ajute si te orientezi. Modeleleformi de cupoli de pe covor, marcand poziliile individuale pentrurugiciune, indicau partea din fafd a silii. Observdnd cd portarbirbos nu-i mai didea atenfie, birbatul trecu repede printre stilpi.

Apropiindu-se de cdtiva oameni ingenuncheafi in rugdciune,observi cd mihrabr-tl se gisea in partea opusi a silii. O niqd demai multe ori modesti, scobiti intr-un perete al moscheii, aceaindica direc{ia citre Mecca, Mihrab-uldin al-Azhar era sculptat inpiatrd netedd gi mdrginiti de o incrustatie ondulati de piatri, deculoare neagri gi ivoriu, cu un model aproape modern.

tNigd de rugiciune (n.tr.)

ZORII SEMILT]NII 35

Apropiindu-se de stAlpul aflat imediat lAngi mihrab, birbatult,;r rlriclu rucsacul jos de pe umir, apoi se aqezd pe covor cu fala

l,lt't rrtir pentru ruglciune. Dupi cAteva minute, impinse ugor ranila

lnlr o parte pAni cAnd aceasta se lipi de baza coloanei. Vdzind doi

',trrtlcn{i care se indreptau spre iegire, se ridic[ gi ii urmi in foaier,

,L'trrrcle igi lui incdlfirile. TrecAnd pe lAngi vArstnicul cu barb6,

rrrunrrurl Allahu Akbarl, apoi iegi gribit in curte.

l'r'eficAndu-se cd admiri in treacdt o rozetd de pe fafadi, o luir,'1','tlc spre Poarta Barber, care ducea la iegirea din complexul

rrrrrscheii. Dupi ce parcurse cdteva strdzi, se urci intr-o magind

rrrr, ii inchiriati, parcati pe stradl, gi conduse in direcfia Nilului.l rct ind printr-un cartier industrial prdfuit, intoarse in parcarea

rrrrt'i lirste cdrimidlrii acum in ruine gi opri in spatele rampei de

rr( iu'care abandonate. Acolo iqi dezbrici Ealvarii gi cimaga, lisAnd

l,r vt'tlcre o pereche de blugi gi cdmaga de mitase pe care o purta

,1,',lt'subt. iEi scoase ochelarii, apoi peruca gi barba falsi. Studentul

rrrrrsulrnan dispiruse, acesta fiind inlocuit de o femeie atrigS'toare

r rr lt'nul mlsliniu, ochi negri, pitrunzitori gi p[r scurt, brunet,

Irrrrs in trepte. AruncAnd hainele de deghizare intr-un tomberon

r rrriirrit, se urci din nou in maqini gi intri iar in traficul leneq dinr ,r i : o, indepirtdndu-se incet de Nil, citre Aeroportul Internalional

, I r rr ( )triro, in partea de nord-est a oragului.

Stltea la rAnd la ghigeul de check-in cdnd rucsacul explod6. Un

rror nlic, alb, se ridicl deasupra Moscheii al-Azhar cAnd acoperigul

',,rlii cle rugiciune se pri'bugi, iar mihrab-tl se transforml intr-orr rovil[ de moloz. DeEi explozia fusese programati intre rugdciunile

,,rlrricc, mai mulli studenli gi ingrijitori de la moschee furi ucigi 9i

,r lt r t iliva rinifi.l)upi. ce gocul inilial trecu, comunitatea musulmand din Cairo

r ,r n rirsc scandalizatd. Mai intAi diduri vina pe Israel, apoi pe celelalte

rr,r{itrni occidentale, cici nimeni nu-gi asumase responsabilitatea

\ll.rlr c rnare. (in arabiin original) (n.tr.)

36 CLIVECUSSLER

pentru explozie. in cAteva siptimdni, sala de rugiciuni avea sireparatd giun mihrab nou avea si fie instalat in grabd. Dar pentmusulmanii din Egipt gi din toatd lumea, furia pricinuiti deasupra unui loc sfbnt finu mult mai mult. pulini qi-ar fi datinsd ci atacul era doar prima salvi de tun dintr-un prograrrigic ce avea si incerce si transforme insiqi influenfa asupraregiuni.